Universitatea

Facultatea de

Optoelectronic

Fibre Optice
Profesor :
Student:
Grupa:

CUPRINS

1) DEFINITIE SI ALCATUIRE
2) TIPURI DE FIBRA OPTICA
3) PROPAGAREA LUMINII PRIN FIBRA
OPTICA
4) ATENUAREA FIBREI OPTICE
5) Emitor pentru fibr optic
6) Receptor pentru fibr optic
7) AVANTAJELE FIBREI OPTICE

FIBRA OPTIC

1) DEFINITIE SI ALCATUIRE
O tehnologie care folosete fire (fibre) de sticl pentru
transmiterea datelor. Un cablu de fibre optice const n mai multe
fire de sticl, din care fiecare este capabil s transmit mesajele la
viteze apropiate de viteza luminii..
Fibrele optice au cteva avantaje fat de liniile de comunicaie
tradiionale, din metal:
cablurile de fibr optic au o lime de band mult mai mare
dect cablurile de metal; asta nseamn s ele pot purta mai
multe date;
cablurile de fibr optic sunt mai puin susceptibile la interferene
dect cablurile metalice;
cablurile de fibr optic sunt mult mai subiri i mai uoare dect
firele de metal;
datele pot fi transmise digital (forma natural a datelor de pe
calculatoare) n loc de a fi transmise analogic.
Principalul dezavantaj al fibrelor optice este preul mare al
instalrii cablurilor. n plus, ele sunt mult mai fragile dect firele
metalice i sunt mai greu de ramificat.
Sunt cilindri lungi i flexibili cu diametru de 10-100m, prin
care razele luminoase se propag prin reflexii interne totale multiple
pe suprafaa lateral a fibrei; exist i fibre optice cu gradient ,
caracterizate de faptul c indicele de refracie este maxim n centrul
fibrei si scade treptat spre periferia ei asfel nct reflexia total a
luminii este mai complicat dect n cazul fibrelor optice simple.
Fibr optic are urmtoarele pri:
miezul centrul subire al fibrei pe unde circul lumina;
nveliul- materialul optic din afar care nconjoar miezul i
reflect lumin napoi n el;

 mediul protector- nveli de plastic care protejeaz fibra de

stricciuni i umezeal

2) TIPURI DE FIBRA OPTICA

Exista trei configuratii tipice de fibre optice:
monomod cu indice treapta;
multimod cu indice treapta;
multimod cu indice gradat.

FIBRE MONOMOD CU INDICE TREAPTA

O fibra monomod are un miez cu diametrul suficient de mic astfel

incat sa permita practic un singur mod de propagare a luminii.

Valori tipice ale dimensiunilor transversale pentru acest tip de

fibra sunt: diametrul miezului 2a < 10 m, iar diametrul invelisului
2b> 5 2a (125 m in mod tipic).
Prin acest tip de fibra razele de lumina se propaga fara reflexie
(axial) sau prin reflexii (para- axial). In consecinta, toate razele vor
urma aproape acelasi drum si deci vor parcurge fibra de la un capat
la altul aproximativ in acelasi interval de timp. Acesta este un
avantaj deosebit de important al fibrelor monomod care permite
reducerea drastica a dispersiei (un impuls care intra in fibra va
putea fi receptionat la celalalt capat deloc sau foarte putin
distorsionat sau alungit) chiar si pe distante foarte mari.
Aceasta permite obtinerea unei benzi sau rate de transfer mari
(cea mai mare dintre toate fibrele optice). Ca dezavantaj fata de
celelalte tipuri de fibre optice este dificultatea de a confina lumina in
fibra din cauza diametrului mic al miezului. Din aceasta cauza
fibrele monomod necesita surse de radiatie cu o caracteristica de
directivitate ingusta (divergenta mica) cum sunt diodele laser.
Costurile unui astfel de sistem sunt mai mari dar sunt
compensate de performantele cele mai bune: transmisii de mare
capacitate la mare distanta.

FIBRE MULTIMOD CU INDICE TREAPTA

Structura unei fibre multimod.

Valori tipice ale dimensiunilor transversale pentru acest tip de

fibra sunt: diametrul miezului 2a < 80 m, iar diametrul invelisului
2b 2 2a (125 m in mod tipic).
Diametrul mai mare al miezului decat la fibrele monomod
Permite propagarea razelor luminoase pe multiple cai. In consecinta
razele de lumina nu vor parcurge aceleasi traiectorii si deci timpul
lor de propagare va fi diferit. Un impuls luminos care se va propaga
prin fibra (si care este constituit din numeroase astfel de raze cu
inclinatii diferite fata de axul fibrei) va tinde sa se alungeasca in
durata (distorsionat). Astfel principalul dezavantaj al acestui tip de
fibra este banda/capacitatea de transfer mult mai mica decat la
fibrele monomod. Principalul lor avantaj este usurinta cu care poate
fi cuplata lumina in fibra datorita diametrului mare al miezului,
astfel incat sursele de lumina folosite pot fi si LED-uri.
Principala lor aplicatie este in sisteme de transmisie
nepretentioase, cu cost redus, de mica capacitate si de mica
distanta.

