MEDIUL

TROPICAL
MUSONIC

ASIA:
INDIA:Coasta
Malabar si
Coromandel,
Cmpia
Indogangetic
Vestul Peninsulei
Indochina

MUSONII

Musonii sunt vnturi cu caracter periodic, ce iau natere

datorit marilor contraste termice ntre apele Oceanului
Indian i partea centrala a Asiei n cele dou anotimpuri
extreme ale anului. n timpul verii partea centrala i sudic a
Asiei se inclzete excesiv,temperatura aerului ajungnd si la
50C. Ca urmare a acestui fapt deasupra acestor regiuni se va
contura o vast zona depresionar, spre care converg masele
de aer umed, dens si rcoros de pe oceanele ce scald
rmurile sudice si sud-estice ale Asiei. Si, astfel ia natere
musonul de var. Puternicile vnturi musonice strbat toat
partea central si nordic a Oceanului Indian, aducnd ploi
deosebit de bogate in India, Bangladesh, Birmania, rile din
peninsula Indochinei i n partea de vest a Indoneziei.

Ploile musonice
favorizeaz obinerea a
cte dou i trei recolte
anual n aceast parte a
lumii unde
traiesc,aproximativ,
1.800.000.000 de oameni,
adica 2/5 din populatia
globului. Dar in acelasi
timp de musonul de vara
este legata formarea
prdalnicilor cicloni
tropicali, ce provoaca mari
calamitati naturale in
aceste regiuni. In
semestrul rece al anului
situatia atmosferica sufera
schimbari radicale fata de
sezonul cald. De aceasta
data in partea centrala si
nordica a Asiei ia nastere

Harta
musonilor

Pe cat de umed si de
bogat in precipitatii este
musonul de vara pe atat
de sarac in umezeala este
cel de iarna. Vreme de
sase luni(octombrieaprilie) seceta domneste
in partile sudice si sudestice ale Asiei.
Intensitatea acestui
muson este la fel de mare
ca si a celui de
vara,schimband si el
directia alizeelor si
desfiintind calmul
ecuatorial. Influenta sa se
resimte pana in
Madagascar, pe tarmurile
Mozambicului si in nordul
Australiei. In aceste
regiuni musonul de iarna

Directia musonilor

Astfel in regiunea Asiatica apare mediul tropical musonic,

dar si partial in America Latina intalnim un mediu
asemanator cu un anotimp cald si secetos, timp de 6 luni pe
an, si un anotimp cald si ploios. In Asia bat musoni, sezonul
ploios se datoreaza deplasarii maselor de aer dinspre
Oceanul Indian spre sudul si sud-estul Asiei (vara), care duc
cantitati mari de precipitatii, iar sezonul secetos se
datoreaza deplasarii maselor de aer dinspre continentul Asia
inspre Oceanul Indian. In America, timp de 6 luni pe an, bat
Precipitatiile sunt
alizeele ce duc precipitatiile dinspre Oceanul Atlantic.

astfel ridicate,
aproximativ 4000
mm/an, iar la
Cherapunji (n
regiunea Assam din
India) se afl polul
precipitatiilor, aici
inregistrandu-se
12000 mm/an.
Temperaturile sunt
si ele ridicate (2425C), cu

TIGRUL

Tigrul este cea mai mare dintre felinele mari. Are mai multe
subspecii, toate fiind amenintate cu disparitia. Cea mai raspandit i
cunoscuta subspecie este tigrul indian sau bengalez. Tigrul este un
animal foarte puternic; este n stare sa coboare animale mult mai
mari decat el, cum ar fi bivolul salbatic. Dup ce a capturat i a
omorat victima, o trte ntr-un loc retras, adesea lng apa i zile
la rnd se hrnete din ea. Vnatoarea este epuizant, de aceea
tigrul si petrece 80 % din timp odihnindu-se. Vneaz noaptea la
de Bengalpradei.
adpostul ntunericului, furisndu-se ncet nTigrul
apropierea

URSUL PANDA
Ursului-panda i displace atat gerul cat i cldura mare. Cnd
temperaturile sunt cuprinse ntre 10 si 25 C, se simt cel mai
comod. Zonele de activitate ale ursului-panda se schimb n
funcie de anotimpuri. Ct despre hran, ursul-panda
mnnc n principal frunze de bambus, lastare de bambus i
coaja de brad de China , rareori i unele mncruri cu carne.

Ursul- panda are vazul relativ slab, dar

auzul este fin i mirosul bine dezvoltat. In
luptele cu alte animale, puterea sa de atac
este slaba, dar stie tehnici de aparare.

ELEFANTUL

Elefantul este foarte inalt, intre 3 si 4,5 m,

cantareste 5.000-7.000 kg, mananca in jur de 225
kg de mancare pe zi si bea 90 litri de apa. El nu
vede foarte bine dar urechile si nasul il ajuta,
poate mirosi apa de la 4 km distanta si este
singurul animal care nu poate sari.

