Aula Upb-Caiet de Sarcini

ELABORATOR: S.C. CARPATI PROIECT S.R.L.
OBIECTIV: SALA DE CONFERINTE (AULA)
pag. 1
rev.
LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Splaiul Independentei, nr. 313, sector 6, Bucuresti
INDICATIV: 4056/FAZA P.T.
CAIET DE SARCINI
ARHITECTURA
PRESCRIPTII TEHNICE PRIVIND EXECUTIA CONSTRUCTIILOR

CALITATEA MATERIALELOR SI A PRODUSULUI FINIT
la obiectivul de investitii proiect nr. 4056
pentru urmatoarele categorii de lucrari de arhitectura:

Cap. 1.
- Zidarii
Cap. 2.
- Compartimentari usoare pereti
Cap. 3.
- Tencuieli
Cap. 4.
- Zugraveli si vopsitorii;
Cap. 5.
- Faianta
Cap. 6.
- Sisteme de izolare termica
Cap. 7.
- Tmplarie interioara/exterioara metalica
Cap. 8 .
- Plafoane suspendate
Cap. 9.
- Pardoseli
Cap. 10.
- Confectii metalice
Cap. 11.
- Lucrari de hidro si termoizolatii
Cap. 12.
- Trotuare de protectie
1.
DISPOZITII GENERALE
01.
Prezentul caiet de sarcini este aplicabil pentru lucrarile de constructii la SALA DE
CONFERINTE (AULA) la UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI.

pag. 2
rev.

02.
In cel mult 15 zile de la data comunicarii aprobarii ofertei, antrepriza este datoare sa
inceapa aprovizionarea materialelor necesare lucrarilor, anuntand in scris, despre acestea,
beneficiarul.
03.
In termen de maxim 10 zile de la data aprobarii ofertei, beneficiarul va pune la dispozitia
constructorului santierul respectiv.
Predarea saniterului se va face prin proces- verbal incheiat in 4 exemplare de catre dirigintele
santierului impreuna cu reprezentantul antreprizei.
04.
In termen de 15 zile de la data comunicarii aprobarii ofertei, antrepriza este datoare sa
inainteze beneficiarului un program de aprovizionari de materiale si de executie a lucrarilor in
cadrul termenului general de executie prevazut prin contract.
Acest program, in forma in care se va aproba de catre beneficiar in acord cu antrepriza, devine
obligatoriu pentru acesta din urma. Antrepriza este raspunzatoare de executarea lui si de
consecintele ce decurg din nerespectarea lui intocmai.
05.
Antrepriza este obligata sa ceara beneficiarului toate explicatiile de care ar avea nevoie
pentru executarea lucrarilor, in conformitate cu proiectele.
In afara de verificarea terenului si a proiectului de fundatie, antrepriza este obligata sa verifice
planurile, listele de cantitati si daca va gasi erori sau nepotriviri intre diferitele piese, sa le
semnaleze in scris beneficiarului pentru a fi corectate din timp.
In caz contrariu, antrepriza ramane responsabila de orice erori, iar pagubele survenite, sporurile
de cost, precum si nereusita lucrarilor, datorate nesemnalizarii acestor erori, urmeaza a fi puse in
sarcina ei.
06.
Antrepriza este obligata a face completarile si punerile la punct ale planurilor ce au fost
predate la contractare, precum si a intocmi obiectiunile conform paragraf 1.1.05, inclusiv
sugestiile ce le-ar avea de facut eventualele inbunatatiri ale solutiilor de proiect.
07.
Toate dispozitiile cuprinse in proiectul modificat si pus la punct (dimensiunile din planuri
etc.) vor fi respectate cu strictete de antrepriza. Nici o modificare a proiectului sau a
specificatiilor din listele de cantitati, planuri sau din programul de lucru, nu va putea fi introduse
de antrepriza decat in baza unui ordin scris, dat de dirigintele santierului.
In cazul unor modificari importante sau al unora care ar schimba natura lucrarilor, se va cere si
aprobarea beneficiarului.
Antrepriza ramane raspunzatoare de orice modificare facuta contrar dispozitiilor de mai sus.
08.
Beneficiarul isi rezerva dreptul de a introduce in timpul executarii lucrarilor, in planuri, in
listele de cantitati sau in programul de lucru, modificarile ce le-ar socoti necesare sa sporeasca
sau sa micsoreze cantitatile de lucrari, fara vreo opozitie din partea antreprizei.

pag. 3
rev.

Daca modificarile introduse in timpul executiei ar schimba cu totul caracterul lucrarilor
contractate, aceste modificari vor putea fi introduse numai dupa o prealabila intelegere cu
antrepriza, care este libera sa le accepte sau sa le respinga. In ultimul caz beneficiarul isi rezerva
dreptul de a executa lucrari fie prin alta antrepriza, fie prin regia proprie, antrepriza fiind in drept
de a cere lichidarea contractantului si a face receptie provizorie a partilor de constructie deja
executate.
09.
Daca modificarile introduse in proiect de catre beneficiar sunt de asa natura incat produc
o intarziere inevitabila in depasirea de teren a lucrarilor, se va acorda antreprizei o prelungire de
temen, egala cu intarzierea ce se provoaca lucrarilor, fara ca antrepriza sa aiba dreptul la vreo
plata speciala sau despagubire. Antrepriza este obligata a cere aceasta prelungire in termen de 10
zile de la data cand i s-au pus in vedere modificarile, revenirile dupa acest termen nemaifiind
luate in consideratie.
Daca intarzierea provocata lucrarilor, din cauzele de mai sus, depaseste un an, antrepriza este in
drept sa ceara rezilierea contractului.
10.
Beneficiarul isi rezerva dreptul de a executa in acelasi timp pe santierul constructiei fie pe
cale de antrepriza fie in regie proprie sau in orice alt mod va gasi de cuviinta si alte lucrari ce vor
fi necesare, dar care nu sunt prevazute in contractul incheiat cu antrepriza.
In acest scop antrepriza va permite pe tot timpul duratei contractului intrebuintarea
organizarii de santier, fara pretentii de despagubiri, oricarui alt antreprenor sau meserias ce ar fi
insarcinat de beneficiar sa execute lucrarile neprevazute sau care din diferite motive nu au fost
incredintate antreprizei.
Antrepriza ramane direct raspunzatoare de orice stricaciuni aduse de angajatii sai, lucrarilor
executate pe santierul ei, de catre alte antreprize sau de alti meseriasi, precum si pentru actele de
sabotaj care ar periclita sau intarzia acele lucrari.
11.
Antrepriza va executa lucrari astfel ca sa sa produca cat mai putine incoveniente
stabilimentelor sau serviciilor pe terenul in care se efectueaza lucrarea, luand masuri pentru a nu
impiedica circulatia si accesul la nivelele superioare pentru a feri de distrugere sau de degradare
plantatiile, constructiile invecinate.
Antrepriza este obligata sa respecte cu strictete toate masurile ce se vor lua de dirigintele
santierului in acest scop.
Antrepriza va lua, de asemenea, masuri pentru paza materialelor, uneltelor si sculelor sale aduse
pentru lucrari, beneficiarul neluandu-si nici o raspundere in privinta acestora.
Antrepriza este obligata a asigura paza lucrarilor santierului, pana la receptia lor provizorie si
predarea catre beneficiar, fiind raspunzatoare de orice lipsuri sau degradari.
In afara de acestea, antrepriza va lua cele mai serioase masuri de paza pentru prevenirea
incendiilor la saniterul lucrarii, fiind raspunzatoare de toate pagubele ce s-ar aduce, atat
santierului cat si constructiilor invecinate din cauza incendiilor ce au luat nastere din lipsa acestor
masuri.

pag. 4
rev.

12.
Antrepriza este responsabila de ordinea printre lucratorii sai. Ea este obligata a lua toate
masurile si a realiza toate dispozitivele necesare astfel incat ca lucratorii sai si toti cei care
activeaza pe santier sa fie feriti de accidente.
Pentru orice accidente survenite pe santier, in timpul si din cauza lucrarilor, antrepriza ramane
singura responsabila atat fata de familiile accidentatilor, cat si de autoritati, fara recurs in contra
beneficiarului cu care a contractat lucrarea. Antrepriza va ajuta intotdeauna autoritatile publice in
cercetarile ce le-ar avea de intreprins pe santier.
Antrepriza va asigura pe santier curatenia si ordinea, de asemenea, ea va veghea la respectarea
conditiilor elementare de igiena necesare unui santier (latrine, cazarea lucratorilor etc.).
13.
La terminarea lucrarilor antrepriza va inlatura materialele, molozul, gunoaiele, va repara
trotuarele si pavajele pe care le-a stricat etc. astfel incat lucrarea sa fie predata complet pusa la
punct, iar terenul sa se prezinte curat.
14.
In conformitate cu art. 23 paragraful 10 din Legea pentu Apararea Patrimoniului Public,
pentru toate partile de lucrari executate, dirigintele santierului este dator a tine un Caiet de
Atasament numerotat, snuruit, sigilat si parafat in care sa se inscrie natura, dimensiunile si
cantitatile lucrarilor executate, pe baza de schite si planuri cotate amanuntit, sigilate si atasate la
acest caiet, sau constituite in dosare speciale de atasament, snuruite, sigilate si parafate.
Dirigintele santierului va controla si verifica intocmirea masurilor, de asemenea, tot dirigintele le
va semna pentru exactitate. Cele nesemnate de catre acesta nu se vor putea lua ca baza la
reglementarea platilor.
Antrepriza este datoare sa asiste la masuratoare, sa ia cunostinta de inscrierile si notatiile facute
in Caietul de Atasament si sa le subscrie.
In cazul in care antrepriza nu este multumita de rezultatele inscrise in caiet va avea, in termen de
5 zile, dreptul de reclamatie la beneficiar. Dupa expirarea acestui termen, cifrele raman definitive
iar antrepriza pierde dreptul la orice contestatie.
De asemenea, antepriza nu are nici un drept de contestatie asupra cantitatilor inscrise atunci cand,
desi datoare sa ia parte la masuri si invitata la scris pentru acest scop (in cazul omiterii respectarii
acestei indatoriri), continua sa nu ia parte sub nici o forma la aceasta operatie, oricare ar fi
motivele invocate pentru a scuza aceasta lipsa.
15.
Antrepriza este datoare a executa ordinele de santier de beneficiar sau de organele
proiectante prin dirigintele santierului.
Toate ordinele de santier cu privire la conducerea si modul de executare a lucrarilor se vor da
antreprizei, de catre diriginte, prin Carnetul de ordine de santier, care se va pastra in permanenta
la locul lucrarii.
Antrepriza este datoare sa subscrie in acest carnet la primirea fiecarei ordin.
16.
La termenul fixat prin contract, sau in lipsa acestuia la termene nu mai mici de 20 zile, se
vor intocmi, prin grija dirigintelui de santier, situatii provizorii, care se vor propune pentru plata.

pag. 5
rev.

Situatiile vor fi recapitulative, spre a se putea corija erorile strecurate eventual in situatiile
de plata precedente si se vor verifica de dirigintele de santier, care controleaza lucrarea, inainte de
a fi remise organele de resort pentru intocmirea formelor de plata. Din valoarea lucrarilor, la
fiecare situatie se va retine, in lipsa altor specificari 5 % pentru garantarea lucrarilor, in timpul
termenului de garantie.
Aceasta retinere va fi restituita antreprizei dupa receptia definitiva.
Intarzierile ce eventual s-ar produce in efectuarea platii situatiilor provizorii, nu dau dreptul
antreprizei la nici o despagubire si nici nu pot fi invocate ca motiv pentru intarzierea sau
suspendarea lucrarilor.
17.
Lucrarile trebuie predate in perfecta stare de folosinta la termenul prevazut in contract,
sau prin scrisoarea de comanda.
Daca beneficiarul cere antreprizei executarea lucrarilor suplimentare, aceasta in cazul in care nu
le poate preda complet terminate odata cu lucrarile contractate, are dreptul sa ceara prelungirea
termenului de predare,cu un numar de zile corespunzator cu importanta lucrarilor comandate in
plus.
De asemenea, daca din diferite motive beneficiarul ar opri complet executarea lucrarilor pentru a
se aduce vreo modificare proiectului, antrepriza are dreptul din oficiu la o prelungire a termenului
de predare, egal cu cel mult intarzierea provocata de administratie, fara a putea solicita vreo
despagubire de orice fel, in caz ca aceasta oprire nu a depasit 1/10(o zecime) din durata totala de
executie contractata.
18.
Termenul de executie prevazut in contract, sau prin aprobarile ulterioare, este strict
obligatoriu.
In caz ca lucrarile nu se vor termina la data prescrisa, se vor aplica penalitatile prevazute in
conditiile speciale ale lucrarii, sau in scrisoarea de comanda.
In lipsa de orice prevederi, amenda conventionala stabilita pentru fiecare saptamana completa de
intarziere, este de 0,1 % din valoarea lucrarii.
19.
Indata dupa terminarea lucrarilor, in urma sesizarii facute de dirigintele santierului, pe
baza unei cereri scrise antreprizei se va proceda la receptia provizorie a lucrarilor de catre o
comisie numita de administratia care a contractat lucrarea.
Rezultatul acestei receptii se va consemna intr-un proces-verbal.
De la data incheierii procesului-verbal, incepe sa decurga termenul de garantie pentru buna
executare a lucrarilor.
In cazul in care antrepriza nu va fi de fata la receptie, se va face mentiune in procesul-verbal, iar
toate concluziile acestuia vor ramane obligatorii pentru antrepriza.
Se mentioneaza ca odata actele de receptie acceptate si semnate ca atare de antrepriza,
nici o contestatie ulterioara, din partea ei, nu poate sa mai fie luata in consideratie.

pag. 6
rev.

