Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Baze Contabilitate
Baze Contabilitate
CURS
CUPRINS
1. Obiectul, metoda si principiile contabilitatii ....................................................................... 5
1.1. Evidenta economica si formele ei ................................................................................ 5
1.2. Obiectul si functiile contabilitatii ................................................................................. 8
1.3. Metoda si procedeele contabilitatii .............................................................................. 9
1.4. Principiile contabilitatii ............................................................................................... 11
2. Elementele patrimoniale ale intreprinderii ......................................................................... 13
2.1. Activele intreprinderii ................................................................................................. 13
2.2. Datoriile intreprinderii................................................................................................. 18
2.3. Capitalurile proprii (capital si rezerve) ....................................................................... 19
3. Documentele folosite in activitatea economica .................................................................. 23
3.1. Rolul, importanta, continutul si intocmirea documentelor economice ........................ 23
3.2. Tipizarea si clasificarea documentelor economice....................................................... 24
3.3. Verificarea si circulatia documentelor economice ....................................................... 26
3.4. Clasarea si arhivarea documentelor economice ........................................................... 28
4. Evaluarea elementelor patrimoniale ................................................................................... 30
4.1. Necesitatea si continutul evaluarii................................................................................ 30
4.2. Principii si reguli de evaluare ....................................................................................... 31
4.3. Reevaluarea imobilizarilor corporale ........................................................................... 33
5. Situatiile financiare anuale ................................................................................................. 35
5.1. Bilantul contabil si modificarea acestuia determinata de miscarea si transformarea
elementelor patrimoniale .............................................................................................. 36
5.2. Contul de profit si pierderi ........................................................................................... 42
5.3. Situatiile fluxurilor de trezorerie .................................................................................. 43
6. Contul si dubla inregistrare a operatiunilor economice ..................................................... 46
6.1. Notiunea si structura grafica a contului........................................................................ 46
6.2. Reguli de functionare a conturilor ................................................................................ 49
6.3. Clasificarea conturilor .................................................................................................. 52
6.4. Inchiderea si redeschiderea conturilor.......................................................................... 57
7. Inregistrarea in contabilitate ............................................................................................... 72
7.1. Inregistrarea in partida dubla a operatiunilor economice ............................................. 72
7.2. Analiza contabila si articolul contabil .......................................................................... 74
7.3. Forme de inregistrare in contabilitate........................................................................... 77
8. Contabilitatea operatiunilor de capital ........................................................................................... 81
8.1. Notiunea de capital, componente si caracteristici .................................................................. 81
8.2. Contabilitatea capitalului social ............................................................................................. 83
8.3. Aplicatie .............................................................................................................................. ...87
9. Contabilitatea imobilizarilor........................................................................................................... 89
9.1. Contabilitatea imoblizarilor corporale .................................................................................... 89
9.2. Contabilitatea imobilizarilor necorporale ............................................................................... 91
9.3. Aplicatii ............................................................................................................................... ...94
CAPITOLUL 1
OBIECTUL, METODA SI PRINCIPIILE CONTABILITATII
1.1. Evidenta economica si formele ei
A. Notiunea si rolul evidentei economice
Fiecare organizatie (colectivitate) umana are de regula un patrimoniu
format din bunuri materiale sau drepturi si obligatii evaluabile in bani referitoare
la bunuri materiale. Intreprinderea este organizatia care este infiintata si
functioneaza tocmai in vedere cresterii patrimoniului initial de la infiintare,
producand si vanzand bunuri si servicii aducatoare de profit. Pentru realizarea
acestui deziderat, in cadrul intreprinderii au loc o serie de procese care
determina modificari ale locului, marimii valorii, formei bunurilor ce alcatuiesc
patrimoniul. Acest fapt impune, din ratiuni de cunoastere, de integritate si de
lare a unor decizii, ca sa existe o evidenta a bunurilor din patrimoniu in fiecare
faza a ciclului economic, de la iesirea banilor pentru realizarea de cumparari
(aprovizionari) si pana la reintoarecerea banilor in intreprindere in urma
vanzarii si incasarii bunurilor si serviciilor.
Prin evidenta in general intelegem consemnarea, intr-o anumita ordine si
pe baza unor principii stabilite, a fenomenelor social-economice care se petrec
intr-un anumit loc si timp, in scopul obtinerii informatiilor necesare conducerii
activitatii curente.
Evidenta economica este un sistem unitar de inregistrare, urmarire si
control, documentat si sistematic, in indicatori cantitativi si calitativi, a
fenomenelor economice ce au loc in cadrul intreprinderilor, institutiilor
bugetare, a altor unitati organizatorice, inclusiv in cadrul economiei nationale.
Importanta evidentei economice decurge din sarcinile pe care trebuie sa le
indeplineasca. Astfel, evidenta economica trebuie sa ofere datele necesare
planificarii, controlului realizarii planurilor, asigurarea integritatii patrimoniale,
fundamentarii luarii deciziilor operationale pentru realizarea obiectivelor,
oferirea datelor privind stabilirea costurilor, preturilor si profitului.
Pentru a indeplini in bune conditiuni sarcinile multiple ce ii revin,
evidenta economica trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
a) sa dispuna de un sistem de indicatori care sa fie in concordanta cu
sistemul indicatorilor folositi in planificare. Aceasta inseamna ca evidenta
trebuie sa urmareasca si sa oglindeasca cum anume sunt realizate obiectivele si
indepliniti indicatorii din documentele de planificare ;
b) sa dispuna de o metoda unitara de calcul si de reflectare a indicatorilor
pentru a asigura posibilitatea centralizarii si comparabilitatii datelor la diferite
nivele, pana la nivelul economiei nationale ;
5
Totalitatea formularelor in care se inregistreaza faptele individuale in timpul si la locul in care se produc.
Sistemul informational economic poate fi definit ca totalitatea metodelor, procedeelor, mijloacelor private ca un
ansamblu integrat prin care se asigura inregistrarea, culegerea, transmiterea, circuitul, prelucrarea si valorificarea
informatiilor de orice natura din domeniul economic.
A se vedea Ordinul 3055/2009 al MFP pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele
europene (Directiva a IV-a si a VII-a a Comunitatilor Economice Europene).
11
12
CAPITOLUL 2
ELEMENTELE PATRIMONIALE ALE INTREPRINDERII
In vederea realizarii obiectului lor de activitate, intreprinderile au nevoie
de mijloace economice care sa fie folosite in scopul producerii de bunuri,
servicii si realizarea diferitelor tranzactii. Acestea se compun din active, datorii
si capitaluri proprii si formeaza patrimoniul intreprinderii. Asadar, patrimoniul
intreprinderii este format din totalitatea drepturilor si obligatiilor acesteia,
evaluabile in bani, si a bunurilor la care se refera acestea.
Activele sunt drepturi fata de terti (creante) si bunuri detinute si folosite
pentru desfasurarea activitatii intreprinderii. Ele sunt obtinute pe calea finantarii
fie prin datorii, fie prin capitaluri proprii. Datoriile si capitalurile proprii sunt
obligatiile intreprinderii fata de creditori, cttionari/asociati si investitori care
asigura sursele de finantare a activelor.
2.1. Activele intreprinderii
Potrivit reglementarilor contabile romanesti5, armonizate cu cele
comunitare, un activ reprezinta o resursa controlata de catre entitate ca rezultat
al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii
economice viitoare pentru entitate. Beneficiile economice reprezinta potentialul
de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau echivalente de
numerar catre entitate.
O prima clasificare a activelor se refera la activele nefinanciare si activele
financiare. Un activ financiar este orice activ care reprezint:
a) numerar;
b) un instrument de capitaluri proprii al unei alte entiti;
c) un drept contractual:
- de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o alt entitate; sau
- de a schimba active sau datorii financiare cu alt entitate n condiii care sunt
potenial favorabile entitii; sau
d) un contract care va fi sau poate fi decontat n propriile instrumente de
capitaluri proprii i este:
- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi
obligat s primeasc un numr variabil al propriilor instrumente de capitaluri
proprii; sau
- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat n alt fel dect
prin schimbul unei sume fixe de numerar sau alt activ financiar pentru un numr
fix din instrumentele de capital ale entitii. n acest scop, instrumentele de
5
Reglementari contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, anexa la Ordinul
nr. 3055 din 29 octombrie 2009 de aprobare acestor reglementari (MO 766 si 766 bis din 10.11.2009
13
capital ale entitii nu includ instrumente care sunt ele nsele contracte pentru
primirea sau livrarea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitii.
O alta clasificare imparte activele unei intreprinderi in active imobilizate
si active circulante.
A. Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizarii pe o baza
continua, pe o perioada mai mare de un an, in scopul desfasurarii activitatii
intreprinderii. Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii
economice viitoare si detinute pe o perioada mai mare de un an. Prin beneficii
economice viitoare se intelege potentialul de a contribui, direct sau indirect, la
fluxul de numerar sau de echivalent de numerar catre intreprindere.
Activele imobilizate sunt formate din trei grupe:
a) imobilizari necorporale;
b) imobilizari corporale;
c) imobilizari financiare
A.1. Imobilizarile necorporale
O imobilizare necorporala este un activ identificabil, nemonetar, fara
suport material si detinut pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare
de bunuri sau servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuri
administrative.
O intreprindere controleaza o imobilizare necorporala daca intreprinderea
are capacitatea de a obtine beneficii economice viitoare de pe urma resursei si de
a restrictiona accesul altora la acele beneficii. Beneficiile economice viitoare
care decurg dintr-o imobilizare necorporala pot include venitul din vanzarea
produselor sau serviciilor, economisirii de costuri sau alte beneficii rezultate din
utilizarea imobilizarii de catre intreprindere.
