Caiet de Sarcini: Intretinerea Pe Timp de Vara A Drumurilor Judetene Din Judetul Caras-Severin

Digitally signed by IONESCU
LUCIAN
Date: 2013.03.15 13:39:29 +02:00
Reason:
CAIET DE SARCINI
INTRETINEREA PE TIMP DE VARA A DRUMURILOR JUDETENE DIN
JUDETUL CARAS-SEVERIN
INTRODUCERE
Consiliul Judeean Cara Severin are in administrare sa o important retea de
drumuri de interes local din tara; printre prioritile inscrise permanent in programul sau de
activitate, se afla asigurarea condiiilor pentru desfurarea circulaiei rutiere n deplin
siguran i fluen. Capacitatea retelei de transport rutier de persoane si marfa,
reducerea numarului de accidente, posibilitatea de rezolvare rapida a situatiilor
neprevazute legate de buna functionare a acesteia, sunt elemente cu implicatii directe
asupra sanatatii si bunastarii locuitorilor din judet.
Reteaua de drumuri judetene ce face parte din prezentul caiet de sarcini a fost
impartita 6 zone si are lungime totala de 694 km.
In acest context, in paralel cu grija pentru intretinerea si modernizarea caii de
rulare, in care s-au facut investitii importante in ultimii ani, un factor determinant in
asigurarea unui trafic sigur i fluent este mentinerea semnalizarii rutiere la standarde
ridicate de calitate si completitudine - prin furnizare/instalare/intretinere profesionala de
indicatoare, marcaje i alte mijloace specifice de siguranta traficului.
Aceasta este dealtfel motivul pentru care s-a initiat prezenta procedura de achizitie,
prin care se urmareste identificarea si contractarea unei/unor firme specializate n
domeniul semnalizrilor rutiere, cu experien relevant, cu dotri materiale
corespunztoare i personal specializat, capabil s execute lucrri de calitate i la
termenele impuse de ctre beneficiar.
Directia pentru Administrarea Drumurilor si Podurilor Judetene Cara Severin, prin
corpul sau tehnic, are o vasta experienta in domeniu si a incercat sa includa in
specificatiile tehnice alaturate cerinte specifice in termeni de procedee de lucru,
tehnologii de executie si materiale de semnalizare care au dat pana acum cele mai bune
rezultate in teren. Fara a fi exhaustive, acestea reprezinta in virtutea validarii lor prin
practica - un minim necesar cu titlu imperativ. Asteptam din partea potentialilor ofertanti sa
vina cu dotari si tehnologii de lucru peste acest nivel a.i. sa ne sprijine in dezideratul nostru
de imbunatatire continua a sigurantei rutiere pe drumurile judetene din Cara Severin.
Mai jos prezentam urmatoarele categorii de lucrari necesare prezentate sub forma
unor caiete de sarcini :
1
CAPITOLUL 1. PLOMBE CU MIXTURA ASFALTICA
1. Obiectul caietului de sarcini

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia lucrarilor de Plombare a
gropilor cu mixtura asfaltica la cald, executate in conformitate cu prevederile
Normativului pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la imbracamintile rutiere
moderne indicativ AND 547-98 aprobat prin Ordinul Directorului General al AND nr.
48-1999. Prevederile caietului de sarcini se aplica pe timp de vara la imbracamintile
bituminoase la care au aparut degradari care pun in pericol siguranta circulatiei.
2. Standarde de referinta
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii
- Legea 82/1998 legea de aprobare a OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor
- SR 174/1-2002 imbracaminte bituminoasa cilindrata executata la cald
- Conditiile tehnice generale de calitate
- SR 174/2-97 imbracaminte bituminoasa cilindrata executata la cald. Conditii tehnice
pentru punerea in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate
- SR 539-79 filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere
- SR 662-2002 agregate naturale de balastiera
- SR 667-2001 agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrarile de drumuri
- AND 552-1999 conditii tehnice ale emulsiilor cationice, folosite pentru lucrarile de
drumuri
- AND 547-98 Normativ pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la imbracaminti
rutiere moderne
3. Procese tehnologice
Tehnologia de plombare cuprinde mai multe faze :
Inventarierea suprafetelor se face prin :
- marcare cu vopsea in forme geometrice regulate, care sa cuprinda intreaga
suprafata degradata ;
- marcarea si identificarea tipului de defectiuni necesare a fi reparate, se face
impreuna cu delegatul beneficiarului
Decaparea se face prin :
- frezarea pe drumurile europene si principale, iar pe drumurile secundare decaparea
se poate face si cu alte mijloace de mica mecanizare;
- se interzice asternerea mixturii in gropi nedecapate;

Curatirea suprafetei decapate se realizeaza prin :
- suflarea cu aer comprimat, dupa ce in prealabil a fost indepartat din gropi materialul
decapat
- materialul rezultat se incarca in autovehicule si se transporta la sediul districtului cel
mai apropiat sau in locurile indicate de seful de district
Amorsarea suprafetelor se realizeaza cu :
- emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida 0,8-1 kg/m2 , diluata cu apa curata,
nealcalina, in proportie de 1:1 ;
- amorsarea se va realiza obligatoriu cu dispozitive mecanice de pulverizare pentru
crearea unei pelicule omogene pe toata suprafata stratului suport ;
- plombarea gropilor cu mixtura calda se face pe timp uscat, cand temperatura aerului
este peste 100 C
- se interzice punerea in opera a mixturii pe timp de ploaie
Punerea in opera a mixturii asfaltice se face prin :
- asternere in straturi uniforme cu grosimea de 4 cm astfel incat dupa compactare
suprafata reparata sa fie la acelasi nivel cu suprafata adiacenta
- la asternere si compactare se va respecta regimul de temperatura impus de
reglementarile in vigoare
Compactarea se realizeaza :
- obligatoriu cu vibro-compactare cu rulouri netede pe drumurile europene si
principale, iar pe drumurile secundare se pot folosi si alte tipuri de cilindrii compactori sau
placi compactoare ;
- operatia de compactare este foarte importanta pentru etanseitatea si durabilitatea
lucrarii ;
- dupa compactarea mixturii asfaltice asternute, se inchide rostul dintre mixtura veche
si cea noua prin badijonare cu emulsie si nisip de concasaj
Transportul pe santier al mixturii asfaltice preparate se face cu autocamioane cu
bena termoizolanta sau acoperita cu prelate, indifferent de distanta si conditiile meteo.
4. Receptia lucrarilor
Receptia lucrarilor de plombare a gropilor cu mixtura asfaltica la cald se efectueaza
intr-o singura faza la terminarea lucrarii, de catre reprezentantul executantului si comisia
de receptie numita de beneficiar.
Cu aceasta ocazie se incheie un Proces Verbal de Receptie la terminarea
lucrarii.
CAPITOLUL 2. PLOMBE PRIN STROPIRI SUCCESIVE

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia lucrarilor de Reparare a
defectiunilor aparute la imbracamintile asfaltice plombe succesive. Prevederile
caietului de sarcini se aplica la imbracamintile rutiere la care au aparut degradari care pun
in pericol siguranta circulatiei.
- Legea 82/1998 de aprobare a OG 43/1997 privind regimul drumurilor si normele de
aplicare ale acesteia
- Legea 10/1995 Legea privind calitatea
- SR 667/2000 Agregatele naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri.
Conditii tehnice de calitate
- AND 552-1999 Conditii tehnice ale emulsiilor cationice folosite la lucrarile de
drumuri
- AND 547-1998 Normativ pentru prevederea si remedierea defectiunilor la
imbracamintile rutiere moderne
1) Reparatiile imbracamintilor rutiere prin tehnologia de stropiri succesive se aplica
pentru urmatoarele tipuri de degradari ale imbracamintilor rutiere :
a) Imbracaminti bituminoase :
- gropi si pelade ;
b) Imbracaminti din beton de ciment :
- gropi si exfolieri ;
- fisuri, crapaturi si deschideri ale rosturilor, prin colmatari ;
2) Procedeul consta in aplicarea unor straturi succesive de criblura si emulsie,
destinate in principal plombarii imbracamintilor rutiere, dar si altor tipuri de lucrari conform
punctului 1.
Tehnologia de reparare a degradarilor prin stropiri succesive cuprinde urmatoarele
faze :
- identificarea degradarilor necesare a fi reparate si a volumului acestora se va face
de catre delegatul beneficiarului si delegatul prestatarului
4
- inainte de inceperea lucrarilor, sectorul de lucru se va semnaliza conform Normelor

metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de
circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public aprobate cu Ordinul nr
1112/411 al MI MT/ octombrie.
Plombarea propriu zisa se face respectand urmatoarea tehnologie :
- pe suprafata de plombat se raspandeste la rece(la temperatura atmosferica)
emulsie bituminoasacationica tip EBCR ;
- peste pelicula de liant se asterne criblura 4-8 sau 8-16, dupa care se trece la
executarea unor noi straturi, respectiv la stropirea cu liant, raspandirea criblurii, pana cand
groapa a fost umpluta si suprafata plombata a ajuns la nivelul suprafetelor adiacente din
imbracamintea bituminoasa existenta.
- criblura alergatoare ramasa in exces se va curata obligatoriu dupa terminarea
operatiunii de plombare cu perii mecanice pe drumuri europene si principale ;
- prin maturare manuala pe drumuri secundare
Pe timp de ploaie nu se efectueaza lucrari de reparatii prin stropiri succesive.
Sectoarele reparate se dau in circulatie imediat dupa executarea lucrarilor de plombare.
Materialele folosite
Materialele utilizate la repararea suprafetelor degradate prin stropiri succesive sunt:
- emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida tip EBCR conform normativ AND
552/1999 ;
- criblura sort 4-8 sau sort 8-16, conform SR 667, sau pietris concasat 3-7 sau 7-15
conform SR 662
Receptia lucrarilor de reparare a defectiunilor aparute la imbracamintile asfaltice se
efectueaza intr-o singura faza la terminarea lucrarii, de catre reprezentantul executantului
si comisia de receptie numita de beneficiar.
lucrarii (conform model).
CAPITOLUL 3. TRATAREA BURDUSIRILOR

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia lucrarilor de Reparatii a
suprafetelor burdusite executate in conformitate cu prevederile Normativului pentru
prevenirea si remedierea defectiunilor la imbracamintile rutiere moderne indicativ AND
547-98, aprobat prin Ordinul Directorului General AND nr. 48-1999. Prevederile caietului
de sarcini se aplica pe timp de vara la imbracamintile bituminoase la care au aparut
degradari care pun in pericol siguranta circulatiei.
- Legea 82/1998 de aprobare a OG 43/1997 privind regimul drumurilor si normele de
aplicare a acesteia.
- Legea 10/1995 Legea privind calitatea in constructii
- Ordinul MT/MI nr.411/1112/2000 Norme metodologice privind conditiile de
inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de
lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului.
- AND 547-1998 Normativ pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la
imbracamintile rutiere moderne
- NSPM nr. 79/1998 Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor
- SR 662 : 2002 Lucrari de poduri ; agregate naturale de balastiera
- Conditii tehnice de calitate
- SR 667 : 2001 Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri .
Conditii tehnice de calitate
- SR 730-89 agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri
- AND 514-2000 Metodologia privind efectuarea receptiei lucrarilor de intretinere si
reparare curenta drumuri, poduri
- SR 174-1 : 2002- Imbracaminte bituminoasa cilindrata, executata la cald
- Conditii tehnice de calitate
- SR 174-2 : 1997 imbracaminte bituminoasa cilindrata, executata la cald
- AND 552 1999 Conditii tehnice ale emulsiilor cationice folosite la lucrarile de
drumuri
- SR 7970 : 2001 Lucrari de drumuri. Strat de baza din mixturi bituminoase
cilindrate executate la cald
In urma inghetului, prin migratia si acumularea apei in zona de inghet si formarea
unor lentile de gheata, complexul rutier sufera umflaturi neuniforme numite burdusiri care
ating 20-30% din grosimea inghetata.
Actiunea inghetului si dezghetului duce la micsorarea capacitatii portante a drumurilor
si produce sub circulatie unele dintre cele mai inseminate degradari ale structurii drumului.
6
Se precizeaza ca in perioada cand pamantul este inghetat, traficul nu produce