20.
Prin conditiile speciale ale lucrarilor, prin contract sau scrisoare de comanda, se
prescrie termenul de garantie a lucrarilor. In caz de lipsa, fixarea termenului de garantie ramane la
aprecierea comisiei de receptie tinandu-se seama de natura lucrarilor si modul de executie. In
general insa, acest termen nu va fi mai mare de 1 an de zile, socotit de la data receptiei provizorii.
Pana la expirarea termenului de garantie, antrepriza este datoare sa intretina, in buna stare si pe
cheltuiala sa, toate lucrarile executate, reparand pe cele ce au fost defectuos realizate sau pe cele
care s-au comportat prost in acest interval de timp.
Beneficiarul isi rezerva dreptul de a repara si completa in contul antreprizei toate lucrarile ce s-ar
deteriora si care nu ar fi reparate de antrepriza in termen de 15 zile de la sesizarea acestora in
scris, de catre beneficiar.
21.
Daca la expirarea termenului de garantie se va constata ca antrepriza a indeplinit toate
obligatiile prescrise prin prezentul Caiet de sarcini si prin procesul-verbal de receptie provizorie,
se va face receptia definitiva si se va elibera antreprizei garantia retinuta de receptia provizorie.
Constatarile se vor face de o comisie instituita in acest scop, care va incheia un proces-verbal
expunand concluziile sale.
Antrepriza este datoare de a lua parte la lucrarile acestei comisii si a semna procesul-verbal
incheiat.
In cazul in care s-ar constata ca unele lucrari nu sunt in buna stare sau ca antrepriza nu a
dus la indeplinire completari prevazute prin procesul-verbal de receptie provizorie, comisia va
incheia un proces-verbal de constatare (care va fi comunicat antreprizei) pe baza caruia
beneficiarul va putea sau sa prelungeasca termenul de garantie pana cand se vor executa aceste
lucrari de catre antrepriza, sau va putea sa dispuna executarea lor in regie, in contul antreprizei.
22.
Suma inscrisa in contract neprevazuta nu se va plati antreprizei decat atunci cand
acesta ar executa realmente asemenea lucrari si numai in urmatoarele conditii:
in cazul in care se va considera necesar a se executa lucrari din cele pentru care exista
preturi unitare, se vor da antreprizei in scris, de catre dirigintele santierului, cuvenitele dispozitii,
pe baza aprobarii lucrarilor respective de catre beneficiar;
in cazul in care se va considera necesar a se executa lucrari neprevazute in contract,
dirigintele santierului va stabili pretul de comun acord cu antrepriza si il va supune aprobarii
administratiei .
23.
Prin existenta unui personal de control, beneficiarul nu isi asuma nici o responsabilitate in
ceea ce priveste executarea lucrarilor de catre antrepriza, in conformitate cu prevederile
contractuale , instructiunile ulterioare si regulile artei.
In nici un caz antrepriza nu poate scuza o executare vicioasa sau neconforma cu proiectele sau
aprobarile scrise, prin aceea ca personalul de control al beneficiarului a avut cunostinta de aceste
nereguli.

pag. 7
rev.

24.
Toate chltuielile prevazte in lege pentru taxele de timbru, de inregistrare etc., referitoare la
incheierea contractului, precum si taxele vamale, comunale etc., aflate in vigoare la data
incheierii contractului vor fi in sarcina exclusiva a antreprizei.
Pentru eventualele sporuri de taxe survenite in timpul executarii lucrarilor,se vor aplica
dispozitiile cuprinse in Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 350/1992, daca prin contract nu se
specifica altfel.
25.
Antrepriza este obligata a preda dirigintelui de santier, prin proces-verbal, obiectivele sau
materialele de orice fel, pe care le-ar gasi in timpul executarii lucrarilor in sapaturi, demolari etc.
Antrepriza in conformitate cu art.1902 din Codul civil, ramane formal raspunzatoare timp
de 10 ani, pentru stricaciunile produse constructiei in total sau parte prin vicii de constructie, sau
prin viciile terenului de fundatie nesemnalate la timp.
CAPITOLUL (1) - ZIDARII
GENERALITATI
Obiectul specificatiei
In acest capitol se includ specificatiile pentru zidrii din crmizi si blocuri ceramice, zidrii din
blocuri mici din agregate usoare, blocuri mici si placi BCA, zidarie din blocuri de sticla.
Concepte de baz
- Peretii portanti interiori si exteriori din zidarie trebuie sa reziste la sarcinile verticale, sarcinile
orizontale si la alte solicitri rezultate din functiunile spatiilor pe care le nchid.
- Peretii neportanti interiori si exteriori trebuie sa reziste la propria lor greutate, la sarcinile date
de finisaje, la presiunea vntului si la alte solicitri rezultate din functiunile spatiilor pe care le
nchid.
- Peretii portanti si neportanti trebuie s asigure protectia termica, fonic si acustic fundatiilor pe
care le nchid.
Domeniile de utilizare a peretilor din zidarie.
Daca nu se precizeaza altfel, contractorul va executa zidariile n conformitate cu normativele si
STAS- urile n vigoare.
In tabelul de mai jos se prezint o schema simplificata cu domeniile de utilizare a materialelor de
baz pentru zidarii.
Sim
bol
Materialul
de baza
Destinatia
- Zidarie simpla, armata

sau complexa pentru
Caramizi si pereti
portanti
sau
blocuri
nepoluanti la pereti de
ceramice
nchidere
sau
compartimentare
- Zidarie mixta la ziduri
Conditii
mediu
de Gradul de rezistenta Gradul

la foc si
de
la explozie
izolare
fonica
Grosimea minima Zidaria din caramida Indicele
a zidurilor de si blocuri ceramice de
caramida sau de este incombustibila zgomot
blocuri
rezulta si are rezistenta la aerian
din tabelul din foc diferentiata n trebuie s
ANEXE
functie grosimea ei. corespun
da
La peretii antifoc nu cu STAS
Gradul de protectie
Antiseismica
Se alcatuieste si se
dimensioneze
n
conformitate
cu
normativele P 100-78 sii
P 2-75 (cu modificarile
ulterioare).
La peretii portanti nu se
pag. 8

rev.

de subsoluri
C*
Zidarie din
blocuri
mici
de
beton
cu
agregate
usoare
(inclusiv
lianti,
cu
LZA
si
blocheti
produsi cu
cenusa de
temoceatral
a
Blocuri
mici
si
placi
din
BCA
- Pereti exteriori sau

interiori portanti sau
nepoluanti cu structura
omogena
sau
cu
structura
mixta
n
combinatie cu alte
materiale
Idem ca mai sus

-Umiditate
Idem ca mai sus
relativa
interioara max.
60-85%
n
functie
de
materialul
de
alcatuire
a
blocurilor
- Pereti neportanti (de

umplutura) de nchidere
sau compartimentare
Pereti
portanti
rezisient
- Pereti n trei straturi
Izolarea termica 7 ore la grosime 20

se
cm
alcatuieste
n
conformitate cu
Instructiunile
tehuice
P104-78
Umiditate
relativa interioara
max.60%
fara
masuri
de
protectie. Masuri
de
protectie
conform
Normativului
P104-78
Umiditate
relativa interioara
max.60/o
fara
25 ore la grosime
masuri
de
7 cm
protectie. Masuri
de
protectie
conform
Normativului
C198-79
I
- Pereti simpli iteriori
Blocuri si (sau un singur strat)
placi
din - Pereti dubli interiori
ipsos
(cu izolatie fonica la
mijloc)
Caramizi si
piese
presate din
sticla
se vor folosi blocuri 6150-68

cu goluri orizontale.
- Pereti exteriori si
interiori neportanti la Umiditate
1,35 ore
case
de
scari, relativa interioara
ancadramente de usi, max .35%
supralumini
la
coridoare,
peret
despartitori, etc.
Indicele
de
zgomot
aerian se
stebileste
n
conformit
ate
cu
Normativ
ul
C
14-78
Indicele
de
zgomot
aerian se
stabileste
n
vor folosi caramizi si

blocuri
cu
goluri
orizonta!e
Idem ca mai sus cu
completarile din C 1478
Se alcatuieste si se
dimensioneaza
n
conformitate cu anexa 5
la Instructiunile tehnice
P 104-78
conformit
ate
cu P10478
Indicele
de
Pna la gradul 6 fara
zgomot
masuri
speciale de
aerian se protectie antiseismica
stabileste
n
conformit
ate
cu C 19879
.

pag. 9
rev.

Standarde si normative de referint
P2-85 Normativ privind alctuirea si calculul structurilor din zidrie.
C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidrie si tencuial.
C 126-75 Normativ pentru alctuirea si executarea zidriilor din caramizi si blocuri ceramice.
C l4-82 Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrrile de
zidrie.
P 104-83 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor, planseelor si
acoperisurilor din elemente BCA.
C 190-79 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia peretilor despartitori din placi de
fosfogips si ipsos cu zgura expandat.
P68-74 Normativ privind gradul de protectie termica a cldirilor.
C 125-81 Instructiuni tehnice de proiectare si executie privind protectia fonica a cldirilor.
C 139-79 Instructiuni tehnice pentru executarea zidriilor din piatra bruta.
C 16-79 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor si instalatiilor aferente.
C 56-86 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
C 198-79 Instructiuni tehnice privind tehnologia de fabricatie si montaj a plcilor si fsiilor de
pereti din ipsos si alte materiale locale.
P 100-91 Normativ de proiectare antiseismica a constructiilor civile, industriale si
agrozootehnice.
C 140-79 Normativ pentru executarea lucrrilor de beton si beton armat.
C 19-79 Instructiuni tehnice pentru folosirea cimenturilor n constructii.
N.P.22-77 Norme provizorii privind stabilirea gradului de rezistenta la foc, categoriei si clasei de
pericol de incendiu a constructiilor, instalatiilor si depozitelor.
N.P.23-77 Norme provizorii privind protectia contra incendiilor la proiectarea si realizarea
elementelor de constructie.
STAS-6233/76 Cimenturi, adaosuri minerali si aditive clasificare si tehnologie.
STAS-902 1/78 Var hidratat n pulbere pentru constructii.
STAS-39 10/1-76 Var pentru constructii.
STAS-5445/l-75 Ipsos pentru constructii.
STAS-790/73 Apa pentru mortare si betoane.
STAS-8036/72 Beton celular autoclavizat. Gaz metan, conditii tehnice generale de calitate.
STAS-1030/70 Mortare obisnuite pentru zidrie si tencuieli. Clasificare si conditii tehnice.
STAS- 10833/76 Beton celular autoclavizat. Elemente nearmate.
STAS-6029/74 Blocuri mici din beton cu agregate usoare.
STAS-1480/63 Placi si fsii din ipsos pentru pereti despartitori.
STAS-3281/75 Produse ceramice. Clasificare.
STAS-2945/73 Crmizi de constructie din argil ars.
STAS-8560/74 Caramizi de constructie din argila ars.
Crmizi si blocuri cu goluri orizontale.
STAS-457/80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Conditii tehnice de calitate.
Formate si dimensiuni.

pag. 10
rev.

STAS-10501/l,2/76 Corpuri ceramice pentru pereti si cldiri. Conditii tehnice de calitate, forme si
dimensiuni.
STAS-l836/73 Produse termoizolatoare din diatomit.
STAS-10690/76 Crmizi presate din sticl cu goluri.
STAS-2863/l.2-76 Piese presate din sticl pentru constructii. Constructii tehnice generale de
calitate. Forme si dimensiuni.
STAS-8600/70 Tolerante n constructii, sistem de tolerante dimensionale.
STAS-l0104/75 Constructii de zidarie. Principii si metode pentru calculul sectiunilor.
STAS-l0109/0/75 Constructii civile, industriale si agricole. Lucrari de zidarie.
Detalii
Contractorul va executa schite si detalii curente, n care se vor prezenta modalitatile de executie,
coordonarea modulara, goluri pentru usi si ferestre, buiandrugi, teseri, etc.
Pentru peretii armati se vor prezenta detalii curente pentru colturi si mbinri.
Schitele, detaliile, planurile de detaliu elaborate de contractor se vor prezenta inginerului nainte
de nceperea executiei, spre aprobare.
De asemenea, se vor prezenta scheme de manipulare, depozitare, transport, etc pentru toate
materialele utilizate, astfel nct Inginerul s fie convins de corectitudinea executiei acestor
operatiuni.
Mostre si testri
Contractorul va prezenta Inginerului specificatiile producatorului si certificatele de calitate pentru
toate materialele utilizate la zidrii.
Certificate
Contractorul va furniza Inginerului:
a) Buletine de laborator pentru fiecare tip de mortar .
b) Buletine de laborator executate de fiecare data cnd este necesar s se schimbe furnizorul unui
material.
c) Certificate de calitate pentru adausuri si materiale folosite (ciment, nisip, armturi, cramizi,
blocuri, etc.).
Costul testelor
Toate costurile aferente testrii si asigurarii rapoartelor sau certificatelor aferente, indiferent dac
sunt cerute prin specificatii sau de ctre Inginer se vor suporta de Contractor, adic se vor include
n preturile unitare pentru lucrrile de zidrie.
Panouri mortar
Inaintea nceperii lucrarii, contractorul va executa un fragment de perete-mostra, utiliznd
materialele, produsele, accesoriile si tehnologia aprobate.
Peretii mostr se execut acolo unde se cer de catre inginer. Pe durata executiei lucrarii peretii
mostra nu se vor distruge sau deteriora.

pag. 11
rev.

MATERIALE SI PRODUSE
Materiale si produse principale
In cadrul acestor specificatii sunt luate n considerare materialele si produsele principale la
executia zidriilor curente.
Materialele si produsele se pot clasifica n functie de rolul lor astfel:
a) Materiale de baza - caramizi, blocuri, placi
b) Materiale auxiliare - mortare, armaturi
c) Accesorii - piese de prindere, ancore, etc.
Materiale principale
Simbol Tipuri de pereli
Materiale
-Caramizi pline presate
pe cale umeda, marca
Pereti din zidarie, 50, 100
caramida si blocuri -Caramizi si blocuri
ceramice
ceramice cu goluri
verticale,marca 50,100
Caracteristici
240 x 115 x 63 mm
Norma tehnica
STAS 457/1980
240 x 115 x88 (138)

mm
STAS 5185/I-86
290 x 140 x 88 (138) STAS 5185/II-86
mm
290 x 240 x 138 (138)
mm
365 x 180 x 138 mm
-Caramizi si blocuri 290 x 240 x 188 mm STAS 8560/1980
ceramice cu goluri 290 x 290 x 138 mm
orizontale
Pereti din blocuri -Blocuri mici cu goluri 290 x 240 x 188 mm STAS 6029/1980
mici cu goluri din din beton cu agregate
B.S. 2088/1968
beton cu agregate usoare si grele
B.S. 1364/1968
usoare si grele
Blocuri pentru zidarie (15) 20 x 30 x 60 cm
din
beton
celular 20 x 24 x 60 cm
STAS 10833/1980
autoclavizat GBN -50,
Pereti din blocuri GBN 35
sau placi BCA
GBC 50
49 x 24 x 20 cm
Placi pentru zidarie din 7,5 x 24 x 60 cm
beton
celular 10 x 24 x 60 cm
autoclavizat
12,5 x 24 x 60 cm
15 x 24 x 60 cm
Blocuri si placi de ipsos 500 x 200 x 125(250)
Pereti din blocuri,
666 x 500 x 70
placi sau panouri Placi din ipsos cu miez
din ipsos si alte din materiale usoare 666 x 500 x 70
materiale
termo si fonoizolante
Panouri si placi din Diverse
gips-carton
N.T.R. 1293/1980
C 190/1973,
198/1979
Import
pag. 12

rev.

