Vasile

Alecsandri
(1818-1890)

S-acel rege al poeziei, vecinic tnar si ferice,

Ce din frunze ti doineste, ce cu fluierul ti zice,
Ce cu basmul povesteste - veselul Alecsandri,
Ce-nsirnd margaritare pe-a stelei blnda raza
Acum seculii strabate, o minune luminoasa,
Acum rde printre lacrimi, cnd o cnta pe Dridi...
(Mihail Eminescu)
1818, Viitorul bard national se naste la Bacau. Fiu de
21 iulie boiernasi: Vasile Alecsandri si Elena Cozoni, fata unui
grec romnizat. Ca n poveste, au fost sapte copii, dar
au ramas doar trei: frumoasa Catinca, Iancu - viitorul
colonel si Vasile, care va deveni regele poeziei.
1828 Tatal, mbogatit din negotul cu sare si cereale, cumpara
mosia Mircesti, din Lunca Siretului, pe care pusese ochii
mai demult, n drumurile sarii, umblnd din tinutul
Bacaului pna la Iasi si dincolo de Prut. Copilul care
purta numele tatalui, Vasile, nvata n casele iesene ale
familiei cu Gherman Vida, calugar maramuresan. Fiul
de tigan Vasile Porojan i devine prieten de joaca, la
Mircesti.
1828- Studiaza la pensionul lui V.Cunim, fiind coleg cu
1834 Kogalniceanu.
1834 Calatorie de studii la Paris, unde-si ia bacalaureatul n
1835. ncearca sa studieze chimia, medicina, dreptul,
dar renunta repede, ocupndu-se cu drag de literatura.

1838
1839

1840
1845

Primele ncercari literare n franceza, pe care-o

stapnea la perfectie.
Vine n Moldova si pleaca din nou n voiaj apusean,
mpreuna cu C. Negri si V. Docan. Calatoria n Italia l
va inspira n nuvela romantica Buchetiera de la
Florenta (publicata n Dacia literara, 1840).
Devine unul dintre directorii Teatrului National din Iasi.
I se joaca prima piesa Farmazonul din Hrlau, iar n
1844 comedia Iorga de la Sadagura.
Alecsandri participa, la Mnjina (conac la nord de
Galati), la onomastica lui Costache Negri si a surorii
acestuia Elena Negri (21 ani). Se consuma o alta poveste
pasionanta de dragoste din istoria literaturii noastre.
Frumoasa Elena, nu de mult divortata, raspunde la
declaratiile de iubire ale tnarului de 24 de ani. n jur,
la conacul primitor, au venit nu numai prieteni de la
Iasi (Kogalniceanu, C. Negruzzi, Alecu Russo, Ion
Ionescu de la Brad), ci si fratii munteni N. Balcescu, Ion
Ghica s.a. Tinerii intelectuali pregateau aici, n secret,
viitorul tarii: Revolutia de la 1848, Unirea Principatelor,
Independenta. Elena Negri mbata sufletul lui
Alecsandri cu vraja iubirii, determinndu-l sa-i scrie
stihuri de amor. Numai ca Elena se mbolnaveste si
pleaca, n 1846, cu fratele ei Costache, n strainatate. n
septembrie, ndragostitul Vasile o ntlneste la Venetia,
unde ramn mpreuna doua luni. Dragoste de vis, care
continua n alt voiaj prin Austria, Germania, Franta.
Boala de piept a Elenei se agraveaza la Paris si pleaca
amndoi n sudul Italiei, unde-l ntlnesc pe prietenul
lor Balcescu. nsa zilele iubitei sunt numarate. Costache
Negri si Kogalniceanu vin la Neapole si, la 25 aprilie
1847, se mbarca pe un vas francez, cu gndul s-o
transporte pe muribunda n tara. Numai ca tragedia se
consuma pe vapor, la 4 mai, cnd se apropiau de Cornul

