CURS OPTIONAL

-3Cancerul boala genetica

Notiuni generale privind oncogeneza
Epigenetica in cancer
Relatia medic-pacient-familie in terapia/preventia
neopaziilor familiale
2016

Definitie boala canceroasa

Boala canceroasa este caracterizata prin prezenta in
organism a unei populatii celulare cu origine
monoclonala care este in expansiune continua prin
crestere autointretinuta.

Celulele maligne nu se mai supun controlului

mecanismelor fiziologice de reglare a proliferarii celulare.
In acest context poate apare cu mare probabilitate o
subpopulatie capabila de a migra si de a se adapta la
alte micromedii straine generand tumori secundare
(metastaze).

Modalitati prin care pot rezulta celule

canceroase

cresterea activitatii de proliferare a unuia

sau mai multor tipuri celulare;
reducerea potentialului de diferetiere al
anumitor celule;
impiedicarea apoptozei (moartea celulara
programata);
dotarea cu potential invaziv si de colonizare a
unor teritorii rezervate altor celule;
anularea cerintelor pentru factorii de crestere
si a raspunsului la factorii inhibitori produsi de
celule.

Genele implicate in carcinogeneza

Principalele tipuri de gene implicate in
carcinogeneza sunt:
- oncogenele
- genele supresoare ale cresterii
tumorale(antioncogene);
- genele de stabilitate(antimutationale)
- genele microARN(ARNmi)

Inactivarea genelor de supresie tumoralaProteina p53

Produsul proteic este o proteina de 53

kilodaltoni;
Este localizata pe 17p13
Este un factor de transcriptie cu nivel
redus de expresie in conditii normale
Blocheza multiplicarea celulara daca:
-celula are ADN afectat sau
-daca exista alte tipuri de afectare celulara
prin apoptoza.

Exemple de GST

gena APC (Adenomatosus Poliposis Coli) CR5. mutatii ale acestei

gene produc polipoza adenomatoasa familiala cu transmitere
autozomal dominanta.
Clinic se manifesta prin aparitia a sute de mici polipi adenomatosi,
asimptomatici cu risc de a se transforma malign.
gena DCC ( Deleted in Colorectal Carcinoma) situata pe cr.18.
Pierderea heterozigotiei apare in 70 % din cancerele colorecatale si
in 40 % din adenoamele de colon.
Alterari ale DCC apar si in cancerul de pancreas, tumori cerebrale.
gena MCC (Mutated in Colorectal Cancer) pe cr.5
mutatii ale MCC apar in 40% din cancerele sporadice colorectale
dar si in formele familiale
gena WT1 (Tumora Wilms 1) pe cr. 11 si se exprima in rinichi,
aparat genital si splina
gena Rb (Retinoblastom) cr. 13
gena NF1 (Neurofibromatoza 1) pe cr. 17 si raspunde de aparitia
neurofibromatozei von Recklinghausen, un sindrom neoplazic
familial
gena NF2 pe cr.22 este responsabila de forma acustica a bolii
gena BRCA 1 (Breast Cancer 1) pe cr.17 si produce modificari in
cancerul de san ereditar.

Instabilitatea cromozomiala

1. IC constitutionala sindroame de
rupere cromozomiala
2. IC dobindita

Instabilitatea cromozomiala dobandita

Instabilitatea dobandita prin agenti carcinogeni :

Celulele tumorale pot fi transformate malign ca urmare a expunerii

la agentii care lezeaza ADN-ul;

Radiatiile cosmice, telurice, ultravioletele au o rata de

mutageneza de 1/1.000.000 mutatii / gena / diviziune celulara.
Mutatiile sunt consecinta erorilor necorectate ale replicarii si
recombinarii ADN-ului;

Substantele precarcinogene sunt metabolizate in carcinogeni

potenti. De exemplu hidrocarburile policiclice aromatice
(aflatoxina B) prin activare cu citocrom P-450 altereaza structura
ADN-ului.
Medicatia citostatica
Infectii virale

EPIGENETICA

NIGMS Image Gallery

Prima data termenul EPIGENETICA a fost utilizat pentru a

explica trasaturi fenotipice care nu puteau fi justificate prin
mecanisme genetice (Conrad Waddington 19051975)
Epigenetica promite sa descifreze procesele biologice implicate in
dezvoltare si diferentiere, interfata dintre organisme si
perturbarile induse de mediu (inclusiv carcinogeneza)

Epigenetica = ansamblul de mecanisme care moduleaza

structura cromatinei si regleaza stabilitatea expresiei genice
pentru definirea identitatii celulare

Desi majoritatea celulelor umane au aceeasi

informatie
genetica
cuprinsa
in
ADN,
organismul produce in cursul diferentierii
diferite tipuri de celule;
-fiecare celula are profilul propriu de expresie
genica si functii specifice.

