Curs 1

Lector univ. dr.
Matei Cristina
ORGANIZAREA
PROFESIEI
CONTABILE
Suport de curs
Contabilitatea şi Auditul Entităţilor

Economice
Organizarea profesiei contabile | Contabilitatea şi Auditul Entităţilor Economice
Cuprins
I. PROFESIA CONTABILĂ ...................................................................................................................3
1.1. Profesia contabilă – o profesie reglementată ..............................................................................3
1.2. Rolul profesiei contabilile și al profesioniștilor contabili ..........................................................4
1.3. Necesitatea deținerii calității de membru al Corpului Experților Contabili și Contabililor
Autorizați din România ............................................................................................................................4
1.4. Organizarea şi funcţionarea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi .........5
II. CALITATEA DE EXPERT CONTABIL ŞI CONTABIL AUTORIZAT ...................................8
2.1. Rolul experților contabili și al contabililor autorizați în dezvoltarea antreprenoriatului și a
economiei naționale ...................................................................................................................................8
2.2 Dobândirea calității de expert contabil și contabil autorizat .....................................................8
2.2.1. Accesul la profesie .......................................................................................................................8
2.2.2. Examenul de admitere ..............................................................................................................10
2.2.3. Efectuarea stagiului ..................................................................................................................11
2.2.4. Examenul de aptitudini ............................................................................................................13
III. LUCRĂRILE EXECUTATE ȘI MODALITĂȚILE DE ORGANIZARE A
PROFESIONIȘTILOR CONTABILI .......................................................................................................15
3.1. Lucrările executate de experţii contabili şi contabilii autorizaţi ............................................15
3.2. Modalităţi de organizare a profesioniştilor contabili ..............................................................16
IV. DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII ȘI GARANTAREA RĂSPUNDERII CIVILE .................18
4.1. Stabilirea relațiilor profesioniștilor contabili și a societăților comerciale de profil cu clienții .18
4.2. Garantarea răspunderii civile privind activitatea desfășurată ....................................................21
4.3. Publicitatea profesioniștilor contabili ............................................................................................24
V. STANDARDE DE ETICĂ. INCOMPATIBILITĂȚI ȘI CONFLICT DE INTERESE ...............26
5.1. Rolul organismelor profesionale în etica profesiei contabile ..................................................26
5.2. Valorile Codului etic al profesioniștilor contabili ....................................................................27
5.3. Principii fundamentale, amenințări și măsuri de apărare ......................................................28
5.4. Incompatibilități și conflict de interese .....................................................................................31
VI. MONITORIZAREA CONDUITEI ŞI PERFORMANŢEI PROFESIONIŞTILOR
CONTABILI ................................................................................................................................................33
6.1. Activitatea de monitorizare a conduitei și performanței profesioniștilor contabili –
obiective, principii ...................................................................................................................................33
6.2. Atribuțiile departamentului pentru urmărirea aplicării normelor profesionale şi auditului
de calitate .................................................................................................................................................34
1
6.3. Derularea activității de monitorizare a conduitei şi performanţei profesioniştilor contabili

..................................................................................................................................................................35
VII. RĂSPUNDERILE PROFESIONIȘTILOR CONTABILI. PROCEDURA DE JUDECATĂ
DISCIPLINARĂ .........................................................................................................................................39
7.1. Răspunderile profesioniștilor contabili .....................................................................................39
7.2. Abateri disciplinare și sancțiuni ................................................................................................39
7.3. Atribuțiile Comisiilor de disciplină ...........................................................................................42
7.4. Procedura de judecată disciplinară ...........................................................................................46
Bibliografie ..................................................................................................................................................51
2
“Trăieşte prezentul învăţând din trecut şi investeşte în viitor” –

Robert Aurelian Şova, Președintele CECCAR
I. PROFESIA CONTABILĂ
1.1. Profesia contabilă – o profesie reglementată
Profesia contabila cuprinde totalitatea activitatilor cu caracter economic care presupun

cunoștințe în domeniul contabilității, a specialiștilor care le efectuează precum și organismele lor
profesionale.
Profesia contabilă din România are o istorie de 98 de ani, în 2019. În tot acest interval a cunoscut
o serie se transformări sub influența variabilității unor factori politici, legislativi, economici, socio-
culturali, tehnologici. În prezent profesia contabilă din România (dar nu numai) este, din nou, în
fața unor schimbări profunde, catalizate în principal de evoluțiile tehnologice.1
La 13 iulie 1921 a fost semnat de către Regele Ferdinand decretul de promulgare a legii de
constituire a Corpului Contabililor Autorizaţi şi Experţilor Contabili din România (denumirea de la
acea vreme), legea fiind iniţiată şi promovată de Grigore Trancu-Iaşi, ministrul Muncii la acea
vreme.
Reglementarea profesiei contabile atrage după sine încrederea beneficiarilor în serviciile
prestate de profesioniștii contabili. Reglementarea, reperele presupun existența unor acte normative
care să stabilească reguli clare pentru domeniul în cauză și criterii de referință fără de care nu se
poate analiza activitatea din domeniul contabilității.
Reglementarea unei profesii trebuie făcută analizând în mod corect și concret care este cu
adevărat impactul în societate, în ce măsură corespunde interesului public.( Robert Aurelian Șova)
Reglementarea profesiei cotabile acoperă de obicei următoarele:
 dispoziţiile privind accesul şi autorizarea, inclusiv dispoziţiile referitoare la
educaţie şi dezvoltare profesională continua – Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994
privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi;
 monitorizarea conduitei şi performanţei profesioniştilor contabili -
Regulamentul privind auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile, aprobat prin
Hotărârea Consiliului Superior al C.E.C.C.A.R. nr. 08/91/2008;
 standardele, inclusiv standardele de etică, pe care profesioniştii contabili
trebuie să le respecte - Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile, Codul etic
naţional al profesioniştilor contabili;
1
Mălăescu Ana – Maria, DEZVOLTAREA PROFESIEI CONTABILE ÎN ROMÂNIA ȘI RECUNOAȘTEREA
ACESTEIA PE PLAN INTERNAȚIONAL – Teză de doctorat, Universitatea Din Craiova, Facultatea De Economie Şi
Administrarea Afacerilor, Şcoala Doctorală De Ştiinţe Economice, Domeniul Contabilitate, Craiova, 2019
3
 şi sistemele disciplinare şi procedurile pentru cei care nu reuşesc să respecte

dispoziţiile - Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili
şi Contabililor Autorizaţi din România, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al
C.E.C.C.A.R. nr. 1/1995, Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiilor de
disciplină de pe lângă consiliile filialelor şi Consiliul Superior al Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, aprobat prin Hotărârea Conferinței
naționale nr. 07/58/2007.
1.2. Rolul profesiei contabilile și al profesioniștilor contabili
Principalul scop al contabilității financiare este de a oferi informații utile managementului,

acționarilor, creditorilor și altor părți interesate, prin intermediul situațiilor financiare și altor
raportări. În același timp, responsabilitatea majoră a profesionistului contabil este de a proteja
utilizatorii în luarea deciziilor prin alegerea politicilor contabile oportune entității economice,
făcând uz de raționamentul profesional.
Profesia contabilă își asumă responsabilitatea față de interesul public deoarece informațiile
desprinse din situațiile financiare întocmite de profesioniștii contabili sunt utilizate de cei care
formează publicul.
Profesia contabilă joacă un rol esențial în dezvoltarea economiei în ansamblu deoarece cu cât
situațiile financiare ale entităților economice sunt mai mai credibile, cu atât costul capitalului este
mai scăzut, de acesta depinzând dezvoltarea lor.
Pofesioniștii contabili își desfășoară activitatea în toate domeniile vieții economice și sociale:
în entități economice cu capital privat mari, mijlocii, mici, entități de interes public, în instituții
publice etc. , astfel asistând guvernele în atingerea obiectivelor economice și sociale și contribuind
la creșterea performanțelor piețelor fianciare.
1.3. Necesitatea deținerii calității de membru al Corpului Experților Contabili

și Contabililor Autorizați din România
Potrivit Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

conducerea unei societăți poate opta între a avea contabilitate organizată la nivel intern sau de a
externaliza serviciile de contabilitate.
 Contabilitatea organizată intern:
Legea 82/1991 prevede la art. 11 - Contabilitatea se organizează și se conduce, de regulă, în
compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-șef sau altă persoană
împuternicită să îndeplinească această funcție. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice
superioare. Prin persoană împuternicită să îndeplinească funcția de director economic sau contabil-
șef se înțelege o persoană angajată potrivit legii, care are studii economice superioare și care are
4
atribuții privind conducerea contabilității entității.” Prin urmare, la o contabilitate organizată intern,
legiutorul nu a impus în sarcina persoanei care conduce structura de contabilitate obligativitatea
de a fi expert contabil. Răspunderea pentru aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor
contabile revine directorului economic, contabilului-șef sau altei persoane împuternicite să
îndeplinească această funcție, împreună cu personalul din subordine.
 Serviciile contabile externalizate:
Legea 82/1991 prevede la art. 11 – Contabilitatea poate fi organizată și condusă pe bază de
contracte de prestări de servicii în domeniul contabilității, încheiate cu persoane fizice sau juridice,
autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați
din România.” Prin urmare, la o contabilitate organizată extern, legiutorul a impus în sarcina
persoanei care conduce structura de contabilitate obligativitatea de a fi expert contabil. Situaţiile
financiare anuale ale unei entităţi cu contabilitate externalizată pot fi semnate numai de către un
expert contabil.
Avantajele externalizării, pe lângă reducerea costurilor, amintim asumarea responsabilității
printr-un contract în baza căruia administratorul, chiar dacă își asumă răspunderea pentru compania
sa, poate merge mai departe prin tragerea la răspundere a firmei care se ocupă de partea contabilă,
cu care are contractul încheiat.
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România acordă şi retrage dreptul de
exercitare a profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat şi are dreptul să controleze
competenţa şi moralitatea membrilor săi, precum şi calitatea serviciilor prestate de aceştia.
1.4. Organizarea şi funcţionarea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor

Autorizaţi
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România este organizaţie profesională
fără scop patrimonial.
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi este persoană juridică de utilitate publică
şi autonomă, din care fac parte experţii contabili şi contabilii autorizaţi, având sediul în municipiul
Bucureşti.
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România este singura autoritate
competentă care organizează şi monitorizează activitatea experţilor contabili şi contabililor
autorizaţi, precum şi a societăţilor de contabilitate şi expertiză contabilă, respectiv a societăţilor de
contabilitate.
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi îşi constituie filiale, fără personalitate
juridică, în reşedinţele de judeţ şi în municipiul Bucureşti.
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi are următoarele atribuţii:
5
a) organizează examenul de admitere, efectuarea stagiului şi susţinerea examenului de

aptitudini pentru accesul la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. Programele de
examen, în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat, reglementările
privind stagiul şi examenul de aptitudini se elaborează de Corpul Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România şi se avizează de Ministerul Economiei şi Finanţelor,
urmărindu-se armonizarea cu prevederile directivelor europene în domeniu;
b) organizează evidenţa experţilor contabili, a contabililor autorizaţi şi a societăţilor
comerciale de profil, prin înscrierea acestora în Tabloul Corpului;
c) asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi;
d) elaborează şi publică normele privind activitatea profesională şi conduita etică a experţilor
contabili şi a contabililor autorizaţi, ghidurile profesionale în domeniul financiar-contabil;
e) asigură pentru experţii contabili buna desfăşurare a activităţii de evaluare pe baza
Standardelor Internaţionale de Evaluare;
f) sprijină formarea şi dezvoltarea profesională prin programe de formare şi dezvoltare
profesională adecvate;
g) apără prestigiul şi independenţa profesională a membrilor săi în raporturile cu autorităţile
publice, organismele specializate, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice din ţară şi din
străinătate. În raporturile cu organismele profesionale din străinătate, Corpul Experţilor Contabili
şi Contabililor Autorizaţi din România este reprezentat de organele sale de conducere sau poate
delega altor entităţi de profil, cu sau fără personalitate juridică, anumite competenţe în acest sens,
prin hotărâre a Consiliului superior;
h) colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară şi din străinătate;
i) editează publicaţii de specialitate;
j) alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament.
Organele centrale de conducere ale Corpului sunt: Conferinţa naţională a experţilor contabili
şi contabililor autorizaţi (denumită Conferinţa naţională), Consiliul superior al Corpului (denumit
Consiliul superior) şi Biroul permanent al Consiliului superior (denumit Biroul permanent).
Organe care activează pe lângă Consiliul superior: Comisia superioară de disciplină,
Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor pe lângă Consiliul superior, care participă, în
calitate de invitat, la lucrările Conferinţei naţionale, fără drept de vot.
Activităţile Corpului se desfăşoară în cadrul secţiunilor, subordonate birourilor permanente,
precum şi departamentelor, direcţiilor şi sectoarelor, subordonate directorului general executiv şi
directorilor executivi ai filialelor, după caz.
Secţiunile Corpului se organizează pe categorii profesionale, şi anume: Secţiunea experţilor
contabili şi Secţiunea contabililor autorizaţi. Atribuţiile acestora se stabilesc prin norme aprobate
de Consiliul superior
6
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România are ca membri persoane
fizice şi juridice care, din punctul de vedere al dreptului de exercitare a profesiei, sunt active sau
inactive şi sunt înscrise în mod distinct în cadrul secţiunilor prevăzute mai sus.
Organele teritoriale ale Corpului
 Organele de conducere şi de control ale filialelor- adunările generale, consiliile filialelor
şi birourile permanente ale acestora.
 Controlul activităţii filialei se exercită de către cenzori.
Activităţile desfăşurate de filială se organizează pe următoarele verigi:
 Secţiunea experţi contabili şi Secţiunea contabililor autorizaţi, organe alese;
 sectoare, birouri şi compartimente, potrivit organigramei şi statelor de funcţii aprobate
de Consiliul superior, reprezentând structurile executive ale filialei.
7
II. CALITATEA DE EXPERT CONTABIL ŞI CONTABIL