Calitatile materialelor folosite la prepararea
normelor urmatoare:
- Var hidratat n pulbere pentru constructii
- Var pasta
- Argil pentru mortare pe baza de ciment
- Ipsos pentru constructii
- Cimenturi
- Aracet pentru mortare
- Agregate, nisip natural de carier
- Apa
- Adeziv plastifiant Disan
- Acceleratori pentru ntarire
- Intrzietori de priza
- Aditiv impermeabilizator
mortarelor pentru zidarie trebuie sa corespunda

STAS 9201/80
STAS 146/70
STAS 4686/71
STAS 545/71
STAS 1500/77
STAS 388/80
STAS 1667/76
STAS 970/73
STAS 7514/70
STAS 2703-80
C17-1978
STAS 8573-78
AUXILIARE (MORTARE)
TIPURI PRINCIPALE
COMPOZITIE
(la 1 m3)
Ciment
Var
kg
m3
Mortare pentru zidarii caramizi pline sau din

blocuri de beton cu agregate usoare (var pasta sau
var hidratat) :
F/25-117
- M-10Z (var-ciment)
M/31-112
- M 25Z (ciment-var)
F/25-165
M/31-157
- M 50 Z (ciment-var)
F/25-165
M/30-157
- M-100 Z (ciment-var)
M/30-275
- M-100 Z (ciment)
M/30-323
TIPURI PRINCIPALE
Ciment
kg
Mortare pentru zidarii de BCA (parti)
1
- pentru rosturi obisnuite
1
- mortar adeziv
- mortar pentru placi
1
Mortar pentru zidarie din caramizi de sticla
1
(parti)
Pasta pentru zidaria placilor de ipsos
Nisip
kg
Apa
m3
0,100
1660
0,310
0,100
1660
0,305
0,090
1600
0,305
0,060
-
1600
1600
0,310
0,310
COMPOZITIE
(la 1 m3)
Var
Nisip
3
m
kg
0,7
7
1
10
3
1
0,4
5
0,25
3
ntrzietor priza
(g)
2
Aracet
kg
Apa
m3
Aracet
kg
Apa
(l)
0,7
Ipsos
(kg)
1

pag. 13
rev.

Mortarele pentru zidarii pot fi preparate si cu cenus de termocentral, conform completrilor la

Instructiunile tehnice C 17-78 publicate n Buletinul Constructiilor nr.6/1980.
Pentru specificatii cu privire la mortare pentru zidarii, se va consulta capitolul (1)
Crmizile, blocurile si alte materiale pentru zidrie vor fi solide, nu vor prezenta fisuri, sparturi
si alte defecte care ar putea afecta aspectul si rezistenta zidariei.
-Acestea vor fi curate si nu vor fi admise atunci cnd sunt murdare sau unse.
Materialele de zidarie care prezinta sparturi, deformari, fisuri sau abateri de la dimensiunile si
tolerantele admise, vor fi sortate si respinse cu aprobarea Consultantului.
Livrare, depozitare, manipulare
Se vor asigura pentru toate tipurile de materiale pentru zidrii cantitatile necesare conform
programului de lucru.
Materialele pentru zidarii se vor aproviziona pentru fiecare sort de la unul si acelasi producator
pentru ntreaga cantitate necesara.
Materialele pentru zidarii se vor aproviziona containerizat si se recomand manipularea lor
mecanizat pe tot traseul de transportat pna la punctul de lucru.
Manipularile se vor face ngrijit, cu atentie pentru a se evita degradarile (ciobiri, spargeri, fisurari,
etc).
Materialele pentru zidarii se vor depozita ordonat, n stive, grmezi, lzi, containere, n locuri
ferite si protejate.
Se vor acoperi imediat dupa livrare la santier astfel ca s se evite expunerea la intemperii si sa se
asigure starea adecvat de uscare si temperatura la punerea n opera.
Materialele pentru zidrie se vor pastra n stare uscata, ferite de actiunea ploii, zapezii, soarelui.
EXECUTIA ZIDARIEI
Abateri permise
Tolerantele de executie:
Suprafetele peretilor, colturile interioare si exterioare se vor executa cu firul cu plumb, furtunul
de nivel, nivela n montura de lemn, (boboboc), coltarul de lemn sau metal la 90 echere mari de
lemn cu o latura de 70 cm, dreptare 1-4/4 x 15 sau 5 x 15, sablare sau orice alte scule si
dispozitive de lucru care asigura calitate corespunzatoare zidariei.
La executia zidariilor se vor respecta urmatoarele abateri maxime admisibile:
1. La dimensiunile zidurilor:
-latimea de pna la 10 cm : +/- 4mm;
-latimea de 15 cm: +4 sau - 6mm;
-latimea de 20 cm: + 5 sau - 7mm;
-latimea de 25 cm: + 6 sau - 8mm;
-latimea de 30 cm sau mai mare: + 10 sau 10 mm;
2. La dimensiunile golurilor:
- egal mai mic de 1 m: +/- 10 mm; - egal mai mare de 1 m: - 15 mm, - 10mm;

pag. 14
rev.

3. La dimensiunile n plan ale ncaperilor:
- latura mai mica de 3 m: +/- 15 mm;
- latura mai mare de 3 m: +/- 20 mm;
4. La dimensiunea rosturilor:
- verticale: + 3, - 2 mm;
- orizontale: +3, - 2 mm;
5. La planeitatea suprafetelor:
- 8 mm la 2,5 m n orice directie:
6. La rectiliniaritatea muchiilor:
- 4 mm la 2,5 m sau 15 m pe toata lungimea;
7. La verticalitatea muchiilor si a suprafetelor:
- 6 mm la metru sau 10 mm pe etaj;
8. Abateri fat de orizontala asizelor:
- 3 mm la metru sau 15 mm pe toat lungimea peretelui.
Operatiuni pregatitoare
Inspectare:
Se vor inspecta zonele si conditiile n care urmeaza sa se execute zidariile.
Nu se vor ncepe lucrarile nainte de ntrunirea conditiilor satisfactoare.
Inainte de nchiderea cu zidarie a unui spatiu, se vor ndeparta resturile si se va curata
zona ce urmeaza a fi nchisa.
Inainte de nceperea executiei, se vor pregati:
- degajarea frontului de lucru;
- pregatirea zonelor de amplasare a schelelor;
- asigurarea cailor de acces pentru materiale si oameni;
- asigurarea spatiilor de depozitare n zona fronturilor de lucru a materialelor de zidrie si a
mortarului;
- aprovizionarea frontului de lucru cu materiale, scule, dispozitive si utilaje necesare;
- montarea schelelor, balustradelor de protectie;
- punerea n functiune a echipamentelor si a utilajelor de ridicat;
- verificarea pompei de mortar si probarea ei;
- trasarea si verificarea axrii zidariei;
- verificarea si ndreptarea materialelor verticale si orizontale care leag zidria de structura;
- pozitionarea golurilor de usi si ferestre, spaleti, alte goluri, etc.;
- rectificarea unor neregularitti din structur;
Rosturi
- grosimea rosturilor orizontale este de 12 mm;
- grosimea rosturilor verticale este de 10 mm;
- umplerea rosturilor se face mai putin - 1- 1,5 cm de la fata zidului;
Ancoraje
Ancorarea zidriei de structura cldirii (stlpi, diafragme) se face cu musttile din otel beton
prevazute n structur si/sau n zidrie, sau agrafe fixate cu bolturi mpuscate sau forate.

pag. 15
rev.

Legatura zidariei cu structura se face prin aplicarea unui sprit de mortar de ciment si
rostul ntre zidarie si structur se umple complet cu mortar.
Barele de armtur prevazute n zidrie sc vor pozitiona corect, iar grosimea rostului de
mortar va acoperi corespunztor barele de armatura.
Zidrie mixt (complexa)
- de regula armtura stlpilor se face n carcase, care se monteaz naintea executiei zidariei;
- mustatile de legtura din rosturile zidriei vor strbate carcasele stlpilor si vor avea marginea
de ancoraj necesara;
- mortarul din rostul orizontal al zidriei pe latura adiacent stlpului se las neumplut 2 cm;
- turnarea betonului n stlpi se face n straturi cu nltimea de cca. 1 m dup udarea prealabila
a zidriei si cofrajului: ndesarea se face manual cu vergele.
- deasupra si dedesubtul golurilor de zidrie (n primul rost de la gol, se vor prevedea armturi
orizontale, care se vor ancora de la gol 500 mm:
Alte prescriptii
- zidaria se ncepe de la colturi;
- ntreruperile se lasa sub forma de trepte;
- la ntreruperea lucrului nu este permis asternerea mortarului peste ultimul strat de crmizi
sau blocuri;
Suprafetele verticale se vor peria n timpul executiei si se vor pastra n stare de curatenie.
Spatiul dintre tocurile tmplriei si zidarie (cnd se monteaz anterior) vor fi bine
umplute cu mortar;
Deasupra golurilor, acolo unde se indic n planse, se vor prevedea buiandrugi din beton
armat (prefabricati sau monoliti, conform detaliilor anterior aprobate si armati corespunzator
specificatiilor:
Se vor prevedea piesele nglobate n zidrie necesare prevzute n planuri si specificatii
(ghermele, dibluri, piese metalice nglobate, etc.) a caror schite au fost aprobate n prealabil de
inginer.
Curtirea si protectia lucrrilor
Lucrarile se vor executa mentinnd pe ct posibil o stare de curtenie corespunzatoare, se
ndeparta resturile de mortar de pe laturi, nainte de a se ntari.
Zidaria trebuie sa rmn curat, fara pete de mortar, sau cu scurgeri de mortar.
Suprafetele de zidrie vor fi protejate pe durata executiei lucrrilor atunci cnd nu se lucreaz la
ele.
Pe timp de ploaie, ninsoare sau pe perioada ntreruperii lucrnilor, zidurile expuse se vor proteja
la partea superioara cu folii de polietilena.
Verificri si remedieri n vederea receptie lucranilor
Se verifica nscrierea n tolerantele admise (1) 1311, (01) 1312.
Se indic modul de realizare a calitatii executiei conform prezentelor specificatii.
Se consider defecte ce trebuie remediate prin refacere partial sau totala a lucrrilor,
functie de cum va decide Consultantul, urmatoarele:
- nerespectarea prezentelor specificatii;
- folosirea materialelor necorespunzatoare;

pag. 16
rev.

- trasare si executie gresita fata de axe;
- executia de goluri, dibluri, ghermele, piese nglobate, n alte pozitii dect cele specificate n
planuri si schite;
Reguli si metode de verificare:
- se vor respecta planurile si specificatiile lucrrii;
- verificrile se fac n timpul si dup terminarea lucrrilor, pe sectoare si zone;
- materialele care prezinta ndoieli privind calitatea si ncadrarea n clasele de calitate prescrise se
vor supune verificrilor de laborator conform prescriptiilor;
- verificarea grosimii zidurilor se face la zidurile netencuite ntre dou dreptare de 1 m asezate pe
fetele zidurilor;
- verificrile teserii corecte a zidriei, armrii, legaturii la colturi, ancorrilor, golurilor, pieselor
nglobate se fac n cursul executiei prin examinari vizuale:
- verificarea planeitatii suprafetelor superioare a asizelor se face cu bolobocul si dreptarul de 2 m
lungime;
- verificarea verticalitatii suprafetelor si muchiilor se face cu firul cu plumb, bobobocul si
dreptarul de 2 m;
- verificarea dimensiunilor ncaperilor, a golurilor pentru usi, ferestre, nise, etc., se face prin
masuratori directe cu metrul si ruleta.
MASURATORI SI DECONTARE
Masuratoare
Cantitatile de lucrni executate se masoar la unitatea de msur nscrisa n listele de cantitti de
lucrari.
Decontare
Nu se vor deconta suplimentar mortarul, accesoriile, materialele de etansare, stivuire, schele,
esafodaje, etc. si orice alte operatiuni legate de executia propriu-zisa a zidariilor.
MORTARE PENTRU ZIDARII
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru compozitia si prepararea mortarelor pentru zidria din
blocuri de beton.
Standarde de referinta
Acolo unde exist contraindicatii ntre recomandrile prezentelor specificatii si cele din
standardele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standarde de referinta:
1. STAS 388 - 68 Ciment Portland.
2. STAS 790 - 73 Ap pentru mortare si betoane.
3. STAS 3910/1-76 Var pentru constructii
4. STAS 9201 - 78 Var hidratat n pulbere pentru constructii.
5. C 17-18 - Mortare pentru zidarii si tencuieli.
6. STAS 1667 76 Agregate naturale dense pentru mortare.

pag. 17
rev.

7. STAS 2634 - 70 Metode de testare pentru mortare.
8. STAS 1030-70 Mortare obisnuite pentru zidrie.
Mostre si testri
Testarea mortarelor se va face pe fiecare tip n parte, n conformitate cu STAS 2634-70, prin
prelevare de probe si ncercari, de catre un laborator specializat., pe cheltuiala contractorului,
dupa cum urmeaz:
- rezistenta la compresiune la 28 zile:
- consistenta si densitatea mortarului proaspt : un test la fiecare schimb.
Conditiile de acceptare la receptie a mortarului sunt:
- rezistenta la compresiune la 28 zile;
- consistenta mortar proaspt;
- densitate mortar proaspat.
Acestea trebuie sa corespunda STAS 2634-70.
Metoda de testare si ncercrile laboratorului se vor supune spre aprobare Consultantului.
Se vor face testri, de asemenea pentru cimentul folosit la mortare, pe cte 5 kg din fiecare tip de
ciment propus spre a fi folosit la lucrari.
Se va pune la dispozitie de asemenea certificatul productorului ca cimentul si varul livrate la
santier sunt conform cu specificatiile din standarde.
Mostre de culoare pentru mortar
Dac n specificatii se solicita adaugarea unor pigmenti coloranti n amestecurile de mortar, se
vor furniza esantioane din fiecare culoare de mortar pentru a fi aprobate de reprezentantul
arhitectului, conform solicitrilor acestuia. Se va furniza numarul de esantioane care este necesar
pentru acest scop.
Materiale
Ciment Portland - cimentul va fi conform STAS 1500/77 si 380/88 fara bule de aer, de culoare
naturala sau alb, fara constituenti care sa pateze.
Var hidratat - conform STAS 920/80.
Var pasta conform STAS 146/70.
Densitatea aparenta a pastei de var la consistenta de 12 cm va fi de circa 1300 kg/m3.
Agregatele vor fi conform STAS 4686/71, nisip natural de carier sau de ru. Nisipul de carier
poate fi partial nlocuit cu nisip de concasare.
Continutul de nisip natural va fi cel putin 50%.
Apa, conform cu STAS 970/73 va fi curata, potabil, nepoluat cu petrol n cantitati duntoare,
lipsita de sruri solubile, acizi, impuritati de natur organic si alte corpuri straine.
Nu se va folosi apa de mare, dect n conditiile respectarii C 140/87, anexa VII-3.

pag. 18
rev.

