UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

CONFORMAREA STRUCTURILOR
METALICE LA ACTIUNI SEISMICE

1.MATERIALE UTILIZATE
Limita de curgere fyd355N/mm2;
fud/fyd 1,20;
A5 20%( alungirea la rupere );

KV 27 J Energia de rupere la temperatura de

exploatare
uruburi grupele 4.4; 5.6; 5.8; 6.8; 8.8 si 10.9;
Suduri cu ptrundere completa (in adncime)

 LIMITA DE CURGERE MAXIMA;

fymax 1,1ovfyd
OTEL

ov

S 235

S 275

S 355

S 460

1,40

1,30

1,25

1,10

Limita de curgere maxima va fi specificata in planurile de

executie;
Elementele solicitate perpendicular pe directia de laminare
vor fi din otel de calitate J2 (ex: S235J2; S355J2;) si vor fi
verificate ultrasonic 100% (clase de calitate S0,S1,S2,S3
funcie de grosime);
Coeficieni pariali de sigurana:

M0

1,10

M1

1,10

M2

1,25

M3, M4,M5,M6,M7

conf. SR EN

GROSIMEA MAXIM A PEREILOR ELEMENTELOR ( n mm)

Tabelul 1
SR EN 10025+A1
SR EN 10210-1

S235

S275

S355

Temperatura de referin TEd [C]

Energia

Calitatea

Marca oelului

laT [C]

Jmin

JR

20

27

60

50

40

35

30

25

20

J0

27

90

75

60

50

40

35

30

J2

-20

27

125

105

90

75

60

50

40

JR

20

27

55

45

35

30

25

20

15

J0

27

75

65

55

45

35

30

25

J2

-20

27

110

95

75

65

55

45

35

M,N

-20

40

135

110

95

75

65

55

45

ML,NL

-50

27

185

160

135

110

95

75

65

JR

20

27

40

35

25

20

15

15

10

J0

27

60

50

40

35

25

20

15

J2

-20

27

90

75

60

50

40

35

25

K2,M,N

-20

40

110

90

75

60

50

40

35

ML,NL

-50

27

155

130

110

90

75

60

50

Charpy KV

10

-10

-20

-30

-40

-50

Ed = 0,75 fy(t)

fy(t)= fy-0,25 t [N/mm2] ; t grosimea tablei n mm

Ed

NEd 0 ,75 fy ( t )
=

M
A

Ed

MEd 0 ,75 fy ( t )
=

Wel
M

Ed tensiunea maxima de ntindere din elementele ntinse sau ncovoiate n starea limit
de serviciu

2. FACTORUL COMPORTARE (q)

FUNCTIE DE CLASA DE SECTIUNE
CLASA DE
DUCTILITATE

FACTORUL DE COMPORTARE q
CLASA DE
SECTIUNE

P100
2012

P100
2006

orizontal

vertical

DCH

q3,0

q=1,5

q3,0

DCM

2,0<q4,0

q=1,5

2,0<q4,0

1 si 2

1,0q1,5

1,0q1,5

q=1,0

q=1,0

q=1,0

DCL

P100 - 2012

P100
2006

1,2 si 3
1,2, 3 si 4

Factorii de comportare q
Clasa de
ductilitate
H
M

Tipuri de structuri
a) Cadre necontravntuite
- Structuri parter

- Structuri etajate

Clasa de
ductilitate
H

2 u
1

d) Pendul inversat
3,0

u
= 1,1
1

Tipuri de structuri

u
= 1,0
1

u
= 1,2
1

u
1

2,5

u
=1
1

u
= 1,1
1

Zone disipative in stlpi

- Zone disipative la baza stlpilor NSd / Npl Rd < 0,3
e) Structuri cu nuclee sau perei de beton

u
= 1,3
1

5 u
1

vezi cap. 5

4
f) Cadre duale (cadre necontravntuite asociate cu cadre
contravntuite n X i alternante)

u
= 1,2
1

- Zone disipative in grinzi si la baza stlpilor

b) Cadre contravntuite centric
Contravntuiri cu diagonale intinse

u
1

u
1

Zone disipative in cadrele necontravntuite i in

diagonalele ntinse
Cadre duale (cadre necontavntuite asociate cu cadre
contavntuite excentric)

Zonele disipative - numai diagonalele ntinse

Contravntuiri cu diagonale in V

2,5

u
= 1,2
1

- Zone disipative diagonale ntinse i comprimate

c)Cadre contravntuite excentric

u
= 1,2
1

- Zone disipative n barele disipative ncovoiate sau forfecate

u
1

Zone disipative in cadrele necontravntuite i in

barele disipative
Calculul structurii se realizeaz n ipoteza c toate elementele structurilor
sunt active, cu excepia structurilor n cadre contravntuite centric, cu diagonale
n X sau alternante, la care, dac nu se efectueaz un calcul neliniar,
diagonala comprimat se consider c nu particip la preluarea aciunii seismice.
Daca cladirea este neregulata in elevatie (vezi criteriile pentru regularitatea pe
verticala) valorile lui q mentionate in tabelul de mai sus trebuie reduse cu 20%.

