Sunteți pe pagina 1din 12

1.

Definitia statisticii:

Stiinta metodologica care studiaza fenomenele si procesele colective din natura si


din societate pe baza observarii lor stiintifice,a culegerii si prelucrarii detaliate a
informatiilor statistice cu scopul de a formula si explica legile,legalitatile si
regularitatile ce le guverneaza.

2.Notiuni fundamentale ale Statisticii

Procesul cunoasterii statistice opereaza cu o terminologie precisa.Notiunile,conceptele care


formeaza vocabularul de baza al Statisticii sunt:
-colectivitati statistice,unitati statistice,variabile statistice,esantioane
2.1Colectivitati statistice

Statistica studiaza fenomene de masa,ansambluri finite de elemente care au,esential aceeasi


natura,aceleasi conditii si aceste legi de dezvoltare,adica sunt static omogene.
Asa ,de exemplu,pot fi considerate urmatoarele ansambluri:
-populatia unei tari la un moment de recensamant;
-produsele fabricate de o intreprindere pe parcursul unui an;
-opiniile electorale inregistrate intr-o ancheta.
Astfel de ansambluri poarta denumirea de :populatii,multimi,colectivitati.
Denumirea de populatie pentru colectivitatile statistice deriva din faptul ca primele aplicatii ale
Statisticii se refereau la domeniul demografic,de unde s-a pastrat si terminologia de
baza(populatie,indivizi).
Notiunea de populatie statistica, respectiv colectivitate statistica depaseste cadrul strict al
demografiei si se poate referi la cele mai diverse domenii,de la multimea indivizilor dintr-o tara
la multimea stelelor dintr-o galaxie,la un moment dat,sau cifra de afaceri obtinute de o firma intro perioada de timp.
O colectivitate statistica,respectiv o populatie sau univers statistic,reprezinta o asociatie de
elemente unite intre ele printr-o trasatura esentiala comuna,numita omogenitate
Elementele unei colectivitati statistice definesc populatii reale care sunt intotdeauna finite,in
contrast cu populatiile teoretice,infinite,studiate de matematica.
Teoretic,o colectivitate statistica ar putea fi considerata infinita daca s-ar admite multimile
tuturor elementelor posibil de a exista sau de a se produce in aceste conditii.Practic,intotdeauna,o
colectivitate statistica trebuie sa fie bine delimitata,adica trebuie sa i se precizeze frontierele de
delimitare pentru a face posibila observarea ei si pentru a nu crea confuzii in interpretare.
Exemplu;
Daca intr-o ancheta cu privire la fertilitatea populatiei unei tari,sau a unei regiuni nu s-ar preciza
populatia observata,in cazul dat populatia feminina,ar aparea rezultate nereale,deoarece s-ar
2

putea intelege ca rezultatul se refera la intreaga populatie a zonei,adica s-ar include si barbatii si
copiii.
Omogenitatea statistica
Delimitarea colectivitatii statistice se face tinand seama de omogenitatea statistica a
elementelor.O statistica a elementelor unei colectivitati presupune:proprietatea acestora de a
fi,essential,de aceeasi natura calitativa,de a apartine aceluiasi teritoriu si acelasi timp,fie unui
moment,fie unui interval de timp.
Orice colectivitate statistica,intr-o definitie completa,trebuie sa aiba,deci,precizata omogenitatea
sub cele 3 aspecte:calitativ,spatiu si timp.
Omogenitatea calitativa a colectivitatilor este data de insusirea elementelor componente de a fi
de acelasi gen din punct de vedere al insusirii sau insusirilor esentiale(calitative) care le definesc.
De exemplu , in functie de sex, populatia unei tari se poate considera ca este formata din doua
subcolectivitati mai omogene : populatia feminina si populatia masculine
Omogenitatea de timp este insusirea elementelor componente ale colectivitatilor de a apartine
aceluiasi moment sau aceleiasi perioade de timp.Conditiile momentului sau ale perioadei isi
imprima influenta asupra gradului de dezvoltare a elementelor componente ale colectivitatii.
Exemplu:
Colectivitatea produselor dintr-o zi ale unei fabrici,populatia unei tari obtinuta pe baza unui
recensamant , numarul locuintelor inregistrate cu ocazia unui recensamant.
Omogenitatea de spatiu (teritoriala) este insusirea elementelor componente ale unei
colectivitati de a apartine unui anumit teritoriu , care imprima anumite trasaturi colectivitatii
respective.1
Exemplu:Colectivitatea populatiei Romaniei la 18 martie 2002 cuprinde:persoanele inregistrate
pe teritoriul Romaniei la momentul de referinta(ora 0 din ziua de 18 martie 2002).
Omogenitatea statisticaa unitatii unei colectivitati nu presupune identitatile acestora.
Elementele colectivitatii sunt essential de acelasi gen din punct de vedere al caracteristicii de
definire a colectivitatii,dar se diferentiaza intre ele dupa alte caracteristici,pe care ,de
asemenea,le poarta toate unitatile colectivitatii,insa cu valoare si intensitati diferite.

