Criminologie 07.XII.

2009
Curs I

Criminologie reprez stiinta care studiaza criminalitatea, cauzele ei si gasirea metodelor

pentru prevenirea si combaterea ei.
Domeniile de activitate :

(A) expertizele pe cadavre sau parti din ele

(B) examinari de produse biologice sau cadaverice umane

(C) examinari de persoane

(D) verificarea activitatii si competentei medicale

(A) Examinarea pe cadavre

Se refera la efectuarea autopsiei medico-legale. Termenul corect fiind de necropsie . Scopul

este de a stabili cauza mortii unei persoane, mecanismul producerii mortii, momentul mortii si cat
mai multe detalii legate de modul in care a survenit decesul. Acest lucru se face obligatoriu in
urmatoarele situatii:
• in orice moarte violenta. Dpdv medical sunt morti violente si morti patologice. Cele
violente apar atunci cand un factor extern organismului actioneaza asupra sa producand intreruperea
functiilor vitale. Factorul extern poate fi fizic (plaga injunghiata), biologic (mediu, frig, caldura,
muscatura de sarpe, etc). Cele patologice, apar atunci cand moartea survine datorita unui factor
intern (boala). Ex de morti violente: crima, sinucidere, accident.
• moarte in conditii suspecte
• cand decesul survine brusc pe o stare de aparenta sanatate
• cand cadavrul este necunoscut
• cand decesul survine in primele 24 ore de la internarea in spital
• cand decesul survine in situatii de custodie (penitenciar, stagiu militar)
• cand se suspicioneaza greseli in activitatea medicala de tratarea pacientului (culpa
medicala).

In urma efectuarii autopsiei se elibereaza un act care poarta denumirea de RAPORT DE

AUTOPSIE. Are mai multe parti:
(i) Preambulul. Se consemneaza datele persoanei autopsiate (daca se cunosc), numele celui
care face autopsia, numele persoanelor care asista la autopsie, data si locul unde se efectueaza
autopsia. La aceasta participa min 3 persoane (medicul care face autopsia, medicul ce
supravegheaza si inca un medic)
(ii) Istoricul Faptelor. Se consemneaza datele obtinute pana la momentul efectuarii autopsiei,
obitnute de la organele de ancheta (politie, procuror), de la familie si de la anturaj. Datele se iau cu
circumspectie (precautie, rezerva).
(iii) Partea descriptiva. Avem 3 etape:
identificarea cadavrului. In cazul in care cadavrul este necunoscut se recurge la efectuarea
portretului vorbit, efectuarea de fotografii si amprentarea cadavrului. Portretul vorbit cuprinde
descrierea fizionomiei cadavrului, respectiv culoarea parului, a ochilor, inaltime, greutate, forma
fetei, consemnarea semnelor particulare de pe corp, respectiv cicatrici post-traumatice, post-
operatorii, semne pigmentare, amputatii de organe sau segmente, tatuaje, etc. In situatiile in care
cadavrul este complet distrus, de exemplu in accidente aviatice sau carbonizari se efectuaeaza
identificarea stomatologica in care se consemneaza toate modificarile dentare constatate la cadavru,

1
adica carii, plombe, extractii si care ulterior se compara cu fisa stomatologica detinuta de persoana
la medicul curant. De asemeni, in astfel de situatii se face identificarea ADN cu precizie de 99,99%,
dar care impune compararea tesuturilor prelevate de la cadavru cu o proba martor obtinuta anterior
decesului.

consemnarea semnelor de moarte. Sunt de 3 feluri: precoce, semi-tardive si tardive. Pt a evita