In cadrul imobilizarilor necorporale se includ:
- cheltuielile de constituire cheltuielile ocazionate de infiintarea sau
dezvoltarea unei intreprinderi (taxe si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare,
cheltuieli privind emisiunea si vanzarea de actiuni si obligatiuni s.a.;
- cheltuielile de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor
cercetarii sau a altor cunostinte intr-un plan sau proiect ce vizeaza productia de
materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau
imbunatatite substantial, inaintea de inceperii productiei sau utilizarii
comerciale;
- concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si
activele similare, cu exceptia celor create intern de intreprindere;
- fondul comercial;
- alte imobilizari necorporale programele informatice create de
intreprindere sau achizitionate de la terti pentru necesitatile proprii de utilizare,
precum si retete, formule, modele, proiecte si prototipuri;
- avansurile acordate furnizorilor de imobilizari necorporale ; si
- imobilizarile necorporale in curs de executie.
14
17
18
19
20
A. Active imobilizate
A.1. Imobilizari corporale
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licente,
marci comerciale, drepturi si active
similare
4. Fondul comercial
5.
Avansuri
si
imobilizari
necorporale in curs de executie
B. Active circulante
B.1. Stocuri
1. Materii prime si materiale
consumabile
2. Productia in curs de executie
3. Produse finite si marfuri
4. Avansuri pentru cumparari de
stocuri
B.2. Creante
21
1. Creante comerciale
1. Rezerve legale
2. Sume de incasat de la entitatile
2.
Rezerve
statutare
sau
afiliate
contractuale
3. Sume de incasat de la entitatile
3. Alte rezerve
de care compania este legata in virtutea
intereselor de participare
D.5. Profitul sau pierderea raportat(a)
4. Alte creante
5. Capital subscris si nevarsat
D.6. Profitul sau pierderea exercitiului
financiar
B.3. Investitii pe termen scurt
1. Actiuni detinute la entitatile
afiliate
2. Alte investitii pe termen scurt
B.4. Casa si conturi la banci
22
CAPITOLUL 3
DOCUMENTELE FOLOSITE IN ACTIVITATEA ECONOMICA
3.1. Rolul, importanta, continutul si intocmirea documentelor
economice
Datele care caracterizeaza fenomenele si procesele economice, inainte de
a fi prelucrate, trebuie sa fie cunoscute. Aceasta cunoastere poate avea loc numai
pe calea observarii si urmaririi fenomenelor si proceselor urmand apoi relatarea
scrisa a celor observate si urmarite, ceea ce se infaptuieste prin documentarea
operatiunilor economice.
Prin documentarea operatiunilor economice se intelege consemnarea
acestora in momentul si locul in care acestea se desfasoara. Actele rezultate din
consemnarea operatiunilor economice se numesc documente economice sau
documente de evidenta, de unde si denumirea de documentare a operatiunilor.
Documentarea operatiunilor economice constituie unul din procedeele
contabile, deoarece ea reprezinta modalitatea indispensabila pentru urmarirea si
prezentarea fenomenelor si proceselor economice.
Documentele de evidenta sunt acte scrise (inscrisuri) in care se
consemneaza fenomenele si procesele economice in momentul si locul
producerii lor. Ele reprezinta, asadar, suportul tuturor datelor informationale cu
privire la activitatea economica a intreprinderilor. Consemnarea in astfel de
documente se face letric si/sau cifric in etalon natural si/sau valoric.
Inregistrarile contabile in mod necesar trebuie sa se intemeieze pe
documente, ceea ce constituie principiul documentarii inregistratrilor contabile.
Respectarea intocmai a acestui principiu permite verificarea in orice moment a
realitatii inregistrarilor contabile.
Potrivit legii contabilitatii, orice operatiune economico-financiara
efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la
baza intregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document
justificativ si care angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat
si aprobat, precum si a celor care le-au inregistrat in contabilitate, dupa caz.
Importanta documentelor consta in urmatoarele:
a) prin datele pe care le contin, documentele fac dovada operatiunilor
realizate/produse, constituind in acelasi timp sursa pentru obtinerea informatiilor
operative, statistice si contabile;
b) stau la baza efectuarii controlului economic si financiar, fiind un mijloc
de constatare a operatiunilor nelegale, a lipsurilor in gestiune si de stabilire a
raspunderilor patrimoniale (materiale), contraventionale sau penale, dupa caz, a
persoanelor vinovate ;
c) au caracter probatoriu in justitie in caz de litigii, intrucat fac dovada
imprejurarilor si a modului de efectuare a actelor de natura economica.
23
24
spatii in alb care se completeaza in vederea consemnarii unui act sau operatiune
de natura economica.
Prin tipizarea formularelor se intelege stabilirea de norme unitare privind
forma si continutul imprimat al diferitelor categorii de formulare. Tipizarea
formularelor prezinta importanta prin aceea ca pe aceasta cale se asigura
caracterul unitar al consemnarii operatiunilor de acelasi fel si prin aceasta
posibilitatea centralizarii si prelucrarii lor la diferite niveluri organizatorice.
Varietatea mare a operatiunilor economice si a modului lor de consemnare
atrage dupa sine si o varietate corespunzatoare a documentelor.
Documentele economice pot fi clasificate in functie de urmatoarele
criterii:
- dupa functia care o indeplinesc;
- dupa locul de intocmire;
- dupa continut;
- dupa regimul legal;
- dupa sfera de aplicare;
- dupa natura operatiilor consemnate.
a) Dupa functia pe care o indeplinesc, documentele se pot grupa in:
- documente de dispozitie, prin care se transmite o
dispozitie/ordin/comanda de a efectua o operatiune economica si care nu stau la
baza inregistrarilor in contabilitate: comanda, dispozitia de livrare etc.;
- documente justificative sau de executie, care consemneaza efectuarea de
operatiuni economice si care stau la baza inregistrarilor in evidenta contabila:
chitanta fiscala, factura, extrasul de cont, stat de salarii etc.;
- documente cu caracter mixt, sunt initial documente de dispozitie, iar
dupa efectuarea operatiunii economice consemnate in ele stau la baza
inregistrarilor in contabilitate: bon de consum, dispozitie de plata/incasare catre
casierie etc.;
- documente contabile in care sunt consemnate operatiuni contabile.
b) Dupa locul de intocmire si destinatie se disting:
- documente interne, respectiv cele intocmite in cadrul intreprinderii si
care consemneaza operatiile economice desfasurate de aceasta;
- documente externe sunt cele provenite de la alte persoane juridice sau
fizice, care contin informatii privitoare la relatiile intreprinderii cu acestea.
c) Dupa continutul lor, documentele se impart in:
- documente primare care consemneaza operatiunile economice in
momentul si locul producerii lor: bon de consum, chitanta fiscala, fisa de
magazie, factura etc.;
- documente centralizatoare, intocmite pentru a grupa si centraliza
operatiile economice consemnate in documentele primare: jurnale, borderouri,
registre, documente cumulative etc.
d) Dupa regimul legal, se disting:
25
26
27
28
29
CAPITOLUL 4
EVALUAREA ELEMENTELOR PATRIMONIALE
4.1. Necesitatea si continutul evaluarii
Prin evaluare se intelege actiunea de determinare, de stabilire a valorii
diferitelor elemente care compun bilantul sau patrimoniul unei intreprinderi.
Contabilitatea nu poate proceda la consemnarea si inregistrarea
fenomenelor si proceselor economice numai in masura in care acestea prin
evaluare pot fi exprimate valoric. Altefel, spus, prezentarea unei imagini de
ansamblu asupra patrimoniului unei intreprinderi sau a altei entitati si a
rezultatelor financiare obtinute, ca si descrierea operatiunilor economice si a
efectelor pe care acestea le produc, nu pot fi infatisate decat prin exprimarea lor
valorica.
Pentru contabilitate, evaluarea reprezinta un procedeu care consta in
cuantificarea, masurarea in expresie baneasca a existentei, miscarii si
transformarii elementelor patrimoniale in scopul reflectarii acestora in
contabilitate.
E = Q x Eb
E evaluare/valoare
Q elementul cantitativ (metri, kilograme etc.)
Eb elementul banesc
In mod general, evaluarea presupune in final calcularea produsului dintre
un element cantitativ si unul exprimat in etalon banesc. Elementul banesc
reprezinta un termen generalizator folosit in evaluare, care reprezinta unica
modalitate de a aduce la un numitor comun diversele operatiuni si elemente
patrimoniale. El poate imbraca urmatoarele forme: cost, pret, tarif si valoare,
toate exprimate pe unitatea de masura.
Costurile, ca forma a elementului banesc, sunt formate din totalitatea
cheltuielilor efectuate in vederea intrarii in patrimoniu a unor bunuri, lucrari sau
servicii. Ele pot fi defalcate la randul lor in costuri de achizitie si costuri de
productie.
a) Costul de achizitie este utilizat pentru evidentierea in contabilitate a
bunurilor achizitionate de la terti si este format din:
- pretul de cumparare;
- taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care intreprinderea le
poate recupera de la autoritatile fiscale);
- cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuite
direct achizitiei bunurilor respective;
- comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obtinerea de autorizatii si
alte cheltuieli nerecuperabile, atribuite direct bunurilor respective.
30
31
Valoarea contabila a unui active este valoarea la care acesta este recunoscut dup ace se deduc amortizarea
acumulata, pentru activele amortizabile, si ajustarile acumulate din depreciere sau pierdere de valoare.
