34Solutii-Pentru-Sisteme-de-Alimentare-Cu-Apa-Si-Canalizare-in-localitatile-Pana-La-10000-Locuitori.pdf382903 Solutii Pentru Sisteme de Alimentare Cu Apa Si Canalizare in Localitatile Pana La 10000 Locuitori

CONFERINA
INTERNAIONAL
"Soluii pentru sisteme de
alimentare cu ap i canalizare
n localiti pn la 10.000
locuitori"
Bucureti
2008
-
Comitetul tiinific Internaional:

-
Prof.univ dr.ing. Marin SANDU UTC Bucureti
Prof.univ dr.ing. Anton ANTON UTC Bucureti
Prof.univ dr.ing. Ioan BICA UTC Bucureti
Prof.univ dr.ing. Ioan MIREL UT Timioara
Prof.univ.dr.ing. Winfried SCHMIDT Univ. of Applied Sciences Gelshnkirchen
Prof.univ dr.ing. Vladimir ROJANSCHI UE Bucureti
Dr. Chim. Margareta NICOLAU INCD ECOIND Bucureti
Conf.dr.ing. Sergiu CALOS UT a Moldovei, Chiinu
Comitetul de Organizare:
-
Dr. Ec. Vasile CIOMO Preedinte ARA
Ing. Marius POSTELNICESCU ANAR
Ing. Gheorghe CONSTANTIN MMDD
Ing. Aureliu DUMITRESCU MIRA
Ing. Eugenia DEMETRESCU CTS-ARA
Ing. tefan-Gabriel DUDUMAN CTS-ARA

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romniei
SOLUTII PENTRU SISTEME DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE IN LOCALITATI PANA LA 10000
LOCUITORI. CONFERINTA INTERNATIONALA (1; 2008; Bucuresti)
Conferinta internationala: Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitatile pana la
10.000 locuitori: 19-20 iunie, Bucuresti / org. de ARA Asociatia Romana a Apei; coord.: Vasile Ciomo, Eugenia
Demetrescu, Stefan Gabriel Duduman. Bucuresti: Estfalia, 2008
Bibliogr.
ISBN 978 973 7681 37 9
I.
II.
III.
IV.
Ciomo, Vasile (coor.)

Demetrescu, Eugenia (coord.)
Duduman, Stefan (coord)
Asociatia Romana a Apei (Bucuresti)
628.1 (498)
Editura EstFalia este acreditata CNCSIS la pozitia 294.

ISBN 978-973-7681-37-9
Conferinta Internationala
"Solutii pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitati pana la 10.000 locuitori"
CUPRINS
Sectiunea 1 Sisteme de Alimentare cu Apa
Necesitate obiectiva a construciilor hidroedilitare pentru asigurarea confortului
ambiental n colectivitile din mediul rural .......................................................................... 5
I. Mirel, C.Florescu, C.E.Podoleanu,C. Staniloiu,
Tehnologii neconvenionale cu membrane de microfiltrare i ultrafiltrare n

potabilizarea apei - studiu pe staie pilot............................................................................ 14
A. Pcal, I. Vlaicu, B. Radu, C. Bogatu, C. Cosma, F. Manea, C. Danielescu, I. Lupa
Tratarea apelor subterane cu continut de amoniu si hidrogen sulfurat.............................. 24

E.Vulpasu, M.Sandu, G. Racoviteanu
mbunatatirea calitatii apei cu continut ridicat de nitrati in sistemele de alimentare cu

apa din mediul rural din jud. Constanta. ............................................................................ 32
N. Pitu
Studiu de soluii privind alimentarea cu ap n sistem centralizat a 12 comune din

judeul Iai.......................................................................................................................... 45
E. Cotorobai
Poster:
Consideratii privind aplicarea unor filiere unitare de tratare a surselor subterane cu
continut ridicat de azotati ................................................................................................... 56
C. Cosma, M. Nicolau, C. Dumitrescu, C. Bumbac, M. Stefanescu
Metode de caracterizare a apelor de suprafata si subterane ............................................ 63

M. Cohl
Sectiunea 2 Sisteme de Canalizare si Epurare a Apelor Uzate

Soluii pentru epurarea apelor uzate prin mijloace locale, pentru comuniti de
pn la 10.000 locuitori...................................................................................................... 77
C.A.L. Negulescu, Nicoleta Scarlat, Mihaela-Dora Rou
Dimensionarea sistemelor de canalizare functionand sub presiune; pomparea apei

uzate de la producator direct in colector............................................................................ 82
Al. Manescu
Elemente tehnico-economice privind adoptarea solutiilor de epurare pentru localitati

dispersate pe arii mari. Studiu de caz in judetul Giurgiu.................................................... 89
E. Dinet, Raluca Racoviteanu, G. Racoviteanu
Sisteme de epurare compacte cu aerare continua destinate comunitatilor foarte mici

sau izolate........................................................................................................................ 103
G. Racoviteanu
Eficienta tehnologiei resetilovs in epurarea apelor uzate ................................................ 115

Angela Calin
Ecodisk ......................................................................................................................... 127

M.Selo, N. Schmitt
Soluii economice de evacuare a apelor uzate, prin interfaa IT ntre sistemul de

canalizare sub presiune i staia de epurare SBR - pentru localiti de pn la
10.000 de locuitori ........................................................................................................... 131
Ctin. Toma, Th. Gruenig, M Frigger
Modelarea reelei de canalizare unificate a municipiului Trgu Mure pe baza

datelor de msurare reale................................................................................................ 141
Z. Natchev
- 1-
Reabilitare statia de epurare Poarta Alba independenta energetic ................................. 146

A. Presura
Poster:
Poluarea surselor de apa si monitorizarea calitatii acestora ........................................... 152
M. Cohl
Monitorizarea parametrilor tehnologici de epurare biologica, in statia de epurare a

apelor uzate din oraul Hrlu......................................................................................... 164
G. Dimitriu, I. Redinciuc, O. Trofin
Simulating of secondary clarifiers in the activated sludge process.................................. 168

C. Gavrila, I. Gruia, E. Dinet
Sectiunea 3 Managementul sistemelor de alimentare cu apa si canalizare

Managementul integrat in sistemele de apa in localitatile mici si mijlocii......................... 177
V. Rojanschi, Fl. Grigore, St. Duduman
mbuntirea performanelor de mediu pentru sisteme de alimentare cu ap i

canalizare n localiti mici i mijlocii................................................................................ 183
Daniela Simona Moldovan
Application of water safety principles included in drinking water management plans

for rural communities ....................................................................................................... 191
A. S. Dobre
Sistem informatizat pentru comanda automata si monitorizarea statiilor si retelelor

de alimentere cu apa potabila a localitatilor..................................................................... 197
D. Staicu,S. Sorin, G. Sebastian
Network modelling solution for water supply using GIS concepts ................................... 202
Al. Aldea, Mihaela Aldea
Using benchmarking in the UK water industry to support efficiency improvements ........ 209
D. Druett, D.Dimitriu, T.Povall
Soluii privind sistemele de alimentare cu apa i canalizare n mediul rural.................... 219

Al. Mnescu, V. Goldenberg-Vaida, V. Ciomos
Poster:
Abordarea integrat calitate-mediu a procesului de ntreinere i reparaii reele de
transport i distribuie ap pentru sisteme de alimentare cu ap i canalizare n
localiti pn la 10000 locuitori....................................................................................... 225
Daniela Simona Moldovan
Studii si cercetari privind restaurarea unor zone inundabile de pe raurile interioare.

integrarea ecosistemelor ripariene n managementul integrat al bazinelor
hidrografice. ..................................................................................................................... 233
R. Voicu
Observatii privind solutii pentru sistemele de alimentare cu apa si canalizare ape

uzate in mediul rural cu referire la judetul dimbovita ....................................................... 243
Beatrice Neagu
- 2-
Seciunea 1
SISTEME DE ALIMENTARE CU AP
- 3-
- 4-
NECESITATE OBIECTIVA A CONSTRUCIILOR HIDROEDILITARE

PENTRU ASIGURAREA CONFORTULUI AMBIENTAL N
COLECTIVITILE DIN MEDIUL RURAL
Mirel, I.*, Florescu, C.*, Podoleanu, C.E.*, Staniloiu, C.*,

*Universitatea Politehnica din Timioara
REZUMAT
n cadrul lucrrii se subliniaz importana economic, social i ecologic a construciilor
hidroedilitare pentru asigurarea confortului ambiental n cadrul colectivitilor din mediul
rural. Construciile hidroedilitare sunt ansambluri de construcii i instalaii prin care se
asigur alimentarea cu ap potabil i canalizarea apelor uzate din activitile diferitelor
categorii de consumatori. n mediul rural, toate aceste categorii de construcii i instalaii
trebuie s asigure confortul ambiental n spaiile de locuit precum i s previn poluarea
mediului nconjurtor, prin modul de colectare i de epurare a apelor uzate menajere
nainte ca acestea s fie vrsate n emisarii naturali.
Sistemele hidroedilitare concepute pentru mediul rural trebuie s fie simple, robuste i
uor de exploatat, astfel nct impactul economic, social i ecologic asupra fiinelor umane
s fie ct mai redus. Schemele i sistemele tehnologice propuse n cadrul lucrrii se
refer la implementarea de soluii moderne/avansate, att pentru lucrrile de alimentare
cu ap ct i pentru cele care privesc colectarea i epurarea apelor uzate din localitile
rurale.
1. Consideraii de ordin general

Lucrrile hidroedilitare din mediul rural, n cadrul conceptului de dezvoltare durabil,
sunt ansambluri de construcii i instalaii prin care se asigur apa potabil, colectarea i
epurarea apelor uzate menajere, n vederea asigurrii confortului ambiental, igiena i
starea de sntate a populaiei, un mediu curat i sntos att pentru generaiile actuale
ct i pentru cele viitoare. [3], [8].
Sistemele hidroedilitare concepute pentru locuitorii din zonele rurale trebuie s fie ct
mai simple, eficiente, robuste i uor de exploatat, astfel nct impactul social, economic
i ecologic asupra fiinelor umane s fie ct mai mic i dac se poate pozitiv.[1], [2], [4],
[5].
n viziunea conceptului de dezvoltare durabil lucrrile de canalizare, pentru
colectarea i epurarea apelor uzate menajere trebuie s se deruleze n paralel cu cele de
alimentare cu ap sau chiar s le devanseze pe acestea.
Localitile rurale care dispun numai de instalaii de alimentare cu ap potabil
trebuiesc susinute pentru accesarea fondurilor necesare de promovare i a lucrrilor de
canalizare, fr de care confortul ambiental n aceste colectiviti i mai ales mediul
nconjurtor, vor avea foarte mult de suferit. [3], [8], [13].
Aceste categorii de lucrri sunt de importan major pentru existena i dezvoltarea
fiecrei colectiviti indiferent de mrimea sa sau de locaia n care se regsete.
- 5-
n Romnia, sunt n prezent peste 15000 localiti rurale care nu dispun de instalaii
hidroedilitare complete, motiv pentru care sunt necesare proiecte cu soluii tehnologice
moderne, specifice fiecrei localiti, funcie de mrimea acestora, zona geografic i
poziia fa de resursele de ap disponibile i de vecintile cu localitile urbane dotate
cu sisteme centralizate de alimentare cu ap.
2. Sisteme de alimentare cu ap n mediul rural

Sistemele de alimentare cu ap din mediul rural se stabilesc n funcie de tipul i de
mrimea localitilor, de relieful terenului, mrimea i calitatea sursei de ap, distanele
ntre localiti i de vecintatea acestora cu centrele oreneti i comunale dotate cu
sisteme centralizate de alimentare cu ap i canalizare [1], [2], [3], [9].
Sistemele zonale i cele microzonale se caracterizeaz printr-o mare extindere a
reelelor de conducte, alimentarea lor fcndu-se gravitaional sau prin pompare, dintruna sau mai multe surse, prevzute cu rezervoare subterane sau cu castele de ap la
fiecare localitate sau pe grupuri de localiti.
Sursele de ap ale acestor sisteme pot fi apele subterane captate prin puuri sau
drenuri, izvoarele, praiele, rurile sau lacurile de acumulare artificiale [3].
La sistemele locale / individuale de alimentare cu ap necesarul de ap se asigur, de
regul, din izvoare sau din puurile spate, nefiind necesare construcii pentru tratarea
apei sau staii de pompare de treapta II-a, apa de la surs fiind distribuit consumatorilor
pe cale gravitaional sau prin pompare.
Localitile rurale situate n vecintatea oraelor sau a comunelor dotate cu sisteme
hidroedilitare centralizate, se pot racorda direct la reelele de ap ale acestora.
Aceast soluie a devenit astzi posibil, deoarece n majoritatea oraelor consumurile
specifice de ap au sczut, dup anul 1990, de la 400 - 500 l/om*zi la 80 - 150 l/om*zi,
existnd, astfel, rezerve suficiente pentru asigurarea necesarului de ap i pentru multe
din localitile limitrofe (ex. Timioara, Arad, Deva, Oradea, Cluj-Napoca etc.) [3], [4], [12].
Sistemele zonale i micro-zonale de alimentare cu ap, folosesc tehnologii de tratare
n funcie de mrimea i de calitate sursei de ap.
n figura 1 se prezint o tehnologie de tratare a apei de ru fr clorinare, prin care
apa, dup tratarea chimic, este limpezit prin decantoare suspensionale pulsatoare,
dezinfectat cu ozon, dup care apa filtrat prin masele de nisip i de crbune activ este
infiltrat n subteran prin bazine sau puuri de infiltrare, cu scopul de a se asigura
renaturarea sursei captate.
- 6-
Figura 1. Schema de tratare fr clorinare
n figura 2 se prezint schema unei staii de tratare n care tehnologia de limpezire se

finalizeaz printr-o filtrare lent cu scopul de a reine, n membrana biologic, bacteriile i
microorganismele patogene i nepatogene din ap.
Aceste tehnologii se pot utiliza numai n cazul n care reelele de distribuie sunt de
foarte bun calitate, pentru a se putea evita riscul unor poluri accidentale [1], [2], [6],
[15].
Figura 2. Schema de tratare cu filtre lente
Sistemele locale de alimentare cu ap care utilizeaz surse de suprafa, pot utiliza

tehnologia de tratare redat n figura 3.
Aceast tehnologie utilizeaz pentru prelimpezire un filtru rapid nchis fr vane cu
funcionarea automatizat hidraulic, un filtru lent, un rezervor de acumulare i o staie de
pompare pentru distribuia apei la consumatori [3], [4].
- 7-
Figura 3. Staie de tratare ap de suprafa

1 - ap de suprafa; 2 - rezervor nivel constant; 3 - conduct de legtur; 4 rezervor de trecere; 5
conduct alimentare filtru; 6 filtre rapide fr vane automatizate hidraulic; 7 cmin de vane; 8 filtre lente;
9 golire vane rezervor; 10 rezervor ap filtrat; 11 casa pompelor; 12 pompe distribuie; 13 - rezervor
ap de splare;14 canal de evacuare ap de splare.
Apa de la rezervorul 2 este adus gravitaional sau prin pompare la filtrul rapid fr
vane (6) unde sunt reinute suspensiile grosiere, dup care este trecut apoi prin filtrul
lent (8), pentru desvrirea procesului de limpezire i n continuare la rezervorul de ap
filtrat.
Membrana biologic care se formeaz la suprafaa filtrului lent reine bacteriile
patogene i nepatogene, nefiind deci necesar o dezinfecie ulterioar a apei.
Pentru sigurana i securitatea consumatorilor se recomand totui administrarea unei
doze minime de clor sau de hipoclorit de sodiu de 0,50 mg/dm3.
Instalaia, astfel conceput este relativ simpl i uor de exploatat, asigurnd debite
cuprinse ntre 0,50 i 6,00 l/s.
- 8-
n tabelul 1 sunt redate dimensiunile geometrice pentru filtrele rapide i cele lente.
Tabelul 1
Q
l/s
0,5
1,0
2,0
3,0
4,0
5,0
6,0
m3/h
1,8
3,6
7,2
10,8
14,4
18,0
21,6
m3/zi
43,2
86,4
172,8
259,2
345,6
432,0
518,4
St
m2
0,36
0,72
1,44
2,20
2,88
3,60
4,30
Filtre rapide
D
mm
600
1000
1200
1600
2x1600
2x1600
2x1600
Hi
m
4,0
4,0
4,0
4,0
4,0
4,0
4,0
St
m2
10
20
40
60
80
100
120
Sl
m2
5
10
20
30
40
50
60
Filtre lente
l
m
2,5
5
5
6
8
10
10
b
m
2x2
2x2
2x4
2x5
2x5
2x5
2x6
Hi
m
2,3
2,3
2,3
2,3
2,3
2,3
2,3
n cazul captrii apelor subterane cu coninut ridicat de fier, deferizarea apei se poate
realiza prin intermediul instalaiei redat n figura 1. Instalaia se compune dintr-un
rezervor metalic mprit pe vertical n dou compartimente. n apa brut din conducta 1,
se injecteaz, aerul comprimat 2. Amestecul apei brute cu aerul comprimat se realizeaz
n toba de aerare 3, de unde apoi trece n compartimentul superior al instalaiei, unde
strbate masa de contact C de jos n sus, dup care prin tubul central trece n
compartimentul inferior unde se afl filtrul rapid echipat cu nisip cuaros. Apa deferizat
iese prin conducta 4. Instalaia hidraulic este completat cu conductele de ap pentru
splare 5, 6, evacuare 7, golire 8, supap pentru evacuarea aerului n exces 9 i dintr-o
gur de vizitare 10 [10].
Figura 4. Instalaie de deferizare sub presiune
Filtrele de contact, cu strat unic de 2-3 m grosime avnd granulele materialului de 5

10 mm se dimensioneaz la viteze de 3 5 m/h, iar filtrele sub presiune cu strat unic de
1,2 1,5 m grosime cu granulaia materialului de 0,3 3 mm, se dimensioneaz la o
vitez de 10 15 m/h.
- 9-
Cantitatea de aer comprimat ce trebuie introdus n deferizatoarele care funcioneaz

sub presiune se consider de 10 - 50 % din debitul apei de deferizat, n raport cu
cantitatea de fier coninut n apa brut.
n cazul captrilor de ape subterane cu coninut ridicat de fier i mangan, instalaia de
deferizare - demanganizare, redat n figura 5, utilizeaz dubla filtrare. Apa brut,
mpreun cu aerul comprimat, dup ce se face amestecul n toba de aerare/amestector
de ap aer este trecut prin filtrul F1 pentru deferizare. Apa deferizat, dup tratarea cu
permanganat de potasiu, este trecut prin filtrul F2 pentru realizarea procesului de
demanganizare.
Figura 5. Instalaie de deferizare demanganizare cu dubl filtrare
Efectul produs de dubla filtrare, cu viteze de 8 m/h n prima treapt i cu viteze de 4

m/h n treapta a doua, echivaleaz cu o vitez de circa 1 m/h.[10]
Adoptarea schemei de deferizare demanganizare cu dubl filtrare necesit volume
mici pentru lucrrile de construcii i deci cheltuieli de investiie i exploatare reduse.
3. Sisteme de canalizare n mediul rural

Sistemele de canalizare din mediul rural au rolul de a colecta, transporta, epura i evacua
apele uzate de la localitile i locuitorii acestor zone. Sistemele de canalizare pot fi
microzonale, locale sau individuale.
Sistemele locale i microzonale colecteaz, pe cale gravitaional sau prin pompare,
apele uzate menajere de la una sau mai multe localiti rurale, apele uzate fiind conduse
la o staie de epurare oreneasc sau comunal, conceput dup tehnologii moderne.
Localitile rurale care se dezvolt n zone de es, cu pante ale terenului mici i foarte
mici i la care lungimile conductelor nu depesc 3 - 5 km se, pot utiliza sistemele
vacuumate de canalizare. Aceste sisteme au avantajul c folosesc, pentru colectarea
apei, conducte flexibile cu diametre mici (80 200 mm), care urmresc linia terenului sub
adncimea de nghe.
n figura 6 se prezint schema unui sistem vacuumat de canalizare pentru o localitate
rural situat ntr-o zon de es cu pante foarte mici ale terenului.
Apele uzate provenite de la 1, 2 sau 3 case de locuit (1) sunt colectate la un cmin de
racord (2), prevzut cu un sistem de automatizare, de unde cu ajutorul staiei de vacuum
- 10 -
(3) apele uzate sunt conduse la o staie de epurare de tip compact sau sunt transportate
pe cale gravitaional la o staie de epurare comunal sau oreneasc aflat n
vecintatea localitii rurale.
Staia de epurare compact poate deservi chiar mai multe localiti aflate n imediata
vecintate [1], [3], [20].
Vacuum Pipe
Interface
Valve Unit
Vacuu
m
1
Figura 6. Sistem vacuumat de canalizare
3
n cazul sistemelor clasice de canalizare (Figura 7) apele uzate
menajere 1 sunt
2 prevzut cu o treapt mecanic 2 echipat cu
conduse la o staie de epurare compact,
grtar, deznisipator i separator de grsimi i apoi de o treapt biologic constituit dintrun bazin de activare 3 i dintr-un decantor secundar 4 Apele epurate sunt evacuate direct
prin canalul 5 n emisarul 6. Nmolul din decantorul secundar 4 este preluat de conducta
7 i stocat n bazine de stocare i de concentrare a nmolului 8, dup care este utilizat ca
fertilizant pentru culturile agricole 9, [3], [4].
4
3
7
8
9
Figura 7. Staie compact de epurare
Staiile compacte de epurare concepute i echipate corespunztor sunt n msur s

respecte cerinele legislaiei n vigoare privind protecia consumatorilor de ap ct i pe
cele ale mediului nconjurtor [7], [14], [16], [17], [18], [19].
- 11 -
n cadrul tehnologiilor de epurare avansate, rolul decantorului secundar este preluat

de membranele filtrante cu scopul de a sporii eficiena epurrii i de protejare a emisarilor.
Pentru cldirile izolate din zonele rurale se recomand tehnologia de epurare
avansat redat n figura 8. Filtrul de nisip asigur finisarea procesului de epurate,
respectndu-se prin aceasta legislaia de mediu romneasc i european [13], [14], [16],
[20].
5
I
III
10
11
2
6
5
1
III
I
11
II
Figura 8. Staie de epurare de tip gospodresc

1- ap uzat, 2- fos septic compartimentat, 3- insuflare aer, 4- evacuare ap uzat, 5- pomp ap uzat,
6- filtru de nisip, 7- sistem de distribuie, 8- dren, 9- pat filtrant, 10- sistem de etanare, 11- cmin colector
n cazul gospodriilor individuale izolate cu animale i psri, se recomand ca apele

uzate menajere s se colecteze mpreun cu dejeciile animaliere ntr-un digestor cu
fermentare metanic, redat n figura 9, cu scopul de a se valorifica att potenialul
energetic al maselor organice sub form de biogaz iar nmolul fermentat ca ngrmnt
pentru culturile agricole, deoarece acesta are n coninutul su cantiti importante de
nutrieni organici naturali (N, P, K).
Digestorul cilindric este prevzut cu o camer hidraulic, se poate realiza cu capaciti
de 5 la 25 m3 n funcie de cantitatea de material organic obinut n cadrul gospodriei,
dar i de cantitile de biogaz necesare utilizate pentru preparatul hranei, nclzitul
spaiilor de locuit, iluminat casnic etc.
- 12 -
Figura 9. Digestorul cilindric cu camer hidraulic de capacitate 5 25 m
1-digestor; 2-camer de alimentare; 3-camer hidraulic; 4-capac de nchidere
4. Concluzii
Lucrrile hidroedilitare din mediul rural sunt construcii i instalaii indispensabile
pentru asigurarea confortului ambiental n spaiile de locuit dar i pentru prevenirea
polurii mediului nconjurtor.
Schemele tehnologice propuse n cadrul lucrrii sunt doar cteva din alternativele care
se pot utiliza n zonele rurale pentru alimentarea cu ap potabil i canalizarea apelor
uzate menajere.
n acest cadru general, lucrrile de canalizare trebuie s se deruleze n paralel cu
lucrrile de alimentare cu ap sau chiar s le devanseze pe acestea.
5. Bibliografie
Kainz. H., Kauch, P., Renner, H., Siedlungswasserbau und Abfallwirtschaft, Manz Verlag Schulbuch, Wien,
2002.
Mnescu, A., Sandu, M., Ianculescu, O., Alimentri cu ap. Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1994.
Mirel, I., Florescu, C., Stniloiu, C., Podoleanu, C., E., Consideraii privind realizarea lucrrilor hidroedilitare n
mediul rural, Conferin Tehnico-tiinific Internaional Probleme actuale ale urbanismului i
amenajrii teritoriului 31 septembrie - 1 octombrie 2004 Chiinu, Republica Moldova.
Mirel, I., Carabe, A., Consideraii cu privire la tratarea apei de suprafa pentru consumatorii din mediul rural,
Simpozionul Instalaii pentru construcii i confort ambiental, 1-3 aprilie 1993, Timioara.
Mirel, I., Epurarea apelor de la gospodrii i uniti izolate. Revista Instalatorul, nr.3, 1993, Bucureti.
Mutschmann, I., Stimmelmayer, F., Taschenbuch der Wasserversargung, Frankh Kosmos Verlag,
Gmbh&Co, Stuttgart, 1991.
Robescu, D., Robescu Diana, Szabolcs, L., Constantinescu, I., Tehnologii, instalaii i echipamente pentru
epurarea apei. Editura Tehnic, Bucureti, 2000.
Rojanschi, V., Bran, F., Diaconu, G., Protecia i igiena mediului. Editura Economic, Bucureti, 1997.
Tchobanoglous, G., Burton, F., Wastewater Engineering, Treatment, Disposal and Reuse. Mc. Graw Hill,
Inc. New York, 1991.
Trofin, P., Alimentri cu ap, EDP Bucureti, 1983.
*** Water Treatment Handbook, vol.1 i2, Degemont, 1991.
*** SR 1343/1 06. Determinarea cantitilor de ap pentru localiti.
*** Legea Proteciei Mediului nr. 137/95, modificat prin HG 314/98 i OG 91/02.
*** Legea Apelor nr.107/96 completat cu legea nr.310/04.
*** Legea privind calitatea apei potabile nr.458/02, completat cu Legea 311/04.
*** NTPA 001/04 privind limitele de ncrcare cu poluani a apelor uzate industriale i oreneti la evacuarea
n recipienii naturali.
*** NTPA 002/04 privind limitele de ncrcare cu poluani a apelor uzate industriale i oreneti la
descrcarea n reelele de canalizare.
*** ATV DVWK A131 ab 5000 Einwohnerwerten.
*** ATV DVWK A126 - 500-10000 Einwohnerwerten.
*** ATV DVWK A116 Unterdruckentwasserung Druckentwasserung.
- 13 -
TEHNOLOGII NECONVENIONALE CU MEMBRANE DE

MICROFILTRARE I ULTRAFILTRARE N POTABILIZAREA APEI STUDIU PE STAIE PILOT
A. Pcal*, I. Vlaicu*, B. Radu*, C. Bogatu**, C. Cosma***, F. Manea****, C. Danielescu****, I.
Lupa*****
*AQUATIM S.A., Str. Gh. Lazr nr.11A, Timioara, 300081,Tel:0256/201370,Fax:0256/294753,
e-mail:apacala@yahoo.com, i.vlaicu@aquatim.ro
**INCD ECOIND, Filiala Timioara, P-a. Victoriei nr. 2, et.2, e-mail: boggatu@yahoo.com
*** INCD ECOIND, os. Panduri, nr. 90-92, sector 5, Bucureti, e-mail: tehnologi@incdecoind.ro
****Universitatea Politehnica din Timioara, P-a. Victoriei nr. 2, e-mail: maneaflorica@yahoo.com
*****ISPT Prof. Dr. Leonida Georgescu, Bd. Dr. Victor Babe nr.16-18, Timioara, Tel/Fax:0256/492101
Rezumat
Cercetrile efectuate n ultimii ani n domeniul tehnologiilor neconvenionale cu membrane
de microfiltrare (MF) i ultrafiltrare (UF) demonstreaz c acestea constituie o alternativ
viabil pentru rezolvarea unor probleme din potabilizarea apei, acolo unde tehnologiile
clasice nu mai asigur indicii de calitate corespunztori, n conformitate cu standardele
internaionale.
Performanele acestor
tehnici membranare la tratarea surselor de ape sunt
demonstrate de avantajele oferite fa de procedeele clasice i anume: nu necesit
ageni chimici-coagulani, floculani; cantitile de reactivi folosii la dezinfectare sunt
reduse; separarea se face pe principiul excluderii datorit dimensiunii; apa tratat produs
este de calitate superioar, indiferent de calitatea apei brute; instalaiile sunt compacte;
automatizarea procesului este simpl, etc.
Pentru a asigura o calitate superioar a apei potabile n Timioara, Romnia, am
studiat pe o staie pilot (SP) folosirea acestor tehnologii moderne de microfiltrare
ultrafiltrare ca i soluie alternativ la procedeele clasice utilizate n acest moment pe
Staia de tratare. Varianta de flux adoptat pe SP pentru tratarea apei de suprafa a
rului Bega a fost simpl i a constat n folosirea unui rezervor pentru stocare ap brut,
microfiltrarea (cu filtru de cartue spiralate de 50m) fiind urmat de ultrafiltrare
(tangenial, cu membrane din fibre goale, Hollow Fiber). S-au analizat n paralel probe de
ap brut din rul Bega i de permeat, urmrindu-se gradul de reducere a unor parametrii
msurabili importani (turbiditatea, carbonul organic total i numrul de bacterii coliforme
totale). Rezultatele au fost foarte bune, obinndu-se randamente de reducere a turbiditii
de 97%, n cazul TOC-ului de 20% iar pentru bacteriile coliforme totale de 94%.
n lucrare sunt descrise i aspecte tehnice legate de aceste tehnologii neconvenionale
cu membrane, fiind prezentate i dezavantajele care pot apare prin utilizarea acestora n
diverse aplicaii.
n concluzie, considerm c microfiltrarea i ultrafiltrarea sunt procese excelente n
potabilizarea apelor, ce ofer noi posibiliti de a mbunti calitatea tratrii, ce vor juca
un rol major n viitorul apropiat.
Cuvinte cheie: ap de suprafa, staie pilot, microfiltrare ultrafiltrare.
- 14 -
Abstract
The research done in last years in the field of unconventional technologies based on
microfiltration (MF) and ultrafiltration (UF) proved that they are available alternatives for
fixing some problems in drinking water treatment, when classical technologies were not
able to ensure the corresponding quality index, in accordance with the international
standards.
The performances of membrane techniques for water source treatment are
demonstrated by the advantages offered: the use of chemical agents for coagulationflocculation is not necessary; the quantities of reagents used for disinfection are reduced;
separation is based on the principle of exclusion because of size; the treated water
produced has superior quality regardless of the row water quality; the installations are
compact; the automation process is simple, etc.
To ensure high quality of the drinking water in Timisoara, Romania, we have studied
the modern technologies of MF-UF on pilot plant (PP), as an alternative solution to
classical procedures used at present in the treatment plant. The flux adopted in PP for
surface water treatment of the Bega river was simple and consisted in using of a storage
tank for raw water, MF (with spiralled cartridge filter of 50 m) followed by UF ( tangential,
with hallow filter membrane). Samples of raw water and permeate were analyzed in order
to assess the decrease of certain important parameters (turbidity, total organic carbon and
the total number of coliform bacteria). The decrease efficiencies were very good: 97% for
turbidity, 20% in the case of TOC and 94% for total coliform bacteria. The technical
aspects regarding the unconventional membrane technologies are described in this paper,
also highlighting disadvantages that may appear by using this technique in various
applications.
In conclusion, MF and UF proved to be excellent processes for drinking water
treatment, offering new possibilities to improve water quality, which will play a major role
in the near future.
Key words: surface water, pilot plant, microfiltration-ultrafiltration
Introducere
Apa potabil se obine prin diverse tehnici de purificare, adoptate n funcie de numrul de
consumatori, calitatea iniial a apei, tipul sursei (de adncime sau de suprafa), modul
de distribuire a apei ctre consumatori, etc.
Tehnologia clasic de obinere a apei potabile implic etape succesive de tratare
chimic, decantare, filtrare, cu consumuri materiale, energetice i de manoper foarte
mari, aspecte care au determinat cutarea de alternative viabile, tehnici moderne,
performante, cum sunt procesele membranare.
n Romnia, sursele de ap natural sunt relativ srace i distribuite neuniform n timp
i spaiu. Datele statistice arat c circa 80-85% din populaia urban i 10-15% din cea
rural este racordat la sisteme centralizate de alimentare cu ap, iar instalaiile de
captare, transport, pompare, tratare, nmagazinare i distribuie asigur pe ansamblul rii
un debit de ap de circa 115 - 120 m3/s. Acest debit s-a dovedit insuficient i de aceea sa impus necesitatea promovrii de noi tehnici i tehnologii de tratare i mrire a capacitii
instalaiilor de distribuie a apei.
n acelai timp, trebuie rezolvat o alt problem cu care se confrunt populaia din
anumite zone geografice ale rii noastre i anume imposibilitatea aplicrii tehnologiilor
clasice de potabilizare sau utilizarea acestora n condiii neeconomice.
- 15 -
n ceea ce privete obinerea apei potabile au existat cercetri numeroase n

Romnia, dar majoritatea au fost orientate spre tehnologiile clasice, n vederea
modernizrii acestora. Dezvoltarea proceselor membranare pentru tratarea apei
reprezint un pas major n evoluia tehnologiilor de purificare a apei, fiind soluii alternative
la procedeele clasice, prin care se elimin o serie de dezavantaje ale acestora i, n
special, se asigur o calitate superioar a apei potabile.(Kross,1993) Rezultatele
cercetrilor din ultimii ani n domeniul obinerii i aplicrii membranelor demonstreaz c
cele mai adecvate procese de corectare a indicatorilor fizico-chimici i bacteriologici ai
apelor sunt microfiltrarea i ultrafiltrarea.
Tehnologiile neconvenionale cu membrane de microfiltrare (MF) i ultrafiltrare (UF) au
fost studiate pentru obinerea apei potabile att din surse de suprafa, ct i din ape
subterane.
Primele sisteme de MF/UF au fost instalate ncepnd din 1990 pentru a trata apa
oreneasc potabil obinut din surse de suprafa.(Kolega,1991) Astzi sunt bine
cunoscute avantajele MF/UF comparativ cu metodele convenionale de tratare i
dezinfecie: nu necesit ageni chimici-coagulani, floculani, dezinfectani; separarea se
face pe principiul excluderii datorit dimensiunii; apa tratat produs este de calitate
superioar, indiferent de calitatea apei brute; automatizarea procesului este simpl;
instalaiile sunt compacte i se pot pune rapid n funciune, etc.). Dezavantajul major este
constituit de limitarea debitului de ap tratat de suprafaa filtrant a
membranei.(Howe,2002) Din acest motiv, tehnicile membranare sunt recomandate pentru
asigurarea apei potabile destinate colectivitilor mici (populaie maxim: 10 000 locuitori).
(Yamamura,2007)
Pe plan internaional tehnicile membranare s-au extins tot mai mult n domeniul
obinerii apei potabile, realizndu-se uzine de ap potabil cu capaciti ce ajung pn la
2000 m3/zi. (Yuasa,1998)
n Frana funcioneaz din 1988 la Amoncourt o instalaie cu membrane polimerice de
UF, echipat cu module avnd o suprafa de filtrare de 7 m2. Din 1990 funcioneaz o
alt instalaie, de 100 m3/h n localitatea Saint Maurice de Chateauneuf, cu o populaie de
10 000 locuitori, echipat cu module de MF, elementul filtrant fiind membran ceramic tip
KERASEP, fabricat de firma TECH-SEP.
Pe baza cercetrilor efectuate de Universitatea din Montpellier s-au realizat, ncepnd
cu 1989, alte 10 instalaii n regiunea Languedoc Rousillon, cu capaciti variind ntre 7
120 m3/h, echipate n special cu membrane anorganice tip MEMBRALOX.
n Anglia, lng Mianus River, Greenwich, funcioneaz alte sisteme de tratare a apei
pentru potabilizare cu procese membranare, prelucrnd circa 15 m3/zi.
n SUA, utiliznd membrane de nanofiltrare, se ajunge la debite cuprinse ntre 160
1000 m3/zi.
Pentru a asigura o calitate superioar a apei potabile n Timioara, Romnia, n
prezentul studiu ne-am propus testarea pe o staie pilot (SP) a acestor tehnologii moderne
de microfiltrare ultrafiltrare ca i soluie alternativ la procedeele clasice utilizate n acest
moment pe Staia de tratare.
- 16 -
Materiale i metode
Descrierea procedeelor de microfiltrare i ultrafiltrare
Microfiltrarea i ultrafiltrarea sunt procese nrudite distincia ntre cele dou rezid n
mrimea porilor membranei. Membranele de microfiltrare au pori mai mari i sunt folosite
pentru a separa particule de 0,1-10m, spre deosebire de ultrafiltrare care n general este
considerat a se limita la membrane cu diametrul porilor ntre 10-1000. (Baker, 2004)
Prima aplicaie major a membranelor de microfiltrare era pentru culturile de
microorganisme din apa potabil, aceasta rmnnd o aplicaie important n
laboratoarele de microbiologie i biotehnologie. (Kolega and al,1991)
Membranele folosite pentru MF i pentru UF sunt membrane tip por ce funcioneaz
ca nite site. Solventul i particulele de mrime molecular pot trece prin pori, n timp ce
particulele suspendate, particulele coloidale, bacteriile, viruii i chiar i macromoleculele
mari sunt reinute.
Fora conductoare a procesului este diferena de presiune de-a lungul membranei. n
cea mai mare parte a sistemelor cu membrane regenerabile, pentru a se realiza o
funcionare continu, se utilizeaz microfiltrarea tangenial. Aceasta permite evitarea n
principiu a operaiei de colmatare la splarea membranelor. (Kalbfuss and al,2005)
Fluxul tangenial este fluxul permeabil direcionat perpendicular spre fluxul de
alimentare. Impuritile rmn n alimentare care, reducndu-se n volum, prsete
sistemul membranei sub form de flux de reziduu concentrat (un procent de aproximativ
10% din volumul de alimentare). Trebuie fcut o evaluare a concentratului, nainte ca
acest reziduu s poat fi ndeprtat i depozitat, deoarece substanele prezente n acesta
au concentraii de aproximativ 10 ori mai mari dect concentraia lor din fluxul de
alimentare iniial.
Consumul de energie este direct legat de rata fluxului tangenial i de necesarul de
presiune.
Debitele unitare folosite pentru UF se situeaz ntre 0.1-1m3/h.m2.bar pentru o ap
relativ curat, dar se diminueaz considerabil n prezena coloizilor din dou raiuni
eseniale: polarizarea i colmatarea. (Memento Technique de leau,1989)
Primul fenomen este responsabil de apariia unui flux limitat de presiunea
transmembranar.
Influena presiunii transmembranare asupra fluxului n UF este redat n Figura 1.
Figura 1. Influena presiunii transmembranare
Figura 2. Evoluia fluxului cu timpul n UF
asupra fluxului n UF
- 17 -
Al doilea fenomen, colmatarea, este dat de formarea unui depozit de coloizi pe

suprafaa membranei, dar i de adsorbia de soluii variate i de coloizi foarte fini pe pori.
Evoluia fluxului cu timpul n UF este redat n Figura 2.
Primul fenomen este uor reversibil prin splare invers, dar din contr, al doilea este
insensibil la acest procedeu, doar un tratament chimic permite curarea membranei.
Aceasta explic de ce natura chimic a membranei este un criteriu important n MF i
UF. Pentru fiecare aplicaie se alege un material mai uor sensibil la fixarea soluiilor de
tratat i ct mai uor de decolmatat.(Memento Technique de leau,1989)
Costul staiilor de ultrafiltrare variaz, depinznd de mrimea staiei, de tipul apei
tratate i de performanele separrii. n general staiile tipice de UF au un debit de 10.000100.000gal/zi. Costul ridicat per gallon produs permeat limiteaz utilizarea UF n tratarea
apelor. Costurile pentru aceste staii (Rogers,1984) sunt cuprinse ntre US$ 2-5 gal/zi.
Costuri de capital i costuri de operare pentru staii de ultrafiltrare tipice sunt
prezentate n Tabelul 1. (Eykamp,1995)
Tab.1. Capital i costuri de operare pentru staii de ultrafiltrare tipice
Costuri de capital
Pompe
Module de membrane
Spaii de amplasare
Conducte, vane, construcii
Control/altele
Total
Costuri de operare
30
20
10
20
20
100
nlocuirea membranelor
Costuri pentru curare
Energie
Laborator
Total
30-50
10-30
20-30
15
100
Directiva EPA pentru apa de suprafa cere ca toate utilitile n SUA s asigure un
grad de reducere de log 3 pentru Giardia i de log 4 pentru virui. Legislaia european a
adoptat reguli similare.(USEPA, 1999)
Se estimeaz c 40.000 de staii de tratare a apei din SUA sunt afectate de noile
implementri ale EPA, aa c potenialul de pia existent pentru MF n controlul
bacteriologic al apei potabile este foarte ridicat.(Hirata,1998) Multe dintre aceste staii sunt
mici, dar sunt cteva staii de tratare mari care au fost echipate cu sute de module.
Totodat este necesar dezvoltarea sistemelor de filtrare cu curgere transversal,
capabile s dea filtrelor o durat de via de luni sau chiar ani. Astfel de sisteme se
instaleaz acum n staiile de tratare a apelor municipale. Unitile pot fi curate prin
splare invers i se obin astfel performanele dorite. (Baker, 2004)
- 18 -
Descrierea Staiei Pilot

Partea experimental s-a desfurat n Staia Pilot din cadrul Staiei de tratare a apei
rului Bega din municipiul Timioara. Staia Pilot este fabricat de PIASA
Engineering&Trading S.A.,USA.
Schema tehnologic a staiei pilot este prezentat n figura 3.
Figura 3. Staia pilot schema fluxului tehnologic
Procesul tehnologic propus const din urmtoarele:

rezervor de stocaj, cu rolul de a reine i de a uniformiza debitul de ap pentru ca
staia s lucreze continuu;
microfiltrarea cu ajutorul unui filtru de cartue spiralate de 50m model CA-080404 , model HydroWater care trebuie s rein toate particulele coloidale i de
mrimi superioare acestora. Filtrele sunt prevzute cu vane de presiune pe partea
de intrare i ieire pentru a fi capabile s determine nivelul de murdrire care
permite stabilirea necesitii de curire sau nlocuire;
ultrafiltrarea cu ajutorul membranelor din fibre goale interschimbabile, Hollow
Fiber, este tangenial TRIHIGH model CLN4000No(50-70kDa). Prin ultrafiltrare
se realizeaz separarea compuilor dizolvai de 0.005 pn la 0.1microni. Aceasta
corespunde cu o separare n funcie de greutatea molecular de la 1000 pn la
500.000.
Staia Pilot prezint trei procese de baz i anume: operaiunile de filtrare, splare i
curare chimic. Operaiunea de filtrare const din pomparea apei brute printr-un filtru de
50m, dup care apa este trimis n membrane. Apa filtrat este acumulat n rezervorul
de splare care este controlat de un plutitor, dup care, cnd rezervorul este plin, pleac,
ca ap filtrat. Operaiunea de filtrare este controlat de un sistem de securitate ce
controleaz diferenialul de presiune ntre intrarea i ieirea din modulele de ultrafiltrare,
pentru a evita posibilitatea deteriorrii acestora. Obiectivul acestei operaiuni este de a
evita colmatarea membranelor prin acumularea de coloizi pe suprafaa membranelor i
este realizat la fiecare 30 de minute (cu posibilitatea de modificare n PLC).
Splarea n contracurent se subdivide n trei pri: drenajul cu aer, presurizarea i
splarea n contracurent cu ap.
- 19 -
Operaiunea de curare chimic este similar, ca mecanism, splrii n contracurent,

cu diferena c se adaug agent chimic (curire caustic cu NaOH i curire acid cu
HCl) n locul de aspiraie al pompelor n contracurent.
Condiii de operare
Condiiile de operare pe Staia Pilot au fost:
9 debit alimentare cu apa rului Bega: QAB= 200 L/h;
9 volumul de concentrat (reziduu) s-a fixat n procent de aproximativ 10% din
volumul de alimentare;
9 ciclul de splare n contracurent s-a realizat la fiecare 30 de minute;
9 presiunea diferenial ntre intrare i ieirea de pe membran este
controlat astfel nct s nu depeasc valoarea de 3 bar.
Aparatura
- turbidimetru de laborator, de tip HACH 2100N;
- pH-metru de laborator, de tip Mettler Toledo MP 225;
- analizor TOC, de tip SHIMADZU;
- incubator la 35-37 C, de tip Gallenkamp;
- autoclav pentru 1.2 atm i 121C, de tip Varioklav;
- conductometru, de tip Jenway 4310;
- spectrofotometru, de tip Merck SQ 118;
- truse de reactivi pentru determinarea aluminiului, fierului, manganului, amoniului,
azotiior i azotailor, de tip Spectroquant Merck;
- truse de reactivi pentru determinarea alcalinitii, duritii i calciului, de tip
Aquamerck;
- pipete automate cu volum repetabil, de tip Multipette Eppendorf plus 4981;
- sticlrie de laborator.
Rezultate i discuii
Studiile s-au desfurat n perioada august - octombrie 2007, perioad n care Staia
Pilot a funcionat continuu. Pentru a se asigura funcionarea corespunztoare, diferena
de presiune de-a lungul membranei a fost monitorizat continuu.
S-au analizat n paralel probe de ap brut din rul Bega i de permeat, urmrindu-se
gradul de reducere a unor parametrii msurabili importani: turbiditatea, carbonul organic
total (TOC) i numrul de bacterii coliforme totale (CT).
Frecvena de msurare a parametrilor tehnologici a fost :
- din 2 n 2 ore pentru: debitul de alimentare al SP, turbiditatea i pH-ul apei brute i a
permeatului;
- o dat la 24 ore s-au efectuat determinri pentru: temperatur ap, turbiditate, pH, TOC,
CT, la apa rului Bega i la permeat;
- sptmnal s-au efectuat determinri pentru: turbiditate, pH, alcalinitate, duritate, TOC,
aluminiu, mangan, fier, coliformi totali la apa rului Bega, permeat i concentrat;
- analize generale s-au efectuat trei zile consecutiv pentru apa brut i permeat.
Sinteza datelor experimentale obinute pe SP pentru permeat i apa brut a rului
Bega este prezentat n Tabelul 2.
- 20 -
Tabelul 2. Sinteza datelor experimentale obinute pe SP pentru apa brut i permeat
Debit alimentare SP, L/h
200
Apa brut
(min-max)
14 - 22
3.1 19.3
7.5 7.7
1.68 2.38
3480 34800
Temperatur ap, 0C:

Turbiditate ap, NTU:
pH:
TOC, mgC/L:
Coliformi Totali, nr./100 cm3
Permeat
(min-max)
14 - 22
0.1 - 1.4
7.5 7.7
1.28 1.99
130 - 1609
Pe Staia de Tratare (ST) a apei rului Bega din municipiul Timioara se aplic
tehnologia clasic de potabilizare cu etape succesive de tratare chimic (cu sulfat de
aluminiu ca i coagulant i aluminat de sodiu ca alcalinizant i coagulant), decantare,
filtrare i dezinfecie cu clor. Eficiena procesului de tratare a apei rului Bega n vederea
potabilizrii (permeat fa de ap brut) pe SP, n ceea ce privete reducerea turbiditii,
este de 97.7% fa de 96.7% ct s-a obinut pe Staia de Tratare.
9 9,0
9 8,5
9 8,0
%
, 7,5
9
e
re
9 7,0
c
u
9 6,5
d
e
r9 6,0
e
9 5,5
d
d5,0
9
ra
g
9 4,5
Statia Pilot
Statia Tratare
9 4,0
0
zile
10
11
12
Figura 4. Evoluia gradului de reducere a turbiditii pe ST i SP
n Figura 4 este reprezentat grafic eficiena reducerii turbiditii, att pe ST ct i pe

SP.
n urma prelucrrii rezultatelor experimentale obinute pe SP, randamentele de
reducere obinute n cazul TOC-ului au fost de 20% iar pentru bacteriile coliforme totale
de 94%.
n Figura 5 sunt reprezentate grafic valorile medii obinute pentru TOC att pe SP(1)
ct i pe ST(2). Se observ c pe ST rezultatele sunt mai bune dect cele obinute pe SP,
ns explicaia este dat de faptul c pe aceast staie s-a fcut i dezinfecie.
TOC
2,5
2
/L
C1,5
g
m
,
e
i 1
d
e
m
. 0,5
c
n
o 0
c
2,0 1
2,01
1,63
0,43
Figura 5. Valorile medii obinute pentru TOC pe SP(1) i pe ST(2).
- 21 -
n Tabelul 3 sunt prezentate valorile medii ale analizelor generale ce s-au efectuat trei
zile consecutiv pentru apa brut i permeat, ct i a analizelor sptmnale ce s-au fcut
pe concentrat.
Tabelul 3. Valorile medii ale analizelor generale obinute pe SP pentru apa brut, permeat i concentrat
Parametrul
analizat
Temperatur
Turbiditate
pH
TOC
Coliformi Totali
Amoniu
Azotii
Azotai
Aluminiu dizolvat
Mangan dizolvat
Fier dizolvat
Conductivitate
Duritate
Calciu
Alcalinitate
CCO-Mn
U.M.
0
C
NTU
mgC/L
nr./100 cm3
mg/L
mg/L
mg/L
mg/L
mg/L
mg/L
S/cm
D
mg/L
mmol/L
mgKMnO4/L
Metoda de
analiz
STAS 6324/61
turbidimetru
pH-metru
analizor TOC
STAS 3001/91
Spectroquant
Spectroquant
Spectroquant
Spectroquant
Spectroquant
Spectroquant
conductometru
Aquamerck
Aquamerck
Aquamerck
STAS 3002/85
Apa brut
Permeat
Concentrat
14
6.3
7.65
2.03
9580
0
0.042
1.16
0.01
0.03
0.13
222
4.9
29
1.86
9.28
14
0.84
7.66
1.64
745
0
0.05
2.2
0
0.01
0.08
229.6
4.86
29
1.73
7.98
14
9.22
7.56
2.53
10936
0
0.3
1.5
0.03
0.03
0.17
212
4.86
29
1.56
10.65
n urma prelucrrii rezultatelor obinute pe Staia Pilot i analizndu-le comparativ cu

cele obinute pe Staia de tratare, se poate spune c microfiltrarea i ultrafiltrarea sunt n
mod cert soluii moderne i de viitor n tratarea apelor de suprafa pentru a obine o ap
potabil de calitate superioar.
Concluzii
1. Studiul efectuat confirm faptul c utilizarea tehnologiilor neconvenionale cu
membrane de microfiltrare (MF) i ultrafiltrare (UF) la tratarea surselor de ap de
suprafa este o soluie alternativ viabil la procedeele clasice de potabilizare.
2. S-au obinut pe Staia Pilot randamente de reducere a turbiditii de 97%, n cazul
TOC-ului de 20% iar pentru bacteriile coliforme totale de 94%.
3. Ca principale dezavantaje ale proceselor membranare enumerm: costurile relativ
ridicate deoarece debitul de ap tratat este limitat de suprafaa filtrant a
membranei; se utilizeaz cantiti destul de mari de energie; modulele de membran
trebuie curate des i viaa membranelor este scurt.
4. Ca principale avantaje ale proceselor membranare, oferite fa de procedeele clasice,
amintim: nu necesit ageni chimici-coagulani, floculani; cantitile de reactivi folosii
la dezinfectare sunt reduse; apa tratat produs este de calitate superioar, indiferent
de calitatea apei brute; instalaiile sunt compacte; rapiditate la punerea n funciune;
automatizarea procesului este simpl, etc.
5. Simplitatea acestor procese va determina alegerea lor n viitorul apropiat n locul altor
procese mai sofisticate i costisitoare.
6. Instalaiile de potabilizare prin filtrare cu membrane permit o monitorizare mai bun,
mai complet i mai facil a surselor de ap.
7. Obinerea apei potabile prin tehnologiile neconvenionale membranare va contribui la
sigurana alimentar i sanitar a populaiei, n special a celei din locuri izolate.
- 22 -
Astfel ne ateptm la rspndirea rapid a acestor tehnici membranare ecologice, fiind

reco-mandate pentru asigurarea apei potabile destinate colectivitilor mici (maxim 10000
locuitori).
Cercetarea pe Staia Pilot s-a efectuat n cadrul proiectului CEEX-PROAQUA nr.631/2005
"Promovarea tehnologiilor inovative i durabile pentru tratarea apei destinate consumului
uman"
Bibliografie
[1] Baker, R.W. (2004) Membrane Technology and Applications, 2nd Edition, Ed. Wiley Interscience, 273299.
[2] (1989) Memento Technique de leau, Neuvieme edition, Tome1, Ed. Degremont, 215-217.
[3] Stumm, W. and Morgan,J.J. (1996) Aquatic Chemistry - Chemical Equilibria and Rates in Natural
Waters,Third Edition, Ed. Wiley Interscience, 823-832.
[4] Cross, R.A. (1993) Purification of Drinking Water with Ultrafiltration, The 1993 Eleventh Annual Membrane
Technology/Separations Planning Conference, Newton, MA.
[5] Kolega, M., Grohmann, G.S., Chiew, C.and Day, A.W. (1991) Disinfection and Clarification of Treated
Sewage by Advanced Microfiltration, Water Sci. Technol. 23, 1609.
[6] Rogers, A.N. (1984) Economics of the Application of Membrane Processes, in Synthetic Membrane
Processes, Academic Press, Orlando, FL, 437477.
[7] Eykamp, W., Noble, R.D. and Stern, S.A. (1995) Microfiltration and Ultrafiltration, in Membrane Separation
Technology: Principles and Applications, Elsevier Science Amsterdam,140.
[8] United States Environmental Protection Agency (1999), National Primary Drinking Water Regulations:
Alternative Desinfectants and Oxidants, Guidance Manual, Office of Water, EPA 815-R-99.
[9] Hirata,T. and Hashimoto,A.(1998) Experimental assessment of the efficacy of microfiltration and
ultrafiltration for Cryptosporidium removal. Wat. Sci. Tech. 38(12), 103107.
[10] Yamamura, H., Kimura, K., Watanabe,Y. (2007) Mechanism involved in the evolution of physically
irreversible fouling in microfiltration and ultrafiltration membranes used for drinking water treatment.
Environ.Sci.Technol. 41(19), 6789-6794.
[11] Howe, K.J and Clark, M.M. (2002) Fouling of microfiltration and ultrafiltration membranes by natural
waters. Environ.Sci.Technol. 36(16), 3571-3576.
[12]
Wickramasinghe,S.R., Kalbfuss,B.,Zimmermann,A.,Thom,V.,Reichl,U. (2005) Tangential flow
microfiltration
and
ultrafiltration
for
human
influenza
A
virus
concentration
and
purification.Biotechnol.Bioeng. 92(2),199-208.
[13] Yuasa, A.(1998) Drinking water production by coagulation-microfiltration and adsorption-ultrafiltration.
Wat. Sci. Tech. 37(10), 135146.
*** STAS 3001-1991.
*** Legea 458-2002.
- 23 -
TRATAREA APELOR SUBTERANE CU CONTINUT DE AMONIU SI

HIDROGEN SULFURAT
Vulpasu E. *, Sandu M. **, Racoviteanu G. ***

* Sef lucrari ing.chim. Catedra de inginerie Sanitara si Protectia Apelor U.T.C.B., B-dul Lacul Tei 124,
Bucuresti, sector 2, vulpasu@utcb.ro
** Prof.dr.ing. Catedra de Inginerie Sanitara si Protectia Apelor U.T.C.B.
*** Prof.dr.ing. Catedra de Inginerie Sanitara si Protectia Apelor U.T.C.B.
Keywords: sulphurated hidrogen; ammonium; drinking water
Rezumat
Sunt numeroase locatii de foraje de adancime, in special in Campia Romana unde apa
contine hidrogen sulfurat si amoniu. Se impune elaborarea tehnologiilor pentru incadrarea
acestor indicatori in limitele impuse de Legea 458/2002.
Cercetarile efectuate au pus in evidenta faptul ca oxidarea cu doze stoechiometrice de
clor si filtrarea conduc la concentratii de amoniu, hidrogen sulfurat si clor rezidual care se
incadreaza in limitele normelor privind calitatea apei potabile. Calitatea apei tratate
depinde de timpul de reactie a clorului si de tehnologia de filtrare utilizata. Astfel, filtratea
pe membrane (ultrafiltrare) a condus la eficiente ridicate de retinere a sulfului coloidal si la
o stabilitate a calitatii apei in timp in timp ce filtrarea pe nisip cuartos a condus la eficiente
ridicate dupa o perioada de formare a unei membrane pe granulele materialului filtrant.
Cercetarile au analizat doua filiere tehnologice: conventionala cu post-oxidare cu ozon
si adsorbtie pe CAG si o filiera cu ultrafiltrare. Se prezinta concluzii privind criteriile de
alegere a filierei.
Introducere
Cercetarile experimentale au fost efectuate pe o apa subterana avand continut de amoniu
(2 3 mg/l), hidrogen sulfurat (2 4.5 mg/l) si incarcare organica mare (25 30 mg
KMnO4/l). Calitatea acesteia este prezentata in tabelul nr. 1.
Acestea au avut scopul de a identifica cea mai buna tehnologie pentru potabilizarea
apelor cu continut de hidrogen sulfurat si azot amoniacal dar si cu incarcare organica
ridicata.
- 24 -
Tabel 1. Calitatea apei brute.
Rec. 1
Rec. 2
Rec. 3
Rec. 4
Rec. 5
7.45
14.8
114
1339
748
7.40
14.5
19.7
1315
751
7.45
14.2
6.2
1396
746
7.45
15
3.04
1285
742
7.42
15
7.9
1044
737
Legea
458/2002
modificata si
completata
de Legea
311/2004
6.5 9.5
5
2500
-
5
19.074
5.074
5.1
17.95
3.67
5.2
19.07
4.51
4.8
17.92
4.48
4.7
17.92
4.76
min.5
-
14
14.28
14.56
13.44
13.16
Valori obtinute
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
Indicator
U.M.
pH
Temperatura
Turbiditate
Conductivitate
Sruri
total
dizolvate
Alcalinitate
Duritate totala
Duritate
permanenta
Duritate
temporar
Calciu
Magneziu
Amoniu
Azotiti
Azotai
Bicarbonati
Cloruri
Sulfati
CCO - Cr
Carbon
organic total
uniti
0
C
NTU
S/cm
mg/l (ca
NaCl)
mechiv/l
0
d
0
d
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg O2/l
mg/l
64.12
43.74
2
<0.001
3.6
305
262.7
44
10.56
4.29
64.12
38.88
2.5
<0.001
5.1
311.1
252
46
10.56
5.12
72.14
38.88
2.96
<0.001
6.2
317.2
276.9
39
28.8
6.52
56
43.74
1.2
<0.001
4.3
292.8
266.25
44
7.68
-
56
43.74
2.4
<0.001
5.2
286.7
259.15
42
10.56
-
20
Oxidabilitate
29.68
29.21
30.05
23.2
26.22
21
22
Fier
Sulfuri
hidrogen
sulfurat
Sodiu
potasiu
si
mg
KMnO4/l
mg/l
mg/l
0.5
0.5
50
250
250
nici o
schimbare
anormala si
acceptabila
consumatoril
or
20
0.01
2.52
0.01
2.5
0.02
4.32
0.02
0.52
0.01
2.1
0.2
0.1
si
mg/l
148.5
152
185
200
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
23
Determinari experimentale
Experimentele au fost efectuate pe instalatia pilot aflata in patrimoniul U.T.C.B. si care
contine urmatoarele trepte de tratare: pre-oxidare cu clor, filtrare rapida pe nisip (inaltimea
stratului de nisip 120 cm), bazin contact ozon, adsorbtie pe carbune activ granular
(inaltimea stratului de carbune 120 cm, EBCT 12 min.), filtrare pe membrane
(ultrafiltrare). Instalatia pilot este prezentata in figura 1.
- 25 -
Figura 1. Instalatie pilot Laborator alimentari cu apa U.T.C.B.
Au fost efectuate mai multe cicluri experimentale care au constat in:
preoxidare cu doze stoechiometrice de clor (doza de clor a fost determinata prin

efectuarea curbei de clorare prezentata in figura 2), filtrare pe nisip cuartos,
postoxidare cu ozon, filtrare pe carbune activ granular;
preoxidare cu clor si ultrafiltrare.
Filierele tehnologice sunt prezentate in figura 3.

