ANALIZA FUNCTIONALA A PRODUSULUI

(LANTERNA)

Partea I
Definirea nevoii pentru sistemul dat
Produsul se utilizeaza pentru iluminarea mediului in vederea mariri vizibilitatii in
intuneric.
Produsul face parte din categoria sistemelor de iluminat.
Pentru a stabili nevoia pentru sistemul dat trebuie sa se raspunda la 3
intrebari:
1. Cui serveste sistemul?
2. Asupra cui actioneaza sistemul?
3. In ce scop exista sistemul?
Raspunsurile la aceste intrebari, in ordine sunt:
1. Omului (utilizatorul)
2. Actioneaza asupra mediului (de de vazut)
3. Pentru a oferi o crestere a vizibilitatii mediului inconjurator,in intuneric
Instrumentul pentru exprimarea nevoii:

Omul
(utilizatorul)

Mediul
(de vizualizat)

Sistem
de
iluminar
e

Pentru a ilumina mediul

care trebuie vizualizat

Nevoia fundamentala se poate formula astfel:

Sistemul permite utilizatorului sa vada mediul inconjurator,in intuneric.
Pentru validarea acestei nevoi se raspunde la urmatoarele intrebari:
Pentru ce / in ce scop exista aceasta nevoie?
Pentru a lumina mediul in vederea vizualizarii acestuia.
Ce o poate face sa dispara sau sa evolueze?
Daca se renunta la intuneric,sau se schimba principiile de iluminare.
Intrucat intunericul nu va disparea, mediul necesita iluminare.Acest tip de
iluminare va ramane in continuare o varianta de utilizat.

Analiza functionala externa a sistemului de iluminat

Fazele de viata ale produsului

A. Fazele de viata legate de proiectarea si utilizarea sistemului:

a) Conceptia-alegerea solutiilor constructive.
b) Construirea produsului
c) Controlul produsului
d) Utilizarea produsului-exploatarea functiilor produsului
e) Repaos-perioadele de pauza intre utilizari
f) Scoaterea din uz
B. Fazele de viata in afara uitilizarii
f) Depozitare
g)Transport
In afara utilizarii au fost retinute numai doua faze, acestea fiind considerate cele
mai importante.

Inventarierea elementelor de mediu si interfetele corespunzatoare

Aceasta inventariere se face pe fiecare faza de viata a sistemului. Elementele de
mediu si interfetele acestor elemente cu sistemul de iluminare, se prezinta in urmatorul
tabel:
Elemente
de mediu

Actiuni ale elementului de mediu

Utilizator
Bec
Baterii
Mediu
ambiant
Ambalaj
Factorii de
mediu
Spatiu pentru
depozitare
Sursa de
lumina

Actioneaza sistemul
Ajuta la realizarea functiei principale
Ajuta la realizarea functiei principale
Sistemul lumineaza mediul
Inglobeaza sistemul
Ploaie, praf
Asigura echilibrul sistemului
Asigura luminarea produsului

Definirea functiilor produsului

La definirea functiilor sistemului se urmaresc relatiile sistemului cu elementele
de mediu. Acest lucru se realizeaza pe fiecare faza de viata, folosind ca instrument
caracatita.
Se pleaca de la elementele de mediu stabilite anterior si interfetele
corespunzatoare cu sistemul. La stabilirea functiilor trebuie sa se inceapa cu faza
principala, faza care corespunde in acest caz celei de iluminare a mediului. Ratiunea de a
fi a sistemului este legata de necesitatea iluminarii mediului de vizualizat.

