Istoria Romanilor Pe Intelesul Tuturor

Virgil VASILESCU
Istoria romnilor
pe \n]elesul tuturor
Biserica rupestr` Cet`]uia Negru Vod`
|n dar, tetraevanghelierul
Mn`stirea Curtea de Arge[
la 1900 de ani
Ne-ai dat lumina [i c`ldura Soarelui,

ne-ai dat din plin t`ria Focului;
ne-ai dat sfin]enia Apei
[i bog`]ia P`mntului!
Las`-ne, Doamne,
[i NEMURIREA!
OMAGIU
marelui preot [i rege
DECEBAL
M`n`stirea Cozia,
ctitoria voievodului
Mircea cel B`trn
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Capitolul I EPOCA PIETREI

Lec]ia 1
Oamenii dinti
u trecut foarte multe milenii de
A
cnd, ca prin minune, din rndul
tuturor vie]uitoarelor p`mntului s-a
desprins un neam care s-a ridicat \n dou`
picioare [i a dat \ntrebuin]are minilor.
Acesta trìa din cules, alegea fructe, semin]e, frunze, flori, se hr`nea cu tulpini
[i r`d`cini. |ncepea Evul Timpuriu al
omenirii.
|nc` din timpuri \ndep`rtate, aceste fiin]e au dovedit prin faptele lor c` judec` [i
gndesc. Se \n]elegeau prin semne [i prin sunete rostite. Se
comportau altfel fa]` de celelalte vie]uitoare [i erau spornice
\n culesul hranei. Aceste ciudate fiin]e trìau \n ceat`, \n
crdul lor de hominide [i ]ipau \n semn de alarm` cnd erau
atacate de alte vie]uitoare. Se ap`rau cu pietre, bolovani, cu
be]e, cu tot ce puteau ]ine \n mn`. Fiecare ceat` avea ]inutul
ei de unde-[i aduna bunurile necesare traiului [i nu permitea
altor cete s` le adune roadele p`mntului pe care \l st`pneau. Ceata culeg`torilor de toate vrstele dormea unde o
prindea seara [i se ferea de ploi, de ar[ite ascunzndu-se \n
desi[ul p`durilor. Zilele \nsorite [i nop]ile calde asigurau oamenilor dinti o via]` lipsit` de griji.
Lec]ia 2
Ad`postirea
o lung` perioad` de timp frumos a ap`rut un val de

Dup`
geruri cumplite, cu viscole [i z`pezi. Plantele care asigu-
rau hrana oamenilor [i toate animalele obi[nuite cu zile

calde, \nsorite au pierit sub troienile de z`pad` [i ghea]`. Au
r`mas plantele adaptate care s-au obi[nuit cu ierni lungi [i
veri r`coroase, precum [i animalele venite din ]inuturile reci
ale nordului. Oamenii s-au ad`postit \n pe[terile mun]ilor,
acolo unde aceste grote erau \n apropiere. Doar cei care au
g`sit ad`post au r`mas \n via]`. Mun]ii Carpa]i au salvat \n
pe[terile lor o mul]ime de oameni [i astfel ace[tia [i-au continuat cursul vie]ii pe acelea[i ]inuturi.
Omul dinti
Cum au ap`rut oamenii dinti?

Cu ce se hr`neau?
Unde dormeau?
Locuin]` rupestr`. Baia-de-Fier, Gorj
Gerul a \mpins oamenii \n pe[terile mun]ilor [i foamea i-a

scos din adncuri, i-a scos \n z`pad`. Au fost nevoi]i s`-[i
acopere corpul cu mai multe piei de animale vnate ca s`
poat` ie[i dup` hran`. |n aceste \mprejur`ri b`rba]ii au devenit iscusi]i vn`tori [i pescuitori; ei au asigurat hrana celorlal]i r`ma[i \n ad`postul de piatr`. Atunci a fost adus` carnea
\n hrana zilnic`.
7
Istoria romnilor
Istoria romnilor
{i-au creat unelte din lemn, din piatr`, din os [i corn, cu tì[uri [i ascu]i[uri necesare str`duin]elor pentru
supravie]uire. B`rba]ii [i-au f`cut
l`nci, arcuri, harpoane, iar femeile,
copiii [i b`trnii foloseau s`p`ligi
pentru scoaterea r`d`cinilor bune
pentru hran`.
Cioplitor lucrat din piatr` Valea Mozacului (anii 750.000)
Pentru asigurarea c`ldurii necesare, oamenii

vechimii \ndep`rtate \nc`lzeau \nc`perea grotelor cu foc permanent
\ntre]inut cu lemne. Focul a fost luat din arborii
aprin[i de tr`snete.
Lec]ia 3
Modul de trai
al omului de grot`
a hrana ob]inut` din cules [i-a adùgat carnea de vnat,

L
iar la foc [i-a preg`tit bucatele. |nc`perile mici, limitate,
ale grotelor au permis alc`tuirea familie. Aici s-a format un
grup unit, s-a format comunitatea de vatr`. Acest grup era

condus de femeia cea mai energic`, fiindc` aceasta avea toat` grija familiei, ca so]ie, mam`, bunic`, \n timp ce b`rbatulvn`tor pleca pentru mult` vreme ca s` procure hrana necesar` tuturor.
|n aceast` comunitate de vatr` s-au dezvoltat vorbirea, graiul, fiindc` numai
astfel membrii familiei se puteau \n]elege
\ntre ei. Au pus nume la fiin]e, la lucruri,
au numit faptele \mplinite \n str`duin]ele
pentru existen]`.
Arca[ la vn`toare
Str`pung`tor lucrat din os Valea lui Grùnceanu (anii 1.400.000)
|n num`rul lor mare de grote, Carpa]ii au ocrotit \n acele

vremuri grele o numeroas` popula]ie de supravie]uitori
veni]i din vremuri mai bune.
Ce importan]` au avut Carpa]ii \n via]a omului str`vechi?
Ce m`suri grabnice de supravie]uire a luat
acesta?
|n momentele grele au privit spre soare [i au cerut ajutor for]elor atotputernice. De atunci, din
jurul vetrei focului, au r`mas cu credin]a c` o
for]` \i ajut` cnd se roag`.
Semne spiralice sculptate Strachina-Dorohoi,
anii 15.000 E.T.
Pentru a se \n]elege cu puterea nev`zut` au \ncrustat cteva semne care s` fie \n]elese de Atotputernicul. Au folosit un praf ro[u \n \nc`pere [i
au sculptat [apte semne cu care s` se poat` face
\n]elese mai bine rug`ciunile lor.
Semne unghiulare Dubova-Mehedin]i, anii 10.650 E.T.
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Cu aceste semne nepieritoare au \mpodobit bunurile \n toate

veacurile ce au urmat.
Acest grup mare cuprindea

mai multe comunit`]i de vatr`. El era st`pn peste multe dealuri [i vì, peste ]inuturile care-i asigurau cele
necesare traiului. Era condus de cel mai priceput dintre ei.
|n acest mod de via]`, oamenii de grot` au parcurs epoca

veche a pietrei cioplite, au venit de la \nceputuri pn` \n al
X-lea mileniu pe acela[i fir ne\ntrerupt al existen]ei lor.
Primele semne grafice
create de omul str`vechi
Numi]i marile \nf`ptuiri ale omului de grot`.

Enumera]i semnele create [i folosite de oamenii str`vechi.
Lec]ia 4
Familii unite
epoca veche a pietrei cioplite fiecare familie avea pn` la

|nzece-cincisprezece
copii. Ace[tia, la rndul lor, cre[teau,
sporeau comunitatea de vatr` pn` cnd \nc`perea locuin]ei

devenea ne\nc`p`toare. Noile genera]ii \[i formau [i ele
familii proprii \n alte locuri din apropiere [i astfel se l`rgea
teritoriul care producea hran`, care asigura culesul [i vn`toarea, necesare traiului zilnic.
Pentru c` animalele apreciate pentru carnea lor erau puternice [i periculoase, vn`torii se uneau \n grupuri ca s`
poat` prinde prada cùtat`. H`r]uiau animalul pn` \l oboseau, \l \ndreptau spre h`]i[uri [i pr`p`stii, apoi \l atacau cu
l`nciile. Vn`torii grupa]i s-au \mprietenit \ntre ei, s-au
\mprietenit [i familiile lor formnd astfel comunitatea de
gint`.
10
Perechea de la Por]ile-de-Fier (anii 10.000, E.T.)

reconstituire de Irina [i Cantemir R[cu]ia
Vnatul sau produsele culese le \mp`r]eau \ntre to]i membrii comunit`]ii. Se

legau noi prietenii, petreceau cu ocazia
form`rii familiilor tinere, se ajutau reciproc pentru ie[irea din situa]ii grele. Comunitatea de vatr` asculta de sfaturile
celui mai \n]elept din familie, iar \n]elep]ii
familiilor alc`tuiau grupul conduc`tor al
comunit`]ii de gint`.
|n epoca pietrei erau
bine cunoscute aceste
dou` trepte mult apreciate: comunitatea de vatr` [i comunitatea de gint`.
|n acele vremuri \ndep`rtate, omul a ie[it din grot` \n
locuin]a de suprafa]` [i [i-a construit cas` pe sol, aproape de
sursele de hran`.
Amulet` din os Cuina Turcului
Mehedin]i (10.650 E.T.)
Ce se \n]elege prin comunitatea de vatr`?

Dar prin comunitatea de gint`?
11
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Lec]ia 5
Dou` mari descoperiri

mblnzirea animalelor [i cultivarea plantelor au fost deter|minate
de dorin]a omului de a ob]ine roade ct mai bogate.
Cinele a fost primul animal

\mblnzit. Lupul fl`mnd s-a
apropiat de cas`, de cel care ia dat mncare [i astfel s-au
\mprietenit, primul devenind
paznicul celuilalt.
Pictur` (5.000 E.T.)
Apoi au fost aduse lng` cas` oaia pentru lna, laptele [i

carnea ei, porcul, vaca [i calul. Toate erau crescute cu grij`
pentru produc]ia bunurilor necesare traiului fiec`rui gospodar.
Omul, iscoditor fiind, s-a hot`rt s`-[i apropie [i plantele
trebuitoare, s` le \ngrijeasc` bine, ca s` le sporeasc` rodul.
Plantele, pe care le culegea de obicei, le-a crescut \n condi]ii
mai bune [i rodul acestora a fost mai mare. Astfel, a format
planta]ii de pomi, a cultivat grul, orzul, lintea, meiul, a
cultivat cnepa necesar` ]es`turilor, a r`sucit fire din fibrele
plantelor selec]ionate.
{i plantele, ca [i animalele au r`spl`tit din
plin munca omului. Selec]ionarea [i cre[terea plantelor alese pentru rodul lor bogat a
devenit o ocupa]ie principal`, tot att de
important` ca preocuparea tuturor pentru
\mblnzirea [i \ngrijirea animalelor.
A[a a \nceput agricultura.
Astfel \n epoca de piatr` s-au alc`tuit dou` importante

12
\ndeletniciri: agricultura [i cre[terea animalelor. Acestea au

dat un suflu nou civiliza]iei omului str`vechi.
Care au fost primele animale \mblnzite?
Dar primele plante cultivate cu grij`?
Cnd s-a \nfiin]at agricultura? Dar me[te[ugul cre[terii animalelor?
Lec]ia 6
Credin]ele
sfr[itul epocii de piatr`, oamenii credeau \n ajutorul

Lafor]elor
atotputernice, stabilite undeva, \n \naltul Cerului.
Credeau \n for]a [i chipul Soarelui. Dup` \nchipuirea lor,

acesta \i ocrotea, le da c`ldura [i lumina necesare vie]ii, \i
ajuta s`-[i adune hrana, s` trìasc` \n bel[ug [i \n deplin`
s`n`tate.
De cteva ori pe zi se rugau for]elor nev`zute, Atotputernicului: diminea]a, la prnz, la amiaz`, la chindie [i seara.
Se mai rugau la \nceputul [i sfr[itul lucrului, pentru \ntmpinarea cu bine a unui pericol [i dup` ce au trecut de acesta.
Se rugau s` le fie sup`rarea u[oar` [i mul]umeau dup` ce
aceasta trecea. Au r`mas de atunci fragmentele vaselor folosite \n rug` [i inscrip]iile vechilor rug`ciuni.
Au stabilit [i locuri anume pentru rug` [i
mul]umiri. Pentru acestea aveau un col],
un ungher \ngrijit \n locuin]`, pentru
\ntreaga comunitate de vatr`.
Semnul Soarelui sculptat \n bronz Dr`g`[ani
(5.000 E.T.)
13
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Apoi [i-au alc`tuit vetre mari, considerate locuri sfinte,

sanctuare, unde toat` comunitatea de gint` se ruga sub conducerea unei persoane alese dintre participan]i.
Pentru \mbunarea for]elor atotputernice [i pentru a-[i face auzite rug`ciunile, credincio[ii au ales ce era mai
bun din agoniseal` [i au dat aceste
bunuri drept ofrand` nevoia[ilor.
|n ce credeau oamenii epocii de piatr`?

|n ce mod se rugau?
Ce daruri importante ofereau drept ofrand`?
Capitolul II EPOCA METALELOR

Lec]ia 7
Templu carpatic Gumelni]a
Un trunchi trilateral
cu [apte fa]ete
Cele mai vechi reprezent`ri religioase, \n Carpa]i
Se rugau pentru \ndep`rtarea rùlui adus de foc, de ape,

cnd acestea cre[teau [i se \ndep`rtau de rostul lor. Erau
foarte religio[i.
Pentru rug` [i ofrande au inventat vase de lut ars, pinea
pentru dar, f`clia pentru \ndep`rtarea \ntunericului.
de gint`, sporind numeric, au ocupat tot mai

Comunit`]ile
mult teritoriu, dinspre munte, spre coline [i apoi la [es.
Pe m`sur` ce oamenii se \nmul]eau, ap`reau noi vetre care

preluau datinile, obiceiurile celor mai vechi. Se \n]elegeau
bine to]i \n acela[i grai [i acelea[i credin]e.
|ntinderea de p`mnt astfel ocupat` a luat forma lan]ului
de mun]i: o latur` a Carpa]ilor R`s`riteni, alta a Carpa]ilor
Apuseni [i alta a Carpa]ilor Sudici sau Meridionali. Spa]iul
din interiorul arcului carpatic a fost cel dinti ocupat prin
extinderea popula]iei de pe versan]ii interiori.
Slujitoare ale altarului Gumelni]a, Hamangia, Por]ile-de-Fier,

Nestreanca, Frumoasa din L`pu[,
Dansatoarea de pe Mure[, V`dastra.
imagini originale sculptate \n lut ars (anii 5000 3000, E.T.)
|n toate timpurile, omul religios a crezut \n puterea Cerului.
Trilaterala carpatic`.
L`rgirea spa]iului ocupat prin sporirea popula]iei
14
15
Istoria romnilor
Istoria romnilor
|n extinderea lor, comunit`]ile de vatr` se men]ineau \n

leg`turile comunit`]ilor de gint` [i acestea \[i alc`tuiau centre \n zone \nchise, \n func]ie de forma [i de bog`]ia
reliefului.
Au ap`rut astfel [apte mari comunit`]i de gint`:
I una pe Siret, Prut, Nistru denumit` Cucuteni;
II alta pe Tisa, spre izvoarele Dun`ri denumit` Tisa;
III una spre rurile Drava, Sava, Timoc, Cerna
denumit` Por]ile-de-Fier;
IV alta denumit` V`dastra, pe Olt;
V una spre sud, din Carpa]ii Meridionali spre Mun]ii
Balcani denumit` Gumelni]a;
VI una \n jurul Mun]ilor M`cin denumit` Hamangia;
VII una \nchis` \n centrul arcului carpatic denumit`
Petre[ti.
acelea[i obiceiuri [i au \naintat \n timp dup` modul lor

propriu, de via]`.
|n ce direc]ii s-au extins spa]iile comunit`]ilor
de gint`?
Preciza]i vetrele celor [apte mari comunit`]i
de gint`.
Lec]ia 8
Comunitatea de neam
teritoriilor ocupate de comunit`]ile de gint` a
|mbinarea
creat o uniformizare, consolidnd un fel de a fi al lor, un
climat spiritual comun. To]i se \n]elegeau bine \n acela[i grai,

aveau acelea[i credin]e [i obiceiuri, se preocupau pentru
spor ct mai mare \n munca lor. Descoperiser` agricultura [i
se pricepeau s` creasc` vitele drept surs` de hran`. Inventau
fel de fel de unelte pentru mai mult spor \n noile condi]ii ale
existen]ei lor.
Vetre ale uniunilor de gint`, ramuri ale trunchiului carpatic
Treptat, aceste comunit`]i de gint` [i-au format centre

unde f`ceau schimb de produse [i unde [i-au ridicat l`ca[e
mari de rug`ciune. Comunit`]ile de gint` ale trilateralei
carpatice [i-au men]inut aceea[i credin]`, acela[i grai,
Spa]iul Carpatic \n Europa Veche
16
17
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Preocup`rile intense [i climatul spiritual accentuat au creat o uniune a tuturor comunit`]ilor zonale, a celor [apte mari
grup`ri, au alc`tuit comunitatea de neam. Aceasta a cuprins
\n perimetrul ei toate comunit`]ile m`runte, deci toate comunit`]ile de vatr`. Atunci, \n urm` cu vreo [apte milenii, sa \nchegat aceast` uria[` grupare a vorbitorilor aceluia[i
grai, a p`str`torilor aceleia[i credin]e religioase [i a acelora[i
datini mo[tenite. Atunci s-a cristalizat deplin Europa Veche
prima alc`tuire prestatal` a tuturor sedentarilor care aveau
drept centru Carpa]ii, prima comunitate de neam.
Din ce grup`ri era format` comunitatea de
neam?
Cum a fost numit` vatra comunit`]ii neamului Carpatic?
Lec]ia 9
Dou` neamuri ale lumii