Exista unui numar mare destudii care arata ca

genetica (singura!) nu poate explica toate
aspectele legate de dezvoltare si diferentiere
Importanta factorilor non-genetici sustinuta
inclusiv de observatii la unele animale clonate,
probabil si ca rezultat al expresiei incorecte in
inprinting.

Informatia
epigenetica
determina
modularea
expresiei genice conform unui pattern determinat
de etapa de dezvoltare, de tipul de tesut si de
conditile ambientale determinind un anumit fenotip
celular.
Replicarea cromatinei in cursul fazei S a ciclului
celular ofera oportunitatea factorilor responsabili sa
adauge si sa propage in noua catena ADN toti
markerii epigenetici identificati in celula parentala.
Epigenetica a adus rezultate remarcabile in
optimizarea strategiilor de diagnostic (diagnosticul
timpuriu si preventia) si in elaborarea strategiilor
terapeutice epigenetice.

EPIGENETICA

Primul mecanism epigenetic descris este

inactivarea cromozomului X(teoria Mary
Lyon/ metilare)

Particularitati ale reglarii

epigenetice
NU afecteaza secventa de baze azotate care
compun ADN
Mecanismele de reglare epigenetica sunt
REVERSIBILE
EXPLICA mecanismele moleculare prin care
semnalele ambientale controleaz dinamic
activitatea genelor.

Mecanisme
epigenetice
reglare a expresiei genice

1. metilarea ADN
2. modificari chimice ale histonelor
3. ARN necodificator (ncRNA)

de

1. Metilarea ADN

-Adaugarea

covalenta a unei grupari metil (-CH3) in pozitia 5 a

citozinei cu obtinerea 5-metil citozinei (5mC);

5mC reprezinta 1% din totalul bazelor azotate

-Donor de grupari metil: S-adenozil metionina (SAM)

-Situsuri preferentiale de metilare: secvente CpG

-Originea grupelor metil: dieta (metabolismul folatului sau
metioninei, seleniu)

Nucleotidele CpG
Distribuite in intreg genomul
Concentrate in regiuni numite insule CpG
(60% din ADN genomic)
Localizate preferential la nivelul:
- promotorului genelor
- regiunilor ADN reglatoare
-ADN repetitiv (palindroame, ADN satelit)
clusterele CpG nemetilate sunt situate in genele
implicate in desfasurarea optima a activitatii
celulare (ex. gene housekeeping).

Pattern-ul de metilare
Conservat in celulele somatice
Realizat de ADN metiltransferaze (DNMT- DNA
methyltransferases)
DNMT1- actioneaza preferential asupra ADN hemimetilat.
-metileaza catenele nou sintetizate
imediat dupa
replicare, folosind matrita
parentala.

ADN metiltransferaze de novo:

- DNMT3A
- DNMT3B

Reglarea expresiei genice prin

metilarea promotorilor genelor
Promotor= segment ADN situat in
amonte de gena codificatoare;
element de control al
expresiei genice.
Promotorii genelor contin
insule CpG in procent crescut
fata de media genomului
Metilarea promotorilor induce
silentiere genica; poate fi
asociata cu patogeneza prin
silentierea unor gene esentiale
unei anumite etape de dezvoltare

Adaptat dupa ncc.go.jp

. Tumorigenic Mechanisms in Mammalian Cells Are Shown. Both

genetic and epigenetic aberrations are involved in neoplastic
transformation. These 2 alternate pathways of tumorigenesis are linked by
an intricate cross-talk and can, either individually or in synergy, lead to the
development of the malignant phenotype