Functiile produsului:
FP1 functie principala,sa permita luminarea mediului, pentru a putea fi
vizibil pentru utilizator;
FC1 functie constrangere, sa permita folosirea unui anumit tip de bec
(tensiune nominala,curent,dimensiuni);
FC2 functie constrangere, sa permita depozitarea in spatii restranse;
FC3 functie constrangere, sa permita utilizarea unui anumit tip de baterii
(care sa permita o anumita autonomie in functionare);
FC4 functie constrangere, sa reziste la actiunile factorilor mediului
ambiant (umiditate, domeniu de temperatura, praf s.a.);
5

 FC5 functie constrangere, sa permita o utilizare simpla, ergonomie (o

anumita forma si sisteme simple de actionare);
FC6 functie constrangere, sa permita transportul intr-un anumit tip de
ambalaj (de diferite forme si dimensiuni);
FC7 functie constrangere, sa existe o sursa de lumina care sa lumineze
produsul (pentru a putea fi localizat de utilizator);

Partea II
Determinarea ponderii functiilor
FP1
FC1
FC2
FC3
FC4
FC5
FC6
FC7
Total

FP1

FC1

FC2

FC3

FC4

FC5

FC6

FC7

Total

1
0
0
0
0
0
0
0

2
1
0
1
0
1
0
0

3
2
1
2
2
1
1
1

2
1
0
1
0
1
0
0

2
2
0
2
1
1
0
1

2
1
1
1
1
1
0
1

2
2
1
2
2
2
1
0

3
2
1
2
1
1
2
1

17
11
4
11
7
8
4
4
66

27
16
6
16
11
12
6
6
100

Structurarea unei solutii imbunatatite pentru sistemul de iluminare

Metoda FAST pentru structurarea functiilor
Metoda care se poate utiliza pentru a structura functiile sistemului pentru cautarea
solutiei care raspunde cel mai bine la functiile de realizat este cea a arborelui functional.
Pentru aplicarea acesteia se pleaca de la nevoia de indeplinit si functiile care permit
realizarea acesteia. Aceasta metoda permite sa se stabileasca modul de realizare a
functiilor, fara sa se aiba in vedere solutiile. Se urmaresc in primul rand principiile si
numai in final solutiile, fapt ce permite sa se ajunga la cea mai buna solutie.
Cautarea solutiei se bazeaza pe structurarea functiilor. Structurarea functiilor consta
in a descompune functiile in subfunctii si a le organiza.
Instrumentul utilizat la structurarea functiilor este FAST (functional analysis system
technic). Metoda permite clasarea functiilor pe doua axe: (figura 6.)
- o axa a cauzelor (pentru ce si cum)
6

- o axa a trupului (cand)

Acest instrument permite, de asemenea, sa se verifice ca nici-o functie nu a fost omisa.
Pentru ce,
cum

nevoia

F1

F11

S1

F12

F1
Cand

Fig. 6.
Descompunerea se face nivel cu nivel. Se pleaca de la nevoie. Se descompune
nevoia in functii. In continuare se descompun functiile in subfunctii, punand intrebarea
cum se realizeaza functia respectiva. Se continua iteratiile pana se ajunge la
componentele sistemului.
Fiecare functie se descompune in 4, 5 functii maxim. In general 3, 4 nivele de
descompunere sunt suficiente. Este posibil sa existe subfunctii comune pentru doua
functii diferite.
Structurarea functiilor sistemului de iluminare
In structurarea functiilor se pleaca de la nevoie. In cazul sistemului de iluminare
nevoia este formulata astfel : sistemul permite utilizatorului sa lumineze mediul pentru a
putea fi vizibil.
Functiile stabilite pentru sistem au fost :
FP1 functie principala,sa permita luminarea mediului, pentru a putea fi vizibil
pentru utilizator;
FC1 functie constrangere, sa permita folosirea unui anumit tip de bec (tensiune
nominala,curent,dimensiuni);
FC2 functie constrangere, sa permita depozitarea in spatii restranse;
7

