Calin (file de poveste)

M.Eminescu- cel mai mare romantic European - pasionat de folclor Basmul Calin (file de poveste ) inspirat din basmul Calin Nebunul ; scris in 1876( anul de maturitate artistica a poetului) inspirat din mitul zburatorului, mit consemnat inataia oara de Dimitrie Cantemir in Descrierea Moldovei . George Calinescu il considera unul din 4 mituri fundamentale ale romanilor si ca tema a facut cariera in literatura(V. Alecsandri, Ion Heliade Radulescu si M.Eminescu) ; din Calin nebunul nu au fost retinute mult elemente ; are 8 parti dintre care 4= expozitiunea ; ~Rezumat pe momentele subiectului~ (fata plange ca iubitul a parasit-o=intriga ; refacerea cuplului=pct.culminant) deznodamantul reprezinta nunta fericitului cuplu ; treci- semnal al trecerii din lumea reala in cea imaginara ; motive specifice eminesciene(codrul, izvorul, floarea albaststra); codri de arama, padure de argint=explozia de culori; albind = creeaza impresia de tablou feeric ; De treci codri de arama de departe vezi albind Si-auzi mandra glasuire a padurii de argint. adverbul acolo=restrange perspectiva la un colt ; izvoarele(marca eminesciana)=miscarea perpetua ; fem. isvoara feminizeaza tabloul; sugestie olfactiva sugerata de popularul tamaiet; Acolo, langa isvoara iarba pare de omat, Flori albastre tremur ude in vazduh de tamaiet. principala fig. de stil e personif. ; codrul e insufletit de unspirit ascuns in trupul copacilor, simboluri ale eternitatii in devenire ; Pare ca si trunchii vecinici poarta suflete sub coaja Ce suspina printre ramuri cu a glasului lor vraja. curgerea monotona a izvorului pare ca masoara fiecare clipa ; peisajul e de o salbatica frumusete, perceptia se realizeaza prin toate simturile(vaz, auz,miros) ;

dimensiunii terestre i se adauga infinitul cosmic (razele lunii se oglindesc in lac fiind o punte intre pamant si cer) ; Iar prin mandrul intuneric al padurii de argint Vezi izvoare zdrumicate peste pietre licurind ; Ele trec cu harnici unde si suspina-n flori molatic, Cand coboara-n ropot dulce din tapsanul pravalatic, Ele sar in bulgari fluizi peste prundul din rastoace, In cuibar rotind de ape peste care luna zace. cuibar rotind de ape metafora unica prin puterea de sugestie deoarece toata lumea zice copca sau vartej din cate zice Arghezi ; muzicalitatea sugereaza verbe precum suspina, auzi, ori prin subst ca ropot dulce, mandra glasuire etc. ; urmatoarea secventa proiecteaza ceremonialul nuntii pe fundal de basm ; personajele participante la nunta sunt de poveste (imparati, FetiFrumosi, zmei, Pepele); poetul reuseste sa condenseze tot ceremonialul nuntii taranesti adaugandu-i si o atmosfera de basm prin personaje, prezenta soarelui si al lunii pe post de nuni cat si prin hiperbolizare ; in prin plan el s-a opus iubirii dintre cei doi, iar acum isi ocupa pozitia stand cu barba pieptanata pe perini si cu crengi il apar pajii de muscute si zaduf ; imparatul este ironizat pentru atitudinea sa intepata. Langa lacul care-n tremur somnoros si lin se bate, Vezi o masa mare-ntinsa cu faclii prea luminate, Caci din patru parti a lumii imparati si imparatese Au venit ca sa serbeze nunta gingasei mirese ; Feti-Frumosi cu par de aur, zmei cu solzii de otele, Cititorii cei de zodii si sagalnicul Pepele. Iata craiul socru mare, asezat in jilt cu spata, El pe capu-i poarta mitra si-i cu barba pieptanata; Teapan, drept, cu schiptru-n mana, sede-n perine de puf Si cu crengi il apar pagii de muscute si zaduf. aparitia mirilor e apropiata spatial si temporal prin acum si iata ; se insista asupra portretului miresei ; Acum iata ca din codru si Calin mirele iese, Care tine-n a lui mana mana gingasei mirese. Ii fosnea uscat pe frunze poala lunga-a albei rochii,

Fata-i rosie ca marul, de noroc is umezi ochii ; La pamant mai ca ajunge al ei par de aur moale, Care-i cade peste brate, peste umerele goale, Astfel vine mladioasa, trupul ei frumos il poarta, Flori albastre are-n paru-i si o stea in frunte poarta. portretul intruchipeaza un ideal de feminitate care imbina gratia cu gingasia; in plete sip e frunte ea poarta insemnele unicitatii(flori albastre,stea in frunte); Socrul roaga-n capul mesei sa pofteasca sa se puna, Nunul mare, mandrul soare si pe nuna mandra luna. Si s-aseaza toti la masa cum li-s anii cum li-i rangul, Lin vioarele rasuna, iar cobza tine hangul. in ultima parte se prezinta nunta gazelor ; panza de paianjen e un pod simbolic prin care trecem de la o lume la alta ; lumea insectelor are o organizare perfecta, fiecare isi indeplineste rolul. Trec furnici ducand in gura de faina marii saci, Ca sa coaca pentru nunta si placinte, si colaci ; Si albinele-aduc miere, aduc colb marunt de aur, Ca cercei din el sa faca cariul, care-i mester faur. in zugravirea neobisnuitului alai se folosesc numeroase figuri de stil(metaf, inversiuni ori epitete). Tonul e sagalnic, ironic ; Fluturi sunt fara griji si cuceritori ; Mirele cu mustata rasucita sta intr-o caleasca din coaja de aluna ; Mireasa viorica asteapta in spatele usii rusinoasa ; Iata vine nunta-ntreaga vornicel e-un greierel, Ii sar purici inainte cu potcoave d eotel; In vesmant de catifele un bondar rotund in pantec Somnoros pe nas ca popii glasuieste-ncet un cantec ; O cojita de aluna trag lacuste, podu-l scutur, Cu mustata rasucita sade-n ea un mire flutur ; Fluturi multi, de multe neamuri, vin in urma lui in lant, Toti cu inime usoare, toti sagalnici si berbanti ; Vin tantarii lautarii, gandaceii, carabusii, Iar mireasa viorica i-asteapta-ndaratul usii.