Sunteți pe pagina 1din 9

ngrijirea pacienilor cu tulburri comiiale epilepsie

Definiie
Afeciune cronic, caracterizat prin recurena crizelor
Este a doua afeciune cronic neurologic care aduce pacientul la neurolog
(dup cefalee)
Crizele epileptice sunt fenomene clinice rezultate din hiperexcitabilitatea
neuronilor corticali
dpdv electric:
Descrcare brusc, paroxistic, excesiv i rapid a neuronior (Jackson
1983)
clinic
Criza epileptic este o modificare stereotip a strii de contien,
comportamentului, funciilor motorii, percepiilor i senzaiilor, rezultate
din descrcrile paroxistice ale neuronilor corticali
Epilepsia presupune recurena crizelor. O singur criz epileptic nu constituie
epilepsie
Istoric
Epilepticii erau considerati posedai de ctre diavol
Frecvent - desconsiderare proprie si izolare sociala
Personalitati celebre cu epilepsie: Cezar, Petru cel Mare, Napoleon, Sf. Pavel,
Jeanne dArc, Martin Luther, Alfred Nobel, Dostoievski, Van Gogh

Epidemiologie
Incidenta epilepsiei (rata anuala a noilor cazuri aprute) / 100.000 locuitori este
de 40-70/100.000 locuitori in tarile dezvoltate ajungand la 100-190/100.000
locuitori in tarile aflate in curs de dezvoltare;
Prevalenta bolii ~ 1% (50 milioane epileptici in lume)
Vrsta incidentei maxime este in primii 10 ani de viata si peste 70 ani
Etiologie

Dpdv etiologic, epilepsia se poate clasifica astfel:


Simptomatica - produsa de o leziune cerebrala cunoscuta, identificabila;
Criptogenica - produsa de leziuni ale creierului dobandite (incluzand anomalii
de dezvoltare a creierului din perioada prenatala) care nu au fost identificate sau
a caror cauza este necunoscuta; majoritatea epilepsiilor partiale apartin acestei
categorii;
Idiopatica etiologie necunoscuta, se presupune ca au determinism genetic; in
aceasta categorie sunt incluse majoritatea epilepsiilor primar generalizate
60% din epilepsii sunt idiopatice (independenta de alte boli ale organismului)
40% simptomatice, care pot fi:
vasculare(15%): avc ischemic, HSA, cavernoame
Etilice (7%)
posttraumatice (3%)
Tumorale (6%)
alte cazuri - degenerative Alzheimer, metabolice, infectioase (8%)
Epilepsia este o manifestare convulsiv paroxistic, cu debut i sfrit brusc,
caracterizat
( n cazul crizelor majore) de pierderea contientei, nsoit de convulsii
tonico-clonice.
Cauzele:
1.
2.

n epilepsia esenial:-tulburrile genetice


n epilepsia secundar sau simptomatic:
tumorile cerebrale, A.V.C., infecii (meningite, abcesul
cerebral, tromboflebita cerebral)
traumatismele cranio-cerebrale
boli metabolice sau intoxicaii
insuficien renal, hiponatriemie, hipocalcemie,
hipoglicemie
anoxie cerebral.

Tipuri de epilepsie cu pierderea


strii de contient

Criza minor (criza petit mal)


Criza major generalizat (criza grand mal)
Starea de ru epileptic (statusul epileptic major)
a.CRIZA MINOR (PETIT MAL)
pierderea strii de contient - cteva secunde (10-20), fr cderea pacientului
pacientul i ntrerupe activitatea, persist doar activitile automate (mersul,
deglutiia, mestecatul )
B.CRIZA MAJOR (GRAND MAL)
Se caracterizeaz prin crize convulsive cu pierderea contientei.
Criza major cuprinde urmtoarele faze:
1-faza prodromal poate aprea cu cteva ore sau cu cteva zile naintea crizei,
cu urmtoarele manifestri:
migren, nevralgii, parestezii, stare de ru nedefinit, tulburri de comportament
(depresie, furie, irascibilitate, agresivitate sau din contr, euforie)
2-criza propriu-zis, care cuprinde:
aura epileptic - semne care preced criza cu cteva zeci de secundemioclonii la nivelul unui segment, furnicturi, arsuri,
halucinaii
vizuale, (zgomote), anxietate
Aura avertizeaz pacientul despre iminena unei crize, permindu-i
acestuia s ia poziii de protecie (s se aeze sau s se culce pentru a
nu
cdea), nu apare ns ntotdeauna.
Debutul este, n general, brutal: paloare brusc, pierderea contientei i
prbuirea pacientului
pierderea contientei - urmat, imediat, de:

convulsie tonic - contracie bilateral tonic a tuturor


muchilor;
picioarele ntinse;
braele flectate;
maxilarul ncletat;
pupilele se dilat i devin fixe;
oprirea respiraiei;
cianoz.
Aceast faz tonic dureaz 15-20 secunde, dup care apar:
convulsiile clonice- dureaz 1-2 minute
-micri violente anarhice ale membrelor, capului, mucarea
limbii, spum abundent la nivelul gurii (uneori,
sanguinolent), incontinen de urin i fecale.
3-Dup faza clonic faza postcritica individul pare ameit, confuz, dureri de cap, dureri musculare,
respiraie zgomotoas, uneori criza este urmat de stare
comatoas sau de un somn profund, cu reflexe abolite,
midriaz.
Dup revenire - amnezia crizei este total.
Problemele pacientului
In criza de epilepsie:
oprirea respiraiei - din cauza contraciei tonico-clonice
risc de sufocare - din cauza convulsiilor i cderii limbii
risc de traumatizare - leziuni, mucarea limbii
alterarea percepiei senzoriale (vizual, auditiv, kinestezic)
incontinen (urin, fecale) - din cauza relaxrii post-critice ale sfincterelor
deficit de cunoatere n prevenirea sau rrirea crizelor,
Obiective de ingrijire imediate

- s i se asigure funcionalitatea cilor respiratorii


- s nu-i mute limba
- s fie protejat de traumatisme, leziuni
DE RETINUT!!!
-nu se foreaza deschiderea maxilarelor n timpul convulsiei
- nu se imobilizeaza forat, pentru c se pot produce fracturi din cauza
contracturii musculare puternice.
ntre crize:

dificultate de a-i asuma roluri sociale:


din cauza frecvenei crizelor
dificultate de a se realiza
din cauza riscului potenial pentru anumite profesii
Depresie
perturbarea stimei de sine
- n unele forme, deteriorare psihic progresiv
Obiective pe termen lung
-s i se reduc crizele ca frecven i intensitate
-s-i amelioreze adaptarea psiho-social
-s-i amelioreze depresia
-s tie s-i urmeze medicaia
- s fie capabil s recunoasc semnele prodromale
Intervenii n cursul crizei
-nu se lasa niciodat persoana singur

-se aeaza persoana n poziie orizontal (pe pat, podea)


-se introduce ntre dini (arcadele dentare), pe partea lateral, un obiect moale
(de cauciuc sau orice material textil), o batist rulat.
daca este posibil -nu se foreaz maxilarul.
-desface cravata, gulerul, centura - pentru a nu fi impiedicat respiraia
-ndeprteaza obiectele tari, mobile, din jur, pentru a preveni lezarea
-ntoarce corpul sau capul ntr-o parte, pentru a ajuta pacientul s respire
-eventual, imobilizeaza pacientul pentru a se evita lovirea
-ridica barele laterale de protecie, cptuesc patul (n anumite situaii)
-monitorizeaza funciile vitale i vegetative
-aspiratia cavitatii bucale
Intervenii dup criz
-verifica permeabilitatea cilor respiratorii - atenie la cderea protezei dentare
n trahee
-aspira secreiile (saliva, secreiile bronice)
-verifica eventualele leziuni sau limba mucat
-n caz de hipotermie - sticle cu ap cald
-n caz de hiperpirexie - mpachetri reci
-asigura igiena corporal (dup incontinen) .
-ajuta pacientul s se orienteze n mediul nconjurtor
Dup crize, poate aprea tusea, urmare a aspiraiei de saliv n cile respiratorii
- n acest caz se ntoarce capul pacientului spre stnga sau se aaz n poziie de
drenaj postural

Intervenii cu rol delegat:


-pregteste i administreaza medicamente anticonvulsivante la indicaia medicului:
-la pacieni cu accese subintrante - tranchilizante, hipnotice, antispastice, narcotice,
decontracturante i curarizante.
-n caz de hiperpirexie: antitermice
Intervenii ntre crize
Sftuieste persoana s triasc ct mai normal posibil
Investigaii in epilepsie
Ex. EEG-util, ajuta in diagnosticarea epilepsiilor pariale/generalizate
50% din pacienii epileptici au un EEG standard normal
Tehnici de activare a focarelor (hiperventilatie, deprivarea de somn de somn)
Imagistica cerebrala
Eseniala in diagnosticarea epilepsiei, pentru a evidenia eventualele leziuni
structurale ale creierului care declaneaz crize CT, MRI
CT se repeta cnd exista suspiciunea de tumora cerebrala, cnd crizele se
intensifica sau devin mai severe(grave
Tratament
Alegerea se face in functie de tipul de criza
In crizele partiale-dintre DAE calsice:
fenitoina 300-400mg/zi (RA: hiperplezie gingival, anemie macrocitar,
tulburri cognitive i de comportament)
CBZ (carbamazepina) 600-1200 mg/zi (RA: leucopenie, Tulburari
cardiace, exacerbeaza absentele, miocloniile)
noi:
Neurontin - 1200-4200 mg/zi (nu influeneaz funcia cognitiva)
Tiagabim
Vigabatrin
keppra
Crize generalizate (primar sau secundar generalizate)
Valproatul si sarurile sale (depakine)
10-30 mg/kg/zi (1000-3000 mg/zi)

RA:
Tremor
Hepatotoxic
Ovar polichistic
Teratogen: spina bifida 1-2%
Topiramat (Topamax): terapie adjuvanta in crizelor partiale cu
generalizare secundara
200-400 mg/zi adulti se creste progresiv doza cu 25 mg/sapt
RA: tulburari cognitive, de memorie la escaladarea rapida a dozei
Statusul epileptic major
Crize succesive, dureaz mai mult de 30 de minute, pacientul nu ajunge sa-si
recapete contiena intre crize
Tratament
spitalizare
eliberarea CR
stabilirea semnelor vitale
perfuzie glucoza 30% (25-50 ml)/100 mg Tiamina
benzodiazepine (Diazepam 20-40 mg, Lorazepam, Midazolam)
Fenitoin (Fenyridon 20-30 mg/kg C)
Mai mult de 30 de minute anestezie generala cu Thiopentol,
Pentobarbital, Propofol
Acid valproic iv,
Rata mortalitii:
- 7% vechii epileptici
- pana la 47% de novo
Protocol de tratament al statusului epilepticus la adulti
Definitie OMS : SE este o stare caracterizata printr-o criza de epilepsie care
persista suficient de mult sau care se repeta la intervale suficient de scurte pentru
a crea o conditie fixa si durabila ( 3 crize repetate fara interval liber intre ele).
Stadiul 1 ( 0 -10 minute )
Asigurarea libertatii cailor aeriene
Administrarea de oxigen
Debut de status epilepticus

Evaluarea cardio - respiratorie


Abord venos periferic
Monitorizare ( TA , ECG, SpO2 )
Stadiul 2 ( 0 -30 minute )
SE
Tratament medicamentos antiepileptic injectabil:
diazepam 10 20 mg ( 0,2 mg /kgc), se continua
tratamentul sau de baza (daca are)
In suspiciunea de alcoolism : Thiamina 250 mg i.v.
urmata de glucoza 33 %, 8 fiole i.v.
Continuarea tratamentului cu Fenitoin 18 mg/kgc SA
in 30 - 60 de minute, daca se reiau crizele
Gaze sanguine: tratamentul acidozei - bicarbonat de
sodiu
Stadiul 3 ( 0 -60 minute )
Diagnostic etiologic
Status refractar
In lipsa raspunsului : consult ATI,
Continuarea tratamentului cu anestezie generala
( Tiopenthal, Propofol, curare , IOT, ventilatie mecanica) :
12 24 de ore de la ultima criza convulsiva clinica sau
EEG..
Monitorizare EEG
Probe biologice : glicemie , uree, creatinina, probe hepatice,
ionograma serica ( inclusiv Ca si Mg), timpi de coagulare,
hemograma.