Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FILIALA GALATI
PROIECT DE CERTIFICARE A
CALIFICRII PROFESIONALE
NDRUMTOR
AS. CHIRILOIU CATINCA
ABSOLVENT
MIHAILA AURELIA
2015
1
ARGUMENT
"Sa luptam impreuna contra boliler cardiovasculare" trebuie sa devina
deciziasocietatii noastre, in care personalul medical si nemedical are datoria sa colaboreze
pentru constientizarea intregii populatii atat asupra pericolului bolilor cardiovasculare cat
si a masurilor necesare de prevenire si tratament.
Cresterea incidentei bolilor cardiovasculare, care, alaturi de cancer, reprezinta
principalul dusman al vietii si sanatatii oamenilor, ca si inexistenta, inca, a unor remedii
capabile sa permita vindecarea lor radicala, au facut necesara orientarea spre profilaxia
acestora.
Sarcinile medicinei moderne, care sa vrea si trebuie sa fie in primul rand profilactica,
vizeaza:
1.PREVENIREA PRIMARA : evitarea aparitiei afectiunilor cardiovasculare fapt
care demonstreaza insemnatatea cunoasterii si combaterii factorilor de risc: efortul fizic,
aportul mare de sodiu, obezitatea, stresul, fumatul, sedentarismul, hipercoterolemia.
Masuri profilactice:
- regimul de viata: viata activa care imbina armonios activitatea intelectuala cu cea fizica,
practicarea educatiei fizice si a sportului, a turismului si a altor mijloace de deprindere in
aer liber, sunt deprinderi ce trebuiesc invatate inca din copilarie;
- alimentatia va fi rationala, echilibrata calitativ si cantitativ;
- evitarea solicitarilor exagerate din sistemul nervos;
- persoanele cu risc crescut de a face HTA, vor fi sfatuite sa aleaga profesiuni cu stres
profesional mare. Vor evita de asemenea, profesiunile care predispun la sedentarism si
obezitate.
Educatia pentru sanatate se adreseaza:
- populatiei active in general si tinerilor in special;
- celor cu incarcare ereditara;
- adolescentilor si tinerilor, care desi normotensivi au in mod constant valori ale TA in
limita superioara a normalului;
- sedentarilor;
- supraponderalilor;
- marilor consumatori de sare de bucatarie (peste 10 zile).
4
Tendinta actuala este sa se depisteze factorii de risc intr-o faza cat mai precoce,
tinerii si chiar copii fiind in centrul atentiei. Este important sa se surprinda trecerea de la
starea de sanatate la starea de boala si sa se identifice subiectii predispusi la boala.
Mijloacele sunt simple si la indemana tuturor:
- verificarea greutatii - saptamanal;
- masurarea tensiunii arteriale - lunar;
- control electrocardiografic, al colesterolului si al glicemiei - 3 - 6 luni sau macar data pe
an.
Prevenirea reumatismului cardioarticular:
- combaterea infectiilor cu streptococi hemolitici de tip A prin peniciloterapie prelungita;
- vor fi cercetate si indepartate operator focarele posibile de reinfectii (amigdale, polipi,
otite si sinuzite);
- control periodic al copiilor care au avut streptococi hemolitici tip A in exudatul faringian,
sau care au avut scarlatina;
- asanarea focarelor de infectie atat prin mijloace medicale cat si prin mijloace naturale:
helioterapie, exercitii in aer liber pentru a creste rezistenta copiilor.
CUPRINS
PARTE TEORETICA I
CAPITOLUL I - NOTIUNI GENERALE DESPRE CARDIOPATIE ISCHEMICA
INIMA
1.ANATOMIA
Inima este un organ situat in mediastin, orientat cu varful la stanga, in jos si
inainte, si cu baza in sus, la dreapta si inapoi.Din punctele de vedere anato-mic, fiziologic
si patologic se deosebesc o inima (cord) stanga si o inima dreapta.Inima stanga este
alcatuita din atriul si ventriculul stang, separate prin orificiul atrioventricular.Atriul stang
primeste sange arterial, care vine din plaman prin cele patru vene pulmonare.Orificiul
atrioventricular stang sau mitral este prevazut cu doua valve, care il inchid in timpul
sistolei si il lasa deschis in timpul diastolei.Ventriculul stang primeste in diastola sangele
care vine din atriul stang, iar in sistola il evacueaza in artera aorta prin orificiul aortic,
prevazut
cu
trei
valve
de
aspect
semilunar
(valvula
sigmoida
aortica).
Orificiul mitral si cel aortic constituie sediul de electie al cardiopatiilor reumatismale (stenoza mitrala si insuficienta aortica).
Inima dreapta este alcatuita din atriul si ventriculul drept, separate prin orificiul
atrioventricular drept.Atriul drept primeste sange venos din marea circulatie prin orificiile
venei cave superioare si al venei cave inferioare.
Orificiul atrioventricular drept sau orificiul tricuspid este prevazut cu trei valve,
care inchid orificiul in sistola si il deschid in diastola.Ventriculul drept primeste sangele din
atriul drept in timpul diastolei si il evacueaza in timpul sistolei in artera pulmonara, prin
orificiul pulmonar, prevazut ca si orificiul aortic - cu trei valve de aspect semilunar.Inima
dreapta este motorul micii circulatii.Exista deci o mare circulatie sau circulatie
sistematicasi o mica circulatie sau circulatie pulmonara.Peretii atriilor si ai ventriculilor
se contracta ritmic : mai intai cele doua atrii, apoi cei doi ventriculi, sincron, expulzand
aceeasi cantitate de sange pe care o primesc.Atriul drept primeste sangele venos din intreg
organismul prin venele cave si il impinge in ventricu-lul drept, de unde, prin arterele
pulmonare, ajunge in plamani, unde se oxigeneaza, pierzand CO2.Prin venele pulmonare
ajunge in atriul stang, de unde trece in ventriculul stang si de aici - prin artera aorta - este
distribuit in toate tesuturile si organele.Inima este alcatuita din trei tunici : endocardul,
miocardul si pericardul.
- Endocardul sau tunica interna captuseste interiorul inimii, iar pliurile sale formeaza
aparatele valvulare.
- Miocardul sau muschiul cardiac este tunica mijlocie, fiind alcatuit din miocardul propriuzis sau miocardul contractil si din tesutul specific sauexcitoconductor.Miocardul contractil
are o grosime diferita in cei doi ventriculi.Astfel, ventriculul stang, cu rolul de a propulsa
sangele in tot organismul, are un perete mult mai gros decat cel drept, care impinge sangele
numai spre cei doi plamani.Atriile au un perete mult mai subtire decat al ventriculilor.
Tesutul specific este constituit dintr-un muschi cu aspect embrionar, foarte bogat
in celule nervoase, si cuprinde :
- Pericardul este tunica externa a inimii - o seroasa care cuprinde, ca si pleura, doua foi :
una viscerala, care acopera miocardul, si alta parietala, care vine in contact cu organele de
vecinatate.Intre cele doua foi se afla cavitatea pericardiaca.In stare patologica, cele trei
tunici pot fi afectate separat (miocardita, endocardita sau pericardita) sau simultan
(pancardita).
Vascularizatia inimii este realizata prin cele doua artere coronare.Venele coronare
urmeaza traiectul arterelor si se varsa in sinusul coronar, care se deschide in atriul
drept.Inervatia inimii se face prin firisoare nervoase primite de la sistemul simpatic si
parasimpatic.