umea s-a \nmul]it [i pe p`mnt bogat
L
\n resurse de hran`, dar [i pe p`mnt
s`rac. Vie]uitorii din ]inuturile carpatice
au trìt \n bel[ug de hran` fiindc` pe
aceste meleaguri toate bunurile de care
omul avea nevoie se ob]ineau \n cantit`]ile cele mai mari cu putin]`.
Carpaticii nu s-au deplasat niciodat` cu locuin]a de pe

vatra lor milenar`, fiindc` \n perimetrul locuin]ei au produs
tot ce au dorit [i ct le-a trebuit. Pentru c` au fost lega]i de
p`mntul mo[tenit de cnd lumea, oamenii spa]iului carpatic
au fost numi]i sedentari, neam de oameni nemi[ca]i de pe
locul lor, precum mun]ii.
A mai fost un neam, cel care trìa pe p`mnt s`rac [i
secetos. Cele cteva animale crescute nu \ndestulau aceast`
popula]ie. Lipsurile f`r` de sfr[it i-au f`cut pe ace[ti trìtori
mai aspri, mai duri. I-au determinat s` se adune \n grupuri de
prad`, de atac, numite triburi [i sub conducerea unuia mai
priceput, ales dintre ei, \n repetate rnduri au n`v`lit peste
sedentari [i i-au jefuit pe ace[tia, de toate bunurile. Aceste
triburi mereu \n mi[care (nomade, migratoare) [i mereu pr`d`toare, mereu c`l`toare cu turme de vite adunate, au format al doilea neam, cel purt`tor de arm`, mereu potrivnic
celui care mnuia uneltele de munc`.
Triburile nomade au distrus casele, locurile de rug`ciune,
au n`v`lit valuri dup` valuri, s`r`cind [i chiar ucignd
popula]ia sedentar`. Vreme de peste trei milenii au trecut
prin foc [i cu]it popula]ia Europei Vechi [i au obligat sedentarii s` trìasc` retra[i \n imensitatea naturii, s` se re\ntoarc`
la modul de via]` al comunit`]ii de vatr`, dar s` [i \nve]e a se
ap`ra.
|n ce mod \[i c[tigau sedentarii existen]a?
Dar nomazii?
Ce erau triburile?
Ce urm`ri au avut repetatele lor n`v`liri?
Gumelni]eanca Mare Preoteas`, \n anii 5000 E.T.
18
19
Istoria romnilor
Lec]ia 10
Istoria romnilor
Epoca metalelor
epoca veche a pietrei (paleolitic) [i dup` epoca nou`

Dup`
a pietrei (neolitic) a urmat perioada \n care roca dur`,
cremenea nu a mai fost folosit` pentru ob]inerea obiectelor

tìoase. Epoca metalelor a \nceput atunci cnd oamenii au
\n]eles c` uneltele lucrate din aceste materiale erau mai
rezistente, mai bune.
nu secerau, nu depozitau roadele, nu cre[teau vite. Ele au

adunat unelte gata lucrate pentru a le folosi ca arme de lupt`.
Aceste cete umbl`toare, pr`dalnice trìau cu ce g`seau [i
astfel \[i duceau zilele pe drumuri f`r` de sfr[it. Epoca metalelor a fost a treia treapt` \n evolu]ia omului sedentar, dup`
epoca pietrei cioplite [i cea a pietrei [lefuite.
Unelte din fier, seceri din bronz
Preciza]i cele trei epoci ale uneltelor.

Cum au ap`rut centrele de schimb, trgurile?
Lec]ia 11
Semne Solare redate pe metale neferoase
Ob]inerea [i prelucrarea
metalelor
O dat` cu aceast` epoc`, a uneltelor din metal, s-a schimbat [i modul de via]` al sedentarilor. Au produs bunuri mai
multe, au creat unelte noi, au n`scocit instala]ii tehnice deosebit de folsitoare, dar [i-au fùrit [i arme pentru ap`rare.
Bel[ugul de produse agro-alimentare [i cel de produse din
metal au \ncurajat schimbul acestora, schimb legat de cerin]ele gospod`re[ti [i astfel au ap`rut [i s-au dezvoltat multe
trguri. Aceste centre pentru schimb de produse au ap`rut
pe vetrele a[ez`rilor cu multe ateliere, pe vetrele bronz`riilor [i fier`riilor, pe vìle unor cursuri de ruri, la \ncruci[area drumurilor mari. Banul, ca mijloc de schimb, s-a inventat
mai trziu. Triburile nomade care se vnturau prin ]inuturile
carpatice nu lucrau p`mntul, nu puneau semin]e \n brazd`,
reuri, iar produsele ob]inute prin prelucrarea acestora au

ajuns pn` \n a[ez`rile de la izvoarele Dun`rii [i \n cele de
peste Nistru.
|nti, carpaticii au prelucrat piatra, \n epoca de piatr`,
apoi au prelucrat metale g`site \n forma lor natural`. Au prelucrat aur, argint, cositor, cupru, atra[i fiind numai de culoare, de str`lucire [i de u[urin]a \n prelucrare, ct [i de alte calit`]i ale lor. Cnd cerin]ele au sporit, oamenii au g`sit z`c`mintele acestor metale, au scos minereu din z`c`minte [i,
prin descoperirea unui me[te[ug (prelucrarea) au ob]inut
metalul mult dorit.
20
21
arcului carpatic a fost [i a r`mas, \ntre zonele ocuSpa]iul

pate de neamul sedentar, cel mai bogat \n felurite mine-
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Numi]i epocile istorice \n func]ie de materialul din care erau confec]ionate uneltele.
Ar`ta]i pe hart` cteva centre unde se prelucrau diverse minereuri.
Care era zona carpatic` cea mai bogat` \n minereuri?
Podoabe din aur [i din bronz
Mare a fost bucuria oamenilor str`vechi atunci, cnd

amestecnd cuprul cu cositorul (cnd au creat astfel aliajul),
au ob]inut bronzul. Datorit` \ntrebuin]`rilor multiple, bronzul a creat o epoc` istoric`, numit` epoca bronzului. Dup`
alte multe secole a ap`rut epoca fierului. Astfel oamenii au
urcat din treapt` \n treapt` pe vadul civiliza]iilor f`r` de sfr[it. Au confec]ionat unelte precum seceri, securi, cu]ite, lame
de fier`strù, d`l]i, ciocane, clopote, lan]uri, toate uneltele
necesare atunci gospodarului sedentar. Din bronz, din aur [i
argint au confec]ionat frumoase podoabe, cutiu]e pentru
cosmetice, ace de cusut [i de prins p`rul, cordelu]e, agrafe,
cercei [i alte podoabe cu totul deosebite. Din acelea[i metale
au confec]ionat pumnale, scuturi, coifuri, vrfuri de lance [i
de s`geat` pentru a se ap`ra. Adev`rate fabrici au ap`rut la
Aiud, la Dip[a, la Sibiu, la {p`lnaca [i \n multe alte locuri cu
subsol bogat \n minereuri.
S-au \mplinit peste patru milenii de cnd
sedentarii carpatici prelucrau intens metale neferoase [i peste 2800 de ani de cnd
se ob]inea [i se prelucra fierul. Pentru
unelte a fost preferat fierul pentru c` acesta era mai dur, iar tì[urile [i ascu]i[urile
formate rezistau mai mult` vreme \n timpul \ntrebuin]`rii.
Unelte miniere din fier
22
Lec]ia 12
Regatul DACIA
anii 70003500 E.T. s-a \nchegat [i a fiin]at entitatea

|ntre
prestatal` numit` Europa Veche. |ncepnd cu anii 3500 nu
a mai contenit n`vala feluritelor triburi, multe [i m`runte,

toate p`gubind sedentarii de bunurile lor.
Bog`]iile Daciei, \n drum spre Roma

imagine de pe Columna lui Traian
23
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Dup` 3000 de ani de vitregii, pe teritoriul Europei Vechi

s-a ridicat primul stat, bine organizat administrativ, DACIA.
|ntinderea regatului Dacia, de la gurile pn` la izvoarele Dun`rii, de la izvoarele Niprului pn` peste Mun]ii Balcani a
cuprins ]inuturile sedentarilor carpatici care au vie]uit f`r`
\ntrerupere, \n acest spa]iu, din epoca pietrei [i cea a metalelor. Davele [i forturile de ap`rare la hotar au r`mas dovada
c` sedentarii au trì pe acelea[i locuri de cnd lumea.
Regatul Dacia s-a format prin
unirea administrativ` a popula]iei carpatice r`v`[ite de triburile
nomade. {i-a \nceput alc`tuirea
prin secolul al [aselea al Evului
Timpuriu. Un rege puternic [i
priceput \n ap`rarea ]`rii lui a
fost Burebista. Acesta a unit toate comunit`]ile de gint` ale aceluia[i neam, a organizat o ]ar` liber`, cu o armat` de temut [i cu o
popula]ie mul]umit` \n traiul ei
tihnit.
BUREBISTA Regele unificator
Obiecte de aur lucrate de me[teri carpatici

24
Ultimul rege al Daciei a fost Decebal; el a fost \n acela[i

timp [i marele preot al dacilor. Acesta a prins vremurile cnd
s-a organizat puternicul Imperiu Roman, dornic s` acapareze bunurile agonisite de daci.
DROMICHETES
Mare Preot [i Rege ap`r`tor
DECEBAL
Mare Preot [i Rege ap`r`tor
C`peteniile Imperiului Roman, aflnd de bog`]iile dacilor au dorit s` cucereasc` Dacia pentru a intra \n posesia avu]iei acesteia. |n r`zboiul dintre anii 105106, armata Daciei a
fost nimicit` de armata roman`, iar Regele Decebal s-a
sinucis ca s` nu cad` prizonier, s` nu fie umilit de cotropitori.
Romanii au ocupat o treime din Dacia, au distrus modul
de organizare al statului ocupat [i au fost st`pni numai peste
zonele bogate \n z`c`minte de aur, de argint [i de sare; au
ocupat [i ]inuturile de unde puteau lua produse agro-alimentare pentru \ndestulare. Armata lor era format` din adu25
Istoria romnilor
Istoria romnilor
n`tur`, din prizonieri captura]i \n lupte cu alte neamuri.

Dacia neocupat` de romani era bntuit` de st`pniri tribale.
Cnd romanii s-au
retras, Dacia sec`tuit` de toate bunurile [i
bog`]iile sale, r`v`[it` [i de alte multe semin]ii a intrat \n
noaptea grea a t`cerii, a revenit la modul
de via]` al comunit`]ii de gint`, a intrat
\n perioada autarhiei
depline. |n aceste
condi]ii s-au organizat grupuri m`runte
de rezisten]` conduse
de crmuitori locali.
Pentru carpatici urmau zile [i mai grele.
Sfr[itul
lui Decebal
scen` de pe Columna
lui Traian
Cine a fost primul rege al tuturor dacilor?

|n ce condi]ii a pierit ultimul rege al Daciei?
Ce s-a \ntmplat cu poporul dac dup` retragerea romanilor?
26
Capitolul III SECOLELE AUTARHIEI

Lec]ia 13
Despre grai [i despre scriere

up` cum se [tie, graiul s-a format [i a \nceput s` se perD
fec]inoeze \n perioada cnd oamenii str`-str`vechi locuiau \n grote. |n aceste ad`posturi, strn[i de lipsuri, f`r` hra-
n` vegetal` suficient`, au dezvoltat vorbirea, comunicarea

\ntre ei, \n vederea u[ur`rii luptei pentru existen]`.
Ca s` se fac`
Greutate de \ntins fire
\n]ele[i, pe
pentru ]esut. Poart` semnul lng` suneteM simbolul Marii
Preotese de la Por]ile-de- le grìte au
folosit [i difeFier. (anii 6000 E.T.)
rite
semne
gesticulate, desenate, \ncrustate pe obiecte. Astfel au ap`rut
imagini simple, unele numai de ei \n]elese. Din acele vremuri
\ndep`rtate s`geata a ar`tat calea cea bun` sau locul pericolului. Semnul M a ar`tat chipul ascuns al Marii Preotese de
la Por]ile-de-Fier, iar chipul Soarelui ocrotitor a fost scris cu
semnul O sau X.
|n acele vremuri
T`bli]` rotund`
\ndep`rtate, fiede lut ars scris`,
care semn povesdescoperit` la T`rt`ria
tea o \ntmplare,
(anii 5000 E.T.)
l`sa de \n]eles ceva, da un semnal de luat \n seam`, reprezenta o idee. Astfel, semnele acestui
vechi dialog au fost numite ideograme.
Mai multe ideograme \n[irate, a[ezate
\n band` au format un text cu subiect [i predicat, cu idei
sub]n]elese. Cititul [i scrisul, practicat \n Evul Timpuriu, folosind ideograme combinate, a durat pn` cnd s-a inventat
cuvntul format din sunete [i din semne pentru fiecare sunet,
pn` cnd a ap`rut alfabetul pe care \l folosim [i ast`zi.
27
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Este foarte important de re]inut: aproape toate literele

alfabetului nostru au fost create \n epoca de piatr`. Au fost
folosite ca ideograme, au fost scrise pe lut ars, cioplite \n
piatr`, redate \n metal, \n grafica ]es`turilor, au fost a[ezate
pe fa]a pinii [i \n traforajul caselor.
Aceste semne au fost folosite \n \ntreg Spa]iul Carpatic
\nainte de a se inventa hrtia.
Dialogul alc`tuit prin negrai a \nceput o dat` cu articula]ia primului semnal sonor [i a dìnuit f`r` \ntrerupere pe
vatra noastr` multimilenar`.
Ideograme Solare din epoca bronzului timpuriu
Cùta]i ideograme \n desenele ]es`turilor din

casa veche a bunicilor.
Dans ritual specific Nedeilor Soarelui
Vrstele alfabetului
considera]ii semiotice
Valea Drjovului,
Olte], Arge[
30.000
T`rt`ria
5000
eliminare
VI
Coloana Cerului
elimin`ri [i adaosuri
III
Por]ile-de-Fier
6000
Vas ritual
IV
Semne alfabetice [i ideograme carpatice

alese din scrierea Evului Timpuriu
28
Dubova
Par]a
Podei
Vrstele alfabetului
29
Pecari, c. musterian`
Falanga
de ecvideu
pozi]ionare
II
Cuina Turcului Mehedin]i

10.650 E.T.
Strachina-Dorohoi
15.000
Istoria romnilor
Lec]ia 14
Istoria romnilor
Secole grele
aproape dou` secole de st`pnire, romanii s-au reDup`

tras la sud de Dun`re, cnd nu au mai putut suporta pre-
siunile b`[tina[ilor [i cruzimea triburilor r`spndite pretutindeni. S-au retras romanii, dar s-au \nmul]it [i s-au extins n`v`litorii nomazi, tot att de lacomi [i astfel spa]iul dacic a intrat \n noaptea cumplitelor secole. Pentru supravie]uire, str`mo[ii no[tri au adoptat o metod` mai veche: [i-au restrns
rela]iile de grup la nivelul comunit`]ii de vatr`. Fiecare
familie se chibzuia cum putea \n spa]iul ei pierdut \n imensitatea naturii. Pentru protejarea familiilor [i a bunurilor
acestora, b`rba]ii se organizau adesea \n cete de ap`rare.
Astfel, p`durile [i mun]ii deveniser` un real pericol pentru
n`v`litori. Cetele de ap`r`tori se formau din b`rba]ii
a[ez`rilor izolate \n vì [i depresiuni, relieful fiind hot`rtor
atunci cnd se d`deau semnale de bucium, prin care se
anun]au pericole. Ca orice grup organizat, b`rba]ii ap`r`tori
\[i alegeau un v`taf, un om priceput \n ac]iunile lor de
ap`rare. De atunci, dealurile, vìle, r`scrucile drumurilor [i
dejug`torile au r`mas cu numele celor care au vie]uit sau au
pierit acolo. |nc` nu sc`pasem de romani, cnd au ap`rut
nenum`ratele triburi sarmatice (anul 250). Au ap`rut apoi
semin]iile \nrudite ale go]ilor, ostrogo]ilor, vizigo]ilor \n anii
378. Cumplita n`val` a hunilor a \nceput \n anul 376, peste
Nistru venind \n Spa]iul Carpatic [i au p`r`sit zona vestic`
pierind cu lan]ul cruzimilor \n anul 454. S-au vnturat \n
]inuturile carpatice gepizii (400480), avarii (567), veneau
unii, plecau al]ii, \[i \ncruci[au expedi]iile negaste, se
\ncìerau \ntre ei, ardeau ce nu puteau lua, \n vreme ce sedentarii b`[tina[i trìau ascun[i pe cur`turile pierdute \n
ascunzi[ul codrilor. |n secolul al VI-lea au ap`rut sclavinii [i
an]ii, \n secolul al VII-lea au n`v`lit slavii, avarii, iar \n anul
679, bulgarii au cobort prin Dobrogea [i s-au stabilit la sud
30
de Dun`re. Cnd sedentarii carpatici [i-au \nt`rit cetele de

ap`rare drept scuturi m`runte sub crmuitori locali, veni]ii \n
zon` [i-au g`sit un Dumnezeu [i au \nceput sedentariz`rile pe
locurile alese. {i-au format ]`ri [i uniuni puternice, imperii.
Spa]iul Carpatic a c`zut rù la r`scrucea intereselor acestor
forma]iuni [i sedentarii carpatici au pl`tit scump supravie]uirea \n anii care au urmat. Rela]iile dintre sedentarii
carpatici [i veni]i, dintre autohtoni [i sedentariza]i au fost
extrem de dure, fapt ce a conservat specificul etnic local,
graiul [i credin]a religioas`, toate pe fir milenar ne\ntrerupt.
}inuturile vestice ale trilateralei au fost cele mai osndite de
pe p`mntul carpatic. Aici s-au a[ezat, subtil, popula]ii venite
prin extindere teritorial`, s-au a[ezat coloni[ti adu[i anume
pentru schimbarea structurii demografice [i \nt`rirea pazei la
hotar strmb a[ezat. Astfel, imperiul vestic a luat ca material de
manevr` unguri, sa[i, secui [.a. cu care [i-a consolidat st`pnirea, \n timp ce alte dou` imperii numeau crmuitori-administrativi care adunau aur ct mai mult, pentru pretinsa tax` de
protec]ie. |n ritmul scurgerii timpului, luptele de ap`rare ale sedentarilor carpatici au luat noi [i felurite forme.
Conacul de plai vatr` nou` a a[ez`rilor autarhice
De ce s-au retras romanii din spa]iul dacic,

nord-dun`rean?
Ce metod` au folosit carpaticii daci pentru supravie]uire?
31
Istoria romnilor
Istoria romnilor
legile frumoase ale Marii Preotese. Aceste legi morale,

aceste norme religioase au \n`l]at credin]ele la rangul numit
Cultul Soarelui [i astfel, religia a ajutat Marii Preo]i [i Regi
urm`tori s` alc`tuiasc` un puternic centru religios \n Carpa]i,
s` dea fiin]` Daciei Nemuritoare.
Regatul Dacia, \n vremea lui Burebista

ZALMOXIS
Lec]ia 15
Sf. Apostol ANDREI
r`tor ferm [i Mare Preot al mul]imii b`[tina[e.

