Gama i X-RAY IRADIERII

Gamma i de raze X de iradiere pentru

Tratamentul fructe proaspete i
Legume
Toate fructele si legumele sunt perisabile, datorit activitatilor ce sunt desfurate i dup recoltare
deoarece sunt afectate de boli fungice care duc produsul la degradarea patologic.
Pierderile pe care sunt atribuite fructelor tropicale sunt adesea atribuite deteriorrii n timpul
manipulrii n timpul transportului dar i depozitrii.
O tehnica eficienta de conservare pentru fructe proaspete i legumele ar trebui s aib mai multe
caracteristici: ar trebui fie eficient ca tratament pentru post-recoltare care ar trebui s menin calitile
nutriionale.
Ionizarea prin iradiere este o tehnologie promitoare pentru a menine calitatea fructelor i legumelor
proaspete deoarece are potenialul de a controla alterarea i microbi patogeni.
Procesul de iradiere a fost aplicat la fructe i pentru a inhiba germinarea (de exemplu, ceapa, cartofi),
i pentru a deine controlul mai multor specii de mute n fructe.
Utilizarea iradierii (1 kGy) ar putea controla alterarea post-recoltare i a altor boli care afecteaz
fructele i legumele fr a afecta calitatea senzorial a acestora.
Folosind sinergia generat de combinaia de
aceste dou procese, o doz mai mic de iradiere poate fi
folosit pentru a atinge acelai nivel de pasteurizare. Cu toate acestea,
cpuni s-au dovedit a fi tolerante la iradierea
Dozele (1.53 kGy) necesar pentru a elimina infeciile
rezultnd n putregai fructe (Dennison i Ahmed,
Folosirea iradierii pentru brnza feta
Contaminarea la brnz apare fie la nceput procesului sau la final.Listeria monocytogenes poate
contamina branza.Iradierea unei cantiti de brnz feta arat c o doz de 2,5 kGy a redus limitade
patogenitate.
Gamma si raze X de iradiere pentru
Tratamentul pete, carne i psri de curte
n timpul prelucrrii i depozitrii, pete, carne
Produsele sunt expuse la mai multe surse interne i de mediu
condiii care cresc riscurile de siguran alimentar. Un mare
Cauza acestor efecte negative este proliferarea
multe bacterii patogene, cum ar fi E. coli O157: H7, Sa. typhimurium,
L. monocytogenes, Campylobacter, St. aureus, Clostridium
botulinum, Vibrio parahaemolyticus, Shigella i
Clostridium perfringens (Samelis colab, 2001;. Farkas,
1998), microorganisme de alterare precum Pseudomonas, Acinetobacter,
Lactobacillus sake, Lactobacillus curvatus (Lacroix
i Ouattara, 2000), virusuri, cum ar fi hepatita A, noroviruses,
sau paraziti precum Trichinella spiralis, Toxoplasma gondii,
Opisthorchis viverrini, Cysticercus cellulosae, Anisakis,
i diverse tanias (O'Bryan et al, 2008;. Farkas, 1998;
Loaharanu, 1996; Kotula, 1983). Doza necesar pentru a
inactiva parazii este n mod normal foarte sczut, i inactivarea

poate fi realizat n doze de 0.15e0.6 kGy (Farkas, 1987).

Angajarea radiaii ionizante pentru a spori sigurana alimentar - o opinie

M. GROLICHOV, P. DVOK, H. MUSILOV
Departamentul de Biochimie si Biofizica, Facultatea de Igien Veterinar i
Ecologie,
Universitatea din Veterinare si Stiinte farmaceutice, Brno, Republica Ceh
Primit 17 mai 2002
Acceptate 11 februarie 2004
Abstract
Grolichov M., P. Dvofik, H. Musilov: Angajarea impotriva radiatiilor
pentru a mbunti alimentare
Safety - o revizuire. Acta Vet. Brno 2004 73: 143-149.
Iradierea produselor alimentare a fost angajat pentru a asigura siguran a
alimentar sau sterilitii alimente, extinde perioada de valabilitate
i de a reduce pierderile cauzate de germinare i coacere sau duntori. n
Republica Ceh, n special condimente,
condimente mixte i legume uscate sunt expuse la radiatii ionizante. Cele mai
mari furnizori de
alimentelor iradiate din Europa sunt Belgia, Fran a i rile de Jos. n SUA,
alimente
iradiere este mai frecventa si se, de asemenea, ncearc s pun n aplicare
iradierea nu numai pentru produsele alimentare
siguran, dar, de asemenea, n scopuri tehnologice. Dei iradiere este o
tehnologie prospectiv, sa
aplicaie determin modificri biochimice fizico-chimice i care pot afecta
nutritiv
adecvarea i caracteristicile senzoriale ale produselor alimentare iradiate. n
aceast lucrare, modificrile chimice ale baz
componente alimentare (proteine, zaharide, grsimi) sunt
revizuite. Modificrile chimice duce la
Produsele radiolitici cror riscuri sunt nc subiect de cercetare tiin ific. Este
de ateptat ca principalele
utilizarea iradierii gamma va fi tratamentul diete pentru pacientii care sufera de
tulburari de diferite
a sistemului imunitar, pacientii alergice sau pentru zborurile militare i
spaiale. In producerea prime
sau produse alimentare de cldur non-prelucrate, iradiere poate fi un punct de
control critic (PCC).
Iradiere gamma, alimente, baze legislative, efectele radia iilor, adecvarea
nutriional
Scopul Food iradiere

Pagina 1

Angajarea radiaii ionizante pentru a spori sigurana alimentar - o opinie

M. GROLICHOV, P. DVOK, H. MUSILOV
Departamentul de Biochimie si Biofizica, Facultatea de Igien Veterinar i
Ecologie,
Universitatea din Veterinare si Stiinte farmaceutice, Brno, Republica Ceh
Primit 17 mai 2002
Acceptate 11 februarie 2004
Abstract
Grolichov M., P. Dvofik, H. Musilov: Angajarea impotriva radiatiilor
pentru a mbunti alimentare
Safety - o revizuire. Acta Vet. Brno 2004 73: 143-149.
Iradierea produselor alimentare a fost angajat pentru a asigura siguran a
alimentar sau sterilitii alimente, extinde perioada de valabilitate
i de a reduce pierderile cauzate de germinare i coacere sau duntori. n
Republica Ceh, n special condimente,
condimente mixte i legume uscate sunt expuse la radiatii ionizante. Cele mai
mari furnizori de
alimentelor iradiate din Europa sunt Belgia, Fran a i rile de Jos. n SUA,
alimente
iradiere este mai frecventa si se, de asemenea, ncearc s pun n aplicare
iradierea nu numai pentru produsele alimentare
siguran, dar, de asemenea, n scopuri tehnologice. Dei iradiere este o
tehnologie prospectiv, sa
aplicaie determin modificri biochimice fizico-chimice i care pot afecta
nutritiv
adecvarea i caracteristicile senzoriale ale produselor alimentare iradiate. n
aceast lucrare, modificrile chimice ale baz
componente alimentare (proteine, zaharide, grsimi) sunt
revizuite. Modificrile chimice duce la
Produsele radiolitici cror riscuri sunt nc subiect de cercetare tiin ific. Este
de ateptat ca principalele
utilizarea iradierii gamma va fi tratamentul diete pentru pacientii care sufera de
tulburari de diferite
a sistemului imunitar, pacientii alergice sau pentru zborurile militare i
spaiale. In producerea prime
sau produse alimentare de cldur non-prelucrate, iradiere poate fi un punct de
control critic (PCC).
Iradiere gamma, alimente, baze legislative, efectele radia iilor, adecvarea
nutriional
Scopul Food iradiere

n ultimele decenii, iradierea alimentelor a devenit una dintre tehnologiile cele

mai discutate de
sigurana alimentar i de conservare.
Scopul iradierea alimentelor este aceea i ca i pentru congelare, tratamentul la
temperatur ridicat
i tratare chimic, adic ndeprtarea microorganismelor care provoac
alterarea produselor alimentare. Scopul este
pentru a prelungi perioada de valabilitate a produselor alimentare pstrate n
diferite condiii, cum ar fi n magazine i
gospodrii, i de a elimina organisme patogene care provoac boli n urma
aliment
consum. Doze de radiatii angajat, de obicei, pentru iradierea produselor
alimentare distruge majoritatea
microorganisme, dar nu toate dintre ele, adic hrana iradiat nu este sterilizat. Ca
i n alte
alimente, clientul trebuie, prin urmare folosi alte metode pentru a elimina
micro- patogene
organismelor i riscurile care decurg din consumul lor (refrigerare, de gtit,
etc.). Pentru
exemplu, doze de radiatii actuale nu distruge bacteriile care cauzeaza
botulismul (Brennand
1995). Radioterapie la doze de 2-7 kGy pot elimina n mod eficient potential
patogen
non-spori de formare a bacteriilor, inclusiv ambele agenti patogeni mult timp
recunoscut, cum ar fi Salmonella
i Staphylococcus aureus ct i ageni patogeni, cum ar fi Campylobacter,
Listeria
Listeria sau Escherichia coli O157: H7. Candidaii pentru radiaii
decontaminare sunt
n special psri de curte i carne ro ie, produse din ou i produse pescre ti
(1998) Farkas. Iradiaie
este adesea numit "pasteurizare la rece" din cauza reducerii sale remarcabile a
unui numr de
microorganisme periculoase, precum i din cauza unei pierderi neglijabile de
nutrieni i gradul sczut de
Modificri senzoriale (Wood i Bruhn 2000). Publicul adesea ntreab dac
produsele alimentare iradiate pot fi
radioactiv. Aceast ntrebare poate fi usor clarificate, deoarece radioactivitate n
alimente pot aprea n dou

