Cuprins

1.Repere geografice generale...................................................................................................1

2. Incadrarea in tipologia statala conform criteriilor de clasificare............................................1
2.1 Cadrul natural...................................................................................................................1
Zona climatica.....................................................................................................................1
Hidrografia..........................................................................................................................2
2.2 Criteriul politic administrative..........................................................................................2
3.Resurse....................................................................................................................................4
3.1 Resursele naturale.............................................................................................................4
3.2 Resursele umane...............................................................................................................4

Dialectele (limbile) chinezeti.....................................................................................5

4. Agricultura..............................................................................................................................6
5. Industria..................................................................................................................................7
Principalele ramuri si subramuri industriale...........................................................................7
Centre industriale....................................................................................................................7
6. Transporturile.........................................................................................................................8
7. Zonele turistice.......................................................................................................................8
8. Concluzii................................................................................................................................8
Bibliografie................................................................................................................................9

1.Repere geografice generale

China este situata in regiunea Asia de Est si de Sud-Est. Este o tara de dimensiuni
continentale, suprafata sa de 9.596.961 km2, fiind egala cu cea a Europei. Este a treia tara din
lume ca intindere. O treime din granitele sale sunt marine, China avand litoral la Marea
Galbena, Marea Chinei de Est si Marea Chinei de Sud. Restul frontierelor sunt terestre. China
se invecineaza la nord cu Rusia, Kazahstan si Kirghistan, in vest cu Tadjikistan, Afganistan si
Pakistan, in sud-vest cu India, Nepal si Bhutan, in Sud cu Myanmar, Laos si Vietnam, iar in
est cu Coreea de Nord.
Republica Populara Chineza este natiunea cea mai numeroasa din lume cu peste 1,17
miliarde de cetateni, aproape un sfert din totalul populatiei globului. Populatia nu este egal
raspandita pe teritoriul tarii, si astfel exista regiuni cu densitati extrem de mari, in Campia
Chinei de Est, de 1000 loc./km2 si regiuni cu densitati mici in vest si nord si foarte mici in
podisul Tibet, de sub 2 loc./km2

2. Incadrarea in tipologia statala conform criteriilor de clasificare

2.1 Cadrul natural
Zona climatica
Clima este influentata de asezare si relief. In partea vestica, in deserturi si pe
podisurile inalte, este o clima continental arida, cu diferente mari de temperatura de la iarna
la vara. In est este climat continental umeda. In regiunile montane inalte, clima este alpina, cu
ierni lungi si aspre. In partile sudice intalnim clima musonica, tropicala si subtropicala. Cea
mai mare parte a teritoriului Chinei apartine climatului temperat-continental, in deserturile
Takli Makan, Jungaria si Gobi, clima are caracter desertic, iar in regiunile muntoase din vest
clima este etajata. Sudul si sud-estul Chinei apartin climei tropical-musonica, in aceasta zona
fiind frecvente taifunurile. Estul Chinei are o clima temperata, cu ploi musonice puternice in
timpul verii. Centrul si S-V, au o clima continentala cu veri calde, ierni reci si secetoase.

Hidrografia

Clima si relieful influenteaza reteaua hidrografica . fluviile Chinei sunt printre cele
mai mari din Asia. Cele mai cunoscute fiind : Huanghe, Changjiang, Xijang. Pe teritoriul
Chinei se gasesc sisteme hidrografice uriase, dar si intinse regiuni areice sau endoreice.
Principalele fluvii sunt Changjiang (Fluviul Albastru) de 6300km si Huang He (Fluviul
Galben) de 5000km. In China se gasesc si izvoarele fluviilor Indus, Brahmaputra si Mekong.
Lacurile chineze sunt putin intinse, cele mai mari fiind cele sarate din centrul si nord-vestul
tarii. Clima si relieful influenteaza reteaua hidrografica fluviile Chinei sunt printre cele mai
mari din Asia. Cele mai cunoscute fiind Huanghe, Changjiang, Xijang.

2.2 Criteriul politic administrative

Republica Popular Chinez este o ar socialist, cu dictatur popular-democratic,

condus de clasa muncitoare i bazat pe aliana dintre muncitori i rani . Socialismul
reprezint sistemul de baz al rii.
Constituia este legea fundamental a Chinei. Ea cuprinde principiile de baz ale
sistemului social i ale sistemului de stat, ale structurilor i sferelor de activitate ale
instituiilor guvernamentale, precum i drepturile i obligaiile elementare ale cetenilor.
Constituia prevede care sunt drapelul naional, imnul de stat i capitala. Ea dispune de cea
mai mare putere juridic, fiind baza tuturor celorlalte legi i regulamente. Nici un act
normativ nu are voie s contravin prevederilor Constituiei.
Programul comun al Conferinei Consultative Politice Populare din China, program
al Frontului Unit Democratic Popular din ara noastr, a fost adoptat la prima sesiune n plen
a Conferinei Consultative Politice Populare i promulgat la 29 septembrie 1949. nainte de
promulgarea n 1954 a Constituiei, acest program a jucat rolul de constituie provizorie.

