Solul reprezint principalul mijloc de producie n agricultur, care este nereproductiv i

inextensibil, de aceea el trebuie gospodrit cu mare grij, asigurarea maximei sale rodnicii
constituind preocuparea de baz a fiecrei ri, a tuturor specialitilor din domeniu
Ridicarea strii de fertilitate a solurilor a fost impus de cerinele de sporire a produciei
agricole. Modernizarea agriculturii a dus ns la o multitudine de efecte negative grave asupra
mediului nconjurtor.
Sistemul convenional de lucrare a solului (artura cu plugul cu corman), alturi de un
grad ridicat de chimizare, au condus la creterea spectaculoas a produciei, ns n timp s-au
evideniat i unele dezavantaje. Numrul mare de lucrri i trecerile repetate pe teren cu
tractoarele i mainile agricole influeneaz negativ nsuirile solurilor precum: degradarea
structurii solului, compactarea de suprafa i adncime, scderea coninutului de humus,
reducerea activitii biologice, ceea ce duce n final la scderea fertilitii naturale a solului.
Conservarea i meninerea fertilitii naturale a solurilor a fost i este susinut i
promovat de ctre cercettori i specialiti, avnd n vedere actualele cerine privind dezvoltarea
unei agriculturi durabile.

2.1.1. Influenta lucrarilor solului asupra proprietatilor fizice

Lucrarile solului duc la cresterea porozitatii pe adancimea lucrata si prin
urmare la o reducere a valorii densitatii aparente.
Influenta cea mai mare o are aratura clasica (folosirea plugului cu cormana),
care duce la cresterea volumului solului cu 25-50%, in functie de adancumea de
lucru si textura.
Introducerea noilor masini de lucrat solul in tehnologia culturilor agricole
trebuie sa fie insotita de cercetari care sa permita o buna cunoastere a influentei
acestora asupra starii culturale a solului.

Cercetarile efectuate in Romania (PINTILIE si colab., 1985), privind

utilizarea frezelor si a discurilor pentru pregatirea solului au aratat ca acestea nu au
influenta negativa asupra structurii.
Prin folosirea metodei de semanat in miriste (direct drill), procentul de
agregate stabile ramane apropiat de cel din sistemele de arat si discuit (GUS si
colab., 1986).
CARTER, 1992 arata ca "sistemul semanat direct" si "sistemul minim" la
care lucrarea principala s-a facut cu cizelul, pe un sol luto-nisipos timp de 3 ani
aduce un spor de 43-84% agregate hidrostabile, in comparatie cu sistemul clasic de
lucrari.
Asigurarea unei porozitati a solului corespunzatoare plantelor de cultura
determina cresteri de productie. In Germania cresterea porozitatii totale cu 5.2% a
determinat un spor de recolta de 26.3% la grau (media a 8 localitati- RUBENZAN,
1969).
Cresterea porozitatii e foarte importanta, in solul afanat, radacinile se
dezvolta mai puternic, plantele cresc mai viguros, asigurand recolte mai bune.
2.1.2. Influenta lucrarilor solului asupra densitatii aparente
Valoarea densitatii aparente (D.a. g/cm3) este rezultatul starii de structurare
a solului, a texturii, a continutului in humus.
Exista o relatie directa intre lucrarea solului si insusirile fizice ale acestuia.
S-au remarcat trei tendinte privind efectul produs de lucrarile solului asupra
insusirilor acestuia (WOORHEES, 1979 si CANARACHE, 1986):

a)

efecte imediate cu rol pozitiv (afanare, maruntire,

omogenizare pe adancimea arata, spargerea crustei si afanarea solului intre

randurile de plantat, prin lucrarea de prasit);

b)

efecte cu rol regresiv, ca efect secundar negativ, cauzate

de efectuarea lucrarilor in conditii nefavorabile;

c)

efecte de durata remanenta, care se acumuleaza in timp

(modificarea continutului de humus prin intensificarea proceselor de humificare si

mineralizare, modificarea insusirilor fizice si chimice ale solului).