degradarea sistemului rutier, degradarile aparand in perioada de dezghet.
Remedierea degradarilor din inghet dezghet se va face in functie de volumul
acestora.
Remdierea defectiunilor consta in decaparea si refacerea structurii rutiere, inlocuirea
pamantului geliv din patul drumului cu un material granular si asigurarea evacuarii apelor.
Tipurile de mixturi asfaltice care se utilizeaza pentru refacerea defectiunilor
imbracamintilor bituminoase sunt betoanele asfaltice tip BA16 si BAD 25, in functie de tipul
mixturii existente conform SR 174/1-2002.
Tipul mixturii Simbol :
Mixturi asfaltice cu bitum neparafinos pentru drumuri :
- beton asfaltic bogat in criblura ;
- beton asfaltic cu pietris concasat ;
- beton asfaltic deschis ; (cu criblura, cu pietris concasat)
- BA 16
- BAPC 16
- BAD 25
- BADPC 25
Pregatirea suprafetelor
Marcarea suprafetei afectate de burdusire necesara a fi decapata, se face prin
trasarea unor linii pline la marginea acesteia folosindu-se creta sau alte mijloace adecvate,
se va da o atentie deosebita obtinerii unor patrulatere estetice care sa cuprinda intreaga
suprafata degradata sau susceptibila de degradare.
Identificarea si marcarea suprafetelor necesare a fi reparate, se face de catre seful
de district sau seful de sector al sectiei impreuna cu delegatul beneficiarului.
Executia structurii rutiere
Decaparea imbracamintei bituminoase pe liniile trasate anterior cu creta se face prin
frezare pe drumurile europene si principale, iar pe drumurile secundare se poate decapa si
cu alte mijloace de mica mecanizare.
Saparea sistemului rutier si a terenului de fundare se face cu mijloace mecanice cu
descarcare direct in mijloacele de transport.
Pentru finisarea casetelor se pot executa si sapaturi manuale. Materialul rezultat se
incarca in autovehicule si se transporta in locurile indicate de seful de district sau poate fi
utilizat la completarea acostamentelor sau amenajarea drumurilor laterale.
Structura rutiera cuprinde urmatoarele straturi rutiere :
- 40 cm balast
- 20 cm strat din piatra sparta (40 63 mm)

- 6 cm BAD 25
- 4 cm BA 16
Grosimile sunt doar orientative, la executie se vor folosi grosimi minim necesare
indepartarii cauzei degradarii si se va intocmi process verbal de receptie la faza teren
fundatie si stratul suport pentru imbracamintea asfaltica.
Peste stratul de fundatie, se executa imbracamintea din mixtura asfaltica, alcatuita
din 6 cm strat de legatura din BAD 25 si 4 cm strat de uzura din BA 16, conform SR 174-1
: 2002. La asternere si compactare se va respecta regimul de calitate si temperaturi impus
de SR 174-2 : 1997.
Compactarea se realizeaza obligatoriu cu vibrocompactoare pentru fiacre strat al
structurii rutiere conform normelor in vigoare.
Dupa compactarea mixturii asfaltice asternute se incheie rostul dintre mixtura veche
si cea noua prin badijonare cu emulsie si nisip. Suprafata reparata se pudreaza cu nisip de
concasaj 0 3 pentru asigurarea etansarii stratului superior.
Transportul mixturii asfaltice preparate se face cu autocamioane cu bena metalica
termoizolanta sau acoperita cu prelata pe timpul transportului indifferent de distanta si
conditiile meteo.
Receptia lucrarilor de reparatii a suprafetelor burdusite se efectueaza intr-o singura
faza la terminarea lucrarii, de catre reprezentantul executantului si comisia de receptie
numita de beneficiar.
lucrarii.
CAPITOLUL 4. TAIEREA ACOSTAMENTELOR
1. Obiectul caietului de sarcini :

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia lucrarilor de intretinere comuna a
drumurilor judetene si anume : Taierea acostamentelor
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii ;
- HG 273/94 si AND 514/2000 Regulament privind efectuarea receptiilor lucrarilor si
serviciilor de intretinere si reparatii curente la drumurile publice ;
- AND 554/2002 Normativ privind intretinerea si repararea drumurilor publice.
3.1. Taierea acostamentelor mecanic cuprinde urmatoarele operatii :
- taierea cu autogrederul a excesului de pe acostamente si cu mijloace manuale a
suprafetelor din jurul stalpilor de dirijare si a altor instalatii ;
- adunarea in gramezi a materialului rezultat si incarcarea in mijloc de transport ;
- transportul materialului rezultat cu auto.
Receptia lucrarilor de aducere la profil a acostamentelor se efectueaza intr-o singura
faza la terminarea lucrarii, de catre reprezentantul executantului si comisia de receptie
lucrarii .
CAPITOLUL 5. COMPLETAREA ACOSTAMENTELOR
1. Obiectul caietulului de sarcini

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia lucrarilor de Completarea
acostamentelor drumurilor.
Pe toata perioada de executie a lucrarilor de completare a acostamentelor se vor
respecta prevederile din urmatoarele acte normative :
- Legea 319/2006 a Securitatii si Sanatatii in munca ;
- Norme metodologice de aplicare a legii 319/2006 privind securitatea si sanatatea in
munca ;
- Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor ;
- Norme metodologice privind conditiile de inchidere si de instituire a restrictiilor de
circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public aprobate cu Ordinul nr.
1112/411 al MI MT / octombrie 2000 ;
Se atrage atentia in mod deosebit asupra semnalizarii corecte a punctului de lucru in
stricta conformitate cu normele metodologice in vederea evitarii producerilor unor
accidente de circulatie cat si pentru protejarea personalului ce executa respectivele lucrari
de reparatii, cu indicatoarele rutiere bine fixate pentru a rezista pe toata durata executarii
lucrarilor.
- completarea acostamentelor drumului se va executa mecanizat cu utilaje specifice,
dar si manual pe suprafete isolate ;
- materialul necesar la completarea acostamentelor se va asterne uniform in straturi
de 10 cm si va fi cilindrat energic, de preferinta cu cilindrii vibratori ;
- materialele folosite la completare sunt balast sau pamant, similare celor existente in
acostamentele care trebuiesc aduse la profil.
Receptia lucrarilor de completare a acostamentelor drumurilor se efectueaza intr-o
singura faza la terminarea lucrarii, de catre reprezentantul executantului si comisia de
receptie numita de beneficiar.
lucrarii .
10
CAPITOLUL 6. SANTURI DE PAMANT

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia lucrarilor pentru
Executare santuri de pamant noi .
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii :
- HG 273/94 si AND 514/2000 Regulament privind efecutarea receptiilor lucrarilor si
Executare de santuri noi de pamant cuprinde urmatoarele operatii :
- saparea cu mijloace mecanice (excavatorul cu cupa profilata) a santurilor de
scurgere cu descarcare in autovehicule ;
- transportul pamantului resultat cu auto ;
- finisarea manuala a taluzurilor ;
- verificarea cotelor fundului santului ;
- transportul utilajului cu trailerul la punctual de lucru si invers.
Receptia lucrarilor de executie a santurilor noi de pamant, se efectueaza intr-o
singura faza la terminarea lucrarii, de catre reprezentantul executantului si comisia de
receptie numita de beneficiar.
lucrarii .
11
CAPITOLUL 7. SANTURI DIN BETON DE CIMENT
1. Obiectivul caietului de sarcini

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia lucrarilor de Santuri din
beton de ciment.
- STAS 10796/1 Constructii anexe pentu colectarea si evacuarea apelor. Prescriptii
generale de proiectare
- STAS 10796/2 Constructii anexe pentu colectarea si evacuarea apelor rigole ,
santuri si casiuri
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii
- AND 589/2004 Caiete de sarcini generale comune lucrarilor de drumuri
Materiale pentru mortare si betoane :
Cimenturi
Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescripiilor standardelor n
vigoare n Romnia. La prepararea betoanelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de
ciment care trebuie sa corespunda condiiilor tehnice de calitate:
- ciment Portland
CEM I conform SR EN 197-1/2002
- ciment Portland cu adaos
CEM II conform SR EN 197-1/2002
- ciment hidrotehnic
CEM II/A-S (N-LH) conform SR EN 197-1/2002
- ciment metalurgic(de furnal)
CEM III conform SR EN 197-1/2002
Agregate
Pentru prepararea betoanelor de ciment se folosesc agregate naturale sau
concasate dupa cum urmeaza :
- agregate naturale :
- nisip natural 0 - 3 sau 0 7
- balast pentru betoane 0 -31 sau 0 - 71
- agregate concasante :
- nisip de concasaj 0 -3; 3 - 8 sau 0 - 8
- piatr spart
8 - 25 sau 8 - 40.
12
Apa de amestec
Apa utilizata la prepararea betoanelor poate s provina din reteaua publica sau alta
sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute
conform SR EN 1008-02 . Verificarea se va face de catre un laborator de specialitate la
inceperea lucrarilor.
In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergeni, materii
organice, uleiuri vegetale, argile, etc.
Beton de ciment
Cerintele de baza pe care trebuie sa le indeplineasca betoanele vor fi conform
Normativ pentru producerea si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat Partea 2: Executarea lucrrilor din beton, indicativ NE 012/2-2010.
Dupa modul de expunere al constructiilor prevazute in documentatie in functie de
conditiile de mediu, se stabileste clasa de expunere .
Clasa de expunere, clasa de beton si cerintele minime de asigurare a durabilitatii sunt
specificate in plansele din proiect.
Amenajarea santurilor
Executia pereurilor din beton de ciment pe pat din nisip
Executia pereurilor din beton, pe pat de nisip, comporta, de regula, urmatoarele
operatiuni:
- pregatirea terenului compactat, nivelat si verificat ca pozitie si cote si ca profil
verificat cu ajutorul sablonului.
- asternerea stratului de nisip grauntos, aspru, in grosime de 10 cm, dupa pilonare.
- confectionarea tiparelor pentru santuri cu dimesiunile conform specificatiilor din
proiectul tehnic, cu lungime de 1,00 sau 2,00 m. Turnarea pereului se va realiza pe
tronsoane cu lungimea egala cu cea a tiparelor, in etape. Se vor realiza in prima faza
tronsoanele 1,3,5 s.a.m.d, urmand ca betonul pentru tronsoanele 2,4,6 s.a.m.d. sa se
toarne in urmatoarea etapa.
- rigolele se vor executa din beton de ciment simplu, turnat monolit in cofraje; in cazul
rigolelor tip Trafor, se vor utiliza placute carosabile 3 buc/ml.
Receptia lucrarilor de santuri de beton de ciment se efectueaza intr-o singura faza la
terminarea lucrarii, de catre reprezentantul executantului si comisia de receptie numita de
beneficiar.
Cu aceasta ocazie se incheie un Proces Verbal de Receptie la terminarea lucrarii .
13
CAPITOLUL 8. COSIREA VEGETATIEI IERBOASE

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia lucrarilor de Cosirea
vegetatiei ierboase.
Pe toata perioada de executare a lucrarilor de cosire manuala sau mecanica se vor
respecta prevederile din urmatoarele acte normative :
munca ;
- Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor
- Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a
restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public aprobate cu
Ordinul nr. 1112/411 al MI MT/octombrie 2000 ;
de reparatii cu indicatoarele rutiere bine fixate pentru a rezista pe toata durata executarii
lucrarilor.
- cosirea vegetatiei de pe zona de siguranta a drumului se va executa de regula
mecanizat cu masini universale tip UNIMOG dotate cu echipamente specifice defrisarii
vegetatiei ierboase sau echipamente specifice taierii de lastaris, maracini etc ;
- pentru zonele inaccesibile utilajelor, cosirea se va face manual sau cu mijloace de
mica mecanizare ;
- cosirea vegetatiei ierboase pe latimea de 3,0 m in zona de siguranta rutiera ;
- materialele rezultate din taieri vor fi incarcate in autovehicule si evacuate fiind
interzisa depozitarea lor in zona drumului ;
- la cosirea manuala din zona elementelor de siguranta circulatiei se va urmari o buna
vizibilitate si punerea in valoare a acestora avand ca rezultat final o imbunatatire radicala a
esteticii sectorului de drum .
Receptia lucrarilor de cosire manuala sau mecanica a vegetatiei ierboase se
efectueaza intr-o singura faza la terminarea lucrarii, de catre reprezentantul executantului
si comisia de receptie numita de beneficiar.
lucrarii.
14
CAPITOLUL 9. CORECTII ARBORI
1. Obiectivul caietului de sarcini