Dup crearea la 1 octombrie 1949 a Republicii Populare Chineze, au fost promulgate

n 1954, 1975, 1978 i respectiv, n 1982 4 variante ale constituiei.
Actuala constituie a fost aprobat n cea de-a 5-a sesiune a celei de-a 5-a legislaturi a
Adunrii Naionale a Reprezentanilor Poporului i a intrat n vigoare la 4 decembrie 1982.
Aceasta a meninut i a dezvoltat principiile de baz cuprinse n varianta din 1954, a sintetizat
experiena acumulat n procesul de dezvoltare a socialismului din ara noastr, a asimilat
experiena altor ri, fiind o lege fundamental cu specific chinez i adaptabil cerinelor
construciei de modernizare socialist din ara noastr. n constituie sunt stipulate sistemul
politic i cel economic din ara noastr, drepturile i obligaiile cetenilor, structurile
aparatului administrativ al statului i atribuiile acestora, obiectivele de perspectiv ale
statului i altele. Cele 4 principii, reforma i deschiderea sunt considerate drept orientri de
baz pentru poporul chinez. Se subliniaz c nici o organizaie sau persoan nu are voie s
ncalce prevederile constituiei.
Partidele democratice din China nu sunt de opoziie, ci particip la luarea deciziilor.
Ele sunt consultate pentru elaborarea politicilor de importan major, stabilirea candidailor
la funciile importante i particip la gestionarea problemelor importante ale statului, la
elaborarea i implementarea politicilor i a legilor.
nainte de luarea deciziilor importante cu privire la destinul rii i la viaa poporului, Partidul
Comunist ascult prerile i propunerile partidelor democratice, dar i pe ale persoanelor care
nu fac parte din nici un partid. Ele ocup o anumit pondere n componena Adunrii
Naionale, a adunrilor populare de la diferite niveluri i a comisiilor speciale, fapt care le
permite s participe la viaa politic a statului i s joace rol de supraveghere. Ele ocup, de
asemenea, o anumit pondere n componena Conferinei Consultative Politice Populare (for
consultativ) . n autoritile de la diferite niveluri exist reprezentani ai partidelor
democratice i ai persoanelor care nu sunt membre ale nici unui partid.

3.Resurse
3.1 Resursele naturale

Resursele naturale ale Chinei sunt numeroase si variate. Este cel mai mare producator
mondial de carbuni, minereu de fier si staniu si un important producator de petrol, minereuri
neferoase, aur, sare, fosfati naturali s.a.Folosind marile resurse de carbuni, China si-a
dezvoltat o puternica baza energetica. Este prima producatoare mondiala de carbuni. Dei
rezervele de petrol sunt modeste, China trebuie s extrag din propriile resurse cantiti
importante de petrol pentru a susine dezvoltarea economic a rii.
3.2 Resursele umane

China este ara cu cea mai mare populaie din lume, la nivelul anului 2003, avnd un
total de 1 292 270 000 de locuitori, ceea ce nseamn o cincime din populaia global.
Densitatea populaiei este mare, cu 135 locuitori pe km, ns distribuit neuniform; cele mai
dense arii populate sunt n est, unde sunt mai mult de 400 de locuitori pe km, n ariile
centrale, mai mult de 200, iar cel mai puin populate sunt platourile din vest cu mai puin de
10 locuitori pe km.
Din rezultatele recensmntului din anul 2000 desprindem concluzia unui echilibru
demografic pe sexe, i o aplanare a discrepantei istorice urban-rural. n ciuda creterii
nivelului de trai i a urbanizrii din ce n ce mai accentuate, din acest punct de vedere China
rmne nc n urma celorlalte mari puteri industriale. Structura populaiei pe categorii de
vrst poate reprezenta un motiv de sperana n ceea ce privete dezvoltarea viitoare a statului
chinez, dei din punct de vedere sociologic i China este considerata un stat cu populaie n
curs de mbtrnire; populaia mbtrnit reprezint doar 7-8% din cea totala, fata de o
medie de 16-18% din totalul populaiei n unele tari europene importante ( 18,6% Italia,
cca. 20% Germania, 16% Marea Britanie, 16,3% Frana ).
Volumul populaiei a evoluat de la aproximativ 541,67 milioane n 1949 (momentul fondrii
Republicii Populare Chineze) la 806,71 milioane n 1969. n anii 1970, China a nceput

