CUM SE SCOT DIFERITE PETE DE PE MATERIALELE TEXTILE

Se recomanda ca nainte de a aplica substantele chimice pe portiunea patata a materialului textil sa se ncerce
asupra unui esantion din acesta, pentru a evita pericolul degradarii tesaturii. In cele ce urmeaza, n functie de
provenienta diferitelor pete, prezentata n ordine alfabetica, se analizeaza cteva metode de ndepartare a acestora, n
conditii casnice.
PETELE DE...

Acizi
Un material textil, indiferent de natura fibrei, atins cu un acid (clorhidric, sulfuric, fluorhidric,
azotic etc.) trebuie imediat supus unui tratament si anume locul respectiv va fi tamponat
(neutralizat) cu o solutie slab alcalina de 5-10% amoniac, bicarbonat de sodiu sau borax.
Dupa operatia de neutralizare, se clateste intens cu apa rece, apoi cu apa calduta si din nou
cu apa rece.
De asemenea, se poate presara pe pata umeda praf de soda de rufe (carbonat de sodiu) sau bicarbonat de sodiu, care
se lasa atta timp ct se mai produc basicute cu gaz. Cnd producerea lor s-a terminat, se spala intens cu apa. Cnd
acizii snt tari sau concentrati, distrug pe loc materialul si atunci nu mai este nimic de facut.
Daca o pata de acid nu a fost observata la timp, se poate ntmpla ca la prima spalare a materialului, locul respectiv sa
se gaureasca sau sa se rareasca tesatura, deoarece n zona atinsa de acid, fibrele au fost foarte mult slabite.

Albus
Petele proaspete de albus se nlatura splind repede locul respectiv cu apa rece. Petele mai vechi se trateaza cu o
solutie diluata de 5% amoniac sau cu o solutie calduta de 10% borax, dupa care se spala cu apa curata.

Alcalii (lesii)
Petele de pe tesaturile de in sau bumbac (care nu-si schimba culoarea) se elimina prin simpla spalare cu apa.
Pentru ndepartarea petelor de pe matase si lina se foloseste o solutie diluata de acid acetic sau acid citric (10 ml otet
sau zeama de lamie la 100 ml apa), apoi se spala obisnuit cu apa.

Amoniac
esatura patata cu amoniac se spala cu apa cu otet (10 ml otet la 100 ml apa), dupa care se clateste cu multa apa
calda.

Apa
Petele de apa de pe tesaturile de matase se nlatura prin tamponare cu apa de ploaie sau
cu o solutie diluata de acid acetic (20 ml acid acetic la 1 litru apa). Petele de pe tesaturile de
ln se pot scoate prin calcarea materialului cu un fier usor ncins peste o pnza umezita n
apa de ploaie.
Apret
Petele de apret se prezinta sub forma unor suprafete mate, cu marginile de culoare mai nchisa. La eliminarea lor este
necesar sa se lucreze cu multa atentie, deoarece apretul se poate dizolva neuniform si apar deosebiri de culoare. In
acest sens, tesatura patata, exceptnd lna si matasea, se asaza deasupra unei oale cu apa aburinda si se freaca usor
cu o perie mica, pna cnd se curata pata.

Petele de pe tesaturile de lina sau matase se pot elimina prin umezirea locului respectiv, cu ajutorul unui burete mbibat
n apa curata cu care se tamponeaza pe directii radiale. Se usuca, dupa care se mai poate trece peste locul petei cu un
burete mbibat cu putin alcool. In caz ca locul apare mai mat dect restul tesaturii, se asaza o pnza umezita cu apa
peste toata suprafata tesaturii si se calca cu fierul de calcat usor ncins.

A r s u r i (p r l i re)
La operatia de calcat sau la atingerea cu obiecte fierbinti, se pot produce pe materiale textile ar suri sau prliri locale,
care apar ca pete galbui pna la maro. Daca fibra nu este complet distrusa, ele pot fi decolorate.
Pentru tesaturile albe de in si bumbac se poate folosi o solutie de apa oxigenata 10% sau o solutie apoasa de clorura
de var 2/o, care se aplica pe locul n prealabil umezit, dupa care se spala intens cu apa si apoi se expune la soare si
caldura. Operatia se repeta de mai multe ori pn la disparitia petei.
Petele de pe tesaturile albe de lina se sterg bine cu o pnza curata nmuiata ntr-un amestec format
din 85 ml apa oxigenata 3% si 50 ml amoniac 5%, dupa care se spala bine cu apa.
La tesaturile colorate, exista pericolul distrugerii colorantului si de aceea se folosesc solutii foarte diluate
(1%)
de
apa
oxigenata.
esaturile de lina colorate se tamponeaza cu o
solutie de acid citric 5% sau cu zeama de lamie, dupa care se spala cu apa.
In cazul matasii de viscoza, Iocul patat se trateaza cu o solutie de alcool etilic n apa 50%, apoi se spala bine cu apa.

Asfalt
Petele de asfalt se recunosc dupa culoarea lor neagra pna la maro-nchis. Portiunea patata se trateaza cu solventi ca :
benzen, sulfura de carbon, cloroform. Deoarece asfaltul dizolvat se mprastie foarte usor n tesatura, determinnd extinderea marginilor petei, este necesar sa se schimbe frecvent solventul pentru a se lucra mereu cu o solutie curata.
La tesaturile albe sau n culori pastel va rmne de obicei o pata galbuie care se poate nlatura prin tratare cu o solutie
de 3% amoniac, urmata de o spalare energica cu apa curata. esaturile din matase acetat sau fibre din policlorura de
vinii trebuie tratate numai cu benzina.

Azotat de argint
Petele provocate de azotatul de argint folosit uzual n medicina pentru diferite tratamente ("creioane pentru negi", solutii
de diferite concentratii etc.) snt initial de culoare galben-maro, iar mai tr-ziu devin negre.
nlaturarea petelor de azotat de argint se poate realiza prin tratare cu iodura de potasiu si tio-sulfat de sodiu. Initial se
tamponeaza cu o solutie diluata de iodur de potasiu 10% si pentru ndepartarea petei galbene produse se aplica o
solutie de 10% tiosulfat de sodiu (sare de fixat fotografiile). Se clateste apoi bine cu apa. Rezultate bune se obtin si prin
aplicarea unei solutii calde de 10-20% tiosulfat de sodiu, dupa care se spala bine cu apa si sapun si se clateste. In caz
ca pata este produsa de o alifie grasa n care a fost ncorporat azotat de argint, atunci aceasta se trateaza nti cu
neofalina, iar dupa uscare cu iodura de potasiu si tiosulfat de sodiu, la fel ca n cazul de mai sus.

Bauturi racoritoare
Petele provocate de bauturi racoritoare (limonada etc.) se ndeparteaza prin spalare cu apa si o solutie de amoniac
10%. In cazul tesaturilor albe, daca mai ramne o pata colorata, aceasta se poate ndeparta usor, prinir-o albire locala
cu apa oxigenata.
Petele de pepsi-cola, coca-cola, quik-cola etc se tamponeaza cu benzina, se spala apoi cu apa si un detergent si
242c28c se clatesc cu apa.

Bere
Petele de bere proaspete, de pe tesaturile de once natura, se pot nlatura cu apa calda sau cu apa sarata (20 g sare de
bucatarie la 1 litru de apa).
Petele vechi, cu exceptia celor de pe tesaturile ae lina si matase, se umezesc cu apa
apoi se trateaza cu o solutie de amoniac 1%! Se freaca bine cu un tampon, apoi se spala cu apa.

curata

Petele de pe tesaturile de lina se tamponeaza cu glicerina, apoi locul respectiv se sterge usor cu o tesatura flanelata
nmuiata n apa. esaturile de matase se curata cu alcool (20 ml alcool etilic 70% la 100 ml apa). Daca tesatura este
alba, se poate ncerca si cu apa oxigenata 10 ml/l.
Pentru ndepartarea petelor de bere vechi de pe tesaturile de orice natura se poate folosi un amestec format din
glicerina, amoniac 10% si alcool etilic 70% n cantitati egale (3 parti dizolvate n 8 parti n greutate apa). De exemplu, un
amestec obtinut din 20 ml glicerina, 25 ml amoniac 10%, 30 ml alcool etilic 70% si 200 ml apa.