Au fost determinate atat concentatiile de hidrogen sulfurat, amoniu, substante organice
cat si turbiditatea si concentratia de clor rezidual dupa fiecare treapta de tratare.
De asemenea a fost determinata concentratia de trihalometani pentru apa filtrata pe nisip
cuartos si apa filtrata pe carbune activ granular data fiind posibilitatea formarii acestora in
urma reactiei substantelor organice cu clorul.
4
N - amoniacal
3.5
Clor
N - NH4 (mg/l)
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
0
12
Doza clor (mg/l)
Figura 2. Curba de clorare.
- 26 -
16
20
Apa bruta
REZERVOR APA BRUTA

Hipoclorit de sodiu 18 mg Cl2/l
BAZIN CONTACT Cl2

Tc=28 min.
Apa bruta
3
Q =38 dm /h
REZERVOR APA BRUTA
FILTRU RAPID DE NISIP

vF = 6.0 m/h
Hipoclorit de sodiu 18 mg Cl2/l
FILTRU CAG 1
POST-OXIDARE CU
OZON
vF = 3.0 m/h
BAZIN CONTACT Cl2

Tc=30 min.
3
Q =33 dm /h
INSTALATIE
ULTRAFILTRARE
FILTRU CAG 2
vF = 3.0 m/h
Figura 3. Filierele tehnologice pentru ciclurile experimentale.
Rezultate si discutii
Rezultatele determinarilor experimentale sunt prezentate in cele ce urmeaza.
12
70
CCO-Mn
CCO-Cr
10
AB
8
6
4
O3
AFRN
0.5
1.5
2.5
Apreox.
60
Turbiditate (NTU)
Substante organice (mg O 2/l)
In figura 4 este prezentata variatia concentratiei de sulfuri si hidrogen sulfurat pe filiera de

tratare (a) respectiv variatia turbiditatii pe filiera de tratare (b). Se observa reducerea
concentratiei de sulfuri si hidrogen sulfurat la concentratii de 0.02 mg/l pentru apa filtrata
pe nisip de cuart fata de 0.1 mg/l conform Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile.
Oxidarea hidrogenului sulfurat este pusa in evidente si prin cresterea turbiditatii apei
preoxidate cu clor datorita formatii sulfului coloidal. Datorita marimii de ordin coloidal a
particulelor de sulf turbiditatea apei filtrate pe nisip este de 30 NTU. Aceasta ajunge la
valori de 4 7 NTU dupa cca. 8 ore de filtrare, perioada in care se formeaza la suprafata
stratului filtrant o pelicula de sulf. In figura nr. 5 sunt prezentate imagini la microscop cu
pelicula de sulf formata la suprafata particulelor de material filtrant.
AFCAG1
AFCAG2
3.5
Treapta de tratare
50
40
30
20
AFRN
AB
AFCAG
10
0
0.5
1.5
2.5
3.5
4.5
Treapta de tratare
a.
b.
Figura 4. Variatia concentratiei de sulfuri si hidrogen sulfurat (a) si a turbiditatii (b) pe filiera de tratare
AB apa bruta; Apreox apa preoxidata cu clor; AFRN apa filtrata rapid pe nisip; AFCAG 1 apa filtrata pe
carbune activ granular; AFCAG 2 apa filtrata pe carbune activ dupa oxidare cu ozon.
- 27 -
a.
b.
Figura 5. Imagini la microscop ale perticulelor stratului filtrant inainte de filtrare (a) si dupa filtrare (b).
Coagularea cu o doza de 18 mg/l sulfat de aluminiu in amonte de filtrul rapid pe nisip a

condus la turbiditati ale apei filtrate de 1 2 NTU.
In figura 6 este prezentata variatia concentratiei de azot amoniacal pe filiera de tratare (a)
si variatia incarcarii organice (b).
Concentratia de azot amoniacal a scazut prin clorare la break-point si filtrare pe nisip
cuartos de la 2.4 mg NH4+/l pentru apa bruta la 0.25 mg/l pentru apa filtrata pe nisip
cuartos. In apa filtrata pe carbune activ concentratia de amoniu a fost de 0.17 mg/l pentru
varianta fara post-oxidare respectiv 0.01 mg/l pentru varianta cu ozon in post-oxidare.
Concentratia de clor liber in apa filtrata pe nisip a fost de 3.5 mg/l iar concentratia de clor
total 4.3 mg/l. Prin filtrare pe carbune activ s-a eliminat total clorul din apa.
Concentratia de substante organice determinata prin metoda cu permanganat de potasiu
a scazut de la 26.2 mg KMnO4/l (6.55 mg O2/l) la 8.13 mg KMnO4/l pentru apa filtrata pe
nisip respectiv 3.81 mg KMnO4/l pentru apa filtrata pe carbune activ granular. Dupa
postoxidare cu ozon si filtrare pe carbune activ granular concentratia a fost 0.4 mg
KMnO4/l.
O reducere semnificativa a inregistrat-o si consumul chimic de oxigen (CCO-Cr) de la
10.56 mg O2/l pentru apa bruta la 2 mg O2/l pentru apa filtrata pe nisip respectiv 1 mg O2/l
pentru apa filtrata pe carbune activ granular. Apa post-oxidata si filtrata pe CAG a avut
consum chimic de oxigen practic 0.
In tabelul 2 se prezinta concentratiile de trihalometani pentru apa filtrata pe nisip cuartos
si apa filtrata pe carbune activ granular.
- 28 -
12
Amoniu (mg/l)
Substante organice (mg O2/l)
AB
2.5
2
1.5
1
0.5
AFCAG1
AFRN
AFCAG2
0.5
1.5
2.5
CCO-Mn
CCO-Cr
10
AB
8
6
4
2
AFCAG1
AFRN
AFCAG2
3.5
0.5
1.5
2.5
3.5
a.
b.
Figura 6. Variatia concentratiei de azot amoniacal (a) si a concentratiei de substante
organice (b) pe filiera de tratare
AB apa bruta; AFRN apa filtrata rapid pe nisip; AFCAG 1 apa filtrata pe carbune
activ granular; AFCAG 2 apa filtrata pe carbune activ dupa oxidare cu ozon.
Tabel 2. Concentratie trihalometani in apa filtrata pe nisip si apa filtrata pe carbune activ granular.
AFRN
AFCAG1
Legea 458/2002
modificata si completata
de Legea 311/2004
10
15.44
urme
absent
25.44
1.83
15.45
urme
absent
17.28
100
Valoarea
Nr.crt.
1
2
3
4
Compus
Cloroform
Bromdiclormetan
Clordibrommetan
Bromoform
TOTAL THM
UM
g/l
g/l
g/l
g/l
g/l
In cazul preoxidarii cu clor la break-point urmata de ultrafiltrare rezultatele analizelor

efectuate au pus in evidenta urmatoarele:
eficiente de reducere a sulfurilor si hidrogenului sulfurat peste 99%; concentratiile

au fost sub limita de detectie a aparatului;
eficiente de reducere a azotului amoniacal de peste 99%; concentratia de amoniu

in efluent a fost de 0.01 mg/l fata de 2.4 mg/l pentru apa bruta;
concentratia de clor liber in apa filtrata a fost de 0.4 0.5 mg/l iar concentratia de
clor total 0.8 0.9 mg/l; aceasta pune in evidenta faptul ca toata cantitatea de clor
introdusa in apa a reactionat cu hidrogenul sulfurat si cu azotul amoniacal;
eficientele de reducere a incarcarii organice au fost de peste 90% atat pentru

CCO-Mn cat si pentru CCO-Cr;
calitatea efluentului a fost foarte buna chiar de la inceputul procesului de filtrare si

s-a mentinut constanta in timp;
comparativ cu ciclurile experimentale anterioare calitatea apei a fost superioara si

constanta in timp.
Au fost recoltate probe la intervale de 30 min. iar rezultatele sunt prezentate in tabelul 3.
- 29 -
Tabel 3. Calitatea apei filtrate pe membrana.
Nr.crt.
Indicator
U.M.
Rec. 1
Rec. 2
Rec. 3
Rec. 4
Rec. 5
Rec. 6
Turbiditate
NTU
0.08
0.07
0.07
0.05
0.05
0.05
Sulfuri si
hidrogen
sulfurat
Amoniu
Clor liber
Clor total
Substante
organice
CCO - Cr
mg/l
< 0.001
< 0.001
< 0.001
< 0.001
< 0.001
< 0.001
mg/l
mg/l
mg/l
mg KMnO4/l
0.01
1.82
3.2
2.84
0.01
1.4
2.03
2.53
0.01
0.51
0.96
2.53
0.01
0.50
0.85
1.96
0.01
0.42
0.82
1.96
0.01
0.40
0.85
1.96
mg O2/l
0.96
1.01
0.96
0.96
0.92
0.9
3
4
5
6
7
Concluzii
In urma analizei rezultatelor experimentelor efectuate se poate concluziona:
hidrogenul sulfurat se poate indeparta cu eficienta ridicata ( 100%) prin oxidare

cu clor si filtrare;
procesul de filtrare pe nisip nu conduce la eficiente ridicate de reducere a

turbiditatii dat fiind faptul ca sulful este sub forma coloidala; apa filtrata pe nisip nu
se incadreaza in limitele Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile modificata si
completata de Legea 311/2004 la indicatorul turbiditate; se impune o treapta de
decantare dupa pre-oxidare; sunt recomandate decantoarele tip recirculator care
asigura incarcari de 4 5 m3/h.m2 cu timp de sedimentare de 1 h; prin aceasta se
vor reduce incarcarile in treapta de filtrare rapida;
azotul amoniacal poate fi indepartat prin clorare la break-point astfel incat sa se

evite obtinerea unui efluent care sa contina cloramine; doza de clor necesara este
identica cu cantitatea stoechiometrica necesara reactiilor cu hidrogenul sulfurat si
amoniul;
concentratia de substante organice s-a redus semnificativ: eficiente de 70% 80%

dupa filtrarea pe nisip, respectiv 98 100% dupa post-oxidare cu ozon si filtrare
pe CAG.
filtrarea pe membrane (ultrafiltrarea) a apei preoxidate cu clor a condus la o

calitate foarte buna si stabila in timp a efluentului; apa filtrata pe membrane se
incadreaza in limitele impuse de Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile
completata si modificata de Legea 311/2004.
in figura 7 sunt prezentate comparativ eficientele de reducere a parametrilor

monitorizati pentru: apa pre-oxidata cu clor si filtrata pe nisip cuartos (AFRN); apa
pre-oxidata cu clor, filtrata pe nisip cuartos si apoi pe carbune activ granular
(AFCAG 1); apa pre-oxidata cu clor, filtrata pe nisip cuartos post-oxidata cu ozon
si apoi filtrata pe carbune activ granular (AFCAG2); apa pre-oxidata cu clor si
filtrata pe membrane (ultrafiltrata) AFM.
- 30 -
Eficienta de reducere fata de apa bruta (%)
100
90
80
AFRN
AFCAG 1
AFCAG 2
AFM
70
60
50
40
S2si H2S
H2S
NH4+
NH4
CCO - Mn
CCO-Mn
CCO-Cr
CCO-Cr
Figura 7. Eficiente de reducere a concentratiilor principalilor parametrii fata de concentratia in apa bruta.
Apreciem ca schema tehnologica cu module UF este de reinut avnd in vedere

urmatoarele:
prezinta cele mai bune performante in asigurarea apei filtrate;
beneficiaza de automatizare totala la livrare si simplifica mult procesele de

operare;
din punct de vedere economic, odata cu reducerea costurilor membranelor,

costurile de investitie sunt in avantajul acestora, astfel:
pentru statii de mica capacitate (sub 8500 m3/zi), valoarea de investitie nu

depaseste 7500 /1 dm3/s pentru tehnologia cu membrane in timp ce tehnologiile
conventionale ating 12000 /1 dm3/s;
costurile de operare in etapa actuala sunt mai mari pentru tehnologiile care
utilizeaza membrane (0.11 0.12 /m3 apa fata de 0.075 0.08 /m3 apa pentru
tehnologiile conventionale).
Bibliografie
AWWA Water quality and treatment, Fifth Edition, McGraw Hill, New York, USA, 1999.
Degremont - Memento Technique de lEau, Lavoisier, Paris, 1989.
Taylor, J.S., Wiesner, M. Membranes, In Water Treatment Membrane Process, Mallevialle, J., Odendaal,
P.E., Wiesner, M.R. (ed) McGraw-Hill, New York,. pg.11.1 11.70 (1996).
Taylor, J.S., Wiesner, M. Mallevialle, J., Odendaal, P.E., Wiesner, M.R. Water Treatment Membrane
Process, McGraw-Hill, New York, USA, 1996.
Desjardins, R. Le traitement des eaux - Editions de lEcole Polytechnique de Montreal, 1990.
E.D.H. Guideliness for Canadian Drinking Water Quality, 1993.
- 31 -
IMBUNATATIREA CALITATII APEI CU CONTINUT RIDICAT DE

NITRATI IN SISTEMELE DE ALIMENTARE CU APA DIN MEDIUL
RURAL DIN JUD. CONSTANTA.
Dr. Ing. Nicolaie Pitu,

Consilier tehnic la S.C. RAJA S.A. Constanta
Cuvinte cheie: alimentare cu apa, captare din acvifer, reducerea nitratilor.
Summary
An increase of nitrate content in the underground waters used in the rural water supply
systems and even in the large urban systems, above the limits foreseen by Law
no.458/2005 on drinking water quality, was noticed in the last years, leading to the
measure of stopping the exploitation of some underground catchments by the sanitary
authorities and their abandonment.
The article presents data related to the nitrate content increase in the rural water
supply systems from Constanta County. The spreading of nitrate content in the aquifers
developed in Constanta County, where catchments of the centralized water supply
systems by means of boreholes have been executed, is analyzed. Furthermore the
factors which determined the increase of nitrate concentration of the underground waters,
the evolution of the nitrate concentration in time and the measures to be taken for hydrogeological protection of the catchments and of the aquifers exploited are approached.
Solutions for quality improvement of the water distributed through rural centralized
systems are proposed depending on the hydro-geological conditions of each area, the
water demand of each locality, the nitrate concentration, as follows: new catchment works
for good quality high depth aquifers; connecting the water supply system to a neighbour
water source; installing treatment equipments for nitrate reduction, the solution being
chosen also considering the investment and operational costs and assurance of the
stability in time of the drinking water quality.
Given the nitrate concentration increase in the underground waters in general and in
the underground water catchments in particular, registered at country level, the
experience and the solution proposed and partially implemented in Constanta could be
detailed and used also in other areas of the country.
Date generale
In ultimii ani s-a constatat prezenta in apa potabila distribuita intr-o serie de localitati din
judetul Constanta a unui continut peste limitele admise de Legea nr. 458/2002 privind
calitatea apei potabile, cu risc de imbolnavire a populatiei.
Asemenea cresteri au fost inregistrate in peste 30 localitati din judet, situatie sesizata
de organele sanitare judetene (A.S.P.J). La o parte din localitati s-a dispus intreruperea
utilizarii surselor de apa subterana si gasirea unor solutii pentru alimentarea cu apa a
acestor localitati, cu apa de calitate corespunzatoare. Astfel au fost scoase din functiune
captarile de apa Credinta, care asigurau alimentarea cu apa a localitatior Cobadin,
- 32 -
Credinta si Ciobanita, captarea Mosneni, precum si a captarilor Casicea, Conacu si

Negresti, care asigurau alimentarea cu apa a localitatilor respective.
In scopul fundamentarii unor investitii pentru imbunatatirea calitatii apei potabile din
localitatile in care s-a constatat prezenta in cantitati mari, peste limitele admise a nitratilor,
la nivelul judetului au fost realizate Studii de oportunitate pentru reducerea nitratilor din
apa potabila care asigura alimentarea cu apa a acestor localitati, asigurand prin CJC si
fondurile necesare, care au fost repartizate primariilor cu probleme privind calitatea apei
potabile in sistemele centralizate.
In afara monitorizarii calitatii apei din sursele proprii, S.C. RAJA S.A. Constanta a
initiat un program de recoltari de probe de apa din numeroase captari din judet, care
asigura alimentarea cu apa a unor localitati rurale.
In analiza calitatii apelor subterane din jud. Constanta au fost luate in consideratie si
concluziile din Studiul pilot asupra acviferului din Dobrogea, necesar in sprijinirea
implementarii directivelor de mediu ale CE 2000/60/CE (Directiva cadru pentru apa) si
1999/31/CE (Directiva privind depozitarea deseurilor), intocmit de Institutul Geotehnic
Norvegian, in colaborare cu Universitatea din Bucuresti
Studiul de fata isi propune sa faca o analiza a raspandirii nitratilor in apele subterane
din judetul Constanta tinand seama de conditiile geologice si hidrogeologice existente si
pe baza concluziilor din studiile de oportunitate intocmite de primarii, si a studiilor
intocmite de alte unitati de specialitate, inclusiv de RAJA S.A. Constanta.
Date privind sistemele de alimentare cu apa din judetul Constanta.

In judetul Constanta alimentarea cu apa potabila a localitatilor se face aproape exclusiv
din surse subterane. Sigurele localitati care utilizeaza apa de suprafata pentru
alimentarea cu apa sunt Cernavoda si partial orasele Constanta si Navodari cu 10% din
necesar.
In judet sunt cca. 100 captari de apa subterana, cu unul sau mai multe puturi forate
insumand un total de peste 300 puturi forate, cu o capacitate instalata de cca. 8.800 l/s,
din care administrate de RAJA Constanta 30 captari insumand 210 puturi si o capacitate
instalata de cca. 8.300 l/s.
Captarile din complexul acvifer barremian-jurasic de adancime au ponderea cea mai
mare reprezentand cca. 70% din capacitatea instalata la nivelul judetului. Captarile de apa
din acviferul sarmatian de medie adancime reprezinta cca. 26% din capacitatea instalata,
iar captarile din acviferele cuaternare freatice de mica adancime cca. 4% din capacitatea
instalata.
Cadrul natural regional

Judetul Constanta cuprinde doua unitati geomorfologice distincte, separate de o linie
tectonica majora - falia Capidava-Ovidiu, respectiv unitatea geomorfologica a Dobrogei
Centrale la nord de falia Capidava-Ovidiu si unitatea geomorfologica a Dobrogei de Sud,
la sud de fale pana la granita bulgara.
Cele doua unitati reflecta structura geologica a zonei, cu implicatii importante asupra
conditiilor hidrogeologice si a surselor de alimentare cu apa ale fiecarei zone.
Partea de nord a judetului are aspectul unui platou, a carui altitudine descreste de la N
la S si catre Marea Neagra.
- 33 -
Dobrogei de Sud prezint o cretere continu a altitudinii, cuprinzand Podiul

Cobadin, cu altitudini cuprinse ntre +100 i +140 m si Podiul Negru Vod n vecintatea
frontierei bulgare, cu altitudini de +150, +180 m.
Inaltimi mai reduse se intalnesc in zona culuarului Carasu si in sectoarele laterale, in
est Podisul Litoralului, cu altitudini de pana la +70,+80 m, iar in vest Podiul Dobrogei
dunrene, atingnd cote de maximum +80, +100 m
Dobrogea in general si judetul Constanta in special, au o retea hidrografica saraca.
Majoritatea vailor au o curgere temporara, influientata si de regimul de precipitatii scazut
care caracterizeaza aceasta zona.
Din analiza sumara a principalilor factori meteorologici care dau caracteristicile
climatice, se poate considera ca judetul Constanta, este caracterizat printr-un climat
temperatcontinental, cu veri calduroase si ierni reci, mai atenuate in zona litorala, cu
temperaturi medii anuale de 10-11 gr.C, cu precipitatii medii anuale de 350-450 mm si cu
vanturi cu frecventa maxima din sectorul nordic si cu viteze medii ce depasesc 4-5 m/s.
Caracterizarea geologica si hidrogeologica

Dobrogea centrala este caracterizata prin prezenta sisturilor verzi in fundament, acoperite
de depozite cuaternare loessoide sau aluvionare pe vai pe cea mai mare suprafata si
cateva petice de calcare pe suprafete reduse ca extindere.
Sisturile verzi fiind roci impermeabile, apele subterane sunt cantonate in depozitele
cuaternare loessoide si in depozitele aluvionare ale raurilor, fiind alimentate din precipitatii
sau din sistemele de irigatii in perioada in care acestea au functionat. Acviferul este lipsit
de continuitate, capacitate redusa si cu o variatie insemnata a chimismului apei, si
continut ridicat in saruri in general si in nitrati in special. Este insa aproape singura sursa
de alimentare cu apa pentru localitatile din aceasta zona.
In Dobrogea de sud, regiune care acopera o suprafata de aproximativ 5000 km2, sunt
larg raspandite formatiunile din Mezozoic si Neozoic, cuprinzand cateva cicluri de
sedimentare separate de discordante aproape orizontale. Doar cateva dintre aceste
formatiuni sunt importante din punct de vedere hidrogeologic: sedimentele carbonate din
Jurasicul tarziu - Cretacicul timpuriu cu o grosime intre 400-1200m pe ansamblul zonei si
care reprezinta principalul acvifer; calcarele Eocene si sedimentele Sarmatiene care au
alcatuit un acvifer de mica adancime.
Distributia spatiala eterogena a formatiunilor mezozoice, impreuna cu variatia mare a
profilelor, sugereaza un proces de sedimentare intr-o zona activa tectonic, care s-a divizat
in blocuri cu pozitii diferite pe durata evolutiei geologice. Granitele blocurilor, delimitate de
falii aproape verticale, au evoluat prin miscari succesive care au avut loc in fazele
tectonice din Cretacic si Paleogen.
- 34 -
Fig. 2.1. Harta structurala a Dogrogei de sud.
Harta structurala prezentata in fig. 2.1 arata blocurile separate de catre doua sisteme
de falii orientate VNV-SSE si NNE-SSV. Faliile din primul tip, paralele cu falia importanta
Capidava-Ovidiu, au fost mai active, prezentand si deplasari pe orizontala. Fundamentul
de roci cristaline este abrupt, coborand spre vest (Dunare), generand o crestere
semnificativa a grosimii complexului de carbonati (peste 1000m), cu orientare ascendenta
spre NE (zona de nord a Constantei) si coborand spre sud si est (de-a lungul litoralului).
Acviferul inferior (de adancime)

In complexul de carbonati din Jurasicul tarziu-Cretacicul timpuriu exista un sistem acvifer
regional, ce acopera intregul Platou Moesian. Caracteristicile hidraulice ale acestui acvifer
sunt :
-
Directia principala de curgere este V-E. Descarcarea in Marea Neagra are loc in
special in zona orasului Constanta, prin blocurile delimitate de faliile CapidavaOvidiu si Cernavoda-Constanta (zona Lacului Mamaia).
Principala zona de realimentare se afla pe teritoriul Bulgariei.
Valorile permeabilitatii acviferului variaza intre zeci sau sute pana la peste 150.000
m2/zi. Inclinarea hidraulica este, de obicei, mai mica de 0.05%. Conductivitatea hidraulica
este de regula mai mare de 102 km/zi, iar coeficientul de inmagazinare variaza intre 10-3
si 10-4.
- Principala directie de curgere este S-N si devine V-E langa falia Capidava-Ovidiu si
in blocul Costinesti-Mangalia. Centrul natural de drenare este reprezentat de catre Marea
Neagra prin Lacul Mamaia (in principal) si zona mlastinoasa de la nord de Mangalia (in
secundar). Realimentarea sistemului acvifer este realizata din zona S, V si SV.
- Acviferul este inchis pe 60% din suprafata sudului Dobrogei. In partea de vest si
sudul orasului Cernavoda exista o zona ce prezinta conditii pentru deschidere. Acolo
acviferul poate fi direct influentat de precipitatii, infiltratii din sistemele de irigare si scurgeri
din acviferul superior.
- 35 -
Fig. 2.2. Acviferul superior (de mica adancime)
In jumatatea estica a partii de sud a Dobrogei, stratul de calcare Sarmatiene formeaza

o placa cu o grosime de pana la 150 m. Acviferul cantonat in calcarele sarmatiene
reprezinta principala sursa de alimentare cu apa pentru zona de coasta de la sud de
Eforie. Dezvoltarea acestui acvifer este controlata de existenta unui strat impermeabil de
creta Senoniana. Spre S si SE, formatiunile permeabile Sarrmatiene si Eocene formeaza
un acvifer unitar.
- Acviferul cu nivel liber Sarmatian se alimenteaza din precipitatii si pierderi difuze din
sistemele de irigatii;
- Principala zona de drenaj este Marea Neagra prin sistemul de lacuri ce se afla de-a
lungul tarmului si in partea de sud a orasului Constanta;
- Parametrii hidrogeologici sunt: panta hidraulica de la 0,9% (in zona Lacului
Techirghiol) la 0,14% (in zona de sud); permeabilitate de la 50 la 2000m2/zi, cu valori
locale de 5000m2./zi.
- Creta Senoniana si nisipul Cenomanian se comporta ca un strat impermeabil,
despartind hidrodinamic cele doua acvifere;
Sistemul regional acvifer din sudul Dobrogei reprezinta cel mai important rezervor de
apa potabila de buna calitate din Romania. El asigura alimentarea cu apa localitatilor
rurale si urbane din aceasta zona, a unor importante obiective socio-economice si a
zonelor turistice de pe tarmul Marii Negre.
Dezvoltarea accelerata a regiunii a dat nastere la numerosi factori care exercita
presiuni asupra cantitatii si calitatii resurselor de apa subterana: Canalul Dunare-Marea
Neagra, Centrala nucleara Cernavoda, vastul sistem de irigatii care a functionat in ani
trecuti, la care se adauga depozite necontrolate de deseuri menajere si zootehnice, lipsa
sistemelor de canalizare si epurare a apelor uzate in special in mediul rural.
Pe baza analizelor chimice realizate in ultimii 30 de ani, apa subterana din sistemul
acvifer din sudul Dobrogei poate fi caracterizat dupa cum urmeaza:
- 36 -
acviferul J-K = bicarbonat, tip calciu-magneziu cu temperaturi de 20-26 C;

mineralizarea totala variaza intre 300 si 1000mg/l iar duritatea totala este intre 826 grade .
acviferul Sm = in principal calciu-bicarbonat, cu o mineralizare totala de

aproximativ 1g/l. Local, langa tarm, continutul de ioni Cl- si Na+ este mai ridicat
(apa devine de tip clorura de sodiu si mineralizarea poate depasi 4 g/l). In zona
mlastinei Mangalia, datorita relatiei cu acviferul de adancime, apa a devenit
sulfuroasa.
Colectarea si prelucrarea datelor

In vederea stabilirii raspandirii continutuilui de nitrati in apele subterane din judetul
Constanta, au fost analizate datele existente in evidenta S.C. RAJA S.A. Constanta care
monitorizeaza calitatea apei la sursele subterane exploatate de aceasta, precum si
analize chimice ale apei din foraje administrate de primarii.
Au fost prelucrate un numar de 360 analize chimice din 160 puturi din 119 captari
subterane, probe prelevate in a doua jumatate a anului 2007, o parte din ele monitorizate
in perioada 2000-2007, inclusiv situatia nitratilor la executia forajelor. Pentru o mai corecta
analiza a continutului de nitrati in apele subterane, prelucrarea datelor existente a fost
grupata pe acviferele importante existente in judet si care asigura in prezent alimentarea
cu apa potabila a localitatilor din judetul Constanta. Aceste acvifere sunt :
-
acviferul jurasic avand raspandire aproape continua in Dobrogea de Sud, si izolat

in zona Harsova si fasia Targusor-Gura Dobrogei (65 analize din 39 puturi din 28
captari);
acviferul cretacic avand raspandire aproape continua in Dobrogea de Sud (24

analize din 24 puturi din 19 captari);
acviferul sarmatian avand o dezvoltare continua in partea de de sud-vest a

judetului (188 analize din 48 puturi din 16 captari) ;
acviferul cuaternar avand o dezvoltare aproape continua in partea de nord a

judetului, in zona sisturilor verzi dar si in lunca Dunarii in zona Ostrov si vadu OiiCiobanu (84 analize din 48 puturi din 28 captari).
Analiza continutului de nitrati se refera mai putin la captarile de apa din acviferul de
adancime din depozitele jurasice respeciv captarile Caragea Dermen, Cismea, Basarabi
si Medgidia, care alimenteaza municipiul Constanat si Medgidia in care apa are un
continut scazut de nitrati si in care in perioada de peste 30-40 ani de exploatare nu s-au
constatat modificari importante in continutul de nitrati.
Analiza continutului de nitrati in apele subterane a cuprins in special captarile mici din
judet care asigura alimentarea cu apa a majoritatii localitatilor rurale din judet, captari
vulnerabile la poluarea cu nitrati, dar si la captarile importante din Sarmatian, din partea
de sud a litoralului, si in care se constata cresteri, uneori semnificative, a continutului de
nitrati.
- 37 -
Fig. 3.1. Puncte de monitorizare a continutului de nitrati in acviferele subterane

din judetul Constanta
Din graficele 3.1. prezentate mai jos, se desprin urmatoarele concluzii :

a. in acviferul jurasic:
NO3
mg/l
- In acviferul jurasic care este resursa cea mai importanta din Dobrogea de Sud,
continutul in nitrati se inscrie in cea mai mare parte in limitele prevazute de legea
458/2002 privind caliatea apei potabile, avand valori de regula sub 10 mg/l. Fac
exceptie cateva captari in care se produc poluari locale fie datorita executiei proaste a
forajelor (Valu Traian), fie lipsei unui strat protector impermeabil deasupra acviferului
(Deleni, Poiana, Independenta). Continutul ridicat in nitrati din captarile din zona
Harsova si Corbu este determinat de circulatia redusa a apei in acvifere limitate si de
poluarea antropica.
b.
in acviferul cretacic:
- 38 -
V iis oara
V alul T raian
T argus or
T ortom anu
S ilis tea
P oiana
R as ov a
P lopeni
P ietreni
O ltina
P es tera
M irc ea V oda
M edgidia-RA J A
Lipnita
M edgidia-E dilm ed
Iv rinez u M are
Independenta
Hars ov a
G en.S c aris oreanu
D eleni
C uz a V oda
C orbu de S us
C ioc arlia
C iobanita
Cernav oda
Chirnogeni
A lim an
B aneas a
300
250
200
150
100
50
-
NO3
mg/l
120
100
80
60
40
20
Vlahii
Sipote
Sat u Nou
Salign i
Razoare
Raristea
O strov
Nisipa ri
Negureni
Ion Corvin
G arlita
Esech ioi
Coslugea
Cernav oda
Carvan
Breben i
Basarabi
Almalau
Ada mclisi
- Acviferul din depozite cretacice din partea sud-vestica a Dobrogei de sud este legat
hidraulic de acviferul de adancime din depozitele jurasice, avand de regula acelasi nivel
piezometric. S-a preferat o analiza separata a acviferului cretacic utilizat pentru
alimentarea cu apa a unor localitati rurale prin foraje de adancime medie, 100-200 m,
spre deosebire de forajele care capteaza acviferul jurasic al acestei zone executate la
adancimea de 300-500m. Din graficul b, se constata existenta a numeroase zone in
care continutul in nitrati se inscrie in limite admisibile dar si zone in care aceste limite
sunt depasite. Aceasta situatie este determinata de faptul ca in majoritate, in aceste
zone acviferul cretacic este deschis, fiind influientat de infiltratii de apele de suprafata de
pe vai, de acvifere superficiale cuaternare avand continut ridicat de nitrati si de
activitatile antropice, sectoare zootehnice, ingraseminte chimice sau de lipsa sistemelor
de canalizare din localitatile rurale adiacente.
- Acviferul din depozitele sarmatiene prezinta modificari importante in ce priveste
continutul in nitrati fiind un acvifer freatic, vulnerabil la poluare datorita activitatilor
antropice. Se constata cresteri importante ale continutului de nitrati in majoritatea
captarilor din acest acvifer, in mod deosebit in zonele Plopeni, Casicea, Credinta,
Negresti, Osmancea. O parte din captari au fost scoase din functiune din cauza
continutului ridicat de nitrati, cum sunt Credinta, Plopeni, Casicea, pentru alte localitati
se cauta solutii alternative, cum sunt foraje de adancime care capteaza acviferul jurasic.
c.
in acviferul sarmatian
NO3
mg/l
Valcele
Techirghiol
Tatlageac
Tataru
Pecineaga
Osmancea
Mereni
Dulcesti
Comana
Costinesti
Casicea
Negresti
Biruinta II
Biruinta I
Amzacea
Albesti
450
400
350
300
250
200
150
100
50
-
O situatie speciala o prezinta captarile din sarmatian din zona litoralului, care asigura
alimentarea cu apa a zonelor turistice intre Eforie si Vama Veche. Daca in captarile
Costinesti, Tatlageac, Albesti, Vartop, situatia este inca buna, in captarile Techirgiol,
Biruinta, Dulcesti, Pecineaga, se constata o crestere alarmanta a continutului in nitrati la o
parte din foraje, asa cum se vede din graficele privind evolutia continutului de nitrati in
perioada 2000-2007. Captarea Biruinta II a fost deja scoasa din functiune.
- 39 -
c.1. captarea Techirghiol

NO3
m g/l
100
80
60
40
20
an executie
2000
2001
2002
P1
2003
P2
P3
2004
P9
P11
2005
2006
2007
Psonda
c.2. captarea Biruinta I

NO3
m g/l
120
100
80
60
40
20
an executie
2000
2001
P1
2002
P2
2003
P3
P4
P8
2004
P10,10bis
2005
2006
2007
2006
2007
P13
c.3. captarea Biruinta II

NO3
m g/l
200
150
100
50
an executie
2000
2001
2002
2003
P1
- 40 -
P5
2004
P7
2005
c.4. captarea Dulcesti

NO3
m g/l
70
60
50
40
30
20
10
an executie
2000
2001
2002
P1
2003
P2
P3
2004
P4
P6
2005
2006
2007
2005
2006
2007
P7
c.5. captarea Pecineaga

NO3
m g/l
100
80
60
40
20
an executie
2000
2001
2002
2003
P1
d.
P2
2004
P3
P4
in acviferul cuaternar:
d.1. captarea Mihai Viteazu

NO3
m g/l
140
120
100
80
60
40
20
an executie
2000
2001
2002
2003
P4
P5
- 41 -
2004
Pvinalcool
2005
2006
2007
Ostrov
Vadu
Vadu Oii
Tichilesti
Tepes Voda
Tariverde
Targusor
Sinoe
Sibioara
Saraiu
Sacele
Pantelim onul de
Jos
Nistoresti
Pantelim onul de
Sus
Nuntasi
Mireasa
M.Viteazu
M.Kogalniceanu
Horia
Gradina
Faclia
Crucea
Corbu de Sus
Ciobanu
Cogealac
Calugareni
180
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Cheia
NO3
m g/l
- Acviferele din depozitele cuaternare din partea de nord a judetuluiu, in Dobrogea

Centrala, prezinta de asemenea o mare varietate in continutul de nitrati (grafic d).
Acviferul freatic de mica adancime prezinta in general o vulnerabilitate mare la poluare cu
nitrati datorita factorilor antropici.
Fiind singura sursa de alimentare cu apa a localitatilor rurale din zona evolutia calitatii
apei va trebui monitorizata, cautandu-se masuri pentru imbunatatirea calitatii apei
potabile, prin realizarea de sisteme zonale care sa utilizeze surse cu apa de calitate, sau
solutii de tratare chimica pentru reducerea nitratilor.
Sursele de poluare a acviferelor

Valorile indicatorilor calitativi ai apelor subterane depind direct de o serie de factori
naturali i antropici, i anume:
- caracteristicile geomorfologice, geologice i structural-tectonice ale zonei;
- structura, litologia i parametrii hidrogeologici ai acviferului captat;
- structura, litologia, parametrii hidrogeologici i calitativi ai acviferelor cu care se afl
n legtur hidraulic indirect (drenan vertical ascendent sau descendent prin
intermediul stratelor semipermeabile/impermeabile care separ acviferele);
- grosimea, extinderea i litologia depozitelor acoperitoare ale acviferului captat;
- calitatea apelor de suprafa, n cazul acviferelor aflate n legtur hidraulic direct
cu acviferul captat;
- clima zonei (temperatur, precipitaii etc), n special n cazul acviferelor freatice ;
- regimul de exploatare al captrilor;
- surse punctuale i difuze de poluare existente;
- modul de tubare al forajelor, calitatea lucrrilor executate, gradul de uzur al acestora
i modul de securizare al acestora;
Nivelul nitratilor care se regasesc in mod natural in apa subterana este in general
foarte scazut (sub 10mg/l). Concentratiile de nitrati care depasesc nivelul natural se
datoreaza exclusiv activitatilor umane, ca agricultura, industria, efluentii de apa uzata
menajera si emisiile de la motoarele cu ardere. Graficele de mai sus arata ca la executia
forajelor, nivelul nitratilor era in toate cazurile redus, cu mult sub limitele admise.
Nitratii patrund relativ incet in sol si apa subterana, astfel incat exista un decalaj de
timp intre activitatea poluanta si detectarea nitratilor in apa subterana (intre 1 si 20 de ani,
in functie de situatie). Asadar a trecut ceva timp pana cand agricultura intensiva
desfasurata in ultimii 30 de ani s-a reflectat in concentratia de nitrati din apa subterana. In
mod similar, se previzioneaza ca activitatile poluatoare actuale vor continua sa afecteze
concentratiile de nitrati in urmatoarele decade.
Intensificarea activitatilor in agricultura a dus deseori la abuzuri de fertilizatori pentru
asigurarea unei productivitati maxime. Anumiti fertilizatori nu sunt absorbiti de recolta si,
in momentul in care depasesc capacitatea de protectie a solului, nitratii patrund din sol in
apa subterana. Irigatiile pot crea un curent de apa, de la suprafata spre apa subterana,
transportand substantele fertilizante in apa subterana. Sistemele de drenaj, cu sau fara
sistemele de irigatii, duc in mod inevitabil la drenajul fertilizatorilor care ajung in cele din
urma in resursele de apa de suprafata sau din subteran.
- 42 -
Propuneri pentru imbunatatirea calitatii apei potabile

Imbunatatirea calitatii apei potabile distribuita populatiei in zonele si captarile in care
nitratii depasesc limitele admise, depinde de o serie de factori intre care mentionam :
-
conditiile geologice si hidrogeologice locale sau zonale;
debitele de apa captate sau necesare ale localitatii ;
nivelul continutului in nitrati al apei ;
sursele de poluare potentiale ale zonei (existente si istorice);
Fata de situatia prezentata privind calitatea apei in principalele acvifere utilizate pentru
alimentarea cu apa din judetul Constanta, solutile posibile pentru imbunatatirea calitatii
apei sunt :
- pentru captarile care exploateaza acviferul de adancime jurasic dezvoltate in Dobrogea
de Sud, unde depasirile in nitrati sunt mai rar intalnite, datorate unor conditii locale sau
deficiente de executie a forajelor cu izolare necorespunzatoare a stratelor superioare
(Deleni, V. Traian) :
-
renuntarea la forajele cu deficiente de executie ;
tratarea chimica a apei cu instalatii de reducere a nitratilor;
sursa noua de apa de adancime din zonele invecinate.
- pentru captarile care exploateaza acviferul de medie adancime din cretacic, dezvoltate in
la sud de falia Capidava-Ovidiu :
-
sursa noua de apa care sa capteze acviferul jurasic de adancime;
- pentru captari care exploateaza acviferul de superior din depozitele sarmatiene;

-
sursa noua de apa care sa capteze acviferul jurasic de adancime. Solutia nu este
valabila in partea de sud-est a judetului unde acviferul jurasic de adancime are un
continut ridicat de hidrogen sulfurat, zona limitata la vest de o linie care trece
aproximativ prin localitatile Lazu, Cumpana, Topraisar, Amzacea, Cotu Vaii.
- pentru captari care exploateaza acviferul freatic din depozitele cuaternare, dezvoltate in
Dobrogea Centrala la nord de falia Capidava-Ovidiu:
-
- sisteme zonale de alimentare cu apa care sa utilizeze acviferele fratice cu apa de

calitate, avand invedere ca in aceasta zona acviferul cuaternar freatic este singura
sursa subterana de apa disponibila.
Alegerea solutiei este dictata de conditiile geologice si hidrogeologice locale si de
criterii economice.
Solutia tratarii chimice a apei cu instalatii de reducere a nitratilor este putin utilizata in
Romania si este recomandata pentru debite mici. In plus aceasta presupune o
supraveghere cu personal mai specializat, incat consideram ca in toate situatiile in care
exista posibilitatea imbunatatirii a calitatii apei potabile prin captarea unui orizont acvifer
de adancime cu apa de calitate buna, aceasta este o solutie durabila si este de preferat.
Indiferent de situatiile intalnite, masurile de monitorizare a calitatii apelor subterane la
sursa si de evidentiere a surselor potentiale de poluare a apelor subterane si de inlaturare
a acestora sunt necesare.
- 43 -
Bibliografie
Victor Moldoveanu Studiul conditiilor hidrogeologice ale Dobrogei de Sud pentru reevaluarea resurselor
exploatabile, Teza de doctorat,1008, Universitatea din Bucuresti.
Kim Rudolph-Lund, Florian Zamfirescu Pilot Study of Romanias Dobrogea aquifer to asist in implementation
of the ECs environmental directives 2000/60/EC (Water Framework Directive) and 1999/31/EC
(Landfill Directive), ianuarie, 2006.
Hidroedil S.A. Bucuresti, Fluid Serv S.A. Constanta, - Studiu hidrogeologic pentru delimitarea zonelor de
protectie ale surselor de apa ale RAJA Constanta, conform HG 930/2005, Noembrie 2006.
Romproed S.A. Bucuresti, Fluid Serv S.A. Constanta, - Studii de oportunitate pentru reducerea nitratilor din
apa potabila pentru 22 localitati rurale din jud. Constanta, 2007.
- 44 -
STUDIU DE SOLUII PRIVIND ALIMENTAREA CU AP N SISTEM

CENTRALIZAT A 12 COMUNE DIN JUDEUL IAI
ing. E. Cotorobai*
*RAJAC Iai, str. Mihail Costachescu nr.6, Iai, Ro-700495 telefon 0232-215411, fax: 0232-212741,
web:rajaciasi.ro, email: eduard.cotorobai@rajaciasi.ro
Keywords: alimentare cu ap; sistem centralizat; operator regional
n cadrul strategiei naionale de dezvoltare durabil a serviciilor de alimentare cu ap i

canalizare Romnia 2025, pentru alimentarea cu ap a localitilor rurale, sunt
prevzute msuri exprese care s contribuie att la dezvoltarea durabil a serviciilor
publice de alimentare cu ap, ct i la dezvoltarea durabil zonal.
Conform legislaiei Europene, nu se poate consuma ap potabil de ctre populaie
dac nu sunt ndeplinite att cerinele de calitate, ct i verificarea permanent a
meninerii acestora n parametrii normali cantitativi i calitativi.
n acest context, cile de obinere a acestor deziderente se pot realiza n dou moduri:
-
un administrator specializat n furnizarea serviciilor de alimentare cu ap pentru

fiecare localitate deintoare a unui astfel de sistem centralizat;
un operator regional de alimentare centralizat cu ap potabil.
Optarea pentru una sau alta din cele dou soluii, are la baz analiza sistemului,
respectiv a sursei de ap.
Ideal, (din punct de vedere economic i administrativ) ar fi ca fiecare localitate s
beneficieze de surs proprie de ap (de preferat din surs de adncime care s elimine
mcar parial necesitatea tratrii apei), i n acest caz opiunea ar fi n sensul gestionrii
fiecrui sistem centralizat de ctre un operator unic situat n zon.
Realitatea, cu care ne confruntm n ultima perioad din ce n ce mai acut, este cea a
dificultii gsirii unor surse de ap care s corespund cantitativ i calitativ cerinelor.
n acest sens se poate cita ca exemplu municipiul Iai a crui prim surs important
de ap este la Timieti (captare prin drenuri i puuri), la o distan de peste 100 km.
Apa provenit din aceast surs este de bun calitate, dar limitat la un debit
exploatabil de max. 1,8 m3/s.
Avnd n vedere c sursele de adncime sunt punctuale, au n general debit redus,
nepretndu-se la o exploatare centralizat sistemic (macro sau microzonal), singurele
surse exploatabile sunt cele de suprafa (n cazul jud. Iai din rul Prut), care de altfel se
constituie n a doua surs de alimentare a municipiului Iai.
Necesarul de ap al municipiului Iai n etapa de perspectiv 2025 este de circa 3,5
m3/s, din care 1,5 m3/s din sursa Timieti i 2,0 m3/s din sursa Prut.
innd cont de faptul c n prezent de la sursa Prut se poate livra municipiului Iai (la
o distan de circa 12 km) un debit de ap brut de 3,5 m3/s, i c de curnd s-au finalizat
lucrrile la staia de tratare Chiria pentru un debit de 2,6 m3/s din sursa Prut, rezult un
disponibil de ap potabil de 0,6 m3/s, posibil de a fi livrat consumatorilor funcie de
necesiti.
- 45 -
n acest context s-a conturat ideea posibilitii alimentrii cu ap potabil n sistem

centralizat a 12 comune aparinnd de judeul Iai care n prezent nu beneficiaz de acest
serviciu vital.
Comunele analizate n cadrul studiului de soluii au n prezent un numr de circa
55.000 locuitori, i fiecare are un istoric (din punct de vedere al alimentrii cu ap) diferit,
dup cum urmeaz:
Comuna Popricani
- nu beneficiaz de sistem centralizat de alimentare cu

ap, dar s-a fcut un studiu de fezabilitate n acest sens
cu alimentare din sursa orogari Iai.
Comuna Romneti
- are n curs de execuie un sistem de alimentare cu ap

din sursa Timieti, cu branare n dreptul localitii Podu
Iloaiei.
Comuna ignai
- beneficiaz de sistem centralizat de alimentare cu ap

din sursa Prut, prin aduciune de la staia de tratare
Sculeni proiectat pentru comuna Victoria.
Comunele
i Bivolari
Andrieeni - beneficiaz de sistem centralizat cu ap din sursa Prut

acumularea Stnca Costeti, jud. Botoani de la o
distan de circa 45 km pentru fiecare (pn la
rezervoarele de nmagazinare).
Localitate sediu
comun Vldeni
de - dispune de sistem de alimentare cu ap din Acumularea

Hlceni, cu staia de tratare n localitatea Vldeni.
Comunele ipote i
Plugari
- s-au finalizat lucrrile de alimentare cu ap din Vldeni

sursa Hlceni. Sursa Hlceni este o acumulare de
suprafa n curs de eutrofizare, care necesitnd cheltuieli
din ce n ce mai mari n vederea potabilizrii, a ridicat
problema gsirii unei alternative.
Comunele Movileni,
Gropnia, Probota i
Trifeti
- nu au rezolvat alimentarea cu ap, necesarul pentru

nevoile gospodreti, animale i mica industrie
asigurndu-se n prezent din fntni de tip rural care din
punct de vedere bacteriologic i chimic nu corespund
limitelor de potabilitate, sunt insuficiente calitativ i nu au
asigurat zona de protecie sanitar.
Studiul de soluii are ca scop soluionarea urmtoarelor obiective:

-
echiparea localitilor din nordul judeului cu sistem centralizat de alimentare cu

ap n scopul mbuntirii condiiilor de via al locuitorilor;
crearea infrastructurii necesare implementrii programelor judeene de investiii i

atragerea investitorilor poteniali;
valorificarea potenialului disponibil al municipiului Iai, care dispune de importante

rezerve de producie pentru apa potabil, n condiiile n care localitile din jude
nu dispun de surse de ap potabil corespunztoare din punct de vedere cantitativ
i calitativ;
exploatarea judicioas a sistemului, corelat cu resursele de ap.
n acest sens s-au analizat 5 variante i 2 subvariante de aduciuni dispuse pe 2

ramuri, capabile a asigura necesarul de ap pentru 2 etape de dezvoltare, 2010 respectiv
2035, dup cum urmeaz:
- 46 -
Varianta VI
Alimentarea cu ap din dou surse: orogari Iai, pentru 8 comune, respectiv Sculeni
(Victoria), pentru 4 comune, prin extinderea staiei de tratare existent de 15 l/s cu nc 40
l/s.
Varianta VII
Alimentarea cu ap din dou surse:Sculeni (se menine alimentarea existent pentru 2
din cele 3 localiti ale comunei ignai), i orogari Iai pentru 11 comune, cu conduct
de legtur ntre cele 2 ramuri ale sistemului.
Varianta VIII.a
Alimentarea cu ap din 3 surse:
-
Sculeni
meninerea alimentrii existente pentru circa 3500 locuitori;
orogari Iai aduciune pe ramura N-V a 8 comune pentru 40.000 locuitori;
Lunca Prut
alimentarea pe ramura N a 3 comune (circa 15.000 locuitori) prin

reactivarea unei prize de captare din r. Prut aparinnd RAIF, i
executarea unei gospodrii de ap ce include o staie de tratare
avnd capacitatea de 50 l/s.
Varianta VIII.b
Este o subvariant a variantei III, constnd ntr-un traseu alternativ al conductei de
aduciune pe ramura N-V cu modalitate diferit de realizare a alimentrii cu ap pentru
localitile Bora, Vlcele i M. Koglniceanu.
Varianta VIV
Const n propunerea alimentrii cu ap a celor 12 comune din surs unic orogari
Iai.
Sursa existent Sculeni va alimenta comuna Victoria (pentru care a fost proiectat), i
localitatea Cotu Morii din zon, pentru care exist capacitate disponibil n staia de
tratare existent.
Obiectivele existente ale alimentrii comunei ignai (rezervor nmagazinare,
distribuie), se vor ntegra n schema de alimentare a variantei propuse.
Varianta VV.a
Propune alimentarea cu ap din 4 surse:
meninerea alimentrii existente (idem Varianta VIII);
Sculeni
orogari Iai aduciune pe ramura N-V a 7 comune (circa 35.000 locuitori);
- 47 -
Lunca Prut
alimentare pe ramura N a 2 comune (circa 10.000 locuitori),

(similar varianta VIII), staia de tratare propus avnd o capacitate
de 40 l/s;
Stnca Costeti meninerea alimentrii existente pentru comunele Bivolari i

Andrieeni din jud. Botoani.
Varianta VV.b
Subvariant a variantei V.a, constnd n traseu alternativ al conductei de aduciune pe
ramura N-V (similar subvariantei III.b).
n urma analizei multicriteriale ce a inut cont de: lungimea traseului, numrul
locuitorilor deservii, volumul capacitii de nmagazinare, consumul energetic precum i
flexibilitatea sistemului, a rezultat ca optim din punct de vedere al variantelor analizate
varianta VIV.
LEGENDA
Conduct aduciune existent
Conduct aduciune propus
Figura 1 Zon jude Iai propus a fi alimentat n sistem macrozonal (12 comune)
- 48 -
Figura 2 Schema varianta VI alimentare din

2 surse
Figura 3 Schema varianta VII alimentare din

2 surse
Figura 4 Schema varianta VIII-a alimentare

din 3 surse
Figura 5 Schema varianata VIII-b alimentare

din 3 surse
- 49 -
Figura 6 Schema varianta VV-a alimentare

din 4 surse
Figura 7 Schema varianta VV-b alimentare

din 4 surse
Figura 8 Schema varianta VIV alimentare din

surs unic
- 50 -
Profil piezometric aduciuni n varianta propus (VIV)
Figura 9 Aduciuni principale
Figura 10 Subsisteme
Figura 11 Interconectare surse
- 51 -
Tabel 1 Tabel centralizator consumuri i consumatori alimentai n sistem centralizat
Nr.
Crt.
Comuna
Nr. locuitori
Popricani
9.498
11.197
25,89
34,55
2
3
4
Romneti
Movilemi
Gropnia
2.188
3.119
3.356
2.415
3.677
3.956
8,15
8,74
9,54
11,8
11,16
12,15
Vldeni
4.500
5.305
12,35
17,55
67
ipote+Plugari
9.051
10.000
21,07
25,07
Andrieeni
4.500
5.306
12,78
17,54
9
10
11
ignai
Probota
Trifeti
4.879
3.921
5.000
5.610
4.623
5.895
13,1
10,62
13,81
17,52
14,15
18,98
12
Bivolari
4.500
5.205
12,39
17,88
TOTAL
54.512
63.189
139,34
187,43
2008
Qa (l/s)
2035
2010
2035
- 52 -
Observaii
Nu are sistem centralizat de alimentare cu ap. S-a elaborat un
Studiu de fezabilitate pentru alimentarea comunei cu ap potabil.
S-a preluat modalitatea de rezolvare a problemei.
Comun alimentat din sursa Timieti.
Nu are sistem centralizat de alimentare cu ap.
Localitatea Vldeni dispune de sistem de alimentare cu ap n
sistem centralizat, din surs n curs de eutrofizare accentuat.
Comune alimentate n sistem centralizat din acumularea Hlceni
(sursa Vldeni) aflat n prezent n curs de eutrofizare.
Comuna este n prezent alimentat din sursa Stnca Costeti, jud.
Botoani cu o aduciune de circa 50km.
Comuna alimentat din sursa Sculeni.
Comun alimentat din sursa Stnca Costeti, jud. Botoani
printr-o aduciune de circa 50km.
Tabel 2 Tabel centralizator lungimi totale pe variante
Lungimi (km)
Variante
Aduciuni
Interconectri
OBSERVAII
TOTAL
VI
192,55
27,6
220,15
VII
184,85
30,8
215,65
VIII-a
185,65
25,8
211,45
VIII-b
183,90
25,8
209,70
VIV
189,60
16,0
205,60
VV-a
158,0
48,8
206,80
VV-b
155,05
48.8
203,85
Alimentare din 2 surse (Iai i Sculeni) cu

extinderea staiei de tratare Sculeni, i dublarea
aduciunii existente Sculeni-Crniceni.
Alimentare n sistem contrarezervor comunele
Bivolari i Andrieeni.
Alimentare din 2 surse (Iai i Sculeni). Sculeni
alimentnd ramurile Crniceni i ignai.
Alimentare direct rezervoare existente com.
Andrieeni i Bivolari.
Alimentare din 3 surse (Iai, Sculeni, Lunca
Prut).
Sursa Lunca Prut alimenteaz echilibrat cele 2
subramuri ptr.comunele Bivolari, Trifeti,
Probota.
Alimentarea direct rezervoare existente com.
Andrieeni i Bivolari.
Prut), pe traseu alternativ ramura N-V. Traseul
alternativ este greu de urmrit n exploatare.
Alimentare din surs unic (orogani-Iai).
Sursa
existent
Sculeni,
va
alimenta
com.Victoria i loc. Cotu Morii, ptr.care exist
capacitate n staia de tratare, rmas n
rezervare n caz de necesitate (avarie n
sistem).
Prut,Stnca Costeti).
Traseu scurt i bare echilibrate,flexibil ca
interconectare.
Dificil de exploatat (multe puncte obligate, cu
pavilion ad-tiv).
Complicat din punct de vedere al administrrii,
dat fiind existena unui alt operator ptr. Sursa
Stnca
Costeti;
Politicile
diferite
ale
operatorilor, pot pune n dificultate exploatarea
sistemului
Cel mai scurt traseu.
Dificil de exploatat (multe puncte obligate, cu
pavilion ad-tiv).
Complicat din punct de vedere al administrrii,
dat fiind existena unui alt operator ptr. Sursa
Stnca
Costeti;
Politicile
diferite
ale
operatorilor, pot pune n dificultate exploatarea
sistemului
- 53 -
Tabel 3 Consumul energetic al aduciunilor pe variante analizate
Nr.
Crt.
Varianta
VI
VII
VIII.a
Sursa
VIII.b
VIV
VV.a
orogari
1.822.262
2.535.874
0,496
0,612
820.885
1.201.726
0,6348
1,189
0,7467
1,212
orogari
Sculeni
(existent)
2.490.066
3.516.921
153.117
220.679
0,7954
1,7467
1,021
1,645
orogari
1.822.265
2.535.874
0,5266
0,64
667.804
981.047
1,259
1,24
153.117
220.679
1.737.911
2.420.607
1,7467
0,671
1,645
0,799
667.804
981.047
1,259
1,2408
237.505
335.946
1,30295
1,2085
2.643.220
1.599.649
3.737.600
2.210.002
438.985
640.538
0,6334
0,45
1,38254
0,763
0,54846
1,4418
220.679
1,746
1,6446
Sculeni
(extindere)
Lunca Prut
Lunca Prut
Sculeni
(existent)
orogari
orogari
Sculeni
(existent)
orogari
Lunca Prut
VV.b
mediu pe sistem
Stnca
Costeti
jud.Botoani
pe surse
2035
Lunca Prut
6
Consum energetic aduciuni (kw/m )
2010
Sculeni
(existent)
orogari
4
Volum ap livrat
(m3/an)
153.117
451.432
666.380
1.515.298
2.094.735
438.985
640.558
Sculeni
(existent)
237.505
335.946
Stnca
Costeti
jud.Botoani
451.432
666.380
2010
5
2035
6
fr
consumurile
energetice
necesare tratrii i
aduciunii
0,592
0,699
1,3725
1,382
1,2085
1,303
fr
consumurile
energetice
necesare tratrii i
aduciunii
2010
7
2035
8
0,7113
0,805
0,85
1,0578
0,7824
0,857
0,87636
0,95186
0,6334
0,768
0,7276
0,81355
0,82735
0,8954
NOT:
Coloanele 5 6 au la numrtor consumul energetic exclusiv cel din staia de tratare
iar la numitor consumul total.
Valorile coloanelor 5 8 nu cuprind consumurile energetice necesare aduciunii i
tratrii apei din sursa orogari Iai, la nici una din variante.
- 54 -
CONCLUZII
n urma analizrii celor 7 variante i subvariante, au rezultat o serie de observaii, ce se pot
extrapola la macrosistemele de alimentare cu ap zonale.
-
Importana alegerii unui diametru optim al conductelor, al materialului i al clasei de

presiune:
- viteza apei s se situeze n jurul valorii de 0,7 m/s, astfel nct o
eventual cretere a necesarului de ap vehiculat s nu conduc la variaii
importante a consumului energetic;
- o clas superioar a tubulaturii asigur pe lng atingerea duratei de
via normat a conductei, i o rezisten corespunztoare a acesteia la o
eventual necesitate de cretere a nlimii de pompare;
- din punct de vedere financiar, diametrul de 400mm se constituie n limita
superioar de utilizare a polietilenii de nalt densitate i limit inferioar de
utilizare a tubulaturii din PAFSIN.
Utilizarea presiunii hidrostatice disponibile din sistem, conduce la reducerea

consumului energetic. Pentru realizarea acestui deziderat se vor utiliza by-passuri
automatizate funcie de presiunea existent din reea, n dreptul staiilor de pompare.
Amortizarea staiilor de tratare este direct proporional cu volumul de ap distribuit.

Acest lucru se regsete n analiza sistemelor zonale de alimentare cu ap. Astfel din
tabelul consumurilor energetice pe variante, rezult un indicator energetic mai bun la
un macrosistem (cu staie tratare unic), dect la un microsistem zonal.
O importan deosebit pentru sigurana n exploatarea unui macrosistem zonal de tip

ramificat l are posibilitatea crerii interconectrilor ntre surse (sau ntre ramuri).
Astfel n caz de avarie major pe una din ramuri, efectul s poat fi contrabalansat de
msura interconectrii ramurilor. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul staiilor de
pompare de intervenie, i a unor scheme automatizate ce permit funcionarea
acestora n dublu sens, funcie de necesiti.
Cantitatea apei vehiculate va fi meninut i controlat prin utilizarea i exploatarea

rezervoarelor bicompartimentate, unde se va realiza i reclorinarea funcie de
necesiti.
Costurile pentru realizarea unor astfel de macrosisteme fiind deosebit de ridicat, se

impune necesitatea accesrii fondurilor structurale obiect nr.1 promovarea dezvoltrii
i adaptrii structurale a regiunilor a cror dezvoltare economic este rmas n
urm.
Sistemele de alimentare cu ap de genul celor prezentate se preteaz la o exploatare

de ctre un operator regional, cu experien i dotri corespunztoare, capabil s
intervin n timp util n caz de necesitate. Urmrirea sistemului trebuie s poat fi
realizat prin automatizarea corespunztoare a acestuia.
- 55 -
CONSIDERATII PRIVIND APLICAREA UNOR FILIERE UNITARE DE

TRATARE A SURSELOR SUBTERANE CU CONTINUT RIDICAT DE
AZOTATI
C. Cosma*, M. Nicolau*, C. Dumitrescu*, C. Bumbac*, M. Stefanescu*
*National Research and Development Institute for Industrial Ecology ECOIND Bucharest, sector 5, Sos. Panduri
no. 90-92, e-mail: tehnologi@incdecoind.ro
Keywords: underground water; nitrate; denitrification; carbon adsorption
Introducere
Resursele naturale de apa subterana, in special cele cantonate in acviferele freatice sunt
supuse unui risc ridicat de poluare cu nitrati cu precadere in zonele rurale, cauzele fiind
cunoscute: administrarea incorecta a fertilizantilor, depozitare neconforma a deseurilor,
prezenta unor surse locale de infestare (grajduri de animale, WC-uri amplasate in
apropierea fantanilor etc). Conform OMMGA 241/2005, un numar important de localitati
(zone rurale) din diverse spatii/bazine hidrografice se confrunta cu acest tip de poluare:
sh.Somes-Tisa, sh.Crisuri, sh.Mures, sh.Banat, bh. Jiu, bh.Siret, sh.Arges Vedea, sh.BuzauIalomita, sh.Siret, sh.Prut-Barlad.
Consumul de apa cu continut ridicat de nitrati este asociat cu un numar semnificativ de
afectiuni grave, dintre care se mentioneaza methemoglobinemia acuta infantila, diverse
forme de cancer (bucal, rectal, gastrointestinal, de colon), maladia Alzheimer, scleroza
multipla, hipertrofie tirodiana etc (Comly, 1987; Forman et al., 1985).
La nivel national nu exista statii/instalatii de potabilizare a surselor subterane poluate cu
nitrati.
Procesele fizico-chimice care pot conduce la eliminarea/diminuarea nitratilor din apa sunt
schimbul ionic, osmoza inversa, electrodializa si reducerea chimica/catalitica. Conform
datelor prezentate de Agentia de Protectia Mediului din USA (USEPA 1995), cele mai bune
tehnologii disponibile (BAT) pentru indepartarea nitratilor din sursele destinate consumului
uman sunt schimbul ionic, electrodializa si osmoza inversa (Soares et al., 2000). In Europa
s-au studiat si aplicat procese biologice de denitrificare anaeroba (produs final azot), atat
cele heterotrofe care folosesc sursa externa de carbon (etanol, acid acetic, glucoza, derivati
celulozici) cat si cele autotrofe, care utilizeaza ca donor de electroni sulf sau hidrogen (Darbi
et al., 2003; Buttiglieri et al., 2005).
La ora actuala, sunt in curs de dezvoltare procesele chimice alternative la BAT, avand in
vedere unele dezavantaje prezentate de acestea din urma: consumuri energetice ridicate
pentru electrodializa si osmoza inversa, dependenta eficientei de matricea de impurificare, in
special in cazul electrodializei si schimbului ionic, generarea unor solutii reziduale
concentrate in ioni nitrat (osmoza inversa, schimb ionic). Procesele alternative chimice se
bazeaza pe reducerea ionului nitrat in prezenta de Feo/CO2, cu formare de ioni amoniu
(indicator limitat de L 458/02 la 0,5 mg/l) precum si de denitrificare partiala in prezenta de
radiatii UV, cu generare de azotiti (Ruangchainikom et al., 2005).
Cercetarile de data recenta in domeniul proceselor biologice incearca sa evalueze
posibilitatea utilizarii surselor de carbon organic solid, care are rol atat de matrice suport
- 56 -
pentru bacterii cat si de sursa de carbon pentru microorganismele denitrificatoare (Della

Roca et al., 2005). Pentru asigurarea calitatii microbiologice a apei tratate si nu numai, se
impune cuplarea procesului de denitrificare cu trepte de post tratare: oxidare-filtrare,
adsorbtie/microfiltrare pe membrane, dezinfectie finala (Buttiglieri et al., 2005). Cu toate ca
pe plan international exista preocupari sustinute in domeniu, aplicatiile practice sunt limitate
la schimb ionic si osmoza inversa in USA si respectiv denitrificarea heterotrofa (sursa de
carbon-etanol) si autotrofa/proces SLAD (substrat donor de electroni anorganic S-CaCO3,
control pH) in Europa.
Parte experimentala
Premisele care au stat la baza abordarii cercetarii sistematice in vederea dezvoltarii unei
filiere de tratare pentru ape subterane cu continut de azotati au fost urmatoarele:
existenta unui numar mare de surse subterane neconforme, localizate in zonele

rurale;
lipsa unei tehnologii de potabilizare a surselor cu continut ridicat de azotati;
posibilitatea de realizare a unor instalatii modulare, compacte, pentru tratarea unor

debite mici.
In acest context, s-a considerat oportuna abordarea procesului de denitrificare biologica

heterotrofa utilizand ca sursa de carbon solid un suport pe baza de celuloza, tip bumbac.
Instalatia biologica de denitrificare are in componenta: vas alimentare, biofiltru cu suport de
bumbac, decantor-secundar, vas-colector-apa-tratata, 2 pompe (alimentare/ recirculare).
Instalatia de tratare in sistem biofiltru anaerob a functionat in regim continuu la urmatorii
parametri tehnologici: TRH = 24 ore, incarcare masica = 45 g N-NO3-/m3.zi.
Dupa cum s-a mentionat anterior umplutura de celuloza, cu suprafata specifica mare are
dublu rol: sursa externa de carbon si matrice suport pentru dezvoltarea microorganismelor
denitrificatoare.
Experimentul a decurs in doua etape:
etapa I amorsare, pentru selectia bacteriilor specifice celulozolitice, capabile de a

degrada/utiliza celuloza ca sursa de carbon, precum si a bacteriilor denitrificatoare
durata: 1 luna;
etapa a II-a tratarea propriu-zisa, durata 2 luni.
Procesele de amorsare/aclimatizare si de tratare propriu-zisa au fost monitorizate

permanent prin determinari fizico-chimice ale principalilor indicatori: pH, CCOCr, NH4+,
NO3-, NO2-. De asemenea, dupa perioada de amorsare s-a efectuat analiza microscopica a
biocenozei dezvoltate pe suportul de bumbac.
Concentratia de ioni azotati in apa bruta a variat pe domeniul 45-100 mg NO3-/l in
perioada de amorsare, dupa care s-a mentinut la un nivel relativ constant in etapa de
denitrificare propriu-zisa (150-280 mg NO3-/l).
Caracteristicile fizico-chimice ale apei brute supusa procesului de denitrificare au fost
urmatoarele: pH = 7,45-7,66; CCOCr = 4,2-7,4 mg O2/l; TOC = 1,6-2,8 mg/l; NH4+ < 0,011,2 mg/l; NO3- = 45-280 mg/l; P-PO43- 0,1 mg/l; turbiditate = 4,3 UNT; alcalinitate = 3,15
mval/l; HCO3- = 192,15 mg/l.
Pentru a asigura calitatea impusa pentru ape de consum este necesara cuplarea
procesului de tratare biologica cu trepte de post tratare (oxidareadsorbtie, dezinfectie
finala), in vederea indepartarii avansate a incarcarii organice/microbiologice remanente
- 57 -
(substante organice, turbiditate, nitriti, celule bacteriene etc.). In acest sens, s-a impus
pozitionarea in filiera de tratare a unei trepte de filtrare a efluentului treptei de denitrificare pe
carbune activ (carbune PICABIOL suprafata specifica 1500 m2/g). S-a lucrat in sistem
dinamic (timp de contact 1030 minute) in coloana cu umplutura de carbune activ, cu
aerarea prealabila a influentului.
Rezultate si discutii
Experimentari de denitrificare heterotrofa
Perioada de amorsare s-a considerat terminata dupa stabilizarea concentratiilor de azotati si
azotiti in efluent (NO3- 40 mg/l, NO2- < 0,2 mg/l) si implicit dezvoltarea peliculei biologice
la suprafata suportului.
Analiza microscopica a biocenozei dezvoltate pe suportul de bumbac a relevat, dupa
incheierea perioadei de insamantare/aclimatizare, urmatoarele aspecte:
prezenta bacteriilor in ingramadiri a ciliatelor fixe Vorticella sp. (indicator al bunei

functionari a procesului biologic);
prezenta ciliatelor libere Litonotus sp. si Euplotes sp., cu rol in limpezirea efluentului
foto 1.1., 1.2.;
aparitia rotiferilor.
Foto 1.1. Litonotus sp. (ocular 10x, obiectiv 100x)
Foto 1.2. Euplotes sp. (ocular 10x, obiectiv 100x)
Evolutia concentratiilor de azotati, azotiti si incarcare organica in efluentul biofiltrului este

prezentata in fig.1.1.
- 58 -
50
45
Y1-NO3-
40
Y2-NO2-
Y3-CCOCr
35
mg/l
30
25
20
15
10
5
0
0
10
15
20
25
30
35
40
45
50
Zile
Figura 1.1. Evolutia indicatorilor NO3-, NO2-, CCOCr in efluentul biofiltrului
Dupa cum se poate constata, procesul de denitrificare biologica decurge cu randamente

ridicate (max = 99,6%), concentratiile remanente de ioni azotat fiind situate sub limita
admisa (NO3- = 50 mg/l).
Se remarca prezenta ionului azotit (NO2- 0,4 mg/l), intermediar in reactia de reducere a
ionului azotat la azot. De asemenea, incarcarea organica in efluent inregistreaza valori
ridicate (CCOCr = 12-26,8 mg O2/l), ca urmare a actiunii bacteriilor celulozolitice asupra
suportului. Concentratiile remanente de ioni amoniu se situeaza in domeniul valorilor
subunitare (NH4+ 0,09 mg/l).
Experimentari de adsorbtie pe carbune activ

Prezenta incarcarii organice si respectiv a incarcarii bacteriologice impune introducerea in
filiera de tratare a unor trepte suplimentare de adsorbtie pe carbune si respectiv dezinfectie
finala.
In acest caz, asigurarea unui continut remanent de substante organice cat mai mic (TOC
< 2 mg C/l) reduce riscul de formare al subprodusilor de dezinfectie de tip trihalometani peste
limita admisa (THM = 100 g/l), in faza finala de dezinfectie.
In consecinta, se impune pozitionarea in filiera de tratare a unei trepte de filtrare pe
carbune activ.
Carbunele activ selectat pentru testari a fost tip PICABIOL, utilizat frecvent in fluxurile de
potabilizare in Franta. Datorita suprafetei specifice remarcabile (1500 m2/g), a structurii
microalveolare si a distributiei porilor (mai mult de 40% din volum este constituit din pori cu
dimensiuni de 20-100 ), carbunele PICABIOL permite asocierea proceselor biologice si a
celor de adsorbtie. Astfel, caracteristicile speciale ale carbunelui favorizeaza dezvoltarea si
fixarea in structura acestuia a bacteriilor specifice apei, care pot metaboliza carbonul organic
biodegradabil.
Initial a fost necesara o treapta de pretratare a carbunelui activ pentru indepartarea
fosfatului (utilizat in procesul de activare) in exces, prin spalare cu apa distilata acidulata.
- 59 -
Experimentele de adsorbtie au avut drept scop reducerea incarcarii organice remanente

din treapta biologica de denitrificare (TOC efluent bioreactor = 10,88 mg C/l). Caracteristicile
fizico-chimice ale efluentului treptei de denitrificare au fost urmatoarele:
pH = 7,76;
CCOCr = 20,6 mg O2/l;
CBO5 = 8,9 mgO2/l
TOC = 10,88 mg/l;
turbiditate = 0,8 UNT.
Inainte de efectuarea experimentului propriu-zis de adsorbtie, s-a procedat la aerarea

apei (influent coloana de carbune), pentru asigurarea oxigenului necesar dezvoltarii
proceselor biologice aerobe pe suportul de carbune.
S-a lucrat la doua valori de timp de contact (Tc = 30 min si Tc = 10 min) prin contactare
dinamica a fazelor (apa-carbune).
Din efluentul coloanei de carbune s-a determinat incarcarea organica remanenta,
respectiv indicatorul carbon organic total (TOC) si indicatorii microbiologici (coliformi totali si
bacterii mezofile, la Tc = 10 min):
TOC (c = 30 min) = 0,17 mg C/l;
TOC (c = 10 min) = 0,5 mg C/l;
CT (coliformi totali) = 0/100 ml;
NTG (numar colonii la 37 0C) = 730 UFC/cm3.
Apa tratata nu contine germeni patogeni, iar incarcarea organica remanenta (TOC 0,5
mg C/l) se situeaza sub valoarea nominalizata pentru asigurarea unui continut remanent de
THM sub 100 g/l.
Rezultatele experimentale obtinute la nivel micropilot au demonstrat posibilitatea de
indepartare a nitratilor din resurse naturale de apa subterana, fluxul de tratare elaborat
(fig.1.2) avand in componenta urmatoarele trepte:
denitrificare biologica heterotrofa in bioreactoare cu umplutura de bumbac;
aerare;
adsorbtie/biosorbtie pe carbune activ;
dezinfectie cu clor/ClO2.
- 60 -
apa bruta
NO3- 100 mg/l
Sursa de fosfor
anorganic (dupa caz)
DENITRIFICARE ANAEROBA
(bioreactor cu suport fibra
celulozica/bumbac)
TRH 24 h
Aer tehnologic
AERARE
O2diz. 7 mg/l
Cl2 /ClO2
SORBTIE/BIOSORBTIE
CARBUNE ACTIV
20 min
DEZINFECTIE
Apa potabila
Figura 1.2. Schema flux tehnologic de tratare ape subterane cu continut de azotati
(surse foarte incarcate)
Concluzii
Experimentarile efectuate la nivel micropilot confirma eficienta procesului dedenitrificare
heterotrofa pentru indepartarea ionului azotat (sute mg/l) din resurse naturale, avantajele
procesului fiind urmatoarele:
operarea in sistem biofiltru anaerob, fara consum de energie;
utilizarea unei surse externe de carbon solide, care nu necesita dozare avand
si rol de suport pentru dezvoltarea biomasei specifice proceselor de
denitrificare;
produsul final de denitrificare este azotul gazos, cu caracter netoxic.
Ca dezavantaj major, specific de altfel tuturor proceselor biologice heterotrofe, se
mentioneaza cresterea incarcarii organice biodegradabile in faza solubila, datorita
actiunii bacteriilor celulozolitice asupra suportului de celuloza.
Incarcarea organica remanenta biodegradabila se indeparteaza prin adsorbtie/ biosorbtie
pe carbune activ, dupa aerarea prealabila a efluentului treptei de denitrificare anaeroba.
Apa tratata in fluxul de denitrificare heterotrofa si adsorbtie/biosorbtie pe carbune activ se
incadreaza in normele de calitate impuse pentru indicatorii fizico-chimici de legislatia in
vigoare, necesitand tratare finala cu clor sau ClO2 pentru dezinfectie.
- 61 -
Referinte bibliografice
Comly, H.H. (1987) Cyanosis in infantes caused by nitrate in well water. Journal of the American Medical
Association 257, 2788-2792
Forman, D., Al-Dabbagh, S. and Doll, R. (1985) Nitrates, nitrites and gastric cancer in Great Britain. Nature 313,
620-625.
Soares, M.I.M., Brenner, A., Yevzori, A., Messalem, R., Leroux, Y. And Abeliovich, A. (2000) Biological
denitrification of groundwater. Water Air&Soil Pollut, 123, 183-193.
Buttiglieri, G., Malpei, F. (2005) Denitrification of drinking water source by advanced biological treatment.
Desalination 178, 211-218.
Darbi, A., Viraraghavan, T., Butler, R., and Corkal, D. (2003) Column studies on nitrate removal from potable
water. Water, Air&Soil Pollut 150, 235-254.
Ruganchainikom, C., Liao, C.H., Antotai, Y., and Lee, M.T. (2005) Innovative process using Feo/CO2 for the
removal of nitrate from groundwater. Water Sci&Technol: Water Supply 5(5), 41-48.
Della Roca, C., Belgiorno, V., and Meric, S., (2005) Cotton supported heterotrophic denitrifcation of nitrate rich
drinking water with a sand filtration post-treatment. Water SA, 31(2), 229-236.
- 62 -
METODE DE CARACTERIZARE A APELOR DE SUPRAFATA SI