 FC3 functie constrangere, sa permita utilizarea unui anumit tip de baterii (care
sa permita o anumita autonomie in functionare);
FC4 functie constrangere, sa reziste la actiunile factorilor mediului ambiant
(umiditate, domeniu de temperatura, praf s.a.);
FC5 functie constrangere, sa permita o utilizare simpla, ergonomie (o anumita
forma si sisteme simple de actionare);
FC6 functie constrangere, sa permita transportul intr-un anumit tip de ambalaj
(de diferite forme si dimensiuni);
FC7 functie constrangere, sa existe o sursa de lumina care sa lumineze produsul
(pentru a putea fi localizat de utilizator);
Pe nivelul unu se situeaza nevoia. Pe nivelul doi se situeaza functia F1, de a
mentine piesa in echilibru pe reazeme. Pentru ce, cum ? Raspunsul la prima parte a
intrebarii este foarte simplu : pentru a putea fi vizibil.
Iluminarea mediului se poate face prin aplicarea unui fascicul luminos asupra sa.
Marimea intensitatii acestui fascicul se impune.Sistemul trebuie sa realizeze aceasta
intensitate. Realizarea acestei intensitati presupune consumul de curent electric. Curentul
electric este furnizat de catre baterii, si prin intermediul produsului si becului,acesta este
transformat in intensitate luminoasa,ducand la realizarea functiei principale a produsului.

Dimensionarea tehnica a functiilor:

Functii
FP1- permite iluminarea mediului ambiant

FC1- permite utilizarea unui anumit tip de

bec
FC2- permite depozitarea in spatii
restranse
FC3- permite utilizarea unui anumit tip de
baterii
FC4- rezista la actiunile factorilor mediului
ambiant

FC5- permite o utilizare simpla, ergonomie

Dimensiunea tehnica
-Intensitatea
luminoasa
emisa
de
produs,pentru a lumina suficient de
puternic mediul, trebuie sa fie de
aproximativ 60 lm (lumeni)
-dimensiunea soclului pentru bec-standard
-tensiunea de functionare a becului-3V
-dimensiuni
de
gabarit
reduse
DxL=50x170mm
-dimensiunea bateriilor Dbxl=30x70mm
-numarul bateriilor: 2
-tensiunea pe unitate 1.5V
-durata de viata (protectie anticoroziva),
bec-100000 ore, baterii (autonomie) 30 ore
-umiditate relativa 80% fara condens sau
vapori corozivi chimic
-temperatura: 15-55
-forma cilindrica si dimensiuni reduse 33
la mana
-sistem de actionare :comutator electric
ND
-greutate rdusa: 286 g
-dimensiuni de gabarit (maxime)

FC6- permite transportul intr-un anumit tip

de ambalaj
FC7- existenta unei surse externe de -intensitatea luminoasa necesara localizarii
lumina, care sa permita localizarea produsului :aprox 20 lm
produsului

Dimensionarea economic a funciilor produsului

Dimensionarea economic reprezint, conform principiului dublei dimensiuni, un
ansamblu de activiti prin care se atribuie fiecrei funcii o component sau o parte din
costul global al produsului, cost ce conine toate cheltuielile necesare pentru realizarea
funciei respective. In concluzie, dimensionarea economic nseamn a msura prin
intermediul costurilor, cheltuielile necesare pentru materializarea funciilor unui produs.
Dimensionarea economic presupune pe de-o parte stabilirea costurilor pe funcii,
iar pe de alt parte analiza acestor costuri. Dimensionarea economic este un proces
foarte complex pentru c, pe baza unor raionamente constructiv-funcionale, tehnologice
i economice, permit rezolvarea strict particularizat a fiecrei situaii de analiz.
Repartiia costurilor pe funcii se face evideniindu-se urmtoarele elemente de
cost:
- costuri pentru material,
- costuri pentru manoper i regie,
pentru fiecare reper, subansamblu i n final ansamblu general.
Pentru realizarea dimensionarii economice, deci a repartizarii costurilor pe functii,
pentru inceput trebuie realizata o identificare a subansamblelor si reperelor care compun
produsul analizat. De asemenea, se extrag din datele de contabilitate ale firmei
producatoare, cheltuielile pe reper, clasificate in cheltuieli materiale si cheltuieli cu
manopera si regia de fabricatie. In cazul produsului analizat in lucrare, dispozitiv de
iluminare, aceste date sunt prezentate in tabelul 1.
Tabelul 1
Nr.
Crt.
1
2
3
4
5