2 . FIZIOLOGIA INIMII
9
10
ventricular Hiss, apoi fiind transmis in toata masa musculara prin reteaua Purkinje.
d) Contractia sau functia inotropa
Unda de depolarizare determina unda de contractie in miocard.
e)Tonicitatea sau functia tenotropa.
Este starea de semicontractie a muschiului cardiac care se mentine in diastola.
REGLAREA ACTIVITATII INIMII
Inima este inversata de SNV, simpatico si parasimpatic.Fibrele nervoase vegetative se
termina in sistemul conductor al inimii.Actiunea nervilor inimii se exercita prin
influentarea automatismului cardiac si prin reglarea acestuia.
Nervii cardiaci sunt:
I. B .CARDIOPATIA ISCHEMICA
Definitie
Cardiopatie ischemica se defineste ca fiind afectiunea cardiaca ce apare ca urmare a
dezechilibrului dintre necesitatile de irigare ale miocardului si posibilitatile de irigare ale vaselor
coronariene.
14
Cardiopatia ischemica (CPI) este o suferinta acuta, subacuta sau cronica a cordului (indeosebi a
miocardului) determinata de reducerea semnificativa a fluxului coronarian
Clasificare
Conform O.M.S. se descriu doua mari categorii de afectiuni :
1. cardiopatia ischemica neureroasa sau asimptomatica :
- tulburari de ritm sau de conducere
- moarte subita
- insuficienta cardiaca de etiologie ischemica
2. cardiopatia ischemica dureroasa
- angina pectorala
- infarctul miocardic acut
Etiologie si fiziopatologie
Cauzele cardiopatiei ischemice sunt :
-
Cauza principala a CPI o constituie ateroscleroza coronariana (95-98% din cazuri) - restul
etiologiilor (anomalii congenitale ale arterelor coronare, arterite coronariene in cadrul unor
vasculite sistemice, punti musculare miocardice s.a.) fiind rare
Primele descrieri sugestive de suferinta coronarian (infarct miocardic acut) au aparut inca in
papirusurile egiptene atragand atentia asupra gravitatii bolii
Ischemia se refera la o lipsa a oxigenului datorata perfuziei inadecvate care rezulta dintr-un
dezechilibru ntre raportul si necesarul de oxigen. Cea mai obisnuita cauza a ischemiei
miocardice este ateroscleroza la nivelul arterelor coronare epicardice. Boala arteriala
coronariana (BAC) este boala cea mai comuna, grava, cronica, amenintatoare de viata din
Statele Unite, unde mai mult de 11 milioane de persoane au BAC. Aceasta situatie
cauzeaza mai multe decese, invaliditate si costuri economice dect multe alte boli.
15
ATEROSCLEROZA CORONARIAN
Arterele coronariene epicardice reprezinta o localizare majora a aterosclerozei. Se
considera ca factorii de risc majori ai aterosclerozei (LDL plasmatic crescut, HDL
plasmatic scazut, fumatul, diabetul zaharat si hipertensiunea) perturba functiile normale ale
endoteliului vascular. Disfunctia endoteliului vascular si o interactiune anormala cu
monocitele si plachetele sanguine determina acumularea subintimala de lipide anormale,
celule si resturi celulare (adica placi ateromatoase) care se dezvolta cu viteze diferite n
diferitele segmente ale arborelui coronarian epicardic si eventual conduc la reduceri
segmentare ale calibrului vascular. Relatia dintre fluxul pulsatil si stenoza lumenului este
complexa, dar experimentele au aratat ca atunci cnd o stenoza reduce aria vasculara de
sectiune cu aproximativ 75% necesarul miocardic crescut nu mai poate fi satisfacut nici
prin dublarea fluxului la nivelul coronarian respectiv. Atunci cnd aria lumenului vascular
este redusa cu mai mult de aproximativ 80%, fluxul sanguin n repaus poate fi scazut, iar
diminuari minore suplimentare ale orificiului stenotic pot reduce dramatic fluxul
coronarian si pot determina ischemie miocardica.
Stenozarea aterosclerotica segmentara a arterelor coronare epicardice este produsa cel mai
obisnuit de formarea unei placi aterosclerotice, care este expusa la fisurare, hemoragie si
tromboza. Oricare din aceste evenimente poate agrava temporar obstructia, reducnd fluxul
sanguin coronarian si determinnd manifestari clinice de ischemie miocardica, asa cum
sunt descrise n continuare. Localizarea obstructiei va influenta marimea zonei de miocard
care devine ischemic, determinnd astfel severitatea manifestarilor clinice. Stenoza
coronariana severa si ischemia miocardica sunt frecvent nsotite de dezvoltarea vaselor
colaterale, n special atunci cnd stenoza se dezvolta progresiv. Aceste vase pot furniza flux
sanguin suficient pentru a mentine viabilitatea miocardului n repaus, atunci cnd sunt bine
dezvoltate, dar nu si n situatiile care necesita flux crescut.
Daca stenoza severa a unei artere epicardice proximale a redus aria de sectiune cu mai mult
de 70%, vasele de rezistenta distale (atunci cnd ele functioneaza normal) se dilata pentru a
reduce rezistenta vasculara si a mentine fluxul sanguin coronarian Se dezvolta astfel un
gradient de presiune la nivelul stenozei proximale, iar presiunea sanguina distal de stenoza
scade. Atunci cnd vasele de rezistenta sunt dilatate maximal, fluxul sanguin miocardic
devine dependent de presiunea din artera coronara aflata distal de obstructie, n aceste
circumstante, ischemia n regiunea perfuzata de artera stenozata poate fi precipitata de
17
Neinfluentabili:
19
factorii individuali intrinseci (varst, sex, rasa, AHC, defecte sau anomalii genetice
specifice)
factorii de mediu fizic si socio-economic
Cert corectabili:
inflamatia/infectia cronica
unele anomalii genetice punctiforme
1. Factori lipidici de risc pozitiv
LDL oxidate
LDL mici i dense
Lp(a)
apolipoprotein B
2. Factori lipidici de risc negativ
HDL-C > 60 (> 1,7 mmol/L)
Niveluri sanguine crescute de apolipoprotein A-I (prezent predominant in HDL-C)
Raport apoB/apoA-I < 0,85 (probabil cel mai bun factor predictiv de risc negativ)
3. Factori non-lipidici de risc pozitiv
Fumat
Hipertensiune arterial
rezisten la insulin)
Obezitate (BMI > 30)
Sedentarism
20
Niveluri serice crescute de: fibrinogen (> 350 mg/dL), CRP, PAI-1, homocist(e)in (>
12,0 mg/dL + niveluri serice sczute de B6, B12 i ac. folic), factor VII
Deficit de estrogeni (?)
