Universitatea Valahia Trgovite

Facultatea de Teologie Ortodox

Specializarea: Teologie Pastoral

MODULUL PSIHOPEDAGOGIC
SPECIFICUL EVALUARII LA RELIGIE

Coordonator :
Pr.Prof. Dr.Comsa Petre
Sustinator :
Balan Gaftona

Targoviste
2010

CUPRINS

INTRODUCERE
1. FUNCTIILE EVALUARII LA RELIGIE4
1.1. Functia educativ-formativa...4
1.2. Functia de constatare si apreciere a rezultatelor produse.4
1.3. Functia de diagnoza si prognoza...4
1.4. Functia de clasificare si selectie a elevilor4
1.5. Functia de conexiune inversa....4
1.6. Functia sociala...4
2. MODURI DE REALIZARE A EVALUARII LA DISCIPLINA RELIGIE..6
2.1. Observarea curenta....6
2.2. Verificarea orala7
2.3. Verificarea activitatii suplimentare...9
2.4. Verificarea prin lucrari scrise....9
2.5. Concursurile.............................10
3. STRATEGII DE EVALUARE LA ORELE DE RELIGIE...11
3.1. Evaluarea initiala.........................................................................................12
3.2. Evaluarea curenta.12
3.3. Evaluarea finala............................12
4. TEHNICI DE ELABORARE A INSTRUMENTELOR DE EVALUARE...13
4.1 Testele docimologice folosite in cadrul orelor de religie...............................13
4.2. Portofoliul folosit de profesorul de religie.....................................17
5. NOTAREA IN CADRUL ORELOR DE RELIGIE.............................18
CONCLUZII.....20
2

Bibliografie & Anexa Test

INTRODUCERE
Evaluarea face parte din procesul de invatamant si are ca scop cunoasterea si
aprecierea nivelului de cunostinte, a dezvoltarii capacitatilor si deprinderilor elevilor,
oferind o imagine si asupra competentelor si aptitudinilor profesorului.
Ea este deosebit de importanta deoarece, pe baza rezultatelor pe care le ofera,
profesorul poate sa regleze si sa amelioreze activitatea didactica, astfel incat aprecierea
elevilor sa fie un proces continuu.
Pentru profesor, evaluarea este (trebuie s fie!) o activitate etapizat, la captul
creia profesorul i d seama care este pregtirea elevului, la un moment dat, la
disciplina sa, n comparaie cu ateptrile lui i cu cerinele programelor colare i ale
standardelor naionale (n cazul nvmntului primar, cu descriptorii de performan).
Pentru elevi, evaluarea este mijlocul prin care el realizeaz cum este perceput de profesor
i cum i apreciaz acesta pregtirea
Pentru elevi, evaluarea este importanta deoarece in urma ei, acestia vor sti cum au
lucrat si ce mai au de facut spre a-si imbunatati rezultatele. Intrucat ei nu au experienta si
pregatirea necesara, reusesc foarte greu sa-si autoevalueze corect rezultatele la invatatura.
Pe baza acestor elemente s-a dezvoltat, incepand cu prima parte a secolului nostru,
docimologia sau stiinta evaluarii care se ocupa cu studiul examenelor, al concursurilor, al
notarii, astfel incat cunostintele celor examinati sa fie apreciate corect. 1
Evaluarea rezultatelor scolare este o activitate centrala a procesului de invatamant
si nu poate fi separata de predare si invatare. Pentru perioada de evaluare, profesorul va
intocmi planificari calendaristice in care evaluarea trebuie sa aiba obiective c1ar definite
si moduri eficiente de investigare a rezultatelor scolare pentru fiecare ele si pentru
continuturile care vor fi evaluate.
Daca este facuta eficient, evaluarea arata profesorului masura in care au fost
atinse obiectivele propuse, il ajuta sa faca o diagnoza a progresului elevilor si sa regleze
1

Jinga I., Gavota M., Petrescu A.,Stefanescu V., Evaluarea performantelor scolare , Ed. Afeliu, Bucuresti 1996

activitatile acestora in functie de posibilitatile lor.