1Mihai Trasca,Tratat de statistica aplicata,Editura didactica si pedagogicaR.A,Bucuresti,pg 51

Astfel,la nivelul unei colectivitati,se poate intalni o diversitate de manifestare a elementelor din
puncte de vedere al gradului de omogenitate in raport cu anumite variante de distributie
considerate,avand ca rezultat conturarea unor subcolectivitati si tipuri:
Exemplu:Populatia unei tari la un moment dat cuprinde:totalitaea individuala care traiesc,in acel
moment ,pe teriroriul respective,dar acestia se diferentiaza intre ei dupa caracteristici pe care le
poseda:sexul,varsta,ocupatia,etc.
Subcolectivitati
Subcolectivitatile sunt grupuri de elemente diferentiate intre ele,in cadrul colectivitatii
statistice,din punct de vedere al unei caracteristici calitative.Au un grad de omogenitate mai
ridicat fata de alte grupe de elemente din aceeasi colectivitate.
Exemplu:In cadrul populatiei umane se diferentiaza,dupa sex,2 colectivitati ale
populatiei(masc.,fem.)
Tipuri
Tipurile sunt reprezentate de grupuri omogene de elemente,in cadrul unei colectivitati sau
subcolectivitati,diferentiate intre ele dupa gradul de intensitate sau de dezvoltare atins dupa o
caracteristica data.
Exemplu:Intr-o colectivitate umana se disting dupa varsta,urmatoarele tipuri:tanar(0-19
ani),adult(20-59 ani),in varsta(60- si peste 60 de ani).2

Clasificarea colectivitatii umane:


Pentru a delimita corect o colectivitate statistica e necesar sa se cunoasca natura si numarul
elementelor componente,precum si formele de manifestare ale acestora.
a)In functie de natura elementelor,colectivitatile pot fi formate din elemente cu un continut
material sau din elemente cu un continut immaterial.Fiintele si lucrurile=colectivitati de stari si
se definesc la un moment dat,pe cand evenimentele,faptele/formele,colectivitatile de miscari,se
produc in mod continuu.
Exemplu:
-Ansamblul de finite(populatia unei tari la un moment dat de recensamant)
2 In literature de specialitate sunt specific si alte limite de varsta pentru cele 3 tipuri de populatie(0-14),
(15-64),(65 si peste),I.Hristachestatistica sociala,Ed.Economica,Bucuresti,1996,pg(91-91).
4

-Stocuri de obiecte concrete(parcul de autoturisme romanesti la 1 ian.2003)


-Ansamblul de evenimente(cereri de angajare depuse la firmaX in dec. unui an calendaristic)
-Ansamblul de evenimente neconcrete(opinii electronice inregistrate printr-o ancheta)
b) In functie de numarul elementelor componente pot fi:
-colectivitati totale (cuprind:totalitatea elementelor componente)
-colectivitati partiale(de selectie sau esantioane) ce cuprind un numar reprezentat de unitatile
extrase dintr-o colectivitate totala.Practica inregistrata unui esantion reprezentata in locul
colectivitatii totale poate fi impusa fie din motive de economicitate,fie datorita faptului ca,nu
avem acces la intreaga populatie,fie ca prin inregistrarea elementelor colectivitatilor s-ar
distruge.
Volumul unei colectivitati
Volumul unei colectivitati(talia sau efectivul)-ansamblul indivizilor definite prin omogenitatea
statistica(in timp,spatiu din punct de vedere calitativ).
Volumul unei colectivitati se stabileste in mod diferit,in raport cu natura elementelor component
astfel:
-in cazul colectivitatii de miscari(evenimente,fapte),volumul se afla pin inregistrarea unitatii
statistice pe masura aparitiei lor si insumarea acestuia pentru un interval de timp ales;
-in cazul unei colectivitati de stari,volumul se afla prin numarul elementelor componente
existente la un moment dat.
Volumul colectivitatiipopulatiei unei zone se poate afla pentru diferite momente de timp tinand
seama de evenimente demografice(nasteri,decese,intrari si iesiri migratorii) produse in perioada
dintre moment.3