1848

1850
1852

1855
1856

de aur (Constantinopol). Elena se stinge n bratele

iubitului, fratelui si prietenului Mihalache. O
nhumeaza n curtea bisericii din Pera, pe lespedea de
marmura fiind sapata inscriptia: Elena Negri,
Moldavia, 4 mai 1847. Fiintei disparute i dedica poemul
Steluta (romanta celebra a fost compusa de D.G.
Florescu). La fel i nchina ciclul Lacramioare.
Este unul dintre conducatorii miscarii revolutionare de
la Iasi. Scrie acum poezia Catre romni (mai trziu cu
titlul Desteptarea Romniei). Fuge, dupa nfrngerea
revoltei, prin Austria si Germania la Paris, unde scrie
poeziile Adio Moldovei si Sentinela romna.
Dupa un exil de doi ani, revine n Moldova. La Teatrul
National i se joaca Chirita n Iasi sau Doua fete si-o
neneaca.
Culege si "ndreapta" minunatele perle ale folclorului
romnesc pe care le publica n anul 1852 (vol. I), partea
a doua aparnd n 1853: Poezii populare. Balade
adunate si ndreptate de V.Alecsandri (Miorita, Toma
Alimos, Manastirea Arges, Novac si Corbul etc.)
Totodata, n 1853, publica si poeziile sale originale
Doine si lacramioare, la Paris.
Sub conducerea sa apare revista Romnia literara.
Hora Unirii e publicata de Kogalniceanu n Steaua
Dunarii. Alecsandri se nroleaza, cu toata fiinta, n lupta
pentru Unirea Principatelor. Pe la sfrsitul acestui an
ncepe o noua poveste de dragoste, desi era legat printro promisiune de credinta facuta Elenei Negri, pe patul ei
de moarte. Se zice ca poetul tomnatic (35 de ani) s-a
ndragostit de tnara Paulina Lucasievici sau
Locasiewicz undeva, la un han din Tg. Frumos (tatal ei
era hangiu). O instaleaza la Mircesti si Paulina, n urma
idilei, naste o fata: Maria, fiica lui V. Alecsandri (3
noiembrie 1857). E fericit si le construieste nu un castel,

ci o casa mica si luminoasa, cuib al tihnei si iubirii.

Noua locuinta din fata vechiului conac este legata
printr-un coridor (numit Corabia) de noua casa, unde
azi e modestul muzeu memorial din Mircesti.
1859 E numit de Cuza-Voda ministru al afacerilor externe,
plednd n Occident pentru recunoasterea Unirii.
1860 Se stabileste, pentru toata viata la Mircesti, lnga noua
sa iubire Paulina si fetita lor Maria. Cu Paulina se va
casatori oficial foarte trziu, pe 3 octombrie 1876 (la 55
de ani).
1862- Scrie la Mircesti ciclul Pasteluri, poezii lirice, 40 la
1875 numar: Miezul iernii, Serile la Mircesti, Iarna, Gerul,
La gura sobei, Oaspetii primaverii, Rodica, Lunca din
Mircesti, Malul Siretului etc.
1872- Scrie aproape ntreaga poezie epica. Ciclul Legende:
1878 Groza, Andrii-Popa, Altarul manastirii Putna, Visul lui
Petru Rares, Legenda rndunicai, Grui-Snger, Rapirea
Bucovinei, Dan, capitan de plai, Dumbrava rosie s.a. nchina ciclul Ostasii nostri (1878) eroismului romnilor
n Razboiul de Independenta (Penes Curcanul,
Sergentul, Hora de la Grivita, Hora de la Plevna s.a.)
1878 Cntecul gintei latine, poezie pentru care este premiat la
concursul panoramic de la Montpellier (Franta).
1879 Se joaca drama Despot-Voda, ncununata cu marele
premiu al Academiei Romne.
1881 Scrie feeria nationala Snziana si Pepelea.
1883 Termina drama Fntna Blanduziei.
1885 La Teatrul National are loc premiera dramei Ovidiu.
1890 Bolnav de cancer, care l-a rascolit ndelung, se stinge
vara, la 22 august, ramnndu-i n priviri universul
casei de la Mircesti. A fost dus la mormnt ntr-un car
tras de patru boi.