Sunteți pe pagina 1din 36

P E R A

N O V A C O V I C I

Atitudine și mentalitate

G H I D U L

P E R S O N A L I T Ă Ț I I

A L F A

Stări de spirit — asta trebuie dat altora; nu conţinuturi, nu sfaturi, nu învăţături. [Constatin Noica]

Dac ă ar fi s ă transmit cel mai important lucru oamenilor care vor s ă fie alfa, acesta ar fi atitudinea ş i mentalitatea.

Dac ă ar fi s ă dau o defini ţ ie proprie, a ş spune c ă atitudinea este suma a tot ceea ce e ş ti tu dup ă toate experien ţ ele tale de via ţă , toate convingerile tale, toat ă pasiunea sau curajul t ă u, fricile ş i limit ă rile tale.

Toate experien ţ ele tale te vor face s ă ai o anu- mit ă atitudine, care poate s ă te ajute sau să te saboteze. Atitudinea determin ă comportamentul care influen ţează rezultatul.

Atitudinea este atingerea magic ă pe care o po ţi da fiec ă rui comportament al t ă u.

Aceasta este puntea între dou ă lumi.

Puterea atitudinii este ilustrată foarte bine în ci- tatul lui Henry Ford: “Unii oameni cred c ă pot, al ţ ii că nu pot. Ambii au dreptate.”

P E R A

N O V A C O V I C I

De ce ai alege s ă crezi c ă nu poţ i, când tot tim- pul ai la dispozi ţ ie ş i cealalt ă variant ă , s ă crezi c ă poţ i?

Liderii se diferen ţ iaz ă de restul lumii doar printr- un singur lucru. Prin atitudine. Nu for ţ a muş chilor, nici agerimea min ţ ii sau moş tenirile de la p ă rin ţi au stabilit succesul unui om în via ţă . Diferen ţ a a fost tot timpul fă - cut ă de atitudine.

Ce au în comun cei care au schimbat lumea? Dorin ţ a de a face asta. Atitudinea. Singurul handicap care te poate ţ ine cu adev ă rat nefericit este o atitudine gre ş it ă .

Nu cred c ă există vreun om de succes din istorie care, la un moment dat, s ă nu fi spus c ă atitudinea ş i mentalitatea noastră fac totul.

Acum 2600 de ani, Buddha a spus: “Cu gându- rile noastre facem lumea. Suntem ceea ce gândim. Vor- be ş te sau acţ ioneaz ă cu o minte intoxicat ă ş i problemele te vor urma a şa cum roata carului urmeaz ă boul ce trage

carul. Vorbe ş te sau ac ţ ioneaz ă cu o minte curat ă ş i feri- cirea te va urma a ş a cum umbra ta te urmează , negreş it. Cum ar putea o minte împov ă rată de probleme să în ţe- leag ă calea? Nici cel mai mare inamic al tă u nu î ţ i poate face atât de mult r ă u, pe cât pot propriile tale gânduri

l ă sate nesupravegheate. Dar, odată ce ai controlul min ţii tale, nimic nu te poate ajuta mai mult, nici mama, nici tată l t ă u.”

G H I D U L

P E R S O N A L I T Ă Ț I I

A L F A

Prin minte impură sau intoxicată , putem în ţ elege o minte care, în loc s ă fie pozitiv ă , este negativ ă. Ne ale- gem atitudinea în fiecare zi ş i în fiecare clip ă a zilei. De ce s ă spui “eu nu pot” în loc de “eu pot”? Nu exist ă niciun motiv. Ai suferit e ş ecuri ş i înfrângeri înainte? Ş i ce dac ă ? De data asta vei reu ş i. Ş i dacă nu, data viitoare sau cealalt ă . Important e c ă vei reu şi, pentru c ă poţ i.

Acum 2200 de ani, când generalii i-au spus lui Hannibal c ă este imposibil s ă treacă mun ţ ii Alpi cu ele- fan ţ ii, acesta a spus: “Aut viam inveniam aut faciam”, ca- re apoi a devenit proverb latin. Adic ă ori g ă sim o cale, ori facem noi una. Nu exist ă opţ iunea “nu se poate”. Hannibal este considerat unul dintre cei mai iscusi ţi ge- nerali din istoria lumii, ală turi de Alexandru cel Mare sau Napoleon Bonaparte.

Iisus a spus acum 2000 de ani: “Dac ă veţ i avea credinţă în voi cât un gr ă unte de muş tar, ve ţ i zice mun- telui acestuia: mută -te de aici dincolo ş i se va ş i muta; ş i nimic nu v ă va fi vou ă cu neputinţă.” ţ i dintre noi se gândesc c ă pot s ă mute un munte? Şi cine dintre noi crede absolut în acest adev ă r? Probabil nimeni. La fel cum nimeni nu credea c ă un aparat mai greu decât ae- rul poate s ă zboare sau c ă pă mântul se învârte în jurul soarelui. A trebuit s ă apară oameni care au crezut atât de tare în aceste lucruri, încât ş i-au pus via ţa în slujba credin ţ ei lor absolute. Ş i atunci miracolul s-a întâmplat ş i a devenit normalitate.

P E R A

N O V A C O V I C I

Ghandi a spus la începutul anilor 1900: “O mân ă de spirite determinate, ale c ă ror inimi sunt hră nite de un foc care nu poate fi stins, al credin ţei în misiunea lor, poate schimba cursul istoriei.” Pe 15 august 1947, la mai bine de 40 de ani de când a început lupta, Ghandi ob ţ i- ne independen ţ a Indiei fa ţă de Imperiul Britanic fă r ă s ă foloseasc ă nici m ă car o arm ă , nici el ş i nici cei care îl ur- mau.

Napoleon Hill a spus în 1921: “Mult mai mult aur a fost scos din minţ ile oamenilor decât de sub p ă mânt”. Napoleon Hill a studiat peste 500 de oameni de succes, cei mai boga ţ i oameni ai Americii la acea vreme, ş i car- tea lui, rezumatul acestor interviuri, Think and Grow rich, a ajutat mai mult ă lume s ă atingă succesul plecând de la zero decât orice alt ă carte din istorie.

Vorbind despre Steve Jobs, Haward Mahere a spus: “La sfâr şit, las ă -m ă s ă te încurajez ş i s ă î ţi spun c ă , pe m ă sur ă ce progresezi spre succes ş i m ă re ţie, vei fi provocat s ă ai visuri mari, s ă gânde ş ti la un nivel mare, s ă ai mult curaj ş i s ă ai în vedere tot timpul posibilit ăţ ile ş i solu ţ iile, nu obstacolele. Gânditul nonconformist nu este ilegal ş i, dac ă ar fi, am fi partizani ş i am lupta din p ă duri pentru acest drept. Refuz ă s ă te mul ţ umeş ti cu pu ţ in. Nu muri ca un individ dezamă git de via ţă cu po- ten ţ ialul neexplorat. Alegerea st ă în tine.”