Unul dintre ace[tia a fost Zalmoxis, Rege [i Mare Preot.
A fost zeificat, \n`l]at la Cer, fiindc` a preluat [i a generalizat
Cnd Mntuitorul nostru Iisus Hristos a fost judecat [i

ucis, neamul carpatic s-a \ndreptat cu rug`ciunile lui spre
noua lege, spre credin]a cre[tin`, spre dreapta credin]`.
Zalmoxis [i marile \ntruniri de pe platformele de rug` au
sl`bit \n anii de adnca izolare impus` de feluri]i n`v`litori.
Au r`mas col]urile sacre ale locuin]elor [i acestea au permis
p`strarea icoanei [i a legilor ei cultice.
Primii propov`duitori ai legilor cre[tine au fost ucenicii
Mntuitorului. Ace[tia s-au hot`rt s` r`spndeasc` noua
32
33
Cre[tinarea apostolic`
tribale dinti au determinat b`rbatul s` preia
Valurile
obliga]iile de baza ale Marii Preotese, s` se declare ap`-
Istoria romnilor
Istoria romnilor
lege \n toat` lumea credin]elor vechi. Astfel pe teritoriul \nainta[ilor no[tri a venit Apostolul Andrei care, \n secolul \nti
dup` Hristos, a adus cuvntul Evangheliei, t`lm`cindu-l \n
limba oamenilor p`mntului.
Rnd pe rnd mul]imea carpatic` a trecut la legea cre[tin`, [i-a \mbog`]it col]ul sacru al locuin]ei cu simbolurile noii
credin]e, a dat chip nou vechilor ritualuri. Cnd a fost cu putin]`, carpaticii au ridicat apoi multe l`ca[e de rug`ciune [i sau rugat folosind calendarul Bisericii cre[tine, cel alc`tuit
dup` calculele \nv`]atului romn din secolul al IV-lea,
Dionisie cel Smerit.
Trebuie s` ne mndrim cu faptele str`bunilor, fiindc` neamul carpatic, sedentar fiind, a beneficiat de cre[tinarea
apostolic`, a cunoscut Evanghelia prin
graiul Sfntului Apostol Andrei.
Lec]ia 16
}`rile de }inut
s-au r`rit pe m`sur` ce o parte din migratori s-au

N`v`lirile
a[ezat, s-au legat prin sedentarizare de anumite ]inuturi.
Pu]ini au r`mas, \n cursul timpului, ca grupuri compacte,

al`turi de a[ez`rile b`[tina[ilor.
Fiecare ]inut, fiecare vale de ru sau fiecare depresiune
avea un centru unde gospodarii \[i scoteau produsele de
prisos, pentru schimb cu cele care le lipseau. Aici se \ntlneau b`rba]ii [i pl`nuiau cum s`-[i \mpu]ineze necazurile, se
rnduiau c`s`torii, se limpezeau nemul]umirile, se f`ceau
judec`]i de hotar [i planuri de viitor. Tot ]inutul care cuprindea a[ez`rile sale se numea }ar`, iar centrul era
cunoscut sub numele de trg.
Toate }`rile de }inut, toate }inuturile, la un loc alc`tuiau
Spa]iul Carpatic. Acest spa]iu, grupat pe vetrele celor [apte
civiliza]ii ale epocii de piatr` era a[ezat pe vatra Daciei, pe
vatra restrns` a Europei Vechi.
}`rile de }inut aveau
cte un conduc`tor
ales dintre \n]elep]ii
satelor. Conduc`torul
acestor a[ez`ri grupate se \ngrijea de
ap`rarea ]inutului, de
lini[tea tuturor.
Mn`stirea Dmbovicioara
Cine a fost Zalmoxis?

Ce \n]elege]i prin dreapta credin]` zalmoxian`?
Cine [i cnd a adus la noi legile cre[tine?
34
Col] de }ar`
Dintre cele mai bine \nchegate }`ri de }inut au r`mas \n

scrieri [i datini }ara Lovi[tei, }ara Oa[ului, }ara Amla[ului,
}ara Cri[urilor, }ara Halmagiului, }ara F`g`ra[ului, }ara
Brsei [i altele vreo [aptesprezece la num`r. Prin urmare,
ne-au l`sat }ara }`rilor de }inut! De la izvoarele
35
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Mure[ului [i Oltului, de pe Tisa [i Dun`re, pn` peste Nistru,

micile unit`]i administrative erau numite [i }inuturi. Astfel,
au r`mas bine cunoscute: }inutul Topli]ei, al Ciceului,
Hotin, Soroca, Cetatea Alb`, Cetatea de Balt`, Suceava [.a.
}`rile de }inut precum [i }inuturile au fost alc`tuite din
uniuni de sate care mai trziu au format voievodatele.
Ce este o }ar` de }inut? Dar un }inut?
Ar`ta]i pe hart` locul unor }`ri de }inut.
Ar`ta]i pe hart` }inutul Cetatea de Balt`.
Numi]i trei }inuturi a[ezate pe Nistru.
Uniunile mari s-au numit mai trziu: Moldova dup`

rul cu acela[i nume de care era str`b`tut`; Oltenia dup`
numele rului Olt; Cri[ana sau }ara Cri[urilor etc. Toate
aceste uniuni mari au fost hot`rnicite pe vetrele vechilor
civiliza]ii ale epocii de piatr`, ale Cultului Solar, ale epocii
metalelor. Cum era [i firesc, \n toate vremurile, mun]ii au
unit comunit`]ile neamului carpatic pentru c` din ace[tia sau extins radical spa]iile ocupate ale neamului \ntreg.
Permanen]a neamului romnesc are puternice [i adnci
r`d`cini \n solul ba[tinii, al P`mntului-Mum`.
Enumera]i cele [apte mari uniuni de gint`.
Preciza]i ce nume au c`p`tat mai trziu aceste
uniuni?
Capitolul IV |NTEMEIETORII
Lec]ia 17
Pe vechi temeiuri
nc` din epoca de piatr` se formaser` acele [apte uniuni

mari de gint` care cuprindeau toate a[ez`rile centrului
spiritual, carpatic, al Europei Vechi. }`rile de }inut [i }inuturile au fost cuprinse \n interiorul acestor mari uniuni,
fiindc` s-au format din acela[i neam, din acelea[i comunit`]i
cu grai, credin]e [i datini comune.
Lec]ia 18
Voievozii \ntemeietori
in ct se [tie pn` acum, au
D
fost grupa]i [apte \ntemeietori
de ]ar` nou`, pe vechi temeiuri.
Litovoi a unit ]`rile de ]inut ale
Olteniei [i ale Ha]egului. A pierit
\n lupt`, undeva \n Banat.
LITOVOI a \ntemeiat Litua.
Civiliza]iile carpatice
temei al Europei Vechi
36
Basarab I a unit ]inuturile de la

poalele Carpa]ilor Meridionali, iar
Dobrotici a fost \ntemeietorul unificator al ]inuturilor dintre Du37
Istoria romnilor
Istoria romnilor
n`re [i Marea Neagr`. St`pnirile acestor trei viteji s-au unit

mai trziu sub crmuirea altor voievozi p`mnteni (Citi]i
Crmuitorii editura Cartier Chi[inù).
Ceilal]i patru \ntemeietori [i-au organizat st`pnirile lor
tot pe temeiul vechilor vetre. Astfel, Bogdan I [i-a rnduit
]ara pe vetrele laturii de r`s`rit a trunchiului de neam [i a numit-o Moldova. Banatul a fost organizat de Glad semenii
lui \i ziceau Vlad, iar }ara Cri[urilor a fost condus` de Menumorut cu mari sacrificii. }inuturile din interiorul arcului
carpatic au fost ocrotite de Gelu Romnul. Acesta a pierit \n
lupte grele cu armata de invazie a ducelui Arpad, al ungurilor, pentru ap`rarea vetrelor str`mo[e[ti. Astfel Gelu a
intrat \n legend`.
Cei [apte \ntemeietori de ]ar` au adunat sub steagul lor
toat` suflarea ]inuturilor carpatice, tot neamul cuprins \ntre
Nistru, Tisa, Dun`re [i Marea Neagr`. Au pl`tit scump cutezan]a lor, \n acele vremuri cnd neamuri strìne \[i cùtau un
loc de cas` [i un Dumnezeu, pe vatra Europei Vechi.
BASARAB I
BOGDAN I
GLAD
MENUMORUT
GELU
DOBROTICI
38
39
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Preciza]i voievozii \ntemeietori [i voievozii

ap`r`tori.
Localiza]i pe hart` st`pnirile lor.
Capitolul V APRTORII
Lec]ia 19
Ap`r`torii
intre mai mul]i voievozi care au urmat dup` \ntemeietori, unii s-au jertfit pentru dorin]a ca neamul carpatic s`
trìasc` \n lini[te pe vatra lui milenar`. |n veacurile voievozilor, urma[ii triburilor r`zboinice aveau acela[i mod de via]`
ca ale \nainta[ilor lor doreau s` trìasc` din agoniseala altora. {i cum ]inuturile carpatice aveau toate bog`]iile p`mntului, \n aceste locuri luptele nu mai conteneau.
Dintre toate ]`rile de pe lume, spa]iul carpatic avea subsolul bogat \n
metale pre]ioase, avea mun]i de
sare, iar de pe brazdele muncite se
adunau roadele de care omul avea
nevoie. Aurul, sarea, vitele, produsele agricole, lemnul, apele minerale, frumuse]ea reliefului etc.,
toate au determinat neamurile tribale sedentarizate s` nu renun]e la
st`pniri cu sila.
[i-au zidit cet`]i [i castele ca s` prind` r`d`cini \n Carpa]i.

|ntr-o vreme, ]inuturile carpatice erau \mp`r]ite \ntre un
imperiu din R`s`rit (Imperiul Rus), unul din Apus (devenit
Austro-Ungar) [i alt imperiu venit din Sud (Imperiul Otoman). Acestea se certau \ntre ele pentru suprema]ie [i foloase necuvenite, \nrobeau, chinuiau [i ucideau b`[tina[ii lipsi]i
de drepturiloe lor, lipsi]i de ap`rare bine organizat`.
|n aceste condi]ii aspre, de lupt` continu` pentru libertate, mul]i dintre crmuitorii no[tri [i-au jertfit via]a, au pierit
\n cumplite lupte [i au intrat \n legende.
Preciza]i care au fost cele trei imperii.
Numi]i un popor sedentarizat \n spa]iul dacic.
MIRCEA
cel
B~TRN
ALEXANDRU
cel
BUN
NEAGOE
BASARAB
VLAD
}EPE{
B`t`lia de la Posada 1330

(din Chronicon Pictuur Vndobonense)
{i-au alc`tuit o[tiri bine \nzestrate cu arme [i au st`pnit

cu for]a, au ucis pe cei care \ncercau s` se apere [i au luat
aproape tot din ce era de luat, s-au f`cut st`pni pe p`mnt
40
41
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Lec]ia 20
Ap`r`tor al neamului sù

[i al crucii cre[tine
a fost supranumit
{tefan-Vod`
cel Mare pentru vitejia cu
care a \nfruntat valurile vr`jma[e ale cotropitorilor [i cel Sfnt

pentru drzenia cu care a ap`rat
credin]a str`mo[easc`. Sub a lui
crmuire, Moldova a fost un zid
puternic \n calea feluritelor semin]ii.
A purtat 36 de r`zboaie [i a
ie[it \nving`tor din 34. Cte r`zboaie a c[tigat attea biserici a
\n`l]at ca mul]umire lui Dumnezeu pentru izbnzile \mplinite.
calea vr`jma[ilor, la Hotin, Orhei, Soroca [i a \nt`rit

administra]ia \n ]inuturile Ciceu [i Cetatea de Balt`.
A r`mas \n legend` cu luptele din }inutul Cosminului,
cnd el, {tefan-Vod`, a pus prizonierii s` trag` \n jug [i cu ei
a arat [i a sem`nat ghinda din care a r`s`rit codrul neuitat. A
intrat {tefan \n istorisiri cu luptele de la Baia, cnd f`]arnicul
Matei Corvin, ciufulit [i umilit, a sc`pat cu fuga ru[inoas` din
mna moldovenilor. A r`mas {tefan-Vod` \n legend` cu
luptele de la Podul |nalt, de pe Prul Alb, la R`zboieni,
cnd sultanul Mahomed fugea buimac de mnia moldovenilor, a lupt`torilor r`ze[i.
Scen` din B`t`lia de la Vaslui

(lucrare expus` la Muzeul Militar Na]ional
{TEFAN cel MARE [i SFNT
Lùdat` i-a fost st`pnirea ne\ntrerupt`, dac` a stat pe

tronul Moldovei din anul 1457, pn` \n anul 1504! |n acest
r`stimp to]i b`rba]ii au fost instrui]i s` mnuiasc` arcul,
lancea, sabia, palo[ul, m`ciuca, furca, toporul, coasa, ghioaga
]intuit`. La semnalul buciumelor [i al focurilor de pe culmi se
adunau moldovenii sub conducerea v`t`manilor [i \mpreun`
cu cetele domne[ti intrau \n lupt`.
|n timpul domniei, {tefan-Vod` a slobozit, a pus temei
multor trguri de ]ar`, spre binele mul]imii, \nt`rind astfel
multe trguri domne[ti. A consolidat cet`]ile vechi, precum
Tighina, Cetatea-Alb`, Chilia, Cr`ciuna, Neam], Roman [i a
fortificat cetatea de scaun a Sucevei. A ridicat cet`]i noi \n
42
|ntr-o zi de vn`toare, Vod` a organizat, ca de obicei, o

\ntrecere cu arcul. Din vrful dealului, s`geata domnitorului
a parcurs cel mai lung drum [i s-a \nfipt \n tulpina unui
arbore uria[. Aceast` tulpin` a fost retezat` ca mas` de altar
[i \n juru-i s-au \n`l]at zidurile mn`stirii Putna. Aici se
odihne[te {tefan-Vod` cel Mare [i Sfnt.
Candela care i s-a aprins cnd a murit, de atunci \l
vegheaz`. S-a stins o singur` dat`, cnd clopotele au pornit
singure s` bat` \n miez de noapte [i au vestit c` Moldova a
fost rupt` \n dou`, de-a lungul Prutului.
43
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Bra]ul lui f`r`-ncetare

Bate hoardele t`tare,
Bate cetele maghiare,
Bate le[i din fuga mare,
Bate turci pe zmei c`lare
{i-i scute[te de-ngropare
Lumea-ntreag` st`-n mirare:
}ara-i mic`, ]ara-i mare
{i du[manul spor nu are.
Harta Moldovei \n timpul lui {tefan cel Mare [i Sfnt
Lec]ia 21
A doua Unire
Viteazul a fost fiul lui
Mihai
P`tra[cu-Vod` Basaraba.
C]i ani a domnit {tefan-Vod`?

