Sunteți pe pagina 1din 11

100 de ani de nemurire

Alexei Mateevici

Limba noastră
• 28.03.1888 se naște în Căinari
în familia preotului Mihail
Mateevici şi a Nadejdei Neaga.

• Copilăria și-a petrecut-o în satul


Zaim, unde astăzi se află Casa-
muzeu Alexei Mateevici.
Studii
• 1897 - Școala Teologică din Chișinău,
pe care o termină în 1902, “cu
privilegii”( cu laude).
• 1902 – Seminarul Teologic, Chișinău.
• 1910 – Academia Teologică din Kiev.
• Cunoștea limbile greacă, latină, slavonă, franceză,
germană și rusă.
Activitatea literară
• 1906 – la vârsta de 18 ani debutează în
ziarul Basarabia cu poeziile Eu cânt, Țara.

• Este cunoscut ca poet, publicist, traducător,


prozator, folclorist.
Domenii de activitate
• 1914 – profesor de limba greacă la Seminarul Teologic,
Chișinău.

• 1915 - Este înrolat ca preot militar şi ajunge pe frontul


de la Mărăşeşti.
• Doi ani al Primului Război Mondial a purtat rasa
preotească şi a fost părintele sufletesc al soldaţilor,
mobilizaţi pe front. A împărţit  cu dânşii toate lipsurile
şi nevoile, bolile şi grozăviile războiului.

Trecerea în neființă
Poetul s-a îmbolnăvit de tifos
• și s-a stins din viață la
• 13 august 1917,  la spital în  Chişinău.

• A fost  înmormântat la Cimitirul Central de pe strada


Armenească.

• În anul 1934 la mormântul său a fost ridicat un bust realizat de


sculptorul Alexandru Plămădeală, pe care-l cunoştea și cu care s-
a împrietenit în 1910.
Poezia Limba noastră
• 1917 participă la Congresul învățătorilor din
Basarabia.

• În cuvântarea sa a menționat unitatea limbii și a


literaturii din Basarabia, cu cea de peste Prut:
Trebuie să ştim că suntem români. Aceasta
trebuie să le-o spunem şi copiilor şi tuturor
celor neluminaţi.
• Originalul poeziei s-a păstrat până astăzi într-un caiet
manuscris, intitulat: Al. Mateevici, Versuri, 1917, iunie,
Mărărești (Moldova).

• 21 iunie 1917 - a fost tipărită poezia Limba noastră.


• Ulterior, a fost retipărită în peste 150 de ediții: cărți,
antologii, manuale școlare, calendare, reviste și ziare.

• 1939 – compozitorul Alexandru Cristea a pus aceste


versuri pe note.
Poezia este o odă limbii române.
Conține 12 strofe.

• Primele 8 strofe reprezintă o definiție a limbii:


cântec, foc, moșie, comoară, veșnicie, cer și țară.

• Ultimele 4 strofe sunt un îndemn de a păstra cu


sfințenie limba strămoșilor, a vorbi limba română
corect și frumos.
Imnul  de stat al Republicii Moldova
• La 22 iulie 1995 deputații din Parlamentul
Republicii Moldova au aprobat strofele 1, 2, 5, 8 și
12 ale poeziei Limba noastră drept imn național și
oficial al Republicii Moldova.

• Muzică - Alexandru Cristea, aranjament - Valentin


Dînga. 
Наш язык, наш клад нетленный Наш язык — узор прекрасный,
От безверия укрытый, Кодры, шорох листопада.
Свет жемчужин драгоценных, Плёс Днестра, в котором ясно
Над отчизною разлитый. Догорают звёзд лампады.
   
Наш язык — душа живая Потому он свят до боли,
Пробуждённого народа. Что на нём в отцовском крае
Он воспрянул, разрывая И оплакивают долю,
Сна мертвящие тенета. И застолье воспевают.

Соберите свет жемчужин


С ярким радужным отливом —
И пред вами хлынет дружный
Новых слов поток бурливый.