AUTORIZAT
2.1. Rolul experților contabili și al contabililor autorizați în dezvoltarea

antreprenoriatului și a economiei naționale
Experţi contabili şi contabili autorizaţi joacă un rol esenţial în dezvoltarea antreprenoriatului,

prin intermediul informațiilorde natură economico-financiară pe care le oferă managerilor, și a
economiei naţionale în ansamblu prin aportul lor la întocmirea situațiilor financiare ale entităților
economice și a diverselor declarații privind contribuțiile, taxele, ipozitele, care reprezintă surse de
venituri publice. Venituri pe baza cărora se realizează invesțiiile în diverse ramuri, domenii ale
economie naționale, care vor conduce la dezvoltarea acesteia.
Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile ordonanţei privind
organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi şi are competenţa
profesională de a organiza şi conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societăţilor
comerciale, de a întocmi situaţiile financiare şi de a efectua expertize contabile.
Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile ordonanţei
privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi şi are competenţa
de a ţine contabilitatea şi de a pregăti lucrările în vederea întocmirii situaţiilor financiare.
Activităţi desfăşurate
Experţi contabili Contabili autorizaţi
organizarea şi conducerea contabilităţii ţinerea contabilităţii
supravegherea gestiunii societăţilor -
comerciale
întocmirea situaţiilor financiare pregătirea lucrărilor în vederea întocmirii
situaţiilor financiare
efectuarea de expertize contabile -
2.2 Dobândirea calității de expert contabil și contabil autorizat
2.2.1. Accesul la profesie
Accesul la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se face pe bază de examen de

admitere, la care să se obţină cel puţin media 7 şi minimum nota 6 la fiecare disciplină, efectuarea
unui stagiu de la unu la 3 ani şi susţinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului, conform
reglementărilor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.
8
La cerere se pot înscrie direct la stagiu absolvenţii cursurilor de master, organizate de facultăţile
de profil, pe baza protocoalelor de echivalare a disciplinelor de la examenele de master cu cele de
la examenul de admitere în profesie, încheiate de universităţi cu Corpul Experţilor Contabili şi
Contabililor Autorizaţi din România.
Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de expert contabil persoana care
îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are capacitate de exerciţiu deplină;
b) are studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei, Cercetării

şi Tineretului;
c) nu a suferit nicio condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune
şi de administrare a societăţilor comerciale.
Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de contabil autorizat persoana

care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are capacitate de exerciţiu deplină;
b) are studii medii cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;
c) nu a suferit nicio condamnare, care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune
şi de administrare a societăţilor comerciale.
La cerere, persoanele care au titlul de academician, profesorii şi conferenţiarii universitari,

doctorii în economie şi doctorii docenţi, cu specialitatea finanţe sau contabilitate, au acces la
profesia de expert contabil pe baza titlului de doctor, cu îndeplinirea condiţiilor de a avea capacitate
de exerciţiu deplina, de a avea studii superioare economice, nu au suferit nicio condamnare, care,
potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor
comerciale şi susţinerea unui interviu privind normele de organizare şi funcţionare a Corpului
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi.
La cerere, persoanele care au calitatea de contabil autorizat şi care, ulterior dobândirii acestei
calităţi, îndeplinesc condiţia de a avea studii economice superioare cu diplomă recunoscută de
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;au acces la profesia de expert contabil prin susţinerea
unui examen de diferenţă la disciplinele: Contabilitate, Expertiza contabilă, Doctrina şi deontologia
profesiei contabile, Audit financiar şi Evaluare economică şi financiară a întreprinderilor. Aceste
examene se susţin în cadrul sesiunilor de examene organizate pentru admiterea la stagiu a experţilor
contabili.
9
Recunoaşterea calităţii de expert contabil sau contabil autorizat persoanelor fizice străine
membre ale unor organisme de acreditare recunoscute pe plan internaţional se obţine prin susţinerea
unui interviu potrivit normelor elaborate în acest sens de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România.
2.2.2. Examenul de admitere
Disciplinele examenului de admitere la stagiu în vederea obţinerii calităţii de expert contabil şi

de contabil autorizat, dupã caz, sunt:
a) pentru admiterea la stagiu în vederea obţinerii calităţii de expert contabil:
1. contabilitate – contabilitate financiară, Standarde internaţionale de raportare
financiară; contabilitatea instituţiilor publice, contabilitatea institutiilor de credit;
2. fiscalitate,
3. drept,
4. evaluarea economică şi financiară a întreprinderilor,
5. audit,
6. expertiză contabilă,
7. doctrina şi deontologia profesiei contabile.
b) pentru admiterea la stagiu în vederea obţinerii calităţii de contabil autorizat:
1. contabilitate – contabilite financiară;
2. fiscalitate,
3. drept.
Pentru admiterea la stagiu în vederea obţinerii calităţii de expert contabil, examenul de admitere
constă în susţinerea a două probe scrise, cuprinzând subiecte din disciplinele:
a) contabilitate, fiscalitate, drept, cu o durată de 3 ore pentru elaborarea răspunsurilor;
b) evaluarea economică şi financiară a întreprinderilor, audit, expertiză contabilă şi doctrina şi
deontologia profesiei contabile, cu o durată de 3 ore pentru elaborarea răspunsurilor.
Pentru admiterea la stagiu în vederea obţinerii calităţii de contabil autorizat, examenul de
admitere constă în susţinerea unei probe scrise, cuprinzând subiecte din disciplinele: contabilitate,
fiscalitate, drept, cu o durată de 3 ore pentru elaborarea răspunsurilor.
Candidaţilor declaraţi admişi de către comisiile de examinare li se eliberează certificate de
promovare a examenului, în termen de 30 de zile, de la filiala unde au susţinut examenul de admitere
în vederea obţinerii calităţii de expert contabil şi, respectiv, de contabil autorizat.
În baza certificatului de promovare a examenului de admitere, candidatul poate să se înscrie în
evidenţa filialei, să efectueze stagiul de 3 ani şi să susţină examenul de aptitudini în vederea
accesului la profesia de expert contabil şi, respectiv, de contabil autorizat.
10
Certificatele de promovare a examenului de admitere la stagiu în vederea obţinerii calităţii de

expert contabil sau de contabil autorizat se tipăresc şi se numerotează în regim special.
2.2.3. Efectuarea stagiului
Stagiul are o durată de 3 (trei) ani.

Perioada de stagiu începe la 1 ianuarie a anului următor susţinerii examenului de acces.
Perioada de stagiu poate fi redusa cu ½ în cazul în care stagiarul are o vechime în activităţi
financiar – contabile de minim 20 ani din care jumătate în funcţii de conducere; sau cu 1/3 în cazul
în care stagiarul are o vechime în activităţi financiar – contabile de minim 10 ani sau minim 5 ani
în funcţii de conducere financiar contabile.
În acest scop:
a) directorul executiv al filialei, în termen de 10 zile, va înştiinţa candidatul că a promovat
examenul de admitere, iar acestuia îi revine obligaţia să se prezinte pentru întocmirea
formalităţilor în vederea înscrierii la stagiu;
b) cererea de înscriere la stagiu se depune în termen de maximum două luni de la data
promovării examenului de admitere; în caz contrar, candidatul va susţine din nou examenul de
acces.
Stagiul se efectuează pe lângă o persoană fizică sau în cadrul unei societăţi comerciale de profil,
membră a Corpului, denumită tutore.
Abilitarea pentru calitatea de tutore poate fi solicitată în orice moment de persoanele fizice cu
vechime în profesie de minimum 5 ani şi de societăţile comerciale de profil, membre ale Corpului,
cu îndeplinirea criteriilor stabilite prin normele CECCAR.
Fiecare tutore de stagiu are dreptul la maximum 10 stagiari; autorizarea de a avea mai mult de
10 stagiari se acordă, pentru fiecare stagiar în plus, de consiliul filialei Corpului, după examinarea
ansamblului activităţilor tutorelui de stagiu.
La cererea stagiarului, depusă în cel mult două luni de la promovarea examenului de admitere,
stagiul poate fi prelungit sau suspendat printr-o hotărâre a consiliului filialei Corpului după cum
urmează:
a) prelungirea stagiului, care nu se poate face decât pentru o perioadă de maximum 3 ani, poate
fi dată în una sau mai multe etape;
b) suspendarea poate fi acordată în primii 2 ani, pe perioade care nu depăşesc 12 luni fiecare.
Orice reînnoire a unei perioade de suspendare, formulată în cadrul acestei durate de 2 ani, trebuie
să facă obiectul unei hotărâri a consiliului filialei Corpului. Durata serviciului militar şi concediul
legal de maternitate sau pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani nu sunt luate în calcul
în cei 2 ani de suspendare.
11
Stagiarul trebuie să aducă la cunoştinţă directorului executiv al filialei Corpului, prin scrisoare
recomandată cu confirmare de primire sau direct la registratura filialei, cu cel puţin 15 zile înainte
de începerea stagiului:
a) numele şi adresa sa;
b) numele şi adresa tutorelui de stagiu;
c) atestarea tutorelui de stagiu că acceptă să îl primească pe stagiar, din care să rezulte şi data
începerii stagiului.
Directorul executiv al filialei Corpului confirmă înscrierea la stagiu, trimiţând stagiarului o
scrisoare de confirmare. În situaţia în care stagiarul nu a găsit şi filiala nu poate să îi recomande un
tutore de stagiu, directorul executiv al filialei Corpului, sub proprie semnătură, va face menţiunea
"pregătire în sistem colectiv".
În perioada de stagiu, stagiarul este obligat să efectueze minimum 200 de ore pe semestru, în
timpul orelor normale de muncă ale tutorelui de stagiu sau potrivit programului de stagiu în sistem
colectiv.
În perioada în care îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea şi controlul tutorelui de stagiu,
stagiarul poate avea şi calitatea de salariat în înţelesul legislaţiei în vigoare.
Relaţiile contractuale ale stagiarului cu persoana sau cu societatea comercială de profil în care
îşi efectuează stagiul se pot stabili pe baza legislaţiei muncii sau legislaţiei civile.
Este interzis stagiarului să semneze, în numele său, documente pentru terţi în timpul efectuării
perioadei de stagiu.
Stagiarul, la sfârşitul fiecărui semestru, va susţine un test de evaluare a cunoştinţelor acumulate
care îi va permite continuarea stagiului. În caz de nepromovare va trebui să repete semestrul . Testul
constă în rezolvarea în sala de examen a unor exerciţii, studii de caz.
În cazul experţilor contabili, cel puţin două din 6 teste semestriale trebuie să se refere şi la
activitatea de expertiză contabilă şi de audit.
La sfârşitul perioadei de stagiu, tutorele de stagiu întocmeşte şi prezintă consiliului filialei un
Raport de stagiu. În cazul stagiarilor pregătiţi în sistem colectiv, Raportul de stagiu se întocmeşte
de directorul executiv al filialei pentru fiecare stagiar.
Consiliul superior al Corpului numeşte un controlor de stagiu la nivelul fiecărei filiale şi unul
sau mai mulţi controlori adjuncţi care să acopere activitatea tuturor stagiarilor din raza filialei,
respectiv experţi contabili şi contabili autorizaţi; un controlor de stagiu adjunct nu poate avea mai
mult de 50 de stagiari în control.
Controlul stagiului se referă la: a) respectarea de către stagiari a obligaţiilor şi a reglementărilor
care îi privesc; b) comportamentul stagiarului; c) calitatea şi diversitatea lucrărilor profesionale; d)
trimiterea la timp a rapoartelor semestriale şi a fişelor semestriale ale tutorelui de stagiu; e)
participarea efectivă la acţiunile de pregătire.
12
Controlorii de stagiu îi convoacă la filială, în mod periodic, fie toţi stagiarii, fie pe grupe, în
reuniuni care pot să corespundă cu zilele de studiu privind comportamentul profesional şi doctrina
profesională; convocarea se face cu cel puţin 30 de zile înainte, iar prezenţa este obligatorie.
2.2.4. Examenul de aptitudini
Examenul de aptitudini, prevăzut la art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată,
se organizează de Corp în fiecare an, la o dată ce se stabileşte de Consiliul superior al Corpului.
Susţinerea examenului de aptitudini se face după efectuarea stagiului, într-o perioadă maximă
de 4 ani de la promovarea examenului de admitere, cu excepţia persoanelor aflate în situaţiile de
amânare sau suspendare menţionate anterior, pentru care termenul se prelungeşte în mod
corespunzător.
Stagiarii care nu au promovat examenul de aptitudini îl mai pot susţine în următoarele maximum
două sesiuni consecutive, cu acoperirea taxelor de examen stabilite de Consiliul superior al
Corpului.
Examenul de aptitudini constă în probe scrise şi orale, separat pentru experţi contabili şi separat
pentru contabili autorizaţi.
Proba scrisă, cu o durată de 6 ore, constă în:
a) studii de caz, exerciţii şi probleme din domeniul expertizei, monografiei contabile, analizei
economico-financiare, evaluării întreprinderilor şi auditului;
b) întrebări de judecată profesională din doctrina şi deontologia profesiei contabile, organizarea
şi funcţionarea Corpului.
Tematică proba scrisă pentru dobândirea calităţii de expert contabil: contabilitate financiară,
aspecte contabile privind divizări, fuziuni, lichidări şi dizolvări de entităţi economice, expertiză
contabilă, doctrina si deontologia profesiei contabile, IFRS, drept, fiscalitate, audit, analiză
economico-financiară si evaluarea întreprinderii.
Tematică proba scrisă pentru dobândirea calităţii de contabil autorizat: contabilitate financiară,
doctrina si deontologia profesiei contabile, drept, fiscalitate.
Proba orală se susţine în maximum 7 zile calendaristice de la proba scrisă şi constă în:
a) câte o întrebare din materia juridică şi fiscală;
b) câte o întrebare din domeniile contabilitate, audit financiar şi evaluarea întreprinderilor.
La proba scrisă, fiecare subiect primeşte o notă de la 1 la 10. Pentru promovarea probei scrise
şi continuarea examenului cu proba orală este necesară obţinerea cel puţin a mediei 7.
Comisiile de examinare sunt formate din:
a) un magistrat, consilier sau controlor de la Curtea de Conturi;
13
b) două cadre didactice universitare;

c) 2 experţi contabili;
d) câte un reprezentant al Ministerului Economiei şi Finanţelor şi al Ministerului Justiţiei.
Activitatea desfăşurată într-o societate de profil membră a Corpului, în calitate de angajat, este
recunoscută ca perioadă de stagiu efectuat, în ceea ce priveşte lucrările profesionale şi pregătirea
tehnică; la cerere, la împlinirea perioadei de 3 ani, persoanele respective pot solicita organizarea
zilelor de pregătire deontologică, în vederea susţinerii examenului de aptitudini.
14
III. LUCRĂRILE EXECUTATE ȘI MODALITĂȚILE DE