9
Prin valoare realizabila neta a stocurilor se intelege pretul de vanzare estimate care ar putea fi obtinut pe
parcursul desfasurarii normale a activitatii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci cand este
cazul (daca e vorba de stoc sub forma produselor finite), si costurile estimate necesare vanzarii.
32
33
34
CAPITOLUL 5
SITUATIILE FINANCIARE ANUALE
Documentele oficiale de prezentare a situatiei economico-financiare a
intreprinderii sunt situatiile financiare anuale, stabilite potrivit legii11, care
trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei financiare si
a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata.
In functie marimea afacerii intreprinderii, situatiile financiare pot fi mai
extinse sau mai restranse. Astfel, cele care depasesc limitele a doua din cele trei
criteii de mai jos12, intocmesc:
- bilant,
- cont de profit si pierdere,
- situatia modificarilor capitalului propriu,
- situatia fluxurilor de numerar,
- notele explicative la situatiile financiare anuale.
Intreprinderile care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre
criteriile de marime aratate, intocmesc situatii financiare simplificate care
cuprind:
- bilant,
- cont de profit si pierdere,
- note explicative la situatiile financiare anuale simplificate.
Optional, intreprinderile aflate in a doua situatie, pot intocmi situatia
modificarilor capitalului propriu si/sau situatia fluxurilor de numerar.
Potrivit legii contabilitatii, situatiile financiare anuale trebuie insotite de o
declaratie scrisa de asumare a raspunderii conducerii intreprinderii pentru
intocmirea situatiilor financiare anuale potrivit Reglementarilor contabile
conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene.
Situatiile financiare anuale trebuie sa indeplineasca patru caracteristici
calitative, care sunt atribute care determina utilitatea informatiei oferite de
acestea. Ele sunt: inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea si comparabilitatea.
Inteligibilitatea se refera la aceea ca informatiile furnizate de situatiile
financiare anuale trebuie sa fie usor intelese de utilizatori (investitori; angajati;
creditori; furnizori si alti creditori; clenti; institutiile statului si alte autoritati si
public).
Relevanta, adica insusirea informatiilor de a influenta deciziile economice
ale utilizatorilor, ajutandu-i pe acestia sa evalueze evenimente trecute, prezente
si viitoare, sa confirme sau sa corecteze evaluarile anterioare.
11
35
36
BILANT PRESCURTAT
la data de
Denumirea elementului
A
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZARI NECORPORALE
II. IMOBILIZARI CORPORALE
III. IMOBILIZARI FINANCIARE
ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL
(rd. 01 la 03)
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
II. CREANTE
III. INVESTITII PE TERMEN SCURT
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI
ACTIVE CIRCULANTE TOTAL
(rd. 05 la 08)
C. CHELTUIELI IN AVANS
D. DATORII : SUMELE CARE TREBUIE
PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN
AN
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII
CURENTE NETE
(rd. 09 +10-11-19)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE
(rd. 4 +12)
G. DATORII : SUMELE CARE TREBUIE
PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE
UN AN
H. PROVIZIOANE
I. VENITURI IN AVANS
(rd. 17 + 18), din care:
Subventii pentru investitii
Venituri inregistrate in avans total
(rd. 19 + 20), din care :
Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an
Sume de reluat intr-o perioada mai mare de un an
J. CAPITAL SI REZERVE
I. CAPITAL (rd. 22 la 24), din care :
-capital subscris varsat
-capital subscris nevarsat
-patrimoniul regiei
II. PRIME DE CAPITAL
III. REZERVE DIN REEVALUARE
IV. REZERVE
Actiuni proprii
37
Nr. Sold la :
rd.
Inceputul
exercitiului
financiar
B
01
02
03
04
05
06
07
08
09
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
Sfarsitul
exercitiului
financiar
29
30
35
36
37
38
Sold
200.000
Elemente de pasiv
Datorii
- datorii curente
- datorii pe o perioada mai
mare de un an
Sold
450.000
300.000
150.000
Active circulante
- stocuri
- creante
- investitii pe termen scurt
- casa si conturi la banci
Total activ
400.000
300.000
75.000
10.000
15.000
600.000
Capitaluri proprii
- capital social
- prime de capital
- rezerve
- profit
Total pasiv
150.000
600.000
38
Sold
200.000
Elemente de pasiv
Datorii
- datorii curente
- datorii pe o perioada mai
mare de un an
Sold
500.000
350.000
150.000
Active circulante
- stocuri
- creante
450.000
350.000
75.000
Capitaluri proprii
- capital social
- rezerve
150.000
120.000
30.000
13
Din ratiuni pur didactice, vom intocmi un nou bilant de fiecare data cand vom analiza un nou tip de modificare
ce poate surveni intr-un bilant contabil ca urmare a producerii unor operatiuni economice in cadrul intreprinderii.
Bilantul contabil se intocmeste doar anual si in cazurile speciale prevazute de lege.
39
10.000
15.000
650.000
Total pasiv
650.000
Sold
200.000
Elemente de pasiv
Datorii
- datorii curente
- datorii pe o perioada mai
mare de un an
Sold
495.000
345.000
150.000
Active circulante
- stocuri
- creante
- investitii pe termen scurt
- casa si conturi la banci
Total activ
445.000
350.000
75.000
10.000
10.000
645.000
Capitaluri proprii
- capital social
- rezerve
150.000
120.000
30.000
Total pasiv
645.000
Sold
200.000
Active circulante
- stocuri
- creante
- investitii pe termen scurt
- casa si conturi la banci
Total activ
445.000
350.000
74.995
10.000
10.005
645.000
Sold
495.000
345.000
150.000
Capitaluri proprii
- capital social
- rezerve
150.000
120.000
30.000
Total pasiv
645.000
Sold
200.000
Elemente de pasiv
Datorii
- datorii curente
41
Sold
495.000
345.000
445.000
350.000
74.990
10.000
10.005
645.000
Capitaluri proprii
- capital social
- rezerve
150.000
130.000
20.000
Total pasiv
645.000
43
Denumirea elementului
A
Fluxuri de numerar din activitati de exploatare :
Incasari de la clienti
Plati catre furnizori si angajati
Dobanzi platite
Impozit pe profit platit
Incasari din asigurarea impotriva cutremurelor
Numerar net din activitati de exploatare
Fluxuri de numerar din activitati de investitie :
Plati pentru achizitionarea de actiuni
Plati pentru achizitionarea de imobilizari corporale
Incasari din vanzarea de imobilizari corporale
Dobanzi incasate
Dividende incasate
Numerar net din activitati de investitie
Fluxuri de numerar din activitati de finantare :
Incasari din emisiunea de actiuni
Incasari din imprumuturi pe termen lung
Plata datoriilor aferente leasing-ului financiar
Dividende platite
Numerar net din activitati de finantare
Cresterea neta a numerarului si echivalentelor de
numerar
Numerar si echivalente de numerar la inceputul
exercitiului financiar
Numerar si echivalente de numerar la sfarsitul
exercitiului financiar
Exercitiul financiar
Precedent
Curent
1
2
44
45
CAPITOLUL 6
CONTUL SI DUBLA INREGISTRARE A OPERATIUNILOR
ECONOMICE
Cont de
Debit activ
Existent
iniial
Creteri
Cont de
Debit pasiv
Credit
Micorri
Micorri
Credit
Existent
iniial
Creteri
Data
Explicatia
Suma
Data
Explicatii
Explicatia
Sume debitoare
48
Suma
Sume creditoare
14
49
Deci, prin reguli de functionare a conturilor se intelege acele norme dupa care
diferite categorii de conturi se debiteaza si crediteaza.
Pentru a usura intelegerea regulilor de functionare a conturilor, vom porni
de la un exemplu de bilant si vom prelua in conturi datele continute de el. Facem
aceasta si pentru ca intre bilant si conturi exista o stransa legatura, in sensul ca:
- datele din bilant sunt culese din conturi;
- existentele de fiecare inceput de exercitiu financiar reapar in conturi din
bilant;
- oglindirea modificarile pe care operatiunile economice le provoaca in
cadrul elementelor din bilant se realizeaza cu ajutorul conturilor.
Presupunem ca la inceputul anului bilantul unei intreprinderi se prezinta
in felul urmator:
BILANT (prescurtat)
Elemente de activ
Active imobilizate
Sold
200.000
Active circulante
- materii prime
- produse finite
- creante
- investitii pe termen scurt
- casa si conturi la banci
Total activ
445.000
250.000
100.000
74.995
10.000
10.005
645.000
150.000
130.000
20.000
Total pasiv
645.000
D.
Materii prime
D.
S.I. 100.000
Furnizori
S.I. 50.000
50
51
c) pot incepe uneori sa functioneze prin debitare, dar alte ori prin
creditare, dupa caz, si pot prezenta sold debitor sau sold creditor.
6.3. Clasificarea conturilor
Totalitatea conturilor care se folosesc in contabilitate alcatuiesc sistemul
de conturi. Conturile care-l compun pe acesta se pot clasifica dupa trei critetii:
- dupa continutul economico-financiar al conturilor;
- dupa functia contabila a conturilor;
- dupa sfera de cuprindere a conturilor.
1. Continutul economico-financiar al unui cont are in vedere batura
elementelor patrimoniale sau proceselor economice pe care le reflecta. Astfel,
continutul economico-financiar al uni cont poate fi: un element de activ, de
datorie sau de capital; un venit sau o cheltuiala; un proces economic.
Din punct de vedre al continutului economico-financiar, conturile sunt
structurate in contabilite pe urmatoarele clase:
Clasa 1 Conturi de capitaluri
Clasa 2 Conturi de imobilizari
Clasa 3 Conturi de stocuri si productie in curs de executie
Clasa 4 Conturi de terti
Clasa 5 Conturi de trezorerie
Clasa 6 Conturi de cheltuieli
Clasa 7 Conturi de venituri
Clasa 8 Conturi speciale
Clasa 9 Conturi de gestiune
Conturile din clasele 1-5 sunt considerate conturi de bilant, deoarece
soldul final al acestora se regaseste in bilant.