1. FUNCTIILE EVALUARII LA RELIGIE

Evaluarea are anumite functii determinate de factori pedagogici, psihologici,
metodologici, docimologici, care sunt importante atat pentru profesor, cat si pentru elevi:
1.1) functia educativ-formativa. Urmareste obtinerea unor performante superioare in
pregatirea elevilor, urmare a influentelor psiho-motivationale ale rezultatelor obtinute in
urma evaluarii, si se bazeaza pe constientizarea rezultatelor evaluarii. Cand aceasta este
facuta obiectiv si corect, elevii se pot mobiliza pentru obtinerea unor performante
superioare. De asemenea, elevii isi pot forma capacitatea de autoapreciere si apreciere.
O apreciere facuta incorect de catre profesor duce la demobilizarea elevilor.
In evaluarea rezultatelor la religie, profesorul trebuie sa tina cont in mod deosebit
de aceasta functie, o apreciere facuta corect, stimulativ, poate influenta benefic intarirea
convingerilor religioase ale elevilor, dupa cum o apreciere facuta "cu acrivie", poate
diminua sau chiar anula aceste convingeri, indepartandu-i de Dumnezeu;
1.2) functia de constatare si apreciere a rezultatelor produse. Furnizeaza date despre
rezultatele propriu-zise ale elevilor si despre judecata de valoare cu care sunt asociate
aceste rezultate;
1.3) functia de diagnoza si prognoza. Functia de diagnoza ofera date despre factorii si
situatiile care au condus la obtinerea rezultatelor constatate, iar functia de prognoza este
complementara si conduce la valorificarea acestor rezultate;
1.4) functia de clasificare si selectie a elevilor. Aceasta functie presupune ierarhizarea
elevilor din clasa in functie de rezultatele obtinute in urma evaluarii, promovarea in clasa
superioara, recompensarea elevilor in urma rezultatelor obtinute la concursuri si
olimpiade, admiterea prin concursuri la formele de invatamant superioare;
1.5) functia de conexiune inversa. Evaluarea este una dintre componentele procesului
de invatamant, alaturi de proiectare si predare, si conduce la ameliorarea acestuia.
Metodele de invatamant folosite de catre profesor in proiectarea si realizarea procesului
de invatamant trebuie sa asigure rezultate bune in evaluare. Exista deci o legatura intre
4

selectarea acelor metode care asigura un randament cat mai bun si evaluarea
cunostintelor dobandite;
1.6) functia sociala. Evaluarea are in vedere informarea societatii cu privire la
rezultatele procesului instructiv-educativ. 2
Evaluarea nu trebuie vazuta de catre elevi drept un mijloc de constrangere, ci ca
un pas spre autoevaluare, care sa ii conduca la invatarea continua. Pentru aceasta, este
necesar ca evaluarea sa respecte anumite cerinte:
- sa fie facuta din materia predata (evaluezi ceea ce ai predat);
- sa nu fie facuta la intamplare sau pe una-doua teme intuite de elevi spre a fi invatate
(profesorul va formula cat mai multe si mai diverse intrebari);
- sa nu aiba efecte negative asupra elevilor.
Evaluarea trebuie sa se faca pe parcursul intregului an si, in mod special, in
perioada de evaluare de la sfarsitul fiecarui semestru, atunci cand se face evaluarea
sumativa. Evaluarea este urmata de notare numai atunci cand ea reflecta cu adevarat
nivelul de pregatire a elevilor la un moment dat, considerat relevant de catre profesor.
Pentru a face o evaluare obiectiva, profesorul trebuie sa stie care sunt factorii care
exercita un efect negativ asupra procesului de evaluare si sa reduca influenta lor. Dintre
acesti factori amintim:
a) absenta obiectivelor operationale corespunzatoare, in faza de proiectare. Daca aceste
obiective lipsesc sau nu au fost stabilite in concordanta cu resursele umane si materiale
existente, evaluarea nu se poate face obiectiv;
b) lipsa unor instrumente relevante in vederea verificarii curente i periodice si lipsa
criteriilor precise de apreciere a raspunsurilor elevilor. Tinand cont de faptul ca religia nu
face parte din categoria stiintelor exacte, o evaluare obiectiva presupune o rigoare
crescuta, urmarindu-se permanent progresul elevilor;
c) numarul redus de probe curente de evaluare. Profesorul va evita situatiile in care elevii
intuiesc momentul in care vor fi evaluati si partea din lectie din care se face evaluarea.
Dintre aceste situatii, amintim: ascultarea in ordine alfabetica, ascultarea unui numar fix
de elevi in fiecare ora, ascultarea prin reproducerea fragmentelor din lectie, in ordinea in
2

Landscheree G., Evaluarea continua a elevilor si examinarea, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti. 1990, p 23

care au fost predate etc.;

d) utilizarea unui singur mod de evaluare. Pentru o evaluare obiectiva este necesara
imbinarea modurilor si a instrumentelor de evaluare deoarece fiecare dintre acestea
prezinta avantaje si dezavantaje;
e) lipsa capacitatii de autoevaluare la elevi datorata necomunicarii la inceputul anului
scolar a modurilor dupa care se va face evaluarea, a grilelor si criteriilor de verificare a
elevilor. Se va evita tendinta elevilor de a-si supraevalua raspunsurile (1. Jinga,
Evaluarea performantelor scolare, p.24).
In viata crestina, autoevaluarea are, in primul rand, o valenta spirituala. "Sa se
cerceteze insa omul pe sine" (I Cor.ll,28a) este o porunca, un indemn spre autoevaluare,
atat in ceea ce priveste viata religios-morala, cat si in ceea ce priveste cunostintele
dobandite.