Consum excesiv de etanol
Cauze de hiperhomocist(e)inemie
anomalii ale remetilrii (deficite de: transport de B12, sintez de coenzim B12,
Castigate:
disecia de aort
pericardita acut
Boli pleuro-pulmonare:
Boli gastro-intestinale:
21
costocondrite, fibrozite
traumatisme, fracturi, fisuri costale
artrita sterno-clavicular
nevralgia intercostal
metastaze osoase sau invazii neoplazice
herpes - zoster toracic (inainte de erupie)
Boli psihice:
afeciuni cu anxietate (anxietatea primar, atacul de panic, sindromul de
hiperventilaie)
boli afective (e.g. depresia)
boli somatiforme - psihosomatice
alterri ale gandirii (e.g. idei de fixaie negativ)
Frecvena cauzelor de durere toracic
Musculo-scheletice
Gastro-intestinale
Cardiace
angin pectoral
IMA sau angin instabil
36%
19%
16%*
10,5%
1,6%
sindroame post-poliomielit
altele
3,8%
Psihiatrice
8%
Pulmonare
5%
16%
Mecanism: scdere pasager a furnizrii de oxigen ctre miocard, fie din cauza
imposibilitii asigurrii nevoilor crescute la efort (sau echivalente de efort: emoii, stres
mental, perioada post-prandial, febr, expunere la frig, hipertiroidie) in prezena uneia sau
mai multor stenoze coronariene semnificative fixe, fie din cauza unei reduceri acute de
22
calibru vascular coronarian (spasm); deseori, scderea aportului de oxigen rezult prin
combinaii variabile intre cele dou fenomene
precipitant evident
AP cu prag variabil: dureri stenocardice aprind atat in repaus cat i la efort dar la
stres psihic
AP nocturn: crize de AP tipice aprind noaptea aparent spontan sau din cauza unor
aceeai durat ca durerea stenocardic (dispnee, astenie, fatigabilitate, eructaii .a.) - apar
mai ales la varstnici
AP 'cu inclzire': crize de AP aprind la un efort iniial relativ mic urmate de tolerarea
Angin caudal: dureri stenocardice tipice localizate in ceaf, vertex sau regiunea
occipital
Angina pectoral (AP) - Terminologie (4)
23
intensitii crizelor
IMA
Clasa I:
Clasa II:
AP declansat de eforturi fizice cu puin mai mari decat cele ale activitii zilnice
uzuale
Clasa III:
AP declanat de eforturile fizice ale activitii zilnice obinuite (nu de viaa de relaie)
24
Clasa IV:
AP declanat de cele mai mici eforturi (inclusiv de cele ale vieii de relaie) sau in
repaus
Diagnosticul APES (1)
regul, nerelevant
ECG:
in afara crizelor: deseori normal; modificrile cele mai caracteristice privesc segmentul
ST (subdenivelare rectilinie sau descendent mai mare de 0,5 mm) i mai puin unda T
(negativ, ascuit, simetric) care poate fi alterat de mai muli factori (HVS,
hipokaliemie .a.)
in criz: variaie evident fa de ECG de repaus
inregistrare ECG Holter
prob de efort (semnificativ clinic prin declanare de durere sau ECG prin apariie de
modificri semnificative de ST-T sau de aritmii ventriculare)
Convenionali evideni:
varst)
rata de revenire a frecvenei cardiace (diferena dintre AV maxim la efort i AV la 1-2
minute post efort) - valori semnificative = 12 bti in primul minut sau 42 bti/2
minute
Diagnosticul APES (2)
25
calcificri la nivelul ostiilor coronare sau la nivelul inelului aortic; in criz, comparativ cu
aspectul din afara crizei, akinezii in teritorii limitate i in mod pasager
nitroglicerin - in timpul crizei de AP: sublingual un cpr. de 0,5 mg sau spray sublingual
1-2 puff-uri (100-400 g); profilactic unguent, gel sau plasture cu eliberare prelungit (510 mg/zi) aplicate cutanat in regiunea toracic anterioar (? efect psihogen al poziiei)
nitrai retard: izosorbid dinitrat sau mononitrat in doze de 40-240 mg/zi spaiate inegal,
in funcie de efect i de reaciile adverse (cefalee)
ali nitrai: clonitrat, pentaeritritol tetranitrat .a. practic ieii din uz (eficien redus)
molsidomin 2-16 mg/zi - posibil cu mai puine efecte secundare i durat mai mare de
aciune
Terapia farmacologic a APES (2)
Beta-blocante adrenergice:
eficient
Antiagregante plachetare:
adiional in rest):
selectivitate vascular mare (de generaia a II-a) mai puin stimulante simpatice amlodipin 5-10 mg/zi, felodipin 10 mg/zi sau lercanidipin 1-5 mg/zi; de evitat (practic
contraindicat) nifedipina !
26
Medicaie metabolic:
Modulatoare lipemiante:
statine: dovedit eficiente atat in profilaxie primar cat i secundar - simvastatin 20-40
mg/zi sau pravastatin 20-40 mg/zi - prin efecte lipidice dar i extralipidice
mg/zi
rar sau numai in dislipidemii primare severe ori la valori mari i rezistente de LDL-C:
asocieri de statine cu ac. nicotinic sau cu fibrai
Alte adjuvante:
necalcificate:
simpl, cu risc de restenozare la 30-45% din pacieni la 3-6 luni
restenozare la 6 luni de circa 20% la stent inert, 10-15% la cele radiante sau acoperite cu
heparin i de < 2% (chiar 0% !) la cele acoperite cu antimitoticele moderne (rapamicin
sau paclitaxel)
By-pass aorto-coronarian:
cu arter mamar intern (stang i/sau dreapt) ori gastro-epiploic - restenozare <
15%
Tratamente nefarmacologice
27
Date generale:
insuficient clasificat; probabil circa 20% din totalul cazurilor de angin pectoral
mecanism: spasm pe a. coronar cu diverse grade de afectare ATS, spasme multiple sau
lips de tonus vascular adaptativ (rigiditate difuz)
Diagnostic:
crize de AP spontan (nu la efort sau echivalente) sau crize de AP de efort cu prag
variabil
anormal bazal
Tratament:
Date generale:
mecanism: spasm coronarian localizat, pe arter normal sau cu leziuni minime (prin
Diagnostic:
Tratament:
Date generale:
28
1990)
grup heterogen de boli in care fluxul coronarian nu se poate adapta la nevoile crescute
de O2 la efort
coronarografie normal
3.EPIDEMIOLOGIE
In tarile dezvoltate bolile cardiovasculare reprezinta una din cele mai importante cauze de
deces.
CI e mai frecventa la barbati decat la femei, diferenta stergandu-se treptat cu inaintarea in
varsta.
4. ETIOLOGIE
1) Ateroscleroza coronariana reprezinta cauza a cel putin 90% din CI.
Factorii de risc pentru ateroscleroza coronariana sunt:
a) Nemodificabili
- sexul masculin
- varsta peste 45 ani
- antecedente familiale de CI la varsta relativ tanara
b) Modificabili
fumatul
hipertensiunea
diabetul
excesiv de alcool
2) Alte cauze de CI
- anomalii congenitale ale arterelor coronare (originea coronarelor din artera
pulmonara, fistule, anevrisme, punti miocardice ce comprima o artera)
- embolii (trombi din cavitatile stangi, fragmente calcare sau de vegetatii dintr-o
valva aortica patologica)
- disectia de aorta extinsa la coronare
- spasmul coronarian
- arterita coronariana (boala Takayasu, periarterita nodoasa, lupus eritematos,
sifilis)
- diateze trombotice (policitemie, trombocitoza)
30
electrocardiografic exista de cele mai multe ori modificari, dar nu cele din IMA
31
b). ETIOPATOGENIE
Durerea din API este expresia clinica a ischemiei miocardice acute, care insa nu este
suficient de prelungita si completa pentru a produce necroza celulelor miocardice ca in
IMA. La baza fenomenului de ischemie acuta se pot afla:
- spasmul coronarian;
- trombi neocluzivi sau agregate plachetare tranzitorii.
Fenomenele enumerate pot apare pe coronare normale dar, in marea majoritate a cazurilor
ele apar pe fondul unei ateroscleroze coronariene importante, adesea cu interesare
tricoronariana (artera coronara dreapta, descendenta anterioara si artera circumflexa) .
c). MANIFESTARI CLINICE
Dupa cum reiese chiar din definitia API, manifestarile clinice constau in angor sever: crize
(mai) frecvente, (mai) lungi, la efort (mai) mic, sau angor de repaus. Ambele situatii pot
apare ca fenomen inaugural (de novo ) sau pot constitui agravarea unui angor de efort
stabil anterior.