Modul in care influenteaza sistemul de lucrare a solului asupra greutatii

volumetrice a preocupat continuu pe cercetatori- PICU si colab., 1979; PINTILIE
si colab., 1985; GUS si colab., 1995- aratau ca pe intervalul 10-20 cm densitatea
aparenta a fost initial la arat de 1.52g/cm3, iar dupa 5 ani de 1.12g/cm3, la lucrarea
cu discul s-a plecat de la 1.53g/cm3, ajungandu-se la 1.26g/cm3, iar la semanat in
miriste de la 1.52g/cm3 la 1.26g/cm3; SIN si colab., 1995.
DESTAIN MARIE-FRANCE (1994), arata ca densitatea aparenta variaza in
functie de modul de lucrare a solului si de tipul de sol, gasind valori de 1.321.50g/cm3 pentru o-10 cm si 1.45-1.55g/cm3 pentru 10-20 cm, valorile minime
fiind pentru sistemul arat, iar cele maxime pentru minimum tillage.

Plantele de cultura reactioneaza diferit la o anumita valoare a densitatii

aparente. Pentru majoritatea culturilor densitatea este de 1.0-1.4g/cm3,
(BUDOI,1996).
Irigarea influenteaza de asemenea densitatea aparenta.
Cercetarile lui IVANOV, citat de NEPRIM- 1969, arata ca imediat dupa
irigare densitatea aparenta a solului a fost de 1.05-1.09g/cm3- la o umiditate de
95% din capacitatea pentru apa in camp, iar la o umiditate de 70% densitatea
aparenta inregistrata a fost de 1.2g/cm3, mentinandu-se constanta.
2.1.3. influenta lucrarii solului asupra regimului hidric
Lucrarile solului influentand densitatea aparenta, modifica porozitatea totala
si raportul dintre porozitatea pentru apa si cea de aeratie.
Sistemul minim de lucrare a solului favorizeaza acumularea apei in sol mai
ales cand resturile vegetale raman la suprafata; sunt influentate si alte proprietati:
densitatea aparenta are valori mari, porozitatea totala e mai mica, porii au o
continuitate pe verticala asigurandu-se aerisirea si drenajul.
Epoca de efectuare a lucrarilor solului are o deosebita imporanta asupra
acumularii apei.
Cercetarile efectuate la ICCPT- Fundulea ( PINTILIE. C- 1973) arata un
plus de 150m3 apa/ha in sistemul lucrat fata de cel nelucrat la 0-20cm.
GUS si colab., 1995, in cercetarile efectuate arata ca sistemul de lucrare a
solului are o influenta asupra umiditatii atit imediata cat si de durata. La 10 zile
dupa semanat, umiditatea a fost de 27,4% la sistemul arat si de 26,5% la sistemul
disc; 25.2% la semanatul in miriste, pentru adancimea de 10-20cm, umiditatea a

fost de la 24.4% in solul arat, de 25.3% la discuit si de 25.9% la varianta semanat

in miriste, in faza de aparitie a paniculului. La recoltare s-au gasit urmatoarele
valori: 17.1% la arat; 19.9% la disc; 16.4% la semanat direct. Valorile inregistrate
arata ca apa este retinuta in sol in mod diferit in functie de gradul de afanare al
acestuia( porozitatea capilara) si totodata e valorificata intr-un ritm variabil, corelat
cu dezvoltarea sistemului radicular al plantei de cultura.
Pe solurile cernoziomice si argilo-iluviale, cele mai bune conditii din punct
de vedere al apei se realizeaza cand porozitatea totala este de aproape 60% cu un
raport capilar/necapilar de 1.5-2 (NERPIN, 1969).
La o densitate aparenta mica (sub 1g/cm3), se gaseste si o porozitate
necapilara mare de 40-50% favorizand pierderile de apa prin evaporatie
(NEPRIN,1969).
2.1.4. Influenta lucrarilor solului asupra insusirilor biologice si chimice
Lucrarile solului influenteaza cu precadere proprietatile fizice ale acestuia
( densitatea aparenta- D.a. g/cm3; porozitatea totala- Pt%; regimul de apa, aer,
caldura) si prin aceasta activitatea microorganismelor precum si a altora necesare
vietii lor ( pH 7-8; continut ridicat de materie organica; umiditate optima), face ca
densitatea microorganismelor din sol sa creasca, in special a microflorei ce se pune
in evidenta prin nivelul respiratiei si prin determinarea activitatii dehidrogenazice
(DOMSCH, 1963; STEFANIC si colab., 1972-1975; PIUC si colab., 1979).
Modificarea facuta la nivelul al solului, pe o durata mare de timp sunt
insotite de modificari corespunzatoare in acumularea si activitatea enzimelor
( IONESCU, 1939; PAVLOVSCHI si colab., GROZA, 1946-1948-1949;
BARANOVSKAIA, 1954; VERSTRATE si VOETS, 1977).