Atât e de important, încât fiecare capitol va începe cu o sec ţ iune de “atitudine şi mentalitate” pentru

G H I D U L

P E R S O N A L I T Ă Ț I I

A L F A

domeniul respectiv. Pentru c ă , f ă ră atutidinea ş i mentali- tatea potrivit ă , nu facem nimic.

Alfa asta înseamn ă . Atitudine ş i mentalitate.

Dac ă tu crezi într-un lucru, el se întâmpl ă .

Aceasta este esen ţ a personalit ăţ ii alfa.

La început, e bine s ă presupunem c ă pleci la drum de la zero.

Oamenii mă întreabă de ce anume e nevoie ca să îţi atingi visurile şi obiectivele. Eu le spun:

Ţi-e foame? Ţi-e sete? Există un foc ce arde în tine? Cât de mult îţi doreşti? Cât de tare ai nevoie? Mănânci, dormi, visezi Doar cu un gând în minte?” [Tim McGraw]

PRINCIPIUL MOTIVAȚ IEI 3.0

Foarte mul ţ i oameni se plâng atunci când sunt pu şi fa ţă în fa ţă cu rezultatele lor, cu dorin ţ ele lor, cu scopurile lor în via ţă ş i, legat de viitorul lor, că NU AU

MOTIVAŢ IE.

P E R A

N O V A C O V I C I

O scuz ă bun ă . A ş vrea s ă mi se întâmple chestii faine, dar nu sunt motivat.

Hai să îţ i spun un secret. Pregă tit?

E Ş TI FOARTE MOTIVAT ÎN PERMANEN ŢĂ , DAR NU TE-AI ÎNTREBAT CE ANUME TE MOTIVEAZ Ă.

Poate spui c ă vrei s ă faci sport, să ar ăţi bine la plaj ă în vara care vine. Dar spui c ă nu ai motiva ţie ş i că asta e tot ce î ţ i lipse ş te. Dac ă cineva ţ i-ar da o pastil ă de motiva ţ ie, totul ar fi ca în pove ş ti. În acelaş i timp, când treci pe strad ă pe lâng ă fast food, n ă rile încep s ă î ţi fream ă te, î ţ i întorci hainele pe dos s ă gă se ş ti ş i ultimii bani ca să î ţ i iei o por ţ ie de cartofi pr ă jiţ i. A ş adar, com- portamentul t ă u arat ă c ă e ş ti foarte motivat… s ă m ă- nânci.

Deci nu motiva ţ ia e problema. Din aia ai destul ă ş i ştii s ă o folose ş ti. Doar ca tu nu ş tii ce vrei.

Când vei dori s ă sl ă beş ti, s ă faci sport ş i s ă arăţi

bine la plaj ă mai mult decât vei dori s ă m ă nânci, atunci

î ţ i vei atinge obiectivul.

A ş adar, motiva ţ ie avem toţ i, dar înspre ce o în- drept ă m?

Cartea Drive a lui Daniel Pink este un manual minunat de motiva ţ ie care, după ce trece prin toate for-

G H I D U L

P E R S O N A L I T Ă Ț I I

A L F A

mele de motiva ţ ie, te înva ţă cea mai puternic ă form ă a ei, ş i anume motiva ţ ia intern ă sau motiva ţ ia 3.0.

Motiva ţ ia 1.0 a fost pentru zeci de mii de ani gu- vernatoarea fiinţ ei umane. Supravie ţ uirea ş i înmul ţ irea reprezenta sistemul de motiva ţ ie 1.0. Ie ş eai din pe ş ter ă ş i erai motivat să nu mori ş i s ă vânezi un animal ca s ă tr ă ie ş ti tu ş i familia sau tribul t ă u. Motiva ţ ia dura pân ă la atingerea acestui obiectiv.

Recent, am evoluat la motiva ţ ia 2.0, care în- seamn ă recompens ă /pedeaps ă sau b ăţ ul ş i morcovul. În ultima sut ă de ani, odat ă cu explozia erei industriale, aceast ă motiva ţ ie a funcţ ionat, îns ă pân ă la un punct. Ast ă zi, motiva ţ ia 2.0 nu mai func ţ ioneaz ă .

De ce b ăţ ul ş i morcovul nu merg de cele mai multe ori? Un sistem de motiva ţ ie bazat pe recompen-

s ă /pedeaps ă distruge creativitatea, scade mult motiva-

ţ ia intern ă , reduce comportamentele productive. În ace-

la ş i timp, încurajeaz ă tri ş area, creeaz ă dependen ţ e emo ţ ionale. Aceast ă motiva ţ ie func ţ ioneaz ă rar când încuraj ă m rutina.

Tipul I şi tipul X

Tipul X de motiva ţ ie se refer ă la oamenii care sunt motiva ţ i extern de bani sau alte recompense pen- tru a- şi face treaba. Adic ă instinctul de supravie ţ uire ş i b ăţ ul cu morcovul sunt motiva ţ ii de tipul X. Modele în- vechite care azi nu ne mai servesc. Poate ai observat c ă

P E R A

N O V A C O V I C I

sunt schimb ă ri majore în lume în aceste zile. Un dome- niu în care aceste schimb ă ri se simt foarte puternic este domeniul motiva ţ iei.

Tipul I de motiva ţ ie se refer ă la oamenii care sunt motiva ţ i intern de a face lucrurile, din pasiune ş i pentru a experimenta starea de flux. Tipul I reprezint ă trecerea la Motiva ţ ia 3.0.

Cu to ţ ii ş tim c ă motiva ţ ia intern ă nu are nevoie s ă fie stimulat ă , ea exist ă pur ş i simplu. Aceasta este motiva ţ ia 3.0 ş i, ca s ă avem parte de ea, sunt necesare trei condi ţ ii:

1. Autonomia

Prima dintre cele trei caracteristici ale Tipului I de motiva ţ ie este autonomia. Ea se manifest ă în patru domenii. Autonomia asupra activit ăţ ii (noi alegem ce vrem s ă facem), asupra timpului (când vrem s ă facem), asupra echipei (cu cine vom face) ş i asupra tehnicii (cum anume vom face).

Dac ă vreau s ă verific ce m-a motivat pe mine s ă scriu aceast ă carte, iau cele 4 domenii ş i verific:

Am ales eu s ă scriu aceast ă carte din proprie ini-

ţ iativ ă ? DA. Am ales eu când lucrez la aceast ă carte f ă r ă constrângeri? DA.

G H I D U L

P E R S O N A L I T Ă Ț I I

A L F A

Am ales eu echipa care m ă ajut ă la carte (de- sign, ilustra ţ ii, corectur ă etc.?) DA. Am ales eu felul în care scriu, cum aranjez struc- tura? DA.

A ş adar, motiva ţ ia de a scrie aceast ă carte este

INTERNĂ, din dorin ţ a mea de a transmite mesajul pe care îl am pentru tine.

F ă aceast ă verificare cu activit ăţ ile tale ş i vei ve- dea ce anume te motiveaz ă . Ideal ar fi ca majoritatea activit ăţ ilor tale zilnice s ă fie motivate intern.

2. M ăiestria

Este al doilea aspect al Tipului I de motivaţ ie.