FIBRE MULTIMOD CU INDICE GRADAT

O fibra cu indice gradat are un miez cu un indice de refractie
neuniform: maxim in axul central al fibrei si descrescator spre
periferie. Daca la cele doua tipuri de fibra prezentate anterior lumina
se propaga prin reflexie totala interna (caz particular al refractiei) in
cazul de fata lumina se propaga prin refractie. Razele care se
propaga sub un anumit unghi (diferit de 0) fata de axul fibrei se
intersecteaza in mod continuu cu "interfete" de separare intre un
material mai dens si unul mai putin dens. In consecinta razele sunt
in mod continuu refractate, rezultand o continua curbare a lor,
traiectoriile lor devenind aproximativ sinusoidale.

Razele care intra cu unghiuri de incidenta mai mari vor urma

traiectoriile cele mai exterioare si deci cele mai lungi. Razele cu
unghiuri de incidenta mai mici vor urma traiectorii mai apropiate de
axul fibrei si deci cele mai scurte. Insa datorita faptului ca indicele
de refractie scade spre exteriorul miezului si viteza de propagare este
invers proportionala cu indicele de refractie, razele care se propaga
pe traiectoriile cele mai exterioare se vor propaga cu viteza cea mai
mare, deci intr-un timp aproximativ egal cu cel al razelor para-axiale.
Va rezulta o dispersie a unui impuls de intrare destul de mica (forma
optima a profilului de indice este cea parabolica). Acesta este
principalul lor avantaj fata de fibrele multimod cu indice treapta.
Valori tipice ale dimensiunilor transversale pentru acest tip de
fibra sunt: diametrul miezului 2a < 50 m, iar diametrul invelisului
2b 2 2a (125 m in mod tipic). Diametrul mare al miezului permite
cuplajul mai usor al luminii in fibra decat in cazul fibrelor monomod,
dar dispersia lor ramane totusi mai mare.
Aplicatii tipice care folosesc fibre cu indice gradat sunt
sistemele de transmisie la mica distanta care necesita o dispersie
redusa (rata de transfer mai mare).

3) PROPAGAREA LUMINII PRIN FIBRA OPTICA

Faptul ca un mediu dielectric transparent cu indicele de
refractie mai mare decat al mediului care il inconjoara poate ghida
lumina a fost demonstrat de JOHN TYNDALL in 1870, intr-un
experiment in care s-a folosit de un jet de apa. In mod analogic
lumina se poate propaga printr-o fibra optica fie prin reflexie totala
interna fie prin refractie. Felul in care se face aceasta propagare
depinde de modurile de propagare si de profilul de indice al fibrei.

Dac considerm dou surse luminoase obinuite (becuri

electrice) i le suprapunem lumina, nu observm nici un tip de
interferen pentru c lumina lor e incoerent. Acest fapt e datorat
procesului de emisie a luminii.
n cazul fenomenelor spontane i aleatorii, fiecare atom al
filamentelor incandescente emite flash-uri de lumin care au
serii de unde cu o durat de via n jur de 10 -8s. Considernd c
viteza luminii n aer este 3108 m/s, aceste serii de unde au o `
Pentru transmisia pe fibre optice este necesar s se gseasc o
surs luminoas ct mai coerent. Prin urmare, lrgimea spectral
va trebui s fie ct mai mic. Spre deosebire de diodele
electroluminiscente, dioda laser ofer, graie unei emisii stimulate, o
diferen de faz constant la o aceeai lungime de und. Prin
urmare, fenomenele de interferen apar n ghidul de und, ceea ce
poate fi constatat din faptul c lumina se propag doar sub unghiuri
bine determinate n miezul fibrei; prin determinate nelegndu-se
c propagarea are loc n direcii n care undele luminoase sunt
amplificate prin suprapunerea lor i prezint o interferen
constructiv. Undele luminoase capabile s se propage ntr-o fibr
optic sunt numite moduri (unde naturale).
4) ATENUAREA FIBREI OPTICE
Lumina care se propaga intr-o fibra optica ,sufer o atenuare,
adic are loc o pierdere de energie. Aceste pierderi trebuie sa ramana
mici, pentru a putea parcurge mari distante, fara regenatori
intermediari. Atenuarea fibrei optice este un parametru important
pentru efectuarea proiectarii instalrii cablurilor optice.Ea se
datoreaz, in principal, fenomenelor fizice: absorbie si difuziune.
Importanta acestor pierderi luminoase depinde, intre ele, de
lungimi de unda a luminii injectate. Din aceasta cauza este, in
general, util sa se msoare atenuarea fibrei optice in funcie de