Activitatea dehidrogenazica reactioneaza cel mai bine la schimbarea

gradului de afanare a solului, mai ales daca solul a fost tasat si a acumulat materie
organica (KISS si colab., 1991).
Concluzia exprimata de PAVLOSCHI si GROZA, 1947, citati de KISS in
1991, este ca "aplicarea araturii cu scopul de a intensifica procesele energetice va
da un rezultat pozitiv numai atunci cand este asigurata rezerva de material
energetic necesar indeplinirii functiilor fiziologice ale solului. In caz contrar, se
ajunge sigur la starea de oboseala a solului, cand procesele de sinteza a formelor
organice cedeaza locul proceselor de descompunere, de ardere a acestor compusi
organici superiori, pregatiti pentru asimilarea de catre plante".
Urmarirea prin teste biologice, agrofizice, agrochimice a evolutiei fertilitatii
solului, a constituit o preocupare pentru toti specialistii din tara si strainatate.
Cercetarile efectuate in diferite zone pedoclimatice au aratat ca prin
aplicarea mai intensa a lucrarilor de afanare se mareste capacitatea de oxidare si
aceasta favorizeaza dezvoltarea proceselor prin care se epuizeaza materialul
energetic necesar solului si plantelor.
Influenta afanarii asupra activitatii dehidrogenazei, in solulcernoziom
cambic irigat de la Fundulea, a fost cercetata de STEFANIUC si PICU in 1985, si
au constatat ca acesta are efect stimulator.
Prin excesul lucrarilor de baza, valoarea activitatii catalazice a scazut
datorita cresterii capacitatii de oxidare care a facilitat dezvoltarea proceselor
oxidative prin care se epuizeaza materialul energetic necesar microflorei si
plantelor ( PAVLOVSCHI, 1948).

Afanarea solului si o umiditate de 40-60% din capacitatea capilara a solului

creaza conditii optime de inmultire a microflorei din sol.
Invertaza e implicata in procesul de furnizare a energiei usor accesibila
microflorei. Invertaza ajunsa in sol prin resturile vegetale a fost folosita pentru
testarea influentei exercitate de lucrarile de afanare a solului.
SOREANU, 1967, a considerat ca aratura adanca determina o crestere a
activitatii invertazei in conditiile unui luvisol albic pseudogleizat de la
S.C.A.Livada.
Influenta intensitatii cu care se afaneaza solul asupra gradului de acumulare
a invertazei in sol, a fost pusa in evidenta de STEFANIC si PICU in 1983 prin
alternarea araturii cu lucrarea solului cu cizelul sau cu grapa cu discuri.
Cercetarile efectuate in Romania au aratat ca in conditiile de neirigare,
afanarea de baza la diferite adancimi nu a produs modificari in acumularea ureazei
in sol.
2.2. Influenta lucrarilor solului asupra gradului de imburuienare al
culturilor
Lucrarile solului au un rol deosebit in controlul buruienilor si fac parte din
conceptul Combaterii Integrate, iar in ultima perioada din cadrul conceptului
"Managementul Integrat alburuienilor-M.I.B."
Unii cercetatori au considerat ca rolul principal al lucrarii solului il
reprezinta combaterea buruienilor. PINTILIE, 1979, arata ca la grau desi s-au
aplicat ierbicide gradul de iburuienare a fost diferit in functie de metoda de lucrare
a solului si epoca de executare a acestora.