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia lucrarilor de Corectii
arbori (Taierea masei lemnoase aferenta plantatiei de pe aliniamentele drumurilor).
Plantatia rutiera supusa taierii este constituita din speciile, in cantitatile si sortimentele
de masa mentionate in actele de punere in valoare eliberate de Ocoalele silvice,
centralizate la nivel de SDN.
munca ;
- Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor ;
- Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a
restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public aprobate cu
Ordinul nr. 1112/411 al MI MT/octombrie 2000 ;
de reparatii, cu indicatoarele rutiere bine fixate pentru a rezista pe toata durata executarii
lucrarilor.
La executia lucrarilor de taiere a plantatiei rutiere, trebuie sa se aiba in vedere
urmatoarele :
- asigurarea semnalizarii si pilotarea circulatiei cu aprobarea DADPP Caras - Severin
si a inspectoratului Politiei din judetul respectiv, in conformitate cu Ordinul Comun MI MT
1112/411/2000 ;
- asigurarea in permanenta in conditii de siguranta a circulatiei autovehiculelor ;
- lungimea frontului de lucru nu va depasi 100 m in aliniament si 50 m in curbe ;
- este interzisa depasirea lemnului prin tractare cu mijloace mecanice ;
- este interzisa executarea lucrarilor in perioadele de timp cu vizibilitate redusa
(ceata, ploaie), sau vant puternic ;
15
- pe sectoarele de drum in zona caroara exista instalatii electrice, telefonice sau

gaze, agentul economic are obligatia de a obtine avize de la detinatorii acestora si
eventual asistenta tehnica pe timpul executarii lucrarii ;
- inaltimea trunchiului dupa taiere nu trebuie sa depaseasca 5 10 cm de la nivelul
terenului ;
- inaintea trecerii la un nou sector de drum se va asigura curatarea completa de
crengi si resturi lemnoase atat pe raza drumului cat si pe suprafetele adiacente.
Receptia lucrarilor de taiere a masei lemnoase aferenta plantatiei de pe aliniamentele
drumurilor se efectueaza intr-o singura faza la terminarea lucrarii, de catre reprezentantul
executantului si comisia de receptie numita de beneficiar.
lucrarii .
16
CAPITOLUL 10. PODETE TUBULARE

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia lucrarilor de intretinere si
anume Podete tubulare .
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii :
- HG 273/94 si AND 514/2000 Regulament privind efecutarea receptiilor lucrarilor si
- AND 554/2002 Normativ privin intretinerea si repararea drumurilor publice.
Podete tubulare cuprind urmatoarele operatii :
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia unui podet tubular din tuburi de
beton prefabricate cu diametrul de 60(80) cm si latimea de 7,5 m.
Latimea caii pe podet va fi egala cu cea din cale curenta (latimea strazii laterale de
4,0 m), iar latimea totala dintre coronamente va fi egala cu latimea platformei.
La executie se vor respecta urmatoarele standarde si normative de referinta :
- SR 662-2002
- SR 667-2001
- P 19-86
- C 22-92
- SR 1500-96
- SR 388-95
- SR 6232-96
- SR 3011-95
- STAS 2355-2-87
Adaptarea la teren a podetului se va face in conformitate cu Normativul
departamental pentru adaptarea la teren a proiectelor tip de podete pentru drumuri
Se vor respecta urmatoarele faze :
- executarea sapaturii mecanice la cota cu excavatorul ;
- executarea cofrajelor pentru elevatii ;
- turnarea betonului (B250) in timpane ;
- executarea filtrului invers din balast .
17
4. Materiale utilizate
Balast
Conditiile tehnice de calitate ale agregatelor naturale de balastiera utilizate la lucrarile
de drumuri sunt in functie de domeniul de utilizare ale acestora, si de clasa tehnica a
drumului sau categoria strazii pentru care se utilizeaza si trebuie sa respecte conditiile
prevazute in SR 622-2002.
Verificarea calitatii agregatelor
Verificarea calitatii agregatelor naturale de balastiera se face pe loturi constituite din
acelasi fel de agregat si sort prin :
- verificari periodice la doi ani max. pentru exploatarile cu o productie mai mica de
400 000 mc si la max. un an pentru exploatarile cu o productie anuala mai mare de 400
000 mc.
- verificari pe lot se fac pe loturi de 400 de tone
In cazul pietrisului pentru intretinerea drumurilor se verifica :
- natura si caracteristici petrografice - mineralogice
- continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare
- continutul de corpuri straine
La contractarea produselor, furnizorul trebuie sa prezinte certificarea de conformitate
a calitatii produselor livrate. Declaratia de conformitate a calitatii se prezinta de catre
furnizor la livrarea acestora prin rapoartele de incercare a produselor livrate. Beneficiarul
produselor este obligat sa le verifice prin propriile incercari.
Depozitare, transport si livrare.
Depozitarea se face separat, pe tip de produs si sort, pe platforme sau silozuri, in
conditii care sa previna impurificarea si amestecarea acestora.
Fiecare lot de livrare trebuie insotit de documentul de certificare a calitatii si de
rapoartele de incercari, intocmite in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare.
Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect
a) Prepararea si transportul betonului
La prepararea betonului se au in vedere : starea tehnica a statiilor de betoane,
dotarea laboratoarelor din statiile de betoate, stabilirea compozitiei betoanelor, dozarea
materialelor, amestecarea betonului si incarcarea in mijlocul de transport.
Transportul betonului consta in transportul de la statia de betoane la obiect si
transportul local, in santiere.Lucrarile de mai sus se vor executa respectandu-se toate
actele normative aflate in vigoare, cu privire la tehnologia de preparare si controlul calitatii
betonului si cu privire la transportul acestuia.
18
Compozitia betoanelor se stabileste de catre laboratorul unitatii tutelare a statiei de

betoane.Compozitiile de betoate se vor aproba de catre conducerea unitatii care tuteleaza
laboratorul.
b) Punerea in opera a betonului
Executarea lucrarilor de betoane poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite
conditiile :
1. Fisa tehnologica pentru betonarea obiectului in cauza (intocmita de catre unitatea
executanta a lucrarii) a fost acceptata de catre beneficiar.
2. Sunt realizate masurile pregatitoare (cu referire la materiale, buna functionare a
utilajelor si toate celelalte aspecte prevazute in fisele tehnologice).
3. Sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de
executie, precum si asupra masurilor privind securitatea muncii si paza contra incendiilor.
4. au fost receptionate calitativ lucrarile de sapatura si cofraje.
5. Suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul
proaspat sunt curatate de pojghita de lapte de ciment, nu prezinta zone necompactate sau
segregate si au rugozitatea asigurarii unei bune legaturi intre cele doua betoane.
6. Sunt stabilite dupa caz si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea
betonarii in cazul aparitiei unor situatii speciale si accidentale (statie de betoane si
mijloace de transport rezerva, surse de energie electrica, materiale pentru protectia
betonului, conditii pentru crearea unui rost de lucru, etc).
7. Nu se intrevede aparitia unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente,
furtuna, etc.)
8. In cazul fundatiilor sunt prevazute masuri de dirijare si evacuare a apelor provenite
din precipitatii.
Pe baza verificarii acestor conditii se va consemna aprobarea inceperii betonarii de
catre reprezentantul beneficiarului.
In cazul in care au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la
data aprobarii sau betonarea nu a inceput in interval de 10 zile scurse de la data aprobarii,
se va reconfirma aprobarea inceperii betonarii pe baza unor noi verificari.
Inainte de inceperea betonarii se va verifica starea tehnica a utilajelor pentru
transportul local (macarale bene, pompe pentru beton, etc.) si compactarea betonului
(vibratoare).
Betonarea oricarei parti din constructie va fi condusa nemijlocit de seful punctului de
lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a
fisei tehnologice si a normelor tehnice si legale aflate in vigoare.
La 2-4 ore de la terminarea betonarii unei zone si in functie de stadiul de intarire, se
va proceda la protejarea suprafetei libere a betonului cu materiale care sa asigure evitarea
evaporarii apei din beton (saltele din rogojini intre folii de polietilena, strat de nisip, etc.)
19
Protectia va fi indepartata dupa minimum 7 zile si numai daca intre temperatura suprafetei
betonului si cea a mediului nu este o diferenta mai mare de 120 C.
Compactarea betonului se va face de regula mecanic, prin vibrare. In toate cazurile
se va utiliza procedeul de vibrare interna folosind vibratoare de interior (pervibratoare).
Cimentul va corespunde SR 388-95, SR 1500-96, SR 6232-96, SR 3011-95.
Cimentul se va livra in cantitati determinate astfel incat, stocul rezultat sa fie
consumat in maximum doua luni.
Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea lor ca atare. Pentru
fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un buncar separat.
Hidroizolatii nu se executa
Tolerante la receptia lucrarilor
Tolerantele admise la receptia lucrarilor vor fi :
- abateri la cotele radierului, amonte si aval : 10 mm
- abateri pe verticala a suprafetelor turnate monolit : 20 mm
- abateri pe orizontala pe o lungime de 5 m : 10 mm
La terminarea lucrarilor de terasamente, sau a unei parti din acestea, se va verifica :
concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si a proiectului de
executie.
Receptia lucrarilor de executie a podetelor tubulare, se efectueaza intr-o singura faza
la terminarea lucrarii, de catre reprezentantul executantului si comisia de receptie numita
de beneficiar.
lucrarii.
20
CAPITOLUL 11. MARCAJE RUTIERE

1.GENERALITI
Prezentul caiet de sarcini cuprinde condiiile tehnice obligatorii de realizare a
marcajelor rutiere, fiind ntocmit n conformitate cu prevederile legislaiei n vigoare privind
circulatia pe drumurile publice precum i a standardelor din colecia Sigurana Circulaiei.
Marcajele rutiere ce fac obiectul achiziiei, sunt marcaje permanente care, din
considerente de siguran rutier, se vor realiza, obligatoriu, cu utilizarea de microbile
retroreflectorizante, pentru a fi vizibile pe timp de noapte.
Marcajele permanente sunt marcaje cu durat de via funcional, de minim 6 luni
n cazul marcajelor executate cu vopsea i de minim 24 de luni n cazul marcajelor
executate n straturi groase cu produse n 2 componente, pentru care se acord garanie
de execuie i se realizeaz cu produse de marcare de culoare alb.
Executantul este obligat sa asigure masurile tehnologice si organizatorice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini,
beneficiarul va dispune sistarea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
2. PRODUSE SI TEHNOLOGII UTILIZATE PENTRU REALIZAREA
MARCAJELOR RUTIERE
2.1. Vopsea pe baz de solvent organic cu uscare la aer de culoare alb, care
formeaz pelicula prin uscare la aer. Vopseaua de marcaj se aplic pe partea carosabil,
urmat imediat de pulverizarea pe suprafaa acesteia a microbilelor . Pulverizarea cu
microbile se execut pe suprafaa de vopsea proaspt aplicat, pentru a asigura o bun
fixare a acestora.
Materialele care se vor folosi la marcajele rutiere trebuie s se caracterizeze prin
aplicare uoar, adeziune foarte bun, uscare rapid i rezisten la uzura, abraziune i
temperaturi scazute.
Cerine minime:
- vopseaua s fie pe baz de rini acrilice (polimeri acrilici);
- culoarea s fie alb;
- aspectul uniform, omogen, vscos i fr incluziuni strine;
- densitatea la 200C :
min.1,55 g/ cm3;
- substane nevolatile :
min. 75%;
- tip liant:
acrilic;
- termen de valabilitate:
12 luni
- factor de luminan ():
min. 0,40
- retroreflexie:
150-350 mcd/ lxm2;
21
- coeficient SRT:
- dozaj vopsea ud:
min. 0,50
900 g/m2
- timp de uscare (grosime film 600 m):
19 min.
- rezistena la rulare: minim 2 milioane de treceri cu roata
2.1.2 Tehnologii de aplicare pentru vopsea lichida cu solvent