unda( msura spectrala). Putem, astfel, determina gamele de unda

cu pierderi mici, deosebit de interesante pentru transmisia optica.
In timp ce fenomenul absorbiei nu se produce dect la lungimi de
unda precise, numite benzi de absorbie (de exemplu 1390 mm:
absorbia OH), pierderile luminoase prin difuziune exista pentru
toate lungimile de unda.
Pentru ca difuzia rezulta din fluctuaiile densitii (lipsa de
omogenitate) in fibra optica si cum aceasta are dimensiuni adesea
mai mici dect lungimea de unda a luminii, putem apela la legea de
difuziune a lui Rayleigh.
Aceasta spune: daca lungimea de unda d creste, pierderile prin
difuziune a scad cu puterea a4a a lui d.
5) Emitor pentru fibr optic
Acest modul poate primi la intrare semnale de curent
continuu, curent alternativ sau de tip TTL. El se compune din
amplificator de tensiune cu amplificare reglabil ntre 0 i 1, un
convertor tensiune-curent ce permite i reglajul curentului de lucru
al diodei emitoare un formator de impulsuri pentru intrarea TTL,
un receptor de tensiune pentru ieirea semnalelor electrice i
comutatoare pentru adaptarea impedanei de linie i comutarea
tipului de semnal la intrare.
ntr-un soclu cu 4 borne se implementeaz elementele
interanjabile ce conin diferite tipuri de diode emitoare. Panoul
sinoptic este prezentat mai jos.
1.Borne +15V; 2.Borne de mas; 3.Borne 15V; 4.Intrare semnal
analogic; 5.LED pentru modul DC; 6.LED pentru modul AC;
7.Comutator adaptare impedan la intrare; 8.Poteniometru de
reglaj amplificare (0..1); 9.Intrare cu semnale numerice; 10.LED
pentru modul TTL; 11.Comutator intrri; 12.Punct de msurare;
13.Poteniometru de reglaj al curentului de lucru al fotodiodei;
14.Soclu pentru elementele cu diode emitoare; 15.Borne pentru
msurarea tensiuni pe diod; 16. Borne de msurare a curentului
prin diod; 17.Ieire analogic; 18.Comutator adaptare impedan la
ieire.

6) Receptor pentru fibr optic

Acest modul servete la conversia semnalului primit prin fibra
optic n semnal electric i condiionarea acestui semnal.
ntr-un soclu cu 3 borne se implementeaz elementele
interanjabile ce conin fotodiode receptoare de diferite tipuri .
1.Borne +15V; 2.Borne de mas; 3.Borne 15V; 4.Soclu pentru
elementele cu fotodiode receptoare; 5. 13.Poteniometru de reglaj al
curentului de lucru al fotodiodei receptoare; 6. Punct de msurare;
7.Poteniometru de reglaj amplificare (0..1); 8.Ieire semnal; 9.LED
mod de lucru DC; 10.LED pentru modul AC; 11.Intrare semnal
electric analogic; 12.Comutator adaptare impedan la intrare;
13.Ieire TTL; 14.LED pentru modul de lucru TTL; 15.Comutator
pentru ieiri

Un prim amplificator permite reglajul curentului de lucru al

fotodiodei iar un al doilea amplificator, de tensiune, permite reglajul
amplificrii semnalului ntre 0 i 1.
Semnalele electrice pot fi aplicate pe o intrare BNC care este
conectat direct la primul amplificator. Dup acest amplificator
semnalul poate fi aplicat unui formator TTL cu ieire separat pe o
alt cupl BNC.
Dou comutatoare permit adaptarea impedanei la intrare i
ieire

7) AVANTAJELE FIBREI OPTICE

Principalul avantaj fa de cablul de cupru este c transmiterea
informaiei ntre dou puncte pe cablul clasic se face pe distane de
pn la 2 km, fa de 70 km n cazul fibrelor optice, iar cantitatea de
informaie este net inferioar n cazul cablului clasic.
1) Se pot acoperi distane foarte mari ntre beneficiari, fr a fi
nevoie s se regenereze semnalul. O fibr optic obinuit are o

atenuare de aproximativ 0.25 dB/km la o lungime de und de 1550

nm.
2) Capacitatea de transmisie este practic nelimitat, singura limitare
este aceea a sistemelor electronice.
3) Greutate proprie foarte mic. Dintr-un singur kilogram de
material proform se confecioneaz circa 38 km de fibr optic.
Aceste fibre sunt grupate ntr-un cablu, iar greutatea cablului optic
este mult mai mic dect a unui cablu echivalent din cupru.
4) Fibrele optice fiind construite din materiale non-metalice sunt
imune la interferene de natur electromagnetic.
5) Soluiile pe fibr optic sunt mult mai ieftine, iar securitatea
comunicaiei este asigurat odat prin forma digital a semnalului,
iar pe de alt parte prin faptul c in interiorul cablului nu se poate
conecta n derivaie dect n cazuri speciale, i cu ntreruperea
traficului pe durata lucrrii.
Tehnologia fibrelor optice a creat o mic revoluie n
telecomunicaii i transmisii de date prin faptul c nu exist limitare
din punct de vedere al capacitii de transport, materialele din care
sunt construite se afl n natur n cantiti (teoretic) nelimitate, iar
tehnologia semiconductorilor se afl n plin avnt.

Bibliografie
http://www.youngenergy.home.ro/Fibra
%20optica.html
http://sitemap.3x.ro/ne/newdesign/