SUBTERANE
M., Cohl*
*Iasi, str. O. Botez, nr. 5A, email : mariacohl@yahoo.com
Abstract
This study treats the problem of surface and ground water used in the water supply systems,
in order to process the water and make it drinkable, regarding the characteristics of the water
sources used in the water treatment plants.
The spectacular increase of the water demand in the contemporary society results in the
use of often very polluted water sources for the supply of the consumers living in
communities with less than 10,000 inhabitants, while treatment conditions remained the
same, or are slightly upgraded, not enough to reach maximum performances.
The study wants to be a warning on the necessity to use these waters at the indicator
parameters in the water categories used for water treatment, as there are risks for human
health in case of long-term use of drinking water of a certain chemical composition .
Pentru alimentarea cu apa a Judetului Iasi si a localitatilor cu pana la 10,000 locuitori sunt
utilizate urmatoarele surse naturale care se disting intre ele prin caracteristicile calitative,
regimul de curgere si posibilitati de captare si tratare:
surse de apa de suprafata, care sunt constituite din ape curgatoare: rauri raul Prut,
afluenti, lacuri naturale si artificiale lacul Chirita si acumularile de la Prcovaci , Belcesti,
Tungujei, Halceni...
surse de apa subterana sursa Timisesti si toate sursele proprii de apa existente care
vor fi prezentate ulterior.
1. Surse de apa de suprafata

1.1 Raurile
Apele curgatoare, raurile - r. Prut, sunt cea mai importanta sursa de apa potabila si
industriala din Iasi, sunt caracterizate prin fenomene de curgere (ce au influenta asupra
cantitatii de materii in suspensie si coloidale, caracteristicilor fizico-chimice, forma albiei,
variatia debitului si a nivelului apei), si de suprafata de contact apa atmosfera (care
influienteaza capacitatea de oxigenare, variatia de temperatura zilnica si pe anotimpuri) si
capacitatea de autoepurare. Vitezele medii de curgere se situeaza in intervalul 0,1 1,0 m/s,
conditiile climatice si regimul de precipitatii fiind factori importanti care contribuie la variatia
regimului de curgere (Teodosiu, 2001)
Autoepurarea, sau epurarea naturala, este reprezentata de totalitatea proceselor naturale
de epurare prin care o apa este readusa la nivelul calitativ existent inainte de a fi poluata, si
are la scara naturala rolul unei statii de epurare a apelor impurificate, in aval de punctual de
deversare.
Procesul de autoepurare, se realizeaza prin actiunea unor factori de mediu, de natura
fizica, chimica si biologica, care pot interveni simultan sau intr-o anumita succesiune. Acelasi
factor de mediu, poate influenta mai multe procese. Temperatura influenteaza viteza de
- 63 -
sedimentare a materiilor in suspensie, viteza unor reactii chimice sau intensitatea proceselor
metabolice ale bacteriilor sau organismelor acvatice.
Dintre factorii fizici, cei mai importanti sunt: sedimentarea, lumina, temperatura, regimul
de curgere a apei (care influenteaza direct procesele de amestec si viteza de aerare).
Dintre factorii chimici, oxigenul dizolvat detine cel mai important rol, prin influenta sa in
procesele biologice de descompunere a materiei organice sau in procesele de oxidare
chimica.
Oxigenul introdus in apa prin aerare naturala sau produs de catre plantele acvatice, are
un rol esential in mentinerea vietii ecosistemului, cantitatea minima de oxigen dizolvat
necesara existentei vietii acvatice fiind de 4mg/l. Deficitul de oxigen se determina ca fiind
diferenta dintre concentratia de saturatie si concentratia existenta de oxigen, ambele
determinate la aceeasi temperatura a apei.
Bioxidul de carbon, CO2, este sursa principala de carbon pentru plante acvatice si se
poate identifica sub forma libera sau de carbonati si de bicarbonati de calciu sau magneziu.
Apele, continand bicarbonati de calciu, formeaza un sistem tampon cu mare capacitate de
neutralizare a acizilor si bazelor.
Dintre factorii biologici, bacteriile au cel mai important rol datorita caracteristicilor
metabolismului lor (multiplicare extrem de rapida intr-un timp foarte scurt) si datorita faptului
ca utilizeaza compusi organici sau anorganici poluanti, pentru a produce material celular
nou, energie si produsi de degradare inofensivi (CO2, N2,SO22-, H2O, NO3).
In procesele bacteriene aerobe sau anaerobe, sub actiunea enzimelor, poate fi degradata
o varietate de compusi, cum ar fi: proteine, hidrati de carbon, grasimi, uree, o parte din
compusii organici de sinteza, rezultand compusi mai simpli cu toxicitate redusa.
In afara de bacterii, un rol deosebit in autoepurare il mai au protozoarele (ciliate,
flagelate), care mentin echilibrul biologic prin ingerarea bacteriilor, macrovertebratele
(spongieri, lamele branhiate), care au rol de filtrare a apei, aerare si irigare a malului si plante
clorofiliene care produc oxigen prin fotosinteza.
Obisnuit, autoepurarea apelor curgatoare poluate, intr-o singura repriza se realizeaza in
circa 10 zile, eliminandu-se inclusiv germenii patogeni. Distrugerea germenilor patogeni este
consecinta faptului ca acestia nu beneficiaza in apa de conditii de viata si multiplicare,
inregistrand astfel fenomene de imbatranire si atenuare a patogenitatii.
De asemenea, distrugerea se datoreaza antagonismelor si concurentei cu alte
organisme, precum si faptul ca sunt ingerate de catre alte organisme acvatice actiune
bacterivora. Se mentioneaza, de asemenea, actiunea litica a fagilor, care duce la distrugerea
germenilor.
In general, autopurificarea apelor de suprafata nu este suficienta pentru a asigura
conditiile de calitate necesare unei ape potabile, impunand un tratament adecvat al acesteia.
Raurile sunt caracterizate de prezenta urmatoarelor impuritati existente in stare naturala,
compozitia specifica fiind dependenta de natura solurilor traversate de cursul de apa, a
solurilor din bazinul de receptie, a apelor uzate deversate de diferiti utilizatori si a
capacitatilor de dizolvare a gazelor din atmosfera:
saruri dizolvate: bicarbonati, cloruri, azotati, fosfati, sulfati de : Na+, K+, Mg2+, Ca2+,
provenite din eroziunea rocilor, solului si datorita precipitatiilor;
materiile in suspensie si coloidale: argile, nisip, silice, aparute ca urmare a eroziunii,
inundatiilor, schimbarilor climaterice;
compusi organici biogeni, proveniti prin descompunerea materiei organice si vegetale,
- 64 -
antrenate de curgerea apei sau proprie ecosistemului;

compusi poluanti toxici, de natura organica sau anorganica, proveniti din deversarea unor
efluenti insuficient epurati, de la fermele de crestere a animalelor, de la unitati de mica
productie fara racordare la sistemul de canalizare;
detergentii;
uleiurile si grasimile provenite din deversari ale reziduurilor de combustibili, poluari
accidentale, operatii de curatire a utilajelor industriale;

microorganismele, virusii, protozoarele provin din deversari ale apelor uzate contaminate
cu dejectii umane sau animale, microorganisme proprii ecosistemului.
Tabel 1. Rezultate analize laborator - raul Prut / 2008
Parametri
Alcalinitate ,
Amoniu
Azotati
Cloruri
Concentratia ionilor de
hidrogen (pH),
Culoare ,
Duritate totala , min .
Cianuri
Consum chimic de oxigen .
Materii in suspensie, total
Sulfati ,
Conductivitate
Zinc
Nichel
Plumb
Cadmiu
Mercur
Detergenti
Pesticide totale
Unitate de masura
Valori obtinute
Valori admise
ml HCl
mg/l
mg/l
mg/l
3,7
0,05
8
36
2
50
200
unitati pH
factori dilutie la 25C
Ge
mg/l
mgO2/l
mg/l
mg/l
S/cm
UNT
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
7,8
1
12,77
0
2,5
8
105
423
0,03
0
0,003
0,0002
0
0,05
0,0006
5,5 - 9,0
10
5
0,05
30
25
250
1000
5
0,1
0,05
0,005
0,001
0,5
0,005
In urma rezultatelor obtinute se constata ca apa din raul Prut indeplineste conditiile apelor
de suprafata si poate fi utilizata in sistemele de alimentare cu apa.
Localitatile din zona judetului Iasi care folosesc surse de apa de suprafata pentru sisteme
de alimentare cu apa si canalizare in localitati cu pana la 10.000 locuitori, sunt : Aroneanu,
Dorobanti ; Bivolari, Andrieseni ; Harlau : Parcovaci, Ceplenita ; Belcesti : Coarnele Caprei,
Focuri, Tansa, Satu Nou ; Gorban : Raducaneni, Scoposeni, Isaia, Bohotin ; Sculeni :
Victoria, Sendreni, Luceni, Icuseni ; Tibanesti : Tungujei, Tansa, Suhulet, Razboieni, Glodenii
Gandului ; Vladeni : Chiscareni, Sipote, Mitoc, Halceni, Iazu Nou.
1.2 Lacurile naturale si artificiale
Lacurile - lacul Chirita, si acumularile Parcovaci, Belcesti, Tungujei, Halceni sunt formate prin
bararea naturala sau artificiala a unui curs de apa, fiind complet inconjurate de suprafete
uscate.
Lacurile se caracterizeaza printr-o suprafata de contact apa apa atmosfera cvasi
imobila si prezinta modificari ale indicatorilor de calitate comparative cu efluentul principal,
datorita fenomenelor de stagnare a apei si de stratificare (vara si iarna) si respectiv de
- 65 -
destratificare (primavara si toamna). Aceste fenomene se manifesta atat din punct de vedere
termic, cat si al compozitiei apei in lac.
Stagnarea apei in lacuri (lipsa circulatiei apelor), conduce la decantarea naturala a
materiilor in suspensie si partial a celor coloidale. Stratificarea termica si minerala in lacuri se
datoreaza diferentei de temperatura, densitate si respectiv adancimii lacurilor.
Densitatea apelor influentata in mod direct de temperatura (densitatea maxima a apei la
40C, se atinge, de obicei, la partea inferioara a lacului, la suprafata temperatura fiind mai
ridicata sau mai coborata, dupa anotimp) conduce la o separare de natura fizica a masei de
apa, separare care influenteaza ulterior si procesele fizice, chimice si biologice care au loc in
lacuri (Rojanschi, 1996).
Stratificarea termica, combinata la lacurile adanci si cu o stratificare minerala, conduce
vara si iarna, la excluderea completa a circulatiei apei pe verticala. Efectele directe ale
stratificarii sunt:
scaderea concentratiei de oxigen dizolvat la partea inferioara a lacului;
aparitia proceselor anaerobe la partea inferioara a lacului si, respectiv, cresterea

continutului de compusi organici, saruri de azot si fosfor precum si aparitia hidrogenului
sulfurat;
In perioada de destratificare termica (primavara, toamna) are loc circulatia apei pe
verticala si uniformizarea calitativa a apei, deci si imbogatirea cu substante organice si
nutrienti a apei din zonele superioare. Aceste aspecte, combinate cu insolatia puternica,
conduc la dezvoltarea unei biomase fito si zooplanctonice apreciabile, cu efecte nefavorabile
asupra alimentarilor cu apa.
Apa lacurilor este caracterizata de prezenta urmatorilor impurificatori:
saruri minerale;
compusi organici biogeni;
materii in suspensii si coloidale;
nutrienti;
compusi poluanti toxici (in masa apei sau in sedimente);
biomasa;
microorganisme.
Din punct de vedere al concentratiei impurificatorilor, comparative cu apa raurilor, lacurile,

prezinta valori mai mari de compusi organici biogeni, nutrienti, biomasa, respective, valori
mai reduse pentru materiile in suspensie si coloidale (datorita fenomenelor naturale de
sedimentare).
Din punct de vedere al tratarii apelor, efectele favorabile ale preluarii apelor din lacurile
de acumulare (continut mai mic de suspensii, temperatura relativ constanta, eliminarea
pericolului inghetului), pot fi contrabalansate de influente defavorabile (dezvoltari masive de
biomasa, aparitia coloratiei apei datorita dezvoltarii algelor).
Considerand timpul mediu de stationare a apei in lacuri comparativ cu raurile (de
aproximativ 10 ori mai mare in lacurile putin adanci) si concentratia diferita a principalilor
impurificatori. Urmatoarele fenomene caracteristice, in general apelor de suprafata, apar
foarte frecvent in lacuri :
Eutrofizarea este un fenomen de imbogatire a apei cu substante nutritive (nutrienti,
compusi cu azot, fosfor, potasiu) care conduce la dezvoltarea excesiva a plantelor acvatice
si, respectiv, la diminuarea concentratiei de oxigen dizolvat, transparentei apei precum si la
- 66 -
aparitia unei coloratii specifice (verzuie). Procesul de eutrofizare evolueaza in trei faze:
oligotrofa, mezotrofa si eutrofa, denumirea acestor faze generand si denumirea specifica
lacurilor.
Astfel, lacurile oligotrofe (lacurile tinere) sunt albastre si transparente, avand un continut
redus de biomasa si o saturatie in oxigen de aproximativ 70 %. Fitoplanctonul cuprinde in
special diatomee si alge verzi. Lacurile mezotrofe sunt caracterizate de imbogatirea in
substante nutritive care contribue la cresterea productivitatii biologice si, respectiv, a
concentratiei compusilor organici biogeni (rezultati prin descompunerea materiei vegetale si
animale). Lacurile eutrofe se caracterizeaza printr-un continut foarte mare de nutrienti, o
dezvoltare biologica foarte rapida (predomina algele albastre), deficit de oxigen in straturile
inferioare (saturate in oxigen sub 10%) si o imbogatire a acestora in materii organice.
Trecerea lacurilor de la un stadiu la altul se realizeaza intr-un timp indelungat, de ordinul
sutelor de ani. Acest fenomen este accelerat datorita activitatii umane, prin deversare de
efluenti cu un aport mare de nutrienti si compusi organici.
Acumularea compusilor poluanti toxici in sedimente, cu influente directe asupra
proceselor de bio-acumulare si bio-magnificare in lantul trofic. Majoritatea compusilor
poluanti toxici de natura organica sau anorganica, cu solubilitate redusa in apa, sunt
preferential adsorbiti de particulele solide, de origine anorganica sau biologica, care se
regasesc in sedimentele din lacuri. O parte din acesti compusi toxici este preluata de catre
organismele acvatice si incorporate in lantul trofic. Riscurile contaminarii oamenilor cu
poluanti, cum ar fi: pesticide, metale grele, apar ca urmare a consumarii pestilor din aceste
lacuri.
Acidifierea lacurilor este datorata ploilor acide, a caror aparitie este legata in principal de
arderea combustibililor fosili si generarea de oxizi de sulf si azot, oxizi care in combinatie cu
precipitatiile atmosferice, conduc la formarea acizilor sulfuric si azotic. In afara existentei
precipitatiilor cu caracter acid, o conditie esentiala in acidifierea lacurilor o constitue
continutul scazut al acestora in saruri dizolvate si in special, in saruri de calciu si magneziu .
Apele de suprafata se clasifica, in functie de valorile limita in 3 categorii : A1, A2, A3.
Fiecarei categorii ii corespund o tehnologie standard adecvata de tratare :
A1 - Trarare fizica simpla si dezinfectie( ex : filtrare rapida si dezinfectie) ;
A2 - Tratare normala fizica, chimica si dezinfectie [ex : preclorinare, coagulare,
floculare, decantare, filtrare, dezinfectie (clorinare finala)] ;
A3 - Tratare fizica, chimica avansata, perclorare si dezinfectie [ex : clorinare
intermediara, coagulare, floculare, decantare, filtrare prin adsorbtie (pe carbune activ),
dezinfectie (ozonizare, clorinare finala)].
- 67 -
Tabel 2 Conditii de calitate a apelor de suprafata utilizate pentru potabilizare

Nr.
crt.
0
1
2
Parametri
1
3
4
pH
Coloratie (dupa filtrare
simpla)
Materii in suspensie, total
Temperatura
5
6
Conductivitate
Culoare
Azotati
8
9
Fluoruri
Compusi organici cu clor,
extractibili, total
Fier dizolvat
Mangan
Cupru
Zinc
Bor
Beriliu
Cobalt
Nichel
Vanadiu
Arseniu
Cadmiu
Crom total
Plumb
Seleniu
Mercur
Bariu
Cianuri
Sulfati
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
Cloruri
Agenti
de
suprafata
anionici (prin metoda
spectrometrica
cu
albastru de metilen)
Fosfati
Fenoli (indice fenolic) pnitroanilina 4
aminoantipirina
Hidrocarburi
dizolvate
sau in emulsie (dupa
extractia cu eter de
petrol)
Hidrocarburi
policiclice
aromatice
Pesticide totale (paration,
HCH, dieldrin)
Consum
chimic
de
oxigen (CCO)
Gradul de saturatie in
oxigen dizolvat
Consum biochimic de
oxigen (CBO5) (la 20C,
fara nitrificare)
Azot Kjeldahl (fara NO 3
Unitatea
de masura
2
unitati pH
mg/l pe scara
Pt
mg/l
C
A1
G
3
6,5-8,5
10
25
22
A2
I
4
A3
20 (O)
G
5
5,5-9
50
I
6
100
25 (O)
22
25 (O)
1000
10
G
7
5,5-9
22
I
8
25
(O)
S/cm
(factor de dilutie
la 250C)
mg/l
1000
3
25
50 (O)
mg/l
mg/l
0,7 la 1
1,5
0,7 la 1
1,7
0,7 la 1
50
(O)
1,7
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
0,1
0,05
0,02
0,5
1
0,3
1
0,1
0,05
1
1
1
1
1
1
0,05 O
3
1
50 (O)
0,05
0,01
0,001
0,0005
150
0,05
0,005
0,05
0,05
0,01
0,001
0,1
0,05
250
1000
20
0,05
0,001
0,0005
150
0,05
0,005
0,05
0,05
0,01
0,001
1
0,05
250 O
0,1
0,05
0,001
0,0005
150
mg/l
200
200
200
mg/l
0,2
0,2
0,2
mg/l
0,4
0,7
0,7
mg/l
0,001
mg/l
0,001
0,1
0,005
0,05
0,05
0,01
0,001
1
0,05
250
(O)
0,005
0,01
0,1
0,05
0,2
0,5
mg/l
0,0002
0,0002
0,001
mg/l
0,001
0,0025
0,005
mg O2 /l
10
20
30
% O2
> 70
> 50
> 30
mg O2 /l
<3
<5
<7
mg/l
- 68 -
43
44
45
Amoniu (NH+4)
Substante extractabile in
cloroform
Carbon organic total
Carbon organic rezidual
dupa floculare si filtrare
pe membrana (5) TOC
Coliformi totali la 37 C
Coliformi fecali
Streptococi fecali
46
Salmonella
39
40
41
42
mg/l
mg/l
0,05
0,1
1
0,2
50
20
20
Absent
in
5.000
ml
5.000
2.000
1.000
Absent
in
5.000
ml
1,5
2
0,5
4 O
mg/l
mg/l
/100ml
/100ml
/100ml
50.000
20.000
10.000
I = valori obligatorii
G = valori orientative
O = conditii climatice si geografice exceptionale
Apa supusa procesului tehnologic de tratare in vederea potabilitatii trebuie sa respecte

conditiile de calitate mentionate.
2 Surse de apa subterana
Judetul Iasi foloseste sursa Timisesti ca principala apa subterana si alte surse proprii de
profunzime in localitati de pana la 10,000 locuitori. Apele subterane apar in formatiuni
geologice diverse, aproape toate rocile din partea superioara a scoartei terestre poseda
goluri in care se poate acumula apa. Cursurile de apa subterana pot fi alimentate de: apele
provenite din precipitatii, apele care curg la suprafata, apele de condensare provenite de la
mare adancime, sau apele infiltrate artificial. Dupa modul de cantonare (dispunere in straturi
de sol) si scurgere a apei in subteran, straturile subterane se clasifica in 4 categorii:
straturi acvifere freatice de mica adancime (pana la 20 m), cantonate in roci granulare
sau fisurate :
-
fara influenta directa a unei ape de suprafata, alimentate din bazine subterane intinse;
sub influenta directa a apelor de suprafata (rauri, lacuri) si a precipitatiilor.
straturi acvifere de mare adancime, cantonate in roci granulare si roci fisurate, la adancimi
mari (100-500 m). De cele mai multe ori, apa aflata in aceste straturi se afla sub presiune,
avand caracter ascensional. Aceste straturi sunt alimentate de la distante mari, din diferite
bazine hidrologice.
straturi acvifere alimentate prin infiltratii artificiale in scopul imbogatirii stratului de apa
subteran. Aceste straturi sunt cantonate in roci granulare, nisip si pietris. Infiltratiile artificiale
se realizeaza, de obicei, prin aportul apelor de suprafata (rauri, lacuri, acumulari).
izvoare, provenite din straturi acvifere aflate sub nivelul panzei de apa subterana, care
actioneaza ca preaplinuri ale acestor panze.

Sursele subterane de adancime au o calitate foarte buna, superioara celor de suprafata,
concentratiile impurificatorilor anorganici, organici si microorganismelor fiind foarte mici.
Principalii impurificatori caracteristici apei subterane sunt:
sarurile dizolvate (in concentratie mai mare fata de apele de suprafata, de aprox 400
mg/l).
Principalele saruri sunt: bicarbonatii, clorurile, sulfatii, azotatii de Na+, K+, Ca2+, Mg2+,
Fe2+, Mn2+), dar compozitia chimica depinde mult de compozitia mineralogica.
- 69 -
solide in suspensie si materii coloidale (concentratii mici);
compusi organici bio sau nebiodegradabili, proveniti din poluari accidentale;
gaze dizolvate, CO2 si O2, H2S, CH4;
microorganisme.
Sursele de apa subterana, datorita calitatii lor, sunt preferate surselor de suprafata,
principala problema constituind-o, insa, cantitatea de apa care poate fi furnizata
consumatorilor, insuficienta, mai ales, pentru alimentarea cu apa a oraselor mari.
Modurile de alegere a sursei in vederea alimentarii cu apa potabila sau industriala sunt
de natura:
calitativa: trebuie cunoscuta compozitia apei la sursa, pe categorii de impurificatori de
natura biologica, minerala, organica si radioactiva, cauzele posibile de poluare si
imbunatatirile artificiale sau tratari, daca este posibil , chiar in zona de aductiune/captare, la
priza;
cantitativa: debitul de apa folosit de consumatori trebuie corelat cu capacitatea sursei;
economica: costul minim pe metru cub de apa este corelat cu calitatea sursei si necesarul /
gradul de tratare. Costul include: costurile de investitii pentru toate instalatiile si anexele de
tratare, costurile de operare si executie, cheltuielile cu resursele umane si toate costurile
indirecte.
Localitatile din zona judetului Iasi care folosesc surse de apa subterana pentru sisteme
de alimentare cu apa si canalizare in localitati cu pana la 10.000 locuitori, sunt : Valea
Lupului ; Letcani : Bogonos, Cogeasca ; Turn Sabaoani ; Strunga : Cucova, Habasesti,
Farcaseni, Bratulesti ; Butea ; Tamaseni, Sabaoani ; Pastraveni ; Targu Frumos ; Braiesti :
Lungani, Razboieni ; Podu Iloaiei, Scobalteni, Pietrarie, Paun, Cercu.
Localitatile din zona judetului Iasi cu surse proprii de apa sunt : Golaiesti, Repedea,
Verseni, Ciohorani, Mitesti, Soci, Miroslovesti, Mircesti, Halaucesti, Luncasi, Rachiteni,
Ursaresti, Izvoare, Scobinti : Zagavia, Fetesti, ; Deleni, Poiana, Maxut, Siretel, Lespezi,
Gropnita : Bulbucani, Sanger, Saveni, Malaesti.
2.1 Parametrii de calitate ai apei potabile
Parametrii de calitate a apei sunt microbiologici, chimici si indicatori.
Apa pentru a putea fi consumata in siguranta trebuie sa respecte limitele admise a
parametrilor din Legea 458 / 2002 Legea calitatii apei potabile
Valorile concentratiilor maxime admise pentru parametrii de calitate ai apei potabile sunt
cele prevazute in tabelele :
Tabel 3 Parametri microbiologici
Parametrul / Unitatea de masura
Escherichia coli (E. coli)/ 100ml
Enterococi (Streptococi fecali)/ 100ml
Valoarea
admisa
0
0
- 70 -
Metoda de analiza
ISO 9308-1
STAS 3001/1991: ISO 7899-2

Acrilamida 1)
Arsen
Benzen
Benz(a)piren
Bor
2)
Bromati
Cadmiu
Clorura de vinil1)
Crom (total)
3)
g/l
g/l
g/l
g/l
mg/l
g/l
g/l
g/l
g/l
Tabel 4 Parametri chimici

Valoarea
Metoda de analiza
admisa
0,10
-*)
10
STAS 7885/67; ISO 6595/97
1,0
SR ISO 11423/1,2-00
0,01
-*)
1,0
SR ISO 9390/01
10
SR ISO 9562/89
5,0
STAS11184/78;SRISO 5961/93
0,50
-*)
50
STAS7884/67;SR ISO 9174/98; SR
ISO 11083/98(CrVI)
0,1
STAS 3224/69
50
STAS 10847/77; SR ISO 6703/1-98
10
STAS 10847/77; SR ISO 6703/1-98
3,0
-*)
0,10
-*)
1,2
STAS 6673/62
0,10
-*)
1,0
STAS 10267/89
20
-*)
50
STAS 3048/1-77; SR ISO 7890/1-98
0,5
STAS 3048/2-96; SR ISO 6777/96
0,10
STAS 12650/88
0,50
STAS 12998/91
10
STAS 6362/85
10
STAS 12663/88
5,0
-*)
(suma
10
-*)
Cupru
mg/l
Cianuri (totale)
g/l
Cianuri (libere)
g/l
Dicloretan
g/l
Epiclorhidrina1)
g/l
Fluor
mg/l
4)
Hidrocarburi policiclice aromatice g/l
Mercur
g/l
Nichel3),5)
g/l
6)
Nitrati
mg/l
6)
Nitriti
mg/l
Pesticide7),8)
g/l/clasa
Pesticide7),9)
g/l/Total
3),10)
Plumb
g/l
Seleniu
g/l
Stibiu
(g/l
Tetracloretan si Tricloretena g/l
concentratiilor compusilor specificati)
1)
Trihalometani
g/l/Total (suma
concentratiilor compusilor specificati)
100
STAS 12997/91
*) Metode de analiza care nu sunt acoperite de standarde romanesti (STAS) sau ISO ori care nu sunt preluate ca
standarde romanesti (SR ISO) si care urmeaza sa fie stabilite ulterior.
NOTA:
1)
Valoarea se refera la concentratia in apa a monomerului rezidual, calculata conform specificatiilor privind
concentratia maxima eliberata de catre polimer in contact cu apa. Statiile de tratare vor notifica autoritatii de
sanatate publica judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, utilizarea compusului in procesul de tratare a apei
pentru potabilizare.
2)
Unde este posibil, valoarea concentratiei trebuie sa fie cat mai joasa, fara a compromite eficienta dezinfectiei.
Pentru apa la care se refera respectarea in practica a valorii se va realiza in maximum 10 ani de la intrarea in
vigoare a prezentei legi, in primii 5 ani acceptandu-se o valoare de 25 g/l.
3)
Pentru cupru se accepta valoarea de 2,0 mg/l, daca reteaua de distributie are componente din cupru.
4)
Valoarea se aplica la o proba de apa prelevata de la robinetul consumatorului printr-o metoda de prelevare
adecvata, astfel incat sa fie reprezentativa pentru cantitatea medie saptamanala ingerata de catre consumator.
Metoda de monitorizare trebuie sa tina seama si de frecventa concentratiilor maxime care pot cauza efecte
asupra sanatatii.
5)
Compusii specificati sunt: benzo(b)fluorantren, benzo(k)fluorantren, benzo(ghi)perilen, indeno(1,2,3-cd)piren.
6)
Se va aplica urmatoarea formula:
nitrat/50 + nitrit/3
1, in care concentratiile de nitrati si nitriti sunt
exprimate in mg/l.
7)
Prin pesticide - clasa se intelege: insecticide, erbicide, fungicide, nematocide, acaricide, algicide, rodendicide,
slimicide organice, compusi inruditi (ca de exemplu regulatori de crestere) si metabolitii relevanti , produsii de
degradare si de reactie. Se vor monitoriza numai pesticidele presupuse prezente in sursa de apa.
8)
Concentratia se refera la fiecare compus individual. Pentru aldrin, diedrin, heptaclor si heptaclor epoxid,
concentratia maxima este de 0,030 g/l.
9)
Prin Pesticide -Total se intelege suma tuturor compusilor individuali, detectati si cuantificati in urma procedurii
de monitorizare.
10)
Pentru apa la care se refera respectarea in practica a valorii se va realiza in maximum 15 ani de la intrarea in
vigoare a prezentei legi, in primii 5 ani acceptandu-se o valoare de 25 g/l.
11)
Concentratia totala a THM trebuie sa fie cat mai mica, fara a compromite dezinfectia.
- 71 -
Compusii individuali
bromdiclormetan.
specificati
sunt:
cloroform,
bromoform,
dibromoclormetan,
Pentru apa la care se refera respectarea in practica a valorii se va realiza in

maximum 10 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi, in primii 5 ani acceptandu-se o
valoare de 150 g/l pentru concentratia totala a THM.
Producatorii, respectiv distribuitorii de apa, vor lua toate masurile necesare pentru
asigurarea conformarii la prevederile Legii 458 / 2002, atat pentru sursele de apa de
suprafata cat si pentru sursele subterane si proprii.

Aluminiu
g/l
Amoniu
mg/l
Bacterii coliforme1) numar/100ml
2)
Carbon organic total (COT)
Cloruri
3)
Tabel 5 - Parametri indicatori

Valoarea
CMA
200
0,50
0
Nici o modificare
anormala
mg/l
250
4)
Clostridium perfringens
numar/100ml
mg/l
Clor rezidual liber

- la intrarea in retea
- la capat de retea
3)
-1
0
Conductivitate
S cm la 20 C)
Culoare
Duritate totala (grade germane), minim

Fier
g/l
Gust
Mangan
Oxidabilitate
PH
2500
Acceptabila
consumatorilor si nici o
modificare anormala
5
200
Acceptabila
modificare anormala
3),6)
5)
50
Acceptabila
modificare anormala
Nedetectabili
la 100ml
Numar de colonii la 22 C/ml

mg O2/l
unitati de pH
5,0
6,5; 9,5
Sodiu
mg/l
Substante tensioactive Total g/l
Sulfat3)
Sulfuri si hidrogen sulfurat
STAS 6326/90
STAS 6328/85
STAS 3001/91 ISO 9308-1
SR ISO 8245/95
STAS 3049/88
SR ISO 9297/98
STAS 3001/91
SR ISO 6461-1;2/98
STAS 6364/78
0,5
0,25
g/l
Miros
Metoda de analiza
200
200
mg/l
g/l
250
100
7)
Turbiditate
UNT
Zinc
g/l
Tritiu
Bq/l8)
8),9),10)
Doza efectiva totala de referinta
mSv/an
11)
Activitatea alfa globala
Bq/l
Activitatea beta globala
Bq/l11)
5
5000
100
0,10
0,1
1
- 72 -
STAS 7722/84
SR EN 27888/97
SR ISO 7887/97
STAS 3326/76
STAS 3086/68
SR13315/96; SR ISO 6332/96
STAS 6324/61
SR EN 1622/97
STAS 3264/81;
SR 8662-1;2/96;
SR ISO 6333/96
STAS 6324/61;
SREN 1622/97
STAS 3001/91;
EN ISO 6222/
STAS 3002/85;
SR ISO 6060/96
STAS 6325/75;
SR ISO 10523/97
-*)
STAS 7576/66;
SR ISO 7875-1;2/96
STAS 3069/87
SR 7510/97;
SR ISO 10530/97
STAS 6323/88
STAS 6327/81
SR ISO 9698/1996
-*)
SR ISO 9696/1996
SR ISO 9697/1996
*) Metode de analiza care nu sunt acoperite de standarde romanesti (STAS) sau preluate ca standarde romanesti
(SR ISO) si urmeaza a fi stabilite ulterior.
NOTA:
1)
Pentru apa imbuteliata unitatea de masura este numar/250 ml.
2)
Acest parametru va fi masurat numai pentru sistemele de aprovizionare care furnizeaza mai mult de 10.000 m3
pe zi.
3)
Apa nu trebuie sa fie agresiva.
4)
Acest parametru trebuie monitorizat atunci cand sursa de apa este de suprafata sau mixta, iar in situatia in
care este decelat trebuie investigata si prezenta altor microorganisme patogene, ca de exemplu: criptosporidium.
5)
Acest parametru se va analiza cand nu se poate sau nu este prevazuta determinarea COT.
6)
Pentru apa plata imbuteliata valoarea minima poate fi redusa pana la 4,5 unitati de pH. Pentru apa imbuteliata
care contine in mod natural sau este imbogatita cu bioxid de carbon, valoarea pH poate fi mai mica.
7)
Pentru apa rezultata din tratarea unei surse de suprafata nu se va depasi 1,0 UNT (unitati nefelometrice de
turbiditate) inainte de dezinfectie.
8)
Frecventa, metodele si localizarile pentru monitorizare vor fi stabilite.
9)
Doza efectiva totala de referinta acceptata pentru un adult corespunde unui consum zilnic de 2 litri apa potabila
pe o durata de un an. Monitorizarea tritiului si a radioactivitatii in apa potabila se face in cazul in care nu exista
datele necesare pentru calcularea dozei efective totale. In situatia in care este demonstrat pe baza unor
monitorizari efectuate anterior ca nivelurile de tritiu la doza efectiva totala de referinta sunt cu mult inferioare
valorii parametrice, se poate renunta la monitorizarea tritiului.
10)
Exclusiv tritiu, potasiu-40, radon si descendentii radonului. Frecventa, metodele si localizarile pentru
monitorizare vor fi stabilite.
11)
Caracterizarea calitatii apei din punct de vedere al continutului radioactiv se face prin masurarea activitatii alfa
si beta globala. In cazul in care valoarea de referinta este depasita, este necesara determinarea activitatii
specifice a radionuclizilor, conform Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei
potabile ( L 458, 2002).
3 Concluzii
Apele de suprafata din zona judetului Iasi, se incadreaza, in general, in normele de calitate
pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare, cu
exceptia situatiilor in care pot aparea poluari accidentale;
Aceste ape pot fi folosite pentru sisteme de alimentare cu apa si canalizare in localitatile
pana la 10 000 locuitori, dupa ce vor fi supuse procesului tehnologic de tratare a apei.
Apele subterane din sursa Timisesti, pot fi, de asemenea, destinate potabilizarii, dupa o
dezinfectie corespunzatoare .
Sursele de apa proprii, pot fi folosite in scop potabil, dupa o dezinfectie eficienta si un
timp de contact al clorului cu apa de minimum 30 minute. Exceptie fac :
Apele din surse proprii, cu un continut de nitrati de peste 50 mg/l, care nu pot fi utilizate in
sistemele de alimentare cu apa .
La extinderea sistemelor de aprovizionare cu apa, se vor folosi surse de apa care
respecta normele de calitate pentru potabilizare, din reglementarile in vigoare.
Teodosiu,C. (2001)Tehnologia apei potabile si industriale, Ed.Matrix Rom, Bucuresti.
Rojanschi,V. (1996) Cartea operatorului din statii de tratare si epurare a apelor.
Legea 458/2002/2005, Legea calitatii apei potabile.
NTPA - 013/2002, Norme de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru
potabilizare
- 73 -
- 74 -
Sectiunea 2
SISTEME DE CANALIZARE SI
EPURARE A APELOR UZATE
- 75 -
- 76 -
SOLUII PENTRU EPURAREA APELOR UZATE PRIN MIJLOACE

LOCALE, PENTRU COMUNITI DE PN LA 10.000 LOCUITORI
Corneliu A.L. Negulescu*, Nicoleta Scarlat**, Mihaela-Dora Rou**
* Dr. Ing. consilier AQUAPROIECT
**Ing. Proiectant - AQUAPROIECT
1.1.Generaliti
La nceputul secolului XXI , aproximativ 45% din populaia Romniei reprezint mediul rural.
Exist unele sate(comune) mai importante n care alimentarea cu ap se face n sistem
centralizat, in timp ce evacuarea apelor uzate ntr-o reea de canalizare este mai puin
dezvoltat.
n prezent, epurarea apelor uzate din Romnia se face la sursele mari de poluare (orae
i mari industrii) unde au fost construite reelele de canalizare care conduc apele uzate la o
staie de epurare i apoi n receptor. n acest caz reelele de canalizare sunt construite de-a
lungul strzilor unde exist muli locuitori pe kilometrul de canal, iar costurile de investiie i
exploatare pot fi recuperate de la locuitori i sunt suportabile.
n schimb n mediul rural, nu se justific ntotdeauna executarea de colectoare, deoarece
exist grupuri de gospodrii izolate, motiv pentru care se aleg alte soluii de epurare i
evacuare final a apelor uzate, care s fie economice i uor de executat. n comunitile
mici rurale receptorii reprezint mici cursuri de ap i cteodat cu regim hidrologic
nepermanent; n acest caz eficiena staiei de epurare trebuie s fie superioar celei de tip
urban, iar efluentul trebuie s fie dezinfectat. Pentru asigurarea n bune condiii a proceselor
de epurare este necesar un personal de exploatare permanent, iar instalaiile s fie
automatizate; deoarece staia este amplasat n apropierea zonelor locuite, instalaiile
trebuie s realizeze un grad avansat de stabilizare a nmolului. rspund.
La evaluarea debitelor i calitii apelor uzate, n localtiile mici i mijlocii trebuie s se
in cont de micile industrii cu caracter agro-alimentar (lptrii, mici abatoare, fabrici de
conserve de fructe etc.) precum i de apele uzate din sectorul agrozootehnic al gospodriilor
(urina animalelor, fraciunea lichid scurs de la platformele de blegar, apele uzate din
grajduri etc.)
n Romnia exist un important numr de case individuale care au sisteme de colectare a
apelor uzate (bazine etane vidanjabile) cuplate cu sisteme de evacuare periodic.
Conform Normativului elaborat de Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti din
punct de vedere al debitului de ape uzate, se deosebesc urmtoarele categorii:
- debite mici (5 < q < 50l/s);
- debite foarte mici (q < 5l/s).
Cazul nostru se ncadreaz la debite mici i foarte mici. Din punctul de vedere al
evacurii apelor uzate n receptorii naturali de suprafa (ruri, lacuri) se poate aplica
normativul NTPA 001/2002 care prezint valorile limit admisibile ale principalilor indicatori
fizico-chimici.
Un alt caz de evacuare a apelor uzate de la aceste comuniti mici, este acela al
evacurii n apele subterane, caz n care trebuie respectate valorile limit admisibile
- 77 -
prevzute pentru apa potabil (Legea nr. 451/2002), deoarece se presupune c apele
subterane pot fi n orice moment solicitate ca surs de ap potabil.
Rezult c apele uzate rezultate n mediul rural de la comuniti mici i mijlocii, nu pot fi
evacuate fr a fi epurate innd cont de reglementrile menionate mai sus.
n ansamblul de msuri de protecia mediului care urmeaz a se prevedea n acest caz,
nu trebuie neglijat problema nmolurilor care rezult n urma proceselor de epurare.
Nmolurile rezultate n urma epurrii apelor uzate, la debite mici i mijlocii, poate fi
studiat din punct de vedere al pretabilitii nmolurilor la folosirea n agricultur i la
condiiile pedoclimatice din zona respectiv.
1.2. Armonizarea cu normele europene

Directiva european nr. 91/271 privind epurarea apelor uzate a fost preluat prin Hotrrea
de Guvern HG 188/2002, care cuprinde normativele: Norme tehnice de protecie a apelor:
NTPA-001/2002, NTPA-002/2002 i NTPA-011/2002. Mai recent HG 352/21.04.2005
actualizeaz unele aspecte din normele menionate mai sus.
Preocuparile AQUAPROIECT privind epurarea apelor uzate prin mijloace ecologice
inovative pentru localitile sub 10000 locuitori s-au aliniat cu reglementrile existente, dup
cum urmeaz:
- Normativul pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor uzate
oreneti Partea a III-a: Staii de epurare de capacitate mic (5<Q<50l/s) i foarte mic
(Q5l/s) indicativ NP 089-03, elaborat de Universitate Tehnic de Construcii Bucureti, n
cadrul Ministerului Transportului, Construciilor i Turismului i aprobat prin Ordinul nr. 640
din 23.10.2003.
- Normativul Tehnic de Protecia Apelor (NTPA) 001/2002 care prevede valorile limit
ale concentraiilor n poluani ai apelor uzate la descrcarea lor n receptori naturali.
2. Colectarea i epurarea apelor uzate la locul producerii lor

n zonele suburbane i n mediul rural populaia este n continu cretere motiv pentru care
autoritile locale trebuie s asigure colectarea i epurarea apelor uzate.
Pentru colectarea i epurarea apelor uzate din mediul rural, trebuie s se stabileasc :
1. Strategia de alegere a sistemului local,
2. Procedeul de evaluare a amplasamentului
3. Caracteristicile apelor uzate
4. Discutarea ncrcrilor n poluani,
5. Prezentarea metodelor de epurare local,
6. Prezentarea metodelor de evacuare a apelor uzate,
7. Stabilirea instalaiilor pentru sistemele locale de epurare,
8. Stabilirea managementului sistemelor locale,
- 78 -
2.1 Epurarea apelor uzate

n general instalaiile proiectate s descarce ape uzate parial epurate n sol, pentru
evacuarea final sunt cele mai recomandabile i puin costisitoare sisteme locale, datorit
necesitii ca preepurarea s fie sumar, nainte de trimiterea lor n sol. Solul are o foarte
mare capacitate de a transforma i recicla cei mai muli poluani care se gsesc n apele
uzate menajere.
Pentru a evacua apele uzate n receptori naturali este necesar o epurare mult mai
costisitoare. Pe de alt parte, evaporarea apelor uzate n atmosfer necesit o preepurare
organic sumar, aceast metod de evacuare fiind sever limitat de condiiile climatice
locale.
2.2. Epurarea apelor uzate i evacuarea prin sol

Solul este partea neconsolidat, exterioar a suprafeei pmntului. Este un aranjament
complex de mineral primar i particule organice care difer ca mrime, compoziie, form i
aranjament. Porii i golurile ntre particule transmit i rein aerul i apa. ntruct apele uzate
trebuie s treac prin aceti pori pentru a fi absorbite i epurate, caracteristicile lor sunt
importante.
Acestea sunt n mare msur determinate de proprietile solului.
Solul este capabil s epureze materie organic, substane anorganice i patogene,
acionnd ca un filtru biologic.
Combinaia acestor procese, acionnd asupra apelor uzate pe msur ce acestea trec
prin sol produc o ap de calitate acceptabil pentru evacuarea n apa subteran n condiii
normale.
Reinerea fizic a particulelor din apa uzat poate fi responsabil pentru o mare parte din
epurarea datorit solului. Acest proces se realizeaz n mai bune condiiuni cnd solul este
nesaturat.
Dac predomin condiii de sol saturat, apa uzat curge prin pori mai mari, realizndu-se
o epurare minim.
Deoarece cele mai multe particule de sol i materie organic sunt ncrcate negativ ele
atrag i rein componentele ncrcate pozitiv din apa uzat. Sarcina total la suprafaa solului
se numete capacitate de schimb cationic i este o bun msur a abilitii solului de a reine
componenii din apa uzat.
Prile ncrcate din sol sunt capabile de a absorbi bacteriile, viruii, NH3, Ntotal i P, care
reprezint principalii constitueni din apa uzat.
Ionii de NH3 pot fi adsorbii pe particule de argil. Dac predomin condiiile anaerobe,
ionii de NH3 pot fi reinui pe particule. Dac este prezent oxigenul, bacteriile pot rapid s
nitrifice NH3 la NO3- care este solubil i se scurge uor ctre apa subteran.
Fosforul, pe de alt parte, este rapid absorbit pe suprafaa mineral a solului i pe
msur ce concentraia de fosfor crete n timp se pot forma precipitai de Fe, Al, Ca, de cele
mai multe prezeni n soluri.
Numeroase studii au artat c 0,6 1,2 m de sol nesaturat este suficient pentru
ndeprtarea bacteriilor i viruilor la nivele acceptabile, aproape de nivelul fosforului. Soluri
cu permeabiliti mari ar putea necesita, adncimi nesaturate mai mari sub suprafaa de
infiltraie dect solurile cu permeabilitate mic.
- 79 -
2.3. Epurarea apelor uzate i evacuarea prin evaporare

Apa uzat poate fi returnat direct ctre ciclul hidrologic prin evaporare. Aceast metod
poate fi folosit n unele zone unde condiiile solului nu permit absorbia n sol sau n zonele
unde apele de suprafa sau contaminarea apei subterane este o problem.
nainte de evaporare este necesar o mic preepurare sau chiar deloc. Totui, condiiile
climatice limiteaz aplicarea acestei metode.
Evaporarea poate avea loc de pe o suprafa de ap, liber de culturi sau o suprafa
plantat. Evaporaia de pe plante se numete transpiraie. ntruct adesea este dificil de a
separa aceste dou procese, ele sunt considerate un singur proces numit evapotranspiraie
(ET).
Dac evapotranspiraia se petrece continuu, trebuie ndeplinite trei condiii:
1. Trebuie s existe o alimentare continu cu cldur pentru a respecta necesitile de
cldur ale apei (aproximativ 590 cal/g de ap evaporat la 1500C);
2. Presiunea vaporilor n atmosfera deasupra suprafeei de evaporare trebuie s rmn
mai mic dect presiunea vaporilor la suprafa; acest gradient de presiune a vaporilor este
necesar pentru a ndeprta umiditatea fie prin difuzie, convecie, sau amndou;
3. Trebuie s fie o continu alimentare cu ap pentru a se evapora la suprafa.
Primele dou condiii sunt puternic influenate de factorii meteorologici ca temperatura
aerului, umiditate, viteza vntului i radiaia solar n timp ce a treia poate fi controlat prin
proiectare.
Folosirea cu succes a evaporrii pentru evacuarea apelor uzate necesit ca evaporarea
s depeasc intrrile totale de ap din sistem. Vitezele de evaporare descresc dramatic pe
perioadele lunilor reci de iarn. n cazul lagunelor de evaporare sau a paturilor de evaporare
trebuie inclus i aportul precipitaiilor. n consecin, aplicarea evaporrii pentru evacuarea
apelor uzate este limitat la zonele unde vitezele de evaporare depesc cantitile de
precipitaii.
Transpiraia plantelor poate fi folosit pentru creterea evaporaiei n soluri acoperite.
Plantele pot transpira cu viteze mari, dar numai n timpul zilei, n sezonul de cretere.
Vitezele lunare medii de evaporare depesc vitezele msurate de evapotranspiraie.
Raportul evapotranspiraiei fa de evaporaie este estimat la 0,75-0,8. n consecin, dac
se folosesc sisteme acoperite ele vor trebui s fie mai mari dect sistemele de suprafa
liber a apei.
2.4. Epurarea apelor uzate i evacuarea n ape de suprafa

Apele de suprafa pot fi folosite pentru evacuarea apelor uzate epurate, dac se respect
Normativul Tehnic de Protecia Apelor NTPA 001-2002 elaborat de Ministerul Mediului i
Dezvoltrii Durabile.
n anumite cazuri, datorit potenialului pentru contact cu omul ca i posibilitatea de
meninere a calitii lacurilor, cursurilor de ap, zonelor umede, folosirea acestor ape pentru
evacuare sunt limitate.
Apele uzate mai mult sau mai puin epurate i evacuate n receptori sunt supuse unor
procese care apar i contribuie la transformrile care se produc n ap i duc n final la
autoepurarea acestora . Aceste transformri depind de gradul de poluare a apei, de
temperatura i timpul de curgere a apei pn la punctul de folosin, de scopul pentru care
urmeaz s fie folosit etc.
- 80 -
Autoepurarea apelor de suprafa se produce prin transformri care au loc n mod

natural; oxigenul care este necesar procesului de autoepurare este luat din apa receptorului ,
iar aerarea ajut la mprosptarea lui.
Acest fenomen de autoepurare se realizeaz fr intervenia omului, fr cheltuieli de
ntreinere i exploatare.
n staiile de epurare aceste transformri se produc n mod artificial, n construcii special
create pentru aceste procese, iar oxigenul necesar este furnizat artificial.
BIBLIOGRAFIE
. AQUAPROIECT S.A. 2007 Studiu privind epurarea apelor uzate prin mijloace ecologice inovative pentru
localiti sub 2000 locuitori din zona de frontier Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile - Bucureti
- 81 -
DIMENSIONAREA SISTEMELOR DE CANALIZARE FUNCTIONAND

SUB PRESIUNE; POMPAREA APEI UZATE DE LA PRODUCATOR
DIRECT IN COLECTOR.
Alexandru Manescu
Prof.dr.ing. Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti.
Cuvinte cheie: retea de canalizare in mediul rural, retea sub presiune, retea sub vacuum, pompare.
Introducere
Sarcinile asumate de Romania, in perioada de preaderare, in ce priveste ridicarea
standardului de viata al populatiei din mediul rural are si o importanta dimensiune legata de
realizarea lucrarilor edilitare in speta a lucrarilor pentru asigurarea cu apa potabila si
evacuarii apelor uzate epurate. Concret pana in 1918 ( deci in 10 ani) trebuie sa aiba apa
potabila toate localitatile peste 50 locuitori iar apa uzata colectata de la aglomerarile peste
2000 LE (populatie echivalenta) trebuie sa fie epurata mecanic si biologic. Pentru localitatile
care vor avea apa dar nu au 2000 loc. ce se intampla? Distinctia intre cele doua cazuri apare
numai in ce priveste fondurile. Pentru localitatile peste 2000 LE fondurile vor putea fi
asigurate din UE ( nerambursabile) pe cand pentru celelalte localitati vor fi folosite fonduri
din bugetul local/ general. In concluzie se poate spune ca anul 2018 este anul in care marea
majoritate a localitatilor vor avea apa potabila la robinet si canalizarea si epurarea adecvata
a apelor uzate. Pentru aceasta vor trebui insa realizate cateva mii de sisteme de alimentare
cu apa si de canalizare.
Cum pentru alimentarea cu apa problemele pot fi solutionate dupa tehnica folosita in
general ( cu anumite particularitati) pentru canalizare lucrurile sunt mai complicate.
Caracteristicile sistemului de canalizare in mediul rural.

Una dintre caracteristici rezulta din densitatea mica a locuitorilor din mediul rural. Daca
media densitatii locuitorilor din Romaia este de cca.1,0 loc/ha (22 mil loc. la 240mii km2)
distributia reala este total diferita ;in orase densitatea este de 50..300 loc /ha pe cand in
localitatile rurale densitatea este 5-30 loc /ha sau chiar mai putin. Aceasta densitate mica se
reflecta in lungimea mare a retelei ; daca in orase lungimea specifica a retelei este de 1,53m/loc in mediul rural aceasta poate ajunge la de 5-20m/loc.
Al doilea factor este cantitatea relativ mica de apa; se considera ca un consum specific
de apa de cca 100 l/om.zi este suficient pentru etapa de dezvoltare actuala si de posibilitatile
de suportabilitate a populatiei. Acest debit redus conduce la debite specifice foarte mici 0,4
.10-4-1,2 l/m.zi.
Al treilea factor este legat de faptul ca variatia zilnica a consumului de apa este mare
(coeficientul de variatie orara este de 0,5 -5). Ca atare o mare parte din timp debitul de apa
uzata va fi foarte redus (in general noaptea); curgerea apei uzate se va face cu viteza foarte
mica.
Al patrulea factor ce trebuie luat in considerare este cel legat de ritmul in care
consumatorii se racordeaza la canalizare; in mod expeditiv se presupune ca toti locuitorii
- 82 -
sunt racordati si in aceste conditii rezulta debitul de calcul. In realitate , din motive economice
de obicei, racordarea se face lent si neuniform. Si atunci cum va functiona reteaua?
In tehnica incetatenita la noi in tara se aplica un singur sistem de retea; canalizare
gravitationala cu apa curgand cu nivel liber. Acest sistem constructiv, in conditiile mentionate
mai sus, va functiona fara sa asigure viteza de autocuratire in majoritatea timpului si pe cea
mai mare a lungimii colectoarelor /7/. Desi posibila spalarea artificiala este greu de aplicat
(costuri mari).
Normele tehnice actuale ( SR EN 752, SR 1846-1)impun trei elemente cheie in
dimensionarea retelei de canalizare : diametrul minim al canalizarii-250mm, viteza minima de
curgere 0,7 m/s si panta minima I= 1000/DN,in %0. Daca se tine seama de debitul mic si de
faptul ca se poate recurge la o spalare hidraulica eficienta s-ar putea admite si diametrul 200
mm si in acest caz panta minima ar trebui sa fie 5%0. De multe ori aceasta panta nu poate fi
asigurata din cauza terenului.
Solutii pentru reteaua de colectare a apelor uzate

a- Retea de colectare a apelor uzate cu functionare gravitationala cu nivel liber.
Este solutia curent aplicata ; mai sus au fost mentionate dificultatile in aplicarea acestui
sistem in mediul rural; mai trebuie mentionat ca blocarea cu materiale biodegradabile a
retelei poate transforma reteua nu in factor de sanatate cum se doreste ci intr-un real factor
de imbolnavire a locuitorilor ( poate fi mai rau decat fara canalizare, in unele cazuri). Nu
trebuie uitat ca unul dintre elementele scumpe ale canalizarii este caminul. Caminul se
amplaseaza la maximum 50m (deci vor fi foarte multe camine) ; totodata caminele sunt
amplasate in axul strazii iar capacele caminelor care se gasesc aproape totdeauna mai sus
sau mai jos decat patul caii de rulare produc greutati in trafic.
b. Solutia de canalizare cu retea functionand sub vacuum

Sau retea vacuumata cum mai este numita. Dezvoltata de peste o jumatate de secol in
tarile unde nivelul apei subterane era sus iar panta terenului mica a fost solutia care a
deblocat problema. Solutia a fost imprumutata de la sistemele de colectare a apei din puturi,
solutie dezvoltata si mult aplicata din cauza lipsei pompelor submersibile. Diferenta este
legata de faptul ca puturile functioneaza continuu si la un debit relativ constant pe cand
evacuarea apei uzate din camine se putea face numai cand era apa in camin; functionarea
periodica punea problema mentinerii vacuumului in colector; realizarea de vane speciale
,care sa mentina colectorul inchis la capete si deci vacuumul in system, a deblocat problema.
Astazi sunt numeroase sisteme care functioneaza de multi ani si cu bune rezultate.
Avantajele si dezavantajele unui asemenea sistem sunt cunoscute / 5 ,7/.
c. Solutia cu reteua de canalizare functionand sub presiune.

Sistem realizat relativ recent deoarece abia acum au fost facute progrese remarcabile in
productia de pompe pentru ape uzate ( gama mare de dimensiuni, fiabilitate ridicata,
protectie contra blocarii, automatizare avansata). Apa colectata in caminul de record este
pompata periodic intr-un colector de canalizate de tip ramificat. Pompa functioneaza automat
dupa nivelul apei din camin iar viteza de curgere a apei in colector este controlata, peste 0,7
m/s. Sistemul are avantaje nete: viteza de autocuratire, diametre mici de colector deoarece
apa curge prin toata sectiunea colectorulului, colectorul nu mai este legat rigid de panta
terenului, adancimea de executie este minima, depasirea unor obstacole este usoara,
dezvoltarea treptata posibila etc. Desigur ca are si dezavantaje, dintre care cele mai
importante vor fi mentionate: siguranta functionarii depinde de siguranta alimentarii cu
energie ( atentie- un sistem de rezerva nu este posibil deoarece trebuie facut pentru toate
pompele din sistem) si o dimensionare corecta a sistemului. Pentru siguranta si pentru
curatire provizorie sistemele realizate / 3 / au prevazut un sistem de spalare periodica cu aer
- 83 -
comprimat. Cum dimensionarea hidraulica are unele aspecte particulare se va reveni asupra
acestui element.
d. Solutia de canalizare a apei uzate epurate la beneficiar.

Aceasta insemneaza ca apa evacuata este epurata intr-o statie de epurare monobloc,
amplasata langa casa, iar apa evacuata este curata. Ca atare nu mai sunt restrictii de viteza
minima de curgere deci pot fi aplicate oricare dintre sistemele precedente. Calitatea apei
epurate este insa importanta. Tehnica de specialitate pune la dispozitie toate componentele
necesare si o combinare dupa criterii economice poate solutiona orice situatie.
Dimensionarea hidraulica a canalizarii functionand sub presiune.

Complicatia problemei apare din faptul ca producerea apei uzate de catre utilizatorul de apa
este aleatoare; locuitorul produce apa uzata dupa criterii libere, nelegate de functionarea
canalizarii; totodate si pompele pot functiona aleatoriu (automatizarea functionarii se face de
regula dupa nivelul apei in bazinul colector- in cazul de fata caminul de record); atat durata
de umplere a caminului cat si durata intre doua pompari pot fi diferite. Sunt trei probleme
care cer o rezolvare initiala: marimea caminului, marimea pompelor (este important sa fie de
acelasi tip pentru usurinta exploatarii), marimea diametrului tronsoanelor colectorului.
Marimea caminului depinde de dimensiunile constructive pentru amplasarea pompei si de
timpul minim obligatoriu intre doua pmpari successive (de regula max. 10 porniri pe ora). Se
poate accepta ca limita superioara a volumului este cantitatea de apa acumulata in 8 ore,
cca 1/3 din apa uzata produsa zilnic. Acest volum ar putea da si limita duratei de intrerupere
a curentului electric de alimentare a pompei. Marimea pompei este data de debitul de apa
uzata (volumul de apa colectata apa poate proveni de la o familie sau de la mai multe familii,
mai rational) de inaltimea de pompare si durata de pompare. Inaltimea de pompare este
legata de dimensiunea colectorului si simultaneitatea pompelor in functiune; inaltimea de
pompare trebuie sa fie buna si cand o singura pompa functioneaza dar si cand foarte multe
pompe sunt in functiune. Este rational sa se adopte pompe cu o caractaristica de pompare
cat mai plata. Desigur ca reducerea debitului pompat , la cresterea presiunii in colector,
poate fi compensata prin prelungirea duratei de functionare. Diametrul colectorului depinde
de marimea pompelor si simultaneitatea de functionare a acestora. Problema care apare
este numarul maxim de pompe care pot fi simultan in functiune, doarece practic este putin
probabil ca toate sa fie in functiune in acelasi timp. Problema este limitata de elementele:
daca diametrul este foarte mic colectorul va functiona la presiune mare deci cu consum mare
de energie; daca diametrul este prea mare costul de investitie creste iar la functionarea unui
numar mai mic de pompe sa nu se mai asigure viteza de autospalare, pe toate sau numai pe
unele tronsoane. Acest lucru se poate corecta prin spalarea cu aer comprimat dar nu trebuie
uitat ca producerea aerului comprimat este scumpa. Automatizare pentru sincronizarea
controlata a pompelor nu este imposibila dar este inca foarte scumpa; ca atare ar fi bine ca
intrarea lor in functiune sa se faca numai prin mijloace hidraulice.
Poate fi important si ritmul de racordare a locuitorilor la sistem; in proiect se considera ca
toti locuitorii sunt racordati dar in realitate acest lucru se poate intampla dupa ani de
functionare a sistemului.
Estimarea debitelor de dimensionare a colectorului se poate face :
-
dupa prevederile SR 1343-1/05, tinand seama de faptul ca valorile stau la baza

estimarii debitelor pentru reteaua extetrioara , conform SR 1846/1 -06; debitul de
dimensionare este Quz. orar max ;
dupa STAS 1479/ 87, care se refera la calculul debitelor din reteaua interioara de
canalizare; se poate accepta ca este posibil un model in care colectorul seamana cu
o coloana de scurgere la un bloc asezat orizontal; debitul este functie de suma
- 84 -
echivalentilor calculabili din faptul ca se accepta o anumita probabilitate de

functionare a obiectelor sanitare din locuinta;
-
cu metode probabilistice; se considera ca fiecare casa racordata functioneaza aleator

si trebuie determinat care este numarul cel mai probabil de case ce produc simultan
debitul maxim de apa uzata; se poate considera ca statiile de pompare din sistem
functioneaza aleator si ca pentru dimensionarea colectorului este nevoie de gasirea
numarului maxim de pompe aflate simultan in functiune.
Rezulta ca problema este destul de complicata deoarece nu se dispune de date obtinute

din exploatare pentru a putea face o estimare a factorului de calare.
Studiu de caz.
Rezolvarea simplificata a unui caz poate da un ordin de marime a dimensiunilor
colectorului, marimii pompei, consumului de energie si costurilor.
a- Datele de baza pentru studiul de caz sunt: localitatea este amplasata intr-o zona
de ses cu panta longitudinala a drumului de 5%0; localitatea are 2000 loc.;
distributia locuitorilor este uniforma pe strada cu lungimea de 6000m; se
presupune ca frontul la strada este de 20m/casa; o familie locuieste intr- o casa
individuala si are 3 membrii; consumul specific de apa este 100 l/om.zi; coeficientii
de variatie zilnica si orara sunt 1,3 respectiv 5,0; toata localitatea este alimentata cu
apa si toate casele vor fi racordate la canalizare; debitul de apa uzata restituita la
canalizare 100 l/om.zi.
b- Cu aceste date rezulta: localitatea are 668 familii (case).
c- Cu variatia considerata se calculeaza debitul de calcul si debitul minim pe calector
in sectiunile de colector aflate la 20,1500,3000,4500 si 6000m. Valorile sunt date in
tabelul 1.
c-1- dupa SR 1343-1/05 rezulta un debit cu crestere liniara cu valoare maxima in
sectiunea finala, vezi tab 1.
c-2-Dupa STAS 1479 se evalueaza numarul de echivalenti pentru o familie ( dotare tip :
1 chiuveta= 0,33 l/s (1E), 1 baie= 0,66l/s (2E), un spalator=0,33l/s (1E), 1 WC=2l/s (6 E)
sau 3,33l/s (10E) in total. Cu valorile date in standard se poate calcula numarul de
echivalenti si debitul de dimensionare pentru aceleasi sectiuni. Valorile sunt date in
tabelul 1. Valorile nu mai cresc liniar si sunt mai mari decat cele calculate cu SR 1343.
c-3- Pentru estimarea debitului prin metode probabilistice se adopta urmatoarea metoda:
se considera ca fiecare consummator va utiliza volumul de apa afectat (100l/om.zi)
folosind cel putin un robinet; cum debitul tip al unui robimet este 0,13 l/s rezulta un timp
maxim de folosire a apei in 100: 0,13l/s = 769 sec. sau cca 13 minute din cele 1440
minute durata unei zile. Problema care se pune este : cati din locuitori folosesc apa in
acelasi timp, considerand ca apa este folosita toata intr-o singura transa. Daca se
foloseste metoda propusa de ing C Felix /1/ rezulta ca numarul cel mai probabil de familii
care functioneaza simultan este 6 ( unde T=1440 min/an, t=13min., n=667 familii).
Rezulta ca debitul maxim pe colector va fi 6x 0,13 = 0,78 l/s; debitul pare deosebit de
mic; pentru siguranta dimensionarii cele 6 familii vor fi considerate la capatul amonte al
colectorului.
c-4- estimarea debitului functie de numarul maxim de pompe in functiune simultana; se
foloseste tot metoda data in /1/; numarul maxim de pompa in functiune este calculabil cu
relatia
- 85 -
t( n+1)
t(n-1)
----------- > a > -------- -1
T
T
(1)
In formula semnificatia termenilor este: T durata de repetabilitate a fenomenului (24 ore

sau 1440 minute), t= 2,5 min. durata de functionare zilnica a unei pompe ; n este numarul de
statii de pompare.
Calculul se face in doua ipoteze: (1) fiecare familie are amplasata o pompa in caminul de
record (n=667); (2) o statie de pompare este instalata la fiecare 4 familii (667/4=167); din
calcul rezulta ca numai 1,2 pompe sunt in functiune simultana ; debitul maxim va fi 1,2x 2=
2,4 l/s, valoarea fiind atasata sectiunii amonte a colectorului; calculul a fost facut considerand
ca se prevede o pmpa cu debit mic, 2 l/s si inaltimea de pompare cca 8m; daca vor fi
produse si pompe mai mici calculul se poate reface.
Tabel 1. Debite de dimensionare a colectorului
Sectiunea
SR 1343 mc/zi
l/s
STAS 1479 E
l/s
Probabilitate de
funct. locuinte,
l/s
Prob de funct.
pompe;
l/s
20m
0,3
0,003
10
0,43
0,16
1500m
325
3,76
1670
7,14
0,16
3000m
650
7,5
3330
11,1
0,16
4500m
975
11.3
5000
14,33
0,16
6000m
1300
15,05
6660
17,10
0,16
2,4
2,4
2,4
2,4
2,4
Se poate constata ca: debitele date de SR 1343 sunt apropiate de cele obtuinute cu
STAS 1479 cu mentiunea ca debitele dupa STAS 1479 sunt mai favorabile dimensionarii in
portiunea initiala a colectorului; valoarea debitelor obtinute folosind ideea de functionare
simultana a familiilor sau pompelor conduce este foarte mica( valori de debite usor de
depasit in practica). Se poate lua in calculul de dimensionare a colectorului varianta cu
debite calculate cu STAS 1479.
d- Dimensionarea colectorului se face pentru tuburi din PVC, cu panta hidraulica
medie egala cu panta medie a terenului (5%0) si pe tronsoane de 1500m; viteza
apei trebuie sa fie min. 0,7 m/s; pentru comparatie este dat si diametrul tubului in
varianta canalizare gravitationala cu nivel liber. Valoarea diametrului colectorului
este data in tabelul 2
Tabel 2: dimensiunea diametrului colectorului
Sectiunea
20m
Canalizare.
250mm
gravitationala
Canalizare cu 75mm
pompare
1500m
250mm
3000m
250mm
4500m
250mm
6000m
250mm
125mm
160mm
160mm
160mm
e- Comparatie economica intre variante: pentru o mai buna vizualizare a costurilor in

tabelul 3 sunt date sumele de investitie pentru cele doua variante.
- 86 -
Tabel 3 Evaluarea costurilor de investitie (RON)
colector
camine
nr
Pu/buc Inv.
nr
DNmm L/m Pu/m Inv.
6
6
10
10
lei
lei
Gravit.
250
6000 352
2,112 120 1500
0,18 Pompare 125
1500 246
0,369 12 1500
0,018 167
*
160
4500 274
1,223
Varianta
pompe
Pu/buc Inv.
106
lei
30000 4,993
Total
106
lei
2,638
6,61
* valoarea este calculate pentru varianta cu una statie de pompare la 4 familii.

