Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Acoperisuri Si Invelitori
Acoperisuri Si Invelitori
5.1.
Generalitati
structura de rezistenta;
nvelitoarea;
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Panta [cm/m]
uzuala
maxima
20
25 ... 45
vertical
5 ... 25
30
2
1,5
1,5
3 ...7
2 ... 5
2 ... 4
20
7
5
20
40 ... 70
150
60
45
70 ... 90
55 ... 70
275
275
45
35
55
25
50 ... 70
45 ... 70
56 ... 70
30 ... 50
120
120
120
70
45
35
50 ... 70
45 ... 60
vertical
vertical
45
35
55 ... 70
45 ... 70
vertical
vertical
25
26 ... 80
vertical
8.
9.
10.
11.
12.
13.
12
13 ... 30
vertical
15
30 ... 60
vertical
7
40
12
15 ... 40
55 ... 275
15 ... 40
vertical
vertical
vertical
10
15 ... 40
vertical
30
31 ... 100
vertical
60
50
60
70 ... 180
60 ... 110
80 ... 120
vertical
vertical
275
DETALIU C
DETALIU A
Sarpanta pe scaune
Legenda :
a plan;
b sectiunetransversala.
1 cosoroaba;
2 pana;
3 caprior;
4 pop;
5 contrafisa;
6 talpa;
7 cleste;
8 asteriala;
10
9 sipca;
10 nvelitoare.
B. Sarpante cu descarcare
pe ziduri transversale.
11
12
13
A. Ferma din
lemn.
A. Nod de creasta
Legenda:
1 azbociment ondulat;
2 creasta cu azbociment;
3 lacrimar din azbociment;
14
B. Nod de streasina
Fig. 5.6. Dispunerea termoizolatiei sub nvelitoare.
15
terasa circulabila
11
daleprefabricate
16
17
18
19
20
mecanice, uzura, radiatie solara etc. Alegerea lui este conditionata si de tipul
terasei (circulabila sau necirculabila). De fiecare data natura materialelor de
protectie va fi n concordanta cu cerintele pe care le implica modul de
exploatare al terasei. Astfel, la terasele necirculabile, cu acces pentru
ntretinere, protectia frecvent folosita este sub forma unui strat de nisip grauntos
sau pietris margaritar. Terasele circulabile sunt protejate cu placi sau dale din
beton, simplu finisate sau mozaicate, asezate pe un strat de nisip care sa
permita evacuarea apei infiltrate spre gurile de scurgere.
Prezenta stratului de protectie micsoreaza suprancalzirea acoperisului
datorita radiatiei solare si diminueaza mbatrnirea hidroizolatiei datorita
volatilizarii uleiurilor din bitum. Cresterea excesiva a temperaturii suprafetei
exterioare a acoperisului se poate micsora, atunci cnd destinatia o permite si
prin folosirea unor nvelitori autoprotejate care reflecta n mare masura
radiatiile solare din timpul verii. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul unui
produs numit tbal, mai sus prezentat.
Eficienta materialelor reflectante se micsoreaza odata cu oxidarea foilor
metalice sau prin acoperirea lor cu praf. De aceea, n tarile cu clima tropicala se
adopta solutii cu o eficienta sporita, din acest punct de vedere, obtinute prin
stropire sau ventilare, mergndu-se uneori pna la amenajarea pe terasa a unor
bazine de apa sau spatii plantate. Ultimele doua variante impun conditii severe
la adoptarea si realizarea hidroizolatiilor.
i. Lucrarile accesorii legate de functionalitatea complexa a
acoperisurilor terasa se refera la protectia spre exterior si la rosturi a straturilor
terasei, precum si la colectarea si ndepartarea apelor. Primele elemente au fost
analizate n capitolul Pereti fiind dispuse n prelungirea lor si considerate ca
elemente constructive ale acestora.
n raport cu sistemul de scurgere al apelor distingem:
- acoperisuri terasa cu scurgere spre exterior, prin jgheaburi si burlane,
ntlnite la cladirile cu un numar redus de niveluri;
- acoperisuri terasa cu scurgere spre interior, cnd pantele de scurgere si
doliile colectoare sunt orientate spre partea centrala.