2.1 CRITERII PENTRU REGULARITATEA PE VERTICALA

(1) Sistemul structural se dezvolta monoton pe verticala
fara variatii majore de la nivelul fundatiei pana la ultimul
nivel al cladirii. Daca exista retrageri pe inaltime acestea
nu pot depasi 20% din dimensiunea nivelului inferior;
(2) Structura nu prezinta la nici un nivel reduceri de
rigiditate laterala mai mari de 30% din rigiditatea
nivelului etajelor adiacente;
(3) Structura nu prezinta la nici un nivel, o rezistenta
laterala mai mica cu mai mult de 20% decat cea a nivele
adiacente (structura nu poate avea niveluri salbe din
punct de vedere al rezistentei laterale);

(4) Daca dimensiunile elementelor structurale se reduc de

la baza catre varful structurii, variatia rigiditatii si
rezistentei laterale trebuie sa fie cvasiuniforma, fr
salturi mari de la un nivel la altul.
(5) Masele aplicate pe constructie sunt distribuite uniform.
Aceasta inseamna ca la nici un nivel masa aferenta nu
este mai mare cu mai mult de 50% decat masele aplicate
la nivelurile adiacente.
(6) Structura nu poate prezinta discontinuitati pe verticala,
care sa devieze traseul eforturilor ctre fundatii.

2.2 FORTA PRELUATA DE STRUCTURA / FORTA DISIPATA

DE STRUCTURA
Fora tietoare de baz Fb,k aplicat pe direcia de aciune a
micrii seismice n modul propriu de vibraie k este:
((4.8 ) P100-1/2006) )

Fb,k = ISd(Tk)mk

Sd(Tk) = ag
Fb,k = I ag

(T)

q
(T)
q

mk =

1
q

I ag (T)mk =

1
q

K = x K

unde:
mk - masa modal efectiv asociat modului propriu de
vibraie k ;
Tk - perioada proprie n modul propriu de vibraie ;

factorul de importanta-expunere al construciei ;

(Tabel 4.2 P100-1/2006);

(T)

spectrul normalizat de rspuns elastic al acceleraiilor

ag

acceleraia terenului pentru proiectare;

funcie de amplasament
( fig. 3.1 P100-1/2006);

factorul de comportare al structurii

(tabel 6.3 P100-1/2006);

Sd(Tk) ordonata spectru de rspuns de proiectare

corespunztoare perioadei Tk
K constanta funcie de amplasament

2.2.1 COEFICIENT DE DUCTILITATE CA FRACTIUNE DIN

FORTA TAIETORE DE BAZA

3. EFORTURI DE CALCUL A
ELEMENTELOR STRUCTURALE
NEDISIPATIVE

NEd=NEd,G+1,1ovNEd,E
MEd=MEd,G+1,1ovMEd,E
VEd=VEd,G+1,1ovVEd,E
= raportul dintre efortul capabil plastic i efortul
efectiv
ov = coeficient de suprarezisenta
Nota :1,1ov = T este estimat in anexa F

4. IMBINAREA ELEMENTELOR
4.1 EFORTURILE DE DIMENSIONARE/VERIFICARE

Rd 1,10

ov Rfy

SUDURI IN RELIEF SI URUBURI

Rd - efort de dimensionare/verificare
Rfy efort capabil plastic a elementului care se
imbina (Npl sau Mpl sau Vpl);
4.2 IMBINARE GRINDA - STALP de tip FLANSA (placa de
capat) cu pretensionarea suruburilor min 50% pentru
evitarea cedarii prin rupere fragila a uruburilor, la
incarcari dinamice din aciunea seismica;

4.3 PRETENSIONAREA URUBURILOR

strngerea se va face cu cheie dinamometrica;
verificarea strngerii se face cu cheie dinamometrica (la
de valorile momentelor de strngere ) si cu valoarea
unghiului de rotire a piuliei specificata in Caietul de
Sarcini.
valorile orientative ale momentelor si unghiului de rotire
sunt date funcie de grupa urubului si diametrele acestora
in normativul MBINAREA ELEMENTELOR DE
CONSTRUCTII METALICE CU URUBURI DE NALTA
REZISTENTA PRETENSIONATE si SR EN 1993-8.

5.REZEMAREA STALPILOR PE / IN
INFRASTRUCTURA
5.1 Eforturile de dimensionare a mbinrii stlp
infrastructura
P100-2006

P100-2013

EFd=EF,G+ 1,1ov EF,E

EFd=EF,G+ T EF,E

T - utilizat la calculul stlpilor

5.2

uruburi utilizate - grupele de calitate 4.6, 5.6, 5.8, 6.8.

Se accepta utilizarea uruburilor grupa 8.8 numai la
rezemri cu suprabetonare armata ;

5.3 Prin soluii constructive (ex. prevederea unor evi

protectoare la partea superioare a uruburilor, umplute cu
poliuretan pentru a nu exista contact intre beton si urub)
se permite deformaia libera a surubului pe o lungime
l 5d0 (d0-diametrul tijei nefiletate a urubului).
Acesta soluie asigura ductilitatea mbinrii stlp fundaie
si in acelai timp nltura fenomenului de rupere fragila
(vezi fig.1,2 4).
5.4 Transmiterea fortelor orizontale ( fora tietoare) se va
face prin:
a. Inglobarea bazei stlpului in suprabetonare armata;
b. Console de forfecare sudate pe placa de baza a
stlpului;
c. Inglobarea stalpilor in infrastructura pana la nivelul
radierului.