Tehnologie airless / presiune inalta - pulverizarea vopselei de marcaj la
presiune mare (140-220 bar, functie de echipament), permite realizarea unui marcaj
rutier de calitate superioara, in aceea ca se obtine o demarcatie mult mai precisa intre
zona de asfalt adiacenta si linia de marcaj aplicata pe calea de rulare. Datorita faptului
ca dispersia vopselei se face prin aplicarea presunii direct in lichid si nu prin antrenarea
picaturilor de vopsea prin intermediul unui jet de aer comprimat, se preintampina
contaminarea acesteia cu vapori de apa sau ulei proveniti din compresor si se asigura
o mai buna aderenta. Impactul de mare viteza intre picatura de vopsea si asfalt (pe
langa dimensiunea mult mai mica a picaturii), permite o acoperire mult mai buna si
uniforma a substratului, rezultatul fiind linii de marcaj de culoare alba saturata, cu
vizibilitate sporita si contururi precise.
Tehnologie aer comprimat / presiune joasa - masina de marcaj are in
componenta un compresor de aer care lucreaza la presiune joasa (de regula in zona 68 bar). Antrenarea vopselei in capul de dispersie are loc intr-un tub Venturi, prin
intermediul depresiunii cauzate de aerul comprimat ejectat cu mare viteza. Picaturile
de vopsea antrenate sunt accelerate in jetul de aer si improscate pe asfaltul soselei.
Marcaj manual - prin marcaj manual se intelege folosirea de pensule sau
recipiente sub presiune pentru operare manuala (tuburi tip spray sau pompe manuale
de aer actionand o duza de vopsire), cu ajutorul careia vopseaua de marcaj se aplica
pe substrat / bitum. Aceasta gama de tehnologii de marcaj ce determina o aplicare
de straturi neuniforme si imprecise de vopsea de marcaj - nu este acceptabila din
punctul de vedere al prezentului caiet de sarcini.
2.2. Produse pentru marcare rutier fr solvent, aplicabile la rece, prin pulverizare,
n doi componeni (lichidlichid).
2.2.1. n straturi subiri (0,7- 0,8 mm):
- produsul A, fabricat pe baza de rin metilmetacrilat(MMA), reactiv.
- produsul B, catalizator
Cerine minime:
- culoare:
alb
- aspect :
uniform, omogen
22
- substane nevolatile:
- densitate:
min. 99%
1,65- 1,75 kg/ l.
- factor de luminan:
min. 0,30
- coeficient SRT:
- uzur:
min. 0,50
min. 85%
- timp de curgere (cupa 6 mm, 20C) :

40-60 sec.
- timp de uscare(grosime film 0,7-0,8 mm): max. 5 min (la 18C i cca 60% HR)
2.2.2. n straturi groase (1,0- 3,0 mm):
Cerine minime:
- culoare :
alb, sau alte culori la cerere
- aspect:
uniform, omogen
min. 99%
- densitate:
min.1,85 kg/ l.
min. 0,30
- coeficient SRT:
min. 0,50
- uzur:
min. 85%
40-60 sec.
- timp de uscare (grosime 3000 m):
max. 35 min (la 20C i cca 60% HR)
- dozaj (raport 98:2):
1,85 kg/ m2 (grosimea stratului 1,0 mm).
2.2.3. Marcaje profilate (pentru benzi rezonatoare transversale i longitudinale n
grosime de 2- 3 mm n partea inferioara a profilului, respectiv 5- 8 mm n partea sa
superioar):
Cerine minime:
- culoare :
alb, sau alte culori la cerere
- aspect :
uniform, omogen
min. 99%
- densitate:
1,85 kg/ l.
min. 0,30
- coeficient SRT:
min. 0,50
- uzur:
min. 85%
40-60 sec.
- timp de uscare:
max. 35 min (la 20C i cca 60% HR)
- dozaj (raport 98:2):
5- 8 kg/ m2 (n funcie de nlimea profilului).
23
2.2.4. Tehnologii de aplicare pentru produsele (vopseaua) n dou componente (lichidlichid):

Se aplic numai mecanizat cu maini de marcaj special destinate acestui scop.
Pentru aplicarea n straturi subiri (0,7- 0,8 mm), se utilizeaz tehnologia airless,
iar pentru aplicarea n straturi groase (1,0- 3,0 mm) se utilizeaz echipamente speciale cu
pompe volumetrice de joas presiune (4- 6 bar.)
2.3. Produse pentru marcare rutier fr solvent, aplicabile la cald (termoplastice).
Cerine minime:
- culoare:
alb
- aspect:
lichid vscos, omogen

min. 75%
- densitate la 25C:
min. 1,9 g/ cm3.
min. 0,30
- coeficient SRT:
min. 0,45
- timp de uscare(grosime film 4,0 mm): max. 20 min (la 23C i cca 60% HR)
2.3.1. Tehnologii de execuie a marcajelor termoplastice:
- prin pulverizare
- prin extrudare
- prin sabot
2.4. Microbile reflectorizante :
Sunt adaptate fiecrui tip de produs de marcare rutier descris mai sus.
Cerine minime:
- greutate specific
2,4- 2,6 g/ cm3
- indice de refracie, clasa A
> 1,5
- imperfeciuni de form i transparen
< 20 %
Se aplic, indiferent de tipul produsului i/ sau marcajului rutier numai cu instalaii/
echipamente sub presiune (1- 2 bar).
Ambalarea microbilelor se face n saci etani etichetai n conformitate cu standardul
EN 1423: 2012.
Prescriptiile tehnice privind microbilele trebuie s corespund prevederilor SR EN
1423/A1-2004 i vor fi descrise i garantate calitativ de fabricant .
3. TIPURI DE MARCAJE RUTIERE
3.1. Marcajele longitudinale de:
- separare a sensurilor de circulaie ;
24
3.2. Marcaje de delimitare a partii carosabile ;

3.3 Marcaje transversale de :
- oprire ;
- cedare a trecerii ;
- traversare pentru pietoni ;
- traversare pentru bicicliti;
- de reducere a vitezei.
3.4.Marcaje diverse pentru :
- ghidare ;
- spaii interzise ;
- interzicerea staionrii ;
- staii de autobuze;
- locuri de parcare ;
- sgeti sau inscripii;
Dimensiunile i modurile de pozare a marcajelor, funcie de diverse situaii, se
execut conform prescripiilor SR 1848-7/2011. In nelesul prezentului Caiet de sarcini
tehnice, marcajele de delimitare a prii carosabile se consider marcaje longitudinale.
4. CONDIII DE REALIZARE A MARCAJELOR

4.1 Tipul si tipodimensiulnile marcajului
Marcajele longitudinale de separare a sensurilor de circulatie (marcaj axial) se
execut conform prevederilor SR 1848/7-2011, conf. STAS1848/7, fig. 2a, 2c i 2d.
Marcajele de delimitare a prii carosabile, se execut pe banda de ncadrare, n
exteriorul limitei prii carosabile cu linii discontinue simple.
Marcajele pentru locuri periculoase, se execut:
- pe sectoare de drum cu vizibilitate redus, cu linii continue care nlocuiesc sau
dubleaz liniile discontinue, funcie de distana de vizibilitate;
- pe sectoare de drum cu obstacole pe partea carosabil, conf. STAS1848/7, fig.
13,14
- pe poduri i podee, conf. STAS1848/7, fig. 16
- la intersecii de drumuri, conf. STAS1848/7, fig. 20 a i 20 b
- la treceri la nivel cu calea ferat, STAS1848/7, fig. 22
Marcajele transversale, pot fi:
- oprire, conf. STAS1848/7, fig. 23 a i 23 b;
25
- cedare a trecerii, conf. STAS1848/7, fig. 24 i 25;

- traversare pentru pietoni;
- traversare pentru bicicliti.
- de reducere a vitezei benzi rezonatoare-conf. fig. 338, STAS 1848/7
Marcajele diverse, pentru:
-ghidare, pentru a materializa traiectoria pe care vehiculele trebuie s le urmeze n
traversarea interseciei, conf. STAS1848/7, fig. 28,29 i 30;
- spaii interzise, se execut prin linii paralele care pot fi sau nu ncadrate cu o linie
continu, conf. STAS1848/7, fig. 31 a i 31 b;
- interzicerea staionrii, se realizeaz printr-o linie n zig-zag la marginea prii
carosabile, conf. STAS1848/7, fig. 33;
- staii de autobuze, conf. STAS1848/7, fig. 33, completat cu inscripia BUS;
- locuri de parcare, conf. STAS1848/7, fig. 34;
4.2. Executia marcajului rutier
4.2.1 Se face cu respectarea prescripiilor prezentului caiet de sarcini, n ceea ce privete:
- calitatea vopselei;.
- execuia corect a premarcajului;
- pregtirea suprafeei pe care se aplic marcajul (curare corespunzatoare pentru
eliminarea oricror reziduri, deeuri sau alte materiale care contribuie la degradarea
marcajului rutier).
- stabilirea dozajului ud de vopsea;
- dozaj de microbile;
- norme de Protecia Muncii, Prevenirea i stingerea incendiilor, din Instruciunile
Tehnice pentru Marcaje Rutiere;
- instituirea restriciilor de circulaie n conformitate cu Normele metodologice privind
condiiile de nchidere a circulaiei i de instituire a restriciilor de circulaie n vederea
executrii de lucrri n zona drumului public i/sau pentru protejarea drumului .
4.2.2. Executia premarcajului:
- se face prin trasarea unor puncte de reper, i simboluri pe suprafaa prii
carosabile, care au rolul de a ghida executantul pentru realizarea corect a marcajelor.
Simbolurile utilizate vor fi cele prevazute n instruciunile tehnice pentru marcaje rutiere.
- premarcajul se execut cu aparate topografice sau manual, marcndu-se pe teren
cu vopsea punctele de reper determinate;
- corectitudinea realizrii premarcajului de ctre executant, se verific de
responsabilul desemnat cu supravegherea realizrii lucrrilor, nainte de aplicarea
26
marcajului definitiv. In cazul respingerii premarcajului de ctre acesta, executantul va

reface lucrarea pe cheltuiala sa.
4.2.3. Executia marcajului rutier :

a. Vopselele de marcare se aplic pe suprafee curate i perfect uscate, numai
mecanizat.
b. Microbilele se aplic mecanizat pe vopseaua ud;
c. Pe sectoare de drum unde suprafaa nu este corespunztoare, aceasta se cura
prin suflare cu aer comprimat sau periere cu mijloace mecanizate;
4.2.4. Execuia marcajului rutier poate demara n urmtoarele condiii:
- executantul a obinut aprobarea administratorului drumului i acordul politiei rutiere
pentru instituirea restrictiilor de circulaie pe drumul public, n vederea executrii lucrrilor;
- executantul este dotat obligatoriu cu semnalizare rutier;
- executantul a obinut ordin de incepere a lucrrilor din partea administratorului
drumului;
- s-a executat i recepionat premarcajul dac este cazul.
Ealonul de lucru pentru marcaje longitudinale este constituit i are n componen,
de regul:
a) un conductor tehnic (din partea executantului) pentru coordonarea activitii de
aplicare a marcajelor rutiere;
b) perii mecanice pentru curirea suprafeei de lucru pe care se aplic marcajul rutier;
c) maina de marcaj cu mecanic deservent i ajutor;
d) remorca de transport maina de marcaj;
e) muncitori pentru pozare - ridicare a conurilor de semnalizare i aprovizionarea mainii
de marcaj cu produsele de marcare;
f) masina de nsoire a ealonului dotat cu semnalizarea corespunzatoare;
g) trusa dotat cu termometru, higrometru i pieptene;
h) indicatoare rutiere (conform SR 1848/1:2011);
Pentru buna desfurare a activitii de aplicare a marcajelor longitudinale, ealonul
de lucru nu va avea mai puin de trei lucrtori.
Ealonul de lucru pentru marcaje transversale i diverse este constituit i are n
componen, de regul :
a) maina de nsotire i transport ;
b) maina de marcaj;
c) panouri mobile pentru presemnalizarea i semnalizarea lucrrii ;
Pentru buna desfurare a activitii de aplicare a marcajelor transversale i

diverse, ealonul de lucru nu va avea mai puin de trei lucrtori.
27
4.2.5. Ordinul de incepere a lucrarilor cuprinde :