M ă iestria are trei aspecte. M ă iestria este o mentalitate:

ş tim c ă trebuie s ă ne îmbun ă t ăţ im permanent abilit ăţile.

M ă iestria este durere: cere sacrificiu. M ă iestria este o

asimptotă : tinde spre perfec ţ iune la infinit f ă r ă să o ating ă ş i e împ ăcat ă cu asta.

Ce înseamn ă aceste trei lucruri?

M ă iestria este o mentalitate înseamn ă c ă orice

activitate î ţ i alegi, e foarte important să o alegi 100% cu

sufletul şi mintea ta ş i apoi să te dedici necondi ţionat ei.

S ă o iube şti necondi ţ ionat.

M ă iestria este durere înseamn ă c ă te-ai împ ă cat

cu faptul c ă nu exist ă cre ş tere decât în afara zonei de confort, iar orice ie ş ire în afara zonei de confort înseam-

P E R A

N O V A C O V I C I

n ă durere. Când faci sport, ai febr ă musculară . Fibra muscular ă se rupe ş i apoi, în perioada de refacere, mu ş - chiul are ocazia s ă creasc ă . La fel ş i în dezvoltarea per- sonal ă , dac ă vrei s ă dezvolţ i anumi ţi mu ş chi (abilit ăţi), ş tii c ă trebuie să ie ş i din zona de confort ş i s ă faci lucruri inconfortabile care î ţ i dau ocazia să cre ş ti ş i s ă te dez- vol ţ i.

M ă iestria este o asimptot ă înseamn ă c ă orice

maestru ş tie c ă nu va apuca s ă tr ă iasc ă ziua în care munca lui nu mai poate fi perfec ţ ionat ă ş i îmbun ă tăţ ită . Perfec ţ ionismul ş i perfec ţ ionarea sunt dou ă lucruri ex- trem de diferite. Perfec ţ ionismul este o boal ă psiholo- gic ă ce te face s ă fii tot timpul afectat de emo ţ ii nega- tive pentru c ă ai încercat un lucru ş i nu a ieş it perfect. Perfec ţ ionarea înseamnă c ă încerci s ă faci un lucru cât de bine po ţ i tu, încerci s ă îl faci mai bine decât în toate încerc ă rile anterioare, dar ş tii c ă nu destina ţ ia contează , ci drumul. Conteaz ă s ă îţ i dep ăş eş ti perfoman ţele ante- rioare prin îmbun ă t ăţ irea tehnicii ş i a abilita ţilor în mod permanent. Fă - ţi munca foarte bine, dar fii con ş tient c ă tot timpul e loc de mai bine.

3. Scopul (sau voca ţ ia)

Tipul I de personalitate se educ ă în fiecare din- tre noi. Fiin ţ a uman ă caut ă un scop superior în ceea ce face, un scop mai mare decât propria persoan ă . În noua Motiva ţ ie 3.0 nu se urm ă re ş te doar maximizarea profitu- lui din ac ţ iunile noastre, ci, în primul rând, maximizarea

G H I D U L

P E R S O N A L I T Ă Ț I I

A L F A

în ţ elesului, a scopului în ceea ce facem. Profitul este fo- losit acum pentru a atinge scopul.

Scopul este energia noastr ă spiritual ă ş i canali- zarea ei spre o ţ int ă foarte bine definit ă .

Scopul e important s ă fie caracterizat de dou ă

lucruri.

Primul e să am în vedere care sunt talentele ş i pasiunile mele ş i s ă îmi propun scopuri ş i obiective în care îmi pot folosi aceste talente şi pasiuni, pentru ca drumul vie ţ ii mele s ă fie o plă cere.

Al doilea lucru foarte important este s ă urm ă - resc ca scopul meu s ă serveasc ă lumea, s ă ajute oame-

nii, s ă fac ă ceva pentru aceast ă planet ă . Prive ş te via ţa tuturor marilor personalit ăţ i pe care le admiră m. To ţi au

l ă sat o mo ş tenire de care noi ne bucură m azi. E nivelul maxim din ce î şi poate propune o fiin ţă uman ă .

Z

PAȘI DE AC Ț IUNE

1. R ă spunde la cele patru întrebă ri esen ţ iale:

ce î ţ i place ş i ce vrei s ă faci ca activitate? Când vrei s ă faci

P E R A

N O V A C O V I C I

acest lucru? Cu cine vei face? Cum anume vei face? Dac ă implementezi aceste r ă spunsuri în via ţ a ta, nu vei mai cere motivaţ ie extern ă niciodat ă .

2. Înlocuie ş te teama cu dorinţ a. Unii ac ţ ionea-

z ă din fric ă , iar al ţ ii din dorin ţă . Poate ai auzit că mintea uman ă nu ş tie ce e aia nega ţ ia. Adic ă , dacă spui: “NU vreau datorii”, mintea va în ţ elege “datorii”, “NU vreau s ă

m ă îmboln ă vesc”, “NU vreau s ă mai suf ă r”, “NU vreau s ă

mai am stilul ă sta de via ţă ”. Dacă te concentrezi asupra acestor lucruri ş i motiva ţ ia ta e frica, ce vei ob ţ ine? DE CE Ţ I-E FRIC Ă , NU SCAPI. Frumoasa noastră în ţ elepciune popular ă . Vreau s ă fiu o persoană bogată , s ăn ătoas ă , fericit ă , iubită . În rela ţ iile cu cei din jur, când vrei s ă cri- tici, începe tot timpul cu “ASTA ÎMI PLACE LA TINE” ş i continu ă cu “mai po ţ i s ă îmbun ă t ăţ eş ti fă când ceva în plus”. Ajut ă constructiv, laudă ş i nu critica. Apoi, fii pa- sionat de viziunea ş i visul t ă u. To ţ i iubesc înving ătorii.

PRINCIPIUL PRODUCTIVITĂȚ II Ș I AL VITEZEI DE IMPLEMENTARE (SAU PRINCIPIUL “VALI BORA”)

Tu eşti cel care îţi defineşti realitatea. Eşti pe deplin responsabil de c a ce ţi se întâmplă, aşa că ai face bine să te apuci acum şi să termini repede,

G H I D U L

P E R S O N A L I T Ă Ț I I

A L F A

lăsând scuzele la o parte şi trecând la acţiune. Impresionează prin simplitate. Nu-ţi face griji pentru recompense sau eşec, ele vin şi pleacă şi sunt acolo ca să îţi ajute evoluţia. Concentrează-te să oferi tot ce ai mai bun lumii întregi, pentru că acesta este singurul lucru care rămâne în urma ta. [Vali Bora]

Acest principiu cred c ă este unul dintre primele principii pe care vreau s ă cred c ă le-am inventat. Cine este Vali Bora ş i de ce am numit un principiu dup ă el?

Vali Bora este un b ă iat care, la 19 ani, era pro- gramator ş i l-am luat în echipa noastră , iar la 22 de ani avea firma lui, al ă turi de parteneri olandezi ş i americani, iar ac ţ iunile lui în firm ă valorau 200.000 de dolari. La ora la care scriu aceste rânduri a dep ăş it cu mult stadiul de programator ş i este un manager/antreprenor/progra- mator. Gestioneaz ă bunul mers în firm ă , are un sediu în centrul ora ş ului ş i opt oameni la birou pe care îi coordo- neaz ă . (Asta scriam acum o lun ă , în decembrie 2012. În ianuarie 2013 sunt 12 oameni.)