ORGANIZARE A PROFESIONIȘTILOR CONTABILI
3.1. Lucrările executate de experţii contabili şi contabilii autorizaţi
Expertul contabil poate executa, ca profesionist individual sau ca societate, pentru persoanele
fizice şi juridice, următoarele lucrări:
a) organizează, conduce, ţine, verifică şi supraveghează contabilitatea, întocmeşte şi semnează

situaţiile financiare şi execută lucrări cu caracter fiscal, respectiv calculul de impozite, taxe şi
contribuţii, întocmirea şi depunerea de declaraţii fiscale şi asigurarea reprezentării clientului în
relaţia cu autorităţile fiscale, ca parte a unui contract de prestări de servicii în domeniul
contabilităţii.
Prin ţinerea contabilităţii se înţelege înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economico-

financiare cu respectarea legii contabilităţii şi a reglementărilor contabile aplicabile, precum şi
refacerea sau revizuirea contabilităţii. Rezultatul lucrărilor de verificare sau revizuire poate consta
în semnătura de certificare acordată de expertul contabil. Prin lucrări cu caracter fiscal se înţelege
calculul de impozite, taxe şi contribuţii, întocmirea şi depunerea de declaraţii fiscale şi asigurarea
reprezentării clientului în relaţia cu autorităţile fiscale;
b) acordă asistenţă de specialitate privind organizarea şi ţinerea contabilităţii;
c) efectuează analize şi evaluări economico-financiare în scop financiar-contabil, altele decât

cele definite prin Ordonanţa Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării
bunurilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 99/2013, cu modificările şi completările ulterioare,
şi care nu se concretizează într-un raport de evaluare întocmit potrivit standardelor de evaluare
adoptate de Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR). Astfel de
evaluări se pot referi la estimări ale fluxurilor de trezorerie şi ale stării financiare a entităţii,
evaluarea veniturilor şi a cheltuielilor, estimarea nivelului provizioanelor şi a ajustărilor de valoare,
precum şi alte evaluări executate de experţii contabili în activitatea lor curentă, fără a se limita la
acestea;
d) efectuează expertize financiar-contabile, inclusiv expertize financiar-contabile cu

componentă fiscală, dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoanele fizice ori juridice în
condiţiile prevăzute de lege şi de reglementările CECCAR;
e) execută alte lucrări cu caracter financiar-contabil, inclusiv activităţi de evidenţă electronică

a personalului, de salarizare, de organizare administrativă şi informatică, certificare de informaţii,
date şi documente;
15
f) îndeplineşte, potrivit dispoziţiilor legale, atribuţiile prevăzute în mandatul de cenzor şi de

mandatar financiar;
g) acordă asistenţa de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor;
h) asigură managementul financiar-contabil şi al performanţei economice;
i) asigură controlul intern de gestiune şi managementul riscurilor persoanelor juridice;
j) acordă consultanţă în gestiune financiară şi în contabilitate, prestează servicii specifice

contabilităţii manageriale şi raportării integrate;
k) efectuează pentru persoanele fizice şi juridice servicii profesionale care presupun cunoştinţe
privind activităţile prevăzute la prezentul articol.
Contabilul autorizat poate executa pentru persoanele fizice şi juridice următoarele lucrări:
a) ţine contabilitatea operaţiunilor economico-financiare prevăzute în contract;
b) pregăteşte lucrările în vederea întocmirii situaţiilor financiare;
c) efectuează activităţi de evidenţă electronică a personalului şi de salarizare.
3.2. Modalităţi de organizare a profesioniştilor contabili
În funcție de statutul juridic, profesioniștii contabili se impart în:

 profesioniști contabili dependenți, respectiv cu statut de angajați;
 profesioniști contabili independenți sau liber-profesionisti, furnizori ai
serviciilor componente ale profesiei contabile.
Experţii contabili pot să îşi exercite profesia individual ori se pot constitui în societăţi de
contabilitate şi/sau de expertiză contabilă, potrivit legii.
Societăţile comerciale de expertiză contabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să aibă ca obiect de activitate principal exercitarea profesiei de expert contabil, iar

activităţile secundare să fie conforme prevederilor prezentei ordonanţe şi reglementărilor
Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România;
b) majoritatea acţiunilor sau a părţilor sociale să fie deţinută de experţi contabili;
c) structura de administrare a societăţii, conform Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată,

cu modificările şi completările ulterioare, să fie aleasă în majoritate dintre acţionarii sau
asociaţii experţi contabili;
16
d) acţiunile să fie nominative şi orice nou asociat sau acţionar să fie admis de adunarea
generală;
e) modul de distribuire a beneficiilor şi de suportare a pierderilor să se facă potrivit

ponderilor acţiunilor sau ale părţilor sociale deţinute de acţionari sau asociaţi.
În vederea înregistrării societăţii la oficiul registrului comerţului, structura de administrare a

societăţii solicită avizul de principiu al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România.
Avizul de principiu atestă faptul că asociaţii/administratorii şi personalul de conducere
îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege şi conferă dreptul acestora de a constitui societatea, de a
efectua modificări în actul constitutiv şi de a înregistra aceste operaţiuni la oficiul registrului
comerţului.
Contabilii autorizaţi pot să îşi exercite profesia individual ori se pot constitui în societăţi
de contabilitate, înfiinţate potrivit legii. Societăţile de contabilitate trebuie să îndeplinească
condiţiile descrise la societăţile de expertiză.
Societăţile comerciale de expertiză contabilă şi societăţile comerciale de contabilitate, membre

ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, au obligaţia să comunice
filialelor acestuia toate modificările intervenite în componenţa asociaţilor sau acţionarilor lor.
17
IV. DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII ȘI GARANTAREA

RĂSPUNDERII CIVILE
4.1. Stabilirea relațiilor profesioniștilor contabili și a societăților comerciale de

profil cu clienții
Relaţiile experţilor contabili, contabililor autorizaţi şi societăţilor comerciale de profil cu

clienţii se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii, semnat de ambele părţi.
Model contract preluat de pe site-ul CECCAR
CONTRACT – CADRU
DE PRESTĂRI-SERVICII FINANCIAR-CONTABILE2
Încheiat în baza art.14 din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de
expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, republicată, între:
1) Expert contabil/contabil autorizat ____________________________________, cu
domiciliul în localitatea ___________________, strada ______________ nr._____, bloc ____,
scara ______, etaj ______, apartament ______, judeţul/sectorul _________, cod numeric personal
______________________, înscris în Tabloul Corpului
Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, având carnet nr.
_________________, denumit în continuare prestator
sau
Societatea de expertiză contabilă/societatea de contabilitate _______________________, cu
sediul în localitatea ___________, strada _____________nr.___, bloc ___, scară ____, etaj ___,
apartament ___, judeţul/sectorul ______________,
înregistrată la Registrul comerţului cu nr.________________, cod fiscal nr.___________,cont
bancar nr._______________________ deschis la ___________________________,înregistrată în
Tabloul Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, având autorizaţia de
funcţionare nr.__________________, legal reprezentată de _________________, în calitate de
___________, denumită în continuare prestator
şi
2) Societatea _____________________________, cu sediul în localitatea
___________________, strada _______________ nr.__, bloc __, scară ___, etaj __, apartament
___, judeţ/sector ________, înregistrată la Registrul comerţului cu nr._____________________,
2
Aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al CECCAR nr. 01/42 din 11 august 2001, cu modificările şi
completările ulterioare
18
cod fiscal nr.________________, cont bancar nr._______________________ deschis la

_________________________, legal reprezentată de
__________________________________________________, în calitate de ______________,
denumită în continuare client
în următoarele condiţii:
I. OBIECTUL CONTRACTULUI
Art.1 – În baza prezentului contract prestatorul se obligă să efectueze clientului său următoarele
servicii:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
II. PREŢUL SERVICIILOR

Art.2 – Pentru serviciile efectuate în baza prezentului contract clientul va plăti prestatorului un
onorariu în suma de _____ lei/lună, inclusiv/exclusiv TVA. În cazul în care onorariul se stabileşte
în valută, acesta va fi achitat în lei, la cursul leu/dolar al B.N.R. din ziua efectuării plăţii, până, cel
mai târziu, la data de 5 ale lunii următoare.
III. OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR
Art.3 – Prestatorul se obligă să efectueze lucrările menţionate la art. 1 conform normelor legale
şi/sau profesionale, la termenele stipulate în acestea.
Art.4 – Clientul se obligă să pună la dispoziţia prestatorului toate informaţiile şi documentele
necesare pentru buna desfăşurarare a activităţii şi să plătească c/val. serviciilor ce i-au fost prestate
la termenele stipulate în contract.
IV. RĂSPUNDERI
Art.5 – Nerespectarea termenului prevăzut la art. 2 obligă clientul la plata de penalităţi de
_____% din suma datorată pe fiecare zi de întârziere, dar nu mai mult de 60 de zile.
Dacă clientul nu plăteşte suma datorată şi penalităţile aferente, la expirarea celor 60 de zile
contractul se desfiinţează de plin drept fără punere în întârziere şi fără intervenţia instanţei.
Art.6 – Dacă prestatorul nu-şi îndeplineşte obligaţiile asumate producând astfel prejudicii
clientului va fi obligat la plata de daune către acesta, potrivit dispoziţiilor art. 3-6 din Îndrumările
privind limitarea răspunderii civile a a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, aprobate prin
Hotărârea Consiliului Superior al CECCAR nr. 12/243 din 25 ianuarie 2012.
Art.7 – Neîndeplinirea obligaţiilor contractuale de către una din părţi dă dreptul celeilalte să
considere contractul desfiinţat de plin drept, fără intervenţia instanţei, cu condiţia anunţării
celeilalte părţi cu cel puţin 5 zile înainte.
19
Art.8 – În cazul în care clientul este supus procedurii de insolvenţă prevăzută de Legea nr.
85/2006 privind procedura insolvenţei, contractul se reziliază de plin drept în condiţiile articolului
precedent.
V. FORŢA MAJORĂ
Art.9 – Forţa majoră, înţeleasă ca eveniment absolut imprevizibil şi insurmontabil de tipul
războiului, calamităţilor naturale, restricţiilor legale etc., apără de răspundere partea care o invocă
cu condiţia anunţării celeilalte părţi în termen de cel mult 5 zile de la apariţie; încetarea forţei majore
trebuie anunţată cocontractantului tot în termen de 5 zile.
Obligaţiile părţilor sunt suspendate pe durata forţei majore.
Dacă forţa majoră se prelungeşte mai mult de 60 de zile, oricare dintre părţi se poate retrage din
contract fără despăgubiri.
Potrivit art. 16 alin. 2 din OG 65/1994, republicată, limitele răspunderii civile pot fi negociate
de către părţile contractante, în funcţie de uzanţele interne şi internaţionale ale profesiei contabile
VI. ALTE CLAUZE
Art.10 – Orice neînţelegeri dintre părţi rezultate din prezentul contract sau în legătură cu acesta
se vor rezolva – de preferinţă – pe cale amiabilă, în caz contrar vor fi soluţionate prin arbitraj,
organizat de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România conform normelor
şi regulamentului său de procedură arbitrală.
Art.11 – Denunţarea unilaterală a prezentului contract este permisă numai după un termen de
cel puţin 6 luni de la intrarea sa în vigoare şi numai după anunţarea celeilalte părţi cu cel puţin 60
de zile înainte.
Art.12 – Modificarea clauzelor prezentului contract poate fi făcută numai cu acordul scris al
ambelor părţi materializat într-un act adiţional.
Art.13 – Prezentul contract se încheie pe o perioadă de un an, începând cu data semnării sale de
către ambele părţi, şi se poate prelungi automat cu noi perioade de un an, dacă nici una dintre părţi
nu îşi manifestă intenţia de a-i pune capăt, anunţând cealaltă parte cu cel puţin 15 zile înainte.
Art. 14 - Părțile trebuie să respecte normele și obligațiile impuse de legislația specială în vigoare
privind protecția datelor cu caracter personal și înțeleg că normele europene din Regulamentul
UE 679/2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter
personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (RGPD)
precum și normele interne incidente, se aplică oricărui operator de date sau împuternicit situat în
Uniunea Europeană și oricărei persoane care prelucrează date cu character personal ale persoanelor
vizate situate în Uniunea Europeană sau care le furnizează servicii.
Art. 15 - În înțelesul prevederilor RGPD, Beneficiarul (serviciilor contabile) are calitatea de
Operator de date personale, iar Prestatorul (expertul contabil/contabilul autorizat) este Persoana
împuternicită de operator (sau Împuternicit), care prelucrează date cu caracter personal în
numele operatorului, în conformitate cu art. 28 și următoarele din Regulament.
20
Art. 16 - Împuternicitul acționează numai în baza instrucțiunilor primite de la Operator și va

prelucra datele cu caracter personal ale persoanelor vizate exclusiv în scopul executării obligațiilor
asumate prin contract.
Art. 17 - Operatorul este, în temeiul art. 24 din RGPD, responsabil pentru conformitatea cu
cerințele Regulamentului 679/2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește
prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a
Directivei 95/46/CE, având obligația legală de a pune în aplicare măsuri tehnice și organizatorice
și politici adecvate pentru ca cerințele RGPD să fie respectate și drepturile persoanelor vizate să fie
protejate.
Art. 18 - Nicio prevedere din acest contract nu degrevează părțile de responsabilitățile și
obligațiile
lor directe în materia conformității cu RGPD și a altor norme specifice în materia protecției
persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal.
Art. 19 - Clauzele de la art.14 -18 se referă strict la activitățile de prelucrare a datelor cu
character personal, respectiv la măsurile tehnice și organizatorice privind securitatea prelucrării
acestor date și nu aduc atingere independenței prestatorului în ceea ce privește respectarea și
executarea serviciilor conform normelor legale și/sau profesionale, la termenele stipulate în acestea.
Încheiat astăzi ________________, în două exemplare cu valoare de original, câte unul pentru
fiecare parte.
PRESTATOR , CLIENT,
4.2. Garantarea răspunderii civile privind activitatea desfășurată
Răspunderea civilă a experților contabili și contabililor autorizați pentru prejudiciile

provocate în executarea contractului de prestări-servicii financiar-contabile sau în legătură cu acesta
este limitată la:
 contravaloarea a 6 onorarii pentru serviciile efectuate în baza contractului de
prestări-servicii financiar-contabile, datorate de către client prestatorului-membru
CECCAR, având ca obiect prestarea serviciilor financiar-contabile ale unei entităţi de
interes public (mai puţin activităţilor de audit statutar);
 contravaloarea a 4 onorarii pentru serviciile efectuate în baza contractului de
prestări-servicii financiar-contabile, datorate de către client prestatorului-membru
CECCAR, având ca obiect prestarea serviciilor financiar-contabile ale unei societăţi
comerciale ce nu este cuprinsă în categoria entităţilor de interes public (mai puţin
activităţilor de audit statutar).
Cuantumul despăgubirilor prevăzut mai sus reprezintă limita maximă cumulată aferentă tuturor
prejudiciilor cauzate ca urmare a prestării serviciilor financiar-contabile (mai puţin activităţilor de
audit statutar) în baza aceluiaşi contract de prestări-servicii la care pot fi obligaţi la plată membrii
21
Corpului, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate sau de cuantumul total al prejudiciilor