Conturile din clasele 6 si 7 sint conturi de rezultate, pentru ca pe baza lor
se determina rezultatul financiar (profit sau pierdere) al intreprinderii.
Conturile din clasa 8 (conturi speciale) reflecta elementele patrimoniale
care nu se afla in proprietatea intreprinderii si nu sunt reflectate in bilantul
acesteia. Cu ajutorul lor se inregistreaza operatii care nu modifica structura
patrimoniului intreprinderii.
In afara celor 8 clase de conturi incluse in planul de conturi general mai
exista conturile de gestiune care se folosesc la calculul costului productiei,
lucrarilor si serviciilor intreprindeii si nu au legatura cu bilantul. Pentru
organizarea contabilitatii de gestiune, nu este obligatorie utilizarea conturilor din
clasa 9.
Clasa 1 Conturile de capitaluri - reflecta elementele de pasiv ce au ca
sursa de provenienta fie proprietarii intreprinderii, fie creditori ai acesteia, fie
activitatea de exploatare a intreprinderii pentru cazul rezultatului financiar.
52
In conturile cu trei cifre, cifra terminala 9 semnifica operatiuni de sens contrar celor acoperite in mod normal
de conturile de nivel superior din grupa din care fac parte. Iata explicatia exceptiilor aratate.
53
- marfuri (37);
- ambalaje (38);
- ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie
(39).
In general, conturile din aceasta clasa sunt conturi de activ, cu exceptia
celor din grupa 39 care sunt de pasiv si a conturilor de diferente de pret (la
marfuri si ambalaje) care sunt bifunctionale.
Clasa 4 Conturi de terti reflecta datoriile si creantele intreprinderii in
relatiile acesteia cu furnizorii, clentii, personalul, asigurarile sociale, bugetul
statului, entitatile afiliate si cele legate prin interese de participare,
asociatii/actionarii, debitorii si creditorii diversi.
Dupa functia lor contabila, conturile din aceasta clasa sunt fie de activ
(daca se refera la creante), fie de pasiv (daca se refera la datorii). Din aceasta
clasa fac parte urmatoarele 10 grupe de conturi:
- furnizori si conturi asimilate (40);
- clienti si conturi asimilate (41)
- personal si conturi asimilate (42);
- asigurari sociale, protectie sociala si conturi asimilate (43);
- bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate (44);
- grup si actionari/asociati (45);
- debitori si creditori diversi (46);
- conturi de subventii, regularizare si asimilate (47);
- decontari in cadrul unitatii (48);
- ajustari pentru deprecierea creantelor (49).
Clasa 5 Conturi de trezorerie reflecta evidenta existentei si miscarii
actiunilor detinute la entitatile afiliate, altor investitii pe termen scurt,
disponibilitatilor in conturi la banci/casierie, creditelor bancare pe termen scurt
si altor valori de trezorerie.
Dupe functia lor contabila, conturile din aceasta clasa sunt fie de activ
(daca se refera la valori detinute in casa sau la banci, in actiuni, obligatiuni si
alte plasamente pe termen scurt si alte valori detinute), fie de pasiv (daca se
refera la credite angajate, dobanzi de platit si ajustari pentru pierederea de
valoare a conturilor de trezorerie), fie bifunctionale (contul 581 Viramente
interne).
Din aceasta clasa fac parte urmatoarele 6 grupe de conturi:
- investitii pe termen scurt (50);
- conturi la banci (51);
- casa (53);
- acreditive (54);
- viramente interne (58);
- ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie (59).
Clasa 6 Conturi de cheltuieli asigura evidenta cheltuielilor (valorilor
platite pentru consumuri de stocuri, de munca vie salarii si asimilate -, servicii
executate de terti etc.) intreprinderii pe feluri de cheltuieli.
54
Activitatile curente sunt orice activitati desfasurate de intreprindere, ca parte integranta a obiectului sau de
activitate, precum si activitatile conexe acestora.
55
2. Dupa functia contabila avuta, asa dupa cum am vazut deja, exista trei
tipuri de conturi:
a) conturi de activ;
b) conturi de pasiv;
c) conturi bifunctionale (de activ-pasiv).
3. Dupa sfera de cuprindere, conturi se clasifica in:
- conturi sintetice;
- conturi analitice.
Conturile sintetice sunt conturi in care se oglindesc in expresie valorica
existenta si modificarile privind grupurile de elemente omogene de active,
datorii si capitaluri, precum si procese economice. Spre exemplu, in contul
sintetic Materii prime sunt reflectate valoric toate materiile prime, fara a se
tine seama de compozitia acestora (sortimente) sau de locurile de depozitare.
Conturile sintetice au simbolul format din doa cifre si se pot desfasura pe
doua categorii:
- conturi sintetice de gradul I, cu simbolul format din trei cifre, care au un
continut economic general;
- conturi sintetice de gradul II, cu simbolul format din patru cifre, care
permit oglindirea in mai buna masura elementul patrimonial pe care-l
evidentiaza.
Spre exemplificare a celor de mai sus, contul sintetic de gradul I, 531
Casa, se desfasoara pe urmatoarele doua conturi sintetice de gradul II:
- 5311 Casa in lei;
- 5314 Casa in valuta.
Conturile analitice sunt conturi cu ajutorul carora se oglindesc distinct,
in expresie valorica si cantitativa, existenta si modificarile fiecarui element de
activ, datorie si proces economic. Asadar, cu ajutorul conturilor analitice se
detaliaza continutul economic al conturilor sintetice, reflectand diverse elemente
specifice ce compun elementul patrimonial generalizator reflectat de un cont
sintetic. Spre exemplu, contul sintetic de gradul I Materii prime poate fi
desfasurat (dezvoltat) pe mai multe conturi analitice, functie de numarul
locurilor de depozitare ale acestora in intreprindere. La randul lor, conturile
analitice deschise po locuri de depozitare vor fi detaliate in conturi analitice de
grad inferior pe sortimente de materii prime.
Dezvoltarea in analitic a unui cont sintetic se poate face fie in virtutea
unei prevederi legale, fie pe baza optiunilor intreprinderii, dupa caz.
Datorita faptului ca conturile analitice nu reprezinta altceva decat
dezmembrarea pe componente a contului sintetic, ele urmeaza regulile de
functionare a contului sintetic.
Conturile analitice pot folosi alaturi de etalonul valoric si etalonul natural
sau cantitativ. Din aceasta cauza a fost adoptata o structura grafica
corespunzatoare pentru contul analitic. De exemplu:
56
Titlul contului
Debit
Data Explicatia
Cantitatea
Credit
Data Explicatia Cantitatea
Suma
Suma
Debit
300.000
170.000
130.000
300.000
Credit
150.000
80.000
70.000
150.000
Debit
150.000
90.000
60.000
150.000
Credit
D.
Materii prime
100.000
D.
Furnizori
50.000
20.000
50.000
Materii prime
D.
Furnizori
50.000
100.000
50.000
20.000
Sold
50.000
30.000 - Sold
100.000
100.000
50.000
50.000
Materii prime
D.
Sold 50.000
Furnizori
Sold 30.00
58
149. Pierderi legate de emiterea, rscumprarea, vnzarea, cedarea cu titlu gratuit sau
anularea instrumentelor de capitaluri proprii (A)
15. PROVIZIOANE
151. Provizioane
1511. Provizioane pentru litigii (P)
1512. Provizioane pentru garanii acordate clienilor (P)
1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizri corporale i alte aciuni similare legate
de acestea (P)
1514. Provizioane pentru restructurare (P)
1515. Provizioane pentru pensii i obligaii similare (P)
1516. Provizioane pentru impozite (P)
1518. Alte provizioane (P)
16. MPRUMUTURI I DATORII ASIMILATE
161. mprumuturi din emisiuni de obligaiuni
1614. mprumuturi externe din emisiuni de obligaiuni garantate de stat (P)
1615. mprumuturi externe din emisiuni de obligaiuni garantate de bnci (P)
1617. mprumuturi interne din emisiuni de obligaiuni garantate de stat (P)
1618. Alte mprumuturi din emisiuni de obligaiuni (P)
162. Credite bancare pe termen lung
1621. Credite bancare pe termen lung (P)
1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scaden (P)
1623. Credite externe guvernamentale (P)
1624. Credite bancare externe garantate de stat (P)
1625. Credite bancare externe garantate de bnci (P)
1626. Credite de la trezoreria statului (P)
1627. Credite bancare interne garantate de stat (P)
166. Datorii care privesc imobilizrile financiare
1661. Datorii fa de entitile afiliate (P)
1663. Datorii fa de entitile de care compania este legat prin interese de participare (P)
167. Alte mprumuturi i datorii asimilate (P)
168. Dobnzi aferente mprumuturilor i datoriilor asimilate
1681. Dobnzi aferente mprumuturilor din emisiuni de obligaiuni (P)
1682. Dobnzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P)
1685. Dobnzi aferente datoriilor fa de entitile afiliate (P)
1686. Dobnzi aferente datoriilor fa de entitile de care compania este legat prin
interese de participare (P)
1687. Dobnzi aferente altor mprumuturi i datorii asimilate (P)
169. Prime privind rambursarea obligaiunilor (A)
CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZRI
20. IMOBILIZRI NECORPORALE
201. Cheltuieli de constituire (A)
203. Cheltuieli de dezvoltare (A)
205. Concesiuni, brevete, licene, mrci comerciale, drepturi i active similare (A)
207. Fond comercial
2071. Fond comercial pozitiv (A)
2075. Fond comercial negativ (P)
208. Alte imobilizri necorporale (A)
60
71
CAPITOLUL 7
INREGISTRAREA IN CONTABILITATE
7.1. Inregistrarea in partida dubla a operatiunilor economice
Fiecare operatiune economica provoaca efecte bilaterale, adica in doua
sensuri, directii, asa cum s-a vazut cand am cercetat modificarile pe care le
produc operatiunile economice in cadrul elementelor de activ si a celor de pasiv
ale unui bilant. Dat fiind ca fiecare operatiune economica provoaca efecte duble,
fie in cadrul a doua elemente de activ, fie a doua elemente de pasiv, fie intr-un
element de activ si unul de pasiv, rezulta ca pentru oglindirea acetora trebuie sa
folosim intotdeauna doua conturi.