Vali Bora, dincolo de faptul c ă ne-a ajutat foarte

mult în echip ă ş i în afacere, ne-a oferit un cadou nepre-

ţ uit. Ne-a ajutat s ă putem tria extrem de u ş or orice om

care ar putea fi candidat pentru echipa noastr ă ş i ne-a

P E R A

N O V A C O V I C I

oferit, prin puterea exemplului propriu, o unealt ă ex- trem de util ă pe care oricine o poate folosi pentru a delimita rapid un om extraordinar, c ă ruia i se arată un viitor str ă lucit, de un om pentru care excelen ţa ş i succe- sul sunt obiective dificile, ca s ă m ă exprim elegant ş i pozitiv.

Exist ă dou ă principii care, unite, fac un om s ă fie extraordinar în toate planurile vie ţ ii:

1. primul este proactivitatea

2. al doilea este viteza de implementare.

1. Proactivitatea Este una dintre cele mai dificile tr ă s ă turi de edu- cat în oameni, pentru c ă în general oamenii sunt reac- tivi. A ş teapt ă să li se întâmple ceva ş i apoi reacţ ionează la acel ceva. Oamenii proactivi sunt binecuvânta ţi pen- tru c ă ei ac ţ ioneaz ă din proprie ini ţ iativ ă înainte ca via ţa s ă îi loveasc ă .

Oamenii reactivi merg la dentist când îi doare

m ă seaua, oamenii proactivi merg la control regulat.

Oamenii reactivi a ş teapt ă s ă le bat ă c ă m ă tarii la u şă pentru datorii ca s ă citească o carte de educaţ ie fi-

nanciar ă , oamenii proactivi se educ ă financiar pentru c ă

î ş i doresc prosperitatea.

Oamenii reactivi merg la psiholog când se des- part şi sufer ă , oamenii proactivi se dezvolt ă permanent pentru a avea rela ţ ii împlinite de iubire.

G H I D U L

P E R S O N A L I T Ă Ț I I

A L F A

Iar exemplele pot continua în orice domeniu al vie ţ ii şi deja î ţ i dai seama c ă oamenii proactivi sunt o raritate.

Exist ă trei tr ă s ă turi în care putem descompune acest principiu al proactivit ăţ ii:

anticipa ț ie ț ie

orientare spre schimbareacest principiu al proactivit ăţ ii: anticipa ț ie ini ț ierea ac ț iunii A

ini ț ierea ac ț iunii ț ierea ac ț iunii

A ş adar, ş tiind c ă , dac ă vreau succes în via ţă, es-

te esen ţ ial s ă fiu o persoan ă proactiv ă , în fiecare zi m ă gândesc în felul urmă tor:

Cum pot schimba lucrurile ACUM ca s ă le îmbun ă t ă - ACUM ca s ă le îmbun ă tă -

ţ esc? Pentru propria persoan ă , în munca mea, pentru

s ă n ă tatea mea, pentru cei din jur?

Ce pot să fac ACUM pentru a avea rezultate în viitor? ă fac ACUM pentru a avea rezultate în viitor?

Care este planul de ac ţ iune? ţ iune?

Acum, al doilea principiu.

2. Viteza de implementare Cât timp dureaz ă de la apari ţia unei idei în capul t ă u şi pân ă la transformarea ei în realitate?

Aceasta este viteza de implementare. Tr ă im într- o lume în care aten ţ ia ne este foarte distrasă ş i, atunci când ac ţ ion ă m, o facem superficial sau nu ac ţion ă m de- loc şi amân ă m.

P E R A

N O V A C O V I C I

Studiile asupra celor mai boga ţi oameni din lu- me arat ă că singurul numitor comun, pe care to ţ i oame- nii care au reu ş it prin for ţ e proprii îl au, este viteza de implementare.

Am o idee, m ă pun pe treab ă ACUM.

Oamenii care au doar una dintre aceste tr ăs ă turi sunt rari. Majoritatea nu au niciuna dintre acestea.

Oamenii care le au pe ambele sunt extrem de rari, ca o floare de colţ sau un diamant.

Oamenii care le au pe ambele sunt oamenii cei mai de succes din lume ş i nu a fost nici m ă car o singură dat ă s ă întâlnesc un astfel de om ş i via ţ a, universul s ă nu îi fie prieten.

De ce pu ţ ini au succes în via ţă ?

Pentru c ă pu ţ ini au viteza de implementare.

Pentru c ă a avea viteză de implementare în-

seamn ă s ă treci prin trei pa ş i extrem de rapid:

testeaz ă

testeaz ă

e ş ueaz ă

e

ş uează

optimizeaz ă .

optimizeaz ă .

Este exact ceea ce le este fric ă oamenilor s ă fac ă pentru c ă le e teamă de “ce vor zice cei din jur”.

G H I D U L

P E R S O N A L I T Ă Ț I I

A L F A

Observi cum se leagă toate? În ţ elegi de ce per- fec ţ ionismul este o boal ă ? Stau în zona de confort, mi-e fric ă s ă ac ţ ionez, mai sunt ş i perfec ţ ionist ş i vreau s ă fac totul perfect din prima ş i, de aceea, nici nu m ă apuc, de- oarece ş tiu c ă nu am cum s ă fac totul perfect ş i uite aş a îmi ratez via ţ a.

Ei bine, oamenii de succes, personalităţ ile alfa, fac exact invers.

Ş tiu c ă nu am cum să fac un lucru extrem de bi-

ne din prima pentru c ă nu am experien ţă , iar, ca s ă do- bândesc experien ţă , trebuie s ă fac.

Prima oar ă testez. Apoi, m ă a ş tept s ă am e ş ecuri pe care le analizez f ă r ă să pun la suflet. Dup ă aceea op- timizez, încerc din nou. Fac alte gre ş eli la un nivel supe- rior. Reiau procesul.

Diferen ţ a dintre oamenii prosti ş i cei de ş tep ţ i e

c ă pro ştii fac mereu aceea ş i gre ş eal ă , iar de ş tep ţii fac mereu alta.

Dac ă a ş teptam s ă scriu articole ş i c ă r ţ i bune din prima, nu m ă apucam niciodat ă . Încă st ă team ş i m ă gândeam “cum ar fi s ă ”.

Am scris articole, lumea m-a criticat, am ref ă cut, am scris din nou, am îmbun ă t ăţ it ş i, din încercare în încercare, am ajuns la rezultate din ce în ce mai bune.

A ş a-i în orice aspect al vieţ ii.

P E R A

N O V A C O V I C I

Z

PAȘI DE AC Ț IUNE

E mai u ş or s ă fii proactiv în privin ţ a lucrurilor de care e şti motivat intern. Care sunt ele? Treci la ac ţ iu- ne ş i nu te mai folosi de scuza cu motiva ţ ia.

