Analizatorul auditiv

Analizatorulauditiv

Caracteristicile sunetului
Caracteristicilesunetului
Frecventa sau tonul muzical i corespunde nlimea(msurat
nHz).
Intenstatea sau amplitudinea muzical icorespundenivelulde
intensitatesonor(msuratndB).
Durata secalculeazadinmomentulimpactuluipanaladisparitia
se calculeaza din momentul impactului pana la disparitia
ultimeivibratiipercepute.
Timbrulsauculoarea carcateristicaunuisunetmuzicaldease
deosebidealtesunetedeaceeasiinaltime,duratasiintensitate.
Ex:douasaumaimulteinstrumenteinterpreteazaconcomitentacelasi
paragraf.Desisuntaceleasinote,noiputemdeosebidiferentadintre
unpiansiochitarachiardacaelecantainacelasitimp.

Frecventa sunetului
Frecventasunetului
Frecventa vibratiilor da tonalitatea
sunetului.
Tonurile puresunt simpleunde
sinusoidale.Acestea sunt rar
intalnite inrealitate dezi cuzi.
Tonurile emise inmodusualde
instrumente,vocea umana sunt un
amestec desunete cufrecvente
diferite:
Frecventele cele mai joase
constitue tonalitatea vocii
Frecventele cele mai inalte
constitue
i
timbrul
i b l vociiii

Unamestec defrecvente fara

legatura intre ele cumar fi
amplitudinea sau/si periodicitatea
acestora senumeste zgomote

Intensitatea sunetului
Intensitateasunetului

intensitatea sunetului reprezinta puterea sunetului pe unitatea desuprafata

I=putere/arie
/
Puterea sunetului =intensitatea xarie
Intensitatea semasoara inwatti/m2
Deoarece variatia intensitatii sunetului (respectiv puterea sunetului)perceput
sunetului) perceput
12
2
deurechea umana variaza foarte mult (dela10 W/m la106 W/m2)
intensitatea seexprima inmodobisnuit calogaritmare araportului dintre
intensitatea sunetului si intensitatea sunetul dereferinta (1012 W/m2)

Nivelul intesitatii sunetului (beli)= log IS /IS referinta

Ni l l iintensitatii
Nivelul
t
it tii sunetului
t l i (dB )=
) 10x
10 llog (IS /IS referinta)
f i t )

Nivelule puterii sunetului (beli) = log putere sunet/putere sunet referinta

Nivelule puterii sunetului (dB) = 10 xlog (PutereS/PutereS referinta)

Sursa desunet
Racheta
Motorturbojetavioane
Sirena

Nivelul deputere al
Puterea sunetului
sunetului Lw
Pac
watts
dBre1012 W
1,000,000W
180dB
10,000W
160dB
1,000W
150dB

Concertrock,camioane

100W

140dB

Mitraliera
Pichammer
Trompeta,escavator
Latratul cainelui
Elicopter

10W
1W
0.3W
0.1W
0.01W

130dB
120dB
115dB
110dB
100dB

Vocetare,planscopil
p
p

0.001W

90dB

105 W

70dB

107 W
12 W
1012

50dB
0 dB
0dB

Vorbirea, masina descris

frigider
P
Pragul
l audibil
dibil

Presiunea sunetului
Presiuneasunetului

Intensitatea sunetului =puterea sunetului/arie=>

Intensitatea sonora =energiaacusticacaretreceprinunitateadesuprafatainunitateadetimp:
Intensitateasonora
= energia acustica care trece prin unitatea de suprafata in unitatea de timp:
fortadeplasare
pef2 pef2
I= =pv= =
suprafatatimp
Zo c

Intensitatea sunetului
l =Puterea sunetului
l /ariapatratul
/
l presiuni
Putem caracteriza sunetul fara atinecontdeariape careactioneaza si deunitatea detimp

Pentru caintensitatea sunetului este directproportionala cupresiunea2si aceasta variaza casi

intensitea foarte mult,presiunea
mult, presiunea sunetului seexprima
se exprima calogaritmare
ca logaritmare araportului
a raportului dintre patratul
presiunii sunetului si patratul presiunii atmosferice
Nivelul depresiune alsunetului =log(pres2/presreferinta2)=2log(pres/presreferinta)
Nivelul depresiune alsunetului (dB)=20log(pres/presdereferinta)