Bomboane
Petele de bomboane se recunosc usor, locui patat fiind mult mai aspru dect restul tesaturii. Aceste pete apar mai ales
pe vesmintele copiilor. Petele de bomboane cu crema se trateaza mai nti cu benzina, pentru nlaturarea grasimilor, iar
dupa evaporarea benzinei se tamponeaza cu o solutie de amoniac 5%.
Daca pata este proaspata sau bomboanele nu
snt cu crema, este suficienta spalarea locului
respectiv
cu
apa
calda.
Petele de pe tesaturile colorate de matase se
trateaza cu o solutie de 10% borax, prin tamponare,
urmnd
apoi
o
clatire
cu
apa.
Petele colorate provenite de la bomboanele n a caror compozitie este inclus si un colorant alimentar, pot
fi curatate cu apa oxigenata 3% sau cu glicerina, dupa care se spala cu apa. La tesaturile colorate cnd se foloseste apa
oxigenata, se face nti o verificare, pentru a nu le decolora.

Cacao
Petele proaspete de cacao de pe tesaturile de orice natura se umezesc cu apa, apoi se freaca usor locul respectiv cu
sare fina de bucatarie si putina glicerina, dupa care se sterge sau se spala cu multa apa.
De pe tesaturile albe (in, bumbac), petele proaspete se pot nlatura printr-o spalare cu apa si detergenti adecvati, iar n
cazul cnd mai ramn urme galbui, atunci acestea se albesc cu apa oxigenata. In cele mai multe cazuri, petele proas pete se nlatura cu solutii diluate de amoniac 5%.
Petele de pe tesaturile de lna si semilna se curata nti cu benzina, prin tamponare, apoi se spala cu o solutie de 1-2%
amoniac, dupa care se limpezesc bine cu apa rece, n care s-a adaugat putin otet (20 ml otet la un litru de apa).
Petele mai persistente de pe matasurile colorate, matasuri artificiale sau acetat, se pot nlatura prin tratarea lor cu acid
oleic, apoi cu benzina. Acestea sa mai pot ndeparta si prin tamponarea fiu glicerina, dupa care se spala, cu multa apa.

Cafea
Petele de cafea au o culoare caracteristica maro-glbuie pna la maro-nchis.
Petele proaspete se nlatura cu apa calda si detergenti.
Petele vechi se tamponeaza cu glicerina, apoi cu apa calda si n final cu apa oxigenata. Se poate ncerca si presararea
de sare de bucatarie peste pata umezita.
n cazul matasii colorate, se poate ncerca ndepartarea petelor cu o solutie de acid lactic 5%, dupa care se spala bine
cu apa. Petele de pe tesaturile de in, bumbac sau matase artificiala se curata cu hipoclorit de sodiu. Daca solutia
decoloreaza tesatura, seu daca pata se afla pe lna sau matase naturala, se clateste bine portiunea patata cu apa rece
si apoi se aplica o solutie de apa oxigenata 3%. dupa care se spala cu multa apa.

Catran, smoala
nlaturarea petelor de catran se face prin frecarea locului cu benzina usoara (neofalina) sau terebentina.

Ceai
Se tamponeaza portiunea patata cu o solutie diluata de amoniac sau cu glicerina, apoi cu acid acetic diluat (20 ml otet
la un litru de apa), dupa care se spala cu apa calduta.

De asemenea, petele de ceai se pot umezi cu o solutie de acid oxalic 5%, se lasa timp de 6-10 minute, dupa care se
spala cu multa apa.

Ceara
Ceara ajunge n stare topita pe tesaturi si produce pe locul de contact depuneri de culoare alba, galbuie sau chiar
colorate. Aceste depuneri se nlatura nti cu ajutorul unui cutit. Apoi se pun pe ambele fete ale materialului cteva
straturi de hrtie de filtru sau sugativa si se calca cu fierul cald. Dupa aceasta operatie se freaca locul petei cu putin
alcool.
De asemenea, aceste pte se nlatura cu benzen sau benzina, aplicate cu ajutorul unui tampon bine mbibat. Sub
materialul textil se va pune o tesatura curata de bumbac, care va absorbi ceara si murdaria dizolvate. In caz ca, dupa
uscare, rmne o urma alba se aplica din nou un solvent pn la disparitia totala a petei.

Ceara rosie
Ceara rosie de pe tesaturi se nlatura usor cu ajutorul unui cutit ncalzit, care topeste ceara, Apoi, portiunea respectiva
se trateaza cu benzina sau sulfura de carbon. Dupa ce pata a fost dizolvata complet, se lasa sa se usuce si se sterge
locul cu un tampon mbibat cu benzina, n caz ca mai ramne o urma vizibila, aceasta se poate trata cu glicerina calda,
dupa care se spala cu apa.

Cerneala
Petele proaspete de cerneala de pe tesaturile albe se pot ndeparta cu zeama de lamie (acid citric), cu lapte cald sau
cu lapte acru. Daca snt mai vechi se lasa locul patat timp de citeva ore n lapte apoi se sterge cu o crpa curata nmu iata tot n lapte. Dupa ce pata dispare, se clateste imediat locul respectiv cu apa calda, apoi cu apa rece. in timpul
tratamentului trebuie acordata o deosebita atentie, astfel nct laptele sa nu se usuce nici un moment pe tesatura. Petele
de cerneala de pe tesaturile albe de bumbac se pot trata prin tamponare cu o solutie de amoniac 10% calda, urmata de
o solutie de 10% acid oxalic si care se repeta pna la disparitia petei, dupa care se spala cu multa apa. esaturile albe
de bumbac se mai pot albi cu hipoclorit de sodiu, dupa care se trateaza cu ditionit de sodiu.
De asemenea, petele de pe tesaturile albe de
bumbac se pot umezi la nceput cu apa, apoi
cu un amestec ncalzit de apa oxigenata 3% si acid oxalic 10%, dupa care se clatesc intens cu apa.
Pentru toate tesaturile si n special pentru cele colorate se poate folosi alcoolul etilic sau un amestec format din cantitati
egale n greutate alcool etilic 96%, solutie de amoniac 10% si apa. (Ex. : 50 ml alcool etilic 96%, 40 ml amo niac, 10% si
40 ml apa). Dar, trebuie sa se tina seama de faptul ca amoniacul poate sa schimbe uneori culoarea tesaturii, deci,
amestecul trebuie verificat nainte de a fi folosit.
Pentru tesaturile colorate, indiferent de natura fibrei, se mai poate folosi si un amestec format din 10 parti alcool etilic, 4
parti glicerina si o parte acid oxalic (parti n greutate). De exemplu un amestec din : 10 g acid oxalic, 30 ml glice rina si
125 ml alcool etilic. Dupa tratament se spala bine cu multa apa.
esaturile de lna se pot trata prin tamponarea locului patat cu glicerina, dupa care se sterge cu multa apa.
Petele de cerneala se mai pot elimina utiliznd produsul din comert denumit "Pic". Se umezeste pata de cerneala cu
apa, apoi se presara praful "Pic", n strat subtire. Se lasa cteva minute dupa care se spala bine locul respectiv cu apa.
esaturile colorate se spala n continuare cu apa calduta si sapun. esaturile albe de bumbac se fierb.
Petele de cerneala antracenica, cerneala pe baza de fier si acid galic (denumita si cerneala "pen tru documente"), se
trateaza cu o solutie de 10% acid oxalic, sau cu o solutie de 10% oxalat de potasiu (atentie, ambele snt toxice!) sau cu
acid citric 10% n amestec cu putina glicerina (20 ml zeama de lamie si 5 picaturi de glicerina).

Ciocolata
Petele de ciocolata se ndeparteaza nti cu un cutit, prin raderea stratului de deasupra, apoi se degreseaza cu ajutorul
unui tampon mbibat cu benzina, dupa care se curata cu o periuta. In cazul cnd n locul petei ramne o aureola galbuie,
aceasta se trateaza cu glicerina calda, se freaca usor cu un tampon, apoi se spala cu apa calda.
Daca petele s-au format pe tesaturi albe, ele se pot freca cu o solutie de 10% acid tartric si apoi cu o solutie de 20%
piatra acra (alaun de potasiu), dupa care se spala cu multa apa.