** valorile au echivalenta leu=RON
Daca se estimeaza valoarea costului energiei de pompare rezulta ( putere pompa 1,0
kW/pompa; durata de functionare zilnica 10 min; numar de pompe 167; cost energie 0,4
lei/kWh)
167x 1,0 x (10/60) x 365 x 0,4 = 132400 lei/an

consumul specific mediu de energie este ( volum de apa 200mc/zi x365 zile= 73000
mc/an) si (167 x1,0 x (10/60) x 365= 10200 kWh/an) de 0,14 kWh/mc.
f- unele concluzii pot fi trase: (1) dimensionarea colectorului se poate face la debitul
calculat dupa STAS 1479; (2) diferentele intre valorile debitelor calculate dupa SR
1343 si STAS 1479 sunt mici in final dar sunt diferite in partea initiala a colectorului;
(3) costul de investitie pentru varianta gravitationala rezulta mai mic; ( 4) pentru o
evaluare corecta este esential costul statiilor de pompare si alegerea unei pompe
adecvate; consumul de energie este mic, cca 0,14 kWh/mc, revenind unui locuitor
cca 66 lei/an; acest cost ar trebui comparat cu costul masurilor de tinere in
functiune a unei retele gravitationale ( spalare, costul suplimentar al epurarii a apei
de spalare etc).
Concluzii
a- In urmatorii 10 ani vor trebui realizate cateva mii de sisteme de canalizare pentru
localitatile din mediu rural.
b- Retelele de canalizare realizate in stil clasic-curgere gravitationala cu nivel liber- vor
avea mari probleme de exploatare din cauza debitului redus si a imposibilitatii realizarii
vitezei de autocuratire pe cea mai mare parte a lungimii acesteia.
c- In lume au fost realizate solutii alternative: canalizare functionand sub vacuum,
canalizare functionand sub presiune. Reteaua de canalizare sub presiune are multe
avantaje, cum ar fi: adancime mica de pozare, dimensiunui mici pentru colector, depasirea
usoara a obstacolelor de pe traseu etc. Reteaua are nevoie de o buna dimensionare si o
exploatare specializata. Intr-o prima etapa se poate accepta ca dimensionarea colectorului
se poate face la debitul calculate dupa STAS 1479.
d- Din studiul de caz rezulta un cost mai mare de investitie dar un consum relativ mic de
energie. Este esentiala gasirea unor sisteme de pompare de dimensiuni mici si cost cat mai
redus; costul statiilor de pompare a fost facut ca pentru lucrari mari.
e- Determinarea debitelor de calcul se poate face in mai multe metode; din calcul se
poate constata diferente relativ mari ale valorilor. Aplicarea calculului probabilistic nu
conduce inca la o solutie economicoasa de determinare a debitului maxim in retea si a
ritmului de pompare.
- 87 -
f- Intrucat nu avem inca experienta in alcatuirea acestor tipuri de retele transferal de

informatie din tarile cu traditie este important. Determinarea ritmului de pompare intr-un caz
real este necesar pentru a putea stabili riscul dimensionarii la valorile de debit calculate dupa
o metoda sau alta.
Bibliografie
1. C St Felix; Consideratii asupra dimensionarii conductelor de distributie a apei; Bul. Soc. Politehnica 5-8/1845
2. P Trofin ; Consideratiuni asupra dimensionarii conductelor de distributie a apei; Bul. Soc Politehnica /1945
3. J Doinel ; Assainissement; Lalternative des reseaux ramifies sous pression; Leau, Lindustrie, Les Nuisances
nr 306/ 2007
4. xxx
Sisteme de canalizare sub presiune: Prospect/ ROMET- Buzau, 2007
5. D Cvaci, F W Gunthlet; Analiza a 20 sisteme speciale de canalizare in mediul rural (canalizare sub presiune si
prin vacuum); ARA conference 2006
6. F Gergely, Peter Alex. ; Sistem de canalizare prin vacuum; Conference of Yung Professionels- Bucharest
2005.
7. Al Manescu-Derspre necesitatea dezvoltarii de solutii noipentru sisteme de canalizare pentru localitatile din
mediul rural; ROMAQUA 1/2008
- 88 -
ELEMENTE TEHNICO-ECONOMICE PRIVIND ADOPTAREA

SOLUTIILOR DE EPURARE PENTRU LOCALITATI DISPERSATE PE
ARII MARI. STUDIU DE CAZ IN JUDETUL GIURGIU.
Eduard Dinet *, Raluca Racoviteanu **, Gabriel Racoviteanu***

*Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Catedra de Inginerie Sanitara si Protectia Apelor, B-dul Lacul Tei
nr. 124, Sector 2, Bucuresti, edi@utcb.ro
**Infrawater, Otopeni, Calea Bucuretilor nr. 1, lot 5, Ilfov, 075100, CP 83, raluca.racoviteanu@infrawater.ro
*** Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Catedra de Inginerie Sanitara si Protectia Apelor, B-dul Lacul
Tei nr. 124, Sector 2, Bucuresti, rgabriel@utcb.ro
Keywords: Wastewater treatment options analyses; technical-economical analyses.
Date generale
Problema alegerii solutiei optime de epurare a apelor uzate si tratare a namolurilor rezultate
de din statiile de epurare, pentru localitati dispersate pe arii extinse, este o problema
complexa, care implica o analiza detaliata pentru fiecare caz in parte.
O astfel de analiza s-a realizat pentru alegerea solutiei de epurare, respectiv deshidratare
a namolurilor rezultate din statiile de epurare, pentru 6 localitati din judetul Giurgiu: Giurgiu,
Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari, Buturugeni si Mihailesti.
A fost necesara efectuarea unei analize detaliate pentru selectarea celor mai favorabile
locatii pentru statiile de epurare si selectarea modului de realizare a deshidratarii namolului
rezultat in urma procesului de epurare.
Referitor la epurarea apei uzare s-au analizat optiuni legate de amplasarea statiilor de
epurare, astfel:
Statii de epurare independente pentru fiecare localitate analizata, cu urmatoarele

capacitati de epurare:
SE Giurgiu - 82.400 l.e.; SE Bolintin Vale - 11.200 l.e.; SE Ogrezeni - 4.500 l.e.;
SE Gradinari - 3.500 l.e.; SE Buturugeni - 4.200 l.e.; SE Mihailesti - 6.600 l.e.
O statie de epurare independenta pentru Giurgiu si o statie de epurare centralizata

pentru restul localitatilor, cu capacitatile de epurare si locatiile prezentate in cele ce
urmeaza:
SE Giurgiu 82.400 l.e.;
SE Buturugeni centralizata pentru Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari,

Buturugeni, Mihailesti 30.000 l.e.;
SE Mihailesti centralizata pentru Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari, Buturugeni,

Mihailesti 30.000 l.e.
sau
- 89 -
Pentru deshidratarea namolurilor provenite din statiile de epurare s-au analizat

urmatoarele ipoteze:
Deshidratarea centralizata a namolului in SE Giurgiu; in aceasta optiune s-a

considerat transportul namolului stabilizat produs in diferite locatii la SE Giurgiu
folosind vehicule speciale de transport;
Deshidratarea locala in statiile de epurare propuse; aceasta optiune a fost impartita in

2 sub-optiuni, functie de echipamentul folosit pentru deshidratare: unitati locale fixe de
deshidratare si unitati mobile de deshidratare.
Tinand cont de elementele expuse anterior s-au identificat 7 optiuni diferite ce vor fi
analizate in cele ce urmeaza. Optiunile identificate sunt prezentate in tabelul urmator.
Tabel 1. Descrierea optiunilor identificate privind epurarea apelor uzate si deshidratarea namolurilor
Nr.
Parametru
crt
Epurarea
apelor
uzate
Deshidrata
re namol
Optiunea 1
Optiunea
5
Optiunea 2
Optiunea 3
Optiunea 4
SE Giurgiu
independenta
82.400 l.e.
SE Giurgiu
independenta
82.400 l.e.
SE Giurgiu
independenta
82.400 l.e.
SE Giurgiu
independenta
82.400 l.e.
SE Giurgiu
SE Giurgiu
independenta independenta
82.400 l.e.
82.400 l.e.
SE Bolintin Vale
independenta
11.200 l.e.
SE Bolintin
Vale
independenta
11.200 l.e.
SE Ogrezeni
independenta
4.500 l.e.
SE Gradinari
independenta
3.500 l.e.
SE Buturugeni
independenta
4.200 l.e.
SE Mihailesti
independenta
6.600 l.e.
Deshidratare
locala in SE
Giurgiu
SE Bolintin
Vale
independenta
11.200 l.e.
SE Ogrezeni
independenta
4.500 l.e.
SE Gradinari
independenta
3.500 l.e.
SE Buturugeni
independenta
4.200 l.e.
SE Mihailesti
independenta
6.600 l.e.
Deshidratare
locala in SE
Giurgiu
Centralizat in
Buturugeni,
pentru Bolintin
Vale,
Ogrezeni,
Gradinari,
Buturugeni si
Mihailesti
30.000 l.e.
Centralizat
in
Buturugeni,
pentru
Bolintin
Vale,
Ogrezeni,
Gradinari,
Buturugeni
si Mihailesti
30.000 l.e.
Centralizat in
Mihailesti
pentru
Bolintin Vale,
Ogrezeni,
Gradinari,
Buturugeni si
Mihailesti
30.000 l.e.
Deshidratar
e locala in
SE Giurgiu
Deshidratare
locala in SE
Bolintin Vale
Unitate mobila
- 3 zile in
Bolintin Vale
Deshidratare
locala in SE
Ogrezeni
Unitate mobila
- 1 zi in
Ogrezeni
Centralizat in
Giurgiu,
pentru
Giurgiu,
Bolintin Vale,
Ogrezeni,
Gradinari,
Buturugeni si
Mihailesti
Transportul
namolului
stabilizat de la
SE Buturugeni
la SE Giurgiu
Centralizat in
SE Giurgiu,
pentru
Giurgiu,
Bolintin Vale,
Ogrezeni,
Gradinari,
Buturugeni si
Mihailesti
Transportul
namolului de
la SE
Mihailesti la
SE Giurgiu
Deshidratare
locala in SE
Gradinari
Unitate mobila
- 1 zi in
Gradinari
Deshidratare
locala in SE
Buturugeni
Unitate mobila
- 1 zi in
Bututurgeni
Deshidratare
locala in SE
Mihailesti
Unitate mobila
- 1 zi in
Mihailesti
SE Ogrezeni
independenta 4.500
l.e.
SE Gradinari
independenta 3.500
l.e.
SE Buturugeni
independenta 4.200
l.e.
SE Mihailesti
independenta 6.600
l.e.
Deshidratare
centralizata in SE
Giurgiu, pentru
Giurgiu, Bolintin
Vale, Ogrezeni,
Gradinari,
Buturugeni si
Mihailesti
Transportul
namolului stabilizat
de la Bolintin Vale
la Giurgiu
Transportul
de la Ogrezeni la
Giurgiu
Transportul
de la Gradinari la
Giurgiu
Transportul
de la Buturugeni la
Giurgiu
Transportul
de la Mihailesti la
Giurgiu
- 90 -
Deshidratar
e locala in
SE
Buturugeni
Optiunea 6
Optiunea 7
Giurgiu
independent
SEAU 82.400 p.e.
Centralizat in
Mihailesti
pentru
Bolintin Vale,
Ogrezeni,
Gradinari,
Buturugeni si
Mihailesti
30.000 l.e.
Deshidratare
locala in SE
Giurgiu
Deshidratare
locala in SE
Mihailesti
Fiecare optiune a fost evaluata din mai multe puncte de vedere; astfel s-a avut in vedere:
analiza metodelor locale/centralizate pentru epurarea apelor uzate;
analiza modului de realizare a deshidratarii namolului;
analiza costurilor de investitie si operationale, inclusiv costul transportului namolului

stabilizat pe fiecare ruta;
analiza financiara si economica a optiunii.
Principalele criterii care au stat la baza evaluarii fiecarei optiuni au fost:
Distantele intre localitati, pe strazi:
Lungimile colectoarelor de canalizare:
Bolintin Vale - Giurgiu = 80 km; Ogrezeni Giurgiu = 77 km; Gradinari Giurgiu =

70 km; Buturugeni Giurgiu = 67 km; Mihailesti Giurgiu = 60 km.
Bolintin Vale Ogrezeni = 7.5 km; Ogrezeni Gradinari = 5.2 km; Gradinari
Buturugeni = 5.4 km; Buturugeni Mihailesti = 7.8 km.
Cotele terenului pentru fiecare localitate:
Cota terenului in Bolintin Vale = 102.50 m; Cota terenului in Ogrezeni = 100.00 m;

Cota terenului in Gradinari = 96.50 m; Cota terenului in Buturugeni = 91.00 m;
Cota terenului in Mihailesti = 78.00 m;
Capacitatea de transport a autocamioanelor; volumul acestora trebuie sa asigure

tansportul volumului total de namol intr-o perioada de timp adecvata 12 m3;
Timp de incarcare a rezervorului mobil 1 ora;
Timp de descarcare a rezervorului mobil 1 ora;
Viteza medie a vehiculelor de transport 45 km/h;
Capacitatea unitatii mobile de deshidratare rezulta in urma conditiei de a deshidrata

intreaga cantitatea de namol produs in 7 zile in Bolintin Vale doar in 3 zile = 80 m3/zi;
in celelalte zile, unitatea mobila de deshidratare va fi mutata si va realiza
deshidratarea namolul in celelalte localitati (o zi pe localitate): Ogrezeni, Gradinari,
Buturugeni si Mihailesti;
Perioada de amortizare a vehiculelor 10 ani;
Costul de intretinere estimat, considerat ca procent fix de 1.5% din costul investitiei;
Salariu de 250 Euro/luna, angajat; s-au considerat 22 zile lucratoare/luna, 8 ore/zi

timp de lucru;
Toate asigurarile si taxele pentru vehicule incluse;
Costul mediu pentru combustibil si alte consumabile 0.7 Euro/km;
Costul polimerului nu a fost inclus, deoarece este considerat acelasi, in toate

optiunile;
Volumul necesar pentru stabilizarea si retinerea namolului a fost considerat pentru 10

zile.
- 91 -
Descrierea optiunilor analizate

Descrirea optiunii 1
In optiunea 1, au fost analizate urmatoarele ipoteze:
Localitati cu statii de epurare independente:
SE Giurgiu 82.400 l.e.; SE Bolintin Vale 11.200 l.e.; SE Ogrezeni 4.500 l.e.;
SE Gradinari 3.500 l.e.; SE Buturugeni 4.200 l.e.; SE Mihailesti 6.600 l.e.
Transportul namolului stabilizat din fiecare localitate dotata cu statie de epurare (total
52 m3/zi) la SE Giurgiu, unde este deshidratata intreaga cantitate de namol
(480+52=532 m3/zi).
Figura 1. Plan descriptiv al optiunii 1 epurare independenta si deshidratare centralizata in SE Giurgiu
Adoptarea optiunii 1 implica:
O statie de epurare de capacitate mare in Giurgiu si 5 statii de epurare de capacitate

mica in celelalte locatii;
Capacitate mare pentru prelucrarea namolului in SE Giurgiu;
Autocamioane speciale prevazute cu rezervor pentru transportul namolului de la

fiecare localitate la SE Giurgiu, unde se va realiza prelucrarea namolului; sunt
prevazute 2 autocamioane de 12 m3 pentru Bolintin Vale si cate un autocamion de 12
m3 pentru celelalte localitati.
Principalele avantaje ale acestei optiuni sunt:
Legat de epurarea apelor uzate:
- 92 -
Colectoare de canalizare mai scurte; se evita astfel folosirea unor colectoare de

canalizare lungi care necesita dotarea cu statii de pompare, respectiv se reduc
costurile de investitie si cele de operare;
Legat de metoda de deshidratare:
Procesare centralizata al namolului intr-o singura locatie.
Principalele dezavantaje ale acestei optiuni sunt:
Costurile:
Cost mare al investitiei, in mare parte datorita autocamioanelor pentru transportul

namolului;
Cost de operare mare, in mare parte datorita transportului namolului de la fiecare

localitate la SE Giurgiu;
Realizarea mai multor statii de epurare; implica un numar mare de personal

calificat, dispersat in fiecare locatie;
Vehicularea unor cantitati mari de namol intr-o singura locatie implica dificultati de
natura tehnica si costuri mari de pentru depunerea namolului procesat.
Descrierea optiunii 2
In optiunea 2 au fost analizate urmatoarele ipoteze:
Deshidratare locala a namolului in fiecare localitate:
SE Giurgiu 480 m3/zi; SE Bolintin Vale 34 m3/zi; SE Ogrezeni 4.3 m3/zi; SE

Gradinari 3.4 m3/zi; SE Buturugeni 3.8 m3/zi; SE Mihailesti 6.5 m3/zi.
Adoptarea optiunii 2 implica:
O statie de epurare mare in Giurgiu si 5 statii de epurare cu capacitate mica in

celelalte localitati;
Deshidratare locala a namolului in fiecare statie de epurare.
Legat de epurarea apei uzate:

Evacuarea namolului in zona de productie;
Volume mici ale bazinelor de retentie pentru stabilizarea namolului;
Cost mic de investitie si operare.
- 93 -
Figura 2. Plan descriptiv al optiunii 2 epurare si deshidratare independente

Personal calificat mai mare, necesar pentru operarea unitatilor de deshidratare.
Deshidratarea locala a namolului:
In SE Giurgiu se foloseste o unitate fixa de deshidratare, strict pentru cantitatea

de namol produsa in SE Giurgiu;
Pentru restul localitatilor se foloseste o unitate mobila de deshidratare; va

prelucra namolul dupa cum urmeaza: 3 zile in Bolintin Vale si cate o zi in restul
localitatilor.
- 94 -
Figura 3. Plan descriptiv al optiunii 3 epurare si deshidratare a namolului independente (o unitate de

deshidratare fixa pentru Giurgiu si o unitate mobila de deshidratare pentru Bolintin, Gradinari, Ogrezeni,
Buturugeni si Mihailesti).
Legat de epurarea apei uzate:

Evacuarea namolului in zona de productie;
Doar o singura unitate de deshidratare a namolului, care cere numar mic de

personal;
Principalele dezavantaje ale acestei optiunii sunt:
Costuri:
Cost mare al investitiei, in mare parte datorita unitatii mobile de deshidratare;
Cost de operare mare, in mare parte datorat transportului unitaii mobile de

deshidratare;

Volume mari ale bazinelor de stabilizare a namolului;
Personal calificat necesar pentru operarea unitatilor de deshidratare.
- 95 -
Centralizarea epurarii apelor uzate in urmatoarele locatii:
SE Buturugeni 30.000 l.e. (care acopera Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari,

Buturugeni si Mihailesti);
Transportul namolului stabilizat de la SE Buturugeni (total 52 m3/zi) la SE Giurgiu,

unde este deshidratata intreaga cantitate de namol (480+52=532 m3/zi).
Aceasta solutie implica transportul apei uzate colectate dupa cum urmeaza:
gravitational intre Bolintin Vale si Buturugeni (doar 1 statie de pompare la traversarea

raului Arges);
prin pompare de la Mihailesti la Buturugeni; sunt necesare 6 statii de pompare pe

colectorul de transport, situate la o distanta de aproximativ 1 km una fata de cealalta
pe drumul dintre Mihailesti si Buturugeni.
Figura 4. Plan descriptiv al optiunii 4 centralizarea epurarii in Giurgiu si Buturugeni si centralizarea deshidratarii
namolului in SE Giurgiu
Centralizarea epurarii apelor uzate doar in 2 localitati: Giurgiu si Buturugeni;
Centralizarea deshidratarii namolului, doar in SE Giurgiu.
- 96 -
Costuri:
Cost mare al investitiei, in mare parte datorat colectoarelor de canalizare dintre

localitati, statiilor de pompare si vehiculelor pentru transportul namolului;
Cost de operare mare, in mare parte datorat consumului energetic al statiilor de

pompare si transportului namolului de la Buturugeni la SE Giurgiu
SE Buturugeni 30.000 l.e. (care acopera Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari,

Deshidratarea locala a namolului in SE Giurgiu, respectiv in SE Buturugeni.
Aceasta solutie implica transportul apei uzate colectate dupa cum urmeaza:
gravitational intre Bolintin Vale si Buturugeni (doar 1 statie de pompare la traversarea

raului Arges);
prin pompare de la Mihailesti la Buturugeni; sunt necesare 6 statii de pompare pe

colectorul de transport, situate la o distanta de aproximativ 1 km una fata de cealalta
pe traseul dintre Mihailesti si Buturugeni.
Figura 5. Plan descriptiv al optiunii 5 centralizarea epurarii si deshidratarii in Giurgiu si Buturugeni.
- 97 -
Centralizarea epurarii apelor uzate doar in 2 localitati: Giurgiu si Buturugeni;
Centralizarea deshidratarii namolului doar in 2 localitati: Giurgiu si Buturugeni.
Costuri:

localitati si statiilor de pompare;
Cost de operare mare, in mare parte datorat consumului energetic al statiilor de

pompare.
SE Mihailesti 30.000 l.e. (care acopera Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari,

Transportul namolului stabilizat de la SE Mihailesti (total 52 m3/zi) la SE Giurgiu, unde

este deshidratata intreaga cantitatea de namol (480+52=532 m3/zi).
Aceasta solutie implica transportul apei uzate colectate, gravitational de la Bolintin Vale la
Mihailesti (doar 1 statie de pompare la traversarea raului Arges).
Figura 6. Plan descriptiv al optiunii 6 centralizarea epurarii in Giurgiu si Mihailesti si centralizarea deshidratarii
namolului in SE Giurgiu
- 98 -
Principalele avantaje ale acestei optiuni:
Centralizarea epurarii apelor uzate doar in 2 localitati: Giurgiu si Mihailesti;
Centralizarea deshidratarii namolului, doar in SE Giurgiu.
Principalele dezavantaje ale acestei optiunii:
Costuri:

localitati, statiei de pompare si vehiculelor pentru transportul namolului;
Cost de operare mare, in mare parte datorat consumului energetic al statiei de

pompare si transportului namolului de la Mihailesti la SE Giurgiu;
SE Mihailesti 30.000 l.e. (care acopera Bolintin Vale, Ogrezeni, Gradinari,

Figura 7. Plan descriptiv al optiunii 7 centralizarea epurarii si deshidratarii in Giurgiu si Mihailesti.
- 99 -
Deshidratarea locala a namolului in SE Giurgiu, respectiv in SE Mihailesti.
Aceasta solutie implica transportul apei uzate colectate, gravitational de la Bolintin Vale la
Mihailesti (doar 1 statie de pompare la traversarea raului Arges).
Centralizarea epurarii apelor uzate doar in 2 localitati: Giurgiu si Mihailesti;
Centralizarea deshidratarii namolului doar in 2 localitati: Giurgiu si Mihailesti;
Costuri:

localitati si statiei de pompare;
Cost de operare mare, in mare parte datorat consumului energetic al statiei de

pompare.
Rezultatele analizei de optiuni, avantajele si dezavantajele fiecarei optiuni sunt sintetizate

in urmatorul tabel.
Tabelul 2. Rezultatele analizei de optiuni
Nr.
crt
1
2
3
Parametru
Costul de investitie
(Euro)
Costul de operare
(Euro/an)
Costul apei
3
epurate (Euro/m )
AVANTAJE
Optiunea 1
DEZAVANTAJE
Optiunea 3
Optiunea 4
Optiunea 5
Optiunea 6
Optiunea 7
16,578,000
15,289,000
15,444,000
18,968,000
17,654,000
19,106,000
17,792,000
1,513,174
1,224,286
1,238,855
1,496,276
1,294,455
1,461,477
1,248,925
0.256
Colectoare
scurte fara
statii de
pompare
Deshidratare
centralizata in
SE Giurgiu,
pentru toate
localitatile
Fara epurare
centralizata
5
Optiunea 2
0.207
Colectoare
scurte fara
statii de
pompare
Evacuarea
namolului in
zona de
producere
0.210
Colectoare
scurte fara
statii de
pompare
Evacuarea
namolului in
zona de
producere
0.254
Epurare
centralizata
doar in 2 SE
Deshidratare
locala si
evacuarea
namolului in 2
locatii
Volume mici
Doar o unitate Fara problema Fara
ale bazinelor
de
namolului in
transportul
de stabilizare a deshidratare a Buturugeni
namolului pe
namolului
namolului
drumurile
pentru 5 locatii
publice
Cost scazut al
investitiei
Cost de
operare scazut
Personal
Volume mari Transport
Colectoare
calificat
ale bazinelor dificil al
lungi de
necesar pentru de stabilizare namolului
canalizare de
operarea
a namolului
folosind
la Bolintin
unitatilor de
autocamioane Vale,
deshidratare
speciale
Ogrezeni,
Gradinari,
Mihailesti la
Buturugeni
- 100 -
Deshidratare
centralizata in
SE Giurgiu
0.219
Epurare
centralizata
doar in 2 SE
0.248
Epurare
centralizata
doar in 2 SE
0.212
Epurare
centralizata
doar in 2 SE
Deshidratare
centralizata in
SE Giurgiu
Deshidratare
locala si
evacuarea
namolului in 2
locatii
Fara problema Fara
namolului in
transportul
Mihailesti
namolului pe
drumurile
publice
Transport
dificil al
namolului
folosind
autocamioane
speciale
Colectoare
lungi de
canalizare de
la Bolintin
Vale,
Ogrezeni,
Gradinari,
Buturugeni la
Mihailesti
Nr.
crt
Parametru
Optiunea 1
Optiunea 2
Optiunea 3
Optiunea 4
Optiunea 5
Optiunea 6
Optiunea 7
Consum
ridicat de
energie
datorita
statiilor de
pompare din
Bolintin Vale si
de pe sectorul
Mihailesti Buturugeni
Cost mare al
investitiei
Cost de
operare mare
Cantitati mari
de namol
deshidratat vor
fi evacuate in
zona Giurgiu
Consum ridicat
de energie
datorita statiei
de pompare
Bolintin Vale
Cost mare al
investitiei
Cost de
operare mare
Cost mare al
investitiei
Cost de
operare mare
Cantitati mari
de namol
deshidratat vor
fi evacuate in
zona Giurgiu
Cost mare al
investitiei
Cantitati mari
de namol
deshidratat vor
fi evacuate in
zona Giurgiu
Cost mare al
investitiei
Cost de
operare mare
Cost de
operare mare
Cost mare al
investitiei
Cost de
operare mare
Analiza rezultatelor prezentate in tabelul 2 pune in evidenta:
Optiunea 2 si Optiunea 3 sunt echivalente atat din punct de vedere al costurilor de

investitie cat si al costurilor de operare;
Costul apei epurate este identic;
Optiunile bazate pe transportul namolului stabilizat prin pompare sau prin mijloace
auto pe distante mai mari de 2.0 2.5 km conduc la costuri de investitie si operare
prohibitive (vezi optiunea 5 si optiunea 6);
In cazul analizat se propune optiunea 3 caracterizata prin:
statii de epurare in fiecare locatie;
deshidratarea namolului pentru grupul de localitati amplasate favorabil printr-o

unitate de deshidratare mobila, care va asigura in fiecare locatie procesul de
deshidratare a namolului stabilizat.
Concluzii
Alegerea solutiei de epurare a apelor uzate si tratare a namolurilor rezultate din statiile de
epurare este o problema complexa, care depinde de multi parametri variabili. Pentru fiecare
caz in parte este necesara o analiza detaliata, in care trebuie sa se tina cont de toate
elementele care influenteaza procesele de epurare si de operare, atat la nivel de localitate,
cat si la nivelul intregului ansamblu format de localitatile din zona analizata.
Analiza tehnico-economica a solutiilor propuse este necesar sa fie completata de
realizarea unei analize a impactului asupra sanatatii umane, efectele asupra dezvoltarii
sociale a zonei analizate, efectele asupra resurselor si impactului asupra mediului.
Pentru localitati mici, dispersate pe arii largi, adoptarea solutiei pentru epurarea apelor
uzate si deshidratarea namolurilor trebuie sa ia in consideratie:
analize tehnico-economice privind solutii independente pentru fiecare comunitate si

solutii prin care se comaseaza mai multe comunitati pentru realizarea obiectivului;
cunoasterea datelor de baza privind caracterizarea amplasamentelor, cotele si

elementele receptorilor de ape epurate;
solutiile pentru managementul namolului la nivel regional;
capacitatea de asigurare a personalului calificat analizata comparativ cu alternativa

automatizarii totale a proceselor.
- 101 -
Se impune sa fie remarcat ca fiecare locatie sau ansamblu de mici localitati prezinta
particularitati proprii si nu poate exista o solutie generala si unica.
Solutia optima va rezulta din analize tehnico-economice. In aceasta etapa (2007-2010)
se contureaza solutia:
statii de epurare in fiecare locatie care sa realizeze inclusiv stabilizarea namolului;
statii fixe pentru deshidratarea namolului in locatii peste 20.000-25.000 l.e.;
statii mobile de deshidratare pentru localitatile mici.
Bibliografie
CES Consulting, GFA Consulting, U.T.C.B. Asistenta Tehnica pentru Pregatirea Proiectelor in Sectorul de Apa
Potabila si Apa Uzata din Romania EuropeAid/119083/D/SV/RO2003/RO/16/P/PA 013-04 - STUDIU DE
FEZABILITATE JUDETUL GIURGIU August 2007
- 102 -
SISTEME DE EPURARE COMPACTE CU AERARE CONTINUA

DESTINATE COMUNITATILOR FOARTE MICI SAU IZOLATE
Gabriel Racoviteanu*
* Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Facultatea de Hidrotehnica, Catedra de Inginerie Sanitara si
Protectia Apelor Bd. Lacul Tei nr. 124, sector 2, Bucuresti, E-mail: rgabriel@utcb.ro
Cuvinte cheie: Epurare, anaerob, aerob.
ABSTRACT
Water supply and sewerage systems for small and isolated communities is based on special
technological elements related to the way in which this types of problems are solved in larger
communities.
The treatment technologies available for small and very small communities are often very
different than the usual technologies for large communities. A small scale replica of the
technological objects from a classical wastewater treatment plant determines low efficiency
of the process and higher investment and operating costs.
The paper presents the experimental trials on a compact aerobic treatment system
belonging to Valrom Industrie but also other type of systems available on the market.
Sisteme de epurare anaerobe

Sunt cele mai utilizate sisteme de epurare locala, bazinul anaerob fiind prima unitate dintr-un
sistem de epurare local. Acestea, de obicei sunt urmate de alte trepte de epurare pentru a
obtine o calitate a apei uzate care sa se incadreze in limitele de descarcare in emisar.
In sistemul de epurare anaerob se reduce si se mineralizeaza partial materiile solide si
stratul de spuma. Admisia apei in sistem trebuie proiectata astfel incat sa se evite
scurtcircuitarea hidraulica care poate conduce la intoarcerea apei uzate in instalatia sanitara
si poate afecta retinerea namolului si crustei in fosa.
Sistemul de evacuare a efluentului trebuie prevazut cu un gratar care are rolul de a retine
solidele care pot trece in efluent. De asemenea sistemul trebuie prevazut cu o gura de
vizitare pentru vidanjarea periodica.
Sistemul de epurare anaerob trebuie s asigure volumul necesar pentru retenia lichidelor
i pentru stocarea namolului i spumei. Acest volum depinde de numrul de utilizatori i de
cantitatea apelor uzate deversate n sistem, aceasta din urm putnd conine de la caz la
caz, numai ape fecaloide i/sau ape menajere. De asemenea, volumul de stocare a
namolului i spumei depind de frecvena vidanjrilor, de temperatura ambiant i de
mijloacele de splat utilizate.
Sistemul de epurare anaerob reduce o mare parte din materiile solide, uleiuri, grasimi,
reziduuri de substante organice, procentul de retinere a acestora fiind de 60 80%. Namolul
si crusta sunt mineralizate partial.
- 103 -
In timpul mineralizarii, primul proces in reprezinta hidroliza proteinelor de catre bacterii si

transformarea acestora in acizi grasi volatili, multi dintre acestia fiind solubili in apa. Fiind sub
forma dizolvata acestia vor trece in efluent conducand la o reducere a eficientei globale de
retinere a CBO5 in bazinul anaerob, comparativ cu un decantor primar. Eficientele tipice de
reducere a CBO5 in bazinul anaerob sunt de 30 50% (Boyer si Rock, 1992).
Mineralizarea completa in urma careia acizii grasi sunt transformati in metan, conduce de
asemenea la o diminuare a eficientei de reducere a CBO5, insa acest proces nu are un efect
semnificativ deoarece temperaturile din fosele septice sunt mai mici decat cele necesare
dezvoltarii bacteriilor producatoare de metan.
Gazele rezultate din procesul de mineralizare se ridica prin stratul de apa uzata
conducand la o reducere a eficientei de sedimentare. Pentru eliminarea acestui neajuns
bazinul poate fi compartimentat, rezultand doua bazine inseriate.
Schema unui sistem anaerob cu un singur compartiment este prezentata in figura
urmatoare.
Figura 1. Schema unui sistem de epurare anaerob.
Calitatea efluentului unui sistem de epurare anaerob depinde de caracteristicile apei

uzate influente. Caracteristicile tipice ale efluentului sistemelor, sunt prezentate in tabelele
urmatoare, dupa mai multi autori.
- 104 -
Tabelul 1. Caracteristici ale efluentului unui sistem de epurare anaerob pentru apa uzata de tip menajer.
Parametru
Universitatea
din Wisconsin
(1978)
Harkin si
altii
(1979)
Ronayne
si al.
(1982)
Ayres
Associates
(1993)
Ayres
Associates
(1996)
Nr. sisteme studiate

Locatia
Nr. probe examinate
CBO5 (mg/l)
CCO (mg/l)
Materii in suspensie (mg/l)
Azot Kjeldahl (mg N/l)
Fosfor total (m/l)
Grasimi (mg/l)
Coliformi fecali (log unit./l)
7
Wisconsin
150
138
327
49
45
13
4.6
33
Wisconsin
140 - 215
132
445
87
82
21.8
6.5
8
Oregon
56
217
146
57.1
6.4
8
Florida
36
141
161
39
11
36
5.1 8.2
1
Florida
3
179
59
66
17
37
7
Tabelul 2. Caracteristici ale efluentului sistemelor de epurare anaerobe - apa uzata menajera, comunitati mici
(valori medii).
Parametru
CBO5 (mg/l)
CCO (mg/l)
Materii in suspensie (mg/l)
Azot total (mg N/l)
Fosfor total (m/l)
Grasimi (mg/l)
Coliformi fecali (log unit./l)
pH
Debit (l/pers/zi)
Westboro,
WIa
168
338
85
63.4
8.1
7.3
6.9 7.4
136.2
Bend, ORb
Glide,
Manila, CAd
c
OR
157
118
189
276
228
284
36
52
75
41
50
65
16
22
6.4 7.2
6.4 7.2
6.5 7.8
151.4 227.1
181.7 151.4 215.7
College
Sta. TXe
266
29.5
8.2
6.0
7.4
-
a sistem de canalizare de mici dimensiuni gravitational (Otis, 1978)

b sistem de canalizare sub presiune care colecteaza apa de la 11 case (Bowne, 1982);
c sistem de canalizare sub presiune care colecteaza apa de la o comunitate mica (Bowne, 1982);
d - sistem de canalizare sub presiune care deserveste o comunitate mica si colecteaza efluentul a 330 case;
e efluent de la o fosa septica care primeste apa din 9 case.
Tabelul 3. Caracteristici ale efluentului sistemelor de epurare anaerobe apa uzata menajera unitati comerciale
(valori medii).
Parametru
CBO5 CCO Materii in

Azot
(mg/l) (mg/l) suspensie Kjeldahl
(mg/l)
(mg N/l)
Fosfor Grasimi Temperatura

total
(mg/l)
(0C)
(m/l)
pH
Restaurant A
Restaurant B
Restaurant C
582
245
880
1196
622
1667
187
65
372
82
64
71
24
14
23
101
40
144
8 22
8 22
13 23
5.6 6.4
6.6 7.0
5.8 6.3
Restaurant D
Restaurant E
Restaurant F
Motel
Restaurant rural A
377
693
261
171
197
772
1321
586
381
416
247
125
66
66
56
30
78
73
34
36
15
28
19
20
13
101
65
47
45
24
16 21
4 26
7 25
20 28
6 20
5.7 6.8
5.5 6.9
5.8 7.0
6.5 7.1
6.5 6.8
Restaurant rural B
Restaurant rural C
Bar / gratar
333
101
179
620
227
449
121
44
79
63
36
61
17
10
7
46
33
49
13 26
10 23
8 - 22
6.2 6.8
6.2 7.4
6.0 7.0
Nota: Valorile reprezinta medii a 2 9 probe instantanee (depinzand de parametru) luate in perioada Martie
Septembrie 1983 (Siegrist si al., 1985).
- 105 -
Sisteme compacte aerobe

Epurarea aeroba asigura degradarea apei uzate in prezenta oxigenului sub actiunea
bacteriilor aerobe. Degradarea este rapida, nu se produce miros si se reduce cantitatea de
solide mai mult decat prin epurare anaeroba care este procesul din fosa septica obisnuita.
Dezavantajul este ca necesita aerare si sistemul prezinta parti in miscare care necesita
intretinere si costuri pentru energie. Dupa tratarea in acest sistem efluentul ajunge intr-un pat
filtrant sau sistem de drenare care sa asigure epurarea finala.
Schema unei astfel de fose este prezentata in figura urmatoare.
Figura 2. Schema unei fose septice Aqua Safe.
- 106 -
Sunt compuse dintr-un compartiment exterior de amestecare si un decantor interior.

Acestea sunt similare din multe puncte de vedere cu statia de epurare oraseneasca. Se
utilizeaza procedeul de epurare cu namol activat. Acest tip de epurare depinde in primul rand
de aerul care se intoduce cu ajutorul unui compresor prin patru dispozitive de aerare
amplasate in compartimentul aerat. Apa este introdusa in compartimentul aerat favorizanduse dezvoltarea organismelor aerobe in cantitati mult mai mari decat s-ar dezvolta in mod
natural. Acestea degradeaza materiile organice solide prezente in apa uzata. Din
compartimentul aerat, lichidul amestecat intra in conul central. In aceasta zona se realizeaza
o linistire a apei, solidele se separa la baza decantorului si reintra in compartimentul de
amestecare. Lichidul care se separa de solide se va descarca prin conducta de evacuare.
Rezultatele procesului Aqua Safe sunt:
efluent limpede si fara miros;
efluent care sa se incadreze in limitele standardelor nationale (franceze).
Initial fosa se umple cu apa curata. In momentul conectarii la conducta de apa uzata va
intra in functiune aeratorul care va ramane pornit pe toata perioada functionarii.
Pentru a fi biologic stabila este necesara o perioada de timp de 4 pana la 12 saptamani
de la punerea in functiune pentru dezvoltarea biomasei.
O unitate tipica de epurare aeroba din trei compartimente consta in:
un compartiment de sedimentare primara;
un compartiment de aerare;
un compartiment de sedimentare secundara in care are loc depunerea namolului

activat si recircularea lui in compartimentul de aerare.
Figura 3. Sistem septic de epurare aeroba.
Epurarea aeroba asigura atat oxidarea materiilor organice cat si a amoniului si conduce
la reducerea concentratiei de organisme patogene. O unitate de epurare aeroba care are
incorporata si o treapta de dezinfectie ofera o eficienta de epurare echivalenta cu o statie de
epurare oraseneasca.
- 107 -
Sistemele septice de epurare aerobe sunt proiectate dupa principiile generale ale statiilor
de epurare orasenesti. Calitatea efluentului unitatilor de epurare aeroba este puternic
influentata de calitatea apei uzate, temperatura, conditii de exploatare si agentii chimici
utilizati in gospodarie. Pentru o unitate care lucreaza parametrii proiectati, influentul fiind apa
menajera de la locuinte, caracteristicile tipice ale efluentului sunt:
CBO5 = 25 mg/l;
MTS = 30 mg/l;
Coliformi totali = 103 104 / 100 ml
Sistemul aerob trebuie prevazut cu un sistem de alarma incat sa se evite functionarea

defectuoasa a sistemului si deversarea de ape incomplet epurate.
Sistemul compact de epurare Valrom Industrie

Sistemul compact de epurare Valrom Industrie a fost conceput si experimentat in colaborare
cu Catedra de Inginerie Sanitara si Protectia Apelor din cadrul Universitatii Tehnice de
Constructii Bucuresti. Datele prezentate in cele ce urmeaza sunt proprietate intelectuala
Valrom Industrie, care a acordat un accept pentru publicarea acestora.
Experimentele pentru determinarea eficientei sistemului compact de epurare Valrom s-au
desfasurat intr-o singura etapa de trei saptamani in perioada 24.06.2005 15.07.2005.
In cadrul ciclului experimental, sistemul a fost alimentat de 2 ori pe zi cu cca. 250 litri pe
fiecare alimentare cu apa uzata prelevata dintr-un canal de ape uzate menajere din incinta
UTCB. Alimentarea a fost efectuata prin intermediul unui bazin de stocare apa uzata si
amestec cu namol de recirculare prelevat de la statia de epurare Pitesti. Adaosul de namol
de recirculare s-a facut la cererea beneficiarului in scopul concentrarii apei uzate si amorsarii
rapide a sistemului.
In vederea determinarii eficientei de epurare au fost prelevate probe de influent si efluent
de trei ori pe saptamana pentru determinarea urmatorilor parametrii:
Materii totale in suspensie MTS;
Substante organice CCO-Cr;
Consum biochimic de oxigen la 5 zile, CBO5;
Azotati NO3;
Azotiti NO2;
Amoniu NH4;
Fosfor Total, PT.
Prelevarea probelor a fost efectuata de UTCB iar analizele au fost efectuate de

Laboratorul Analize Apa Uzata din cadrul APA NOVA, Serviciul Protectia Mediului.
In figura urmatoare se prezinta schema sistemului compact de epurare Valrom iar in
tabelul urmator se prezinta caracteristicile generale ale sistemului.
- 108 -
Figura 4. Conformatia sistemului compact de epurare Valrom Industrie.
- 109 -
Tabelul 4. Caracteristici principale si elemente de calcul sistem de epurare Valrom Industrie.

Nr.
Denumire parametru
Fosa F02
Observatii
crt.
(H=2.0 m)
1
Diametru cos acces (mm)
600
2
Diametru zona de decantare (mm)
1000
3
Diametru cilindru interior (mm)
550
4
Diametru conducta apa bruta (mm)
110
5
Diametru conducta evacuare (mm)
110
6
Diametru conducta evacuare namol (mm)
125
7
Inaltimea totala fosa (mm)
2000
8
Inaltimea utila fosa (mm)
1500
9
Volum total fosa (m3)
1.57
10
Volum util fosa (m3)
1.2
11
Volum zona de aerare (m3)
1.0
12
Volum zona de decantare (m3)
0.2
13
Raport inaltime utila / diametru
1.7
14
Timp de retentie la debitul zilnic mediu (h)
32
15
Aria libera de aerare (m2)
0.5
16
Raport aria libera / aria totala (%)
60
17
Incarcarea superficiala (mm/s)
5.8
18
Volum zilnic de apa influent in fosa (dm3)
400 - 600
19
Debit maxim instantaneu recomandabil (dm3/s)
0.05
pentru o perioada
de maxim 30 min.
20
Numar recomandabil de persoane utilizatori ai
3-4
sistemului
Rezultate obtinute in urma experimentarilor

Rezultatele obtinute in urma ciclurilor experimentale desfasurat pe o perioada de 3
saptamani sunt prezentate in cele ce urmeaza.
Eficienta reducerii MTS

Se constata ca eficienta de retinere a MTS in aceasta etapa creste creste semnificativ
comparativ cu ciclurile experimentale precedente. Practic in 90% din cazuri se constata
eficiente de peste 95%. Excepand valoarea eficientei obtinta la proba nr. 2 (82.31%),
explicabila prin timpul de inertie pana la intrarea in regim de functionare normal, eficienta
medie de retinere este de 97.84%.
Pe ansamblu, eficienta medie de retinere a MTS in aceasta etapa a crescut la 96.29%,
comparativ cu ciclurile experimentale anterioare, fara aerare, in primul ciclu experimental
(fara bioactivatori) eficienta a fost de 25%, iar in cel de-al doilea ciclu experimental (cu
bioactivatori) de 63%. Eficienta medie de retinere a MTS este superioara valorii minime a
eficientei impusa instalatiilor de epurare pentru retinerea MTS de catre NTPA 011 (90%).
Odata cu intrarea in regim normal de functionare variatiile de calitate ale influentului au o
influenta mai putin semnificativa asupra efluentului. Chiar in cazul unei cresteri bruste a
concentratiei MTS in influent (1620 mg/l) raspunsul instalatiei a fost foarte bun (efluent 19
mg/l).
In diagrama din figura urmatoare se prezinta variatia MTS in apa uzata si in efluentul
sistemului.
Concentratia mai mare in MTS a apei brute se datoreaza imbogatirii acesteia cu namol
de recirculare. Se poate observa ca practic toate probele dupa intrarea in regim normal de
- 110 -
functionare sunt sub valoarea maxim admisa la deversarea in emisar (incluzand si soluri
permeabile) conform NTPA 011 (35 mg/l).
Din punct de vedere al retinerii MTS se poate afirma ca sistemul cu aerare corespunde
cerintelor de descarcare impuse de NTPA 011.
10000
Influent
Efluent
MTS (mg/l)
1000
100
Valoare NTPA 011 - 35 mg/l
10
1
1
10
Proba
Figura 5. Evolutia concentratiei MTS in apa uzata influenta si in efluent.
Eficienta reducerii consumului biochimic de oxigen (CBO5)

Eficienta medie de reducere a CBO5 a fost de aproape 90%. Aceasta valoare corespunde
cerintelor impuse de NTPA 011 privind eficienta instalatiei de retinere a CBO5. Variatia
concentratiei CBO5 in influentul si efluentul sistemului este prezentata in figura urmatoare.
Se observa ca 30% din valori sunt sub valoarea maxim admisa la deversarea in emisar
(incluzand si soluri permeabile) conform NTPA 011 (25 mg/l).
Practic numai 40% din valori sunt mai mari, restul valorilor care depasesc valoarea
maxima admisa de NTPA 011 au depasiri nesemnificative.
Depasirile valorii limita sunt explicabile prin aportul suplimentar de CBO5 introdus in
influentul fosei prin imbogatirea acestuia cu namol de recirculare din statia de epurare.
Incarcarile de CBO5 din efluent au fost cu peste 50% mai mari decat cele normale.
Concentratia mare de CBO5 din influent a indus socuri in regimul de functionare,
nepermitand stabilizarea rapida a regimului de functionare intr-un timp de functionare relativ
scurt (3 saptamani). Cu toate acestea, pentru variatii mari ale concentratiei de CBO5 in
influent (intre 250 650 mg/l) raspunsul instalatiei a fost foarte bun. Se constata ca la o
concentratie medie a CBO5 in influent de 450 mg/l, concentratia medie de CBO5 din efluent
este de 43 mg/l (valoare mai mica decat cea dintr-un curs natural de apa).
Se poate afirma ca sistemul de epurare Valrom corespunde cerintelor de descarcare
impuse de NTPA 011 in cazul folosirii acesteia in conditii normale de functionare (fara
incarcari suplimentare).
- 111 -
1000
Influent
CBO5 (mg O2/l)
Efluent
100
10
1
10
Proba
Figura 6. Evolutia concentratiei CBO5 in apa uzata influenta si in efluent.
Eficienta de reducere a incarcarii organice (CCO-Cr)

In acest ciclu experimental concentratia de substante organice din apa uzata cu care s-a
alimentat fosa a variat in domeniul 645 1640 mg O2/l, valori mult mai mari decat cele din
ciclurile experimentale anterioare (100 600 mg O2/l). Valorile masurate in efluent pun in
evidenta eficienta aerarii.
Eficientele medii de reducere a incarcarii organice in ciclurile experimentale anterioare au
fost de 30.68 % in ciclul fara bioactivatori, respectiv 46.78 % in ciclul cu bioactivatori.
Valoarea eficientei medii in ciclul experimental cu aerare este de peste 88%; in 50% din
cazuri prezinta eficiente de peste 90%.
Cerinta impusa de NTPA 011 privind eficienta de retinere a incarcarii organice pentru
instalatie este de 75%. Se constata sistemul Valrom prezinta valori net superioare cerintelor
NTPA 011 privind eficienta de retinere a incarcarii organice.
Urmarind variatiile de calitate ale efluentului privind incarcarea organica si variatiile de
calitate ale consumului biochimic de oxigen, se constata ca acestea prezinta acelasi tip de
variatie, ceea ce indica faptul ca preponderent are loc o degradare biologica a materiei
organice.
Se constata ca in 60% din cazuri valorile concentratiei incarcarii organice din efluent se
incadreaza sub limita impusa de NTPA 0011 (125 mg O2/l). Depasirile sunt total
nesemnificative daca se tine cont ca valoarea medie a incarcarii organice din influent este de
983 mg O2/l, iar valoarea medie a incarcarii organice din efluent este de 107 mg O2/l.
Rezultatele analizelor pun in evidenta faptul ca din punct de vedere al retinerii materiilor
organice sistemul Valrom corespunde in totalitate cerintelor de descarcare impuse de NTPA
011, chiar in conditiile exploatarii instalatiei la concentratii mult superioare celor ce pot
aparea in exploatarea curenta.
- 112 -
Variatiile de calitate in influent si efluent sunt prezentate in figura urmatoare.

10000
Influent
CCO-Cr (mg O2/l)
Efluent
1000
100
10
1
10
Proba
Figura 7. Evolutia incarcarii organice in apa uzata influenta si in efluent.
Concluzii
Experimentele pentru evaluarea eficientei sistemului de epurare Valrom au pus in evidenta
cele ce urmeaza:
din punct de vedere al retinerii MTS se poate afirma ca sistemul cu aerare

corespunde cerintelor de descarcare impuse de NTPA 011; eficienta medie de
retinere a MTS in aceasta etapa a crescut la 96.29%, superioara valorii minime a
eficientei impusa instalatiilor de epurare pentru retinerea MTS de catre NTPA 011
(90%).
valorile concentratiilor MTS in efluent sunt sub valoarea maxim admisa la deversarea
in emisar (incluzand si soluri permeabile) conform NTPA 011 (35 mg/l).;
din punct de vedere al incarcarii organice exprimata prin consumul chimic de oxigen
determinat prin metoda cu dicromat de potasiu se constata ca la o concentratie
medie a CBO5 in influent de 450 mg/l, concentratia medie de CBO5 din efluent este
de 43 mg/l (valoare mai mica decat cea dintr-un curs natural de apa);
din punct de vedere al incarcarii organice exprimata prin CBO5 se poate afirma ca
sistemul de epurare Valrom corespunde cerintelor de descarcare impuse de NTPA
011 in cazul folosirii acesteia in conditii normale de functionare (fara incarcari
suplimentare);
valoarea medie a incarcarii organice (CCO-Cr) din influent este de 983 mg O2/l, iar
valoarea medie a incarcarii organice din efluent este de 107 mg O2/l; rezultatele
analizelor pun in evidenta faptul ca din punct de vedere al retinerii materiilor organice
fosa F02 cu aerare corespunde in totalitate cerintelor de descarcare impuse de NTPA
- 113 -
011, chiar in conditiile exploatarii instalatiei la concentratii mult superioare celor ce

pot aparea in exploatarea curenta.
Comparand la modul general, sistemele aerobe de epurare prezinta eficiente
incontestabil mai mari in raport cu sistemele anaerobe. De asemenea disfunctiiLE de ordin
estetic (mirosuri neplacute) sunt complet eliminate. Eficiente relativ reduse ale sistemelor de
epurare cu aerare continua se constata in indepartarea azotului si fosforului. Exista sisteme
mai performante de tip SBR sau MBR, care raspund in totalitate la obtinerea unui efluent de
foarte buna calitate dar costurile de investitie si de operare sunt sensibil mai ridicate,
comparativ cu sistemele prezentate.
In concluzie se poate afirma faptul ca sistemul de epurare compact, produs de Valrom
Industrie actioneaza eficient asupra incarcarii in suspensii si materii organice a apei uzate si
poate asigura o calitate a efluentului care sa permita evacuarea acestuia in efluenti naturali,
in conditii de utilizare rationala si eficienta.
Bibliografie
Ayres Associates Onsite Sewage Disposal Systems Research in Florida: Performance Monitoring and
Groundwater Quality Impacts of OSDSs in Subdivision Developments, Report to the Departament of Health
and Rehabilitative Service, Tallahassee, Fl. Ayres Associates, Madison.
Bicki, T.J., R.B. Brown, M.E. Collins, R.S. Mansell, D. J. Rothwell Impact of On Site Sewage Disposal on
Surface and Groundwater Quality. Report to florida Department of Health and Rehabilitative Services,
Institute of Food and Agricultural Science, University of Florida, 1984.
Baumann, E.R., and H.E. Babbit.. An Investigation of the Performance of Six Small Septic Tanks. University of
Illinois Engineering Experiment Station. Bulletin Series No. 409. Vol. 50, No. 47. University of Illinois, Urbana,
IL. 1953.
Boller, M., A. Schweger, J. Eugster, and V. Mettier. Dynamic behavior of intermittent sand filters. Water
Science and Technology 28(10):98-107. 1994.
Boyer, J.A., and C.A. Rock. Performance of Septic Tanks. Proceedings, ed. R.W. Seabloom, Seventh Northwest
On-Site Wastewater Treatment Short Course and Equipment Exhibition, University of Washington,
Seattle1992.
Cantor, L.W. R.C. Knox Septic Tank System Effects on Groundwater Quality Lewis Publishers listserve, Inc.,
Chelsea, 1985.
Converse, James C.. - Aeration Treatment of Onsite Domestic Wastewater Aerobic Units and Packed Bed
Filters, University of Wisconsin-Madison. 1997, 1999, 2000, 2001.
Crites, R., and G. Tchobanoglous - Small and Decentralized Wastewater Management Systems, McGraw-Hill,
San Francisco, CA. 1998.
Guvernul Romaniei HG 188/2002 Hotarare pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in
mediul acvatic a apelor uzate.
The water quality Program Committee, Virginia Tech Alternative onsite wastewater treatment and disposal
options 1996.
U.S. EPA - Onsite Wastewater Treatment and Disposal System Design Manual, EPA 625/1 80 - 012, U.S.
EPA, Washington, DC.
U.S. EPA - Guide to Septage Treatment and Disposal, EPA 625R 94/002, U.S. EPA, Washington, DC.
U.T.C.B. Lucrari de cercetare-dezvoltare si proiectare tehnologica pentru sistemele de epurare a apelor uzate.
Contract 44/2005.
Victor Ianuli, Gh. Rusu Statii de epurare a apelor uzate orasenesti exemple de calcul partea I, Institutul de
Constructii Bucuresti, 1983.
Weymann, D.F., A. Amoozegar, and M.T. Hoover. Performance of an on-site wastewater disposal system in a
slowly permeable soil - On-Site Wastewater Treatment: Proceedings of the Eighth National Syposium on
Individual and Small Community Sewage Systems, ed. D.M. Sievers, pp. 134-145. American Society of
Agricultural Engineers, St. Joseph, MI. 1998.
- 114 -
EFICIENTA TEHNOLOGIEI RESETILOVS IN EPURAREA APELOR

UZATE
Angela CALIN
Sef lucrari, biolog
Abstract:
Tehnologia RESETILOVS un CO, reconstruiete prin proiectele staiilor de epurare,
condiiile naturale pentru dezvoltarea organismelor de la nivelele lanului de nutriie detritic,
care va avea urmtoarele urmri: ndeprtarea poluanilor ca urmare a completei mineralizri
a acestora pn la transformarea lor n compui anorganici; completa dezinfectare
biologic; lipsa surplusului de nmol.
Cuvinte cheie: epurarea apelor uzate, epurare biologica, lant trofic detritic
1. Conceptul tehnologiei RESETILOVs

Nutrienii i energia care asigur viaa pe pmnt sunt n mod continuu transformai dintr-o
form n alta n ecosistemele bazate pe inter-relaiile trofice ale organismelor. Acest lucru se
poate observa la formarea lanurilor i a reelelor de nutriie (trofice). Lanul de nutriie
reprezint transferul de energie de la plantele verzi (productorii primari) printr-o secve de
organisme, n care fiecare se hrnete cu veriga inferioara din cadrul lanului i este folosit
ca hran de ctre veriga superioara a lanului. Astfel, n cadrul lanului trofic plantele verzi
(productorii primari) sunt folosite ca hran de ctre erbivore (consumatorii primari). Acestea
pot n schimb folosite drept hran diferitelor carnivore. Poziia pe care un organism o ocup
ntr-un lan de nutriie este cunoscut ca fiind nivelul su trofic. Consumatorii au nevoie de
elemente organice pregtite pe care s le consume i pe care apoi le transform n cadrul
procesului de metabolism, mineralizndu-le i utilizndu-le pentru sinteza biomasei.
Produii de excreie, particule organice i corpurile fr via ale organismelor, formeaz
materia organic care este descompus de ctre saprofite (bacterii i ciuperci). Saprofitele
se situeaz pe primul nivel trofic n cadrul lanului de nutriie detritic. Organismele din cel deal doilea nivel trofic sunt detritovorele, acestea hranindu-se cu bacterii, ciuperci i biomas
parial descompus numit detritus. Astfel, acetia ajut la intensificarea procesului de
mineralizare. Mai departe carnivorele se hrnesc cu organisme consumatoare de detritus,
etc. Astfel, organismele din cadrul lanului de nutriie detritic, mineralizeaz n mod gradual
compuii organici pn la obinerea elementelor anorganice necesare pentru creterea i
dezvoltarea productorilor primari (plante verzi). Acelai proces duce la descompunerea
poluanilor
Este necesar s observm faptul c numrul i biomasa organismelor se reduce de
multe ori pornind de la un nivel i continund cu urmtorul din cadrul oricrei piramide trofice
(piramida lanului de nutriie cu plante verzi sau detritic sau lanul de nutriie al organismelor
pentru epurarea apei ). Aceast reducere se reflect foarte clar n piramidele trofice ale
biomasei (vedei schema 3). Cercetrile au artat c nou pri din hrana ingerat este
transformat n energie i numai o parte n material celular nou.
- 115 -
Tehnologia RESETILOVS un CO, reconstruiete prin proiectele staiilor de epurare,

condiiile naturale pentru dezvoltarea organismelor de la nivelele lanului de nutriie detritic,
care va avea urmtoarele urmri:
ndeprtarea poluanilor ca urmare a completei mineralizri a acestora pn

la transformarea lor n compui anorganici;
completa dezinfectare biologic;
lipsa surplusului de nmol.
2. Hidrobiologia i biochimia procesului de tratare

Substanele organice din apele uzate sunt mineralizate cu ajutorul biocenozelor de
microorganisme fixate pe suporturile (medii) din plastic din fiecare bazin. Alimentarea cu
oxigen se face prin aerare. Mixare se face tot prin aerare.
Datorit schimbrii ratei de oxidare pentru fiecare etap, aceasta fiind mare n primele
etape i mic la ultimele etape, tipul biocenozei i saprobitatea apei variaz de la o valoare
mare pn la o valoare mic, n mod corespunztor.
Prima etap a procesului are loc ntr-un mediu reductor, care favorizeaz dezvoltarea
de organisme anaerobe, care folosesc metode alternative de respiraie. Ele asigur hidroliza
i fermentaia substanelor organice.
Etapa a doua are loc ntr-un mediu oxidant-reductor. n aceste condiii, se formeaz
biocenoza de microorganisme cu coninut mare de reprezentani ai nivelului trofic 1 i unele
specii de nivelul trofic 2 cu lan de hran detritus.
Odat cu aceasta, este necesar s fie remarcat eficiena nalt a nitrificrii i denitrificrii heterotrofe care are loc simultan datorit condiiilor specifice care sunt create n
stratul de pelicul biologic (biofilm ) i relaiilor metabiotice ale microorganismelor.
Etapa a treia a procesului are loc ntr-un mediu oxidant-reductor (mai mult oxidant). n
aceste condiii, se formeaz biocenoza cu dominan a organismelor de nivelul trofic 2, fiind
prezeni i reprezentani ai nivelelor 1 i 3.
n aceast etap, cantitatea de baz de amoniac i de azot sufer o oxidare i o
reducere, datorit nitrificrii i denitrificrii simultane heterotrofo i autotrof ce are loc n
pelicula biologic (biofilm).
n ultima etap a procesului , nivelul de oxigen dizolvat este aproape de saturaia. n
aceste condiii, se formeaz biocenoza cu dominan a reprezentanilor nivelului 3 trofic i o
mare varietate de organisme multicelulare "de prad" - reprezentani ai nivelului trofic 4.
Nitrificarea este complet.
Condiiile care sunt determinate de construcia unitii de nitrificare i denitrificare permit
s fie generate biocenoze n regim dinamic, fr vreo influen din exterior.
Marea varietate de protozoare , n special reprezentani ai genului Peritricha (infuzori cu
cili), din biocenoze, determin o mare eficien a decantrii i eliminarea bacteriei E. coli i a
altor forme de bacterii care sunt periculoase pentru sntatea omului.
- 116 -
- 117 -
3. Tehnologia
Statiile de epurare RESETILOVs sunt statii modulare, executate din inox.
Apele uzate ntr n staia de pompare, din canalizare, gravitational. De la staia de pompare,
apele uzate intr printr-o conduct de presiune, n blocul de epurare mecanic, unde sunt
eliminate elementele separabile folosindu-se un gratar des. Elementele separabile sunt
colectate si indepartate din sistem.
Dup epurarea mecanic, apele reziduale sunt
unde are loc epurarea biologic.
conduse ctre blocul de rezervoare,
Apele uzate sunt epurate secvenial, astfel:
prin coagulare chimic si decantare n bazinul primar de sedimentare;
tratare biologic n bazine de aerare multi-camer, cu ajutorul microorganismelor fixate

pe suporti de plastic.
Apele uzate epurate biologic sunt dezinfectate cu raze UV n uniti UV speciale i sunt
deversate gravitational in receptori.
Separarea suspensiilor si a precipitatului se realizeaz intr-un decantor lamelar, cu
ajutorul unor module speciale din plastic, instalate cu un pas de 50 mm i cu o nclinare de
60. Sedimentele se adun pe plcile nclinate, pe care ele se ngroa i alunec ctre
baza decantorului. Periodic, sedimentele sunt mixate i pompate cu ajutorul pompei pentru
sedimente primare n bazinul de sedimente.
Apa limpezit de deasupra blocului de module cu pelicul subire este colectat ntr-un
jgheab de distribuie de unde ajunge n prima camer a bazinului de aerare.
Sedimentele din bazinul de sedimentare primar sunt descrcate n bazinul de
sedimente. Sedimentele sunt stabilizate i mineralizate prin tratare biologic. Sedimentele
mineralizate sunt deshidratate intr-o unitate de deshidratare cu saci.
Unele caracteristici ale procesului

Tehnologia a fost creat pentru a fi utilizate microorganisme fixe (biofilm, pelicul biologic)
formate pe un suport special din plastic. Biocenoza din bazinul de aerare are caracteristicile
uzuala ale unui sistem biologic organizat. Biocenozele nsele menin echilibrul dinamic att al
biomasei ct i al compoziiei calitative n funcie de fluctuaiile parametrilor apelor uzate (n
cadrul limitelor ratelor optime de adaptare i valorilor permise ale sarcinilor calculate). Astfel,
procesul de epurare este foarte stabil datorit auto-reglrii.
Cnd se modific anumite condiii precum:
temperatur, grad de mineralizare;
concentraia i proporia de substane nutritive din apele reziduale, - biocenoza i

modific independent structura cantitativ i calitativ, adaptndu-se la noile condiii.
n caz de sarcini de oc de durat scurt, sistemul se regenereaz singur.
n caz de funcionare permanent n condiii n care parametrii sunt peste limitele stabilite
prin proiect, echilibrul sistemului trebuie s fie
meninut cu ajutorul unor
biopreparate.(bacterii selectionate pentru sistemele de epurare).
De aceea, datorit adaptrii independente i auto-echilibrrii, procesul se desfoar fr
intervenia operatorului, ceea ce permite ca staia s fie comandat de la distan.
118
4. Domeniul parametrilor apei uzate care determin alegerea unei

istaii de epurare
Tabelul nr. 1
Nr. Descrierea parametrilor

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
Temperatura apei reziduale

pH
ncrcarea hidraulic
- pe zi, Gday
- pe or , calculat
- pe or , maxim**
BODtotal -cerere de oxigen
biologic (total)
BOD 5
COD cerere de oxigen chimic
SS - solide n suspensie
N - Azot (THK):
NH4 N amoniac
P - fosfor, inclusiv:
- organic
- anorganic
Cloruri
Detergeni (oxidabili)
Sulfai
Alcalinitate
Substane grase
Coli- index
Substane chimice dizolvate
Valoare
Uniti
de
msur calculat
*tolerat
C
1317
1025
7
6,57,5
Valoare tolerat
deviaii
pe zi
pe or
2
23
0,10,2
0,3
m/zi
m/or
m/or
mg/l
100%
Gda/18
Gda/14
420
30100%
140420
10%
20%
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
300
550
350
50
31
10
5,2
4,8
50
12,5
30
100
50
106
1000
100300
100550
0350
550
331
110
15,2
14,8
30300
012,5
050
50100
050
106108
5002000
10%
10%
10%
10%
10%
10%
10%
10%
10%
10%
10%
10%
10%
10%
10%
20%
20%
20%
20%
20%
20%
20%
20%
20%
20%
20%
20%
20%
20%
20%
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
buc./l
mg/l
** debitul maxim orar s nu dureze mai mult de 23 ore pe zi
5. Rezultate obtinute de Firma DANEX cu tehnologia RESETILOVs

Firma Danex a montat, a pus in functiune si a monitorizat peste 60 de statii de epurare cu
tehnologie Resetilov. Statatiile au fost montate la diferite folosinte: ape uzate provenite de la
comunitatile satesti, cartiere rezidentiale, hoteluri, parcuri industriale etc.
Rezultatele obtinute cu statiile Resetilov vor fi prezentate in continuare.
5.1. Statia de epurare Parc Industrial SA Valenii de Munte