5.5. REZEMARE STLP METALIC

PE RADIER FARA SUPRABETONARA BAZEI
1-1

fig. 1

sectiune stalp metalic

"CRUCE DE MALTA"

Stalp metalic
sectiune "CRUCE DE MALTA"
Console de forfecare
sudate pe placa de baza

Placa de baza

1
Piulita
Saiba

Beton armat turnat in a

doua etapa ( cu agregat sort 0-7mm )
Beton de subturnare
Radier beton armat
fara contractii ~ 5cm
clasa minima C16/20
cu Rc >30N/mm2

Saiba
Piulita de calare

1
2

Beton de egalizare
Rc = rezistenta la compresiune

1
2

Carcasa de suruburi

Teava PVC 100

5.6 REZEMARE STLP METALIC

PE RADIER CU SUPRABETONARE ARMATA
1-1

fig. 2

sectiune stalp metalic

"CRUCE DE MALTA"

Stalp metalic
sectiune "CRUCE DE MALTA"
Beton armat turnat in a
doua etapa ( cu agregat sort 0-7mm )

Placa de baza
Carcasa de suruburi

Beton de subturnare
fara contractii ~ 5cm
cu Rc >30N/mm2

Piulita
Saiba

Radier beton armat

clasa minima C16/20

Saiba
Piulita de calare

1
1
1

Teava PVC 100

Beton de egalizare
Rc = rezistenta la compresiune

5.7 REZEMARE STLP COMPOZIT

PE RADIER
fig.3

Armatura rigida cu
sectiune "CRUCE DE MALTA"

Conectori
"COADA DE RANDUNICA"

Armatura elastica
stalp compozit
Carcasa de suruburi

Armatura rigida cu
sectiune "CRUCE DE MALTA"

Conectori
NELSON

Armatura rigida cu
sectiune "CRUCE DE MALTA"
Placa de baza
Beton de subturnare
fara contractii ~ 5cm Radier beton armat
clasa minima C16/20
cu Rc > 30N/mm2

Beton de egalizare
Rc = rezistenta la compresiune

5.8 REZEMARE STLP PE FUNDATIE IZOLAT

FARA SUPRABETONARE BAZA
2-2

fig.4

Stalp
metalic

>5cm

Piulita
Saiba
Beton de subturnare
fara contractii ~ 5cm
cu Rc > 30N/mm2
Teava PVC 100
L=250 mm

Plasa de armatura
> 8/100/100
Beton armat
clasa minima C16/20

Beton de egalizare

2 Suprabetonare baza stalp pentru

protectia anticoroziva
Console de forfecare
sudate pe placa de baza
Carcasa de
suruburi

>5d0

Saiba
Piulita de calare

d0= diametrul nominal al surubului de ancorare

Rc = rezistenta la compresiune

5.9 REZEMARE STLP PE FUNDATIE IZOLATA

CU SUPRABETONARE BAZA STLP
fig. 5

3-3

hs

Placa de baza

>40cm
>hs/2

Beton de subturnare
fara contractii ~ 5cm
cu Rc > 30N/mm2

Piulita
Saiba

Stalp
metalic

Armatura
suprabetonare
Suprabetonare baza stalp
din beton armat
Mustati

Carcasa
de suruburi
Beton armat
clasa minima C16/20

Beton de egalizare

Saiba
Piulita de calare

Rc = rezistenta la compresiune

5.10 REZEMARE STLP (DE INCHIDERE)

SLAB SOLICITAT PE FUNDATIE IZOLATA
fig.6
4-4

Piulita
Saiba

Beton de subturnare
fara contractii ~3 cm

4
Stalp metalic
Placa de baza

cu Rc > 30N/mm2
Saiba

Beton armat
clasa minima C16/20

Piulita de calare

Carcasa de suruburi
<25 mm

Beton
de egalizare
Rc = rezistenta la compresiune

5.11 SURUBURI DE ANCORAJ

CARCASA DE SURUBURI

DETALIU SURUB ANCORAJ E1

PIULITA HEXAGONALA
ZONA FILETATA

SAIBA 15mm
SAIBA

CONTRAPIULITA
HEXAGONALA
5

P1

E1
5

B
5

P1
B-B

A-A

SC. 1 : 10

SC. 1 : 5
7

P2
P1

P2

6. CADRE NECONTRAVANTUITE
6.1. CRITERII DE PROIECTARE
Articulaiile plastice s se formeze n grinzi. Se accept
formarea articulaiilor plastice i n stlpi (la baza stlpilor;
la partea superioar a stlpilor de la ultimul etaj al cldirilor
multietajate).
Incursiuni in domeniul elasto-plastic
n zonele si
elementele special conformate si amplaste n structur.
6.1.1 GRINZI
a. CONDITII PENTRU ZONELE POTENTIAL PLASTICE

MEd
1,0
Mpl ,Rd

NEd
0,15
Npl , Rd

VEd
0,5
Vpl ,Rd

unde :

NEd, MEd, VEd - eforturi de proiectare din gruparea de ncrcri

care include aciunea seismic;

VEd=VEd,G+ VEd,M
VEd,G - fora tietoare din aciunile neseismice;
VEd,M - fora tietoare rezultat din aplicarea momentelor
capabile Mpl,Rd,A i Mpl,Rd,B cu semne opuse la cele dou
capete A i B ale grinzii.