 Clei insecticid (clei pentru muste)

esatura patata, indiferent de natura fibrei, se tamponeaza cu terebentina si apoi se sterge cu benzina.

Compot
Petele de compot sau de siropuri din fructe se pot nlatura n mod asemanator celor de fructe (vezi la "Fructe").

Creion chimic
Petele de creion chimic se recunosc dupa culoarea lor albastra-violeta. Petele de pe matase si lna se tamponeaza cu
zeama de lmie si se freaca apoi cu o crpa moale, dupa care se spala bine cu apa. De asemenea, aceste pete se
trateaza cu alcool etilic 70% si se freaca locul respectiv, pna cnd pata devine mai deschisa. Apoi se spala obis nuit cu
apa calduta si se ncepe tratamentul din nou. Pe tesaturile albe se poate ncerca si un tratament cu peroxid
de sodiu.

Creion cosmetic pentru pleoape

Petele de creion cosmetic se nlatura n mod asemanator celor de ruj de buze (vezi la "Ruj de buze").

Crema de ghete
Petele de crema de ghete se trateaza cu solventi organici pentru grasimi (benzina usoara,
terebentina, acetona, alcool etilic) dupa care se trece la eliminarea colorantului de pe locul petei.
De obicei, acest lucru se poate face cu alcool
etilic ncalzit care dizolva colorantul bazic. Se
mai poate
trata cu acid
acetic
concentrat
(60%),
tratament urmat de o spalare cu multa apa.
Petele de crema de ghete neagra sau galbena
de pe tesaturile albe se umezesc cu neofalina,
se spala cu o solutie de amoniac 10%, apoi cu
alcool, dupa care se spala cu apa multa.
Petele provocate de crema de ghete de culori deschise se pot elimina cu tetradorura de carbon.

Cupru
Petele de cupru se formeaza de obicei, atunci cnd lenjeria alba de pat sau de corp se fierbe n cazane de arama.
Aceste pete au culoarea brun-roscata.
Locul patat se trateaza cu acid formic 10% sau acid oxalic 10%. Daca pata se dizolva si rmne o tenta verzuie,
materialul se trateaza n continuare cu o solutie fierbinte de amoniac 15%.
Dupa disparitia petelor, materialul se spala bine cu apa calda, se stoarce si se usuca la soare, n aer liber.

Excremente de muste
Aceste pete se pot nlatura usor cu amoniac diluat 5% sau cu alcool etilic cald (alcoolul se ncalzeste introducnd sticla
ntr-un vas cu apa calda, luat de pe foc). Se freaca usor locul respectiv cu un tampon nmuiat n amoniac sau alcool
cald.
De pe tesaturile de lina aceste pete se pot scoate cu neofalina sau cu tetraclorura de carbon, tamponnd si frecnd usor
locul patat.
De pe tesaturile albe, asemenea pete se pot nlatura cu o solutie de apa oxigenata (o lingurita apa oxigenata la 50 ml
apa calda) ; se lasa sa stea timp de 15 minute, dupa care se spala bine cu apa.

Excremente de pasari
Aceste pete se recunosc usor, avnd o culoare albicioasa pna la gri. La nceput, crusta uscata se va ndeparta cu un
cutit, apoi cu ajutorul unei perii se vor elimina toate resturile ramase pe tesatura, dupa care se uda cu apa calda si se
freaca. De obicei, dupa acest tratament, pata dispare.

Petele vechi se tamponeaza cu glicerina calda sau cu otet diluat (20 ml otet la 100 ml apa), se freaca cu unghia locul
petei, dupa care se spala intens cu apa calda.

Fixator foto
Petele de pe tesaturile albe, cu exceptia celor din policlorura de vinii, se pot trata cu o solutie diluata de amoniac 3%,
apoi se spala usor, dupa care se trece la o albire cu apa oxigenata 3%. n final se spala cu multa apa si se usuca la
soare.
Aceste pete se mai pot scoate cu iodura de potasiu 10% care se lasa sa actioneze putin, apoi se trateaza cu o solutie
de 10% tiosulfat de sodiu, dupa care se clatesc cu multa apa.

Fructe si legume
Petele proaspete de visine, ciresi, capsuni, zmeura, mere, fragi, rosii etc., se pot nlatura uneori prin simpla spalare cu
multa apa calda. " In acelasi scop, daca pata este pregnanta, se poate folosi o solutie diluata de amoniac 5%, o solutie
de acid citric (80 g acid la 1 litru de apa) sau o solutie de permanganat de potasiu (2 g de permanganat de potasiu la 1
litru de apa).
esaturile albe de in si bumbac patate se nmoaie n lapte acru sau dulce, dupa care se spala cu multa apa.
Pentru tesaturile albe se mai poate folosi o solutie de apa oxigenata 3%, usor alcalinizata cu amoniac (70 ml solutie apa
oxigenata 3%, 20 ml solutie amoniac 10% la un litru de apa), cu care se tamponeaza pata, dupa care se freaca locul
respectiv cu o pinza curata. Dupa tratament, tesatura se spala bine cu apa si se pune la uscat. Pentru eliminarea
petelor vechi este necesara o cantitate mai mare de amoniac. In acest scop, se prepara o solutie din apa oxigenata 3%
(o parte in greutate), amoniac 10% (4 parti n greutate) si apa (45 parti n greutate). Ex. : 10 ml apa oxigenata 3%, 40 ml
amoniac 10% si 450 ml apa.
Petele de pe tesaturile colorate, indiferent de natura fibrei, se pot elmina cu un amestec de glicerina pura si galbenus
sub forma de emulsie (se amesteca bine un galbenus cu 40 ml glicerina, ca la maioneza), care se aplica pe locul
respectiv, se lasa timp de cteva ore, dup care se spala cu multa apa calda.
Pentru eliminarea petelor de pe matasea colorata se poate folosi si o solutie de borax 10% cu care se tamponeaza bine
locul respectiv, dupa care' se spala cu apa. Se poate ncerca si cu o solutie de amoniac 5%, facndu-se n prealabil o
verificare pe o portiune ascunsa a materialului.
Petele de pe tesaturile de lina albe si colorate se tamponeaza cu o solutie de apa si sapun sau apa si detergent, se
sterge cu apa, apoi se picura pe locul respectiv amoniac sau apa oxigenata 3%. La sfrsit se spala foarte bine cu apa.

Gelatina
Petele de gelatina se ndeparteaza n general destul de usor cu apa calda.
Daca petele provin de la gelatina colorata, atunci ele se trateaza cu o solutie obtinuta din 10 ml amoniac, 20 ml alcool
etilic 70% si 70 ml apa, frecndu-se usor locul respectiv cu un tam pon sau cu un burete. Dupa dizolvarea petei se spala
bine cu apa.

Grasimi
Petele de grasimi se pot elimina prin diferite metode, n functie de natura grasimilor si de proprietatile materialului textil.
Grasimile se dizolva usor n solventi puri ca : benzina, tetraclorura de carbon, neofalina, cloroform, terebentina, benzen
etc. Folosirea acestor solventi sau a amestecurilor lor se face cu foarte rnulta atentie, deoarece toti solventii snt usor
inflamabili, prezentnd chiar pericol de explozii.
Petele proaspete se pot ndeparta presrnd un
curata si se preseaza cu o greutate. Dedesubtul
Dupa 24 de ore se ndeparteaza praful care a
La ndepartarea petelor cu ajutorul unuia din
rial absorbant curat, iar zona nconjuratoare a
sime sa nu se raspndeasca mprejur, marind si

strat gros de talc, care se acopera cu o hrtie

tesaturii se asaza o foaie de sugativa curata.
absorbit
grasimea,
apoi
se
perie
bine.
solventii mentionati se pune sub pata un matepetei se uda cu apa, pentru ca solutia de gramai mult pata, dupa care se freaca locul patat

