CALIN (FILE DIN POVESTE) TEZA

Poemul Calin(file din poveste) isi are originea intr-un basm popular pe care Eminescu l-a cules si l-a versificat, fapt care explica tittlul poemului cu precizarea din paranteza. Ultima parte a poemului este impartita in trei frgmente : cadrul natural,nunta fetei de imparat, nunta gazelor. Prima parte a fragmentului studiat este o descriere poetica in versuri. Gasim toate trasaturile unui pastel. Imaginea naturii este prezentata prin prisma starii sufletesti a eului liric. Martora a acestui eveniment atat de important precum nunta este natura care primeste un aer de sarbatoare, prin personificare este umanizata si participa la fericirea celor doi tineri. Ca sa ajungi in locul unde are loc evenimentul trebuie sa treci ca in basme anumite obstacole de treci codrii de arama, de departe vezi albind si-auzi mandra glasuire a padurii de argint . Locul este bine precizat acolo langa izvoare . Desi este noapte , totul este plin de umina si de culoare. Albul este culoarea dominanta, completat de argintiu si albastru. Epitetul cromatic : padure de argint, flori albastre contribuie la realizarea imaginilor vizuale. La fel comparatia iarba pare de omat . Toate aceste imagini vizuale sunt indroduse de catre verbul vezi . Peisajul este perceput prin toate simturile. Imaginilor vizuale li se alatuara si imaginile auditive introduse de verbul auzi . Totul prinde viata : auzi mandra glasuire a padurii de argint, pare ca si trunchii vecinici poarta suflete sub coaja, Ce suspina printre ramuri cu a glasului lor vraja . Izvoarele zdrumicate suspina in flori malatec. Toata aceasta atmosfera este imbalsamata de un miros tainic sugerat de catre epitetul tamaiet . Tot acest peisaj paradisian, feeric este transfigurat de lumina lunii, care zace in cuibare rotind de ape. Verbul zace nu mai are sensul lui propriu ci sensul figurat, care sugereaza contopirea intr-o armonie perfecta a elementelor cosmice cu elementele terestre. Ultima parte a fragmentului folosind hiperbola si repetitia reda viata micilor vietuitoare prinse si ele intr-o atmosfera de sarbatoare in aerul varatec.

Impresioneaza un epitet care reda o imagine auditiva sarbatori murmuitoare . Aceasta lume a micilor vietuitoare va fi prinsa sub o lupa la sfarsitul fragmentului, cand descrie o nunta a micilor vietuitoare. Sugerand deplina armonie , nu numai dintre oameni si dintre cer si pamant ci si dintre regnul animal si cel vegetal. Imagini deosebite creeaza Eminescu cu ajutorul metaforei. Exista doua metafore prin care se adreseaza vazului bulgari fluizi si cuibar rotind de ape si una care se adreseaza auzului mandra glasuire Metafora este procedeeul artistic sau figura de stil prin care se inlocuieste un cuvant cu sens propriu cu sens figurat pe baza asemanarilor dintre cei doi termeni. Am putea spune ca metafora este o comparatie prescurtata , deoarece lipseste primul termen. La baza metaforei sta un transfer de sens de la propriu la figurat. Metafora este figura destil specifica poeziei , iar in poezia moderna este f greu de descifrat. Partea a doua a poemului este nunta fetei de imparat cu frumosul Calin. Aflam de ce padurea este atat de mandra si sarbatoreasca : pentru ca ocroteste cel mai important eveniment din viata omului, nunta. Langa lacul care personificat se bate somnoros si lin se vede o masa cu faclii prea luminate . Exista elemente reale specificeoricarei nunti. Masa, oaspetii f numerosi veniti din toate colturile, in centrul atentiei mireasa. Oaspetii sunt asezati la masa cul li-s anii cum li-i rangul, adica dupa varsta si gradul de rudenie, la loc de cinste sunt asezati nasii , buna dispozitie este intretinuta de muzica( iara cobza tine hangul). Intalnim insa elementele fantastice in invitatii care sunt zmei cu solzi de otele, cititiori de zodii si segalnicul Pepele. Nasii sunt mandrul soare si mandra luna . In centru atentiei ca la orice nunta este mireasa. Portretul acesteia impresioneaza prin gingasie si culoare. Pare desprins de pe panza unui pictor genial. Frumusetea fetei este de fapt idealul frumusetii feminina a omului din popor. Fata nu este alta decat o Ileana Cosanzeana, o zana a zanelor din moment ce poarta semnul distinctiv al acestora, o stea in frunte . Celelalte afirmatii aseaza fata in randul fetelor din popor : fata-i rosie ca marul, de noroc i-s umezi ochii, vine mladioasa , trupul ei frumos il poarta . Se insista asupra gingasiei, frumusetii, gratiei deosebite prin descrierea parului. Metaforic este prezentat parul de aur , care ii cade peste brate atingand pamantul. Versurile au o muzicalitate deosebita datorita aliteratiei si asonantei.

Partea a treia este nunta micilor vietuitoare, nunta gazelor. Acele sarbatori murmuitoare abia amintite se dovedesc sarbatori in lumea micilor vietuitore. Acum elementul fantastic predomina , deoarece prin personificare lumea marunta a gazelor primeste insusiri omenesti si imita oamenii. Talentul poetului este scos in evidenta de faptul ca a stiut sa potriveasca insusirile oamenilor cu insusirile gazelor.Astfel asistam la o nunta obisnuita din satele romanesti , personajele insa fiind din regnul animal:mirele este fluturele care sta intr-o cojita de aluna trasa delacuste. In jurul lui sunt invitatiifluturi multi din multe neamuri, toti segalnici si berbanti. Ca la orice nunta apare vornicul , in cazul nostru greierul. In jurul lui sunt multi gura-cascaii sar purecii inainte cu potcoave de otelPreotul este un bondar rotund in pantec, care glasuieste incet un cantec. Nu lipsesc lautarii care sunt tantarii, gandacii, carabusii. Astfel furnicile ca niste gospodine aduc faina mari saci ca sa coaca pt.nunta si placinte si colaci. Albinele aduc miere , aduc colb marunt de aur ca cercei din el sa faca, cariul care-i mester faur. Fragmentul se incheie cu o scena comica care are la baza tot personificarea. Pe masa imparateasca sare un greier sprinten se ridica in doua labe, tuseste, isi incheie haina plina de sireturi si cere voie sa porneasca nunta alaturi de fetele imparatesti. Poetul sugereaza astfel armonia dintre lumea oamenilor si lumea micilor vietuitoare. Poemul Calin (file din poveste) este o capodopera nu numai a literaturii romane ci si a literaturii universale.