Reperul

Corp lanterna
Contactor
Cap lanterna
Lupa
Geam
Total produs

Cheltuieli
materiale
0,7
1,2
0,5
1
1
4,4

Cheltuieli cu
manopera si regia de
fabricatie
1
0,4
1
0,5
0,3
3

Total
1,7
1,6
1,5
1,5
1,3
7,4

Pentru simplificarea analizei, din nomenclatorul de functii determinat in capitolul

anterior, au fost alese cele mai importante opt functii. Acestea, precum si nivelurile lor de
importanta sunt prezentate n tabelul 2.
FP1, a permite iluminarea mediului;
10

FC1, a permite folosirea unui anumit tip de bec;

FC2, a depozitarea in spatii restranse;
FC3, a permite utilizarea unui anumit tip de baterii;
FC4, a rezista la actiunile factorilor mediului ambiant;
FC5, a permite o utilizare simpla;
FC6, a permite transportul intr-un anumit tip de ambalaj;
FC7, a exista o sursa de lumina care sa lumineze produsul.
Tabel 2
Simbol
A
B
C
D
E
F
G
H

Denumirea functiei
permite iluminarea mediului FP1
permite folosirea unui anumit tip de bec
FC1
depozitarea in spatii restranse FC2
permite utilizarea unui anumit tip de
baterii FC3
rezista la actiunile factorilor mediului
ambiant FC4
permite o utilizare simpla FC5
permite transportul intr-un anumit tip de
ambalaj FC6
exista o sursa de lumina care sa lumineze
produsul FC7

Total

Nivel de importanta
5
3
1
3
2
2
1
1
18

Repartizarea costurilor materiale pe functii:

Repartizarea cheltuielilor materiale asupra funciilor pe care le asigur se face
proporional cu nivelul de importan al acestora. Prin costul materialelor pentru o
anumit pies component a produsului analizat, se nelege costul semifabricatului.
Pentru a determina costul materialelor corespunztor fiecrei funcii n parte se
parcurg urmtoarele etape:
1. Se determin prin raionament funciile n materializarea crora intervine fiecare pies.
2. Pentru aceste funcii se determin suma nivelurilor de importan ni.
3. Avnd n vedere costul material al reperului i, Cm i, se determin cheltuielile materiale
pe nivel de importan, cu ajutorul formulei

Cm i
.
ni

11

4. In funcie de nivelul de importan al fiecrei funcii, se pot repartiza proporional,

cheltuielile materiale pe fiecare funcie n parte.
Pentru exemplificare consideram reperul 1 Corp lanterna
Reperul participa la realizarea functiilor B C D E F G H
Conform datelor din tabelul 2 pentru acest reper se considera un cost al
materialelor de 0,7 lei. Analizand nivelurile de importanta ale functiilor se constata ca
suma nivelurilor de importanta a celor 7 functii la care participa reperul Corp lanterna
este 13. Impartind cheltuielile materiale ale reperului ( 0,7 ) la suma nivelurilor de
importante (13) se obtin cheltuielile materiale pe nivel, respectiv 0,0538 lei. In continuare
tinand cont de nivelul de importanta al fiecarei functii se pot determina costurile
materiale corespunzotoare fiecarei functii, astfel:
- pentru functia B
0,0538 x 3 = 0,16 lei
- pentru functia C
0,0538 x 1 = 0,0538 lei
- pentru functia D
0,0538 x 3 = 0,16 lei
- pentru functia E
0,0538 x 2= 0,107 lei
- pentru functia F
0,0538 x 2= 0,107 lei
- pentru functia G
0,0538 x 1= 0,0538 lei
- pentru functia H
0,0538 x 1= 0,0538 lei
_____________________________________
Total = 0,7 lei
In mod asemntor se procedeaz i cu celelalte repere care formeaz produsul
analizat, iar costurile materiale repartizate pe funcii sunt date n tabelul de mai jos:
Nr.
Crt.
1
2
3
4
5

Tabel 3
Reperul

Cheltuie
li
material
Corp lanterna
0,7
Contactor
1,2
Cap lanterna
0,5
Lupa
1
Geam
1
Total produs
4,4

