Universitatea de Vest, Timisoara

Facultatea de Arte si Design

Arhitectura Organica si
Frank Lloyd Wright

Gugila Madalina Daniela

Design Ambiental, An II

Arhitectura organica
La sfarsitul secolului al XX-lea, arhitectura a fost influentata atat de noile
materiale si tehnologii aparute cat si de un simt al libertatii datorat depasirii
filosofiilor si miscarilor dominante.Noi responsabilitati se ivesc, ce priveau
ecologia, uzul si abuzul de combustibili si implicarea in proiectare a celor ce
folosesc cladirile.Computerul se dovedeste a fi un adevarat aliat, permitand
arhitectilor sa faca salturi semnificative in imaginarea vizuala.Insa, pe masura
aparitiei acestor noi libertati, din ce in ce mai multi arhitecti au fost marginalizati
in procesul construirii care a devenit puternic industralizata.Mai mult ca oricand, la
sfarsitul secolului al XX-lea, arhitectii trebuiau sa isi extinda imaginatia si sa
tinteasca cat mai sus.
Spiritul miscarii ecologiste in arhitectura poate fi cel mai bine sumarizat de
cariera remarcabila a lui Imre Makovecz.Fiul unui templar, Makovecz a fost nascut
in Budapesta in 1935.In timpul rascoalei maghiare din 1956 impotriva trupelor
Uniunii Sovietice, a fost arestat si initial condamnat la moarte.In cadrul Scolii de
Arhitectura, Imre a dat dovada de rebeliune atat din punct de vedere politic cat si
academic.
El viza impactul stilului sovietic prefabricat in design, care distrugea majoritatea
oraselor maghiare.Fiind un om religios, Makovecz propunea in schimb o arhitecura
care sa conecteze cerul cu pamantul.

Dezvoltarea unui stil

Initial, infaptuirea acestui concept era imposibila pentru Makovecz deoarece
ii fusese interzis sa predea si sa lucreze in studiouri ce apartineau statului. Insa, isi
gaseste o slujba pentru comisia silviculturii unde isi creeaza o echipa de tamplari si
tineri arhitecti pe care ii initiaza in timpul calatoriilor prin Ungaria rurala.In
padurile de deasupra Dunarii el construieste adaposturi de lemn, cabane de munte,
si alte constructii de mici dimensiuni intr-un stil organic care era definit de o
complexa interpretare si reprelucrare a ideilor lui Frank Wright Lloyd, Antoni
Gaudi, Rudolph Steiner, Odon Lechner, precum si a motivelor ungaro-celtice
traditionale, de la coronae antice la semne totemice funerale.

Pe parcursul anilor 70 si 80, Makovecz a lucrat cu echipa sa in

comunitatile din zonele silvice rurale unde a construit noi primarii in forma de
pasari de prada uriase si alte creaturi.Constructiile s-au dovedit a fi ieftin de
constuit,usor de intretinut si au ridicat moralul localnicilor care se temeau de
industrializarea Ungariei rurale.In final, acest lucru nu s-a intamplat niciodata din
cauza caderii Comunismului.
Makovicz isi considera constructiile cladiri fiinte, niciuna nefiind complet
simetrica. Prima sa lucrare critic aclamata (de catre Architectural Review in 1981)
a fost capela mortuara de la Farkasret(1977)-o suburbie a Budapestei, care era un
model in lemn a cutiei toracice umane. Intre anii 1986 si 1989, Makovicz a
proiectat si construit biserica romano-catolica din Paks. In acelasi timp lucreaza si
la biserica lutherana din Siofok(1986-89) ce are forma unor aripi deschise.
Dupa caderea comunismului, Makovecz devine erou local si este ales sa
proiecteze pentru Seville Expo pavilionul maghiar-o structura asemanatoare unei
biserici acoperite de clopotnite.

Viziune personala
Carlo Scarpa (1906-78), un ahitect din Venetia, initiaza o arhitectura nascuta
din traditiile bogate are orasului sau natal, apropiata spiritual dar niciodata supusa
cladirilor si peisajelor vechi, care se alatura si intensifica in stilul organic. Cea mai
misterioasa lucrare a sa este Mormantul Brion(1970) din cadrul cimitirului San
Vito di Altivole, in Asolo, o formala insa foarte personala lucrare ce se
incorporeaza in peisajul inconjurator. In Viena, artistul Friedensreich
Hundertwasser(1928-2000) creaza un bloc de apartamente ce par pavate, de culori
diferite, ca si desenate sub forma unor ilustratii din cartile pentru copii.
In zonele occidentale, dorinta de a modela o arhitectura apropiata de natura a
fost realizata prin folosirea unor noi tehnologii si material de catre un numar mic
de arhitecti ce considerau ca aceasta noua tehnologie poate fi practia si ecologica in
acelasi timp. Una dintre cele mai convingatoare activitati in acest domeniu este cea
a grupului architectural Future Systems (Jan Kaplicky 1937, Amanda Levette
1955), care era fascinat de potentialul usurintei materialelor modern si a
tehnologiilor. Urmarind partial urmele lui Bukminster Fuller, Future Systems cauta
si reusesc sa creeze forme superbe care aveau o greutate redusa, erau elegante si

care atingeau pamantul intr-un mod cat mai delicat. Kaplicky isi ilustreaza
conceptele in cartile publicate ce contin imagini precum insecte ce stau pe
suprafata apei, module NASA aflate pe suprafata lunii, meduze, adaposturi de
bambus, organisme si forme de structura ce sunt caracterizate de usurinta in
greutate. Scopul era de a reduce materialele si energia la minimum. In mod
ingenios, Future Systems s-a integrat perfect in peisajul natural , formele erau
asemanatoare cu cele ale lui Malkovecz,desenate direct din natura, dar intr-un mod
modern si tehnologic. Arcul,un centru elegant de vizitare si muzeu planificat
pentru The Earth Centre-un parc ecologic educational in Doncaster,Anglia-a fost
modelat sub aspectul unui future translucid urias. Un alt proiect semnificativ a fost
casa de vacanta sapata in dealurile din Pembrokeshire-Tara Galilor in zona rurala.
Malator(1998), cunoscut si Casa Teletubby este o impletire incantatoare de
peisaje si arhitectura, construita cu materiale usoare in greutate.