2.2 Unitati statistice

Unitatile statistice sunt elemente componente ale unei colectivitati statistice.De exemplu,unitatile
statistice ale populatiei unei tari sunt indivizii.Unitatile
statistice sunt elemente de
observare,masurare si inregistrare,adica prin ele se observa,masoara si se inregistreaza o
populatie.
Unele unitati pot fi concrete,altele pot fi abstracte si nu servesc decat la individualizarea
observatiei.
3Elisabeta Jaba-Bazele Statisticii(Note de curs),Editura Univ.Al.I.Cuza,Iasi,2006,pg 8-14

Unitatile statistice trebuie sa fie clar definite,certinta impusa de necesitatea identificarii lor
corecte pe teren,astfel s-ar crea confuzii in interpretare si s-ar obtine date neautentice.
Exemplu: In cazul populatiei unei localitati,exprimate in numar de locuitori,Unitatile
statistice(indivizii),ar aparea la prima vedere perfect definite.Insa,tinand cont de militarii in
termen sau de numarul Statului ce provin din alte localitati,notiunea de locuitor va fi de natura
diferita.
Situatia este mai dificila in cazul unitatilor statistice definite in functie de modul lor de
organizare,cum ar fi familia).Este necesar sa se defineasca precis unitatile statistice,respective sa
se cunoasca categoriile de unitati statistice.
Clasificarea unitatilor statistice:
De regula se folosesc doua criterii de clasificare a unitatilor statistice si anume::gradul de
complexitate si rolul pe care il au in procesul inregistrarii statistice.
a) Dupa gradul de complexitate sau componenta lor,pot fi unitati statistice simple si
complexe.Cele simple sunt formate dintr-un singur element(individul,de exemplu) si depinde de
starea lor naturala de existent,pe cand unitatile complexe(grup de student,familia) reprezinta 2
sau mai multe unitati simple si depend de modul lor de organizare.
b) Dupa rolul lor in procesul inregistrarii statistice,unitatile statistice pot fi:
-active;
-pasive.
Unitatile activetransmit direct date statistice atat asupra lor cat si asupra unitatilor statistice,pe
care le reprezinta.De exemplu,capul de familie transmite,intr-un recensamant,atat date cu privire
la propriile persoane cat si date cu privire la minorii pe care-l reprezinta.
Unitatile pasive reprezinta unitatile despre care se transmit date.4
2.3 Variabile statistice.Variabile aleatoare.Variabile de selectie

Intr-un studiu statistic, pe diferite trepte ale cercetarii,se pot intalni trei tipuri de variabile:
empirice, teoretice si de selectie. Corespunztor celor trei tipuri de variabile se pot construi trei
tipuri de distributii: distributii empirice sau statistice, distributii teoretice si distributii de
selectie.
Variabile statistice. Variabilele statistice sunt cunoscute in literatura si sub denumirea de
caracteristici statistice. Ele reprezinta insusiri,trasaturi esentiale purtate de unitatile statistice
4 Elisabeta Jaba,Ana Grama,Analiza statistica cu Spss sub Windows,Editura
Polirom,pg 58-59
6

ale unei colectivitati, adica dimensiunile prin care se observa,respectiv se masoara, cuantifica si
inregistreaza fiecare unitate din colectivitate. Prezinta natura,aspectul unitatilor statistice
observate intr-un studiu. De exemplu,in cazul populatiei umane, fiecare persoana este
caracterizata prin sex, varsta, stare civila, nationalitate, religie, ocupatie etc. Fiecare
caracteristica are valori care difera de la o unitate statistica la alta sau de la un grup de unitati
statistice la altul.Un anumit nivel al caracteristicii observate este numit varianta. Valorile unei
variabile statistice se obtin prin observarea unitatilor unei colectivitati statistice, la un moment
dat sau intr-un interval de timp.
Variatia nivelului unei variabile statistice de la o unitate la alta , sub actiunea unei
multitudini de factori cu intensitati si sensuri de influenta diferite, da variabilelor statistice
caracterul de variabila aleatoare.
Distributii statistice sau empirice. Variabilelor empirice sau statistice,variabile ce exprima valori
reale inregistrate la nivelul unitatilor statistice ale unei colectivitati bine definite,le corespund
distributii statistice .
Variabile aleatore.Variabila aleatoare reprezinta acea variabila ale carei variante depind
de un sistem complet de evenimente intamplatoare.
Distributii teoretice.Frecventa relativa a valorilor unei variabile aleatoare se numeste
functie de probabilitate.
Variabile de selectie.Acestea se intalnesc in cazul cercetarii prin sondaj.Orice functie de
variabila de selectie este numita statistica de exemplu,media,varianta.
Distributii de selectie.Distributiile de selectii vor face obiectul de studiu al lucrarii in
partea sa inferentiala.
Simbolizare . O variabila statistica se noteaza cu litera majuscula, de exemplu, X. Ea este o
functie cu valori reale definita pe mulimea de baz :
X:R
Multimea valorilor posibile ale unei variabile X reprezinta domeniul de variatie al
variabilei,adica
xi , x2 , , xn