Ex. 1 Presiunea sunetului este de 10 ori mai mare decat cea de referita (px=
Ex
10*po= 2 *10-4)
NPS=20 log 10po/po = 20 log 10= 20 dB
Ex 2 Daca doua persone vobesc cu o intensitate (presiune) a sunetelor de 70 dB
suma presiunii sunetelor va fi:
NPS =70dB= 20*log px/po
Log px/po =3,5 => px/po = 3162 (3.16 *103) => px = 3.16 *103 * 2 * 10-5= 6.3 * 10-2
NPS = 20 log 2*6.3 10-2/(2*10-5) =20 log 6.32 * 103= 20 *3.8 =76 dB

Presiunea sunetului

Sursa sunetului

Limita superiaoara teoretica pentru unsunet

un sunet
nedistorsionat intrunmediu cupresiune de
oatmosfera

Presiunea sunetului

Nivelul depresiune alsunetului

pascal

dB re20Pa
101,325Pa

194.0937dB

630Pa
100Pa

150dB
130dB

20Pa

approx.120dB

6 200Pa

110 140dB

2Pa

approx.100dB

6101 Pa

approx.85dB

2101 6101 Pa

80 90dB

2102 Pa

approx.60dB

V bi
Vorbirea
normala
l la1metru
l 1

210
2
1033 210
2 1022 Pa
P

40 60dB
40
60 dB

Cameralinistita

2104 6104 Pa

20 30dB

Respiratie calma, fosnetul frunzelor

6105 Pa

10dB

Pragul auditiv la1000 Hz

2105 Pa

0dB

Turboreactor deavionla30m
Pragul dureros
Leziuni aleurechii laexpuneri scurte
Avion la100m
Pickhammerla1m
Leziuni aleurechii laexpunere prelungita
Strada la10m
Televizor la1metru

Urechea externa:
* pavilionul urechii
* canalul auditiv extern
* membrana timpanica

Urechea medie
Urecheamedie
Sistemformatdin:
3oscioare:
ciocanul,nicovala,
scarita
2muschi:muschiul
t
tensortimpanisi
ti
ii
muschiulscaritei
ligamentecare
mentinpozitia
oscioarelor

Urechea medie
Urecheamedie
Rolurileurechiimediisunt:
Rolurile urechii medii sunt:
Asiguracorespondetaimpedanteiintreaersiapaprin:
Scadereaamplitudiniiundelorsonoredarcucrestereafortei
acestorade1,3ori
Prinraportuldintresuprafatatimpanuluisisuprafataferestrei
ovale55mm2:3,2mm2 =17:1
Fortatotalacrestedeaproximativ22deori(17x1,3)
Aceastaamplificareaforteifacecasunetelecufrecventacuprinsa
intre300si3000Hzsasetransmitainproportiede5075%

Princontractiamuschilortensoraltimpanuluisistapedius
seproduce:
Cresterea
Cresterearigiditatiisistemuluiosculardeterminandreducerea
rigiditatii sistemului oscular determinand reducerea
transmisieisunetelorinspecialalcelorcufrecventajoasaatunci
candacesteaauointensitatefoartemare reflexulacustic

Doar 1-3% din energia

acustica se transmite

Urechea medie
Urecheamedie

50-75% din energia acustica se transmite

La nivelul urechii medii

Urechea interna
Urecheainterna

Cohleea

Estealcatuita dintrei canale

circulare spiralate alaturate
Scala vestibulara
Ductul cohlear
Scala timpanica
p

Cele trei canale sunt separatede:

Membrana Reissner (vestibulara)
Membrana bazilara

LLanivelul
i l l ductului
d t l i cohlear
hl
seafla
fl
organul Corti
Scala timpanica si vestibulara
contine perilimfa
Ductul cohlear contine endolimfa
Scala vestibulara comnunica cu
fereastra ovala si cea timpanica cu
fereastra rotunda.
rotunda

Organul Corti
OrganulCorti

Estesituat inductul cohlear,

acoperit demembrana
de membrana
tenctoriala
Terminatiile externe alecelulelor
paroase sunt fixatedelamina
reticulata
l
sustinuta decelulele
d
l l l
cohleare triunghiulare
Fibrele bazilare laminareticulata
paroase formeaza o
si celule p
unitate compacta
Membrana tectoriala este fixata
lanivelul limbului spiralsi nuse
poate deplasa iar varfurile cililor
sunt fixati inaceasta.Astfel,
deplasarea membranei bazilare
impreuna cucelulele paroase
determina indoirea stereocililor