moduri: 1) prin contaminarea produselor alimentare n cauz, prin

radionuclizilor i 2) prin induse radioactivitate n timpul interaciunii de mare
energie radiaii (n special neutroni) cu alimente
nuclee. Procesul iradierii include trecerea alimentelor prin cmpul de radia ie,
cu toate acestea,
alimente n sine nu face contact cu substan e radioactive. Energia de ionizare
radiaii aplicat pentru iradierea alimentelor nu este suficient de mare pentru a
dezintegra nucleele atomice in
alimente (Brennand 1995).
Radiaii ionizante este mai mult i mai des utilizate n scopuri de
sterilizare. Acesta poate fi
folosit pentru sterilizarea diete pentru animale de laborator, animalele fr
microorganisme patogene i / sau animale
folosit pentru programele de control de sntate. Diete de alimentare tratate cu
radiaii ionizante
reduce riscul de contaminare, originare din efectivele de animale (Holub i
Baranyiov
1989). Procedura de sterilizare este evaluat nu numai pentru eficien a sa de
distrugere
de nedorite microorganisme, dar i pentru efectele sale asupra calit ii nutritiv,
proprieti fizice
i perioada de valabilitate a produselor alimentare care urmeaz s fie
tratate. Pentru majoritatea acestor caracteristici, cldura tradi ionale
i proceduri de tratament chimic par a fi mai pu in avantajoas n compara ie cu
ionizare
radiaii. n plus fa de efectele nedorite asupra proprietilor fizice i alimente
de valabilitate,
metodele tradiionale reduce utilizarea de proteine biologice si le provoaca un
remarcabil
distrugerea multe componente importante de substan e nutritive. Din aceste
motive, sterilizare prin
radiaie este mult mai sensibil i constant. Produse alimentare sterilizate prin
iradiere
pot fi stocate timp de muli ani fr refrigerare similar alimente sterilizate prin
mare
Temperaturile.
Iradierea produselor alimentare poate fi de asemenea folosite pentru a reduce
pierderile cauzate de maturare prematur a fructelor,
germinare de legume i duntorilor. In astfel de cazuri, iradierea poate nlocui
chimic

Tratamentul produselor alimentare (fructe, legume, mirodenii i

culturi). Avantajul procedeului,
n comparaie cu tratamentul chimic men ionat mai sus este faptul c nu se
formeaz reziduuri n
produse alimentare (Donahaye 2000).
Alimente iradiere n Republica Ceh
Numai o gam limitat de produse alimentare prevzute de Regulamentul
Ministerului Sntii Nr 297,
1997, pot fi tratate cu radiaii ionizante n Republica Ceh. Prezentul
regulament definete
care pot fi tratate cu radiaii ionizante pentru tipurile, grupe i subgrupe de
produse alimentare
scop specificat, i specific, de asemenea, maxim admis absorbit doze de
radiatii.
Alte alimente pot fi tratate doar dac siguran nu poate fi atins prin diferite
radiaii ionizante
metode, iar n cazul n care apare nici un risc pentru sntatea consumatorilor,
precum i sigurana i calitatea alimentelor nu sunt
deteriorat. n Republica Ceh, condimente principal cum ar fi piper si piper
mcinat, amestecat
condimente i legume uscate sunt expuse la radiatii ionizante. n Republica
Ceh,
produsele alimentare pot fi iradiate de
60
Co i
137
Surse CS, raze X cu energie nu depete 5
MeV i electroni accelerai cu energie nu dep ete 10 MeV. S informeze
clienii,
alimentelor iradiate trebuie s fie indicat att eticheta "iradiate cu radia ii
ionizante"
i simbolul grafic respectiv. Urmtoarele tipuri de alimente pot fi expuse la
radiaii ionizante n aceast ar: ceapa si legume rdcin, cartofi i produse
din cartofi (
Doza maxim admis absorbit este de 0,2 kGy), fructe proaspete si legume
(doze de 1,0
la 2,5 kGy), produse vegetale moar, culturi coaj uscate, semin e oleaginoase,
leguminoase, legume si fructe uscate
(Doz de 1,0 kGy), pete, animale marine, picioare de broasc congelate de
(doze de 2.0-5.0 kGy), carne,

psri de curte (doze de 3.0-7.0 kGy), legume uscate, condimente, ceaiuri din
plante (doze 1.0-10.0
kGy), pete uscat, i carne uscat (doz de 1,0 kGy).
Alimente iradiere n rile UE, SUA, Australia i Noua Zeeland
n Uniunea European, opiniile privind utilizarea iradierii difer n rile
membre, i
abordarea statelor membre individuale se bazeaz pe legisla ia n
vigoare. Acolo
Au fost multe ncercri de a unifica i armoniza diferen ele n legisla ia pentru a
fi
acceptabil pentru majoritatea rilor (Neyssen 2000). n Regatul Unit, alimente
Iradierea a fost permis n 1990. n principiu exist o gam larg de produse
alimentare care urmeaz s fie irradiate
Pagina 1

Angajarea radiaii ionizante pentru a spori sigurana alimentar - o opinie

M. GROLICHOV, P. DVOK, H. MUSILOV
Departamentul de Biochimie si Biofizica, Facultatea de Igien Veterinar i
Ecologie,
Universitatea din Veterinare si Stiinte farmaceutice, Brno, Republica Ceh
Primit 17 mai 2002
Acceptate 11 februarie 2004
Abstract
Grolichov M., P. Dvofik, H. Musilov: Angajarea impotriva radiatiilor
pentru a mbunti alimentare
Safety - o revizuire. Acta Vet. Brno 2004 73: 143-149.
Iradierea produselor alimentare a fost angajat pentru a asigura siguran a
alimentar sau sterilitii alimente, extinde perioada de valabilitate
i de a reduce pierderile cauzate de germinare i coacere sau duntori. n
Republica Ceh, n special condimente,
condimente mixte i legume uscate sunt expuse la radiatii ionizante. Cele mai
mari furnizori de
alimentelor iradiate din Europa sunt Belgia, Fran a i rile de Jos. n SUA,
alimente
iradiere este mai frecventa si se, de asemenea, ncearc s pun n aplicare
iradierea nu numai pentru produsele alimentare
siguran, dar, de asemenea, n scopuri tehnologice. Dei iradiere este o
tehnologie prospectiv, sa
aplicaie determin modificri biochimice fizico-chimice i care pot afecta
nutritiv
adecvarea i caracteristicile senzoriale ale produselor alimentare iradiate. n
aceast lucrare, modificrile chimice ale baz

componente alimentare (proteine, zaharide, grsimi) sunt

revizuite. Modificrile chimice duce la
Produsele radiolitici cror riscuri sunt nc subiect de cercetare tiin ific. Este
de ateptat ca principalele
utilizarea iradierii gamma va fi tratamentul diete pentru pacientii care sufera de
tulburari de diferite
a sistemului imunitar, pacientii alergice sau pentru zborurile militare i
spaiale. In producerea prime
sau produse alimentare de cldur non-prelucrate, iradiere poate fi un punct de
control critic (PCC).
Iradiere gamma, alimente, baze legislative, efectele radia iilor, adecvarea
nutriional
Scopul Food iradiere
n ultimele decenii, iradierea alimentelor a devenit una dintre tehnologiile cele
mai discutate de
sigurana alimentar i de conservare.
Scopul iradierea alimentelor este aceea i ca i pentru congelare, tratamentul la
temperatur ridicat
i tratare chimic, adic ndeprtarea microorganismelor care provoac
alterarea produselor alimentare. Scopul este
pentru a prelungi perioada de valabilitate a produselor alimentare pstrate n
diferite condiii, cum ar fi n magazine i
gospodrii, i de a elimina organisme patogene care provoac boli n urma
aliment
consum. Doze de radiatii angajat, de obicei, pentru iradierea produselor
alimentare distruge majoritatea
microorganisme, dar nu toate dintre ele, adic hrana iradiat nu este sterilizat. Ca
i n alte
alimente, clientul trebuie, prin urmare folosi alte metode pentru a elimina
micro- patogene
organismelor i riscurile care decurg din consumul lor (refrigerare, de gtit,
etc.). Pentru
exemplu, doze de radiatii actuale nu distruge bacteriile care cauzeaza
botulismul (Brennand
1995). Radioterapie la doze de 2-7 kGy pot elimina n mod eficient potential
patogen
non-spori de formare a bacteriilor, inclusiv ambele agenti patogeni mult timp
recunoscut, cum ar fi Salmonella
i Staphylococcus aureus ct i ageni patogeni, cum ar fi Campylobacter,
Listeria