Inregistrarea concomitenta si cu aceeasi suma a unei operatiuni
economice in doua conturi distincte si in parti opuse ale acestora (in debitul unui
cont si in creditul celuilalt cont) se numeste dubla inregistrare sau inregistrare
in partida dubla.
Procedeul inregistrarii in partida dubla prezinta mai multe avantaje, dintre
care amintim:
a) face posibila reflectarea in conturi a tuturor laturilor modificarilor
produse de operatiunile economice inregistrate;
b) face posibila verificarea exactitatii inregistrarilor in conturi prin
compararea modificarii reflectate intr-un cont cu cea corespunzatoare din
celalalt cont (corespondent);
c) permite sesizarea unor fenomene care pot fi urmarite numai pe baza
inregistrarilor in partida dubla (in special deprecierile sau pierderile de valoare);
d) este un mijloc important in directia dezvoltarii gandirii economice si
contabile, deoarece inregistrarea in partida dubla presupune analizarea
proceselor ce urmeaza a fi inregistrate si de asemenea permite cercetarea si
analizarea corelatiei dintre diferitele elemente patrimoniale.
Folosirea procedeului inregistrarii in partida dubla creaza o legatura
determinata, de un anumit fel, intre conturile folosite pentru inregistrarea
operatiunilor economice. Aceasta legatura care se stabileste intre doua conturi in
vederea inregistrarii unei operatiuni economice se numeste legatura de
corespondenta, iar conturile intre care se stabileste o astfel de legatura se
numesc conturi corespondente.
In functie de continutul economic al operatiei econimice ce se
inregistreaza, pot exista urmatoarele categorii de legaturi de corespondenta:
1) Corespondenta intre doua conturi de activ.
De exemplu, se vand ca atare materii prime din depozitele intreprinderii
int-o anumita suma. In acest caz se vor folosi conturile 301 Materii prime si
371 Marfuri. Contul Materii prime fiind un cont de activ si avand loc o
72
Se poate afirma ca, in exemplul de mai sus, contul Prime de capital are
corespondent contul Capital social si invers.
3) Corespondenta intre un cont de activ si un cont de pasiv.
De exemplu, intreprinderea achita din casierie o suma unui colaborator
(furnizor). Pentru aceasta operatiune se vor folosi conturile 531 Casa si 401
Furnizori. Contul 531 Casa, fiind un cont de activ si avand loc o iesire de
bani/o scadere a soldului casa, se crediteaza; totodata, contul 401 Furnizori,
fiind un cont de pasiv, se va debita, deoarece are loc o diminuare/scadere a
obligatiilor catre colaboratori/furnizori.
Corespondenta dintre cele doua conturi este:
Debit: 401 Furnizori
73
74
O astfel de formula stabilita sub forma de egalitate intre doua sau mai
multe conturi corespondente in vederea inregistrarii contabile a unei operatiuni
economice se numeste articol contabil.
Se poate observa ca intre conturile corespondente s-a pus semnul
egalitatii, aceasta prezentand o dubla semnificatie. Pe de o parte, exprima
egalitatea ce trebuie sa existe in virtutea principiului dublei inregistrari intre
suma cu care se debiteaza unul din cinturi si suma cu care se crediteaza celalalt
cont, pe de alta parte simbolizeaza delimitarea contului care se debiteaza de
contul care se crediteaza. In felul acesta, contul (conturile) care este (sunt)
trecut(e) in partea stanga a semnului egal urmeaza sa fie debitat(e) cu suma
operatiei economice, iar contul (conturile) trecut(e) in partea dreapta a semnului
egal urmeaza sa fie creditat(e) cu suma respectiva.
Avand in vedere ca operatiunile economice se consemneaza in documente
care stau la baza inregistrarii in contabilitate, succesiunea lucrarilor contabile
este urmatoarea:
a) consemnarea operatiunilor economice in document;
b) stabilirea pe baza documentului a articolului contabil;
c) inregistrarea operatiunilor pe baza articolului contabil in conturile
sintetice;
d) inregistrarea operatiunilor in conturile sintetice.
Articolul contabil se compune din urmatoarele elemente:
- data inregistrarii;
- indicarea documentului care condtituie temeiul inregistrarii;
- contul debitat;
- contul creditat;
- suma debitoare;
- suma creditoare.
In functie de sistemul de contabilitate aplicat, articolul contabil poate fi
conceput:
1. sub forma de formula inscrisa cu toate elementele componente in
ordine cronologica intr-un registru legat (registrul jurnal);
2. sub forma de formula inscrisa cu toate elementele componente intr-un
formular tipizat, numit nota contabila (in cazul folosirii sistemului de
contabilitate Maestru-sah);
3. sub forma de formula inscrisa pe documentul care consemneaza
operatiunea economica de inregistrat (in cazul folosirii sistemului de
contabilitate pe jurnale) si modalitatea de inscriere a articolului contabil se
numeste contare.
In cazul folosirii notei contabile sau a contarii, in vederea simplificarii
lucrarilor, in articolul contabil denumirea conturilor este inlocuita cu simbolul
lor cifric din planul de conturi.
In functie de numarul de conturi folosite, articolul contabil poate fi:
- articol contabil simplu, atunci cand un singur cont este debitat in
corespondenta cu un singur cont creditat;
75
Data Documentul
inreg. (felul, nr.,
data)
2
Explicatii
4
Report:
Simbol conturi
Sume
De reportat:
si separat pentru creditul fiecarui cont sintetic. In ambele fise, rulajele sunt
desfasurate pe conturi corespondente.
CARTEA MARE (SAH)
Denumirea contului
................................
Pagina
Conturi corespondente
78
80
CAPITOLUL 8
CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE CAPITAL
101
Capital
reprezinta
capitalul
subscris,
17
Provizioanele sunt rezerve constituite pe seama cheltuielilor pentru a fi utilizate pentru acoperirea unor
eventuale pierderi din activiatea viitoare. Ele sunt destinate sa acopere datoriile a caror natura este clar definita si
care la data bilantului este probabil sa existe, sau este cert ca vor exista, dar care sunt incerte in ceea ce priveste
valoarea sau data la care vor aparea.
85
8.4. Aplicatie
Asociatii unei intreprinderi hotarasc sa majoreze capitalul social cu suma
de 100.000 lei, din care se varsa odata cu subscrierea jumatate din suma, cealalta
jumatate urmand a se varsa ulterior prin aducerea ca aport in natura a unui
mijloc de transport in valoare de 50.000 lei.
1. Subscrierea
a) operatiunea economica consta in subscrierea de capital social in suma
de 100.000 lei;
b) in bilant operatia genereaza o modificare de volum: in activ (creste
dreptul de creanta al intreprinderii) si in pasiv (are loc majorarea
capitalului social subscris);
c) conturile corespondente sunt: 456 Decontari cu actionarii/asociatii
privind capitalul si 1011 Capital subscris nevarsat
d) articolul contabil pentru operatiunea de subscriere este:
456 Decontari cu actionarii/asociatii = 1011 Capital subscris nevarsat 50.000
privind capitalul
2. Varsarea unei jumatati din suma subscrisa
a) operatia economica consta in varsarea in numerar de capital social de
catre asociati in suma de 50.000 lei;
b) are loc o modificare doar in activul bilantului, constand in reducerea
dreptului de creanta al intreprinderii fata de asociati si cresterea
numerarului din casierie cu suma de 50.000 lei;
c) conturile care intra in corespondenta sunt: 456 Decontari cu
actionarii/asociatii privind capitalul, cont bifunctional si in urma
operatiei se va credita, si contul 5311 Casa in lei, cont de activ, care
in urma operatiunii prezentate se va credita;
d) articolul contabil pentru operatiunea de varsare partiala a capitalului
social subscris este:
5311 Casa in lei = 456 Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul
50.000
87
88
CAPITOLUL 9
CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR
Contabilitatea imobilizarilor se tine cu ajutorul conturilor din clasa 2
Conturi de imoblizari. Imobilizarile fiind formate din diferite elemente de active
bilantiere, conturile din clasa 2 sunt aproape toate conturi de activ, exceptie
facand conturile care se refera la amortizarea si respectiv ajustarea pentru
deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizarilor.
Imoblizarile corporale referindu-se la cele trei tipuri de astfel de
imobilizari: necorporale, corporale si financiare, vom trata separat contabilitatea
privind fiecare tip de imobilizare.
9.1. Contabilitatea imobilizarilor necorporale
Asa cum am vazut in capitolul 2, in cadrul imobilizarilor necorporale se
cuprind: cheltuielile de constituire; cheltuielile de dezvoltare; concesiunile,
brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare, cu
exceptia celor create intern de intreprindere; fondul comercial; alte imobilizari
necorporale; avansurile acordate furnizorilor de imobilizari necorporale si
imobilizari necorporale in curs de executie.