2. MODURI DE REALIZARE A EVALUARII LA DISCIPLINA RELIGIE

Pentru a stabili volumul, cantitatea si calitatea cunostintelor dobandite de catre
elevi si pentru a forma la acestia deprinderea de a-si indeplini sarcinile scolare la timp,
sunt folosite continuu si sistematic diferite moduri de evaluare: observarea curenta,
verificarea orala, verificarea activitatii suplimentare, verificarea prin lucrari scrise si
concursurile de cunostinte religioase.3

2.1. Observarea curenta

Prin observarea curenta, profesorul urmareste modul in care elevii isi indeplinesc
sarcinile muncii zilnice:
1. daca sunt atenti la explicatiile profesorului (prin intrebari adresate elevilor in timpul
expunerii);
2. daca sunt atenti la ora atunci cand nu sunt ascultati (prin intrebari adresate in
3

Jude Ioan, Psihologie colar i optim educaional, E.D.P., Bucureti, 2002, p. 42

momentul in care trebuie corectat un elev care raspunde);

3. daca elevii realizeaza activitatea individuala;
4. modul in care pun in practica cunostintele religios-morale dobandite la orele de
religie.
Pentru elevi este foarte important sa stie ca profesorul de religie le urmareste
comportamentul atat in scoala, cat si in afara ei, si ca aceasta observare se face pentru a-i
ajuta sa elimine anumite carente din comportamentul lor, iar nu pentru a gasi un prilej de
a-i pedepsi. 4

2.2. Verificarea orala

Verificarea orala este o forma a conversatiei prin care profesorul urmareste
volumul si calitatea cunostintelor dobandite de elevi si modul de formare a deprinderilor
teoretice si practice.
In functie de modul de organizare a activitatii, verificarea orala poate fi
individuala sau frontala.
a) Verificarea individuala consta in ascultarea a 2-3 elevi intr-o ora si prezinta
urmatoarele avantaje:
permite elevilor expunerea mai amanuntita a cunostintelor;
profesorul isi da seama mai bine de nivelul cunostintelor elevilor respectivi si de
modul in care gandesc acestia;
profesorul poate cere motivarea sau argumentarea unui raspuns;
elevii pot fi ajutati prin intrebari suplimentare. 5
Dezavantajele verificarii orale sunt:
este neglijata partial clasa;
dauneaza pregatirii constante a elevilor;
4
5

Theodosiu, D., Mai aproape de elevi, E.D.P., Bucureti, 1972, p.77

Sebu Sebastian, Subiectul de educat, in Indrumari metodologice si didactice pentru predarea religiei in scoala, Ed.

I.B.M.B.O.R, Bucresti 1990, p.59

 favorizeaza invatarea in salturi, in functie de numarul de note si valoarea acestora,

la un moment dat;
poate favoriza aparitia factorului emotivitate din partea elevilor;
prezinta un grad de varietate inter-individuala (de la un profesor la altul) si un grad
de varietate intra-individuala (la acelasi profesor, dar in momente diferite).
b) Verificarea orala frontala consta in punerea de intrebari de catre profesor
intregii clase, dupa care este indicat elevul care va raspunde.
Avantajele in folosirea acestui mod de evaluare, constau in faptul ca:
stimuleaza gandirea intregii clase;
asigura participarea activa a elevilor la lectie;
incurajeaza pregatirea ritmica;
permite notarea elevilor prin adresarea mai multor intrebari celor vizati.
Dezavantajele verificarii orale frontale sunt:
profesorul nu poate aprecia obiectiv calitatea si cantitatea cunostintelor fiecarui
elev;
nu ofera intotdeauna conditiile unei notari juste, prin faptul ca intrebarile nu au
acelasi grad de dificultate;
se poate face diferit de la o ora la alta, din cauza variatiei starilor afective ale
profesorului. 6
Datorita avantajelor pe care le prezinta, este indicata folosirea ambelor moduri de
verificare orala. Intrebarile puse de profesor vor stimula gandirea elevilor (de ce ... ?, in
ce scop ... ?, care este legatura dintre ... ?, din ce cauza ... ? etc.). Raspunsurile elevilor
vor fi bazate pe comparatie, deductii si generalizari si vor fi formulate sub forma
expunerii, a explicatiei, a argumentarii etc.
Profesorul se va implica afectiv in verificarea elevilor, traind rezultatele acesteia
prin felicitarea celor cu o pregatire buna, respectiv prin incurajarea si sprijinirea celor cu
rezultate slabe, fara insa a deveni indulgent.
Pentru verificarea orala profesorul poate utiliza 0 fisa de evaluare orala care
contine: continutul raspunsului (corect, complet), organizarea raspunsului (coerenta si
6

Idem, p.61

logica), prezentarea raspunsului (fluenta, claritate, siguranta, acuratetea limbajului,

alcatuirea frazei)

2.3. Verificarea activitatii suplimentare

Privita ca etapa a lectiilor, verificarea vizeaza atat activitatea suplimentara, cat si
verificarea cunostintelor. In verificarea activitatii suplimentare se va tine cont de
urmatoarele aspecte:
- se face la inceputul etapei de verificare;
- atunci cand se constata greseli comune, acestea vor fi lamurite si corectate cu ajutorul
elevilor;
- se imbina cu verificarea orala pentru a inlatura tendinta de copiere a activitatii
suplimentare;
- nu se noteaza, intrucat nu mai este obligatorie. 7