VEd,M= (Mpl,Rd,A+Mpl,Rd,B) / L (vezi fig. 6.1); L = deschiderea grinzii

fig. 6.1

Npl, Rd, Mpl,Rd, Vpl, Rd - eforturi (capabile) plastice

Npl,Rd = Afy ;
Mpl,Rd = Wplfy
tf

tw

Vpl , Rd = (d tf ) tw fy

Vpl , Rd = hw tw fy

hw

fig. 6.2

3 pentru seciuni dublu T laminate

pentru seciuni dublu T sudate

A = aria neta a seciunii;

d,b,hw,tw,tf dimensiunile seciunii

6.2. VERIFICARI DE REZISTENTA SI STABILITATE A

ZONELOR POTENTIAL PLASTICE

MEd
1,0 ;
Mel,Rd
2

NEd
0,15 ;
Nel,Rd

VEd
0,5
Vel,Rd

(6.1)

MEd VEd
1,0
+

M V
el,Rd el,Rd
Nel,Rd =

Afy

M0

Mel,Rd =

(6.2)

Welfy

M0

Vel,Rd =

(d t f )t w fy

M0

(6.3)

6.2.1 CONDITII CONSTRUCTIVE

Coeficientul

M0 1,1 conform P100-1/2013.

Verificarea de rezistenta, stabilitate generala,

stabilitate locala, se vor realiza cu caracteristici
geometrice elastice ale sectiunii.
Relaiile de verificare vor fi cele din domeniul elastic,
iar eforturile de dimensionare sunt eforturile maxime
din combinatia de incarcari cu sau fara seism.
La capetele zonelor potenial plastice ambele tlpi ale
grinzilor vor fi rezemate lateral direct sau indirect.

Reazemele laterale adiacente zonelor potenial plastice

trebuie s preia o for lateral egala cu 0,06ov fy tf b fig. 6.2

Celelalte reazeme laterale pentru asigurarea stabilitii

generale a grinzilor vor fi calculate pentru o for egala cu

0,02ov fy tf b ;

6.3 DIRIJAREA FORMARII ARTICULATIILOR PLASTICE

6.3.1 Pentru dirijarea articulatiilor plastice n grind, n
vecintatea mbinrii grind-stlp se pot aplica una din
soluiile constructive :

a. reducerea limii tlpilor cu pn la 35% pe lungimea

egala cu 1,5 hw (hw fiind nalimea inimii grinzii) fig.6.3
Seciunea redusa se va verifica in domeniul elastic la
SLU;
b. mrirea ariei tlpilor prin adorarea de elemente amplasate
verticala si/sau orizontal ce conduc la mrirea capacitaii
portante la ncovoiere a mbinrii grinda - stlp si a zonei
adiacente fig.6.4; 6.5;
c. introducerea de vute sub talpa inferioara a grinzii (la
construcii civile), sau la ambele tlpi (de regula la
construcii industriale si acolo unde condiiile
arhitecturale permit) fig.6.6.

1-1

2-2
d

bbf

bbf

fig. 6.3 Dirijarea articulatiei plastice prin seciune redusa

bbf -2c

55
2

1-1
tr >tf

tr >tf

tr > tf

bf

tf

bf

a > 300

stalp sectiune
"Cruce de Malta"

a>300mm
a > b/2
tr > tf

zona potential
plastica

grinda

tr = grosime talpa suplimentara

tf = grosime talpa grinda

bf

fig. 6.4 Dirijarea articulatiei plastice prin marirea sectiunii grinzii

in vecinatatea imbinarii grinda-stalp cu elemente verticale

bf

min. 50mm

min. 20mm

55
2

a
stalp sectiune
"Cruce de Malta"

grinda
tr > tf

a>300mm
a > b/2
tr > tf
tr = grosime talpa suplimentara
tf = grosime talpa grinda

fig. 6.5 Dirijarea articulatiei plastice prin marirea sectiunii grinzii

in vecinatatea imbinarii grinda-stalp cu elemente orizontale

conectori
NELSON

armatura
placa b.a

hg

hp

rigidizari

30

30

vuta grinda
suruburi IP
gr.8.8; 10.9

zona potential
plastica

grinda

flansa grinda
scaun
stalp

tr > tf
tr = grosime rigidizare
tf = grosime talpa grinda

fig. 6.6 Dirijarea articulatiei plastice prin marirea sectiunii grinzii

din vecinatatea imbinarii grinda-stalp cu vuta la talpa inferioara

6.4 VERIFICAREA STLPILOR

6.4.1 Stlpii se vor verifica in domeniul elastic la
combinaia cea mai defavorabil de ncrcri.
a. Daca aciunea seismica se considera pe o singura
direcie eforturile pentru dimensionarea stlpilor se
determina cu relaiile:

NEd= NEd,G+ 1,1 ov NNEd,E

MEd= MEd,G+ 1,1 ov M MEd,E

(6.4)