Imobilizarile necorporale se inregistreaza initial in contabilitate la costul
de achizitie sau de productie, dupa caz.
Cheltuielile ulterioare efectuate cu o imobilizare necorporala dupa
cumparare sau finalizarea acesteia se inregistreaza in conturile de cheltuieli
atunci cand sunt efectuate. Aceste cheltuieli vor majora costul imobilizarilor
necorporale atunci cand este probabil ca aceste cheltuieli vor permite activului
sa genereze beneficii economice viitoare peste performanta prevazuta initial si
pot fi evaluate credibil.
La data bilantului imobilizarile necorporale sunt prezentate in bilant la
valoarea de intrare, mai putin ajustarile cumulate de valoare.
Scoaterea din evidenta a imobilizarilor necorporale se face la cedare sau
atunci cand nu se mai asteapta niciun beneficiu economic viitor din utilizarea
sau cedarea lor. La scoaterea lor din evidenta, sunt evidentiate distinct veniturile
din vanzare, cheltuielile reprezentand valoarea neamortizata a imobilizarile
necorporale si alte cheltuieli legate de cedarea acestora.
Imobilizarile necorporale se reflecta in contabilitate cu ajutorul conturilor
din grupa 20 Imobilizari necorporale.
Din punct de vedere al continutului economic, acestea sunt conturi de
active imobilizate, iar dupa functia contabila sunt conturi de activ. Aceasta
inseamna ca se debiteaza cu intrarile de imobilizari necorporale si se crediteaza
cu imobilizarile necorporale iesite din patrimoniul intreprinderii (fie ca urmare a
89
amortizarii integrale, fie ca urmare a iesirii din alte motive vanzare, donatie
etc.). Soldul conturilor din aceasta grupa indica valoarea imobilizarilor
necorporale aflate in patrimoniu.
Imobilizarile necorporale sunt supuse procesului de amortizare a valorii
lor. Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare
economica reprezinta alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe
intreaga durata de utilizare economica.
Amortizarea presupune doua aspecte:economic si financiar. Din punct de
vedere economic este vorba de a include in cheltuielile fiecarui exercitiu suma
totala a deprecierilor suferite de imobilizari. Din punct de vedere financiar este
vorba de a constitui fonduri/surse din sumele incluse pe cheltuiel sub forma
amortizarii fie pentru a inlocui imobilizarilecand ele sunt scoase din uz, fie
pentru a realiza o noua investitie.
Valoarea amortizabila este reprezentata de cost sau alta valoare care
substituie costul (de exemplu, valoarea reevaluata).
Prin durata de utilizare economica se intelege durata de viata utila,
aceasta reprezentand:
a) perioada in care un activ este prevazut a fi disponibil pentru utilizare de
catre intreprindere; sau
b) numarul unitatilor produse sau al unor unitati similare ce se estimeaza
ca vor fi obtinute de intreprindere prin folosirea activului respectiv.
Imobilizarile necorporale se amortizeaza fie in cadrul unei perioade de
maximum cinci ani (activele de natura cheltuielilor de constituire, fondul
comercial18 si alte imobilizari necorporale), fie pe durata contractului sau pe
durata de utilizare, dupa caz (activele de natura cheltuielilor de dezvoltare), fie
pe durata prevazuta pentru utilizarea lor de catre intreprinderea care le detine
(concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si alte active
similare; alte imobilizari necorporale).
Amortizarea imobilizarilor necorporale (ca si a celor corporale) se
inregistreaza in contabilitate lunar. Suma amortizararii lunare (Al) se calculeaza
ca raport intre valoarea amortizabila (Va) si durata de utilizare economica (Du),
exprimata in luni:
Al =
Va
Du
Totusi, intreprinderile pot sa amortizeze fondul commercial in mod systematic intr-o perioada de peste cinci
ani, cu conditia ca aceasta perioada san u depaseasca durata de utilizare economica a activului sis a fie prezentata
si justificata in notele explicative.
90
Valoarea de
amortizat
80.000
80.000
80.000
80.000
80.000
80.000
Amortisment
14.667
16.000
16.000
16.000
16.000
1.333
Amortisment
cumulat
14.667
30.667
46.667
62.667
78.667
80.000
Valoarea
contabila neta
65.333
49.333
33.333
17.333
1.333
-
Valoarea de
amortizat
80.000
80.000
80.000
80.000
80.000
80.000
Amortisment
29.333
20.269
12.159
7.296
4.377
6.566
Amortisment
cumulat
29.333
49.602
61.761
69.057
73.434
80.000
Valoarea
contabila neta
50.667
30.398
18.239
10.943
6.566
-
modul
inregistrare
in
contabilitate
94
960
560
400
97
98
CAPITOLUL 10
CONTABILITATEA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN
CURS DE EXECUTIE
Stocurile reprezinta unul din cele mai importante componente ale
activelor circulante. Ele, ca si celelalte componente ale activelor circulante, sunt
evaluate la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz.
Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si
prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si
in locul in care se gasesc.
Costul stocurilor care in mod obisnuit nu sunt fungibile19 si al acelor
bunuri sau servicii produse si destinate unor comenzi distincte trebuie
determinat prin identificare specifica a costurilor individuale.
Pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului
standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, in
comertul cu amanuntul.
Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si
consumabilelor, manoperei, eficientei si capacitatii de productie.
Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie se
evidentiaza distinct in contabilitate, fiind recunoscute in costul activului.
Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra
stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:
Coeficient de2
repartizare
Soldul iniial al
Diferene de pre aferente
diferenelor de pre + intrrilor n cursul
perioadei, cumulat de la
nceputul exerciiului
financiar pn la finele
perioadei de referin
= x 100
Soldul iniial al
Valoarea intrrilor n
stocurilor la pre
+ cursul perioadei la pre
de nregistrare
de nregistrare, cumulat
de la nceputul exerciiului
financiar pn la finele
perioadei de referin
Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge in mod substantial unele de altele.
99
100
Data
Explicatii
Stoc
initial
7.01 Intrare
13.01 Iesire
17.01 Intrare
20.01 Iesire
Cant.
Intrari
P.U.
Val.
Cant.
Iesiri
P.U.
Val.
Cant.
Stoc
P.U.
Val.
600
200
300
-
10
10,2
10,5
-
6.000
2.040
3.150
-
400
500
10,05
10,24
4020
5120
600
800
400
700
500
10
10,05
10,05
10,24
10.24
6.000
8.040
4.020
7.170
5.120
1.01
Cant.
Intrari
P.U.
Val.
Cant.
Iesiri
P.U.
Val.
Cant.
Stoc
P.U.
Val.
600
200
10
10,2
6.000
2.040
13.01 Iesire
400
10
4.000
17.01 Intrare
300
10,5
3.150
20.01 Iesire
200
200
100
900
10
10,2
10,5
10,1
2.000
2.040
1.050
9.090
600
200
200
200
200
200
300
200
10
10,2
10
10,2
10
10,2
10,5
10,5
6.000
2.040
2.000
2.040
2.000
2.040
3.150
2.100
200
10,5
2.100
Val.
1.01
7.01
Explicatii
Stoc
initial
Intrare
Total
Explicatii
Cant.
Intrari
P.U.
Stoc
initial
7.01 Intrare
13.01 Iesire
600
200
-
10
10,2
-
6.000
2.040
-
17.01 Intrare
300
10,5
3.150
20.01 Iesire
Val.
Cant.
Iesiri
P.U.
Val.
Cant.
Stoc
P.U.
200
200
-
10,2
10
-
2.040
2.000
-
600
800
400
10
10,05
10
6.000
8.040
4.000
300
200
900
10,5
10
10,2
3.150
2.000
9.190
400
300
200
10
10,5
10
4.000
3.150
2.000
200
10
2.000
1.01
Total
Prin obiecte de inventar se inteleg bunuri cu o valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi
considerate active corporale, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durata mai mica de un an, indiferent de
valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora (echipamentul de protectie, echipamentul de lucru,
imbracamintea speciala, mecanismele, dispozitivele, verificatoarele, SDV-urile, aparatele de masura si control,
matritele folosite la executarea anumitor produse si alte obiecte similare).
102
315.000
300.000
15.000
210.000
200.000
10.000
600.000
104
401 Furnizori
308 Diferente de pret la materii
prime si materiale
580.000
20.000
300.000
80.000
80.000
Explicatii
Stocuri initiale
Intrari
Iesiri
Stocuri finale
Stocuri la inventar
Produse finite
1.000.000
5.000.000
5.200.000
800.000
800.000
6.749.600
5.720.000
1.029.600
5.200.000
50.000
care vor primi o alta intrebuintare; ele sunt compuse din rebuturi, materiale
recuperabile sau deseuri.
Evidenta contabila a produselor se tine cu ajutorul conturilor din grupa 34
Produse care include urmatoarele conturi, potrivit tipului de produs la care se
refera: 341 Semifabricate, 345 Produse finite, 346 Produse reziduale si
contul 348 Diferente de pret la produse.
Dupa continutul lor economic, conturile de mai sus sunt conturi in care se
evidentiaza elementele de active circulante de natura materiala, iar dupa functia
contabila sunt conturi de activ, cu exceptia contului 348 Diferente de pret la
produse care este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a produselor.
In debitul conturilor 341, 345 si 346 se inregistreaza, in principal:
- valoarea la pret de inregistrare a produselor finite si produselor
reziduale, respectiv valoarea la pret de inregistrare sau pret de productie in cazul
semifabricatelor, in corespondenta cu creditul contului 711 Venituri aferente
costului productiei in curs de executie.