2.4. Verificarea prin lucrari scrise

In predarea religiei, cea mai importanta modalitate de verificare prin lucrari scrise
este testul de cunostinte. Acest mod de evaluare permite verificarea cunostintelor intregii
c1ase, dar se refera strict la subiectul dat si nu ofera o imagine de ansamblu asupra
cunostintelor elevilor. Verificarea scrisa favorizeaza pe elevii foarte emotivi si pe cei
care, oral, se exprima cu dificultate. 8
Pentru ca acest mod de evaluare sa fie eficient, profesorul va tine cont de
7

Popescu, V. Vasile Strategii la nivelul unitii de nvmnt pentru promovarea succesului colar n Revista de

Pedagogie nr. 3 - 4, 1992, p.23

8

Raduca Vasile, Rolul formativ al religiei, in Studii Teologice, nr.1-3, 1994, p. 61-63

urmatoarele aspecte:
- testul de cunostinte se da neanuntat, daca volumul cunostintelor ce se vor verifica este
mic, respectiv se anunta atunci cand urmeaza sa se verifice un volum mai mare de
cunostinte;
- subiectele sa fie formulate clar, fara intrebari "capcana";
- profesorul va prezenta punctajul pentru fiecare subiect in parte;
- elevii vor fi atentionati ca, prin copiat, incalca porunca a VIII-a din Decalog: Sa nu furi
. Elevii care copiaza vor fi sanctionati;
- lucrarile vor fi corectate astfel incat rezultatele evaluarii sa poata fi valorificate;
- profesorul va comunica si va argumenta calificativele sau notele acordate;
- frecventa testelor de cunostinte va fi stabilita de fiecare profesor, in functie de
caracteristicile colectivului de elevi;
- este contraindicata folosirea exclusiva a acestei modalitati de evaluare.
Aprecierea se face prin calificative sau note.9

2.5. Concursurile
Concursurile sunt examene de verificare si selectie a participantilor. Concursurile
de cunostinte religioase se desfasoara cu scopul masurarii rezultatelor invatarii si
urmaresc cateva obiective:
- verificarea cunostintelor la un moment dat;
- aprecierea calitativa si cantitativa a cunostintelor;
- selectia pentru intrarea intr-un nou tip de scoala (examenele de admitere in scolile
teologice).
Organizarea unui concurs presupune trei faze: pregatirea, desfasurarea propriu
zisa si valorificarea rezultatelor. In prima faza: se anunta elevii despre initiativa
9

Neacu, Ioan, Motivaie i nvare, E.D.P., Bucureti, 1978 , p.80

10

desfasurarii concursului; se precizeaza modul de verificare a cunostintelor (oral sau

scris), timpul de lucru pentru fiecare clasa si fazele la care se desfasoara (pe clasa, pe
scoala, pe municipiu etc.); se stabileste tematica de concurs si bibliografia in
conformitate cu programa scolara; se stabilesc detaliile interne de organizare
(supraveghetori, sali de clasa, tabele nominale cu elevii participanti, coli de scris etc.); se
stabileste comisia de elaborare a subiectelor de concurs si cea de examinare. In faza a
doua se confrunta concurentii, iar in faza a treia are loc premierea castigatorilor,
Concursurile scolare si interscolare sunt bine primite de catre elevi si creeaza in
randul lor spiritul de competitie. Este de stiut ca nu putem fi buni crestini fara a cunoaste
si a implini cuvantul lui Dumnezeu. Or, concursurile de cunostinte religioase nu fac
decat sa duca la cunoastere si la dorinta de a pune in practica cunostintele dobandite.
Intrucat "imparatia lui Dumnezeu se ia prin straduinta" (Mt.ll,12), fiecare trebuie sa
alerge ca sa ia premiul (I Cor.9,24-25), dar numai in sensul paulin: a face tot ceea ce
depinde de noi pentru a fi mai buni. Deci in urma concursurilor de cunostinte religioase,
elevii trebuie sa constientizeze ca toti cei care alearga ca sa ia premiu, indiferent pe ce
loc s-au clasat, sunt castigatori.10

3. STRATEGII DE EVALUARE FOLOSITE LA ORELE DE RELIGIE

Strategiile de evaluare rezulta din modul specific de integrare a evaluarii cu

predarea si cu invatarea. Pentru ca evaluarea sa fie corecta, continua si sistematica este
necesar ca ea sa intervina in procesul didactic in diferite momente ale acestuia. Astfel pot
fi determinate diferite strategii (tipuri) de evaluare: initiala, curenta si finala. 11

10

11

Wach Joachim, Sociologia religiei, Trad. Florin Iorga, Ed Polirom, Iasi, 1997, p. 44-46
Niculescu Rodica Mariana, Pedagogie general, Ed. Scorpion, Bucureti, 1996.p. 51

11

3.1. Evaluarea initiala

Este evaluarea partiala facuta la inceputul anului scolar sau atunci cand un
profesor preia un colectiv de elevi. Este facuta cu scopul de a identifica/diagnostica
nivelul de cunostinte al elevilor, in vederea organizarii procesului didactic ulterior.
Calificativele sau notele acordate nu se tree in catalog. Subiectele vor avea dificultate
medie. Cel mai simplu mod de realizare a evaluarii initiale este testul de cunostinte.