implementarea unor politici de planificare familial pentru a controla creterea populaiei

care a determinat descreterea ratei natalitii.
Pn la sfritul anului 2003, rata natalitii era de 12,41/ 1000 de locuitori cu o rat a
mortalitii de 6,4/ 1000 de locuitori, avnd o rat de cretere natural de 6,01/ 1000 de
locuitori.
Conform unei prognoze pe perioada 2001-2005, scopul este ca media anual a ratei de
cretere natural s nu depeasc 9/1 000 de locuitori, iar populaia la nivelul anului 2005 s
fie sub 1,33 miliarde locuitori. Pn n 2010, se estimeaz c populaia Chinei nu va depi
1,4 miliarde de locuitori.
Sperana medie de via era n 2002 de 71,8 ani.
Politicile de planificare familial au ca linii definitorii mariajele trzii i aducerea pe
lume de copii la o vrst naintat, pentru a garanta un numr redus de copii, dar sntoi; se
dorete ajungerea la situaia n care fiecare cuplu s aib un singur copil.
China este o naiune multi-etnic cu 56 de grupuri etnice. Majoritatea populaiei face
parte din grupul etnic Han (91% din populaia total ). Minoritile naionale care au o
populaie de peste un milion de locuitori sunt Zhuang (16,179 milioane), Manchu, Hui,
Miao, Yi, Uygur, Tujia, Mongolian, Tibetan, Bouyei, Donc, Yao, Coreean, Bai, Hani, Li,
Kazak i Dai, n total 18 grupuri etnice.
China practic un sistem de autonomie regional etnic. n acele zone n care
minoritile naionale convieuiesc n comuniti compacte, sunt stabilite agenii autonome de
auto-guvernare sub conducerea central a statului.
Limba oficiala este chineza sau mandarina, fiind nsoit i de alte limbi precum: Yue,Wu,
Minbei, Minnan, Xiang, Gan,etc.Scrierea ntalnit este cea cu pictograme.

Dialectele (limbile) chinezeti

Mandarin - baza limbii literare moderne - 836 milioane vorbitori

anhaiez (Wu) - 77 milioane vorbitori
Cantonez - 77 milioane vorbitori
Taivanez (Min) - 60 milioane vorbitori
5

Jin - 45 milioane vorbitori

Xiang - 36 milioane vorbitori

Haca - 34 milioane vorbitori
Gan - 31 milioane vorbitori
Hui - 3,2 milioane vorbitori
Pingua (apropiat de cantonez) - 2 milioane vorbitori
Din punctul de vedere al libertatilor economice, China este un stat aflat mult in urma
tarilor emergente foste comuniste din Europa centrala si de Vest, dar si mult in urma
Federatiei Ruse.
Pe baza evolutiei pietei monetare si a ratelor de crestere din 2005, economistii
calculeaza ca, intre timp, China a urcat pe pozitia a patra, inaintea Frantei si a Marii Britanii,
fiind devansata doar de Statele Unite, Japonia si Germania. NBS a anuntat ca reevaluarea
reflecta imbunatatirea informatiilor din sectorul serviciilor si a celor referitoare la firmele
private, colectate prin intermediul unui sondaj derulat pe parcursul unui an, la care au
participat 13 milioane de operatori de interviuri - unul la fiecare 100 de persoane.
Noile estimari arata ca Produsul Intern Brut (PIB) a totalizat, anul trecut, 15,99
trilioane yuani, cu 16,8% mai mult decat aratau datele initiale.
Sectorul de servicii ocupa 93% din aceasta cercetare si asigura 40,7% din economia
Chinei, fata de 31,9% cat era anterior, conform NBS. Sectorul industrial participa la
alcatuirea PIB cu 46,2%, fata de 52,9%, iar sectorul agricol inregistreaza de asemenea o
scadere la 13,1%, fata de 15,2% cat se inregistra anterior.
Utilizand cursul de schimb valutar de la sfarsitul anului 2004, de 8,276 yuani pentru un dolar,
PIB-ul ajunge la 1.930 miliarde dolari, comparativ cu cel al Italiei, de 1.670 miliarde dolari,
potrivit datelor Bancii Mondiale.

