Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Indrumator Armare Elemente Din Beton Armat Cu Plase Sudate
Indrumator Armare Elemente Din Beton Armat Cu Plase Sudate
__________________________________________________________________________
1. INTRODUCERE
1.1. Definitii. Domeniu de utilizare
Plasele sudate sunt armaturi formate din bare / sarme din otel dispuse pe
doua directii perpendiculare si sudate in punctele de intersectie ale acestora.
Sudarea se realizeaza prin procedeul electromecanic prin puncte.
Barele / sarmele sunt presate intre electrozii de contact prin care trece
curentul pentru sudare, fara a mai fi necesar material suplimentar ca in cazul
procedeului de sudura cu arc electric.
Datorita incalzirii, produse de trecerea curentului electric de inalta tensiune
prin bare, se produce o topire superficiala a otelului in zona de contact,
rezultand o intrepatrundere a materialului celor doua bare ce formeaza o sudura
omogena si rezistenta - fig. 1.1.
b)
b)
c)
__________________________________________________________________________
1-2
d)
e)
__________________________________________________________________________
1-3
Mn Cr + Mo + V Ni + Cu
+
+
6
5
15
Mn=mangan;
Cr=crom;
Mo=molibden;
V=vanadiu;
Ni=nichel; Cu=cupru.
Otelul este considerat sudabil daca nu se depasesc valorile
specificate in standarde pentru principalii componenti si continutul
echivalent de carbon [1].
In tabelul 2.1 este dat continutul maxim (in procente de masa) al
principalelor componente pentru otel sudabil conform prEN 10080 si
_____________________________________________________________________
2-1
ENV 10080. Trebuie observat ca nu numai valoarea Ceq este limitata, dar
si continutul de carbon (C), sulf (S), fosfor (P) si nichel (Ni) ; continutul
mai mare de nichel (Ni) este permis daca exista o cantitate suficienta de
azot care sa poata lega celelalte elemente.
Tabel 2.1
Tipul
analizei
Analiza
sarjei
Analiza
produs finit
Carbon
echivalent
Ceq ( % )
0.50
Carbon C
(%)
Sulf S
(%)
Fosfor P
(%)
Nichel Ni
(%)
0.22
0.050
0.050
0.012
0.52
0.24
0.055
0.055
0.013
=4060
_____________________________________________________________________
2-4
56
6.58.5
910.5
1140
0.039
0.045
0.052
0.056
(mm)
fR
_____________________________________________________________________
2-6
barele extreme
longitudinale
P1
L = distanta dintre
barele extreme
transversale
intre
axele
barelor
extreme
longitudinale,
respectiv
este
importanta
pentru
asigurarea
unei
aderente
_____________________________________________________________________
2-9
rupere.
b) datorita aderentei scazute la sarma fara profiluri sau amprente,
ancorarea si aderenta sunt asigurate preponderent prin nodurile de
imbinare cu sarmele transversale. Aceasta ancorare punctuala determina o
distanta intre fisuri multiplu a distantei dintre barele transversale cu
influenta asupra calculului practic al deschiderii fisurilor si al sagetilor.
Fata de situatia folosirii armaturilor obisnuite, verificarea prin calcul a
deschiderii fisurilor si al sagetilor este aproape totdeauna necesar datorita
eforturilor unitare mari din otel, conditionate de rezistenta mai mare a
otelului dar si datorita aderentei mai reduse.
Calculul elementelor de beton armat cu plase sudate se face prin
metoda starilor limita in conformitate cu prevederile STAS 10107/0-90
_____________________________________________________________________
3-1
[3] si
armonizat cu EC 2.
Calculul se efectueaza pentru o sectiune de forma oarecare, dar cu
o axa de simetrie, utilizand o diagrama a deformatiilor specifice ca in fig
3.1.
3,5
_____________________________________________________________________
3-3
X0, XC1
0.4
0.3
deschiderii
(3.1)
unde:
As, min - aria minima a armaturii din zona intinsa
Act -
aria betonului din zona intinsa. Zona intinsa este acea parte
a sectiunii care este considerata intinsa inainte de formarea
primei fisuri
s -
_____________________________________________________________________
3-5
kc -
tabelul 3.2; efortul unitar din armatura este egal cu valoarea obtinuta
imediat dupa fisurare ( de exemplu : s din relatia 3.1 )
- pentru fisuri produse in principal de incarcari vor fi respectate fie
prevederile din tabelul 3.2 fie cele din tabelul 3.3 privind distantele
maxime dintre bare; efortul unitar din armatura va fi calculat ca pentru o
sectiune fisurata in combinatia determinanta de incarcari.
