Karl Popper Debate

I.

Introducere

Formatul de dezbateri academice tip Karl Popper se axeaza de multe ori pe discutarea unor chestiuni
controversate, punand accentul pe devoltarea gandirii critice si a tolerantei pentru puncte de vedere
divergente. Pentru a facilita aceste scopuri, debaterii lucreaza in echipe de 3 si trebuie sa faca research
pe ambele parti ale fiecarei motiuni. Fiecare dintre echipe are ocazia sa ofere argumente si intrebari
echipei adeverse. La finalul oricarei runde de dezbateri, arbitrii ofera feedback, comentand asupra
greselilor logice, dovezilor si argumentelor pe care debaterii le-au adus in timpul meciului.
Debate-ul de tip Karl Popper ar trebui

Sa se axeze pe partea centrala (cum definiti partea centrala, in sensul de relevanta?) a unor
chestiuni controversate;
Incurajeze toleranta pentru puncte de vedere multiple;
Incurajeze dezvoltarea gandirii analitice;
Promoveze valorile muncii in echipa;
Sa dea ocazia debaterilor sa dezbata motiuni din campuri cat mai variate.

Dezbaterile au un rol nu doar in crearea de deprinderi si abilitati de argumentare si exprimare in

public, ci si in educarea participantilor in spiritul moralitatii, spiritului de echipa si fair-play-ului. In
acest sens, rolul arbitrilor este important nu doar in evaluarea laturii argumentative si retorice a
dezbaterilor, ci si in responsabilizarea celor dezbat. De aceea arbitrii trebuie sa respecte in orice
moment o serie de principii foarte clare:

II.

sa descurajeze orice fel de comportament non-etic care vine din partea cuiva implicat in
dezbateri;
sa faca abstractie atat de convingerile personale, cat si de eventuale cunostinte de specialitate
pe care le-ar putea avea cu privire la motiunea discutata;
sa nu trateze echipa careia ii da verdictul ca echipa care a avut dreptate, ci ca echipa care a
fost mai convingatoare in acea runda;
sa puna pe primul loc continutul dezbaterii si in plan secund maniera de prezentare;
sa evalueze dovezile in functie de criteriul calitativ si nu de cel cantitativ, punand pe primul
loc calitatea si relevanta dovezilor;
sa incurajeze vorbitorii sa vorbeasca intr-un ritm normal, care sa poate fi inteles de oricine, ca
si folosirea unui vocabular lipsit de elemente de jargon al dezbaterilor;
sa completeze fisa de arbitraj in asa maniera incat aceasta sa poata fi folosit in scop informativ
si educativ pentru debateri;

Regulile Formatului Karl Popper

Urmatoarele reguli care definesc scopurile si procedurile Dezbaterilor Academice de tip Karl
Popper, sunt facute sa se asigura ca debaterii, participand la astfel de runde, intra in meci cu
asteptari comune privind procedurile unei dezbateri academice. Arbitrii nu pot impune reguli
suplimentare asupra debaterilor.
Decizia unui arbitru intr-o runda de dezbateri academice este finala. Doar in cazul in care se
dovedeste ca o echipa a castigat o runda folosindu-se de dovezi falsificate, debaterii nefiind onesti
din punct de vedere intelectual, o decizie poate fi reversibila, dar doar inainte de incepere
urmatoarei runde de dezbateri, si numai atunci.
Incalcarile urmatoarelor reguli poate atrage de la sine scaderea punctajului, pierderea unei runde
de dezbateri. In cazul unor incalcari severe, un arbitru se va consulta cu Directorul de Turneu
inainte de a impune sanctiuni debaterilor. Directorul de Turneu, sau un comitet desemnat de
acesta, poate, in cazuri extreme, sa descalifice un arbitru, un debater, o echipa din cadrul
competitiei.
A. Motiuni si pregatire
1. In Debate-ul Karl Popper, mai multe tipuri de motiuni sunt acceptate. Motiunile trebuie sa
atinga punctual central al unor chestiuni controversate si sa fie formulate corect pentru a
facilita un background corect pentru dezbatere.
2. Research-ul sta in principal in datoria debaterilor, nu in datoria coachilor si profesorilor
acestora.
3. Pentru a permite un research eficient, motiunile vor fi anuntate cu cel putin o luna inainte de
turneu.
B. Intepretarea motiunii
1. Echipa afirmatoare are datoria sa intepreteze si sa defineasca motiunea.
Echipa afirmatoare trebuie sa intepreteze motiunea in felul in care ar fi rezonabil interpretata in
sfera publica. O echipa afirmatoare nu trebuie neaparat sa aduca o interpretare literala motiunii.
Obiectivul unei echipe afirmatoare este sa construiasca un caz adecvat pentru intepretarea pe care
a adus-o motiunii. In acest sens, echipa afirmatoare trebuie sa introduca unul sau mai multe
argumente in sprijinul motiunii pe care au interpretat-o si sa sustina acel caz pe parcursul rundei.
2. Echipa negatoare se opune pozitiei afirmatoare.
Echipa negatoare poata ataca intepretarea echipei afirmatoare in ceea ce priveste interpretarea
motiunii, daca cred ca aceasta nu este rezonabila.
Echipa negatoare poate contesta orice aspect al cazului afirmator, si poate oferi un caz propriu.
Spre exemplu, poate contesta intepretarea motiunii, bazele analitice si factuale ale cazului, sau
presupunerile nerostite ale cazului afirmator.
C. Reguli in timpul unui Debate Karl Popper