Membrana bazilara
Membranabazilara
Membrana fibroasa prezinta 20000
30000fibre bazilare fixateprintrun
singur capat lacolumela (partea
centrala acohleei)
Prezinta oelasticitate variabila dela
baza si pana lahelicotrema
deoarece:
Lungimea fibrelor creste progresiv >
0,04mmbaza pana la0,5mmvf
diametrul scade de100deori dela
baza spre vf

Rezonanta cufrecvente inalte labaza

si cufrecvente joase lavarf

Undele patrund prin fereastra

rotunda si determina vibratia
rotundasi
lichidului si amembrnei bazilare
Acete unde sedeplaseaza dea
lungul cohlei.
Atunci cand
d vibratiile
b
l intrain
rezonata cufibrele bazilare se
producemaximul deamplitudine
amembranei si deasemenea
d
disiparea
enegiei undei
d
Undele cufrecventa joasa,200Hz
intrainrezonata maximala
varful cohlee si deci trebuie sao
parcurga inintregime
Undele cufrecvente inalta intra
inrezonata labaza cohelei astfel
ca energia acestora sedisipeaza
caenergia
se disipeaza
rapid8000Hz
Undele cufrecventa
intermediara vor intrain
rezonanta cumembrana
cu membrana bazilara
intre vf si baza

Urechea interna OrganulCorti

Urecheainterna
Organul Corti

Celulele paroase
Celuleleparoase

Celuleleparoase
p

Sunt dedoua tipuri:

Cel
Celule
le paroase interne3500
interne 3500
Celulele paroase externe 12000

Audiametrul de8microni
Fac sinapsa cuteminatile libere aleneuronilor din
ganglionul spiralCorti
spiral Corti
Rolul cel mai importantil revin celulelor paroase
internecareauaprox 9095%dinterminatiile
nervoase
Stereocili carevin
care vin incontactcumembrana
in contact cu membrana
tenctoria prezinta canale deKcaresedeschid sau
seinchid infunctie dedirectia incaresedeplaseaza
acestia
Endolimfa areunpotentialde+80+100mVsi
are un potential de + 80 +100 mV si
contine Kinconc crescuta 140mEq
Potetialul endomembranar este de70mV
Diferenta depotentialeste de150mV
Sti l
Stimularea
celulei
l l i paroase influxdeK
i fl d K
depolarizare influxdeCa eliberare mediator
(glutamat?)

Determinareafrecventeisunetului
Teorialocalizarii:
Teoria localizarii:
Sebazeazapecapacitateamembraneibazilarede
a intra in rezonanta cu sunete la distante variabile
aintrainrezonantacusuneteladistantevariabile
infunctiedefrecventaacestora.
Esteeficientapentrusunetecufrecventamai
Este eficienta pentru sunete cu frecventa mai
marede2000Hz

Teoriatemporalasauafrecventelor
Teoria temporala sau a frecventelor
Suneteledeterminarafaledeimpulsurinervoase
sincronizatelaacelasifrecvente
Esteeficientapentrufrecventejoase(202000Hz)

Determinarea intensitatii sunetului

Determinareaintensitatiisunetului
Intensitatea sunetului este decodata prin 3
3
mecanisme
Cresterea amplitudini vibratiei membranei bazale
cucatsunetul este mai puternic va determina:
Deformare mai mareastereocililor >cresterea frecventei
impulsurilor
Cresterea numarului decelule stimulate>cresterea
numarului defibre
de fibre nervoase stimulate
Stimularea celulelor paroase externe doar cand membrana
vibreaza extrem deintens

Caile de conducere
Cailedeconducere

Neuron1 ganglionul spiralCorti

Nervul VIII

Neuron2 nucleii cohleari dorsali si ventrali (bulbsup)

(
p)

Neuron3 nucleul olivar superior

Contralateral (majoritatea)
Ipsilateral
Lemniscul lateral
+/ nc lemniscului lateral

Neuron4 coliculul inferior

Neuron5 nucleul geniculat

median
Radiatiile
di iil auditive
di i

Cortexul auditiv

Cortexul primar
Cortexulprimar
Este situat in regiunea supratemporala
a girusului temporal superior
superior.
Raspunde la frecvente sonore unice
Neuronii raspund la intervale scurte de
frecventa ( prin fenomenul de inh
l t l )
laterala)
Determina tiparele sonore simple