erori de acest gen nu se fac inainte de 24 ore de la declararea clinica a decesului, astfel incat
semnele de moarte sa aiba timp sa se instaleze.
Precoce  reprezentate de oprirea cordului si a respiratiei si de obicei nu ne sunt de folos pt
ca nu asistam la momentul mortii.
Semi-tardive  sunt reprezentate de lividitatile cadaverice, reprezentand colorarea in violet
a pielii pe partile de clive ale corpului dupa oprirea batailor inimii si scurgerii acesteia in corp ca
urmare a gravitatiei. In primele 24 ore dispar la presiune digitala, iar dupa aprox 3 zile numai
dispar. Acest lucru este important in situatiile in care cadavrul este mutat din locul in care a survenit
decesul si asezat in alta pozitie.
-- Rigiditatea cadaverica --> reprez intarirea musculaturii cadavrului pornind de la cap catre
membrele inferioare, in primele 24 ore de la deces si care dispare tot de la cap catre membrele
inferioare tot dupa aproximativ 3 zile. Ne ajuta la stabilirea certitudinii decesului cat si la aprecierea
timpului scurs de la deces.
-- Racirea cadavrului --> racirea cadavrului dupa deces este cu 0,7 grade/ ora putand varia in
functie de temperatura mediului exterior si de gradul de vestimentare a cadavrului. Cadavrul nu va
ajunge niciodata la temp mediului exterior, deoarece procesele de putrefactie produc o cantitate de
energie care creste temperatura corpului. Aprecierea mai exacta a timpului scurs de la deces se
poate face in primele 48 ore prin masurarea temperaturii rectale a cadavrului comparata cu
temperatura mediului exterior. Pe baza unor diagrame se poate stabili cu precizie de +/- 1 ora
momentul mortii.
-- Deshidratarea cadavrului --> in zonele unde pielea este mai subtire (buze si la scrot) sau
unde exista escoriatii sau plagi, pielea se deshidrateaza capatand o culoare bruna si devenind mai
dura. Deshidratarile au rolul pozitiv de a scoate in evidenta leziunile de pe corpul cadavrului si au
rolul negativ de a fi confundate cu echimozele (vanatai), in special pergamentarile de la nivelul
scrotului sunt interpretate de catre necunoscatori ca echimoze si considerate cauze de moarte.
Tardive  reprezentate de putrefactie. Dupa aproximativ 3 zile pielea cadavrului se
coloreaza in verde in regiunea abdominala dreapta, dupa care aceasta coloratie se generalizeaza.
Apar vezicule pline cu lichid iar producerea de gaze in interiorul cadavrului modifica substantial
aspectul acestuia nemaiputand fi recunoscut.

Fenomene cadaverice conservatoare. In anumite situatii, cadavrul sufera o

conservare, pastrandu-si caracteristicele perioade lungi dupa deces, si anume:
1. mumifierea. In cazul in care cadavrul este ingropat in soluri nisipoase sau este lasat sub
influenta curentilor de aer acesta se deshidrateaza luand aspect pergamentat. Este vorba de
mumifierea naturala ce survine in pesteri, soluri nisipoase, depozite de carbune, etc. Mai exista
mumifierea artificiala realizata cu ajutorul unor substante chimice dintre care cea mai utilizata este
formolul;
2. congelarea. Reprezinta conservarea cadavrului in frig pe perioade indelungate,
decongelarea brusca ducand la distrugerea totala a acestuia.
3. saponificarea. Cadavrele cazute in apa sufera treptat o detasare a pielii grasimea de sub
piele ramanand in contact cu sarurile din apa si producand un strat de sapun cu rol de conservare a
cadavrului.

consemnarea semnelor de violenta, cuprinde localizarea, descrierea leziunii si masurarea acesteia.

Consemnarea semnelor de violenta se face cat mai detaliat, raportul de autopsie fiind singurul
document care ramane dupa efectuarea ei si inhumarea cadavrului. Localizarea leziunilor se face in

2
functie de segmentul corporal unde se afla, zona segmentului corporal si distanta fata de un reper
anatomic important. Descrierea leziunilor se face de la cap catre membrele inferioare, fara a se
omite niciuna.

(iv) Examenul intern. Se face de la cap catre membrele inferioare fara a se omite nici un
segment corporal indiferent cat de clara este cauza mortii. Se autopsiaza creierul, coloana vertebrala
cervicala, organele toracice, organele abdominale si daca este necesar musculatura.
(v) Recoltarea de probe pentru examene de laborator. Uneori cauza mortii nu este clara dupa
autopsie, motiv pt care se recolteaza fragmente de organe pt examen microscopic, sange pt
determinarea alcoolemiei, sange pt determinarea sangelui sanguin, sange si continut gastric pt
evidentierea eventualelor probe toxice.
(vi) Concluziile. Cuprind mai multe parti:
(a) cauza medicala a mortii;
(b) mecanismul in care a survenit decesul;
(c)rezultatele examenului de laborator
Se face de la un capat la altul. In cazul concluziilor se evita exagerarile in sens pozitiv sau
negativ pt a nu orienta ancheta pe o cale falsa.