Statia este de tip N2 CM1P 120 911.B si a fost pusa in functiune din noiembrie 2003.
Statia a fost monitorizata constant atat de Laboratorul Danex cat si de APM Prahova si un
laborator particular.
Influentul acestei statii prezinta fluctuatii destul de mari in privinta pH-ului, substantelor
organice si a nutrientilor.
Statia de epurare nu are in componenta defosforizarea chimica.
Prezentam valorile obtinute la parametrii pH, CCO-Cr, NT, PT si eficientele de epurare
119
9
8
7
6
5
pH intrare
pH iesire
3
2
1
0
3,2004
3,2005
3,2006
3,2007
3,2008
Valorile pH in perioada 2004 2008
1600
1400
1200
1000
CCO-Cr (mg/dm3) intrare
800
CCO-Cr (mg/dm3) iesire
600
400
200
0
3,2004 3,2005 03.,006 3,2007 3,2008
Valorile CCO-Cr (mg/dm3) in perioada 2004 2008
Eficienta de indepartare a CCO - Cr a fost intre 81% si 97%, valorile CCO-Cr in effluent
fiind cuprinse intre 34 si 114 mg/dm3 in limitele reglementate
120
140
120
100
80
Azot total (mg/dm3)

intrare
60
Azot total (mg/dm3)

iesire
40
20
0
3,2004
3,2005
32.006
3,2007
3,2008
Valorile Azot total (mg/dm3) in perioada 2004 2008
Eficienta de indepartare a Azotului total a fost intre 73% si 99%, valorile Azotului total in
effluent fiind cuprinse intre 7,9 si 25 mg/dm3 in limitele reglementate
35
30
25
20
Fosforului total (mg/dm3)

intrare
15
Fosforului total
(mg/dm3)iesire
10
5
0
3,2004
3,2005
3,2006
3,2007
3,2008
Valorile Fosforului total (mg/dm3) in perioada 2004 2008
Eficienta de indepartare a Fosforul total a fost intre 48% si 89%, valorile Fosforului total in
effluent fiind cuprinse intre 0,52 si 5,28 mg/dm3 in limitele reglementate
121
5.2. Statia de epurare a Hotelului SKY GATE - Ilfov

Este de tipul N2 PM1P 80 931.N + P, cu defosforizare chimica. Statia a fost
monitorizata in perioada amorsarii si imediat dupa amorsarea procesului.
Prezentam valorile obtinute la parametrii pH, CCO-Cr, NT, PT si eficientele de epurare
8
7,9
7,8
7,7
pH intrare
7,6
pH iesire
7,5
7,4
7,3
9 ,200 7
10,2007
11,2007
Valorile pH in perioada 09.2007 03.2008
500
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
9,2007
10,2007
11,2007
3
Valorile CCO-Cr (mg/dm ) in perioada 09.2007 11.2007
Eficienta de indepartare a CCO - Cr a fost intre 86% si 92%, valorile CCO-Cr in effluent
fiind cuprinse intre 28 si 56 mg/dm3 in limitele reglementate
122
50
45
40
35
Azot total (mg/dm3)

intrare
30
25
Azot total (mg/dm3)

iesire
20
15
10
5
0
9,2007
10,2007
11,2007
Valorile Azot total (mg/dm3) in perioada 09.2007 11.2007
Eficienta de indepartare a Azotului total a fost intre 74% si 81%, valorile Azotului total in
effluent fiind cuprinse intre 8 si 12 mg/dm3 in limitele reglementate
14
12
10
8

intrare
Fosforului total
(mg/dm3)iesire
4
2
0
9,2007
10,2007
11,2007
Valorile Fosforului total (mg/dm ) in perioada 09.2007 11.2007
Eficienta de indepartare a Fosforul total a fost intre 89% si 99%, valorile Fosforului total in
effluent fiind cuprinse intre 0,13 si 0,84 mg/dm3 in limitele reglementate
123
5.3 Statia de epurare Comuna ORLAT Sibiu

Este de tiul N2 CA1S 420 931.N + P, cu defosforizare chimica.
Statia a fost monitorizata in perioada amorsarii si imediat dupa amorsarea procesului.
Prezentam valorile obtinute la parametrii pH, CCO-Cr, NT, PT si eficientele de epurare.
8
7,8
7,6
pH intrare
7,4
pH iesire
7,2
7
6,8
2,2007
3,2007
4,2007
5,2007
Valorile pH in perioada 02.2007 05.2007
350
300
250
200
150
100
50
0
2,2007
3,2007
4,2007
5,2007
Valorile CCO-Cr (mg/dm3) in perioada 07.2007 05.2007
Eficienta de indepartare a CCO - Cr a fost intre 86% si 96%, valorile CCO-Cr in effluent fiind
cuprinse intre 10 si 12 mg/dm3 in limitele reglementate
124
50
45
40
35
Azot total (mg/dm3)

intrare
30
25
Azot total (mg/dm3)

iesire
20
15
10
5
0
2,2007
3,2007
4,2007
5,2007
Valorile Azot total (mg/dm3) in perioada 07.2007 05.2007
Eficienta de indepartare a Azotului total a fost intre 66,6% si 81%, valorile Azotului total in
effluent fiind cuprinse intre 8 si 9 mg/dm3 in limitele reglementate
12
10
8

intrare
Fosforului total
(mg/dm3)iesire
4
2
0
2,2007
3,2007
4,2007
5,2007
Valorile Fosforului total (mg/dm3) in perioada 07.2007 05.2007
Eficienta de indepartare a Fosforul total a fost intre 73,5% si 93,6%, valorile Fosforului total
in effluent fiind cuprinse intre 0,66 si 1,98 mg/dm3 in limitele reglementate
125
6. Concluzii
Din datele prezentate se poate concluziona ca:
- datorit adaptrii independente i auto-echilibrrii, procesul se desfoar fr
intervenia permanenta operatorului;
- Cnd se modific anumite condiii precum: temperatur, grad de mineralizare;
concentraia i proporia de substane nutritive din apele reziduale, - biocenoza i modific
independent structura cantitativ i calitativ, adaptndu-se la noile condiii.
- n caz de sarcini de oc de durat scurt, sistemul se regenereaz singur;
- Statiile de epurare tip RESETILOVs pot fi folosite pentru epurarea apelor uzate
menajere cu parametrii prevazuti de NTPA 002/2005;
126
ECODISK
M.Selo*, N. Schmitt*
*info@pmtwater.com
Keywords: Biodisks; lamellar separator; simplicity
The treatment of the sewage plants of little communities needs rustic, economic systems,
easy to exploit, a few sensitive to the changes of organic and hydraulic charges, and this all
more than the installation has a small size.
Various systems have been used (sand filter, etc) and it appears today constraints or
dysfunctions sometimes important (problems of cleaning and evacuation of sludge,
insufficient level of rejection, clogging, smells).
ECODISK, Rotating Biological Disks or Biodisks, well conceived and correctly
calculated represent a solution particularly interesting to resolve these problems.
1. History
Rotating Biological Disks arrived in France at the end of the 60s attracted by their simplicity,
their rusticity, their reliability thanks to the fixed culture, and their functioning saving.
After many years of functioning we noticed that the installed material was not enough
reliable mechanically by its conception (expanded polystyrene disks, fragile, porous and
subject to oafs, wear of the chains and drive crowns, pulling up of the motors sealing under
the effect of the oafs, wear of the overloaded and insufficiently greased bearings, breaking of
the shaft, buckling of the tubes due to their big length which brings about plays and
disorganisation of the Rotating Biological Disks assembly, corrosion problems, etc).
2. Rotating Biological Disks

This material of high quality was conceived in order to answer to the requirements of quality
and reliability:
y
Shaft made of chromium stainless steel without welding, with a reduced reach limited to 2
m between bearings.
y Motor well calculated, with direct coupling by
elastic muffs without chain or gable.
y
Rotating Immersion Disks which keep their

shape, made with rigid polypropylene, which
are not porous :
- 2,00 m : one block
- 3,00 m and more : constituted by 2
segments
Double-row spherical roller bearings with an
automatic distributor of grease.
Photo 1 Brhmont (France, 37)
127
Improvements useful to the good functioning have been carried out device of the flows
regulation, half-cylindrical tanks in order to avoid deposits.
By its conception and the employed materials, Rotating Biological Contactors have
resolved all problems met with on the first generation of Rotating Biological Disks.
3. Sewage treatment principles by Rotating immersion Disks

Three easy and rustic stages.
Multi-chamber sedimentation pit,
septic tank or Imhoff tank
Bio-disks
Final clarification or
lamellar separator
Wastewater
Treated water
Overflow or
Tertiary
treatment
Sludge storage
Sludge extraction
Sludge pump
3.1. Pre-treatments
These are carried out by a sedimentation and digesting device, (or by a compartmentalized
sedimentation tank) which handles the functions of screening, sand removal, removal of fats,
elimination of matter that can be sedimented, storage and digestion of excess sludge, and, if
needed, a buffer tank.
3.2. Biological treatment

On Rotating Biological Disks put in half-cylindrical tanks, bacterium develop themselves
naturally by forming a biological turf. When they emerge, these bacterium saturate
themselves with oxygen, and when they immerse, they absorb the dissolved pollution that
they eat.
3.3. Secondary separation

As soon as its thickness exceeds a few mm, the excess fur peels off and is carried on to the
final sedimentation tank, where it is separated from the purified water. The sludge that is
trapped in this way is periodically pumped back to the header structure to be stored and
digested. This final sedimentation operation can be carried out by a sloping-slatted
sedimentation tank. This operation is necessary for separating the treated water from the
biological fur which regularly peels off from the discs. Using the sloping-slatted sedimentation
tank saves space and avoids the need for civil engineering work.
128
4. Advantages
4.1. Operational simplicity
Because of their open structure, the bio-discs cannot get choked up, and they carry out the
purification without needing any regulation, as the excess bacteria peel off automatically and
are swept away in the water.
4.2. Adaptation to load variations

The key advantages of the bio-discs relate to the impregnated biomass, and a self-regulating
piston" type operation. In the case of an underload, only the first few bio-discs are covered
in fur, and when the load increases, the bacterial growth spreads progressively to the other
bio-discs.
4.3. The sludge produced

This sludge is stored in the header structure for several months and undergoes an anaerobic
digestion process, accompanied by a reduction of its volume and an increase in its dryness
(up to 60 g/l) thus making it more suitable for agricultural use.
Quality of the sludge: the bacteria have a dense structure thus producing blocks which
sediment rapidly.
4.4. Rapidity, installation saving

The bio-discs are mounted in their tank in the factory,
so on-site installation only takes a few hours.
Photo 2 Grand Rivire (France, 972)
4.5. Treatment level
The degree of reduction of the organic pollution can be adjusted depending on the specific
load (SL) expressed in g DBO5/m2 of bio-disc surface.
The e + NK1 level" can be reached at a temperature of 13C with an SL of 10 to 12 g
DBO5/m.
The treatment for nitrogen (NK2 level), requires an SL of the order of 5 to 6 g DBO5/m2.
Physico-chemical dephosphatization can be performed by simultaneous precipitation with
the addition of iron salts in the last section of the bio-discs ( PT1 level).
5. Rotating immersion Disks are turning into your advantage

Rusticity thanks to the statistic pre-treatments realised in a sedimentation and
digesting tank.
Reliability of the fixed culture, a few sensitive to the hydraulic changes (non-existent
risks of leaching), good separation of sludge.
Easy to function (no regulation of the sludge rate, or oxygens rate), no need recirculation, a staff not very skilled is sufficient.
Quality and durability of the materials (chromium steel, stainless steel,
polypropylene).
129
Good integration into the site (subsoil unit),

Non-existence of pollution (noises, vibrations, aerosols, smells, and foams),
Compact system, variable and extensive ,
Simplicity, rapidity, installation saving of Rotating Immersion Disks entirely set in their
tank in a fabric, with no-need of civil engineering,
Functioning saving (example: a 0,25 kW motor is enough to drive the 520 m of
Rotating Immersion Disks, which correspond, to the necessary module to the waste
treatment for 120 people).
6. Applications areas
Rural communities
Hamlets market town
Camping
Housing development
Barracks
Hotel, holiday village
Mountains resort, winter sports resort
Work-site
Staff canteen
Reinstatement, modernisation and
development of existing sites
Some of the farm-produce and industrial
applications, etc
Photo 3 Boissy (France, 91)
130
SOLUII ECONOMICE DE EVACUARE A APELOR UZATE, PRIN

INTERFAA IT NTRE SISTEMUL DE CANALIZARE SUB PRESIUNE
I STAIA DE EPURARE SBR - pentru localiti de pn la 10.000 de
locuitori -
Constantin Toma* Thomas Gruenig** Martin Frigger***

*Grup Romet, Romnia
**Jung Pumpen, Germania
***HST, Germania
Rezumat
n practica de proiectare curent a sistemelor de canalizare menajer pentru localitile mici,
reeaua de canalizare este considerat ca parte independent a sistemului de canalizare,
care are ca scop colectarea apelor uzate de la abonai si debueul acestora n staia de
epurare. Debitele de ap intrat n staie sunt aleatorii, diferind de la o or la alta, n funcie
de cronograma consumurilor de ap potabil, respectiv de programul diurn de activitate al
comunitii.
n prezent, calculul hidraulic al reelei de canalizare i al staiilor de pompare are n
vedere doar asigurarea capacitii necesare de transport spre staia de epurare, ct i de
autocurare a seciunilor de transport.
Potrivit conceptelor actuale, staia de epurare se dimensioneaz lund ca baz debitele
maxime orare pentru treapta de epurare mecanic i debitele maxime zilnice pentru treapta
biologic. n aceast situaie este interpus un bazin de omogenizare a debitelor i
ncrcrilor n amonte de staia de epurare.
Soluiile de automatizare aplicate n prezent pentru dirijarea i monitorizarea proceselor
din sistemul de canalizare-epurare realizeaz aceast funcie n corelare cu semnalele
transmise de senzorii instalai n sistem. Cu toate c prin proiectare se aplic o monitorizare
complet a componentelor individuale din reeaua de canalizare, pn acum nc nu s-a
urmrit mbinarea logic a tuturor acestor componente pentru a asigura o exploatare optim
a reelei sau chiar a sistemului retea-staie de epurare.
De asemenea, pn n prezent nu s-a urmrit mbinarea exploatrii staiei de epurare cu
dirijarea supraordonat a reelei de canalizare. O singur excepie o reprezint sistemul de
evacuare a apelor uzate sub presiune, la care operarea staiilor de pompare individuale
poate fi acordat prin sistem.
Experii n concepia i exploatarea sistemelor tehnico-edilitare apreciaz din ce n ce mai
mult avantajele unei uniti de dirijare supraordonate comun pentru ntreg sistemul de
canalizare - epurare. Avantajele acestui concept sunt evidente, ntruct staiile de epurare
sunt dimensionate de regul funcie de debite i ncrcri de vrf, iar o
uniformizare/echilibrare a debitelor influente ar avea drept consecin o staie de epurare mai
mic.
Soluia pe care o propunem implic dirijarea optim a staiilor de pompare din sistemul de
canalizare, pe baza utilizrii volumelor de retenie i a capacitii de stocare a apei uzate n
reeaua public de canalizare.
131
n scopul asigurrii unui sistem de canalizare-epurare economic, fiabil i de calitate

superioar pentru localitile mici (pn la 10.000 locuitori), firmele Grup Romet - Buzau,
Romnia, Jung Pumpen i HST din Germania, prin aportul de know-how al fiecreia, au
dezvoltat un sistem de supraordonare a sistemului de canalizare-epurare, care are la baz
implementarea unui soft specializat pentru dirijarea integral i automatizarea IT a
proceselor din sistemul de colectare, transport i epurare a apelor uzate.
O combinaie optim ntre sistemul de canalizare sub presiune

Jung Pumpen i staia de epurare, cu sistem integrat SBR-HST
n principiu se pornete de la ideea c un grad mrit de automatizare aplicat unui sistem
poate eficientiza procesele din acel sistem. Dac se combin n mod inteligent dou sisteme
funcionale, fiecare n parte automatizat, conlucrarea celor dou are ca rezultat o
automatizare superioar a acestora. Similar, combinaia dintre sistemele de canalizare sub
presiune i staiile de epurare n general, plus tehnologia SBR n particular, poate asigura o
funcionare optim a sistemului de canalizare din punct de vedere al proceselor i costurilor
de exploatare.
La sistemul de canalizare sub presiune, fiecare punct de colectare a apei uzate, fie o
locuin individual, un bloc sau o unitate de producie, este dotat cu o mic unitate de
nmagazinare-pompare, denumit n continuare statie de pompare ape uzate (SPAU). Apa
care se strnge n cminul SPAU este pompat n funcie de timp sau de cantitate n
reeaua de canalizare sub presiune.
Fiecare staie de pompare SPAU este dotat standard cu o mic unitate de automatizare,
care controleaz starea de operare a pompei, precum i semnalele de pornire i oprire a
evacurii apei reziduale.
O echipare suplimentar a staiei de pompare SPAU cu un nregistrator de debit, ct i
existena unui sistem de automatizare supraordonat la nivelul ansamblului reelei publice de
canalizare, permit o exploatare echilibrat a acesteia i totodat previne suprasolicitarea
celorlalte staii de pompare din sistemul de canalizare. Astfel capacitatea de stocare
existent n SPAU-uri poate fi exploatat n mod controlat, n final obinndu-se un grad nalt
de control i de flexibilitate a debitului de ap uzat intrat n staia de epurare.
Ct privete tehnologia de epurare adoptat n staia de epurare, este necesar s se
menioneze c, spre deosebire de procesul de tratare cu debit continuu, procedeul SBR
reprezint cea mai flexibil tehnologie utilizat n domeniul epurrii biologice.
Astfel, spre deosebire de procedeul de epurare cu debit continuu, la procedeul SBR
fluxul apei uzate este ntrerupt dup tratarea mecanic preliminar. Apa uzat este stocat
intermediar ntr-un bazin de compensare i omogenizare, pn la procesarea ei n
continuare. Pompele montate n bazinul de compensare i omogenizare pompeaz apa
tratat preliminar n reactoarele biologice, n mod dozat (secvenial) i n funcie de starea
procesului de epurare.
La procedeul de epurare cu debit continuu apa uzat parcurge n mod continuu toate
treptele de epurare. Mrimea bazinelor i a agregatelor tehnice este adaptat funcie de
debitele maxime de ap uzat influent pre-estimat. Valoarea normat de dimensionare
pentru mrimea treptelor de epurare este astfel determinat de valoarea maxim de vrf a
debitelor de canalizare.
Exist ns i tehnologii la care volumele de ap sunt nmagazinate n amonte de treapta
biologic, dimensionat pentru debitul mediu orar din ziua de maxim consum, conform STAS
132
1343/2005, i doar componentele tehnologice din amonte de bazinul de omogenizare sunt

supradimensionate.
La SBR ntreruperea fluxului continuu cu ajutorul recipientului de compensare asigur
nmagazinarea volumelor de la orele de vrf i implicit aplatizarea debitelor influente n staia
de epurare. n plus, la SBR epurarea biologic, adic cele dou faze de degradare biologic
i de sedimentare, se realizeaz succesiv ntr-un singur bazin, astfel nct nu sunt necesare
dou uniti de epurare (bazin cu nmol activ i bazin de postlimpezire), ca la epurarea cu
flux continuu. La SBR fluxul de ap uzat devine controlabil prin stocarea n recipientul de
compensare.
Momentul n care este alimentat procesul biologic cu ap uzat sau n care apa epurat
prsete treapta de epurare biologic pentru a fi evacuat la emisar, este definit de
sistemul IT de ghidaj al procesului.
La epurarea cu flux continuu, apa uzat curge nentrerupt prin treptele de epurare
biologic (bazin cu nmol activat i bazin de postlimpezire), valoarea momentan a debitelor
ce tranziteaz componentele tehnologice fiind determinat de valoarea debitelor furnizate de
reeaua de canalizare, aplatizate sau nu, n cadrul staiei. De aceea, pentru ca indicatorii de
calitate ai apei epurate s se ncadreze n limitele admise, este necesar ca volumul bazinelor
s fie dimensionat acoperitor, funcie de valoarea maxim a debitelor orare influente.
La procedeul SBR, volumul bazinelor poate avea dimensiuni mai mici, ntruct bazinul de
compensare i omogenizare echilibreaz parial debitele de intrare. La acest procedeu de
epurare este posibil o corectare a procesului de epurare n faza postproiectare, ceea ce la
epurarea cu flux continuu nu este posibil.
Astfel flexibilitatea sistemului de epurare SBR, prin controlul i dirijarea cu tehnic de
automatizare a ansamblului canalizare sub presiune - staie de epurare, reprezinta o
combinaie a optimizrii celor dou sisteme, care n final conduce la o cretere semnificativ
a eficienei ntregului sistem.
n consecin, din combinarea automatizrii celor dou sisteme se poate obine o
eficien mai mare dect cea obinut prin automatizarea fiecrui sistem n mod separat,
rezultatul fiind reprezentat simbolic de egalitatea 1+1=3.
Acest lucru impune ns ca procedeele de control ale celor dou sisteme IT s fie
compatibile i unitare.
n cele dou sisteme, respectiv n sistemul de canalizare sub presiune pus la punct de
firma JUNG PUMPEN, ct i n sistemul integrat pus la punct de firma HST-SBR pentru
staia de epurare, se folosete sistemul de ghidaj al procesului HydroDat V8, aparinnd
HST. Acesta reprezint premisa optim pentru realizarea unei interfee unitare IT pentru
ntreg sistemul alctuit din reeaua de canalizare sub presiune i staia de epurare - sistem
integrat HST-SBR.
n continuare vom prezenta mai detaliat sistemul de canalizare sub presiune conceput de
JUNG PUMPEN i staia de epurare sistem integrat HST-SBR, precum i funciile,
componentele i avantajele unei interfee comune integrale, realizat cu HydroDat V8.
133
Sisteme de canalizare sub presiune, o alternativ net superioar
Principiul si avantajele sistemului de canalizare sub presiune

Sistemul de canalizare sub presiune se aplic n Germania ncepnd de la sfritul anilor 60.
Aceast modalitate de evacuare a apei uzate menajere este definit conform normei DWA A
116-2 (fi de lucru a Uniunii de Tehnic pentru Ape Reziduale) ca o tehnologie de
canalizare special, utilizabil n mod special n zonele de locuit i de recreere sub sau extra
urbane, caracterizate prin condiii topografice defavorabile ale terenului (teren plan sau
deluros), cu niveluri ridicate ale pnzei freatice sau cu structuri dificile ale terenului de
fundare. Canalizarea sub presiune reprezint un sistem de canalizare separativ, n sensul c
apa rezidual este evacuat separat de apa provenit din precipitaii.
Canalizarea apelor reziduale menajere sau comunale se efectueaz gravitaional, prin
tronsoane scurte de canalizare pn la o staie de pompare compact ce deservete
cldirea abonatului, sau un grup de abonai din mai multe imobile alturate. De la staia de
pompare denumit generic SPAU, apele uzate se transport prin conducte sub presiune, de
mai muli kilometri lungime. Constructiv, staia de pompare SPAU este realizat dintr-un
cmin executat din polietilen de nalt densitate, dotat cu o pomp fiabil pentru ap
rezidual. Apa uzat este deversat la captul din aval, ntr-un canal public cu nivel liber sau
ntr-o alt conduct sub presiune. Conductele sub presiune pot fi instalate sub form de
reea ramificat sau de reea inelar, cea de-a doua soluie realiznd o siguran mrit n
exploatare. Ca echipamente de pompare se pot utiliza pompe moderne cu toctor, precum i
pompe MultiCut.
Pentru conductele de transport se recomand conducte sub presiune cu diametrul
calculat pentru funcionare sub presiune, deci cu diametre nominale mult mai reduse dect n
cazul canalizrilor cu nivel liber. La acestea din urm, diametrul minim este adoptat n primul
rnd din raiuni de siguran n exploatare i apoi din considerente hidraulice, iar conform
STAS 3051-91 pentru canalizri n sistem separativ, este de minim 250 mm. Schimbarea
ipotezelor de funcionare a canalizrii conduce la un volum de munc pentru instalare mai
mic, i n final la un efort de investiie mult diminuat.
n exploatare, pentru evitarea nfundrii conductelor cu diametru mic se instaleaz o
staie de aer comprimat pentru splarea conductelor la captul amonte al conductei de
transport sub presiune,.
134
Volumul mic al conductelor de transport, ct mai ales regimul de viteze mrit, impus
pentru vehicularea sub presiune a apelor uzate, conduc la diminuarea timpului de meninere
a apei reziduale n canalizare. n acest fel se prentmpin producerea unor fenomene de
fermentaie pe traseul reelei. n sistemele clasice de canalizare gravitaional, stagnarea
apei pe traseul reelei conduce la apariia n apa uzat a fazei de fermentaie anaerob
acid, care produce mirosuri dezagreabile i face ca apa s devin coroziv pentru betoane,
mai ales la contactul cu atmosfera, respectiv n zona gurii de deversare.
Un alt avantaj al transportului sub presiune a apelor uzate const n evitarea depunerilor.
Succesul inspir ncredere

De peste 25 de ani firma JUNG PUMPEN acioneaz cu succes n domeniul sistemelor de
canalizare sub presiune, avnd amenajate mai bine de 100.000 de instalaii n spaiul
european. JUNG PUMPEN s-a detaat net ca lider de pia n sectorul canalizrii sub
presiune.
Costurile sunt decisive

Sistemul de canalizare sub presiune practicat de firma JUNG PUMPEN constituie, mai ales
pentru localitile medii i mijlocii, o alternativa economic fa de sistemul de canalizare
convenional gravitaional. Acest sistem se recomand ca fiind simplu, rapid, independent de
configuraia terenului i ca atare ieftin fa de soluia clasic gravitaional. Eficiena
economic, sigurana n exploatare i compatibilitatea cu mediul nconjurtor constituie
criterii decisive, care au determinat deja numeroase administraii comunale s aplice
sistemul sub presiune.
ns nu doar costurile reduse ale investiiei pentru canalizarea sub presiune se dovedesc
a fi prioritare n adoptarea acestui sistem. Construciile dispersate (sprawl urban),
parcursurile lungi de conducte pentru ap rezidual, topografiile sau configuraiile de teren
defavorabile pledeaz i ele pentru utilizarea canalizrii sub presiune. La rndul lor,
cheltuielile de exploatare sunt i ele inferioare, n funcie de condiiile aplicaiei. Acest lucru
este demonstrat printr-o analiz comparat a sistemelor de canalizare, efectuat de Comisia
de Lucru pentru Ap a Landurilor (LAWA), n condiiile aplicrii liniilor directoare pentru
efectuarea calculelor dinamice de comparare a costurilor, care evideniaz o structur clar
a costurilor. Aceast analiz ia n considerare costurile de investiie, costurile de exploatare
i durata de via a lucrrii, premis pentru o comparare obiectiv a variantelor fiind operarea
la aceiai parametri de proiectare.
Calitatea componentelor decisiva pentru o investiie rentabil i

de lung durat
Staia de pompare (SPAU)
Calitate verificat: indiferent dac este vorba de varianta practicabil pentru zone pietonale
(PKS) sau cea pentru zone carosabile, pentru automobile ori camioane (PKSD), toate staiile
de pompare prefabricate sunt practic cmine executate de firma JUNG PUMPEN, pe baza
unei tehnologii omologate de ctre Institutul German de Tehnic a Construciilor (Deutsches
Institut fr Bautechnik, DIBt).
Cminele din material plastic produse de JUNG PUMPEN n uzinele proprii sunt fabricate
din polietilen reciclabil rezistent la coroziune. Combinaia dintre suprafaa neted i forma
optimizat a bazei cminului asigur reducerea depunerilor din interiorul acestuia. Cminele
135
din material plastic sunt asigurate mpotriva presiunii, fiind etane la apa freatic. Ele sunt
amplasate n sol, fr lucrri suplimentare de betonare. Datorit dimensiunilor constructive
compacte i a greutii reduse, instalarea se realizeaza rapid, necesitnd un volum de
excavaie minim. Cminele sunt livrate ca produse finite, prevzute cu toate armturile
necesare.
Montajul, ct i ntreinerea extrem de uoar a SPAU, sunt asigurate de sistemul de
conducte i instalatii electrice montate de furnizor care asigura efectuarea interventiilor
pentru cuplarea pompei din exterior.
Dotarea cminului este completat cu un clapet de reinere (clapet de sens unic), un
dispozitiv de blocare i un racord pentru instalaia de splare. Cminul dispune de asemenea
de o deviaie de presiune, ncepnd cu DN 40.
Pompa cu toctor MultiCut

Pompele submersibile cu toctor reglabil, amplasat la exteriorul corpului pompei, destinat
mrunirii materialelor grosiere din apa rezidual menajer, prezint cel mai nalt grad de
siguran. Sistemul de tocare permite utilizarea de conducte sub presiune dimensionate
redus, ncepnd cu DN 32. Datorit celor peste 60.000 de tocturi pe minut sunt dezafectate
inclusiv impuritile cu coninut fibros.
evile de splare, care n anumite cazuri speciale pot fi instalate la pomp, asigur un
excelent efect de curare, generarea de impuriti n interiorul cminului devenind astfel
improbabil.
Splarea pentru evitarea mirosurilor i a coroziunii

Datorit extinderii sistemelor de canalizare, n ultimii ani s-au extins din ce n ce mai mult si
reelele de canale, ceea ce a condus la durate tot mai mari de meninere a apei reziduale n
conducte. Se constat, totodat, o reducere sever a cantitii de ap rezidual deversat, n
raport cu cantitatea de impuriti considerat constant, i proporional cu numrul de
locuitori racordai. Apa rezidual, care devine din ce n ce mai ncrcat, se altereaz i
produce fenomene auxiliare neplcute, precum generarea de mirosuri urte i corodarea
betonului, n special n zonele de deversare. n plus, perioadele mari de staionare a apei
reziduale pot produce colmatarea conductelor sub presiune.
Pe baza experienei acumulate, firma JUNG PUMPEN recomand utilizarea unor
instalaii de splare a evilor sub presiune. La intervale de timp calculate, n conductele de
canalizare se refuleaz aer comprimat furnizat de un compresor, asigurndu-se astfel
desfundarea conductei de canalizare. Se realizeaz astfel golirea parial a conductei sub
presiune. Injectarea regulat de aer proaspt cu oxigen i evacuarea rapid a apei reziduale
prentmpin procesele anaerobe i, n consecin, generarea fenomenelor anaerobe de
alterare a apei. n acest fel pot fi evitate cheltuielile deloc neglijabile aferente combaterii
mirosurilor neplcute i coroziunii.
Sistemul de comand
Se pot realiza diverse concepte de comand: de la comanda cu electrocontacte la comanda
cu microprocesoare i de aici pn la telecomunicaie i acionare de la distan, dintr-un
punct central de comand.
Operarea pompelor funcie de nivel este asigurat prin intermediul a dou contactoare de
nivel ce lucreaz independent unul fa de cellalt, garantnd o siguran maxim n
exploatare.
136
Comanda prin intermediul microprocesoarelor permite operarea pe baza unor funcii

cuprinztoare, pornind de la registrul de exploatare stabilit funcie de evenimentele
nregistrate anterior i continund cu ajustrile de operare prestablite in punctele de
comutare, pn la unitatea de transfer de date.
Sistemul nostru de Software HighControl permite gestionarea a 999 de staii de pompare,
transmiterea de evenimente liber programabile prin SMS, evaluarea grafic a celor mai
diveri parametri i multe altele.
Iar pentru supravegherea, controlul i operarea eficient a ntregului sistem de canalizare
i a staiei de epurare, pachetul complet de software descris mai jos al firmei HST- Germania
asigur cele mai nalte standarde de calitate.
Un pachet complet alctuit din sistemul de canalizare sub presiune i staia de epurare
SBR, dirijat de sistemul de comand integrat, care pune n concordan aceste dou
sisteme, este n avantajul operatorilor i al investitorului.
Staiile de epurare cu sistem integrat SBR-HST sunt flexibile, modulare i

economice
Pentru a face fa cerinelor internaionale de calitate i pre, HST ofer o staie de epurare
cu sistem integrat SBR, special dezvoltat pentru aceste cerine. Se respect normele n
vigoare pentru apele epurate, se garanteaz o durat lung de via a echipamentelor i
instalaiilor, se garanteaz costuri ct mai reduse de operare i energie, precum i o
modularitate corespunztoare care permite extinderea ulterioar uoar. Sistemul de dirijare
a procesului, automatizarea, monitorizarea i telemetria (HydroDat V8 i TeleMatic)
garanteaz o flexibilitate ridicat a procesului. Centrul de comand al sistemului integrat
HST-SBR pentru staia de epurare SBR, asigur tehnologia ntregului sistem de epurare,
respectiv tehnologia de aerare, tehnologia de decantare a apei epurate i automatizarea,
inclusiv interconexiunea acestui soft cu HydroDat V8. Testarea i luarea n exploatare a
sistemului de automatizare sunt de asemenea incluse n setul SBR-HST. Alte lucrri aferente
construciei ntregii staii de epurare sunt realizate de partenerii notri locali, ceea ce asigur
o prestaie conform cu cerinele locale, un serviciu local de ntreinere de nalta clas i
locuri de munc de ambele pri.
Staie de epurare cu sistem integrat HST- SBR
137
Caracteristicile principale ale tehnologiei HST- SBR:

Componente centrale ale SBR, dezvoltate special, de ex. decantorul pt. apa epurat i
tehnica de dirijare a procesului;
Optimizare a controlului procesului, prin tehnica de proces HST care nlesnete reducerea
volumelor de proces i a dimensiunii utilajelor;
nregistrare permanent i protocolare a procesului de operare;
Recunoaterea stadiului de proces i adaptarea dozrii cu oxigen la stadiul procesului, cu
evitarea consumului inutil de energie;
nregistrarea zonei de separare a apei epurate i a nmolului, asigurnd astfel o durat
redus a decantrii apei epurate i utilizarea timpului de retenie ctigat pentru o mai bun
performan a epurrii.
Avantajele obinute sunt:

Calitate superioar a produsului prin standardizarea produciei proprii i meninerea
standardului de calitate al firmei;
Costuri reduse de investiie i de operare;
Eliminarea consumului de substane chimice pentru epurarea apelor uzate menajere
obinuite;
Consum mic de energie, cu operare simpl si costuri salariale reduse;
Stabilitate excelent a procesului, datorit automatizrii complete, cu sistem de dirijare a
procesului, protocolare, monitorizare i alarmare de la distan;
Siguran n exploatare la nivel ridicat, lucrri realizate cu materiale rezistente i cu durata
mare de via, ct i cu garanii din partea productorilor;
Dimensionarea de proces conform normelor germane DWA (A131 si M210)
Flexibilitate mare n operare i modularizarea sistemului, cu opiuni pentru tratri speciale
(igienizare cu UV sau epurare biologic cu membrane);
Tehnologie IT de ultim or.
Sistem integral de comand i dirijare pentru canalizare sub presiune i staie

de epurare SBR cu sistem integrat
Avantajele celor dou sisteme prezentate se amplific prin mbinarea lor cu sistemul de
dirijare integral. Astfel rezult avantaje suplimentare, prin utilizarea funciilor specializate ale
sistemului integral de dirijare:
Monitorizarea capacitii pompelor,
Prognozarea capacitii,
Determinarea i afiarea caracteristicilor zilnice, sptmnale i anuale,
Monitorizarea consumului de energie,
Monitorizarea timpului de inactivitate,
138
Determinarea strii agregatelor,
Controlul i dirijarea volumelor,
Determinarea prognozelor de retenie,
Adaptarea la operarea pe timp de iarn/var, funcionare continu, secvenial i n

intervale.
Este posibil ca prin sistemul de dirijare s se adapteze n mod optim ansamblul format din
reeaua de canalizare i staia de epurare, la regimul de variaie orar a debitelor de
canalizare.
Considerarea funcionrii celor dou sisteme total independente unul fa de cellalt, are
drept consecin dimensionarea staiei de epurare la debitele de vrf, n timp ce n canalizare
conductele erau dimensionate ori prea mari ori prea mici, ceea ce a dus fie la o
suprasolicitare a staiei de epurare, fie la o subsolicitare. Asemenea dezavantaje sunt
remarcate acolo unde s-au produs modificri n structura populaiei i deci i a cantitilor de
ape uzate, fa de cele calculate i proiectate n baza prognozelor anterioare.
Sistemul integral de dirijare nlesnete adaptarea n timp a ntregului sistem de
canalizare-epurare la transformrile demografice, cauzate de migraia populaiei sau
reducerea natural a numrului de locuitori.
De asemenea acest sistem nlesneste coordonarea optim a fluxurilor de ape uzate n
sistem. Astfel, dac volumul de stocare din reeaua de canalizare este epuizat la un anumit
moment dat, sistemul verific ce debit poate fi tratat n staia de epurare (operaiune PUSH),
i n functie de acesta, regleaz regimul de funcionare. Sistemul mai poate asigura
aprovizionarea staiei de epurare cu debite de ape uzate n perioadele de reducere natural
a debitelor canalizate, de exemplu pe perioada nopii (operaiune PULL).
nregistrarea on-line i interpretarea permanent a procesului pe baza datelor stocate,
care evideniaz anumite regimuri de funcionare istorice, garanteaz o evoluie normal a
sistemului.
Asfel se realizeaz o baz de date sigur, pentru luarea deciziilor i a realizrii
prognozelor pe termen lung.
nregistrarea detaliat a tuturor cantitilor de ape uzate de la fiecare gospodrie i/sau
productor de ape uzate permite decontarea exact a taxelor pentru ap uzat, precum i o
evaluare exact n cazul introducerii eronate a unor volume de ap n reea sau a unor cazuri
de daune.
Unitile descentralizate de automatizare i comunicaie instalate la staia de pompare
SPAU asigur nregistrarea variaiei nivelurilor de ap din bazinul staiei, a consumului de
energie, a presiunii manometrice, i sesizeaza toate datele, n special perturbaiile din
sistemul de canalizare. Toate aceste date din sistemele pariale sunt nregistrate de sistemul
integral de dirijare, care evalueaz i prelucreaz datele pentru dirijarea supraordonat a
procesului. Un flux perfect de date este garantat prin interfee de comunicare, pentru
realizarea unei comunicri LAN conform normei europene IEC.
Posibilitatea de a influena fluxul apelor uzate i ncrcarea lor ntr-un sistem total, format
din reeaua de canalizare i staia de epurare, determin i dimensionarea staiei de epurare.
Un exemplu: O staie de epurare cu sistem integrat HST-SBR pentru o cantitate de
aduciune de 1000 mc/zi (cca. 6700 LE) va fi dimensionat dup normele internaionale
convenionale (fr sistemul integral de dirijare a sistemului) ca i cnd toat cantitatea de
ap uzat ar sosi la staia de epurare n timp de 10 ore, deci staia va fi dimensionat pentru
a putea prelua debitele i ncrcrile maxime orare.
139
Rezult astfel un debit de dimensionare Qmax= 100mc/h.

Dac exist posibilitatea de distribuire a cantitilor care sosesc la staia de epurare pe
16 sau 24 de ore, atunci aceasta are un efect enorm de mare in dimensionarea staiei de
epurare i n reducerea costurilor de exploatare.
Distribuire Qmax pe
Qmax
Volum recipient
compensator
Volum SBR
Necesar de oxigen
Performan suflante
Performan pompe
10 ore
100 m/h
226 m
16 ore
63 m/h
141 m
24 ore
42 m/h
94 m
1402 m
125 Nm/h
30 kW
3 kW
1297 m
115 Nm/h
25 kW
2 kW
1238 m
110 Nm/h
22 kW
1,5 kW
Dup cum se poate vedea n tabelul de mai sus, conducerea unitar a sistemului asigur
reducerea volumului bazinului de compensare i omogenizare cu peste 50%, iar pentru
bazinul SBR volumul poate fi redus cu 10%. Necesarul de oxigen scade, capacitatea
suflantelor poate fi redus, n final realizndu-se economii importante de investiie i energie.
Cu ct mai mare este cantitatea ncrcrilor intrate n staia de epurare, cu att mai mari
sunt posibilitile de reducere a costurilor.
Concluzii
Sistemul integral de dirijare prezint urmtoarele avantaje:
Asigur un regim de operare adaptabil funcie de debite i ncrcri;
Utilizeaz eficient volumele de stocare i retenie din staiile de pompare
Asigur pre-tratarea apelor uzate n staiile de pompare
Asigur conducerea unitar, att a procesului de operare a reelei de canalizare, ct

i a staiei de epurare
Asigur echilibrul ntre fazele cu debite i ncrcri de vrf i cele cu sarcini reduse
Asigur costuri totale reduse de investiie i exploatare, n comparaie cu sistemul

clasic;
Utilizeaz eficient sistemul de canalizare-epurare n ansamblu (echilibrarea fluxurilor

de volum i ncrcri)
Asigur o siguran ridicat n exploatare prin know-how SCADA (control de

supervizare i achiziie de date)
Cu costuri minime asigur supravegherea complet a sistemului de canalizareepurare;
Reduce valorile de calcul pentru volumele staiilor de epurare i dimensiunea

utilajelor tehnologice, prin eliminarea din calcul a variaiilor mari de debite i ncrcri
chimice
140
MODELAREA REELEI DE CANALIZARE UNIFICATE A

MUNICIPIULUI TRGU MURE PE BAZA DATELOR DE MSURARE
REALE
Zoltn Natchev*
RobEx Automatizri S.R.L., 410605, Oradea, os. Borului, Nr. 40, E-mail: natchev@robexrom.ro
Cuvinte cheie: canalizare; date de msurare reale; modelare reea de canalizare
Istoric
Trgu Mure dispune de o reea de canalizare de 236 km. O mare parte a acesteia constituie
un sistem unificat, adic apa rezidual i cea pluvial sunt colectate ntr-un canal comun.
Reeaua de baz a fost construit n 1910. n vederea micorrii solicitrii canalelor n caz de
precipitaii abundente s-au construit deversoare n diferite puncte ale reelei, astfel o parte
din apa rezidual amestecat cu cantiti mari de ap pluvial este dirijat ctre canalele
deversoare.
Deversoarele au fost proiectate astfel nct numai apele diluate, cu un coninut sczut de
impuriti, s ajung n canalele deversoare, iar din acestea n emisar (direct, sau prin
prurile adiacente indirect, n rul Mure).
Descriere
Scopul proiectului este modelarea reelei de canalizare. ns pentru atingerea acestuia este
necesar calibrarea modelului obinut pe baza msurrilor reale. Avnd la baz modelul
calibrat, se poate stabili, care deversoare trebuie reconstruite astfel nct s corespund
normelor UE n privina raportului ap pluvial/ap rezidual, considernd de asemenea
extinderea ulterioar a reelei.
Sarcina firmei Robex a fost realizarea msurtorilor necesare calibrrii i asigurarea
rezultatelor. Cerinele impuse msurtorilor: n cazul nivelului n domeniul 50 mm...2 m
precizie de +5 mm i rezoluie de 2 mm; n cazul vitezei de curgere n domeniul 0,2...3 m/s
precizie de + 0,05 m/s i rezoluie de 0,01 m/s; execuie antiex.
n cadrul campaniei de msurare s-a utilizat debitmetrul ultrasonic PCM Pro, cu
funcionare pe baza principiului corelrii ncruciate, productor Nivus GmbH. Acest aparat
satisface n totalitate cerinele de mai sus.
141
Avnd n vedere compexitatea reelei, s-au stabilit 42 puncte de msurare, majoritatea

fiind amplasate n jurul deversorilor. n cazul n care n amonte de un deversor s-au ntrunit
mai muli colectori, fiecare ramur de influent a fost msurat separat. Efluenii au fost
msurai de asemenea.
n dou locuri au existat i staii de distribuie, n cazul acestora s-au msurat evident
ambele ramuri. Dei exist posibilitatea msurrii cantitilor deversate, aceasta nu mai
avea rost, deoarece ea se poate calcula cunoscnd cantitile totale de influent i efluent la
deversori. Un punct de msurare a fost instalat n canalul bazinului de avarie.
Deoarece, ncepnd cu primul deceniu al secolului trecut i pn astzi, reeaua de
canalizare este n permanent construcie i dezvoltare, fazele i perioadele de construcie
putnd fi clar distincte, am putut ntlni diverse forme ale seciunii canalelor (circulare,
ovoide, semicirculare, etc.). Materialul canalelor este betonul.
142
n mod interesant canalele i cminele construite cu aproape 100 de ani n urm sunt
ntr-o stare mai bun, dect cele care au o vrst de numai 30-40 de ani. Acest fapt
dovedete ns regresul construciilor...
Montarea i instalarea senzorului se realizeaz diferit n funcie de forma seciunii
canalelor. Montajul este mai dificil n cazurile n care exist depuneri de 10-20 cm, de diferite
structuri (afnat sau compact), ntlnite n zonele cu un unghi de nclinaie mai mic. Cel
mai simplu a fost montajul n seciunile circulare, unde condiiile hidraulice nu au permis
formarea depunerilor. n aceste puncte de msurare am utilizat dispozitivul tip colier (utilizabil
la diametre de la 20 cm chiar i pn la 1 m), reducnd semnificativ timpul montrii. Aceast
soluie s-a dovedit a fi aplicabil i la seciuni ovoide de dimensiuni mai mici (30/45, 40/60).
n celelalte locuri senzorii au fost montai pe o tabl special care la rndul ei a fost fixat
pe fundul i pe peretele canalului sau n alte cazuri pe cei doi perei ai canalului, cu ajutorul
uruburilor. Dac am ntmpinat depuneri solide, tabla a fost fixat de aceasta. n cazul
depunerilor moi s-a aplicat scoaterea senzorului peste nivelul depunerilor cu ajutorul unui
suport, sau senzorul a fost montat n lateral, pe peretele canalului. n aparat se pot introduce
dimensiunile stratului de depuneri respectiv nlimea suportului sau mrimea deplasrii
senzorului, astfel rezultatul este n continuare debitul exact, nefiind necesare alte calcule de
corecie.
143
Nivelul mediu al apei n timpul instalrii n majoritatea cazurilor a fost de 5-35 cm. n cazul
colectoarelor principale (n aval de deversori) nivelul a fost i mai mare, chiar i n perioade
lipsite de precipitaii, astfel pe timpul lucrrilor de instalare a fost necesar redirijarea apei n
staiile de distribuie pe cealalt ramur de canal.
Datele msurate au fost extrase sptmnal din mediul de stocare al aparatului (card
CompactFlash). Aceste date au fost predate proiectanilor n format Microsoft Excel (.xls).
Datele sptmnale (nivel, vitez de curgere, debit) extrase din fiecare aparat au fost
reprezentate i grafic. Pe graficele trasate se pot identifica ciclurile zilnice ale perioadelor
lipsite de precipitaii, respectiv influena evenimentelor de precipitaii.
144
Pentru a putea prevede efectele acestora, este necesar cunoaterea cantitii i

intensitii exacte ale precipitaiilor. n acest scop s-au instalat 28 buc. pluviometre pe
teritoriul oraului i bazinul hidrografic adiacent pe acoperiurile unor cldiri, n grdini, pe
dealuri. Extragerea datelor din aparate i prelucrarea lor s-a efectuat de asemenea
sptmnal.
Dup cum se observ n figurile anexate, numai analiza concomitent a precipitaiilor i a

debitelor ne furnizeaz rezultate corespunztoare n procesul de modelare a reelei de
canalizare. Intensitatea i durata precipitaiei sunt de asemenea factori importani. Ploile
domoale, de durat nu constituie o problem pentru o reea bine proiectat i construit, ns
ploile toreniale de 15-20 de minute suprasolicit canalele chiar i n cazul unei realizri bine
gndite. Chiar i reelele care au fost mult supradimensionate devin insuficiente n astfel de
cazuri, avnd n vedere schimbrile fa de situaia din timpul proiectrii: extinderea
suprafeei oraului i a ariilor asfaltate n detrimentul spaiilor verzi.
De aceea se impune definirea evenimentului de precipitaie competent, ceea ce
nseamn precipitaia de durata, de intensitatea i de distribuia corespunztoare, necesare
proiectrii. n cadrul campaniei de msurare sunt necesare minim trei astfel de evenimente
competente n vederea garantrii rezultatelor corespunztoare.
Concluzii
n concluzie se poate constata c modelarea reelei este un proces complicat, n care este
nevoie de colaborarea experilor furnizorului de servicii de canalizare, ale proiectantului i ale
firmei care efectueaz msurtorile. Numai prin aceast colaborare se poate asigura
invizibilitatea canalizrii apelor reziduale i pluviale.
145
REABILITARE STATIA DE EPURARE POARTA ALBA

INDEPENDENTA ENERGETIC
Aurel Presura *
ing. Director Tehnic SC RAJA SA
Summary
With regard to the operation of the modern wastewater treatment plants, the electricity costs
represent an important component of the WWTPs operational costs, estimated at ~ 30-35%.
Considering the program for extension of the wastewater treatment plants in the county in
the following years, foreseen by the Sectorial Operational Programme for Environment (SOP
ENV), which comprises over 50 small and medium WWTPs, SC RAJA SA Constanta
initiated a project for modernization of Poarta Alba Waste Treatment and Energy Recovery
Facility.
The new wastewater treatment plant will assure the treatment of wastewaters for a
population of ~ 25,000 inhabitants, including Poarta Alba, Murfatlar and Valu lui Traian
localities.
The modernization of the energetically independent wastewater treatment plant is based
on an American concept which propose the use of the locally available biomass sources, as
well as other renewable energy systems as wind turbines.
The article comprises a description of Poarta Alba project which assures the energetic
independence of the Wastewater treatment plant, a solution that could be extended also to
other wastewater treatment plants which have the capacity to assure renewable additional
sources of energy.
SC RAJA SA este al doilea mare operator in domeniul alimentarii cu apa a populatiei din
Romania, dupa Bucuresti si are ca actionari Consiliul Judetean Constanta si un numar de 33
de Consilii Locale. Deserveste o populatie de peste 577.000 de locuitori din 10 orase si 44
de localitati din Judetul Constanta, care in sezonul estival ajunge la 2.000.000 datorita
turismului
RAJA detine si opereaza in prezent un numar de noua statii de epurare, din care doua
sunt modernizate prin programe europene, doua sunt in curs de modernizare si se
intentioneaza sa se modernizeze si celelalte cinci statii.
146
In Fig. 1 sunt prezentate statiile de epurare din Sistemul Litoral.
Prin Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) sunt propuse a se construi
opt noi statii de epurare pana in anul 2013, iar pana in anul 2018, RAJA intentioneaza sa
modernizeze si sa construiasca 54 de statii de epurare pentru a se conforma la
angajamentele asumate de Guvernul Romaniei fata de Uniunea Europeana. In total este
estimata o investitie de peste 230 milioane in sectorul de apa uzata pana in anul 2015, in
scopul de a se asigura colectarea si epurarea apei uzate pentru comunitatile de peste
10.000 locuitori.
O prioritate importanta pentru RAJA o reprezinta costurile de exploatare ale acestor statii
de epurare, in mod deosebit costurile energetice. Pornind de la acest deziderat, SC RAJA
SA si-a propus sa modernizeze Statia de epurare Poarta Alba, care sa devina independenta
din punct de vedere energetic.
147
Acest concept consta in:

- generarea de energie alternativa din epurarea apelor uzate;
- utilizarea surselor de biomasa disponibile pentru producerea energiei,
existente la nivel local;
- energie eoliana.
Statia de epurare Poarta Alba existenta a fost proiectata sa trateze 11.000m/zi de apa
uzata si este amplasata pe aproximativ 1,4 ha. Aceasta statie a fost construita in anul 1970
si extinsa la capacitatea actuala intre anii 1982-1995. Metantancurile si unitatile de biogaz au
fost adaugate in anul 1997. Statia deserveste in prezent localitatile Poarta Alba (populatie ~
4.700 locuitori) si Murfatlar (populatie ~ 10.800 locuitori) si este amplasata in vecinatatea
Canalului Dunare-Marea Neagra.
Consumul de energie electrica de la SE Poarta Alba este prezentat in tabelul 1:
Luna
Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
Total
Tabelul 1
Anul
2006
23527
23626
24542
23807
21732
19383
18420
23931
20594
21230
20893
24437
266122
2007
22186
20391
20677
18663
17408
16997
17288
19671
20654
20488
20510
21200
194383
Din acest tabel se constata ca media de consum lunar este de 22.000 kwh, iar cea
anuala este de 250Mwh.
Noua propunere de proiect este pentru o statie de epurare care sa deserveasca o
populatie de aproximativ 25.000 de locuitori, incluzand Poarta Alba, Basarabi si Valu lui
Traian.
Realizarea acestui concept impune aplicarea urmatoarei strategii in proiectarea statiei de
epurare:
- Caracterizarea completa a debitului de apa uzata influent, curent si viitor, si a
incarcarilor de la Statia de epurare. In urma procesului de epurare a apelor uzate,
cantitatea de namol preconizata este de aproximativ 3800 t/an.
- Identificarea tuturor surselor de biomasa din zona. Podgoria Murfatlar produce
anual aproximativ 6000 tone de reziduuri organice, ferma de animale Poarta Alba produce
70 tone balegar pe luna, ferma Valu lui Traian 60 tone de balegar pe luna, iar inchisoarea
Poarta Alba 1,5 tone de grasimi pe luna, alte reziduuri disponibile fiind cele agricole: rapita si
porumbul.
- Sursele de energie suplimentara valorificand potentialul eolian din zona. Conform
studiului facut de Agentia Romana pentru Conservarea Energiei privind potentialul eolian
reiese ca Dobrogea, in special zona Murfatlar-Poarta Alba, reprezinta regiunea cea mai
148
favorabila instalarii turbinelor eoliene, cu o viteza medie anuala a vantului cuprinsa intre 5.0
si 11,5 m/s. (Fig.1).
Fig.1
Noul concept privind abordarea tehnica a SE Poarta Alba este indicat in Fig. 2:
Fig.2
Nota: Descarcarea se face in Canalul Dunare-Marea Neagra.
Etapele de producere a energiei in urma procesului de epurare se prezinta astfel:
1. debitul de apa uzata cu incarcarea specifica intra in statia de epurare
2. are loc procesul de prelucrare a apei uzate in urma caruia rezulta namolul
3. se adauga sursele suplimentare de biomasa
4. namolul si biomasa colectata sunt transformate in gaz
5. gazul este transformat in energie.
Avand in vedere aporturile de biomasa previzionate, tehnologiile folosite in SUA vor fi
evaluate raportat la ultimii doi pasi pentru a determina care este cea mai potrivita.
149
Tehnologiile care vor fi avute in vedere pentru Pasul 4 includ gazificarea si fermentarea
anaeroba. Tehnologiile avute in vedere pentru Pasul 5 includ motoarele cu pistoane,
celulele de combustibil, microturbinele si turbinele cu abur.
Completarea necesarului de energie pentru functionarea in parametrii a statiei de epurare
se face prin aport de energie eoliana (Pasul 6). In proiect s-a prevazut amplasarea a uneia
sau a doua turbine eoliene in incinta SE Poarta Alba.
Capacitatea totala a statiei de producere a energiei va fi cuantificata si evaluata raportat
la necesul energetic al statiei (Pasul 7). Reziduurile de biosolide vor fi evaluate in ceea ce
priveste pretabilitatea acestora pentru reutilizare locala (Pasul 8). Va fi evaluata necesitatea
unei tratari suplimentare, ca de exemplu compostarea sau pasteurizarea.
Costurile estimate pentru executia SE Poarta Alba sunt prezentate in tabelul 2:
Tabelul 2
Costurile de capital
Statia de epurare
Manipularea/Fermentarea namolului
Unitatile de transformare a gazului in energie
Turbina (turbine) eoliene
Subtotal
Constructii si neprevazute
Total
Costurile estimate ()
5.000.000
2.000.000
170.000
270.000
7.170.000
1.500.000
8.940.000
In prezent costurile cu electricitatea reprezinta 75% din costurile anuale de operare si

intretinere ale SE Poarta Alba.
Necesarul de energie previzionat pentru noua Statie de epurare este de aproximativ 1500
Mwh/an si un cost de 135.000 . La o capacitate instalata de productie de 200 kw, SE Poarta
Alba poate produce peste 1000 Mwh/an, asigurand 2/3 din necesarul previzionat. Cantitatea
de energie produsa pe amplasament poate fi si mai mare si depinde de incarcarea apei
uzate, disponibilitatea surselor de biomasa si disponibilitatea eoliana. Este posibil sa statia
sa necesite achizitionarea de energie din retea in anumite momente si sa vanda electricitate
in excces in alte momente.
Conform Tabelului 3, costurile anuale includ serviciul datoriei, operarea si intretinerea si
sunt estimate la aproximativ 950.000 . Tariful de canalizare perceput de RAJA este de
aproximativ 0,5 /m. Presupunand ca avem un debit facturat de 5600 m/zi, SE Poarta Alba
va genera venituri din apa uzata de peste 1.000.000 /an din tarifele pentru consumatori
(Tabelul 4). Statia va produce un venit anual sub forma de costuri certe cu energia de
aproximativ 90.000 . Veniturile suplimentare vor rezulta din certificatele verzi si tarifele de
basculare pentru evacuarea foselor septice si a biomasei, dar care nu sunt incluse in tabelul
4.
Tabelul 3
Costuri anuale
Serviciul datoriei anual
Operare si intretinere
Electricitate
Total
150
Costuri estimate
714.000
100.000
135.000
949.000
Tabelul 4
Venituri anuale
Tarif canalizare
Valoare energie produsa
Tarif de basculare
Certificate verzi
Total
Venituri estimate
1.015.000
90.000
1.105.000
Estimarile prezentate au fost calculate fara a beneficia de analiza detaliata pe care o va

furniza Studiul de Fezabilitate si, in consecinta, vor fi considerate ca estimari grosiere la
acest moment. Analiza preliminara indica faptul ca economia eforturilor este favorabila.
Bibliografie:
1. Proiect Studiu de Fezabilitate SE Poarta Alba executat de PROED SA Bucuresti, 2006
2. Propunere proiect Reabilitare SE Poarta Alba executata de Coler&Colantonio SUA, 2008
151
POLUAREA SURSELOR DE APA SI MONITORIZAREA CALITATII

ACESTORA
M., Cohl*
*Iasi, str. O. Botez, nr. 5A, email : mariacohl@yahoo.com
Abstract
This study regards the pollution of water sources by modifying their physical, chemical and
microbiological indicator parameters over admitted limits, which make water improper to the
purposes for which it had been used previously as sources for water supply systems.
The phenomenon may have a long-term nature, which is a transient alteration of the
balance between aquatic ecosystems with ecological and economical effects.
The presence of polluting compounds depends on the human activities and the
geological characteristics of the penetrated grounds.
The detection of the pollutants is made by quantifying them and determining the physical,
chemical and microbiological indicator parameters.
We recommend the use of water sources which observe the conditions specific to water
used for water treatment.
1. Poluarea surselor de apa si consecitele acestora. Transformari

ale agentilor poluanti in mediul acvatic
Poluarea apei, consta in modificarea caracteristicilor fizico-chimice, biologice, bacteriologice
si radioactive ale apei peste limita maxim admisa, declansata in mod direct sau indirect de
activitati umane, fenomene naturale sau artificiale si care o fac improprie scopurilor in care
era folosita anterior, ca apa potabila, industriala.
1.1 Poluarea naturala

Poluarea naturala este, in general de amploare mai redusa ca poluarea artificiala. Aceasta
poate fi : intermitenta sau acidentala si se exercita asupra tuturor surselor de apa, respectiv:
ape meteorice, ape de suprafata si ape subterane.
Calitatea apelor poate fi modificata de unele procese naturale chimice, fizice si biologice.
Impurificarea naturala cea mai frecventa este cunoscuta sub denumirea de inflorirea
apei si se caracterizeaza prin dezvoltarea excesiva a algelor albastre sau verzi, a unor
flagelate (clasa de protozoare caracterizate prin prezenta mai multor flageli, formatii alungite
si subtiri care servesc ca mijloc de locomotie) si diatomee (alge microscopice unicelulare cu
corpul inchis intre doua valve silicioase). Poluarea naturala nu are caracter de durata, ea
constituie numai o alterare trecatoare a echilibrului dintre diferite ecosisteme acvatice
(Teodosiu, 2001).
152
1.2 Poluarea artificiala

Nivelul poluarii artificiale este determinat de dezvoltarea demografica, urbanistica, industriala
si agrozootehnica.
Sursele artificiale de poluare cele mai importante sunt reprezentate de rezidurile
menajere, industriale si agrozootehnice (sursele de poluare agrozootehnice sunt mult mai
poluante decat cele menajere). Poluarea artificiala se poate clasifica dupa modul de emisie
al poluantilor si dupa natura acestora.
- Dupa modul de emisie a poluantilor poate exista o poluare permanenta si una
accidentala.
Poluarea permanenta poate fi, la randul ei, continua si interminenta. Emisia poluantilor se
poate realiza din surse organizate (ape reziduale) si neorganizate (resturi menajere).
Poluarea accidentala se poate inregistra in cazul emisiilor necontrolate cu diferiti poluanti
sau in situatia accidentelor propriuzise.
- Dupa natura poluantilor, poluarea poate fi : fizica, chimica si biologica.
2. Poluarea apelor de suprafata

2.1 Surse neorganizate de poluare
Surse neorganizate de poluare, de mai mica importanta si cu un caracter temporar si difuz,
adeseori accidental chiar, sunt insuficient cunoscute, de regula neglijate, desi, nu arareori
poluarile cauzate de ele au constituit cauzele unor epidemii de natura hidrica.
Sursele neorganizate de poluare sunt reprezentate de diverse centre populate amplasate
in apropierea cursurilor de apa pe care le polueaza ca rezultat al raporturilor teritoriale si de
folosinta a apei.
2.2 Surse de poluare organizate

Sursele de poluare organizate, ale caror reziduuri se deverseaza in raurile receptoare printrun sistem de canalizare constituit in acest scop sunt de doua feluri :
- Surse de poluare cu ape reziduale fecaloid-menajere, rezultate de la nivelul centrelor
populate canalizate, din centre industriale, colectivitati inchise etc. ale caror debite variaza in
raport cu marimea zonelor respective si cantitatea de apa distribuita. Aceste ape se
caracterizeaza printr-un continut crescut in germeni microbieni, inclusiv germeni patogeni,
enterovirusuri, oua de geohelminti, avand deci un potential epidemiologic crescut. Totodata,
ele contin substante organice decompostabile consumatoare de oxigen, suspensii s.a..
- Surse de poluare cu ape reziduale industriale - provenite din societati si intreprinderi
industriale, uzine, diverse instalatii, santiere etc.
Tipuri de poluare a apelor de suprafata.
Dupa natura si efectele substantelor continute in apele reziduale distingem urmatoarele
tipuri de poluare:
- Poluari care afecteaza proprietatile organoleptice si fizice ale apei, cum sunt:
poluarea prin substante degradabile care consuma pina la epuizare oxigenul
solvit distruge pestele si produce mirosuri obiectionale;
153
poluarea prin substante solide, fie de natura anorganica ducind la innisipari si

innamoliri, fie prin substante organice care favorizeaza depozitari de namol ce
fermenteaza si se ridica la suprafata apei sub forma de spume plutitoare;
poluarea prin uleiuri, coloranti, descarcari de ape tulburi care modifica aspectul
fizic al apei.
- Poluari care afecteaza proprietatile chimice sau biologice
poluari prin compusi toxici, ca metale grele, plumb, cositor, cupru, zinc,
fier,antimoniu, crom, cianuri etc. care rezulta de la intreprinderile de galvanizare
(argintare si nichelare prin galvanizare), prelucrarea metalelor etc.;
poluare prin compusi organici nedegradabili sau greu degradabili biologic, ca
detergenti, pesticide, antibiotice, medicamente etc., care pot avea proprietati
fizice si chimice nedorite sau pot conferi gusturi si mirosuri apei;
poluare prin substante nutritive pentru plante (azot, fosfor, potasiu) care pot
stimula dezvoltarea plantelor, algelor si planctonului, cu consecinte
defavorabile asupra calitatii apei si desfasurarii proceselor de tratare a apei in
scop potabil. Acesti poluanti se pot adauga la cei aflati in efluentii reziduali
epurati conventional ;
poluare prin saruri anorganice, care ridica gradul de salinitate al apei. Acestea
pot proveni de la mine de carbuni, sonde de petrol, de la drenarea solurilor
agricole saline etc. ;
poluarea cu germeni microbieni, virusuri si paraziti
particular din punct de vedere al sanatatii ocupationale.
care prezinta interes
Tinand cont de faptul ca apele uzate care provin dintr-o serie de mari intreprinderi si
combinate industriale, contin importante cantitati de petrol, fenol, metale grele, detergenti,
pesticide, fertilizanti etc. substante care exercita efecte deosebit de nocive asupra florei si
faunei acvatice, ca .si asupra sanatatii si confortului populatiei. Ne vom referi succint la
citeva din aceste principale genuri de poluari :
Daca unii poluanti cum ar fi de pilda detergentii, pesticidele, fenolii, reziduurile petroliere
etc. in concentratiile in care se intilnesc de regula in apele de suprafata si respectiv in apele
de baut, nu determina efecte toxice evidente, ele produc in schimb modificari intense ale
proprietatilor organoleptice ale apei, perturba si ingreuneaza procesele de prelucrare a apei
de suprafata in scop potabil si pentru alte necesitati, exercita efecte daunatoare asupra
culturilor irigate cu astfel de ape etc.
Alti poluanti cum ar fi : metalele grele, cianurile, nitratii si altele, atunci cand ating
concentratii crescute in apa sau in produsele acvatice ce servesc de hrana omului (peste,
scoici etc.), pot exercita efecte toxice sau chiar letale (Draghici, Perniu, 2002).
Vom mentiona in sfarsit si existenta unei poluari naturale, in parte inevitabila,
determinata de constitutia geologica particulara a solului care constituie bazinele de
alimentare ale unor surse de apa sau, alteori, de prezenta in apa a unor substante care sunt
rezultatul unor sinteze realizate de organismele telurice si acvatice.
154
3 Poluarea apei cu substante cu actiune predominanta asupra

proprietatilor organoleptice
3.1 Poluarea apei cu reziduuri petroliere
Poluarea cu reziduuri de petrol a apelor de suprafata si uneori, a apelor subterane,
reprezinta in momentul de fata, o problema deosebit de importanta si in particular, deosebit
de dificil de prevenit si remediat. Intensificarea exploatarilor pentru depistarea de titei,
dezvoltarea sistemelor de extractie si prelucrare, transportul si inmagazinarea acestuia,
circulatia fluviala a navelor etc. constitute numeroase cauze de poluare petroliera a apelor de
suprafata.
In prezent acest gen de poluare a devenit alarmant, neexistind decat putine cursuri de
apa care sa, nu fie afectate, iar consecintele acestei poluari asupra proprietatilor
organolaptice ale apei, faunei si florei acvatice, sunt deosebit de nocive si persistente.
3.1.1 Indicatori de poluare a apei cu reziduuri petroliere

Cercetarile efectuate pe unele cursuri de apa, poluate cu reziduuri de petrol, au aratat
intensitatea si persistenta acestui tip de poluare. Printre indicatorii urmariti, o atentie
particulara s-a acordat substantelor extractibile, ca indicator chimic global, ce evidentiaza
totalitatea reziduurilor petroliere si a germenilor petrol-oxidanti, ca indicator bacteriologic
care, folosind pentru dezvoltarea lor substratul petrolier, se dezvolta cu atat mai puternic, cu
cat acest substrat este mai bogat. Astfel de poluare s-a inregistrat pe raul Prut in data de 4
martie 2008, cand s-a pus in evidenta comportarea acestor indicatori, si s-a constatat ca, in
aval de prima deversare de reziduuri petroliere, atat substantele extractibile, cat si germenii
petrol-oxidanti, s-au inregistrat cresteri foarte importante, evidentiind astfel intensitatea
poluarii. Un efect al proceselor de autopurificare, in portiunea terminala a raului Prut,
schiteaza un proces de autoepurare, marcat atat printr-o oarecare scadere a numarului de
germeni petrol-oxidanti cat si printr-o scadere, mai importanta a substantelor extractibile.
De mentionat este faptuil ca, germenii petrol-oxidanti, reprezinta in acelasi timp indicatori
de poluare, ai apei cu reziduuri de petrol (numarul lor crescand vertiginos dupa introducerea
reziduurilor de petrol) ca si indicatori de autopurificare a apei de aceste reziduuri (numarul lor
scazand pe masura ce substratul de petrol este indepartat).
3.2. Poluarea apei cu fenoli