Tabelul 3.2
Efortul unitar din armatura in
combinatia determinanta de
incarcari [ MPa ]
160
200
240
280
320
360
400
450
32
25
16
12
10
8
6
5
25
16
12
8
6
5
4
Tabelul 3.3
300
250
200
150
100
50
200
150
100
50
-
(3.2)
unde:
sr,max distanta maxima dintre fisuri
sm - deformatia specifica medie din armatura, in combinatia de
_____________________________________________________________________
3-8
s kt
sm cm =
f ct ,eff
p ,eff
(1
p ,eff )
Es
0.6
s
Es
(3.3)
unde:
s - efortul unitar din armatura intinsa presupunand o sectiune
fisurata
e - raportul Es / Ecm ( factorul de echivalenta )
p ,eff =
As
Ac ,eff
(3.4)
unde:
- diametrul barei. In situatiile cand se folosesc mai multe
diametre de bare intr-o sectiune va fi folosit un diametru echivalent
eq. Pentru o sectiune cu un numar n1 de bare cu diametrul 1 si n2
bare cu diametrul 2 va fi folosita relatia:
eq =
n112 + n2 22
n11 + n2 2
a) Grinda
b) Placa
B aria intinsa de beton pentru
marginea superioara
C aria intinsa de beton pentru
marginea inferioara
c) Element intins
k2 = ( 1+2)/21
unde 1 si 2 este cea mai mare si respectiv cea mai mica
deformatie specifica de intindere la marginile sectiunii
considerate, presupunand sectiunea fisurata.
A axa neutra
B marginea inferioara intinsa a sectiunii
C distanta dintre fisuri (data de relatia 3.5)
D distanta dintre fisuri (data de relatia 3.4)
(3.5)
_____________________________________________________________________
3-11
sr,max =
1
cos
sin
+
s r ,max, y s r ,max, z
(3.6)
unde:
- unghiul dintre armatura dispusa pe directia y si directia efortului
unitar principal
sr,max,y si sr,max,z distantele dintre fisuri calculate dupa directiile y si
respectiv z conform relatiei (3.4).
In STAS 10107/0-90 pentru elementele armate cu plase sudate calculul se
face ca pentru armaturi individuale calculand distanta medie dintre fisuri
ca un numar intreg al dimensiunii ochiului de plasa Anexa 5.
_____________________________________________________________________
3-12
0
0
l
= K 11 + 1.5 f ck
+ 3.2 f ck
1
d
daca 0
0
1
l
= K 11 + 1.5 f ck
+
'
d
12
f ck
'
0
(3.7 a)
unde :
l/d - raportul limita deschidere/inaltime
K factor care tine seama de conditiile de rezemare, dat in tabelul
3.4
0 coeficientul de armare de referinta =
f ck 10 3
mijlocul deschiderii unei grinzi sau a unei placi sau pentru o sectiune de
reazem la o consola este de 310 MPa ( corespunzator unei valori
aproximative fyk = 500 MPa ).
Pentru alte valori ale eforturilor unitare, rezultatele obtinute
folosind relatiile (3.7) vor fi multiplicate cu 310/ s . Se accepta ca:
310/ s = 500 / ( fyk As,req / As,prov )
(3.8)
unde :
s - efortul unitar de intindere din armatura la mijlocul deschiderii
_____________________________________________________________________
3-16
Sistem structural
Tabelul 3.4
Beton
Beton
=1.5%
=0.5%
14
20
de
calcul
corespunzatoare.
Limitele
raportului
(3.9)
unde :
- este considerat un parametru al deformatiei care poate fi, de
exemplu, o deformatie specifica, o sageata, o curbura sau o rotatie.