cu o perie, tampon sau un burete nmuiat n

solvent, n functie de finetea tesaturii. Frecarea
se face prin miscari circulare, la nceput mai
slabe, apoi mai accentuate de la margini spre
centru. Dupa nlaturarea petelor, n unele cazuri
materialul se spala cu apa calduta cu sapun
sau cu detergentul adecvat tesaturii (n special in cazul tesaturilor albe sau vopsite cu coloranti rezistenti).
In general, este bine sa se cunoasca faptul ca eterul etilic si sulfura de carbon nu prea snt potrivite pentru scoaterea
petelor de grasime, n conditiile existente in gospodarie, aceste substante sint solventi foarte buni, dar au dezavantajul
ca se evapora mult prea repede, se aprind toarte usor si emana vapori ce pot exploda. Se pot folosi si amestecuri de
solventi, formate din sapte parti neofalina, doua parti terebentina, o parte eter etilic (parti n greutate) sau parti egale n
greutate de neofalina si tetraclorura de carbon. De exemplu, un amestec obtinut din 100 ml neofalina, 25 ml
terebentina, 15 ml eter etilic sau un amestec din 70 ml neofalina si 30 ml tetraclorura de carbon. Petele de pe tesa turile
fine de matase se pot elimina utiliznd un amestec format din 75 parti n greutate alcool etilic, 20 parti n greutate sapun
alb superior, doua parti n greutate terebentina si un galbenus. Amestecul se agita nainte de folosire.
Pentru ndepartarea petelor de pe tesaturile de matase si lna tricotate, se pot folosi radacini de ciuin, planta care
contine saponina si se poate procura de la farmacii sau de la magazinele specializate n plante medicinale (PLAFAR).
Radacinile de ciuin (30 g - circa 20 lingurite) se fierb n apa (300 ml) circa o jumatate de ora, sa strecoara, se amesteca
cu amoniac 10% (100 ml), apoi se adauga apa (700 ml). Lichidul obtinut se foloseste pentru ndepartarea petelor prin
tamponarea si frecarea usoara a locului respectiv.
Petele de grasimi de pe gulere si mansete se scot cu un amestec format din 4 parti in greutate amoniac 5% si o parte n
greutate sare de bucatarie (clorura de sodiu).De exemplu, 80 ml amoniac 5% si o lingura de sare. In acelasi scop, se
poate folosi produsul din comert "Stela", sub forma de pasta. Pe locul murdar se pun 1-2 cm de pasta si se freaca bine.
Se Iasa sa actioneze 2-3 minute dupa care se spala materialul n mod obisnuit cu detergen tul preferat. . La tesaturile
foarte groase, ca plusul sau catifeaua, este bine sa se ntrebuinteze o pasta de consistenta smntnii obtinuta din
magnezie (oxid de magneziu) si benzina sau magnezie si tetraclorura de carbon. Se unge locul cu aceasta pasta, se
lasa sa se usuce, apoi se indeparteaza praful uscat prin periere.
Pentru materiale textile artificiale (acetat), se pot ntrebuinta doar benzenul, sulfura de carbon, benzina usoara
(neofalina). Ceilalti solventi nu snt permisi.

Iarba
Petele de iarba se datoresc clorofilei plantelor (pigment vegetal de culoare verde) si ou o cu loare verde, cu nuante spre
galben.
Petele proaspete se pot ndeparta prin tamponare cu alcool etilic, eter etilic sau tetraclorura de carbon sau cu o solutie
formata din 2 parti clorura de sodiu (sare de bucatarie) si 10 parti apa (parti n greutate). De exemplu, o lingura de sare
la 100 ml apa.
Petele proaspete dispar uneori dupa spalare cu apa calda sau cu o solutie de sapun n care se adauga si amoniac (100
ml amoniac 10% la un litru de apa). Daca tesatura nu-si modifica culoarea din cauza amoniacului, se nmoaie locul
patat n amoniac si apoi se spala cu apa si sapun.
Petele de pe tesaturile albe de bumbac se pot elimina astfel : se freaca bine pata cu sapun si apoi se introduce
materialul textil sau zona patata ntr-un vas emailat n care se gaseste o solutie fierbinte de soda calcinata 10 g/l si se
fierbe timp de 10-20 minute. Procedeul se repeta pna la disparitia petei.
Pe tesaturi colorate se face un tratament cu o solutie calda de acid lactic 5% pna la disparitia petei, dupa care se spala
cu multa apa. Petele proaspete de pe tesaturile de lna se scot cu alcool etilic. La petele mai vechi se poate ncerca o
solutie formata din 10 g/l acid oxalic si 10 ml/l acid acetic (se dizolva inti acidul oxa lic si se adauga acidul acetic) dupa
care se clateste intens cu apa calda si rece.

Iod sau tinctura de iod

Tinctura de iod, solutie alcoolica n care sint dizolvate cristale de iod, utilizata n medicina la dezinfectarea ranilor,
provoaca pe tesaturi pete de culoare maro-deschis sau maro-nchis. Petele proaspete se recunosc usor, intrucit au
miros specific de iod si trebuie imediat ndepartate. Petele de pe tesaturile albe se pot trata cu o solutie calda de
tiosulfat de sodiu 15-20% sau cu o solutie de amoniac 15%, dupa care se clatesc cu multa apa. Daca mai ramn urme,
se trateaza locul respectiv cu o solutie de 10 ml/l apa oxigenata. Acest tratament se poate aplica si la tesaturile colorate,
facndu-se n prealabil o verificare.
Pentru scoaterea petelor de pe tesaturile vopsite se poate ntrebuinta o pasta formata din amidon si apa care se aplica
pe locul patat si se lasa circa 20 minute pentru ca amidonul sa absoarba iodul din materialul textil. Pasta da amidon in

contact cu iodul se coloreaza in albastru si dupa 20 minute se transforma ntr-o crusta care se desprinde foarte usor de
pe tesatura, dupa care aceasta se spala bine cu apa si sapun.
De asemenea, se poate folosi si alcool etilic 96%, dupa care se spala cu apa si sapun.

nghetata
Aceste pete se tamponeaza initial cu benzina, benzen sau sulfura de carbon pentru a curata pata de grasime. Dupa
uscare, petele ramase se tamponeaza cu o solutie de amoniac 5%. Se neutralizeaza cu acid acetic diluat (10 ml otet la
100 ml apa) si se clatesc cu multa apa. Daca pata nu dispare, n functie de culoarea nghe tatei si de ingredientul de
baza, se trateaza ca si petele de cacao sau de fructe.

Lacuri
Pentru a putea proceda corect la nlaturarea petei, trebuie sa se cunoasca natura lacului care a provocat-o.
Lacul de unghii se dizolva usor n acetona sau n eter etilic, cu care se ndeparteaza petele de pe tesaturile din fibre
naturale, vegetale sau animale.
Matasea acetat sau tesaturile care contin fibre din policlorur de vinii nu se trateaza cu asemenea substante deoarece
pigmenti! ramasi si fixati pe fibra, de obicei, nu se mai pot nlatura. In unele cazuri, lacul de unghii picat pe matase
acetat sau pe fibre din policlorura de vinii poate provoca degradarea tesaturii (chiar gaurirea ei). Lacurile avnd la baza
nitro sau acetil celuloza se dizolva usor n cloroform sau benzen. Petele provocate de lacurile de rasina pot fi nlaturate
cu benzina, terebentina, sulfura de carbon. Lacul de asfalt se nlatura cu benzen.
Lacurile cu fier se pot scoate cu un amestec din 10% terebentina, 20% acetona, 30% benzina si 40% dicloretilena (parti
n greutate). De exemplu, un amestec din 10 ml terebentina 25 ml acetona, 40 ml benzina si 30 ml dicloretilena.

Lapte
Petele de lapte se recunosc usor dupa culoarea transparent-albicioasa si dupa contururile mai ntarite ale acestora.
Materialele textile patate cu lapte nu se calca nainte de scoaterea petei, deoarece prin ncalzire pata se fixeaza si mai
puternic. Datorita continutului de grasimi, aceste pete se vor trata mai ntii cu solventi organici, cu benzen sau benzina.
Dupa tratament, locul petei apare albicios, mat. In continuare, pata se trateaza cu o solutie calduta de 50 ml/l amoniac
25%, dupa care se face o neutralizare cu o solutie diluata de acid acetic (3 ml/l acid acetic 80% sau 50 ml/l otet de 9) si
apoi se spala cu multa apa calduta. Se poate ncerca nlaturarea petei de lapte si prin tamponarea acesteia cu un
amestec de alcool etilic si eter etilic (50 ml alcool etilic si 20 ml eter etilic).
In cazul tesaturilor groase de stofa, plus, catifea, pata se acopera cu o pasta formata din magnezie sau talc si alcool.
Dupa uscare se perie locul.