3.2. Evaluarea curenta

Se face in mod continuu, pentru a evidentia pregatirea sistematica si dificultatile
intampinate de catre elevi in pregatirea lor. Cu toate acestea, profesorul nu trebuie sa
exagereze in evaluare, intrucat daca este facuta prea des poate sa-i streseze pe elevi, iar
daca este facuta prea rar poate sa-i conduca pe acestia spre apatie. Evaluarile curente
vor fi trecute in caietul personal al profesorului, iar calificativele sau notele consemnate
in catalog vor fi, in general, rezultatul mai multor evaluari.
Intrucat invatarea trebuie sa se realizeze permanent, evaluarea curenta nu se
anunta dinainte. De asemenea, nu sunt anuntati elevii care vor fi ascultati in orele
urmatoare. In legatura cu acest tip de evaluare, trebuie mentionat rolul ei formativ,
important pentru dezvoltarea capacitatii de autoevaluare a elevilor.
Evaluarea curenta se poate realiza prin toate modurile de evaluare.

3.3. Evaluarea finala

Se realizeaza la sfarsitul unei perioade de studiu mai lungi (semestru, an scolar),
pentru a aprecia nivelul cunostintelor acumulate de elevi. Profesorul va evalua
cunostintele acumulate (notiuni, evenimente, fapte, definitii etc.), modul si nivelul de
formare a deprinderilor, nivelul de dezvoltare a capacitatilor elevilor privind aplicarea in
practica a noilor cunostinte, puterea de argumentare si rationare logica.
Prin verificarea finala se vizeaza capacitatea de sinteza privind aspectele esentiale
12

din materia studiata in perioada respectiva si aplicarea acestora. Intrucat toti elevii trebuie
verificati dintr-un volum de cunostinte mare, evaluarea se va face in scris sau prin
colocvii in legatura cu temele importante. 12
Pentru ca evaluarea final a sa fie completa si corecta, profesorul poate intocmi
portofolii pentru fiecare elev in parte.
Pentru perioada de evaluare a fiecarui semestru, profesorul intocmeste
"Planificarea calendaristica pentru perioada de evaluare".

4.TEHNICI DE ELABORARE A
INSTRUMENTELOR DE EVALUARE LA RELIGIE
In elaborarea diferitelor instrumente de evaluare, profesorul de religie imbina si
aplica diferite metode, procedee si reguli, cu maiestria proprie. Dintre instrumentele de
evaluare amintim testele docimologice (numite teste de evaluare didactica) si portofoliul.

4.1. Testele docimologice folosite in cadrul orelor de religie

Testele se realizeaza sub forma unui set de intrebari (itemi). In functie de modul
in care profesorul asteapta sa primeasca raspunsul, testele docimologice se clasifica in
teste cu itemi inchisi si deschisi, iar in functie de momentul evaluarii, in teste de evaluare
initiale, de progres si finale. 13
In elaborarea testelor docimologice se parcurg mai multe etape:
1. selectarea continuturilor de verificat;
2. selectarea obiectivelor operationale, a carer realizare o va urmari evaluarea;
3. fragmentarea sarcinilor;
4. elaborarea itemilor;
12

Macavei Elena, Pedagogie, E.D.P., Bucureti, 1997, p.38

13

Nicola, Ioan, Tratat de Pedagogie colar, Ed. Aramis, Bucureti, 2000.

13

5. punerea itemilor intr-o succesiune logica;

6. prezentarea instructiunilor de lucru;
7. precizarea timpului de executie in functie de volumul si gradul de dificultate a
itemilor;
8. atribuirea punctajului pentru fiecare dintre itemi;
9. multiplicarea testului docimologic pentru fiecare elev sau pentru grupuri de elevi.
Cu toate avantajele prezentate de acest tip de evaluare (uniformitatea si
obiectivitatea verificarii, posibilitatea verificarii unui volum mare de cunostinte, lipsa
influentei simpatiei sau antipatiei datorita unicitatii criteriului de apreciere, economie de
timp, eliminarea stresului evaluarii orale, dezvoltarea capacitatii de autoevaluare la
elevi), testele docimologice nu sunt instrumente perfecte de evaluare, din cauza
dezavantajelor pe care le prezinta (nu pot fi apreciate formarea deprinderilor si
atitudinile de complexitate superioara, se neglijeaza calitatea in favoarea volumului mare
de cunostinte, aparitia fraudei prin faptul ca raspunsurile pot fi alese din intamplare, lipsa
de experienta a profesorilor in elaborarea testelor, lipsa intrebarilor ajutatoare,
incurajarea metodelor deficitare de invatare, consum mare de efort in elaborarea lor).
Testele docimologice nu au valoare absoluta. Punctajele obtinute trebuie corelate
cu rezultatele obtinute cu ajutorul altor instrumente de evaluare (de ex. portofoliul).
I. Teste docimoiogice elaborate in functie de modul in care profesorul asteapta sa
primeasca raspunsul:
a) teste cu itemi inchisi. Presupun raspunsuri: binare (corect-gresit, adevarat-fals, da-nu),
cu alegere multipla (un enunt cu mai multe raspunsuri corecte, la alegere; un enunt eu un
singur raspuns corect, la alegere) si eu raspunsuri corelate (de potrivire: solicita
completarea unor raspunsuri eliptice sau stabilirea unor corespondente intre elementele
date). 14
Exemple
1. itemi inchisi cu raspunsuri binare
Domnul Iisus Hristos s-a nascut in Ierusalim . . .(Nu.) . . ..
14

Sendroiu Rodica, Metode si procedee de predare a religiei in scoala, Bucuresti, 1997. p.29

14

Caderea Constantinopolului a avut loc in anul 1453 (Da) ....