1. Proactivitatea este o tr ă s ă tur ă esenţ ial ă care face diferen ţ a dintre mediocri, muppets ş i persona- lit ăţ ile alfa. Cite ş te despre proactivitate în cartea lui Ste- phen Covey, Eficien ț a în 7 trepte.

2. Viteza de implementare este criteriul prin-

cipal de diferen ţ iere dintre oamenii de succes ş i medio- cri. Ac ţ ioneaz ă în vitez ă , ca un profesionist. Ai o idee, ex- perimenteaz ă rapid s ă vezi dacă e ceva de capul ei.

3. ZILNIC pune- ţ i întreb ă ri. Ce am f ă cut azi?

Am fost o persoan ă proactiv ă ş i cu vitez ă de implemen- tare?

PRINCIPIUL RESPONSABILITĂȚ II

Doamne, dă-mi seninătatea de a accepta c a ce nu pot schimba, curajul de a schimba ce îmi stă în

G H I D U L

P E R S O N A L I T Ă Ț I I

A L F A

putere să schimb şi înţelepciunea de a face diferenţa între ele. [Reinhold Nierbuhr]

“Responsabilitatea este pre ţ ul libert ăţii”, spunea Elbert Hubbard.

Dac ă nu î ţ i asumi responsabilitatea, ş i-o asum ă al ţ ii pentru tine. A ş a devii sclav.

Prima parte explic ă ATITUDINEA pe care e foarte important s ă o ai ş i apoi AC Ţ IUNEA pe care e vital s ă o implementezi în via ţ a ta pentru aceast ă a doua lecţie.

Atitudinea este ASUMAREA

Inversul acestei atitudini este VICTIMIZAREA.

RESPONSABILITĂŢ II.

Acum 4000 mii de ani, membrii unei comunit ăţi aveau întâlniri regulate în care se adunau ş i f ăceau o ceremonie în care foloseau un ţ ap.

Pentru a cur ăţa comunitatea de probleme ş i p ă - cate, fiecare membru al comunit ăţ ii spunea tot ce avea pe suflet, toate pă catele, problemele ş i neajunsurile lui care treceau asupra acelui ţ ap nefericit.

Apoi ţ apul era gonit ş i pus s ă alerge în s ă lb ă ticie unde era devorat de animalele carnivore.

P E R A

N O V A C O V I C I

Trist ă soart ă pentru acest ţap. De aici ş i vorba veche de “ţ ap ispăş itor”.

Când aveam 15 ani, p ă rin ţ ii mei aveau scanda- luri zilnice, eram s ă rac lipit ş i tocmai începusem liceul, nu aveam nicio perspectivă de viitor ş i totul pă rea negru în via ţ a mea. Eram nefericit ş i consideram c ă am gre ş it undeva şi acum eram pedepsit. Chiar ş i când vorbeam, aproape de fiecare dat ă lucrurile luau o întors ătur ă ne- gativ ă pentru mine ş i ie ş eau prost sau m ă fă ceam de râs. Am decis s ă nu mai deschid gură doar pentru a evi- ta orice suferin ţă .

Situa ţ ia asta a durat ani de zile ş i eram o VICTI-

M Ă. Nimic bun nu s-a întâmplat pân ă când, într-o zi,

citind un material de dezvoltare personal ă , am g ă sit do- u ă lucruri, unul lângă altul:

1) Tot ce ai acum este rezultatul deciziilor tale din trecut. Asum ă - ţ i responsabilitatea complet. 2) Cea mai mare avere pe care o ai este PERSONALITA- TEA TA. Educ-o zilnic ş i lucrurile bune vor veni la tine.

Acum, dup ă ş apte ani de când am citit acele rânduri, via ţ a mea este schimbat ă cu 180 de grade. Îna- inte de a trece la pasul de ac ţ iune pe care eu l-am f ă cut

ş i pe care ţ i-l recomand ş i ţ ie, vreau s ă î ţ i povestesc des- pre ce înseamn ă o victim ă . Dac ă ai aceast ă atitudine, scap ă IMEDIAT DE EA. Dac ă e cineva în jurul t ă u cu aceast ă atitudine, IZOLEAZ Ă -TE de acea persoan ă . Nu

m ă intereseaz ă dac ă e propria ta mam ă sau propriul t ău

37

G H I D U L

P E R S O N A L I T Ă Ț I I

A L F A

tat ă . Victimele trebuie s ă se dea cu capul de pere ţi de suficiente ori pân ă s ă î ş i înve ţ e lec ţ ia responsabilităţ ii. Dac ă vrei s ă le aju ţ i, o faci pe timpul, energia ş i, pân ă la urmă , propria ta fericire.

Arma secretă a învingătorului nu este un dar de la naştere, un IQ mare, un talent. Secretul stă în atitudine, nu în aptitudine. Atitudinea face diferenţa. [Denis Waitley]

Era o perioad ă în via ţ a mea când NIMIC bun nu

mi se întâmpla. De la lucrurile care îmi ie ş eau pe gur ă ,

care stricau rela ţ ii ş i îmi aduceau dezaprobare, pân ă la faptele mele mă runte de zi cu zi.

Era incredibil atunci ş i este ş i acum cum se poa-

te CA TOTUL s ă mearg ă pe dos.

În adolescen ţ a mea, ajunsesem într-o stare psi- hologic ă nasoal ă . Am ajuns să a ş tept lucrurile rele s ă se întâmple.

Ş i, mai grav, am ajuns s ă leg de identitatea mea

suferin ţ a, eşecul. S ă spun c ă pur ş i simplu nu merit. S ă am convingerea c ă lucrurile bune nu sunt pentru mine

38

P E R A

N O V A C O V I C I

ş i c ă trebuie s ă tră iesc în suferin ţă din motive care îmi dep ăş esc în ţ elegerea.

Apoi, a venit o zi când am început s ă îmi asum RESPONSABILITATEA. S ă ş tiu c ă , pentru fiecare lucru bun, oricât de mic, trebuie s ă muncesc.

un drum al

dezvolt ă rii personale care m-a schimbat pe mine ş i în- treaga mea via ţă .

A urmat o schimbare de 10 ani

ş

i

Acum citesc c ă r ţ i la care nu aveam acces atunci ş i care mi-ar fi schimbat via ţ a în bine cu MULT mai repe- de.

Ca o concluzie: s ă fii o victimă nu î ţ i va îmbună -

t ăţ i niciodat ă via ţa, pentru c ă deja ai renun ţat la efortu-

rile de a face ceva. Aruncând vina pe for ţ e externe, le dai acestora toat ă puterea ş i r ă mâi f ă r ă posibilitatea de a schimba situa ţ iile în bine.

Nu te motiva cu ce nu vrei s ă se întâmple.

Bog ăţ ia nu vine din grija pentru datorii.