Listeria sau Escherichia coli O157: H7. Candidaii pentru radiaii

decontaminare sunt
n special psri de curte i carne ro ie, produse din ou i produse pescre ti
(1998) Farkas. Iradiaie
este adesea numit "pasteurizare la rece" din cauza reducerii sale remarcabile a
unui numr de
microorganisme periculoase, precum i din cauza unei pierderi neglijabile de
nutrieni i gradul sczut de
Modificri senzoriale (Wood i Bruhn 2000). Publicul adesea ntreab dac
produsele alimentare iradiate pot fi
radioactiv. Aceast ntrebare poate fi usor clarificate, deoarece radioactivitate n
alimente pot aprea n dou
moduri: 1) prin contaminarea produselor alimentare n cauz, prin
radionuclizilor i 2) prin induse
ACTA VET. BRNO 2004 73: 143-149
Adresa pentru coresponden:
MVDr. Magdalena Grolichov
stav poro sttn kontrolu veterinrnch bioprepart un liv
Hudcova 56a
621 00 Brno, Republica Ceh
Telefon: 420 541 210 022
Fax: +420 549 243 020
E-mail: magdalena.grolichova@tevaeu.com
http://www.vfu.cz/acta-vet/actavet.htm
Page 2

144
radioactivitate n timpul interaciunii de mare energie radia ii (n special
neutroni) cu alimente
nuclee. Procesul iradierii include trecerea alimentelor prin cmpul de radia ie,
cu toate acestea,
alimente n sine nu face contact cu substan e radioactive. Energia de ionizare
radiaii aplicat pentru iradierea alimentelor nu este suficient de mare pentru a
dezintegra nucleele atomice in
alimente (Brennand 1995).
Radiaii ionizante este mai mult i mai des utilizate n scopuri de
sterilizare. Acesta poate fi
folosit pentru sterilizarea diete pentru animale de laborator, animalele fr
microorganisme patogene i / sau animale
folosit pentru programele de control de sntate. Diete de alimentare tratate cu
radiaii ionizante

reduce riscul de contaminare, originare din efectivele de animale (Holub i

Baranyiov
1989). Procedura de sterilizare este evaluat nu numai pentru eficien a sa de
distrugere
de nedorite microorganisme, dar i pentru efectele sale asupra calit ii nutritiv,
proprieti fizice
i perioada de valabilitate a produselor alimentare care urmeaz s fie
tratate. Pentru majoritatea acestor caracteristici, cldura tradi ionale
i proceduri de tratament chimic par a fi mai pu in avantajoas n compara ie cu
ionizare
radiaii. n plus fa de efectele nedorite asupra proprietilor fizice i alimente
de valabilitate,
metodele tradiionale reduce utilizarea de proteine biologice si le provoaca un
remarcabil
distrugerea multe componente importante de substan e nutritive. Din aceste
motive, sterilizare prin
radiaie este mult mai sensibil i constant. Produse alimentare sterilizate prin
iradiere
pot fi stocate timp de muli ani fr refrigerare similar alimente sterilizate prin
mare
Temperaturile.
Iradierea produselor alimentare poate fi de asemenea folosite pentru a reduce
pierderile cauzate de maturare prematur a fructelor,
germinare de legume i duntorilor. In astfel de cazuri, iradierea poate nlocui
chimic
Tratamentul produselor alimentare (fructe, legume, mirodenii i
culturi). Avantajul procedeului,
n comparaie cu tratamentul chimic men ionat mai sus este faptul c nu se
formeaz reziduuri n
produse alimentare (Donahaye 2000).
Alimente iradiere n Republica Ceh
Numai o gam limitat de produse alimentare prevzute de Regulamentul
Ministerului Sntii Nr 297,
1997, pot fi tratate cu radiaii ionizante n Republica Ceh. Prezentul
regulament definete
care pot fi tratate cu radiaii ionizante pentru tipurile, grupe i subgrupe de
produse alimentare
scop specificat, i specific, de asemenea, maxim admis absorbit doze de
radiatii.
Alte alimente pot fi tratate doar dac siguran nu poate fi atins prin diferite
radiaii ionizante

metode, iar n cazul n care apare nici un risc pentru sntatea consumatorilor,
precum i sigurana i calitatea alimentelor nu sunt
deteriorat. n Republica Ceh, condimente principal cum ar fi piper si piper
mcinat, amestecat
condimente i legume uscate sunt expuse la radiatii ionizante. n Republica
Ceh,
produsele alimentare pot fi iradiate de
60
Co i
137
Surse CS, raze X cu energie nu depete 5
MeV i electroni accelerai cu energie nu dep ete 10 MeV. S informeze
clienii,
alimentelor iradiate trebuie s fie indicat att eticheta "iradiate cu radia ii
ionizante"
i simbolul grafic respectiv. Urmtoarele tipuri de alimente pot fi expuse la
radiaii ionizante n aceast ar: ceapa si legume rdcin, cartofi i produse
din cartofi (
Doza maxim admis absorbit este de 0,2 kGy), fructe proaspete si legume
(doze de 1,0
la 2,5 kGy), produse vegetale moar, culturi coaj uscate, semin e oleaginoase,
leguminoase, legume si fructe uscate
(Doz de 1,0 kGy), pete, animale marine, picioare de broasc congelate de
(doze de 2.0-5.0 kGy), carne,
psri de curte (doze de 3.0-7.0 kGy), legume uscate, condimente, ceaiuri din
plante (doze 1.0-10.0
kGy), pete uscat, i carne uscat (doz de 1,0 kGy).
Alimente iradiere n rile UE, SUA, Australia i Noua Zeeland
n Uniunea European, opiniile privind utilizarea iradierii difer n rile
membre, i
abordarea statelor membre individuale se bazeaz pe legisla ia n
vigoare. Acolo
Au fost multe ncercri de a unifica i armoniza diferen ele n legisla ia pentru a
fi
acceptabil pentru majoritatea rilor (Neyssen 2000). n Regatul Unit, alimente
Iradierea a fost permis n 1990. n principiu, exist o gam larg de produse
alimentare care urmeaz s fie iradiate
Pagina 3

145

pentru scopuri diferite. Cu toate acestea, iradierea produselor alimentare n

practic nu a fost aplicat aproape la fel
mult, dat de radiophobia permanent consumatorilor legate de siguran a iradiate
produse alimentare (Woolston 2000). Cei mai mari furnizori de produse
alimentare iradiate sunt
urmtoarele ri: Belgia, Frana i Olanda (pn la 20.000 de tone de alimente
pe
an) (Brennand 1995). O atitudine negativ poate observa, n special, printre
Experii germani. Motivul pentru acest punct de vedere este cunoa terea despre
formarea de 2alchilciclobutanonelor aprute n cursul iradiere grsime, i de faptul c
toxicitatea lor
nu a fost nc pe deplin clarificate.
n SUA, iradierea alimentelor este mai frecventa. Studiile au artat chiar o
cretere a
disponibilitatea clientului de a cumpra produse alimentare iradiate care le
ofer o garanie mai mare de alimente
sigurana produsului (Hunter 2000). Exist, de asemenea, o ncercare de a pune
n aplicare iradierea nu numai pentru
sigurana alimentar, dar i n scopuri tehnologice, de exemplu, mbunt irea
culoarea crnii
Produsele (Byun colab. 1999). Food and Drug Administration (FDA)
controleaz alimente
iradiere n SUA. Regulamente i directive lor stipuleaz sursele permise, n
dozele maxime admisibile, i tipurile de alimente care pot fi iradiate, mpreun
cu
nregistrrile care ar trebui s fie pstrate, precum i metodele de identificare a
produselor alimentare care urmeaz s fie tratate. nregistrrile
conin toate informaiile privind tratamentul, tipuri de materiale i parametrii de
ionizare
doze de radiatii ar trebui sa fie depuse timp de un an. Exacte nregistrrile sunt
necesare pentru controale
dac reglementrile sunt respectate, deoarece cu metode de rutin, nu este
posibil s se
detecta alimentelor iradiate i pentru a determina doza n
retrospectiv. Alimente iradiate trebuie s fie
identificat att de simbolul grafic i eticheta de "tratat prin radia ie" sau "iradiat
de radiaii ionizante ". Sursele de radiaie autorizate sunt urmtoarele: radia ii
gamma, XRazele i electroni.

n Australia i Noua Zeeland, Ministerul Snt ii controleaz iradierea

produselor alimentare, iar
aa-numitul standard de hran a fost aprobat n acest sens. Prezentul standard
interzice produsele alimentare i
iradierea alimentelor fr o permisiune special, care este eliberat de Ministerul
Sntii.
Tratarea alimentelor cu radiatii ionizante este permis numai n cazul n care
acest lucru este necesar un
cerin tehnologic, sau tratamentul de radia ii va asigura siguran a
alimentar. De nici un
mijloace ar trebui s iradierea produselor alimentare nlocuiasc practica de
producie propriu-zis. Acest standard, de asemenea,
specific sursele de permise de radia ii, alimentare care pot fi iradiate, cerin ele
pentru
depunerea nregistrrile, etichetarea alimentelor iradiate, minime i dozele
maxime de radiaii
i condiiile de iradiere. Sursele permise de radiaii ionizante sunt dup cum
urmeaz:
60
Surse Co, surse de raze X, cu energii de maximum 5 MeV i electroni emis de
sursele cu energii de maximum 10 MeV. nregistrrile trebuie s fie pstrate n
incintele
care este iradiat mncare. n plus, numele i cantitatea produselor alimentare
iradiate,
perioada de valabilitate de minim, tipul procesului de iradiere utilizate, minim
i maxim
Dozele absorbite i data de iradiere trebuie nregistrat. Aceste nregistrri ar
trebui s fie depus
pentru timpul care depete minima de valabilitate a produselor alimentare
iradiate cu un an.
urmtoarele informaii ar trebui s fie indicat pe pachete care produsele
alimentare este iradiat: "iradiate
de radiaii ionizante "," iradiate cu ", sau" iradiat + denumire produs "electroni
ionizante.
Iradierea produselor alimentare a fost aprobat in 37 de tari pentru mai mult de
40 de produse alimentare.
certificate internaionale oficiale ale OMS (Organiza ia Mondial a Snt ii) i
AIEA
(Agenia Internaional pentru Energie Atomic) au fost prevzute pentru acest
tratament (Brennand
1995).