(B) Examinari de produse cadaverice biologice sau umane

Recoltare de sange pt determinarea grupului sangvin la orice cadavru care a avut o solutie de
continuitate (pierdere de sange la exterior), recoltarea de sange pentru determinarea alcoolemiei,
recoltarea de fragmente de organe pentru examenul de laborator, examene balistice pentru
aprecierea armei cu care s-a tras, examene pentru detectarea unor toxice, examinarea firului de par
si a unghiilor.

(C) Examinari de persoane

1. Examinarea medico-legala traumatologica

2. Examinarea medico-legala sexologica
3. Examinarea medico-legala obstetrica – ginecologie
4. Examinarea psihiatrica
5. Examinarea amanarii pedepsei cu inchisoarea
6. Examinarea afiliatiei
7. Calculul retro-activ al alcoolemiei.

1. Examinarea traumatologica . Cuprinde inventarierea urmelor pe corpul unei persoane si

aprecierea momentului si modului lor de producere. Actul eliberat poarta numele de certificat
medico-legal, care in contravaloarea unei taxe se elibereaza oricarei persoane ce a suferit vatamari
corporale.
Vatamarile corporale pot fi urmatoarele:
- echimoza (vanataia) --> reprez ruperea vaselor mici de sange de sub piele cu fuzarea
sangelui in tesuturi si colorarea acestora in brun. In functie de vechimea echimozei in primele 2-3
zile aceasta este violet, dupa care este brun, iar la 7-8 zile marginile vireaza catre galben. In general
dispar cam in 2 saptamani. Cel mai greu dispar echimozele din dreptul ocular. Uneori pastreaza
forma obiectelor cu care au fost produse.
- hematomul --> reprez ruperea unor vase de sange de sub piele de calibru mai mare,
producand o colectie sanguina ce determina bombarea zonei respective si modificarea culorii ei.
Daca sunt mari, se impune incizarea acestora pt eliberarea sangelui continut, daca sunt mici sangele
se resoarbe in timp sau hematomul se incapsuleaza producand o structura chistica.
- escoriatia --> reprez distrugerea straturilor superficiale ale pielii cu aparitia unei cruste

3
hematice ce se detaseaza in timp, in general dupa 10-12 zile. Pot avea diverse forme, in functie de
mecanismul lor de producere.
- plaga --> reprez o distrugere a pielii in totalitate avand mai multe aspecte in functie de
obiectul cu care a fost produsa, astfel: avem plagi intepate, taiate, despicate, impuscate sau muscate.
Cele mai fregvente sunt cele taiate care cu aspect fusiform cu margini netede, unghiuri ascutite si
departarea buzelor plagii. Obiectul taietor cu care a fost produsa plaga are lama mai mica sau egala
fata de lungimea plagii, iar adancimea plagii este mai mica sau egala fata de lungimea lamei.
CERTIFICATUL MEDICO - LEGAL cuprinde mai multe parti, si anume:
(i) preambul in care se consemneaza datele persoanei consemnate confirmata cu CI, numele
medicului care efectuaza certificatul, data, ora, si locul unde se emite certificatul.
(ii) partea descriptiva consemneaza relatarile victimei referitoare la „cand”, „cine” si „cu
ce” a lovit victima. In functie de corpul cu care a fost lovita avem obiecte contondente (cele care nu
tin de corp) sau mijloace contondente (cele care tin de corp - pumn, picior, cap).
(iii)descrierea leziunilor - se face ca la raportul de autopsie.
(iv) examene de laborator
(v) concluziile. Au mai multe subpuncte: enumerarea celor prezente pe corp, daca leziunile
respective pot fi cauzate de catre obiectul respectiv, daca pot fi de la vremea cand se declara,
consecintele leziunilor. Care pot fi imediate, la distanta si definitive.
Cele imediate se refera la nr de zile necesare pentru vindecare, si avem astfel: loviri simple
care necesita sub 20 zile,ce se rezolva prin impacare sau amenzi, vatamari intre 20-60 zile medicale,
care se pot rezolva si prin impacare, dar si prin plangere penala si vatamari grave, peste 60 zile in
care impacarea nu mai e posibila.
Consecintele la distanta. Se apreciaza procentual scaderea capacitatii de munca dupa
baremurile ASIROM.
Consecinte definitive. Pierderea unui simt sau organ, amputatia unui segment corporal, ceea
ce ii confera o incapacitate de munca pt tot restul vietii. Ea se evalueaza in grade (3 la numar), iar
agresorul plateste daune pentru tot restul vietii.
Mai exista doua cazuri derivate:
Punerea in primejdie a vietii --> reproducerea unei leziuni care ar fi putut determina
moartea victimei daca tratamentul medical nu ar fi fost eficient si efectuat la timp. Exista unele
leziuni grave care se soldeaza cu stari de coma sau pierderi masive de sange si care ar fi determinat
decesul persoanei daca interventia medicala nu ar fi fost efectuata la timp.
Prejudiciile estetice --> modificarea partii estetice in urma unui traumatism care nu poate fi
reparata prin mijloacele de chirurgie plastica actuale. Daca are loc la fata poarta numele de slutire.
Aprecierea se face tinand cont de sexul, varsta si de ocupatia victimei. Prejudiciile pt slutiri se
platesc de catre agresor pe tot restul vietii victimei. Prejudiciul trebuie sa fie evident, fizibil de la
distanta si mutilant.