I si II sunt valorile parametrului calculat pentru sectiunea
nefisurata si respectiv complet fisurata
- este un coeficient care tine cont de rigidizarea la intindere a unei
sectiuni prin efectul favorabil al betonului intins dintre fisuri si este
dat de relatia (3.10) :
=1- sr
s
(3.10)
sectiune fisurata
sr - efortul unitar de intindere din armatura calculat pentru o
Ecm
1 + (, t 0 )
(3.11)
unde :
_____________________________________________________________________
3-19
(3.12)
unde :
1/rcs curbura din contractie
cs deformatia specifica din contractia libera
S momentul static al ariei de armatura in raport cu centrul
sectiunii
I momentul de inertie al sectiunii
e raportul modulelor efective de elasticitate (e = Es / Ec,eff ).
S si I vor fi calculate in ipoteza sectiunii nefisurate si a celei
complet fisurate, curbura totala fiind determinata folosind relatia (3.9).
Metoda cea mai riguroasa pentru aprecierea deformatiilor folosind
relatia (3.9) de mai sus este stabilirea curburilor in sectiunile
caracteristice in lungul elementului si apoi calculul deformatiei prin
integrare numerica.
In cele mai multe cazuri se admite calculul deformatie considerand
ambele comportari ale elememtului, in stare nefisurata si complet fisurata
si apoi interpoland folosind relatia (3.9).
_____________________________________________________________________
3-20
4.
PREVEDERI
CONSTRUCTIVE
LA
ARMAREA
directii este
d1
1.25 , innadirea pe directia barelor de rezistenta cu
d2
(4.1)
le 1 ochi + 5 cm
Atunci cand cel putin una din cele doua conditii privitoare la
efortul si raportul dintre diametrele barelor nu este indeplinita,
_____________________________________________________________________
4-1
innadirile plaselor sudate din zonele intinse ale elementelor se vor face cu
respectarea urmatoarelor conditii :
ls 40d1
ls 25 cm
(4.2)
le 2 ochiuri + 5 cm
unde lungimile ls si le au semnificatiile din fig 4.1.
_____________________________________________________________________
4-3
(4.3)
(4.4)
Lungimi de suprapunere
6<8.5
8.5<12
ochiuri
20d
- in zone intinse
30d
_____________________________________________________________________
4-6
ls = la
(4.5a)
_____________________________________________________________________
4-9
(4.6)
unde :
A directia de betonare
a) si b) conditii bune de aderenta pentru toate barele
b) si d) zonele nehasurate conditii bune de aderenta
zonele hasurate conditii slabe de aderenta
12/15 16/20 20/25 25/30 30/37 35/45 40/50 45/55 50/60 55/70
1.7
2.0
2.3
2.7
3.0
3.4
3.7
4.0
4.3
4.6
66
54
47
40
36
32
30
27
25
24
(4.5b)
unde :
1 coeficient care tine seama de forma barei
1 = 1 pentru bare drepte, atat pentru ancorare in zone intinse cat si
in zone comprimate
2 coeficient care tine seama de stratul de acoperire cu beton
_____________________________________________________________________
4 - 11
_____________________________________________________________________
4 - 13
_____________________________________________________________________
4 - 14
a)
b)
c)
(4.7)
Ras
a)
b)
_____________________________________________________________________
4 - 17
__________________________________________________________________________
5-1
ls = la
__________________________________________________________________________
5-3
__________________________________________________________________________
5-5
__________________________________________________________________________
5-6
__________________________________________________________________________
5-7
6. EXEMPLE DE CALCUL
Aplicatiile din capitolul 6 exemplifica modul de dimensionare si
alcatuire a elementelor de suprafata ( placilor ) de beton armate cu plase
sudate. Se exemplifica proiectarea elementelor armate cu plase sudate din
sarma profilata, respectiv din sarma neteda. Se compara procedeele de calcul
conform STAS 10107/0-90 si conform Eurocode 2. Se trag concluzii privind
consumul de otel rezultat in cele doua situatii.
6.1 Exemplul 1 - Placi armate pe o directie
Se cere armarea cu plase sudate a placii planseului unui depozit de
marfuri . Placile planseului sunt armate pe o directie-fig.1.