Modificri n alimentare tratate cu radiatii ionizante

Pe de o parte iradierea alimentelor este o tehnologie poten ial furnizarea de
produse alimentare de conservare i
sigurana sntii alimentare, dar pe de alt parte, determin att modificri
fizico-chimice (Dogbevi
colab. 1999) i modificrile biologice care pot supara valoarea nutritiv i
senzorial
proprietile alimentelor iradiate (Giroux i Lacroix 1998). Exist dovezi
tiinifice c
schimbri cauzate de iradiere sunt mai pu in de cele cauzate de gatit. Aceste
modificri sunt
Pagina 1

Angajarea radiaii ionizante pentru a spori sigurana alimentar - o opinie

M. GROLICHOV, P. DVOK, H. MUSILOV
Departamentul de Biochimie si Biofizica, Facultatea de Igien Veterinar i
Ecologie,
Universitatea din Veterinare si Stiinte farmaceutice, Brno, Republica Ceh
Primit 17 mai 2002
Acceptate 11 februarie 2004
Abstract
Grolichov M., P. Dvofik, H. Musilov: Angajarea impotriva radiatiilor
pentru a mbunti alimentare
Safety - o revizuire. Acta Vet. Brno 2004 73: 143-149.
Iradierea produselor alimentare a fost angajat pentru a asigura siguran a
alimentar sau sterilitii alimente, extinde perioada de valabilitate
i de a reduce pierderile cauzate de germinare i coacere sau duntori. n
Republica Ceh, n special condimente,
condimente mixte i legume uscate sunt expuse la radiatii ionizante. Cele mai
mari furnizori de
alimentelor iradiate din Europa sunt Belgia, Fran a i rile de Jos. n SUA,
alimente
iradiere este mai frecventa si se, de asemenea, ncearc s pun n aplicare
iradierea nu numai pentru produsele alimentare
siguran, dar, de asemenea, n scopuri tehnologice. Dei iradiere este o
tehnologie prospectiv, sa
aplicaie determin modificri biochimice fizico-chimice i care pot afecta
nutritiv
adecvarea i caracteristicile senzoriale ale produselor alimentare iradiate. n
aceast lucrare, modificrile chimice ale baz
componente alimentare (proteine, zaharide, grsimi) sunt
revizuite. Modificrile chimice duce la

Produsele radiolitici cror riscuri sunt nc subiect de cercetare tiin ific. Este
de ateptat ca principalele
utilizarea iradierii gamma va fi tratamentul diete pentru pacientii care sufera de
tulburari de diferite
a sistemului imunitar, pacientii alergice sau pentru zborurile militare i
spaiale. In producerea prime
sau produse alimentare de cldur non-prelucrate, iradiere poate fi un punct de
control critic (PCC).
Iradiere gamma, alimente, baze legislative, efectele radia iilor, adecvarea
nutriional
Scopul Food iradiere
n ultimele decenii, iradierea alimentelor a devenit una dintre tehnologiile cele
mai discutate de
sigurana alimentar i de conservare.
Scopul iradierea alimentelor este aceea i ca i pentru congelare, tratamentul la
temperatur ridicat
i tratare chimic, adic ndeprtarea microorganismelor care provoac
alterarea produselor alimentare. Scopul este
pentru a prelungi perioada de valabilitate a produselor alimentare pstrate n
diferite condiii, cum ar fi n magazine i
gospodrii, i de a elimina organisme patogene care provoac boli n urma
aliment
consum. Doze de radiatii angajat, de obicei, pentru iradierea produselor
alimentare distruge majoritatea
microorganisme, dar nu toate dintre ele, adic hrana iradiat nu este sterilizat. Ca
i n alte
alimente, clientul trebuie, prin urmare folosi alte metode pentru a elimina
micro- patogene
organismelor i riscurile care decurg din consumul lor (refrigerare, de gtit,
etc.). Pentru
exemplu, doze de radiatii actuale nu distruge bacteriile care cauzeaza
botulismul (Brennand
1995). Radioterapie la doze de 2-7 kGy pot elimina n mod eficient potential
patogen
non-spori de formare a bacteriilor, inclusiv ambele agenti patogeni mult timp
recunoscut, cum ar fi Salmonella
i Staphylococcus aureus ct i ageni patogeni, cum ar fi Campylobacter,
Listeria
Listeria sau Escherichia coli O157: H7. Candidaii pentru radiaii
decontaminare sunt

n special psri de curte i carne ro ie, produse din ou i produse pescre ti

(1998) Farkas. Iradiaie
este adesea numit "pasteurizare la rece" din cauza reducerii sale remarcabile a
unui numr de
microorganisme periculoase, precum i din cauza unei pierderi neglijabile de
nutrieni i gradul sczut de
Modificri senzoriale (Wood i Bruhn 2000). Publicul adesea ntreab dac
produsele alimentare iradiate pot fi
radioactiv. Aceast ntrebare poate fi usor clarificate, deoarece radioactivitate n
alimente pot aprea n dou
moduri: 1) prin contaminarea produselor alimentare n cauz, prin
radionuclizilor i 2) prin induse
ACTA VET. BRNO 2004 73: 143-149
Adresa pentru coresponden:
MVDr. Magdalena Grolichov
stav poro sttn kontrolu veterinrnch bioprepart un liv
Hudcova 56a
621 00 Brno, Republica Ceh
Telefon: 420 541 210 022
Fax: +420 549 243 020
E-mail: magdalena.grolichova@tevaeu.com
http://www.vfu.cz/acta-vet/actavet.htm
Page 2

144
radioactivitate n timpul interaciunii de mare energie radia ii (n special
neutroni) cu alimente
nuclee. Procesul iradierii include trecerea alimentelor prin cmpul de radia ie,
cu toate acestea,
alimente n sine nu face contact cu substan e radioactive. Energia de ionizare
radiaii aplicat pentru iradierea alimentelor nu este suficient de mare pentru a
dezintegra nucleele atomice in
alimente (Brennand 1995).
Radiaii ionizante este mai mult i mai des utilizate n scopuri de
sterilizare. Acesta poate fi
folosit pentru sterilizarea diete pentru animale de laborator, animalele fr
microorganisme patogene i / sau animale
folosit pentru programele de control de sntate. Diete de alimentare tratate cu
radiaii ionizante
reduce riscul de contaminare, originare din efectivele de animale (Holub i
Baranyiov

1989). Procedura de sterilizare este evaluat nu numai pentru eficien a sa de

distrugere
de nedorite microorganisme, dar i pentru efectele sale asupra calit ii nutritiv,
proprieti fizice
i perioada de valabilitate a produselor alimentare care urmeaz s fie
tratate. Pentru majoritatea acestor caracteristici, cldura tradi ionale
i proceduri de tratament chimic par a fi mai pu in avantajoas n compara ie cu
ionizare
radiaii. n plus fa de efectele nedorite asupra proprietilor fizice i alimente
de valabilitate,
metodele tradiionale reduce utilizarea de proteine biologice si le provoaca un
remarcabil
distrugerea multe componente importante de substan e nutritive. Din aceste
motive, sterilizare prin
radiaie este mult mai sensibil i constant. Produse alimentare sterilizate prin
iradiere
pot fi stocate timp de muli ani fr refrigerare similar alimente sterilizate prin
mare
Temperaturile.
Iradierea produselor alimentare poate fi de asemenea folosite pentru a reduce
pierderile cauzate de maturare prematur a fructelor,
germinare de legume i duntorilor. In astfel de cazuri, iradierea poate nlocui
chimic
Tratamentul produselor alimentare (fructe, legume, mirodenii i
culturi). Avantajul procedeului,
n comparaie cu tratamentul chimic men ionat mai sus este faptul c nu se
formeaz reziduuri n
produse alimentare (Donahaye 2000).
Alimente iradiere n Republica Ceh
Numai o gam limitat de produse alimentare prevzute de Regulamentul
Ministerului Sntii Nr 297,
1997, pot fi tratate cu radiaii ionizante n Republica Ceh. Prezentul
regulament definete
care pot fi tratate cu radiaii ionizante pentru tipurile, grupe i subgrupe de
produse alimentare
scop specificat, i specific, de asemenea, maxim admis absorbit doze de
radiatii.
Alte alimente pot fi tratate doar dac siguran nu poate fi atins prin diferite
radiaii ionizante
metode, iar n cazul n care apare nici un risc pentru sntatea consumatorilor,
precum i sigurana i calitatea alimentelor nu sunt

