i vorbim n Limba Noastr, Limba mamei, limba cea, Care-ai plns-o i-ai cntat-o i-ai visat-o dumneata.

Opera:
Cntreul limbii noastre:Omagiu lui [Link]/[Link] [Link];Red. De [Link];[Link]. de [Link].-Chiinu:Lit. artistic, 1988.-198p. Mateevici Alexei Opere n dou volume. Ed. critic, note, comentarii, variante de [Link], [Link] i [Link] de [Link]. Ch.:tiina, 1993-624 p.-(Motenire). Mateevici Alexei n zarea anilor .Poezie, proz, [Link]:Litera, 1998- 344 p. Printe al Limbii Noastre. nchinare ctre Mateevici n versuri de [Link]. [Link] de [Link]:red. revisteiBasarabia,1992- 144 p. Pagini alese./ [Link]; [Link] A:Hropotinscii.-Ch.; Lit. artistic, 1985. -148 p.- (Serie pentru biblioteci). Scrieri alese / Ediie ngr.i pref. de [Link] i [Link].-Ch.; Lumina, 1977.- 120 p. Levina S. Alexei Mateevici.- Ch.; Cartea Moldoveneasc, 1978 .- 86 p.-(Gnditorii moldoveni).

Nicolae Esinencu

Tabel cronologic:
1888 - La 27 martie se nate la Cinari, fostul jude Bender, Alexei Mateevici, primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin prile Sorocii, cstorit cu Nadejda (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Cuani. 1893 - Prinii se mut cu traiul in satul Zaim. Aici micul Alexei invat la scoala primar i se familiarizeaz cu frumoasele poveti i balade, pe care le aude de la prinii si, precum i de la tranii de prin partea locului. 1897 - Este inscris de prini la coala teologic din Chisinau, pe care o termin (conform adeverinei de absolvire) in 1902, "cu privilegii" 1902-1910 - i urmeaz studiile la seminarul teologic. Face cunostint i se mprietenete cu viitorul sculptor Alexandru Plmdeal (1880- 1940), care studia si el la seminar in aceiai perioad. 1906 - La 24 iunie, la numai 43 de ani, inceteaz din viaa tatal lui Alexei Mateevici. 1907 - In primele numere ale ziarului "Basarabia" ii apar poeziile "aranii", "Eu cant", "ara". Tot aici publica articolele "Sfntul Vasile - Anul Nou in obiceiurile moldovenilor basarabeni" (nr.1) si "Din cantecele poporane ale Basarabiei" (nr.11). 1910 - Devine student la Academia teologic din Kiev, pe care o absolvete in 1914. In aceiai ani, dupa mrturisirea unui coleg, "Mateevici tria ca ntr-o betie a cititului". Traduce mult din literatura rus clasic si studiaz trecutul istoric si cultural al

poporului su. 1910- 1911- Public in "Chiineovschie eparhialinie vedomosti" (nr.45, 49, 52 din 1910 si nr.42 din 1911) studiul lingvistic "Momente ale influenei bisericeti asupra originii si dezvoltrii istorice a limbii moldoveneti", precum i articolele "Motive religioase in credinele i obiceiurile moldovenilor basarabeni" (nr.9, 13, 14), "Bocetele funerare moldoveneti" (nr.38, 39, 40, 41). 1912 - Vede lumina tiparului (Chiineovschie eparhialinie vedomosti, nr. 12, 13, 19, 22, 23) articolul "Schit a traducerilor moldoveneti religioase i de trai". 1913 - Apare in revista "Luminatorul" (nr. 8, 9, 10, 11) studiul "Mitropolitul Gavril Bnulescu - Bodoni". 1914 - Se cstorete cu Teodora Borisovna Novischi, absolv Academia teologic i se intoarce la Chiinu. La 22 septembrie e numit provizoriu profesor de limba greac la seminarul unde invtase. 1915 - ine o cuvntare in faa absolvenilor seminarului din Chiinu. La 23 iunie viziteaz strvechea biseric din Cueni, pe care o gsete "uimitor de bine pstrat". 1917 - In vara acestui an scrie poeziile: "Vd prbuirea", "Cntec de leagan", "Basarabenilor", "Frunza nucului", "Unora" .a. La 17 iulie plsmuiete poezia "Limba noastra", poate cea mai frumoas od inchinat limbii romne. La 13 august (stil vechi), bolnav de febr tifoid, se stinge din viat la spitalul nr.1 din Chisinau i este inmormntat la cimitirul central de pe strada Armeneasc. 1934- la mormntul su a fost ridicat un bust realizat de sculptorul Alexandru Plmdeal, pe care-l cunostea din 1910.

Casa muzeu Alexei Mateevici

Biblioteca Public Costeti

Aprecieri:
Alexei Mateevici ar fi fost un poet mare dac tria. Numai Eminescu a mai tiut s scoat atta mireasm din ritmurile poporane George Clinescu
Limba noastr-i o comoar

Limba noastr

Talentat traductor, autor a zeci de articole i studii(de folcloristic, n primul rind), culegtor de folclor, [Link] s-a impus n literature romn prin poeziile sale originale, mai ales prin acelea n care dragostea fa de ar i de cei umilii e preponderent. Ion Nu Alexei Mateevici este autorul unei opera destul de vaste ca volum, chiar impresionant, dac ne gndim c activitatea sa a durat doar ani numra. Mai presus de toate el a fost un poet foarte nzestrat i un traductor iscusit, care ne-a transmis prin filiera cugetului curat i prin pioenia sufletului su vederile, tririle, visurile ce l-au animat, psurile ,doleanele, nzuinele rnimii basarabene pe care a iubit-o aa de mult. Efim Levit Micarea de renatere naional din Moldova de Est l-a reactualizat pe Alexei Mateevici, l-a valorificat n ansamblu i i-a nlat o statuie de apostol al neamului: el a devenit n fond cel de-al doilea poet naional, dup Eminescu. Mihai Cimpoi

n adncuri nfundat Un irag de piatr rar Pe moie revrsat.

Limba noastr-i foc, ce arde ntr-un neam, ce fr veste S-a trezit din somn de moarte, Ca viteazul din poveste.

Limba noastra-i limb sfnt, Limba vechilor cazanii, Care-o plng i care-o cnt Pe la vatra lor ranii

Alexei MateeviciFurar de piatr rar

Alexei Mateevici

2013