2. Examinarea medico-legala sexologica. Aici exista urmatoarele doua cazuri:

(a)Violul - constrangerea unei victime intr-un act sexual fara acordul acesteia.
Trebuie aratata realitatea actului sexual (probarea) si realitatea opunerii violului (opozitia victimei).
Probarea: la virgine se constata prin ruperea himenului. Membrana elastica cu marginile
franjate, iar rupturile survin in cadranul inferior al himenului, merg pana la baza de insertie a
himenului, prezinta semne inflamatorii si sangerare. Probarea unei rupturi himenale recente se face
atat timp cat semnele inflamatorii sunt vizibile, adica 10-14 zile dupa deflorare. Odata cu
cicatrizarea nu se mai poate stabili vechimea rupturii himenale. La 10% din cazuri exista himenul
elastic care nu se rupe in momentul actului sexual ci se dilata, permitand raportul sexual fara rupere.
La ne-virgine, probarea se face prin prezenta spermatozoizilor in caile genitale. Spermatozoizii se
pot vedea microscopic atat timp cat traiesc (2 zile).
Dovedirea opozitiei victimei. In general se porneste de la premiza ca un barbat nu poate
viola singur o femeie, deoarece mecanismul femeii este conceput de asa natura sa nu se poata
realiza acest lucru, insa se intampla totusi in urma unei lovituri ce aduce lesin sau frica, sub

4
amenintare, etc. Singurele semne sunt semnele de pe corp, plagi muscate la nivelul buzelor sau pe
gat, echimoze, plagi muscate pe sani, echimoze pe brate, sau echimoze pe fata interna a coapselor.
(b) Perversiunile sexuale - masochismul, sadismul, necrofilia, gerontofilia (sexul cu
batrani), narcisismul (prin contemplarea propriului corp).

3. Examinarea obtetrica – ginecologica. Se realizeaza pentru a demonstra ca nasterea a fost

la termen. Exista unele semne de nastere recenta, cum ar fi: marirea uterului, sangerari genitale,
lactatie, vergeturi, pete pigmentare.