Diferen ţ ele dintre rata ţ i ş i învingă tori:

rata ţ ii v ă d furtuni, înving ă torii v ă d curcubeul ţ ii v ă d furtuni, învingă torii vă d curcubeul

rata ţ ii se plâng, înving ă torii se antreneaz ă ş i câ ş tig ţ ii se plâng, învingă torii se antrenează ş i câ ş tigă

rata ţ ii caut ă aten ţ ie, înving ă torii câ ş tig ă respect ţ ii caută aten ţ ie, învingă torii câ ş tigă respect

rata ţ ii risc ă , înving ă torii fructific ă oportunit ăţ i ţ ii risc ă , învingă torii fructific ă oportunit ăţ i

rata ţ ii sunt agresivi, înving ă torii sunt asertivi ţ ii sunt agresivi, înving ă torii sunt asertivi

39

G H I D U L

P E R S O N A L I T Ă Ț I I

A L F A

rata ţ ii caută vinova ţ i, învingă torii rezolv ă problema rata ţ ii tr ă iesc în trecut, înving ă torii înva ţă din trecut ş i lucreaz ă cu pl ă cere în prezent pentru viitor rata ţ ii reac ţ ioneaz ă negativ, învingă torii r ă spund efi- cient rata ţ ii fac promisiuni pe care le rup, înving ă torii î ş i iau angajamante pe care le ţ in.

ă torii î ş i iau angajamante pe care le ţ in. Ratarea e un obicei
ă torii î ş i iau angajamante pe care le ţ in. Ratarea e un obicei
ă torii î ş i iau angajamante pe care le ţ in. Ratarea e un obicei
ă torii î ş i iau angajamante pe care le ţ in. Ratarea e un obicei

Ratarea e un obicei ş i la fel e ş i Victoria.

Î ţ i doresc s ă atingi Victoria în via ţă !

Z

PAȘI DE AC Ț IUNE

1. Ascult ă - ţ i vocea din cap: elimină scuzele,

elimin ă vina ta sau a altora. Nu exist ă vinova ţ i, exist ă doar via ţ a ş i cursul ei firesc cu sui ş uri ş i coborâ ş uri.

2. Când vorbe ş ti cu voce tare, îi acuzi pe al ţ ii,

ar ăţ i cu degetul, învinov ăţ e ş ti ş i bârfe ş ti? Dac ă da, lucrul

ă sta se schimb ă ACUM. Doar tu ai atras oameni nepotri-

vi ţ i în via ţa ta, precum ş i rezultatele proaste. Ş i tot tu vei

schimba aceste lucruri.

3. Când cineva te atacă , cum reac ţ ionezi? Ş tii s ă prime ş ti

40

P E R A

N O V A C O V I C I

p ărerea cuiva ş i critica constructiv ă ?

4. Nu î ţ i asuma responsabilitatea pentru lucruri care nu sunt în puterea ta de ac ţ iune, dar înva ţă s ă faci diferenţ a dintre ce po ţ i schimba ş i ce nu e în puterea ta. Este în puterea ta de exemplu s ă te educi în privin ţ a rela ţ iilor ş i a iubirii şi s ă faci tot ce ş tii tu mai bine pentru a avea o rela ţ ie fericit ă . Nu este în puterea ta s ă opre ş ti persoana cu care eş ti în rela ţ ie s ă se îndră gosteasc ă de altcineva.

În final, re ţ ine ce mi-a spus prin e-mail o persoa- n ă care cite ş te blogul Personalitate Alfa la întrebarea “ce este o personalitate alfa”: “O persoană care ş tie că nu sunt de vină nici colegii, nici p ă rinţii, nici sistemul. Pentru c ă , gândind a ş a, le dă putere lor. A ş a că o perso- nalitate alfa e responsabilă de ceea ce gândeş te, ce face ş i simte ş i are o minte orientat ă spre solu ţii. Nu se învinu- ie şte, ci se gânde ş te ce poate îmbun ă t ăţi ş i ş tie c ă st ă în puterea ei s ă fac ă o schimbare.”

PRONCIPIUL VIZUALIZ ĂRII

Ș I AL GÂNDIRII POZITIVE

Orice mintea îşi poate imagina, ea poate realiza. [Napoleon Hi ]

Atitudinea necesar ă pentru succes e OPTIMISMUL.

41

G H I D U L

P E R S O N A L I T Ă Ț I I

A L F A

Optimismul realist ş i perseverarea în acest opti- mism sunt cele mai importante criterii în a câ ş tiga în via ţă . Acesta este rezultatul celor mai importante studii psihologice asupra sportivilor de performanţă , a oame- nilor de afaceri ş i a oamenilor de succes, în general.

Exist ă dou ă feluri de a ş teptă ri:

ş tept ă rile pe care le au al ţ ii de la tine tept ă rile pe care le au alţ ii de la tine

ş tept ă rile pe care le ai tu de la tine tept ă rile pe care le ai tu de la tine

a

a

A ş tept ă rile devin realitate şi, de departe, a ş tep-

t ă rile PE CARE LE AI TU DE LA TINE sunt cele care fac dife- ren ţ a.

În studiul influen ţ ei min ţ ii umane asupra bolilor fizice s-a dovedit c ă stresul, furia, frustră rile scad canti- tatea de anticorpi din organism ş i cresc ş ansele apari ţiei bolilor. De asemenea, scade produc ţ ia de hormoni din organism, printre ace ş ti hormoni fiind ş i cei responsabili de starea noastr ă de bine ş i de fericire.

Învingă torii vă d întotdeuna ş i partea bun ă a unui lucru r ă u.

Suferi înv ăţ at-o.

un

e ş ec,

Dac ă o persoan ă

apreciaz ă

te

în ş al ă ,

lec ţ ia

pe

care

ai

fii

mul ţ umit că ai

sc ă pat de ea înainte s ă î ţ i fac ă ş i mai mult ră u.

Dac ă suferi greut ăţ i în via ţă , apreciază faptul că te fac o persoan ă mai puternic ă .

42

P E R A

N O V A C O V I C I

A ş adar, optimismul este un stil de via ţă .

Stai relaxat ş i pozitiv în orice situaţ ie. Nimic din ce se întâmpl ă în via ţ a ta nu e întâmpl ă tor. Ţi se pot întâmpla doar dou ă lucruri. Sau eş ti pus la încercare ş i testat, acestea fiind încerc ă rile vie ţ ii, problemele pe care le avem, lec ţ iile de învăţ at, SAU este o s ă rb ă toare care confirmă c ă ai dep ăş it cu bine încercă rile.

În momentul în care ţ i se întâmplă ceva nepl ă cut

sau suferi, întreab ă -te: “ce trebuie s ă înv ăţ din asta?”

Ai s ă vezi ce lec ţ ii simple ş i frumoase î ţi d ă via ţ a.

Problema e c ă te pune s ă le repe ţ i pân ă când le înveţ i.

Nu ai bani? Ac ţ iunile tale de pân ă atunci te-au adus în situa ţ ia asta. Ce trebuie s ă schimbi ca s ă începi s ă ai bani?

Suferi din iubire? Ce gre ş eli mari faci în relaţ io- narea cu persoanele iubite ş i ce trebuie s ă schimbi?

Ai probleme de s ă n ă tate? Caut ă cauzele care te-au adus în aceast ă situaţ ie ş i devino o persoan ă mai con ş tient ă de felul în care tr ă ie ş te.