4. Agricultura

China are o suprafa de uscat de 9.600.000 kmp, terenurile cultivate ocupa o zecime
din suprafata tarii, dar mai mult de jumatate din acestea, peste 55 de mil. de hectare sunt
7

irigate. China ocupand primul loc pe glob la suprafete irigate. A devenit cel mai mare
producator mondial de cereale, ocupand primul loc la orez (cultivat in partea centrala si
sudica) si grau (cultivat in nordul si nord-estul tarii). China produce de asemenea bumbac si
cartofi, ceai, canepa, fructe. Pe suprafete mari se cultiva vita de vie, arbori de cafea si de
cacao, trestie de zahar. Aceasta tara inregistreaza recorduri si in domeniul cresterii animalelor,
astfel, ocupa locul 1 pe glob la cresterea de porcine,indeosebi in Campia Chinei de Est, locul
2 la cresterea de ovine si locul 4 la bovine; in regiunile mai inalte se cresc cai si vaci. In sudul
si estul tarii se practica cresterea viermilor de matase, China ocupa locul 1 la productia de
matase. La pescuit, ocupa primul loc, depasind Japonia si Rusia.

5. Industria
Principalele ramuri si subramuri industriale
China a devenit al doilea producator mondial de energie electrica; este un mare
producator de fonta si otel, masini si utilaje: masini agricole, locomotive, autocamioane, nave
fluviale si maritime, aparatura electronica si electrotehnica, sateliti artificiali si rachete
cosmice. China este cel mai mare producator mondial de televizoare, biciclete si jucarii. Alte
produse ale industriei prelucratoare chineze sunt: produsele chimice si petrochimice, textile
pe baza de matase naturala si bumbac, ciment si produse alimentare. Traditiile mestesugaresti
pastrate pana astazi sunt brodatul pe matase, ceramica, portelanul, sticlaria artistica, sculptura
in fildes si jad, confectionarea de articole din lemn si bronz.
Centre industriale
Agricultura-Orez (Wujiang Gaoyou) Zahr (Yunnan) Roii (Zibo)
Materiale de constructii- Zidrie (Xiamen) Becuri (Guzhen Yuyao) Robinete (Shuikou
Nan'an)
Auto- Motociclete (Chongqing Taizhou) Anvelope (Shaoxing) Auto (Changchun Yangzhou
Shenyang).
Electronice-Componente electronice (Wujiang Xiaolan Xishan) Circuite integrate (Shenzhen
Humen Zhangjiang) Senzori (Kunshan).

6. Transporturile

Un rol important n traficul de persoane i mrfuri l are transportul feroviar.

Densitatea cilor ferate (n lung. de peste 50000 km) este mai mare n Est, acolo unde reeaua
urban i rural este mai dens. Pentru a valorifica resursele din anumite zone mai izolate,
reeaua a fost completat cu noi linii: Beijing-Erenho ; Beijing-Urumqi sau Chengdu-Baogi.
Cele mai mari magistrale feroviare sunt: Harbin-Changhun-Shenyang-Guangzhou, BeijingShanghai; Beijing-Zhengzhou-Wuhan-Guangzhou s.a.
Reeaua de ci rutiere depete 750.000 km. Cele mai noi ci rutiere construite sunt:
Gartok-Kashi i Lhasa-Yaan. Lungimea cilor navigabile interne depete 150.000 km, cele
mai importante fiind: Chang Jiang, Huang He, Marele Canal n lung. de peste 1.700 km care
leag oraele Guangzhou i Beijing. La acestea se adaug cei peste 14.000 km de rm unde
se practic un intens cabotaj. Cele mai mari porturi sunt Shanghai, Guangzhou i Harbin.

7. Zonele turistice

Principalele atractii turistice ale Chinei sunt atat naturale, cat si cultural-istorice, intre
care: capitala cu "Orasul interzis", Marele Zid Chinezesc, grotele Yun'gang, ce adapostesc
statuile lui Buddha, vechile orase Chengde, Jinan, Xi'an, bogate in monumente, orasul tibetan
Lhasa, important centru religios, Muntii Himalaya, peisaje si fenomene ale naturii: "paduri de
piatra" si "de lut", cascade.

8. Concluzii
China reprezint o ar ntins i populat ca un continent, o putere economic i
militar n ascensiune, o societate n plin transformare. n China coabiteaz comunismul i
capitalismul, este printre primele 10 tari exportatoare

Bibliografie
http://www.athenian-legacy.com/2011/05/pozitie-geografica-teritoriu-si-populatie/
www.scribd.com
http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Popular_Chinez
Editura Litera;, ed (2009). Marea enciclopedie - statele lumii, vol. 4: Asia de Est, de Sud-Est
i de Sud.
http://www.acum.tv/articol/18862/

10