Frank Lloyd Wright

Familia sa compusa din sotie si copii a fost asasinata,casa sa a ars de doua
ori, insa hotelul construit in Tokyo a supravietuit celor doua cutremure
devastatoare din 1926.A fugit cu amanta sa in Franta iar cariera sa s-a extins pe
durata a 70 de ani.Autobiografia sa a fost un bestseller iar viata lui Wright a fost
transformata in fictiune si film de catre regizorul cinematografic Ayn Rand in The
Fountainhead.A proiectat unele dintre cele mai radicale, idiosincretice si
memorabile cladiri din toate timpurile.El a fost Frank Lloyd Wright(1867-1959),
monstru si geniu, cel mai bine stiut dupa casele din Oak Park,Chicago,proiectate la
inceputul carierei sale, ingenioasa si mult publicata Fallingwater(1936-39),Bear
Run,Pennsylvania si inca controversatul muzeu Solomon R. Guggenheim(194359), New York.
Wright a fost antrenat pentru scurt timp ca inginer si a lucrat cu Louis
Sullivan iar apoi a pornit pe cont propriu in Chicago in anii 90. Isi contruieste o
casa in Oak Park in 1889 care devine prototipul a multor case pentru cei instariti
din Chicago. Wright pretindea ca a inventat interiorul cu plan deschis, astfel acesta
a constituit punctul sau de plecare pentru case, biserici, cladiri de birouri si muzee

proiectate de-a lungul carierei sale. Asemenea structuri pun capat conceptului de
casa ca insiruire de incaperi separate si transforma spatiul interior intr-un mod
continuu si fluent.
Desi modern in sensul folosintei si a ultimelor progrese tehnologice in
sistemele de incalzire, iluminare si gadgeturi casnice, casele lui Wright au fost
construite cu ajutorul materialelor locale naturale. Desi nu se temea de tehnologie,
dorea sa apropie constructia de mediul natural si era un stralucit manipulator al
luminii diurne precum si a spatiului interior.

Arhitectura si natura
Cea mai faimoasa casa a sa, Fallingwater, uneste armonios arhitectura cu
natura intr-un mod poetic si convingator.Aceasta casa cuprinde cateva platouri de
beton ce ies in exteriorul corpului principal situat deasupra unei cascade. Felul in
care incaperile sunt aranjate in jurul si prin aceste platouri este complet magic si
foarte clar realizat.Interiorul si exteriorul se imbina la fel ca in cele mai reusite case
traditionale japoneze. Fallingwater a fost o casa cu cheltuilei de constructie mari,
insa in acelasi deceniu Wright experimenteaza si construieste un numar de case
numite case Usonian, construite din panouri prefabricate de lemn proiectate sa se
inalte pe o simpla baza de beton.
Concomitent cu Fallingwater, Wright lucra si la unul din cele mai
neobisnuite si speciale sedii corporate vazute vreodata-cladirea administrative
Johnson Wax, Racine,Wisconsin(1936-39;turnul a fost anexat mai tarziu). Nucleul
acestei cladiri este un plan deschis in care functionarii si dactilografii lucrau la
birouri create de Wright; acoperisul este sustinut de coloane de beton inguste dar
foarte rezistente care se inalta sub forma unei ciuperci. Singurul dezavantaj al
cladirii Johnson Wax era ca angajatii nu aveau vedere in exterior.

Mostenirea lui Wright

In acelasi timp, Wright isi construieste o casa de vara in desertul din
Phoenix,Arizona. Casa era caracterizata de orizontalitate, proiectata sub forma unei
structuri cristaline care sa iasa la suprafata natural deasupra peisajului uscat si arid

al desertului.Casa i-a servit lui Wright si ca atelier unde a predat numeroaselor

generatii de tineri arhitecti care doreau sa-i urmeze pasii.
Munca sa tarzie include turnul H.C.Pirie din Bartlesville, Oklahoma-o
stranie si inalta cladire de birou din beton cu o structura consolara bazata pe
structura unui copac si Muzeul Guggenheim din New York,proiect initiat in 1943 si
terminat dupa multe dispute cu autoritatile locale, la 6 luni dupa moartea lui Wright
in 1959. In acest caz, Wright s-a desprins complet de formatul muzeului
conventional, in locul unei insiruiri de galerii individuale, el a venit cu ideea unui
spatiu continuu si fluent,realizat prin intermediul unei rampe spiralate ce se inalta
pe peretii interior ai unei uriase scoici din beton luminate din varf. Aceasta cladire
a reprezentat intr-un sens Pantheonul reinventat pentru contextual in care se aflamijlocul secolului al XX-lea.
Ultimul proiect ce a purtat numele lui Wright, Centru Civic Marin County,
California(terminat in 1964)ce ilustreaza o ascendenta in kitsch,proiect ce i-a
forma unei nave extraterestre aterizata-prabusita pe coasta unui deal.
Every great architectmust be a great original interpreter of his time, his day, his
age (Frank Lloyd Wright)

Bibliografie:

The story of Architecture, Jonathan Glancey

Modern Architecture-a critical history, Kenneth Frampton
www.future-systems.com
www.wikipedia.org