Din cte r`zboaie a ie[it \nving`tor?
Cineva a scris \n cronic`: {tefan-Vod` a fost cel mai
vrednic s` i se \ncredin]eze conducerea [i st`pnirea lumii.
Cntecul lui {tefan

{tefan, {tefan domn cel Mare,
Seam`n pe lume nu are,
Dect numai mndrul Soare!
Din Suceava cnd el sare,
Pune pieptul la hotare,
Ca un zid de ap`rare!
C`pitanul Arbore
44
MIHAI VITEAZUL
S-a n`scut \n ziua a doua de

Cr`ciun a anului 1557, \n ziua
mor]ii tat`lui sù. Urcu[ul
spre conducerea ]`rii l-a \nceput \n capitala Olteniei trecnd prin func]iile B`niei ca
stolnic, postelnic, ban de Severin [i ban al Craiovei.
Pe tronul }`rii Romne[ti
s-a urcat \n anul 1593. Atunci
[i-a pus \n gnd s` scoat` ]ara
de sub st`pnire strìn` [i s`
uneasc` toate ]inuturile romne[ti sub un singur steag, sub
conducerea lui.
Pentru \mplinirea acestui vis
m`re], s-a avntat \n focul
45
Istoria romnilor
Istoria romnilor
luptelor la C`lug`reni, la Trgovi[te, la Bucure[ti, la Giurgiu,

toate \n anul 1595, cnd a alungat peste Dun`re hoardele
otomane.
Apoi \n anul 1599 a biruit armatele unor vicleni conduc`tori apuseni, la T`lmaci, lng` Sibiu [i a intrat triumfal \n
cetatea Alba Iulia.
|n anul 1600 a trecut prin strmtoarea Oituz [i a pus nou`
st`pnire peste ]inuturile Moldovei supuse otomanilor.
Nu a durat mult unirea fiindc` to]i asupritorii \nl`tura]i sau adunat [i au hot`rt moartea Voievodului. Unii au atacat
Moldova, al]ii Muntenia, iar cei din apus pndeau pe MihaiBravul la Alba Iulia [i pe Cmpia Turzii.
|n noaptea dintre 9-10 august 1601, Mihai a ie[it din cort
trezit de zgomotul unor osta[i veni]i. Din ceata acestora a
ie[it uciga[ul care, mi[ele[te, l-a str`puns cu lancea, apoi
repede l-a decapitat.
Mihai Viteazul a unit pentru scurt` vreme toate ]inuturile
noastre r`v`[ite mereu dup` anul 106.
Cnd a urcat Mihai-Vod` pe tronul }`rii Romne[ti?
Ce mare izbnd` a \nf`ptuit Mihai Viteazul?
Cntecul lui Mihai

Auzit-a]i d-un oltean,
D-un oltean, d-un craiovean
Ce nu-i pas` de sultan!
Intrarea \n Alba Iulia a lui Mihai Viteazul
|n toate cancelariile strìne se vorbea de vitejia, de \ndr`zneala Voievodul Mihai, iar un cronicar scria \n acele zile:
Dac` a fost vreodat` \n lume un principe vrednic de glorie
pentru faptele sale eroice, acesta este seniorul Mihai. Mihai-Vod` \[i \mplinise visul: sc`pase de asupritori [i unise
romnii \ntr-o singur` ]ar`. Mihai \nf`ptuise unirea celor trei
]`ri romne[ti, a doua unire dup` cea \nf`ptuit` de Burebista.
46
Auzit-a]i d-un viteaz

Care mereu [ade treaz
Ct e ]ara la necaz!
Arca[ din oastea lui Mihai Vod`
Auzit-a]i d-un Mihai

Ce sare pe [apte cai
De strig` Stambulul vai!
47
Istoria romnilor
Istoria romnilor
El e domnul cel vestit

Care-n lume a venit
Pre luptat [i biruit.
Lec]ia 22
m`, avea slujitori ale[i: gr`dinar levantin, buc`tar francez,

administrator neam], profesori strìni pentru instruirea
copiilor. F`r` s` confunde c`mara proprie cu a ]`rii, a adunat
mul]i bani la b`ncile din Viena, Vene]ia [i Amsterdam.
Turcii, care erau cu privirile pe bunurile }`rii Romne[ti, \i
spuneau Altn-Bei, adic` Prin]ul de Aur.
Ucis pentru credin]`

[i neam
Brncoveanu s-a
Constantin
ridicat \n domnie \n anul
1689, venit din spi]a boierilor
Craiove[ti. Era o perioad` grea
atunci, cnd }ara Romneasc`
se sim]ea prins` ca \n cle[te \ntre puterile rivale ale R`s`ritului, ale Apusului [i cele din Sud.
Domnitorul Brncoveanu trebuia s` dea de \n]eles tuturor c`
\i este prieten fiec`ruia, toate
acestea \n interesul ]`rii sale.
Acest joc l-a costat scump \n
final.
Palatul brncovenesc
A fost bun gospodar pentru el [i ]ar`. Avea venituri mari

de pe mo[iile sale de la Pite[ti, Brncoveni, {erbe[ti [i de
peste Olt. A \nfrumuse]at palatele de la Bucure[ti, Trgovi[te, Mogo[oaia, Potlogi, Smb`ta, Crama de la Pite[ti,
aducnd cu aceast` ocazie un stil arhitectural propriu, stilul
brncovenesc. Avea \n preajm` scriitori [i oameni de sea-
A stimulat \nv`]`mntul prin \nfiin]area de [coli romne[ti [i a tiparni]elor la Cmpulung [i Trgovi[te.

|n perioada ct a domnit era o lupt` grea \ntre credin]e,
\ntre crucea cre[tin` [i semilun`. For]ele cultice din Apus \[i
\ntindeau influen]ele \n vestul [i centrul spa]iului romnesc.
|n acela[i timp for]ele Sudului musulman \ncercau s`-[i
impun` legile lor spirituale. Brncoveanu lupta ca s` nu
piar` legea dreptei credin]e [i ca ]ara s`-i fie neatrnat` fa]`
de for]ele strìne.
Pentru neascultare a fost arestat, de turci, cu \ntreaga
familie, a fost dus la Istanbul, a fost chinuit de ace[tia ca s`
lea dea toat` averea agonisit` [i s` se turceasc`, s` treac` la
legea lor, adic` s` treac` la legea musulman`. To]i cei aresta]i au refuzat.
|n ziua de 15 august, 1714, au fost decapita]i pe rnd:
48
49
CONSTANTIN BRNCOVEANU
Istoria romnilor
Istoria romnilor
ginerele lui Brncoveanu, apoi cei patru fii: Constantin,

{tef`ni]`, R`ducu [i Mateia[. Cnd i-a venit rndul, Vod`
Brncoveanu a f`cut semnul crucii [i a zis: Fac` Dumnezeu
ce-o vrea, nu m` las de legea mea! A pus gtul pe butuc [i
a fost decapitat. Cele [ase capete au fost puse \n suli]e [i
plimbate prin ora[. Pieriser` pentru credin]` [i pentru
ap`rarea ]`rii!
Preciza]i cteva \mpliniri ale lui Constantin
Brncoveanu.
Pic`turi de durere
Brncovene Constantin,
Boier vechi [i domn cre[tin:
Las` legea cre[tineasc`
{i d`-te \n legea turceasc`!
Fac` Dumnezeu ce-o vrea,

Nu m` las de legea mea!
[i a fost ucis Constantin

[i au ucis pe {tef`ni]`
50

[i au tìat capul lui R`ducu

l-au tìat [i pe Mateia[
Constantin Brncoveanu [i-a ridicat privirile spre soare
strignd: Doamne, fie voia ta!
{i \ntr-o str`fulgerare de secure, capul i-a c`zut la
picioare
Lec]ia 23
Doi martiri
ntotdeauna au fost oameni care
|ma[a
s-au jertfit, care au \mbr`cat c`mor]ii pentru a u[ura po-
vara mul]imii asuprite. Ace[tia au

pl`tit scump \ndr`zneala lor, au
\ndurat chinuri \nspìmnt`toare
cernd ca mul]imea s` trìasc`
liber` \n ]ara ei de drept. Fiecare la
timpul lui, att Horea ct [i Tudor
au ridicat mul]imea la lupt` \mpotriva st`pnitorilor lacomi.
HOREA
51
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Horea din Albac, din Carpa]ii Apuseni a fost un asemenea erou. |mpreun` cu doi camarazi ai lui, cu bunii sì prieteni Clo[ca [i Cri[an, to]i trei au fost uci[i \n chinuri cumplite,
\n fa]a mul]imii adunate drept martor, \n acea zi de pomin`,
la 26 februarie 1785.
A fost pedepsit pentru vina de a scula mul]imea la lupt`
pentru dreptate. A fost cumplit chinuit pentru c` a cerut
ocupan]ilor strìni s` lase b`[tina[ii \n pace [i \n libertate la
casele lor. {i Clo[ca [i Cri[an au gndit [i au grìt la fel ca
Horea.
Moartea i-a fost cumplit`. |n v`zul tuturor, c`lìi i-au
zdrobit oasele, bucat` cu bucat`, i-au scos intestinele [i le-au
\ntins pe vrful cu]itelor, i-au scos ochii, apoi buc`]ile din
corpul m`cel`rit au fost ar`tate prin sate pentru nelegiuite
\nv`]`minte.
R`scoala s-a stins [i f`r`delegile [i-au reluat cursul.
Domnul Tudor
omnul Tudor din Vladimirii

Gorjului a cerut \n Adunarea
de la Pade[ ca mul]imea s` pedepseasc` rùl cu rù dac` boierimea,
ciocoii [i st`pnitorul strìn nu las`
poporul \n drepturile lui, dac` nu
u[ureaz` povara birului [i a zilelor
de clac`.
TUDOR VLADIMIRESCU
Au ars multe conace. Boieri lacomi, c`m`tari [i slugi ale Por]ii,

52
fugeau \n toate p`r]ile de furia haiducilor, a revolu]ionarilor

olteni. |n viforul luptelor, Tudor a condus ]ara vreme de
dou` luni.
|n acest r`stimp, boieri p`mnteni \nspìmnta]i de mnia revolu]ionarilor s-au unit cu turcii [i cu cetele unor r`scula]i greci [i to]i au hot`rt moartea Domnului Tudor.
|n ziua de 27 mai 1821, l-au prins \n apropiere de Trgovi[te, l-au ucis, [i se zice c`, l-au aruncat \ntr-o fntn` p`r`sit`. Pandurii lui s-au \ntors pe plaiurile Motrului, ale Clo[anilor adùgnd \nc` o pagin` glorioas` la istoria neamului
nostru.
Ce drepturi au cerut Horea [i Tudor Vladimirescu?
Cum au r`spuns vremelnicii st`pnitori?
M` suii pe Oltea-n deal

M` uitai o dat` roat`
{i v`zui puhoi de gloat`
Tot de Horea adunat`,
S-aduc` dreptate-odat`.
Frunz` verde, Iorgovan,
Vine Horea [i Cri[an,
Vine Horea din Abrud,
Unde-i aurul cel mult.
Frunz` verde, Iorgovan,
Vine Horea [i Cri[an
Cu pistoale aurite
{i cu plumbi z`g`stuite.
53
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Cntec
Cine trece Oltul mare?
Ce viteaz r`zbun`tor
Umple str`zi de teroare
Zbirii bietului popor?
Cine trece Oltul mare
{i-nspìmnt` pe p`gn
{i \l ]ine \n teroare?
Este Tudor, Domn romn!
Este Tudor, e o[teanul
Ce-nspìmnt` pe p`gn,
E voinicul, e olteanul,
Este Tudor, Domn romn!
Sai romne, sai cu to]i
S` sc`p`m ]ara de ho]i!
Lec]ia 24
A treia Unire
ra prc`lab de Gala]i AlexE
andru Ioan Cuza cnd se apropiau alegerile pentru conduc`torul
Moldovei. |nti a fost ales de moldoveni, apoi a fost ales de cei din Muntenia [i astfel \n ziua de 24 ianuarie
1859 Al.I. Cuza a devenit conduc`torul celor dou` ]`ri surori.
S-a \nf`ptuit Unirea cea Mic` ziceau mul]i aleg`tori

gndindu-se c` va veni vremea cnd va fi sub acela[i steag [i
a treia parte din ]ar`, cea de peste mun]i.
Peste voia unor boieri sf`tuitori, Cuza a pus \n practic`
mai multe legi menite s` vin` \n sprijinul mul]imii. Astfel a
\mpropriet`rit ]`ranii cl`ca[i cu p`mntul marilor mo[ieri, a
organizat \nv`]`mntul, a organizat administra]ia public`,
justi]ia [.a. Cuza a fost acela care a impus ca \nv`]`mntul s`
fie gratuit [i obligatoriu pentru to]i copiii ]`rii. Tot \n aceste
vremuri noi a \nfiin]at armata na]ional` modern`, a dezrobit
cl`ca[ii ]igani, a rnduit sate noi la drumuri bine croite.
Toate legile aplicate de Cuza-Vod` au sup`rat marea boierime pentru c` emanciparea ]`ranilor [i stimularea or`[enilor \n afacerile lor m`runte loveau \n interesele marilor
proprietari. Proprietarii care erau [i \n Divanul ]`rii au
hot`rt s`-l detroneze pe Cuza [i s` aduc` un prin] strìn de
]ar`, ca acesta s` nu supere pe boieri [i s` nu le tulbure
interesele. Au pus la cale un complot dup` un plan mr[av [i
\n noaptea de 10 spre 11 februarie 1866, Al.I. Cuza a fost detronat [i scos din ]ar` f`r` dreptul de a mai c`lca ]inuturile
natale unde trìse ca bun conduc`tor. S-a \mboln`vit grav de
sup`rare [i c`tre sfr[itul zilelor a cerut s` vin` s` moar` \n
]ara pe care o slujise cu devotament. Cererea i-a fost
respins`, iar moartea i-a curmat firul vie]ii. A murit \n anul
1873, \ntr-un hotel din Heidelberg Germania.
|n cei [apte ani de domnie, dup` Mica Unire,
Alexandru Ioan Cuza a pus bazele Romniei Moderne [i a
deschis perspectiva Marii Uniri.
Cum s-a \nf`ptuit unirea Moldovei cu Muntenia?
Ce reforme importante a f`cut Al.I. Cuza?
ALEXANDRU IOAN CUZA

54
55
Istoria romnilor
Lec]ia 25
Istoria romnilor
A patra Unire
La 1 Decembrie 1918, Unirea s-a \mplinit sub sceptrul

regelui Ferdinand. Actul Unirii a fost semnat la Alba Iulia,
\n fa]a miilor de participan]i veni]i din toate ]inuturile ]`rii.
Cuvntul fiec`rui participant era un jur`mnt. To]i s-au angajat, au strigat c` vor p`stra \n veci ]ara unit`, f`r` s` [tie c`
peste pu]in` vreme vor fi alte desp`r]iri, alte hotare nedrepte
[i alte speran]e.
Cine a fost Vasile Goldi[, dar Iancu Flondor,
dar Ion Incule]?
Care au fost cele patru Uniri?
Preciza]i conduc`torii care au realizat cele
patru uniri.
Adunarea de la Blaj
dacilor \ntr-un stat centralizat, unirea \nf`ptuit` de