A
0,68
0,17
0,5
0,72
2,07

0,16 0,053 0,16 0,107 0,107 0,053

0,26 0,26
0,12 0,03
0,066 0,066 0,03
0,3
0,2
0,28
0,58 0,083 0,16 0,913 0,433 0,083

12

H
0,053
0,03
0,083

Cheltuieli cu manopera si regia de fabricatie

Repartizarea cheltuielilor cu manopera, cumulat cu cota parte din regia de
fabricaie se realizeaz parcurgnd urmtoarele etape:
1. Se repartizeaz aceste cheltuieli pe operaiile care contribuie la execuia
reperului respectiv (conform procesului tehnologic de execuie al reperului);
2. Se stabilesc funciile n materializarea crora intervin operaiile respective,
printr-un raionament logic legat de execuia tehnologic a reperului. In cazul n care n
cursul acestei analize se descoper operaii inutile, care nu intervin n materializarea nici
uneia dintre funciile produsului, costul lor se trece separat, avndu-se n vedere
eliminarea acestei operaii ulterior.
4. Se stabilete pentru fiecare operaie, nivelul de importan al funciilor,
determinate de operaia respectiv, dup metodologia cunoscut;
5. Se repartizeaz costurile operaiei respective, pe funcii n raport cu nivelul de
importan al acestora.
6. Dup parcurgerea acestor etape, se fac totalurile costurilor pe funcii. Aceste
totaluri reprezint dimensiunile economice ale funciilor i vor fi utilizate n continuare
pentru analiza sistemic a funciilor produsului.
Pentru acelai reper al produsului ca i n cazul repartizrii cheltuielilor materiale,
n continuare se va exemplifica repartizarea cheltuielilor cu manopera, cumulata cu cota
parte din regia de fabricatie.
Tabelul 5
Nr. Reperul Cheltuieli
A
B
C
D
E
Crt.
manopera
1 Corp
1
0,23
0,076 0,23 0,153
lanterna
2 Contactor
0,4
0,181
0,072
3 Cap
1
0,333
0,2
0,0667 0,134
lanterna
4 Lupa
0,5
0,25
0,15
0,1
5 Geam
0,3
0,214
0,285
Total
3
1,0405 0,6175 0,1427 0,23 0,7447
produs

13

0,153

0,076

0,076

0,077
0,134 0,0667 0,0667
0,314 0,1427 0,1427

In urma centralizarii rezultatelor privind cheltuielile materiale cat si cele cu manopera si regia de fabricatie, va
rezulta situatia prezentata in tabelul 6.
Tabelul 6
Reper

Felul
cheltuielii
Corp
Material
lanterna
Manopera
Contactor Material
Manopera
Cap
Material
lanterna
Manopera
Lupa
Material
Manopera
Geam
Material
Manopera
Total
Material
produs
Manopera
Total
Ponderea in costul
total
[%]

Total
0,7
1
1,2
0,4
0,5
1
1
0,5
1
0,3
4,4
3
7,4
100

A
0,68
0,181
0,17
0,333
0,54
0,25
0,72
0,124
2,07
1,0405
3,110
39

B
0,16
0,23
0,13
0,2
0,58
0,6175
1,1975
15,9

C
0,053
0,076
0,03
0,0667
0,083
0,1427
0,2257
2,9

14

D
0,16
0,23
0,16
0,23
0,39
5,1

Functii
E
0,107
0,153
0,26
0,077
0,066
0,134
0,2
0,1
0,28
0,285
0,913
0,7447
1,657
21,8

