RELIGIA N

ANTICHITATE
N GRECIA I LA ROMA

PLANUL ROMEI ANTICE

INTRODUCERE

Poporul roman s-a nscut n provincia LATIUM, cu capitala n

cetatea Roma.
Aceast cetate se afl n centrul Italiei, avnd ca vecini: la
nord- ETRURIA, iar la sud MAGNA GRAECIA, a doua patrie
a grecilor.
Dup anul 753, anul ntemeierii Romei de ctre Romulus,
Roma a devenit ncetul cu ncetul centrul vieii sociale i
religioase al unui vast imperiu i al unei vorbiri frumoase care
a reusit s nlocuiasc limbile vechi ale multor popoare ce iau gsit a doua patrie n Europa.
Roma a crescut astfel n importan i pe plan religios pe
msur ce stpnirea roman a cuprins toate rmurile Mrii
Mediterane

IZVOARE

Literare: De re rustica, scris de CATO, unde se pstreaz

rituri i formule magice i religioase
De natura deorum, scris de CICERO
Aeneida lui VERGILIUS
De civitate Dei a FERICITULUI AUGUSTIN
Saturnalia lui MACROBIUS,
i alte lucrri vechi romane i cretine.
Un preios ajutor n cunoaterea unor aspecte ale religiei
romane ni-l ofer monedele, statuile, basoreliefurile i picturile
romane, altarele i alte vestigii care au ajuns pn la noi.

DIVINITILE

ZEUS

Romanii il numeau JUPPITER.

Era divinitatea suprema, stapanul
Universului si personifica cerul,
fiind de asemenea si protectorul
intregii naturi, al bunastarii
oamenilor si al vietii sociale.
Chiar si numele , insemnand cel
plin de raze ,stralucitorul, ii atesta
calitatea de zeitate celesta.
Atributul lui era fulgerul.

Hera
Hera (Iunona la romani) era regina
zeilor,patroana a casatoriei si a
maternitatii,personificare feminina a
cerului, dar si a pamantului si
protectoare a ogoarelor. Extrem de
geloasa, ea se razbuna adesea pe
cuceririle sotului sau Zeus. Era
reprezentata ca prototipul unei
frumuseti robuste

Poseidon
POSEIDON
Poseidon era zeul marii,
responsabil de producerea
cutremurelor, a furtunilor
de pe mare si a eruptilor vulcanice,
dar si protector al marinarilor,
al pescarilor si al acelora ce
doreau sa cunoasca marea.
Era reprezentat ca un barbat voinic,
cu barba, coroana si tinand in
mana semnul sau distinctiv: tridentul.
In mitologia romana apare
sub numele de Neptun.

Hestia

VESTA

Despre Hestia nu se cunosc multe

legende. Tot ce se stie despre ea
este ca i-a refuzat pe Poseidon si,
mai tarziu, pe Apollo si a cerut fratelui
sau dreptul de a ramane fecioara pentru
totdeauna. Ea simboliza puritatea foculu
i din vetre, a focului care ardea jertfele
muritorilor. Mult mai cunoscuta este
zeita romana Vesta, cu care se identifica
si careia ii era inchinat un templu pe
colina Palatinului din Roma, unde
slujeau preotese numite vestale.

Demetra
CERES
Demetra, zeita recoltei, agriculturii
si fertilitatii, i-a daruit lui Zeus o
fiica,
pe Persefona, rapita de Hades si
dusa
in Infern. Stapanul zeilor a hotarat
mai
apoi ca aceasta sa stea noua luni
cu
mama sa si trei cu Hades.
Echivalentul roman al
acestei zeite este Ceres.

Atena

MINERVA

Atena "cu ochi de azur" era

zeita intelepciunii, a razboiului dar
si, in acelasi timp, protectoare a artelor,
mestesugurilor si pacii. A fost nascuta,
potrivit legendei, din capul tatalui sau,
Zeus, care isi inghitise prima consoarta,
pe Metis. Nici ea nu a acceptat sa se
marite, lucru care i-a adus denumirea
de Pallas ("fata tanara, curata").
Ei i s-a dedicat magnificul templu
Parthenon din orasul ce ii poarta
numele si a carei protectoare era.
Minerva este numele ei roman.