Unirea
Mihai-Vod` \n anii 1599-1600, unirea din 1859, ho-
t`rrea popoarelor de a-[i g`si vadul propriu al existen]ei lor,

toate acestea au trezit dorin]a unirii depline a tuturor romnilor. Pr`bu[irea blestematelor imperii cel r`s`ritean, cel
din vest [i cel din sud a dat semnalul ceasului de[tept`rii
\n toate ]inuturile romne[ti.
Au r`spuns chem`rii mul]i b`rba]i-tribuni din teritoriile
exterioare grani]ei [i ace[tia au cerut unirea cu ]ara. A
r`spuns Vasile Goldi[ din Seleu[ul Aradului, Iancu Flondor
din ]inutul Storojine], Ion Ioncule] din Rezenii L`pu[nei,
romnii to]i au cerut \ntr-un glas: UNIRE!.
56
Adunarea de la Alba Iulia
57
Istoria romnilor
Lec]ia 26
Istoria romnilor
Recapitulare [i sistematizare
|nv`]`minte
Lec]ia 27
Din cele \nv`]ate pn` acum am aflat c` neamul carpatic, aici s-a format [i aici a trìt de cnd lumea.
Acest neam al romnilor a fost mereu dornic de dreptate [i de libertate, iar pentru acestea ades i-a fost pus` existen]a \n primejdie.
Orict au fost de vitrege vremurile trìtorilor din Carpa]i, ace[tia [i-au p`strat graiul curat ca lacrima. {i-au p`strat
cntecul de bucurie [i de jale, au creat doina numai pentru ei,
mereu [i-au \mprosp`tat ve[mintele cu semnele sacre venite
de peste milenii.
{i la bine [i la rù, carpaticul a crezut \n ajutorul Atotputernicului, iar acesta i-a dat puteri s` \nving` rùl.
Este de datoria noastr` s` tragem \nv`]`minte de la cei
care au stat pe meterezele istoriei. Ace[tia s-au jertfit pentru
ap`rarea comunit`]ii de neam [i pentru convie]uirea cu cei
pleca]i din ]inuturile lor [i statornici]i pe alte plaiuri.
|n fa]a lor, a celor care au f`cut icoan` din harta ]`rii
noastre, trebuie s` ne plec`m frun]ile cu deosebit respect.
Ei ne-au scris istoria cu pre]ul vie]ii, cu focul min]ii, cu
puterea bra]elor [i cu tì[ul palo[ului ap`r`tor.
Comunitatea
de neam
Comunitatea de
}inut
Comunitatea de
Gint`
Scara permanen]ei
noastre
Comunitatea de
Vatr`
58
Patria
}ara
Neamul
Voievodatul
}ara de }inut
}inutul
Uniunea
familiilor
\nrudite
Familia grup
format din
p`rin]i [i copii
De la unelte
la activit`]i spirituale
mul s-a desprins din lumea celorlalte vie]uitoare \n epoO

ca pietrei alese, atunci cnd \[i cùta bolovani sau be]e
de care se folosea la adunatul bunurilor necesare traiului.
Dovezi ale acestor carpatici str`-str`vechi s-au g`sit la Bugiule[ti \n Oltenie, la Tetoiu [i Farca[ele, pe valea Arge[ului,
a Oltului [i a Cotmenei. |n aceea[i perioad` erau vetre
populate la Gura Dobrogei, la Sndominic \n Curbura Carpa]ilor, la Ripiceni Izvor, Valea Lupului Ia[i, la Dumitoarea, peste Prut.
Epoca pietrei cioplite a cuprins perioada ct omul a locuit
\n grot` din cauza uria[ului val de geruri. Atunci a fost adus
focul \n locuin]`, atunci carpaticul [i-a confec]ionat sp`rturi
de piatr` cu tì[ bun [i cu ascu]i[. Cu aceste unelte, vn`torul
[i-a u[urat munca perfec]ionndu-[i lancea [i s`geata. Dup`
dovezile g`site \n grota Boro[teni-Gorj, Ohaba-Ponor, R[nov, Ceahlù, Miculin]i [i Ripiceni, uneltele cioplite din piatr` s-au \nmul]it [i diversificat. La Cremenea |ntorsura
Buzùlui era un mare atelier de confec]ionare a uneltelor,
numeroase \ntre acestea fiind vrfurile de s`geat`. |n acele
vremuri \ndep`rtate \n zona Por]ile-de-Fier se incizau semne
pentru dialog cu partener nev`zut, se alc`tuia scrierea.
Atunci carpaticul a descoperit pe Dumnezeu.
Odat` cu ie[irea carpaticului din locuin]a de suprafa]`, cei
mai pricepu]i [i-au confec]ionat a[chii de piatr` cu tì[ pentru prelucrarea lemnului, [i-au [lefuit ciocane din piatr` la
care au pus coad` de lemn, au confec]ionat s`p`ligi, topoare
[i altele. {i-au alc`tuit case din pletere tencuite [i pictate, [iau zidit \nc`peri mari pentru rug`, instala]ii tehnice pentru
transformarea fibrelor \n fire [i ]es`turi, pentru u[urarea
59
Istoria romnilor
Istoria romnilor
lucrului cu p`mntul cultivat. |n aceast` perioad` au inventat

felurite modalit`]i pentru ob]inerea ceramicii incizate [i
pictate, au confec]ionat podoabe din metale g`site \n starea
lor natural`.
Marea bucurie a fost
atunci cnd a descoperit
cum poate extrage metale din minereuri [i
cnd a ob]inut bronzul
prin aliaj, dup` formule
precise. Din bronz a turnat unelte mai bune,
arme [i podoabe, toate
acestea fiind cerute de
popula]ie. Atunci s-au
confec]ionat seceri, securi, lan]uri, lame de fier`strù, clopote mari [i
mici, felurite bijuterii
etc. Erau renumite
turn`toriile de la Aiud,
Dip[a, Sibiu, {palnaca
[.a. pentru produc]ia de
unelte, arme [i podoabe,
toate acestea \mbog`]ind trgurile \n schimburi de produse.
|n jurul anului 2000, \n
Biserica Sfin]ii Arhangheli din Reghin,
Evul
Timpuriu s-au pus
ridicat` \n anul 1744; ctitorie ortodox`
bazele siderurgiei [i medecorat` cu simboluri arhaice ale
credin]elor Soarelui
talurgiei \n spa]iul din
jurul [i din interiorul arcului carpatic. |n epoca fierului s-a \nregistrat \nc` un salt
uria[ prin confec]ionarea uneltelor cu tì[uri rezistente.
60
Evul Timpuriu s-a \ncheiat la noi cu realiz`ri tehnice mari,

cu un grai perfec]ionat, cu credin]` puternic` \n Cerul ocrotitor, cu datini de neclintit, cu o scriere trecut` de la ideogram` la liter`. Dacii au descoperit predicatul, \n scrierea de
tranzi]ie.
|n secolul I al erei cre[tine, carpaticii sedentari au adoptat
legea nou` a dreptei credin]e, au continuat firul ne\ntrerupt
al civiliza]iilor suprapuse. |n toate timpurile au luptat pentru
unitate [i deplin` independen]`.
Lec]ia 28
Alc`tuiri statale
Prima alc`tuire format` din bunici, p`rin]i [i copii, to]i

grupa]i \n jurul unei vetre, \ntr-o locuin]`, a fost comunitatea
de vatr`.
A doua alc`tuire era o grupare a oamenilor \nrudi]i \ntre
ei, o uniune a mai multor comunit`]i de vatr` r`s`rite din
tulpin` comun`. Aceast` grupare s-a numit comunitate de
gint` [i era condus` de femeia cea mai priceput` \n rnduielile familiilor \nrudite. Pe parcursul veacurilor, comunit`]ile de gint` au cuprins regiuni mari [i au format cele [apte
zone intersectate prin dilatarea spa]iilor ocupate: Cucuteni,
Tisa, Por]ile-de-Fier, V`dastra, Gumelni]a, Hamangia, Petre[ti. Extinderea comunit`]ilor de gint` s-a f`cut de la munte spre deal [i apoi spre [es, din zona grotelor [i a primelor
locuin]e de suprafa]`.
Comunit`]ile de gint`, unite \ntre ele prin acela[i grai,
acelea[i credin]e, acelea[i datini [i acela[i spa]iu de pornire
au alc`tuit comunitatea de neam. |n spa]iul carpaticilor,
comunitatea de neam a alc`tuit o structur`, o entitate prestatal` numit` ulterior Europa Veche.
Europa Veche a fiin]at \ntre anii 70003500 ai Evului
Timpuriu. |n aceast` perioad` s-au \nregistrat realiz`ri
remarcabile privind graiul sedentarilor carpatici, credin]ele
61
Istoria romnilor
Istoria romnilor
[i datinile lor. Au creat instala]ii tehnice cu totul deosebite,

ve[minte alese, au inventat ceramica, au dat amploare selec]iei [i \mblnzirii animalelor, a cultivat plante trebuitoare.
Prin anii 3500 ai Evului Timpuriu au \nceput n`v`lirile
valurilor tribale. Tribalii au jefuit bunurile agonisite de
sedentari [i au distrus a[ez`rile \ntlnite \n cale. Au distrus
casele [i l`ca[ele de rug`ciune. |n cele trei milenii ct au
durat aceste atacuri, Europa Veche s-a destr`mat ca structur` prestatal`, iar popula]ia sedentar` s-a retras \n limitele
comunit`]ii de vatr`, \n limitele autarhice ale locuin]elor
risipite. Aici fiecare \[i ap`ra cum putea ceea ce agonisea, \ncerca s` \ndep`rteze cetele de vr`jma[i.
|n focul luptelor de ap`rare ale b`[tina[ilor s-a n`scut
primul stat centralizat, DACIA. Prin unirea for]ei sedentarilor de acela[i neam, Dacia s-a ridicat \n limitele teritoriale
ale Europei Vechi. {ase veacuri a rezistat Dacia \n fa]a atacatorilor veni]i de pretutindeni. A pierit \n lupta cu romanii
[i cu alte semin]ii care \i b`teau hotarele cu foc [i sabie.
A urmat o alt` destr`mare a for]elor de ap`rare, o grea
dezmembrare a structurilor statale. |n cele [apte secole grele,
care au urmat, veneau, plecau cete tribale, se b`teau \ntre
ele, unele se legau de aceste locuri [i desc`lecau pentru
sedentarizare.
Pe temeiul comunit`]ilor carpatice ne\ntrerupte, de prin
anii 800 e.n. a \nceput epoca organiz`rii voievodatelor, a
urmat cristalizarea }`rilor de }inut [i unirea acestora sub
conducerea Voievozilor.
Dup` alc`tuirea voievodatelor [i dup` unirea acestora \n
mari ]inuturi, a urmat etapa rena[terii comunit`]ii de neam.
Cele patru uniri ale ]inuturilor romne[ti, \n limitele
teritoriale cuprinse \n centrul spiritual dacic au creat
speran]e pentru mai trziu.
De atunci vor fi \nceput romnii de pretutindeni s` \[i
caute vechea obr[ie, vadul re\ntoarcerii [i rena[terii
spirituale.
62
Vedere panoramic` Col] de rai
Treptele permanen]ei
63
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Lec]ia 29
O problem`
cu patru necunoscute
1. Lupul s-a prip`[it pe lng` locuin]a
omului. Astfel, prin \mblnzire a devenit un bun prieten [i credincios ap`r`tor al acestuia.
Cinele, \n pictura anilor 5000 E.T.
2. De cum a ie[it din apele primordiale,

{arpele a fost h`r`zit s` protejeze, s` ocroteasc` spiritul sacru al locuin]ei sedentarului.
{arpele, \n pictura anilor 5000 E.T.
Steagul dacilor
3. Dacii [i-au alc`tuit steag de ap`rare din imaginea [arpelui cu cap de lup.
4. Se [tie de cnd lumea [i pretutindeni la noi, c` fiecare
cas` locuit` are un [arpe ocrotitor \n preajm`. Adesea,
acesta st` de straj` pe scar`, pe pragul por]ii, \n temeiul casei
[i este bun prieten cu cinele.
Ce \nv`]`minte tragem?
Dezlega]i aceast` problem` [i da]i r`spunsul
\n scris.
64
Lec]ia 30
Vechimea noastr`
nd omul a c`p`tat puterea s` judece, s` gndeasc` penC
tru \mplinirea faptelor sale a ales ziua ca unitate de m`sur` a timpului, ziua solar`. Aceasta era alc`tuit` din dou`
p`r]i: din cursul Soarelui, de la apari]ia primelor raze, pn`

la asfin]it [i din noaptea care urma. Partea luminat` a zilei
era purt`toare de semne ale binelui, de fapte [i \mplinit m`runte, iar noaptea era considerat` protectoare a duhurilor
rele. |n toate timpurile, omului i-a fost fric` de \ntuneric.
Dup` [irul zilelor trìte, s-a stabilit lungimea vie]ii oamenilor, a animalelor, a plantelor. Lungimea vie]ii se socotea
sc`znd num`rul zilelor, anilor, pn` \n ziua pieirii, deci se
aplica o num`r`toare invers`. |n]elep]ii lumii vechi au
hot`rt c` aceast` num`r`toare invers` trebuie s` \nceap` cu
anul 5508, anul Facerii Lumii. Era anul celor mai puternice credin]e vechi, era perioada cnd omul devenea deplin
credincios [i supus for]elor Atotcuprinz`toare [i Atotputernice.
Prin calculul descresc`tor, prin num`r`toarea invers`
aplicat` s-a ajuns la pragul cnd nu se mai putea continua
socotitul. Acest prag a fost considerat ulterior Anul Zero
[i de atunci a continuat calculul cresc`tor, prin adùgarea
zilelor, a anilor. Prin apari]ia pragului zero s-a ajuns la \mp`r]irea timpului planetei noastre \n dou` p`r]i: era veche [i
era nou`, era noastr` (e.n.). Era este cea mai mare diviziune
a timpului din trecutul istoric al P`mntului.
|n multe acte vechi, cele scrise \n cancelariile domne[ti,
este precizat anul redact`rii dup` vechiul calcul al num`r`torii inverse. Pentru a ajunge la suma exact` trebuia s` adun`m anii \ncepnd cu baza anilor erei vechi, deci cu 5508. |n
graiul arhaic al calculului, Mihai Viteazul s-a n`scut \n anul
7065 de la Facerea Lumii, adic` \n anul 1557. Scoatem baza
veche de calcul din total [i diferen]a ne arat` data exact` pe
care o cùt`m: 7065-5508.
65
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Continuitate
tul nostru cobornd \n substratul Evului Mediu. Aici se deschide perspectiva Evului Timpuriu, a celei mai lungi perioade a civiliza]iei [i culturii neamului nostru.
cul.
Stabili]i-v` vrsta dup` vechiul sistem de cal-
Semne sfinte
pe vas de ritual
(anii 5000 E.T.)
Lec]ia 31
|n cùtarea comorilor
Steagul dacilor
duhul ap`r`tor
\n credin]ele
populare, rituale
paznicul credincios
\n credin]ele
populare, rituale
[arpele casei
cinele prieten
Continuitate
Simboluri str`vechi
\n broderie actual`
a dovedi vechimea localit`]ii \n care trìm trebuie s`

Pentru
ne folosim de documente prin care se confirm` un fapt, se
Este important de re]inut c` mul]imea de izvoare documentare ie[ite la lumin` ne oblig`, ast`zi, s` apreciem trecu-
recunoa[te ceva legat de \nceputurile a[ez`rii noastre. De
66
67
Istoria romnilor
Istoria romnilor
mare valoare ne sunt obiectele originale, bunurile lucrate de

mna sedentarului, atunci, acolo, pe vatra locuin]ei sale. Cele
mai vechi documente care ne atest` existen]a au r`mas pn`
ast`zi cele pentru care s-au folosit materiale rezistente \n
timp \ndelungat: piatra, osul, cornul, ceramica, metalul [i
urmele credin]elor vechi r`mase \n datini.
Folosindu-se de documente care atest` originea [i
\nceputurile a[ez`rilor omene[ti, putem dovedi u[or c`
ora[ul Bucure[ti s-a ridicat pe mai multe vetre existente \n
epoca de piatr`, c` s-a dezvoltat firesc \n epoca metalelor, c`
s-a transformat \n cetate de ap`rare \n vremea lui Vlad
}epe[, c` a trecut cum a putut peste vitregiile vremurilor.
Dup` documente recent descoperite, \n epoca de piatr` \[i
are \nceputurile ora[ul de pe Some[, de la poalele Feleacului.
Aceast` a[ezare a fost numit` Napoca \n timpul ocupa]iei
romane, a fost numit` Cluj \n Evul Mediu. Ora[ul Sibiu a
p`strat documente, pe vatra lui mereu activ`, tot din epoca
de piatr`, urmnd ca \n epoca bronzului s` fie unul dintre
numeroasele centre siderurgice [i metalurgice ale zonei, \n
antichitatea carpatic`, \n Evul Timpuriu final. Fiecare sat,
fiecare ora[ din spa]iul uria[ al Carpa]ilor p`streaz` \n
subsolul vetrelor locuite multe documente care atest`
prezen]a noastr` aici, de cnd lumea.
ATEN}IE! Comoara tuturor documentelor atest` firul
ne\ntrerupt al continuit`]ii [i numai cel mai vechi document
confirm` \nceputurile. Acesta are sclipiri de aur. El trebuie
g`sit [i pus \n ram` de icoan`.
De cnd fiin]eaz` localitatea \n care trì]i?
Ce reprezint` semnele care \nfrumuse]eaz`
obiectele din jurul nostru?
68
Lec]ia 32
La romni,
istoria-i totuna cu religia
Religia temei de ]ar`

umea luminat` [tie c` sentimentul religios a ap`rut o dat`
cu graiul articulat, \n nucleul familial, \n locuin]a rupestr`
[i s-a statornicit prin ritualuri religioase. Ritualul era condus
de cea mai destoinic` fecioar`, so]ie, mam` sau bunic` din
cea mai a[ezat` comunitate de vatr`.
Vatra Nedeii Soarelui, pe muntele izvoarelor Dmbovi]ei.