Sase harti tonotopice

Cortexul auditiv de asociatie

Cortexulauditivdeasociatie

Asociaza diferite frecvente sonore

Asociaza sunetele cuinformatii dinalte
regiuni senzoriale
Determina tiparele sonore tonale sau
secventele complexe
Transmit informatia catre ariaWernicke
Transmitinformatia
aria Wernicke
(parteacortexului auditiv situata in
regiunea postagirusului temporal
superior
Leziuni aleariei
l
primare :
Unilateral:hipoacuzie usoara CL,
pierderea capacitatea deadetermina
pozitia sursei inspatiu
Bilateral:hipoacuzie grava

Leziuni aleariei secunadare:

Pastreaza capacitatea deaauzi si
interpreta tipare sonore simple
Incapacitetea deapercepe semnificatia
cuvintelor (lezarea ariei Wernicke)

Detectarea directiei sunetelor

Detectareadirectieisunetelor

Esteinitiat lanivelul nucleilor olivari superiori:

Grupul lateral:compara intensitatea sunetelor
percepute
p
p
decele doua canale auditive p
pentru
acelasi sunet
Functioneaza optim pentru sunete cufrecventa
mare

Grupul mediancompara intarzierea acelueasi

sunet perceput decele
d
l doua
d
canale
l auditive
di i
(neuronii prezinta doua dendriteipsi si altele
contralaterale).
Neuroni dinmarginea nucleului raspund maximal
la intervale mici detimp,iar
laintervale
de timp, iar cei dinmarginea
din marginea
opusa laintervale mari
Functioneaza optim pentru sunete cufrecvente
mai mici de3000Hz

Formaurechii externe (pavilioanelor)asigura

dif
diferentierea
i
sunetele
l carevin
i dinfata
di f
respectiv cel dinspateprin modificarea
calitatii acestora (cresterea intensitatii
sunetelor cand acestea provin dinfata)
Acesta informatie (directia sunetului)este
condusa catre cortexposibil pe alte cai decat
cea pentru tonuri.

 Surditatea nervoasa

Surditatea

Pentru sunetele cufrecventa

jjoasa seproduceprin
p
p expunerea
p
lasunete cufrecventa joasa si
intensitate mare
Pentru toate sunetele:
medicamente toxice:
toxice:
kanamicina,cloramfenicol
Nuexista tratament

Surditatea detransmisie
de transmisie
Leziuni aleurechii medii:
ostesleroza,infectii gravesau/si
repetate,anchiloza fetei sacritei
Seproduceofibrozare
S
d
fib
sii
calcifiere excesiva asistemului
tipanoosicular
Tratament :chirurgical+/
protezare auditiva

Aparatul vestibular si echilibrul

Aparatulvestibularsiechilibrul

Aparatul vestibular
Aparatulvestibular

Esteformatdintrunsistem de
canale si cavitati osoase
(labirintul osos)carecontin
canale si cavitati membranoase
(labirintul membranos)
Partea functionala
f
l este datade
d
d
labirintul membranos:
Canale semicirculare A,P,L
Utricula
Sacula

Ininteriorul labirintului
membranos seafla endolimfa
asemanatoare lichidului cohlear
si intre labirntul membranos si
peretii ososi seafla perilimfa
asemanatoare LCR

Aparatulvestibularsepoateimpartiindouaparti:
utriculasisacula
canalelesemicirculare

Utricula si maculasunt
i li t i
implicatein:
detectarea acceleratiei
liniare
Stabilirea pozitiei capului
(gravitatia)

Canalele semicirculare
sunt implicatein:
implicate in
detectarea acceleratiei
angulare

Utricula si sacula
Utriculasisacula

Sunt cavitati membranoase

Contin fiecare oarie mica
senzoriala (macula)deaproximativ
2mmsituata inplanorizontal
pentru utricula si respectiv inplan
p
sacula
verticalpentru
Fiecare maculaeste formata din
din celule paroase acoperite dede
omembrana gelatinoasa
(otolitica) care contine cristale
(otolitica)carecontine
mici decarbonat deCasi proteine
otoliti
Maculautriculei detecteaza
miscarea capului inplanorizontal
in plan orizontal
iar maculasaculei inplanvertical

Maculasaculei si utriculei

Esteformata dincelule paroase care

prezinta :
50 70cili numiti stereocili
1cil
1 cil voluminos si mai lungnumit
lung numit
kinocil
Sunt legateinpartea superioara prin
filamente deatasare subtiri