Metilarea aberanta ADN si cancer

Defectele de metilare se pot transmite pe
linie germinala- cancere familiale
(colon, endometru)
Metilarea genei p16 in leziuni
preneoplazice la fumatori(dg. In sputa cu
sensibilitate 96%) pentru cancerul
pulmonar
lipsa imprinting Insulin like growth
factor in neoplasmul colorectal (dg. materii
fecale)

. Folate metabolism: folate, along with choline, methionine, cobalamin, pyridoxine, and
riboflavin, is involved in several essential metabolic processes within the cell, in particular
DNA synthesis, repair, and methylation. Folate is also essential as a methyl donor

INFLUENTA FOLATULUI IN METILAREA

ADN

Figure 4. Possible mechanisms by which folate deficiency or excess

may influence telomere structure and function: indentifies
plausible but untested mechanisms.

2. Structura cromatinei
Cromatina- organizata in 2 nivele:
- heterocromatina silentiata
(telomere, regiuni pericentrice,
secvente repetitive)
-eucromatina activa (genele active)
Nucleosom = unitatea de baza a
cromatinei (ADN dublu catenar
infasurat in jurul octamerului histonic).
Miezul histonic - 2 copii ale
fiecarei histone (H2A, H2B,H3 si H4)
Lodish, 2000

Caracteristicile modificarilor post-translationale ale

histonelor
-sunt modificari chimice, covalente, dinamice si reversibile;
-nu sunt aleatoare;
-realizate de enzime
- factorii de initiere:
-semnale endogene - etapa de dezvoltare
- tipul de tesut
- semnale exogene - factori de mediu
Rolul: - afecteaza organizarea secundara a cromatinei
- realizeaza interactii intre ADN si histone

Modelare
expresie
genica

fenotip

Tipuri de modificari post-translationale ale

histonelor
Modificarile se realizeaza la aminoacizii din capatul Nterminal al histonelor

Dupa Tomasi TB et al, 2006

Modularea transcrierii
Acetilarea si metilarea sunt considerate modulatorii
cheie ai activarii si represiei transcriptionale
activ

Rodenhiser D, Mann M, 2006

Modularea transcrierii
Acetilarea si metilarea sunt considerate modulatorii
cheie ai activarii si represiei transcriptionale

Rodenhiser D, Mann M, 2006

Remodelarea cromatinei

Codul epigenetic

Adaptat dupa Zelent A

et al, 2005

Mecanism metilare oncogen

Fig. 2. (a), aberrant methylation keeps occurring. After several clonal selections during multistep
carcinogenesis, all cancer cells come to have methylation of multiple CGI. In contrast, if a cancer cell is
derived from a precursor cell with methylation of multiple CGI (b), cancer cells
derived from it will also display methylation of multiple CGI.

CELULE STEM PLURIPOTENTE INDUSE SI

SUPRAEXPRESIA FACTORILOR DE TRANSCRIPTIE

Epigenetic Therapy. The 2 main families of epigenetically acting drugs, DNA methyltransferase
(DNMT) inhibitors and histone deacetylase (HDAC) inhibitors, exert their antineoplastic effect
via several mechanisms such as cell cycle arrest, apoptosis induction, and immune
recognition. These effects eventually result in differentiation or cancer cell death.

3. ARN necodificator (ncRNA)

Cel mai studiat ARNnc este microARN

microARN (miRNA)
Molecule mici de ARN endogen (22 nucleotide),
monocatenar, necodificator
Se leaga la capatul 3 (3UTR) al unui/unor ARN
mesager specific(i)
Moduleaza expresia genica prin
- represarea expresia proteinei tinta
- degradarea ARNm specific
Poate controla direct structura cromatinei
tintind factori implicati in remodelarea acesteia
(conexiune cu PcG)
In imunologie, miRNA sunt considerati reglatori
cheie in angajarea pe o linie de diferentiere,
maturare, mentinerea homeostaziei

The Increasing Complexity of the Central Dogma of Molecular Biology.

Feero WG et al. N Engl J Med 2010;362:2001-2011.

Biogeneza/ actiune

Istoria miRNA

miRNA in cancer

Neo colorectal
Neo pulmonar
Neo ovarian
Neo renal
Hemopatii maligne

miRNA in cancer
Criteriu de diagnostic si prognostic
Noi ghiduri terapeutice in neoplazii

EPIGENOMUL
FEBRUARIE 2015
Cercettorii au cartografiat siturile moleculare care pot activa sau
dezactiva gene individuale n ADN-ul a peste 126 de tipuri de celule
umane

Cartografierea genetic a fost efectuat n cadrul unui program de

cercetare cu o durat de zece ani, Roadmap Epigenomics Program,
n valoare de 240 de milioane de dolari, finanat de Guvernul
american.