Poluarea apelor cu fenoli reprezinta in momentul de fata o problema de o mare importanta,
atat prin larga raspindire a acestei poluari cat si prin consecintele defavorabile pe care le
exercita asupra vietii acvatice, asupra proprietatilor organoleptice si diverselor folosinte ale
apei. Sursele multiple din care pot proveni fenolii, persistenta lor in apa bazinelor naturale,
greutatea eliminarii lor in instalatiile de tratare a apelor, gustul si mirosul particular pe care-l
confera acestora, constituie probleme care confrunta astazi organele si institutiile de
specialitate raspunzatoare de protectia surselor de apa si de folosirea lor in aprovizionarea
colectivitatilor.
Fenolii sunt derivati hidroxilati ai hidrocarburilor benzenice la care gruparea oxidrilica OH
este legata direct de nucleu. In functie de numarul acestor grupari oxidrilice se formeaza
fenoli mono sau polivalenti. Din punct de vedere chimic, fenolii au proprietati net acide si
reactivitate mare, mai ales daca nucleul benzenic mai contine si alte grupari substitutive ca
de examplu acidul picric care are trei grupe de NO2. Datorita prezentei grupelor oxidrilice,
atomii de oxigen ai nucleului sunt activati si se pot substitui usor mai ales cu clorul, formindu-
155
se clorfenoli, care poseda un gust si miros intens, asemanator iodo-formului, cunoscut sub
numele de miros de farmacie. Acest miros si gust se produc prin actiunea clorului asupra
apei care contine chiar si numai citeva grame de substante fenolice. Cu ani in urma s-au
semnalat urme fine de fenoli in raul Prut
3.3 Poluarea apei cu agenti de suprafata anionici / detergenti

Printre alte substante chimice care contribuie in prezent la impurificarea surselor de apa,
creind dificultati in utilizarea acestora pentru diverse scopuri ale economiei, detergentii sunt
semnalatil in toate tarile, in cantitati crescande. Multiplele neajunsuri pe care le determina
prezenta detergentilor in concentratii crescute in sursele de apa formarea de spuma,
dificultati in prelucrarea apelor de suprafata, modificari defavorabile ale proprietatilor
organoleptice ale apei de baut, actiunea lor toxica pentru om si animal s.a., justifica interesul
general pentru acest tip de poluant al apelor .
Poluarea apelor de suprafata cu detergenti a devenit mai frecventa in numeroase tari fata
de apele subterane, care este semnalata mai rar (Simionescu, Stanescu,2002).
Detergentii sunt substante care poseda proprietati de curatire. S-a ajuns astfel la
prepararea de detergenti sintetici, mult mai eficienti si economici decat sapunurile, motiv
pentru care acestea din urma au fost inlocuite in mare masura. Se disting doua mari clase de
detergenti : ionici (anionici si cationici) si neionici. Dintre acestia, utilizarea cea mai larga o au
detergentii anionici folositi intr-un procent de ~75%, detergentii neionici fiind folositi intr-un
procent de 20%, iar cei cationici fiind folositi in proportie de ~5%. Dintre detergentii anionici,
procentul cel mai mare il reprezezinta detergentii alchil-benzen-sulfonati (ABS), ~80%. De
aceea, problema poluarii surselor de apa cu detergenti se refera cu precadere la detergentii
anionici, respectiv la ABS.
Majoritatea detergentilor sintetici folositi au doi constituenti majori: detergentul, agentul
tensioactiv care in general este ABS si o serie de substante adjuvante, respectiv un amestec
de saruri sodice: fosfati, carbonati, sulfati, silicati, perborati.
Poluarea surselor de apa cu detergenti are loc ca urmare a:
deversarilor in cursurile de apa sau la suprafata solului de ape reziduale care

provin de la societati industriale de prelucrare a detergentilor sau din unitati
care folosesc detergenti sintetici in procesul lor de productie (textile, pielarii,
spalatorii).
folosirii menajere a detergentilor (si spalatul strazilor).
tratarii solurilor agricole cu insecticide sau fungicide care contin detergenti.
S-au inregistrat accidental, valori limita de detergenti in raul Prut.
3.4 Poluarea apei cu reziduuri provenite de la unitati de prelucrare a

lemnului/celulozice
Intreprinderile de prelucrare a lemnului necesita o atentie deosebita, industria de celuloza si
hartie fiind una din ramurile larg reprezentate in plina dezvoltare in tara noastra. Se stie ca
poluarea bazinelor naturale de apa prin reziduuri provenite din industria celulozei a devenit o
problema de mare actualitate si interes in intreaga lume, si importanta ei creste in masura in
care si productia de celuloza se dezvolta neincetat.
Industria de celuloza si hartie dispune in cea mai mare masura de apa, cantitati foarte
mari de apa fiind necesare pentru procesul de fabricare si pentru eliminarea deseurilor. O
fabrica mare de celuloza are un consum de apa echivalent cu al unui oras de 60 000
156
locuitori, iar apele reziduale neepurate de la o fabrica de celuloza, cu o productie zilnica de

100 t dau o incarcatura echivalenta cu apele reziduale neepurate ale unui intreg oras cu
aproximativ 450 000 locuitori.
Societatile de fabricare a celulozei si hartiei ocupa, printre celelalte categorii de unitati,
primul loc in ceea ce priveste poluarea produsa, exprimata in echivalenti de populatie ( Ex.
SC Letea Bacau) ;
3.5 Poluarea apei cu azotati / nitrati

Folosirea pe scara tot mai larga a ingrasamintelor azotoase in scopul sporirii productiei
agricole a dus la o crestere sensibila a continutului de nitrati in sol, in unele produse
agroalimentare, in apele de suprafata si subterane. O data cu cresterea concentratiilor de
nitrati in mediu s-a constatat si o incidenta tot mai crescuta a intoxicatiilor cu nitrati sau
methemoglobinemiei, in special la copiii mici.
Semnalata pentru prima data in 1945 de catre Comly din SUA la un copil in a carui
alimentatie artificiala se folosea o apa cu un continut crescut de nitrati (140 mg/l), boala a
fost raportata ulterior de autori. Asocierea methemoglobinemiei la copil cu consumul de apa
bogata in nitrati a fost intarita si de faptul ca, in localitatile unde apa de baut nu contine decat
cantitati reduse de nitrati, sub 10 mg/l, nu s-au semnalat cazuri de methemoglobinemie .
In zona judetului Iasi, s-au inregistrat concentratii de nitrati peste 50 mg/l in sursele
proprii de apa din localitatile : Scobinti, Golaiesti, Halaucesti.
3.5.1 Provenienta azotatilor / nitratilor din apa

Fertilizarea terenurilor agricole cu ingrasaminte naturale si in special cu ingrasaminte
azotoase sintetice, constituie principala cauza care a dus la cresterea continutului de nitrati
in sol, vegetatie si sursele de apa. In teritoriile de ses intens fertilizate, in care se face o
agricultura intensiva, apa de fantina contine cantitati de nitrati care ajung sau depasesc 100
mg/l, in timp ce apa fantinilor si izvoarelor din zone impadurite sau de deal, nefertilizate,
contin cantitati scazute de nitrati. De altfel, a fost semnalat faptul ca fantinile din interiorul
localitatilor, amplasate in apropiere de surse de poluare (latrine, grajduri sau depozite de
gunoi, instalatii de canalizare, puturi absorbante etc.) au un continut de nitrati mult mai mare
decit fantinile amplasate in afara localitatilor sau decat instalatiile centrale ale caror surse de
apa sunt de regula la distanta de colectivitati. Corelatia intre gradul de poluare a solului cu
reziduuri organice (umane, animale sau sintetice) si continutul de nitrati crescut al apelor si
produselor agricole cultivate din zonele respective a fost frecvent semnalata, de unde rezulta
importanta amenajarilor si respectarii zonelor de protectie sanitara a surselor de apa utilizate
in alimentatia populatiei.
Examene sistematice, privind continutul in nitrati ale apelor din surse proprii, efectuate in
diverse localitati, au scos in evidenta faptul ca aceste ape au un continut in nitrati peste
concentratia maxim admisa .
Totodata, alaturi de cresterea concentratiilor de nitrati rezultati din degradarea si
mineralizarea materiei organice, cresc si ceilalti indicatori chimici (amoniu, nitriti) si
bacteriologici (numar total de germeni si coliformi) de poluare a apei.
Cresterea in ultimii ani a continutului de nitrati in sol, ape subterane si de suprafata,
vegetatie etc., ca urmare a fertilizarii solurilor cu ingrasaminte azotoase, este un fapt
cunoscut.
Aceeasi crestere importanta a continutului in nitrati se semnaleaza si in produsele
alimentare cultivate pe terenuri fertilizate.
157
S-au intalnit insa si situatii cind apa de fantina continea cantitati crescute de nitrati, fara
nici un semn de poluare. In aceste cazuri nitratii proveneau din depozitele de nitrati existente
in mod normal in sol (origine telurica). Mentionam in sfirsit posibilitatea ca nitratii sa creasca
in sursele de apa, in cele de surafata indeosebi, ca urmare a deversarilor de ape reziduale
provenite din intreprinderile si combinatele care prepara fertilizante.
3.6 Poluarea apei cu pesticide

Folosirea in ultimele decenii pe scara tot mai larga a pesticidelor, a avut drept rezultat pe de
o parte cresterea importanta a productiei agricole, ca urmare a combaterii tot mai eficace a
daunatorilor, iar pe de alta parte imbunatatirea unor indici epidemiologici prin distrugerea
vectorilor unor boli infectocontagioase si parazitare. Totodata utilizarea de cantitati mereu
crescute de pesticide, a dus la o poluare tot mai extinsa a solului, alimentelor, aerului si
surselor de apa, reflectata in acumularea de pesticide atit in flora si fauna acvatica, cit si in
organismele umane si animale.
Principalele grupe de pesticide folosite in agricultura in diferite tari, ca si in tara noastra si
care pot fi antrenate in sursele de apa sunt :
- Hidrocarburi clorurate : DDT-ul si metabolitii sai : aldrin, dieldrin, lindan, toxafen,
endrin, heptaclor s.a., folosite ca insecticide.
- Esterii acidului fosforic : chlorthion, malathion, methylparation, dimethoat, systox,
metasystox etc., utilizate ca insecticide.
- Acizi fenoxicarbonici : 2,4-D, 2,4-D ester, 2,4, 5-T etc., folositi ca ierbicide.
- Carbonati : dimetilen, carbaryl s.a., folositi ca insecticide si fungicide.
Se mai folosesc, de asemenea, ca erbicide substante din grupele :
- triazine : simazin, propazin, atrazin ;
- derivati bypyridyl : diquat, paraquat ;
- compusi dinitro : dinoseb ;
- acizi aromatici carbamici : TBA s.a.
Diversele substante apartinind grupelor de mai sus poseda proprietati foarte diferite din
punct de vedere, al toxicitatii si persistentei lor in sol si in apa, a volatilitatii etc.
Acesti compusi pot provoca episoade localizate si temporare de poluare, mai ales cand
sunt eliberati in mediu in mod accidental. O parte din acestia, suficient de rezistenti la
degradarea chimica si biochimica, pot antrena o poluare durabila si extinsa in spatiu
(compusi organoclorurati si in special DDT si produsi analogi). Desigur ca puterea poluanta a
unui compus depinde si de cantitatea totala utilizata.
3.7 Poluarea apei cu azbest

Interesul si totodata ingrijorarea produse de efectul azbestului asupra sanatatii omului, au
mers paralel cu cresterea productiei si folosirea acestei substante. Calitatile remarcabile ale
mineralelor fibroase din grupul azbestului au fost recunoscute inca din antichitate dar
extragerea si prelucrarea lor pe scara industrials a inceput abia la finele secolului al XIX-lea.
Riscul profesional determinat de azbest a fost cunoscut inca din anul 1907 cand s-a
raportat primul caz de fibroza pulmonara difuza la un angajat care avusese o expunere
prelungita pentru ca, din anul 1930 azbestoza sa fie recunoscuta ca boala profesionala. Un
alt aspect al expunerii la azbest a fost relatat in 1947 de Merewether care a aratat legatura
dintre expunerea la azbest si cancerul pulmonar. Aceasta legatura a fost apoi evidentiata si
158
de numerosi alti autori care, in plus, subliniaza si corelatia dintre tumorile pleurei si
peritoneului si expunerea omului in industria azbestului si in vecinatatea ei. Asocierea intre
cancerul pulmonar si expunerea la azbest a fost constatata intai in industria textila din Marea
Britanie. Anchete necropsice efectuate au aratat proportii crescute de cancer pulmonar
printre azbestozici iar alte investigatii clinice efectuate au confirmat aceasta asociere.
3.8 Poluarea apei cu metale grele ( plumb, mercur, cadmiu)

3.8.1 Poluarea apei cu plumb
Plumbul reprezinta unul din poluantii care a confruntat societatea umana inca din cele mai
vechi timpuri. In ultimele decenii dezvoltarea intensa a industriei chimice si metalurgice, a
industriei constructoare de autovehicule, a celei de producere a benzinei la care compusii de
plumb se adauga ca antidetonanti si a altor ramuri ale economiei, a avut drept consecinta,
alaturi de enormele efecte pozitive, o crestere progresiva a poluarii elementelor de mediu cu
plumb.
Prezenta si cresterea continua a concentratei plumbului in mediul ambiant, in organisme
apartinand regnului vegetal si animal, proprietatea lui de a se acumula in aceste organisme,
inclusiv al omului si patologia pe care o determina, justifica interesul care se acorda in
prezent acestui poluant.
In prezent exista asemenea norme, stabilite insa separat pentru elementele de mediu,
pentru locurile de munca si pentru produsele alimentare.
Concentratia maxima de plumb permisa in apa este de 0.05 mg/l.
In apa raului Prut s-au gasit valori nesemnificative ale parametrului Plumb.
3.8.2 Poluarea apei cu mercur

Mercurul este prezent in toate elementele de mediu (apa, aer, sol) in concentratii variate atat
sub forma anorganica: mercurul elementar si vaporii sai, sarurile mercuroase si mercurice
s.a., cat si organica: combinatiile in care mercurul este legat de un atom de carbon printr-o
legatura covalenta de tipul derivatilor alkilati (metil-etil-mercur), arilati (fenil-mercur) si
alcoxialkilatii. Daca inainte vreme utilizarea mercurului ca atare sau sub forma compusilor sai
era destul de limitata, in ultimele decenii odata cu dezvoltarea tehnica si industriala a
societatii umane, folosirea lui se face pe scara tot mai larga. Acest fapt a dus la o eliminare
tot mai crescuta de mercur in mediu si la o crestere a concentratiilor sale in elementele de
mediu. Valoarea admisa este 0,001 mg/l.
In apa raului Prut, nu s-a semnalat prezenta elementului mercur.
3.8.3 Poluarea apei cu cadmiu

Element ce nu este indispensabil organismului uman, cadmiul se gaseste in aer, ape, sol,
vegetatie si diverse alimente. In scoarta pamintului, cadmiul (Cd) se gaseste in concentratie
de aproximativ 0,5 mg/kg. Limita admisa a concentratiei de cadmiu in apa este de 0,005mg/l.
Depozitele de fosfat bogate in Cd de origine organica, pot contine insa cantitati mult mai
crescute (pina la 100 g/tona) ceea ce explica dependenta stransa a continutului de cadmiu
din plante si acela al solului. In apele de suprafata concentratiile de Cd variaza in limite
foarte largi, de la nedetectabil pina la 0,005mg/l, iar in apele potabile 5 g /l .
159
3.9 Poluarea apei cu arseniu

Arseniul este larg distribuit in natura, in soluri el putand fi gasit in cantitati foarte variabile,
intre 1 40 mg / kg (in medie 5 mg / kg).
Exista insa 3 zone in lume, cum ar fi de pilda Noua Zeelanda unde arseniul se intalneste
in concentratii mult mai mari, pina la 10 000 mg/kg. In carbune, arseniul se gaseste de
asemenea, in cantitati importante, pana la 25 mg/kg sau chiar mai mult.
In cursurile de ape din diferitele parti ale globului, arseniul inregistreaza concentratii care
variaza in limite foarte largi, de la subdetectabile pina la 0,1 rng/l. In apa izvoarelor bogate in
bicarbonati (California, Noua Zeelanda) s-au pus in evidenta concentratii de 0,4 0,5 mg/l.
Un continut natural crescut de arseniu il au apele minerale. Valoarea CMA de arsen in apa
potabila este de 10 g/l In apa de mare concentratia de arsen ca si a altor elemente variaza,
ele fiind absorbite in mod selectiv de plancton sau de diferite particule coloidale. Continutul in
arseniu al apei de mare variaza de la 0,0060,03 mg/l.
3.10 Poluarea apei cu, cupru

Cuprul poate aparea in apele naturale ca urmare a deversarilor de ape reziduale provenite
de la decapari, din industria de laminare a cuprului, din fabricile de matase naturala, de la
combinatele chimice,...
Prezent in apa potabila in concentratii mai mari de1mg/l, confera apei un gust amar,
motiv pentru care se recomanda ca nivelul lui sa nu depaseasca valoarea de 0.1mg/l.
Normele in vigoare din tara noastra prevad urmatoarele concentratii maxime admisibile:
0.05mg/l si in mod exceptional 0.1mg/l in apa de baut, iar in apele de suprafata de 0,5mg/l
pentru apele de categoria A1 si A2 de calitate si orientativ 1 mg/l pentru apele de categoria
A3. Pentru apa potabila, concentratia admisa de Cu este de 0,1mg/ l.
Actiunea toxica a cuprului asupra organismului uman este insuficient cunoscuta. Se
cunoaste insa actiunea lui toxica asupra pestilor, algelor si altor organisme acvatice.
3.11 Poluarea apei cu hidrocarburi policiclice aromatice (HPA)

Apele de suprafata poluate cu reziduuri provenite din centre populate si diverse unitati
industriale, pot contine substante cancerigene apartinind urmatoarelor grupe : hidrocarburi
policiclice aromatice (HPA) ; hidrocarburi halogenate si alifatice ; amine aromatice, compusi
anorganici (arsen, nichel, crom, cadmiu etc.) ; fibre de azbest, substante radioactive etc.
Deoarece majoritatea substantelor care exercita un efect cancerigen se gasesc in grupa
HPA, atentia principala a fost indreptata catre acestea din urma.
In mediul ambiant al omului, HPA sunt foarte raspandite. Ele se gasesc in aerul poluat al
centrelor populate industrializate, in fumul de tutun, in gudroane, in produsele alimentare
afumate sau prajite, in apele reziduale provenite din unele unitati industriale, ca si in apele
reziduale menajere provenite din cartierele de locuit ale centrelor populate. O data cu apele
reziduale industriale, dar si prin depunerea aerosolilor din aerul atmosferic etc., HPA ajung in
apele de suprafata, si mai rar, in apele subterane. De aceea, in apele de suprafata
substantele nocive sau toxice trebuie cercetate si HPA, respectiv reprezentantul lor, 3-4
benzpirenul.
Dar, in afara acestei proveniente exogene, HPA pot avea si o provenienta endogena,
putand fi sintetizate de catre unele microorganisme si plante, telurice si acvatice.
160
Se poate constata, ca la unele examinari, au fost decelate cantitati diferite de HPA,

respectiv de 3,4 benzpiren. Explicatia consta in faptul ca substantele cancerigene sunt
absorbite de regula de suspensii, astfel ca, in masura in care s-a efectuat o sedimentare a
suspensiilor, cantitatea de substante cancerigene din apa a scazut ; in schimb in namolul de
la fundul raului, aceste substante erau sensibil crescute.
Examinarile efectuate pe raurile de-a lungul carora se afla strazi asfaltate sau gudronate,
au aratat, dupa precipitatii si antrenarea prafului de strada cu apele de siroire in rau, cantitati
mai crescute de HPA. Examenul probelor de praf prelevat de pe astfel de strazi au evidentiat
un continut de HPA incomparabil mai mare decit contine praful din aerul oraselor.
3.11.1 Alte substante cancerigene in apa

Recent s-a atras atentia, in S.U.A. indeosebi, asupra prezentei in apele de suprafata si in
cele potabile, a unor alte categorii de substante presupuse a fi cancerigene. Astfel, Asociatia
de protectie a mediului din S.U.A. publica un studiu din care rezulta ca apa fluviului
Mississipi, folosit de numeroase orase ca sursa pentru apa potabila, este contaminata cu o
larga gama de poluanti. In apa de baut a orasului New-Orleans care se alimenteaza cu apa
din acest fluviu, s-au pus in evidenta 66 de substante chimice de natura organica, dintre care
cel putin 8 sunt cunoscute sau suspectate a fi cancerigene ; cu unele din aceste substante sa produs experimental, cancer la animale. Aceste substante sunt : brom-diclor-metan,
bromoform, tetraclorura de carbon, diclor-etil-eter, cloroform, diclor-izopropil-eter, dibromclor-metan, 1-diclor-metan.
Printre alte substante chimice s-au mai decelat, de asemenea, dieldrin, endrin, bisulfura
de carbon, etanol, hexacloretan, metanol, trifenilfosfat.
Pe baza datelor de care dispune, Agentia de Protectia Mediului considera ca ar exista ,,o
relatie intre mortalitatea prin cancer si apa de baut obtinuta din Mississipi.
De asemenea, clorul folosit pentru dezinfectia apei a fost incriminat ca da nastere la o
serie de substante care ar fi nocive, sau chiar cancerigene, numite trihalometani(THM).
Raportul Agentiei mentionate sublinia ca ,, prin clorinarea apei, incarcatura carcinogena a
apei creste ,,. Asadar clorul, substanta chimica larg folosita pentru dezinfectia apei,
interactionand cu alte substante, ar da nastere la THM, agenti cancerigeni. Aceasta
constatare ingrijoratoare a facut ca Societatea americana de combatere a cancerului si
Institutul National de Cancer sa fie asaltate cu intrebari si obiectiuni privind pericolul apei
clorinate. Ca o reactie, locuitorii din New Orleans consuma ape imbuteliate, iar in alte orase
consumul de apa imbuteliata a crescut foarte mult.
S-au studiat, natura chimica si proprietatile cancerigene ale compusilor care se formeaza
in urma dezinfectiei cu clor sau ozon a apelor care contin HPA, respectiv 3,4 benzpiren. S-au
adaugat 150 mg benzpiren la apa clorinata cu aproximativ 1 mg clor/l si s-au extras cu
benzen compusii organoclorurati formati, reziduurile de benzpiren care nu au reactionat cu
clorul fiind indepartate. S-au obtinut 108 produsi de clorinare a benzpirenului care au fost
folositi in experiment.
Rezultatele, scot in evidenta urmatoarele :
produsi de clorinare si ozonizare a 3,4 benzpirenului nu poseda reactivitate mare
cancerigena ;
tratarea apei care contine 3,4 benzpiren cu clor sau ozon, diminua riscul
cancerigen al apei ;
animalele tratate numai cu 3,4 benzpiren au facut cancer al pielii.
161
O problema de particulara importanta pe care o ridica poluarea apelor de suprafata cu

substante cancerigene de tipul HPA, este aceea a posibilitatilor de indepartare a lor prin
procedeele actuale, avansate de tratare a apei.
3.12 Poluarea radioactiva a apei

Calitatea apei poate fi influentata nu numai de prezenta unor poluanti biologici sau chimici,
dar si de proprietatile fizice ale unor substante straine de compozitia normala a apei. Intre
aceste caracteristici fizice este si radioactivitatea care implica o considerare aparte,
deoarece niveluri crescute ale acesteia pot dauna diverselor folosinte ale apei si sanatatii
omului.
Sanatatea omului poate fi influentata de radioactivitatea apei prin consumul acesteia, cat
si prin ingestia diverselor produse agricole si de alta natura (indeosebi peste, scoici etc.),
care au acumulat in apa substante radioactive.
Acestea au fost o parte din principalele poluari accidentale cu riscuri mari asupra
modificarilor indicatorilor de calitate a apei.
In ziua de 4 martie 2008, s-a petrecut un eveniment deosebit in Iasi, cand operatorul
Statiei de pompare Prut a observat pe suprafata apei raului Prut, aparitia unor irizatii de
natura petroliera, in zona amonte de Priza Prut / sectiunea Tutora, care constituie sursa de
alimentare cu apa a municipiului Iasi.
S-au prelevat urgent probe de apa si s-a oprit pomparea apei brute in vederea tratarii in
statia Chirita si s-a trecut pe alimentarea din lacul Chirita.
Au fost informati urgent : Administratia Nationala,,Apele Romane,, - Sistemul de
Gospodarire a Apelor Iasi, Garda Nationala de Mediu, Prefectura Iasi, Inspectoratul pentru
Situatii de Urgenta Iasi si s-a constituit o echipa care s-a deplasat la fata locului
Pentru monitorizarea poluarii s-au continuat prelevarile de probe de apa si s-au efectuat
determinari de parametri in laborator pana cand, s-au constatat valori nesemnificative a
parametrilor analizati.
Nr
crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
Tabel 1. Rezultate analize laborator - raul Prut / 2008

Parametri analizati
Unitate de
Valoare
masura
obtinuta
Substante extractibile
mg/l
0,1
Fenoli
mg/l
0,002
Agenti de suprafata anionici / detergenti
mg/l
0,05
Azotati / nitrati
mg/l
8
Pesticide totale
mg/l
0,0006
Plumb
mg/l
0,003
Mercur
mg/l
0,00
Cadmiu
mg/l
0,0002
Arseniu
mg/l
0,00
Cupru
mg/l
0,002
Hidrocarburi policiclice aromatice / HPA
mg/l
0,00
Valoare
admisa
0,5
0,1
0,5
50
0,005
0,05
0,001
0,005
0,1
1
0,001
Din verificarile pe teren, s-a constatat ca poluarea a fost cauzata de evacuarea de ape
incarcate organic, cu irizatii de natura petroliera si uleiuri neidentificate, printr-un colector de
pe malul stang al raului Prut, localitatea Ungheni - Republica Moldova, situat in zona amonte
pod CF Iasi - Ungheni . S-a oprit evacuarea apelor uzate prin conducta din localitatea
Ungheni - Republica Moldova.
In urma poluarii produse, nu s-au inregistrat modificari semnificative asupra ecosistemului
acvatic si nici mortalitati piscicole.
162
Concluzii
Identificarea la timp, a tuturor poluantilor nocivi / cancerigeni si
potential asupra sanatatii umane ;
estimarea riscului
Evitarea, pe cat posibil, a poluarilor industriale la sursele de alimentare cu apa ;

Folosirea celor mai avansate si eficiente metode de tratare a apelor de suprafata in
sensul reducerii totale a substantelor cu caracter nociv / periculos ;
Incadrarea in normele de calitate a apelor de suprafata utilizate pentru potabilizare .
Teodosiu, C. (2001)Tehnologia apei potabile si industriale, Ed.Matrix Rom, Bucuresti.
Draghici, C. si Perniu, D. (2002) Poluarea si monitorizarea mediului, Ed. Universitatea Transilvania, Brasov
Simionescu, C.M. si Stanescu, R. (2002) Poluarea si protectia mediului, Ed. Printech, Bucuresti
NTPA -001/2002, privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la
evacuarea in receptorii naturali.
NTPA - 002/2002, privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si
direct in statiile de epurare.
163
MONITORIZAREA PARAMETRILOR TEHNOLOGICI DE EPURARE

BIOLOGICA, IN STATIA DE EPURARE A APELOR UZATE DIN
ORAUL HRLU
G. Dimitriu *, I. Redinciuc**, O. Trofin ***

* RAJAC Iai, str. Mihail Costachescu nr.6, Iai, Ro-700495 telefon 0232-215411, fax: 0232-212741,
web:rajaciasi.ro, email: gratiela.dimitriu@rajaciasi.ro
** RAJAC Iasi, str . Mihail Costachescu nr.6, Iai, Ro-700495 telefon 0232-215411, fax: 0232-212741,
web:rajaciasi.ro, , email: ioana.redinciuc@rajaciasi.ro
* * * RAJAC Iai, str. . Mihail Costachescu nr.6, Iai, Ro-700495 telefon 0232-215411, fax: 0232-212741,
web:rajaciasi.ro, emal: oreste.trofin@rajaciasi.ro
Abstract
Nmolul activ al unei staii de epurare ape uzate,prevzut cu treapt biologic de tratare,
este un ecosistem creat artificial, cu rol important n reducerea concentraiilor de substan
organic i de nutrieni deversae n emisar (Madoni, P., Gugliermi, L..2005). Prin analiza
biologic la microscop a acestei culturi mixte de microorganisme, meninute n condiii
limitative i cu o structur variabil funcie de factori interni i externi, se obin informaii
importante asupra caracteristicilor de epurare la un moment dat i a condiiilor de procesare
din staie, precum i asupra compoziiei apei uzate influente ct i calitatea efluentului final.
Keywords: Ap uzat, biologie, nmol activ, staie de epurare
Cu ajutorul unui sistem performant de preluare a imaginilor de la microscop i prelucrare a

acestora pe calculator, (Motta, Amaral i colab, 2001), s-au efectuat poze zilnice asupra
nmolului activ urmrindu-se starea i structura pe specii a acestuia. Pozele efectuate sunt
stocate ntr-o baz de date, ce atest calitatea nmolului activ precum i evoluia sa n timp,
plus remediul ce a fost aplicat n caz de disfuncionaliti. Pozele prezentate n acest material
au fost efectuate n anul 2007.
Procesul de epurare biologica aeroba ce se desfasoara in treapta biologica a Statiei de
Epurare Ape Uzate Hrlu, este efectuat de catre o cultura mixta de microorganisme, numita
namol activ, constituit in principal din bacterii. Acestea reprezinta 90% din totalul speciilor
prezente in namol si au rol de consumare a substanelor organice prezente in apa uzat si
de transformare a acestora, in cadrul procesului de metabolism, ca rezultat al proceselor de
oxidare, in compui simpli: CO2, H2O,NO3,SO4,PO4, etc
Organismele consumatoare a populatiilor bacteriene in principal, reprezinta 10% din
namol, si constituie microfauna namolului activ, formata din Protozoare si Metazoare, ce
sunt bioindicatori de functionare a treptei biologice de epurare.
Prin analiza biologica la microscop a structurii flocoanelor de namol activ si a grupelor si
speciilor de microorganisme prezente se obtin informatii asupra caracteristicilor de epurare si
asupra conditiilor de procesare in statie, iar prin corelarea cu datele chimice se obtin
informatii importante asupra randamentelor atinse in epurare.
164
In cadrul analizei biologice la microscop a namolului activ prezent in treapta biologica a

Statiei de Epurare Ape Uzate Harlau, se observa o mare diversitate biologica pe grupe de
microfauna, ce caracterizeaza un namol activ bine colonizat si stabil, cu activitate biologica
optima de indepartare a substantelor organice influente.
Principalele grupe de microfauna prezente in namol si speciile prezente sunt
reprezentate in figura de mai jos (fig. nr )
Rhyzopodele thecamoebe, dominante in biocenoza namolului activ pe tot parcursul
anului 2007, indica atingerea unor eficiente maxime de epurare biologica la statie de Epurare
Harlau si producerea unui efluent de buna calitate.
Speciile prezente , Arcella sp. si Euglypha sp. , caracterizeaza un namol activ cu o
incarcare organica mica, cu un timp de retentie suficient de lung si prezenta unei concentratii
optime de oxigen dizolvat in bazinele de aerare, toate necesare pentru realizarea unui
proces complet de nitrificare pe treapta biologica. Randamentele atinse in nitrificare sunt
traduse prin valori de 0-0.2 mg NH4 si 50-60mg/l NO3 la efluentul final.
Arcella sp.(100X)
Zooflagelatele, prezente in namol intr-un procent semnificativ de 13%, indica prezenta de
substante organice in fermentare si intra in bazinele de aerare odata cu infuentul statiei, din
canalizare, unde se gasesc in numar ridicat. Valoarea sulfurilor totale la intrarea in statie
este de 2-3 mg/l, valoare peste cocentratia maxim admisa, dar faptul ca procesele de
epurare biologica se desfasoara eficient este atestata de concentratia medie de 1mg/l la
efluentul final..
Fitoflagelatele apar in bazinele de aerare odata cu influentul diluat, sau in perioada
ploilor.reprezinta 8% din microfauna.
Ciliatele reptante, prezente cu un procent semnificativ in namol, de 17%, si dintre
acestea ca specie dominanta Aspidisca sp., indica obtinerea unor randamente bune de
indepartare a incarcarii organice si a desfasurarii nitrificarii, atestate prin valori de 30mg/l
CBO5 la efluentul final.
Prezenta lui Euplotes sp. in biocenoza este legata de infuzia de apa diluata pe treapta
biologica, cu incarcare organica mica, indica eficienta epurativa buna si namol cu capacitati
bune de sedimentare in decantorul secundar.
Ciliatele fixate reprezinta 12% din microfauna namolului. In cadrul acestui grup ca specie
dominanta se observa Cothurnia sp. ce indica tot desfasurarea unui bun proces de
nitrificare, incarcare organica mica-medie a namolui si oxigenare eficienta.
165
Cothurnia sp. (400X)

Vorticella convalaria, prezenta si ea in numar de 33% din totalul ciliatelor fixate, indica
conditii bune de exploatare pe treapta biologica, conditii ce trebuiesc mentinute.
Epystils sp. (400X)

Ciliatele liber innotatoare, 7% din microfauna, sunt caracteristice fenomenelor tranzitorii in
procesul de stabilizare namolului activ, si apar in namol intre flagelate si ciliatele reptante.
De asemenea, sunt specii rezistente ce supravietuiesc in conditii de toxicitate a apelor uzate
influente si la scaderea concentratiei de oxigen dizolvat in bazinele de aerare.
Rotiferele, indicatori de stabilitate si de varsta mare a namolului , sunt prezente in
bazinele de aerare ale Statiei de la Harlau, cu o mare diversitate de specii: Encentrum sp.,
Philodina sp., Rotaria sp., Lecane sp., reprezentant 13% din totalul microfaunei.
Alte specii de rotifere prezente:
166
Monostyla sp. , Macrobiotus sp. (100x)

Nematodele si Tardigradele, apar in numar redus, intr-un namol in varsta si stabilizat, ce
trebuie intinerit prin scoaterea in exces. Gastrotrichii sunt observati sporadic, pe timp de
ploaie.
In concluzie, treapta biologica a Statiei de Epurare a Apelor Uzate de la Hrlau
functioneaza cu bune eficiente epurative, si contine un namol activ bun calitativ si
diversificat din punct de vedere al speciilor prezente, ce asigura reducerea poluantilor in
procent de pana la 98%.
Referine
Catrina, V., Dimitriu, G., i colab.(2006) Monitorizarea parametrilor tehnologici de epurare biologic n Staia de
tratare a apelor uzate din municipiul Iai. Conferina internaional Sigurana sistemelor de alimentare cu ap
i canalizare,ARA.
Chierici, E., Madoni, P., (1991) Comparative analysis of the activated sludge microfauna in small municipal plants.
Biological aproach to sewage treatment process, (83-87).
Curds, C. R., (1973) The role of protozoa in activated-sludge process. American Zoologist 13 (161-169).
Delgado, A.F., Campos J. G., Vazquez J.R. (1996) Protozoos como bioindicadores en procesos de depuracion
biologica Arranque de la EDAR de Aquadulce (Sevilla). Tecnologia del agua 155 (33-40).
performance of activated sludge plants based on the microfauna analysis. Water Research, 28 (1), 67-75.
Madoni, P., Gugliermi, L.,(2005) Elementi de la biologia della depurazione. n Depurazione biologica nei fanghi
attivi. De la Universita degli studi di Parma.
Madoni, P. (1994) A sludge biotic index (SBI) for the evaluation of the biological performance of activated
sludge plants based on the microfauna analysis. Water research 28 (67-75)
Madoni, P., (2005) La mirofauna del fango attivo in Depurazione biologica nei fanghi attivi de la Universita degli
studi di Parma.
Motta, M., Amaral,A.L.,Pons, M.N., Vivier H. (2001) Estudo por anlise de imagem do comportamento de uma
estaao de tratamento de efluentes sob condies transientes. Energias Renovables y Medio Ambiente 9,
( 49-55).
NTPA 003/2005 Metodologie de conducere a procesului de epurare biologic aerob cu nmol activ n staiile
de epurare a apelor uzate- Anexa 1 la Ordinul Ministerului apelor, Pdurilor i Proteciei mediului.
Sear-Brown, M.R., Collins, F., (2003) Activated sludge microbiology problems and their control. The 20-th Annual
USEPA National Operator Trainers Conference, NY.
Vazquez, J.R., Delgado, A., Sosa, E.G., Tello,A.D. (1999) Bioindicadores del fango activado y su relacion con el
rendimiento de la EDAR El Rompido (Huelva). Tecnologia del agua 193 (41-54 ).
167
SIMULATING OF SECONDARY CLARIFIERS IN THE ACTIVATED

SLUDGE PROCESS
C. Gavrila*, I. Gruia**, E. Dinet***

* Technical University of Civil Engineering Bucharest, cgavrila2003@yahoo.com
** University of Bucharest, gruia_ion@yahoo.com
*** Technical University of Civil Engineering Bucharest, edi@mail.utcb.ro
Keywords: secondary clarifier; activated sludge processes; Crank Nicholson scheme
The activated sludge process

The purification stations for waste-waters are dynamical systems, being under important and
uncontrolled variations of the debit, concentration and composition of the polluting
substances. Mathematical models are essential for describing, predict, and control the
results of this process. The aim of this article is to describe the modelling and simulation of
activated sludge processes using the Crank Nicholson scheme.
The activated process is the most frequently used system to purify wastewater (Horan,
1991; Metcalf & Eddy, 1991). It is estimated that in the European Community alone a daily
volume of 40 10 6 m 3 is processed (Lens & Verstraete, 1992). An activated sludge system
accomplishes an enhanced biological purification of the wastewater. A conventional system
can always be subdivided in two major units (Figure1).
Effluent
Fin - Fw
Fin + FR
Influent
Fin
Aeration
basin
Secondary
clarifier
Waste sludge
Fw
Recycle sludge
FR
Figure 1 Schematic overview of the conventional activated sludge process.
Aeration basin: Pre-treated wastewater is mixed with activated sludge, containing the micro
organisms which transform and eliminate the organic pollutants in the wastewater by means
of bio catalysis. Oxygen must be supplied. Usually this is accomplished by blowing air in the
mixed liquor (the mixture of water and activated sludge).
Secondary clarifier: The activated sludge is separated from the purified water under the
influence of gravitation. The major part of the settled sludge is sent back to the aeration
basin. Part is wasted to keep the growing biomass in the system at certain level.
168
Modelling of secondary clarifiers

The dynamics of the solids liquid separation processes is as follows. The proposed models
are most often based on mass balances (continuity equation) and on the solid flux theory.
F ( z, t ) = u C + v C
Where:
u - is the bulk velocity,
v - is the settling velocity,

C - is suspended solids concentration.
The dynamical model in its simplest form is written as follows:
C
F
=
t
z
The question that arises is Is it possible to derive the mass balance model such that a
limitation of flux is implicitly included? A possible solution to the above question and to that of
the presence of spatial gradient in settlers is indeed to introduce a second order derivative
term with respect to z in the mass balance model. A possible interpretation of such a term is
that it represents diffusion following Ficks law. In such a case, the flux F is written as
follows:
F = u C v C Da
C
z
and the mass balance model becomes:
C
C (v C )
2C
= u
+
+ Da 2
t
z
z
z
If v = v 0 e aC , v 0 , a > 0 (Vesilind model) then
C
C
2C
= u (1 a C ) e aC
+ Da 2
t
z
z
Equivalent with:
C
C
2C
+ u (1 a C ) e aC
= Da 2
t
z
z
The modelling is based on the measurements made in the purification stations for wastewaters IAWPRC (Henze et al. 1992) and CEIT, San Sebastien, Spania. Several zones can
be distinguished in a secondary clarifier (Figure 2). The height of each zone can be
calculated separately using empirical formula (Billmeier 1992).
For the clarifier zone,
u = u0 =
Fin Fw
Ase
with Ase the cross-sectional surface of the circular clarifier, and the boundary conditions are:
C ( H 1 , t ) = C in ,
169
C (H 2 , t) = 0
For the feed zone u = u 0 u b

For the settler zone
u = ub =
FR + Fw
Ase
and the boundary conditions are:
C ( H 1 , t ) = C in ,
C (0, t ) = C R
Clarifier
z=H2
Effluent
Fin - Fw
Fin + FR
Feed
z=H1
Influent
z=0
Settler
FR + Fw
Figure 2. The different zones in a secondary clarifier.
Simulating of Secondary Clarifiers

The Crank Nicholson scheme (Figure 3), unconditionally stable, is used to simulate the
suspend solids concentrations which correspond to the numerical solution of these model
equations.
t
C j +1 C i j
C
= i
t
t
tj+1
C 1 Ci j+1 Ci j1 Ci j++11 Ci j+11
=
+
z 2 2z
2 z
*P
tj
0
xi-1
xi
xi+1
2C 1 Ci j+1 2Ci j + Ci j1 Ci j++11 2Ci j +1 + Ci j+11
=
+
2z 2
2z
z 2 2
Figure 3 The Crank Nicholson scheme
170
For linearization the nonlinear problem
C C
2C
= F z, t , C ,
,
2
z t
z
with
F = f1 (z, t , C )
C
C
+ f 2 (z, t , C )
z
t
we could use predictor corrector method.

Prediction step:
Ci
2
z
j+
j + 12
1
1
j
j
j
C
= F iz; j + t ; C i ; z C i ;
C i ,
t i
2
1
2
Ci
j+
1
2
i = 0, n
Correction step:
1 2 j +1
z C i + z2 C i j = F iz;
2
( j + 1)t;
Ci
j+
1
2
1
1
z C i j +1 + z C i j ;
C i j +1 C i j
t
2
where
z Ci j =
C i +j 1 Ci j1
;
2z
z2 C i j =
C i j+1 2C i j + C i j 1
z 2
The streamline concentration contour for the model is presented in Figure 4.

Simulated suspended solids concentrations
with feed concentration equal to Xin
4
3.5
3
height [m]
2.5
2
1.5
1
0.5
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
concentration [g/m ]
Figure 4 Simulated suspended solids concentrations, for various concentrations.
171
100
90
80
height [m]
70
60
50
40
30
20
10
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
concentration [g/m ]
Figure 5 Simulated suspended solids concentrations with experimental dates.
Example:
u 0 = 17.6 m / d ,
Da = 13 m 2 / d ,
H 1 = 2.51 m,
u b = 16.5 m / d ,
v0 = 370 m / d ,
a = 4.16 10 4 m3 / g
H 2 = 3.66 m
In this study model parameters were assessed based on an analysis of field and pilotscale experimental data. Results of the analysis are presented in Figure 5, where the
logarithm of the solids concentration is plotted as a function of depth. A logarithmic scale was
chosen for the solids concentration to provide more detail at lower concentrations.
Conclusions
In this paper, we have demonstrated the versatility of the Crank Nicholson scheme,
unconditionally stable, with regard to the modelling and simulation of activated sludge
processes in the secondary clarifiers. A multi-layer model of the clarification/ thickening
process was presented. Based on the solid flux concept and a mass balance around each
layer of a one-dimensional settler, the model is designed to predict the solids profile along
settling column, including the effluent and underflow suspend solids. The model was applied
to the one pilot scale and full scale experimental data with good results.
172
References
Anderson H. M. and Edwards R. V., (1981) Afinite differencing scheme for the dynamic simulation of continuous
sedimentation, AIChE Symp. Ser. 77 (Water), 227-238.
Berzins M., Dew P. M. and Furzeland R. M., (1989) Developing software for time-dependent problems using the
method of lines and differential-algebraic integrators, Appl. Numer. Math. 5, 375-397.
Billmeier E., (1992) Dimensioning of Final Settling Tanks of Large Activated Sludge Plants for High Quality
Effluent. Wat. Sci. Tech., 25 (4-5), 23-34.
S. H. Cho, et al, (1993) Settling Velocity Model of Activated Sludge, Wat. Res. Vol. No. 7, pp. 1237-1242.
D. Dochain, (1997) Modelling the Dynamics of Settlers: A Basic Problem, Med. Fac. Landbouww. Univ. Gent,
62/4b.
J. Hamilton et al, (1992) Modeling and Pilot-Scale Experimental Verification for Predenitrification Process, Journal
of Environmental Engineering, Vol. 118, No. 1.
Henze M., R. Dupont, P. Grau and A. de la Sota, (1992) Characterization of wastewater for modelling of activated
sludge process, Wat. Res. 27, 231-236.
Kenneth F. Cacossa and David A. Vaccari, (1994) Calibration of a Compressive Gravity Thickening Model from a
Single Batch Settling Curve, Wat. Sci. Tech. Vol. 30, No. 8, pp. 107-116.
Pennington S. V. and Berzins M., (1994) New NAG Library software for first order partial differential equations,
ACM Trans. Math. Softw. 20, 63-99.
Roe P. L., (1981) Approximate Riemann solver, parameter vectors, and difference schemes, J. Comput. Phys. 43,
357-372.
173
174
Sectiunea 3
MANAGEMENTUL SISTEMELOR DE
ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE
175
176
MANAGEMENTUL INTEGRAT IN SISTEMELE DE APA IN

LOCALITATILE MICI SI MIJLOCII
V. Rojanschi*, Fl. Grigore**, St. Duduman***

* Prof.univ.dr.ing., Universitatea Ecologica din Bucuresti, vrojanschi@ueb.ro
** ef lucrari dr., Universitatea Ecologica din Bucuresti, gdflorian@yahoo.com
*** Asist.univ.drd.ing., Universitatea Ecologica din Bucuresti, sduduman@ueb.ro
Rezumat
Realizarea de noi sisteme de ap-canal sau dezvoltarea celor existente, de mici dimensiuni,
din mediul rural, impune operarea acestora dup cele mai noi sisteme de management
pentru atingerea performanelor preconizate.
Lucrarea i propune s ofere elemente, date, proceduri i etape de aplicare la sistemele
de ap-canal a unui sistem de management integrat calitate-mediu-sntate securitate
ocupaional.
Abstract
The development of new small or medium size water/wastewater systems or the
development of existing ones, in rural environment, imposes operating them accordingly to
the newest management systems in order to achieve the best previewed performances.
The paper will offer some elements, data, procedures and stages in the applying the
integrated quality-environment-health management systems at water/wastewater companies.
Activitatea de management a societatilor sau operatorilor hidroedilitari de dimensiuni mici si

mijlocii a cunoscut o evoluie important, n momentul contientizrii faptului c elemente,
considerate mult timp ca fiind colaterale activitii principale de realizare de servicii, pot
influena n mod semnificativ, pozitiv sau negativ, performanele de ansamblu ale
organizaiei.
Astfel, n perioadele iniiale, preocuprile managerilor au fost orientate pe asigurarea unei
producii ct mai mari, n orice condiii, considerndu-se c este factorul esenial n obinerea
performanelor economice urmrite. O astfel de abordare a generat multe elemente negative:
impact asupra mediului, accidente de munc, ap de calitate inferioara, amenzi-sanciuni din
partea autoritilor de control. ntr-o prim faz, cantitate prea mare de nenscriere n
standarde, a condus la concentrarea preocuprilor conducerii i pe elementele ce determin
calitatea serviciilor.
In aceste condiii s-a realizat, c la fel de important, este i controlul calitii apei
furnizate. Introducerea procedurilor i criteriilor de organizare pentru asigurarea calitii
serviciilor a intrat n atenia managerilor, construindu-se n timp Sistemul de Management al
Calitii.
n continuare, n evoluia conceptelor de organizare a activitii furnizare de ap, s-a
impus, ca un factor social important, protecia lucrtorilor, a personalului direct antrenat n
177
activitatea productiv. Numrul mare de accidente, constatat la un moment dat cu

consecine importante, a obligat managerii s se concentreze asupra acestui aspect. Au fost
elaborate, dezvoltate i impuse anumite reguli, norme, criterii i proceduri pentru protecia
strii de sntate a lucrtorilor, toate fiind acum sintetizate n Sistemul Securitii i Sntii
Ocupaionale.
n paralel cu preocuprile menionate anterior, pe msura evidenierii impactului negativ
produs de organizaiile din industrie, agricultur, transporturi, energie etc., asupra mediului,
sub impulsul presiunilor ecologitilor, societii civile, experilor, factorilor politici, s-a
dezvoltat, n mod similar i Sistemul de Management de Mediu, un concept ce include
principiile, direciile, indicatorii care s asigure i atingerea de ctre organizaie a unei
performane de mediu la nivelul celor mai bune practici de mediu ale momentului.
O analiza concomitent a celor trei sisteme de management a permis observaia c
exist multiple similariti ntre modul de abordare, proceduri generale, documentaii,
evaluarea sistemelor, mai ales pentru sistemele hidroedilitare. Acest fapt a condus la
trecerea ntr-o nou faz din punct de vedere a managementului i anume la promovarea
unui Sistem de Management Integrat, existnd multiple avantaje ntr-o astfel de abordare.
In acest sens lucrarea abordeaz problematica managementului integrat prin abordarea
punctual a fiecrui sistem: SMC, SMM, OHSAS, cu descrierea elementelor principale
comune ale standardelor ce promoveaz respectivele sisteme;
Menionm din start faptul ca certificarea operatorului conform celor trei sisteme confer
multiple avantaje de imagine, de eficien economic, de persorman tehnologic, etc.
O organizaie sau o instituie care dorete s se certifice pe baza :
-
Sistemului de Management al Calitii (SMC) - ISO 9001/2000,
Sistemului de Management al Mediului (SMM) - ISO 14001/2004,
Sistemului de Securitate i Sntate Ocupaional - OHSAS 18001/2004,
se recomand s abordeze n sistem integrat cele trei problematici. Se obin astfel anumite
avantaje, dintre care citm:
-
reducerea, pe ansamblu, a timpului de implementare;
coeren i continuitate n derularea pailor pentru certificare pe cele trei sisteme,

plecnd de la o politic managerial integrat ;
viziune unitar a tuturor procedurilor, necesar a fi aplicate, cu scoaterea n

eviden a procedurilor comune i a procedurilor specifice;
coordonare intern eficient a celor trei specialiti sau echipe, ce sunt implicate n
certificarea organizaiei, conform celor trei sisteme;
nu n ultimul rnd, posibila reducere, pe ansamblu, a costurilor de certificare, n

condiiile n care tot mai multe societi sau companii de consultan sau
certificare abordeaz integrat cele trei aspecte.
Ca elemente definitorii pentru demararea aciunilor de certificare pe cele trei sisteme, ntro viziune integrat, care pot asigura succesul demersului, sunt de remarcat urmtorii pai:
-
cunoaterea de ctre managementul de vrf al organizaiei a elementelor i cerinelor

generale specifice celor trei sisteme. Este important ca s se neleag, n aceast
faz, avantajele multiple pentru organizaie ale unei astfel de aciuni, att pentru flecare
sistem n parte, ct i pentru conceptul de ansamblu, abordarea integrat. O instruire a
managementului de vrf a organizaiei, de cteva zile, pe aceast tematic este
recomandabil. n paralel se recomand i derularea unor instruiri la celelalte nivele ale
personalului din organizaie, care se vor ocupa direct de implementare i certificare ;
178
ntocmirea unor planuri de aciune, care s conduc, etapa de etap, la atingerea

obiectivelor declaraiei politice i angajamentului asumat de conducere privind
certificarea integrat a organizaiei, conform celor trei sisteme. Aceste planuri reflect
asumarea responsabilitii managementului de vrf, ca o componenta important a
politicii manageriale generale. Se recomand ca aceste planuri s fie rezultatul unei
activiti colective, elaborate n stil interactiv, prin implicarea, att a conducerii
organizaiei, cat i a unor angajai din organizaie, care mai trziu vor participa la
realizarea obiectivelor. Planurile de implementare vor conine: obiectivele majore,
aciunile punctuale, termenele de realizare, responsabilii, bugetele necesare, sursele
de finanare etc.
responsabilizarea aducerii la ndeplinire a acestor planuri a unui reprezentant al

managementului. Acestuia i se aloc resurse umane i materiale, competente de
aciune i decizie n domeniu respectiv, avnd n vedere i asigurarea unei relaionalii
directe cu managementul de vrf. Se recomand ca n cadrul colectivului alocat s fie
inclui cte un responsabil pentru fiecare din cele trei sisteme, ce urmeaz a fi instruit
i specializat pe tematica respectiv . Pentru a avea o relaie cat mai direct cu
serviciile implicate n transpunerea practic a procedurilor comune sau specifice, este
bine ca n colectivul respectiv s fie inclui reprezentani ai serviciilor tehnice, utiliti,
resurse umane, protecia muncii etc. Colectivului respectiv este necesar s i se aloce
un spaiu propriu i dotrile necesare derulrii activitii n condiii corespunztoare. Cei
trei responsabili pentru implementarea celor trei sisteme vor fi instruii prin cursuri de
specialitate, pe problematica respectiv, att la nivel teoretic, ct i la nivel practic,
pentru specificul organizaiei, ce urmeaz a fi certificat. Unul din cei trei va fi
responsabilul echipei, cu acces direct la conducere i cu posibilitatea de a lua decizii
punctuale.
colectivul desemnat, pe baza planurilor de aciune, vor ntocmi planuri de

implementare, pentru fiecare din obiectivele nscrise. n planurile de implementare,
elaborate pe sectoarele specifice de activitate ale organizaiei, se vor meniona, n mod
sintetic, n forma tabelar:
i. Sectorul/secia /departamentul n care se acioneaz ;
ii. Aciunea i secvene ale acesteia;
iii. Termen de realizare i de evaluare;
iv. Responsabil de realizare i de evaluare;
v. Fonduri necesare pe fiecare faz sau termen;
vi. Sursa sau sursele de finanare.
nscrierea aciunilor sau a sectoarelor n planul de implementare se va face prin

respectarea unei derulri logice, coerente n funcie de fluxul tehnologic al organizaiei, pe
baza unor criterii de prioretizare, respectnd procedurile din ghidurile celor trei sisteme.
Periodic activitatea acestui colectiv trebuie analizat. Se urmrete evoluia fazelor n
procesul de certificare, atingerea unor indicatori de performan, prestabilii pe zone: calitate
- mediu - sntate ocupaional. n msura n care se vor constata disfuncionaliti, vor fi
promovate masuri pentru remediere, pentru eventuale revederi ale politicii manageriale sau a
planurilor de aciune .
Aplicare tuturor msurilor, menionate mai sus, se va face n funcie de specificul
organizaiei: mrime, tip de activitate, zone cu risc profesional, numr de angajai, profilul
angajailor etc.
Din aceast faz se recomand contactarea i colaborarea cu o firm de consultan
specializat n pregtirea pentru implementare i certificare conform sistemelor de
management integrat pentru calitate - mediu -sntate ocupaional.
179
Politica Managementului. n toate cele trei cazuri trebuie acionat conform ciclului din
schema de mai jos (figura nr. 1) :
mbuntire i adaptare
continu
Evoluii n
domeniile MCS
Politic i declaraie
MCS
Analiza efectuat
de management pe sistem
integrat
Planificare
integrat
Verificare i aciuni
corective pe
componentele
managementului
integrat
Implementare i
funcionare pe
componentele
managementului
integrat
Fig.nr. 1. Ciclul sistemelor de management integrat
Trebuie neles c implementarea sistemului integrat mediu-calitate-sntate este un

proces ce declaneaz o politic, o preocupare continu, dinamic, care evolueaz de la o
etap la alta n funcie de realitile socio-economice-ecologice generale ale societii i ale
organizaiei, ca parte component a societii.
Un alt aspect important este cel al aplicrii abordrii tiinifice n politica managerial.
Este necesar o coeren, o evoluie ntre elementele de intrare ieire din sistem cu ceea ce
se ntmpl n procesele interne ale sistemului.
Succesul stabilirii planului i implementrii sistemului M-C-S depinde de o politica
managerial realist i flexibil.
Trebuie avut n vedere:
- alegerea unor inte simple, uor de realizat, cu eficien evident
- stabilirea unui calendar realist de implementare cu sarcini precise, termene precise,
alocare de resurse corespunztoare. Desigur trebuie asigurat din partea managementului
de vrf o anumit consecven n derularea, urmrirea i revizuirea politicii i planului
managerial.
Abordarea acestor aspecte se recomand a se realiza secvenial, conform prezentrii din
schema din fig. 2., n care se remarc verificarea i revizuirea permanent a graficului i
180
funciei de performanele realizate. Este foarte important a se face toate eforturile de ctre
conducerea organizaiei pentru a se realiza contientizarea la toate nivelele organizaiei, ca
aplicarea SMI aduce mari avantaje, n special din punct de vedere al performanelor interne
economice, tehnologice, sociale etc.
n cadrul aciunii de implementare a sistemelor mentionate sunt de parcurs parcurse

urmtoarele activiti:
-
Evaluare preliminar de mediu;
Evaluarea preliminar n raport cu cerinele legale i a altor cerine la care

organizaia a subscris;
Stabilirea Planului de aciune i demararea introducerii sistemului de management

de mediu;
Stabilirea politicii de mediu;
Stabilirea domeniului sistemului de management de mediu;
Desemnarea responsabililor de implementarea, certificarea i meninerea

sistemului de management de mediu, termene de realizare i resurse alocate;
181
Instruirea reprezentanilor
multidisciplinare;
managementului
organizaiei
echipei
Evaluare preliminar a structurii organizatorice i a relaiilor funcionale n raport

cu cerinele tuturor prilor interesate.
Identificarea i documentarea proceselor (process mapping) la nivel de Hart a

proceselor, Fie de proces i Titulari procese;
Identificarea reglementrilor aplicabile;
Identificarea aspectelor de mediu la nivel de proces;
Determinarea aspectelor de mediu cu impact semnificativ major;
Concluzii
Implementarea integrata la operatorii hidroedilitari de dimensiuni mici si mijlocii a celor trei
sisteme de mediu-calitate-sntate ocupaional ca un concept global de management
confer multiple avantaje dintre care citm:
- reducerea pierdelor economice;
-
mrirea productivitii muncii;
o mai bun imagine a operatorului
ncadrarea lucrtorilor n managementul operatorului
relaii mai bune ale operatorilor cu bnci, firme de asigurare, administraia local;
succesul operatorului pe plan socio-economic.
Bibliografie:
1. Sisteme de management integrat pentru ageni economici, Prof.univ.dr.ing. Vladimir Rojanschi,
Asist.univ.drd.ing. tefan Duduman, ef lucrari dr. Florian Grigore, Editura Tribuna Economic, 2007, ISBN
978-973-688-088-9;
2. * * * SR EN ISO 14001 Sisteme de management de mediu Cerine i ghid de utilizare;
3. * * * SR EN ISO 9001 Sisteme de management al calitii Cerine;
4. * * * OHASAS 18001 Sisteme de management al sntii i securitii ocupaionale Specificaie.
182
MBUNTIREA PERFORMANELOR DE MEDIU PENTRU

SISTEME DE ALIMENTARE CU AP I CANALIZARE N
LOCALITI MICI I MIJLOCII
Daniela Simona Moldovan,

PhD Engineer, e-mail: danielamoldovan@apabrasov.ro
Keywords: performant; environment; water supply.
Abstract
The complex and long standing activities developed in any entity that provides water supply
and sewerage public services, from water catchement to discharge of the waste water into
emissary, requires management means, a strategically organization, planning and approach
that should be based on techniques and tool to protect the environment, having as ground
the promotion of the development concept of sustainable development. By acquiring of this
concept, in conditions of respect for the environment where we live, we can keep the
inheritance for the good of the next generations.
The accurate identification of the environment issues, respectively of the past, present
and potential impacts on the environment produced by the entitys activity has the primordial
role in implementation of environment management system.
The paperwork shows the process of environment issues identification and associated
impact assessment, as well as two methods for evaluation that can be used by the provider
of water supply and sewerage public services that implement an environment management
system with the purpose to improve the performances in this field in small and middle size
communities.
1. Introducere
Managementul de mediu este o component a sistemului de management general care
include structura organizatoric, activitile de planificare, responsabilitile, practicile,
procedurile, procesele i resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, analizarea
i meninerea politicii de mediu (conform standardului internaional ISO 14050).
Un sistem de management de mediu (SMM) ajut organizaia s reduc la minim
impacturile asupra mediului. El prezint foarte multe avantaje i de aceea este important
implementarea i funcionarea acestuia. Atingerea acestor deziderate depinde de eforturile
fcute la toate nivelurile organizaiei, iar sprijinul i implicarea activ a managementului de la
cel mai nalt nivel sunt indispensabile pentru succesul implementrii i funcionrii unui SMM.
Reuita demersului de protecie a mediului necesit gsirea unor tehnici i instrumente
prin intermediul crora obiectivele i intele de mediu s poat fi atinse, concomitent cu o
corect previzionare legislativ i o mbuntire a relaiilor cu prile interesate
Reglementrile de mediu actuale incluznd legi, norme, regulamente, directive,
standarde, .a, sunt extrem de complexe i de o mare diversitate, de la o zon geografic la
alta, de la o ar la alta, de la o cultur la alta. Principala lor caracteristic i diferen n
183
raport cu reglementrile din alte domenii de interes social major este c ele nu au aprut ca
urmare a promovrii unor principii, ci ca o reacie la evenimente.
Odat cu mbogirea actualului cadru legislativ referitor la mediu, se constat o evoluie
de la simplu la complex, de la o reacie de aprare la una de prevenire. Aceast evoluie
ascunde, de fapt, drumul de la contientizare la sistematizare, de la luarea n considerare a
mediului, la managementul de mediu.
Standardul internaional SR EN ISO 14001:2005 stabilete cerine referitoare la un SMM.
Toate aceste cerine reprezint baza operaional a construirii unui sistem de management
de mediu, coerent i eficient.
2. Procesul de identificarea aspectelor de mediu i evaluarea

impacturilor asociate
Conform ISO 14004, identificarea aspectelor de mediu este un proces dinamic care
determin impacturile trecute, prezente i poteniale asupra mediului ale activitilor unei
organizaii. Acest proces include i indentificarea constrngerilor impuse de reglementri,
legislaie i afaceri care afecteaz organizaia .
Planificarea i
realizarea analizei de
mediu
-interviuri,
-msurtori, inspecii,
monitorizri,
-analiza nregistrrilor
Gril de evaluare
Identificarea
aspectelor de
mediu
Elaborarea Programul
analizei de mediu
Elaborare
Lista aspectelor de mediu i
a impacturilor asociate
(pe proces/amplasament)
Evaluarea impacturilor de asociate

aspectelor de mediu
Stabilirea apectelor
semnificative de
mediu
Centralizarea aspectelor de mediu

la nivelul societii
Actualizarea aspectelor de
mediu
Definirea obiectivelor
generale i specifice
de mediu
Elaborarea Programului
de management de
mediu
Figura 1. Procesul de identificarea aspectelor de mediu
184
Aspectele de mediu, care pot fi controlate i influenate de organizaie i care pot avea un
impact important asupra mediului, se regsesc sub denumirea de aspecte semnificative de
mediu.
Organizaiile care nu dispun nc de un SMM trebuie s porneasc n aceast direcie
prin efectuarea unei analize iniiale de mediu (AIM).
Planificarea i realizarea analizei de mediu

Analiza iniial de mediu (AIM) stabilete care este situaia n raport cu mediul, a organizaiei
innd cont de:
-
cerinele legale i reglementrile,
identificarea aspectelor de mediu,
examinarea tuturor procedurilor i a practicilor de management de mediu,
evaluarea aciunilor ntreprinse n urma investigrii incidentelor anterioare.
AIM identific aspectele semnificative de mediu asociate proceselor, subproceselor,

activitilor, serviciilor i produselor organizaiei i nu evalueaz detaliat ciclul de via al
acestora.
Este important de tiut ca relaia dintre aspectele de mediu i impactul asupra mediului
este o relaie de tip CAUZ - EFECT.
Ex: cauza/aspectul de mediu este deversarea apelor uzate n emisar, iar efectul/ impactul
este poluarea emisarului.
Etapele AIM sunt:
Etapa 1: Alegerea unui proces, subproces, activitate, produs, serviciu sau locaie
Selectarea procesului, procesului, activitii, produsului, serviciului sau locaiei trebuie s
fie suficient de cuprinztoare pentru o examinare semnificativ i suficient de restrns
pentru a fi bine neleas. n acest scop se vor elabora diagramele de flux tehnologic cu
identificarea intrrilor, ieirilor i a fluxului proceselor, produselor i serviciilor.
Etapa 2: Identificarea aspectelor de mediu ale procesului, subprocesului, activitii,
produsului, serviciului sau locaiei
Identificarea unui numr ct mai mare de aspecte de mediu asociate.
Etapa 3: Identificarea impactului asupra mediului
Identificarea unui numr ct mai mare de impacturi de mediu reale i poteniale, benefice
i nocive care sunt asociate fiecrui aspect de mediu identificat.
Etapa 4: Evaluarea importanei impacturilor
Importana oricrui impact asupra mediului poate varia de la o organizaie la alta, iar
cuantificarea poate ajuta evaluarea.
Identificarea i evaluarea impactului produs asupra mediului

Procesul de identificare a aspectelor de mediu se face prin analizarea proceselor
tehnologice/ serviciilor, pe faze, operaii, zone de activitate, lund n considerare condiiile de
funcionare normale, pornire/ oprire i situaii de urgen posibile. Este un proces continuu i
organizaia actualizeaz aceste date anual i la fiecare modificare aprut n activitile
sau serviciile sale.
185
Pentru identificarea aspectelor de mediu se iau n considerare urmtorii factori :

-
emisii n aer,
deversri n emisar,
gestionarea deeurilor,
poluarea solului,
utilizarea materiilor prime /materialelor i a resurselor naturale,
impactul asupra comunitii,
alte aspecte de mediu locale,
operarea normal i anormal,
incidente/accidente ecologice.
De asemenea procesul poate include identificarea impacturilor asupra sntii i

securitii persoanelor, precum i evaluarea riscurilor pentru mediu.
AIM evideniaz aspectele de mediu benefice sau nocive, reale i/sau poteniale, directe
i/sau indirecte, rezultate din activitatea unei organizaii. Pentru fiecare aspect de mediu
evideniat se stabilete impactul asupra factorilor de mediu.
Personalul responsabil pe linie de protecia mediului, efectueaz evaluarea impactului
funcie de:
-
cerinele prevederilor legislative i/ sau reglementare,
evaluarea nivelului de risc a impactului,
implicaiile aspectelor de mediu asupra omului,
implicaiile ecologice asupra mediului,
efectul asupra imaginii publice a organizaiei i
cuantific aspectele de mediu conform metodologiei de evaluare a impactului asupra

mediului stabilit de ctre organizaie.
ntruct nu exist reguli stricte i nici criterii obligatorii pentru evaluarea impacturilor,
fiecare prestator de servicii de alimentare cu ap i canalizare i va stabili propriile sale
reguli i criterii de evaluarea impactului. Chiar unor criterii identice, organizaii diferite le pot
acorda grade diferite de importan.
Impactul asupra mediului al activitilor din organizaie este msurat i monitorizat, iar
eventualele neconformiti identificate trebuie tratate conform procedurii Aciuni corective i
preventive stabilit la nivelul organizaiei.
Stabilirea aspectelor semnificative de mediu

n procesul de identificare aspecte de mediu i evaluarea impactului produs de acestea, se
vor stabili care sunt aspectele de mediu semnificative pe care organizaia le poate ine sub
control i asupra crora poate avea influen.
Identificarea aspectelor de mediu va fi fcut i n baza cerinelor legale i de
reglementare n vigoare. Aceste informaii se constituie ca date de intrare pentru elaborarea
obiectivelor de mediu i a Programului de management de mediu.
Personalul responsabil pe linie de protecia mediului formeaz echipa care parcurge
urmtoarele etape pentru identificarea aspectelor de mediu:
186
a) Analizeaz procesul (tehnologic) / serviciul / activitatea, pe baza diagramei flux

elaborate. Diagrama flux specific: intrrile, procesrile materiilor prime, materialelor,
utilitilor i ieirile subproceselor, calea urmat de subproduse i produsele care
intr n mediul exterior.
b) Pe baza acestor date se identific aspectele de mediu benefice sau nocive, reale
i/sau poteniale, directe i/sau indirecte .
c) Pentru fiecare aspect de mediu evideniat se stabilete impactul asupra factorilor de
mediu.
d) Efectueaz evaluarea impactului funcie de metoda de evaluare stabilit;
e) Datele rezultate din analiza procesului/ serviciului / activitii i evaluarea impactului
se evideniaz n documentele: Lista aspectelor de mediu i Evaluarea impactului
aspectelor de mediu.
f)
Aspectele de mediu sunt supuse unei selecii n ordinea urmtoare:

-
eliminarea aspectelor de mediu pe care societatea nu le poate controla i care

nu au nici o influen;
reinerea aspectelor de mediu care au sau pot avea un impact semnificativ

asupra mediului, enumerate n Lista aspectelor semnificative de mediu.
Aspectele semnificative de mediu se actualizeaz de cte ori este nevoie i se in sub

control.
Stabilirea obiectivelor generale si specifice de mediu

Pe baza aspectelor semnificative de mediu sunt stabilite obiectivele generale i specifice
la nivelul societii.
Obiectivele generale i obiectivele specifice se elaboreaz n concordan cu politica de
mediu, prevederile legale i de reglementare, posibilitile financiare, cerinele operaionale i
punctele de vedere ale prilor interesate.
Obiectivele generale i specifice sunt cuantificate, cnd este posibil i au stabilite
termene de realizare, resurse alocate i responsabili. Acestea se analizeaz anual i sunt
actualizate de cte ori este nevoie de aceleai funcii care le-au elaborat iniial.
Atingerea obiectivelor generale i specifice se realizeaz prin programe de management
de mediu, care desemneaz aciunile, prioritile, responsabilitile, mijloacele i termenele
de realizare.
3. Metode de identificarea i evaluarea impactului de mediu

pentru sisteme de alimentare cu ap i canalizare n localiti
mici i mijlocii
Prima metod propus pentru identificare i evaluarea impactului asociat aspectelor
de mediu ia n considerare criterii (tabel 1):
F frecventa de aparitie i
G gravitatea efectelor (evaluata prin indicatorii de calitate ai mediului)
Evaluarea impactului se finalizeaza prin acordarea unui punctaj rezultat din aplicarea
formulei: P = F x G
187
Punctajul de referinta, stabilit pentru fiecare criteriu este prezentat in Tabel 1.