deteriorat. n Republica Ceh, condimente principal cum ar fi piper si piper

mcinat, amestecat
condimente i legume uscate sunt expuse la radiatii ionizante. n Republica
Ceh,
produsele alimentare pot fi iradiate de
60
Co i
137
Surse CS, raze X cu energie nu depete 5
MeV i electroni accelerai cu energie nu dep ete 10 MeV. S informeze
clienii,
alimentelor iradiate trebuie s fie indicat att eticheta "iradiate cu radia ii
ionizante"
i simbolul grafic respectiv. Urmtoarele tipuri de alimente pot fi expuse la
radiaii ionizante n aceast ar: ceapa si legume rdcin, cartofi i produse
din cartofi (
Doza maxim admis absorbit este de 0,2 kGy), fructe proaspete si legume
(doze de 1,0
la 2,5 kGy), produse vegetale moar, culturi coaj uscate, semin e oleaginoase,
leguminoase, legume si fructe uscate
(Doz de 1,0 kGy), pete, animale marine, picioare de broasc congelate de
(doze de 2.0-5.0 kGy), carne,
psri de curte (doze de 3.0-7.0 kGy), legume uscate, condimente, ceaiuri din
plante (doze 1.0-10.0
kGy), pete uscat, i carne uscat (doz de 1,0 kGy).
Alimente iradiere n rile UE, SUA, Australia i Noua Zeeland
n Uniunea European, opiniile privind utilizarea iradierii difer n rile
membre, i
abordarea statelor membre individuale se bazeaz pe legisla ia n
vigoare. Acolo
Au fost multe ncercri de a unifica i armoniza diferen ele n legisla ia pentru a
fi
acceptabil pentru majoritatea rilor (Neyssen 2000). n Regatul Unit, alimente
Iradierea a fost permis n 1990. n principiu, exist o gam larg de produse
alimentare care urmeaz s fie iradiate
Pagina 3

145
pentru scopuri diferite. Cu toate acestea, iradierea produselor alimentare n
practic nu a fost aplicat aproape la fel
mult, dat de radiophobia permanent consumatorilor legate de siguran a iradiate

produse alimentare (Woolston 2000). Cei mai mari furnizori de produse

alimentare iradiate sunt
urmtoarele ri: Belgia, Frana i Olanda (pn la 20.000 de tone de alimente
pe
an) (Brennand 1995). O atitudine negativ poate observa, n special, printre
Experii germani. Motivul pentru acest punct de vedere este cunoa terea despre
formarea de 2alchilciclobutanonelor aprute n cursul iradiere grsime, i de faptul c
toxicitatea lor
nu a fost nc pe deplin clarificate.
n SUA, iradierea alimentelor este mai frecventa. Studiile au artat chiar o
cretere a
disponibilitatea clientului de a cumpra produse alimentare iradiate care le
ofer o garanie mai mare de alimente
sigurana produsului (Hunter 2000). Exist, de asemenea, o ncercare de a pune
n aplicare iradierea nu numai pentru
sigurana alimentar, dar i n scopuri tehnologice, de exemplu, mbunt irea
culoarea crnii
Produsele (Byun colab. 1999). Food and Drug Administration (FDA)
controleaz alimente
iradiere n SUA. Regulamente i directive lor stipuleaz sursele permise, n
dozele maxime admisibile, i tipurile de alimente care pot fi iradiate, mpreun
cu
nregistrrile care ar trebui s fie pstrate, precum i metodele de identificare a
produselor alimentare care urmeaz s fie tratate. nregistrrile
conin toate informaiile privind tratamentul, tipuri de materiale i parametrii de
ionizare
doze de radiatii ar trebui sa fie depuse timp de un an. Exacte nregistrrile sunt
necesare pentru controale
dac reglementrile sunt respectate, deoarece cu metode de rutin, nu este
posibil s se
detecta alimentelor iradiate i pentru a determina doza n
retrospectiv. Alimente iradiate trebuie s fie
identificat att de simbolul grafic i eticheta de "tratat prin radia ie" sau "iradiat
de radiaii ionizante ". Sursele de radiaie autorizate sunt urmtoarele: radia ii
gamma, XRazele i electroni.
n Australia i Noua Zeeland, Ministerul Snt ii controleaz iradierea
produselor alimentare, iar
aa-numitul standard de hran a fost aprobat n acest sens. Prezentul standard
interzice produsele alimentare i

iradierea alimentelor fr o permisiune special, care este eliberat de Ministerul

Sntii.
Tratarea alimentelor cu radiatii ionizante este permis numai n cazul n care
acest lucru este necesar un
cerin tehnologic, sau tratamentul de radia ii va asigura siguran a
alimentar. De nici un
mijloace ar trebui s iradierea produselor alimentare nlocuiasc practica de
producie propriu-zis. Acest standard, de asemenea,
specific sursele de permise de radia ii, alimentare care pot fi iradiate, cerin ele
pentru
depunerea nregistrrile, etichetarea alimentelor iradiate, minime i dozele
maxime de radiaii
i condiiile de iradiere. Sursele permise de radiaii ionizante sunt dup cum
urmeaz:
60
Surse Co, surse de raze X, cu energii de maximum 5 MeV i electroni emis de
sursele cu energii de maximum 10 MeV. nregistrrile trebuie s fie pstrate n
incintele
care este iradiat mncare. n plus, numele i cantitatea produselor alimentare
iradiate,
perioada de valabilitate de minim, tipul procesului de iradiere utilizate, minim
i maxim
Dozele absorbite i data de iradiere trebuie nregistrat. Aceste nregistrri ar
trebui s fie depus
pentru timpul care depete minima de valabilitate a produselor alimentare
iradiate cu un an.
urmtoarele informaii ar trebui s fie indicat pe pachete care produsele
alimentare este iradiat: "iradiate
de radiaii ionizante "," iradiate cu ", sau" iradiat + denumire produs "electroni
ionizante.
Iradierea produselor alimentare a fost aprobat in 37 de tari pentru mai mult de
40 de produse alimentare.
certificate internaionale oficiale ale OMS (Organiza ia Mondial a Snt ii) i
AIEA
(Agenia Internaional pentru Energie Atomic) au fost prevzute pentru acest
tratament (Brennand
1995).
Modificri n alimentare tratate cu radiatii ionizante
Pe de o parte iradierea alimentelor este o tehnologie poten ial furnizarea de
produse alimentare de conservare i

sigurana sntii alimentare, dar pe de alt parte, determin att modificri

fizico-chimice (Dogbevi
colab. 1999) i modificrile biologice care pot supara valoarea nutritiv i
senzorial
proprietile alimentelor iradiate (Giroux i Lacroix 1998). Exist dovezi
tiinifice c
schimbri cauzate de iradiere sunt mai pu in de cele cauzate de gatit. Aceste
modificri sunt
Pagina 4

astfel evident c consumatorul le poate recunoa te cu u urin n compara ie cu

produsele alimentare, care sunt
iradiat de doze uzuale de radiaii mici, care nu pot fi distinse de vedere, miros i
gusta din produsele alimentare nu iradiat. Alimente iradiate pot fi identificate
retrospectiv numai prin
metode complexe, de exemplu, prin spectroscopie de rezonan electronic
(Rachubik 2000). Toate
metode bine cunoscute folosite n timpul proceselor de produc ie de alimente,
inclusiv de depozitare a alimentelor la temperatura camerei
Temperatura poate reduce coninutul unor nutrien i. Pentru doze de radiatii
reduse (pn la 10
kGy), pierderile sunt fie nemsurabile sau nesemnificativ. Pentru doze mai mari
(peste 10
kGy), care sunt utilizate pentru sterilizarea i controlul agen ilor patogeni
periculoi, nutritiv
Pierderile sunt evaluate ca mai mici sau comparabile cu cele care apar n timpul
gtirii i
frigorific (Brennand 1995). De exemplu, culoarea crnii este cel mai important
senzorial
i factorul de calitate, care este urmat de un client (Hood 1980; Dvofik et al
2001.).
Luchsinger (1996) prevede c, dup expunerea la 5 kGy modificri de culoare
carne au fost
observate. In mod similar, Nanke colab. (1999) descrie c dup expunerea de
carne la 5 kGy
special indici de culoare s-au schimbat, dar culoarea crnii final nu a fost
afectat. Pentru
majoritatea alimentelor, schimbrile senzoriale si temperatura nu sunt
remarcabile pentru doze mici,
Totui, pentru doze mai mari, de exemplu mai mare de 5 kGy, temperatura
alimentelor iradiate va