Platforma de rug` (reactualizat`)
Pe la anul 7000 E.T., femeia conducea ritualul religios de

amploare, \n sanctuar, \n templu. Purta masca de consacrare,
ve[minte bogate simbolistic [i r`spundea de via]a spiritual` a
comunit`]ii. Dup` dovezile descoperite, au fost mai multe
Mari Preotese \n epoca pietrei, \n Spa]iul Carpatic.
O dat` cu apari]ia primelor triburi \n Carpa]i, prin anii
3500 E.T., a ap`rut nevoia ca b`rbatul s` ia conducerea vie]ii
spirituale [i s` organizeze cete mari de ap`r`tori. Femeia a
r`mas, de atunci, cu practicile religioase m`runte, casnice, iar
b`rbatului i s-a ales dreptul de Mare Preot, ap`r`tor al ob[tei
[i al legilor frumoase, al legilor morale create [i sus]inute
69
Istoria romnilor
Istoria romnilor
cndva de Marea Preoteas`. Aceste legi au generalizat [i au

aprofundat credin]ele religioase, au ridicat la apogeu Cultul
Soarelui. Prin anii 1000 E.T., Marele Preot era conduc`torul
ritualului Nedeilor Soarelui, al \ntrunirilor cultice de mare
amploare, tradi]ionale \n Carpa]i.
De prin anii 500 E.T., Marele Preot a c`p`tat [i atributul
de rege autoritar. Burebista a fost Mare Preot [i rege-unificator, Decebal a fost Mare Preot [i Rege-ap`r`tor, superior, \n plan religios, generalilor purt`tori de cordon sacerdotal (vezi Columna lui Traian).
|n secolele grele, cnd ritualul religios a supravie]uit
numai \n col]ul sacru al locuin]ei, puterea Cerului s-a impus
prin cuvntul Evangheliei propov`duit de Sfntul Apostol
Andrei.
Ca la o porunc` divin`, \nainte de anii 800
d.Ch., au ap`rut voievozii m`run]i, apoi voievozii \ntemeietori, voievozii ap`r`tori. To]i
au \n`l]at credin]a religioas` zidind biserici,
\nmul]ind preo]ii [i monahii. Voievodul, \n
toate timpurile, a avut capul bisericii cre[tine,
drept sfetnic nedesp`r]it. Domnitorii p`mnteni, sau cei adu[i, precum [i regii cei veni]i,
\mp`mnteni]i, au g`sit sprijin ferm \n sfatul
duhovnicului de frunte al ierarhiei biserice[ti.
Troi]a simbol religios romnesc
To]i crmuitorii neamului carpatic au considerat, pe

drept, biserica, unica st`pn` spiritual` a mul]imii, singura \n
stare s` asigure respectarea normelor morale \n mecanismul
social.
Religia, prin fapt` duhovniceasc`, a zidit, pe
acela[i temei, }ara.
70
Lec]ia 33
Din sfin]enia spa]iului carpatic

carpatici au fost credincio[i de cnd lumea. |n anii
Trìtorii
cincizeci de mii, musterienii alc`tuiser` forma incipient`
a ritualului religios.
Sfin]ii Teodora, Hozevitul, Casian, Ghelasie
Dup` semnele sacre, litice, dup` osteolite [i teraglife,

dup` datini, \n vremea Cultului Solar, credincio[ii \n`l]au
adora]ii Cerului din vetrele cultice din mun]i, de pe platformele alpine: \n Ceahlù, Bucegi, Retezat, \n Apuseni; din
fa]a altarelor de la Ciume[tiSatu-Mare, Dobo[eniOdorhei, H`b`[e[tiIa[i, Hr[ovaTulcea, Le]Covasna, PecicaArad, Ruse[tii NoiBasarabia, V`dastraOlt [.a. |n climatul cultic generalizat, \n anii religiei Solare, carpaticii
aveau mare autoritate pe arii extinse, impulsuri puternice
pornind din vechile vetre de la Ariu[d, C`scioarele, Ditrù,
L`pu[, Ocna-Sibiu, Par]a, Turda[ [.a.
Marile Preotese, Marii Preo]i, Marii Preo]i [i Regi au
ridicat la apogeu credin]ele Solare. Col]ul sacru al locuin]ei,
\n vreme de restri[te a ]inut aici loc de sanctuar, de templu.
Astfel, credin]ele religioase multimilenare [i-au continuat
firul ne\ntrerupt.
71
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Sentimentele religioase generalizate, profunde, au creat

oameni cu har, de excep]ie, meni]i s` arate [i s` apere calea
cea dreapt`. Avem des`vr[it model via]a Sf. Ghelasie de la
Rme]. Avem faptele Voievodului {tefan cel Mare [i Sfnt
care a mul]umit lui Dumnezeu pentru izbnzile sale, zidind
34 de biserici. Pomelnicul \ntru Hristos p`streaz` chipul Cuvioasei Teodora de la Sihla Sfnta Teodora din Carpa]i
dup` laude kievene. P`str`m pentru pomenire imaginea
Cuviosului Ioan Iacob Hozevitul de la Neam]. Un loc anume
\n con[tiin]a noastr` ocup` trei imagini nepieritoare pentru
caznele care i-au ridicat \n sfin]enie: Cuviosul Visarion Sarai,
Cuviosul Sofronie de la Cioara [i Mucenicul Nicolae Oprea
din S`li[te. |n calendarul sfin]ilor romni [i-au g`sit locul
binemeritat: Cuviosul Antipa de la Calapode[ti, Cuviosul
Ioan Coliba[ul, Sf. Ierarh Calinic de la Cernica, Sf. Mucenic
Sava de la Buzù, Sf. Mucenic Ioan valahul, Sf. Mucenic Filip
de la Niculi]el, Sf. Ierarh Leontie de la R`dù]i, Sf. Martir
Constantin Brncoveanu [i cei patru fii ai sì: Constantin,
{tefan, Radu, Matei, precum [i sfetnicul Ianache. Pentru
aceea[i ve[nic` pomenire avem pe Cuviosul Ioan de la Prislop, Sf. Ierarh Iosif de la Parto[, Sf. Mare Mucenic Nichita
Romnul, Ierarhul Martir Antim Ivireanu, Sf. Preot Martir
Ioan de la Gale[, Sf. Preot Martir Moise M`cinic din Sibiel,
Sf. Cuvios Paise de la Neam], Sf. Cuvios Antonie de la
IezerVlcea, Sf. Muceni]` Filofteia de la Curtea de Arge[,
Cuviosul Daniil Sihastru de la Putna, Cuviosul Nicodim de la
Tismana.
Al`turi de voievozii cei mari, fie a[eza]i [i sfin]ii romni
pe catapeteasma istoriei noastre, pentru cinstire [i laude,
\ntru binele viitorimii.
Numi]i cteva vetre cultice solare.
Ce sfin]i, cuvio[i, mucenici romni cunoa[te]i?
72
Lec]ia 34
Muntele Sfnt
istoria neamului carpatic,
|na neamului
romnesc a r`-
mas zidirea faptelor ridicate

\n column`. Asemenea columne ale permanen]ei s-au
\n`l]at pe Ceahlù, pe Caraiman, Retezat, Apuseni, pe
vetrele civiliza]iilor suprapuse, \n anii culturilor Cucuteni, Tisa, Petre[ti, V`dastra [.a. |n aceast` parte a lumii, faptele de seam` urzite \n
column` au dat sfin]enie Spa]iului Carpatic. Astfel, \mplinirile istorice toate, \n
context religios au pus temei nemuririi urma[ilor lui
Zalmoxis.
La Muntele Sfnt
O asemenea zidire \n timp [i spa]iu este Muntele Sfnt,

muntele sacralizat prin fapte nemuritoare. La poalele lui, pe
Valea Pe[terilor au r`mas dovad` locuin]ele rupestre ale
omului religios dinti, au r`mas urme monahale ale tuturor
vremurilor trecute. Aici, \n \nc`peri de piatr` [i cazne s-au
rostit primele rug`ciuni.
Tot pe poala \nceputului de urcu[ anevoios vegheaz` megali]i \n hor` astral`, pietre scrise cu ideograme [i cu chipul
Marii Preotese. Aceasta, \n dans ritual, reprezint` moda epocii bronzului rostuit` de dogmele Cultului Solar. Pe aceast`
vatr` se impunea ritualul Nedeilor Soarelui, la sorocuri
echinoc]iale.
73
Istoria romnilor
Istoria romnilor
nirilor istorice, cre[tine, legile frumoase \n cutume [i datini, toate au sedimentat Muntele Sfnt, acolo peste crestele
muscelelelor, la izvorul Dmbovi]ei.
Merge]i la Muntele Sfnt!
{i la Marele Altar, mul]umi]i Cerului c` v-a
ajutat s` cunoa[te]i o pagin` din istoria sacr` a neamului romnesc!
Marele Altar
Lecturi suplimentare
Smburele de adev`r al istorisirilor
Dup` un urcu[ anevoios, \n trepte pentru cei ce se ostenesc, a[teapt` de mai multe milenii Marele Altar rupestru.
Aici s-au \nchinat [i crmuitorii [i c`peteniile [i oamenii de
rnd [i cei ce s-au rugat Soarelui, [i cei credincio[i \ntru
Hristos. Acolo, sus, \n adncul de stei este locul de rug` \n
tain`. Acolo e[ti singur, \n dialog direct cu Dumnezeu
Deasupra Altarului, \n piscul de cremene este platforma
de rug` a Marelui Preot. De pe acest loc, probabil Burebista\ntemeietorul, apoi, Decebal-ap`r`torul \n`l]au rug` spre
Cer pentru nemurirea carpaticilor, iar ruga lor s-a \mplinit,
dac` noi, ast`zi, \i pomenim.
La sfr[itul Evului Timpuriu, pe vatra Nedeilor Soarelui,
de la Cet`]uia dacic`, s-au ridicat trei biserici, una peste
ruinele alteia [i de atunci a r`mas aici vatra voievodal`. A
r`mas un semn al cre[tin`rii apostolice pe temeiul de aur al
tradi]iei Credin]elor Solare.
Astfel, faptele istorice, cultice, ale b`[tina[ilor au dat sfin]enie Muntelui Sacru, \n Carpa]i. Vatra monahal` permanent`, urme ale practicilor religioase, solare, dovezile \mpli-
tulbura niciodat`. Pe valea lui f`r` pereche de frumoas`, de

la Arcani \n sus pleca drumul \n urcu[ greu spre por]ile
Cet`]ii Soarelui. Aceast` cetate st`pnit` de zei era a[ezat`
pe vrful mun]ilor Cernei [i era str`juit` de trei temple cu
turnuri p`zite.
Din cnd \n cnd, foarte rar, din Cetatea Soarelui cobora,
plannd \n cercuri largi, peste Jale[, o pas`re mìastr`, o
pas`re nepereche. Aceasta era Pùnica, fiin]a cu care zeii
vesteau oamenii cnd vin vremuri mai bune. Cnd o vedeau,
oamenii strigau de bucurie, s`rutau p`mntul [i mul]umeau
Cerului pentru buna vestire. Pentru c` bucuriile erau pu]ine,
Pùnica se vedea rar. De[i trìa cinci sute de ani, pe cerul
senin al Jale[ului se l`sa v`zut` de lume o dat`, de dou` ori,
[i atunci pentru scurt` vreme.
74
75
Pùnica
marea \mp`r`]ie carpatic`, Jale[ul era un ru care nu
|n\nghe]a,
nu \[i \mpuni]a apa \n vreme de secet` [i nu se
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Nu avea nici p`rin]i, nici fra]i. Era singur` \n toat` \mp`r`]ia. Cnd \mplinea cinci veacuri \[i construia un pat din
ramurile arborelui de t`mie, din flori de canele, din spice de
nard, din smirn` [i din cinam, iar pe acest pat foarte parfumat se culca [i murea. |n clipa mor]ii, din corpul rece r`s`rea
o alt` Pùnic`, tot att de frumoas`. Aceasta lua \n cioc patul
cu oasele ne\nsufle]ite din care se n`scuse [i-l ducea la cel
mai mare templu din cele trei care str`juiau Cetatea Soarelui. Drept cinstire a[eza cuibul \n fa]a por]ilor \mp`r`te[ti,
deasupra fl`c`rilor ve[nic nestinse. Apoi \[i continua via]a \n
ascunzi[urile \nverzite ale Mun]ilor Cernei.
Mai mul]i martori b`trni, printre care fiind Herodot,
Plinius, Ovidiu [i Claudian au spus c` Pùnica era cea mai
frumoas` pas`re din lume. Avea corpul \mbr`cat cu pene
ro[ii, aurii. Picioarele \i erau ca purpura, f`r` pene pe ele
cum are vulturul. Gtul str`lucea ca fl`c`rile, ciocul nu era
\ncovoiat ca la r`pitoare, iar creasta \i era \nalt` [i b`tut` \n
diamante. Peste aripile cu pene late, albastre, galbene [i ro[ii
se aduna \n cerc o raz` puternic str`lucitoare, iar penele lungi
ale cozii purtau diamante \n vrful lor. |n zbor, \mpr`[tia
raze blnde, m`t`soase [i parfumul ramurilor cuibului.
|n veacurile pline de urgie, Pùnica nu a mai ap`rut pe
cerul cernit al Jale[ului. St`pnul ]inuturilor carpatice a
poruncit me[terilor fùrari, s`-i lucreze din aur [i pietre
pre]ioase o alt` Pùnic` aduc`toare de lini[te [i pace. A mai
poruncit ca Pùnica aceasta s` aib` [i pui lng` ea [i s`-i
ocroteasc`, s`-i fac` mari, ca apoi ace[tia prin zborul lor s`
\nmul]easc` semnele vestitoare de bine. {i me[terii au
\mplinit porunca, dar clo[ca din aur nu se ridica \n spirale pe
cerul albastru, nu se juca \n zbor ca Pùnica adev`rat`, nu
st`tea al`turi de Soare, de Lun` [i de cele nou` stele. Aurarii
au f`cut-o cum au spus martorii, dar aceasta era f`r` suflare
pentru c` zeii au refuzat s`-i dea via]`. Cnd buciuma[ii au
dat veste c` se apropie o nou` primejdie, o alt` urgie, c`petenia ]inutului a ascuns clo[ca cu puii de aur sub lespezi de
piatr`, \n Mun]ii Buzùlui. Acolo a fost uitat` de lume, c`ci

st`pnul ]inutului, singurul care [tia ascunz`toarea, a pierit
\n lupt`.
76
77
Mult mai trziu, cnd Negru-Vod` a \ntemeiat o nou`

]ar` din cenu[a celei vechi, de la F`g`ra[ pn` la Cmpulung
a fost \nso]it de o pas`re neagr`. Dup` cum zbura al`turi de
ceata domneasc`, dup` cum s`lta \n cercuri largi peste mun]i,
p`rea s` fie Pùnica \n ve[mnt cernit. O mare parte dintre
boieri sus]ineau c` ea este [i c` aduce alt semn pentru ]ar`.
|nduplecat, Domnul a poruncit s` fie ]esut chipul acestei
p`s`ri \n pnza steagului ]`rii, s` fie pus pe stem` [i pe
fruntea bisericilor ca bun semn vechi, la noi rnduieli.
De atunci Pùnica este pretutindeni, printre noi [i \[i
arat` chipul al`turi de falduri tricolore cnd \n`l]`m imn de
laud` ]`rii.
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Brazda lui Novac
F`g`duin]a copiilor acestui prim monarh al P`mntului [i

Cerului a ]inut doar trei zile. Dup` scurt r`gaz, Typhon a luat
\n st`pnire Cetatea Soarelui cu toate ]inuturile cuprinse \n
cercul apelor Dun`rii, Tisei, Nistrului [i ale ]`rmului M`rii
Negre. S-a f`cut st`pn [i pe bolta cerului ce acoperea p`[unile bogate \n turme [i cirezi. {i-a pus o mul]ime de [erpi
uria[i drept straj` de hotar, apoi [i-a alc`tuit o puternic`
oaste pentru ap`rarea avu]iei. |i pl`ceau cntecele tihnite, la
fluier, nedeile, vn`torile de zimbri. Voia o \mp`r`]ie bogat`
[i puternic`.
Ostrea, v`znd c` \mp`r]eala fr`]easc` nu bate la egal, a
r`mas \n cetatea de pe Cerna \ncercnd s`-[i conving` fratele
s` renun]e la cmpie. El dorea s` aduc` apele pe canale
pentru toate ]inuturile \nsetate, s` cultive cereale [i legume,
s` creasc` livezi [i podgorii pe ogoarele lui, iar fratele s`
r`mn` cu bogatele p`[uni carpatice. Nu au ajuns la \nvoial`,
pentru c` Typhon nu vroia s` \nstrìneze din p`mntul de
zestre al mamei sale, nici ca Ostrea s` se amestece \n rnduielile [i tocmelile lui.
Era prin anii 3000 \.H., cnd rùl [i-a ar`tat col]ii \ntre cei
doi fra]i. |ntr-o bun` zi, \n mustul z`pezii, Ostrea a \njugat

[ase perechi de boi la un plug uria[, s-a \ndreptat spre r`s`rit
[i a tras brazd` adnc` de hotar \ntre p`[une [i ]arina supus`
ar[i]ei verii. A trecut pragul Por]ilor-de-Fier, a \nfipt plugul
la Gur` Vìi [i de la Hinova a ridicat un trioan de brazd`
adnc` de dou`zeci de palme, trecnd prin Ursoaia,
Urluieni, peste cmpul Lerului, spre Ploie[ti [i Gala]i. De la
Tuluce[ti a croit Troianul de sus, prin Trgul Leova, prin
S`lcu]a, Cù[eni, Chircìe[ti, pn` departe peste Nistru.
Apoi a \ntors boii [i a tras alt` brazd` \n`l]nd troianul de
Jos, de la Vadul lui Isac, prin Vulc`ne[ti, Bolgrad, legnd
troianul vechi de lacul Cunduc. Se zice c` atunci cnd boii
poticneau, Ostrea Novacul tr`gea la jug \n locul vitelor
ostenite. A scuturat cormanul \n B`r`gan, spre Dun`re [i a
dejugat dup` ce a mai tras cteva brazde pe Cmpia Tisei.
Cu brazda lui, Ostrea f`cuse o nou` \mp`r]eal`.
Typhon, sup`rat pentru aceast` fapt` necugetat` a
fratelui sù, a a[ezat un [arpe uria[ \n lungul [an]ului ca s`
\nvenineze pe cei care iau brazda drept hotar. Balaurul ataca
de aici, ucidea vitele tr`g`toare folosite la muncile cmpului,
\ndep`rta pe cei care \ncercau s` cultive p`mntul cu
plantele alese de fratele dornic de agricultur`.
Ostrea a observat balaurul a[ezat la pnd`, lungit pe
brazd` tocmai de la Vii[oara, pe Olt, pn` \n locul numit
Li]a, aproape de Turnu-M`gurele. A \ntins arcul [i a s`getat
trtoarea veninoas`. Balaurul, sngernd, l-a alergat pe voinic pn` \n Mun]ii Mehedin]ilor. Aici i-a pierdut urma.
Sup`rat, chinuit de durere [i clocotindu-i veninul, a \ndemnat pe Typhon s` ias` cu oastea \mpotriva fratelui nelegiuit.
Ostrea fiind \n primejdie, [i-a adunat cetele de ap`r`tori [i o
dat` cu primele \ncle[t`ri a \nceput cel mai crncen r`zboi de
pe p`mnt. Typhon l-a prins pe Ostrea [i l-a \nchis \n pe[tera
Curecea, Ostrea a evadat [i s-a retras \n p`durile Cernei.
Cnd se sf`tuia, aici, cu c`pitanii lui, balaurul a \ncercuit p`durea unde ace[tia erau aduna]i. |n clipa cnd \[i strngea
78
79
Tu, Typhon, s` iei jum`tate din