Durerea se poate intinde pe parcursul a 20-30 min, poate avea caracter subintrant si poate
raspunde greu la nitroglicerina.
d). MANIFESTARI PARACLINICE
EKG
EKG in durere arata frecvent subdenivelari de ST si unde T negative care se remit dupa
incetarea durerii.
In angorul Prinzmetal e caracteristica supradenivelarea ST in durere, cu revenire la normal
ulterior.
32
33
CAPITOLUL II
STUDIUL AFECTIUNILOR
Prin boli coronare se inteleg tulburarile produse de modificari functionale sau organice
ale arterelor coronare.Din cauza frecventei si a gravitatii lor, acest grup de boli reprezinta
cel mai insemnat capitol al bolilor cardiovasculare.
Cauze:
-95% din totalitatea acestor boli au ca substrat lezionar, areroscleroza.
-coronarite: lues, RAA;
34
35
36
mandibula sau in ambele membre superioare, durata este de 1-3secunde rar de 1015minute, iar frecventa este variabila.
Durerea apare in anumite conditii: abuz de tutun, crize tahicardice, efort fizic, de obicei
la mers, mese copioase, frig sau vant.
Cedeaza prompt la repaus si la administrarea de nitroglicerina.Criza dureroasa este
insotita de: palpitatii, transpiratii, paloare, lipotimie, lipsa de aer, eructatii.
Examenul fizic: nu evidentiaza deseori nimic.Alteori apar semnele bolii de baza:
ateroscleroza, sufluri, insuficienta cardiaca, aritmii, artere rigide.
EKG evidentiaza diagnosticul.
Formele clinice:
- angorul spontan: adeseori de repaus sau nocturn, cu crize tipice, dar fara un factor
declansator, se datoreaza unei crize tahicardice, hipertensive, unei stari psiho-nevrotice sau
anunta un infarct;
- angorul de decubit: insoteste fenomenele insuficientei acute a ventriculului stang si
apare tot in conditii de crestere a muncii inimii (contact cu asternutul rece, tahicardii,
hipertiroidism);
- angorul intricat: cu modalitati atipice de declansare, iradiere, durata, aspect la dureri,
se datoreaza interventiei unei alte afectiuni dureroase viscerale (litiaza biliara, ulcer,
spondiloza);
- angorul cu dureri atipice sau starea de rau anginoasa, prima criza de angor
corespunde frecvent unui infarct miocardic prin tromboza si trebuie tratata cu 7-10 zile
repaus, analgetice, coronarodilatatoare si anticoagulante.
Accentuarea duratei si frecventa angorului anunta de obicei, un infarct miocardic.
Evolutia: este obisnuir progresiva.
Durata medie de supravietuire este de 4-5 ani, sfarsitul producandu-se fie prin moarte
subita, fie prin infarct miocardic, tulburari de ritm si de conducere sau insuficienta
cardiaca.
Prognosticul: este nefavorabil in cazurile cu ereditate incarcata, infarct in antecedente,
diabet zaharat, tulburari de ritm.
37
2.INFARCTUL MIOCARDIC
Definitie:
Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni
de miocard, determinate de obiterarea unei ramuri coronariene.
Etiopatogenia:
- cauza principala este ateroscleroza in 90-95% din cazuri;
- mai rar intervin: emboli, coronite reumatice, aortice, luctice;
- in general apare la barbatii trecuti de 40 de ani cu crize de angina pectorala in
ultimele luni sau ani.
Factorii care favorizeaza aparitia IM cunoscuti sub numele de factori de risc
sunt:varsta, sexul, HTA, diabetul zaharat, hiperglicemia, obezitatea, fumatul, stresul,
sedentarismul,hipercolesterolemii, etc.
Factorii declansatori: effort, mese copioase, stress,infectii ale tractului respirator, factori
meteorologici.
De obicei in antecedentele personale sau familiale exista: AVC,CI sau arterite ale
membrelor pelviene.Dar poate aparea si la personae fara antecedente coronariene.
Fiziopatogenie:
Spre deopsebire de angina pectorala in care dezechilibrul dintre necesitatile
miocardului si posibilitatile coronarelor este trecator (efort, emotii) in IM dezechilibrul este
important si prelungit.
Anatomie patologica
Leziunea specifica este necroza miocardului care apare fie in urma ocluziei acute si
complete a unei artere coronare prin tromboza, fie, mai rar, datorita peretelui arterei
coronare sau ramolirii unei placi de aterom.
Localizarea cea mai frecventa a IM o reprezinta ventriculul stang si septul interventricular.
38
Simptomatologie:
1.Perioada prodromala:precede cu cateva zile instalarea IM si se caracterizeaza prin
accentuarea intensitatii, duratei si frecventei acceselor la un vechi angios prin aparitia la
un bolnav fara antecedente angioase, a unor accese de angina pectorala de efort de mare
intensitate.De cele mai multe ori aceasta perioada lipseste, debutul fin brusc, brutal,
adeseori in repaus sau somn.Rareori apare dupa efort, o emotie puternica, o masa copioasa,
o hemoragie severa, o tahicardie peroxistica.
2.Perioada de debut: dureaza 3-5 zile si este cea mai critica datorita mortalitatii mari si
a complicatiilor numeroase si grave.
Semnele clinice esentiale: -durerea:simptomul cel mai caracteristic, retrosternala sau
pectorala.
Caracterul durerii variaza de la un bolnav la altul si este descris ca:
- o senzatie de constrictie sau de gheara;
- o senzatie de presiune sau ca un corset de fier care impiedica respiratia,
uneori ca o simpla jena retrosternala, o senzatie de arsura, de greutate sau apasare
suportabila;
- iradiaza in umarul si in bratul stang, in regiunea cervicala, in mandibula.
Mai poate fi localizata extratoracic, in epigastru,abdomen, brate, antebrate, coate,
pumni.De asemenea, ea poate iradia in orice regiune a toracelui, depasind in sus gatul, iar
in jos poate iradia in epigastru hipohondrul stang sau drept.
- durata durerii poate fii de la 30 min pana la cateva ore (48 ore);
- durerea apare de obicei in repaus si determina agitatia bolnavului;
- nu se calmeaza prin repaus si nitriti, dar cedeaza in opiacee.
Durerea este insotita de:
- anxietate extrema;
- senzatia de moarte iminenta;
- greata si varsaturi, mai rar diaree;
- distenie abdominala, senzatie de plenitudine epigastrica;
- transpiratii reci, adenomie, astenie;
- ameteli.
Hipotensiunea arteriala poate sa apara imediat sau la cateva ore, precedata de o
39
usoara crestere a TA (datorita actiunii stresante a durerii). Cand TA scade brusc, pericolul
socului cardiogen este iminent, la inceput compensat (tahicardie, cianoza unghiala,
obligurie) mai tarziu decompensat (prabusire a TA, puls mic, apatie, amurie), TA trebuie
supravegheata tot timpul, fiind un element capital numai pentru diagnostic dar si pentru
prognostic si tratament.
Hipotensiunea arteriala este insotita de regula de tahicardie, febra, absenta la inceput,
apare, la 12 - 24 ore de la debut (in jur de 38C).
