V

egeta
tia
Deertul
Deser
tica

sau pustiul este o zon care primete foarte puine

precipitaii, aproximativ 250 mm pe an. Deerturile au reputaia de a
susine foarte puine forme de via dei, la o comparaie mai atent cu
un mediu mai umed, formele de via din deert sunt de cele mai multe
ori variate i rmn n general ascunse pentru a-i pstra umiditatea.
Aproximativ o treime din suprafaa Terrei este acoperit de deerturi. In
regiunile de deert sunt n general diferene mari de temperatur de
la zi la noapte. Cauza lipsei de vegetaie dintr-un deert (pustiu) poate f
lipsa apei sau n regiunile arctice lipsa cldurii necesare vieii.

Flora i fauna

in aceste regiuni aride triesc plante i animale adaptate la carena

de ap, ca:
plante crassulaceae, amaricaceae, euphorbiaceae,
cactaceae xerophyte (cactus, salcm, tamarix)
animale ca: mustelidae de step, reptile, insecte,
arthropode, scorpioni, pianjeni, gazele, dromaderi, cmile.

Vegetatia desertica,

vegetatia este cvasiinexistenta. Natural, deserturile se formeaza n

zonele aride (n astfel de zone, secetele pot dura mai multe zeci de
ani, cum este cazul n Atacama sau Chile) si/sau n conditii c
Vegetaia este srac, adaptat la condiiile climatice aride. Speciile
tipice de plante sunt:spinul cmilei, saxaulul, srica, gipsria,
pelinul negru, mimozele, salcmul, curmalul.

Precipitatiile

Precipitaiile au o medie anual de 200 mm; se ntlnesc uneori

medii de 500-700 mm, dar evaporaia potenial puternic (n
Sahara 400 mm anual) menine caracterul de ariditate. Precipitaiile
din aceste regiuni se caracterizeaz printr-o mare neregularitate:
repartiia neuniform pe luni, diferene mari de la an la an cnd cad
mai ales sub forma de averse. n Sahara s-au nregistrat perioade de
18 luni fr nici o pictur de ploaie; n pustiul Atacama s-au
semnalat 10-20 de ani fr precipitaii.

 Solul

Absena solurilor este dictat de lipsa unui covor vegetal, iroire i

vnt, care nltur materialele rezultate prin dezagregarea rocilor.
Aciunea slab a proceselor chimice i biochimice explic de
asemenea ritmul lent sau absena proceselor de solifcare. Solurile
specifce sunt cenuii de deert.

Temperatura

Temperatura aerului prezint puternice oscilaii de la zi la noapte,

nregistrndu-se amplitudini medii de peste 25C la umbr i 4050C la soare. n Sahara n timpul zilei la suprafaa nisipului s-au
nregistrat temperaturi de 72C care au cobort n timpul nopii la
0C sau chiar sub 0C.

Clasifcare

Deerturi semiaride

Deerturi aride

Deerturi hiperaride

Desertul Sinai

Masivul Tangra

Desertul Libian