\mp`r`]ia mea, partea ce cuprinde
]`rile de sus ale Istrului, iar tu, Ostreo,
s` fii faraonul ]`rilor de jos, din ]inuturile calde. S` trì]i \n bun` \n]elegere
pe mo[iile mamelor voastre, a rostit
regele \n clipa cnd se ridica la zei.
A[a ne vom rndui, tat`! Vom
trì \n bun` pace, au r`spuns cei doi
fra]i vitregi a[eza]i la c`p`tiul b`trnului.
Typhon (dup` N. Densu[ianu)
Istoria romnilor
Istoria romnilor
colacul musculos cu solzi de o]el ca s`-i sugrume, c`pitanii sau \mpietrit \n piscuri seme]e albite de z`pezi. Au r`mas pe
veci neurni]i: Peti[tanu, {tirbu, Ursu, Oslea, Ostri]a [.a. to]i
\n[ira]i pe culmile Cernei, spre Vulcan [i Retezat.
Ca prin minune, Ostrea [i c`pitanul Iorgovan au ie[it pe sub
\ncol`cirea balaurului f`r` ca
acesta s` prind` de veste. Ostrea a luat comanda luptei alungnd fratele du[man [i o[tirea
lui pn` pe p`mnturile Italiei.
Iorgovan, urm`rit de aproape
de col]ii reptilei, a s`rit \n Dun`re [i a ie[it pe cel`lalt ]`rm.
Balaurul s-a avntat dup` el ca
s`-l nimiceasc`, dar cum era r`nit, cu sngele lui rece [i \mpuSus pe Oslea
]inat, cnd a dat de ap`, l-a apucat o toropeal`, o mole[eal` ce-l tr`gea spre adncuri. De frica \necului a intrat repede \n gura unei pe[teri care se ar`ta
\n buza apelor \nvolburate ale Dun`rii. Dun`rea fiind [i ea
de partea lui Ostrea, s-a ridicat [i a \nchis intrarea grotei, iar
balaurulu a r`mas pe veci ferecat \n tunelul adnc pn` la
Topolni]a [i Clo[cani.
Fra]ii s-au luptat \ntre ei [i au pierit \n lungul [ir al certurilor. Balaurul a r`mas f`r` moarte, fiindc` \n adncul pe[terii \ntunecate nu s-au putu socoti zilele [i nop]ile, nici anii
vie]ii unei fiin]e muritoare. Acolo \n adncuri, [i ast`zi, el \[i
transform` veninul \n muscu]e otr`vitoare [i pe acestea le
sloboade an de an printre valurile Dun`rii, \mpr`[tiind rùl
ce-l macin`. De atunci mu[tele columbace, cum li se spunea,
ie[ite din gura \nspumat` a balaurului \nchis, atac` prim`vara toate vitele agricultorilor din ]inutul Cet`]ii Soarelui.
Cu veninul lor \mboln`vesc [i ucid mai cu seam` vitele \njugate, ca s` opreasc` plugul [i aratul.
80
Ostrovul
marele ocean [i-a retras apele \n locuri adnci,
Cnd
uscatul a luat chip de ]ar`, }ara Hiperboreenilor. Atunci,
\ntre uscat [i ape s-au ridicat mun]i seme]i, \n lan], a[eznduse straj` \mpotriva talazurilor s`rate ale duhurilor rele,
\mpotriva \ntunericului cuib`rit \n adncuri.
Pe vrful celui mai \nalt munte al \mp`r`]iei, zeii au zidit
argele din marmur` alb`, iar \n aceste \nc`peri acoperite cu
alam` s-au a[ezat r`zboaie de ]esut cu brgle [i suveici de
aur, cu t`lpice [i vrtelni]e de argint, ca ]es`tura s` fie f`r`
egal de frumoas`. |n argele, tinerele prin]ese [i fetele harnice
ale ]inutului ]eseau izvoade nemaiv`zute [i nemaipomenite,
brodau \n fir de pìanjen [i pulberi de lumin`. Din ]es`tura
ca spuma \[i coseau haine de s`rb`toare cu care se \mbr`cau
cnd ie[eau la hor`, cnd mergeau la nedeile \mp`r`]iei.
Zeul zeilor [i zei]a zei]elor Saturn [i Rhea, pe numele
lor au poruncit ca pe poala muntelui argelelor s` se ridice
o biseric` mare [i frumoas` cum nu s-a mai v`zut pe lume. |n
scurt` vreme s-a \mplinit voin]a zeilor. S-a cl`dit o biseric`
alb` ca z`pada, cu nou` turnuri pn` la cer, cu nou` altare,
cu nou` preo]i la slujbe, cu nou` strane la care cntau nou`
paracliseri \n lumina celor nou` f`clii ve[nic aprinse. Cnd
b`teau cele nou` clopote din \naltele lor turnuri, suflarea
p`mntului \ngenunchea [i se ruga ca pacea [i fericirea s` se
a[eze \n ]ar`.
Nemul]umite de prezen]a Bisericii Albe la hotarul dintre
bine [i rù, duhurile necurate, cu valurile lor negre [i s`rate,
cu tunete [i fulgere au pr`bu[it muntele cu biserica \n adncuri, au afundat [i cet`]ile b`trnilor zei [i astfel, talazurile sau f`cut st`pne pe o bun` parte din \mp`r`]ia lui Saturn. Cu
voia marelui zeu, {tima Apelor dulci a rupt pragul Por]ilorde-Fier, a ridicat stavilele rurilor [i a f`cut o Dun`re puternic`, mare, cu care s-a \mpotrivit talazurilor negre. A fost o
81
Istoria romnilor
Istoria romnilor
lupt` pe via]` [i pe moarte, {tima Apelor c[tignd crunta

b`t`lie. Deasupra cet`]ilor scufundate, Dun`rea a f`cut o
Delt` pentru toate florile [i p`s`rile muntelui r`pus. |n str`funduri au r`mas cet`]ile [i biserica pomenit`, toate legate
\ntre ele cu c`r`ri de prundi[. Din muntele uria[ a r`mas
deasupra talazurilor doar vrful stncos [i nou` argele p`r`site, a r`mas un ostrov sec, biciuit de vnturi [i de valuri.
Dup` moartea zeilor p`rin]i, la vestea scufund`rii vechilor ctitorii, prin]ii mo[tenitori au aprins certuri pentru
tron [i pentru alc`tuirea unei noi familii \mp`r`te[ti. Zadarnic fata cu [apte nume l-a rugat pe fratele mai mare s` chibzuiasc` bine [i s` nu se abat` de la legile str`bune, c`ci prin]ul arunca fl`c`ri de mnie strigndu-[i sora \n batjocur`:
Elena-Selena, Ileana-Cosnzeana, Luna-luna, Baba-Dochia Nu vroia s` [tie nici de sfaturile preo]ilor care se rugau \n fa]a altarelor Motrului, nici de prezic`torii templelor
Atlasului, nici de ruga pustnicilor de pe Cerna. Prin]esa
Selena, \ndurerat`, lucra la argea pe stncile ostrovului pustiu, grija \mp`r`]iei l`snd-o pe seama fratelui ar]`gos. Zi [i
noapte ]esea, recita versurile poe]ilor Olen [i Abaris, ori
cnta ca s` acopere zgomotul valurilor \nrìte.
Pentru \mpu]inarea necazurilor, [i refacerea \mp`r`]iei,
pentru o \mp`care \ntre fra]i, Selena s-a gndit c` ar fi bine
ca, \mpreun` cu fratele ei s` se roage Cerului stnd deasupra
altarelor p`rinte[ti scufundate.
Astfel, i-a spus:
Frate, fiu al lui Saturn [i nepot al puternicului Uran, tu
vei purta sceptrul ca st`pn numai dac` vei ridica pe ostrov
o biseric` din cear` alb`, asem`n`toare cu cea cuprins` de
talazuri. Temeiul de cear` nu va fi ros de ape, nu se va rupe
ca piatra [i nu se va m`cina. De la biseric` pn` la ]`rm s`
faci un pod tot de cear` pe care s` mergem la altar. Dac` podul ne va ]ine [i biserica \[i va deschide po]ile \n calea noastr`, tu vei fi st`pn a toate [i urma[ al zeilor.
Dorin]a \]i va fi \mplinit`, surioar`!
{i a[a a fost. Cnd clopotele [i toaca au vestit zi de s`rb`toare, cei doi prin]i, cu suita lor de sfetnici, mergeau spre
biseric`. Prin]ul, mndru cum era din fire, necugetat [i iute la
mnie, tot focul inimii l-a aruncat peste ape, ca acestea s`
piar` \n clocot, iar mun]ii \neca]i [i Cetatea Latonei s` se
ridice la locul lor. |n trmbele v`pìlor s-au \nmuiat stlpii de
cear` [i biserica s-a pr`bu[it peste pod [i valurile i-au \nghi]it
pe cei doi prin]i.
Dumnezeu, v`znd nenorocirea, repede l-a scos pe prin]
din valuri [i l-a a[ezat pe Cer ca s` \nc`lzeasc` P`mntul [i s`
despart` ziua de noapte. A scos-o [i pe frumoasa prin]es`, a
numit-o Luna [i a a[ezat-o pe cealalt` parte a Cerului ca s`
nu se \ntlneasc` niciodat` cu Soarele, cu fratele ei cert`re].
Ea s` lumineze \ntunericul rece [i s` asculte versuri pe strune
de lir`. Apoi, Dumnezeu a poruncit zeului Glikon s` pun`
ostrovul sub paz` sigur` ca fiind parte dreapt` a \mp`r`]iei
lui Uran, r`mas` de izbeli[te dup` cearta urma[ilor lui
Saturn. {i a[a a fost.
Glikon a pus cte un [arpe de straj` pe fiecare prag de
argea, ca ostrovul lor s` nu fie \nstrìnat de \mp`r`]ie. De
atunci, Dun`rea car` ml [i nisip ca s` uneasc` Insula
{erpilor cu Delta ei, ca s` scoat` Biserica Alb` spre Soare.
82
83
Ostrovul
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Lebedele cnt`toare
rup]i din trunchiul stejarilor seculari. Vatra uria[` a a[ez`rilor lor cuprindea tot uscatul ce lega m`rile \ntre ele. Aici
cmpiile ][neau din pìenjeni[urile talazurilor [i se rev`rsau
spre dealuri, dealurile se ridicau spre mun]i, iar ace[tia s`getau norii apropiindu-se cu frun]ile de fruntea Soarelui. Pe
cuprinsul uscatului s-au \n`l]at turnuri seme]e, o cetate uria[` ale c`rei ziduri rnduite \n cerc ]ineau ca \ntr-un cù[ inima pelasgilor, a celor mai harnici, cinsti]i [i drep]i oameni de
pe p`mnt.
Pe aceste meleaguri binecuvntate s-a n`scut zeul Apollo.
Sub \ngrijirea mamei sale Latona, zeul a crescut laolalt` cu
copiii pelasgilor [i prieten bun a r`mas cu ace[tia. Locul de
joac` al tuturor copiilor trebuie s` fi fost \n cercul muntos de
vreme ce din acest cù[, Apollo [i prietenii sì slobozeau
ades praie peste holde, livezi [i gr`dini, atunci cnd ]arina
era \nsetat`. Legenda spune c` lebedele cnt`toare s-ar fi
rugat de Apollo [i de copii ca la nevoie, s` r`coreasc` p`mntul [i s` fac` iazuri pretutindeni pentru toate \not`toarele. |n acele vremuri, lebedele cnt`toare trmbi]au [i
dansau \n zboruri gra]ioase pe lng` zeu [i prietenii lui, nu
lipseau de la serb`rile pelasgilor \nchinate Soarelui. {i ce
serb`ri frumoase trebuie s` fi fost atunci!
Cnd Apollo s-a ridicat zeu al \n`l]imilor necuprinse, au
disp`rut [i lebedele cnt`toare din preajm` copiilor, iar peste
satele ]inuturilor s-a ab`tut cumplit` urgie. Duhurile rele
aduse de cele patru vnturi veneau necontenit \n cete pr`dalnice, ardeau [i ucideau tot ce \ntlneau \n cale, distrugeau
f`r` opreli[te casele [i adunau bunurile. Repetau nelegiuirile
pentru c` lipseau puterile protectoare ale zeului [i cntecul
lebedelor. Zmbetul [i joaca au pierit, fiindc` locuitorii to]i
cu copiii [i bunurile agonisite ce puteau fi salvate s-au retras

\n ascunzi[ul p`durilor. Acolo, a[teptau \n rug`ciune ajutorul
bunului lor prieten Apollo. Au re\nnoit altare la Par]a, la
S`lacea, la Crcea, la Ariu[d, la Andrie[eni [i Dude[ti, la
Polovragi [i Soroca, pretutindeni \n spa]iul cercului de piatr`,
pe vechea vatr` de joac` a copiilor pelasgi. De cinci ori pe zi,
\n zori, ;a prnz, la amiaz`, la chindie [i la cin`, de pe masa
altarelor se ridicau nori de fum t`mios, \n rug`ciuni [i
speran]e pentru zilele frumoase a[teptate, dar semne bune
nu se \ntrez`reau.
Crezndu-se uita]i de prieteni, to]i pelasgii, cu mic, cu
mare, au construit un templu cu altar uria[ sub cupol`, \n
paji[tea unei p`duri de br`zi, \n interiorul cercului de piatr`.
Ziceau c` numai cu acest loc de rug`ciune pot s` \ntoarc`
fa]a lui Apollo spre ei, a \ndurare [i sprijin. {i sub acoperi[ul
rotund al marelui templu s-au adunat pelasgii, lume
luminat`, \n frunte cu cei trei preo]i fra]i, fiii lui Boreas [i ai
Guanei [i cu sobor de lebede cnt`toare venite din senin.
Preo]ii megie[i c`delni]au fum de mirodenii [i se rugau,
]itera[ii, cori[tii [i lebedele cntau nemaiauzit de frumos, iar
mul]imea f`cea m`t`nii [i cerea \ndurare Cerului.
Deodat` \n toiul rug`ciunilor, p`mntul s-a cutremurat,
hora mun]ilor a s`ltat \n pinteni, Nistrul, Tisa, Dun`rea [i
]`rmul M`rii Negre, de la Tyras la Dionysopolis [i-au adncit
vadurile [i astfel s-a \n`l]at un altar al altarelor. |n acele clipe
luminate de geana str`vezie a zorilor, pe bolta cerului \nstelat trecea Apollo \n tov`r`[ia Pleiadelor. Zeul auzise ruga
p`mntenilor carpatici [i astfel \ntindea o mn` de ajutor. |n
explozia de bucurie a oamenilor, \n urale [i mul]umiri c` zeul
prieten nu \i uitase, lebedele cnt`toare s-au ridicat \n zbor [i
s-au pierdut \n spirale c`tre cer, iar \n urma lor a r`mas liber`
]ara \mbr`]i[at` de ape, o ]ar` f`r` seam`n de frumoas` [i
bogat`.
De atunci nu s-a mai auzit ca lebedele s` vin` la rug`, \n
marile s`rb`tori, iar dup` cele povestite de Hecateu Ab-
84
85
str`-str`mo[ii str`mo[ilor no[tri erau oameni cu

Pelasgii,
suflet ales, \nal]i de [ase co]i, voinici ca [i cum ar fi fost
Istoria romnilor
Istoria romnilor
derina, apoi de Diodor Sicul [i amintite mai trziu de