Alte semne: - uneori starea de soc domina tabloul clinic de la inceput, manifestat
prin paloare, tegumente reci si umede, puls rapid filiform, alterarea starii generale, oligurie
grava. Socul "inexplicabil", edemul pulmonar, insuficienta cardiaca rapid progresiva,
tulburari de ritm, atrag atentia asupra unui IM chiar sub absenta durerii.
Perioada de stare dureaza 4 - 5 saptamani si se caracterizeaza prin ameliorarea
starii generale, disparitia febrei, astenie si normalizare TA.
Persista uneori moderate precardiale si modificari electrocardiografice.
Examenul de laborator arata (in perioada de debut):
- hiperleucocitoza: apare din primele ore si scade dupa o saptamana;
- VSM se accelereaza;
- cresterea fibriogenului dupa primele 2 -3 zile;
- cel mai important semn de laborator este cresterea enzimelor (transaminaze) din
primele ore de la debut; in practica se dozeaza transaminaza glutomicoxalacetica (FGO)
care incepe sa creasca dupa 4 - 6 ore de la debut si se normalizeaza in 4 - 7 zile
( VN.TGO = 20VI)
EKG este obligatoriu pentru confirmarea diagnosticului, precizarea fazel evolutive a
localizarii.
Convalescenta: incepe dupa 5 - 6 saptamani si se caracterizeaza anatomic prin
formarea unei cicatrici fibroase, iar clinic, prin restabilirea lenta a capacitatii de munca.
Complicatiile IM sunt numeroase si grave.
In perioada de debut pot apare:
- manifestari de insuficienta cardio-circulatorie;
- tulburari grave de ritm si de conducere: fibriatie atriala, blucuri;
- moarte subita.
In perioada de stare se pot intalni:
40
- ruptura inimii;
- comlicatii trombo-embolice: pulmonare si cerebrale;
- tulburari de ritm si de conducere.
In perioada de convalescenta:
- anevrisme cardiace;
- nevroze anxioase si depresive;
- stadii dureroase.
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe:
- durere: violenta prelungita si neinfluentabila de nitroglicerina;
- modificarea EKG: necroza, ischemie, leziune;
- cresterea enzimelor serice.
Prognosticul: este sever, cu mortalitatea de 20% in faza acuta.
Aproximativ 50% dintre bolnavi supravietuiesc 5 ani si 30% 10 ani.
CAPITOLUL III
EDUCATIE PENTRU SANATATE IN CARDIOPATIE ISCHEMICA
riscul aterosclerozei este mult crescut, n timp ce la persoanele care depun eforturi fizice
mari, frecvena cardiopatiei ischemice nu este crescut, dei n raia acestora grsimile
animale reprezint peste 40 % din calorii.
n prezena hipertensiunii arteriale, cardiopatia ischemic apare mai precoce
chiar dac colesterolul este normal, iar cnd HTA se asociaz cu colesterol crescut, boala
are o evoluie mai rapid i mai sever. Prin reducerea valorilor crescute ale HTA, se
previn complicaiile.
Fumatul excesiv (peste 1 pachet de igri zilnic) este un risc n ceea ce
privete apariia cardiopatiei ischemice precoce, independent i aditiv cu ali factori de risc
(hipercolesterolemia i hipertensiunea arterial).
Excesul ponderal de peste 20 % acioneaz ca factor de risc independent,
fa de apariia prematur a anginei de piept i a morii subite. De obicei, obezitatea se
asociaz cu ali factori de risc majori: HTA, colesterol crescut, exces alimentar, stri
diabetice, acid uric crescut.
Cardiopatia ischemic are o inciden mai crescut la persoane active,
preocupate, ncordate psihic i la persoane cu profesii care le creeaz o stare de tensiune
psihic permanent (stress). Profilaxia primar a cardiopatiei ischemice este o problem de
educaie sanitar, care urmrete evitarea abuzurilor alimentare, combaterea excesului
ponderal, sedentarismului, fumatului.
Profilaxia obezitii trebuie s nceap din copilrie, prin combaterea
obiceiului supraalimentrii i prin adoptarea unui stil de via din care s nu lipseasc
efortul fizic n aer liber: plimbri, mersul cu bicicleta, exerciii fizice, munci uoare, dar cu
evitarea traumelor psihice, eforturilor intelectuale ncordate.
Dieta hipercaloric, bogat n grsimi, colesterol, zaharuri rafinate, va fi
nlocuit cu regim alimentar echilibrat, 1800-2500 calorii/zi, glucidele sub form de
legume i fructe, de preferat cruditi; grsimile sub form de ulei de floarea soarelui,
porumb, msline; 70-100 g/zi. Se indic proteine din carne slab, brnzeturi i lactate cu
procent mic de grsimi (brnz de vaci, lapte degresat, iaurt, urd, ca proaspt). Sunt
permise cantiti mici de vin, ceai, cafea.
CAPITOLUL IV
43
2. Faza de prespitalizare
Atitudinea de urgenta in infarctul miocardic . Deoarece mortalitatea cea mai mare ( 2/3
cazuri) are loc in faza de prespitalizare,
asistenta medicala trebuie sa fie familiarizata cu principalele probleme de revolvat in
aceasta perioada:
1. Prevenirea mortii subite: - asezarea bolnavului in decubit dorsal si
interzicerea
efectuarii oricarei miscari;
- psihoterapie.
2. Preintampinarea altor complicatii:
- sedarea durerii (la indicatia medicului);
- morfina;
- mialgin;
- fortral;
- daca durerile sunt de mai mica intensitate se poate incerca linistirea bolnavului cu:
algocalmin, codeina,fenobartital.
Morfina poate provoca o HTA si deprimarea ventilatiei pulmonare. Asocierea cu
atropina poate deveni aceste fenomene:
- urmarirea TA si P. Mentinerea ta cu perfuzii de glicoza 5%, dextram, marisang
si HMC. Urmarirea P si corectarea extrasistolelor cu xilina de uz cardiologic;
- mentinerea permeabilitatii cailor aeriene prin aspiratie;
- oxigenoterapie.
3 Scurtarea timpului pana la internarea in spital:
45
52
CAPITOLUL V
1.MASURAREA TENSIUNII ARTERIALE
Definitie: Presiunea pe care o exercita sangele circulant asupra peretilor arteriali.
Scop: Evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contractie a inimii, rezistenta
determinata de elasticitatea si calibrul vaselor).
Elemente de evaluat: - tensiunea arteriala sistolica (maxima);
- tensiunea arteriala diastolica (minima).
Elemente necesare: - aparat pentru masurarea TA: cu mercur Riva-Rocci cu
manometru;
- stetoscop biauricular;
- tampon de vata;
- alcool;
- creion rosu sau pix cu mina rosie.
Metode de determinare: - palpatorie;
- auscutatorie.
Interventiile asistentei:
A. Pentru metoda auscultatorie:
- pregatirea psihica a pacientului;
- pregatirea repausului fizic si psihic timp de 15 minute;
- spalarea pe maini;
- se aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului, sprijinit si in exterior;
- se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub marginea inferioara a
mansetei;
- se introduc olivele stetoscopului in urechi;
- se pompeaza aer in manseta pneumatica, cu ajutorul perei de cauciuc pana la disparitia
zgomotelor pulsatile;
- se decomprima aerul din manseta prin deschiderea supapei, pana cand se percepe primul
zgomot arterial (care prezinta valoarea tensiunii arteriale maxime);
- se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru a fi
consemnata;
53
3. MASURAREA TEMPERATURII
Scop: Evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza.
Locuri de masurare: axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin.