Experientele efectuate in conditii de irigare de catre PICU, 1979, arata ca

aratura a avut un rol deosebit in combaterea unor buruieni rezistente.
Inlocuirea treptata a araturii pentru cultura de porumb, prin lucrarea solului
cu grapa cu discuri, duce la cresterea gradului de imburuienaresi in special cu speci
perene (SIN si colab., 1995).
Influena asupra structurii solului
Structura reprezint una dintre caracteristicile de baz ce are influene att
directe ct i indirecte asupra proprietilor fizice, hidrofizice, chimice i biologice
ale solului. Structura depinde n mare parte de regimul apei i al aerului, regimul
termic i cel nutritiv.
Muli cercettori evideniaz rolul primordial al structurii asupra fertilitii
solurilor i implicit asupra dezvoltrii plantelor. n concepiile moderne structura
solului reprezint nu numai totalitatea micro i macroagregatelor argilohumice
stabile, ci i una din caracteristicile eseniale, cu influene directe i indirecte
asupra tuturor proceselor fizice, mecanice i biologice ce au loc n soluri.
Cunoaterea structurii solului, ca element esenial al fertilitii,prezint importan
deoarece ea influeneaz nu numai condiiile fizice, aeraia i regimul de hran, ci
i accesibilitatea substanelor hrnitoare pentru plante, descompunerea materiei
organice din sol i toat activitatea microbiologic (Onisie T., Jitreanu G., 2000).
mbuntirea stabilitii structurii solului a prezentat interes ani la rnd
pentru c solul trebuie sa i mbunteasc calitile sale fizice, chimice i
biologice cnd este supus diferiilor factori externi (Connolly R.D., 1998).
Structura solurilor agricole este dificil de caracterizat deoarece este variabil n
spaiu i timp. Caracterizarea structurii se bazeaz pe msurtori ale proprietilor
solului cum ar fi densitatea aparent, porozitatea,rezistena la penetrare, gradul de

infiltrare a apei ori pe descripii vizuale ale profilului de sol (Roger Estrade i
colab., 2004). Problema principal a acestor metode este c sunt distructive i nu
pot fi uor folosite pentru o obine o monitorizare spaial i temporal a
heterogenitii structurii solului. Metode geofizice nondistructive, cum ar fi
rezistivitatea electric au fost demonstrate ca fiind de folos n analiza structurii
(Samouelian A. i colab.,2005). O metod nedistructiv de caracterizare a structurii
solului este msurarea rezistenei electrice a solului. Rezistena electric a unui
strat de sol este reprezentat de capacitatea sa de a limita transferul de curent
electric. Se calculeaz din diferena curentului continuu i de joas frecven
existent ntre electrozii introdui n sol. Curentul electric (I) este aplicat unui strat
de sol de ctre doi electrozi, convenional numii A i B,iar diferena potenial
(D ) este msurat de ali 2 electrozi M i N. Rezistena electric msurat este
numit rezistivitate aparent ( a) i se calculeaz cu formula:unde MA (respectiv
MB, NB, NA) reprezint distana dintre electrozii M i N (respectiv M i B, N i B,
N i A), (Richard G. i colab., 2006).
ntr-o experien executat n landul Hessen Germania, n cinci locaii din
jurul oraului Giessen, pe diferite tipuri de sol, comparnd variante lucrate dup
sistemul convenional i no-tillage, Tebrgge F. i During R.A. (1999) au realizat o
sintez a rezultatelor obinute pe parcursul a 18 ani, concluzionnd c solurile
lucrate n sistem notillage sunt caracterizate printr-o mai mare rezisten la stresul
cauzat de traficul mainilor agricole, o mai mare stabilitate a agregatelor de
structur, rezultatul impactului picturilor de ap cu solul n timpul ploilor nu mai
este att de nefavorabil, datorit stratului de mulci de la suprafaa, ceea ce duce la o
mai bun protecie mpotriva eroziunii. Rusu T. (2002) arat c folosirea sistemului
cu lucrri minime ntr-un asolament de trei ani, porumb-soiagru, favorizeaz
creterea procentului de agregate hidrostabile cu 5,6-7,5% pe 0-20 cm i cu 5-11%

pe intervalul 20-30 cm. Hajabbasi M.A. i colab. (2000) prezint rezultatele

obinute dup 4 ani de experimentare, incluznd 7 variante de lucrare a solului:
sistemele de conservare a solului, incluznd aici managementul reziduurilor i
semnatul direct, pot ajuta la conservarea i mbuntirea structurii solului.
Semnatul direct mbuntete structura solului dar nu asigur un rezultat pozitiv
asupra produciei. Jitreanu G. i colaboratorii au ntreprins cercetri n perioada
1985-2005, pe un cernoziom cambic de la Staiunea de Cercetare i Dezvoltare
Agricol Podu Iloaiei Iai, urmrind influena diferitelor sisteme de lucrare a
solului i de fertilizare asupra produciei i proprietilor fizice ale solului la soia,
gru i porumb.
n ceea ce privete stabilitatea hidric a structurii solului, comparnd
varianta lucrat cu cizelul cu varianta arat la 20 cm, acesta a fost n scdere doar
la suprafaa solului (46.1-46.7%) iar la adncimea 10-30 cm a crescut cu 2.3% la
gru i 3.7% la porumb (Jitreanu, G., Ailinci, C., Bucur D.,2006).
Studii efectuate n estul Canadei timp de 6 ani de ctre Carter M.R. (2001),
urmrind un sistem redus de lucrare a solului, prin efectuarea lucrrii de baz cu
cizelul,arat c folosirea acestei metode duce la creterea coninutului de carbon
organic pe adncimea 0-8 cm i mbuntete semnificativ stabilitatea structural a
solului.