Agregate:
1. Agregatele vor fi transportate si depozitate n functie de sursa si sortul lor. Agregatele vor fi
manipulate astfel nct sa se evite separarea lor pierderea finetii sau contaminarea cu pamnt sau
alte materiale strine.
2. Dac agregatele se separ sau dac diferitele sorturi se amestec, ele vor fi din nou trecute prin
sit nainte de ntrebuintare.
3. Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finete deosebite.
Agregatele se vor amesteca numai pentru a obtine gradatii noi de finete.
4. Nu se vor transfera agregatele din mijiocul de transport direct la locul de depozitare de la
santier daca continutul dc umiditate este astfel nct poate afecta precizia amestecului de beton; n
acest caz, agregatele se vor depozita separat, pna ce umiditatea dispare.
Agregatele se vor depozita n silozuni, lazi sau platforme cu suprafete dure, curate. La pregatirea
depozitrii agregatelor se vor lua masuri pentru a preveni patrunderea materialelor strine.
Agregatele de tipuri si masuri diferite se vor depozita separat. Inainte de utilizare agregatele vor
fi lasate sa se usuce pentru 12 h.
Cimentul:
1. Cimentul se va livra la locul dc amestecare n saci originali, etansi, purtnd eticheta pe care sau nscris greutatea, numele producatorului, marca si tipul. Cimentul se va depozita n cladiri
nchise, ferit de umezeala.
2. Nu se vor livra ambalaje care s difere cu mai mult de 1 % fata de greutatea specificat.
3. Dac Consultantul aproba livrarea cimentului n vrac, se vor asigura silozuri pentru
depozitarea cimentului si protejarea lui de umiditate. Nu se vor amesteca marcile si tipurile de
ciment n siloz.
4. Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelasi sort, dar din surse diferite, fara aprobare.
Cimentul, varul si celelalte materiale cu praf se vor livra n saci, ambalaje ntregi sau alte
containere adecvate, aprobate, care vor avea o etichet vizibila pe care s-au nscris numele
producatorului si sortul.
Materialele vor fi livrate si manipulate astfel nct sa se evite patrunderea unor materiale straine
sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor. Materialele vor fi livrate n timp util
pentru a se permite inspectarea si testarea lor.
Materialele ce se pot deteriora vor fi depozitate n ambalajele sau containerele lor originale,
avnd eticheta cu numele producatorului si astfel nct s se evite deteriorarea, permitnd n
acelasi timp identificarea lor.
Materialele perisabile vor fi protejate si depozitate n structuri etanse, pe suporti mai nalti cu
aproximativ 30 cm dect elementele din jur. Pentru perioade scurte de timp, cimentul poate fi
depozitat pe platforme ridicate si va fi acoperit cu prelate impermeabile.
Se va ndeparta de pe santier cimentul nefolosit care s-a ntrit sau a fcut priza.
Amestecuri pentru mortare
Generalitti
1. Se vor msura materialele pentru lucrari, astfel nct proportiile specificate de materiale n
amestecul de mortar s poat fi controlate si mentinute cu strictete n timpul desfasurarii
lucrrilor.

pag. 19
rev.

2. Daca nu se specific altfel, proportiile se vor stabili conform () 1211, () 1213.
3 In cadrul acestor specificatii, greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca ingredient pentru
mortar este considerat astfel:
Material
Ciment Portland
Pasta de var (consistent 12 cm)
Nisip natural 0-7 mm cu umiditate 2%
Greutatea pe metru cub

1 506 kg
1 300 kg
1 350 kg
Prepararea mortarelor
Mortarul se amestec bine si numai n cantitati ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarului
se va folosi cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate satisfactoare, dar
se va evita suprasaturarea cu apa a amestecului. Mortanul se va pune n opera ntr-un interval de 2
ore dupa preparare. In acest interval de timp se permite adaugarea apei la mortar pentru a
compensa cantitatea de apa evaporata, dar acest lucru este permis numai n recipientele zidarului
si nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul care nu se foloseste n timpul stabilit va fi
ndeprtat.
Daca nu se aproba altfel, pentru loturile mici, prepanarea se va face n mixere mecanice cu
tambur, n care cantitatea de ap poate fi controlata cu precizie si uniformitate. Se va amesteca
pentru cel putin 5 minute: dou minute pentru amestecul materialelor uscate si 3 minute pentru
continuarea amestecului dupa adaugarea apei. Volumul de amestec din fiecare lot nu va depasi
capacitatea specificata de producatorul mixerului. Tamburul se goleste complet nainte de
adaugarea lotului urmator.
Mortarul folosit de rostuire va fi uscat att nct sa aiba proprietati plastice care sa permit
folosirea lui la umplerea rosturilor.
Transportul mortarului
Se va face cu utilaje adecvate.
Durata maxima de transport va fi astfel apreciat nct transportul si punerea n opera a
mortarelor sa se fac:
- n maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var;
- n maxim 1 ora de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment-var, fara ntrzietor de
priz;
- n maxim 16 ore, pentru mortarele cu ntnzietor de priz.
MASURATOARE SI DECONTARE
Pentru lucrarile din aceasta sectiune nu se fac decontri cantitative separat, ci se cuprind n cadrul
lucrrilor de zidarie, conform articolelor de cantitati de lucrari.

pag. 20
rev.

CAPITOLUL (2) - COMPARTIMENTARI DIN GIPS - CARTON
Documentatia de ofertare va fi nsotita de Agrementul Tehnic pentru toate obiectele ofertei.
Agrementul tehnic, conform legii nr. 10 / 1995 - privind calitatea n constructii, este documentul
prin care se stabileste aptitudinea produselor, procedeelor si echipamentelor pentru a fi utilizate la
realizarea constructiilor.
Agrementul tehnic se acorda de Comisia de Agrement Tehnic n Constructii din Ministerul
Lucrrilor Publice si Amenajarii Teritoriului, pe baza documentatiei de agrementare elaborat de
unitatile acreditate n acest scop, precum si a dosarelor tehnice puse la dispozitie de solicitanti.
Peretii despartitori din gips carton ofera un nivel ridicat de protectie fonic si termica pentru
obtinerea careia altfel ar fi necesari pereti clasici, masivi si grei.
Acesti pereti sunt din punct de vedere acustic constructii mici, modulatoare, care prin intermediul
unui strat elastic atenueaza energia sonora incidenta.
Caldura care se pierde prin ferestre, pereti exteriori, acoperisuri subsol trebuie nlocuit. Peretii
despartitori si plafoanele din gips carton au proprietati excelente termoizolante, deoarece n
spatiul liber interior contin un material termoizolator,
Suprafata peretelui se adapteaza pe deplin la temperatura camerei si din acest motiv devine
imediat dupa ncalzire calda si confortabila, mai ales termoplacile obtinute prin placare cu
polistiren sau fibra minerala se preteaza la o aplicare usoara. Materia prima de baza pentru gips
carton este gipsul. Amestecatoare specializate prepara din gipsul pulbere o pasta fluida si
omogena de gips, care este distribuit uniform printr-un dispozitiv, pe foaia de carton ce se
deplaseaza prin translatare pe masa de formare. Peste stratul de pasta de gips obtinut pe masa de
formare se aplica alta foaie de carton desavrsindu-se astfel mbracarea completa a miezului de
gips cu carton. Placa de gips-carton nca moale parcurge, pentru ntarire, o banda de transport
pn la taietorul care debiteaza placile. Apoi acestea sunt conduse la uscator, unde excedentul de
apa este ndepartat.
Domenii de utilizare: pardoseli uscate, pereti despartitori, plafoane, protectie la foc.
Definirea peretilor. Peretii din gips carton cu schelet simplu sau dublu sunt pereti interiori
despartitori neportanti care se monteaza n santier. Functiunile de rezistenta si fizic a
constructiilor rezulta din conlucrarea scheletului din profile de tabl de otel cu placarea din placi
de gips carton si straturile izolatoare, pozate functie de necesitati. Suplimentar, peretii pot suporta
si ncrcarile obiectelor agatate.
Domenii de utilizare. Peretii cu schelet se pot folosi n amenajarile interioare la cladirile civile
(inclusiv ncperi umede). Nu se pot utiliza n spatii tehnologice umede, n aer liber n constructii
zootehnice, n spatii cu temperaturi mari permanent peste 50 C. Realizarea peretilor - montajul
Compartimentari usoare din gips-carton pe structura de aluminiu
g
- placare gips-carton 1 foaie
g`
- placare gips-carton 1 foaie rez. la apa
g1
- placare gips-carton 2 foi
g1`
- placare gips-carton 2 foi (1 foaie ext. rez. la apa)

pag. 21
rev.

g2
g3
g3
GRF 180
GRF 120
GRF60
- pereti gips-carton 2+2 foi+profile CW75 (100)

- pereti gips-carton 2+2 foi+profile CW75 (100) (1 foaie ext. rez. la apa)
- pereti gips-carton 2+2 foi+profile CW75 (100) (folie ext. rez. la apa)
- perete rezistent la foc 180 min.- o placa TECBOR-A 12 mm grosime
pe fiecare parte
+ profile din tabla galvanizata 73x30x0.5mm,
+ profile metalice 70x30x0.6mm,
+ 2 straturi lana de roca (2x30mm) cu densitatea de 40 kg/mc.
- perete rezistent la foc 120 min. o placa TECBOR-A 12 mm grosime
pe fiecare parte
+ profile din tabla galvanizata 50x35x0.5 mm,
+ profile (montanti) metalice galvanizate 49x40x0.5mm,
+ lana de roca 40mm grosime, cu densitatea de 40 kg/mc.
- perete rezistent la foc 60 min.-o placa TECBOR-A 10 mm grosime
pe fiecare parte
+ profile din tabla galvanizata 50x35x0.5 mm,
+ profile (montanti) metalice galvanizate 49x40x0.5 mm,
+ lana de roca 40mm grosime, cu densitatea de 40 kg/mc.
- panouri plexiglass pe structura de aluminiu (compartimentari grupuri sanitare)
OPERATII
- masurarea si trasarea pe planseul portant a axelor peretilor, a scheletelor autoportante, a usilor si
a altor deschideri
- aceeasi operatie pe pereti
- aceeasi operatie pe tavane
- se fixeaza suprafata suport pentru profilele de contur
- nainte de nceperea montarii profilelelor de contur, pe acestea se lipesc benzi de etanseizare sau
se realizeaza etansarea cu alte procedee
- planseele de rezistenta care prezinta denivelari mari vor fi egalizate naintea montarii
profilelelor mai sus mentionate
- se monteaz profilele verticale n profilele de contur
- se ncepe montarea placilor pe una din fetele peretelui
- prima placa de gips carton se pozeaza partial pe schelet si se fixeaza cu ajutorul nivelei cu bula
de aer
- se fixeaz n continuare pe schelet cu ajutorul suruburilor de montaj rapid evitndu-se
tensionarea placii
- se monteaza n acelasi mod urmatoarele placi
- distanta de la scheletul de sustinere la elementele de completare din zona peretelui nu trebuie sa
depaseasca aproximativ 52 cm, iar n cazul realizrii acustice aceasta distanta trebuie s fie mai
mica de 50 cm.
- n cazul placarii duble, al doilea rnd de placi va fi nsurubat dupa primul rnd pun decalarea
mbinarilor libere, prin intermediul montarii de profile.

pag. 22
rev.

- daca se monteaza cadre, este necesara montarea de profile suplimentare pe ambele laturi ale
acestor cadre; rezistenta acestor profile se orienteaza, pe de o parte, dupa constructia peretelui, pe
de alta parte dupa naltimea peretelui dupa marimea si greut canatului de usa.
- profilele de usi se monteaza pe ntreaga naltime a peretilor si se fixeaza foarte strns de
profilul de contur inferior si superior prin patrunderea unul ntr-altul, profilele verticale trebuie sa
suporte o greutate de 25 kg a canatului de usa la o nltime de pna la 2,80 m pentru ncapere,
precum si greutati ale canatului de usa de pna la 50 kg;
- n cazul unor naltimi mai mari ale peretilor, se vor utiliza profile de rigidizare de cel putin 2
mm.
- spacluirea placilor din ipsos carton poate demara numai dup consumarea tuturor tensiunilor
semnificative, cum ar fi, de exemplu, cele din actiunea umiditatii sau a temperaturii. Se
presupune o temperatura a incintei de montaj si a constructiei de cel putin 5 C; umiditati
exagerate ale aerului (n comparatie cu conditiile ulterioare de utilizare) n timpul spacluirii,
precum si deshidratarea rapida sau ncalzirea n scopul uscrii pot duce la formarea de fisuri.
- turnarea de sape de asfalt fierbinte trebuie efectuata nainte de lucrarile de spacluire.
- rosturile placilor gips carton au, n mod obisnuit, muchii semirotunde si se spacluiesc fra
straifuri de acoperire a rosturilor.
- n cazul introducerii unor benzi de acoperire a rosturilor din hrtie sau din mpslitura din fibra
de sticla, este posibila si spacluirea cu umplutur pentru rosturi.
- n cazul n care apare necesitatea ca spcluirea sa fie slefuit, trebuie evitata aparitia
asperittilor pe carton (sa nu se zgrie cartonul).
- n cazul racordarilor la alte elemente de constructie, se vor introduce benzi de separatie.
- rosturile de dilatatie n suport se vor executa prin constructia completa a peretelui cu scheleti.
- n cazul unor cerinte speciale privind suprafata (de exemplu : lacuiri cu luciu puternic sau
dungi luminoase) este indispensabila spacluirea ntregii suprafete.
Tratamentul suprafetelor
- placile din gips-carton si placile de protectie contra incendiilor sunt compatibile cu aproape
toate tipurile de straturi de acoperire uzuale pentru interiorul ncaperilor, cum ar fi:
- lacuri si vopsele de dispersie, aplicari de tapete, placute, straturi textile si altele asemanatoare.
- nu este indicata folosirea colorantilor pe baza de silicati sau var.
- pentru aplicarea ulterioara a unor straturi suplimentare de tencuiala, substante minerale
sau rasini artificiale, sunt necesare tratamente preliminare, cum sunt aplicarea de punti de lipire
sau aplicarea de grunduri.
PERETI GK CU CADRU DE METAL
Generalitati:
-Sarcinile se preiau din planuri, n masura n care lucrarea executata are corespondent n planuri.
Daca astfel de planuri nu sunt ntocmite, sarcina de lucru trebuie determinata prin masurtori.
- Dimensiunile si greutatea se rotunjesc la doua zecimale, dac nu este prevuzut altceva n caietul
de sarcini.
- La baza executarii sarcinilor trebuie sa se afle dimensiunile constructiei (de exemplu,
dimensiunile constructiei In rosu).

pag. 23
rev.