In creditul conturilor 341, 345 si 346 se inregistreaza, in principal:
-valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor, produselor finite si a
produselor reziduale vandute si lipsurile constate la inventariere, prin debitul
contului 711 Venituri aferente costului productiei in curs de executie;
- valoarea la pret de inregistrare a produselor finite transferate in
magazinele de vanzare proprii, in corespondenta cu debitul contului 371
Marfuri;
- valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor consumate in aceeasi
unitate, in corespondenta cu debitul cont 301 sau 302, dupa caz.
Cu ajutorul contului 348 Diferente de pret la produse se tine evidenta
diferentelor intre pretul standard (prestabilit) si costul de productie al
produselor finite si semifabricatelor. Contul 348 Diferente de pret la
produse este utilizat pentru situatia in care la costul de productie difera de
pretul standard sau prestabilit, in scopul de a evidentia diferentele in plus sau
nefavorabile respectiv in minus sau favorabile aferente produselor intrate sau
iesite din gestiune. El este deci un cont rectificativ al valorii de inregistrare a
produselor finite si semifabricatelor.
In debitul contului 348 se inregistreaza:
- diferentele de pret in plus sau nefavorabile (costul de productie este mai
mare decat pretul standard), aferente produselor intrate in gestiune din productie
proprie, in corespondenta cu creditul contului 711 Venituri aferente costului
productiei in curs de executie;
- diferentele de pret in minus sau favorabile repartizate asupra produselor
iesite din gestiune, prin creditarea contului 711.
In creditul contului 348 se inregistreaza:
- diferentele de pret in minus sau favorabile (costul de productie este mai
mic decat pretul standard), aferente produselor intrate in gestiune din productie
proprie, in corespondenta cu debitul contului 711 Venituri aferente costului
productiei in curs de executie
108
4.000.000
3.800.000
200.000
100 x%marjeibrute
100 + %marjabruta
Pa
100 mbr
111
%
625.000
401 Furnizori
500.000
378 Diferente de pret la marfuri 125.000
371 Marfuri
500.000
400.000
100.000
500.000
=
%
401 Furnizori
378 Diferente de pret la marfuri
800.000
640.000
160.000
450.000
360.000
90.000
450.000
Ajustarile
existente
Ajustarile
necesare
Materii prime
Materiale
Productie in curs de
executie
Produse
Ambalaje
Total
50.000
180.000
85.000
210.000
100.000
230.000
20.000
580.000
60.000
250.000
605.000
Suplimentarea Diminuarea
ajustarilor
sau
anularea
ajustarilor
35.000
30.000
20.000
85.000
40.000
20.000
60.000
Inregistrarile sunt:
1. Suplimentarea ajustarilor la elementele la care se impune acest lucru:
681 Cheltuieli cu amortizarile, =
provizioanele si ajustarile pentru
depreciere sau pierderi de valoare
%
391 Ajustari pentru deprecierea
materiilor prime
392 Ajustari pentru
deprecierea materialelor
394 Ajustari pentru
deprecierea produselor
114
85.000
35.000
30.000
20.000
115
CAPITOLUL 11
CONTABILITATEA TERTILOR (CONTABILITATEA
CREANTELOR SI DATORIILOR)
Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si creantelor
intreprinderii in relatiile acesteia cu furnizorii, clientii, personalul, asigurarile
sociale, bugetul statului, entitatile afiliate su cele legate prin interese de
participare, asociatii/actionarii, debitorii si creditorii diversi.
In baza contabilitatii de angajamente, intreprinderea trebuie sa evidentieze
in contabilitate toate veniturile si cheltuielile, respectiv creantele si datoriile
rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale.
Contabilitatea furnizorilor si clientilor, a celorlalte datorii si creante se
tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica. In acest sens,
in contabilitatea analitica furnizorii si clientii se grupeaza astfel: interni si
externi, iar in cadrul acetora pe termene de plata, respectiv de incasare.
11.1. Contabilitatea creantelor
Creantele reprezinta, in general, drepturi ale unor persoane, denumite
creditori, de a pretinde de la alte persoane, denumite debitori, sa le
recompenseze pentru anumite fapte realizate in virtutea unor prevederi
contractuale sau legale: munca prestata, bun, lucrare sau serviciu livrat, obligatie
stabilita prin lege, imprumut sau suma de bani acordat(a) etc.
In scopul prezentarii in situatiile financiare anuale, creantele se evalueaza
la valoarea probabila de incasat. Atunci cand se estimeaza ca o creanta nu se va
incasa integral, in contabilitate se inregistreaza ajustari pentru depreciere la
nivelul sumei care nu se mai poate recupera.
Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate (in contul 4118
Clienti incerti sau in litigiu sau in conturi analitice ale conturilor de creante,
pentru alte creante decat clientii).
Creantele intreprinderii se contabilizeaza prin intermediul conturilor din
grupa 41 Clienti si conturi asimilate, contul 46 Debitori diversi din cadrul
grupei 46 Debitori si creditori diversi, precum si alte conturi dispersate in alte
grupe ale clasei de conturi 4 (425 Avansuri acordate personalului, 4424 Taxa
pe valoarea adaugata de recuperat si cele de decontari din grupa 45 Grup si
actionari/asociati).
Contul 411 Clienti este folosit pentru tinerea evidentei creantelor si
decontarilor in relatiile cu clientii interni si externi pentru produse,
semifabricate, materiale, marfuri etc. vandute, servicii prestate pe baza de
facturi, inclusiv a clientilor incerti, rau-platnici, dubiosi sau aflati in litigiu.
Dupa continutul economic este un cont de active circulante in decontare,
iar dupa functia contabila este un cont de activ.
In debitul contului 411 se inregistreaza in principal:
116
Cursul valutar este raportul de schimb dintre doua monede. Diferenta de curs valutar este diferenta ce rezulta
din conversia unui anumit numar de unitati ale unei monede intr-o alta moneda la cursuri de schimb diferite.
Diferentele de curs valutar care apar cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor in valuta la cursuri diferite fata
de cele la care au fost inregistrate initial pe parcursul lunii sau fata de cele la care sunt inregistrate in
contabilitate trebuie recunoscute, in luna in care apar, ca venituri (daca sunt favorabile) sau cheltuieli (da sunt
nefavorabile) din diferente de curs valutar.
22
Efectele comerciale (sau de comert) reprezinta denumirea generica atribuita titlurilor de credit transferabile
(cambia, bilete la ordin, cecuri etc.) care atesta existenta unei creante de o valoare determinate, platibila imediat
sau la un termen scurt. Ele sunt emise de cumparator si acceptate de vanzator. Prin aceste tipuri de inscrisuri
(titluri) de valoare emise se stinge dreptul de creanta al vanzatorului (furnizorului) fata de cumparator, deoarece
prin depunerea la banca a unui asemenea instrumen de credit, furnizorul incaseaza in mod neconditionat suma
inscrisa in acesta.
117
natura salariilor
431 Asigurari sociale
437 Ajutor de somaj
427 Retineri din salarii
datorate tertilor
428 Alte datorii si creante
in legatura cu personalul
425 Avansuri acordate
personalului
3. Plata salariilor nete:
421 Personal salarii datorate = 512 Conturi curente la banci
4. Inregistrarea salariilor neplatite:
421 Personal salarii datorate = 426 Drepturi de personal neridicate
122
123
401 Furnizori
236.000
200.000
36.000
%
701 Venituri din vanzarea
produselor finite
4427 TVA colectata
354.000
300.000
54.000
36.000
18.000
18.000
Daca se presupune ca vanzarea de produse finite este doar de 100.000 lei, celelalte
conditii ramanand neschimbate, regularizarea TVA la sfarsitul lunii va arata astfel:
a) Se inchide contul 4427 TVA colectata:
4427 TVA colectata
18.000
18.000
18.000
opertiilor
in
cadrul
grupului
si
cu
127
conturile de clienti (clienti incerti, dubiosi, rau-platnici sau aflati in litigiu), fiind
un cont de pasiv;
- contul 495 Ajustari pentru deprecierea creantelor decontari in cadrul
grupului si cu actionarii/asociatii - - cu ajutorul caruia se tine evidenta
ajustarilor constituite pentru deprecierea (de natura financiara) creantelor
evidentiate in conturile de decontari in cadrul grupului si cu actionarii/asociatii,
fiind un cont de pasiv.
- contul 496 Ajustari pentru deprecierea creantelor debitori diversi - cu ajutorul caruia se tine evidenta ajustarilor constituite pentru deprecierea
creantelor debitori diversi, contul fiind de pasiv.
130
CAPITOLUL 12
CONTABILITATEA TREZORERIEI
In general, prin trezorerie se intelege ansamblul operatiunilor banesti si
financiare prin care o intreprindere isi constituie si utilezaza fondurile banesti in
vederea asigurarii desfasurarii activitatii in conditii de continuitate si urmarind
eficienta. Tinand seama de importanta fondurilor banesti, organizarea
corespunzatoare a evidentei si utilizarii lor constituie obiective primordiale
pentru o intreprindere.
In vedere usurari intelegerii contabilitatii trezoreriei, este utila cunoasterea
structurii fondurilor banesti in functie de unele criterii. Astfel, in functie de locul
in care se afla, fondurile banesti pot fi: in casierie sau in conturi la banci. In
functie de destinatia lor, fondurile banesti se pot referi la activitati de exploatare,
de investitii, financiare sau alte activitati. In functie de modul de prezentare,
fondurile banesti se pot prezenta ca numerar sau echivalente de numerar23.
Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei ai miscarii actiunilor
detinute la entitatile afiliate, altor investitii pe termen scurt, disponibilitatilor in
conturi la banci/casierie, creditelor bancare pe termen scurt si a altor valori de
trezorerie.