VEd= VEd,G+ 1,1 ov V VEd,E

unde: in P100-1-2012 prousul 1.1 ov M se noteaza cu T
NEd,E, MEd,E, VEd,E
eforturi din aciune seismica de
proiectare aplicata pe o singura direcie.

b. Daca actiunea seismica se considera pe ambele

directii Sx + 0,3Sy sau 0,3Sx + Sy eforturile de
dimensionare se determina cu relaiile:

NEd= NEd,G + NEd,E

Med = MEd,G + MEd,E
VEd= VEd,G + VEd,E

(6.5)

unde:

NEd,E ; MEd,E ; VEd,E eforturi din actiune seismica

considerata pe ambele directii.
NEd,G ; MEd,G ; VEd,G eforturi din aciunile
neseismice coninute n gruparea de ncrcri care
include aciunea seismic.

M valoarea maxima a raportului iM =Mpl,Rd,i / MEd,i

calculat pentru toate zonele potenial plastice
dimensionate din grupare care conine si aciunea
seismica;
MEd,i momentul ncovoietor efectiv din zona potenial
plastica i , din gruparea care conine i aciunea
seismica;
Mpl,Rd,i rezistenta plastica (efortul capabil plastic) al
zonei potenial plastica i

NOTA:
1. iM se determina numai pentru zonele potenial plastice
dimensionate din aciunea seismica;
2. Produsul 1.1

ov M = T q

3. se recomanda utilizarea valorii produsului

1.1

ov M = T

din anexa F pentru ntreaga structura;

4. in relaiile de verificare la rezistenta si stabilitate se

vor folosi numai caracteristicile geometrice elastice
ale seciunilor;
5. lungimile de flambaj se determin conform Anexei F,
considernd cadre cu noduri deplasabile;
6. Fora tietore din stlp trebuie sa satisfac condiia
VEd /Vpl,Rd 0,5 astfel nct eventuala deformaie sub
efort constat (incursiune in domeniul elasto-plastic) sub
aciunea momentului ncovoietor sa se poat produce
fr apariia fenomenelor de pierdere a stabilitii locala
a inimii;

6.4.2 VERIFICAREA PANOULUI DE INIMA A STALPULUI

Transferul eforturilor de la grinzi la stlpi se face n ipoteza de
mbinare grinda-stlp rigid. Verificarea de rezistenta.

hws
Vj

M pl,Rd,j

Vi

tw

Vwp,Ed

Vj

hw
d

dp

Vwp,Ed

V
M pl,Rd,i i
tf

bs

twp

ds

Vwp , Ed
Vwp , Rd

1,0

(6.1)

Panoul de inim

Vwp , Ed

M pl , Rd , i + M pl , Rd , j
=
hw

daca:
a. NEd 0 ,75 N pl , Rd

b. NEd > 0 ,75 N pl , Rd

Vwp,Rd

3 bs tf2
= 0,6fyds twp1 +

dd
t
s wp

3
b
t
1
,
2
N
s
f
Ed

Vwp,Rd= 0,6fydstwp1 +
1,9

dd
t
N
s
wp
pl
,
Rd

n care:

Vwp,Ed - valoarea forei tietoare n panou

Vwp,Rd

- efortul capabil de forfecare a panoului de inim

determinat astfel:

twp

grosimea inimii panoului (grosimea inimii stlpului i a

plcilor de dublare dac sunt folosite);

ds

nlimea total a seciunii stlpului (inim + tlpi);

bs

limea tlpii stlpului.

tf
d
hw
fy

grosimea tlpii stlpului;

nlimea total a seciunii grinzii (inim + tlpi);
nlimea inimii grinzii;
limita minim de curgere a oelului din panoul de inim.

wp

wp

wp

wp

6.4.2.1 Daca relaia (6.1) nu este ndeplinita se aplica una din

soluiile din fig.6.2

placi de dublare

placi de dublare

Fig.6.2 Panou de inim ncadrat de plci de dublare

suma grosimilor inimii stalpului si a placilor de dublare vor
satisface condiia:
twp (dp + hws) / 90
unde:

twp grosimea inimii stlpului si a plcilor de dublare;

dp
nlimea panoului de inim msurat ntre rigidizrile de
continuitate a tlpilor grinzilor;
hws nlimea inimii stlpului;

 La mbinarea grind-stlp se vor prevedea rigidizri de continuitate

pentru a transmite eforturile din tlpile grinzii la inima sau talpile

stlpului.
Prinderea rigidizrilor de continuitate de tlpile stlpului se va face cu
sudur n adncime cu ptrunderea complet, iar de inima cu sudur in
adncime sau cu sudura n relief pe ambele parti.
Prinderile rigidizrilor de continuitate de inima stlpului vor avea
rezistena capabil cel puin egal cu:
- rezistena capabil a rigidizrilor de continuitate;
- efortul efectiv care este transmis de rigidizare.
n zona mbinrii grind-stlp, tlpile stlpului vor fi legate lateral.
Fiecare rezemare lateral va fi proiectat la o for egal cu 0,02 fy tf b.
tf, b dimensiunile tlpii grinzii

 Rigidizrile de continuitate vor avea cel puin grosimea

tlpilor grinzii;
La mbinrile grinda-stlp cu placa de capt (flana)
grosimea acesteia nu va fi niciodat mai mare dect
grosimea tlpii stlpului.

