Apele continentale cuprind apele din interiorul scoarei terestre (apele subterane) i cele de la

suprafa (ruri, fluvii i lacuri); de asemenea, solul cuprinde, n compoziia sa, ap. Apele
subterane se gsesc situate la diferite adncimi i se afl situate deasupra unor strate
impermeabile (sau greu permeabile), n interiorul unor straturi denumite, prin comparaie,
permeabile. Primul strat, pornind de la suprafaa terenului, se numete strat freatic, iar cele
situate mai jos, la adncimi mai mari, se numesc straturi de adncime (care cuprind ape de
adncime).
Apele subterane apar la suprafa sub forma izvoarelor. Izvoarele pot fi de mai multe feluri, n
funcie de caracteristicile apei subterane i de modul n care aceasta ajunge la suprafa. Cele
mai spectaculoase sunt gheizerele, care sunt datorate nclzirii apelor n adncime; acestea
nesc la suprafa intermitent (Fig.1). Alte izvoare apar n regiunile carstice, sub form
continu sau intermitent. n unele cazuri, apele de adncime urc sub form artezian (ape
arteziene).
Regiunile deertice nchise (ndeosebi Sahara i deerturile australiene) au ape de adncime
(situate uneori la adncimi sub 1000 m n scoar), care reprezint acumulrile produse n
urma precipitaiilor bogate din timpul glaciaiunii i imediat dup ncheierea acesteia.
Reeaua hidrografic de suprafa este format din ruri i fluvii. Rurile provin din
nsumarea mai multor pruri, (care sunt sistemele elementare ale reelei hidrografice).
Diferena ntre un ru i un fluviu este foarte greu de stabilit i are un pronunat caracter
arbitrar. De exemplu, Tamisa, care este considerat un fluviu, este mult mai scurt dect alte
sisteme hidrografice pentru care se utilizeaz denumirea de ru.
n general, rurile sunt considerate arterele hidrografice mai mici i fluviile mai mari, fr a
exista ntre ele o limit cantitativ (de lungime sau debit de ap).