2. itemi inchisi cu alegere multipla
A. un enunt cu mai multe raspunsuri corecte:
La patruzeci de zile dupa nasterea Sa, pe Domnul Iisus Hristos L-au intampinat in
templul din Ierusalim:
a) Dreptul Simeon
b) Arhiereul Zaharia
c) Prorocita Ana

B. un enunt cu un singur raspuns corect, la alegere:

La intoarcerea din Egipt, Dreptul Iosif, Fecioara Maria si pruncul Iisus s-au stabilit in
orasul:
a) Betleem
b) Nazaret
c) Ierusalim
3. itemi inchisi cu raspunsuri corelate
A. completarea unor raspunsuri eliptice:
Primii copii ai lui Adam si ai Evei se numeau .......Esau si Iacob.
Noe a iesit din corabie impreuna cu fiii lui, .. .. Cain si Abel.
Avraam a vrut sa-I jertfeasca pe ............................Iosif.
Fiii lui Isaac erau gemeni si se numeau ................Sem, Ham si Iafet.
Iacob il iubea mai mult pe .. ..................................Isaac.

B. stabilirea unor corespondente intre numele sfintilor cu moaste la noi in tara,

locul unde se afla acestea si ziua in care il sarbatorim pe sfantul respectiv

b) teste cu itemi deschisi. Presupun din parte a elevilor: construirea unor raspunsuri
15

logice, argumentate, care sa evidentieze capacitatea de exprimare corecta, gradul de

insusire a vocabularului specific; completarea propozitiilor lacunare; completarea
desenelor lacunare; elaborarea unor eseuri.
Exemple
1. Itemi deschisi care presupun construirea unor raspunsuri logice
a) Ce semnificatie are pilda fiului risipitor pentru viata noastra?
b) Care a fost politica religioasa a imparatului Constantin cel Mare?
c) Desprindeti invatatura despre Dumnezeu Tatal din Simbolul de credinta.
2. Itemi deschisi care presupun completarea propozitiilor lacunare
a) La romani, crestinismul a fost propovaduit de catre ....................(Sfantul

Apostol

Andrei)
b) Primul mucenic crestin, , a fost omorat prin ..............................., in prezenta lui care
s-a numit mai tarziu Sfantul Apostol...................... . (Sfantul Arhidiacon Stefan; lapidare;
Saul; Pavel)

II. Teste docimologice, in functie de momentul evaluarii

In functie de momentul evaluarii, distingem teste de evaluare didactica:
1. initiale. Se dau la inceputul anului scolar, la inceputul unui semestru sau cand
profesorul preia o clasa de elevi;
2. de progres Se dau in mod curent si periodic, pentru ca profesorul sa evidentieze
progresul facut de catre elevi;
3. finale. Se dau la sfarsitul unui capitol, semestru sau an scolar.
Structura unui astfel de test este: numarul itemului, continutul itemului, rezolvarea,
punctajul partial si total.15

15

Idem, p 33

16

4.2. Portofoliul folosit de profesorul

de religie
Reprezinta o colectie de lucrari si informatii cu privire la procesul scolar al unui
elev si este intocmit cu scopul de a se crea o imagine complexa asupra evolutiei acestuia
pe o anumita perioada de timp, orientata de obiective. Intocmirea portofoliului permite
profesorului realizarea unei evaluari adecvate, eu un pronuntat caracter descriptiv.
Utilitatea portofoliului rezida din faptul ca elevii devin parte a sistemului de
evaluare, pot sa-si urmareasca propriul progres, iar profesorul poate sa-si faca o imagine
completa asupra cunostintelor si asupra atitudinii aeestora fata de disciplina de
invatamant respectiva.16
Portofoliul poate sa cuprinda:
- rezultatele la probele scrise si orale;
- fise de evaluare orala;
- comentarii ale profesorilor la unele din activitatile extra-curriculare;
- biografii ale unor personalitati;
- copii ale unor documente din biblioteci sau din lucrari de specialitate;
- recenzii de articole si carti;
- interviuri luate de elevi unor personalitati;
- eseuri pe teme religioase;
- imagini insotite de comentarii, ale unor locuri vizitate;
- referate intra- si inter-disciplinare;

16

Cerghit, Radu I.T., Popescu E., Vlsceanu L., Didactica, E.D.P., Bucureti, 1992, p.61