Ares

MARTE

Ares, fiul lui Zeus si al Herei,

era zeul razboiului nedrept si
sangeros.L-a avut impreuna cu zeita
Afrodita pe Eros (Cupidon).
Corespondentul roman, Marte, era la
inceput si divinitate agrara,
careia ii era inchinata prima luna a
primaverii,martie. Traditia ii atribuie
paternitatea lui Romulus si Remus

Apollo

Apollo, alt fiu al lui Zeus,

s-a nascut la Delos, in Grecia.
Mama sa, Leto, a fost urmarita
de razbunarea Herei si si-a putut
naste fii doar pe aceasta insula care,
spune legenda, nu era ancorata
de fundul marii. Zeu al luminii si
al Soarelui, al muzicii si al poeziei
era maestru al Muzelor si ideal de
frumusete masculina. Grecii il
considerau si zeu al Binelui si al
Frumusetii, cel ce face pe oameni
sa se supuna legilor, aducator de
fericire, zeu al sanatatii si tatal
lui Asclepios (zeul medicinei)
In Italia a fost adorat dupa ce,
la batalia de la Actium,
l-ar fi ajutat pe imparatul
Augustus sa castige.

Hefaistos

VULCAN

Celalalt fiu al Herei ea

Hefaistos (la romani se numea
Vulcan), divinitate a focului si a
metalelor, care avea ateliere in
fundul vulcanilor, unde faurea
arme pentru cei mai mari eroi
legendari. Mama sa, vazand cat
era de urat, a vrut sa-l inece si
l-a aruncat in ocean. Salvat, zeul
a ramas insa schiop, defect accentua
t de o lovitura primita de la Zeus. Ca
sa se revanseze, tatal sau i-a oferit-o
de sotie pe frumoasa Afrodita.

Artemis

Sora lui Apollo era zeita Artemis

, divinitate a luninii selenare, dar si a
castitatii si fidelitatii conjugale, iar ca
zeitate terestra, a vanatorii si a padurilor.
Sunt cunoscute mai multe legende in
care se arata cruda si necrutatoare
atunci cand este maniata: il transforma
in cerb pe vanatorul Acteon, care o
surprinsese la baie, iar tanarul este
ucis de proprii lui caini; de asemenea,
ucide cele sapte fete ale Niobeei, care
se lauda ca avea cei mai frumosi copii
(iar Apollo ii omoara pe baieti). Este
identificata la romani cu Diana,
reprezentata ca o tanara cu o tolba de
sageti si insotita de o caprioara.
Templul ei din Efes a fost una din
cele Sapte minuni ale lumii.

Hermes

Hermes era fiul lui Zeus si al

nimfei Maia si detinea functia
de mesager al zeilor. De
asemenea,
e considerat protector al
comertului,
al actiunilor indraznete si chiar al
hotilor.
A inventat lira, flautul, masurile si
greutatile si sportul. A fost
identificat
cu zeul roman Mercur. Ca atribute
avea sandalele inaripate si
caduceul
(nuia magica, simbol al pacii si
comertului).

Afrodita

Ultima, dar cu siguranta nu

cea din urma, zeita olimpiana
este Afrodita. La Homer, ea
este fiica lui Zeus si a Dianei, dar
o alta legenda spune ca ea s-a
nascut din spuma marii, in locul
in care cursesera picaturi din sangele
lui Uranus cand acesta fusese lovit de
Cronos. Venus la romani, ea era
stapana dragostei, a frumusetii,
voluptatii si fecunditatii. Cu numele
de Anadiomene ("iesita din mare")
este si zeitate marina, protectoarea
marinarilor si a porturilor. Desi era
sotia lui Hefaistos, a iubit mai multi
zei - Ares (cu care l-a avut pe Eros),
Hermes sau Dionysos - dar si
muritori, printre care pe Adonis
sau pe Anchise, tatal lui Enea.

PANTEONUL

GRUP SCOLAR
GH.K.CONSTANTINESCU BRAILA
PROF. DUTU LUIZA FLORENTINA