NOTA:
In cazul in care, din condiia de evitare a efectului de
prghie ce apare in uruburi, flana rezulta mai groasa
dect talpa stlpului atunci obligatoriu aceasta va fi dublata
cu o talpa suplimentara dispusa pe fata interioara a tlpii
stlpului de o parte si de alta a inimii. Rigiditatea tlpii
stlpului va rezulta astfel mai mare dect a flanei grinzii

 Zvelteea stlpului n planul cadrelor n care se pot forma articulaii plastice:

E
0,7
= 0,7 e
fy

( e =

E
)
fy

Zvelteea stlpului n planul n care nu se pot forma articulaii plastice n grinzi:

E
1,3
= 1,3 e
fy
Verificarea la compresiune i ncovoiere pe una sau dou direcii, n
domeniul elastic, se realizeaz cu relaiile din SR EN 1993-1-1.
La stlpi se va utiliza clasa de seciuni 1sau 2.

MBINRILE GRIND-STLP

Dac structura este proiectat s disipeze energia n grinzi, mbinrile grinzilor cu

stlpii trebuie s fie proiectate astfel nct s lucreze n domeniul elastic pe toat
durata de aciune a seismului, funcie de momentul capabil Mpl,Rd i de fora
tietoare (VEd,G + VEd,M).

 Capacitatea de rotire plastic p n articulaia plastic

p 0,035 rad -- structurile clasa de ductilitate H

p 0,025 rad -- structurile clasa de ductilitate M.
Capacitatea de rotire plastic p trebuie s fie asigurat la ncrcri ciclice.

p este definit ca:

0.5L

p =

Sgeata

0.5L

la mijlocul grinzii pentru calculul rotirii p

0 ,5 L

unde:

sgeata grinzii la mijlocul deschiderii

deschiderea grinzii

mbinrile de continuitate ale stlpilor se vor amplasa la aproximativ 1/3 din

nlimea de etaj a stlpului i se vor calcula n conformitate cu prevederile din

7.CADRE
CONTRAVANTUITE CENTRIC
7.1 ZVELTETEA DIAGONALELOR
P100-13

P100-92

TIPUL CV

1,3 e<2,0e

1,5e

CV in X

2,0e

0,75e

CV in V

7.2 CRITERII DE PROIECTARE

7.2.1 Plastificarea diagonalelor ntinse s se produc nainte
de formarea articulaiilor plastice sau de pierderea
stabilitii generale n grinzi i stlpi;
7.2.2 Diagonalele contravntuirilor trebuie amplasate astfel
nct structura s aib deplasri laterale relative cu valori
apropiate, la fiecare nivel i pe orice direcie contravntuit;
7.2.3 La fiecare etaj trebuie respectate urmtoarele reguli:
A+ A
A+ + A

0 ,05

(7.1)

n care :
A+ i A- sunt ariile proieciilor orizontale ale seciunilor transversale ale
diagonalelor ntinse, cnd aciunea seismic orizontal are sensuri diferite

7.2.4 Prinderile grind-stlp ale cadrelor contravntuite

centric vor fi de tip rigid.

A1

A = A1 cos

A2

1
1

A = A 2cos

7.2.5 Luarea n considerare a ambelor tipuri de diagonale,

ntinse i comprimate este permis, dac sunt satisfcute
urmtoarele condiii:
a) se face un calcul static neliniar sau un calcul dinamic neliniar;
b) discretizarea diagonalelor se face cu elemente finite care s
modeleze flambajul diagonalelor comprimate;

7.2.6 ncrcrile gravitaionale, se consider preluate numai

de grinzi i stlpi. La structurii cu regim de nlime mare (ex:
H100m) la execuie se vor folosi "contravntuiri de inventar"
care in final se vor "nlocui" cu contravntuirile ce vor
participa la preluare ncrcrilor orizontale.
7.2.7 Sub aciunea seismic, se consider c :
- la cadre cu contravntuiri
n X sau alternante se iau n
considerare numai diagonalele ntinse, cele comprimate se
considera ieite din lucru;
- la cadre cu contravntuiri n V, se iau n considerare att
diagonalele ntinse ct i cele comprimate.

7.2.8 CALCULUL GRINZILOR SI STALPILOR

7.2.8 EFORTURI PENTRU CALCUL GRINZILOR SI
STALPILOR

NEd=NEd,G+1,1ovNNEd,E
MEd=MEd,G+1,1ovNMEd,E
iN= Npl,Rd,i / NEd,i
7.2.9 ZVELTETEA STALPILOR

1,3e P100-1-2013

0,70e

P100-92

unde:

NEd,G, MEd,G eforturile produse de aciunile neseismice, incluse in gruparea de

ncrcri care includ aciunea seismic;

NEd,E, MEd,E eforturile produse de aciunile seismice de proiectare;

Npl,Rd,i
NEd,i

este efortul axial plastic al diagonalei i;

este efortul axial de proiectare n aceeai diagonala "i",
in gruparea de ncrcri care include aciunea seismic.