-Prelucrarea colturior peretior nu se achita separat.
Specificatii:
Pereti cadru ca pereti de montaj , neportanti, constructie din profile zincate C si U din tabla de
otel, grosimea tablei - cel putib 0,6 mm si stantari pentru instalatiile electrice si de tehnic
casnica. Racordurile inferioare si laterale se executa numai folosind un strat intermediar, foarte
bine fixat. Racordul superior la tavanele de orice tip cu strat intermediar, foarte bine fixat. Izolatie
lipita, un singur strat de supoti de fibre minerale, etanse. In pretul unitar sunt incluse toate
dotarile colturilor cu materiale de protectie a colturilor si muchiilor Alux si toate rostuirile
rezistent-elastice ale racordurior.
La executia peretilor pe care urmeaza a se monta instalatiile trebuie folositi, n cazul chiuvetelor,
vaselor de WC suspendate si pisoarelor, exclusiv suporti universali ai producatorilor. Trebuie sa
se tina seama de elementele de montaj recomandate de producatori pentru bai si dusuri.
Pentru a izola zgomotele de curgere a apei, sistemul de conducte trebuie despartit de perete
printr-un strat de cauciuc, psla sau ceva asemantor, iar tevile trebuie captusite. Conductele de
apa rece trebuie nvelite pentru izolare fonica dar si mpotriva formarii de condens. Tevile de
cupru neizolate nu trebuie sa se afle n contact cu elemente zincate din perete.
Orificiile pentru prize si pentru dozele de derivatie trebuie executate corspunzator planurilor
pentru instalatiile electrice respectiv n conformitate cu indicatiile electricianului.
Pereti cadru GK,1 x 12,5, Min 40, d= 100mm
Perete din cadre de metal format din:
-constructie simpla de cadre din profile CW zincate de 75/50/06 mm, distanta ntre axe 62,5 cm si
profile UW de 75/40/06 mm; montaj inclusiv a racordurilor aferente, puternic consolidata
cu dibluri potrivite ct si prin folosirea de banda izolanta/chit.
-spatiu intermediar umplut cu material izolant din fibre minerale ( clasa de material A 1, greutatea
40 kg/mc); materialul izolant trebuie aplicat astfel nct sa nu existe pericolul de alunecare.
-cptusirea pe fiecare parte cu placi groase de 1 x 12,5 mm;
- consolidarea cu bulonuri de executie rapida; rosturile de placi si capetele de suruburi trebuiesc
acoperite cu o masa de spacluire care sa formeze un strat izolant.
Izolatia: 40 mm/40 kg/mc
Captusirea cu scndura:
1 x 12,5 mm GKF pe fiecare parte
Greutatea peretelui: 26 kg/mp
Grosimea peretelui: 100 mm
Traverse transversale pentru peretii cadru din gips carton, adaos:
Traverse transversale din profile U si C n peretii cadru de gipscarton, ca baza de consolidare
pentru dulapurile de perete, obiecte de mobilier sanitar etc.
Ltimea traverselor: 150 mm
COMPARTIMENTARILE PENTRU CABINE SANITARE SI VESTIARE - se realizeaza cu
pereti usori din plexiglass pentru vestiare, dusuri, gr. sanitare, culoare opal (alb translucid) 12
mm grosime pe structura de aluminiu vopsit in camp electrostatic.
Acestea indeplinesc conditiile necesare legate de rezistenta la umezeala, socuri mecanice, grafitti,

pag. 24
rev.

uzura, inertie bacteriologica si intretinere usoara si au o stabilitate dimensionala deosebita la
inaltimea de 2200 mm, rigidizarea tronsonului facandu-se cu un profil special din aluminiu vopsit
in camp electrostatic. Feroneria utilizata este special conceputa de producatorii europeni din
aluminiu plastifiat sau din inox. Accesoriile sunt la culoare.
Material panouri: Plaxiglass 12 mm grosime
Feronerie: ALU plastifiat:
- picioare reglabile in jurul inaltimii de 150 mm;
- balamale cu autoinchidere cu anduranta mare la cicluri inchis / deschis;
- zavor cu indicator liber / ocupat;
- cuier cu opritor pentru usa;
- bara de rigidizare din aluminiu vopsit in camp electrostatic;
- profil U din aluminiu vopsit in camp electrostatic pentru prinderea despartitoarelor de perete
si de montanti
- inaltime partitie picior + panou 2200 mm.
Pentru montaj in prealabil se va face o masuratoare si se vor trasa compartimentarile.
Se va avea in vedere ca sunt necesare dimensiuni specifice de montaj si ordinea de instalare a
profilelor
Firma furnizoare va asigura asistenta tehnica de santier pentru montajul peretilor.
PLACAJ PERETI SALA CONFERINTE
Policarbonat unicameral placi plane, protejata UV; transmisie luminoasa alb translucid (cf.
mostrar); rezistenta la foc (nu propaga flacarile si nu intretine arderea clasa C1).
CAPITOLUL (3) - TENCUIELI
TENCUIELI INTERIOARE
GENERALITATI
Prezentul subcapitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de tencuieli interioare
Clasificarea tencuielilor
Tencuielile interioare sunt clasificate dupa :
1. natura suprafetei pe care se aplica :
caramida
beton
beton celular autoclavizat
piatra
sipci sau trestie
rabit
2. liantul ntrebuintat :

pag. 25
rev.

care nu rezista la apa si umiditate

rezistente la umiditate
3. modul de prelucrare a fetei vazute :
obisnuite : brute, driscuite, driscuite fin, sclivisite, gletuite
speciale : impermeabile, torcretate, hidrofuge
decorative : calcio-vecchio, marmura artificiala

Conceptul de baza
Tencuielile se aplica la interior pe suport din zidarie de caramida sau b.c.a. si beton (diafragme,
stlpi, tavane)
Din punct de vedere al modului de prelucrare a fetei vazute, n acest subcapitol sunt tratate
tencuielile obisnuite, speciale si decorative.
Standarde si normative de referinta
Acolo unde exista contradictii ntre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile cuprinse n
standardele si actele normative enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standarde :
1.
STAS 146-80
- Var pentru constructii
2.
SR 388-1995
- Lianti hidraulici. Ciment Portland
3.
STAS 545/1-80
- Ipsos pentru constructii
4.
STAS 790-84
- Apa pentru betoane si mortare
5.
STAS 1030-85- Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala
6.
STAS 1500-78- Lianti hidraulici. Cimenturi cu adaosuri
7.
STAS 1667-76- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti
minerali
8.
STAS 2073-75- Clorura de calciu tehnica
9.
STAS 2542-82- Impletituri din srma. Plase cu ochiri hexagonale si
trapezoidale
10.
STAS 2634-80- Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de ncercare
11.
STAS 3910/1-76
- Var. Reguli pentru verificarea calitatii
12.
STAS 4686-71- Argila pentru mortare pe baza de ciment argila
13.
STAS 5296-77- Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului
14.
STAS 7055-87- Ciment Portland alb
15.
STAS 7058-91- Poliacetat de vinil. Dispersii apoase

pag. 26
rev.

16.
17.
18.
SR EN 196-7/1995- Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii

STAS 8626-70- Lignosulfonat de calciu tehnic
STAS 8819-88- Cenusa de centrale termoelectrice utilizata ca adaos n betoane si
mortare
19.
STAS 9201-80- Var hidrant n pulbere, pentru constructie.
(Normative :
1. C 18-83 Normativ pentru executarea tehnologiilor umede
2. C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii,
instructiunile pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse si modificarile la acestea.
Mostre si testari
Panou-mostra
1. Antreprenorul va executa n incinta santierului, la cererea Consultantului, un panou de perete
cu dimensiunile de cel putin 2.00 m x 1.00 m, finisat cu tencuieli n toate variantele propuse prin
proiect, cu materialele, compozitiile, modul de prelucrare a fetei vazute, culorile si tehnologia
specificate n proiect.
2. Panoul executat astfel se va prezenta spre aprobare Consultantului, iar dupa obtinerea
aprobarii, acesta va deveni panou-mostra, element de comparatie si verificare pentru lucrarile
similare prevazute n ntreaga lucrare.
3. Panoul mostra nu va fi distrus si nici deteriorat pna la terminarea ntregii lucrari.
4. Aprobarea tencuielilor nseamna aprobarea tuturor materialelor, aditivilor si tehnologiilor de
executie folosite de Antreprenor pentru realizarea lucrarilor prevazute n proiect.
5. Pe tot timpul executiei lucrarilor nu se vor folosi dect materialele si tehnologiile aprobate.
Materiale
Cimentul Conform STAS 1500-78 se va utiliza ciment Portland cu adaosuri marca 35N/mmp,
simbol Pa 35, ciment metalurgic marca 30N/mmp simbol M30 sau ciment de furnal marca 25
N/mmp simbol F25, conform indicatiilor din proiect.
Cenusa de termocentrala conform STAS 8819-88 se va utiliza ca adaos hidraulic mpreuna cu
cimentul sau ca adaos plastifiant conform indicatiilor din proiect.
Nisipul conform STAS 1667-76 se va utiliza, conform indicatiilor din proiect, nisipul natural
de ru (de forma rotunda) sau de cariera (zgrunturos) cu granulozitate 03 mm sau
07 mm, care trebuie sa fie curat, sa provina din roci stabile (nealterabile la aer, apa sau nghet),
sa contina granule de diferite marimi, sa nu provina din roci feldspatice sau sistoase.
Var pentru constructii conform STAS 146-80-se va folosi sub forma de pasta de var de tip I cu

pag. 27
rev.

randament n pasta de min.2,2 l/kg sau tip II cu randament min 1,6l/kg, conform indicatiilor din
proiect.
Var hidratat conform STAS 9201-80 se va utiliza sub forma de pasta de var de tip I cu
densitate aparenta max. 680 g/dmc sau tip II cu densitate aparenta max.700 g/dmc conform
indicatiilor din proiect.
Ipsosul conform STAS 545/I-80 se va utiliza ipsosul de tip A sau tip B conform indicatiilor
din proiect.
Argila conform STAS 4686-71 se va utiliza sub forma de pasta avnd o consistenta de 13-15
cm determinata cu conul etalon si continut optim pentru tencuieli de 15-25%.
Apa conform STAS 790-84 va fi apa potabila, curata, fara continut de saruri, acizi, grasimi.
Nu se va folosi apa din alte surse (lacuri, ruri, izvoare, etc.) fara ca n prealabil sa fie supusa
analizelor.
Adaosuri pentru reglarea timpului de priza, plastifianti. Se vor utiliza conform aprobarii
Consultantului.
REPLAST ntrzietor de priza pentru mortare de ciment, ciment-var sau similar.

Clorura de calciu accelerator de priza sub forma de solutie cu concentratie 10% pentru
prepararea manuala sau 20% pentru prepararea mecanizata a mortarelor.
L.S.C. (lignosulfatul de calciu) conform STAS 8626-70 adaos plastifiant.
DISAN conform STAS 8625-90 plastifiant mixt dispersat si antrenor de aer (utilizarea
se va face conform Normativ C140-86, anexa V.3.1.)
(3) 1220 Coloranti si alte adaosuri
Coloranti minerali conform STAS 6632/2/3-91, STAS 6632/4-83; STAS 9537-85; STAS
2488/86; STAS 2539-79, trebuie sa nu reactioneze chimic cu apa, liantii sau agregatele din
compozitia mortarului, sa se raspndeasca uniform n masa acestuia, sa nu-si schimbe culoarea si
sa nu se decoloreze sub actiunea razelor solare, sa aiba putere mare de colorare, sa nu micsoreze
rezistentele mecanice ale mortarului si sa nu fie toxice.
Poliacetat de vinil (aracet) conform STAS 7058-91 se vor utiliza sortimentele DP 25
sau DP 50 pentru prepararea mortarelor adezive.
Apastop P adaos impermeabil (utilizarea se va face conform Normativ C 140-86).
Plasa sudata galvanizata pentru sustinerea tencuielilor pe rabit: retea din vergele de otel-beton
rotund 610 mm cu ochiuri patrate de 1525 cm.
Plase cu ochiuri hexagonale si trapezoidale conform STAS 2542-82 plasa de rabit din srma
de otel cu diametrul de 0,4 pna la 1,8 mm.
Srma rotunda trefilata din otel conform STAS 889-89-srma de otel moale neagra sau zincata
de 0,5 pna la 3.00 mm grosime pentru legat trestia, plasa de rabit sau pentru prinderea retelei din
vergele de otel-beton de elementul de rezistenta.
Sipci de lemn de rasinoase SR 1294-91 cu dimensiuni de 1,8 x 3,8 cm sau
2,8 x 4,8 cm
dreptunghiulare sau trapezoidale, care vor fi batute cu interspatii de 24 cm, nclinate la 45
grade pe pereti, iar pe tavan, perpendicular pe directia grinzilor.
Amestecuri

pag. 28
rev.

Mortar de var pentru tencuieli marca M 4-T.
Mortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 10-T.
Mortar de var-ciment pentru tencuieli marca M25-T.
Mortar de ciment-var pentru tencuieli marca M 50-T.
Mortar de ciment pentru tencuieli marca M 100-T.
Pentru prepararea mortarelor se vor consulta specificatiile de la capitolul.
Dozarea se va face volumetric cu tolerante de 2% pentru lianti si 3% pentru agregate.
Agregate
1. Agregatele vor fi manipulate astfel nct sa se evite separarea lor, pierderea finetii sau
contaminarea cu pamnt sau alte materiale straine.
2. Daca agregatele se separa sau daca diferitele sorturi se amesteca, ele vor fi din nou trecute prin
sita nainte de ntrebuintare.
3. Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finete deosebite.
Agregatele se vor amesteca numai pentru a obtine gradatii noi de finete.
4. Agregatele nu se vor transfera din mijlocul de transport direct la locul de depozitare de la
santier, daca gradul de umiditate este astfel nct sa poata afecta precizia amestecului de mortar,
n acest caz agregatele se vor depozita separat pna ce umiditatea dispare.
Agregatele se vor depozita n silozuri, lazi sau platforme cu suprafete dure, curate. La pregatirea
depozitarii agregatelor se vor lua masuri pentru a preveni patrunderea materialelor straine.
Agregatele de tipuri si marimi diferite se vor depozita separat. Inainte de utilizare, agregatele vor
fi lasate sa se usuce pentru 12 ore.
Cimentul
1. Cimentul se va livra la locul de amestecare n saci originali, etansi, purtnd eticheta pe care sau nscris greutatea, numele producatorului, marca si tipul. Cimentul se va depozita n depozite
nchise, ferit de umezeala.
2. Nu se vor accepta ambalaje a caror greutate sa difere cu mai mult de 1% fata de greutatea
specificata.
3. In cazul n care Consultantul aproba livrarea cimentului n vrac, Antreprenorul va asigura
silozuri pentru depozitarea si protejarea lui de umiditate. Nu se vor amesteca marcile si tipurile de
ciment, n siloz.
4. Nu se vor folosi sorturi diferite de ciment sau acelasi sort, dar din surse diferite, fara aprobarea
Consultantului.
Cimentul, varul si celelalte materiale se vor livra n saci, ambalaje ntregi sau alte containere
adecvate, aprobate de Consultant, care vor avea o eticheta vizibila pe care s-au nscris numele
producatorului si sortul.
Materialele vor fi livrate si manipulate astfel nct sa se evite patrunderea unor materiale straine
sau deteriorarea prin contract cu apa sau ruperea ambalajelor. Materialele vor fi livrate n timp
util pentru a se permite inspectarea si testarea lor.
Materialele ce se pot deteriora vor fi depozitate n ambalajele lor originale, astfel nct sa se evite
deteriorarea lor; ele vor avea eticheta producatorului care va permite identificarea lor.
Materialele perisabile vor fi protejate si depozitate n structuri etanse, pe suporti mai nalti cu

pag. 29
rev.