Lichior
Petele de lichior au aspecte diferite, dupa felul lichiorului, dar se recunosc usor din cauza zaha rului care da locului patat
un aspect de material apretat.
Petele proaspete se umezesc cu apa calduta, dup care se freaca usor cu un tampon nmuiat ntr-o solutie de 10 ml/l
amoniac 25% n care se adauga 50 ml alcool. La sfrsit se clatesc cu apa. Petele vechi se ndeparteaza cu un amestec
de amoniac, apa oxigenata si apa (50 ml amoniac 20% si 100 ml apa oxigenata 3% la un litru de apa) dupa care zona
respectiva se clateste cu apa.

Maioneza
Petele de maioneza contin grasimi si de aceea se trateaza cu un solvent organic (benzina, neofalina etc.), dupa care se
spala bine cu apa calduta.

Marmelada

Petele proaspete se pot elimina cu apa calduta, prin simpla nmuiere a petei n apa.
Pentru ndepartarea petelor mai vechi se utilizeaza o solutie calda de 1% amoniac, dupa care se spala bine cu apa.

Miere de albine
Mierea de albine mai nti se ndeparteaza cu un cutit, de pe pata si apoi se sterge locul res pectiv cu apa calduta n care
se poate introduce si putin detergent adecvat tesaturii respective, iar la sfrsit se clateste cu apa curata. Petele de miere
se pot nlatura perfect cu o solutie de amoniac 10%. La tesaturile colorate nsa trebuie facuta nti o verificare pe un
esantion.

Miniu de plumb
Miniul de plumb este o substanta solida de culoare oranj-rosie, care se amesteca cu firnis si se ntrebuinteaza la
protejarea obiectelor de fier contra ruginii.
Petele proaspete de miniu de plumb se pot trata cu un amestec de 50% cloroform si 50% sulfura de carbon (de
exemplu, un amestec obtinut din 35 ml cloroform si 40 ml sulfura de carbon), frecnduse bine locul respectiv cu o perie tare, n continuare, trecndu-se la o curatire cu benzina.

Mucegai
Petele de mucegai se recunosc usor, avnd o culoare gri-deschis daca snt proaspete si gri-nchis pna la negru daca
snt vechi. Pe tesaturile albe de bumbac, petele proaspete se scot daca se nmoaie tesatura cteva ore n otet (acid
acetic diluat) dupa care se spala cu apa. De asemenea, se poate aplica o albire blinda cu o solutie de 1% apa
oxigenata si amoniac la 50C (100 ml apa oxigenata si 20 ml amoniac), dupa care se spala si se clateste bine, lasnd
tesatura sa se usuce la soare. Petele de mucegai vechi de pe tesaturile albe de bumbac se pot ndeparta prin spalarea
acestora cu apa fierbinte si sapun. Daca materialul permite o fierbere cu soda calcinata 5 g/l apa si hidroxid de sodiu 23 g/l apa, urmata de o albire la rece, cu hipoclorit de sodiu 3-5 g/l, acest tratament asigura scoaterea petelor de mucegai n totalitate. In continuare, tesatura se clateste bine n 2-3 ape si apoi ntr-o solutie diluate de acid acetic. De
asemenea, petele se pot trata cu o solutie diluata de amoniac 2%, apoi se spala cu apa multa.
Petele de pe tesaturile de lina si matase se pot ndeparta prin tamponare cu terebentina, urmata de o spalare cu un
detergent adecvat si o clatire intensa cu apa. De asemenea, petele de pe aceste tesaturi se pot nlatura prin spalarea
tesaturii cu un detergent, dupa care aceasta se introduce ntr-o solutie diluata de acid formic 5%. Dupa aceasta se
clateste cu apa calda si se usuca.

Mustar
Cu ajutorul unui cutit se nlatura usor crusta de mustar, apoi se uda pata cu apa calda si se freaca cu o pnza curata.
Daca pata nu dispare complet, se spala zona respectiva cu detergentul adecvat tesaturii.

Negru de fum si funingine

Petele de negru de fum si funingine, proaspete, se umezesc cu terebentina, se sterg usor cu o pnza curata, se freaca
cu sapun si apoi cu o perie, dupa care se spala cu apa calda.
Pentru petele mai vechi se aplica acelasi tratament, dar in loc de sapun se foloseste galbenus. Daca pe tesaturile albe,
indiferent de natura lor. mai rmn pete, acestea se trateaza cu o solutie de acid citric sau acid tartric 10%, dupa care se
spala intens cu apa.

Nicotina (tutun)
Petele de nicotina au o culoare galbuie pina la maro, cu contur pronuntat si miros de tutun. Petele proaspete de tutun
se tamponeaza cu o solutie fierbinte de alcool, de mai multe ori, pina la disparitia acestora. Se clateste apoi materialul
cu apa calda si se usuca.
Petele de pe tesaturile albe se ndeparteaza cu urmatorul amestec : 18 parti n greutate apa oxi genata 3%, 4 parti n
greutate alcool etilic 96% si o parte n greutate amoniac 10%. De exemplu, un amestec obtinut din 180 ml apa
oxigenata 3%, 50 ml alcool etilic si 10 ml amoniac. Dupa aceasta se spala cu multa apa. Petele de pe tesaturile albe de

bumbac se pot scoate cu permanganat de potasiu (2 g la litru de apa) dupa care locul (patat acum de permanganat) se
decoloreaza perfect cu apa oxigenata 10%.
Petele de tutun de pe toate tesaturile se pot elimina si prin frecare usoara cu galbenus, dupa care se spala cu alcool
etilic si apoi cu apa calda. Urmele de galbenus se nlatura cu glicerina calda si se spala cu apa si sapun. Petele mai
vechi de pe tesaturile de bumbac se tamponeaza cu alcool fierbinte, apoi cu o solutie de 20-50 ml/l amoniac 25% dupa
care se clatesc cu apa calda si rece. Daca pata nu dispare se continua tratamentul cu apa oxigenata 10-20 ml/L si
hidroxid de sodiu 2-5 g/l apa. Dupa disparitia petei se spala intens cu apa si se usuca.

Noroi
Aceste pete se nlatura prin frecare sau periere, iar pata eventual ramasa se elimina printr-o spalare cu apa calda si cu
sapun moale sau cu un detergent adecvat tesaturii, apoi se clateste bine cu apa.

Otet
Petele de otet se neutralizeaza cu o solutie de 10 ml/l amoniac, dupa care se spala bine cu apa.

Oua
Petele de oua de pe tesaturile de bumbac se pot elimina usor printr-o spalare cu apa calduta (35C) si sapun sau cu
detergentul adecvat materialului respectiv. Nu se recomanda sa se spele la o temperatura ridicata, deoarece la peste
60C olbuminele se coaguleaza, iar ndepartarea se face mai greu.
De pe tesaturile de lna, petele se ndeparteaza
mai nti cu un dizolvant (benzina, tetraclorura
de
carbon etc.), iar
apoi se tamponeaza
cu
glicerina
ncalzita pna la 35C. Se lasa sa actioneze 15
minute, apoi se freaca cu o perie, dupa care se
clateste sau se spala cu un detergent.
Se mai poate folosi un amestec care contine 50 ml amoniac 10% si 80 ml glicerina.
Pentru tesaturile sintetice se poate ncerca neofalina.
De pe tesaturile de matase naturala, petele se
elimina folosind un amestec format din 20 parti
glicerina, o parte amoniac 10% si 20 parti apa
(parti n greutate). De exemplu, 160 ml glicerina, 10 ml amoniac 10% si 200 ml apa.

Parfum
Petele de pe tesaturile albe se pot trata cu apa oxigenata 3% si amoniac 5%, apoi se spala intens cu apa.
Pentru ndepartarea petelor de pe tesaturile colorate, este mai indicata glicerina ncalzita sau eterul etilic.
Petele mai vechi, care s-au mai nchis la culoare, se tamponeaza alternativ cu acid acetic diluat
(otet) si alcool, dupa care se spala cu multa apa calda.