- nominalizarea responsabilului, pe raza cruia se execut marcaje, s supravegheze n
permanen execuia lucrrilor ;
- data nceperii lucrrilor ;
4.2.6. Semnalizarea rutier temporar pe timpul execuiei lucrrilor const n:
- presemnalizarea i semnalizarea lucrrilor prin indicatoare rutiere;
- pozarea cu conuri pentru protecia vopselei ude;
- autovehicul de ncheiere a ealonului, care are rolul de a proteja vopseaua aplicat pn
la darea n circulaie i de a recupera conurile;
5. CONTROLUL CALITII MARCAJULUI
In timpul executrii marcajului rutier se fac urmtoarele verificri:
5.1. Marcajele rutiere se verific din punct de vedere al formei, dimensiunilor, aspectului,
rezistenei la uzur i uniformitii distribuiei microbilelor reflectorizante ;
5.2. Verificarea formei se face vizual. Banda de marcaj trebuie sa aib un contur clar
delimitat, lime constant, s nu prezinte frnturi sau erpuiri, iar microbilele s fie
uniform repartizate pe toat lungimea respectiv limea acesteia.
5.3 Controlul vizual, se efectueaz pe timp de zi si noapte, urmrindu-se luminana
respectiv retroreflexia pe toat suprafaa marcajului.
5.4. n cazul nerespectrii prescripiilor caietului de sarcini tehnice, de ctre executant,
acesta este obligat s refac marcajul pe cheltuiala proprie, n condiiile impuse de
responsabilul desemnat s supravegheze i s ndrume n permanen execuia lucrrilor
de marcaje rutiere;
Pentru marcajele transversale, diverse, prin sgei i inscripii se admit abateri de
maximum 1% .
6. RECEPIA LUCRRILOR DE MARCAJ RUTIER
Recepia la terminarea lucrrilor se efectueaz n conformitate cu prevederile
prezentului Caiet de Sarcini .
Marcajul se recepioneaz la maximum 15 zile de la finalizarea lucrrilor ce formeaz
obiectul contractului / contractelor subsecvente .
Executantul trebuie s comunice beneficiarului data terminrii lucrrilor, iar acesta
demareaz nceperea recepiei lucrrilor.
Recepia se execut de ctre o comisie de recepie, numit de beneficiar.
28
Comisia de recepie examineaz :

- respectarea de ctre executant a prescripiilor caietului de sarcini i prevederilor SR
1848/7-2011.
- geometria benzii de marcaj (lungime / limea)
- rezistena la uzur, calitatea vizual a luminanei i a retroreflexiei
- geometria benzii de marcaj (lungime i lime), banda de marcaj s aib un contur clar
delimitat avnd microbile sau bile mari repartizate uniform pe lungimea i limea benzii de
vopsea;
Recepia se efectueaz prin determinri vizuale, iar dac acestea conduc la opinii
divergente n cadrul comisiei, n ceea ce privete rezultatele obinute pentru rezistenta la
uzura, retroreflexie, luminan i aderen, atunci se fac, prin grija executantului i n
prezena beneficiarului, msurtori cu aparate specifice.
Msuratorile se fac doar pe sectoare de drum din afara localitilor , dar nu in zone
de intersecii de drumuri, asa cum prevede SR ENV 13459/3 Produse pentru marcare
rutier, controlul calitaii, Partea 3 Performane la utilizare pct B.2.2.2.
n situaia n care comisia de recepie constat deficiene de calitate ale marcajului
rutier, n ceea ce privete aspectul marcajului, al dozajului de vopsea, microbile, a
retroreflexiei, luminanei, aderenei la uzur, comisia poate hotr remedierea marcajului
pe cheltuiala executantului.
La terminarea examinrii, comisia va consemna observaiile i concluziile n procesul
verbal de recepie, cu constatrile fcute, propunnd admiterea cu sau fr obiecii a
recepiei, amnarea sau respingerea ei.
Dac se constat deficiente de calitate la marcajul rutier, n ceea ce privete
geometria i aspectul general, dozaj de vopsea i microbile comisia poate hotr refacerea
marcajului pe cheltuiala executantului i propune termene de remediere.
In cazul n care admiterea recepiei se face cu obiecii, n procesul - verbal de
recepie se vor indica n mod expres acele lipsuri care trebuie remediate.
Termenele de remediere se vor conveni cu executantul.
In cazul n care admiterea recepiei se face cu obiecii, n procesul - verbal de
recepie se vor indica n mod expres acele lipsuri care trebuie remediate.
Termenele de remediere se vor conveni cu executantul.
7. NORME DE TEHNICA SECURITII MUNCII I PROTECIA MEDIULUI
La toate serviciile efectuate se vor respecta normele de tehnica securitii muncii n
vigoare, pentru lucrri de drumuri.
Executantul va respecta prevederile legislaiei n vigoare n ceea ce privete
protecia mediului, inclusiv cele ce deriv din recunoaterea principiului poluatorul
platete. In situaia oricrui eveniment de mediu provocat de executantul de serviciu
(angajat/ colaborator al executantului) , acesta va fi considerat poluator .
29
Beneficiarul va fi informat despre orice eveniment de mediu produs n locaiile

proprii n timpul executrii contractului.
Subsantele utilizate se vor ncadra n clasele de toxicitate admise pentru
respectivele lucrri.
Executantul trebuie s evite orice agresiune asupra mediului prin poluarea apei,
aerului, solului cu deeuri, produse petroliere sau alte materiale periculoase, prin depiri
ale nivelului de zgomot admis.
Dup ncheierea lucrrilor, executantul va asigura curenia la locul de munc
30
CAPITOLUL 12. LUCRRI DE MONTARE ,

NTREINERE I REPARAII A MIJLOACELOR DE
SEMNALIZARE RUTIER
Livrare, instalare si intretinere indicatoare rutiere si borne kilometrce
1 Generalitati
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile obligatorii de achizitie, montaj si
intretinere a mijloacelor de semnalizare rutiera verticala si siguranta rutiera de pe
drumurile judeene modernizate.
Aceasta include:
- indicatoare rutiere, cu sistemele de montaj (coliere, stalpi, etc.)
- lucrari de intretinere aferente
- borne KM (deplantare borne beton, livrare si instalare borne noi)
Pentru montaj stlp indicator, se va lua n calcul un stlp standard de 3,5 ml
galvanizat la cald, cu capac antiploaie i sistem antismulgere stlp (praznuri sudate) /
antirotire indicator, fixat in beton marca B150 pe o adncime de minim 40 cm din lungimea
brut a stlpului.
2 Conditii tehnice
2.1 Standarde si norme tehnice obligatorii aplicabile in aceast procedur
SR EN 12899-1:2002 Semnalizatoare fixe pentru semnalizare rutier vertical
SR EN 12767 Siguranta pasiva
SR 1848-1,2,3:2011 Indicatoare rutiere
Pentru SR EN 12899-1:2002, la capitolele relevante se solicit urmatoarele clase
de performan (caracteristici minimale):
2.1.1 Perforare P3, fr excepie.
2.1.2 Marginile panourilor E2 - colturi rotunjite i fr canturi tioase.
2.1.3 Sisteme de fixare din metal inoxidabil sau protejat electrochimic; vopsirea nu
este suficient ca tratament antirugin (se degradeaz la montaj).
2.1.4. Suporturile (stlpii) obligatoriu cu capace de plastic iar tuburile zincate la cald.
2.2.1 Coeficient de retroreflexie Rx cf. clasei de referinta 1 (tabel 9).
2.3.2.1 Incrcri punctuale minim clasa PL 4.
2.3.2.2 Incrcare dinamic din depunere de zpad minim clasa DSL3.
31
2.3.3 Sigurana pasiv pentru a asigura cerintele de siguran pasiv, este de dorit ca
panourile suport s aibe colturi rotunjite (Rmin-20 mm) i margini astfel formate
inct s nu prezinte canturi tioase la impact (ram profilat, cheson, dubl
bordurare, etc.). Cant netios este considerat o muchie presat, fasonat sau un
profil - o ndoitur dubl a marginii indicatorului, cu o nlime constructiv a primei
ndoituri de cel puin 15 mm. Profilul de protecie trebuie s aib o nlime de
construcie de cel puin 20 mm i trebuie s fie fixat monolit cu indicatorul.
Legtura profilului de protecie trebuie s fie asigurat contra deschiderii. Nota :
Cerinta 2.3.3. nu este imperativa dar de dorit, tinand seama de impactul pozitiv
asupra rigiditatii produsului si scaderii riscului de accidentare in caz de impact.
2.3.4 Rezistenta la coroziune - panourile vor fi executate din tabl galvanizat la cald, cu
o grosime a stratului de acoperire de minim 125 g/mp sau din aliaj de aluminiu de
exterior.
Panourile indicatoarelor trebuie sa aib o durat de exploatare garantat egal cu durata
de via garantat a foliei retroreflectorizante utilizat. Operatorul economic
trebuie s prezinte Agrementul tehnic si Avizul Tehnic pentru indicatoare rutiere
emis de CTPC, pentru produsele ce se inscriu n clasele de performan ofertate.
2.2 Suprafaa activ a indicatoarelor:
Forma, dimensiunile i modul de inscriptionare a feelor retroreflectorizante ale
indicatoarelor rutiere trebuie s fie n conformitate cu SR 1848-1,2,3/2011.
Suprafata activ retroreflectorizant nu trebuie s fie afectat de soluia tehnic
aleas pentru asigurarea cerinelor de siguran pasiv (profilul de bordur nu va micora/
acoperi suprafaa reflectorizant activ).
2.3 Suportul indicatoarelor
Grosimea efectiv a tablei utilizate la confecionarea panourilor suport va avea
urmtoarele valori minimale: 1mm dac se execut din tabl de oel zincat la cald sau 2
mm la cele din aluminiu, dar nu mai puin dect este necesar pentru atingerea nivelelor de
performanta specificate mai sus (Cap. 2.1.).
Sistemul de fixare pe stlp este realizat din metal inoxidabil sau tratat electrochimic
mpotriva coroziunii. Se va evita combinarea de metale diferite la executia panoului suport
i al sistemului de fixare pe stlp (coliere, uruburi, nituri, boluri, etc.).
Panourile suport vor fi prevzute cu alezaje pentru a mpiedica acumularea de
precipitaii n margini.
2.4 Folia reflectorizant.
Pictogramele sunt realizate prin serigrafiere sau cu folie procesat pe calculator i
decupat pe cutter- plotter, aplicata peste fondul de folie retroreflectorizanta de aceeasi
clasa.
32
Folia retroreflectorizanta va fi de tip I (Engineering Grade) tabel 9, clasa de

referinta 1 pentru Rx. Pentru folia reflectorizant utilizat la confecionarea indicatoarelor,
ofertantul va prezenta un certificat de conformitate emis de o entitate acreditat pe piaa
comun europeana, care sa certifice incadrarea in clasa de performanta solicitata cf. SR
EN 12899 i Agrement Tehnic emis in Romania pe numele producatorului/ importatorului
foliei.
Furnizorul va prezenta n completare documentatiei, acordul in original din partea
producatorului foliei reflectorizante, din care sa reias c productorul foliei va asigura
tipul de folie reflectorizant i cantitile necesare pentru producerea indicatoarelor rutiere
solicitate n caietul de sarcini i oferite de furnizor in cadrul procedurii.
2.5 Stlpi de susinere
Stlpii de sustinere trebuie s fie confectionai tubulari, din otel zincat la cald, cu
diametrul i grosimea peretelui calculat funcie de incrcrile statice i dinamice la care
sunt supui (se va tine seama de dimensiunile si locul de amplasare a indicatoarelor
montate pe ei). Uzual, se alege intre diametre de 48, 60 si 76 mm. Alternativ, se pot folosi
stlpi cu profil omega din tabl profilat de min. 4 mm.
Lungimea brut standard a stalpilor va fi de 3,5 m, cu variaii depinznd de locul
amplasrii i numrul de indicatoare pe acelai stlp variabila de referint o constituie
inalimea liber sub panou, ce trebuie s respecte normele tehnice n vigoare.
Sistemul de plantare n sol (beton, cheson cu uruburi, soclu autoforat, etc.) trebuie
s fie realizat n aa fel inct s nu permit rotirea sau smulgerea stlpului. Protecia la
rotirea n ax vertical al indicatoarelor montate pe stlpi se asigur prin folosirea de stlpi
omega, a stlpilor cu canelur antirotire sau a altor soluii echivalente. Folosirea de stalpi
rotunzi simpli, nu este recomandata dar acceptabila.
Ofertantul va depune impreuna cu oferta tehnic o mostr de indicator
triunghiular A1 curb la stnga cu latura de 700 mm, montat in forma final pe un
eantion de stlp de minim 50 cm lungime.
Prezentarea mostrei este obligatorie, sub sanctiunea respingerii ofertei; mostra va fi
folosit att n evaluarea tehnic a ofertei ct i ca elemement de comparaie i control al
furniturii utilizate de ofertantul cstigtor cu care va fi incheiat contractul de lucrri.
Montarea se va face pe baza graficului stabilit de comun acord de Beneficiar si
viitorul Executant.
2.6 Instalare indicator pe stalp instalare borna km
Pentru instalarea unui stalp de indicator rutier in fundatie individuala de beton, se
va proceda intai la trasarea gropii la distantele prevazute de SR 1848-2:2011, tinand
seama de conditiile de vizibilitate si de profilul drumului.
Dupa verificarea amplasamentului, se foreaza mecanic o groapa de diametru minim
40 cm si de minim adancime 40 cm. Pentru aceasta, se foloseste un sfredel antrenat
33
hidraulic/mecanic, a.i. sa se obtina de fiecare data o groapa cu geometrie precisa, pereti