aproximativ 0,30 m fata de elementele din jur . Pentru perioade scurte de timp, cimentul va putea
fi depozitat pe platforme ridicate si va fi acoperit cu prelate impermeabile.
Cimentul nefolosit care s-a ntarit sau a facut priza va fi ndepartat de pe santier.
EXECUTIA TENCUIELILOR
La nceperea executiei lucrarilor interioare, urmatoarele lucrari vor fi terminate :
1. Zidaria peretilor despartitori trebuie sa fie terminata si mpanarea peretilor din elemente
prefabricate sa fie asigurata; eventualele spargeri si strapungeri pentru treceri de conducte trebuie
sa fie executate si reparate.
2. Instalatiile electrice, de apa, de ncalzire centrala prevazute sa ramna ngropate sub tencuiala,
vor fi complet executate si probate.
3. Plasele de rabit vor fi montate n zonele prevazute n proiect.
4. Sipcile si trestiile la pereti si tavane vor batute.
5. Suprafetele suport, de tencuit, trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii :
a) Sa fie rigide pentru ca tencuiala sa nu se fisureze sau sa se coscoveasca.
b) Sa fie curate si rugoase pentru a asigura o buna adrenta a mortarului.
c) Sa fie uscate; mortarul sa fie ntarit n rosturile zidariei si suprafetele de beton sa fie uscate,
pentru ca umiditatea acestora sa nu fie ntarit n rosturile zidariei si suprafetele de beton sa fie
uscate, pentru ca umiditatea acestora sa nu influenteze negativ aderenta tencuielilor.
d) Sa fie curatate de praf, noroi, urme de beton sau de mortar, pete de grasime sau bitum, etc.
e) Rosturile zidariilor de caramida sau nlocuitori sa fie curatate pe cca.3-5 mm adncime.
f) Sa fie verificate daca se nscriu n abaterile maxime de planeitate admise, urmarind ca iesiturile
locale mai mari sa fie cioplite, iar intrndurile mai mari de 4,0 cm sa fie acoperite cu o plasa de
rabit prinsa n cuie n rosturile zidariei.
g) Portiunile din lemn sau metal care apar pe suprafetele de tencuit (ghermele, grinzi, buiandrugi,
etc.) se vor acoperi cu carton bitumat si cu plasa de rabit.
h) Pe peretii executati din beton celular autoclavizat sau beton macroporos la ncaperile cu
umiditate mare (peste 60%), nainte de tencuire se va aplica pe suprafata de tencuit, un strat
impermeabil bariera de vapori, conform prevederilor din proiect.
i) Tencuielile interioare se pot executa numai dupa terminarea executarii acoperisului sau n cazul
teraselor, numai dupa executarea hidroizolatiei si probarea etanseitatii acesteia prin inundare,
scurgerea apelor pluviale fiind asigurata.
Trasarea suprafetelor
Trasarea este obligatorie la tencuielilor finisate (la care stratul vizibil este prelucrat) pentru a se
realiza suprafete plane, verticale, orizontale, nclinate, muchii, concavitati, etc. cu o grosime ct
mai redusa si n concordanta cu indicatiile din proiect.
Trasarea peretilor se va face n faza I-a prin punctare, prin aplicarea pe suprafata de tencuit a
unor martori de inventar, n asa fel nct fata lor sa corespunda cu fata nivelata a grundului; n
cazul suprafetelor din beton martorii de inventar se vor nlocui cu martori din mortar, turtite din
mortar, nivelate, avnd grosimea stratului de tencuiala ce va fi aplicata. In faza a II-a se va trece

pag. 30
rev.

la fixarea reperelor, operatie care consta n pozarea unor repere metalice de inventar ntre martorii
plantati pe suport. Nivelarea mortarului se va face obligatoriu cu dreptarul metalic de inventar.
Trasarea tavanelor se va face folosindu-se martori si fsii de ghidaje din mortar.
Operatiile de punctare si trasare se desfasoara n succesiune ncepnd cu aplicarea unui mortar
central din mortar n grosime de 1-1,5 cm si continnd cu aplicarea altor doi martori la capetele
dreptarului lung asezat orizontal cu bolobocul paralel cu latura lunga a ncaperii; repetnd
operatiile se realizeaza fsii de ghidaj pe ambele directii, punnd dreptarul pe martori si umplnd
cu mortar spatiul dintre acesta si tavan.
In cazul peretilor si tavanelor realizate din sipci cu trestie trasarea se face prin folosirea reperelor
metalice speciale, de inventar.
Tipuri de tencuieli interioare
Tencuieli obisnuite brute
Se vor executa simplu, fara o grija deosebita, pentru obtinerea unor suprafete plane, dndu-se
atentie nsa acoperirii cu mortar a ntregii suprafete de tencuit si grosimii stratului de mortar.
Tencuiala bruta consta dintr-un strat de mortar de 1-1,5 cm grosime, aplicat pe stratul suport cu
mijloace mecanice sau manuale. Consistenta mortarului va fi de 10-12 cm pentru aplicarea
mecanizata si 9-11 cm pentru aplicarea manuala.
Mortarul aplicat va fi un mortar de var marca M 4-T n ncaperi uscate, iar pentru ncaperi umede
se va aplica un mortar de var-ciment marca M10-T. Inainte de nceperea aplicarii mortarului,
suprafetele de tencuit uscate se vor stropi cu apa.
Aplicarea mortarului pe pereti se face de jos n sus n strat continuu, nivelndu-se dupa aceea cu
mistria sau cu mahalaua lunga. Dupa ce s-a ntarit putin, el va fi netezit cu drisca.
Tencuieli driscuite
Operatia de tencuire se va executa numai dupa pregatirea corespunzatoare a suprafetelor de
tencuit. Dupa trasare si executarea fsiilor de ghidaj (stlpisori sau fsii orizontale) se vor aplica
succesiv stratul de sprit, stratul de grund cu nivelarea lui si stratul vizibil care se va driscui.
Tencuieli obisnuite, driscuite, pe zidarii de caramida.
Operatia de tencuire va ncepe dupa trecerea a 2-3 saptamni de la executarea zidariei si dupa
pregatirea corespunzatoare a suprafetelor de tencuit.
Tencuieli obisnuite, driscuite, pe zidarie din b.c.a.
Operatia de tencuire se va executa numai dupa pregatirea corespunzatoare a suprafetelor de
tencuit. Colturile rupte, stirbiturile, golurile se umezesc cu apa si se repara cu bucatele de b.c.a. si
cu mortar de var-ciment si aracet n volume de 1:2:6.
Rosturile zidariei se adncesc pe 2-3 cm iar suprafata de tencuit se uda cu apa.
Tencuieli obisnuite, driscuite, pe beton si beton armat
Operatia de tencuire se va executa dupa pregatirea corespunzatoare a suprafetelor de tencuit
conform. Pe suprafata pregatita si trasata se va aplica stratul de sprit care se va netezi si apoi
stratul de tinci care la rndul sau va fi aplicat direct peste stratul de sprit si care va fi netezit si
finisat. Pentru finisarea suprafetelor de beton realizate n cofraje de inventar metlice sau din
placaj bachelitizat (tego) se poate utiliza tencuiala cu paste sau vopsele speciale (ex.GIPAC).

pag. 31
rev.

Tencuieli sclivisite
Intruct se utilizeaza pentru tencuirea ncaperilor cu umiditate foarte mare (peste 60%), se vor
folosi mortare de ciment marca M 100T pentru grund iar stratul vizibil se va prelucra cu pasta de
ciment, netezita cu drisca de otel. Operatia de executie va ncepe dupa executarea operatiilor de
pregatire si trasare cu aplicarea spritului. Peste sprit se va aplica stratul de mortar de ciment de
grund, iar dupa zvntarea acestuia (fara sa se ntareasca complet) se va aplica stratul vizibil din
pasta de ciment-nisip (dozaj 1:1, consistenta 11-13 cm).
Aplicarea grundului se va face cu drisca de otel, cu care se va face si netezirea. Suprafata astfel
obtinuta se va umezi si se va freca cu drisca de otel, adaugnd praf de ciment pna la obtinerea
unei suprafete netede si lucioase (stratul vizibil).
Pentru suprafetele la care suportul este din zidarie, grundul se va aplica fara sprit.
Pentru suprafetele la care suportul este beton armat (peretii silozurilor), stratul vizibil (0,5 cm
grosime) se va aplica direct pe beton fara sa se mai aplice grundul.
Suprafetele sclivisite se vor proteja de actiunea vntului si a soarelui si se vor mentine n stare
umeda, prin stropire cu apa, cel putin 7(sapte) zile.
Tencuieli gletuite
Gletul va fi prevazut ca strat suport pentru realizarea finisajelor de calitate superioara (ex.:
vopsitorii cu vopsea de ulei la pereti si tavane).
Tipul de glet care va fi folosit (var, var-ipsos, ipsos sau ipsos-var) se va stabili n functie de natura
stratului suport prevazut n proiect, dupa cum urmeaza :
glet de var : orice mortar de grund proaspat cu var n compozitie (nu se aplica direct pe
suprafete de beton)
glet de var-ipsos : orice mortar de grund uscat
glet de ipsos : orice mortar de grund uscat
glet de ipsos-var : orice mortar de grund pe baza de ciment var
Stratul de glet se va executa prin ntinderea si netezirea pastei cu otelul de glet, pe suprafete de
max.1 m pentru a se putea realiza netezirea nainte de ntarirea pastei.
Grosimea stratului de glet de 13 mm se obtine prin dou-trei aplicari si nivelri succcsive. Se va
verifica planeitatea suprafetei gletului, folosind dreptarul metalic.
Suprafata obtinut trebuie sa fie perfect neted la pipit, eventualele asperitati vor fi curtate si
netezite cu hrtie fin sticlat.
Pentru suprafetele de beton rezultate netede dup decofrare, tencuiala gletuita se poate realiza
prin aplicarea pastei GIPAC.
Pentru suprafetele peretilor executati din blocuri sau placi din b.c.a., cu rosturi subtiri de 2-3 mm,
se va aplica gletul de netezire pe baz de aracet si nisip fin avnd compozitia 1:2:0,5 (aracet DP
25 ; nisip fin 0,2 mm; ap) n volume.
Aplicarea gletului de netezire se va face cu drisca de glet, n straturi de 1 mm grosime sau
folosind aparatul de zugrvit manual sau electric, sau pistolul de tencuit.
Netezirea se va face manual, cu drisca de glet (otelul de glet).
Tencuieli speciale (cu permeabilitate redus)

pag. 32
rev.

Tencuielile cu permeabilitate redus se vor executa de regula cu fata vizibila sclivisita. Mortarul
se va prepara cu ciment Pa 35 (sau cu cimenturi metalurgice M30 sau F25) nisipuri silicoase,
curate, cu max. 10% parte fin, adaos de var n proportie de 5- 10% din cantitatea de ciment si
ap potabil.
Suprafata de tencuit trebuie s fie pregtita corespunztor .
Aplicarea tencuielii se va face n straturi succesive dup cum urmeaz:
- spritul din mortar de ciment-nisip (dozaj 1: 1 si consistenta 13-15 cm) nisipul avnd
granulozitatea cuprins ntre 0-1 mm.
- grundul, din mortar cu marca indicata n proiect, se va aplica n 3-4 straturi succesive de
grosime 0,5-0,7 cm; straturile vor fi frecate alternat (vertical-orizontal) si aplicate numai dupa ce
stratul anterior s-a zvntat.
- stratul vizibil din pasta de ciment-nisip (dozaj 1:1 si consistenta 11-13 cm) se va aplica numai
dup ce grundul s-a zvntat (a tras); aplicarea si netezirea se vor face folosind drisca de otel.
- scliviseala tencuielii se va face numai dac este indicat n proiect.
Pe timpul intrrii, tencuiala va trebui protejat de actiunea soarelui si a vntului si va fi mentinut
umeda, cel putin 7 (sapte) zile prin stropire cu ap.
Dac prin proiect se cere ca tencuiala sa aib o permeabilitate ct mai redus, mortarul de ciment
se va prepara cu adaos de apastop P; rezultatele vor fi bune dac presiunea apei de infiltratie nu
va depsi 2 bar (20 m).
Mortarul preparat cu adaos de apastop P va fi pus n opera n interval de 45 minute de la
preparare.
Aplicarea mortarelor cu apastop P se va face manual si numai pe beton care a atins 50% din
marc, nti pe suprafetele verticale si apoi pe cele orizontale.
Se vor aplica 4 straturi succesive de tencuial, din care straturile 2 si 3 cu adaos de apastop P.
Tencuieli torcretate
Mortarul se prepara mecanizat ntr-o instalatie special, iar aplicarea se va face pneumatic.
Mortarele folosite se prepar din ciment si nisip, dozajele fiind conform celor din Normativul
C 130 - 78.
Se va folosi de regula cimentul Portland cu max. 15% adaosuri; pentru medii agresive, calitatea
cimentului va fi cea indicata n proiect.
Nisipul va fi natural, pentru cel de concasaj se vor face ncercari prealabile.
Determinarea cantittii de agregate necesar pentru un m3 de mortar se va face n functie de
dozajul de ciment adoptat, considernd o densitate aparenta de cca 2100 kg/m 3 si a cantitate de
apa de cca 200 litri.
Folosirea de aditivi, acolo unde va fi cazul, va fi indicat prin proiect.
Suprafata de torcretat trebuie sa fie curtat prin sablare, dup care se ndeprteaz praful cu jet
de aer, se spal cu ap si din nou se aplic un jet de aer comprimat; dac proiectul prevede,
suprafata suport se buciardeaz sau se sprituieste.
Operatia de torcretare va ncepe numai dup ndeprtarea peliculei de apa si zvntarea suprafetei.
Torcretarea se va executa n cel putin dou straturi : primul strat, de amorsaj, va fi constituit din

pag. 33
rev.

ciment-nisip (dozaj 1:1) cu granulatie de 0-1 mm.
Torcretul se va aplica prin miscari circulare si naintare de jos n sus.
Dac prin proiect se prevede un strat mai gros de 3 cm, mortarul se va aplica n straturi succesive.
Grosimea prevzut n proiect se va realiza prin folosirea de martori rigizi.
De regul, pentru a nu deranja structura, tencuielile torcretate nu se finiseaza. Dac prin proiect
se cere finisarea acestora, se va mai aplica un strat de mortar fin si fluid care dupa cca 30 minute
se va finisa cu un dreptar metalic.
Aplicarea spritului (strat amorsa)
Mortarul pentru stratul de sprit trebuie s fie fluid (consistenta cu conul etalon sa fie ntre 1:1 si
1:3 cm), sa contin nisip n cantitate mica, s fie de acelasi tip cu mortarul de grund si sa asigure
o aderent foarte bun la stratul suport.
Inaintea aplicarii mortarului de sprit, suprafata de tencuit va fi stropita cu apa.
Grosimea stratului de sprit va fi de cca.1-2 mm; acesta va fi continuu si va acoperi ntreaga
suprafata.
Suprafata stratului de sprit va fi rugoasa pentru a se asigura a buna legtur cu mortarul de grund.
In functie de stratul suport, pentru stratul de sprit se vor folosi urmatoarele tipuri de mortare:
- suprafete de beton sau zidrii din piatra : lapte de ciment (ciment-ap-o mica cantitate de nisip)
- zidrii din b.c.a. (blocuri, placi si fsii) : mortar de ciment-var-nisip (n proportie de 1:0,25:3)
- sipci cu trestie - mortar de var gras-ipsos (ciment)
- zidarie de carmida : nu necesita acoperire cu strat de sprit
- suprafete acoperite cu plasa de rabit: spritu1 care se aplica se numeste smir si va fi mortar de
tipul var-ipsos sau var-ciment, avnd consistenta msurat cu conul etalon de 5-6 cm (mortar
vrtos), care se va aplica manual astfel nct mortarul sa intre bine ntre ochiurile plasei de rabit,
sa o acopere n ntregime si s aiba o suprafata ct mai rugoas pentru a asigura grundului a
aderent ct mai bun.
Aplicarea spritului se va face fie mecanizat cu masina de tencuit, ntr-un singur strat si o singura
trecere, prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin miscari circulare si obligatoriu de jos n
sus n rnduri orizontale pe ntreaga sunrafata de tencuit, ntre fsiile de ghidaj (repere) fie
manual prin stropire cu a matur scurt, astfel nct grosimea stratului obtinut sa fie de maximum
3 mm.
Aplicarea grundului
Grundul va avea grosimea maxima de 1,5 cm, va acoperi toate neregularitatile suportului si va
crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul).
Mortarele pentru grund vor avea o consistenta mai redus, respectiv 9-12 cm n cazul aplicarii lor
cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm n cazul aplicarii lor cu mijloace manuale.
Aplicarea mortarului de grund se poate face numai dupa ntrirea mortarului de sprit, dar nu
nainte de 24 ore de la aplicarea acestuia.
In cazul suprafetelar din beton armat, care din turnare au forme regulate, fara denivelari mari si
far abateri mari de la vertical sau orizontala, se va renunta la stratul de grund, aplicndu-se
stratul vizibil direct, peste stratul de sprit netezit si ntarit.
In cazul zidriilor de carmid (pe care nu se aplica spritul) suprafetele de tencuit se vor stropi cu

pag. 34
rev.