1,1 ov N < q
unde:
q - factorul de comportare al structurii
NOT:
a. n mod practic valorile eforturilor NEd, MEd, se obin din calculul static liniar,
din gruparea special de ncrcri, unde aciunea seismic se multiplic
cu 1,1 ov

N .

b. mbinrile de continuitate ale stlpilor se vor face la aproximativ 1/3 din

nlimea de etaj a stlpului i se vor calcula n conformitate cu prevederile din GP
016-97, SR EN 1993-1-8.

8.CADRE CONTRAVANTUITE
EXCENTRIC
8.1 CLASIFICAREA LINK-URILOR:

Mpl,link
8.1.1 LINK SCURT
e 1,6
Vpl,link
Disiparea energiei prin fora tietoare ciclica
8.1.2 LINK LUNG
Disiparea energiei prin moment ciclic

Mpl,link
e > 3,0
Vpl,link

8.1.3 LINK INTERMEDIAR

Disiparea energiei prin moment si M
Mpl,link
pl,link
1,6
< e 3,0
fora tietoare ciclica

Vpl,link

Vpl,link

e
a

tst

bst
tw
b

hw

a-a

fig. 8.1 LINK

e - lungimea link-ului - distanta intre intersecia axelor

diagonalelor cu axa grinzii;
a distanta intre rigidizarile transversale (vezi pct. );
tst , bst - dimensiunile rigidizarilor transversale

8.2 CRITERII DE PROIECTARE

8.2.1 Cadrele contravntuite excentric trebuie proiectate
in aa fel nct barele disipative, elemente special
amplasate n structur, sa fie capabile sa disipeze energia
prin formarea de mecanisme plastice de ncovoiere i/sau
de forfecare;
8.2.2 Structura va fi astfel proiectat nct s se obin o
comportare de ansamblu omogen, prin realizarea unor
bare disipative cu caracteristici ct mai apropiate;
8.2.3 Barele disipative pot fi orizontale sau verticale.
8.2.4 Prinderile grind-stlp ale cadrelor contravntuite
excentric vor fi de tip rigid.

8.3 CALCULUL BARELOR DISIPATIVE

8.3.1 Inima unei bare disipative trebuie sa fie realizat
dintr-un singur element.

8.3.2 Pentru seciunile dublu T eforturile capabile

plastice sunt:
M pl , link = fy btf (d tf )
tf

Vpl , link = (fy / 3 ) tw (d tf )

tw

hw

fig. 8.2

8.3.3 Verificri de rezistenta:

a. dac NEd /Npl,Rd 0,15
VEd Vpl,link

MEd Mpl,link

unde: NEd, MEd, VEd eforturi maxime de proiectare de la ambele

capete ale barei disipative.

b. dac NEd /Npl,Rd > 0,15

Vpl,link,r = Vpl,link [1 - (Ned/Npl,Rd)2]0.5
Mpl,link,r = 1,18Mpl,link[1 - (Ned/Npl,Rd)]
c. dac NEd /Npl,Rd 0,15

lungimea barei disipative "e",

e 1,6 Mpl,link. / Vpl,link

daca

R < 0,3

e (1,15 - 0,5R)1,6 Mpl,link. / Vpl,link daca

R 0,3

unde: R = N t d 2t f
Ed w
V A
Ed

A - aria brut a barei disipative

8.3.4 Cnd se formeaz o singura articulaie plastica

e < 0,8 (1 + ) Mpl,link / Vpl,link - bare disipative scurte

e > 1,5 (1 + ) Mpl,link / Vpl,link - bare disipative lungi
0,8 (1 + ) Mpl,link / Vpl,link e 1,5 (1 + ) Mpl,link / Vpl,link - bare disipative
intermediare
n care:

M Ed , A
=
< 1,0 ,
MEd , B

MEd , A < M Ed , B momentele ncovoietoare la capetele barei disipative

produse de aciunea seismic
e

a) momente egale la capetele barei disipative;

b) momente inegale la capetele barei disipative

8.3.5 Unghiul de rotire inelastic al barei disipative p se va

limita la:

p 0,08 radiani pentru barele disipative scurte;

p 0,02 radiani pentru barele disipative lungi;
p se va face interpolare liniara pentru barele disipative
intermediare.
8.3.6 Condiii constructive
a. Barele disipative vor avea clasa 1 de seciune.
b. La capetele barei disipative, se vor prevedea rigidizri pe
toat nlimea inimii pe ambele fee ale acesteia;

c. La barele disipative cu o nlime mai mica de 600 mm,

rigidizrile se pot prevedea numai pe o singura parte a
inimii, alternativ;

d. Nu sunt necesare rigidizri intermediare pe inima barelor

disipative cu o lungime mai mare de 5Mpl,link / Vpl,link ;
e. Rigidizrile inimii trebuie sa se prevad pe toata nlimea
acesteia;
f. Grosimea tst a rigidizrii va fi tst tw i tst 10 mm,
limea rigidizrii bst b/2 tw ;
g. Sudurile in relief ale rigidizrilor de inima barei disipative
trebuie sa aib rezistena mai mare sau egal cu ovfyAst ,
unde Ast = tstbst este aria seciunii rigidizrii.
h. Rezistena sudurilor in relief dintre rigidizare i tlpi
trebuie sa fie mai mare sau egal cu ovfyAst/4.