crete, iar modificrile senzoriale vor fi marcate, de exemplu, a a cum miros i

obtinerea maro (Ahn et al. 2000). Iradierea de carne provoac afara arome
distincte, n
Intensitatea dintre acetia fiind doz i dependent de temperatur (Smulders
colab. 1991).
Mai mult dect att, aceast tehnologie nu poate fi aplicat pentru a trata toate
tipurile de alimente, de exemplu, se va
determina modificri de gust nedorite din produsele lactate i nmuiere a crnii
de unele fructe.
Modificrile chimice duce la formarea de produse radiolitici. Efectele acestora
Produsele sunt studiate n mod continuu i nu au fost nc satisfctoare
rezolvat pn n prezent.
adversarii de iradiere adesea avertizeaz c produsele radiolitici poate fi
periculoas, dar
protagoniti ai iradiere confirma sigurana alimentelor iradiate.
Post-radiaii Schimbri proteine
Modificrile radiaii-chimice n proteine depinde de condiiile de iradiere. Daca
proteinele sunt
iradiat n stare solid i ntr-o form chimic clar, absorb ia energiei radia iei
d
ridica la radicalii liberi. Dac proteinele sunt iradiate ntr-o soluie apoas sau
un amestec de alt
substane, modificarile radiaii-chimice ale aminoacizilor vor aprea ca urmare
a radicalilor de ap i
Radicalii care rezult din componentele individuale amestec. Dup iradiere sulf
coninnd amino acizi exemplu, metionina, cisteina i cistina, produsele volatile
se formeaz de exemplu,
mercaptan i sulfan. Ca urmare a transferului de energie rapid, deaminare
simultan sau
decarboxilarea unui aminoacid terminal i ruperii lan ului peptidic pot fi
observate
n lanul peptidic al proteinelor. Aceste reacii vor avea ca rezultat ambele
produse cu un amidic
de grup i produse de acid adecvate (nu de oxigen) sau ceto-compu i (oxigen
este prezent). Dac
Proteinele sunt iradiate n soluii apoase, n special reac iile de electroni
hidratate i
Radicalii hidroxil pot fi observate. Lanul peptidic va rupe sau radicali vor
migra la
catene laterale ale amino-acizi care sunt labili la radiatii, de exemplu, cistein,
cistin,

metionin, tirozin, fenilalanin, histidin, triptofan i lizin. Radiaii divizarea

hidrogen i poduri -SS- duce la dezvoltarea de molecule proteice i pierderea
acestora
structur organizat. Pe de o parte legtura original care stabilizeaz secundar i
teriar
Structura poate fi distrus prin oricare reducerea legturii -SS- sau oxidarea
-SH
grup i, pe de alt parte, noi legturi pot proveni n celelalte locuri, ceea ce duce
la o
schimba n configuraie de proteine. Legturile -SS- intermoleculare care
contribuie la radiatii
agregare sunt formate de asemenea, n special, n timpul iradierii proteinelor
globulare. Cu toate acestea,
Schimbri descrise mai sus-au legtur cu substan ele chimice pure ntruct
proteinele alimentare sunt construite
n amestecuri complexe care con in diferite substan e n care componentele
individuale
proteja reciproc mpotriva efectelor radiaiilor ionizante
Pagina 1

Angajarea radiaii ionizante pentru a spori sigurana alimentar - o opinie

M. GROLICHOV, P. DVOK, H. MUSILOV
Departamentul de Biochimie si Biofizica, Facultatea de Igien Veterinar i
Ecologie,
Universitatea din Veterinare si Stiinte farmaceutice, Brno, Republica Ceh
Primit 17 mai 2002
Acceptate 11 februarie 2004
Abstract
Grolichov M., P. Dvofik, H. Musilov: Angajarea impotriva radiatiilor
pentru a mbunti alimentare
Safety - o revizuire. Acta Vet. Brno 2004 73: 143-149.
Iradierea produselor alimentare a fost angajat pentru a asigura siguran a
alimentar sau sterilitii alimente, extinde perioada de valabilitate
i de a reduce pierderile cauzate de germinare i coacere sau duntori. n
Republica Ceh, n special condimente,
condimente mixte i legume uscate sunt expuse la radiatii ionizante. Cele mai
mari furnizori de
alimentelor iradiate din Europa sunt Belgia, Fran a i rile de Jos. n SUA,
alimente
iradiere este mai frecventa si se, de asemenea, ncearc s pun n aplicare
iradierea nu numai pentru produsele alimentare

siguran, dar, de asemenea, n scopuri tehnologice. Dei iradiere este o

tehnologie prospectiv, sa
aplicaie determin modificri biochimice fizico-chimice i care pot afecta
nutritiv
adecvarea i caracteristicile senzoriale ale produselor alimentare iradiate. n
aceast lucrare, modificrile chimice ale baz
componente alimentare (proteine, zaharide, grsimi) sunt
revizuite. Modificrile chimice duce la
Produsele radiolitici cror riscuri sunt nc subiect de cercetare tiin ific. Este
de ateptat ca principalele
utilizarea iradierii gamma va fi tratamentul diete pentru pacientii care sufera de
tulburari de diferite
a sistemului imunitar, pacientii alergice sau pentru zborurile militare i
spaiale. In producerea prime
sau produse alimentare de cldur non-prelucrate, iradiere poate fi un punct de
control critic (PCC).
Iradiere gamma, alimente, baze legislative, efectele radia iilor, adecvarea
nutriional
Scopul Food iradiere
n ultimele decenii, iradierea alimentelor a devenit una dintre tehnologiile cele
mai discutate de
sigurana alimentar i de conservare.
Scopul iradierea alimentelor este aceea i ca i pentru congelare, tratamentul la
temperatur ridicat
i tratare chimic, adic ndeprtarea microorganismelor care provoac
alterarea produselor alimentare. Scopul este
pentru a prelungi perioada de valabilitate a produselor alimentare pstrate n
diferite condiii, cum ar fi n magazine i
gospodrii, i de a elimina organisme patogene care provoac boli n urma
aliment
consum. Doze de radiatii angajat, de obicei, pentru iradierea produselor
alimentare distruge majoritatea
microorganisme, dar nu toate dintre ele, adic hrana iradiat nu este sterilizat. Ca
i n alte
alimente, clientul trebuie, prin urmare folosi alte metode pentru a elimina
micro- patogene
organismelor i riscurile care decurg din consumul lor (refrigerare, de gtit,
etc.). Pentru
exemplu, doze de radiatii actuale nu distruge bacteriile care cauzeaza
botulismul (Brennand

1995). Radioterapie la doze de 2-7 kGy pot elimina n mod eficient potential
patogen
non-spori de formare a bacteriilor, inclusiv ambele agenti patogeni mult timp
recunoscut, cum ar fi Salmonella
i Staphylococcus aureus ct i ageni patogeni, cum ar fi Campylobacter,
Listeria
Listeria sau Escherichia coli O157: H7. Candidaii pentru radiaii
decontaminare sunt
n special psri de curte i carne ro ie, produse din ou i produse pescre ti
(1998) Farkas. Iradiaie
este adesea numit "pasteurizare la rece" din cauza reducerii sale remarcabile a
unui numr de
microorganisme periculoase, precum i din cauza unei pierderi neglijabile de
nutrieni i gradul sczut de
Modificri senzoriale (Wood i Bruhn 2000). Publicul adesea ntreab dac
produsele alimentare iradiate pot fi
radioactiv. Aceast ntrebare poate fi usor clarificate, deoarece radioactivitate n
alimente pot aprea n dou
moduri: 1) prin contaminarea produselor alimentare n cauz, prin
radionuclizilor i 2) prin induse
ACTA VET. BRNO 2004 73: 143-149
Adresa pentru coresponden:
MVDr. Magdalena Grolichov
stav poro sttn kontrolu veterinrnch bioprepart un liv
Hudcova 56a
621 00 Brno, Republica Ceh
Telefon: 420 541 210 022
Fax: +420 549 243 020
E-mail: magdalena.grolichova@tevaeu.com
http://www.vfu.cz/acta-vet/actavet.htm
Page 2

144
radioactivitate n timpul interaciunii de mare energie radia ii (n special
neutroni) cu alimente
nuclee. Procesul iradierii include trecerea alimentelor prin cmpul de radia ie,
cu toate acestea,
alimente n sine nu face contact cu substan e radioactive. Energia de ionizare
radiaii aplicat pentru iradierea alimentelor nu este suficient de mare pentru a
dezintegra nucleele atomice in
alimente (Brennand 1995).

Radiaii ionizante este mai mult i mai des utilizate n scopuri de

sterilizare. Acesta poate fi
folosit pentru sterilizarea diete pentru animale de laborator, animalele fr
microorganisme patogene i / sau animale
folosit pentru programele de control de sntate. Diete de alimentare tratate cu
radiaii ionizante
reduce riscul de contaminare, originare din efectivele de animale (Holub i
Baranyiov
1989). Procedura de sterilizare este evaluat nu numai pentru eficien a sa de
distrugere
de nedorite microorganisme, dar i pentru efectele sale asupra calit ii nutritiv,
proprieti fizice
i perioada de valabilitate a produselor alimentare care urmeaz s fie
tratate. Pentru majoritatea acestor caracteristici, cldura tradi ionale
i proceduri de tratament chimic par a fi mai pu in avantajoas n compara ie cu
ionizare
radiaii. n plus fa de efectele nedorite asupra proprietilor fizice i alimente
de valabilitate,
metodele tradiionale reduce utilizarea de proteine biologice si le provoaca un
remarcabil
distrugerea multe componente importante de substan e nutritive. Din aceste
motive, sterilizare prin
radiaie este mult mai sensibil i constant. Produse alimentare sterilizate prin
iradiere
pot fi stocate timp de muli ani fr refrigerare similar alimente sterilizate prin
mare
Temperaturile.
Iradierea produselor alimentare poate fi de asemenea folosite pentru a reduce
pierderile cauzate de maturare prematur a fructelor,
germinare de legume i duntorilor. In astfel de cazuri, iradierea poate nlocui
chimic
Tratamentul produselor alimentare (fructe, legume, mirodenii i
culturi). Avantajul procedeului,
n comparaie cu tratamentul chimic men ionat mai sus este faptul c nu se
formeaz reziduuri n
produse alimentare (Donahaye 2000).
Alimente iradiere n Republica Ceh
Numai o gam limitat de produse alimentare prevzute de Regulamentul
Ministerului Sntii Nr 297,
1997, pot fi tratate cu radiaii ionizante n Republica Ceh. Prezentul
regulament definete