Materiale necesare:
- termometru maximal;
- casoleta cu tampoane de vata si comprese sterile;
- recipient cu solutie dezinfectanta;
- tava medicala;
- lubrifiant;
- alcool medicinal;
- ceas.
Interventiile asistentei:
- pregatirea materialelor langa pacient;
- pregatirea psihica a pacientului;
- spalarea pe maini;
- se scoate termometrul din solutia dezinfectanta, se clateste si se sterge cu o compresa, se
scutura;
- se verifica daca este in rezervor mercurul;
A. Pentru masurarea in axila:
- se aseaza pacientul in pozitia de decubit dorsal sau in pozitia sezand;
55
56
Definitie: Respiratia reprezinta miscarile cutiei toracice urmarite, fara stirea bolnavului,
dupa un repaus psihic si fizic.
Scop: Evaluarea functiei respiratorii a pacientului, fiind un indiciu al evolutiei al bolii,
al aparitiei unor complicatii si la prognosticului.
Elemente de apreciat:
- timpul respiratiei;
- amplitudinea miscarilor respiratorii;
- ritmul;
- frecventa.
Materiale necesare:
- ceas cu secundar;
- creion de culoare verde sau pix cu mina verde;
- foaie de temperatura.
Interventiile asistentei:
- asezarea pacientului in decubit dorsal, fara a explica tehnica ce urmeaza a fi efectuata;
- plasarea mainii, cu fata palmara pe suprafata toracelui;
- numararea inspiratiilor timp de 1 minut;
- consemnarea valorii obtinute printr-un punct pe foaia de temperatura (fiecare linie
orizontala a foii reprezinta doua (2) respiratii);
- unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioara pentru obtinerea curbei;
- in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obtinuta, cat si caracteristicile
respiratiei, exemplu:
Rs = 20 respiratii / minut
Rd = 18 respiratii / minut de amplitudine medie corespunzatoare,ritm regulat;
- aprecierea celorlalte elemente ale functiei respiratorii se face prin simpla observare a
miscarilor respiratorii;
VALORI NORMALE = 16 = 18 respiratii / minut, ritm regulat, amplitudini egale.
- la adulti se insufla cu forta, la copii mai usor, iar la sugari foarte usor pentru a nu se
produce rupturi alveolare;
- in timpul insuflatiei se indreapta privirea asupra toracelui victimei, pentru a aprecia
eficienta respiratiei.
Contraindicatii:
- gura victimei nu poate fi deschisa;
- leziuni care intereseaza cavitatea bucala;
- fracturi ale mandibulei;
- gura salvatorului mai mica decat a victimei.
Accidente:
- daca pozitia capului victimei nu este corecta (nu asigura libertatea cailor aeriene)
aerul insuflat poate lua calea digestiva provocand dilatarea stomacului si creind
60
8.INJECTIA INTRAMUSCULARA
Definitie: Reprezinta introducerea unor solutii izotonice, uleioase sau substante
61
caloric.
11. READAPTAREA PSIHICA A BOLNAVILOR CARDIOVASCULARI
Asteptarea are o importanta considerabila in recuperarea medicala si profesionala a
bolnavilor cardiaci.
Reactii emotionale considerabile insotesc bolile cardiovasculare in:
- momentul depistarii unor afectiuni cronice si comunicarii lor;
- cazul survenirii unor afectiuni cardiace acute.
Prin readaptarea psihica intelegem recastigarea indrederii in sine, in posibilitatile de
vindecare a bolii si de reintegrare ulterioara in viata sociala. Starea psihica a bolnavilor
cardiaci este fragila si ajung repede la descurajare.
Psihoterapia utilizata la cardiaci inca din primele zile ale readaptarii medicale este
necesar sa indeparteze spaima de moarte subita ca si obsesia celei mai neinsemnate
miscari.
69
PARTE PRACTICA
PLAN DE INGRIJIRE
Culegerea datelor
O M, 50 ani, tractorist,
- casatorit, 3 copii dintre care 2 casatoriti.
Pacientul locuieste in comuna Draguseni , Galati impreuna cu familia sa si cu
parintii sai. Este mare fumator si are o deosebita placere in a manca.
Pe data de 15.09.2006, se prezinta la spital la sectia Cardiologie cu urmatoarele
manifestari de dependenta:
- dispnee de efort;
- dureri in hemitoracele stang, cu iradieri in membrul superior stang: cefalee
matinala, somn agitat, tuse iritativa.
Istoricul bolii:
Boala a aparut in urma cu 10 ani, in 1996, cand pacientul se prezinta la dispensar
pentru: cefalee occipitala, acufene, dureri precordiale cu iradiere in membrele superioare,
TA = 210/100 mmHg.
I se stabileste diagnosticul de: CARDIOPATIE ISCHEMICA DUREROASA, HTA
70
stadiul II.
Pe data de 20.03.1996 se interneaza la Spitalul Judetean Slobozia, sectia Cardiologie,
pentru investigatii suplimentare care confirma diagnosticul. Se eschiveaza dupa 3
saptamani cu stare generala buna.
De atunci pacientul vine periodic la dispensar, pentru consult, masurarea TA, AV,
insa in urma cu o zi, durerile angioase au reaparut si pacientul vine la spital.
La internare, pacientul prezinta:
TA = 180/90 mmHg
P = 78 pulsatii / minut
R = 17 respiratii / minut
t = 37C
Religie:ortodoxa
Date variabile:
Domiciliu: Galati
Data internrii:
19.04.2014
Data externrii:
24.04.2014
Manifestri de dependen
Dispnee la efort, fatigabilitate, palpitaii, anxietate, risc crescut fa de infecii, tuse,
hipertensiune arterial, retenie urinar.
Problemele pacientului:
-
alterarea respiraiei,
potenial de complicaii,
tuse chinuitoare,
alterarea diurezei,
72
palpitaii.
diagnostic de ingrijire
obiective
Alterarea
funciilor Asigurarea nevoii
interventii
evolutie
Asistenta evalueaz situaia,administreaz oxigen Pacientul
respira-torii
de a
pemasc
manifestat
respira.Pacientul s pulsoximetrul.ndeprteaz,la
prin:dispnee
verific
saturaia
oxigenului
cu respir
mai
nevoie,secreiile uor.Respiraia
efort,fatigabilitate
pe nas,s aib
asociate cu palpitaii.
opoziie care s
n poziie semieznd
la
favorizeze
respiraia.
Potenial
de Pacientul s fie
complicaii
scderii
cardiacmanifestat
crescut fa de
prin:durere,dis-
infecii.
confort,intoleran la
n grupuri,aglomeraia
aplice
efort,risc crescut fa
supune
de infecii
ndrumrilor
asistentei
73
se
Apare criza de Asigurarea nevoii nva pacientul s tueasc,s expectoreze(la nevoie) Starea
angin
mani-festat de
rar.Umezete
care,tus
unui
insistent,dispnee,resp
desiguran,pacient pacientul
din
ncpere
cu
ap amelioreaz,tu
facgimnastic
eznd
sau
respiratorie,asigur
semi-eznd.Administreaz
per- tratamentul
aerul
prescris
de
se medic(antitusive,expectorante,bronhodilatatoarea),Nit
amelioreze
z,devin turgescente
La scurt timp de la n vederea relurii Monitorizeaz pacientul cu urmrirea tensiunii Pacientul
instituireatratamentulu funciei
cardiace arterialei
se
pacientulrspunde normale
frecvenei
cardiace.Administreaz rspunde
observaie
funciei
cardiace cordului.
mani-festat
schimbrile
electrocardiogram
prin:tulburri
de
produse,medicaia
de
control
admi- medi-camente
prinaplicarea ritm
sinusal.Explor
ritmcauzate de emoii
area E,K.G.-
ului a decurs
vrstanaintat
pacientului.
fr probleme i
rezultatul este
fa-vorabil
Alterarea
diurezei Reluarea
manifesta-t
renale,res-tabilirea
medic(diuretice:Furosemid
prin:creterea
tensiunii arteriale
tensiunea
40
arterial
tensiunii ar-teriale i
msurare,frecvenacardiac,msoar
reteniei urinare
excreia,msoar exactdiureza
Data
74
mg)Urmrete rspunde
prin pozitiv
ingestia- latratament,se
stabilizeaz.