8.3.7 Rigidizrile link-urilor ( vezi fig. 8.3 )

a. Link scurt - rigidizri intermediare amplasate pe
inim la distana: a (30 tw hw/5)

pentru p = 0,08 rad

b. Link lung - rigidizri pe inima la distanta:

a (52 tw hw/5) pentru p = 0,02 rad

si la capetele barei distanta de 1,5b
c. Link intermediar 0,02 rad < p < 0,08 rad "a" se
determin prin interpolare liniar.

8.3.8 Asigurarea stabilitii generale a link-urilor

a. La capetele barei disipative, att la talpa superioar ct i
la talpa inferioar, trebuie prevzute legturi laterale,
avnd o rezisten la compresiune mai mare sau egal cu
0,06fybtf (b, tf dimensiunile seciunii tlpii barei disipative);
b. Se va evita ncrcare directa din aciuni gravitaionale a
link-urilor pentru a se putea asigura comportarea ductila a
acestuia indiferent de sensul momentelor ncovoietoare si
sau a forelor tietoare. Se recomanda amplasarea unor
grinzi secundare la capetele link-urilor. Placa din beton,
intre grinzile secundare va avea o grosime mai mica astfel
nct sa nu intre in contact cu talpa superioara a link-ului
(vezi fig. 8.4). Grinzile secundare vor fi de tip compozit
astfel nct sa asigure continuitatea efectului de
diafragma orizontala. Se va sigura rotirea libera pe reazem
a plcii de beton (intre grinzile secundare).

8.3.9 ELEMENTE STRUCTURALE CARE NU CONTIN BARE

DISIPATIVE
8.3.9.1 Stlpi, diagonalele si barele adiacente link-urilor se
vor calcula in domeniul elastic la eforturi stabilite conform
relaiilor:
NEd = NEd ,G + 1,1 ov NEd , E
MEd = MEd ,G + 1,1 ov MEd , E
VEd = VEd ,G + 1,1 ov VEd , E

unde:

NEd, MEd, VEd

eforturi de proiectare
NEd,G, MEd,G, VEd,G eforturi din ncrcrile neseismice incluse
n gruparea care include aciunea
seismic;

NEd,E, MEd,E, VEd,E eforturi din ncrcri seismice.

- pentru link-uri scurte i = 1,5Vpl , link , i / VEd , i din combinaia

de ncrcri care include aciunea seismica

M
- pentru link-uri intermediare si lungi
i = 1,5 M pl , link , i / M Ed , i
din combinaia de ncrcri care include aciunea
seismica
VEd,i, MEd,i eforturi de proiectare n gruparea de ncrcri
care include aciunea seismic;

Vpl,link,i, Mpl,link,i eforturile capabile plastice ale link-ului "i"

1,1ov=T q

q - factorul de comportare al structurii

n cazul unui calcul simplificat 1,1ov=T conform anexa F

8.3.9.2 Condiii constructive

a. La stlpi se va utiliza clasa de seciuni 1 sau 2.
b. Grinzile adiacente link-urilor i diagonalele pot avea
clasa de seciuni 2.
c. Zvelteea stlpilor

E
1,3
1,3
f

d. mbinrile de continuitate ale stlpilor se vor face la

aproximativ 1/3 din nlimea de etaj a stlpului i se vor
calcula n conformitate cuprevederile din SR EN 1993-1-8, in
domeniul elastic. Se recomanda folosirea limita de referina
fy si nu fu pentru a evita apariia fenomenului de oboseala la
un numr redus de cicluri care nu poate fi evaluat prin calcul.

MBINRILE BARELOR DISIPATIVE

unde:
E d E d ,G + 1,1 ov E d, E

E d ,G
Ed ,E

solicitarea mbinrii produs de ncrcrile neseismice din

gruparea care include aciunea seismic ;
solicitarea mbinrii produs de ncrcrile seismice;

fig. 8.3 AMPLASAREA RIGIDIZARILOR PE LINK-URI

e
a

hw

a-a

(e < 1,6 Mpl,link / Vpl,link )

a

a
c

c=1,5b

c=1,5b

Link lung

tst

bst
tw

( e > 3,0 Mpl,link / Vpl,link )

d
c

a-a

c'

a'

tw
b

e
a'
tst

bst

hw

Link scurt

tw

hw

tst

bst

a-a

d
a'

c'

Link intermediar

(1,6Mpl,link / Vpl,link e
3,0Mpl,link / Vpl,link )

fig. 8.4 REZEMARA PLACII DIN BETON IN ZONA LINK-URILOR

Placa din beton reazem pe grinzile secundare prevzute cu

conectori. Intre link si beton rmne un spaiu care are rolul de
a permite o comportare de bara omogena a link-ului

Valori ale suprarezistentei sistemului structural

TIPUL STRUCTURII
a
b
c
d
e

Cadre necontravntuite
Cadre contravntuite centric
Cadre contravntuite excentric
Pendul inversat
Structuri duale:
Cadre necontravntuite + Cadre
contravntuite centric
Cadre necontravntuite + Cadre
contravntuite excentric
Cadre contravntuire mpiedicate la
flambaj

Tabel F1

3.0
2.0
2.5
2,0
2,0
2,5
3,0