17

5. NOTAREA-IN CADRUL ORELOR DE RELIGIE

Aprecierea presupune o relatie ce angajeaza atat personalitatea profesorului, cat si
pe cea a elevului, si are conotatii rationale, afective si morale. Aceasta presupune
asocierea rezultatului /raspunsului elevului cu o judecata de valoare ce va avea un
corespondent numeric (nota) sau literal (calificativul - FB, B, S, I).
Tinand cont de faptul ca notarea este importanta pentru evolutia scolara a elevilor,
ea poate fi un stimulent putemic pentru ei atunci cand este facuta in mod obiectiv si este
insotita de aprecieri pozitive, dar poate avea un efect descurajator daca nu corespunde
nivelului si calitatii cunostintelor acestora sau daca este insotita de aprecieri negative.
In ceea ce priveste notarea la religie, parerile sunt impartite, in functie de modul
in care este privita religia ca disciplina de invatamant: "la noi, intr-un rand s-a mers chiar
pana a se propune, din locuri de inalta raspundere in stat, ca la orele de religie sa nu se
mai dea note (calificative), educatia religioasa reducandu-se la un fel de efuziune
descarnata de vag sentimentalism. A propune acest lucru, inseamna a ignora si psihologia
starilor de fapt de la noi, precum si firea religiozitatii autentice, care se aliaza cu ideea
responsabilitatii funciare si deci cu ideea sanctiunilor. Iar principiul, aici, e ca religia
trebuie sa se bazeze pe un sentiment inalt, avizat si disciplinat" 17
Cand noteaza, profesorul de religie da un examen atat in fata constiintei sale, cat si
in fata sufletului elevilor. Orice eroare din partea lui, prin diminuarea sau marirea
exagerata a notei, il pune in fata poruncii a IX- a din Decalog, care spune Sa nu
marturisesti stramb, adica sa nu minti.18
Profesorul de religie va avea constiinta impacata daca la notarea elevilor va
elimina erorile ce pot aparea:
1. erori legate de profesor: fenomenul "halo" (influenta notelor de la alte discipline asupra
notarii); eroarea logicii (elev cuminte - nota mare, elev cu probleme disciplinare - nota
mica); fenomenul "oedipian" (anticiparea notelor de catre profesor, cunoscand elevii);
fenomenul "de ordine" (notarea se face diferit in functie de momentul zilei sau daca este
inceputul ori sfarsitul semestrului); fenomenul de contrast (notarea se face prin prisma
rezultatelor obtinute anterior de alti elevi); nivelul de exigenta specifica profesorului (in
17
18

Bancila Vasile, Initierea religioasa a copilului, Ed Anastasia, Bucuresti , 1996, p.77-78

Coman Vasile , Religie si Caracter, Ed.Episcopiei Ortodoxe , Oradea 1992, p .40-42

18

notare, profesorii pot fi: foarte exigenti, normal-exigenti si indulgenti; de aici, apar
diferente mari in notare); stabilirea nivelului mediu al clasei ca punct de referinta in
evaluare (elevii primesc note mult mai mari decat merita); atitudinea profesorului in
timpul examinarii (profesori indiferenti, autoritaristi, optimisti).
2. erori legate de elevi: felul in care poate demonstra calitatea pregatirii sale;
emotivitatea; fluenta verbala; rapiditatea scrierii.
Aprecierea si notarea este insotita, in fiecare caz in parte, de lamurirea aspectelor
pozitive si negative ale pregatirii elevilor. In cazul raspunsurilor orale, al evaluarii
eseurilor si referatelor, notarea se face imediat. Lucrarile scrise se corecteaza si se aduc
ulterior, pentru a fi valorificate cat mai aproape de momentul cand au fost date.

19

CONCLUZII
Evaluarea n nvmnt este o problem veche cu conotaii noi, un subiect
controversat, datorit, n special, ncrcturii sale morale (deoarece prin evaluare se
realizeaz clasificri i selecii, se dau verdicte, cu alte cuvinte, se hotrte soarta unor
oameni). Ca i altor concepte, evalurii i se atribuie mai multe accepiuni. Aa, de
exemplu, Steliana Toma (1991, p. 160) definete evaluarea ca fiind un proces de
msurare i apreciere a valorii rezultatelor sistemului de educaie i nvmnt sau a unei
pri a acestuia, a eficienei resurselor, condiiilor i strategiilor folosite prin compararea
rezultatelor cu obiectivele propuse, n vederea lurii unor decizii de mbuntire i
perfecionare. Un alt autor, Terry Tenfrink (1974), consider evaluarea n nvmnt ca
pe un proces de obinere a informaiilor asupra elevului, profesorului nsui sau asupra
programului educativ i de valorificare a acestor informaii n vederea elaborrii unor
aprecieri care, la rndul lor, vor fi utilizate pentru adoptarea unor decizii. Informaiile
constituie baza pentru emiterea aprecierilor, acestea fiind estimri ale situaiei actuale sau
prognoze ale rezultatelor viitoare; deciziile sunt opiuni pentru anumite modaliti de
aciune. Ioan Jinga (1993) definete evaluarea ca pe un proces complex de comparare a
rezultatelor activitii instructiv-educative cu obiectivele planificate (evaluarea calitii),
cu resursele utilizate (evaluarea eficienei) sau cu rezultatele anterioare (evaluarea
progresului). irul exemplelor ar putea continua. Ne rezumm ns la aceste trei definiii
pentru a observa c:
Evaluarea este un proces (nu un produs), deci o activitate etapizat, desfurat n
timp.
Ea nu se rezum la notarea elevilor (care este expresia numeric a aprecierii
performanelor colare ale acestora), ci vizeaz domenii i probleme mult mai complexe
(inclusiv curricula sau sistemul de nvmnt, n ansamblu).
Evaluarea implic un ir de msuri, comparaii, aprecieri (deci judeci de
valoare), pe baza crora se pot adopta anumite decizii, menite s optimizeze activitatea
din domeniile supuse evalurii.
Raportat la obiectul su, evaluarea se realizeaz att la nivelul sistemului, ct i
la cel al procesului de nvmnt. Evaluarea de sistem reprezint, aa cum arat nsi
20