Influena asupra densitii aparente i porozitii solului

Densitatea aparent (Da) este o nsuire relativ independent, a crei
cunoatere ofer elemente de caracterizare fizic a solului de sine stttoare, care
nu pot fi dect n unele cazuri deduse din celelalte nsuiri. Cu alte cuvinte, de cele
mai multe ori, un sol aparinnd unui tip genetic, cu o anumit textur, cu nsuiri

chimice specifice, poate avea valori foarte diferite ale densitii aparente
(Canarache A., 1990). Cunoatere acestui indicator are o importan deosebit n
calcularea rezervelor de ap, elemente nutritive, sruri, a necesarului de
ngrminte i amendamente. Cercetrile efectuate n ar noastr, pe diferite
soluri, arat c indiferent de specia cultivat, n comparaie cu solul lucrat cu
plugul cu corman, Da are valori mai mari, n cazul utilizrii altor unelte, care
mobilizeaz solul mai puin (cizel, paraplow, disc, combinator). Aceast cretere
este, n general, n limite normale dac lucrrile solului se execut la umiditate
adecvat (Gu P.,2003).
Fcnd referire la reeaua de pori a solului, aceasta poate fi caracterizat
indirect prin analiza curbei pF, densitatea aparent, msurarea porozitii i a
stabilitii hidrice a agregatelor de structur., sau direct prin tomografia asistat de
computer cu ajutorul razelor X sau gama (Joshko,Aylmore, citai de Young I.M.,
2000). Badalikova B. i Hruby J. (2006), urmrind influena diferitelor sisteme de
lucrare pe dou tipuri de sol (Varianta V1 amplasat pe un sol aluvial, scheletic,
argilo-nisipos, iar variantele V2, V3 i V4 pe cernoziom, cu textur grea spre
mijlocie) dup 3 ani de experimentri, relev eficiena lucrrilor minime asupra
principalelor proprieti fizice ale solului. n anul 2005 cea mai mic valoare a Da
s-a nregistrat n varianta V1, pe stratul 0-10 cm. n ceea ce privete porozitatea
total, s-a observat o reducere a acestui indicator odat cu creterea adncimii.
Cum era de ateptat, scderea porozitii a dus la creterea densitii aparente a
solului. Husnjak S. (2002) urmrind pe durata a 4 ani de experimentare influena a
cinci metode de lucrare (metode reduse de lucru, metode de conservare si no-till),
pe un sol argilo-lutos, din Cehia, ntr-o rotaie gru soia, concluzioneaz c la
gru diferenele ntre lucrrile solului n ceea ce privete densitatea aparent,
porozitatea total, capacitatea de reinere a apei i capacitatea pentru aer nu au fost

semnificative. Muli fermieri au o reinere n a trece de la sistemul neconvenional

de lucrare a
solului, cu grapa cu discuri sau cizelul, la sistemul no-tillage, datorit
compactrii, ce poate
aprea mai ales n primii ani dup tranziie. n acest sens sunt multe cercetri
ale cror
rezultate susin cele afirmate anterior. Astfel, Bruce R.R. i colab. (1990),
observ c dup
8 ani de experimentare, pe un sol nisipos, varianta lucrat n sistemul notillage a avut un
grad mai mare de compactare dect cea lucrat doar cu grapa cu discuri. La
aceleai
concluzii a ajuns i Horne D.J. (1992), dup 10 ani de experimentare. Acest
lucru nu ar
trebui s neliniteasc fermierii, deoarece un sol bine structurat, chiar dac
este uor
tasat, dar avnd un raport echilibrat ntre categoriile de pori i un bun grad
de infiltrare a
apei, poate s dea producii identice cu un sol netasat. Chiar dac s-au
nregistrat valori
mai mari ale densitii aparente la variantele lucrate n sistem no-tillage,
acestea nu sunt

ngrijortoare, deoarece prezena macroporilor i a bioporilor reduce efectul

negativ al