19.04.2004
20.04.2006
21.04.2006
22.04.2006
23.04.2006
Functii vitale
TA mmHg
160/80
140/75
130/70
140/70
160/95
puls
65
68
66
53
62
respiratie
17
16
23
17
16
temperatura
36,7
36,5
36,7
36,8
36,6
Recoltari de produse biologice i patologice
75
Examinari paraclinice
E.K.G.:RS,AV 50/minut,Ax QRS la 15,ischemie subendocardic anterioar,SVS,ST
subdenivelat 0,5 mm orizontal V3V6 n criz accentuarea sub-denivelrii ST la 1,5 mm n
V3V6.
RTG:fin reacie scizural dreapt,boseluera difragmatic dreapt,cord,aorta conform
vrstei i constituiei,spondiloza dorsal accentuat.
76
Tratament
TROMBOSTOP
2mg/zi,oral.
Indicaii:Prevenirea trombozelor post-operatorii,post partum,infarct miocar-dic
acut,fibrilaie atrial.
Curativ:tromboflebite,arterioscleroz obliterant,infarct miocardic,embolii
pulmonare,retinopatii.
Reacii adverse:fenomene hemoragipare transfuzii de snge proaspt i mai ales la
administrarea de vitamina K1.
ASPENTER
2tb./zi,oral.
Indicaii:Tratamentul anginei pectoraleinstabile.Pentru meninerea revascularizrii dup
angioplastie i bypass coronarian.
Profilaxia accidentelor ischemice i ainfarctului cerebral,recidivei infarctului miocardic.
Reacii adverse:Alergie la acidul acetil-salicilic sau la alte componente ale produsului.
Intoleran la antiinflamaii nesteroidiene.
FUROSEMID
1 fiol,intravenos.
Indicaii:Tratamentul edemelor din insuficiena cardiac,ciroz hepatic sauafeciuni
renale.Indicat n formele uoare i moderate de hipertensiune arterial.
77
78
STUDIU DE CAZ
CAZ II
Pacientul D.N. n vrsta de 65 ani ,cu domiciliul n Galati este internat n data de 19
februarie 2004 n sectia Cardiologie a Spitalului Militar Galatii.
La internare bolnavul prezenta cefalee,vertij,dureri precordiale, dispnee,dureri n
hipocondrul drept.
CULEGEREA DE DATE
Nume:D.
Prenume: N.
Sex: masculin
Nationalitate: romn
Domiciliul: Tg Bujor , Judetul Galati
79
Facies crispat
Temperatura 36.90C
Respiratie: 29r/min
Date subiective:
Bolnavul acuza dureri precordiale, cefalee, vertij, dispnee, palpitatii,dureri n
hipocondrul drept.
Antecedente personale:
-boli ale copilariei:rujeola;
-antecedente patologice:C.I.D.
80
Antecedente heredo-colaterale:
-Mama ulcer duodenal-decedata
-Tata -decedat
Conditii de mediu : locuinta salubra
Gusturi personale:
-consuma alcool 50g/zi
-bea cafea ocazional
-i plac mncarurile condimentate,grase
Istoricul bolii:
Bolnavul este cunoscut ca hipertensiv de aproximativ 7 ani,cu pusee repetate de
hipertensiune arteriala.A mai fost internat n martie 2003 pentru cardiopatie ischemica si a
urmat tratament cu hipazin si digoxin,cu ntreruperi.Are un nou puseu hipertensiv n
septembrie 2003 pentru care a urmat tratament ambulatoriu.n urma cu doua saptamni se
prezinta la policlinica pentru HTA,cefalee fronto-occipitala, vertij. Medicul i recomanda
internarea n spital pentru investigatii si tratament.
82
7) Nevoia de a dormi
8) Nevoia de a fi curat ngrijit,de a pastra tegumentele si mucoasele integre
9) Nevoia de a comunica
Probleme:
1) Circulatie inadecvata
2) Dispnee
3) Dificultate de a respecta dieta
4) Eliminare inadecvata calitativ si cantitativ
5) Anxietate
6) Postura inadecvata
7) Insomnie
8) Carente de igiena
9) Comunicare ineficace la nivel senzorial si motor
Surse de dificultate :
1) Suprancarcarea patului vascular
2) Dureri precordiale
3) Cunostinte insuficiente despre boala,prognostic
83
4) Insuficienta circulatorie
5) Dureri,cefalee
6) Dispnee,durere
7) Crize de angina pectorala,anxietate
8) Tulburari de echilibru,de gndire
9) Tulburari circulatorii cerebrale
Manifestari de dependenta:
1) Valori crescute ale TA.
2) Oboseala la efort
3) Consum de alimente interzise;mese neechilibrate
4) Edeme,oligurie,tegumente stravezii,lucioase
5) Neliniste,facies crispat,insomnie
6) Dificultate de schimbare a pozitiei
7) Somn ntrerupt,agitat,superficial
8) Dezinteres fata de masurile de igiena
9) Tulburari de vedere,pareze,afazie,anxietate
84
Examene de laborator
- Hemoleucograma
-leucocite 8200/mm3
-hematii 4800000/mm3
-trombocite 289000/mm3
-VSH 13mm/1h
Glicemie _ 1,20g
Colesterol 2,90g
Trigliceride 17
Creatinina 0,9mg%
Uree sanguina 0,25g/1000ml
TGO - 6,6 U.I.
TGP - 8,6 U.I.
Tymol 4 MLG
Takata Ara - negativ
Examen sumar de urina:
-pH-ul urinei - acid
85
-albumina absenta
-sediment urinar :epitelii plate rare,leucocite rare
Examenul radiologic:cord de dimensiuni crescute n momentul n care apar dilatarea si
semne de insuficienta cardiaca
EKG-hipertrofia ventriculului stng
Examenul fundului de ochi: comprimarea venelor la locul ncrucisarii cu arterele
Tratament
Nifedipin 3 tb./zi
Nitropector 3 tb./zi
Furantril 2 tb./zi
-limitarea eforturilor fizice
-combaterea anxietatii si evitarea situatiilor conflictuale
-regim hiposodat,hipolipidic
STUDIU PE CAZ
CAZUL NR. III
86
Pacienta M.V.n vrsta de 52 ani ,cu domiciliul n Chiraftei este internata n data de 9
februarie 2004 n sectia Cardiologie a Spitalului Militar Galati.
La internare bolnava prezenta cefalee,vertij,tulburari de echilibru, palpitatii, greturi si
varsaturi.
CULEGEREA DE DATE
Nume:M.
Prenume:V.