Claudian Aelian, ]ara altarelor dintre ape a r`mas pe veci
protejat` de zei. Sub blestemul acestora, duhurile rele au
r`t`cit pe drumul f`r` \ntoarcere, imperiile care s-au \ntins
peste aceast` vatr` sfnt` s-au n`ruit, iar c`peteniile care au
cutezat s` ridice semn nou de hotar au pierit f`r` urm`.
Lebedele cnt`toare au r`mas al`turi de Apollo [i numai la
grea \ncercare \[i vor face cale \n v`zul tuturor, \n Carpa]i.
Trepte
[tie cnd omul carpatic s-a trezit din somnul adnc
Nalu semateriei,
cnd acesta a primit suflet ales din duhul
p`mntului, dar se [tie c` \n urm` cu dou` milioane de ani

trìa \n ceat` pe Valea Olte]ului [i a Oltului, pe Valea Mozacului, a Cotmenei, a Arge[ului [i folosea unelte din piatr`,
din os, \n str`duin]e pentru agonisirea hranei.
|ntre anii 350.000 [i 80.000, aceast` mul]ime statornic` \[i
\ntinsese numeroase vetre, de la Oboga, la Gura Dobrogei,
peste Valea Lupului, pn` la Ripiceni, la Sndominic [i Sita
Buzùlui, pretutindeni \n cù[ul de pl`mad` al acestui neam
de piatr`.
|n mileniul 50.000, carpaticii de pe versantul sudic al
Muntelui Vlcan credea \n sfin]enia Soarelui. Apoi [i cei de
la Ohaba-Ponor, apoi cei de la R[nov, apoi cei de la
Giurgiu-Malu Ro[u. Pe treapta anului 20.000, to]i carpaticii
adorau Atotputernicul v`zut de ei \n chipul Soarelui.
Carpaticul, \n urcu[ul lui ne\ntrerupt, prin sclipirea dinti
a min]ii [i cu puterea bra]elor a pus deplin` st`pnire pe foc
[i ap`, a \mblnzit animale [i plantele trebuitoare lui, a
\nceput s` scoat` pulberi de lumin` din lut [i din adncul
acestuia.
Graiul articulat a r`mas o treapt` \n ve[nic` perfec]io86
nare: de la semnalele de protec]ie, de \ndep`rtare, de apropiere, la felurite forme de mai trziu. Graiul \n scris, \nti cu
ideograme sacre, apoi rnduite alfabetic era cunoscut \n
cultura de prund, \n grafica amuletelor (anii 30.000) \n gravetialul oriental de la Strachina-Dorohoi (anii 15.000) pe
osteolitele de la Dubova (anii 11.000) era identificat \n teraglifele culturilor [i civiliza]iilor centrului religios al Europei
Vechi.
Radial, firesc, prin roire s-a extins vatr`, din vatr` rotund`
ca cea de foc, din mun]i, peste coline, peste [es [i lunc`,
zidind astfel Sfnta }ar`. {i }ara a r`mas \n alc`tuirea ei, [i
este, [i va fi ct P`mntul.
R`mne ca, pe treptele drumului spre viitor, preo]imea s`
predice \n anvon ve[nicia neamului carpatic, iar d`sc`limea
s` strige in agora c` nu vom avea sfr[it pe vatra noastr`
multimilenar`, cum nu am avut \nceput dat, c` Tat`l Ceresc
a fost, este [i va fi lng` noi.
Cavalerul dac sculptur` \n stnca bisericii rupestre

(Cetatea dacic` Cet`]uia)
87
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Dic]ionar
A
Agonisire c[tig prin munc`.
Aliaj produs rezultat prin topirea a dou` sau mai multe
metale.
Apuc`tur` n`rav.
Atotputernic Dumnezeu.
Autarhie izolarea unei ]`ri de economia celorlalte.
Anul zero pragul dintre Evul Timpuriu [i era noastr`.
B
Ban guvernator.
Banat zon` administrativ`, sup`rare.
B`nie Capitala Olteniei.
B`[tina[ autohton, al locului natal.
Bir impozit, dare, tribut.
Biruit \nvins.
C
Carpatic din Carpa]i.
Cavern` pe[ter`.
C`p`tuit cu un rost f`cut.
Cù[ cup` din lemn.
Ceremonial solemnitate.
Chibzuit cump`nit.
Cinzanie tortur`, chin.
Civiliza]ie nivel \nalt de dezvoltare al unei societ`]i.
Coloan` stlp sus]in`tor.
Comestibil bun de mncat.
Comunitate grup de oameni cu un interes, limb`,
credin]` comune.
Confruntare fa]` \n fa]` pentru a verifica, a convinge.
Contenit oprit, \ncetat.
88
Credin]` religie, devotament fa]` de cineva, de ceva.

Cremene piatr` foarte dur`.
Cronicar autor de cronici.
Cultic credincios.
Cultur` totaliatea valorilor materiale [i spirituale create
de societatea omeneasc` de-a lungul istoriei.
Cur`tur` teren cultivat dup` defri[`ri.
Cutez`tor \ndr`zne].
D
Datini obiceiuri, tradi]ii.
Decapitat capul tìat, ucis, destrunchiat.
Dejug`toare locul unde sunt sco[i boii din jug, pentru a
se odihni [i a mnca.
Desc`lecare a[ezare statornic`, \ntemeind o ]ar`, sedentarizare.
Detronat \nl`turat din domnie.
Devotament ata[ament sincer.
Dialog convorbire \ntre dou` sau mai multe persoane.
Dilatare a se m`ri, a se l`rgi dimensiunea.
Divan denumirea sfatului domnesc.
E
Emancipare ie[irea din constrngeri.
Entitate aspect al existen]ei, delimitat ca \ntindere, sens,
con]inut etc.
Epoc` (istoric`) interval de timp din istorie.
Er` cea mai mare diviziune a timpului din istoria
p`mntului.
E.T. evul timpuriu perioada istoric` \nainte de anul
0 (zero).
F
F`r`delege nelegiuire, fapt` rea.
Fortificat \nt`rit, rezistent.
89
Istoria romnilor
Istoria romnilor
G
Gint` grup de oameni alc`tuit din urma[ii aceluia[i
str`mo[.
Grot` pe[ter`.
H
Hìtuire fug`rire cu cini.
H`]i[ desi[ \ntr-o p`dure.
Hoard` trib.
Hot`rnicire a[ezare de hotar.
I
Ideogram` semn grafic vechi folosit \n loc de liter`.
Impas situa]ie dificil` din care se iese cu dificultate.
Imperiu stat monarhic condus de \mp`rat.
Incinerare arderea unui cadavru.
Incizie ornamentarea unui obiect prin \ncrustare.
Ingenios ager la minte, inventiv.
Inscrip]ie text scurt gravat pe obiecte.
Iscoditor care caut` s` afle un secret.
Istoria [tiin]` care studiaz` dezvoltarea societ`]ii.
Istorisire relatarea unei \ntmpl`ri.
Intersec]ie \ncruci[are, \ntretìere.
Izbnd` succes.
Levantin originar din Levant.

Litice din piatr`.
M
Metereze val de p`mnt \nt`rit cu gard, cu loc de tragere
spre inamic.
Mileniu perioad` de timp de o mie de ani.
Minereu acumulare din care se extrage metal.
Mi[ele[te ca mi[eii, ca tic`lo[ii.
Mo[nean ]`ran liber.
N
N`rav obicei rù, viciu.
N`scocit inventat, creat.
Neferoase metale care nu con]in fier.
Nomazi care nu au a[ez`ri stabile.
O
Obr[ie origine, din neamul din care se trage.
Ofrand` jertf` adus` unei divinit`]i, un spirit adulat.
Ornare \nfrumuse]are.
Osteolite oase pietrificate, foarte vechi.
L
Lance veche arm` de atac. Un b`] lung cu vrf metalic
(ascu]it).
Legend` isprav` neobi[nuit` a unui om.
P
Palo[ sabie lat` cu dou` tì[uri.
Pandantiv bijuterie ag`]at` de gt.
Prc`lab dreg`tor, conduc`torul unei cet`]i [i al
\mprejurimilor ei.
Pendulare deplasare, \n du-te-vino.
Planet` corp ceresc f`r` str`lucire.
Pletere suprafa]` din nuiele \mpletite.
Poart` (otoman`) Imperiul turc.
Postelnic dreg`tor de curte, membru \n sfatul ]`rii.
Preocupat \ngrijorat.
Preregat structur` statal` \nainte de regat.
90
91
|
|mbunare pentru a-l face mai bun.
J
Jertfit sacrificat.
Istoria romnilor
Istoria romnilor
Propov`duitor cel care r`spnde[te concepte religioase.

R
R`scoal` form` spontan` de lupt`.
R`scruce locul unde se \ncruci[eaz` drumurile.
R`stimp interval de timp \ntre dou` momente, \ntre
dou` perioade.
R`v`[it dezordinat, \mpr`[tiat.
R`ze[ ]`ran liber.
Rnduial` ordine, toate la locul lor.
Reciproc care ac]ioneaz` unul asupra altuia.
Resurse rezerve de mijloace pentru valorificare.
Ritual ceremonial religios desf`[urat dup` anumite
reguli tradi]ionale.
Rod denumire dat` produselor vegetale cultivate.
Roire plecarea unei colonii noi din familia unui stup.
Romb paralelogram cu toate laturile egale.
S
Sacru sfnt.
Sanctuar altar.
Sceptru simbolul autorit`]ii.
Sedentar stabil pe acela[i loc originar.
Semin]ie neam.
Semne litice semne sculptate \n piatr`.
Senior tat`l (considerat \n raport cu fiul).
Sigiliu plac` gravat` cu o emblem`.
Silit constrns s` realizeze ceva.
Simbol semn, obiect, imagine care evoc` o idee, o
no]iune, sentiment.
Slobozit \ntemeiat [i cu privilegii domne[ti.
Societate ornduire social`.
Spa]iu \ntindere limitat`, \n proprietatea unui neam.
Spiral` curb` plan` deschis` \nf`[urat` \n jurul unui
punct.
92
Subsol strat dedesubtul solului.

Supranumit nume dat \n plus \n semn de cinstire.
Supravie]uitor persoan` care r`mne \n via]` dup` o
catastrof`.
Suprema]ie pozi]ie dominant` bazat` pe suprema]ie.
Stat mijloc politic mai bun pentru organizarea [i
ap`rarea unei comunit`]i de neam.
Stimulare factor care \ncurajeaz` o ac]iune.
Stolnic dreg`tor, cel care poart` grija casei domne[ti.
T
Templu edificiu destinat practic`rii cultului religios.
Teraglife semne, litere \n lut ars.
Text ceea ce este exprimat \n scris.
Tihnit \n pace, lini[tit, netulburat.
Trib grupare de mai multe familii \nrudite supuse
autorit`]ii unui [ef unic.
Tribun persoana care lupt` pentru drepturile poporului.
Trilateral` cu trei laturi.
Trunchi (de neam) tulpina viguroas` pe r`d`cina
puternic` a unui neam.
}
}ar` teritoriul unui stat.
}arin` cmp cultivat, ogor.
U
Uciga[ persoan` care a ucis.
Uniformizare a face s` fie uniform.
Uniune asociere.
Ur` sentiment puternic de du[m`nie fa]` de cineva.
Urzeal` firele \ntinse pe r`zboiul de ]esut.
V
Vataman reprezentant al st`pnului feudal \n satele
supuse.
93
Istoria romnilor
Versan]i cele dou` coaste ale unui munte.

Volut` segment de 360 de grade dintr-o spiral`. O spir`.
Vr`jma[ du[man, inamic.
Z
Z`c`mnt acumulare natural` de substan]e minerale
utile.
Zon` (teritoriu) por]iune de teren, delimitat` pe baza
unor caracteristici distincte.
Istoria romnilor
Cuprinsul
Capitolul I Epoca pietrei
1. Oamenii dinti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6
2. Ad`postirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7
3. Modul de trai al omului de grot` . . . . . . . . . . . . . .9
4. Familii unite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10
5. Dou` mari descoperiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12
6. Credin]ele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13
Capitolul II Epoca metalelor
7. Un trunchi trilateral cu [apte fa]ete . . . . . . . . . . .15
8. Comunitatea de neam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17
9. Dou` neamuri ale lumii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18
10. Epoca metalelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20
11. Ob]inerea [i prelucrarea metalelor . . . . . . . . . . .21
12. Regatul Dacia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23
Capitolul III Secolele autarhiei
13. Despre grai [i despre scriere . . . . . . . . . . . . . . . . .27
14. Secole grele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30
15. Cre[tinarea apostolic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .32
16. }`rile de }inut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .35
Capitolul IV |ntemeietorii
17. Pe vechi temeiuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .36
18. Voievozii \ntemeietori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .37
Capitolul V Ap`r`torii
19. Ap`r`torii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40
20. Ap`r`tor al neamului sù [i al crucii cre[tine . . .42
21. A doua unire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .45
22. Ucis pentru credin]` [i neam . . . . . . . . . . . . . . . .48
23. Doi martiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .51
24. A treia unire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .54
95
Istoria romnilor
Istoria romnilor
25. A patra unire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .56

26. |nv`]`minte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .58
Recapitulare [i sistematizare
27. De la unelte la activit`]i spirituale . . . . . . . . . . . .59
28. Alc`tuiri statale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .61
29. O problem` cu patru necunoscute . . . . . . . . . . . .64
30. Vechimea noastr` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .65
31. |n cùtarea comorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .67
32. La romni, istoria-i totuna cu religia . . . . . . . . . .69
33. Din sfin]enia spa]iului carpatic . . . . . . . . . . . . . . .71
34. Muntele Sfnt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .73
Lecturi suplimentare
Pùnica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .75
Brazda lui Novac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .78
Ostrovul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .81
Lebedele cnt`toare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .84
Trepte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .86
Dic]ionar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .88
Grafica: Mihaela FILOTEANU

Copyright Virgil VASILESCU
ISBN 973-0-04327-2
Tehnoredactare computerizat`: Mariana IONI}

B-dul Tudor Vladimirescu
nr. 31, sector 5, Bucure[ti
Telefon: 411.90.56;
411.00.55;
411.47.76.
Fax:
411.91.96.
E-mail: fed@promo.ro
97
Istoria romnilor
Istoria romnilor
98
99
Istoria romnilor
Istoria romnilor
100
101
Istoria romnilor
Istoria romnilor
102
103
Istoria romnilor
Istoria romnilor
104
105

Istoria Romanilor Pe Intelesul Tuturor

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istoria Romanilor Pe Intelesul Tuturor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Virgil VASILESCU

Biserica rupestr` Cet`]uia Negru Vod`

Mn`stirea Curtea de Arge[

Ne-ai dat lumina [i c`ldura Soarelui,

Capitolul I EPOCA PIETREI

o lung` perioad` de timp frumos a ap`rut un val de

rau hrana oamenilor [i toate animalele obi[nuite cu zile

Cum au ap`rut oamenii dinti?

Locuin]` rupestr`. Baia-de-Fier, Gorj

Gerul a \mpins oamenii \n pe[terile mun]ilor [i foamea i-a

Pentru asigurarea c`ldurii necesare, oamenii

a hrana ob]inut` din cules [i-a ad`ugat carnea de vnat,

grup unit, s-a format comunitatea de vatr`. Acest grup era

Str`pung`tor lucrat din os Valea lui Gr`unceanu (anii 1.400.000)

|n num`rul lor mare de grote, Carpa]ii au ocrotit \n acele

Cu aceste semne nepieritoare au \mpodobit bunurile \n toate

Acest grup mare cuprindea

|n acest mod de via]`, oamenii de grot` au parcurs epoca

Numi]i marile \nf`ptuiri ale omului de grot`.

epoca veche a pietrei cioplite fiecare familie avea pn` la

sporeau comunitatea de vatr` pn` cnd \nc`perea locuin]ei

Perechea de la Por]ile-de-Fier (anii 10.000, E.T.)

Vnatul sau produsele culese le \mp`r]eau \ntre to]i membrii comunit`]ii. Se

Ce se \n]elege prin comunitatea de vatr`?

Dou` mari descoperiri

Cinele a fost primul animal

Apoi au fost aduse lng` cas` oaia pentru lna, laptele [i

Astfel \n epoca de piatr` s-au alc`tuit dou` importante

\ndeletniciri: agricultura [i cre[terea animalelor. Acestea au

sfr[itul epocii de piatr`, oamenii credeau \n ajutorul

Credeau \n for]a [i chipul Soarelui. Dup` \nchipuirea lor,

Apoi [i-au alc`tuit vetre mari, considerate locuri sfinte,

|n ce credeau oamenii epocii de piatr`?

Capitolul II EPOCA METALELOR

Templu carpatic Gumelni]a

Cele mai vechi reprezent`ri religioase, \n Carpa]i

Se rugau pentru \ndep`rtarea r`ului adus de foc, de ape,

de gint`, sporind numeric, au ocupat tot mai

Pe m`sur` ce oamenii se \nmul]eau, ap`reau noi vetre care

Slujitoare ale altarului Gumelni]a, Hamangia, Por]ile-de-Fier,

|n toate timpurile, omul religios a crezut \n puterea Cerului.

|n extinderea lor, comunit`]ile de vatr` se men]ineau \n

acelea[i obiceiuri [i au \naintat \n timp dup` modul lor

climat spiritual comun. To]i se \n]elegeau bine \n acela[i grai,

Vetre ale uniunilor de gint`, ramuri ale trunchiului carpatic

Treptat, aceste comunit`]i de gint` [i-au format centre

Spa]iul Carpatic \n Europa Veche

Dou` neamuri ale lumii

Carpaticii nu s-au deplasat niciodat` cu locuin]a de pe

Gumelni]eanca Mare Preoteas`, \n anii 5000 E.T.

epoca veche a pietrei (paleolitic) [i dup` epoca nou`

cremenea nu a mai fost folosit` pentru ob]inerea obiectelor

nu secerau, nu depozitau roadele, nu cre[teau vite. Ele au

Unelte din fier, seceri din bronz

Preciza]i cele trei epoci ale uneltelor.

Semne Solare redate pe metale neferoase

reuri, iar produsele ob]inute prin prelucrarea acestora au

arcului carpatic a fost [i a r`mas, \ntre zonele ocuSpa]iul

Mare a fost bucuria oamenilor str`vechi atunci, cnd

anii 70003500 E.T. s-a \nchegat [i a fiin]at entitatea

a mai contenit n`vala feluritelor triburi, multe [i m`runte,

Bog`]iile Daciei, \n drum spre Roma

Dup` 3000 de ani de vitregii, pe teritoriul Europei Vechi

Obiecte de aur lucrate de me[teri carpatici