PANTERA

Pantera este cea mai raspndit dintre toate felinele mari. Succesul n
evolutie l datoreaza faptului ca se adapteaza foarte bine la diferite condiii de
mediu i hrana. Este un animal elegant. Corpul sau zvelt este acoperit de un
par lucios, mpodobit cu rozete, pete sub forma de discuri. Pantera neagra nu
este o specie aparte, ci doar o varianta de culoare, corpul ei fiind
deasemenea acoperit cu pete sub form de rozete, dar acestea nu prea se
observa. Este raspndita mai ales n Asia de sud-est, unde se confunda
foarte bine cu vegetatia de sol abundenta din paduri. Este mai agresiva decat
celelalte pantere

VEGETAIA

Pdurile musonice sunt asemntoare cu

cele din regiunile tropicale umede, dar ii
pierd n cea mai mare parte frunzele n
anotimpul secetos, corespunzator
musonului de iarna. Speciile de arbori
sunt, in ansamblu, cele caracteristice
padurii ecuatoriale, dar numarul lor este
mult mai redus, padurea fiind mai putin
densa si umbroasa. Pe alocuri este
intrerupta de savana. Pdurile sunt
constituite din arbori cu lemn valoros
pentru industria mobilei, ca santalul,
palisandrul si teckul, care ajung la inaltimi
de 15-35 m, si din hatisuri dese de
bambus. Datorita exploatarii intense, fie
pentru lemn de foc, fie pentru lemn pretios
(destinat exportului), au fost defrisate mari
intinderi ale acestui tip de padure, lasand
locul terenurilor degradate, mai ales in
India.

ntre productivitatea biologic si cea economic a pdurilor

dense umede tropicale exist adeseori un decalaj considerabil,
generat de accesibilitatea acestora, precum si de stadiul actual
de cunoatere a valorii tehnologice si de utilizarea a multitudinii
de specii ce compun aceste specii, ce compun aceste paduri.
Cum majoritatea pdurilor tropicale sunt situate n ri
subdezvoltate sau n curs de dezvoltare, n care infrastructura
general este deficitar, iar densitatea populaiei extrem de
redus decalajul este i mai evident.
Datorit acestui fapt cu toat productivitatea lor biologic
considerabil, pdurile dense umede tropicale, au o
productivitate economic foarte sczut.

BAMBUS

PALISANDRU

TECK

SANTAL

solul

Conditile climatice deosebite ale zonei

intertropicale au importante repercusiuni asupra
formarii si evolutiei solurilor din aceasta zona.
Astfel, temperaturile ridicate si constante, ca si
cantitatile mari de precipitatii, influenteaza in
primul rand dezagregarea si alterarea rocilor. n
condiiile unui climat cald si umed, alterarea
silicailor este complet, rezultand acizi liberi de
fier si de aluminiu. Acest tip de alterare se
numeste alterare alitica sau lateritizare. De aceeea
solul poart denumirea de sol lateritic.
Viteza de alterare este influenat de temperatur
i precipitaii. De aceea, n zona cald
intertrpoical, hidroliza -principalul proces de
alterare a silicailor- este favorizat de
temperaturile ridicate i de precipitaiile
abundente. Odat cu creterea umiditii are loc i
o levigare mai intens a srurilor i bazelor i mai

SOL LATERITIC

PEISAJE
ANTROPIZATE

n Asia de sud i Oceanul Indian cultura orezului i a

grului, n cretere cantitativ n ultimii ani, reprezint
baza alimentar a unei populaii numeroase, aflate de
asemenea ntr-o crestere numeric accentuat. India, dei
are un nivel de dezvoltare economic relativ redus, are o
poziie ridicat la unele produse agricole: locul 2 pentru
producia de gru, orez i zahr, locul 3 mondial pentru
bumbac i 5 pentru soia. n
privina produciei de ceai ocup primul pe mapamond.
Pentru mediul tropical musonic sunt specifice peisajele
antropizate reprezentate de plantaiile de ceai i cultura
orezului.

PLANTATII
DE CEAI

Plantaii de orez

Bibliografie
Posea. G. Aur N. Geografie, manual pentru clasa a XI-a. editura
Niculescu.2006
Erdeli G. Ilinca N. Geografie. Probleme fundamentale ale lumii
contemporane, manual pentru clasa a XI-a. Editura Economica
Preuniversitaria. 2006.
Negu S., Ielenicz M, Blteanu D. Geografie, manual pentru clasa a
XI-a. Editura Humanitas educational, 2006.
Doherty G., Claybourne A. Davidson S. Marea enciclopedie a lumii,
Editura Aquila 2005.
Imagini internet

Ghinea Darius
Draghici Adrian
Colegiul Naional I.L.
Caragiale