La intrarea in intreprindere, investitiile pe termen scurt (actiunile
detinute la entitatile afiliate, obligatiunile emise si rascumparate, obligatiunile
achizitionate si alte valori mobiliare achizitionate in vederea realizarii unui
profit intr-un termen scurt, inclusiv depozitele bancare pe termen scurt) se
evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare, sau la
valoarea stabilita potrivit contractelor.
La iesirea din gestiune a investitiilor pe termen scurt, cu exceptia
depozitelor bancare pe termen scurt, se evalueaza si inregistreaza in contabilitate
prin aplicarea uneia din urmatoarele metode:
- metoda primul intrat-primul iesit FIFO;
- metoda cosului mediu ponderat CPM;
- metoda ultimul intrat-primul iestit LIFO.
La sfarsitul exercitiului financiar, pentru deprecierea investitiilor detinute
ca active circulante, se reflecta ajustari pentru pierdere de valoare, inregistrate
pe seama cheltuielilor.
Contabilitatea trezoreriei este asigurata de grupele de conturi din clasa 5
Conturi de trezorerie, astfel: 50 Investitii pe termen scurt, 51 Conturi la
banci, 53 Casa, 54 Acreditive, 58 Viramente interne si 59 Ajustari
pentru pierederi de valoare a conturilor de trezorerie.
23
Echivalentele de numerar reprezinta investitiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care
sunt usor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.
131
132
100.000
8.000
120.000
120.000
3. Se vand obligatiunile:
461 Debitori diversi
506 Obligatiuni
118.000
Debitori diversi
118.000
506 Obligatiuni
2.000
= 411 Clienti
140.000
Suma cuvenita intreprinderii dupa achitarea scontului catre banca 139.611 lei
%
512 Conturi curente la banci
667 Cheltuieli privind
sconturile acordate
Scontul comercial reprezinta operatiunea prin care, in schimbul unui efect de comert (cambia, bilet la
ordin), institutia de credit pune la dispozitia posesorului creantei valoarea efectului, mai putin agio (taxa de scont
si comisioanele aferente), fara a astepta scadenta efectului respectiv, iar institutia de credit are drept de recurs
asupra benefiarului fondurilor.
134
sau virate in alt cont de trezorerie, platile efectuate (catre furnizori, rambursari
de credite si plata dobanzilor aferente, catre buget si diverse autoritati publice,
precum si alte iesiri de bani din cont pentru divese operatiuni ale intreprinderii).
Soldul debitor reprezinta disponibilitatile in lei si in valuta, iar soldul
creditor, creditele primite.
Contul 518 Dobanzi se utilizeaza pentru evidenta dobanzilor datorate,
precum si a dobanzilor de incasat, aferente creditelor acordate de banci in
conturile curente, respectiv disponibilitatile aflate in conturile curente. Ca si
contul 512 Conturi curente la banci, contul 518 :Dobanzi este un cont de
active circulante banesti, dupa continutul sau economic, iar dupa functia
contabila este cont bifunctional. Debitul acetui cont reflecta:
- dobanzile de incasat aferente disponibilitatilor aflate in conturile curente,
in corespondenta cu creditul contului 766 Venituri din dobanzi;
- dobanzile platite, aferente imprumuturilor primite, in corespondenta cu
creditul contului 512.
Creditul contului 518 Dobanzi reflecta:
- dobanzile datorate, aferente creditelor acordate de banci in conturile
curente, in corespondenta cu debitul contului 666 Cheltuieli privind dobanzile;
- dobanzile incasate aferente disponibilitatilor aflate in conturile curente,
in corespondenta cu debitul contului 512.
Contul 519 Credite bancare pe termen scurt este folosit pentru
evidenta creditelor pe termen scurt acordate de banci intreprinderii. Dupa
continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia
contabila este un cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza creditele
bancare pe termen scurt, acordate de banca pentru nevoi temporare, prin conturi
bancare distincte, inclusiv dobanzile aferente (in corespondenta cu debitul
conturilor 512 si 666). In debitul contului se inregistreaza creditele pe termen
scurt restituite, inclusiv dobanzile platite (in corespondenta cu creditul contului
512).
Soldul contului reprezinta creditele bancare pe termen scurt nerestituite.
Exemple:
A. 1. Pentru soldul debitor la contului 512 Conturi curente la banci, la
finele tremestrului I al anului, banca a calculat dobanzi in suma de 85.900 lei.
518 Dobanzi = 766 Venituri din dobanzi
85.900
85.900
=
135
518 Dobanzi
267.500
Cxrxt
360
in care: C este suma creditului angajat, r este rata dobanzii (exprimata sub forma
de coeficient), iar t este perioada pentru care se calculeaza dobanda.
Facand calculele obtinem valoarea dobanzi in suma de 5.000 lei.
666 Cheltuieli privind dobanzile
518 Dobanzi
5.000
3. Achitarea dobanzii:
518 Dobanzi
5.000
136
401 Furnizori
400.000
541 Acreditive
400.000
541 Acreditive
25.000
531 Casa
50.000
50.000
38.000
300
11.700
139
140
CAPITOLUL 13
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR SI
REZULTATELOR FINANCIARE
concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din
contributii ale actionarilor.
In cazul intreprinderilor, in categoria veniturilor se includ atat sumele sau
valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitati curente25, cat si
castigurile din orice surse.
Castigurile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea
sau nu ca rezultat din activitatea curenta, dar nu difera ca natura de veniturile din
aceasta activitate.
Veniturile din activitati curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar
fi: vanzari, prestari de servicii, comisioane, redevente, chrii, subventii, dobanzi,
dividende.
Prin insumarea veniturilor rezultate din livrari de bunuri si prestari de
servicii si alte venituri din exploatare, mai putin reducerile comerciale acordate
clientilor, se obtine cifra de afaceri neta.
Contabilitatea veniturilor se ine pe feluri de venituri, dup natura lor,
astfel:
a) venituri din exploatare;
b) venituri financiare;
c) venituri extraordinare.
Veniturile din exploatare cuprind:
a) venituri din vnzarea de produse i mrfuri, precum i prestri de
servicii. n aceast categorie se includ i veniturile realizate din vnzarea de
locuine de ctre entitile ce au ca activitate principal obinerea i vnzarea de
locuine.
b) venituri aferente costului produciei, reprezentnd variaia n plus
(cretere) sau n minus (reducere) dintre valoarea la cost de producie efectiv a
stocurilor de produse i servicii n curs de execuie de la sfritul perioadei i
valoarea stocurilor iniiale ale produselor i serviciilor n curs de execuie,
nelund n calcul ajustrile pentru depreciere reflectate;
c) venituri din producia de imobilizri, reprezentnd costul lucrrilor
efectuate de entitate pentru ea nsi, care se nregistreaz ca imobilizri
corporale i necorporale;
d) venituri din subvenii de exploatare, reprezentnd subveniile pentru
acoperirea diferenelor de pre i pentru acoperirea pierderilor, precum i alte
subvenii de care beneficiaz intreprinderea;
e) alte venituri din exploatarea curent, cuprinznd veniturile din creane
recuperate, penaliti contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit
legii, precum i alte venituri din exploatare.
Veniturile financiare cuprind:
a) venituri din imobilizri financiare;
b) venituri din investiii pe termen scurt;
c) venituri din creane imobilizate;
25
Activitatile curente sunt orice activitati desfasurate de o entitate, ca parte integranta a obiectului sau de
activitate, precum si activitatile conexe acestora.
146
148
149
52.800
16.500
16.500
307.900
200.000
52.800
%
512 Conturi curente la banci
446 Alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate
200.000
168.000
32.000
155
32.000
CAPITOLUL 14
LUCRARI CONTABILE DE INCHIDERE A EXERCITIULUI
FINANCIAR
156
Poarta denumirea de balanta deoarece, intocmirea ei, sprijinandu-se pe principiul dublei inregistrari, duce la
obtinerea unor egalitati intre datele inregistrate in conturi.
157
Sold
Recapitulatia elementelor
inventariate
Valoarea
contabila
Valoarea de
inventar
Diferente din
evaluare (de
inregistrat)
valoare Cauzel
e dif.
5
6
Intocmit, Verificat,
163
212 Constructii
%
758 Alte venituri din exploatare
4427 TVA colectata
165
Nota 1
Active imobilizate
Denumirea
elementulu
i de
imobilizar
e
Valoarea bruta
Soldul la
inceputul
exercitiulu
i financiar
Crester
i
Cedari,
transferur
i si alte
reduceri
Sold la
sfarsitul
exercitiulu
i financiar
4=1+2-3
Ajustari de valoare
(amortizari si ajustari pentru depreciere sau
pierdere de valoare)
Sold la
Ajustari
Reducer
Sold la
inceputul
inregistrat
i sau
sfarsitul
exercitiulu e in cursul
reluari
exercitiulu
i financiar exercitiulu
i financiar
i financiar
5
6
7
8=5+6-7
Nota 2
Provizioane
Denumirea
provizionului
Soldul la
inceputul
exercitiului
financiar
1
Transferuri
in cont
din cont
Sold la sfarsitul
exercitiului
financiar
4 = 1+2-3
Nota 5
Situatia creantelor si datoriilor
Creante
0
Soldul
la
sfarsitul
exercitiului financiar
1=2+3
Termen de lichiditate
Sub 1 an
Peste 1 an
2
3
Creante
0
Soldul la sfarsitul
exercitiului financiar
1=2+3+4
Termen de exigibilitate
Sub 1 an
1-5 ani
Peste 5 ani
2
3
4
166