Pacura
Petele de pacura la nceput se trateaza cu un dizolvant puternic (benzen, cloroform etc.), dupa care se spala intens cu
detergentul adecvat tesaturii. La sfrsitul operatiei, se spala bine cu apa, dar, de obicei, pata ramne sub forma unei
urme de culoare maro-deschis sau galbui. De aceea, pata se va supune unei albiri cu o solutie de apa oxigenata de 10
ml/l apa oxigenata 25% timp de 15 minute.

Permanganat de potasiu
Petele de pe tesaturile albe se pot nlatura udnd locul respectiv cu apa si apoi presarnd deasupra sare de bisulfit de
sodiu 10%. Pata dispare complet daca este proaspata. Dupa aceea se clateste bine cu apa calda. Daca pata este
veche se recomanda ca reactia sa se faca la cald si anume se presara sarea deasupra si se calca cu masina calda.
Pe tesaturile colorate, metoda de mai sus poate fi aplicata numai dupa ce se va verifica ca nu iese colorantul. In caz
contrar, se ncearca cu o solutie de bisulfura de amoniu 5%. Petele proaspete se nlatura prin cufundarea te saturii ntr-o
solutie de iodura de potasiu 10% n apa, ncalzita la 25C si mentinerea ei n aceasta solutie pn la decolorate
completa, apoi se spala cu apa rece.

De asemenea, petele de pe tesaturile albe pot fi nlaturate prin tamponare cu solutie de acid oxalic 10%, dupa care se
spala bine cu apa. Cel mai simplu este sa se tamponeze pata cu o solutie de apa oxigenata 1%, n care se adauga
cteva picaturi de acid acetic (otet). De exemplu, o solutie obtinuta din 100 ml apa oxigenata 1% si 5 picaturi de otet. Se
clateste dupa aceea cu multa apa.

Pix
De pe haine sau obiecte se curata foarte usor daca pulverizati pe locurile murdare, fixativ de par. Petele dispar
imediat.

Peste
Petele de peste proaspat de pe tesaturile albe si colorate se supun mai nti unei spalari obisnuite cu apa la 40C. In caz
ca pata nu iese, se umezeste cu glicerina pura si se freaca locul respectiv cu o periuta, dupa care se lasa sa stea circa
15 minute, apoi se spala cu apa calda.

Pete de provenienta necunoscuta

Pentru tesaturile albe, indiferent de natura fibrei, se poate folosi o solutie care consta din :
amoniac 10% ...........4 parti
alcool etilic 96%............4 parti
sapun alb superior...........2 parti
soda de rufe (carbonat de sodiu)..... 1 parte
borax................. 1 parte
apa..................100 parti
Se iau parti n greutate, de exemplu, o solutie obtinuta din 40 ml amoniac 10%, 50 ml alcool etilic 96%, 20 g sapun, 10 g
soda de rufe, 10 g borax si 1 000 ml apa. Pata se umezeste cu solutia respectiva, apoi se freaca cu ajutorul unui
tampon, iar la sfrsit se spala cu multa apa. Solutia trebuie agitata bine nainte de a fi folosita.
Pentru scoaterea petelor de pe tesaturile colorate, cu exceptia matasii acetat, se poate ncerca urmatoarea solutie :
amoniac 10%..........5 parti
acetona ..............3 parti
solutie alcoolica de sapun..... 20 parti
Se iau parti n greutate, de exemplu, o solutie obtinuta din 50 ml amoniac 10%, 40 ml acetona,
40 ml alcool etilic 96%, 20 g sapun si 150 ml apa. Aceasta solutie se verifica nti pe o portiune ascunsa a
materialului.
De asemenea, se poate folosi (tot cu o verificare prealabila) un amestec format din o parte n greutate alcool etilic 96%,
o parte n greutate eter sulfuric (eter etilic), 8 parti n greutate terebentina. De exemplu, un amestec obtinut din 50 ml
alcool etilic 96%, 55 ml eter etilic si 350 ml terebentina.
In toate cazurile, dupa tratament, materialul se sterge cu neofalina.

Petrol (brut si lampant)

Petele de petrol se trateaza cu dizolvanti ca benzen, cloroform, tetraclorura de carbon etc. De pe tesaturile groase se
pot scoate prin aplicarea pe locul respectiv a unei paste consistente obtinute din benzina si magnezie (oxid de magneziu), se lasa cteva zile, apoi praful se ndeparteaza prin periere sau scuturare.

 Praf
Petele de praf se formeaza pe suprafata tesaturilor albe sau de culori deschise, din lna sau bumbac, pe locurile unde
au fost stropite si unde adera si se fixeaza praful. Aceste materiale se spala obisnuit cu detergenti adecvati sau se cu rata cu neofalina.

P r o t a r g o l si a r g i r o l
Protargolul si argirolul, solutii utilizate n medicina ca dezinfectant, produc pe tesaturi pete de culoare nchisa, ntruct n
compozitia lor intra nitratul de argint, care trebuie tratate imediat cu un solvent organic pentru grasimi (benzina,
neofalina, tetraclorura de carbon etc.) prin frecare cu un tampon curat. Petele de culoare maro, ramase pe material, se
vor elimina, ca si cele de azotat de argint, cu odura de potasiu.

Pulberea de bronz
Petele proaspete produse de pulberea de bronz utilizata n vopsitorie se tamponeaza cu alcool etilic. Daca pata nu
dispare, atunci se trateaza cu tetraclorur de carbon, dupa care se tamponeaza bins cu benzina usoara.

Puroi
De pe tesaturile albe din bumbac, in, cnepa, aceste pete se nlatura, de obicei, prin spalarea obisnuita cu detergenti
uzuali.
De pe tesaturile de lina se pot scoate cu benzina.
Pentru matase acetat, se va folosi o solutie diluata de carbonat de amoniu, la care se va adauga putina apa oxigenata.
De exemplu, o solutie obtinuta din 100 ml carbonat de amoniu 5% si 10 picaturi apa oxigenata.

Rasina
Pe tesaturi, petele de rasina au aspectul unor pete de apret. Cele proaspete snt lipicioase, iar cele vechi se recunosc
prin apasare cu degetul (se observa amprenta acestuia ramasa pe ele), nlaturarea petelor de rasina cere multa
rabdare. La nceput se efectueaza o frecare a portiunii respective pentru ndepartarea stratului care adera superficial si
apoi se trateaza cu un solvent (tetraclorura de carbon, benzen, cloroform etc.) care va dizolva pata. Apoi, urmeaza un
tratament cu benzina usoara (neofalina) pentru evitarea aureolelor. Se freaca locul respectiv dinspre margini spre
centru cu un tampon curat. Pe tesaturile de matase nu se va freca pata, ci se va bate usor cu o perie, dup care se va
aplica tratamentul susmentionat.
La stofele albe, petele se pot elimina prin nmuierea lor cu glicerina, urmata de tratarea cu acid oxalic 5%,, tamponnduse Ia sfirsit cu o solutie de amoniac 2%.
La stofele colorate, se nmoaie pata n glicerina calda sl se spala apoi cu alcool, care este un dizolvant al rasinii.

Revelatori fotografici
Pentru ndepartarea petelor de revelatori fotografici att de pe tesaturile albe, ct si de pe cele colorate, se poate folosi o
solutie de acid citric 10% sau zeama de lamie.