Genomul uman reprezint planul genetic de construire a unui

individ. Epigenomul poate fi neles ca o serie de sublinieri, structuri
subterane i excluderi din acel plan: dac genomul unui individ
conine ADN asociat cu cancerul, dar acel ADN este "exclus" de
moleculele din epigenom, de exemplu, atunci ADN-ul este foarte
puin probabil s duc la apariia cancerului.

EPIGENOMUL
FEBRUARIE 2015
Pe msur ce secvenierea genomului indivizilor pentru
a deduce riscul de mbolnvire devine tot mai obinuit,
va fi cu att mai important nelegerea modului n care
epigenomul influeneaz acest risc, dar i alte aspecte
legate de sntate.

Secvenierea genomului este piesa central a iniiativei

privind "medicina de nalt precizie"

CANCERE GENETICE
30% din cancere au determinism genetic
Cancerele determinate genetic sunt mprite n dou categorii:
cancere ereditare i cancere cu predispoziie familial.

Cancerele ereditare 2% din totalitatea cancerelor.

motenite direct de la prini la urmai i au o frecven crescut n
cadrul aceleiai familii (50).

Caracteristicile generale ale cancerelor cu determinism genetic sunt:

1. Au frecven crescut n cadrul aceleiai familii

2. Apar la vrste mici
3. Au caracter multifocal (apar mai multe tumori primare n cadrul
aceluiai organ)
4. Au caracter bilateral (n cazul organelor simetrice se dezvolt
bilateral, simetric n ambele organe)

CANCERE EREDITARE

Cancerele ereditare au mod diferit de transmitere i manifestare n funcie de mecanismul

mutaional implicat n dezvoltarea neoplaziei.

- Transmiterea direct a procesului malign (al ADN malign modificat al celulei stem a organului
n care se dezvolt cancerul) cum este n cazul retinoblastomului, nefroblastomului i
neuroblastomului

- Transmiterea unei gene mutante BRCA1 i BRCA2 implicate n cancere mamare, ovariene
i pancreatice

- Transmiterea ereditar a unei afeciuni cu potenial crescut de malignizare (stare

preneoplazic). Cele mai cunoscute stri preneoplazice i cancerele pe care le genereaz sunt:
polipoza adenomatoas familial (cancer colorecta, gastric i duodenal)
, neurofibromatoza (neurofibrosarcoame, tumori cerebrale, leucemie acut mieloblastic),
sindroamele hamartomatoase (exostoza multipl, sindromul Peutz- Jeghers),
genodermatozele (predispoziie pentru melanom),
sindroamele de instabilitate cromozomial (predispoziie pentru leucemii), sindroamele de
imunodeficien (predispoziie ctre limfoame)
.
.
Cancere care se transmit autozomal dominant retinoblastomul, nefroblastomul, melanomul
multiplu atipic familial, sindroamele de tumori endocrine multiple (MEN 1 i MEN 2) i sindroamele
de cancere familiale (mamar, ovarian, gastric, colorectal etc.).

CANCERE FAMILIALE
un anumit tip de cancer are o inciden mai mare n cadrul unei
familii dect n populaia general.

Riscul de cancer se transmite autozomal dominant, vrsta

membrilor familiei afectate este mic la momentul n care se pune
diagnosticul i nu se poate elimina cu exactitate expunerea tuturor
membrilor familiei afectate la un anumit carcinogen exogen.

cancerele colonice, adenocarcinomul mamar, adenocarcinoame

ovariene, gastrice, uterine.

Un individ care are o rud de snge afectat, are ansa de 2-4% de

a dezvolta acelai tip de cancer.

RELAIA MEDIC-PACIENT
Legea privind reforma n domeniul
sntii Rspunderea profesional a
personalului medical
Legea drepturilor pacientului
Ordin MSP nr. 482/2007
Codul de Etic al Colegiului Medicilor

Situatii cu impact etic

Doamna D, n vrst de 82 de ani, este internat i diagnosticat cu cancer

tiroidian.