netezi si extractia completa a pamantului din groapa (care ar putea impurifica si
compromite betonul de fundatie).
Platformele tehnice cele mai eficiente sunt de regula autoutilitarele /
autocamioanele dotate cu rotoare hifdraulice montate la capatul unui brat telescopic
acestea pot fi brate de cositoare (UNIMOG) sau camioane cu brat (Hiab, Palfinger, Atlas,
UMT, etc.), care permit lucrul la distanta fata de marginea soselei, in conditii de siguranta,
dar solutii similare pot fi obtinute si cu mini-excavatoare sau alte utilaje cu priza de putere
si brate escamotabile.
Pamantul rezultat din fundatie va fi folosit la final pentru a acoperi (sub forma unei
mici movile) betonul de fundatie, cu rol de protectie la intemperii. Stalpul se plaseaza in
centrul gropii, se fixeaza cu mijloace ajutatoare temporare in pozitie verticala si se toarna
betonul de preferinta beton uscat preparat ad-hoc sau livrat in teren gata amestecat.
Dupa intarirea betonului, se revine in teren si se se indeparteaza mijloacele de
sprijin, se fixeaza indicatorul pe pozitie, la cota de inaltime prevazuta de standard, folosind
coliere adecvate si suruburi. Inainte de fixarea definitiva, se verifica orientarea acestuia
fata de drum, distanta fata de carosabil si garda la sol (SR 1848-2:2011, cap.4).
Pentru a asigura protectia la rotire, stalpul trebuie astfel orientat la executia
fundatiei, incat elementul de siguranta (fata profil omega, canelura antirotire, etc.) sa
indice in lungul drumului.
Deplantare stalpi - In cazul in care in teren se afla stalpi de indicator avariati sau
afectati iremediabil de rugina, se procedeaza la deplantarea acestora. Pentru aceasta, se
sparge fundatia de beton a stalpului (ciocan pneumatic/ hidraulic/ electric etc.), se extrage
stalpul avariat si se incarca in mijlocul de transport deseurile beton/ metal rezultate.
Acestea se vor transporta la o groapa de deseuri de constructii corespunzatoare.
Demontare indicatoare - indicatoarele avariate sau rginite (resp. are nu mai
pastreaza caracteristicile functionale dorite) se demonteaza prin desfacerea elementelor
metalice de fixare sau acolo unde nu mai este posibil se desprind prin taiere cu disc de
pe stalp. Deseul metalic rezultat se transporta la depozit autorizat.
Reconditionare / vopsire stalpi stalpii de indicatoare din teren care sunt in
pozitie corecta si care nu au fundatia compromisa, se reconditioneaza si se refolosesc. In
acest sens, se indeparteaza cu o perie metalica urmele de rugina si vopsea veche, se
sterge uscat si se aplica cu pensula doua straturi de grund de protectie cu continut ridicat
de zinc si unul de vopsea gri alchidica.
Instalarea bornelor kilometrice reflectorizante executate ca si corpuri goale
metalice se face similar, pe un pilon metalic cu diametru de minim 76 mm, in fundatie de
beton si fixare cu coliere. Baza inferioara a bornei va fi la 10-15 cm de terenul de fundare
iar spatiul dintre ele se completeaza cu pamant din excavatie, a.i. sa formeze o movila la
baza bornei. Inainte de fixarea bornei pe pilon, se verifica orientarea fetelor reflectorizante
fata de axul drumului.
34
Deplantarea bornelor de beton pentru a creste siguranta rutiera, s-a decis

renuntarea la bornele KM din beton, ce pot cauza accidentari serioase in caz de impact.
Inlocuirea acestora se face rin spargerea cu mijloace mecanice (ciocan pneumatic /
higraulic etc.) a bazei, dezbroparea corpului bornei si incarcarea acesteia in mijlocul de
transport materiale. Molozul / betonul vechi rezultat din extractie se va transporta la o
groapa de deseuri de constructii.
Livrare, instalare i ntreinere parapei

1 Generalitati
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile obligatorii de achiziie, montaj i
ntreinere a parapeilor rutieri de pe raza judetului .
2 Conditii tehnice
2.1 STANDARDE i norme tehnice obligatorii aplicabile n aceast procedur
SR EN 1317 criterii de performan pentru parapei
Se vor livra i instala parapei metalici zincati la cald, executai n conformitate cu
SR EN 1317 sectiunea 1, in clasa de performanta minim N2, cu Wmin=7 (echivalent
semigreu in terminologia veche).
3 - Livrare si instalare parapeti
Elementele de parapet trebuie sa fie zincate la cald, prin imersie in baie de zinc
topit. Manipularea la incarcarea in mijlocul de transport si la descarcare trebuie facuta
astfel incat sa nu fie afectata protectia anticoroziva a materialului.
Se va verifica uniformitatea si completitudinea stratului de zinc pe suprafata tuturor
componentelor (stalp, glisiera, etrier, suruburi, etc.) iar eventualele defecte se vor corecta
cu vopsea pe baza de zinc (min. 80%).
Daca defectele de zincare depasesc 2% din suprafata, se va refuza furnitura.
Fiecare transport va fi insotit de certificate de calitate si conformitate precum si de fisa de
material (compozitia otelului) si fisa de zincare.
Daca are loc o reparatie a unui sector de parapet avariat prin impact cu un
autovehicol, se vor demonta si desface atatea segmente de glisiera pana cand se ajunge
la stalpi si glisiere nedislocate din pozitia initiala.
Chiar daca o glisiera are numai jumatate din lungime deformata, ea trebuie inlocuita
complet, nu se admit innadiri sau asamblari prin sudura de nici un fel.
Pentru instalare, se procedeaza la trasarea amplasamentului pentru stalpi, cu
verificarea aliniamentului, a distantei dintre acestia si a cotelor de inaltime. Pentru
35
simplitate, se vor folosi ca si ghidaj lisele de parapet plasate pe pozitie, cu fata activa in
jos. Odata verificat trasajul, masina de batut stalpi se pozitioneaza in dreptul primului stalp,
operatorul fixeaza stalpul in nisa capului hidraulic de batere si il introduce prin lovituri
repetate in sol.
Adancimea de batere si distanta dintre doi stalpi sunt definite de fabricant, in fisa de
produs si in schita de instalare si trebuie respectate intocmai, pentru a patrsa
caracteristicile de protectie la impact proiectate. Senzorul de nivel al masinii se fixeaza la
cota corecta, a.i. masina sa se opreasca automat atunci cand stalpul a ajuns la inaltimea
supraterana finala.
Tija distantier a masinii de batut stalpi este acum reglata dupa primul stalp si apoi
face translatia spre pozitia urmatorului stalp, pastrand constanta distanta fata de marginea
drumului. Procedeul se repeta, cu eventuale corectii de directie pentru zonele in curba.
Instalarea n fundaii individuale cu beton nu este permis, deoarece anuleaza
certificatul de conformitate emis de productor i testat n condiii reale de impact.
Daca stalpii au fost cumva batuti prea adanc, se foloseste capul hidralulic de
extractie si se aduc la cota corecta. Odata aliniati toti stalpii, se monteaza etrierii, glisierele
si celelalte elemente constitutive ale parapetului metalic de protectie. Suruburile se strang
cu unelte pneumatice sau electrice calibrate (pistoale de infiletat cu torsiune mare 18-20
Nm) iar fiecare al 8 surub se verifica cu cheie o dinamometrica, in conformitate cu
specificatiile producatorului.
Parapeii trebuie s fie certificai n conformitate cu SR EN 1317, ofertantul
prezentnd o copie dup documentele de testare la impact in poligon i clasa de protectie
(N1, N2, H1, H2, etc.) obtinut.
Deplantarea parapetului metalic de protectie in cazul parapetului de dezafectat
ce a fost instalat cu fundatii individuale de beton, se procedeaza analog ca la deplantarea
stalpilor de indicatoare. Se sparge fundatia de beton, se taie sau demonteaza (daca este
posibil) glisierele si etrierii de pe stalpi, se degajeaza si incarca resturile rezultate in
camion. Daca parapetul a fost montat prin batere, se monteaza capul de extractie
hidraulica pe masina de batut stalpi, se pozitioneaza deasupra acestuia si se extrage din
pamant.
36
CAPITOLUL 13. REPARAREA SI INTRETINEREA

DRUMURILOR JUDETENE PIETRUITE
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia lucrarilor de :
Repararea si intretinerea drumurilor judetene pietruite si anume la :
1. reprofilarea partii carosabile executata mecanic fara adaos de material
2. reprofilarea partii carosabile executata mecanic cu adaos de :
2.a) balast 300 mc/km ;
2.b) pietris concasat 300 mc/km ;
2.c) piatra sparta 300 mc/km ;
Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii inclusiv modificarile si completarile
care au aparut ulterior.
STAS 1709/2-90 ; Prevenirea si remedierea degradarior din inghet dezghet
SR 667 2001 ; Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri
SR 662 2002
SR 179 1995 ; Lucrari de drumuri Macadam.
STAS 2914 84 ; Lucrari de drumuri ; Terasamente.
STAS 9850 89 ; Verficarea compactarii terasamentelor
HG 273/94 si AND 514/2000 Regulament privind efectuarea receptiilor lucrarilor si
serviciilor de intretinere si reparatii curente la drumurile publice.
AND 554/2002 Normativ privind intretinerea si repararea drumurilor publice.
a. Reprofilarea partii carosabile executata mecanic fara adaos de material
Lucrarea se executa cu autogrederul si cuprinde urmatoarele faze :
- taierea cu lama autogrederului a proeminentelor (damburilor) pietruirii ;
- reprofilarea partii carosabile cu materialul rezultat din taiere.
b. Repararea partii carosabile executata mecanic cu adaos de material
b.1. Repararea partii carosabile executata mecanic cu adaos de balast 300
mc/km
b.1.1. Utilaje folosite : autogreder , rulou compresor.
b.1.2. Materiale folosite : balast pana la 300 mc/km.
b.1.3. Lucrarea cuprinde urmatoarele faze :
37
- transportul materialului pietros si descarcarea lui in gramezi pe acostamente ;

- curatire de murdarie si noroi a gramezilor de material pietros, evacuarea si
aplanarea materialelor rezultate ;
- aducerea materialului pietros de intretinere cu lama autogrederului de pe
acostament pe partea carosabila ;
- reprofilarea pietruirii existente cu materialul adus de pe acostamente ;
- cilindrarea pietruirii ;
- corectarea manuala suprafetelor si recilindrarea, daca este necesar.
b.2. Repararea partii carosabile executata mecanic cu adaos de pietris
concasat 300 mc/km
b.2. 1. Utilaje folosite : autogreder , rulou compresor.
b.2..2. Materiale folosite : pietris concasat pana la 300 mc/km.
b.2..3. Lucrarea cuprinde urmatoarele faze :
- corectarea manuala a suprafetelor si recilindrarea, daca este necesar.
b.3. Repararea partii carosabile executata mecanic cu adaos de piatra sparta
300 mc/km
b.3.1. Utilaje folosite : autogreder , rulou compresor.
b.3.2. Materiale folosite : piatra sparta pana la 300 mc/km.
b.3.3. Lucrarea cuprinde urmatoarele faze :
38
- corectarea manuala suprafetelor si recilindrarea, daca este necesar.