Tabel 1
Criteriu
Frecvena
apariie
-FGravitatea
efectelor
-G-
de
Impact
Evaluare impact (P)
accidental (max o data/an)
2
rar (1 - 12 ori/an)
4
foarte des, permanent (mai mult de 12 ori/an)
6
nu sunt reglementati prin prevederi legale
1
3
sunt reglementati prin indicatorii monitorizati nu depasesc
limitele maxim admise
prevederi legale
indicatorii monitorizati depasesc
6
limitele maxim admise
Se consider aspecte semnificative de mediu acele aspecte de mediu pentru care se

obine P > 12.
Orice modificare a datelor cuprinse n documentele ce au stat la baza identificrii
aspectelor de mediu (inclusiv cele rezultate n urma derulrii programelor de management)
poate conduce la modificri ale listelor de aspecte de mediu/ aspecte semnificative de
mediu, respectiv actualizarea lor.
Cea de-a doua metod propus pentru identificare i evaluarea
aspectelor de mediu ia n considerare urmtoarele criterii :
impactului asociat
a). Prevederi legislative i de reglementare (R) se acord punctaj pe o scar de la 1 la 10

pentru urmtoarele situaii:
-
exist prevederi legislative i de reglementare strict precizate:10 puncte;
solicitarea clienilor, a comunitii locale este evident: 8 puncte;
impuneri interne pentru rezolvarea unor interese proprii: 6 puncte;
solicitri ale personalului salariat n domenii care i afecteaz: 4 puncte;
nu exist nici un fel de prevederi: 1 punct.
b) Evaluarea nivelului de risc (Nr) pentru evaluare se iau n considerare urmtorii factori:
-
probabilitatea de apariie: cu ct aceasta este mai mare,cu att factorul de risc este
mai ridicat;
probabilitatea de detecie: cu ct capacitatea de detecie este mai mic, controlul este

mai puin probabil s se realizeze i ca urmare nivelul de risc este mai ridicat;
severitatea consecinelor: cu ct este mai mare vtmarea prin poluare, cu att este
mai ridicat nivelul de risc.
Evaluarea se face fa de un sistem numeric i se stabilete totalul aa cum se prezint

n tabelul nr. 2.
Tabel 2: Evaluarea nivelului de risc
Probabilitatea de
Probabilitatea de
apariie (A)
detecie ( B)
f.frecvent 5 pct.
f. mare 1 pct.
frecvent 4 pct.
mare 2 pct.
moderat 3 pct.
moderat 3 pct.
sczut 2 pct.
sczut 4 pct.
f. sczut 1 pct.
f.sczut 5 pct.
188
Severitatea consecinelor
(C)
f. ridicat 10 pct.
ridicat 8 pct.
moderat 6 pct.
sczut 4 pct.
f.sczut (nul) 2 pct.
Nivelul riscului
( A+B X C)
50 pct.
20 pct.
21 pct.
18 pct.
11 pct.
c) Implicaiile aspectelor de sntate (S) se acord punctaj pe o scar de la 1 la 10 pentru

urmtoarele situaii:
-
conduce la moarte: 10 puncte;
provoac consecine grave asupra organismelor: 8 puncte;
provoac iritaii sau respiraie ngreunat: 6 puncte;
conduce la disconfort, la reducerea capacitii de continuare a lucrului: 4 puncte;
nesemnificative: 1 punct.
d) Implicaii ecologice asupra mediului (E) se cuantific pe o scar numeric, funcie de

aria de poluare astfel:
-
nivel global: 10 puncte;
nivel regional: 8 puncte;
nivel local: 6 puncte;
vecini, cartier: 4 puncte;
incinta societii: 2 puncte.
e). Probleme ale comunitii i mediului local (P) la stabilirea semnificaiei aspectelor de
mediu se vor lua n considerare i elemente referitoare la comunitate i mediul local,
acordndu-se un punctaj de la 0 la 60, aa cum se prezint n tabelul nr. 3.
Suma (1+2+3) reprezint problemele comunitii i mediului local.
Tabel 3: Probleme ale comunitii i mediului local
Zgomot
Aspect peisagistic
Reclamaii
Probleme ale
comunitii i
mediului local (P)
lips zgomot 0 pct.
Plcut 0 pct.
lips reclamaii - 0 pct.
0 pct.
n incinta societii necorespunztor n ale
vecinilor, 30 pct.
10 pct.
incinta societii beneficiarilor 10 pct.
10 pct.
pn la vecini 20 deranjant
pentru ale prilor interesate/ 60 pct.
pct.
vecini 20 pct.
organismelor de control
20 pct.
Toate aspectele de mediu care n urma evalurii impactului asupra mediului au peste 50
puncte sunt considerate aspecte semnificative de mediu.
4. Concluzii
Cele dou metode de identificare i evaluarea impactului asociat aspectelor de mediu pot fi
utilizate de ctre prestatorii serviciilor de alimentare cu ap i canalizare din localitile mici i
mijlocii n implementarea sistemului de management de mediu, cu scopul de a-i propune ca
efectele activitilor sale asupra mediului s fie n limitele legale i/ sau de reglementare, n
vigoare i s acioneze pentru diminuarea continu a acestora.
Prima metod poate fi utilizat la proiectarea i implementarea unui sistem de
management de mediu, pe cnd cea de-a doua metod este mai complex i poate fi
utilizat la mbuntirea performanelor de mediu.
Fiecare dintre aceste metode prezint avantaje i dezavantaje, are domenii n care este
mai eficient i domenii n care rezultatele aplicrii ei sunt mai puin relevante.
189
ntruct nu exist reguli stricte, nici criterii obligatorii pentru evaluarea impacturilor, fiecare
sistem de alimentare cu ap i canalizare i va stabili propriile sale reguli i criterii.
Bibliografie:
Moldovan, Daniela Simona (June, 2007) Cercetri privind sistemul de management intergat calitate mediu, Tez
de doctorat, Universitatea Transilvania din Braov.
Moldovan, Daniela Simona (June 1-3, 2005) The implementation and certification of the quality-environment
integrated management system to public services suppliers, Challenges in Higher Education & Research in
the 21 st Century, Sozopol, Bulgaria, vol.3, Heron Press, Sofia, pag.351-356.
ISO 14001 : 2004 Environment Management Systems. Guide book regarding the principles, systems and
application techniques.
ISO 14050 : 1998 Environment Management. Vocabulary.
190
APPLICATION OF WATER SAFETY PRINCIPLES INCLUDED IN

DRINKING WATER MANAGEMENT PLANS FOR RURAL
COMMUNITIES
A. S. Dobre *,
*Prof. Dr. Eng., Technical University of Civil Engineering Bucharest, tel/fax: +40-21-242-35-95,
E-mail: danca@utcb.ro
Abstract
Water specialists have been examining results from past national and around the world
efforts and applying experience learnt to create new approaches to solving difficulties in
getting efficient, effective water services to rural communities. As an important conclusion,
success is formulated by a mixture of investment, policy and institutional reform; capacity
building and learning that will vary with each country and even with each region within a
country.
Whether in developed or developing countries, we face the same or similar challenges in
managing small community water supplies. Cooperation on water small community water
system management might also serve as a catalyst for greater regional integration, both
economical and political, with benefits.
Main challenges related to the management of small community water supplies are
presented in the paper and also pertinent proposal to overcome them. Specific requirements
for programs that should be in place to manage small community water systems are detailed.
Most of the problems in these areas stem from limited budgets and the lack of financial
ability of many associations to staff and operate their systems properly.
Small water systems operated in the small communitiesthose with a population less than
10,000 are an important part of the quality of life in rural zones. In many cases, economic
opportunities in rural areas are also connected to the availability of water from these small
systems.
Small water systems serve a lower percentage of the total population, but usually they
comprise the majority of the water systems operating in a country.
Water system capacity is the ability to plan for, achieve, and maintain compliance with
applicable drinking water standards. For a system to have capacity, adequate capability in
three key areas technical, financial, and managerial is necessary (see Fig. 1). TFM
capability has been the buzzword from water system regulators for several years, yet almost
everyone agrees that it is a good policy and, in theory, benefits all water systems. However,
many small water systems still lack TFM capacity and do not understand the basic concept,
including short- and long-term planning.
Ongoing technical assistance and effective training are the keys to continuing and
improving TFM capacity.
191
Small system needs for capacity may differ from those of larger systems, and policy
makers must be cognizant of these differences.
It is important to understand the need for capacity and the challenges the very small
systems face in operating and maintaining compliance with increasing standards.
Main challenges related to the management of small community water supplies are the
following:
Insufficient political engagement
Appropriate agents do not have the resources to control small community water
supplies
Risk perception/risk management
Poor decision making stemming from perception that there is no ownership and/or
awareness of the true cost of water
Lack of training for operators and managers of small community water supplies and
lack of expertise, necessary to ensure that systems are sustainable
Health surveillance
Appropriate communication to the public, including about water management in home
Getting resources to rural areas
Improving infrastructure because delivery of safe water at the point of consumption

might be a problem even when the water is treated properly
Framework for implementing WSP for small community water supplies. Public
awareness and participation in decision making is relative because public perceptions
and attitudes towards environmental issues have been conditioned by cultural,
traditional, socio-economic and political factors. It is also considerably changing in
time. Recent studies revealed marked differences in opinion between the public and
192
experts about selected environmental strategy. Mathematical modelling is the best

advisor in selecting the optimal investment policy.
What is needed to overcome these challenges:
Better management of community water supplies
Management of priorities
Information
Bringing together communities to share experiences
Communication strategies, including tools to facilitate the communication and

mitigation of risks to the public and decision makers at community, regional and
national levels
Tools to ensure that decision makers at community, regional and national levels are
aware of their roles and responsibilities
Advocacy and political will at all levels; political commitment
Identification of appropriate regulations for community water supplies
Governments (national or state / provincial) need to have overall responsibility to

oversee investment
Adequate institutional support to ensure, for example, appropriate outreach

mechanisms
Capacity development for water operators and managers, including incentives to stay
within the community
Encourage and improve community-level capacity to manage water supplies,

including the establishment of regional level networks to facilitate information sharing
and mentoring
Small communities investing in their own supplies
Individual investment which provides commitment and sustainability because the

individual becomes a stakeholder
Improve the household storage of drinking water
Activities to be undertaken that would have the greatest impact on improving the
management of small community water supplies:
o
Support training and education, such as through universities, colleges and ongoing liaison and support
Increase visibility
Increase information /awareness of community water supply issues
Information or tools on how to use The Water Safety Plan approach to identify
hazards and risks and prioritise improvements
Strengthen health/water sector linkages
Develop a resource centre of information
Develop tools targeted for each stakeholder group
Work on information and advocacy tools that would lay the groundwork for
change
193
Identify, organize, peer review educational and other resources
Quality control of materials going on to the collaborative website
Increase access to supportive technology (the right tools for the job)
Promote rational, responsive investment through the Water Safety Plan

principles
Share experiences (e.g. what approaches have been successful)
In order to achieve this target list, we consider that the minimum elements to be included
in drinking water system management plans are the following:
Group A
Protection of water sources
Identification of hazards and risks an their mitigation
Well-defined responsibility
Minimum required monitoring
Routine maintenance plan
Operators manual/log book to identify what should be and has been done
Training
Water Safety Plan steps: from catchment to consumer
Group B
Water quality targets as needed, based on norms and health consideration
Community needs, meaning:

a. Identify consumers
Components of the water supply system:

a. Pipes, buckets, piped distribution system
b. Source (surface, wells)
c. Treatment required to meeting the water quality targets
d. Responsible for managing your community water supply authorities
Operate and maintain the community water supply

a.
Based on the water quality targets, source, components of the water

supply system, and community needs
b.
Sustainable needs to be designed and operated
c.
Upgrade the water supply system where necessary
d.
Mobilize resources (money and people)
Technology needs to meet community capacity
Identify potential risks:

a.
From catchment to consumption
b.
Ask he question What can go wrong
194
Group C
Training at all levels for managers and operators
Provide training sessions for water system board members
Provide training and technical assistance to improve knowledge and skill competency
in technical, managerial, and/or financial capacity of drinking water system personnel
Training for community on social and economic value of water
Ways to learn from experiences in other countries
Encourage people to complain and demand good services
Communication of risk
Establish and develop resource centres (materials, information exchange, advice and
equipment)
Drinking water system management plans shall be correlated with the elements included
in general development plans for the entire zone referring to existing and anticipated
agricultural uses and appropriate best management practices assembled from one or more
of the following planning elements:
a. livestock management system
b. horticultural management system
c. site development plan (agricultural construction plan, for purposes of this rule)
d. agricultural drainage system
e. fish and wildlife system, and
f. dairy nutrient management plan
The plan may also include best management practices as those for installing field access
roads, livestock bridges, manure lagoons, livestock flood sanctuaries, covered manure
compost bins, etc.
Conclusions
Community driven development is an approach to development, not a model. The entry point
sequencing, and rules of the game established by the approach vary according to the nature
of the society in which work is taking place.
Using the community approach to reach the specific sector objectives requires a new
approach to development that is different from the exclusive involvement of government as
provider. Achieving sustainability and scale it in a community system requires actions from
the donors and organizations, otherwise it will not be sustainable.
The diagram - Application of water safety plan principles to small systems is shown
below.
195
References
*** Handbook for Small Water Systems, Asset Management, Performance Guide Series, 2003, EPA, USA 816-R03-016
*** Guidelines for the Preparation of Planning Documents for Developing Community Water System Projects,
Department of Agriculture, USA, 2004
*** Training and Technical Assistance for Small and/or Rural Public Water Systems, EPA, USA, 2002
Environmental Engineering Elements, Dobre, A., Ed Conspress, Bucuresti, 2003
196
SISTEM INFORMATIZAT PENTRU COMANDA AUTOMATA SI

MONITORIZAREA STATIILOR SI RETELELOR DE ALIMENTERE CU
APA POTABILA A LOCALITATILOR
Conf. Dr. Ing. Dorin Staicu, Drd. Ing. Savoiu Sorin, Ing. Gradinaru Sebastian
Monitorizarea sistemelor de alimentare cu apa reprezinta un segment important in procesul

de modernizare a acestora, ceea ce inseamna supravegherea functionarii echipamentelor de
catre operator, semnalizarea aparitiei situatiilor de functionare anormala si in consecinta
ajuta la diminuarea considerabila a timpului de reactie prin avertizarea prompta si precisa a
tipului de avarie. De asemenea, automatizarea si monitorizarea acestor sisteme permite
realizarea unui plan de optimizare a exploatarii resurselor de apa potabila, reducerea
pierderilor pe aductiuni si retelele de distributie, micsorarea costurilor de exploatare,
reducerea astfel a costului apei potabile, cresterea calitatii serviciilor prin controlul permanent
al calitatii si furnizarea apei la presiunea si debitul optim.
OBIECTIVE:
Alegerea solutiilor si a schemelor de proiecatare, automatizare (actionare, comanda si
contrlol) si de monitorizare a sistemelor de alimentare cu apa a localitatilor trebuie sa tina
cont de urmatoarele exigente:
-
asigurarea calitatii serviciului;
siguranta in exploatare si fiabilitate ridicata a echipamentelor;
costuri minime de mentenenta;
consum specific minim (energie electrica, Cl2, etc);
costuri reduse cu personalul de exploatare;
In acest scop se analizeaza solutii performante de automatizare a sistemelor de

alimentare cu apa realizarea unei bucle de automatizare a pompelor submersibile din
forajele acvifere, a nivelelor din bazine si rezervoare de inmagazinare, grupuri de pompare
precum si culegerea datelor privind parametri functionali si transmisia acestora catre
dispeceratul central si/sau sau calculator de proces, prelucrarea informatiei, gestionarea
optima a acestora.
Studiul analizeaza urmatoarele:
1.
Sistemelor de monitorizare a statiilor de pompare utilizate pe plan national si

international. Analiza asupra schemelor de monitorizare utilizate pentru foraje
acvifere, rezervoare de inmagazinare a apei, grupuri de pompare si retele de
transport apa, etc.
2.
Scheme, solutii si echipamente de transmisie si prelucrare a datelor privind parametri

functionali ai sistemului.
3.
Solutii integrate de comanda de la distanta a echipamentelor monitorizate (folosirea

unui suport de comunicatie adaptat la conditiile din teren retea radio, GSM/GPRS,
ethernet/internet, etc.)
197
4.
Automate programabile si softuri pentru controlul si actionarea instalatiilor electrice,

hidraulice si de transmisie date la distanta.
5.
Controlul debitelor de apa la utilizatori si a presiunilor din retea prin metoda reglajului
pentru consumatorul cel mai defavorizat.
6.
Gestionarea datelor privind parametri functionali la operator si organizarea listelor de

evenimente (alarme, avrii, etc.), centralizarea acestora si rapoarte specifice.
7.
Analizarea posibilitatii de creare a unui sistem informatic integrat tip EXPERT pentru gestiunea resurselor si controlul functionarii echipamentelor.
8.
Sisteme de protectie impotriva efractiei, incendiului sau inundarii accidentale din

statiile de pompe.
9.
Analizarea si gestionarea sistemelor de alimentare cu apa in situatii de criza

a. Avarii pe retelele de transport sau distributie;
b. Inundatii sau incendii in satatia de pompare;
c. Hiperclorinare sau hipoclorinare;
d. Intreruperea alimentarii cu energie electrica.
In prezent, pentru reglarea debitului in instalatii se face cu mentinerea presiunii constante

pe refularea grupului de pompare, fie prin metoda clasica cu vana de reglare sau varierea
turatiei electropompei functie de necesarul de debit.
Aceasta metoda se aplica atat pompelor individual, cat si grupurilor de pompare, prin
varierea turatiei motoarelor uneia sau mai multor pompe. Modificarea turatiei se realizeaza
cu ajutorul variatoarelor de frecventa.
Pentru eliminarea functionarii pompelor cu turatie variabila in zone de frecvente joase (de
ex. sub 30 Hz), cand randamentul pompei si implicit randamentul motorului scad substantial,
s-a introdus in componenta grupului si o pompa (pilot) cu debit micsorat dar cu aceiasi
inaltime de pompare, care sa acopere aceasta zona ( ex. : consumul de apa pe timp de
noapte , cand valoarea debitului este mult mai mic comparativ cu cel inregistrat in timpul
zilei ).
Metoda analizata de noi reprezinta aplicarea inventiei romanesti Nr. 117270 premiata cu
Medalia de Bronz la Salonul de Inventii de la Brouxelles in anul 2004.
In cadrul Companiei de Apa Targoviste Dambovita SA se afla in curs de testare
aceasta instalatie care are rolul
sa mentina o presiune constanta pentru fiecare
consummator atunci cand valoarea presiunii atinge un nivel minim. Instalatia inglobeaza
cativa senzori de presiune montati pe reteaua de distributie in puncte determinate unde se
inregistreaza un minim accidental sau permanent .De aici se transmit informatii catre
sistemul de achizitii date prin unde radio sau prin cablu la un automat de proces care
comanda convertizorul de frecventa al grupului de pompare.
Prin aceasta metoda se asigura functionarea sistemului pe caracteristica instalatiei
conform fig. 1
198
Caracteristica
instalatiei
H(Q)=Hg+KQ2
Figura 1. Diagrama de functionare a grupului de pompare H=f(Q).
Punctele f1, f2, f.fn solutia numai cu turatie variabila;

Punctele v1, v2, vvn solutia conform cu inventia.
Economia energiei de pompare, conform fig 1 este ilustrata de aria delimitata de curbele
V1-Hg, Hg-Hmax si Hmax-f1, fiind definita de urmatoarea formula:
Eh = g(Hmax x Qmax)
Q max
( Hg + kQ 2 )dQ
Dupa cum se observa din inregistrarile experimentale (fig. 2), utilizind metoda conform
inventiei, se obtine o reducere a consumului specific de energia de pompare de 20-25%, fata
de reglarea turatiei cu mentinerea constanta a presiunii de refulare (H= Hmax = ct.)
In fig.2 se prezinta o diagrama inregistrata pe o perioada similara de 24 de ore cu cele
doua metode.
199
Kw/mc
Comparatie intre consumurile specifice

2b
2c
cs- consumul specific cs=f(t)

2b consumul specific mediu pentru solutia cu convertizor de frecventa
cs=0,31kw/mc
2c consumul specific pentru pompele cu turatie variabila cu aplicarea
inventiei cs=0.22 kw/mc
O problema importanta o presupune mediul de comunicatie dintre punctul de presiune
minima identificat ca fiind Consumatorul cel mai defavorizat si automatul programabil din
statia de pompare. In Romania, la ora actuala, exista o infrastructura de telecomunicatii
(Internet, operatori de telefonie mobila, telefonie fixa, televiziune prin cablu, etc) ce poate
asigura suportul de transmisie a datelor si controlul intregului proces de la un dispecerat
local in timp real (fig. 3).
Figura 3
Presiunea constanta la consumatorul cel mai defavorizat are ca efect modificarea

permanenta a presiunii pe colectorul de pe refularea grupului de pompare .In acest caz nu se
urmareste mentinerea constanta a presiunii pe colectorul de pe refularea pompelor pe o
200
anumita perioada de timp, ci mentinerea unei presiuni constante la consumatorul cel mai
defavorizat.Acest sistem are trei avantaje de foarte mare importanta, si anume:
reduce consumul de energie electrica
imbunatateste continuitatea alimentarii cu apa a consumatorilor
reduce pierderile de apa, deoarece cantitatea de apa pierduta prin sparturi depinde
de presiune.
Reducerea consumului de energie electrica se datoreaza faptului ca in prezent

programarea presiunii pe refularea grupului trebuie sa fie acoperitoare pe intreaga perioada
aleasa ,astfel incat sa nu existe discontinuitati in alimentarea consumatorilor cei mai
dezavantajati. De aceea, pentru realizarea unei economii reale de energie in sistemul actual,
presiunea reglata trebuie sa fie cat mai mica, existand riscul aparitiei unor discontinuitati in
alimentarea cu apa a consumatorilor.
201
NETWORK MODELLING SOLUTION FOR WATER SUPPLY USING

GIS CONCEPTS
Alexandru Aldea *, Mihaela Aldea **,
*UTCB Hydraulics and Environmental Protection Department, B-dul Lacul Tei 124
** UTCB Urban Development Department, B-dul Lacul Tei 124
Keywords: hydraulic modelling; GIS; software
1. Basic concepts
This document addresses some issues that are frequent in building hydraulic models from a
GIS database. Although old modeling software relied exclusively on text file input and output,
while modern modeling software use a graphical user interface for easier model construction
and visualization of the results, they are all based on the database concept. Despite the fact
that there are more or less subtle differences between the content and structure of the GIS
database and the hydraulic model database, creating both of them has in time proved to be
an expensive, time consuming and most important - a duplicate effort. The main problem is
that GIS focuses on details, while hydraulic modeling tends to makes things as simple as
possible for its purpose. The conversion between a GIS model and the corresponding
hydraulic model is a process that requires full understanding of both GIS and hydraulic
concepts. This document focuses on NetSET (GIS platform) and RET (hydraulic modeling
software).
The concept of hydraulic modeling allows for many new approaches concerning the
behavior of a water supply network. Often the big challenge is to build this hydraulic model
from inconsistent or chaotic data. GIS software has the advantage of collecting and
validating all the available information, thus providing the hydraulic modeler with a coherent
set of data. However, much information that exists in current GIS databases is not required
or is not compatible with the specifications of hydraulic modeling software.
Solving this task is part of a CEEX project (GISHIDRO) that teamed-up Technical
University of Civil Engineering of Bucharest and Data Invest, amongst others. Both partners
provided a software solution; one for GIS (NetSET from Data Invest) and the other for
hydraulic modeling (RET from UTCB Hydraulics Department).
When designing a water supply system for a small locality is like thinking on a smaller
scale. However, the complexity of such system should not be overlooked. The problem is to
make and keep things very simple. Often it involves establishing water sources that can
supply several localities.
2. Understanding the hydraulic model from RET

Network
From a topological point of view, the water network represents a graph where the pipes are
the edges and the nodes are the vertex.
Pipes
A pipe represents a portion of a conduit with non-zero length, with a constant diameter,
delimited by two nodes with no consumption between them. A pipe may have regulating
202
valves and/or fixed hydraulic resistances. Apart from this, there is also the concept of virtual
pipe with zero length that is used for placing booster stations and pressure breaks. In case of
pipes with uniformly distributed demands, the sum of the demands is moved evenly in the
two nodes that define the pipes. Briefly, a pipe is identified by its characteristics: length,
diameter, roughness, minor losses coefficient and of course, flow rate and velocity.
According to the sign rule, the flow rate Q is positive when the fluid flows from the node with
a lower index to the node with the greater index.
Nodes
A node is any vertex in the network graph. In the network, the node represents the
connection point for more pipes. It can be an end-node for a tree-like pipe, but also a
separating node on a pipe for obtaining lengths within the range imposed by the model. From
a topological point of view, the node unifies the pipes and defines theirs spread and
connections. At the same time represents the point where the liquids enter and exit the
network. Also it can be used to connect another network or specific equipment. The node is
defined by several parameters, including the X and Y coordinates, elevation, necessary
service pressure, base demand and of course the calculated pressure. In order to facilitate
the modeling of various situations existing in a real water distribution network, the RET model
contains several type of nodes.
Node with normal tank/reservoir
HN(K)
Z3
hr
A reservoir is directly attached at a node from the network. It supplies the network but at the
same time it can be supplied by the network, operating at fixed head and variable exchange
flow rate with the network. Reservoirs from the water networks where the temporarily
operating sequences must be optimized are an exception from this rule (these are reservoirs
that have both the height and the flow rate variables).
Figure 1 Node with normal tank/reservoir
Node with pumping station

The pumping station is directly linked with a node from the network. Figure 2 illustrates how a
pumping station is connected with the corresponding measures and notations.
203
ZN
Z5
hrb
PN
HP
Figure 2 Node with pumping station
Node with pressure break tank

The schematics of a pressure break tank are illustrated in the figure below. The tank is
supplied from the network trough node K1 (entry node) and supply the network trough node
K2 (exit node). Nodes K1 and K2 have to be in the network, so this particular type of tank
have a connection with the network both at the entry and exit nodes. The pair (K1, K2)
defines a fictive pipe on which the tank is placed.
k10
k1
k11
Z3
QR
k2
k14
k12
RLA = 0
k1
a)
k2
b)
Figure 3 Node with pressure break tank
This tank can be real or, very often, is simulating the function of a control valve. These
are used for reducing the pressures in certain areas of the network. The tank is allocated at
the exit node K2.
For these tanks, a correct solution should meet the following two demands:
The flow trough the pipe should be positive, from K1 to K2
204
The hydraulic grade HN(K1) should be greater than the fixed set geodetic height
Z3(nd) for tank water level
If the first condition is not met, the tank will appear as supplied by the network trough
node K2 and the water will be accumulated in the reservoir. This may indicate that the
reservoir is useless. If the only the second condition is not met, this will indicate a
malfunction.
3. Building the hydraulic model using GIS

Building the network and adding hydraulic components
Usually a GIS database for water network administration may contain information that is
specific to a certain client and/or is not suited for a specific format that is compatible with the
modeling software.
At the same time, the user must not be constraint to use a certain database structure for
the sole purpose of being compatible with the modeling software.
The solution is to provide a separate database structure that will ensure a 100%
compatibility with the modeling software. Using a wizard, the user will transfer all the
necessary information from his GIS database into the new one. At this point, however,
he/she must be sure that all the necessary data are already contained in the original
database.
Figure 4 Building the hydraulic model from GIS database
Regarding the pipes, in order to ensure a better precision for optimization calculations, for
drawing the supply zones and for continuing with the transient flow calculations, it is
recommended that the pipes should have a length of the same order. In order to obtain this,
the long pipes will be divided by additional nodes and the short pipes will be merged in the
adjacent nodes.
If the pipes are correctly described and the exact coordinates are given, RET can
automatically compute their length.
205
The nodes represent a more complicated problem, because there are several types.
Except from XX and XY fields, all other values are mandatory for the hydraulic model.
The XX/XY are used for drawing the network with RET (but this feature is obsolete now that
this task is handled by the GIS interface) and optionally for computing the lengths of pipes,
so they are not mandatory.
For the other node types, additional information must be provided. Typically, a water
network GIS database will not contain this information. In this case, the user must check if
this is the case and will have to decide if he can afford to ignore them or if he must update
his database.
Some modelling techniques

Not always the hydraulic model must contain the exact type of hydraulic element as in the
real network. For example, a pumping station needs a lot of information to be introduced and
not always the user will have it at hand. But, if the pumping station is delivering a constant
flow rate at a constant head, then it may be considered a reservoir with constant water level
in the hydraulic model. From a hydraulic point of view it is the same thing.
Actually, the main issue when building a hydraulic model from GIS is the fact that while a
hydraulic model tends to be as simple as possible (the simpler, the better) a GIS database
tends to focus on detail (the more details, the better).
For example, a tree-like branch can be completely replaced in the hydraulic model with a
single node, provided that the base demand for this node is the sum of all other node
demands from the original network.
Figure 5 Sample network calculated with RET and visualized in NetSET
206
4. Interoperability between GIS and the hydraulic model

Possibility to maintain bidirectional connectivity between the model and
GIS
As previously said, to be effective, hydraulic models require spatial and hydraulic
infrastructure data readily available from GIS. This format is unique in its modality of storing
facility data and spatial reference. It should provide functions for development and
preparation of the necessary spatial information for input to network models.
But besides this, it also should provide functions that permit graphical output display for
evaluating results. More than that, added functionality must be assured by visualization tools
like spatial and nonspatial queries of model results. Therefore, the connectivity of water
distribution network models with GIS is important from both directions, to complete the whole
set of construction, analysis, and result presentation. The power of the intelligent thematic
maps consists in GIS ability of transforming vast and dull database information into a very
suggestive presentation of analysis results in the form of a map. Users should be able to
generate elevation, pressure, hydraulic grade line, demand, and more, directly on the map
together with other graphical presentation tools. These visualization capabilities are critical to
better understand problems and to present solutions.
Possibility to update or enhance future modeling efforts

By maintaining connectivity between the model and GIS it is improved the ability to update or
enhance future models. Automatic model building tools make it easy for users to create a
new model or update an existing one.
After a network model is constructed, it must be calibrated to the real system so that the
simulation results to be reliable. The process of calibration may entail changing usually finetuning the roughness of pipes, system demands, altering pump operating characteristics, or
other model parameters, until the model results coincide with observed field conditions. The
modeler usually tries to calibrate the network model using a so called trial-and-error process
in witch the input parameters specified above are adjusted until model-predicted
performance reasonably agrees with measured system performance. Facing so many
possible combinations, this process often fails to produce a correct model. This is why
calibration is often neglected and the price is decision making and asset management based
on a model that has errors. In conclusion, the credibility of a calibrated model is as good as
the data with which it was calibrated, witch emphasize that an updated, more correct
database can help to obtain a better model. The field conditions generally used in network
calibration correspond to the pressure readings obtained from fire flow tests or from on-line
SCADA systems. Since fire hydrant testing is necessary to calibrate the water model, the use
of GIS makes possible to identify the exact location of the hydrants, what size mains they are
on and their ID number, to be able to obtain a complete list to use during testing.
5. Conclusions
GIS is becoming an increasingly valuable tool for the water distribution modeller both as a
source for modelling data and as a decision-support tool, but we cant talk about using a GIS
database for a hydraulic model as long as the above conditions are not respected by the
developers and as a result, the problems often faced by modellers using GIS data include
the following:
207
Database design incompatibilities or omissions: identification numbers for system

elements that differ from what can be used by the modeller, lack of critical information, lack
of pump performance curve information, may have many short pipe segments that were
introduced to provide full topology, but would unnecessarily complicate the model.
Data errors: missing connections that occur in the real system (because components are
not snapped) and may include connections that do not occur in the real system (for example,
at locations where pipes cross but do not connect), presence of artificial gaps between pipes
that were introduced because the data was created in a tiled system and pipes were not
connected across sheet boundaries.
Basically, a GIS platform is a very powerful and useful tool to create the hydraulic model.
Once the rules for creating the model are defined and verified, the user will only have to
press a button for the simulation to take place.
However, much of the success of this operation depends on the complexity of the actual
water network, on the desired degree of accuracy and finally on the experience of the user
References
D. Cioc, A. Anton, Retele hidraulice calcul, optimizare, sigutanta, Ed. Orizonturi Universitare, Timisoara, 2001
C. Iamandi, V. Petrescu, L. Sandu, R. Damian, A. Anton Hidraulica Instalatiilor vol. II,Editura Tehnica, Bucuresti,
2002
D. Cioc, E. Trofin, C. Iamandi et al, Hidraulica culegere de probleme, Editura Didactica si Pedagocica,
Bucuresti, 1973
ESRI, Building a Geodatabase, USA, 2002
Data Invest, Manual de Utilizare NetSET HYDRO, unpublised
B. Dimitriu, A.Aldea,Monitorizarea presiunii si a debitului in retelele de distributie, Conferinta Internationala ARA
editia a V-a, Brasov, Mai 2003
HAESTAD METHODS, Advanced water distribution modeling and management
Paul Ginther, Use of GIS Growing in the Municipal Water, Wastewater Business
Werner de Schaetzen and Paul F. Boulos, Optimal Water Distribution System Management Using ESRI
MapObjects Technology
208
USING BENCHMARKING IN THE UK WATER INDUSTRY TO

SUPPORT EFFICIENCY IMPROVEMENTS
D. Druett, D.Dimitriu, T.Povall

david.druett@echarris.com
delia.dimitriu@echarris.com
terry.povall@echarris.com
Keywords: UK water sector , benchmarking, efficiency improvements
1. Introduction
In literature on economic organisations there pertains to be two leading approaches to
efficiency as business strategy. These approaches have developed much in the last 15
years and offer a general framework that provoke insights into the economic organisation.
One of the basic tenants of these theories is the assumption that organisations are
constructed from different resource bundles and capabilities, underlying production which are
heterogeneous across firms. These resource bundles can be described as productive factors
that have intrinsically differential levels of efficiency.
This paper suggests that it is the differential in resource bundles that lead to differential
operating efficiencies. In theory then this should lead the economising manger directly to the
source of such inefficiency. However, due to complexities in operating large water and waste
water operating companies there exists a degree of causal ambiguity around which
resources are of a superior or marginal nature. The key to unlocking efficiency improvement
potential lies in understanding the scope of improvement for each resource bundle. Whilst it
is impractical to conduct a full analysis on the scope for improvement for all assets in this
paper, a journey is embarked upon that takes the reader from a high level, top down view of
industry costs and efficiency finishing with analysis at the level of a specific site and cost
allocation.
Included within this paper is a case study based upon the waste water element of a water
and waste water company in the UK. The Company delivers water to and treats the waste
water of circa 3m customers using a number of process plants with population equivalents
ranging between 900,000 and less than 250. These process plants operate in both urban
and rural environments and over a wide geographical area.
1.2. Paper Structure

Section 1 of this paper looks to combine a top down and bottom up analysis on levels of
operating efficiency in the UK water industry. It takes top down determinants of efficiency
from the UK water regulator and considers them with respect to their superior or marginal
nature. Micro economic analysis of waste water assets are provided from field research to
provide a supportive view. Once an evaluation of the assets has been achieved a view is
discussed around the potential for efficiency improvement on an individual operating
company level. The analysis takes the view that there is clear evidence of further scope for
efficiency improvement amongst operating companies, although the level of opportunity
209
varies. It is concluded through analysis of data from the case study that this is due to the
existence of heterogeneous resources across the sector resulting in efficiency variation.
Pressure from the city and regulators often lead to a top down price setting agenda which
result in generic efficiency targets that are not informed by efficiency potential. The presence
of causal ambiguity often obfuscates options for potential efficiency from managers keen to
pursue a first order economising agenda. These two factors combined can lead to suboptimal efficiency drives that fail to deliver the full potential for improvement.
The second part of this paper suggests that the key to realising this scope, and delivering
an effective economising strategy lies in understanding what the key determinants to
efficiency are and what their scope for improvement is. Several determinants of efficiency
are either outside the control of the economising manager such as fluctuating costs of key
operating inputs (i.e. such as power or increasing consent levels from key environmental
stakeholders), or are heterogeneous in nature and are not transferable. Much economising
effort has been wasted in attempt to influence the un-influenceable. This section seeks to
give practical guidance, based upon experience gained through recent work within the water
industry and focuses upon 3 areas, Supply Chain management, Performance Improvement
and Effective Delivery Strategies (Lean engineering).
The third section looks to support the economising manager by proposing practical
methods of achieving real terms efficiency improvement through a case study looking at
actual delivery of improvement. These focus on delivering efficiency through the key
determinants of efficiency discussed in the second section.
2. The scope for efficiency improvement in the UK water industry

Arriving at the scope for efficiency improvements in the water industry requires a mixed
approach utilising both top down and bottom up analysis of levels of operating efficiency.
The following section takes the reader on a journey through high level analysis of costs
across the industry to a more granular view of actual cost of production on particular sites.
Figure 1 trends actual operating costs in the UK water industry since privatisation in
1989. It is clear that in the aftermath of privatisation costs increased to a peak in 1994, the
year of OFWATs first price review. In the 1994 price review OFWAT applied some catch
up assumptions of between 0&2.5% as well as a general assumption of continuing efficiency
of 1% per year. The 1999 price review included catch up assumptions of between 0 and
3.5% a year and set the ongoing efficiency level at 1.4% a year.
3500
3400
3300
3200
3100
3000
2900
2800
2700
2600
19
89
19
90
19
91
19
92
19
93
19
94
19
95
19
96
19
97
19
98
19
99
20
00
20
01
20
02
20
03
20
04
20
05
20
06
's Million
Total Water and Sewage operating costs
Figure 1: Total Water and Sewerage Operating Costs since Privatisation

(Source: June Return, 2005/6)
210
In the last year (2005/6) costs increased by 151m, this is partly due to a change in
accounting around leakage spend. 67m of the increase is due to rising energy prices
across the industry. Figures 2 & 3 break this number into the different operating companies
looking at the unit costs of production for Water and Waste Water. The UK water industry is
divided into Water and Waste water companies, of which there are 10 and 15 clean water
only companies (making a total of 25 Clean Water Companies) resulting in a reduced
number of data sets in the waste water chart.
Cost of operations
Dwr Cymru
Folkestone &
Dover
Tendring
Hundred
Industry
Average
Wessex
United
Utilities
South West
Anglian
Capital Maintenance
South East
Severn Trent
Bristol
Yorkshire
Thames
Sutton &
East Surrey
Mid Kent
Dee Valley
Northumbrian
Cambridge
Three
Valleys
Southern
160
140
120
100
80
60
40
20
0
Portsmouth
Bournmouth
&W
South
Stafordshire
's per m3
Unit Cost of Water Delivery
Return on Capital
Figure 2: Unit Costs of Water delivery
Unit Cost of Waste Water Collected

250
's per M3
200
150
100
50
Cost of operations
Capital Maintenance
Av
er
ag
e
W
es
t
W
ei
gh
te
d
So
ut
h
An
gl
ia
n
til
iti
es
U
U
ni
te
d
So
ut
he
rn
rC
ym
ru
D
w
W
es
se
x
or
th
um
br
ia
n
sh
i re
Yo
rk
Tr
en
t
Se
ve
rn
Th
am
es
Return on Capital
Figure 3: Unit cost of Waste Water collected
It is clear from the figures above that there is variation in the unit cost of delivery across
the water and waste water operating companies. However, for both water and waste water
there is a central tendency around the mean, with the exception of a couple of outlying
organisations. The variation in unit costs across the operating companies is a useful
comparison of efficiency across the industry. Our experience suggests that due to the high
level (top down) nature of the data, it should not be solely relied upon to provide a true view
of efficiency. One of the reasons for this is that such analysis fails to pick up on idiosyncratic
issues associated with particular companies. It also fails to identify causal factors which are
outside of the control of operating companies, such as the price rise in energy costs suffered
211
by the whole industry. Of the two outliers in figure 2 it has been reported that Tendring
Hundred has a large capital base as a result of work undertaken to improve water quality. It
also has a lower customer demand, which has had a negative effect upon the figures. South
West has a disproportionately high return on capital figure as a result of its quality
programme impacting on its performance. However South Wests clean water treatment
costs also tend towards the more expensive, suggesting the presence of marginal resources
leading to underlying inefficiency.
More meaningful analysis on the quality of resources requires greater levels of data
granularity. This is possible if the focus of analysis is narrowed. Figure 3 looks at the cost of
treatment for large (band 6) waste water treatment companies across the UK. The analysis
looks at the cost of treatment by population equivalent (pe) and splits costs into various
different operational cost buckets. In this figure Power means Power used in the treatment
of waste. Other Direct Costs are the direct costs involved in treatment of waste excluding
power (i.e. maintenance, labour, chemicals etc). General and support costs equate to head
office costs for the site, service charges are the total services charged (e.g. by the
Environment Agency).
Average
Scottish Water
Yorkshire
Wessex
United Utilities
Thames
Southern
South West
Severn Trent
North-umbrian
Dwr Cymru
Anglian
0.00
2.00
Power costs
4.00
Other Direct Costs
6.00
8.00
General and support expenditure
10.00
12.00
Service Charges
Figure 4: Cost of Waste Water Treatment
Prices range from Scottish water at 3.70 /pe to South West Water at 11.48 /pe. This
could be suggestive of the presence of superior resources on the part of Scottish Water.
Power makes up circa 26% of operating costs, however, from the data it is clear that Dwr
Cymrus power costs are closer to 50% of their total operating costs. Figure 4 is
representative of an aggregation of costs from a number [400+] large works and allows us to
draw some conclusions on the scope for efficiency within the waste treatment companies.
This analysis indicates that there is some potential scope for efficiency improvement in a
number of operating companies. To get a better understanding of efficiency, a more bottom
up approach is required. This is commenced in figure 5, which shows the distribution of
operational treatment costs for a particular treatment type (i.e. Secondary Activated Sludge);
this is the most frequently occurring treatment type in the dataset. To avoid bias arising from
different operating establishments all non direct operational costs have been removed from
this data.
212
Distribution of Treatment Costs (SAS)

16
Frequency of Occurance
14
12
10
8
6
4
2
Upper Quartile
Median
13
12
12
.5
11
11
.5
10
10
.5
9.
5
8.
5
7.
5
6.
5
5.
5
4.
5
3.
5
2.
5
1.
5
0.
5
's PE
Figure 5: Distribution Histogram for Secondary Activated Sludge Treatment
In this population the mean is 3.99/ pe. However, there is a clear skew to the
distribution of results, the median (3.39/ pe) is more indicative of the average cost of
treatment. In figure 5 the median is highlighted by the green data point, upper quartile
performance is indicated by the pink data point. If we take these figures and use them to
compare the performance of a water companies SAS treatment plants, it is possible to arrive
at some conclusions around the scope for efficiency improvement. The data used in the
following analysis has been gathered from field work, for this reason it has been made
anonymous. It does have the benefit of providing further breakdown of the costs of treatment
by site into 6 main operating costs.
Company A Cost of SAS treatment by site

10.00
9.00
8.00
Other
's/pe
7.00
Maintenance
6.00
BIS
5.00
Power
4.00
Chemicals
3.00
Labour
2.00
1.00
ed
ia
n
M
Up
G
pe
rQ
ua
rti
le
Figure 6: Cost of SAS Treatment by site for Company A
It is clear from the histogram that of the 7 SAS sites in company A only 1 achieves upper
quartile performance and 3 works are able to treat waste at below median cost. It shows
213
clearly that power efficiency is a principal determinate in the efficiency of a SAS treatment
works. From this analysis it is reasonable to suggest that sites A & C are of a superior
nature and contribute towards the efficiency of the firm. It is also evident that sites E & F are
of a marginal nature and are detrimental to the firms cost efficiency. A manager pursuing an
agenda of first order economising would be well advised to target their efforts towards
improving the marginal nature of these resources.
Such a manager may well pursue such an efficiency agenda due to pressure from the city
and regulators. These often lead to a top down price setting agenda which result in generic
efficiency targets that are not informed by efficiency potential. In figures 1-5 above, it has
been demonstrated that it is possible to identify and isolate both superior and marginal
resources. This allows for a more targeted approach to efficiency improvement to be taken.
The figures also demonstrate the existence of scope for efficiency improvement across much
of the industry. It is clear that the realisation of these improvements is within the
expectations of the UK Water Regulator who set prices in accordance with these
expectations.
The next part of this paper suggests that the key to realising this scope, and delivering an
effective economising strategy lies in understanding what the key determinants to efficiency
are and what their scope for improvement is.
3. Determinants of Efficiency in the Water industry

In the section 2 we discussed how the economising manager needs to understand their
performance in terms of efficiency before they devise their approach to efficiency
improvement. The urgency, direction and priorities of improvement are then determined by
the outcomes of such performance analysis. In doing this, it is also a requirement to have an
understanding over where determinants of efficiency may exist and what the scope for
improvement within them may be. Experience gained from working within the UK water
industry suggests that the main determinants of efficiency improvement can be categorised
as productivity improvements and improvements in the supply chain, and Effective Delivery
Strategies (Lean engineering).
3.1. Performance Improvement

The implementation of performance measurement processes in operational and
maintenance activities can generate significant benefits to water companies. Analysis shows
that operations and maintenance remains one of the most significant elements of total water
company expenditure. Benchmarking data (i.e. such as illustrated in section 2) can be used
to identify areas of best practice and/ or sub-optimal performance.
The key to achieving productivity improvements by economising mangers lies in
implementing and maximising best practice or making optimised use of superior resources.
Where suboptimal performance exists, implementing performance improvement processes
into operational models results in improved performance. EC Harris work with UK water
companies cost reductions of up to 15% can be achieved through robust implementation.
3.2. Improvements in the Supply Chain

Supply Chain Management is the management of materials, information and finances as
they move from supplier to manufacturer through to consumer. Supply chain management
involves coordinating and integrating these flows both within and among these companies.
214
The ultimate goal of supply chain management is to improving performance (measured in

terms of speed, quality, cost, dependability, and flexibility) to the consumer.
Water companies in the UK have exhibited a growing trend towards outsourcing over the
last 10 years, leading to an increasing significance in supply chains. Targeted engagement
with the supply chain has become critical in extracting better value from operating
expenditure. Key to the delivery of this is a coherent and coordinated approach managed
centrally by the water company.
Pan business supply chain strategy leading to effective stewardship of supply chains
should be a priority for all water companies. Our experience suggests that business aligned
supply chain can result in performance improvements and cost savings of up to 10%.
3.3. Effective Delivery strategies

Many businesses from different sectors have benefited from improving their delivery
strategies. In recent years Lean has become synonymous with improved delivery strategies.
It has an appeal because it promises to cut the cost of an operation, improve quality and
stabilise operations. This reduces reliance upon fire-fighting to solve operational issues,
leading to an improvement in operational efficiency.
In simple terms Lean is an integrated set of principles practices, tools and techniques
designed to address the root causes of operational underperformance. The approach is
systematic and seeks out the sources of loss from values streams helping to close the gap
between actual performance and expectations of stakeholders.
Many companies have the enthusiasm for development and implementation of Lean to
deliver improved operational performance. However, sustainable delivery is frequently not
realised. What is required is a sustainable approach that identifies what improvements can
be readily achieved and then program management to ensure timely delivery. Key to
success lies in ensuring that the business solutions form an integral part of the strategic plan.
Typically, Lean transformation will deliver between 10 and 25% efficiency improvements,
although the benefit delivery from Lean programmes is dependent up the base level of
efficiency in the first instance.
The above three determinants of efficiency improvement have resulted in greatest
efficiency gains from our recent experience in the water industry. The next section takes
each of these three determinants and works through case study examples of these
determinants and the benefits derived.
4. Case Study on Efficiency Improvements

4.1. Background
This case study is based around work carried out for a Water and Waste Water treatment
company in the UK on its waste water assets. The Client delivers water to and treats the
waste water of circa 3m customers, using a number of process plants with population
equivalents ranging between 1m and less than 250. These process plants operate in both
urban and rural environments and over a wide geographical area. Figure 6 above
benchmarks efficiency performance of Band 6 waste water treatment works for the case
study organisation. From this benchmarking it is clear that there are some issues with spend
on bought in services and on Power. Further benchmarking on smaller sites and other
processes confirmed that the issue was consistent, as well as throwing up further areas
worthy of review. The Client organisation had higher than average network and sludge
215
treatment/ disposal costs. The following examples are indicative of work undertaken to
improve the efficiency performance of the Client.
4.2. Effective Delivery strategy

The Challenge: was to arrive at realistic and sustainable efficiency improvements on waste
water treatment works with the objective of achieving operational savings across the
business of circa 30m per annum. This was to be achieved without compromising
operational integrity, health and safety, or process compliance.
Benchmarking was used to establish realistic targets for each of the works. The
benchmarking compared site costs across a number of process steps, allowing for a unit cost
analysis approach to be developed. This enabled the team to compare performance across
several works and draw conclusions around efficiency levels. Figure 7 below, contains an
example of this analysis, again issues around power costs and the cost of bought in services
are in evidence. There are also clearly some issues around maintenance in site F and an
anomalous other spend in site J.
14.00
12.00
10.00
8.00
6.00
4.00
2.00
Power
BIS
Labour
Chemicals
Maintenance
Carbon
Industry
Average
Average
Other
Figure 7: Cost of treatment by process plant for Case study organisation
Sitting behind this is analysis containing unit cost data sets that allow for individual
process steps to be compared across populations of treatment works. The average for the
industry is dictated by the grey data point, it was clear from the analysis that moving all sites
to average or upper quartile performance would deliver significant improvement to the
operating costs of the case study organisation. The solution was divided into two parts,
Supply Chain Management and Effective Delivery Strategies.
Supply Chain Management

The Objective: Was to work with several partnering organisations directly employed by
the client to deliver joined up working, from the supply chain facilitating cost reductions to
meeting business objectives. There was a clear objective of developing a clear and coherent
supply chain strategy, following a strong feeling from the Client that the supply chain was
managing its own needs rather than delivering best value to the client.
The Solution: The solution was to develop a robust system of performance contractor
assessment and monitoring that provided benchmarked performance measurement of the
supply chain. In conjunction with this, a comprehensive view of supply chain spend was
conducted. Spend detail was then aggregated into logical commodity groupings, this allowed
216
for a category management approach to be commenced and the supply chain to be broken
up into manageable groups, allowing for effective category management. Category
management plans were then drawn around each of the categories.
The Benefits:
Joint working with the Client and partners delivered a comprehensive review of the
supply chain that was endorsed by all parties
This facilitated delivery of a joined up approach to supply chain management by each

of the partner organisations and the main client
Spend maps have created a clearer view of supply chain activity
Benchmarking of supply chain performance clearly indicated areas of potential

improvement
A robust tracking mechanism was put in place to monitor savings delivery
Category management has ensured that each of the key categories are governed in a
systematic way meeting key client objectives
To date 11m of savings have been identified for delivery.
Effective Delivery Strategies

The Objective: Was to identify and deliver savings that met or exceeded targets set
using benchmarked data sets in a safe and sustainable way that was supported by the
operators.
The Solution: Was to develop a 4 stage Lean optimisation process that worked with
operators on site, thus ensuring buy in at ground level for the improvement initiatives. The
first element of the process was a diagnostic phase. During this phase managers, team
leaders and the shop floor were introduced to Lean concepts, as well as highlighting to them
the objectives of the process. Further data collection was carried out, and completed
matching throughputs with performance and understanding where pinch points and issues
with the process were. The Second phase of work was to carry out process redesign, the
objective of this phase was to optimise process, improve on performance against key
indicators and set the road map and agenda for change going forwards. In the Third phase,
performance management objectives were set and senior management support was agreed
around significant operational issues. The final phase was all around delivery of the
programme of initiatives in a sustainable way. This included ensuring accountability for
delivery of projects was clearly defined and appropriately apportioned, as well as ensuring
that a proper audit trail was in place, as well as alert management for time when things did
not go according to plan.
The Benefits:
Potential for savings of around 19% have been identified
Joint working teams between change practitioners and operators have delivered a
joined up approach towards efficiency
Operators up skilled in Lean principals and objectives
Benchmarking of performance has clearly indicated areas of potential improvement
A robust tracking mechanism was put in place to monitor savings delivery
Work is ongoing to ensure that the delivery of projects is done in a robust and
sustainable way
217
5. Conclusion
The experience of EC Harris in the UK water industry suggests that benchmarking is a
practical method of identifying the potential scope for efficiency improvements within water
industry. Once sub-optimal performance has been identified then targeted improvements
can be delivered. EC Harris experience suggests that these tend to fall into one of three
categories, Performance Improvement, Supply Chain management, and Effective Delivery
Strategies. This is equally relevant to large or small process works, and on above and below
ground assets. This knowledge is readily transferable across international boundaries, and
will allow the operating companies in the Romanian water industry to benchmark their
performance against each other, and against international datasets. This can lead to the
efficient and effective delivery of efficiency improvements.
References
-------- (2006): Water and Sewerage Service Unit Costs and relative efficiency: 2005-2006 report, Birmingham,
Office of Water Services
-------- (2003): Office of Water and Sewerage Services. The Scope for Efficiency Improvement in the Water and
Sewerage Industries: London, Europe Economics
Drew, J., McCallum, B., Roggenhofer, S. (2004) Journey to Lean, London, Palgrave Macmillan press
Peteraf, M. (1993) The Cornerstones of competitive advantage: A resource based view Strategic Management
Journal, 14, 179-188.
Williamson, O. (1996) The Mechanisms of Governance, Oxford, Oxford University Press, 307-321
218
SOLUII PRIVIND SISTEMELE DE ALIMENTARE CU APA I

CANALIZARE N MEDIUL RURAL
Al. Mnescu*, V. Goldenberg-Vaida**, V. Ciomos***

* Prof.univ.dr.ing. , Presedinte CFPPDA,
**Ec., CFPPDA
*** Dr. Ec., Presedinte ARA
1. Introducere
Principiile si valorile de baza privind sectorul apei n mediul rural din Romnia sunt
ncorporate n urmtoarea declaraie acceptata de autoritile centrale la sfarsitul Proiectului
de Dezvoltare Rurala, finanat de Banca Mondiala:
Viziunea sectorului apei din mediul rural din Romnia consta n furnizarea eficienta a
serviciilor de alimentare cu apa, colectare si epurare a apelor uzate n mediul rural din
Romnia, ntrunirea cerintelor privind sanatatea populatiei, protectia mediului si ale
utilizatorilor printr-o maniera durabila si la un nivel acceptabil al capacitatii de plata a
utilizatorilor.
Considernd Viziunea ca tinta a acestui sector, Misiunea este urmatoarea:
Sectorul va furniza echiparea tehnico-edilitar si infrastructura ntr-o maniera planificata
si economica, ca raspuns la cererea de servicii a utilizatorilor, folosind tehnologia adecvata si
cele mai bune practici n management, proiectare si operare pentru a asigura servicii
complete si sigure, conforme cu reglementarile n vigoare.
In alti termeni situaia dorit poate fi enunat asfel - Atingerea Obiectivului nr.7 de
Dezvoltare a Mileniului, inta 19: Dublarea, pn n 2015, a procentului persoanelor care au
acces durabil la surse sigure de ap i la servicii de igienizare de baz.
Propunerile pe care le facem in acest scop vizeaz:
-
aspectele instituionale, cu accent pe coordonarea ntre instituiile responsabile cu

implementarea diferitelor programe de investiii n domeniu;
asistena ctre beneficiari (contientizare i consultare public) i pregtire

profesional;
aspectele tehnologice, inclusiv aspectele legate de soluii cu costuri reduse n

condiiile specifice mediului rural din Romnia, de nivelurile de servicii i de
conformarea sistemelor la cerinele legale;
aspectele financire i economice, incluznd: aspectele legate de tarife, structura,

nivelul, suportabilitatea acestora i disponibilitatea populaiei de a plti un anumit
nivel de servicii;
aspectele de mediu;
aspectele privind igiena i sntatea public.
219
2. Consideraii generale
Guvernul Romniei considera investitiile pentru furnizarea de servicii sigure de alimentare cu
apa si canalizare, la un pret pe care utilizatorii sa si-l poata permite, ca fiind eseniale pentru
cetenii din mediul rural.
Datorita insuficientei fondurilor n perioada anterioara, lipsei capacitatii si coordonarii si
cooperarii ineficiente ntre ministere, de-a lungul timpului, guvernele Romniei nu au fost
capabile sa asigure servicii corespunzatoare si durabile de alimentare cu apa, colectare si
epurare a apelor uzate, pentru majoritatea populatiei din mediul rural.
Ritmul actual de extindere, sprijinit financiar de la Uniunea Europeana si Banca Mondiala,
este insuficient pentru a atinge obiectivele pentru acest sector.
Pentru ndeplinirea sarcinilor asumate, inclusiv atingerea Obiectivelor Mileniului pentru
Dezvoltare si a angajamentelor asumate n Tratatul de aderare, Guvernul a introdus o serie
de initiative pentru a accelera rata de crestere a ariei de acoperire a serviciilor comunitare de
utilitati publice.
Provocarea cu care se confrunta Guvernul Romniei este aceea de a accelera procesul
de crestere a ariei de acoperire a utilitatilor publice de alimentare cu apa, colectare si
epurare a apelor uzate n mediul rural, si n acest scop considera elaborarea unei Strategii
pentru sectorul Sistemelor Rurale de Alimentare cu Apa si Igienizare (SRAAI) ca fiind
esentiala. Principalul obiectiv al Strategiei va fi acela de a mbunatati conditiile de viata si
starea de sanatate a populatiei Romniei si de a sprijini dezvoltarea economica a zonelor
rurale. Acest lucru poate fi obtinut prin cresterea accesului populatiei la surse sigure de
alimentare cu apa pentru 85% din totalul populatiei pna la sfrsitul anului 2020 si prin
asigurarea unui sistem de colectare a apelor uzate pentru 80% din populatie pna la sfrsitul
anului 2015.
3. Solutii si recomandari
3.1. Organizarea instituional
n prezent mai multe ministere gestioneaz programe privind alimentarea cu ap,
canalizarea i tratarea apei uzate: Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile, Ministerul
Dezvoltrii, Lucrrilor Publice i Locuinei, Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale,
Ministerul Internelor i Reformei Administrative, Cancelaria Primului Ministru. Toate aceste
programe ar trebui s contribuie la implementarea unei politici consistente n domeniu i ar
trebui coordonate.
La nivelul operatorilor regionali este necesar s fie constituite echipe de asistenta care
s poat acorda asisten unittilor administrativ teritoriale cu o populaie sub 10.000 s
iniieze si sa implementeze proiectele de investiii, iar apoi s verifce delegarea operrii
acestora ctre operatorul regional.
3.2. Asisten pentru beneficiari

Unul din cele mai importante riscuri n implementarea unei strategii privind alimentarea cu
ap i igienizarea n mediul rural sau n localitile urbane cu o populaie sub 10.000 locuitori
l constituie lipsa de interes a populaiei de a deveni i a rmne clieni ai serviciilor publice
de ap-canal.
Din eurobaromentrele de pn acum reiese c populaia rural, cu excepia unor zone,
este mai interesat de investiii n drumuri i puncte de asisten sanitar i farmaceutic, de
220
televiziune prin cablu, dect de investiii n sisteme centralizate de alimentare cu ap sau n

sisteme de canalizare.
n cele mai multe localiti cu populaie sub 10.000 locuitori, populaia folosete ap din
puuri proprii, pentru care nu pltete, dei calitatea apei este total necorespunztoare n
cele mai multe cazuri. Din pcate sistemul se extinde i n noile aa-numite cartiere
rezideniale din orae.
3.3. Aspecte tehnologice

Sistemele trebuie s fie proiectate, construite i operate n conformitate cu cele mai bune
practici la nivel european, folosind tehnologii corespunztoare capacitii de plat de la nivel
local. Selectarea optiunii tehnologice se va realiza pe baza cerintelor comunitatii, lund n
considerare necesitatea de a furniza servicii la cel mai nalt nivel posibil, cu respectarea
cerintelor privind calitatea apei pentru consumul uman, conform Directivelor UE transpuse n
legislatia nationala, dupa ce au fost analizate costurile - de capital si operationale - n
corelatie cu capacitatea de plata a utilizatorilor, si cu tarifele stabilite pe baza costului real al
apei.
Schemele pentru furnizarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare vor fi proiectate
corespunzator conditiilor locale, dar astfel nct sa poata fi construite si operate n
conformitate cu cele mai bune practici la nivel european.
Este necesar elaborarea de Ghiduri specifice pentru mediul rural care se vor concentra
asupra utilizarii diferitelor tehnologii cu costuri reduse si n special corelate cu disponibilitatea
de plata a consumatorilor. Ghidurile vor include pasii care trebuie parcursi pentru
promovarea si implementarea unui proiect din sectorul apei n mediul rural; selectarea
amplasamentului si metodele de constructie; specificatiile tehnice si cerintele de operare si
ntretinere.
Principiile si valorile de care se va ine seama sunt: (i) vulnerabilitatea la poluare a apei
subterane de mica adncime; (ii) nevoia de a considera apa ca fiind att un bun economic
ct si social si (iii) implicarea utilizatorilor n procesul de pregatire a schemelor, prin
adoptarea unei abordari orientate catre client.
Conditiile esentiale pentru a asigura un serviciu durabil sunt:
a. Selectarea tehnologiilor adecvate si pe care utilizatorii si le pot permite;
b. Asigurarea durabilitatii sistemelor de alimentare cu apa si canalizare prin recuperarea
costurilor pe baza unor tarife realiste dar, n acelasi timp, suportabile pentru utilizatori;
c. Operarea i ntretinerea eficienta a dotrilor;
d. Participarea deplina a publicului la planificarea si implementarea noilor proiecte bazate
pe necesitatile utilizatorilor;
e. Campanii de constientizare publica pentru promovarea practicilor privind igiena;
f. Cadru institutional adecvat, dispunnd de capacitatea necesara la toate nivelele.
Un element important ce trebuie luat n considerare este sistematizarea localitilor ce
trebuie fcut n perspectiva dezvoltrii. Este un fapt cunoscut c sistematizarea localitilor
are o influen foarte mare n costul invetiiilor tehnico-edilitare, mai ales n ceea ce privete
canalizarea. Actuala organizare a localitilor cu sub 10.000 locuitori, cu gospodrii
mprtiate i fr sistematizare face ca investiiile n sisteme centralizate de canalizare s
nu fie eficiente, deoarece atrag costuri de investiie i de operare foarte mari.
221
Proiectele privind investiiile n alimentarea cu ap i igienizarea n mediul rural trebuie s

se conformeze standardelor, dar trebuie s fie posibil luarea n considerare a unor derogri,
n condiii clar definite, pentru a evita abuzurile.
Este necesar s se utilizeze soluii cu costuri reduse, pentru a asigura durabilitatea
sistemelor. Accesul n multe zone rurale este dificil. Va fi ncurajata introducerea si replicarea
de sisteme inovatoare care si-au dovedit succesul, simplu de implementat si operat, care sa
utilizeze componente prefabricate corespunzatoare din punct de vedere al standardelor
romnesti. Solutia individuala trebuie data de studiu de fezabilitate al fiecarui proiect.
Utilizarea foselor septice si a lagunelor construite sunt doar doua exemple de optiuni
tehnologice cu cost redus. Exista si alte solutii tehnologice, cum ar fi toaletele uscate, si care
sunt acceptate n UE.
Aspectul critic este ca fiecare comunitate sa evalueze si sa decida cu privire la solutia
tehnologica corespunzatoare propriei locatii, lund n considerare constrngerile financiare,
tehnice si hidrologice.
Va trebui acordata importanta cuvenita operarii si ntretinerii dotarilor tehnico-edilitare de
catre operatori licentiati, pentru a asigura functionarea si eficienta lor continua. n mod ideal
aceste lucrari vor fi derulate n cadrul unui Plan de Operatii si ntretinere, pentru a asigura
utilizarea optima a resurselor. Este necesar elaborarea unui Ghid cu Normative de operare
si ntretinere pe baza celor mai bune practici acceptate.
3.4. Aspecte financiare i economice