1. Researchul nu este permis in timpul unei runde

Researchul trebuie sa fi fost terminat inainte de inceperea rundei. Odata ce incepe o dezbatere,
participantii nu mai pot face research folosind internetul sau alte mijloace electronice sau de alta
factura.
2. Asistenta exterioara nu este permisa.
Nicio persoana nu poate face research in timpul debateului si apoi transmite aceste informatii in
mod direct sau indirect debaterilor. Debaterii pot consulta orice materiale au adus cu ei in cadrul
debateului.
3. Debaterii trebuie sa fie capabili sa aduca surse pentru citatiile directe.
Cand se refera la orice informative publica, debaterii trebuie sa fie pregatiti sa dea, la cerere,
detalii complete privind sursa de unde au obtinut informatia respectiva atat echipei oponente cat
si arbitrului. Citatia trebuie sa fie indeajuns de satisfacatoare pentru a permite oricarei terte
persoane sa acceseze acel material folosindu-se de citatie. Citatia include: numele autorului (daca
exista), data publicatiei, pagina, web-siteul etc.
4. Debaterii trebuie sa fie onesti din punct de vedere intelectual.
Elevii trebuie sa citeze argumente si statistici intr-un mod veridic si sa nu fabrice in nicio
circumstanta dovezi.
5. Debateul este o activitate de echipa.
Oricare echipa este compusa din 3 debateri care vor tine discursurile anuntate la inceputul rundei.
Debaterii isi pot schimba pozitia de la runda la runda.
III.

Formatul de Dezbateri Academice de tip Karl Popper

A. Afirmatorii si negatorii au timp egal la dispozitie pentru a-si prezenta argumentele

1. Un debate se compune din 10 parti. 6 dintre acestea sunt discursuri neintrerupte tinute de un
vorbitor desemnat. Celelalte 4 parti sunt cross examinations, si anume o serie de intrebari si
raspunsuri implicand un vorbitor din fiecare echipa.
2. Mai jos, partile unui debate Karl Popper
Discurs
Primul
Discurs
Constructiv
Afirmator
Cross Questioning
Primul Discurs Constructiv Negator
Cross Questioning
Discursul
de
Reconstructie
Afirmator
Cross Questioning