F
0,107
0,153
0,26
0,077
0,066
0,134
0,433
0,314
0,747
9,8

G
0,053
0,076
0,03
0,0667
0,083
0,1427
0,2257
2,9

H
0,053
0,076
0,03
0,0667
0,083
0,1427
0,2257
2,9

Analiza sistemic a funciilor produsului

Evaluarea critic a funciilor
Pe baza informaiilor culese pn la aceast faz, se poate realiza o analiz critic
a strii reale a produsului analizat.
Evaluarea funciilor implic cunoaterea criteriilor necesare realizrii corecte a
acesteia, criterii care se vor prezenta n continuare.
Criteriul dimensiunii economice
Principalul criteriu de evaluare i apreciere a funciilor este cel al dimensiunii
economice, criteriu ce permite identificarea acelor funcii ale cror soluii de realizare
sunt prea costisitoare i au o pondere prea mare n costul total al produsului. Acest lucru
se realizeaz pe baza principalelor tipuri de reprezentri grafice utilizate n I&AV, care
vor fi prezentate n continuare.
Pe baza criteriului dimensiunii economice, se pot ntlni urmtoarele situaii
pentru funciile deficitare:
a) funcii cu un cost prea mare n raport cu contribuia lor;
b) funcii cu costuri prea mari n raport cu alte funcii ale produsului;
c) funcii cu costuri prea mari n raport cu posibilitile tehnologice de realizare.
Analiza rezultatelor dimensionrii economice consider rezultatele obinute sub
form de tabele sau relaii greu de citit i interpretat i de aceea consider c pentru
aprecierea pe considerente funcionale, tehnice, inginereti sunt foarte utile
reprezentrile grafice ale acestor rezultate, care permit evidenierea unor aspecte de
repartiie, intervenie sau preocupare n aciunile viitoare.
n cadrul metodei I&AV se utilizeaz o serie de reprezentri grafice ce se vor
prezenta n continuare:

15

1. Histograma costurilor pe funcii este o reprezentare grafic a costurilor funciilor, cu

evidenierea distribuiei pe componente (material, manoper, regie), n ordinea
descresctoare a valorilor absolute reieite pentru costurile pe funcii.

2. Diagrama Pareto evideniaz n mod grafic legi de distribuie care respect legea lui
Pareto i anume: n cadrul unui proces, 20-30% din parametrii acestuia influeneaz n
ansamblu procesul n procent de 70-80%.
Reprezentarea grafic a raportului cost-funcii se realizeaz astfel:
- pe abscis se reprezint funciile n ordinea descresctoare a nivelurilor
respective;
- pe ordonat se reprezint costurile cumulate n procente din costul total.

16

3.Diagrama de corelaie valoare de ntrebuinare-cost (Vi-Cp) este o reprezentare ce

permite evidenierea foarte rapid a unor funcii la care exist o disproporie ntre costul
pentru realizarea lor i importana pe care acestea o au, disproporie care se apreciaz
prin valoarea ecartului.

Pentru construirea diagramei se calculeaz ecartul ntre ponderea n valoarea de

ntrebuinare i ponderea n costuri, ca fiind diferena dintre aceste valori, diferen care
apoi se reprezint grafic. In cazul n care diferena este pozitiv i foarte mare avem de-a
face cu o subevaluare s a funciilor (Cp << VI) (cazul funciei B) ), iar n cazul n care
diferena este negativ i foarte mare avem de-a face cu o supraevaluare S a funciilor
(Cp >> VI) (cazul funciilor A si E). In cazul n care aceast diferen nu este forte mare,
(cazul funciilor C, F, G, H), spunem c avem o bun corelaie ntre ponderea funciilor
n costuri i ponderea lor n valoarea de ntrebuinare a produsului
Analiza grafic a funciilor produsului
Principiul de lucru n cadrul studiilor de I&AV este: cantitatea de munc
consumat pentru materializarea funciei trebuie s corespund, ca pondere din
cantitatea total de munc consumat, ponderii funciei respective din valoarea de
ntrebuinare. Astfel, se admite o identitate ntre ponderea fiecrei funcii att n valoarea
de ntrebuinare, ct i n costurile de producie.
Pentru verificarea practic a acestei identiti se utilizeaz un alt tip de analiz,
prin care se realizeaz compararea ponderii costurilor funciilor n costul total al
produsului, cu ponderea acestora n valoarea de ntrebuinare general a produsului. Ca
mijloc de analiz utilizm o diagram n care pe abscis se trec ponderile funciilor n
17

valoarea de ntrebuinare a produsului i pe ordonat ponderile costurilor funciilor n