denumirea ei, aprecierea ct mai riguroas a msurii n care sistemul de nvmnt

funcioneaz normal, potrivit reglementrilor din Legea nvmntului i inteniilor
conductorilor de la nivel strategic, adic a celor care concep i proiecteaz politica n
domeniul educaiei i nvmntului. Odat elaborat, aceast politic stabilete ce se va
ntreprinde concret, ntr-o anumit etap de dezvoltare a societii, n planul instruirii i al
educaiei populaiei, pentru atingerea idealului educativ, derivat din idealul social.

21

ANEXA Test
NUMELE
PRENUMELE
CLASA A II A

Prof.
Calificativ:

TEST DE EVALUARE
SUBIECTUL NR. 1 3 p
Scrie n casetele alaturate enunurilor de mai jos A, dac acestea sunt adevrate i F,
dac sunt false:
a)
b)
c)
d)
e)

Avraam este un model de credin in Dumnezeu.

Pentru a-i ncerca credina, Dumnezeu i-a cerut lui Isaac s-i jertfeasc unicul fiu.
Isaac a fost un copil asculttor.
Invidia a cuprins sufletul lui Iosif.
Din neamul lui Iacov avea s se formeze mai trziu poporul lui Dumnezeu.

SUBIECTUL NR. 2 2p
Unete ceea ce se potrivete, dup modelul dat:
Avraam i Sarra
Iosif
Iacov i Esau
Isaac

A fost vndut de fraii si

i doreau un copil
A purtat n spate lemnele pentru jertf
Fiii gemeni ai lui Isaac

SUBIECTUL NR. 3 3p
Enumer cte trei nsuiri ale persoanelor de mai jos:
Avraam:

1.

2.

3.

Isaac:

1.

2.

3.

Iosif:

1.

2.

3.

SUBIECTUL NR. 4 1p
Aranjeaz n ordinea n care au trit urmtoarele persoane:
( ) Iosif

( ) Avraam i Sarra

( ) Esau i Iacov

( ) Isaac

BAREM DE NOTARE
Subiectul 1 3 p / Subiectul 2 2 p / Subiectul 3 3 p / Subiectul 4 1 p
1 punct din oficiu/ 9-10 FB; 8-7 B; 6-5 S; 4-1 - I

22

BIBLIOGRAFIE

1. Bancila Vasile, Initierea religioasa a copilului, Ed Anastasia, Bucuresti , 1996

2. Cerghit, Radu I.T., Popescu E., Vlsceanu L., Didactica, E.D.P., Bucureti, 1992.
3. Coman Vasile , Religie si Caracter, Ed.Episcopiei Ortodoxe , Oradea 1992
4. Jinga I., Gavota M., Petrescu A.,Stefanescu V., Evaluarea performantelor scolare
, Ed. Afeliu, Bucuresti 1996
5. Jude Ioan, Psihologie colar i optim educaional, E.D.P., Bucureti, 2002.
6. Landscheree G., Evaluarea continua a elevilor si examinarea, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti. 1990
7. Macavei Elena, Pedagogie, E.D.P., Bucureti, 1997.
8. Neacu, Ioan, Motivaie i nvare, E.D.P., Bucureti, 1978
9. Nicola, Ioan, Tratat de Pedagogie colar, Ed. Aramis, Bucureti, 2000.
10. Niculescu Rodica Mariana, Pedagogie general, Ed. Scorpion, Bucureti, 1996.
11. Popescu, V. Vasile Strategii la nivelul unitii de nvmnt pentru promovarea
succesului colar n Revista de Pedagogie nr. 3 - 4, 1992
12. Raduca Vasile, Rolul formativ al religiei, in Studii Teologice, nr.1-3, 1994
13. Sebu Sebastian, Subiectul de educat, in Indrumari metodologice si didactice
pentru predarea religiei in scoala, Ed. I.B.M.B.O.R, Bucresti 1990
14. Sendroiu Rodica, Metode si procedee de predare a religiei in scoala, Bucuresti,
1997
15. Theodosiu, D., Mai aproape de elevi, E.D.P., Bucureti, 1972.
16. Wach Joachim, Sociologia religiei, Trad. Florin Iorga, Ed Polirom, Iasi, 1997

23