Vorbitor
A1

Timp
6 minute

N3 adreseaza intrebari A1
N1
A3 adreseaza intrebari N1
A2

3 minute
6 minute
3 minute
5 minute

N1 adreseaza intrebari A2

3 minute

Discursul de Reconstructie Negator

Cross Questioning
Discursul Conclusiv Afirmator
Discursul Conclusiv Negator

N2
A1 adreseaza intrebari N2
A3
N3

5 minute
3 minute
5 minute
5 minute

3. Fiecare runda are 16 minute, timp de pregatire (8 minute pentru fiecare echipa). Timpul nu
este programat in prealabil, iar impartirea acestuia ramane la discretia fiecarei echipe, inaintea
unui cross sau a unui discurs.
B. Fiecare discurs si fiecare cross are un scop specific.
1. Primul Discurs Constructiv Afirmator
In acest discurs, vorbitorul isi prezinta echipa si se declara de acord cu motiunea. Este de asteptat
ca echipa afirmatoare sa ofere argumentele complete pe care le are in favoarea motiunii, care pot
fi grupate in argumente majore si argumente minore. Chiar daca vorbitorii 2, 3 pot repeta anumite
puncte sau extinde, acest vorbitor trebuie sa pezinta cazul echipei sale in intregime, inclusiv
definitiile si criteriul, pe care le explica. Afirmatorul intai incheie cu o prezentare clara a pozitiei
afirmatoare.
2. Primul Cross Negator
Cei 2 debateri implicati se vor aseza cu fata catre public (si nu unul catre celalalt). Vorbitorul 3
negator va adresa intrebarile si nu va construi scurte discursuri in timpul alocat. Vorbitorul
afirmator va raspunde la aceste intrebari si nu va contrui scurte discursuri in timpul alocat. A1
poate face concesii in acest discurs, dar pentru a fi luate in considerare de catre arbitru, trebuie sa
fie capitalizate in discursul imediat urmator al echipei negatoare.
Ceilorlalti membri ai echipei nu le este permis sa ajute membrii participanti la cross in timpul
acestuia. In timpul cross-ului, numai cel care adreseaza intrebari va adresa intrebari si numai cel
care este desemnat sa raspunda la intrebari va raspunde. Nicio comunicatie orala intre cei
implicati in cross si membri echipelor lor nu este permisa.
3.

Primul Discurs Constructiv Negator

Al doilea negator isi prezinta echipa si se declara impotriva motiunii. Accepta sau ofera alte
definitii/criteriu, doar daca motiveaza explicit aceasta decizie. Ca si echipa afirmatoare in primul
discurs, echipa negatoare trebuie sa ofera o argumentare completa in acest punct al dezbaterii
(impotriva pozitiei afirmatoare). Daca definitiile sau criteriul nu sunt contestate in acest discurs,
acestea raman valide pe parcursul dezbaterii. Negatorii trebuie sa atace argumentele afirmatorilor (nu
neaparat in totalitatea lor?) si au dreptul, dar nu sunt obligati sa aduca argumente proprii
impotriva motiunii. Prezinta respingeri directe la fiecare dintre argumentele echipei afirmatoare,
urmand structura cazului afirmator. Prezinta pledoaria constructiva negatoare. Incheie cu o prezentare
clara a pozitiei negatoare si utilizeaza raspunsurile din CX.

4.

Primul Cross Afirmator

Regulile Primul Cross Negator se aplica si in acest context.

5. Discursul de reconstructie afirmator

Reafirma pozitia echipei sale. Resustine definitiile/criteriul daca acestea au fost atacate, sau le
respinge pe cele aduse de negatori. Reconstruieste cazul afirmator argument cu argument,
folosind structura cazului afirmator. Extinde argumentele avansate de primul vorbitor. Ofera noi
dovezi si reia aspectele importante din dovezile prezentate dj. Resustine argumentele neatacate/
Respinge in ordine argumentele pledoariei constructive negatoare. Utilizeaza raspunsurile din
CX.
A2 are 2 scopuri in acest discurs. Mai intai, acest vorbitor, trebuie sa contracareze atacurile aduse
de echipa negatoare la adresa cazului afirmator. In al doilea rand trebuie sa contraargumenteze un
eventual caz propriu negator. Daca A2 nu contraargumenteaza un anume argument, atunci acesta
sta in picioare in favoarea echipei negatoare. Dovezi, rationamente, analogii exemple noi pot fi
prezentate, dar nu argumente constructive noi
6. Al doilea cross negator
Regulile Primul Cross Negator se aplica si in acest context.
7. Discursul de reconstructie negator
Negatorul 2 are un scop analog vorbitorului 2 afirmator. In acest punct in dezbatere, poate fi deja
atrasa atentia arbitrului cu privire la argumentele abandonate de echipa afirmatoare. Dovezi,
rationamente, analogii exemple noi pot fi prezentate, dar nu argumente constructive noi.
8. Al doilea cross afirmator idem
9. Discursul conclusiv afirmator
Discursul A3 concentreaza dezbaterea asupra problemelor decisive. Atrage atentia arbitrilor asupra
aspectelor relevante in opinia echipei sale. Explica de ce definitiile afirmatorilor raman valabile;
Prezinta balanta cazurilor. Explica de ce criteriul afirmatorilor este mai bun decat cel negator.
Folosind structura cazului afirmator/negator, explica relevant fiecarui argument si arata cum au reusit
afirmatorii sa impuna argumentele. Prezinta si solutioneaza ariile de conflict, pe argumentele
dezbatute complet. Analizeaza argumentele importante pentru arbitri. Prezinta concluzia echipei sale .
Utilizeaza raspunsurile din CX.
Rolul vorbitorului 3 afirmator este unul reactiv. El/ea trebuie sa se comporte ca un arbitru
partinitor(?) care incearca sa explice de ce echipa sa a castigat meciul. Acest debater va
identifidica ariile de conflict si va indica cele mai importante puncte de decizie. Nu este