pretins cauzate.
Nu se pot pretinde mai multe despăgubiri pentru acceaşi faptă săvârşită în baza aceluiaşi
contract de prestări-servicii şi în baza aceluiaşi prejudiciu dovedit.
Limitarea răspunderii membrilor CECCAR, menţionată mai sus, nu se aplică în situaţiile în care
se dovedeşte că încălcarea îndatoririlor profesionale de către aceştia s-a făcut cu intenţie directă,
respectiv atunci când aceştia au prevăzut rezultatul acţiunii/inacţiunii lor şi au urmărit producerea
acestuia.
Experţii contabili şi contabilii autorizaţi garantează răspunderea civilă privind activitatea
desfăşurată, prin subscrierea unei poliţe de asigurare.
Prin Hotararea Consiliului Superior nr.270/2012 au fost aprobate Normele privind constituirea,
administrarea si utilizarea fondului de garantii pentru raspunderea civila profesionala a membrilor
CECCAR.
Fondul de garanții, se constituie, la inceputul anului, la nivelul Aparatului Central al CECCAR
in limita a 0,5% din cotizatiile fixe si variabile incasate in anul precedent de la membrii Corpului,
persoane fizice.
Fondul are ca destinatie, in mod exclusiv, plata despaguburilor acordate membrilor Corpului,
persoane fizice, pentru prejudiciile cauzate urmare prestarii serviciilor prevazute la art. 2 alin. 1 si
alin. 3, art. 6, art. 7 si art. 10 din O.G. nr. 65/1994, republicata, precum si la pct. 139 si pct. 140 din
Regulamentul de Organizare si Functionare al Corpului, republicat, conform contractului de
prestari servicii financiar-contabile, actului organului judiciar de numire in vederea efectuarii
expertizei contabile judiciare sau mandatului de cenzor, in limita disponibilitatilor existente in
conturile Fondului la momentul platii.
La data fiecarui bilant Fondul de garantii va fi revizuit astfel incat in cazul in care pentru
stingerea unei obligatii nu mai este probabila o iesire de resurse se va proceda la anularea acestuia.
Corpul plateste despagubiri doar pentru erorile savarsite de catre membrii Corpului, persoane
fizice, care au avut un prejudiciu financiar (pierderi pecuniare) produs clientului urmare prestarii
serviciilor financiar-contabile.
Corpul acorda despagubiri solicitate de catre membri in baza unei cereri de despagubire astfel:
 pentru membrii Corpului, experti contabili, in limita maxima de 1.000 lei, dar nu
mai mult decat suma achitata drept cotizatie fixa si variabila in anul anterior inregistrarii la
filiala CECCAR a cererii de despagubire;
 pentru membrii Corpului, contabili autorizati, in limita maxima de 850 lei, dar nu
mai mult decat suma achitata drept cotizatie fixa si variabila in anul anterior inregistrarii la
fialiala CECCAR a cererii de despagubire.
CECCAR plătește membrilor săi, persoane fizice, despagubirile prevăzute mai sus, dacă sunt
îndeplinite cumulativ următoarle condiții:
22
 membri activi persoane fizice care au calitatea de expert contabil/contabil

autorizat, au obținut viză de exercitare a profesiei și parafa anuală, în anul de referință
conform reglementărilor emise de CECCAR, au achitat în ultimii cinci ani consecutive,
cotizațiile profesionale (fixe și variabile) în termenele prevăzute în Metodologia de
stabilire a cotizațiilor de membru, nu au fost sancționați disciplinar, iar la ultimul audit
de calitate au fost încadrați în una dintre clasele de calitate A, B sau C;
 cererea de despagubire a fost înregistrată la filiala Corpului în cel mult 20 de
zile lucrătoare de la data comunicării hotărârii judecătorești definitive și irevocabile la
care se anexează următoarle documente:
 copie după carnetul de mebru;
 copie după hotărârea instanței judecătorești definitive și irevocabile
prin care s-a stabilit prejudiciul și vinovații pentru producerea acestuia;
 copie după Raportl annual de activitate al membrului, din ultimii 2
ani consecutive, care să poarte numere de înregistrare la filiala CECCAR;
 copie după contractual de prestări servicii/ actul organului judiciar de
numire în vederea efectuării expertizei contabile judiciare/ înscrisulcare certifică
mandatul de cenzor în baza cărora membrul a executat serviciile clientului și
pentru care a produs paguba.
 în cuprinsul cerereii, membrul Corpului, persoană fizică, are obligația de a
da toate explicațiile referitoare la cauzele producerii prejudiciului financiar clientului;
 cererea de despăgubire are la bază o eroare profesională săvârșită de către
membrul Corpului care a produs un prejudiciu financiar clientului urmare a prestării
serviciilor financiar-contabile conform contractului de prestări servicii financiar-
contabile, actului organului judiciar de numire în vederea efectuării expertizei contabile
judiciare sau mandatului de cenzor;
 prejudiciul produs trebuie să fie cert în cee ace privește existența sa,
cuantificabil la data formulării cererii de despăgubire, nereparat, personal și direct;
 între eroarea profesională și prejudicial financiar produs clientului păgubit
există un raport de cauzalitate.
Membrii Corpului sunt obligati sa ia toate masurile necesare pentru a preveni producerea
pagubelor rezultate urmare erorilor profesionale savarsite prin care au fost produse prejudicii
financiare (pierderi pecuniare) clientului urmare prestarii serviciilor financiar-contabile.
Membrii Corpului, persoane fizice, in functie de specificiul si volumul activitatii prestate pot
incheia, optional, polite de asigurare si de raspundere civila profesionala cu societati autorizate
de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
23
4.3. Publicitatea profesioniștilor contabili
Publicitatea personală
Membrii Corpului pot afişa la uşa sau pe cutia poştală din holul blocului unde îşi au domiciliul,
o placă cuprinzând: numele, prenumele, calificarea profesională - expert contabil sau contabil
autorizat - şi menţiunea filialei de care aparţin, excluzând orice reclamă sau indicaţie cu alură
comercială ori prezentând un interes publicitar.
Orice altă publicitate personală a profesioniştilor contabili este interzisă, cu excepţia ofertelor
pentru participarea la licitaţiile organizate potrivit normelor legale în vigoare.
Experţii contabili sau contabilii autorizaţi pot asocia numelor lor titlurile ştiinţifice recunoscute
oficial (universitar, ştiinţific), precum şi distincţiile onorifice recunoscute la nivel naţional.
Experţii contabili sau contabilii autorizaţi investiţi cu mandate administrative sau funcţii
onorifice nu trebuie să le utilizeze pentru atragerea de clientelă.
Orice informaţie sau publicitate, atunci când este autorizată, trebuie să fie veridică, loială şi
formulată corect, obiectiv.
Publicitatea societăţilor de expertiză contabilă şi de contabilitate

Societăţile de expertiză contabilă şi de contabilitate pot instala la sediu, respectiv locul
desfăşurării activităţii, firme care să conţină exclusiv datele cerute de reglementările legale,
respectiv: denumirea, scopul societăţii, numărul de înmatriculare la registrul comerţului, respectiv
autorizaţia de funcţionare, numărul de înregistrare în Tabloul Corpului.
Emblema Corpului nu poate fi înscrisă pe firmă fără autorizarea prealabilă a Corpului.
Societăţile de expertiză contabilă şi de contabilitate pot remite beneficiarilor o listă a lucrărilor
şi serviciilor pe care sunt în măsură să le ofere.
Se pot tipări sau înregistra, după caz, broşuri, pliante, casete video, dischete, CD-uri şi alte
forme asemănătoare de prezentare a societăţii de expertiză contabilă şi de contabilitate, care pot fi
distribuite beneficiarilor, studenţilor sau candidaţilor la un post oferit de acestea. Aceste materiale
vor cuprinde numai informaţii despre: istoricul societăţii, lucrările executate, denumirea clienţilor,
modalitatea de recrutare, formarea şi evoluţia în carieră a membrilor cabinetului sau ai societăţii,
inclusiv fotografiile acestora, adresă, program de activitate, telefon, fax, fără însă a face aprecieri
cu privire la calitatea lucrărilor prin elemente de comparaţie cu alţi membri ai Corpului.
Anunţurile sunt interzise, cu excepţia:
a) anunţurilor în presă pentru angajare de colaboratori, precum şi în publicaţiile destinate
studenţilor, care sunt autorizate sub rezerva ca ele să nu servească drept pretext pentru reclamă şi
să nu contravină regulilor de etică profesională, trebuind să îndeplinească următoarele caracteristici:
24
1. să aibă un caracter sobru şi informativ în legătură cu postul în discuţie;

2. să respecte un format corespunzător pentru fiecare anunţ, similar cu cel mai frecvent format
utilizat în rubricile de oferte de serviciu, dar nu mai mare decât un format de 30 x 40 mm, conform
uzanţelor internaţionale;
3. să folosească pentru denumirea (emblema) cabinetului caractere tipografice care să nu fie de
mărimi superioare celor folosite pentru descrierea postului pentru care este făcut anunţul;
4. să evite orice repetare fără legătură cu recrutarea urmărită.
b) inserarea în presa locală a unor avize informând publicul despre prima deschidere de cabinet
sau schimbare de adresă, indicându-se numai: numele şi prenumele, adresa, numărul de telefon şi
orele de primire; acest anunţ trebuie să aibă un caracter discret;
c) inserările în cărţi de telefon, cataloage de firme etc. sunt autorizate cu condiţia de a fi limitate
la indicarea numelui şi prenumelui, adresei, numărului de telefon şi profesiei, respectiv la singurele
informaţii necesare utilizatorului pentru a contacta cabinetul.
Publicitatea efectuată prin publicaţii şi interviuri trebuie să se realizeze respectând următoarele
precizări:
a) când un profesionist, persoană fizică, scrie o carte sau un articol despre un subiect privind
profesia (de expert contabil sau contabil autorizat), el poate menţiona calificările sale profesionale;
b) prevederile mentionate mai sus la lit. a) şi b) sunt aplicate şi în cazul participării
profesionistului la un interviu reprodus şi difuzat prin orice suport sau la o emisiune de radio sau
de televiziune referitoare la un subiect de ordin profesional; totuşi, ceea ce scrie sau spune nu trebuie
să aibă un caracter promoţional pentru el însuşi sau pentru societatea căreia îi aparţine; el trebuie
să obţină asigurarea că ceea ce va fi comunicat publicului nu contravine acestor exigenţe.
25
V. STANDARDE DE ETICĂ. INCOMPATIBILITĂȚI ȘI

CONFLICT DE INTERESE
5.1. Rolul organismelor profesionale în etica profesiei contabile
În orice profesie liberală, şi cu atât mai mult în domeniul profesiei contabile, prin natura
problematicilor ei, în contextul globalizării economiilor naţionale, este necesară aşezarea acestora
pe principii etice fundamentale, menite a asigura cele mai înalte standarde de profesionalism.3
Eetica este ştiinţa care studiază principiile morale, originea, natura, esenţa, dezvoltarea şi
conţinutul lor.4 Etica se referă la principii care definesc comportamentul drept, corect şi
corespunzător. Principiile etice nu dictează întotdeauna un singur curs de acţiune, dar oferă mijloace
de evaluare şi decizie între alternative.
International Federation of Accountants (IFAC) este organizaţia mondială a profesiei
contabile. Colaborează cu cei 164 de membri deplini şi membri asociaţi din 125 de ţări şi jurisdicţii
pentru a proteja interesul public, încurajând contabilii la nivel global să aplice practici de înaltă
calitate.
Prin intermediul consiliilor sale independente de normalizare a standardelor, IFAC elaborează
standarde internaţionale de etică, audit şi certificare, educaţie, precum şi standarde pentru
contabilitatea în sectorul public.
Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizaţi din România, ca membru al Federației
Internaționale a Contabililor (IFAC), se angajează să îndeplinească obiectivul IFAC de dezvoltare
şi întărire a unei profesii contabile coordonate la nivel mondial cu standarde armonizate. Pentru a
atinge acest obiectiv, IFAC elaborează îndrumări referitoare la etica pentru profesioniştii contabili;
IFAC consideră că publicând astfel de îndrumări va îmbunătăţi nivelul de uniformitate al eticii
profesionale din întreaga lume.
Ca o condiţie a apartenenţei, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România este obligat să sprijine activitatea IFAC, informând membrii săi şi ai asociaţiilor
profesionale patronate de el despre orice regulă de îndrumare elaborată de IFAC şi acţionând, în
măsura în care este posibil, pentru adaptarea la condiţiile locale a acesteia.
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România a hotărât să adopte Codul
etic IFAC, ediţia 2009, ca bază pentru cerinţele de etică ale profesioniştilor contabili din România.
3
Melinda Timea FÜLÖP, Consideraţii privind aspectele eticii profesionale contabile – conflictul de interese, Audit
Financiar nr. 6, CAFR, București, 2014, pag. 12
4
Marcu F., Maneca C., Dicţionar de Neologisme, Ediţia a III-a (revăzută şi adăugită), Editura Ştiinţifică, Bucureşti,
1978
26
5.2. Valorile Codului etic al profesioniștilor contabili
Codul etic este o declaraţie sistematică şi formală a regulilor, principiilor, regulamentelor sau
legilor elaborate de către o comunitate pentru a promova bunăstarea şi pentru a pedepsi
comportamentele necorespunzătoare. Aşadar, codul:
 Face explicite valorile implicit necesare;
 Indică modul în care membrii trebuie să interacţioneze unul cu celălalt;
 Furnizează un etalon obiectiv pentru sancţiuni.
Codul etic IFAC al profesioniştilor contabili a fost elaborat pentru a servi nevoile contabililor
profesionişti, indiferent dacă sunt angajaţi în practica publică sau în alte sectoare economico-
sociale. Acesta stabileşte standardele de conduită a contabililor profesionişti şi declară principiile
fundamentale (integritate, obiectivitate, competenţă profesională şi atenţia cuvenită,
confidenţialitate, conduită profesională) pe care trebuie să le respecte pentru îndeplinirea
obiectivelor comune. Codul etic IFAC este recunoscut la nivel internaţional, iar principiile
fundamentale ale acestuia pot fi adoptate de profesia contabilă din orice ţară.
Codul etic al profesioniştilor contabili stabileşte norme de conduită pentru profesioniştii

contabili şi formulează principiile fundamentale care trebuie respectate de către profesioniştii
contabili în vederea realizării obiectivelor comune.
Realizarea obiectivelor presupune satisfacerea a patru cerinţe de bază:
1. Credibilitatea. În întreaga societate există nevoia de credibilitate în informaţie şi în sistemele
de informaţii.
2. Profesionalismul. Există o necesitate pentru clienţi, manageri şi alte părţi interesate de a
putea fi clar identificate persoanele profesioniste în domeniul contabil aparţinând unui organism
profesional.
27
3. Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea că toate serviciile obţinute din partea
profesionistului contabil sunt executate la standardele cele mai ridicate de performanţă.
4. Încrederea. Utilizatorii serviciilor profesioniştilor contabili trebuie să se poată simţi
încredinţaţi că există un cadru al eticii profesionale care guvernează prestarea acestor servicii.
5.3. Principii fundamentale, amenințări și măsuri de apărare
Profesioniștii contabili trebuie să respecte următoarele principii fundamentale definite de

Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România:
a) Integritate.
b) Obiectivitate.
c) Competenţa profesională şi prudenţa.
d) Confidenţialitate.
e) Comportament profesional.
f) Respectul faţă de normele tehnice şi profesionale.
Principiul integrităţii5 impune ca obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a fi drepţi şi
oneşti în relaţiile profesionale şi de afaceri. Integritatea implică, de asemenea, tranzacţii corecte şi
juste.
Expertul contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidenţele, comunicatele sau alte
informaţii când apreciază că acestea:
- conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare;
- conţin declaraţii sau informaţii eronate;
- omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.
Principiul obiectivităţii6 impune o obligaţie tuturor experţilor contabili de a nu îşi
compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese sau din cauza influenţei nedorite a
unor alte persoane.
Relaţiile care aduc un plus de confuzii sau influenţează în mod negativ raţionamentele
profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.
În selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit cerinţelor
etice legate de obiectivitate, trebuie acordată atenţia corespunzătoare următorilor factori:
a) Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în care asupra lor se pot exercita presiuni
ce le pot diminua obiectivitatea.
5
Codul etic naţional al profesioniştilor contabili din România, secţiunea 110
6
28
b) Este practic imposibil să se definească şi să se descrie toate situaţiile în care se vor

manifesta aceste posibile presiuni. În stabilirea standardelor pentru identificarea relaţiilor care pot,
ori par, să afecteze obiectivitatea expertului contabil, trebuie să domine un caracter rezonabil.
c) Trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute, părtinirea ori influenţele altora
să încalce obiectivitatea.
d) Experţii contabili au obligaţia de a se asigura că personalul angajat pentru serviciile
profesionale contabile şi-a însuşit principiul obiectivităţii.
Experţii contabili nu trebuie să accepte sau să ofere cadouri sau invitaţii (la mese, spectacole)
care pot fi considerate a avea o influenţă importantă şi dăunătoare asupra raţionamentului lor
profesional sau asupra acelora cu care negociază.
Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei7 impune următoarele obligaţii
experţilor contabili:
a) menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel încât clienţii
sau angajatorii săi să fie siguri că primesc servicii profesionale competente; şi
b) să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale, atunci când
oferă servicii profesionale.
Principiul confidenţialităţii8 impune ca obligaţie experţilor contabili, de a se abţine de la:
a) dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare ca
urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri, cu excepţia cazului în care a fost autorizat în mod
special să facă publică o anumită informaţie sau dacă există o obligaţie legală sau profesională de
a face publice acele informaţii.
b) folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în
avantajul personal sau în avantajul unei terţe părţi.
Principiul comportamentului profesional9 impune ca obligaţie experţilor contabili de a se
conforma legilor şi reglementărilor relevante şi de a evita orice acţiuni care pot discredita profesia
contabilă. Acestea includ acţiuni pe baza cărora, o terţă parte raţională şi informată, la curent cu
toate informaţiile relevante, ar concluziona că este afectată în mod negativ buna reputaţie a
profesiei.
În cadrul strategiei de promovare şi de marketing a lor şi a activităţii pe care o efectuează,
experţii contabili nu trebuie să furnizeze informaţii eronate despre profesia lor. Experţii contabili
trebuie să fie cinstiţi şi loiali şi nu trebuie:
- să facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă, calificările pe care le posedă
şi experienţa pe care o deţin;
7
8
9
29
- să ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind munca

desfăşurată de alţii.
Principii fundamentale, amenințări și măsuri de apărare
Măsurile de protecţie sunt necesare atunci când profesionistul contabil determină că

ameninţările nu sunt la nivelul la care o terţă parte informată şi rezonabilă, analizând toate aspectele
şi circumstanţele specifice disponibile profesionistului contabil în acel moment, ar putea ajunge la
concluzia că nu este compromisă conformitatea cu principiile fundamentale.
Măsurile de protecţie sunt acţiuni sau alte mijloace care pot elimina sau reduce ameninţările
până la un nivel acceptabil. Ele se grupează în două mari categorii:
 măsuri de protecţie generate de profesie, legislaţie sau reglementări; şi
 măsuri de protecţie generate de mediul de lucru.
Măsurile de protecţie generate de profesie, legislaţie sau reglementări includ, însă nu se
limitează doar la, următoarele:
 dispoziţii privind educaţia, instruirea şi experienţa în vederea accesului în profesie;
 dispoziţii privind formarea profesională continuă;
 reglementări privind guvernarea corporativă;
 standarde profesionale;
 monitorizare profesională sau de reglementare şi proceduri disciplinare;
 examinarea externă, de către o terţă parte autorizată legal, a rapoartelor, a rentabilităţii,
a comunicărilor sau a informaţiilor care au fost realizate de profesionistul contabil.
Măsurile de protecţie din cadrul mediului de lucru cuprind măsuri de protecţie la nivelul
firmei şi măsuri de protecţie specifice misiunii.
Măsurile de protecție la nivelul firmei privesc:
 politici şi proceduri pentru a implementa şi monitoriza controlul calităţii misiunilor;
 politici şi proceduri interne documentate care prevăd respectarea principiilor
fundamentale;
 politici şi proceduri de monitorizare şi, atunci când este necesar, gestionarea
credibilităţii datelor privind veniturile ce provin de la un singur client;
 desemnarea unui membru cu experienţă al conducerii
 drept responsabil pentru supravegherea funcţionării adecvate a sistemului de control al
calităţii.
30
Măsurile de protecție specifice misiunii privesc:

 angajarea unui profesionist contabil ce nu a fost implicat în prestarea unui serviciu
care nu este de certificare să examineze această activitate sau să ofere consultanţă,
după caz;
 discutarea problemelor de etică cu persoanele însărcinate cu guvernarea clientului;
 prezentarea către persoanele însărcinate cu guvernarea clientului a naturii
serviciilor prestate şi a mărimii onorariilor percepute;
 rotaţia personalului cu experienţă din echipa de certificare.
5.4. Incompatibilități și conflict de interese
Conformitatea cu principiile fundamentale reglementate de Codul etic al profesioniștilor

contabili poate fi ameninţată şi în următoarele situaţii:
1. Când profesionistul contabil prestează lucrări pentru agenţii economici sau pentru instituţiile la
care are şi calitatea de salariat, indiferent de natura şi durata contractului de muncă.
2. Când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru agenţii economici sau pentru instituţiile cu
care angajatorii profesionistului contabil se află în raporturi contractuale, ca, de exemplu:
(a) profesionistul contabil angajat în industrie, comerţ, educaţie etc. sau într-o societate de expertiză
prestează servicii profesionale pentru o entitate care se află în relaţie contractuală cu angajatorul
său;
(b) profesionistul contabil angajat într-o instituţie publică prestează servicii profesionale pentru o
entitate cu care instituţia se află în raporturi juridice de drept comercial, fiscal etc.
3. Când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru agenţii economici sau pentru instituţiile cu
care angajatorii profesionistului contabil se află în concurenţă.
4. Când profesionistul contabil efectuează lucrări pentru agenţii economici sau instituţii ori
persoane fizice, în cazul în care sunt rude sau afini până la gradul patru inclusiv sau soţi ai
administratorilor.
5. Când profesionistul contabil efectuează lucrări în situaţia în care există elemente care atestă starea
de conflict de interese. Există conflict de interese în următoarele situaţii:
a) acceptarea numirii sau desemnării în calitate de expert într-o cauză, dacă:
- expertul sau un membru al familiei sale se află într-o relaţie de muncă, de familie,
comercială sau de altă natură cu una dintre părţile cauzei;
– expertul a avut calitatea de angajat sau a avut relaţii contractuale de orice fel cu una dintre
părţi în ultimii doi ani;
– expertul are cunoştinţă sau ar fi trebuit să ştie, în virtutea funcţiilor pe care le deţine în
structurile alese şi executive ale Corpului, că în cauza respectivă au existat sau există litigii
în curs la comisia de disciplină sau la alte organe şi instanţe ale Corpului privind un membru
al Corpului.
31
b) acceptarea numirii sau desemnării în calitate de expert în mai multe faze succesive ale
aceleiaşi
cauze, cum ar fi:
– expert în faza de cercetare şi în faza de judecată;
– expert numit într-o fază şi expert (consilier) al unei părţi în altă fază;
c) obținereaerea de lucrări în împrejurări legate de exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor aferente
calităţii de organ ales sau numit în structurile de conducere şi de execuţie ale filialei
CECCAR;
d) participarea la acţiuni, fapte sau cauze în rol dublu: de profesionist în practică publică şi de
organ ales sau numit în structurile de conducere şi de execuţie ale filialei Corpului, ca, de
exemplu:
- luarea de hotărâri, decizii şi semnarea de corespondenţă în numele filialei sau al comisiei
de disciplină, dacă în cauza respectivă un membru al consiliului filialei sau al comisiei
de disciplină a efectuat lucrări sau a participat în vreun fel, în calitate de liber-
profesionist contabil;
- judecarea în cadrul comisiei de disciplină a filialei a unor fapte în legătură cu cauze la
care au participat în vreun fel, în calitate de liber-profesionişti, membrii consiliului
filialei, membrii comisiei de disciplină, cenzorul sau vreun angajat al filialei respective.
6. Când profesionistul contabil efectuează lucrări în situaţia în care există elemente care atestă starea
de incompatibilitate.
32
VI. MONITORIZAREA CONDUITEI ŞI PERFORMANŢEI

PROFESIONIŞTILOR CONTABILI
6.1. Activitatea de monitorizare a conduitei și performanței profesioniștilor

contabili – obiective, principii
Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România prin intermediul auditului de calitate
analizează modalităţile de organizare şi funcţionare a unui cabinet, aprecierea modului de aplicare în cadrul
acestuia a fiecărei norme profesionale emise de Corp şi verificarea modului de respectare a obligaţiilor de
membru.
Auditul de calitate se exercită asupra cabinetului şi fiecărui profesionist contabil înscris în Tabloul
Corpului. El se exercită atât la sediul principal al cabinetului, cât şi la sediile birourilor secundare, înscrise
sau neînscrise în Tabloul Corpului. Auditul de calitate are drept scop asigurarea respectării de către toţi
membrii Corpului a normelor profesionale stabilite de acesta pentru fiecare activitate, serviciu contabil sau
categorie de lucrări efectuate de aceştia.
Cabinetul desemnează fie un cabinet individual condus de un expert contabil sau de un contabil autorizat,
membru al Corpului, fie o societate de expertiză contabilă şi/sau de contabilitate, recunoscută de Corp.
Auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile răspunde următoarelor obiective:
a) oferirea posibilităţii ca publicul să aibă o bună percepţie asupra calităţii serviciilor prestate şi
armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;
b) contribuirea la buna organizare a cabinetelor şi la perfecţionarea metodelor de lucru;
c) aprecierea modului de aplicare a regulilor şi normelor profesionale şi de respectare a obligaţiilor de
membru;
d) dezvoltarea solidarităţii în rândul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea şi
respectul profesioniştilor faţă de organele Corpului.
Auditul de calitate se întemeiază pe 5 principii fundamentale:
a) universalitate: auditul se aplică tuturor cabinetelor definite ca atare şi tuturor serviciilor profesionale
realizate de acestea: contabilitate, audit, consultanţă, expertiză etc.;
b) confidenţialitate: nicio informaţie privind un cabinet sau un membru al acestuia nu poate fi adusă
la cunoştinţă terţilor;
c) adaptarea auditului: este corespunzător naturii misiunilor exercitate şi mărimii cabinetului;
d) colegialitate: auditul este efectuat de către experţii contabili membri ai Corpului, anume formaţi şi
instruiţi, care au calitatea de angajaţi ai Corpului;
e) armonizare: pe cât posibil, cabinetele care execută activităţi reglementate de mai multe organisme
profesionale pot face obiectul unui audit cu obiective stabilite de comun acord cu aceste organisme.
Auditul de calitate cuprinde:
33
a) cunoaşterea modului de organizare a cabinetului, a sistemelor şi procedurilor în vigoare în cadrul

acestuia (auditul structural);
b) aprecierea modului în care sunt aplicate normele profesionale, examinându-se prin sondaj dosarele
de lucru corespunzătoare misiunilor selecţionate pentru audit (audit tehnic);
c) îndeplinirea obligaţiilor de membru al Corpului în ceea ce priveşte educaţia, etica, plata cotizaţiilor,
depunerea raportului anual de activitate, participarea la activităţile organizate de Corp (auditul de
conformitate).
Auditul de calitate are drept referinţă standardele profesionale emise de Corp pentru fiecare natură de
serviciu profesional prestat, regulile şi normele profesionale în vigoare în momentul exercitării misiunilor şi
uzanţele profesionale.
6.2. Atribuțiile departamentului pentru urmărirea aplicării normelor

profesionale şi auditului de calitate
Departamentul pentru urmărirea aplicării normelor profesionale şi auditului de calitate, denumit

DUANPAC, are următoarele atribuţii:
a) elaborează programul anual al auditului de calitate în domeniul serviciilor contabile,
cuprinzând listele cabinetelor prevăzute a fi auditate pe baza propunerilor formulate de filiale;
b) urmăreşte realizarea programului privind auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile
pe baza graficelor de eşalonare lunară a cabinetelor transmise de filiale;
c) pregăteşte şi adaptează la condiţiile conjuncturale metodologia auditului de calitate în
domeniul serviciilor contabile;
d) analizează cazurile de recuzare a auditorilor de calitate şi face propunerile care se impun;
e) organizează testul-interviu în vederea angajării auditorilor de calitate, analizează şi controlează
activitatea acestora şi propune măsuri de sancţionare, după caz;
f) formulează dispoziţiile către filiale, cuprinzând măsurile ce trebuie luate ca urmare a
auditărilor efectuate la cabinete;
g) gestionează certificatele de atestare a auditului de calitate în domeniul serviciilor contabile şi
prezintă propunerile de emitere a acestora cabinetelor auditate;
h) în cazul unor încălcări ale reglementărilor privind exercitarea profesiei, ale Codului etic
naţional al profesioniştilor contabili, precum şi ale normelor profesionale emise de Corp, sesizează
consiliul filialei;
i) rezolvă problemele ivite în activitatea auditului de calitate ca urmare a investigaţiilor proprii
sau a sesizărilor primite de la terţe persoane în domeniul serviciilor contabile;
j) elaborează semestrial sinteza auditului de calitate şi o prezintă, prin directorul general executiv,
preşedintelui Consiliului superior al Corpului;
34
k) asigură instruirea auditorilor de calitate, organizează mese rotunde şi întâlniri de lucru în

domeniul auditului de calitate al serviciilor contabile;
l) elaborează bugetul anual de costuri (retribuţii, cheltuieli de transport şi cazare) privind auditul
de calitate, pe care îl prezintă spre aprobare, prin directorul general executiv, Consiliului superior
al Corpului.
6.3. Derularea activității de monitorizare a conduitei şi performanţei

profesioniştilor contabili
Până la data de 20 februarie a fiecărui an, directorii executivi ai filialelor transmit la