3. Controlul calitatii lucrarilor
1. Controlul calitatii executiei lucrarilor de intretinere va fi efectuat in conformitate cu
Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii.
2. Controlul calitatii executate consta din :
- verificarea elementelor geometrice ale profilului drumului ;
- verificarea calitatii materialelor ;
- verificarea modului de punere in opera (gradul de compactare si uniformitatea
suprafetei).
Receptia lucrarilor de intretinere a drumurilor pietruite se efectueaza intr-o singura
etapa la terminarea lucrarii de catre reprezentantul executantului si de catre comisia
Cu aceasta ocazie se incheie un Proces Verbal de Receptie la terminarea lucrarii.
CAPITOLUL 14
ESTIMARI ALE CANTITATILOR
Estimarile cantitatilor maxime anuale si implicit pe 3 ani s-au facut avand in vedere
media bugetului pe ultimii 5 ani si necesarul de lucrari de intretinere pe aceste drumuri.
Estimarile cantitatilor minime anuale si implicit pe 3 ani s-au facut tinand cont de
necesarul obligatoriu de executat de lucrari de intretinere pentru mentinerea deschisa a
circulatiei pe aceste drumuri.
Se vor oferta doar cantitatile maxime. Lucrarile de intretinere se vor executa
atunci cand beneficiarul va da comanda ori de cate ori este nevoie.
In Anexa 1 sunt prezentate centralizat drumurile, incadrate pe zone, precum si
starea de viabilitate.
Mai jos vom prezenta pe loturi cantitatile minime si maxime.
39
ZONA 1- ORAVITA
1.1 CANTITATI MAXIME
INTRETINERE DRUMURI MODERNIZATE - ZONA 1 ORAVITA
a. INTRETINERE CURENTA
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
1
2
3
4
MP
MP
MP
MP
2.700
15.600
350
2.000
8.100
46.800
1.050
6.000
b. INTRETINERE COMUNA
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
1
2
3
4
5
6
7
8 SCOATEREA CIOATELOR ARBORILOR DOBORATI
KM
KM
KM
KM
KM
KM
BUC
BUC
20
2
6
2
50
9
10
8
60
6
18
6
150
27
30
24
c. PODURI SI PODETE
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
1 PODETE CU TUBURI DIN BET Dn 600mm

BUC
BUC
10
6
30
18
d. SIGURANTA CIRCULATIEI
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
MONTARE INDICATOR DE CIRC. PE UN STALP

GATA PLANTAT FARA INDICATOR
DEMONTARE INDICATOR DE CIRCULATIE RUTIERA
BUC
18
BUC
12
PLANTARE STALP PT INDICATOR RUTIER FARA

PRET STALP
BUC
18
DEPLANTARE STALP PT INDICATOR DE

CIRCULATIE RUTIERA
BUC
18
VOPSIRE STALP PT INDICATOR DE CIRCULATIE

RUTIERA
PLANTARE BORNA KM PE SOCLU METALIC IN
FUNDATIE SAPATA MECANIC - EXCLUSIV PRET
BORNA
BUC
18
BUC
1
2
PLOMBE CU MIXTURA ASFALTICA

PLOMBE SUCCESIVE
TASARI LOCALE
TRATAREA BURDUSIRILOR
TAIEREA ACOSTAMENTELOR
COMPLETAREA ACOSTAMENTELOR
SANTURI PAMANT
SANTURI DIN BETON
COSIREA VEGETATIEI IERBOASE
TAIEREA LASTARISURILOR
CORECTII ARBORI
40
PLANTARE PARAPET METALIC SEMIGREU EXCLUSIV PRET PARAPET

DEPLNTARE PARAPET METALIC
450
1350
100
300
KM ech
44
132
BUC
11 MARCAJE RUTIERE TRANSVERSALE CU BENZI

REZONATOARE PENTRU REDUCEREA VITEZEI
120
360
12 MARCAJE RUTIERE LONGITUDINALE CU BENZI

REZONATOARE PT. DELIMITAREA CAROSABILULUI
MP
30
90
13 MARCAJE RUTIERE CU BIOCOMPONENT IN

STRATURI GROASE
PLANTARE BORNA KM PE SOCLU DIN BET. CU
14 FUNDATIE SAPATA MECANIC - EXCLUSIV PRET
BORNA
MP
12
36
BUC
MARCAJE RUTIERE LONGIT. CU VOPS.DE MARCAJ

MONOCOMPONENTA
MARCAJE TRANSVERSALE PENTRU TRECERE
10
PIETONI
9
INTRETINERE DRUMURI PIETRUITE - ZONA 1 - ORAVITA
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
1 REPROFILARE FARA ADAOS DE MATERIAL

2 INTRETINERE DRUMURI PIETRUITE CU BALAST 300
MC/KM
3 INTRETINERE DRUMURI PIETRUITE CU PIETRIS
CONCASAT 300 MC/KM
INTRETINERE DRUMURI PIETRUIRE CU PIATRA
4
SPARTA 300 MC/KM
5 SANTURI PAMANT
KM
10
30
11
33
15
15
KM
KM
KM
KM
Se vor oferta doar cantitatile maxime.
1.2 CANTITATI MINIME

INTRETINERE DRUMURI MODERNIZATE - ZONA 1 ORAVITA
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
1
2
3
4
MP
MP
MP
MP
1.350
7.800
175
1.000
4.050
23.400
525
3.000

PLOMBE SUCCESIVE
TASARI LOCALE
41
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
1
2
3
4
5
6
7
8
KM
KM
KM
KM
KM
KM
BUC
BUC
20
2
6
2
50
9
10
8
60
6
18
6
150
27
30
24
c. PODURI SI PODETE
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI

BUC
BUC
10
6
30
18
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
SANTURI PAMANT
SANTURI DIN BETON
CORECTII ARBORI
SCOATEREA CIOATELOR ARBORILOR DOBORATI

BUC
18
BUC
12

PRET STALP
BUC
18

CIRCULATIE RUTIERA
BUC
18

RUTIERA
BORNA
BUC
18
BUC
450
1350
100
300
KM ech
22
66
BUC
120
360
MP
30
90
MP
12
36
6
7
8
9

MONOCOMPONENTA
10 MARCAJE TRANSVERSALE PENTRU TRECERE

PIETONI
MARCAJE RUTIERE LONGITUDINALE CU BENZI
12
STRATURI GROASE
42

BORNA
BUC
INTRETINERE DRUMURI PIETRUITE - ZONA 1 - ORAVITA
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
KM
15
INTRETINERE DRUMURI PIETRUITE CU BALAST 300

2 MC/KM
KM
5,5
16,5
INTRETINERE DRUMURI PIETRUITE CU PIETRIS

3 CONCASAT 300 MC/KM
KM
2,5
7,5

4 SPARTA 300 MC/KM
5 SANTURI PAMANT
KM
KM
2,5
7,5
43
ZONA 2- BOCSA
INTRETINERE DRUMURI MODERNIZATE - ZONA 2 BOCSA
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
1
2
3
4

PLOMBE SUCCESIVE
TASARI LOCALE
MP
MP
MP
MP
1.400
2.500
70
35
4.200
7.500
210
105
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
1
2
3
4
5
6
7
8
KM
KM
KM
KM
KM
KM
BUC
BUC
4
1
2
1
4
2
3
1
12
3
6
3
12
6
9
3
CANTITATE
ANUALA
2
2
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
6
6
SANTURI PAMANT
SANTURI DIN BETON
CORECTII ARBORI
c. PODURI SI PODETE
UM

BUC
BUC
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI

BUC
BUC

PRET STALP
BUC

CIRCULATIE RUTIERA
BUC

RUTIERA
BORNA
BUC
BUC
1
2
44

70
210
KM ech
15
45

PIETONI
BUC

10
30

MP

STRATURI GROASE
BORNA
MP
BUC
8
9

MONOCOMPONENTA
INTRETINERE DRUMURI PIETRUITE - ZONA 2 BOCSA
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
KM
18
54

2 MC/KM
3 CONCASAT 300 MC/KM
KM
16
48
KM
24

4 SPARTA 300 MC/KM
5 SANTURI PAMANT
KM
18
KM
12

UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
1
2
3
4
MP
700
2.100
MP
MP
MP
1.250
35
17,5
3.750
105
52,5

PLOMBE SUCCESIVE
TASARI LOCALE
45
KM
KM
KM
KM
KM
KM
BUC
CANTITATE
ANUALA
4
1
2
1
4
2
3
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
12
3
6
3
12
6
9
8 SCOATEREA CIOATELOR ARBORILOR DOBORATI
BUC
c. PODURI SI PODETE
UM

BUC
BUC
CANTITATE
ANUALA
2
2
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
6
6
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI

BUC
BUC

PRET STALP
BUC

CIRCULATIE RUTIERA
BUC

RUTIERA
BUC

BORNA
BUC
70
210
KM ech
7,5
22,5

PIETONI
BUC

10
30

MP

STRATURI GROASE
MP
UM
1
2
3
4
5
6
7
1
2
7
8
9
SANTURI PAMANT
SANTURI DIN BETON
CORECTII ARBORI

MONOCOMPONENTA
46

BORNA
BUC
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI

2
MC/KM
KM
27
KM
24

CONCASAT 300 MC/KM
4
SPARTA 300 MC/KM
5 SANTURI PAMANT
KM
12
KM
KM
47
ZONA 3- RESITA
INTRETINERE DRUMURI MODERNIZATE - ZONA 3 RESITA
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
1
2
3
4
MP
MP
MP
MP
6.350
10.700
420
250
19.050
32.100
1.260
750
CANTITATE
ANUALA
17
3
7
2
63
8
15
10
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
51
9
21
6
189
24
45
30

PLOMBE SUCCESIVE
TASARI LOCALE
UM
1
2
3
4
5
6
7
8
KM
KM
KM
KM
KM
KM
BUC
BUC
SANTURI PAMANT
SANTURI DIN BETON
CORECTII ARBORI
c. PODURI SI PODETE
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI

BUC
BUC
9
4
27
12
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI

BUC
18
BUC

PRET STALP
BUC
18

CIRCULATIE RUTIERA
BUC
18

RUTIERA
BORNA
BUC
18
BUC
1
2
48

380
1.140
80
240
KM ech
45
135

PIETONI
BUC
12

35
105

MP
15

STRATURI GROASE
BORNA
MP
24
BUC
12
8
9

MONOCOMPONENTA
INTRETINERE DRUMURI PIETRUITE - ZONA 3 RESITA
KM
CANTITATE
ANUALA
9
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
27
KM
27

CONCASAT 300 MC/KM
KM
5,5
16,5
4 INTRETINERE DRUMURI PIETRUIRE CU PIATRA

SPARTA 300 MC/KM
5 SANTURI PAMANT
KM
4,5
13,5
KM
2,5
7,5
UM

2
MC/KM

INTRETINERE DRUMURI MODERNIZATE - ZONA 3 RESITA
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
1
2
3
4
MP
MP
MP
MP
3.175
5.350
210
125
9.525
16.050
630
375

PLOMBE SUCCESIVE
TASARI LOCALE
49
UM
1
2
3
4
5
6
7
8
KM
KM
KM
KM
KM
KM
BUC
BUC
SANTURI PAMANT
SANTURI DIN BETON
CORECTII ARBORI
CANTITATE
ANUALA
17
3
7
2
63
8
15
10
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
51
9
21
6
189
24
45
30
c. PODURI SI PODETE
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI

BUC
BUC
9
4
27
12
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI

BUC
18
BUC

PRET STALP
BUC
18

CIRCULATIE RUTIERA
BUC
18

RUTIERA
BUC
18

BORNA
BUC
380
1.140
80
240
KM ech
22,5
67,5

PIETONI
BUC
12

35
105

MP
15

STRATURI GROASE
MP
24
1
2
7
8
9

MONOCOMPONENTA
50

BORNA
BUC
12
INTRETINERE DRUMURI PIETRUITE - ZONA 3 RESITA
KM
CANTITATE
ANUALA
5
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
15
KM
15

CONCASAT 300 MC/KM
KM

SPARTA 300 MC/KM
5 SANTURI PAMANT
KM
2,5
7,5
KM
1,5
4,5
UM

2
MC/KM
51
ZONA 4- VALEA ALMAJULUI

INTRETINERE DRUMURI MODERNIZATE - ZONA 4 VALEA ALMAJULUI
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
1
2
3
4
MP
MP
MP
MP
1.000
1.600
70
40
3.000
4.800
210
120
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
1
2
3
4
5
6
7
8
KM
KM
KM
KM
KM
KM
BUC
BUC
2
0,5
0,5
0,5
7
1
1
1
6
1,5
1,5
1,5
21
3
3
3
c. PODURI SI PODETE
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI

BUC
BUC
2
1
6
3
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI

BUC
BUC

PRET STALP
BUC

CIRCULATIE RUTIERA
BUC

RUTIERA
BUC
1
2

PLOMBE SUCCESIVE
TASARI LOCALE
SANTURI PAMANT
SANTURI DIN BETON
CORECTII ARBORI
52

BORNA
BUC
KM ech
10
30

PIETONI
BUC

10
30

MP

STRATURI GROASE
BORNA
MP
BUC
7
8
9

MONOCOMPONENTA
INTRETINERE DRUMURI PIETRUITE - ZONA 4 VALEA ALMAJULUI
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
KM
12

MC/KM
KM
12

CONCASAT 300 MC/KM
KM

SPARTA 300 MC/KM
5 SANTURI PAMANT
KM
KM

INTRETINERE DRUMURI MODERNIZATE - ZONA 4 VALEA ALMAJULUI
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
1
2
3
4
MP
MP
MP
MP
500
800
35
20
1.500
2.400
105
60

PLOMBE SUCCESIVE
TASARI LOCALE
53
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE TOTALA
- 3ANI
1
2
3
4
5
6
7
8
KM
KM
KM
KM
KM
KM
BUC
BUC
2
0,5
0,5
0,5
7
1
1
1
6
1,5
1,5
1,5
21
3
3
3
c. PODURI SI PODETE
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI

BUC
BUC
2
1
6
3
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI

BUC
BUC

PRET STALP
BUC

CIRCULATIE RUTIERA
BUC

RUTIERA
BUC
BUC
KM ech
15
BUC
10
30
MP
MP
1
2
6
7
8
9
SANTURI PAMANT
SANTURI DIN BETON
CORECTII ARBORI

BORNA
MONOCOMPONENTA

PIETONI
12
STRATURI GROASE
54

BORNA
BUC
INTRETINERE DRUMURI PIETRUITE - ZONA 4 VALEA ALMAJULUI
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
KM

MC/KM
KM

CONCASAT 300 MC/KM
KM
0,5
1,5

SPARTA 300 MC/KM
5 SANTURI PAMANT
KM
0,5
1,5
KM
0,5
1,5
55
ZONA 5 - CARANSEBES
INTRETINERE DRUMURI MODERNIZATE - ZONA 5 CARANSEBES
UM
1
2
3
4
MP
MP
MP
MP

PLOMBE SUCCESIVE
TASARI LOCALE
UM
1
2
3
4
5
6
7
8
KM
KM
KM
KM
KM
KM
BUC
BUC
SANTURI PAMANT
SANTURI DIN BETON
CORECTII ARBORI
CANTITATE
ANUALA
3.650
6.500
250
130
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
10.950
19.500
750
390
CANTITATE
ANUALA
10
1
4
1
30
5
6
4
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
30
3
12
3
90
15
18
12
CANTITATE
ANUALA
6
3
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
18
9
c. PODURI SI PODETE
UM

BUC
BUC
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI

BUC
12
BUC

PRET STALP
BUC
12

CIRCULATIE RUTIERA
BUC
12

RUTIERA
BORNA
BUC
12
BUC
200
600
1
2
6
7
56

MONOCOMPONENTA
KM ech
27
81

PIETONI
BUC

15
45

MP

STRATURI GROASE
BORNA
MP
15
45
BUC
INTRETINERE DRUMURI PIETRUITE - ZONA 5 CARANSEBES
KM
CANTITATE
ANUALA
5
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
15

MC/KM
3
CONCASAT 300 MC/KM
KM
15
KM
2,5
7,5

SPARTA 300 MC/KM
5 SANTURI PAMANT
KM
2,5
7,5
KM
1,5
4,5
UM

INTRETINERE DRUMURI MODERNIZATE - ZONA 5 CARANSEBES
UM
1
2
3
4
MP
MP
MP
MP

PLOMBE SUCCESIVE
TASARI LOCALE
CANTITATE
ANUALA
1.825
3.250
125
65
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
5.475
9.750
375
195
57
UM
1
2
3
4
5
6
7
8
KM
KM
KM
KM
KM
KM
BUC
BUC
SANTURI PAMANT
SANTURI DIN BETON
CORECTII ARBORI
CANTITATE
ANUALA
10
1
4
1
30
5
6
4
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
30
3
12
3
90
15
18
12
CANTITATE
ANUALA
6
3
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
18
9
c. PODURI SI PODETE
UM

BUC
BUC
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI

BUC
12
BUC

PRET STALP
BUC
12

CIRCULATIE RUTIERA
BUC
12

RUTIERA
BORNA
BUC
12
BUC
200
600
KM ech
13,5
40,5

PIETONI
BUC

15
45

MP

STRATURI GROASE
MP
15
45
1
2
6
7
8
9

MONOCOMPONENTA
58

BORNA
BUC
INTRETINERE DRUMURI PIETRUITE - ZONA 5 CARANSEBES
KM
CANTITATE
ANUALA
2
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
6

MC/KM
KM

CONCASAT 300 MC/KM
KM

SPARTA 300 MC/KM
5 SANTURI PAMANT
KM
KM
0,5
1,5
UM
59
ZONA 6 BAILE HERCULANE

INTRETINERE DRUMURI MODERNIZATE - ZONA 6 BAILE HERCULANE
UM
1
2
3
4
MP
MP
MP
MP

PLOMBE SUCCESIVE
TASARI LOCALE
UM
1
2
3
4
5
6
7
8
KM
KM
KM
KM
KM
KM
BUC
BUC
SANTURI PAMANT
SANTURI DIN BETON
CORECTII ARBORI
CANTITATE
ANUALA
3.000
6.000
250
170
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
9.000
18.000
750
510
CANTITATE
ANUALA
9
1
4
1
20
4
5
3
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
27
3
12
3
60
12
15
9
CANTITATE
ANUALA
5
2
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
15
6
c. PODURI SI PODETE
UM

BUC
BUC
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI

BUC
BUC

PRET STALP
BUC

CIRCULATIE RUTIERA
BUC

RUTIERA
BORNA
BUC
BUC
150
450
1
2
6
7
60

MONOCOMPONENTA
KM ech
22
66

PIETONI
BUC

10
30

MP

STRATURI GROASE
BORNA
MP
14
42
BUC
INTRETINERE DRUMURI PIETRUITE - ZONA 6 BAILE HERCULANE
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
KM

MC/KM
KM

CONCASAT 300 MC/KM
KM

SPARTA 300 MC/KM
5 SANTURI PAMANT
KM
KM

INTRETINERE DRUMURI MODERNIZATE - ZONA 6 BAILE HERCULANE
UM
1
2
3
4
MP
MP
MP
MP

PLOMBE SUCCESIVE
TASARI LOCALE
CANTITATE
ANUALA
1.500
3.000
125
85
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
4.500
9.000
375
255
61
UM
1
2
3
4
5
6
7
8
KM
KM
KM
KM
KM
KM
BUC
BUC
SANTURI PAMANT
SANTURI DIN BETON
CORECTII ARBORI
CANTITATE
ANUALA
9
1
4
1
20
4
5
3
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
27
3
12
3
60
12
15
9
c. PODURI SI PODETE
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI

BUC
BUC
5
2
15
6
UM
CANTITATE
ANUALA
CANTITATE
TOTALA - 3ANI

PRET STALP
BUC
BUC
BUC

CIRCULATIE RUTIERA
BUC

RUTIERA
BORNA
BUC
BUC
150
450
KM ech
11
33
BUC
10
30
MP
MP
14
42
1
2
3
6
7
8

MONOCOMPONENTA
MARCAJE TRANSVERSALE PENTRU TRECERE
PIETONI
MARCAJE RUTIERE TRANSVERSALE CU BENZI
MARCAJE RUTIERE CU BIOCOMPONENT IN
STRATURI GROASE
10
11
12
13
62

BORNA
BUC
INTRETINERE DRUMURI PIETRUITE - ZONA 6 BAILE HERCULANE
KM
CANTITATE
ANUALA
0
CANTITATE
TOTALA - 3ANI
0

MC/KM
KM

CONCASAT 300 MC/KM
KM

SPARTA 300 MC/KM
5 SANTURI PAMANT
KM
KM
UM
63

Caiet de Sarcini: Intretinerea Pe Timp de Vara A Drumurilor Judetene Din Judetul Caras-Severin

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini: Intretinerea Pe Timp de Vara A Drumurilor Judetene Din Judetul Caras-Severin

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Digitally signed by IONESCU

CAPITOLUL 1. PLOMBE CU MIXTURA ASFALTICA

1. Obiectul caietului de sarcini

- se interzice asternerea mixturii in gropi nedecapate;

CAPITOLUL 2. PLOMBE PRIN STROPIRI SUCCESIVE

1. Obiectul caietului de sarcini

- inainte de inceperea lucrarilor, sectorul de lucru se va semnaliza conform Normelor

CAPITOLUL 3. TRATAREA BURDUSIRILOR

Se precizeaza ca in perioada cand pamantul este inghetat, traficul nu produce

- 20 cm strat din piatra sparta (40 63 mm)

CAPITOLUL 4. TAIEREA ACOSTAMENTELOR

1. Obiectul caietului de sarcini :

CAPITOLUL 5. COMPLETAREA ACOSTAMENTELOR

1. Obiectul caietulului de sarcini

CAPITOLUL 6. SANTURI DE PAMANT

1. Obiectul caietului de sarcini

CAPITOLUL 7. SANTURI DIN BETON DE CIMENT

1. Obiectivul caietului de sarcini

CAPITOLUL 8. COSIREA VEGETATIEI IERBOASE

CAPITOLUL 9. CORECTII ARBORI

1. Obiectivul caietului de sarcini

- pe sectoarele de drum in zona caroara exista instalatii electrice, telefonice sau

CAPITOLUL 10. PODETE TUBULARE

1. Obiectul caietului de sarcini

Compozitia betoanelor se stabileste de catre laboratorul unitatii tutelare a statiei de

CAPITOLUL 11. MARCAJE RUTIERE

- timp de uscare (grosime film 600 m):

- rezistena la rulare: minim 2 milioane de treceri cu roata

2.1.2 Tehnologii de aplicare pentru vopsea lichida cu solvent

- timp de curgere (cupa 6 mm, 20C) :

2.2.4. Tehnologii de aplicare pentru produsele (vopseaua) n dou componente (lichidlichid):

lichid vscos, omogen

min. 1,9 g/ cm3.

3.2. Marcaje de delimitare a partii carosabile ;

4. CONDIII DE REALIZARE A MARCAJELOR

- cedare a trecerii, conf. STAS1848/7, fig. 24 i 25;

marcajului definitiv. In cazul respingerii premarcajului de ctre acesta, executantul va

4.2.3. Executia marcajului rutier :

Pentru buna desfurare a activitii de aplicare a marcajelor transversale i

4.2.5. Ordinul de incepere a lucrarilor cuprinde :

Comisia de recepie examineaz :

Beneficiarul va fi informat despre orice eveniment de mediu produs n locaiile

CAPITOLUL 12. LUCRRI DE MONTARE ,

Folia retroreflectorizanta va fi de tip I (Engineering Grade) tabel 9, clasa de

hidraulic/mecanic, a.i. sa se obtina de fiecare data o groapa cu geometrie precisa, pereti

Deplantarea bornelor de beton pentru a creste siguranta rutiera, s-a decis

Livrare, instalare i ntreinere parapei

CAPITOLUL 13. REPARAREA SI INTRETINEREA

- transportul materialului pietros si descarcarea lui in gramezi pe acostamente ;

- corectarea manuala suprafetelor si recilindrarea, daca este necesar.

8 SCOATEREA CIOATELOR ARBORILOR DOBORATI

1 PODETE CU TUBURI DIN BET Dn 600mm

MONTARE INDICATOR DE CIRC. PE UN STALP

PLANTARE STALP PT INDICATOR RUTIER FARA

DEPLANTARE STALP PT INDICATOR DE

VOPSIRE STALP PT INDICATOR DE CIRCULATIE

PLOMBE CU MIXTURA ASFALTICA

PLANTARE PARAPET METALIC SEMIGREU EXCLUSIV PRET PARAPET

11 MARCAJE RUTIERE TRANSVERSALE CU BENZI

12 MARCAJE RUTIERE LONGITUDINALE CU BENZI

13 MARCAJE RUTIERE CU BIOCOMPONENT IN

MARCAJE RUTIERE LONGIT. CU VOPS.DE MARCAJ

INTRETINERE DRUMURI PIETRUITE - ZONA 1 - ORAVITA