neobisnuit pentru A3 sa renunte la anumite argumente pentru a avea mai mult timp pentru cele
mai importante puncte. In acest punct, nu mai pot fi prezentate nici dovezi, nici argumente noi.
10. Discursul conclusiv negator.
In esenta acest discurs este analog celui de A3. Arbitrii trebuie sa fie foarte atenti la introducerea
unor argumenet noi in acest punct, in special pentru ca echipa adversa nu mai are timp sa
raspunda. Orice argumente noi vor fi ignorate de catre arbitru.
IV.
A.
1.
2.
3.
B.
C.
D.
E.

Rolul Arbitrului:
Un arbitru trebuie:
Sa se asigura ca debateul decurge conform regulilor mai sus enuntate.
Se se asigure de respectarea tuturor regulilor care cad in incidenta arbitrului.
Sa nu adauge, impuna sau sa-si bazeze decizia pe o regula neinclusa in standardele mai sus
mentionate.
Un arbitru trebuie sa se consulte cu directorul de turneu privind regulile pentru feedback oral
si anuntarea deciziilor.
Decizia unui arbitru trebuie sa se bazeze pe continutul unui debate.
Decizia unui arbitru trebuie sa se bazeze pe performanta unei echipe ca intreg si nu pe evolutia
vorbitorilor individuali. Consecventa este ceea ce aduce succesul unei echipe de dezbateri.
Sub nicio circumstanta poate un arbitru sa isi modifice decizia sau punctajele obtinute de
debateri dupa o discutie cu echipele implicate.

Luarea deciziei
Decizia asupra echipei castigatoare intr-o runda se poate dovedi adesea un lucru foarte dificil.
Dezbaterile la finalul carora castigatorul este foarte clar sunt rare, iar cele in care ambele echipe si-au
facut datoria in mod ireprosabil sunt si mai rare. Indiferent de situatie, in calitate de arbitri ar trebui
sa va luati cateva minute la finalul rundei pentru a va pune gandurile in ordine. Incercati sa puneti
continutul inaintea prezentarii si sa luati o decizie in baza analizei balantei cazurilor si ariilor de
conflict din runda.

Daca ambele echipe si-au indeplinit obligatiile perfect, arbitrul va stabili echipa castigatoare in
functie de ariile de conflict si de relevanta acestora. Responsabilitatile de baza ale echipelor sunt :

Echipa afirmatoare:
1) prezinta interpretarea temei, definitiile termenilor cheie si enunta Criteriul/Scopul afirmator ;
2) prezinta, demonstreaza si reconstruieste argumentele cazului afirmator ;
3) respinge argumentele cazului negator;

Echipa negatoare:
1) prezinta pozitia pe care echipa negatoare o adopta fata de interpretarea, definitiile si
Criteriul/Scopul afirmator;
2) respinge argumentele cazului afirmator;
3) prezinta, sustine si reconstruieste argumentele cazului negator;
Echipa negatoare este incurajata sa aiba caz propriu