Sunt recomandate pentru cladiri cu mai multe niveluri, iar tuburile de scurgere
(din fonta sau material plastic) sunt scoase prin spatii cu folosinta limitata, fiind
legate de elementele portante ale cladirii.
S-a mentionat ca terasele fac parte din categoria acoperisurilor calde. n
sezonul rece cmpul de temperatura nu este uniform, fiind mai ridicat n partea
centrala si mai scazut spre perimetrul exterior. n perioadele cu temperaturi
pozitive, topirea are loc de la interior spre exterior, astfel ca, gurile de scurgere
21
22
23
24
(5.1)
n care :
iar
unde:
v reprezinta viteza vntului pentru zona respectiva;
c coeficientul aerodinamic;
h diferenta de nivel ntre orificiu de intrare si evacuare;
i greutatea specifica a aerului la intrarea n canal;
e - greutatea specifica a aerului la evacuarea n atmosfera.
Aceasta diferenta de presiune se consuma pentru a nvinge rezistentele care
apar la trecerea aerului prin canale:
(5.2)
n care:
,
unde vs este viteza aerului n sectiunea
curenta a canalului, iar i sunt coeficientii de rezistenta la trecerea aerului n
lungul canalului de ventilare (intrare, evacuare, coturi, zona curenta).
Din relatia (5.2) se poate determina viteza de miscare a aerului sau cnd
aceasta este impusa se poate determina naltimea h.
La trecerea aerului prin canale, temperatura lui creste pna la o valoare
stationara ts, de care depinde si capacitatea de acumulare treptata a vaporilor
de apa, pe care apoi i scoate n atmosfera.
Valoarea temperaturii n lungul canalului rezulta dintr-o ecuatie de bilant:
(5.3)
n care dQ1 este fluxul de caldura provenit de la aerul interior, dQ2 este fluxul
transmis n atmosfera prin straturile de deasupra canalului, iar dQ3 reprezinta
fluxul ce se deplaseaza n sensul miscarii aerului din spatiul ventilat.
25
(5.4)
adica presiunea efectiva a vaporilor de apa sa fie n orice punct mai mica dect
cea de saturatie corespunzatoare temperaturii ts.
Acest lucru se poate regla prin:
-
26
ACOPERISURI PLANTATE
Acoperisul - cea de-a cincea fatada - joaca un important, dar totusi deseori
neglijat, rol, in intretinerea energiei unei cladiri. In multe cazuri tine cont de
intreaga zona de exterior a unei cladiri si deasupra acesteia, acoperisul este
partea care este cea mai expusa spre soare. O tehnica mult utilizata in
constructia ecologica este aplicarea unui acoperis plantat. Alaturi de
caracteristicile tehnice se pare ca 24224t195y in acesta alegere, caracterul
natural joaca un rol. De cand este o modalitate mai buna de a integra cladirea
in natura prin permiterea acesteia de a creste?
Un acoperis plantat consta in
principal din urmatoarele
componente:
Nu un dig - un acoperis!
27
ACOPERISURI PLANTATE
Acoperisul - cea de-a cincea fatada - joaca un important, dar totusi deseori
neglijat, rol, in intretinerea energiei unei cladiri. In multe cazuri tine cont de
intreaga zona de exterior a unei cladiri si deasupra acesteia, acoperisul este
partea care este cea mai expusa spre soare. O tehnica mult utilizata in
constructia ecologica este aplicarea unui acoperis plantat. Alaturi de
caracteristicile tehnice se pare ca 24224t195y in acesta alegere, caracterul
natural joaca un rol. De cand este o modalitate mai buna de a integra cladirea
in natura prin permiterea acesteia de a creste?
Un acoperis plantat consta in principal din urmatoarele componente:
-Cresterea plantelor in plus; seminte, muschi, iarba, in functie de grosimea
substratului intins, chiar si copaci mici.
-Stratul intins; material organic, uneori completat de material organic sau chiar
artificial in care cresc plantele.
-o membrana filtru de trecere a apei care separa substratul de suprafata de
celelalte substraturi.
-drenajul - elemente sau materiale.
-alunecarea - suprafete de protectie, o radacina care sa stopeze alunecarea si sa
28
Nu un dig - un acoperis!
29
30