DUANPAC:
a) rapoartele anuale de activitate pe anul expirat, completate de toţi membrii din raza de activitate,
în conformitate cu normele privind evidenţa şi gestionarea membrilor;
b) o listă aprobată de adunarea generală, cuprinzând cabinetele pe care filiala apreciază că ar
trebui să le auditeze în anul următor, cu precizarea cabinetelor care au cerut voluntar să beneficieze
de un audit de calitate.
DUANPAC elaborează programul auditului de calitate pentru anul următor, care se supune
aprobării până la data de 31 mai a fiecărui an, cu indicarea modalităţii de realizare a auditului
calităţii: prin control pe bază de declaraţii, prin control în teren sau mixt.
Până la data de 30 iunie a fiecărui an DUANPAC trimite fiecărei filiale programul de audit al
calităţii pentru anul viitor.
Etapele realizării auditului de calitate sunt următoarele:
a) Pregătire. Timpul necesar pentru audit este în funcţie de importanţa cabinetului şi se stabileşte
numai după completarea şi analiza chestionarului pregătitor. Cabinetul ales pentru auditul de
calitate este informat prin scrisoare, cu cel puţin 60 de zile înainte de data fixată pentru începerea
auditului. Scrisoarea este însoţită de un chestionar care cuprinde un ansamblu de informaţii
referitoare, pe de o parte, la organizarea generală a cabinetului, la misiunile pe care acesta le
derulează, iar pe de altă parte, la respectarea obligaţiilor de membru. Chestionarul completat trebuie
retrimis filialei, în termen de 30 de zile de la data primirii lui. Odată cu returnarea chestionarului,
cabinetul poate cere să beneficieze de dispoziţiile prezentului regulament referitoare la recuzarea
auditorului, caz în care auditul va fi realizat prin auditori din afara razei de activitate a filialei, prin
grija DUANPAC.
b) Modalităţi de audit. Fiecare misiune de audit de calitate cuprinde 3 faze complementare: audit
structural, audit tehnic şi audit de conformitate. Auditul de calitate se efectuează conform ghidului
aprobat de Consiliul superior al Corpului:
- auditul structural constă într-un diagnostic de organizare a cabinetului în scopul aprecierii dacă
modul de organizare asigură îndeplinirea de misiuni conform normelor, regulilor şi uzanţelor
profesionale, emise sau recunoscute de Corp, evidenţiind lipsurile în ceea ce priveşte metodele şi
35
procedurile existente în cabinet, existenţa logisticii şi a standardelor şi normelor profesionale

specifice fiecărei misiuni, conform obiectului de activitate al cabinetului;
- auditul tehnic constă în examinarea unui număr de dosare de lucru şi permite aprecierea calităţii
metodelor efectiv puse în lucru de cabinet. Alegerea dosarelor se face pe baza concluziilor şi
informaţiilor rezultate din auditul structural. Auditul tehnic se face prin referire la standardele
profesionale emise de Corp, la normele şi regulile în vigoare, precum şi la uzanţele profesionale;
- auditul de conformitate constă în verificarea modului în care cabinetul îşi îndeplineşte
obligaţiile de membru cu privire la formarea şi dezvoltarea profesională, depunerea raportului anual
de activitate, plata obligaţiilor financiare, aspecte etice etc.
c) Evaluarea rezultatelor şi măsuri
1. La sfârşitul misiunii desfăşurate pe baza ghidului de audit, auditorul completează "Fişa
centralizatoare a rezultatelor auditului de calitate", prevăzută în anexa nr. 2 la prezentul regulament.
2. Numărul maxim de puncte calitative acordate cabinetului auditat, atât pe total, cât şi pe
domenii ale auditului, este 100.
3. Pentru stabilirea punctelor calitative pe fiecare dintre cele 3 domenii ale auditului (structural,
tehnic şi de conformitate) se au în vedere rezultatele din "Fişa centralizatoare a rezultatelor auditului
de calitate", care se evaluează astfel:
- peste 95% răspunsuri corecte - 100 de puncte;
- 80 - 95% răspunsuri corecte - 80 de puncte;
- sub 25 % răspunsuri corecte - 20 de puncte.
4. La stabilirea punctelor calitative totale ce se cuvin cabinetului auditat şi, respectiv, a clasei de
calitate se au în vedere următoarele ponderi pe domenii ale auditului:
- auditul structural - 20%;
- auditul tehnic - 50%;
- auditul de conformitate - 30%.
5. În funcţie de rezultatele auditului de calitate, cabinetul auditat poate fi încadrat în una dintre
următoarele clase de calitate:
- clasa A: peste 95 de puncte calitative;
- clasa B: 80 - 95 de puncte calitative;
- clasa C: 50 - 79 de puncte calitative;
36
- clasa D: 25 - 49 de puncte calitative;

- clasa E: sub 25 de puncte calitative.
6. În funcţie de clasa de calitate în care a fost încadrat cabinetul, se pot lua următoarele măsuri:
Clasa Măsuri
A  Recomandări şi termene pentru remedierea punctelor slabe constatate în "Fişa
centralizatoare a rezultatelor auditului de calitate"
B  Recomandări şi termene pentru remedierea deficienţelor
 Participarea la cursuri pentru însuşirea standardelor profesionale şi/sau de etică
C  Recomandări şi termene pentru remedierea deficienţelor
 Efectuarea unui nou control în maximum 2 ani
D  Recomandări şi termene pentru remedierea deficienţelor
 Publicarea în revista Corpului
 Efectuarea unui nou control în maximum un an
 Sesizarea consiliului filialei
E  Recomandări şi termene pentru remedierea deficienţelor
 Publicarea în revista Corpului
 Instituirea unui sistem de supraveghere permanentă
 Sesizarea consiliului filialei
Cabinetele care au obţinut clasa A de calitate pot solicita DUANPAC acordarea unui atestat de
calitate. Procedurile de emitere a atestatului de calitate, precum şi drepturile şi obligaţiile
cabinetelor deţinătoare ale acestuia se stabilesc de Biroul permanent al Consiliului superior, în
termen de 90 de zile de la aprobarea prezentului regulament.
d) Raportare
1. La sfârşitul unei misiuni de audit de calitate, auditorii întocmesc o notă de sinteză care se
trimite cabinetului auditat. Cabinetul dispune de un termen de 30 de zile pentru a prezenta, în scris,
auditorilor observaţiile sale.
2. Raportul auditorului de calitate, prevăzut în anexa nr. 3 la prezentul regulament, este întocmit
de auditori şi are ca anexe nota de sinteză şi eventualele observaţii ale cabinetului. Raportul scoate
în evidenţă lipsurile descoperite în cursul auditului efectuat şi abaterile grave şi repetate de la
reglementările profesionale. Raportul trebuie să cuprindă propuneri de clasificare a rezultatelor
controlului şi măsurile de remediere a deficienţelor.
3. Raportul, "Fişa centralizatoare a rezultatelor auditului de calitate", nota de sinteză şi
eventualele observaţii ale cabinetului se trimit la DUANPAC, în termen de 15 zile de la expirarea
perioadei în care cabinetul avea posibilitatea să depună observaţii.
37
4. După verificarea documentelor primite, DUANPAC formulează dispoziţii către filială,

inclusiv pentru valorificarea constatărilor şi aplicarea de sancţiuni, iar după aprobarea acestora le
trimite preşedintelui consiliului filialei.
5. Preşedintele şi directorul executiv ai filialei pot decide în legătură cu alte modalităţi de
valorificare şi comunicare a rezultatelor auditului de calitate, pe lângă cele cuprinse în dispoziţii.
6. Dosarul de audit, dispoziţiile primite de la DUANPAC, precum şi corespondenţa cu cabinetul
până la remedierea deficienţelor sunt păstrate la dosarul cabinetului respectiv, existent la filială,
până la data la care cabinetul va face obiectul unui nou audit de calitate.
7. În cazul unor repetări ale abaterilor constatate, preşedintele consiliului filialei va sesiza comisia
de disciplină a filialei Corpului.
38
VII. RĂSPUNDERILE PROFESIONIȘTILOR CONTABILI.

PROCEDURA DE JUDECATĂ DISCIPLINARĂ
7.1. Răspunderile profesioniștilor contabili
Experţii contabili şi contabilii autorizaţi răspund, în exercitarea profesiei, disciplinar,

administrativ, civil şi penal, după caz, potrivit legii.
Limitele răspunderii civile a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi se stabilesc prin
contractele de prestări de servicii încheiate în condiţiile legii, în funcţie de uzanţele interne şi
internaţionale ale profesiei contabile.
Sancţiunile disciplinare ce se aplică experţilor contabili şi contabililor autorizaţi, în raport cu
gravitatea abaterilor săvârşite, sunt următoarele:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o
perioadă de timp de la 3 luni la un an;
d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.
7.2. Abateri disciplinare și sancțiuni
Fapta săvârşită de un membru al Corpului, indiferent de funcţia deţinută în structurile alese şi

funcţionale, prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare
a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, ale Codului etic naţional al
profesioniştilor contabili, hotărârile organelor de conducere ale Corpului, constituie abatere
disciplinară
Sunt abateri disciplinare următoarele fapte:
a) comportament necuviincios faţă de membrii Corpului sau faţă de alţi participanţi la reuniunile
de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului;
b) absenţa nemotivată de la întrunirea adunării generale a filialei sau de la Conferinţa naţională;
c) nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili şi a normelor
Corpului referitoare la publicitate;
d) absenţa nejustificată de la acţiunile de pregătire şi dezvoltare profesională reglementate prin
normele emise de Corp;
39
e) prestarea de servicii profesionale fără viza anuală de exercitare a profesiei sau fără contract
scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a fost înscrisă calitatea profesională a
celui care îl încheie: expert contabil sau contabil autorizat;
f) nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;
g) nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei
prevăzute în prezentul regulament sau a impozitelor;
h) fapta membrului Corpului de a nu depune în termenele stabilite, la filiala de care aparţine,
declaraţiile anuale; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui consiliului de
administraţie sau administratorului unic, după caz;
i) încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţi sau conflicte de interese;
j) refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control şi auditorilor de calitate ai Corpului
documentele privind activitatea profesională;
k) nedepunerea declaraţiilor sau declaraţiilor neconforme cu realitatea, în relaţiile cu Corpul sau
cu terţii;
l) înscrierea în rapoartele de expertiză contabilă sau în alte lucrări efectuate pentru terţi de
aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fără consimţământul acestora sau fără să fi fost
consultaţi;
m) nerespectarea normelor şi standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuării
lucrărilor pentru terţi;
n) neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Regulamentul privind auditul calităţii serviciilor
profesionale;
o) orice alte încălcări ale normelor şi hotărârilor luate de organele de conducere ale Corpului.
La stabilirea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare se va ţine seama de gravitatea încălcării şi de
consecinţele acesteia.
Următoarele abateri disciplinare se sancţionează astfel:

Abaterea Sancţiunea
Suspendarea dreptului de exercitare

a) Neplata cotizaţiei profesionale sau/şi a celorlalte
a profesiei până la plata efectivă, dar
obligaţii băneşti, la termenele stabilite, în cursul unui
nu mai puţin de 3 luni şi nici mai
an calendaristic
mult de un an
b) Condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei

Interdicţia dreptului de exercitare a
infracţiuni care, potrivit legii, interzice dreptul de
profesiei
gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale
40
Abaterea Sancţiunea
c) Încălcarea cu intenţie, prin acţiune sau omisiune, a

normelor de lucru elaborate de Corp privind Interdicţia dreptului de exercitare a
exercitarea profesiei, dacă fapta a avut ca urmare profesiei
producerea unui prejudiciu moral sau material
d) Practicarea profesiei de expert contabil sau contabil

autorizat fără viza anuală pentru exercitarea profesiei,
profesiei
legal acordată
Suspendarea dreptului de a mai

efectua expertize contabile pe 6-12
e) Nerespectarea standardelor profesionale şi a
luni
normelor emise de Corp cu privire la efectuarea
expertizelor contabile
profesiei, în caz de repetare
Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii faptei.
Membrii Corpului suspendaţi sau radiaţi din Tabloul Corpului vor fi înlocuiţi, cu acceptul
beneficiarilor, în lucrările în curs de executare, din oficiu sau la cererea părţii interesate. Beneficiarii
au dreptul să retragă membrilor Corpului care au fost suspendaţi sau radiaţi din Tabloul Corpului
lucrările ce le-au fost încredinţate, fără despăgubiri de vreo parte, dar cu obligaţia, pentru membrii
Corpului, de a restitui toate documentele, precum şi sumele primite, care nu reprezintă rambursarea
unor cheltuieli deja efectuate.
Membrii Corpului radiaţi din Tabloul Corpului trebuie să plătească salariaţilor lor care îşi
încetează activitatea o indemnizaţie de concediere în condiţiile prevăzute de lege.
Membrul Corpului care a fost suspendat trebuie să plătească salariaţilor săi, pe durata suspendării
sale, salariile şi indemnizaţiile de orice natură prevăzute de contractele individuale sau colective de
muncă şi de dispoziţiile legale în vigoare.
În cazul suspendării preşedintele consiliului filialei desemnează imediat pe membrul sau pe
membrii Corpului însărcinaţi să continue executarea lucrărilor încredinţate profesioniştilor care fac
obiectul acestei măsuri, sub rezerva acceptării lor de către clienţi.
Sunt nule toate actele, contractele şi convenţiile care încearcă să permită, direct sau indirect,
exercitarea profesiei de expert contabil sau de contabil autorizat de către persoanele care nu au
exerciţiul dreptului de a practica profesia de expert contabil sau contabil autorizat, conform legii şi
prezentului regulament.
41
Membrul Corpului supus de către comisia de disciplină a filialei la o sancţiune disciplinară este
obligat la plata cheltuielilor care rezultă din acţiunea angajată împotriva lui, cu excepţia cazului în
care Comisia superioară de disciplină decide că nu trebuie aplicată nicio sancţiune celui în cauză.
Aplicarea unei sancţiuni disciplinare definitive trebuie să fie adusă la cunoştinţa publicului prin:
a) afişarea unui extras al hotărârii de sancţionare la sediul filialei Corpului, însoţită de publicarea
acestuia în revista Corpului;
b) comunicarea măsurii, în scris, direcţiei generale a finanţelor publice judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti, şi tribunalului, în cazul aplicării următoarelor sancţiuni suspendarea
dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de timp
de la 3 luni la un an, interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil
autorizat.
În cazul aplicării sancţiunii de suspendare a dreptului de exercitare a profesiei printr-o hotărâre
definitivă, cel în cauză este obligat să depună, sub luare de semnătură, la filiala de care aparţine
carnetul de expert contabil sau de contabil autorizat şi parafa; acestea îi vor fi restituite la expirarea
termenului de suspendare.
Aceeaşi obligaţie există şi în cazul aplicării măsurii de interzicere a dreptului de exercitare a
profesiei.
Membrul care refuză să se conformeze va fi radiat din Tabloul Corpului, efectuându-se
publicitatea corespunzătoare.
Membrii comisiilor de disciplină sunt obligaţi să păstreze secretul profesional în exercitarea
funcţiilor lor.
7.3. Atribuțiile Comisiilor de disciplină
Pe lângă consiliul fiecărei filiale a Corpului funcţionează o comisie de disciplină, compusă din
5 membri titulari şi 5 supleanţi, astfel: preşedintele şi 4 membri aleşi de Adunarea generală pentru
un mandat de 4 ani dintre membrii experţi contabili, care se bucură de autoritate profesională şi
morală deosebită. Membrii supleanţi sunt aleşi, respectiv desemnaţi, în aceleaşi condiţii.
Pe lângă Consiliul Superior al Corpului funcţionează Comisia superioară de disciplină,
compusă din 7 membri titulari şi 7 supleanţi, astfel:
a) preşedintele şi 2 membri experţi contabili aleşi de Conferinţa naţională pentru un mandat de
4 ani dintre experţii înscrişi în evidenţa Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România, care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită;
b) 2 membri, desemnaţi de ministrul finanţelor publice;
c) 2 membri, desemnaţi de ministrul justiţiei.
Membrii supleanţi sunt aleşi, respectiv desemnaţi, în aceleaşi condiţii.
Comisiile de disciplină vor fi sprijinite în activitatea lor de către un secretar (referent de
specialitate) pentru executarea lucrărilor de secretariat.
42
Activitatea comisiilor de disciplină este o activitate internă aplicabilă exclusiv membrilor şi

stagiarilor Corpului. Hotărârile comisiilor de disciplină nu pot fi invocate în cauzele aflate pe rol la
instanţele de drept comun ale statului.
Comisia de disciplină de pe lângă consiliul filialei