1. Medicul i comunic diagnosticul i i spune c a doua zi va fi operat. A

doua zi pacienta este dus la sal i se intervine chirurgical.

2 .Medicul i comunic diagnosticul i i spune c a doua zi va fi operat.

nainte de a fi dus la sal, asistenta o pune s semneze o hrtie c este
de acord, fr a oferi informaii suplimentare.

3. Medicul informeaz familia despre diagnostic, propune intervenia

chirurgical i solicit acordul soului pentru operaie.

4. Medicul o informeaz pe doamna D. c sufer de carcinom diferentiat

derivat din celulele foliculare, c a doua zi urmeaz s efectueze o
tiroidectomie totala i c trebuie s semneze pentru operaie.

 Informat fiind de medic asupra diagnosticului i

posibilitilor terapeutice, doamna D hotrte
c nu dorete s se opereze i solicit
externarea.

Familia doamnei D nu este de acord i face

presiuni asupra medicului pentru a o ine spital
i pentru efectuarea operaiei, motivnd c
datoria unui medic este de a trata pacientul.

Dreptul pacientului la informaia

medical
Pacientul are dreptul de a fi informat
asupra strii sale de sntate, precum i
cu privire la date despre diagnostic i
prognostic.
Rudele i prietenii pacientului pot fi
informai despre evoluia investigaiilor,
diagnostic i tratament, cu acordul
pacientului.

Situatii cu impact etic 2

Doamna J.T., n vrst de 72 ani, este diagnosticat cu
cancer de colon. Dup stabilirea diagnosticului, medicul
curant i comunic fiului doamnei T. c mama sa este
bolnav de cancer.
Acesta decide s nu i spun mamei sale de ce boal
sufer i i interzice medicului s i divulge ceva
acesteia.
Fiul recomand medicului, de asemenea, s i spun
doamnei T c nu are de ce s i fac griji i c sufer
de o boal uoar.
Fiul refuz ca mama sa s fie tratat n continuare i
solicit externarea pentru a o duce acas s moar n
patul ei.

Dreptul la confidenialitatea informaiilor

i viaa privat a pacientului
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra
strii sale de sntate.
Toate informaiile privind starea pacientului,
rezultatele investigaiilor, diagnosticul,
prognosticul, tratamentul, datele personale sunt
confideniale chiar i dup decesul acestuia.
Informaiile cu caracter confidenial pot fi
furnizate numai n cazul n care pacientul i d
consimmntul explicit sau dac legea o cere n
mod expres.

 OMICA IN DIAGNOSTICUL GENETIC

MEDICINA GENOMICA

Medicina genomic este o medicin

individualizat, personalizat i predictiv,
preventiv, proactiv (prospectiv) i
participativ (regula celor 5 P).

ONCOGENOMICA

Medicina genomica

ONCOGENETICA

Inductia apoptozei prin letalitatea sintetica

Acest concept se bazeaz pe
interaciunea genetic dintre dou sau mai
multe gene sau ci moleculare;
inhibarea lor combinat/concomitent
produce eliminarea selectiv a clonelor de
celule premaligne, fr efecte citostatice
asupra celulelor normale i deci fr
efecte toxice.

PROTEOMICA

Proteomica se ocupa cu studiul la scara larga a structurii si functiei proteinelor.

Analiza de secven poate furniza mai multe date prin compararea secvenei
unei proteine cu cele stocate n bazele de date.
se pot gsi informaii despre: structura, interaciile, activitatea biochimic,
evoluia i chiar rolul potenial ntr-o boal.

Proteinele cu secvene similare au proprieti similare. Paradigma

secven similar/ funcie similar st la baza bioinformaticii i ne permite
s se fac predicii structurale i funcionale pe baza secvenei proteice.

TELOCIT
Telocitele sunt celule cu corp mic, dar cu prelungiri
extrem de lungi (asemanatoare prelungirilor neuronilor),
prezente in aproape toate organele.

Rolul telocitelor este acela de tele-coordonare, prin

intermediul prelungirilor lor extrem de lungi si subtiri
(telopode), a altor tipuri celulare, de stabilire de contacte
de tip "sinapse stromale" cu acestea si de comunicare
prin intermediul unor structuri microveziculare - exozomi

Se folosesc in terapia regeneratoare post-infarct de

miocard