Datele initiale se refera la:
- Incarcarile normate care actioneaza asupra placii: permanente gn = 250
daN/mp si utile pn = 500 daN/mp
- Grosimea placii: hp = 80 mm
- Traveea: 4,50 m
- Grinzile principale: 250 x 550 mm
- Grinzile secundare: 180 x 400 mm
- Valorile momentelor incovoietoare determinate de incarcarile de calcul in
sectiunile caracteristice au urmatoarele valori:
M1 = 237 daNm
M2 = 198 daNm
MA = -132 daNm
MB = -226 daNm
MC = -198 daNm
B
M
h0
(daNm) (mm)
- 132
237
- 226
198
198
65
65
65
65
65
m
0,025
0,045
0,043
0,037
0,037
0,025
0,046
0,044
0,038
0,038
Aa,nec
(mmp)
48
89
85
74
74
Aa,real
(mmp)
98
98
98
98
98
Tabel 1
Tipul
plasei
5x200/4x200
5x200/4x200
5x200/4x200
5x200/4x200
5x200/4x200
p%
0,15
0,15
0,15
0,15
0,15
________________________________________________________________________
6-1
Armare inferioara
P5
P2
P2
4.500
P1
180
1.720
P4
P4
P4
P4
P3
380
P2
P5
180
1.820
180
1.820
180
1.820
1.820/2
Sectiune A - A
P4
Rand 1
80
Rand 2
15
P2
P2
1.820
180
Rand 2
Rand 1
1.82
Fig.1 Exemplu de planseu monolit cu placi armate pe o directie armare cu plase sudate
________________________________________________________________________
6-2
Diametrul barelor de rezistenta este de 5 mm si sunt asezate pe randul 1fig.1; aceste bare sunt asezate perpendicular pe grinzile secundare ale planseului,
adica pe directia laturii scurte a panoului de placa (plasele P1,P2,P3 si P4). Plasa P5
are barele de rezistenta cu diametrul de 5 mm asezate perpendicular pe grinda
principala.
Asezarea plaselor sudate este exemplificata in fig. 1; dimensiunile acestora,
respectand prevederile date in cap.4.1 si 4.2, rezulta cu urmatoarele valori :
P1 4,2 x 1,6 m
P2 4,2 x 1,8 m
P3 4,2 x 0,8 m
P4 4,2 x 1,2 m
P5 5,6 x 1,2 m
Depasirile barelor longitudinale, respectiv transversale, se pot considera
egale cu 50 mm.
Spre exemplu, plasele P1si P2 au dimensiunile multiplu de 200 mm
(dimensiunea ochiului) astfel incat sa acopere panourile de placa marginale si
interioare cu respectarea lungimilor de ancorare pe reazeme. Plasele asezate pe
reazeme (P3, P4 si P5) au si ele dimensiunile multiplu de 200 mm, rezultate din
lungimea traveii si a prevederilor referitoare la armatura de pe reazeme pentru placi
( 25% din deschidere de fiecare parte a reazemului). Plasa P5 peste grinda
principala are lungimea de 5,6 m pentru a acoperi o deschidere intreaga de 6 m; se
poate recurge si la varianta folosirii a doua plase identice de tipul P5 mai scurte,
care sa se imbine prin suprapunere pe cel putin 1 ochi de plasa dimensiunea unei
plase P5 in acest caz ar fi 3,0 x 1,2 m.
Comparativ s-a analizat si varianta armarii cu plase sudate din sarma
trasa neteda (tabelul 2); ca materiale s-au avut in vedere beton de clasa Bc 20
cu Rc = 12,5 N/mmp (conform STAS 10107/0-90) si plase sudate din sarma
neteda cu Ra = 370 N/mmp
Sectiune
A
1
B
2
C
M
h0
(daNm) (mm)
- 132
237
- 226
198
198
65
65
65
65
65
m
0,025
0,045
0,043
0,037
0,037
0,025
0,046
0,044
0,038
0,038
Aa,nec
(mmp)
Aa,real
(mmp)
55
101
97
84
84
131
131
131
131
131
Tabel 2
Tipul
plasei
5x150/4x150
5x150/4x150
5x150/4x150
5x150/4x150
5x150/4x150
p%
0,20