O vorbă genial ă care m ă ghideaz ă azi perma-

nent este: “Tot ce mi se întâmpl ă este spre binele meu”.

Vreau s ă î ţ i spun un lucru interesant despre min- tea uman ă . Ş tiai c ă imaginea pe care o avem despre noi

43

G H I D U L

P E R S O N A L I T Ă Ț I I

A L F A

este determinat ă de performan ţ ele pe care le avem? În momentul în care facem o ac ţ iune, ca, de exemplu, vor- bitul cu o persoan ă necunoscut ă , în func ţ ie de rezultatul acelei ac ţ iuni, în mintea noastră începem s ă ne vorbim nou ă în şine singuri cu un volum între 600 ş i 800 de cuvinte pe minut pentru a explica acel rezultat al nostru.

Dac ă rezultatul este c ă am fost respin ş i, mintea începe să argumenteze: “nu e ş ti destul de bun”, “impre- sia pe care o la ş i oamenilor e proast ă ”, “nu mai intra în vorb ă cu oameni necunoscu ţ i pentru c ă vei avea de su- ferit”. Astfel, se formeaz ă imaginea de sine, care, evi- dent, este una slab ă ş i care nu ajut ă cu nimic.

Dac ă rezultatul acelei acţ iuni este bun, mintea începe ş i vorbe ş te: “e ş ti o persoan ă de succes, lumea te place ş i vrea s ă fie al ă turi de tine”. Imaginea de sine acum este una pozitivă ş i care are ş anse mari s ă aduc ă rezultate din ce în ce mai bune.

În cartea sa, Psihologia învingă torilor, Denis Waitley vorbe şte despre sportivi olimpici, cosmonauţ i ş i piloţ i de avioane. Acesta povesteş te cum ace ş ti oameni nu î ş i permit nici cea mai mic ă gre ş eal ă în ac ţiunile lor.

Pentru a avea performan ţ e excepţ ionale, ace ş tia

folosesc VIZUALIZAREA ș i AFIRMAŢ IILE .

Adic ă închid ochii ş i repet ă de sute ş i mii de ori cu puterea min ţ ii acţ iunea pe care urmează să o facă . Astfel, când ajung la ac ţ iunea propriu-zis ă e ca ş i când o fac pentru a sut ă sau a mia oar ă .

44

 

P E R A

N O V A C O V I C I

Mintea imagina ţ ie.

nu

face

diferen ţ a

dintre

realitate

ş

i

Exerci ţ iu: imaginează -ţ i o l ă mâie t ăiată în jum ă -

tate. Imaginează - ţ i cum iei o jum ătate de l ămâie ş i cum lingi lă mâia. Sim ţ i sucul acru în gur ă? Dac ă ai f ăcut exer-ci ţ iul bine, probabil ai început să salivezi. Cu toate

c ă nu exist ă o lă mâie acum lâng ă tine. Mintea nu face dife-ren ţ a dintre realitate ş i imagina ţ ie.

Concluzia este s ă repe ţ i în imaginaţ ie ac ţ iunea pe care vrei să o duci la m ă iestrie. Repet ă - ţ i zilnic ce fel de om vrei să fii. Repet ă - ţ i zilnic ce vrei s ă ai. Repet ă - ţ i zilnic cum este stilul t ă u de via ţă ideal ş i a ş a va fi.

Ţ ine minte c ă niciun scop pus de alţ ii pentru tine nu te va motiva ş i nu te va mi ş ca spre ac ţiune ca un scop pe care tu ţ i-l pui.

Dac ă î ţ i asumi responsabilitatea ş i vizualizezi zil- nic ceea ce vrei s ă ai, nu vei avea deloc rezultate fă r ă

AUTODISCIPLINĂ.

Fă în fiecare zi ce e foarte important s ă faci. Scoate din vocabulatul t ă u cuvintele “Trebuie” ş i “Nu pot”.

zi ce e foarte important s ă faci. Scoate din vocabulatul t ă u cuvintele “Trebuie”

45

G H I D U L

P E R S O N A L I T Ă Ț I I

A L F A

Obiceurile pe care le ai î ţ i decid viaţ a. Ai cuvântul meu. Formeaz ă - ţi obiceiuri noi ACUM. (Cite ș te PDF-ul Puterea ta interioar ă). Asum ă - ţ i creditul, precum ş i vina pentru deciziile ş i ac ţ iunile tale zilnice. Asum ă - ţ i responsabilitatea deplin ă . Recompensele tale în via ţă vor fi pe mă sura eforturi- lor tale. F ă efort! Relaxeaz ă -te ş i înva ţă s ă faci medita ţ ie. Pe termen lung, î ţ i va aduce beneficii enorme pentru s ă n ă tatea ta fizică , emo ţ ional ă ş i mental ă .

tatea ta fizic ă , emo ţ ional ă ş i mental ă . Este uimitor
tatea ta fizic ă , emo ţ ional ă ş i mental ă . Este uimitor
tatea ta fizic ă , emo ţ ional ă ş i mental ă . Este uimitor
tatea ta fizic ă , emo ţ ional ă ş i mental ă . Este uimitor

Este uimitor cum pot s ă se saboteze oamenii atunci când deschid gura sau când r ă mân singuri cu ei în ş i ş i.

De la Buddha, de acum 2600 de ani, care spu- nea: “Suntem ceea ce gândim, cu gândurile noastre fa- cem lumea”, pân ă la Napoleon Hill care zicea în 1937 “Autosugestia este singura cale de a schimba ş i influen ţ a mintea subcon ş tientă ş i pân ă la majoritatea ramurilor psihologice de azi care spun obsesiv: “Tot ceea ce ai este rezultatul gândirii tale”… cum gândim?

Foarte simplu. Folosim vocabularul pe care îl avem pentru a gândi, pentru a sta de vorb ă cu noi înş i- ne, pentru c ă asta este, pân ă la urm ă , gânditul.

Un dialog interior.

Problema cea mare este c ă acest dialog interior se petrece de cele mai multe ori pe pilot automat.

46

P E R A

N O V A C O V I C I

Ş i, de cele mai multe ori, pilotul automat este

setat pe negativ. “Nu pot” — înainte s ă încerci;

“Mi-e fric ă ” — de parc ă nu ai ş ti c ă frica dispare doar ă ” — de parc ă nu ai ş ti c ă frica dispare doar

ă când lucrul de care ţ i-e team ă ; “O s ă eş uez” — ş i ce dac ă ? E singura cale de a progre- sa, prin încercare/eroare.

f

? E singura cale de a progre- sa, prin încercare/eroare. f De la aceste gânduri scurte,
? E singura cale de a progre- sa, prin încercare/eroare. f De la aceste gânduri scurte,

De la aceste gânduri scurte, la altele mai elabo-

rate, se creeaz ă tipare de gândire ş i de vorbire care ne

c ă l ă uzesc via ţ a SPRE PRĂ PASTIE.