Sex: feminin
Nationalitate: romn
Domiciliul:Chiraftei, Judetul Galati
Data nasterii: 16 ianuarie 1952
Vrsta: 52 ani
Pregatire scolara: Liceul
Data internarii: 9 februarie 2004
Data intrarii n legatura cu pacienta: 10 februarie 2004
Diagnostic clinic: HTA std.I-II
Date obiective:
-
Facies crispat
Temperatura 37 0C
87
Puls: 85pulsatii/min,perceptibil
Respiratie: 29respiratii/min
Date subiective:
Bolnava acuza dureri precordiale, cefalee occipitala, vertij, dispnee,
palpitatii,astenie,insomnie,greturi.
Antecedente personale:
-boli ale copilariei:rujeola;
-menarha la 14 ani,cicluri regulate
-nasteri 2
-avorturi-0
-menopauza la 46 ani
-antecedente patologice:
-spondiloza cervicala
-ulcer duodenal
-HTA
Antecedente heredo-colaterale:
-Mama hipertensiva
88
-Tatal hipertensiv
Conditii de mediu : locuinta salubra
Gusturi personale:
-nu a buzat de bauturi alcoolice
-bea cafea ocazional,nu fumeaza
-i plac mncarurile condimentate,grase
Istoricul bolii:
Bolnava este cunoscuta ca hipertensiva de aproximativ 3 ani,cu ascensiune maxima
pna la 190 mmHg.A urmat tratament ambulatoriu si internare n spital n urma cu un an de
zile.n urma cu doua saptamni a prezentat o cefalee intensa occipitala nsotita de ameteli
si tulburari de echilibru.Afost examinata de medicul salvarii care i-a prescris tratament
antihipertensiv (diuretice).Prezinta o usoara scadere de tensiune,si rencepe activitatea
nsa,TA se mentine crescuta,pacienta avnd perioade de vertij si cefalee.Este examinata de
medic si i se recomanda internarea.
90
Probleme:
1) Dispnee
2) Durere
3) Circulatie inadecvata
4) Alimentatie inadecvata prin deficit
5) Eliminare inadecvata calitativ si cantitativ
6) Disconfort
7) Comunicare ineficace la nivel senzorial si motor
8) Postura inadecvata
9) Carente de igiena
Surse de dificultate :
1) Dureri precordiale
2) Insuficienta cardiaca
3) Cresterea rezistentei periferice
4) Cresterea valorilor TA
5) Insuficienta circulatorie
6) Durere,anxietate
91
Manifestari de dependenta:
1) Tahipnee,oboseala la efort
2) Insomnie,facies crispat
3) Valori crescute ale TA
4) Greturi si varsaturi
5) Oligurie,edeme,urini concentrare
6) Iritabilitate,incomoditate
7) Tulburari de vedere,anxietate,pareze,afazie
8) Dificultate de schimbare a pozitiei
9) Dezinteres fata de masurile de igiena
Examene de laborator
- Hemoleucograma
-leucocite 8000/mm3
-hematii 4200000/mm3
92
-trombocite 210000/mm3
Hg 12,6g%
VSH 10mm/1h
Glicemie _ 1,04g
Colesterol 2,70g
Trigliceride 17
Creatinina 0,85mg%
Uree sanguina 0,40g
TGO 12,5 U.I.
TGP - 17 U.I.
Tymol 2 MLG
Takata Ara - negativ
Examen sumar de urina:
-pH-ul urinei - acid
-albumina absenta
-sediment urinar :epitelii plate rare,leucocite rare
Examenul radiologic:cord de dimensiuni crescute si semne de insuficienta cardiaca
93
1tb/zi
CAZUL NR . IV
Pacientul M.G.n vrsta de 64 ani ,cu domiciliul n Galati este internat n data de 16
ianuarie 2004 n sectia Cardiologie a Spitalului Militar Galati.
La internare bolnavul prezenta cefalee, greturi, varsaturi, durere precordiala,vertij,tulburari
de vedere, dispnee la efort ,epistaxis.
CULEGEREA DE DATE
Nume:M.
Prenume:G.
Sex: masculin
94
Nationalitate: romn
Domiciliul: Umbraresti , Judetul Galati
Data nasterii: 3 februarie 1940
Vrsta: 64 ani
Pregatire scolara: 10 clase
Data internarii: 16 ianuarie 2004
Data intrarii n legatura cu pacientul: 17 ianuarie 2004
Diagnostic clinic: HTA std.II n puseu
Date obiective:
-
Facies crispat
Temperatura 37 0C
Puls: 80/min,perceptibil
Respiratie: 30r/min
Date subiective:
Bolnavul acuza dureri precordiale, cefalee occipitala, greturi,
varsaturi,dispnee,tulburari de echilibru,palpitatii.
95
Antecedente personale:
-boli ale copilariei:rujeola,varicela
-antecedente patologice:
-hepatita
-apendicectomie
-hiperglicemie
Antecedente heredo-colaterale:
-Mama decedata
-Tata I.M.
Conditii de mediu : locuinta salubra
Gusturi personale:
-nu a buzat de bauturi alcoolice
-bea cafea ocazional,nu fumeaza
-i plac mncarurile condimentate,grase
Istoricul bolii:
Bolnavul este cunoscut ca hipertensiv de aproximativ 6 ani,prezentnd pusee repetate
de HTA a urmat tratament ambulatoriu.n urma cu doua saptamni a prezentat o cefalee
intensa occipitala nsotita de ameteli si tulburari de echilibru,dispnee,varsaturi.Este revazut
de medic care i recomanda internarea.
96
99
8) Tulburari de vedere,pareze,afazie
9) Dependent de repausul la pat
Examene de laborator
Hemoleucograma
-leucocite 7900/mm3
-hematii 4900000/mm3
-trombocite 310000/mm3
Hg 12,6g%
VSH 15mm/1h
Glicemie _ 1,20g
Colesterol 2,10g
Trigliceride 16
Creatinina 0,85mg%
Uree sanguina 0,35g
TGO 8 U.I.
TGP - 9,6 U.I.
Tymol 2 MLG
100
101
cereale integrale (sunt bogate n fibre care ajut la eliminarea colesterolului prin scaun):
fulgi de gru, ovz, secar, de asemenea hric, orez integral, porumb etc.;
-
102
legume: morcovi, varz, elin, usturoi, ceap, salat, vinete, dovlecei, ciuperci, roii,
leguminoase: fasole, mazre, soia, nut, linte (nainte de preparare se las la muiat n
ap minim 4 ore);
-
fructe de pdure: ctin, coacze negre, afine, mcee, zmeur, mure, fructe de pducel
- consumate ca atare (cu adaos de miere) sau sub form de sirop natural;
-
consumul de miere, n special cea de pducel, tei, castan, cimbru i rozmarin (cu
polenul (mai ales cel monoflor, de salcie i castan) i propolisul, recunoscute pentru
zilnic 3-4 cei de usturoi (sau 2-3 lingurie de tinctur de usturoi, cu ap);
se poate ncerca pe perioade limitate de timp (1-2 luni) un regim bazat exclusiv pe
cruditi (aa-numita hran vie) vezi crile scrise de Elena Ni-Ibrian, care conin
foarte multe reete;
-
produse pe baz de coenzima Q10 protejeaz inima n cazul lipsei de oxigen care
alimente care conin acizi grai de tip omega-3 (cu efect de protecie a vaselor de snge
104
BIBLIOGRAFIE
1. ROXANA MARIA ALBU - Anatomia si fiziologia omului
2. BORUNDEL C.
3. LUCRETIA TITIRICA
- Urgente medico-chirurgicale
4. MARIN VOICULESCU
- Medicina generala
5. LUCRETIA TITIRICA
medicali
6. C.MOZE
7. LUCREIA TITIRC
medicali- 1985.
9. CORNELIU BORUNDEL:
105
106
107