PORTOFOLIU

Clin (file din poveste)

de Mihai Eminescu

Prezentarea tabloului
de natura

SARCHIZ ELENA

Poemul Calin (file din poveste) publicat in 1876

prelucreaza motivul folcloric al zburatorului.

In mentalitatea populara zburatorul este o fiinta supranaturala

care naste in sufletul fetelor tinere primii fiori ai iubirii.
Poemul are opt parti in care este infatisata dragostea unei fete de
imparat pentru Calin, zburatorul cu negre plete.
Alungata de la palat de catre tatal ei,tanara gaseste in codru un loc
ocrotitor unde aduce pe lume un pui de print.
Ultima parte a poemului prezinta descrierea padurii de argint ,in
care vor avea loc nunta fetei de imparat cu Calin si nunta
gazelor.

Cadrul natural in care se vor desfasura cele doua nunti

nu este real, ci imaginar,visat.

 Nunta lui Calin cu fata de imparat are loc intr-un

cadru natural de vis.
Lacul este personificat prin epitetul somnoros isi
misca apele lin emotionat si el. Aici se afla masa
mare intinsa ,la care sosesc invitatii la nunta.
Acestia sunt prezentati prin enumeratii, prin
epitete metaforice. Sosesc zmei, imparati,etc..
Apoi este adus Pepelea in prim plan, care este
socrul - mare, care sta pe tronul sau tapan si
drept.

 Cititorul paseste in decorul padurii de

argint,dupa ce trece prin alt taram ,cel al
padurii de arama.
In decor mai apare si iarba care pare de
omatsi cu imaginea florilor albastre care
tremur udesi imbalsameaza vazduhul.
Apoi poetul prezinta lacul somnoros si
insectele care populeaza padurea , fluturii,
albinele, greierii etc.

 Poetul descrie portretul miresei,vizual si

auditiv,in plina miscare,sugerandu-i rand
pe rand gingasia,emotia puternica,bucuria
si fericirea,frumusetea fizica,gratia miscari
si delicatetea fetei de imparat.
- La nunta participa si curteni,care isi ocupa
locurile dupa varsta si dupa rang.
Totul se desfasoara in sunetul lin al viorilor.

Apoi este descrisa nunta gazelor.

Elementul fantastic creste,nuntasi sunt
gazele,micile vietati ale padurii.
La nunta gazelor participa intreaga
colectivitate, pe cand la cea imparateasca
doar personaje din basme si curteni.

La prima nunta masa era pregatita dar aici

participa toti, fiecare dupa priceperea si rostul
lui , furinicile si albinele
Gazele apar personificate, poetul scotand in
evidenta insusirile lor (harnicie si pricepere).
Apoi este infatisat alaiul nuntii, in prim-plan
aflandu-se greierele insotit de nuntasii veseli.
Urmeaza caleasca o cojita de aluna trasa de
lacuste, in care sta mirele flutur , simbol al
cochetariei masculine, al lipsei de griji,un
aventurier capatuit si mandru de isprava sa .
Nunta gazelor este tipic taraneasca prin
organizare si desfasurare prin zarva si veselie.

Si pe masa imparateasca sare-un greier,

crainic, sprinten
Ridicat in doua labe, s-a inclinat batand
din pinteni;
El tuseste, isi incheie haina plina de
sireturi:
- Sa iertati, boieri, ca nunta s-o pornim si
noi alaturi.

Toamna frunzele colind,

Sun-un grier sub o grind,
Vntul jalnic bate-n geamuri
Cu o mn tremurnd,
Iar tu la gura sobei
Stai ca somnul s te prind.
Ce tresari din vis deodat?
Tu auzi psind n tind -E iubitul care vine
De mijloc s te cuprind
Si n fata ta frumoas
O s tie o oglind,
S te vezi pe tine nsti
Vistoare, surznd.

De treci codri de aram

De departe vezi albind

i-auzi mndra glsuire a pdurii

de argint

Acolo, lng izvoar, iarba pare de

omt

Flori albastre tremur ude n

vzduhul tmiet

Pare c i trunchii vecinici poart suflete sub coaj

Ce suspin printre ramuri cu a glasului lor vraj

Iar prin
mndrul
ntuneric al
pdurii de
argint
Vezi
izvoare
zdrumicate
peste
pietre
licurind;
licurind

Ele trec cu harnici unde i

suspin-n flori molatic,
Cnd coboar-n ropot dulce din
tpanul prvlatic,

Ele sar n bulgri fluizi peste prundul din rstoace,

n cuibar rotind de ape peste care luna zace.

Mii
de
fluturi
mici
albatri,mii de roiuri
de albine
Curg n ruri
sclipitoare peste flori
de miere pline,

mplu aerul vratic de mireasm i

rcoare
A popoarelor de mute srbtori
murmuitoare