care pot fi tratate cu radiaii ionizante pentru tipurile, grupe i subgrupe de

produse alimentare
scop specificat, i specific, de asemenea, maxim admis absorbit doze de
radiatii.
Alte alimente pot fi tratate doar dac siguran nu poate fi atins prin diferite
radiaii ionizante
metode, iar n cazul n care apare nici un risc pentru sntatea consumatorilor,
precum i sigurana i calitatea alimentelor nu sunt
deteriorat. n Republica Ceh, condimente principal cum ar fi piper si piper
mcinat, amestecat
condimente i legume uscate sunt expuse la radiatii ionizante. n Republica
Ceh,
produsele alimentare pot fi iradiate de
60
Co i
137
Surse CS, raze X cu energie nu depete 5
MeV i electroni accelerai cu energie nu dep ete 10 MeV. S informeze
clienii,
alimentelor iradiate trebuie s fie indicat att eticheta "iradiate cu radia ii
ionizante"
i simbolul grafic respectiv. Urmtoarele tipuri de alimente pot fi expuse la
radiaii ionizante n aceast ar: ceapa si legume rdcin, cartofi i produse
din cartofi (
Doza maxim admis absorbit este de 0,2 kGy), fructe proaspete si legume
(doze de 1,0
la 2,5 kGy), produse vegetale moar, culturi coaj uscate, semin e oleaginoase,
leguminoase, legume si fructe uscate
(Doz de 1,0 kGy), pete, animale marine, picioare de broasc congelate de
(doze de 2.0-5.0 kGy), carne,
psri de curte (doze de 3.0-7.0 kGy), legume uscate, condimente, ceaiuri din
plante (doze 1.0-10.0
kGy), pete uscat, i carne uscat (doz de 1,0 kGy).
Alimente iradiere n rile UE, SUA, Australia i Noua Zeeland
n Uniunea European, opiniile privind utilizarea iradierii difer n rile
membre, i
abordarea statelor membre individuale se bazeaz pe legisla ia n
vigoare. Acolo
Au fost multe ncercri de a unifica i armoniza diferen ele n legisla ia pentru a
fi
acceptabil pentru majoritatea rilor (Neyssen 2000). n Regatul Unit, alimente

Iradierea a fost permis n 1990. n principiu, exist o gam larg de produse

alimentare care urmeaz s fie iradiate
Pagina 3

145
pentru scopuri diferite. Cu toate acestea, iradierea produselor alimentare n
practic nu a fost aplicat aproape la fel
mult, dat de radiophobia permanent consumatorilor legate de siguran a iradiate
produse alimentare (Woolston 2000). Cei mai mari furnizori de produse
alimentare iradiate sunt
urmtoarele ri: Belgia, Frana i Olanda (pn la 20.000 de tone de alimente
pe
an) (Brennand 1995). O atitudine negativ poate observa, n special, printre
Experii germani. Motivul pentru acest punct de vedere este cunoa terea despre
formarea de 2alchilciclobutanonelor aprute n cursul iradiere grsime, i de faptul c
toxicitatea lor
nu a fost nc pe deplin clarificate.
n SUA, iradierea alimentelor este mai frecventa. Studiile au artat chiar o
cretere a
disponibilitatea clientului de a cumpra produse alimentare iradiate care le
ofer o garanie mai mare de alimente
sigurana produsului (Hunter 2000). Exist, de asemenea, o ncercare de a pune
n aplicare iradierea nu numai pentru
sigurana alimentar, dar i n scopuri tehnologice, de exemplu, mbunt irea
culoarea crnii
Produsele (Byun colab. 1999). Food and Drug Administration (FDA)
controleaz alimente
iradiere n SUA. Regulamente i directive lor stipuleaz sursele permise, n
dozele maxime admisibile, i tipurile de alimente care pot fi iradiate, mpreun
cu
nregistrrile care ar trebui s fie pstrate, precum i metodele de identificare a
produselor alimentare care urmeaz s fie tratate. nregistrrile
conin toate informaiile privind tratamentul, tipuri de materiale i parametrii de
ionizare
doze de radiatii ar trebui sa fie depuse timp de un an. Exacte nregistrrile sunt
necesare pentru controale
dac reglementrile sunt respectate, deoarece cu metode de rutin, nu este
posibil s se
detecta alimentelor iradiate i pentru a determina doza n
retrospectiv. Alimente iradiate trebuie s fie

identificat att de simbolul grafic i eticheta de "tratat prin radia ie" sau "iradiat
de radiaii ionizante ". Sursele de radiaie autorizate sunt urmtoarele: radia ii
gamma, XRazele i electroni.
n Australia i Noua Zeeland, Ministerul Snt ii controleaz iradierea
produselor alimentare, iar
aa-numitul standard de hran a fost aprobat n acest sens. Prezentul standard
interzice produsele alimentare i
iradierea alimentelor fr o permisiune special, care este eliberat de Ministerul
Sntii.
Tratarea alimentelor cu radiatii ionizante este permis numai n cazul n care
acest lucru este necesar un
cerin tehnologic, sau tratamentul de radia ii va asigura siguran a
alimentar. De nici un
mijloace ar trebui s iradierea produselor alimentare nlocuiasc practica de
producie propriu-zis. Acest standard, de asemenea,
specific sursele de permise de radia ii, alimentare care pot fi iradiate, cerin ele
pentru
depunerea nregistrrile, etichetarea alimentelor iradiate, minime i dozele
maxime de radiaii
i condiiile de iradiere. Sursele permise de radiaii ionizante sunt dup cum
urmeaz:
60
Surse Co, surse de raze X, cu energii de maximum 5 MeV i electroni emis de
sursele cu energii de maximum 10 MeV. nregistrrile trebuie s fie pstrate n
incintele
care este iradiat mncare. n plus, numele i cantitatea produselor alimentare
iradiate,
perioada de valabilitate de minim, tipul procesului de iradiere utilizate, minim
i maxim
Dozele absorbite i data de iradiere trebuie nregistrat. Aceste nregistrri ar
trebui s fie depus
pentru timpul care depete minima de valabilitate a produselor alimentare
iradiate cu un an.
urmtoarele informaii ar trebui s fie indicat pe pachete care produsele
alimentare este iradiat: "iradiate
de radiaii ionizante "," iradiate cu ", sau" iradiat + denumire produs "electroni
ionizante.
Iradierea produselor alimentare a fost aprobat in 37 de tari pentru mai mult de
40 de produse alimentare.

certificate internaionale oficiale ale OMS (Organiza ia Mondial a Snt ii) i

AIEA
(Agenia Internaional pentru Energie Atomic) au fost prevzute pentru acest
tratament (Brennand
1995).
Modificri n alimentare tratate cu radiatii ionizante
Pe de o parte iradierea alimentelor este o tehnologie poten ial furnizarea de
produse alimentare de conservare i
sigurana sntii alimentare, dar pe de alt parte, determin att modificri
fizico-chimice (Dogbevi
colab. 1999) i modificrile biologice care pot supara valoarea nutritiv i
senzorial
proprietile alimentelor iradiate (Giroux i Lacroix 1998). Exist dovezi
tiinifice c
schimbri cauzate de iradiere sunt mai pu in de cele cauzate de gatit. Aceste
modificri sunt
Pagina 4

astfel evident c consumatorul le poate recunoa te cu u urin n compara ie cu

produsele alimentare, care sunt
iradiat de doze uzuale de radiaii mici, care nu pot fi distinse de vedere, miros i
gusta din produsele alimentare nu iradiat. Alimente iradiate pot fi identificate
retrospectiv numai prin
metode complexe, de exemplu, prin spectroscopie de rezonan electronic
(Rachubik 2000). Toate
metode bine cunoscute folosite n timpul proceselor de produc ie de alimente,
inclusiv de depozitare a alimentelor la temperatura camerei
Temperatura poate reduce coninutul unor nutrien i. Pentru doze de radiatii
reduse (pn la 10
kGy), pierderile sunt fie nemsurabile sau nesemnificativ. Pentru doze mai mari
(peste 10
kGy), care sunt utilizate pentru sterilizarea i controlul agen ilor patogeni
periculoi, nutritiv
Pierderile sunt evaluate ca mai mici sau comparabile cu cele care apar n timpul
gtirii i
frigorific (Brennand 1995). De exemplu, culoarea crnii este cel mai important
senzorial
i factorul de calitate, care este urmat de un client (Hood 1980; Dvofik et al
2001.).
Luchsinger (1996) prevede c, dup expunerea la 5 kGy modificri de culoare
carne au fost