Deplasarea
D
l
cililor
ilil indirectia
i di ti
Kinocilului producedeschiderea
canalelor deKsi deCacuproducerea
depolarizarii celulelor paroase
Deplasarea cililor insens opus
kinocilulul determina
hiperpolarizarea celulei
Celulele paroase descarca
neurotransmitator careinfluenteaza
ratadedescarcare afibrelor
vestibulare nervoase componenta a
nervul vestibulocohlear VIII
Repaus:100imp/sec
Depolarizare >100imp/sec
Hiperpolarizare <100imp/sec

Celulele paroase
Celuleleparoase

Detectareapozitieicapului

Daca capul este inpozitie ridicata

/verticala
maculautriculei este situata inpozitie
orizontala si va detecta miscarile in
in
planorizontal:
Stanga/dreapta
Inainte/inapoi

maculasaculei este situata inpozitie

p
verticalsi va detecta miscarile inplan
vertical:
Sus/jos
Inainte/inapoi

Daca capul este inpozitie orizontala

maculasaculei este situata inpozitie
orizontala si va detecta miscarile in
planorizontal:
Stanga/dreapta
Inainte/inapoi

Detectarea acceleratiei liniare

Detectareaacceleratieiliniare
Deplasarea capului determina
omiscare aotolitilor insens
opusdatorita densitatii de23
ori mai maredecat allichidului
dinjur
Seproduceoinclinare ocililor
Rata de descarcare a fb nerv
si secundar odepolarizare
o depolarizare Ratadedescarcareafbnerv
respectiv hiperpolarizare a Vitezadedeplasare
celulelor paroase (infunctie de
tipul deinclinare:spre
de inclinare: spre kinocil
sau invers)
Deplasarea arelocatata timp
cat exista acceleratie .
catexista

timp

Canalele semicirculare
Canalelesemicirculare
Suntinnumardetrei:
Anterior:situatanteriorsila45grexterior
Posterior:situatposteriorsila45grexterior
p
g
Orizontal

Canalele semicirculare
Canalelesemicirculare

Contin endolimfae
Lanivelul fiecarui ductexistao
portiune dilatata =ampula
Organul senzorial ampular =crista
ampulara careeste acoprit deo
masa gelatinoasa laxa cupula
Rotatia inplanul canalului
semicircularfacecaendolimfa sa
semiste insens opus(ramane
pe locdatorita
loc datorita inertiei)
Toate celule cuparsunt orientate
inaceasi directie astfel carotatia
va determina fiehiperpolarizarea
fi d
fiedepolarizare
l i
i f
infunctie
i de
d
directia rotatiei

Rotireacapuluiintroparte
determinaexcitatieampulei
canalului semicircular de
canaluluisemicircularde
aceasipartesiinhibitiede
parteopusa

Canalele semicirculare
Canalelesemicirculare
Detectarea sensului derotatie acapului
p
prin
p
pozitia pe careoaucanalele si prin organizarea
celulelor cupardelanivelul ampulei
Determinarea acceleratiei angulare
Rotatia capului si aductelor precum si inertia
endolimfei determina odeplasare acupulei inraport
cuampula.
Seproduceoinclianare ocililor urmata deo
depolarizare
p
sau ohiperpolarizare
p p
acelulelor p
paroase
infunctie detipul deinclinare:spre kinocil respectiv in
sens contrar kinocilului
Deplasarea arelocatata
are loc atata timp catexista
cat exista acceleratie ..

Reflexul vestibuloocular
Reflexulvestibulo
ocular
Lainclinarea capului se
produceomodificare apozitiei
ochilor carear ducela
pierderea imagini
Pentru mentinera unei imagini
stabilearelocomiscare
automataaglobilor oculari in
sens opusmiscarii
i
ii capului
l i
Reflexul include:canale
semicirculare nervul
vestibular
tib l fasciculul
f i l l medial
di l
logitudinal nucleii
oculomotori

Cai de conducere
Caideconducere
GanglionvestibularScarpa
Nervul vestibulocohlear

Nucleii vestibulari
spre cerebel (nc fastigial si uvularsi
uvular si
lobul floculonodular)
spre MS(fascicolul vestibulospinal)
spre nucleiai TC(fascicolul
longitudinalmedian)
spre nucleii reticulari
spre cortexlobparietalin
profunzimea santului Sylvius

Sprenucleiireticlari
ai TC
aiTC
Tracturile
vestibulo si
vestibulosi
reticulospinal

Reglaremusculaturi
antigravitationale

Intrebari ?
Intrebari?