Proiectele dezvoltate trebuie nu numai sa fie accesibile din punctul de vedere al costurilor,
dar si sa se ncadreze n criteriile privind consimtamntul de plata al utilizatorilor. ntr-o etapa
initiala va fi asigurat un nivel minim al serviciilor prestate/furnizate, dar care sunt conforme cu
cerintele reglementarilor corespunzatoare privind nivelul serviciilor, iar nivelurile superioare
ale serviciilor publice vor fi furnizate pe masura ce nivelurile veniturilor cresc, si astfel creste
si capacitatea de plata.
nainte de avizarea unui proiect, n conformitate cu reglementarile n vigoare, va fi
elaborat un Studiu de Fezabilitate adecvat, de catre un organism competent, care va include
un sondaj de opinie al utilizatorilor care sa evalueze n mod special preferintele comunitatii n
ceea ce priveste tehnologia, mecanismele prin care comunitatea va plati si va sustine
serviciile furnizate, si gradul de absorbtie probabil pentru diferite niveluri de servicii. Un
proiect va fi aprobat numai daca exista acceptul utilizatorilor cu privire la nivelul de servicii
care vor fi furnizate, si acceptul demonstrat al comunitatii privind costurile adecvate ale
serviciului pentru a sustine proiectul.
O campanie de constientizare publica va fi desfasurata naintea efectuarii studiului pentru
a se asigura faptul ca publicul are cunostinta deplina de legatura dintre sanatate, igiena si
calitatea mediului n care triete. Imbolnvirea insemneaza utilizarea resurselor pentru
aciuni medicale, n loc sa fie eliminata cauza care produce imbolnavirea. Plata serviciilor
medicale nseamn o sarcin suplimentar la buget. In domeniul cresterii nivelului de
sanatate, politica ar trebui sa fie una singura economisirea resurselor prin prevenirea
mbolnvirilor, la care contribuie asigurarea condiiilor de igien.
Tarifele vor fi stabilite pe baza costului real al apei (conform principiului recuperarii
complete a costurilor), n corelatie cu nivelurile de servicii furnizate si respectnd principiul
poluatorul plateste si fara influente politice pentru "adunarea de voturi". Sistemul de
stabilire a tarifelor se va baza pe costurile prognozate, si va fi stabilit sistemul de contabilitate
de gestiune (contabilitatea costurilor) pentru evidenta costurilor curente.
222
Apa nu va fi furnizata fara plata unor tarife. Principiul de facturare al operatorilor trebuie
sa se bazeze pe volumul de apa consumat. Facturarea se va face lunar pentru a evita
acumularea de datorii din partea utilizatorilor si pentru a mbunatati fluxul de numerar al
serviciilor de utilitati. Se va asigura colectarea corespunztoare a tarifului i managementul
financiar al serviciului. Serviciul de apa nu trebuie sa fie vzut ca un serviciu de protectie
sociala. Lucrurile ar trebui clar separate: populaia plteste serviciul iar autoritatea locala va
asigura, daca este cazul, protecia social prin acordarea unui ajutor pentru a asigura plata
unui volum minim de ap.
3.5. Contientizarea publicului i pregtirea profesional

Guvernul este de acord cu principiul conform caruia o populatie sanatoasa si un nivel de trai
mai bun reprezinta conditii esentiale pentru dezvoltarea economica a mediului rural, iar
acestea pot fi realizate prin schimbari durabile i de durat ale comportamentului igienic.
De asemenea, Guvernul recunoaste necesitatea constientizarii populatiei cu privire la
legatura dintre sanatate si igiena si la costurile ascunse generate de serviciile comunitare de
utilitate publica nesatifacatoare, ca fiind esentiala pentru dezvoltarea economica a mediului
rural si ca populatia sa poata lua decizii n cunostinta de cauza cu privire la beneficiile pe
care le poate avea n calitate de utilizator-platitor al serviciului.
Proiectele de investiii vor fi acompaniate de o strategie de comunicare i de implicare a
populaiei. Strategiile se vor focaliza pe adoptarea unor abordari participative pentru
mobilizarea sociala, cu promovarea proiectelor prin scoli, institutiile medicale si centrele
sociale, astfel nct populatia rurala sa nteleaga nevoia si avantajele unor sisteme mai bune
de igienizare. Va fi pus accentul pe crearea unor legaturi ntre asigurarea serviciilor de
alimentare cu apa si igienizare, comportament si caile de transmitere a bolilor, astfel nct
oamenii sa nteleaga si sa devina constienti de conceptele de sanatate. Premiza esentiala
care sta la baza aceste campanii este ca ntelegerea si constientizarea din partea
utilizatorilor vor asigura o schimbare de comportament durabila.
Institutiile de nvatamnt din Romnia trebuie sa asigure instruirea necesara, ntr-un
mediu adecvat si n cantitate suficienta pentru a raspunde cererii care este de asteptat sa
vina din toate domeniile ca rezultat al dezvoltarii economice continue din Romnia. Acest
lucru este n egala masura important att la nivelul pregatirii profesionale a personalului
operator pe meserii ct si la nivel profesional superior, daca se urmareste obtinerea
beneficiilor indirecte ale programului SRAAI care apar prin generarea de locuri de munca la
nivel local.
3.6. Mediul nconjurtor

Este necesar asigurarea unui cadru adecvat pentru monitorizarea respectrii cerinelor de
mediu. Serviciile mbuntite de alimentare cu ap vor contribui la suprancrcarea
adiional a sistemelor neadecvate de colectare i tratare a apelor uzate i vor genera o
anumit cretere a polurii acolo unde nu exist sisteme de colectare i tratare a pelor uzate.
Sistemele de canalizare din aceste localiti vor trebui mbuntite sau, acolo unde nu
exist, ele vor trebui implementate simultan cu proiectele de alimentare cu ap, n special n
cazul acelor proiecte care includ branarea proprietilor la reeaua public. Autoritile
publice de la nivelul fiecrei localiti vor trebui s ia n considerare faptul c proiectele
combinate de alimentare cu ap i canalizare centralizate vor atrage tarife destul de ridicate
pentru fiecare gospodrie, ceea ce va face ca ele s nu fie acceptabile pentru populaie sau
s nu fie durabile.
223
O abordare etapizat i coerent ar ajuta la mprirea efortului financiar asigurnd i

protecia mediului.
Ar trebui stabilite limite in care, indiferent de indicatorii economici, comunele cu
amplasamente vulnerabile la seceta sa aiba o anume prioritate.
4. Concluzii
Leciile din trecut au aratat necesitatea unei abordari integrate din partea autoritatilor, dar si a
operatorilor de specialitate, pentru a asigura:
a. Coordonarea investitiilor n sectorul apei din mediul rural pentru a sustine utilizarea
rationala a resurselor de apa i protectia mediului;
b. Planificare cuprinzatoare a resurselor financiare n sectorul apei din mediul rural, cu
scopul de a oferi o abordare globala n ceea ce priveste serviciile comunitare de
utilitate publica de alimentare cu apa si de canalizare si epurare a apelor uzate;
c. Stabilirea unor tarife realiste care sa finanteze cadrul institutional necesar si sa
acopere costurile de operare, dar n acelasi timp sa fie suportabile pentru utilizatori.
Trebuie fcut observaia c, dei sunt mici, lucrrile sunt uneori foarte dificil de realizat,
datorit condiiilor geografice specifice. Din acest motiv, chiar dac este vorba de contracte
cu valori relativ mici, ele trebuie abordate cu maximum de seriozitate, uneori fiind mai dficile
dect o lucrare mare.
In elaborarea Strategiei integrate privind alimentarea cu apa i igienizarea n mediul rural
i n localitile urbane cu o populaie sub 10.000 locuitori va trebui sa se tina cont de
urmtoarele aspecte:
Furnizarea de servicii de utilitati publice de alimentare cu apa, canalizare si epurare a

apelor uzate trebuie sa urmareasca atingerea angajamentelor cu privire la aria de
acoperire si sa se regaseasca n indicatorii de performanta si nivelul de servicii
cuprini in contractele de concesiune dintre Asociaiile de Dezvoltare Comunitara si
operatorii regionali.
Selectarea opiunii tehnologice trebuie sa se faca pe baza perceptiilor comunitatii,

lund n considerare necesitatea de a furniza servicii la cel mai nalt nivel posibil, cu
respectarea cerintelor privind calitatea apei pentru consumul uman, conform
Directivelor UE transpuse n legislatia nationala, dupa ce au fost analizate costurile de capital si operationale - n corelatie cu capacitatea de plata a utilizatorilor si cu
tarifele stabilite pe baza costului real al apei.
Schemele pentru furnizarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare sa fie

proiectate corespunzator conditiilor locale, dar sa fie construite si operate n
conformitate cu cele mai bune practici la nivel european;
Planurile Directoare (MP) vor fi elaborate prin consultare cu Administratia Nationala

Apele Romne pentru a asigura conformarea cu cerintele Planurilor de
Management ale Bazinelor Hidrografice.
224
ABORDAREA INTEGRAT CALITATE-MEDIU A PROCESULUI DE

NTREINERE I REPARAII REELE DE TRANSPORT I
DISTRIBUIE AP PENTRU SISTEME DE ALIMENTARE CU AP I
CANALIZARE N LOCALITI PN LA 10000 LOCUITORI
Daniela Simona MOLDOVAN,

PhD Engineer e-mail: danielamoldovan@apabrasov.ro
Keywords: process approach; management integrated system; sewerage.
Abstract:
Alike other fields, also in the case of water supply and sewerage system for communities up
to 10000 inhabitants, the engineering must solve, through optimal solutions, the
interconditioning between the installations/equipments efficiency and treatment process
respectively waste water treatment, on one hand, and the level of environment quality on the
other hand. It is obviously the such a desideratum rise the question of personnel training and
perfecting and the existence of a very professional documentation for quality-environment
management integrated system that provides solutions for identification of possible
improvement in this field. Moreover, the last years experience proves that the implementation
of a coherent and efficient quality-environment management integrated system become a
priority for water supply and sewerage public service.
1. Introducere
n ultimul timp preocuparea pentru sistemele de management integrat calitate-mediu a
devenit o prioritate pentru tot mai multe organizaii din Romnia, att din domeniul produciei
ct i din sfera serviciilor sau a instituiilor publice.
Companiile prestatoare de servicii publice de alimentare cu ap i canalizare, sub
presiunea diverselor motoare externe gen globalizare, integreaz deja principiile mbuntirii
continue, orientarea spre proces i alinierea ctre satisfacia consumatorul i mediului la
nivel de obiective i n momentul analizei pe obiective.
Relevana sistemelor de management integrat este reflectat de faptul c un numr n
cretere de companii implementeaz sisteme speciale de management pentru calitate i
mediu, n acelai timp.
Discuia ntre experi i activitile n multe companii indic faptul c sistemele integrate
de management sunt vzute astzi precum concepte organizaionale i de management
orientate ctre viitor. n practic, totui, sistemele de management separate sunt
predominante, situaie datorat n principal faptului c ele au fost iniiate pe baza
standardelor speciale sau se bazeaz pe acestea.
Totui, recent, au aprut o serie de semne chiar i n practic de regndire a
proceselor, cum ar fi: numrul crescut de sisteme de management implementate ntr-o
companie, problemele generate de implementarea n paralel a mai multor sisteme de
225
management separate i chiar discuiile tot mai aprinse privind sistemele integrate de
management.
2. Abordarea procesual ntr-un sistem de management integrat

calitate-mediu
Potrivit standardului internaional ISO 9001:2005, procesul este un ansamblu de activiti
corelate sau n interaciune care transform elementele de intrare n elemente de ieire.
Acesta este prezentat schematic n figura 1.
PROCEDUR
(Mod specificat de desfurare
a unei activiti sau a unui proces)
Intrare
(Include
PROCES
EFICACITATE
a procesului =
abilitatea de a obine
rezultatele dorite
Ieire
(ansamblu de activiti
corelate sau n interaciune)
PRODUS/SERVICIU
(Rezultatul unui proces)
Resurse)
EFICIEN
a procesului =
rezultatele obinute vs.
rezultatele planificate
MONITORIZARE
I MSURARE
(nainte, n timpul i dup proces)
Figura 1 Reprezentarea schematic a unui proces
Abordarea procesual ntr-un sistem de management integrat calitate-mediu reprezint

aplicarea unui sistem de procese ntr-o organizaie i presupune:
-
identificarea tuturor proceselor care compun sistemul de management,
stabilirea relaiei beneficiar furnizor,
stabilirea de resurse necesare desfurrii procesului,
stabilirea modului de planificare, operare i control a proceselor,
determinarea interaciunii dintre procese,
identificarea aspectelor de mediu asociate activitilor care compun procesul,
stabilirea necesitilor de msurare, monitorizare i analiz a datelor obinute n

vederea mbuntirii continue a proceselor.
De asemenea trebuie identificate i subprocesele i listate n cadrul procesului

fundamental (global) din care fac parte, inclusiv a proprietarilor de proces i a documentelor
care le definesc. Subprocesele din componena unui proces se determin prin formarea de
grupe de activiti aflate n corelaie i interaciune direct.
226
ntrebrile asociate analizrii unui proces sunt prezentate n figura 2.
CU CINE?
(personal: competene,
calificri, instruire)
CU CE?
(materiale,
echipamente)
Elemente de intrare
PROCESUL
CT?
(msurri,
evaluri)
Elemente de ieire
CUM?
(metode,
proceduri, tehnici)
Figura 2. ntrebrile asociate analizrii unui proces
3. Procesul de ntreinere i reparaii reele de transport i

distribuie ap potabil abordat n prisma ciclului PDCA
Abordarea procesual accentueaz importana necesitii de a considera procesele n
funcie de valoarea adugat, a mbuntirii continue a proceselor pe baza unor msuri
obiective, respectiv a inerii sub control a aspectelor de mediu identificate n vederea obinerii
de rezultate n ceea ce privete performana i eficacitatea procesului.
n figura 3 este prezentat schematic procesul de ntreinere i reparaii reele de transport
i distribuie ap potabil, abordat prin prisma ciclul mbuntirii continue, cunoscut sub
denumirea PDCA:
227
PLAN
- identificare
procesului
- stabilirea
proprietarului
de proces;
- stabilirea
obiectivului
procesului
DENUMIREA PROCESULUI: ntreinere i reparaii

reele de transport i distribuie ap potabil
PROPRIETARUL PROCESULUI: ef secie
OBIECTIVUL PROCESULUI: Respectarea timpului
maxim dintre sesizarea unei avarii, restabilirea serviciului si
revenirea la starea normala conform cerintelor impuse de
mentinerea licentei ANRSC
Elemente
de intrare
Resurse necesare: Infrastructura,

echipamente, utilaje (ex.:
excavatoare, greifer, basculanta,
camioan, etc.)
DO
implementea
z procesele
astfel nct
s se asigure
atingerea
obiectivelor/
indicatorilor
de
performan
- Planificare zilnic a interveniei;

- Deplasare n zona de lucru i pregtirea
Elaborarea unui
plan de
aciune
ACT
- acioneaz
pentru
mbuntire
a continu a
performanei
procesului
de
ntreinere i
reparaii
reele
pentru executarea interveniei;

- Executare intervenie (spturi, reparaie);
- Recepie calitate reparaie
- Execuie manevre deschidere i prob reea;
- Splare + dezinfectare reea;
- Refacere domeniu public sau privat.
NU
OK?
DA
Elemente
de ieire
Metode de control: auditul intern,

inspecii, msurri ale procesului.
- Constatarea conformitii cu criteriile
de audit;
- Constatarea conformitii de ctre
Dispecerat.
- Realizarea reparaiilor planificate
sau accidentale;
- Fie de intervenie completate.
CHECK
- msoar i
monitorizeaz
procesul de
ntreinere i
reparaii reele
prin raportare
la indicatorii
de
performan
Figura 3. Procesul de ntreinere i reparaii reele de transport i distribuie ap potabil, n abordarea ciclului
PDCA
Descrierea i documentarea procesului de ntreinere i reparaii reele de transport i

distribuie ap potabil trebuie s fac referire la urmtoarele aspecte:
228
1. Date generale:
Proprietarul procesului
ntreinere i reparaii reele de transport i distribuie ap

potabil
eful seciei Ap
Proces furnizor
Captare, tratare, transport i nmagazinare ap potabil
Proces beneficiar
Distribuia apei n reea
Procesul
2. Resurse necesare desfurrii procesului:
Resurse umane
Infrastructura: - birouri, vestiare i spaii de depozitare;

Echipamente: conform fie de inventar;
Utilaje (ex.: excavatoare, greifer, basculanta, camioane,
autoturism, etc.).
ef secie, ingineri, maitri, instalatori, sudori, etc
Resurse documentare
documente ce stau la baza desfurrii procesului
Resurse materiale
3. Planificarea procesului
Scopul
procesului
Meninerea
instalatiilor si
echipamentelor
hidraulice n
parametrii
funcionali fr
ntreruperi
Obiective specifice
1. Obiectiv al calitii
Respectarea timpului maxim
dintre sesizarea unei avarii,
restabilirea serviciului si
revenirea la starea normala, in
activitatea de transport i
distribuia apei
2. Obiectiv de mediu
Respectarea masurilor si a
termenelor stabilite prin
Programe de Conformare
229
Valoarea int a indicatorilor de

performan
1.Timp maxim dintre sesizarea
unei avarii, restabilirea serviciului si
activitatea de transport a apei:
- 0-24 ore in 85% din cazuri;
2.Timp maxim dintre sesizarea unei
avarii, restabilirea serviciului si
activitatea de distributie a apei:
Identificarea i nlocuirea
conductelor de azbociment pn la
sfritul anului 2008
4. Secvenele procesului:
Intrri
Registrul de sesizri i
intervenii, cod R-.....
Fia de intervenie, cod F.....

Instruciune de lucru
Fia de intervenie,
cod F-.....
Subprocese/ Activiti
7.1. ntreinere i reparaii reele
7.1.1. Planificare zilnic a
interveniei:
- planificare execuie,
- planificare utilaje,
- planificare materiale,
- planificare formaie de lucru,
- obinerea autorizaiei de
intervenie n domeniul public
7.1.2. Deplasare n zona de lucru
i pregtirea pentru executarea
interveniei:
- manevre de nchidere golire
reea;
- completare materiale i utilaje
funcie de necesitile lucrrii.
7.1.3. Executare intervenie:
spturi i reparaie
Ieiri
Fia de intervenie, cod
F-.....
Aviz de intervenie
tipizat
Fia de intervenie, cod

F-.....
Fia de intervenie,
cod F-.....
Fia de intervenie,
cod F-.....
7.1.4. Recepie calitate reparaie
Fia de intervenie,
cod F-.....
Fia de intervenie,
cod F-.....
Fia de intervenie,
cod F-.....
7.1.5. Manevre deschidere i

prob reea
Fia de intervenie,
cod F-.....
7.1.6. Splare i dezinfectare

reea
Fia de intervenie,
cod F-.....
Planificare zilnic;
Aviz intervenie;
Fia de intervenie,
cod F-.....
7.1.7. Refacere domeniu public

sau privat
Registru refacere
imbracaminte asfaltica
7.1.8. ntocmire situaie de lucrri
Fia de intervenie
Fia de intervenie
7.1.9. nregistrare mod de

rezolvare conform fiei de
intervenie n Registrul de sesizriintervenii, cod R-....
Reclamaii scrise
7.2. Reparaii reele n urma

reclamaiilor, conform procedurii
Tratarea reclamaiilor
Registre de sesizriintervenii
Rspuns n scris, (dup
caz), suport hrtie;
Registru de
coresponden
Rspuns n scris pentru
reclamaiile scrise;
Fia de tratare a
reclamaiilor
Situaia reclamaiilor
Fia de intervenii, cod F....
230
5. Interaciuni cu alte procese:

Intrri
Interaciuni
Cu procesul de captare,
tratare, transport i
nmagazinare ap potabil
Cu procesul de distribuie ap
potabil
Cu procesul de intervenii n
reeaua de ap-canal
Cu procesul de aprovizionare
Registrele de sesizri i
intervenii
Materiale aprovizionate
Rezultat buletin de analiz
Date de intrare conform
documentaiei SMCM
Documente
Cu procesul de monitorizarea
calitii apei potabile din
reeaua de distribuie
Cu procesul de comunicare
Cu procesul de controlul
documentelor
nregistrrilor
produsului/serviciului
neconform
RNAc/Ap
Plan de AI ; Chestionar de
AI ; Raport de AI ;
RNAc/Ap
Personal competent
conform fiei post; PV de
instruire;
Diplome, certificate, teste.
Note interne, adrese,
legislaie, Fie de
aptitudini
Ieiri
Planificarea interveniei
Manevre oprire-deschidere
reea
Comunicare perioad de
oprire
Registrele de sesizri i
intervenii completate
Referat de necesitate,
Necesar de achiziii,
Bon de consum.
Solicitare efectuare analiz
Date de ieire conform
documentaiei SMCM
Informaii i date privind
modificarea, difuzarea i
arhivarea documentelor
nregistrri
Corecie + Ac
Cu procesul de audit intern
Corecie + Ac + mbuntire
Cu procesul de aciuni
corective/aciuni preventive
Cu procesul de alocarea i
meninerea competenei
resurselor umane
Ac/Ap
Necesar de instruire,
pontaje, note de concediu
Cu procesul de asigurarea
securitii i sntii n munc
6. Monitorizare i msurare:
Metoda / Criteriu
Planificare
Criterii de acceptare
6.1. Audit intern
Program anual de
audit intern
Constatarea
conformitii cu criteriile
de audit
6.2. Monitorizare,
msurare n
proces
Planificarea
interveniilor
Constatarea
conformitii privind
intervenia efectuat
231
nregistrri
Notificare de AI;
Chestionar de AI;
Raport de AI;
RNAc/Ap.
Fia de intervenie,
cod F-.
7. Ieiri din proces (produs, serviciu, documentaie)

- Realizarea reparaiilor planificate sau accidentale;
- Fie de intervenie.
8. Analiz i mbuntiri
- mbuntire tehnologie n reparaii.
9. Aspect/e de mediu (Element/e al/e activitilor din procesul identificat, al produselor sau
serviciilor rezultate din proces care poate interaciona cu mediul).
Identificarea aspectelor de mediu se face pe componente de mediu i se cuantific/
evalueaz impacturile produse asupra aspectelor de mediu identificate.
n condiii normale de funcionare a procesului se identific: pentru factor de mediu aer zgomot produs de utilaje la intervenii i deeuri de proces rezultate n urma inteveniilor
(PVC, neferoase,etc.).
n condiii accidentale de funcionare a procesului se identific: consum de ap (pierderi
din reelele de transport i distribuie).
4. Concluzii
Beneficiile abordrii procesuale ntr-un sistem de management integrat calitate-mediu sunt n
principal, pentru formularea policitii n domeniul calitate-mediu i strategiei: utilizarea
proceselor definite n ntreaga organizaie duce la obinerea unor rezultate previzibile,
utilizarea mai eficient a resurselor, scurtarea duratei de execuie a procesului i costuri
sczute.
Prin abordarea procesului de ntreinere i reparaii reele de transport i distribuie ap
potabil ntr-un sistem de management integrat calitate-mediu se asigur controlul
permanent asupra procesului i asupra interdependenei n cadrul sistemului, se confer
cadru unitar bine structurat pentru gestionarea problemelor de mediu (monitorizare aspecte
de mediu, gestionare deeuri) i se asigur capabilitatea de a furniza n mod constant
serviciu de calitate corespunztoare cerinelor clienilor i legislaiei n vigoare.
Pentru managementul funcional, abordare procesului de ntreinere i reparaii reele de
transport i distribuie ap n ciclul mbuntirii continue duce la obinerea unor rezultate
previzibile, utilizarea mai eficient a resurselor, scderea costurilor, prevenirea erorilor i
obinerea de rezultate prezivibile.
Bibliografie:
Pischon, A. (1999), Integrierte Management systeme fr Qualitt, Umweltschutz und Arbeitswissenschaft, Berlin,
Springer.
Moldovan, Daniela Simona (June, 2007) Cercetri privind sistemul de management intergat calitate mediu, Tez
de doctorat, Universitatea Transilvania din Braov.
The advantages of process approach in the quality management system within the companies that provide public
water supply and sewerage services, COPH OA OT PBA OHEPEH C
MEHAPOHO ACTE, MAHO3HAHE MAHH EEMEHT, 4-6 Hoombp, Sofia
Bulgaria, pag. 226-236
Moldovan, Daniela Simona (15th 17th june 2005) Monitoring of quality-environment integrated management
system processes to Compania Apa Brasov, Inovations in the Field of Watwr Supply, Sanitation and Water
Quality Management, Conference for young professionals Bucharest, Bucharest, Romania, pag. 477-483.
ISO 9001 : 2000 Quality management systems. Requirements.
ISO 14001 : 2004 Environment Management Systems. Guide book regarding the principles, systems and
application techniques.
232
STUDII SI CERCETARI PRIVIND RESTAURAREA UNOR ZONE

INUNDABILE DE PE RAURILE INTERIOARE. INTEGRAREA
ECOSISTEMELOR RIPARIENE N MANAGEMENTUL INTEGRAT AL
BAZINELOR HIDROGRAFICE.
dr.ing. Rzvan Voicu
Abstract
The riparian zone is an exceedingly important transitional land between lake, river, stream, or
wetland and upland ecosystems, such as forests. The riparian zone provides shelter and
home to many animals, birds, insects, and plant species. It also provides a buffer zone for
lakes and streams by absorbing excess water run-off, breaking down pollutants, and holding
sediments. With a well-functioning riparian zone, water quality is maintained and the aquatic
systems are able to support life and life cycles, such as spawning fish.The riparian zone is so
essential to a healthy ecosystem that forestry practice requires that this area be
protected.Although riparian areas may occupy only a small percentage of the area of a
watershed, they represent an extremely important component of the overall landscape.
Ecosisteme ripariene
Programele de conservare a naturii trebuie sa ia in considerare politicile de dezvoltare rurala,
strategiile agricole si forestiere, precum si numeroase alte interese socio-economice.
Deciziile ar trebui sa fie luate printr-un dialog real intre autoritatile guvernamentale si
societatea civila, autoritati care ar trebui sa manifeste o deschidere dublata de cunostinte
stiintifice aprofundate.
In general in Romania, bazinele riurilor nu sint considerate niste ecosisteme functionale,
ele sunt administrate tehnicist, aflindu-se sub autoritatea inginerilor hidrotehnici. Investitiile sau indreptat astfel doar spre constructii de baraje, indiguiri, desecari, praguri, captari, etc,fara
a fi luate in calcul nevoile de conservare a biodiversitatii din aceste bazine.
Zona ripariana este definita ca fiind invecinata sau conectata hidrologic cu reteaua apelor
de suprafata (de exemplu ape curgatoare, rauri, lacuri sau lacuri de acumulare). Zonele
ripariene sunt zonele tampon imediat superioare unei ape de suprafata cat si zone ce pot fi
mai departate fizic dar care sunt conectate hidrologic prin fluxul subteran (de exemplu soluri
hidrice sau umede ce se afla in apropierea unei ape curgatoare).
233
Figura 1. Zon riparian
Figura 2. Zone ripariene
Zonele ripariene adiacente apelor joaca un rol crucial in reducerea eroziunii si

sedimentarii, inlaturarea excesului de substante nutritive si de alte substante contaminante,
moderarea fluctuatiilor temperaturii apei, mentinerea fluxului de reincarcare si de baza al
apelor subterane catre apele curgatoare, stabilizarea malurilor si controlul viiturilor.
Zonele ripariene servesc si ca habitat vital pentru speciile din regiunile muntoase si din
zonele umede (wetland). Eficacitatea unei zone ripariene este adesea legata de marimea
sa, intensitatea si tipul utilizarii terenului invecinat, cat si de conditiile naturale ale coridorului,
inclusiv solurile, panta, vegetatia, zonele umede si de lunca. Zonele ripariene sunt in general
zone izolate si din aceasta cauza nu-si pot mentine diversitatea biologica pe termen
indelungat pentru ca sint foarte sensibile la fluctuatiile naturale. Deci legatura dintre zonele
ripariene cu alte zone si ecosisteme este esentiala .
Datorita posibilitatii sporite a curgerii directe sau fluxului nestinjenit al apei subterane
exista adesea o legatura intre activitatile de utilizare a pamantului in zonele ripariene si
sanatatea ecosistemelor acvatice invecinate si din aval.
Excluderea activitatilor umane incompatibile privind folosirea pamantului riparian precum
si mentinerea vegetatiei naturale in zonele ripariene sunt lucruri critice dar esentiale pentru
intretinerea calitatii resurselor de apa in sistemele invecinate de ape curgatoare cat si inspre
acumularile din aval. Zonele tampon protejate din vecinatatea corpurilor si curentilor de apa,
unde actiunea umana este exclusa sau minimizata, constituie o practica manageriala foarte
buna ce este adesea sustinuta ca mijloc de reducere a impactului utilizarii pamantului de
catre om asupra ecosistemelor acvatice invecinate si calitatii apei din aval.
Desi zonele ripariene ocupa in general numai un mic procent din suprafata unei cumpene
a apelor, ele constituie o componenta cruciala a ecosistemului. O zona ripariana sanatoasa:
asigura un habitat excelent pentru pesti si viata salbatica; sporeste refacerea apei subterane;
reduce inundatiile; si adesea creste calitatea generala a cursului de apa adiacent.
234
Zonele ripariene sunt importante din punct de vedere ecologic pentru o varietate de
motive. Ele asigura un control al eroziunii prin regularizarea transportului si distributiei
sedimentelor, sporesc calitatea apei, produc materie organica pentru habitatele acvatice si
asigura habitatul salbatic. Zonele ripariene sunt de asemenea considerate indicatori ai
schimbarilor globale de mediu deoarece sunt sensibile la variatiile ciclului mediului
inconjurator si ale celui hidrologic (Risser, 1990). In plus, oamenii pretuiesc zonele riverane
ce reflecta beneficiile socio-economice. Desi zonele riverane cuprind de obicei o foarte mica
parte a peisajului, ele sunt foarte bogate in plante si animale, asigurind habitatul esential al
multor specii (Thomas et al. 1979, Knopf et al. 1988). Zonele riverane se numara printre cele
mai diverse, dinamice si complexe sisteme biologice de pe Pamant, avand o contributie
semnificativa la biodiversitatea regionala (Naiman et al. 1993).
Ecosisteme ripariene au forma liniara ca urmare si functie a vecinatatii lor cu ape
curgatoare si au adesea rapoarte mari intre margine si arie. Ecosisteme ripariene primesc si
prelucreaza mai multa energie si material de la peisajele invecinate decit alte tipuri de
ecosisteme, sunt conectate la alte ecosisteme, atit din aval cat si din amonte, superioare
(ecosisteme superioare) si inferioare (ecosisteme acvatice). In mod functional exista
interactiuni continue intre ecosistemele ripariene, acvatice si superioare prin schimb de
energie, substante nutritive si specii.
Figura 3. Ecosisteme ripariene
Ecosisteme ripariene apar de-a lungul cursurilor de apa, raurilor, paraiaselor, lacurilor sau
altor corpuri de apa si cresterea vegetatiei depinde de continutul relativ ridicat de umiditate
din sol. Au configuratii hidrologice si geomorfice complexe si sufera inundari periodice.Au
soluri aluviale sau de alte tipuri caracteristice (unele, nu toate zonele).Poseda functii speciale
legate de apa, cum ar fi controlul eroziunii.Sunt locuri productive cu nevoi speciale de
management. Implica o gama de tipuri de plante si de comunitati de plante.Au multiple valori
si utilizari ale resurselor.Au fost promovate interesul crescind al publicului, legislatia si
programele guvernamentale pentru a proteja, reface, schimba si spori zonele riverane.
Sunt caracterizate de o combinatie de puternica diversitate si densitate a speciilor
precum si de o mare productivitate.Au natura ecotonala (de tranzitie), aparind intre
ecosistemele acvatice si cele superioare; in orice caz, ele tind sa aiba caracteristici distincte
de vegetatie si de sol.
Ecosistemele ripariene asigura un habitat anual pentru multe specii de mamifere, reptile,
amfibiene si pasari, precum si locuri de crestere, de iernare si habitate de oprire pentru o
gama remarcabila de pasari migratoare.
235
Pentru a mentine sanatoase zonele ripariene este necesara intelegerea modului lor de
functionare si a felului in care practicile agricole le afecteaza.Se va reduce, in orice caz,
disponibilitatea si alegerea naturala a ramasitelor lemnoase mari nesesare habitatului
pestilor. Se va pierde si umbra, permitind temperaturii curentului sa creasca si facind
curentul mai putin propice pastravilor chiar in curenti bazati pe ape subterane.
Dupa cum se poate vedea, administrarea zonelor riverane nu este usoara. De fapt este
un proces foarte complex ce implica multe interese diferite si ceea ce serveste unui interes
poate dauna altuia. Cel mai important lucru de retinut este ca nu exista o politica
unidimensionala general valabila.
Vegetatia riverana are cea mai mare influenta de-a lungul cursurilor superioare. Efectul
microclimatului descreste spre aval pe masura ce largimea curentului, raului sau lacului
creste relativ la inaltimea vegetatiei riverane. In orice caz, trebuie remercat ca atunci cind
apa din cursul superior are o temperatura ambientala joasa acest beneficiu ecologic se
transmite in aval. Atunci cind inversul este adevarat, exista putine posibilitati de racire iar o
crestere brusca a temperaturii apei semnaleaza inceputul unor impacturi adverse cumulative.
Efectele de eroziune ale climatului in geologia cumpenelor de ape determina in mod
fundamental structura si functia zonei riverane. Desi cumpenele sunt relativ uniforme intr-o
arie fiziografica, diferente exista din cauza ordinei, aspectului, elevatiei, geologiei locale,
solurilor, transportului de sedimente, apei, frecventei si momentelor inundatiilor, precum si
vegetatiei. Acesti factori sunt critici pentru planificarea managementului in zonele riverane.
Zona de management riparian (ZMR) este o zona proiectata si administrata in mod
constient pentru a proteja functiile si valorile zonelor ripariene. Ea poate fi un subset al, egala
cu, sau sa se extinda dincolo de zona riverana. De exemplu, zona riverana a unui curent de
apa anumit se poate extinde ecologic pina la virful unui mal abrupt adiacent aflat la 100 de
picioare de canalul curentului, insa zona sa de management riveran se poate extinde la 300
de picioare sau mai mult fata de canal pentru a atinge probleme legate de estetica si de
calitatea apei.
ZMR-urile constituie ultima linie de aparare impotriva poluantilor ce se indreapta spre un
canal. Vegetatia adecvata dintr-un ZMR ajuta la filtrarea si oprirea poluantilor cum sunt
sedimentele, excesul de substante nutritive si alte substante contaminante inainte de a
ajunge la apele de suprafata.
Din pacate curentii de apa ce curg prin zone cu o topografie relativ plana transporta
sedimente nisipoase foarte incet astfel incit efectele negative ale sedimentarii pot persista
decenii sau secole. Astfel, este critica prevenirea eroziunii excesive in cel mai inalt grad
posibil din cauza timpului lung necesar pentru refacerea sanatatii curentilor afectati de
sedimente.
Efectele distructive ale eroziunii excesive nu se reduc la organismele acvatice. Hrana
multor amfibieni, reptile, pasari si mamifere se cuprinde partial sau total din nevertebrate
acvatice sau din peste. Oprirea eroziunii in ZMR-uri este o prioritate inalta pentru
profesionistii ce se ocupa cu protectia resurselor deoarece efectele negative datorate
eroziunii se transmit de la mica musca la maiestuosul vultur plesuv. Sedimentarea excesiva
de la solurile expuse din ZMR-uri poate fi datorata eroziunii zonei superioare, insa lipsa unei
structuri de radacini ale plantelor de-a lungul malurilor face mai usoara taierea si eroziunea
acestora.
Dovada eroziunii malurilor si a largirii curentului este adesea foarte evidenta la curentii
unde proprietarii de pamint au eliminat copacii si i-au inlocuit cu iarba sau cu pajisti
ingrijite.Rezolvarea problemei stabilizarii eficiente a malurilor este mentinerea unei densitati
mari de tipuri de vegetatie cu radacini adinci de-a lungul malurilor pentru a proteja solurile
impotriva fortei de eroziune a apei.
236
Zonele riparene in general sunt probabil pe locul doi dupa marginile drumurilor in
clasamentul celor mai vazute zone impadurite. Spre deosebire de acestea, zonele riverane
sunt observate cind oamenii se recreaza si se misca intr-un ritm mai lent. De aceea ei sunt
mai critici din punct de vedere estetic. Acesta este alt factor ce trebuie luat in considerare la
administrarea ZMR-urilor.
Sunt dese discutiile in care se pune problema daca coridoarele riverane impadurite sunt
superioare celor dominate de iarburi. Cheia este de a administra vegetatia coridorului
riparian pentru specii naturale mature care au ajuns sa creasca in conditiile specifice acelei
zone.
Este important de tinut minte ca ecosistemul riparian de-a lungul unui curent este
controlat de forma vailor, platoul apei (water table), conditiile de sol, curgerea apei
subterane si alte caracteristici ale curentului insusi. Vegetatia joaca un rol foarte important la
mentinera stabilitatii canalului astfel incit acesta sa nu se erodeze excesiv.
Canalul se va modifica in functie de cresterea sedimentelor, care va insemna depuneri
crescute de sedimente, eroziunea malurilor si schimbari in gradientul canalului. O consecinta
a acestora vor fi schimbarile in meandrele curentului pe masura ce acesta cauta sa se
stabilizeze. In final aceasta va duce la degradarea habitatului acvatic.
Dupa cum se poate vedea, administrarea zonelor ripariene nu este usoara. De fapt este
un proces foarte complex ce implica multe interese diferite si ceea ce serveste unui interes
poate dauna altuia. Cel mai important lucru de retinut este ca nu exista o politica
unidimensionala general valabila.
Vegetatia riverana are cea mai mare influenta de-a
lungul cursurilor superioare. Efectul microclimatului descreste spre aval pe masura ce
largimea curentului, raului sau lacului creste relativ la inaltimea vegetatiei ripariene. In orice
caz, trebuie remercat ca atunci cind apa din cursul superior are o temperatura ambientala
joasa acest beneficiu ecologic se transmite in aval. Atunci cind inversul este adevarat, exista
putine posibilitati de racire iar o crestere brusca a temperaturii apei semnaleaza inceputul
unor impacturi adverse cumulative.
Substratul de lunca influenteaza infiltratia. Intrucit nu sunt disponibile harti ale solului si
nu a fost remarcata nici o relatie simpla intre tipul solului si reflectanta suprafetei observate in
imaginile satelitare, se foloseste aici o cale indirecta de explicare a rolului acestui factor. In
raportul privind interactiunile dintre apele de suprafata si cele subterane (Wolski, 2003) s-a
consemnat ca infiltratia a fost determinata de evapotranspiratie si ca in cele citeva locuri
studiate solul de lunca a jucat un rol lipsit de importanta in determinarea fluxului de infiltratie.
Locurile studiate s-au situat in principal in zonele superioare si mijlocii ale Deltei, acolo unde
solurile de lunca sunt relativ nisipoase. In partea periferica a Deltei probabilitatea aparitiei
unui substrat argilos creste. Acolo solurile de lunca pot avea un efect limitativ asupra
infiltratiei. Ceea ce, la rindul sau, poate duce la o mai slaba dezvoltare a vegetatiei riverane.
In orice caz, zonele riverane sunt acolo adesea bine dezvoltate (Ringrose et al., 2003), ceea
ce indica faptul ca in zona periferica substratul luncii joaca un rol neinsemnat in determinarea
fluxului infiltrational. De aceea noi presupunem ca infiltratia poate fi evaluata indirect dupa
marimea unitatilor de vegetatie riverana.
Zonele ripariene sunt sensibile la practicile manageriale si la interventii pagubitoare.
Pasunatul excesiv, agricultura, despaduririle masive, constructia de drumuri, dezvoltarile
urbane si recreative se numara printre utilizarile zonelor ripariene si a zonelor umede
invecinate ce au in principal efecte negative asupra ecosistemelor riverane si acvatice.
Instalatiile militare pot avea probleme specifice asociate cu exercitiile militare din zonele
ripariene. Managementul judicios al pasunatului si al exploatarii lemnului poate fi compatibil
cu mentinerea unor habitate ripariene diverse si productive.
237
Viata salbatica si habitate unice un produs cheie al ZMR-urilor

sanatoase
De regula umiditatea mai mare este asociata cu o mai mare diversitate si abundenta a vietii.
Mai multe specii salbatice folosesc marginea delicata dintre uscat si apa. 90% din speciile
salbatice folosesc zonele ripariene pentru un anumit aspect al existentei lor in timpul ciclului
lor de viata. Intrucit zona riparian este o trecere intre uscat si apa, ea sustine plantele si
animalele din ambele domenii. Speciile ripariene sunt acelea care necesit habitate ripariene
pentru o parte sau toate mijloacele lor de trai si ele includ broaste testoase, rate, vidre etc.
Numeroase amfibiene si reptile cum sunt broastele, testoasele si salamandrele isi petrec o
mare parte din timp in habitate terestre, insa au nevoie de zona acvatica adiacenta pentru
inmultire si depunerea oualor primavara. De remarcat printre pasari sunt vulturii, egretele si
bitlanii albastrii ce folosesc habitate acvatice pentru a se hrani dar au cuibul in arbori mari de
linga riuri si lacuri.
Pe cand multe specii asociate zonei riverane sunt adaptate conditiilor forestiere mature,
altele sunt adaptate habitatelor de arbusti sau padurilor tinere. Exemple din a doua categorie
sunt pasarile cintatoare galbene si cele cu aripi aurii.
Zonele cu vegetatie batrina sunt protejate la eroziune, dau ramasite lemnoase mari si
corespund consideratiilor estetice.
Cind se pune problema vegetatiei batrine in cadrul ZMR-urilor, acest considerent va avea
intiietate fata de altele in procesul de planificare administrativa a zonei. Fiecare unitate
manageriala forestiera este impartita in unitati mai mici numite compartimente pentru a
facilita un management mai bun al resurselor.
Informatia adunata cuprinde o gama larga de factori biologici, economici si sociali. Ea
include sanatatea, calitatea si cantitatea tipurilor de vegetatie, conditiile si nevoile habitatului
pestilor si vietii salbatice, folosul recreational, locuri arheologice, specii si habitate
amenintate, accesul rutier si feroviar, activitati petroliere, potentialul vietii salbatice, utilizarea
necorespunzatoare a paminturilor, zonele cu probleme de eroziune, precum si utilizarea
terenului in si in jurul compartimentelor.
Soluii de redresare ecologic privind zonele ripariene

Vegetatia plantata si masurile ecotehnice pot fi folosite pentru a controla eroziunea malurilor
apelor curgatoare. Vegetatia plantata poate in mod concomitent controla eroziunea si servi
ca bun habitat pentru pesti si animale in sistemele riverane. Multe masuri din bioinginerie pot
fi instrumente utile pentru controlul eroziunii malurilor, insa uneori trebuie cuplate cu structuri
mecanice cum ar fi captusirile in situatii critice. Vegetatia, nu este un panaceu pentru
controlul eroziunii si trebuie considerata in lumina caracteristicilor specifice locale. Atunci
cind vegetatia este combinata cu materiale de constructie ieftine sau cu structuri ingineresti,
se vorbeste de metode bioingineresti sau ecotehnice. Cind se utilizeaza vegetatia plantata,
calitatile sale sunt adesea imbunatatite prin masuri bioingineresti. Acestea sunt deosebit de
pretioase pentru intarirea rapida si in timp util a plantelor astfel incit malurile sa fie stabile.
238
Figura 4-1 Lunkers
Figura 4-2 Lunkers
Lunkers( Little Underwater Neighborhood Keepers Encompassing Rheotactic Salmonids)

proiectat sa furnizeze umbra si protectie pentru pesti, in acelasi timp servind la stabilizarea
partii anterioare a malului unui rau. (Figura 4)
O alta structura rezistenta care poate stabiliza partea anterioara este o captuseala a
malului cu grinda de acoperire (Figura 5-(1-2). Aceasta este descrisa de serviciul forestier al
SUA (1985). Asemenea LUNKER-elor, se foloseste la protejarea malurilor instabile in partea
anterioara, concomitent furnizind a acoperire excelenta pentru pesti. (2) Zona de stropire
aceasta zona trebuie plantata in principal cu trestii, papura, rogoz si alte plante semiacvatice.
Ea nu poate fi plantata prin insamintare deoarece este inundata in cea mai mare parte a
anului. Transplantarea in perioadele de apa mica constituie abordarea cea mai practica.
Aceasta zona, asa cum s-a mentionat mai sus, este zona cea mai solicitata si este supusa
spalarii de catre curent si valuri, bucati de gheata si resturi. Ea poate fi taiata la baza daca nu
se iau masuri preventive
239
Figura 5.
Captuseala a malului cu grinda de acoperire folosita la protectia malurilor instabile,

furnizind totodata o excelenta acoperire pentru pesti (prin amabilitatea serviciului forestier
american (US Forest Service -1985.). Bank Crib with Cover Log
Figura 6
Rulourile din fibra stabilizeaza malurile permitind cresterea vegetatiei de zona umeda.
Fibra de nuca de cocos acumuleaza sedimente si se biodegradeaza pe masura ce radacinile
plantelor se dezvolta devenind un sistem stabilizator (de la Bestmann-Green Systems).
(Figura 6)
Figura 7
Mici ramuri pot fi utilizate ca material de umplere dedesubtul si deasupra rolelor

geotextile. Toate speciile trebuie plantate cu spatii medii de aproximativ 0,5-1,0 m. Ramurile
240
se aseaza in gauri sau santuri inguste astfel incit numai lastarii aerieni (aerial sprouts) sa
fie deasupra solului (Figura 7)
Figura 8
Acoperirea cu iarba este o metoda prin care bucati mari de sol si iarba sau plante
erbacee sunt desprinse din straturile in care se afla si transplantate in locurile cu probleme.
Mici sectiuni (5-10 cm latime si 5-10 cm lungime) pot fi sapate si luate din locurile necultivate
sau crescute in sera. Ele sunt asezate la o anumita adincime in sol ce permite expunerea
partilor aeriene ale plantei(Figura 8)
In Romnia sunt sectoare ale cursurilor de apa care pot constitui obiect al restaurarii unor
zone inundabile. Distrugerea zonelor inundabile este doar una din ameninrile la adresa
ecosistemului din zona carpato-dunrean, pe lng sistematizarea albiei fluviului,
privatizrile i retrocedrile de terenuri din lunca Dunrii, deversrile de ape poluate, lipsa
sprijinului financiar i tehnic, precum i a unor politici privind dezvoltarea turismului i a
zonelor rurale.
Pn la sfritul secolului al XIX-lea, Dunrea a fost un fluviu cu o larg reea de canale.
Numit adesea "Dunrea Albastr", ea i schimba adesea cursul i avea o structur
dinamic i n permanent schimbare a vilor inundabile. De atunci, interveniile drastice
asupra sistemului natural al Dunrii - pentru a mbunti protecia mpotriva inundaiilor,
agricultura, producia de energie electric i transportul fluvial - au dus la distrugerea a 80 la
sut din mlatinile vitale, vile inundabile i pdurile din lunca fluviului. Desecarea n scopuri
agricole a zonelor inundabile nu justific investiia, iar distrugerea lor are efecte
distrugtoare. Introducerea unor specii noi de pomi n pdurile din zonele inundabile sau
tierea exagerat "n numele industriei" altereaz funcionarea ecosistemului. Mai mult, "a
construi orae i sate n zonele inundabile nseamn a sacrifica aceste aezri n caz de
inundaii".
Vile inundabile ale Dunrii inferioare sunt arii de o biodiversitate deosebit, asigurnd
conservarea biodiversitii, purificarea apei, reducerea polurii, protecie n faa inundaiilor,
dar i potenial economic pentru pescuit i turism. n anul 2000, guvernele din Romnia,
Bulgaria, Ucraina i Republica Moldova au semnat o declaraie comun privind restaurarea a
peste 220.000 de hectare de vi inundabile aflate de-a lungul Dunrii inferioare, adic a unei
suprafee egale cu cea care lipsete acum fluviului n zona lui inferioar, unde 220.000 de
hectare sunt acoperite de ap. ncepnd din secolul al XIX-lea, ca urmare a schimbrilor
fcute de mna omului, inclusiv n urma construirii de canaluri i diguri, Dunrea a pierdut
15.000-20.000 de kilometri ptrai de vi inundabile, n momentul de fa fluviul mai avnd
mai puin de 19 la sut din suprafeele iniiale de acest tip.
241
Pe Dunre, n lungul sectorului km 175 km 375, exista zone ripariene, zone umede si
inundabile care sunt si vor constitui obiecte ale restaurarii ecologice. Aceasta zona a Dunarii
este in mod traditional o resursa valoroasa pentru diversi beneficiari ai folosintelor fluviului
din vecinatatea Dunarii sau chiar mai indepartati, prin furnizarea de apa pentru irigatii,
asigurarea navigatiei, pescuit, agricultura in luncile fluviului, o sursa de nisip si pietris pentru
constructii, etc.
Proiecte de restaurare a zonelor inundabile in Romnia din pacate sunt putine, dar sunt
proiecte hidrotehnice cum ar fi constructia pragului de la Bala, proiect care prevede lucrri in
scopul optimizrii redistribuirii debitelor n vederea mbuntirii circulaiei pe Dunre care nu
au impact major negativ asupra biodiversitii. Trebuie facuta o corelatie intre proiectele
hidrotehnice si proiectele de restaurare o unor zone inundabile de pe raurile interioare.
Zone inundabile care trebuiesc restaurate sunt pe malul rului Trnava Mare n aval de
oraul Sighisoara, pe valea aeului (sector A. Iptescu) datorit colmatrii albiei namonte
de barajul din Corneti.
Bibliografie
Diaconu S.: Cursuri de apa Amenajare, Impact, Reabilitare Editura H*G*A, Bucuresti .1998
Despre implicatiile ecologice ale lucrarilor hidrotehnice de amenajare a cursurilor de apa. Rev. Hidrotehnica, Vol.
42., nr 6, 1997.
Constantin Parvu si Stoica Godeanu: Indrumator pentru cunoasterea naturii 1981
Constantin Parvu: Ecologie generala 2001
Razvan Voicu: Teza doctorat 2002
Bennett, P. S., M. R. Kunzmann, and R. R. Johnson. 1989. Relative nature of wetlands: riparian and vegetational
considerations. Pages 140-142 in D. L. Abell, technical coordinators. Proceedings of the California riparian
systems conference: protection, management, and restoration for the 1990's. U.S. Forest Service General
Technical Report PSW-110.
Brown, D. E., C. H. Lowe, and C. P. Pase. 1979. A digitized classification system for the biotic communities of
North America, with community (series) and association examples for the Southwest. Journal of ArizonaNevada Academy of Sci. Suppl. 1, 1-16.
Cowardin, L. M., V. Carter, F. C. Golet, and E. T. LaRoe. 1979. Classification of wetlands and deepwater habitats
of the United States. FWS/OBS-79/31. U.S. Fish and Wildlife Service, Washington, DC.
Delong, M. D., and M. A. Brusven. 1991. Classification and spatial mapping of riparian habitat with applications
toward management of streams impacted by nonpoint source pollution. Environmental Management 15:56571.
242
OBSERVATII PRIVIND SOLUTII PENTRU SISTEMELE DE

ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE APE UZATE IN MEDIUL
RURAL CU REFERIRE LA JUDETUL DIMBOVITA
Beatrice Neagu
*Directia Apelor Buzau-Ialomita, betineagu@yahoo.com
Keywords: water demand; phased programmes; solution study
Inca din cele mai vechi timpuri, au existat asezari omenesti linga sursele de apa, avind in
vedere necesitatea asigurarii alimentarii cu apa si a evacuarii unei parti a reziduurilor
menajere si industriale in emisari. In prezent, volumul de apa captata si evacuata este in
continua crestere, proportional cu progresul economic si numarul populatiei. Consumurile de
apa in mediul urban sunt mai mari decit cele in mediul rural, deoarece unitatile de
gospodarire comunala livreaza apa pe linga populatie si agentilor economici. Sunt inca
orase, dar mai ales localitati in mediul rural care nu au statii de epurare si evacueaza direct
in sursa de suprafata sau subterana ape uzate menajere.
Directiva Consiliului 91/271/CEE prevede asigurarile pentru toate aglomerarile mai mici
de 10000 locuitori: sa fie colectate toate apele uzate si sa fie echipate cu statii de epurare la
nivel de epurare secundara. Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman
prevede reabilitarea tehnologiilor de tratare, reabilitare retele de apa existente, schimbarea
instalatiilor exterioare.
Printre obiectivele specifice in domeniul apelor avute in vedere de autoritatile
administratiei publice locale si unitatile de gospodarie comunala, se numara: satisfacerea
cerintelor de apa ale populatiei, utilizarea eficienta a apei, imbunatatirea calitatii apei,
implicarea populatiei in managementul resurselor de apa. In vederea asigurarii cerintelor de
apa a populatiei si dotarii cu sisteme centralizate de canalizare ape uzate a localitatilor se
impun: evaluarea permanenta a resurselor de apa, introducerea instrumentelor financiare
adecvate, evaluarea impactului consumului de apa asupra mediului, alocarea fondurilor
financiare pentru intretinerea si exploatarea corespunzatoare a lucrarilor, realizarea lucrarilor
pentru captarea si epurarea apei, imbunatatirea infrastructurii pentru extinderea serviciilor de
aprovizionare cu apa. Programele de etapizare anexate autorizatiilor de gospodarirea apelor
ale unitatilor de gospodarire comunala cuprind masurile: intocmirea studiului de solutie
privind canalizarea si epurarea apelor uzate, intocmirea documentatiei necesare pentru
accesare fonduri in vederea realizarii lucrarilor cuprinse in studiul de solutie.
Pierderi mari de apa, consumuri exagerate, uzura fizica mare a instalatiilor, lipsa retelelor
de alimentare cu apa si canalizarea apei, lipsa statiilor de epurare, lipsa aparatelor de
masura a aparatelor de masura a debitelor de apa captate si evacuate, gradul de recirculare
al apei scazut, putine racordari la sistemele de alimentare cu apa si canalizare sunt citeva
din problemele actuale ale domeniului apei.
O analiza SWOT a serviciului de asigurarea cerintei de apa si epurarii apelor uzate se
prezinta astfel:
-puncte tari: participarea cetatenilor la indeplinirea proiectelor in domeniul apei; unirea
fortelor municipalitatii si serviciului public pentru rezolvarea problemelor legate de sistemele
de alimentare, canalizare si epurarea apei; existenta studiilor de solutie privind lucrarile ce
urmeaza a fi executate; existenta unor acte normative care permit urgentarea lucrarilor ;
sustinere politica din partea autoritatilor centrale si din partea Uniunii Europene.
243
-puncte slabe: lipsa resurse financiare, tehnice si umane pe plan local, in cadrul serviciilor
publice; nu exista harti digitale ale conductelor; legislatie stufoasa;
-oportunitati: legislatia nationala sprijina investitiile pentru sistemele de alimentare si
canalizare a apelor; monitorizare mai buna a calitatii serviciilor oferite; obtinerea finantarilor
din fonduri structurale; exista colaborare buna cu firme externe de consultanta;nivel crescut
de cooperare din partea ministerelor; imbunatatirea imaginii institutiilor publice si prestatorilor
de serviciu de utilitate publica.
-amenintari: modificari frecvente ale legislatiei in domeniu; diferentieri privind calitatea
serviciilor in mediul rural si urban; resurse financiare reduse pentru dotare tehnica
necesara;intirzieri in executia lucrarilor.
Referitor la directivele europene sus-mentionate, pentru judetul Dimbovita s-au obtinut
perioade de tranzitie 2018 si respectiv 2015. Pentru localitati cu pina la 10000 locuitori,
pentru asigurarea cerintelor de apa exista 2 proiecte pentru lucrari de investitii in promovare
si 4 proiecte in executie. Pentru lucrarile privind canalizarea si epurarea apelor uzate si a
capacitatilor acestora puse in functiune, exista 8 proiecte pentru lucrari de investitii in
promovare si 4 proiecte in executie. In prezent, exista 613 km de canalizare apa care
constituie 6,3% fata de lungimea necesara conform Documentului de Pozitie. Daca in 2008
gradul de racordare la sistemul de canalizare si epurarea apei este 2,8 %, in 2018 va fi de
100%.
In judetul Dimbovita, pentru realizarea sistemelor de alimentare cu apa a localitatilor cu
mai putin de 10000 locuitori, solutiile adoptate sunt de prelevare apa din sursa subterana,
drenuri sau retea oraseneasca a mun. Tirgoviste sau oras Pucioasa. Forajele sunt echipate
cu pompe submersibile LOWARA, OZ 615/18, ROVATTI, SP8A-10 cu debite de ~9 mc/h.
Dupa clorinare prin statii de clorinare, apa este transportata prin conducte de aductiune catre
cismele stradale si hidranti supraterani de incendiu.
Pentru o localitate cu aproximativ 5000 locuitori din judetul Dimbovita, statia de epurare
are capacitatea proiectata Q uzat orar max = 9,02 l/s, iar limitele de incadrare cu poluanti ai
apelor evacuate in resursele de apa conf. NTPA 001 si a incadrarii apelor menajere conf.
Normativ P 28 / 1984, gradul de epurare necesar al suspensiilor este de 80, 7 % , iar din
punct de vedere al CBO 5 este de 91,8 %. Statia de epurare realizata are 2 trepte :
-treapta mecanica compusa din caminul de repartitie ; camera gratarelor echipata cu
gratare; statia de pompare ape uzate; camera site si statie filtre saci.
-treapta biologica compusa din statie suflante; reactor biologic; platforma de depozitare
namol.
Caminul de repartitie distribuie apa in camera cu 2 gratare. Statia de pompare ape uzate
este echipata cu 2 electropompe submersibile tip PUMPEX K 100 cu Qp= 36mc/h min. si
un mixer submersibil avand P = 1,5 kw. Camera sitelor este o constructie in care sunt
amplasate statia de filtre saci, statia de suflante, gospodaria de reactivi, laboratorul de
analize fizico-chimice si separatorul automat cu perii. Acesta este tip sita rotativa automata
EUR-DSS 100-WEDGEWIRE si descarca materiile separate intr-un container, apa fiind
evacuata in reactorul biologic. Statia filtre saci este alcatuita din doua containere tip
DRAIMAD- TEKNOBAR din seria 3 BM. Namolul din bazinul biologic este pompat prin
intermediul unei pompe de namol SPN la statia de filtre saci unde este supus procesului de
deshidratare. Statia suflante este dotata cu 2 electrosuflante MEB si asigura cantitatea de
aer in procesul de aerare. Gospodaria reactivi cuprinde echipamente necesare dezinfectiei
apei uzate tratate in bazinul biologic.Injectia cu clor se face prin doua aparate de clorinare.
Din reactorul biologic, apa uzata este trimisa in bazinul de amestec. Namolul activ in exces
este trimis la statia filtre saci unde va fi supus procesului de deshidratare.
244
In bazinul de amestec si contact se realizeaza dezinfectia cu solutie de clor a apelor

tratate in reactorul biologic. Pe platforma de depozitare namol 8,0 m x 4,0 m din beton armat
monolit, unde sunt depozitati sacii cu namol de la filtre, are loc etapa finala a procesului de
deshdratare. Apa de namol rezultata se recircula catre bazinul de amestec , unde
impreuna cu apa uzata tratata de la reactorul biologic va fi supusa dezinfectiei.
Statia de epurare mecano biologica, pentru o localitate cu 8000 locuitori din judetul
Dimbovita, are capacitatea proiectata Q uzat orar max = 23,5 l/s, iar limitele de incadrare cu
poluanti ai apelor evacuate in resursele de apa conf. NTPA 001 din HG 188/ 2002 cu
modificarile si completarile ulterioare. Statia de epurare realizata are 2 trepte: treapta
mecanica si treapta biologica si e compusa din urmatoarele unitati prin care se realizeaza
fluxul tehnologic: bazinul de egalizare, omogenizare si pompare tip cheson; cos gratar cu V =
35 l; 2 pompe submersibile ITT Flygt ( CP 3068 ); mixer submersibil Flygt ( SR 4610 );
debitmetre electromagnetice MAGFLO cu senzori tip Mag si convertoare de semnal tip
MAG; contor tip Woltman ; bloc de epurare mecanica tip RESETILOVS-suprateran ,alcatuit
din sita metalica, presa hidrauluica, container material solid, desnisipator, unitate
deshidratare nisip cu compresor si robinet; bloc cu tancuri de epurare biologica tip
RESETILOVS BT 500 MSA 1 N+P cu Q = 500 mc/h alcatuit din magnetizator, camera de
coagulare, tanc de sedimente, tanc de mineralizare, tanc de hidroliza- fermentare, tanc de
biooxidare, tanc de mineralizare trofica, compresor submersibil; rezervor si dozator
coagulant cu V = 2,5mc; unitate de dezinfectie tip RESETILOV CO/N2-UV-300 dotata cu
lampi de ultraviolete; bazin de colectare si pompare namol tip cheson; unitatea de
deshidratare cu saci filtru tip RESETILOV CO/CADS-72-6 BAG alcatuita din bloc
deshidratare, unitate de preparare floculant dozator si mixer; platforma de containere
prevazuta cu gratar pentru colectarea apei de ploaie si a apei scurse din containere si saci.
Namolul colectat in saci filtranti in unitatea de deshidratare sunt depozitati temporar pe
platforma betonata de containere. De aici este ridicat de unitate specializata in vederea
valorificarii ca ingrasamant agricol.
Operatorii statiilor de epurare trebuie sa tina evidenta apelor uzate epurate evacuate in
cursurile de apa si a calitatii acestora prin efectuarea analizelor fizico-chimice pentru
stabilirea indicatorilor de calitate si sa ia masuri pentru incadrarea acestora in limitele
maxime admise in autorizatiile de gospodarirea apelor. In general, pentru o unitate de
gospodarie comunala, indicatorii de calitate ai apelor uzate ce se recomanda a fi monitorizati
prin analize fizico-chimice sunt: pH, CCO-Cr, CBO5, materii in suspensie, substante
extractibile cu solventi organici, reziduu filtrat la 105C, cianuri totale, fosfor total, sulfati,
sulfiti, detergenti sintetici, produse petroliere, azot amoniacal, fenoli, plumb, cadmiu, crom
total, crom hexavalent, cupru, nichel, zinc, mangan total, clor rezidual liber.
Avind in vedere ca in viitor ne vom putea confrunta cu lipsa apei si ca deversarile de ape
uzate neepurate sau insuficient epurate schimba categoria de calitate a cursurilor de apa, se
pot desprinde urmatoarele concluzii generale referitoare la tema lucrarii:
-eficienta folosirii apei trebuie sa constituie pentru toti cetatenii un obiectiv primordial
-in continuare, atentia trebuie focalizata pe gasirea unor solutii pentru minimizarea
pierderilor de apa si epurarea si tratarea apei sa se faca la costuri reduse
-se considera necesar a se imbunatati infrastructura furnizarii si calitatii apei, finalizarea
lucrarilor de constructie sau retehnologizare a statiilor de epurare ducind la reducerea
cantitatilor de poluanti evacuati in resursele de apa
-importanta este privatizarea in sectorul apei, avind in vedere ca fondurile bugetelor
locale, guvernamentale sunt insuficiente pentru asigurarea serviciilor de livrare si epurare a
apei si avind in vedere ca nr. proiectelor pentru apa este in crestere (mai ales a construirii
km de retele de alimentare cu apa si canalizare) si se doreste realizarea acestor investitii la
costuri mici
245
246

34Solutii-Pentru-Sisteme-de-Alimentare-Cu-Apa-Si-Canalizare-in-localitatile-Pana-La-10000-Locuitori.pdf382903 Solutii Pentru Sisteme de Alimentare Cu Apa Si Canalizare in Localitatile Pana La 10000 Locuitori

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

34Solutii-Pentru-Sisteme-de-Alimentare-Cu-Apa-Si-Canalizare-in-localitatile-Pana-La-10000-Locuitori.pdf382903 Solutii Pentru Sisteme de Alimentare Cu Apa Si Canalizare in Localitatile Pana La 10000 Locuitori

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONFERINA

Comitetul tiinific Internaional:

Prof.univ dr.ing. Marin SANDU UTC Bucureti

Prof.univ dr.ing. Anton ANTON UTC Bucureti

Prof.univ dr.ing. Ioan BICA UTC Bucureti

Prof.univ dr.ing. Ioan MIREL UT Timioara

Prof.univ.dr.ing. Winfried SCHMIDT Univ. of Applied Sciences Gelshnkirchen

Prof.univ dr.ing. Vladimir ROJANSCHI UE Bucureti

Dr. Chim. Margareta NICOLAU INCD ECOIND Bucureti

Conf.dr.ing. Sergiu CALOS UT a Moldovei, Chiinu

Dr. Ec. Vasile CIOMO Preedinte ARA

Ing. Marius POSTELNICESCU ANAR

Ing. Gheorghe CONSTANTIN MMDD

Ing. Aureliu DUMITRESCU MIRA

Ing. Eugenia DEMETRESCU CTS-ARA

Ing. tefan-Gabriel DUDUMAN CTS-ARA

Ciomo, Vasile (coor.)

Editura EstFalia este acreditata CNCSIS la pozitia 294.

Tehnologii neconvenionale cu membrane de microfiltrare i ultrafiltrare n

Tratarea apelor subterane cu continut de amoniu si hidrogen sulfurat.............................. 24

mbunatatirea calitatii apei cu continut ridicat de nitrati in sistemele de alimentare cu

Studiu de soluii privind alimentarea cu ap n sistem centralizat a 12 comune din

Metode de caracterizare a apelor de suprafata si subterane ............................................ 63

Sectiunea 2 Sisteme de Canalizare si Epurare a Apelor Uzate

Dimensionarea sistemelor de canalizare functionand sub presiune; pomparea apei

Elemente tehnico-economice privind adoptarea solutiilor de epurare pentru localitati

Sisteme de epurare compacte cu aerare continua destinate comunitatilor foarte mici

Eficienta tehnologiei resetilovs in epurarea apelor uzate ................................................ 115

Ecodisk ......................................................................................................................... 127

Soluii economice de evacuare a apelor uzate, prin interfaa IT ntre sistemul de

Modelarea reelei de canalizare unificate a municipiului Trgu Mure pe baza

Reabilitare statia de epurare Poarta Alba independenta energetic ................................. 146

Monitorizarea parametrilor tehnologici de epurare biologica, in statia de epurare a

Simulating of secondary clarifiers in the activated sludge process.................................. 168

Sectiunea 3 Managementul sistemelor de alimentare cu apa si canalizare

mbuntirea performanelor de mediu pentru sisteme de alimentare cu ap i

Application of water safety principles included in drinking water management plans

Sistem informatizat pentru comanda automata si monitorizarea statiilor si retelelor

Soluii privind sistemele de alimentare cu apa i canalizare n mediul rural.................... 219

Studii si cercetari privind restaurarea unor zone inundabile de pe raurile interioare.

Observatii privind solutii pentru sistemele de alimentare cu apa si canalizare ape

NECESITATE OBIECTIVA A CONSTRUCIILOR HIDROEDILITARE

Mirel, I.*, Florescu, C.*, Podoleanu, C.E.*, Staniloiu, C.*,

1. Consideraii de ordin general

2. Sisteme de alimentare cu ap n mediul rural

Figura 1. Schema de tratare fr clorinare

n figura 2 se prezint schema unei staii de tratare n care tehnologia de limpezire se

Figura 2. Schema de tratare cu filtre lente

Sistemele locale de alimentare cu ap care utilizeaz surse de suprafa, pot utiliza

Figura 3. Staie de tratare ap de suprafa

Figura 4. Instalaie de deferizare sub presiune

Filtrele de contact, cu strat unic de 2-3 m grosime avnd granulele materialului de 5

Cantitatea de aer comprimat ce trebuie introdus n deferizatoarele care funcioneaz

Figura 5. Instalaie de deferizare demanganizare cu dubl filtrare

Efectul produs de dubla filtrare, cu viteze de 8 m/h n prima treapt i cu viteze de 4

3. Sisteme de canalizare n mediul rural

Figura 6. Sistem vacuumat de canalizare

Figura 7. Staie compact de epurare

Staiile compacte de epurare concepute i echipate corespunztor sunt n msur s

n cadrul tehnologiilor de epurare avansate, rolul decantorului secundar este preluat

Figura 8. Staie de epurare de tip gospodresc

n cazul gospodriilor individuale izolate cu animale i psri, se recomand ca apele

Figura 9. Digestorul cilindric cu camer hidraulic de capacitate 5 25 m

1-digestor; 2-camer de alimentare; 3-camer hidraulic; 4-capac de nchidere

Mirel, I., Florescu, C., Podoleanu, C.E., Staniloiu, C.,

Vulpasu E. , Sandu M. , Racoviteanu G.