observate. In mod similar, Nanke colab. (1999) descrie c dup expunerea de

carne la 5 kGy
special indici de culoare s-au schimbat, dar culoarea crnii final nu a fost
afectat. Pentru
majoritatea alimentelor, schimbrile senzoriale si temperatura nu sunt
remarcabile pentru doze mici,
Totui, pentru doze mai mari, de exemplu mai mare de 5 kGy, temperatura
alimentelor iradiate va
crete, iar modificrile senzoriale vor fi marcate, de exemplu, a a cum miros i
obtinerea maro (Ahn et al. 2000). Iradierea de carne provoac afara arome
distincte, n
Intensitatea dintre acetia fiind doz i dependent de temperatur (Smulders
colab. 1991).
Mai mult dect att, aceast tehnologie nu poate fi aplicat pentru a trata toate
tipurile de alimente, de exemplu, se va
determina modificri de gust nedorite din produsele lactate i nmuiere a crnii
de unele fructe.
Modificrile chimice duce la formarea de produse radiolitici. Efectele acestora
Produsele sunt studiate n mod continuu i nu au fost nc satisfctoare
rezolvat pn n prezent.
adversarii de iradiere adesea avertizeaz c produsele radiolitici poate fi
periculoas, dar
protagoniti ai iradiere confirma sigurana alimentelor iradiate.
Post-radiaii Schimbri proteine
Modificrile radiaii-chimice n proteine depinde de condiiile de iradiere. Daca
proteinele sunt
iradiat n stare solid i ntr-o form chimic clar, absorb ia energiei radia iei
d
ridica la radicalii liberi. Dac proteinele sunt iradiate ntr-o soluie apoas sau
un amestec de alt
substane, modificarile radiaii-chimice ale aminoacizilor vor aprea ca urmare
a radicalilor de ap i
Radicalii care rezult din componentele individuale amestec. Dup iradiere sulf
coninnd amino acizi exemplu, metionina, cisteina i cistina, produsele volatile
se formeaz de exemplu,
mercaptan i sulfan. Ca urmare a transferului de energie rapid, deaminare
simultan sau
decarboxilarea unui aminoacid terminal i ruperii lan ului peptidic pot fi
observate
n lanul peptidic al proteinelor. Aceste reacii vor avea ca rezultat ambele
produse cu un amidic

de grup i produse de acid adecvate (nu de oxigen) sau ceto-compu i (oxigen

este prezent). Dac
Proteinele sunt iradiate n soluii apoase, n special reac iile de electroni
hidratate i
Radicalii hidroxil pot fi observate. Lanul peptidic va rupe sau radicali vor
migra la
catene laterale ale amino-acizi care sunt labili la radiatii, de exemplu, cistein,
cistin,
metionin, tirozin, fenilalanin, histidin, triptofan i lizin. Radiaii divizarea
hidrogen i poduri -SS- duce la dezvoltarea de molecule proteice i pierderea
acestora
structur organizat. Pe de o parte legtura original care stabilizeaz secundar i
teriar
Structura poate fi distrus prin oricare reducerea legturii -SS- sau oxidarea
-SH
grup i, pe de alt parte, noi legturi pot proveni n celelalte locuri, ceea ce duce
la o
schimba n configuraie de proteine. Legturile -SS- intermoleculare care
contribuie la radiatii
agregare sunt formate de asemenea, n special, n timpul iradierii proteinelor
globulare. Cu toate acestea,
Schimbri descrise mai sus-au legtur cu substan ele chimice pure ntruct
proteinele alimentare sunt construite
n amestecuri complexe care con in diferite substan e n care componentele
individuale
proteja reciproc mpotriva efectelor radiaiilor ionizante.
146
Pagina 5

Post-radiaii Modificri ale Zaharide

Pentru compuii zaharide, schimbrile de dup iradiere va avea loc att n stare
solid
i ntr-o soluie. Dac radioliz de zaharide se efectueaz n stare solid,
radiolitici
Produsele depind de o form cristalin i con inutul de ap. Totui, produsele
sunt
nu depinde de atmosfera din timpul iradierii. Zaharide sunt extrem de sensibili
la
radiaii n stare cristalin atunci cnd energia localizate n principal este
transferat la

reea cristalin. Astfel, produsele de radiaii-chimice ale reaciilor se refer

direct la
efect de transfer de energie. Urmtoarele modificri fizico-chimice pot fi
observate n
zaharide iradiat: reducerea punctului de topire i modificri de rota ie optic.
maxim de absorbie este n intervalul 260-285 nm i intensitatea sa scade cu
timp. Produsele radiolizei sunt dup cum urmeaz: H
2
, CO, CO
2
,H
2
O, CH
4,
formaldehid,
acetaldehid, aceton, malonaldehid, etc. Zaharide iradiere n stare solid d
ridica la compui reactivi care pot oxida. Acest lucru este demonstrat printr-o
scdere a pH-ului
n timpul dizolvarea zahrului iradiate n ap saturat cu oxigen. Efectul direct
al radiaiilor
pe zaharide n soluii apoase se nlocuie te efectul indirect al produselor de ap
radioliz, n special de cele mai reactive radicale, adic radical hidroxil. n mod
similar ca pentru
radioliza de zaharide n stare solid, att rota ia optic i indicele
refracie sunt reduse. Iradierea soluii apoase de monozaharid d natere la
H
2
, CO, CO
2
, Formaldehid, malonaldehid, glioxal, acidul aldonic, acidul uronic, zahr
polimeri i deoxi-compui. Unele substane, dac n concentraii mai mari, ar
putea
prezint un anumit risc cancerigen. Coninutul de acizi carboxilici crete n
prezen
oxigenului. Pe parcursul radioliz de oligo- i polizaharide, i, n plus fa de
reaciile
menionat mai sus, fisiunea legturii glicozidice apare de asemenea. Prin
iradierea
polizaharide, de exemplu, amidon, vscozitatea este redus, iar pentru doze mai
mari gelul face

Nu se formeze. Granulele de amidon devin fragile i se dezintegreaz, iar

prezint amidon o cretere a
reactivitate la amilazei. Dac-zaharid alimente bogate este tratat prin radia ie,
o cantitate mic de
substane potenial periculoase pentru sntatea uman (de exemplu,
formaldehid, malomaldehyde i
deoxysaccharides) se pot forma. Cu toate acestea, concentraiile lor sunt foarte
mici (n ordinea
mg / kg de doze de radiatii aplicabile standard de), iar con inutul lor este redus
ca urmare a efectului
reaciilor succesive cu celelalte componente din prezenta capcane radicale.
Post-radiaii Modificri n grsimi
Grsimi sunt clasificate printre componentele alimentare mai pu in stabile i,
prin urmare, foarte sensibil la
radiaii ionizante (Hammer i Wills 1979), care poate induce multe autooxidare i
Reaciile hidrolitice (Testamente 1980) conduc la schimbri organoleptice
nedorite i pierderile de
acizi grai eseniali. Mai mult dect att, cele care apar peroxidici-compu ii pot
afecta negativ alte
componente alimentare sensibile, de exemplu, vitamine (Delince 1981). Gama
i
natura toate modificrile care au fost cauzate de anumite doze de radiatii depind
de compoziia
a materialului care urmeaz s fie iradiate, tipul de grsime i con inutul su de
acizi grai nesaturai
(Wills 1980). Comportamentul diferitelor lipide animale i vegetale a fost testat
experimental cu obiectivul de a gsi astfel de grsimi, care ar manifesta cea mai
mare stabilitate
n timpul iradierii. Distrugerea A-vitamina, care aparine printre cele mai
sensibile
substan att efectele radiaiilor ionizante i efectele proceselor de autooxidare
(Coates i colab. 1969) n grsimi a fost selectat drept criteriu pentru a evalua
adecvarea
grsimi individuale. Mai mult, modificrile ale numerelor acide i numerele de
peroxid
(Ford 1979) au fost de asemenea evaluate. Din rezultatele, este evident c
animal iradiat
grsimi par a fi mai potrivite fa de grsimi vegetale, n special pentru
rezistena lor mai mare

mpotriva proceselor auto-oxidante cum este indicat de numrul de peroxid.

Utilizarea posibil Food iradiere Tehnologie
Tratamentul alimentare prin radiaii ionizante este mai frecvent utilizat pentru
sterilizarea diete
147
Page
6

n multe cazuri speciale de nutri ie uman. Astfel de diete sunt, n principal

necesare pentru pacientii
care sufer de diferite tulburri ale sistemului imunitar, de exemplu, tumorile i
SIDA
(Aker 1984; Diehl 1990). Radiaii ionizante pot fi de asemenea utilizate pentru
a trata diete pentru
pacientii alergici. De exemplu, prin iradiere de proteine din lapte, structura lor
epitops
pot fi distruse, astfel nct efectele lor ar fi alergenii din lapte sunt reduse (Lee
et al. 2001).
Alimente sterilizate pentru armata i spaiu utilizarea zbor sunt, de asemenea, n
ce mai importante (de Bruyn
2000; Rosado 2001). Procesul de expunere este mai frecvent utilizat pentru
controlul
producie n mai multe tipuri de alimente crude sau foarte pu in prelucrate, cum
ar fi carne de pasre, carne i
produse din carne, pete, fructe de mare, fructe i legume. n producerea acestor
alimente,
iradiere poate fi astfel un punct de control critic (PCC). Ea are potenialul de a
elimina
Formele vegetative de ageni patogeni bacterieni, precum parazi i. Mai mult
dect att, iradierea ndeplinete
alte criterii pentru o CPC, i anume, limitele critice (dozele minime i maxime)
pot fi
stabilite i monitorizate, precum i controlul procesului este bine cunoscut
(Molins et al. 2