X:(

Multimea perechilor ( x i , f i ,i=1,m ,

reprezinta distributia de frecventa a variabilei

statistice X.
Sintetic,o distributie statistica (distributie de frecventa) se noteaza astfel:
X:

(nx )
i
i

sau X :

( xf ) , cu i= 1, m,
i

1mn, unde:

x ivaloriindividualealecaracteristiciiX ,
niefectivul , frecventaabsoluta ,
f i frecventarelativacorespunzatoarevaloriiX =x i .

Clasificarea variabilelor statistice. In clasificarea variabilelor statistice se considera,de


regula,urmtoarele criterii :importanta lor in procesul cunoasterii colectivitatii,natura acestora
,modul de exprimare,forma de manifestare.
a)Dup importanta lor: variabile esentiale i neesentiale.
b)Dup natura lor, pot fi : variabile calitative, variabile de timp si variabile de spatiu.
c)Dup modul de exprimare: variabile numerice(cantitative) si variabile nenumerice(atributive),
care la randul lor pot fi :nominale si nominal ordinale.
Variabilele numerice(cantitative) sunt fie masurabile,fie numarabile.Acestea pot fi cu
variatie continua(variabile continue) sau cu variatie discontinua(variabile de discretie).
Variabila discreta
intregi,nonnegative.

ia

valori

numarabile.Se

exprima,de

regula,

in

numere

Variabila continua este o variabila numerica masurabila ale carei valori sunt divizibile la
infinit si pot fi grupate in K intervale.O variabila continua presupune alegerea unitatilor de
masura si a preciziei dorite pentru rezultate.
Variabilele nenumerice(variabile calitative,atributive) pot fi nominale sau nominal
ordinale .Sunt caracteristici ale caror modalitati de manifestare,sunt exprimate atributiv ,in
cuvinte,de exemplu,sexul,nationalitatea,culoarea.
d)Dupa modul de manifestare pot fi alternative si nealternative.
Codificare.Variantelor ,intervalelor sau atributelor li se pot asocia coduri numerice cate
unul pentru fiecare clasa,respectiv pentru fiecare atribut.5
2.4 Esantioane

Definirea esantionului:

5 Elisabeta Jaba, ,,Statistica.Editia a treia,Editura Economica,Bucuresti,2002.pg.20-24

Calitatea unui sondaj depinde de calitatea esantionului adica de volumul sau si de proprietatea
de reprezentativitate. Etapa de definire a esantionului impune analiza urmatoarelor aspect:
acceptiunile termenului esantion, conditiile de reprezentativitate ale esantionului, determinarea
structurii si volumului esantionului.
Acceptiuni ale termenului esantion:
Termenul esantion poate desemna6 trei situatii diferite: un subansamblu de unitati ale unei
populatii, un ansamblu de variabile aleatoare si un ansamblu de valori ale acestei variabile
aleatoare.
a. In acceptiunea cea mai larga, esantionul reprezinta o subpopulatie sau un subansamblu
extras din populatia de referinta dupa o procedura anume. Conditia de baza ca o
subpopulatie sa fie un esantion este reprezentativitatea.
b. Esantionul poate fi definit si din punct de vedere al teoriei selectiei din statistica
matematica. In teoria selectiei, populatia sau colectivitatea statistica reprezinta un camp
de evenimente, iar o caracteristica Xa colectivitatii de referinta reprezinta o variabila
aleatoare. Experienta aleatoare definita de variabila X este descrisa de un camp de
probabilitate.
c. In fine, un esantion poate fi definit din punct de vedere statistic pe baza observatiilor
culese si inregistrate de la nivelul unei subpopulatii. Un set de n valori satistice ale
variabilei X observate pentru n unitati ale populatiei poarta numele de esantion.
Reprezentativitatea esantionului
Definirea reprezentativitatii unui esantion se poate face atat in sens restrans cat si in sens larg:

in sens restrans, un esantion este reprezentativ daca fiecare unitate din populatie are
posibilitatea de a intra in esantion cu o probabilitate cunoscuta. Cu alte cuvinte este
reprezentativ esantionul care este extras dupa o metoda aleatoare.
in sens larg, un esantion este reprezentativ daca permite descrierea si explicarea
populatiei de referinta cu erori cat mai mici. Potrivit acestei acceptiuni reprezentativitatea
poate fi extinsa si la esantioane obtinute dupa metode de sondaj nealeatoare sau mixte.