4. Expertiza psihiatrica. Pentru stabilirea discernamantului unei persoane in momentul

savarsirii unei fapte. Discernamantul reprezinta capacitatea de a judeca, rationa o fapta, de a evalua
consecintele, atat fata de persoana respectiva cat si fata de societate. Autorii diverselor fapte
antisociale sunt supusi acestor expertize. Discernamantul poate fi prezent - cand raspunde pentru
fapta comisa, apsent – cand prezinta o afectiune psihica grava si este internata obligatoriu in spitale
de maxima siguranta, siminuat – cand persoana este lasata in libertate dar obligata la tratament
supravegheat in cadrul spitalului.
Expertiza se face obligatoriu cand autorul este minor, cand fapta imbraca un caracter bizar,
cand autorul a mai avut antecedente psihiatrice sau cand in timpul anchetei autorul dezvolta un
comportament anormal.
Exista o multitudine de afectiuni psihice, si anume:
(a) psihopatiile --> este apanajul varstelor tinere, caracterizata prin lipsa de sensibilitate,
dorinta de a fi lider de grup, tendinta de a iesi in evidenta prin imbracaminte extravaganta, parul
colorat, semnul principal crestatii pe piele, produc fapte de gravitate medie (agresiuni, violuri) fara
a avea un motiv intemeiat. De obicei faptele sunt savarsite cu discernamant.
(b) oligofreniile --> intarzieri in dezvoltarea psihica, cu oprirea dezvoltarii psihice la o
anumita varsta. Cu cat varsta este mai mica, cu atat oligofrenia ete mai grava. Sunt trei categorii:
idioti, imbecili si cretini. Sunt inductibili.
(c) schizofrenia --> afectiune ce debuteaza la o persoana inteligenta la varste de 18-20 ani cu
autism, negativism, refuza cooperarea, iar in fazele avansate se ajunge la delir mistic. Faptele sunt
de gravitate mare si nu au explicatie logica.
(d) psihoza maniaco-depresiva --> alternanta dintre stari de hiper bucurie si hiper tristete.
(e) paranoia --> explozivi, suspiciosi.
(f) epilepsia --> boala care se trateaza. Apare pe fondul unor traumatisme cranio-cerebrale.
Combinata cu alcool poate duce la producerea unor psihoze.
(g) alcoolism. Cronic - consumul zilnic de minimum de 40 ml alcool pur. Duce la
degradarea personalitatii si are ca forma dipsomania (consum in salturi).

5. Examinarea amanarii pedepsei. Punerea in libertate a unei persoane pentru tratarea unor
afectiuni ce nu pot fi executate in penitenciar. Se da pentru afectiuni grave si pe o perioada de
maxim 3 luni. Decizia se ia de catre o comisie, membri din penitenciar, medici, etc.

6. Expertiza afiliatiei. Reprezinta capacitatea de a dovedi apartenenta unui copil la unul sau
ambii parinti. Cel mai frecvent filiatia fata de tata, dar poate fi si filiatie fata de mama, sau fata de
ambii parinti (cataclisme, razboaie). Filiatia se face prin determinarea caracterelor sangelui
parintilor si corespondentei cu sangele copilului. Sangele are mai multe caracteristici in componenta
sa, cum ar fi grupul sanguin, RH, MN, secretor, nesecretor, gustator, negustator, etc. Cu cat analiza
se face pe mai multe componente cu atat precizia este mai mare. Nu se poate afirma cu certitudine
apartenenta unui copil fata de un tata, deoarece pot exista 2 barbati cu structura sanghina identica.
Excluderea insa a unui barbat se poate stabili cu certitudine. De ex o mama AB si un prezumtiv tata
A - copilul va avea un caracter de la mama si unu de la tata, deci va putea fi AB, A si nu 0. Epertiza
se face si pe baza ADN care are precizie mult mai mare in stabilirea paternitatii.

5
 7. Calculul retroactiv al alcoolemiei. Accidente rutiere sau fapte savarsite sub influenta
bauturilor. In momentul opririi unei persoane, aceasta este examinata cu etilotestul care are valoare
orientativa, neputand incrimina penal. De aceea, victima este dusa ulterior intr-un centru medical pt
recoltarea probelor de sange. Se recolteaza doua probe la interval de 1 ora, dar legea incrimineaza
pentru alcoolemia in momentul savarsirii faptei, alcoolemie ce poate suferi modificari intre mom
opririi si recoltarii, de aceea calculul retro-activ stabileste alcoolemia in momentul opririi pe baza
probelor de sange si a declaratiei invinuitului privind consumul. Alcoolemia ajunge la maxim in 30
min daca se consuma alcool pe stomacul gol sau in doua ore daca se consuma odata cu alimente.
Astfel :
100 ml bere --> 5ml alcool pur
100 ml vin --> 12 ml
100 ml vodca --> 40 ml

40 ml x 0.8 (densitatea alcoolului) = 32 mg

100 ml vodca x 0.8 = 80 mg/ greutatea corpului
80mg/80kg = 1 mg %o. Limita penala este de 0,8.