apa (n cazul cnd acestea sunt uscate) nainte de a se trece la aplicarea grundului, pentru ca
zidaria s nu absoarb apa necesar ntaririi mortarului.
Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu masina de tencuit, ntr-un singur strat la
fiecare trecere, ntre fsiile de ghidaj, de jos n sus; grosimea finala a tencuielii se va obtine prin
mai multe treceni, dupa zvntarea stratului aplicat anterior.
In cazul cnd aplicarea mortarului de grund se va face manual, acesta se va aplica de jos n sus, n
una sau doua reprize, prin aruncarea lui pe suprafata de tencuit. Mortarul se va ntinde ntre
fsiile de ghidare, orizontale sau verticale (stlpisori) ntr-un strat ct mai uniform si de grosimea
indicata de repere.
Indiferent de modul de aplicare, dup ce stratul de grund a ajuns la grosimea indicat
n proiect, nivelarea lui se va face manual.
Se va acorda o atentie deosebita operatiilor de realizare a colturilor intrnde iesinde
(usi, ferestre, nise, spaleti, intersectii de ziduri etc.); pentru executarea lor se vor fixa dreptane la
cumpana sau boloboc, pentru ca acestea sa se realizeze drepte si verticale, respectiv orizontale.
Se va acorda a atentie deosebit executiei racordurilor dintre tavane si pereti care se
vor face fie n colt drept (colt viu) fie cu o scafa rotunda simpla, asa cum este indicat n
proiect.
Aplicarea tinciului (strat vizibil)
Grosimea stratului vizibil va fi de 1-4 mm, variind dupa cum unmeaz:
- tencuieli driscuite: 2-4 mm
- tencuieli sclivisite : 1-3 mm
- tencuieli speciale (impermeabile) : 2-3 mm
- tencuieli pe b.c.a.: 1-3 mm.
Mortarul pentru tinci se va prepara cu nisip cu granule cu diametrul maxim de 1 mm s
va avea consistenta de 12-c14 cm.
Tinciul se va aplica numai dup uscarea grundului, ncepnd cu tavanul si
continundu-se cu pereti.
Daca grundul este complet uscat (a trecut multa vreme de la aplicarea lui), nainte de aplicarea
tinciului, acesta se va stropi cu ap.
Aplicarea tinciului se va face pe suprafete mici, se va ntinde imediat cu drisca dreptar n
suprafete regulate iar, dupa zvntare, stratul astfel aplicat se va netezi cu drisca de lemn, stropind
cu ap, pna la obtinenea unei supnafete ct mai netede si uniforme.
Abateri admisibile
La tencuieli brute
1. Umflturi, ciupituri (mpuscaturi de var), crapturi, fisuri maximum una de pna la 3 cm 2 la
fiecare mp.
2. Zgrunturi mari (pna la max. 3 mm) basici si zgrieturi adnci formate la driscuire la stratul
de acoperire: maximum 2 la m2.
La tencuieli driscuite:

pag. 35
rev.

1. Neregularitati ale suprafetelor la verificarea cu dreptanul de 2 m lungime : maximum 2
neregularitti n orice directie, avnd adncimea sau naltimea pna la 2 mm.
2. Abateri de la verticala a tencuielilor peretilor maximum 1 min/m si maximum 3 mm pe toat
nltimea ncperii.
3. Abateri fata de orizontala a tencuielilor tavanelor: maximum 1 mm/m si maximum 3 mmde
la o latur la alta.
4.Abateri fat de verticala sau orizontal la intrnduri, iesinduri, glafuri, profile, pilastri,
coloane,brie, cornise, ancadramente, solbancuri - pn la 1 mm/m si maximum 3 mm pe un
element.
5. Abateri fat de raz la suprafete curbe: pn la 5 mm.
6. Abateri la muchii: pn la 1 mm/m - o singur abatere.
La tencuieli sclivisite:
1.
Neregularitati ale suprafetelor la verificarea cu dreptarul de 2 lungime .. maximum 3
neregularitati pe m2 n orice directie avnd adncimea si naltimea pn la 2 mm.
2.
Abateri de la vertical ale tencuielilor peretilor - maximum 1 mm/m si maximum 3 mm
pe toata nltimea ncaperii.
3.
Abateri de la orizontal ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mm/m si maximum 4 mm
pe total.
4.
Abateri la muchii . . . . maximum 3 mm/m - o singur abatere.
5. Abateri fata de raz la suprafete curbe . pn la 5 mm.
Defecte ce nu se admit
1.
Umflaturi, coscoviri, ciupituri (mpuscaturi de var), pete, eflorescente, crpturi, fisuri,
lipsuri la glaflurile ferestrelor, la pervazuri, plinte, obiecte tehnico-sanitare.
2.
Zgrunturi mari (pn la max. 3 mm), basici si zgrieturi adnci formate la driscuire, la
stratul de acoperire.
Verificari n vederea receptiei
Vor fi clasificate drept defectuoase, lucrrile care nu respecta prevederile prezentelor specificatii
precum si cele la care se remarca urrntoarele neregularitati :
1.
Nu respecta indicatiile prevzute n proiect privind grosimea, trasajul, acoperirea,
planeitatea, uniformitatea (ca prelucrare), muchiile de racordare ale zidurilor cu tavanul, glafurile,
muchiile golurilor de usi sau ferestre, spaleti.
2.
Nu respecta verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor si muchiilor, planeitatea
suprafetelor tencuite si nu respecta abaterile admisibile.
3.
Nu s-a respectat tehnologia de executie specificata, fapt care a condus la deteriorri ale
lucrarilor.
4.
Nu s-au respectat indicatiile din tabloul de finisaje aprobat prin proiect.
5.
Lucrrile nu s-au executat n conformitate cu panoul-mostra.
Consultantul poate decide, functie de natura si amploarea defectelor constatate, ce remedieri
trebuie executate si daca acestea se vor face local, pe suprafete mai mari sau lucrarea trebuie
refacuta complet prin decopertarea tencuielii si refacerea ei conform specificatiilor.
Pentru lucrarile ce devin ascunse, se va ncheia proces verbal, n care se va specifica care sunt

pag. 36
rev.

acestea si dac s-au executat conform indicatiilor din proiect si din prezentele specificatii.
MASURARE SI DECONTARE
Lucrrile executate se vor msura conform indicatoarelor C si RpC astfel:
Tencuieli la pereti:
1. Tencuielile interioare la pereti, indiferent de modul de prelucrare a fetei vizibile, se msoara
desfasurat la m2 , adugnd si suprafetele niselor, glafurilor, spaletilor, etc.
2. Masurarea se execut naintea aplicarii tencuielii. Pentru determinarea suprafetei tencuite,
naltimea peretilor se va socoti ca distanta ntre fata brut a planseului (fara pardoseala sau strat
de nivelare) si fata netencuit a tavanului, iar ca latime, distanta ntre fetele netencuite ale
peretilor.
3. In zonele care rmn netencuite, pentru aplicarea altor finisaje, se ia ca nltime distanta ntre
tavanul netencuit si linia de terminatie indicat n proiect, plus 5 cm.
4. Din suprafetele calculate se scad toate golurile cu suprafata mai mare de 0,50 m 2, dar se adauga
glafurile si spaletii.
5. Golurile cu suprafete mai mici de 0,50 m2 nu se scad din suprafata calculata.
6. Golurile de usi ferestre se msoar pe conturul exterior al tencuielii, iar alte goluri, pe conturul
lor netencuit.
7. Muchiile se masoara la metru liniar, nainte de tencuire.
Tencuieli la tavane
1. La tavane din beton, plas de rabit, trestie si sipci, tencuiala se masoara la m2 de suprafata
masurata nainte de tencuirea ei.
2. La tavanele plane fara grinzi vizibile, suprafata se msoar ntre zidurile netencuite ale
ncaperii.
3. La tavanele cu grinzi vizibile, la aceasta suprafat se adauga si suprafetele laterale ale grinzilor.
4. Din suprafata astfel stabilit, se scad toate golurile mai mari de 0,50 m2.
Lucrrile se vor deconta conform articolelor din cantitativele de lucrari, functie de
numrul de metri patrati de tencuieli, determinati pe baza planurilor din proiect.
MORTARE PENTRU TENCUIELI
Generalitati
Acest capitol cuprinde specificatii pentru prepararea mortarelor folosite la executarea
tencuielilor interioare.
Standarde:
1. STAS 146-80
- Var pentru constructii.
2. SR 388 -1995 - Lianti hidnaulici. Ciment Portland.
3. STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii.
4. STAS 790-84
- Apa pentru betoane si mortare.
5. STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala.

pag. 37
rev.

6. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare.
7. STAS 2634-80 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de ncercare.
8. STAS 3910/1-76- Var. Reguli pentru verificarea calitatii.
9. STAS 5296-77 - Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului.
10. SREN 196-7:1995 - Ciment. Reguli pentru verificarea calitatii.
11. STAS 9201-80- Var hidratat n pulbere, pentru constructie.
Normative:
1. C- 17-82- Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidanie si
tencuial, mbunatatirile si completrile acestora.
Mostre si testri
Testarea mortarelor se va face pe fiecare tip n parte n conformitate cu STAS 2634-80,
prin prelevare de probe si ncercri, de catre un laborator specializat pe cheltuiala
Antreprenorului,dupa cum urmeaza:
rezistenta la compresiune la 28 zile; cte un test la fiecare 100 m3.
consistenta si densitatea mortarului proaspt, un test la fiecare schimb.
Conditii de acceptare la receptie a mortarului:
- rezistenta la compresiune la 28 zile : 50 kg/cmp;
- consistenta mortarului proaspat : 5-8 cm;
- densitatea mortarului proaspat : minim 1950 kg/mc.
Metoda de testare si ncercarile laboratorului se vor supune Consultantului spre aprobare;
Pentru cimentul folosit la mortare se vor face testari, pe loturi de cte 5 kg din fiecare tip de
ciment propus spre a fi folosit la lucrari.
Antreprenorul va pune la dispozitia Consultantului pentru verificare buletinul de analiza al
producatorului cimentului, prin care se specifica calitatea si tipul acestuia n conformitate cu
STAS 388-80 (sau 1500-78, 7055-87 daca sunt prevazute n proiect).
Mostre de culoare pentru mortar : daca n specificatii se solicita adaugarea unor pigmenti
coloranti n amestecurile de mortar, Antreprenorul va furniza esantioane din fiecare culoare de
mortar, pentru a fi aprobate de catre Consultant, conform solicitarilor acestuia. Se va furniza
numarul de esantioane care este necesar pentru acest scop.
Materiale
Ciment Portland : cimentul va fi conform STAS 388-80 fara bule de aer, de culoare naturala sau
alb, fara constituenti care sa pateze.
Var hidratat n pulbere : conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litri dee
apa la 25 kg de var. Amestecul se poate face cu 16 ore nainte de utilizare.
Var pasta obtinut din var hidratat.
Apa conform STAS 790-84, va fi apa potabila, curata, fara continut de saruri, acizi, grasimi.
Agregate : nisip conform STAS 1667-76 utilizndu-se nisipul natural de ru sau de cariera.
Nisipul de cariera poate fi partial nlocuit cu nisip de concasare. Continutul de nisip natural este
de cel putin 50%.

pag. 38
rev.

Conform celor specificate la capitolele anterioare.
Amestecuri
1. Se vor prepara materiale pentru lucrari, astfel nct proportiile specificate n amestecul de
mortar sa poata fi controlate cu multa strictete n timpul desfasurarii lucrarilor.
2. Proportiile se vor stabili dupa volum.
In cadrul acestor specialitatii greutatea unui mc din fiecare material folosit este conform
standardelor.
PREPARAREA MORTARELOR
Se vor pregati numai n cantitati ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarelor se va folosi
cantitatea maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate satisfactoare, dar se va evita
suprasaturarea cu apa a amestecului. Mortarul se va pune n opera n interval de 2 ore dup
preparare. In acest interval de timp este permis adaugarea de ap la mortar pentru a compensa
cantitatea de ap evaparat, dar acest lucru este permis numai n recipientele zidarului si nu la
locul de preparare a mortarului. Mortarul care nu se foloseste n timpul stabilit va fi ndepartat.
Dac nu se aprob altfel de ctre Consultant, pentru loturile mici, prepararea mortarului se va
face n malaxoare mecanice cu tambur, n care cantitatea de ap poate fi controlat cu precizie si
uniformitate. Se va amesteca cel putin 5 minute : 2 minute pentru amestecul materialelor uscate si
3 minute pentru continuarea amestecului dupa adaugarea apei. Volumul de amestec din fiecare lot
nu va depsi capacitatea specificat de praducatorul malaxorului. Tamburul se va goli complet
nainte de adaugarea lotului urmtor. La ntreruperea prepararii mortarului pe o durat mai mare
de 1/2 ora, este obligatoriu ca tamburul s fie splat cu apa amestecata cu pietris.
Prepararea mortarelor pe baza de ciment si var hidratat se va face numai prin procedee mecanice,
asigurndu-se dozarea gravimetric a componentelor solide ale mortarului cu tolerante de +/- 2%
pentru lianti si +/-3% pentru agregate si amestecarea ngrijita a mortarului pn la omogenizarea
complet.
Mortar de var marca M4-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar cu: var pasta 500 kg, nisip
03 mm 1600 kg si apa 0,310 m3 la m3 de mortar.
Mortar de var-ciment marca M10-T - conform STAS 1030-85. Va fi un mortar cu : var pasta 335
kg sau var hidratat 155 kg, nisip 03 mm 1650 kg, ciment F 25 (saci) 147 kg si apa
0,210 m3 la m3 de mortar.
Mortar de var-ciment marca M 25-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar cu : var pasta 267
kg sau var hidratat 123 kg, nisip 03 mm 1660 kg, ciment F 25 (saci) 184 kg si apa 0,235 m 3 la
m3 de mortar.
Mortar de ciment-var marca M 50-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar cu: var pasta 113
kg sau var hidratat 53 kg, nisip 03 mm 1660 kg, ciment F 25 (saci) 296 kg si apa
0,310 m3 la m3 de mortar.
Mortar de ciment marca M 100-T - conform STAS 1030- 85 va fi un mortar cu: var pasta 60 kg
sau var hidratat 28 kg, nisip 03 mm 1730 kg, ciment M 30 (saci) 377 kg si ap 0,310 m3 la m3 de

pag. 39
rev.