Rugina
Petele de rugina de pe tesaturile de bumbac albe si colorate pot sa dispara daca se freaca imediat locul patat cu un
tampon mbibat n apa sarata, dupa care se clateste cu apa rece. esatura se calca cnd este nca umeda.
Petele de rugina proaspete de pe suprafete mici se ndeparteaza prin tamponare cu zeama de la mie atunci stoarsa si
prin frecare cu o crpa alba, dupa care se spala cu apa calda si se clateste cu apa rece. In prealabil, trebuie sa se faca
o ncercare pe o portiune ascunsa a materialului pentru a vedea daca nu se modifica culoarea tesaturii.
Petele de rugina vechi de pe tesaturile albe se pot ndeparta folosind acid oxalic sau acid citric sub forma de solutii de
5-10%. Solutiile se ncalzesc pna ia fierbere dupa care se introduce, pentru putin timp, portiunea patata ; uneori tra-

tamentul trebuie aplicat de doua sau de trei ori, Dupa dizolvarea petelor de rugina, se spala bine tesatura cu apa calda,
apoi se clateste cu apa rece. O spalare insuficienta ar putea avea o influenta daunatoare asupra tesaturilor de in sau
bumbac n sensul ca prin contactul prelungit cu acizii scade rezistenta fibrelor.
Petele de pe tesaturile albe de bumbac se pot trata cu o solutie de ditionit de sodiu 10-20 g/l si hidroxid de sodiu 5 g/l la
temperatura de 75-85C, dupa care se spala cu apa rece. Tratamentul se repeta de cteva ori, pna la completa
disparitie a petei.
De asemenea, se poate folosi o solutie de acid oxalic si alaun de potasiu obtinuta din : 50 g/l acid oxalic, 50 g/l alaun de
potasiu si 10 ml/l acid acetic 60%. nti se amesteca primele doua componente, dupa care se adauga acidul acetic.
Petele de rugina de pe tesaturile de bumbac se pot nlatura si cu acid clorhidric 2%. Portiunea patata se umezeste,
dupa care se tamponeaza cu acid clorhidric, care dizolva pata. Apoi se clateste cu multa apa calda in care se adauga
hidroxid de amoniu sau soda calcinata pentru completa nlaturare a acizilor. In final, se efectueaza o limpezire cu apa
rece.

Ruj de buze
Petele de ruj de buze contin grasimi, de aceea se trateaza nti cu un dizolvant pentru grasimi : neofalina, cloroform sau
tetraclorur de carbon, dupa care se supun unei spalari cu apa si detergent. Daca pata nu dispare, se tamponeaza
locul respectiv cu alcool etilic concentrat, pentru
a dizolva colorantul ramas pe fibra.
Pe tesaturile albe se poate efectua o albire cu 10-30 ml apa oxigenata si 5 g hidroxid de sodiu la un litru
de apa.

Sapun
Petele de sapun se produc de obicei, atunci cind acesta nu este bine dizolvat naintea procesului de spalare a rufelor.
Se ndeparteaza printr-o spalare a materialelor care prezinta aceste pete. De pe haine, pata se poate elimina frecnd
locul respectiv cu, apa calda, dupa care se clateste si se usuca.
La tesaturile vopsite, uneori se poate observa o schimbare de nuanta n locurile patate, de aceea, dupa completa
ndepartare a sapunului, testurile de lina se trateaza cu o solutie de acid formic 5%, iar cele de bumbac cu o solutie
diluata de acid acetic 5%, dupa care se clatesc cu apa calda si se usuca.

Saruri de
crom
cromat de plumb etc.)

(Cromat de potasiu,

cromat

de

zinc,

Aceste pete se nlatura cu o solutie de tiosulfat de sodiu, 20 g tiosulfat de sodiu la un pahar de apa (200 ml apa), apoi
se spala cu apa.

Singe
In cazul petelor proaspete, tesatura se va nmuia n apa rece si
Temperatura apei de spalare nu trebuie sa depaseasca 35C.

apoi se va spala cu apa si sapun.

Petele de snge proaspete de pe tesaturile de lina se lasa sa se usuce, apoi se ncearca nlaturarea lor prin periere sau
se poate utiliza si amoniac 2% daca nu decoloreaza stofa. Petele vechi de snge se ndeparteaza prin frecare cu o
solutie care contine 100 ml amoniac 25% si 50 g borax la un litru de apa, dupa care se spala cu apa curata.
esaturile albe patate se cufunda ntr-o solutie calda (35C) de 20% tiosulfat de sodiu, materialul se lasa pna la
disparitia petelor, dupa care se clateste cu apa.
De asemenea, pentru ndepartarea petelor vechi de pe tesaturile albe de bumbac se foloseste ur matorul procedeu :
tesaturile se nmoaie ntr-o solutie de soda calcinata 5% sau amoniac 10% si se lasa circa 12 ore, apoi pata se mbiba
cu o solutie de clorura de var de 2%, dupa care se spala bine cu apa. n caz ca dupa spalare mai ramne o aureola
galbena sau maro se va trece la o albire cu apa oxigenata sau cu hipoclorit de sodiu, urmata de spalare si o clatire cu
apa rece,
De pe tesaturile colorate vopsite cu coloranti rezistenti, petele pot fi scoase cu o solutie alcalina de 5 g hidroxid de sodiu
si 20 g ditionit de sodiu |a un litru de apa n care materialul patat se tine timp de 1/2-1 ora la 60C. Se spala apoi cu apa
calduta, n care se adauga o mica cantitate de borax (20 g borax la un litru de apa) si sapun.

Pentru tesaturile din matase colorata si fina se prepara o pasta din amidon si apa, care se aplica pe pata si se lasa pna
se usuca. Dupa uscare se perie bine locul, se spala cu apa si sapun, apoi cu apa curata si la sfrsit cu apa ce con tine
otet (o lingurita de otet la un litru apa).

Smntna, frisca
Petele proaspete de smntna se tamponeaza cu
glicerina, apoi se spala cu apa multa.
Petele mai vechi se pot elimina prin tamponare
cu benzina, benzen sau tetraclorura de carbon,
dupa care se trateaza cu o solutie de 10 ml/l amoniac, apoi se spala cu apa multa, cu sau fara adaos de
detergent,

S u p e, c i o r b e, s o s u r i si alte mn c a r u r i
Petele proaspete de pe tesaturile albe de in si bumbac se pot elimina printr-o spalare obisnuita cu sapun si apa calda,
urmata de o clatire cu apa rece.
Petele proaspete de pe tesaturile de lna si matase se ndeparteaza printr-o spalare cu detergentul adecvat tesaturii. In
cazul cnd petele provin de la mncaruri cu grasimi, albumine coagulate etc. se trateaza initial cu neofalina, apoi cu
solutie slaba amoniacal (25-50 ml/l amoniac 25%) prin frecare cu o perie sau cu o pnza curata (n cazul lnei) sau cu
un burete (in cazul matasii).

sampanie
Se ncearca cu apa calda si daca pata nu iese, se trateaza cu un amestec de alcool 96% si acid acetic 3% n parti egale
n greutate (de exemplu, un amestec obtinut din 60 ml alcool etilic 96%, si 50 ml acid acetic 3%), apoi se clateste bine
cu apa. La tesaturile colorate se face nti o verificare pe o mica portiune ascunsa, n scopul evitarii decolorarii
tesaturilor.

Transpiratie
Petele de pe captuselile albe de matase se pot elimina cu ajutorul unei solutii de 30 ml/l apa oxigenata, ncalzita usor.
Cu ajutorul unui tampon sau al unei crpe curate mbibate n aceasta solutie se freaca ct mai uniform si ct mai repede
portiunea patata, dupa care se spala cu apa calda.
De pe captuselile de matase colorate, petele se ndeparteaza folosind un amestec format din parti egale de amoniac
10% si alcool. Dupa aceasta se spala cu apa.
Petele de pe tesaturile albe de lina, motase si bumbac se pot ndeparta cu o solutie de tiosulfat de sodiu (5 parti n
greutate tiosulfat la 100 parti n greutate apa), dupa care se spala cu apo. La tesaturile colorate din matase naturala sau
viscoza, locurile patate se nmoaie ntr-o solutie concentrata de clorura de sodiu (sare de
bucatarie), apoi se freaca cu un tampon sau cu o
pnza curata, dupa care se spala cu apa.
Pentru tesaturile de matase colorate cu coloranti
rezistenti se poate folosi un amestec format din
parti
egale n greutate de alcool etilic si amoniac 10%. De exemplu, un amestec obtinut din 60 ml alcool etilic 70% si
50
ml
amoniac
10%.
Petele
de pe
tesaturile de lna se scot
cu neofalina prin stergere cu o crpa curata, moale.

Tus
Petele de tus se nlatura destul de greu. Pentru ndepartarea lor de pe tesaturile albe se poate ncerca o spalare cu
detergentul adecvat naturii tesaturii dupa care se clateste bine cu apa. Apoi se trateaza cu o solutie de 10% amoniac,
se spala din nou cu apa calda si se poate trece la un tratament cu alcool cald. Daca mai ramn urme se face o albire
locala cu apa oxigenata 1%.