Gândirea de victim ă : Ş tiam eu c ă nu am noroc în via ţă , numai mie mi se întâmplă rahaturile astea. Cu ce am gre ş it?”

Gândirea fatalist ă , pesimist ă : “Nu mai rezist, e o povară prea grea, nu mai vreau s ă tr ă iesc aceast ă via ţă.

Gândirea bârfitoare ş i invidioas ă : “Uite ş i la ăş - tia. Ce cocalari, ce gunoaie!”

Exist ă foarte multe tipuri de gândire negativă ş i, ceea ce este cel mai nasol, e c ă ele sunt o otravă care ucide lent.

Este dovedit în experimentele lui Masaru Emo- to, în studiul undelor cerebrale asupra moleculelor de ap ă , c ă ceea ce gândim ne influen ţ eaz ă corpul fizic, atitutinea, s ă n ă tatea ş i rezultatele pe care le avem în via- ţă , indiferent de domeniu.

47

G H I D U L

P E R S O N A L I T Ă Ț I I

A L F A

Fie c ă e vorba de bani, s ă n ă tate sau iubire, nimeni nu a ajuns împlinit ş i fericit gândind negativ.

MAI MULT, nu este destul c ă avem noi propriul flux de gânduri negative care ne influen ţ eaz ă direct, ci avem o societate care are grij ă să nu putem ieş i din acest cerc vicios.

Deschizi televizorul ş i ş tirile bagă frica în tine, te sperie cu violen ţă , s ă r ă cie, boli ş i apoi tot televizorul te pune s ă cumperi solu ţ iile. Mâncarea lor, medicamentele lor, produsele lor electronice, ma ş inile lor. O unealt ă de marketing care distruge oamenii ş i îi tratează ca pe obiecte care trebuie speriate, r ă t ă cite ş i îmboln ă vite ş i apoi să le fie vândut ă solu ţ ia.

Pă rin ţii, prosti ţ i ş i ei de mass-media, vin ş i ei cu alte gânduri negative ş i ţ i le repetă .

Prietenii t ă i, în afară de cazul în care se ocup ă deja cu dezvoltarea personal ă , î ţ i vor repeta ş i ei ca pa- pagalii ce au auzit la televizor sau de la pă rinţi.

Ş i, astfel, ai un cor întreg care te bombardeaz ă cu negativism.

Aici,

în

comunitatea

noastr ă ,

evolu ţ ia

începe

schimbând gândirea ş i felul în care vorbim cu noi.

Apoi, după ce am devenit propriii no ş tri stă pâni, începem lupta ş i cu cei din lumea exterioar ă , începem

48

P E R A

N O V A C O V I C I

lupta pentru a-i salva pe cei care pot fi salva ţi de aceast ă boal ă crunt ă , gândirea negativ ă , otrava min ţii ş i a sufle- tului nostru.

Gândurile ş i cuvintele ce le vom planta în min- tea şi sufletul nostru sunt viitoarele recolte pe care le vom culege.

A ş a cum ghinda devine stejar, cuvântul ş i gân-

dul devin fapt ă , comportament, obicei ş i, împreun ă , ele sunt chiar via ţ a noastr ă .

Ce recolt ă vrei să strângi? De buruieni sau de hran ă ş i bun ă stare?

Lucrurile pe care ţ i le spui sunt, de fapt, o poart ă

c ă tre comoara ta interioar ă .

Louise Hay, în cartea ei, Afirma ţ ii pozitive, spune a ş a:

“Unii oameni spun c ă afirma ţ iile nu func ţionea-

z ă , ceea ce este o afirma ţ ie în sine, dar realitatea este că

ei nu ş tiu să le foloseasc ă corect. De exemplu, ei î ş i spun: «Devin din ce în ce mai prosper», după care gân- desc imediat: «Ce prostie, e clar c ă nu merge, nu sunt înc ă bogat». Convingerea negativă se va materializa pentru c ă este repetat ă mai des, este crezut ă mai pu- ternic ş i este mult mai veche. Al ţ i oameni repetă o singur ă dată o afirma ţ ie po- zitiv ă ş i pentru restul zilei vorbesc încontinuu negativ. De ce parte crezi c ă va înclina balan ţa? Rostirea afirma ţ iilor,

49

G H I D U L

P E R S O N A L I T Ă Ț I I

A L F A

deş i important ă , este doar o parte necesar ă , dar nu sufi- cient ă . Conteaz ă ce faci în restul zilei, care sunt faptele tale pentru a ajuta gândurile s ă devin ă realitate ş i care este mediul în care ajuţ i aceste afirma ţii s ă se materiali- zeze.

Dac ă plantezi seminţ e în p ă mânt de slabă calita- te, ş i recolta are de suferit.”

Z

PAȘI DE AC Ț IUNE

Tehnici pentru înlocuirea vocii negative din

mintea ta:

1. Cititul. O tehnic ă foarte simpl ă , în care faci efort mi- nim, dar cu rezultate maxime. Înlocuie ş ti corul de voci negative de la televizor, p ă rinţ i, anturaj ş i chiar propria ta voce cu vorbele mentorilor, în ţ elepţ ilor, eroilor t ăi ca- re î ţ i vorbesc. Astfel, vei începe s ă pui în talerul gândirii pozitive o greutate ca s ă te ajute s ă contrabalansezi gre- utatea gândirii negative care te-a tras în jos pân ă acum.

2. Materiale audio. Folose ş te timpul, poate pierdut, când te deplasezi dintr-un loc în altul în timpul zilei, folosind orice dispozitiv portabil cu c ăş ti la care se aude vocea autorilor t ă i prefera ţ i care î ţ i vorbesc. Este similar

50

P E R A

N O V A C O V I C I

cu cititul, îns ă mai potrivit pentru atunci când eş ti în mi şcare, pentru a folosi la maximum timpul zilnic.

3. Crearea de afirma ţii pozitive. Aceste afirma ţ ii pot fi folosite drept o rug ă ciune. Îţ i spun cu mâna pe inim ă c ă tot ce am avut la început de drum, când am pornit în aventura dezvolt ă rii mele personale, a fost un set de afirma ţ ii care erau foarte evoluate pentru mine. Dar ci- neva în care am crezut mi-a spus c ă , dup ă ce îmi voi re- peta zilnic, luni de zile ş i poate chiar ani aceste afirmaţ ii, voi deveni omul care îi spun min ţ ii mele c ă vreau s ă fiu.

Ş i a ş a a fost. Rezultatele au început s ă apar ă

după 30-60 de zile, dar ş i-au f ă cut sim ţ it efectul cu ade-

v ă rat dup ă 6 luni de la plantarea lor în mintea ş i sufletul

meu. Am plantat semin ţ ele ş i am cules recolta. Au trecut 10 ani de atunci ş i afirma ţ iile pe atunci, care erau un vis aproape de neatins, au devenit realitate ş i apoi au r ă- mas mici în urma mea.

Bibliografie Leonard, George: Mastery; Pink, Daniel: Drive Covey, Stephen: Eficien ţ a în 7 trepte Wailtey, Denis: Psihologia înving ă torilor Hay, Louise: Afirma ț ii pozitive

51