0,20
0,20
0,20
0,20
Sectiune
Camp1-x
Camp1-y
Reazem B
Camp 2-x
Camp 2-y
M
(daNm)
631
375
-1270
515
295
h0
(mm)
85
80
85
85
80
m
0,070
0,047
0,141
0,057
0,037
0,073
0,048
0,153
0,058
0,038
Aa,nec
(mmp)
185
114
387
147
90
Aa,real
(mmp)
196
126
396
196
126
Tabel 3
Tipul
plasei
5x100/4x100
5x100/4x100
7,1x100/4,5x100
5x100/4x100
5x100/4x100
p%
0,23
0,16
0,47
0,23
0,16
________________________________________________________________________
6-4
M
(daNm)
631
375
-1270
515
295
h0
(mm)
85
80
85
85
80
m
0,070
0,047
0,141
0,057
0,037
0,073
0,048
0,153
0,058
0,038
Aa,nec
(mmp)
210
129
500
167
102
Tabel 4
Aa,real
Tipul
(mmp)
plasei
283 6x100/4x100
283 6x100/4x100
566 2x(6x100/4x100)
283 6x100/4x100
283 6x100/4x100
Armare inferioara
250
P3
l 2 = 4,8 m
P1
A
P3
P2
P1
P1
0,33
0,35
0,67
0,33
0,35
Armare superioara
P3
P1
p%
P3
250
P2
250
11 = 4,0 m
P2
200
l1 = 4,0 m
Sectiune A - A
l1 = 4,0 m
200
Rand 1
250
Rand 2
100
Rand 2
P1
4.000
P1
200
Rand 1
4.00
Fig.2 Exemplu de planseu monolit cu placi armate pe doua directii armare cu plase sudate
________________________________________________________________________
6-5
9.500 m
200 4.250
200 4.250
200
18.000 m
Cantitatea de otel aleasa este egala cu 523 mm/m > 124 mmp/m conditie
indeplinita.
b. Calculul deschiderii fisurilor conform EC 2 [4]
Deschiderea de calcul a fisurii se calculeaza cu relatia:
wk = sr,max(sm-cm)
unde: sr,max = 1,3(h-x) = 1,3(150 - 42) = 140 mm distanta maxima dintre fisuri
pentru armaturi asezate la distante mai mari de 5(c+/2)=5(10+10/2)=75 mm, iar
h = inaltimea sectiunii
x = dimensiunea zonei comprimate a sectiunii fisurate
sm-cm = diferenta intre deformatia specifica medie a otelului si a
betonului care se calculeaza cu relatia
s kt
sm-cm =
f ct ,eff
p ,eff
(1 +
Es
p ,eff
)
0,6
s
Es
Rezulta sm-cm =
2 ,2
11,62 x10
200000
________________________________________________________________________
6-9
523
100 = 0 ,70 %
150
1000 x
2
a.
6x100 / 6x100
ly = 6.300 mm
b.
150
lx= 5.700 mm
25
1000 mm
f = K0 1
ql x
Eh p
1 ql x b
= 0,0302 (1 0,2 )
12 =
3
413,90 K
Eb h p 12
2
ql x b
1 qld l x b
1 6,2 5700 4 1000
= 2,08 mm
fI =
=
413,90 K I
413,90 1000 7,59 1012
E
KII =
0,8
12
Eb I bi =0,7725 x 10 Nmmp (calculul detaliat este dat la
1 + 0,5v
1 qld l x b
1
6,2 5700 4 1000
f II =
= 20,47 mm
=
413,90 K II
413,90 1000 0,7725 1012
E
________________________________________________________________________
6 - 12
f = K0 1 2
) ql
4
x
Eh p
f = 0,0302 1 0,2
1 ql x b
=
3
Ebh p 12 413,90 K II
ql x b
12
________________________________________________________________________
6 - 13
q E ld 6,2
283
= 0,775
= 0,226 % ; v = E =
8
1000 x125
q
Aa
283
100 =
100 = 0,449 %
63000
Abt
ld
1 q E l 4b
1 8 5,7 4 1012 10 3
= 26,41 mm
=
=
413,9 K II
413,9 10 3 0,7725 1012
Ea
= 12,79 ; pneg=0,226 x 12,79 = 2,89
0,8Eb
k (din tabel [9]) = 0,0211; I bi = kbh0 3 = 0,0211 1000 1253 = 0,4121 108 mm 4
KII,g = EbIbi = 0,8 x 27000 x 0,4121 x 108 = 0,8901 x 1012 Nmm2
fq
ld
1 gl 4 b
1 5,2 5,7 4 1012 10 3
=
=
= 14,90 mm
413,9 K II , g 413,9 10 3 0,8901 1012
lx
5700
=
= 22,8 mm
250 250
________________________________________________________________________
6 - 14