Structura si volumul esantionului


Conditia de reprezentativitate impune sa se obtina un esantion care sa respecte structura
populatiei de referinta. Cand aceasta structura este cunoscuta esantionarea se poate realize, iar

6Eficienta sondajului statistic-Danut Vasile Jemna,Ed. Sedcom libris dupa: D. Bouget, A. Vienot,
Traitment de linformation: Statistiques et probabilities, Vuibert Paris, 1995, pag.247
9

esantionul poate aparea ca o miniatura a populatiei totale. Daca nu se cunoaste structura


populatiei totale, se apeleaza la o esantionare aleatoare simpla.
Volumul esantionului reprezinta o problema delicata in realizarea unui sondaj. Exista doua
situatii:

Cand se cunoaste volumul esantionului sau este fixat a priori(acesta fie este impus
metodologic fie este cunoscut din studii anterioare fie este fixat din ratiuni economice);
Cand nu se cunoaste volumul esantionului si trebuie calculate in functie de anumite
criterii.

In general, cu cat volumul esantionului este mai mare, cu atat rezultatele sondajului sunt mai
precise. Volumul esantionului este limitat nu numai din ratiuni legate de precizia rezultatelor, ci
si din ratiuni economice. Costul unui sondaj reprezinta o conditie importanta in dimensionarea
unui esantion.
Erorile de esantionare si precizarea rezultatelor
Dupa extragerea esantionului, principala problema a unui sondaj o constitue stabilirea modului in
care rezultatele de la nivelul esantionului vor fi utilizate pentru a atinge obiectivele sondajului. In
cercetarea prin sondaj se proguc trei tipuri de erori: erori de observare, erori de reprezentativitate
sau de esantionare si erori de acoperire.
Rezultatele unui sondaj depend de esantionul extras, de unitatile cuprinse in esantion , de
metoda de sondaj, de precizia dorita etc. Metoda de extragere a esantionului este aleasa in functie
de precizia dorita a rezultatelor si de consrangerile de ordin economic. Precizia rezultatelor
inseamna erori minime. Erorile de esantionare si precizia rezultatelor trate separate in functie de
metoda de sondaj aplicata: aleatoare si empirica.
Cazul sondajului aleator
Sondajul aleator ofera posibilitatea masurarii erorilor de easntionare. Instrumentele care asigura
masurarea acestor erori, precum si extinderea rezultatelor de la esantion la populatia totala sunt
estimatorii.
Teoria inferentei statistice aduce in discutie trei notiuni fundamentale: parametrul, estimatorul si
estimatia. Intre aceste notiuni se poate prezenta relatia:
parametruestimator estimatie
adica, un parametru este estimat prin intermediul unei estimatii, cu ajutorul unui estimator.

Cazul sondajului empiric


10

In cazul sondajelor empirice, cel mai frecvent se produce eroarea de selectie a unitatilor care
constituie esantionul. O alta eroare care se poate comite in realizarea unui esantion empiric este
determinata de alegerea variabilelor sau criterilor de selectie.
Precizarea rezultatelor obtinute in sondajele empirice nu poate fi apreciata decat intuitive, pe
baza criteriilor care au stat la baza esantionarii. Se poate realize o precizie ridicata daca populatia
este suficient de bine cunoscuta dupa variabilele de control si daca esantionarea se realizeaza in
conditii de calitate.7

3.Bibliografie:

7Eficienta sondajului statistic-Danut-Vasile Jemna,Ed. Sedcom libris,pg 101-103


11

1.Mihai
Trasca,Tratat
pedagogicaR.A,Bucuresti

de

statistica

aplicata,Editura

didactica

si

2.Elisabeta Jaba-Bazele Statisticii(Note de curs),Editura Univ.Al.I.Cuza,Iasi,2006


3.Elisabeta Jaba, ,,Statistica.Editia a treia,Editura Economica,Bucuresti,2002
4.Elisabeta
Polirom

Jaba,Ana Grama,Analiza statistica cu Spss sub Windows,Editura

5.Danut-Vasile Jemna,Eficienta sondajului statistic-,Editura. Sedcom libris

12