cheltuielile totale.
Pentru compararea nivelului costurilor funciilor cu nivelul de importan al
funciilor n valoarea de ntrebuinare a produsului, s-a determinat ecuaia dreptei de
regresie (1) corespunztoare cazului n care costul funciile auxiliare nu a fost luat n
calculul funciilor subiective sau obiective pe care le determin.
Dreapta va avea ecuaia:
1 ( y ) a x n care coeficientul dreptei a are valorea calculate cu ajutorul
formulei: a

x y
x
i1

2
i1

i1

1.114

Ponderile funciilor n V.I. (Xi) i ponderile n costuri (Yi) sunt prezentate centralizat n
tabelul de mai jos.
X1
6
Y1
6.684
X2
6
Y2
6.684
X3
6
Y3
6.684
X4
11
Y4
12.254
X5
12
Y5
13.368
X6
16
Y6
17.824
X7
16
Y7
17.824
X8
27
Y8
30.078
Pe baza acestor date s-a realizat i reprezentarea grafic.

18

Identificarea i clasificarea problemelor de rezolvat

Pe baza graficelor ridicate la punctul anterior, n aceast faz se stabilesc n mod
concret:
- funciile care trebuie eliminate (funciile inutile), respectiv cele care nu sunt cerute de
beneficiar;
- noile funcii care vor fi create produsului (atunci cnd n urma analizei reiese faptul c
ar trebui s avem mai multe funcii);
- corecturile care se stabilesc la unele dimensiuni tehnice, corespunztor cerinelor
beneficiarului;
- cile de eliminare a disproporiilor constate n faza precedent n legtur cu ponderea
funciilor n valoarea produsului (funciile la care nu exist concordan ntre ponderea
n valoarea de ntrebuinare i ponderea n costuri).
In cazul n care din analiza realizat, se constat o foarte mare dispersie a
cerinelor privind funciile produsului i dimensiunile lor tehnice, se va lua n calcul
chiar reproiectarea total a produsului respectiv
Analiznd graficele prezentate anterior se pot trage urmtoarele concluzii:
- funciile A (FP1) si E(FC4) sunt situate deasupra dreptei de referin, ceea ce nseamn
c ponderea acesteia n costuri este mai mare dect ponderea n VI. Din acest motiv i
aceasta funcia ar trebui reanalizata.
- funciile B, C, D, F, G, H sunt situate sub dreapta de regresie ceea ce constituie un fapt
pozitiv (ponderea n costuri este mai mic dect ponderea n valoarea de ntrebuinare).
Prin recalcularea costurilor celorlalte funcii, acestea pot s ajung n imediata vecintate
a dreptei de regresie.

19

Partea III
Definitivarea conceptiei preliminare
1.

2.

20

3.

21

4.

22

23

Materializarea conceptului
Aleg ca solutie constructive, solutia 1, deoarece indeplineste cel mai bine functiile
analizate mai sus,este cea mai practica solutie, atat din punct de vedere ethnic, cat si
estetic si ergonomic.

Desenul 3D al produsului ales

24

Schita 2D a produsulu ales,cu cote de gabarit

25

Produsul ales are urmatoarele proprietati mecanice:

26

Conceptia detaliata
Componentele produsului:
1.Corp lanterna

Materialul ales este otel.Masa totala a componentei este de 100 g.

Operatiile de prelucrare sunt urmatoarele: -extrudare
-debitare
-stantare
-filetare prin rulare

27

2. Cap lanterna

Materialul ales este otel.Masa totala a componentei este de 87 g.

Operatiile de prelucrare sunt urmatoarele: -ambutisare
-debitare
-stantare
-filetare prin rulare

28

4. Geam

Materialul ales este Plexiglas.Masa componentei este de 5 g.

29

5.Lupa

30

5. Comutator

31

Bibliografie
[1]. Curs si laborator proiectarea produselor, Daniel Anghel.
[2]. Niu, Eduard, Managementul produciei, Editura Universitii din Piteti, 2002.
[3]. Ion Ungureanu, Curs de analiza functionala.

32