Comisia de disciplină de pe lângă consiliul filialei este competentă să sancţioneze abaterile
disciplinare săvârşite de către experţii contabili şi contabilii autorizaţi, membri ai filialei, cu
domiciliul în raza teritorială a acesteia, chiar dacă abaterile au fost săvârşite în raza teritorială a altei
filiale.
Încetarea provizorie de a mai face parte din Corp la cererea sa ori din iniţiativa consiliului filialei
nu îl exonerează de răspundere disciplinară pe cel în cauză pentru abaterile săvârşite anterior.
Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de un an de la săvârşirea faptei (pct. 123 din
Regulamentul de organizare şi funcţionare) şi în acelaşi termen de un an de la data rămânerii
definitive a hotărârii judecătoreşti, în cazurile în care un membru al Corpului a fost condamnat
pentru infracţiuni care sunt sancţionabile şi disciplinar potrivit legii şi Regulamentului de
organizare şi funcţionare.
În cazurile în care faptelor sancţionabile disciplinar, incriminate de autorul reclamaţiei, nu li se
poate atribui o dată certă a săvârşirii lor de către profesionistul contabil (expert contabil sau contabil
autorizat membru al Corpului), termenul de un an în care poate fi exercitată acţiunea disciplinară
curge de la:
- data predării Raportului de expertiză către beneficiar, în cazul lucrărilor contabile
extrajudiciare, executate pe bază de contract încheiat cu beneficiarul (clientul), precum şi în cazul
expertizelor judiciare solicitate de organele decercetare;
- data actului emis de instanţă (încheiere, hotărâre etc.) prin care se constată depunerea
Raportului de expertiză, în cazul expertizelor efectuate în cauze care se găsesc în faze de judecată.
În cazul în care în interiorul termenului în care acţiunea disciplinară poate fi exercitată a apărut
o cauză de întrerupere dovedită cu înscrisuri oficiale, cel în drept va fi repus în termenul legal de
un an, în momentul încetării cauzei de întrerupere. Repunerea în termen se va face la cererea părţii
interesate. Toate obligaţiile privind dovada întreruperii termenului aparţine celui care
solicitărepunerea în termen. Din termenul de un an se va scădea perioada deja scursă carenu a fost
afectată de o cauză de întrerupere.
Nu sunt de competenţa de soluţionare a comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor:
a) plângerile referitoare la fapte săvârşite de membrii Consiliului superior şi ai consiliilor
filialelor, inclusiv de preşedinţii acestora;
b) plângerile referitoare la fapte săvârşite de preşedinţii şi membrii comisiilor de disciplină de
pe lângă consiliile filialelor, precum şi de persoane fizice străine cărora le-a fost recunoscut dreptul
de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat în România.
43
În situaţiile de mai sus, plângerile se depun la Comisia superioară de disciplină.

În raport de gravitatea abaterilor săvârşite şi de urmările acestora, comisia de
disciplină de pe lângă consiliul filialei aplică următoarele sancţiuni disciplinare:
a) mustrare;
b) avertisment scris;
c) suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil sau de contabil autorizat
pe o perioadă de la 3 luni la un an.
Comisia superioară de disciplină
Comisia superioară de disciplină are următoarele competenţe:
a) analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale membrilor
Consiliului superior făcând, dacă este cazul, propunere de sancţionare Conferinţei naţionale, care
hotărăşte;
b) soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională ale
preşedinţilor şi membrilor consiliilor filialelor, ale preşedinţilor şi membrilor comisiilor de
disciplină de pe lângă consiliile filialelor, precum şi ale persoanelor fizice străine cărora le-ar fi fost
recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat în România şi
aplică, după caz, urmatoarele sancţiuni ) mustrare, avertisment scris, suspendarea dreptului de a
exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de timp de la 3 luni la
un an, interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat;
c) aplică sancţiunea privind interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau
de contabil autorizat membrilor Corpului care au săvârşit abateri grave, atât în cauzele judecate de
Comisia superioară de disciplină, cât şi în cauzele judecate de comisiile de disciplină ale filialelor,
dacă este cazul, la propunerea acestora;
d) judecă şi soluţionează contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronunţate de
comisiile de disciplină ale filialelor .
Plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale membrilor şi ale
preşedintelui Comisiei superioare de disciplină se depun la Consiliul Superior al Corpului, care le
analizează şi le prezintă Conferinţei naţionale.
Atribuţii comune Comisiei superioare şi comisiilor de disciplină ale filialelor
Comisiile de disciplină judecă abaterile disciplinare constând în fapte sau omisiuni săvârşite de
membrii Corpului, prin nerespectarea obligaţiilor ce le revin şi a normelor de conduită etică şi
profesională, prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată, în Regulamentul de
organizare şi funcţionare, în Codul etic naţional al profesioniştilor contabili şi în hotărârile
organelor de conducere ale Corpului.
44
De asemenea, comisiile de disciplină pot judeca şi sancţiona disciplinar abaterile săvârşite de

membrii Corpului prin încălcarea prevederilor din alte acte normative a căror aplicare este
gestionată de alte organe abilitate, în măsura în care abaterile respective aduc atingere conduitei
etice şi profesionale, prestigiului şi credibilităţii profesiei contabile.
Comisiile de disciplină, din punct de vedere al profilului activităţii şi al procedurii folosite, sunt
asimilabile cu instanţele de judecată şi, ca urmare, acestea judecă şi hotărăsc pe baza probelor
depuse de cei interesaţi sau abilitaţi ori administrate de comisiile de disciplină (documente,
declaraţii ale martorilor şi alte probe administrate pe parcursul elaborării raportului şi al judecării
cauzei).
În cadrul activităţii lor, comisiile de disciplină nu sunt abilitate să efectueze lucrări contabile,
de control sau expertiză contabilă care să constituie probe în soluţionarea plângerilor ori sesizărilor
primite. Nemulţumirile care vizează probleme de natură tehnico-contabilă în lucrările executate de
membrii Corpului, a căror soluţionare presupune completarea sau refacerea lucrărilor pentru
stabilirea adevărului, sunt soluţionabile de părţi potrivit clauzelor prevăzute în contractile încheiate
de profesioniştii contabili cu clienţii, în cazul expertizelor contabile şi al altor lucrări extrajudiciare,
ori de către organele de cercetare sau de către instanţele de judecată care au dispus efectuarea
expertizelor contabile judiciare, aceste organe putând dispune, dacă apreciază că este cazul,
completarea expertizei sau efectuarea de contraexpertize în aceeaşi cauză.
Dacă sunt sesizate cu reclamaţii vizând calitatea lucrărilor de expertiză contabilă, comisiile de
disciplină de pe lângă consiliile filialelor trebuie să apeleze la serviciile auditorilor de calitate de la
nivelul filialelor, iar Comisia superioară de disciplină la serviciile Direcţiei de specialitate din
cadrul Corpului.
Încălcarea unor norme de conduită etică şi profesională şi nerespectarea unor cerinţe prevăzute
în Codul etic naţional al profesioniştilor contabili, care pot afecta calitatea lucrărilor, credibilitatea,
reputaţia, prestigiul şi onoarea profesioniştilor contabili şi ale Corpului în general, sunt de natură a
constitui abateri sancţionabile disciplinar, ca de exemplu:
- nerespectarea cerinţelor referitoare la integritate şi obiectivitate în profesia contabilă;
- nerespectarea normelor de conduită şi a cerinţelor pentru asigurarea independenţei în profesia
contabilă;
- nerespectarea unor obligaţii referitoare la relaţiile cu colegii liber profesionişti, constând în
respectul reciproc, abţinerea de la orice cuvinte jignitoare, imputări răuvoitoare, manifestări dure şi
necuviincioase, precum şi de la orice alte acţiuni susceptibile a aduce daune altor profesionişti
contabili.
Enumerările de mai sus nu sunt limitative.
Comisiile de disciplină, prin completele de judecată, trebuie să analizeze cu discernământ şi
obiectivitate abaterile reclamate, încadrarea lor în prevederile actelor normative care reglementează
activitatea şi conduita etică şi profesională a profesioniştilor contabili, să asigure o judecată dreaptă
45
şi să aplice, unde este cazul, sancţiunea disciplinară corespunzătoare, în raport cu natura şi

gravitatea abaterilor, cu consecinţele acestora şi cu gradul de vinovăţie a făptuitorului
7.4. Procedura de judecată disciplinară
Se pot adresa comisiilor de disciplină cu reclamaţii (plângeri, sesizări) pentru abateri

disciplinare săvârşite de membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi:
a) persoanele fizice şi juridice interesate;
b) Consiliul Superior, consiliile filialelor şi birourile permanente ale acestora;
c) directorul general executiv al Corpului este abilitat să propună Comisiei superioare de
disciplină pe cei care se fac vinovaţi de încălcarea reglementărilor privind publicitatea;
d) preşedinţii consiliilor filialelor Corpului, pentru abaterile constatate în acţiunile efectuate
potrivit Regulamentului privind controlul de calitate în profesia contabilă, în condiţiile prevăzute
în regulament, precum şi în alte situaţii;
e) ceilalţi membri ai Corpului.
Reclamaţiile vor cuprinde:
a) datele de identificare a părţilor, respectiv numele (denumirea), domiciliul sau reşedinţa,
numărul de telefon la care aceştia pot fi contactaţi şi profesia reclamantului şi pârâtului;
b) obiectul reclamaţiei şi motivele de drept şi de fapt pe care se întemeiază reclamaţia;
c) dovezile, probele pe care se sprijină fiecare capăt de acuzare.
În cazurile în care dovada, probele constau în înscrisuri, acestea vor fi nominalizate în
reclamaţie şi anexate la aceasta, iar pentru proba cu martori, aceştia vor fi nominalizaţi, cu
precizarea datelor de identificare menţionate mai sus.
Reclamaţia îndreptată împotriva mai multor membri ai Corpului va forma obiectul unui singur
dosar, dacă obiectul reclamaţiei îl constituie o obligaţie comună ori dacă obligaţiile au aceeaşi
cauză.
Comisiile de disciplină se pot autosesiza pe baza materialelor apărute în mass-media, în care se
fac referiri la abateri disciplinare care ar fi fost săvârşite de profesioniştii contabili membri ai
Corpului, procedând la analiza, instrumentarea şi judecarea cazurilor respective potrivit
prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare a Corpului.
Reclamaţiile se înregistrează la filiala sau la aparatul central la care au fost primite şi se transmit
comisiei de disciplină pendinte în termen de 48 de ore.
Asupra reclamaţiilor primite preşedintele comisiei de disciplină îl înştiinţează lunar pe
preşedintele consiliului filialei, până la data de 5 a lunii următoare.
46
Preşedintele comisiei de disciplină analizează reclamaţia, urmărind dacă:

a) sunt menţionate toate datele de identificare ale părţilor şi martorilor;
b) obiectul reclamaţiei şi motivele pe care aceasta se întemeiază sunt clare;
c) persoanele reclamate intră în competenţa de judecată a comisiei de disciplină căreia i-a fost
adresată reclamaţia; în caz contrar, reclamaţia se transmite în termen de 10 zile comisiei de
disciplină competente să o soluţioneze sau Comisiei superioare de disciplină.
În funcţie de rezultatele analizei, preşedintele comisiei de disciplină desemnează ca raportor pe
unul dintre membrii aleşi ai comisiei de disciplină.
Procedura de judecată disciplinară
Raportorul desemnat de preşedintele comisiei de disciplină analizează dosarul cauzei şi, dacă
este cazul, convoacă la sediul comisiei pe reclamant, pârât şi martori pentru clarificarea tuturor
aspectelor din reclamaţie şi probe. Raportorul va proceda în aşa fel încât să fie complet edificat
asupra realităţii în cauza respectivă.
Raportul se întocmeşte şi se depune la comisia de disciplină în termen de 30 de zile. Dacă este
necesar, preşedintele comisiei de disciplină poate prelungi acest termen sau poate desemna un nou
raportor din rândul membrilor aleşi, titulari sau supleanţi.
După depunerea raportului, preşedintele comisiei de disciplină fixează termenul de judecată,
dispune citarea părţilor şi stabileşte completul de judecată în vederea judecării cauzei.
Completul de judecată este format din 3 membri ai comisiei de disciplină, alţii decât raportorul
cauzei.
Unul dintre membrii completului de judecată este desemnat preşedintele acestuia.
Membrii completului de judecată şi raportorul sunt obligaţi să completeze o declaraţie de
independenţă, pe propria răspundere, potrivit modelului prevăzut în anexa la regulament.
Pentru judecarea cauzei, se citează pârâtul, reclamantul şi eventualii martori şi avocaţi propuşi
de părţi.
Citaţia este trimisă celor în cauză cu cel puţin 10 zile înainte de termenul de judecată, iar dosarul
cauzei, cuprinzând inclusiv raportul cauzei, este pus la dispoziţia acestora, la secretariatul comisiei
de disciplină, cu 7 zile înainte de acelaşi termen.
Citarea trebuie făcută prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Dacă la primul termen de judecată procedura de citare a fost legal îndeplinită, iar pârâtul nu se
prezintă ori nu este reprezentat legal (procurator sau avocat), completul de judecată va dispune
amânarea judecării cauzei la un termen de cel mult 45 de zile, cu repetarea procedurii de citare.
47
Dacă pârâtul nu se prezintă nici la al doilea termen de judecată şi nu face dovada imposibilităţii
fizice de a fi prezent, prin certificat medical sau o altă probă relevantă, şi nici nu şi-a desemnat un
reprezentant, judecata se va face în lipsa acestuia.
Audierea părţilor şi a martorilor nu este publică.
La primul termen de judecată părţile pot recuza pentru motive temeinice, prezentate în scris în
următoarele 5 zile, pe preşedintele sau pe unii dintre membrii completului de judecată.
De asemenea, dacă unul dintre membrii completului de judecată se află în una dintre situaţiile
care pot duce la recuzare, acesta se poate abţine printr-o cerere scrisă, motivată, adresată
preşedintelui comisiei de disciplină, în termen de 5 zile de la desemnare.
Motivele temeinice care pot duce la recuzarea membrilor completului de judecată şi, respectiv,
la cererea de abţinere a acestora sunt:
a) există relaţii de rudenie, până la gradul IV inclusiv, între membrul completului de judecată
vizat şi una dintre părţi;
b) membrul completului de judecată vizat şi-a manifestat anterior opiniile în legătură cu
abaterile reclamate;
c) alte situaţii care pot determina ca membrul completului de judecată să nu se poată exprima
obiectiv în cauza supusă judecăţii.
Dacă motivele de recuzare sau de abţinere sunt temeinice, preşedintele comisiei de disciplină
va dispune înlocuirea membrului completului de judecată vizat.
Dacă cel vizat este preşedintele comisiei de disciplină, cererea de recuzare sau de abţinere se
soluţionează de către Comisia superioară de disciplină sau de către Consiliul Superior (în cazul
preşedintelui Comisiei superioare de disciplină).
Cauza se află în stare de judecată dacă părţile au fost legal citate conform prevederilor
prezentului regulament, au fost soluţionate cererile cu privire la recuzare sau abţinere şi părţile nu
au solicitat administrarea altor probe decât cele prezentate anterior şi administrate de raportor.
În mod excepţional, la primul termen de judecată părţile pot solicita completarea probelor,
situaţie în care, dacă această cerere va fi încuviinţată, cauza se va întoarce la raportor pentru
suplimentarea raportului în funcţie de noile probe admise.
Raportorul va proceda la completarea raportului în termen de 15 zile de la încuviinţarea
administrării de noi probe.
Dezbaterile au loc fără publicitate, în prezenţa părţilor, şi sunt conduse de preşedintele
completului de judecată, după cum urmează:
- raportorul prezintă oral sinteza raportului;
48
- reclamantul, dacă este prezent, îşi susţine oral faptele sesizate în reclamaţie, având totodată
libertatea de a renunţa, parţial sau total, la incriminările din reclamaţie şi, respectiv, la depoziţiile
martorilor;
- pârâtul îşi prezintă apărările, personal sau prin reprezentant;
- pe parcursul dezbaterilor, în funcţie de oportunitate, sunt chemaţi martorii pentru depoziţii,
dacă aceştia au fost propuşi de părţi.
Cu încuviinţarea preşedintelui, ceilalţi membri ai completului de judecată, în virtutea rolului lor
activ, pot interveni pe parcursul dezbaterilor pentru solicitarea unor lămuriri sau pentru clarificarea
unor aspecte prezentate în cadrul dezbaterilor.
În urma dezbaterilor, secretarul (referentul) comisiei de disciplină redactează o încheiere în care
sunt consemnate prezenţa, depoziţiile părţilor şi, după caz, ale martorilor şi intervenţiile membrilor
completului de judecată.
În termen de 15 zile de la încheierea dezbaterilor, completul de judecată se va pronunţa prin
hotărâre asupra admiterii plângerii şi aplicării de sancţiuni sau respingerii acesteia ca nefondată,
prescrisă sau din alte motive.
Membrii completului de judecată hotărăsc, fără publicitate, cu majoritate de voturi. Hotărârea
se semnează de toţi membrii completului de judecată şi de secretarul (referentul) comisiei.
În hotărâre se vor face referiri la: identitatea reclamantului şi a pârâtului, obiectul reclamaţiei
pe scurt, abaterile disciplinare confirmate sau neconfirmate, sancţiunea disciplinară aplicată ori
neaplicarea de sancţiuni, menţiunea referitoare la dreptul şi termenul de contestare a hotărârii şi
unde se adresează contestaţia.
Hotărârile comisiilor de disciplină (adoptate de completele de judecată) se comunică în termen
de 15 zile de la data adoptării lor, prin scrisoare recomandată, persoanelor interesate (reclamant şi
pârât).
Hotărârile comisiei de disciplină a filialei se comunică şi preşedintelui consiliului filialei.
În cazul hotărârii comisiei de disciplină a filialei prin care s-a concluzionat că în cauza supusă
judecării este aplicabilă sancţiunea privind interzicerea dreptului de exercitare a profesiei de expert
contabil sau de contabil autorizat (pentru care nu este competentă a o aplica), această hotărâre şi
dosarul cauzei vor fi înaintate în acelaşi termen Comisiei superioare de disciplină, care va hotărî şi
va comunica hotărârea luată reclamantului, pârâtului şi comisiei de disciplină a filialei.
Împotriva hotărârilor comisiilor de disciplină se pot face contestaţii astfel:
a) hotărârile comisiei de disciplină a filialei pot fi contestate de cei interesaţi, precum şi de
consiliul filialei la Comisia superioară de disciplină în termen de 30 de zile de la data comunicării
(pct. 43 din Regulamentul de organizare şi funcţionare).
În perioada de judecare a contestaţiei se suspendă aplicarea prevederilor hotărârii de
sancţionare.
49
În situaţia în care un membru al Corpului este sancţionat cu suspendarea dreptului de exercitare

a profesiei, perioada de suspendare va începe să curgă de la:
- expirarea perioadei de contestare, în cazul în care hotărârea nu a fost contestată;
- data pronunţării Comisiei superioare de disciplină pentru menţinerea hotărârii de suspendare,
în urma judecării contestaţiei.
Contestaţia se depune la comisia de disciplină a filialei, care o va trimite la Comisia superioară
de disciplină, în termen de 15 zile de la înregistrare, împreună cu dosarul cauzei, care va conţine şi
punctul de vedere documentat al comisiei de disciplină a filialei referitor la toate problemele care
fac obiectul contestaţiei.
Comisia superioară de disciplină analizează contestaţia, punctul de vedere al comisiei de
disciplină a filialei referitor la problemele contestate şi celelalte documente din dosarul cauzei şi
hotărăşte fie:
- respingerea contestaţiei şi menţinerea hotărârii comisiei de disciplină a filialei, dacă în
contestaţie nu au fost aduse elemente noi faţă de cele existente la dosar şi numai după ce, în urma
analizei dosarului, s-a ajuns la concluzia că în primă instanţă s-a ţinut seama de toate elementele
cuprinse în contestaţie; fie
- admiterea contestaţiei; în acest caz, se procedează la judecarea cauzei, respectându-se
procedurile prevăzute la pct. 23 - 33 de mai sus. După judecare se poate hotărî modificarea sau
anularea hotărârii comisiei de disciplină a filialei sau anularea acestei hotărâri, urmată de restituirea
cauzei pentru rejudecare de către comisia de disciplină a filialei, situaţie în care preşedintele
comisiei de disciplină va numi un alt raportor al cauzei şi un alt complet de judecată decât cel care
s-a pronunţat anterior.
Hotărârea Comisiei superioare de disciplină se comunică celui care a făcut contestaţia şi
comisiei de disciplină a filialei, în termen de 15 zile de la data adoptării;
b) hotărârile Comisiei superioare de disciplină pot fi contestate la Consiliul Superior în termen
de cel mult 15 zile lucrătoare de la luarea la cunoştinţă.
Contestaţia nu suspendă aplicarea hotărârii.
Consiliul Superior analizează în plenul său contestaţia şi dosarul cauzei, inclusive punctul de
vedere al Comisiei superioare de disciplină referitor la problemele contestate, şi se pronunţă fie
pentru respingerea contestaţiei şi menţinerea hotărârii Comisiei superioare de disciplină, fie pentru
admiterea contestaţiei şi restituirea cauzei spre rejudecare de către Comisia superioară de disciplină
într-un complet de 3 membri, alţii decât cei care s-au pronunţat anterior.
Hotărârile Consiliului Superior privind menţinerea sancţiunii aplicate, precum şi hotărârile
Comisiei superioare de disciplină pronunţate după rejudecare sunt definitive şi se comunică de către
preşedintele Comisiei superioare de disciplină celor interesaţi, în termen de 10 zile de la data
adoptării lor.
50
Toate actele care emană de la comisiile de disciplină sunt semnate de către preşedinţii comisiilor
respective sau de înlocuitorii desemnaţi de aceştia, iar hotărârile pronunţate se semnează de
preşedintele completului de judecată şi de ceilalţi membri ai acestuia, precum şi de secretarul
(referentul) comisiei de disciplină.
Bibliografie
1. Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor
autorizaţi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 08 ianuarie 2008, cu modificările
şi completările ulterioare.
2. Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din
România, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al C.E.C.C.A.R. nr. 1/1995, republicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12 august 2008, cu modificările şi completările ulterioare.
3. Regulamentul privind auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile, aprobat prin Hotărârea
Consiliului Superior al C.E.C.C.A.R. nr. 08/91/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
472 din 26 iunie 2008, cu modificările ulterioare.
4. Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor şi
Consiliul Superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, aprobat prin
Hotărârea Conferinței naționale nr. 07/58/2007, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25
din 13 ianuarie 2010.
5. Ana – Maria MĂLĂESCU, DEZVOLTAREA PROFESIEI CONTABILE ÎN ROMÂNIA ȘI
RECUNOAȘTEREA ACESTEIA PE PLAN INTERNAȚIONAL – Teză de doctorat, Universitatea din
Craiova, Facultatea De Economie și Administrarea Afacerilor, Şcoala Doctorală de Ştiinţe Economice,
Domeniul Contabilitate, Craiova, 2019
6. Melinda Timea FÜLÖP, Consideraţii privind aspectele eticii profesionale contabile – conflictul de
interese, Audit Financiar, nr. 6, Ed. CAFR, București, 2014
51

Curs 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lector univ. dr.

Contabilitatea şi Auditul Entităţilor

6.3. Derularea activității de monitorizare a conduitei şi performanţei profesioniştilor contabili

“Trăieşte prezentul învăţând din trecut şi investeşte în viitor” –

1.1. Profesia contabilă – o profesie reglementată

Profesia contabila cuprinde totalitatea activitatilor cu caracter economic care presupun

 şi sistemele disciplinare şi procedurile pentru cei care nu reuşesc să respecte

1.2. Rolul profesiei contabilile și al profesioniștilor contabili

Principalul scop al contabilității financiare este de a oferi informații utile managementului,

1.3. Necesitatea deținerii calității de membru al Corpului Experților Contabili

Potrivit Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

1.4. Organizarea şi funcţionarea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor

a) organizează examenul de admitere, efectuarea stagiului şi susţinerea examenului de

II. CALITATEA DE EXPERT CONTABIL ŞI CONTABIL

2.1. Rolul experților contabili și al contabililor autorizați în dezvoltarea

Experţi contabili şi contabili autorizaţi joacă un rol esenţial în dezvoltarea antreprenoriatului,

2.2 Dobândirea calității de expert contabil și contabil autorizat

2.2.1. Accesul la profesie

Accesul la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se face pe bază de examen de

a) are capacitate de exerciţiu deplină;

b) are studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei, Cercetării

Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de contabil autorizat persoana

a) are capacitate de exerciţiu deplină;

b) are studii medii cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;

La cerere, persoanele care au titlul de academician, profesorii şi conferenţiarii universitari,

2.2.2. Examenul de admitere

Disciplinele examenului de admitere la stagiu în vederea obţinerii calităţii de expert contabil şi

Certificatele de promovare a examenului de admitere la stagiu în vederea obţinerii calităţii de

2.2.3. Efectuarea stagiului

Stagiul are o durată de 3 (trei) ani.

b) două cadre didactice universitare;

III. LUCRĂRILE EXECUTATE ȘI MODALITĂȚILE DE

3.1. Lucrările executate de experţii contabili şi contabilii autorizaţi

a) organizează, conduce, ţine, verifică şi supraveghează contabilitatea, întocmeşte şi semnează

Prin ţinerea contabilităţii se înţelege înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economico-

b) acordă asistenţă de specialitate privind organizarea şi ţinerea contabilităţii;

c) efectuează analize şi evaluări economico-financiare în scop financiar-contabil, altele decât

d) efectuează expertize financiar-contabile, inclusiv expertize financiar-contabile cu

e) execută alte lucrări cu caracter financiar-contabil, inclusiv activităţi de evidenţă electronică

f) îndeplineşte, potrivit dispoziţiilor legale, atribuţiile prevăzute în mandatul de cenzor şi de

g) acordă asistenţa de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor;

h) asigură managementul financiar-contabil şi al performanţei economice;

i) asigură controlul intern de gestiune şi managementul riscurilor persoanelor juridice;

j) acordă consultanţă în gestiune financiară şi în contabilitate, prestează servicii specifice

3.2. Modalităţi de organizare a profesioniştilor contabili

În funcție de statutul juridic, profesioniștii contabili se impart în:

Societăţile comerciale de expertiză contabilă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să aibă ca obiect de activitate principal exercitarea profesiei de expert contabil, iar

b) majoritatea acţiunilor sau a părţilor sociale să fie deţinută de experţi contabili;

c) structura de administrare a societăţii, conform Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată,

e) modul de distribuire a beneficiilor şi de suportare a pierderilor să se facă potrivit

În vederea înregistrării societăţii la oficiul registrului comerţului, structura de administrare a

Societăţile comerciale de expertiză contabilă şi societăţile comerciale de contabilitate, membre

IV. DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII ȘI GARANTAREA

4.1. Stabilirea relațiilor profesioniștilor contabili și a societăților comerciale de

Relaţiile experţilor contabili, contabililor autorizaţi şi societăţilor comerciale de profil cu

cod fiscal nr.________________, cont bancar nr._______________________ deschis la

II. PREŢUL SERVICIILOR

Art. 16 - Împuternicitul acționează numai în baza instrucțiunilor primite de la Operator și va

4.2. Garantarea răspunderii civile privind activitatea desfășurată

Răspunderea civilă a experților contabili și contabililor autorizați pentru prejudiciile

Corpului, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate sau de cuantumul total al prejudiciilor

 membri activi persoane fizice care au calitatea de expert contabil/contabil

4.3. Publicitatea profesioniștilor contabili

cod fiscal nr., cont bancar nr._______ deschis la