Ulei comestibil
Petele de ulei de floarea-soarelui, soia, masline etc.,
cu o crp curata nmuiata n neofalina, apoi se freaca bine.

se

tamponeaza

dinspre

margini

spre

interior

De asemenea, se pot folosi si alti solventi organici (benzen, tetraclorura de carbon, acetona etc.), sau un amestec 2:2:6
de benzen, acetona si tetraclorura de carbon (parti n greutate). De exemplu, un amestec obtinut din : 45 ml benzen, 50
ml acetona si 75 ml tetraclorura de carbon. In final se trateaza cu o solutie ce contine 10 ml/l amoniac 25% cu sau fara

adaos de detergenti. Pentru tesaturi colorate de matase se ntrebuinteaza o solutie de 10% borax. Matasea acetat nu
se trateaza cu acetona.

Urina
Cnd snt proaspete se pot elimina printr-o spalare obisnuita cu detergentul adecvat fibrei. Pe tesaturile albe de bumbac,
petele mai vechi lasa o aureola galbena dupa spalare si de aceea se supun unei albiri cu hipoclorit de sodiu, dupa care
se spala cu apa.
De asemenea, pentru tesaturile albe se poate folosi o solutie de acid citric n apa (o parte in greutate acid la 10 parti n
greutate apa) cu care se tamponeaza locul respectiv, iar dupa o ora se spala cu apa.
Petele de pe tesaturile colorate se pot elimina cu o solutie de otet (10 ml otet la 50 ml apa), tamponnd locul respectiv si
lsnd n contact cu materialul 15-30 minute, dupa care se spala cu apa multa.
Petele de pe tesaturile de matase artificiala se recomanda a fi eliminate printr-o spalare obisnuita cu detergentul
adecvat.
Petele de pe tesaturile de lna se elimina anevoios. Se trateaza mai ntii cu o solutie de amoniac 5%, apoi se spala
bine, se clatesc si se picura pe pata o solutie de 10% acid acetic. La petele noi exista pericolul ca acestea sa reapara.
Pentru a evita acest lucru se va repeta tratamentul la soare.
Petele vechi de urina lasa cteodata urme greu de eliminat.

Varsaturi (vomari)
Petele de varsaturi se sterg cu neofalina apoi cu o solutie de amoniac 5%, dupa care se spala cu multa apa.
De asemenea, se poate folosi urmatorul tratament: se umezesc petele cu o solutie de amoniac -1.0%, apoi se freaca
locul respectiv cu un tampon curat nmuiat ntr-o solutie alcoolica de sapun (10 g sapun de ras dizolvat n 100 ml apa
fierbinte n care se adauga 10 m! alcool), iar la sfrsit se spala cu apa.

Vin alb
Petele de vin alb se pot nlatura cu ajutorul unui amestec format din 5 g sapun de ras introdus n 100 rnl apa fierbinte, n
care, dupa racire, se adauga 10 ml amoniac 25%. Dupa tratament se spala cu apa.
De asemenea, se poate ncerca un amestec format din 10 parti n greutate sapun de ras, 2 parti
n greutate terebentina si o parte n greutate amoniac 10%. Se freaca bine pata dupa care se spala cu
apa calda si sapun, apoi cu apa rece. Se pot scoate si prin tamponare cu o solutie formata din parti egale n greutate alcool etilic
70% si glicerina. Dupa tratament,
tesatura se clateste cu apa. De exemplu, un amestec obtinut din 60 ml alcool etilic 70% si 40 ml glicerina.

Vin r os u
Petele proaspete se presara cu sare de buclrie, apoi se spala cu apa si sapun, iar la sfrsit se clatesc din abundenta
cu apa curata. De asemenea, petele proaspete se pot ndeparta tinnd materialul patat deasupra chiuvetei si turnnd
apa fierbinte pna dispare pata. Pentru tesaturile albe de in si bumbac se foloseste un amestec 1:10 de acid citric (sau
sare de lamie) si alcool etilic (parti n greutate). De exemplu 10 g sare de lamie si 125 ml alcool etilic. Dupa tratament
locul respectiv se spala bine cu apa multa.
Petele mai vechi de pe tesaturile albe se trateaza cu apa oxigenata diluata 5%, apoi se tamponeaza cu amoniac 10% si
se usuca cu o crpa. De asemenea, pentru eliminarea acestor pele este foarte indicat si urmatorul tratament ; se
nmoaie pata ntr-un amestec obtinut din 10 g acid citric (n absenta acidului citric se poate utiliza sare de lamie - citrat
de sodiu) dizolvat n 20 ml apa + 100 ml alcool etific 70%, se freaca usor, iar la sfrsit se spala intens cu apa.

Vopsea de par
Scoaterea acestor pete de pe tesaturile colorate este dificila. Se poate ncerca o solutie de acid tartric 10%, dar fara nici
o garantie. Petele de pe tesaturile albe se pot nlatura prin aplicarea pe ele a unui amestec: 1:5:5 de amo niac 10%, apa

oxigenata 3% si apa (parti n greutate). De exemplu, un amestec obtinut din 10 ml amoniac 10%, 50 ml apa oxigenata
3% si 50 ml apa. Se lasa materialul umezit timp de 15 minute, dupa care se spala intens cu apa calda de 35C.

Vopsea de uIei pe baza de firnisuri si ulei de in

Petele proaspete, observate la timp, nainte de a se usca se pot elimina usor prin umezire sau frecare cu un tampon
nmuiat n terebentina. Dupa tratament este necesara spalarea materialului n benzina sau neofalina. In cazul
materialelor albe dupa curatirea cu solvent pot fi spalate n apa.
Daca pata s-a uscat, atunci locul patat se freaca cu o periuta aspra pentru a desprinde vopseaua aderenta nepatrunsa
n tesatura, fara. a slabi, sau rupe tesatura. Apoi se trateaza cu un amestec 1:1 de sulfura de carbon si cloroform (parti
egale n greutate) pna la dizolvarea petei. De exemplu, un amestec obtinut din 80 ml sulfura de carbon si 70 ml
cloroform. Se poate folosi si un amestec 1 :1 :1 de alcool etilic 70%, neofalina si terebentina (parti egale n greutate). De
exemplu, un amestec obtinut din : 30 ml alcool etilic 70%, 35 ml neofalina si 30 ml terebentina.
Petele mai vechi se pot unge cu margarina sau cu unt, dupa care se sterg cu terebentina sau neofalina ; se spala apoi
cu amoniac 10% pentru ndepartarea completa a petei. Solutia de amoniac poate sa modifice culoarea unor tesaturi si
de aceea trebuie verificata n prealabil. Petele de pe tesaturile de lina si matase naturala se pot ndeparta cu un
amestec
:
1:1
de
eter
etilic
si
tetraclorura
de
carbon
(parti
egale
n
greutate). De exemplu un amestec obtinut din 70 ml eter. etilic si 30 ml tetraclorura, de carbon. Pentru
evitarea formarii unor contururi inestetice, (halouri), petele se umezesc la nceput, cu apa sau cu amestecul indicat.
Petele de pe tesaturile albe de in sau bumbac
se pot ndeparta cu clorura de var sau cu un
amestec de clorura de var si soda de rufe. Se recomanda ca aceasta operatie sa aiba loc n aer liber sau n
ncaperi aerisite.
Matasea artificiala se poate trata cu terebentina sau cu sulfura de carbon, iar la sfrsit cu benzina. De asemenea, se
poete folosi un amestec 3:8 de tetraclorura de carbon si alcool etilic 95% (parti n greutate). De exemplu, un amestec
obtinut din 20 ml tetraclorura de carbon si 100 ml alcool etilic.
Pentru a evita formarea unor margini mai mult sau mai putin decolorate n jurul petei nainte de a trece la nlaturarea
celor provocate de vopseaua de ulei, se tamponeaza cu apa (de jur mprejurul petei).

Zahar
Petele de zahar se pot ndeparta printr-o simpla spalare a tesaturii, deoarece zaharul se dizolva n apa, eliminndu-se
astfel din tesatura. Daca materialul nu permite spalarea cu apa, se freaca locul respectiv cu o pnza curata nmuiata n
neofalin, se lasa sa se usuce si apoi se trateaza cu amoniac, 1-5%.