C. Acordarea punctajelor individuale

Este rolul arbitrilor sa evalueze si sa puncteze prestatiile individuale ale vorbitorilor si sa realizeze o
ierarhie a discursurilor in functie de impactul in runda. Astfel, se acorda cate un rang fiecarui
vorbitor, de la I la VI. Cel mai bun vorbitor al dezbaterii va primi rangul I, iar cel mai slab rangul VI.
In plus, fiecare
vorbitor va primi un punctaj pentru prestatia sa, dintr-un maxim de 30 de puncte. Arbitrul poate
acorda acelasi punctaj pentru doi sau mai multi vorbitori, dar rangurile trebuie sa fie diferite.
Punctajul total al echipei castigatoare trebuie sa fie mai mare sau egal cu cel al celeilalte echipe, iar
rangul cumulat sa fie mai mic. In cazuri exceptionale este permisa situatia low-points win, dar acest
aspect se motiveaza explicit pe foaia de arbitraj si in fata organizatorului turneului.

Punctajele individuale se acorda luand in calcul urmatoarele elemente (max 30 puncte)

Argumentarea (15 puncte, din care dovezile 5 puncte)
rationamentele si dovezile: Sunt rationamentele si dovezile adecvate argumentelor? Le probeaza?
Dovezile sprijina argumentele?
respingerea si reconstructia: Este vorbitorul capabil sa respinga cazul echipei oponente si sa
reconstruiasca propriul caz? A gasit inconsistente sau goluri in rationamentul oponentilor?
analiza: In ce masura vorbitorii au inteles tema si sunt capabili sa prezinte argumente clare si
explicatii pentru acestea?
Sarcina de rol (5 puncte)
responsabilitatile vorbitorilor: Cat de bine isi indeplineste vorbitorul sarcina de rol? Cat de
directionat si de clar pune intrebari si raspunde in chestionarea incrucisata?

Prezentare (5 puncte)
stilul: Are vorbitorul un stil dinamic, persuasiv, atragator? Este usor de inteles, fluent ?
organizarea discursului : Sunt cazurile construite de o maniera clara si eficace? Sunt legaturile dintre
argumente usor de inteles?
Fair play (5 puncte)
Fair play : Se descurajeaza atitudinile non-etice, atacurile la persoana sau dispretul fata de echipa
adversa.
C. Conventii generale pentru situatii disfunctionale

Nu exista o reteta universala sau un algoritm generic de judecare a rundelor in situatii de

disfunctionalitati, dar exista cateva conventii cu privire la cuantificarea diferitelor situatii care pot
aparea. Astfel,

1) Daca afirmatorii nu ofera definitii sau definitiile propuse nu sunt rezonabile, iar negatorii nu
semnaleaza aceasta problema, ambele echipe sunt penalizate la nivelul punctajelor individuale ale
primilor vorbitori, problema definitiilor nejucand nici un rol in acordarea deciziei.
2) Daca exista definitii diferite cu relevanta pentru sistemul de argumentare, atunci ele vor fi
prezentate in balanta cazurilor cu posibilitatea constituirii in arie de conflict. Castigarea ariei de
conflict pe definitii nu asigura in mod automat castigarea rundei. Trebuie luate in calcul si celelalte
arii de conflict.
3) Daca o echipa nu are obiectii cu privire la Criteriul/Scopul echipei adverse, desi exista disfunctii,
arbitrul nu isi bazeaza decizia pe propriile opinii, ci penalizeaza ambele echipe la nivelul punctajelor
individuale ale primilor vorbitori, luand decizia pe ariile de conflict.
4) Daca o echipa are obiectii cu privire la Criteriul/Scopul propus de echipa oponenta, atunci trebuie
sa demonstreze ca acel Criteriu/Scop nu este relevant pentru motiunea sau cazul prezentat si sa
propuna o alternativa.
5) Analiza criteriilor se realizeaza prin balanta cazurilor fara a constitui arie de conflict. Castigarea
analizei criteriilor nu duce in mod automat la castigarea rundei.
6) Daca o echipa aduce o dovada contradictorie cu o alta dovada adusa in runda, este datoria ei sa
explice de ce o dovada ar trebui luata in considerare si cealalta nu. Daca nu reuseste sa arate acest
lucru, arbitrul face abstractie de ambele dovezi prezentate si poate penaliza ambele echipe la nivel de
punctaj individual.