DIONYSOS - zeul care s-a nscut de doua

ori

DIONYSOS n mitologia greac, zeul vinului i

al viei de vie, denumit la romani i Bacchus.
Dionysos era una dintre cele mai importante
divinitai cunoscute n vechime i al crei cult
era rspandit n ntreaga lume.
El era fiul lui Zeus i al muritoarei Semele, fiica
regelui Cadmus i a Harmoniei. Se spune c,
ndemnata de Hera, Semele l-a rugat pe Zeus s
i se arte n toat fora i splendoarea sa
zeiasc. Zeus i ndeplinete ruga: el i se
nfaiea ca un nor de foc. Neputnd nsa
suporta strlucirea acestei priveliti, Semele
cade fulgerat i nate, inainte de vreme. Zeus
ia copilul i-l adpostete n propia lui coaps
de unde, la termenul stabilit, se nte viu i
nevatamat Dionysos (de aceea se spunea c,
Dionysos era zeul care s-a nscut de doua
ori).

Ca s-i pun la adapost copilul de gelozia

Herei, Zeus l ncredineaz regelui Athamas i
soiei acestuia, Ino, ca s-l creasc. n casa lor,
Dionysos triete travestit n haine femeieti
pentru a nu fi recunoscut. Hera i d totui de
urm i, drept rzbunare le ia minile lui Ino i
Athamas. Atunci Zeus l trimite pe Dionysos
departe la Nysa, i-l d n grija nimfelor de
acolo s-l creasc.
Cnd s-a facut mare Dionysos a nceput s
cutreiere ntreaga lume: Aegyptus, Syria,
Phrygia, Thraciasi, n sfrit, India. Dionysos a
coborat n infern ca s caute umbra mamei lui
i s-i redea viaa. Hades s-a nvoit s i-o dea i
Dinonysos a dus-o pe Semele cu sine in
Olympus.
Cultul lui Dionysos era rspandit n ntreaga
lume veche. La serbarile date n cinstea lui
(dionysia sau bacchanalia) participa toata lumea
dar, mai ales, femeile. Atunci zeul era
srbatorit n cantece i dansuri, adesea cu
caracter orgiastic. Dionysos era nchipuit nsotit
de un cortegiu alcatuit din bacchante, sileni,
satiri, etc.