mortar.
Mortar de ciment marca M 100-T - conform STAS 1030- 85 (pentru tencuieli rezistente la
umiditate) va fi un mortar cu : ciment M 30 (saci) 391 kg, nisip 0-3mm 1730 kg si apa 0,310 m 3
la m3 de mortar.
Mortar pentru tencuieli impermeabile: va fi un mortar de ciment cu 600 kg ciment M 30 (saci),
nisip 0-3 mm 1730 kg, apa 0,310 m 3 la m3 si adaos de apastop P n proportie de 3% din
greutatea cimentului.
Controlul calittii mortarelor
Se va face conform STAS 103 0-85 urmrind caracteristicile:
1. Omogenitatea: se va controla vizual, daca amestecul are a culoare uniform si nu contine
bulgari sau pasta de var neomogenizata.
2. Consistenta : se va determina - n cm - cu ajutorul conului etalon.
3. Densitatea aparent n stare proaspata.
4. Tendinta de segregane : se va stabili pentru mortarele ce urmeaz a fi transportate cu mijlaace
auto sau prin pompe de mortar; coeficientul de segregare pentru mortare de tencuiala trebuie s
fie mai mic de 40 cm3.
5. Adeziunea la suport.
6. Capacitatea de retinere a apei.
7. Rezistenta la compresiune.
8. Rezistenta la ntindere prin ncovoiere.
9. Densitatea aparent pe mortarul ntrit (la 28 zile).
10.Rezistenta la nghet-dezghet.
Transportul mortarului
Transportul mortarului se va face cu mijloace de transport adecvate, care trebuie sa
fie etanse, curatate si spalate la interior si exterior, ori de cte ori se schimba natura
materialului transportat si la fiecare ntrerupere a transportului mai mare de dou ore si care sa
permita golirea totala si rapida.
Este interzis descarcarea mortarelor direct pe pamnt, foi de tabl sau mese
improvizate.
Durata de transport si punerea n opera a mortarelor sa se faca:
- n maximum 10 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment, ciment-var cu sau fara cenusa
de termocentrala si far ntrzietor de priza;
- n maximum 16 ore de la preparare, n cazul mortarelor cu ntrzietor de priz.
Pentru lucrrile din aceasta sectiune nu se vor face decontri separate, ele fiind
incluse n articolele de tencuieli interioare prevazute n proiect.
TENCUIELI EXTERIOARE
Generalitati

pag. 40
rev.

Prezentul capitol se refera la conditionarea /rectificarea zonelor placate cu placaj ceramic, care se
desface si primeste fie termosistem tip Baumit, fie placaj uscat din travertin + termoizolatie vata
minerala.
Prezentul subcapitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de tencuieli exterioare.
Clasificarea tencuielilor
Tencuielile exterioare sunt clasificate astfel dupa:
1. natura suprafetei pe care se aplic:
- caramida: BCA
- beton
- beton armat
- beton celular autaclavizat
- tencuiala aramata pe zidarie din caramida plina 12,5 cm
2. liantul ntrebuintat:
- rezistente la umiditate
3. modul de prelucrare a fetei vzute:
- obisnuite: brute, driscuite. stropite;
- speciale: frecate, buciardate, pieptanate, periate, raschetate, sprituite, lustruite, etc.;
- decorative: calcio stropit, vopsea cu efect decorativ, rustice, cu apareiaj sau n bosaje.
Acolo unde exista contradictii ntre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile
cuprinse n standardele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele
specificatii.
Standarde:
1. STAS 146-80- Var pentru constructii
2. SR 388-1995 - Lianti hidraulici. Ciment Portland.
3. STAS 790-84- Apa pentru betoane si mortare
4. STAS 1030-85- Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala
5. STAS 1134-71 - Piatr de mazaic
6. STAS 1667-76- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali
7. STAS 2542-82- Impletituri din srma. Plase cu ochiuri hexagonale si trapezoidale
8. STAS 2634-80- Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de ncercare.
9. STAS 39 10/1-76- Var. Reguli pentru verificarea calittii.
10. STAS 5296-77- Cimenturi. Determinarea rapid a mrcii cimentului
11. STAS 7055-87 - Ciment Portland alb.
12. SREN 196- 795- Ciment. Reguli pentru verificarea calittii.
13. STAS 9201-80 - Var hidratat n pulbere, pentru constructie.
Normative:
1.C 18-83 Normativ pentru executarea tehnologiilor umede

pag. 41
rev.

Mostre si testri
Se vor respecta aceleasi conditii ca pentru tencuielile interioare.
Materiale
Pentru ciment, nisip, var, var hidratat, apa, adaosuri, coloranti, plase pentru sustinerea
tencuielilor, plase rabit.
Piatra de mozaic, alb, calcaroas, din marmur sau din roc dura cu gnanulatie 0-35,5 m
(conform specificatiei din proiect) conform STAS 1134-71.
Amestecuri
Mortar de var-ciment
Mortarul de var-ciment va fi preparat cu agregate fine.
Agregatul va consta din piatra de mozaic de calcar sau mozaic de marmur alba (daca nu se
specifica altfel):
Daca nu se specifica altfel. se va adauga un pigment colorant aprabat de Consultant.
EXECUTIA LUCRARILOR
La nceperea executiei lucrarilor de tencuieli exterioare, urmtoarele lucrari vor fi terminate:
- lucrarile de zidrie (nchideri si cptuseli la diafragmele de beton armat);
- montajul instalatiilar electrice si sanitare prevzute sa ramna ngropate sub tencuiala vor fi
complet executate si probate;
- plasele de rabit vor fi montate n zonele prevzute n proiect;
- montajul diblurilor din lemn si al pieselor metalice nglobate pentru fixarea altor elemente ale
constructiei;
- montajul tmplariei si protejarea ei.
Nu se vor executa tencuieli exterioare nainte de terminarea executrii acoperisului sau
hidroizolatiei la terase si probarea etanseitatii acesteia, iar evacuarea apelor pluviale nu este
asigurata.
Trasarea suprafetelor
Trasarea peretilor se va face conform celor mai sus mentionate. In cazul tencuirii unor suprafete
verticale de nltimi mm, trasarea suprafetelor de tencuit se poate face si sub forma de fsii
verticale (stlpisori) care pot fi repere metalice sau martori si fsii de mortar.
Procurarea agregatelor, cimentului si varului din surse diferite pe timpul executarii
lucrarilor se va face numai cu aprobarea Consultantului.
La executarea tencuielilor exterioare se vor utiliza aceleasi materiale, mortare cu
aceeasi compozitie (acelasi ciment, acelasi colorant, aceleasi dozaje, aceleasi agregate).

pag. 42
rev.

Conditii climatice si protectia lucrarilor
In timpul verii la executarea lucrrilor de tencuieli exterioare vor fi luate urmtoarele
masuri de protejare:
1. Stropirea lor cu apa pe durata de cel putin 7 zile (pentru completarea apei pierdute prin
evaporare);
2. Acoperirea cu rogojini, folii de polietilen sau cu prelate umezite (protejare fata de actiunea
razelor solare sau a vntului).
Pe timp friguros, cnd temperatura scade sub 5C, nu se vor executa tencuieli
exterioare dect cu luarea unor masuri de protectie corespunztoare.
Tipuri de tencuieli exterioare
Tencuieli obisnuite brute - se vor executa folosind mortar de var -ciment marca M25-T n
grosime medie de 2 cm.
Tencuieli obisnuite driscuite
Tencuieli obisnuite driscuite pe zidrii din crmida, blocuri mici de beton si b.c.a. se vor
executa cu mortar de var-ciment marca M 25-T n grosime
medie de 2,5 cm.
Tencuieli obisnuite driscuite pe pereti din beton monolit sau din panouri mari de b.c.a. se vor
executa conform cu mortar de var-ciment marca M 25-T n grosime medie de 1cm.
Tencuieli obisnuite stropite la pereti din zidarie de caramida din blocuri mici de beton sau din
bca, se vor executa cu mortar de var-ciment marca M-25 in grosime medie de 2,5 cm.
Tencuieli speciale n similipiatra (piatr artificiala) se vor executa cu grundul din
mortar de ciment marca M 100-T cu adaos de var, driscuit din gros, n grosime medie de 1,5
cm peste care se va aplica stratul vizibil cu mortar de ciment marca M 100-T preparat cu
piatra de mozaic de calcar cu granulatia indicata n proiect (care va nlocui nisipul).
Suprafata stratului vizibil va putea fi finisat :
- frecat n cmp continuu, cu grosimea stratului superior de 0,5...0,8 cm.
- buciardat sau pieptanat n cmp continuu cu grosimea stratului superior de 1 cm, mpartita sau
nu n asize cu rosturi adncite.
- sprituite n cmp continuu, cu grosimea stratului superior de 3 cm mpartita sau nu n asize cu
rosturi adncite.
Tencuieli speciale cu piatra de mozaic cu granulatia indicata n proiect - se vor executa cu
grundul din mortar de var-ciment marca M 25-T, driscuit din gros cu grosimea medie de 2 cm,
peste care se va aplica stratul vizibil, executat driscuit sau stropit, din mortar de var-ciment marca
M 25-T confectionat cu piatra de mozaic din calcar sau marmura (praf de piatra) si care va avea o
grosime de 1 cm.
Tencuieli speciale cu terasit de ciment, cu piatra de mozaic din marmura, dolomita sau similare n
culorile si gnanulatia indicate n proiect - se vor executa cu grundul din mortar de var-ciment
marca M 25-T n grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil n grosime de 0,8... 1,0
cm finisat periat sau raschetat.
Tencuieli speciale n calcio stropit - se vor executa cu grundul din mortar de var-ciment marca M
25-T n grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil n grosime de 1 cm preparat cu

pag. 43
rev.

mortar de var si adaos de ciment (n dozajul indicat n proiect, de regula 100 kg la m 3), nisip si
pietris margaritar (granulatie 3...5 mm).
Tencuieli speciale n calcio stropit - se vor executa cu grundul din mortar de var-ciment marca M
25-T n grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil n grosime de 1 cm preparat cu
mortar de var si adaos de ciment (n dozajul indicat n proiect, de regula 200 kg la m 3), piatra de
mozaic din calcar sau marmur si pietris marganitar (granulatie 3...5 mm), finisat cu drisca
poroasa (cap de bil).
Tencuieli speciale n calcio strapit - se vor executa cu grundul din mortar de ciment marca M
100-T n grosime de 2 cm, peste care se va aplica stratul vizibil n grosime de 1 cm, din piatra de
mozaic de marmura cu granulatie indicat n proiect, la care se vor adauga 450 kg ciment si 150
kg ciment alb la m3 de mozaic.
Aplicarea spritului (strat amorsa)
Se va face conform specificatiilor
Aplicarea grundului
Se va face conform specificatiilor anterioare
Grosimea stratului de grund va fi conform cu tipul de tencuial indicat n proiect.
Inainte de aplicarea grundului se pozeaza, conform trasajelor efectuate pentru nuturi (conform
indicatiilor din proiect), baghete din lemn de esenta moale, lustruite, cu sectiunea de 2x2 cm care
se fixeaz provizoriu cu cuie.
Baghetele vor constitui repere pentru formarea cmpurilor pe care se va aplica grundul.
Grundul se driscuieste fin si se aplic n limitele (cmpurile) formate de baghetele pentru nutuni,
astfel ca la ntreruperea lucrului s fie ncheiata lucrarea pe zone cuprinse ntre baghete.
Aplicarea tinciului (strat vizibil)
Grosimea stratului vizibil va fi conform cu tipul de tencuial indicat n proiect.
Inainte de aplicarea tinciului dup ce grundul s-a uscat, se ndeparteaza cu grij baghetele din
lemn, astfel ca muchiile nuturilor sa nu se deterioreze.
Tinciul se aplica pe zone restrnse, n limitele (cmpurile) formate de nuturi, astfel ca la
ntreruperea lucrului, sa se fi executat numai zone cuprinse complet ntre nuturi.
Abateri admisibile
Lucrrile de tencuieli exterioare se vor nscrie n abaterile maxime admisibile conform
Vor fi clasificate drept lucrari defectuoase, lucrarile care nu respecta specificatiile
Msurarea lucrarilor se va face dup cum urmeaza:
1. Tencuielile se msoar la m2 de suprafat tencuita msurat pe zidria netencuit, adaugnd
nisele, spaletii, etc.
2.Suprafata acaperita cu plinte, la pereti, pe conturul balcoanelor si logiilor si la terase nu se
masoara.
3. Nu se scad golurile cu suprafata mai mica de 0,50 m2.
4. Golurile cu suprafata mai mare de 0,50 m 2 se scad, dar se adaug suprafetele glafurilor si

pag. 44
rev.

spaletilor.
5. Profilurile trase cu sablonul la fatade, cu iesinduri mai mici de 5 cm si cu ltirma pn la 20 cm
nu se masoara separat.
6. Muchiile se masoara la metru liniar, nainte de tencuirea lor.
Lucrarile se vor deconta cantitativ conform articolului respectiv de tencuieli
exterioare, functie de numarul de metri ptrati de tencuieli executati pe baza planurilor,
aprobate, din proiect. Lucrarile de executare a nuturilor la fatade, se masoara la numrul de
metri liniari executati, conform planurilor, aprobate, din proiect, decontndu-se n cadrul
articolului pentru tencuieli exterioare.
CAPITOLUL (4) - ZUGRAVELI SI VOPSITORII
ZUGRAVELI LA PERETI SI TAVANE
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea zugrvelilor interioare la pereti si tavane.
Conceptul de baza
Vopsitoriile la interior se fac cu vopsea lavabila, vopsea tip Vinarom si vopsitorii decorative
aplicate pe pereti si tavane, pe rectificare si glet de netezire si pe gips-carton.
Standarde si normative de referint
Acolo unde exist contradictii ntre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile
cuprinse n standardele si normativele enumerate mai jos vor avea prioritate prezentele
specificatii.
Standarde:
1. STAS 88-90 - Clei de oase
2. STAS 89-86 - Clei de piele
3. STAS 146-80- Var pentru constructii
4. STAS 189-77 - Spun de rufe
5. STAS 232/1-76 - Caolin spalat de Arghires
6. SR 388: 1995 - Ciment Portland gri
7. STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii
8. STAS 790-84 - Apa pentru betoane si mortare
9. STAS 1903-85 - Concentrat de grafit de Baia de Fier
10. STAS 2488-86 - Pigmenti anorganici. Galben de crom
11. STAS 2539-79 - Pigmenti anorganici. Albastru de fier
12. STAS 2706-86 - Creta de Murfatlar Dobrogea. Creta macinat
13. STAS 4888-76 - Caolin splat de Harghita
14. STAS 6632/2-91 - Oxid de fier rosu
15. STAS 6632/3-91 - Oxid de fier galben
16. STAS 6632/4-83 - Oxid de fier negru
17. STAS 7058-91 - Poliacetat de vinil. Dispersii apoase
18. STAS 7359-89 - Vopsele pe baz de dispersii apoase de poliacetat

pag. 45
rev.

19. STAS 9201-80 - Var hidratat n pulbere, pentru constructie
20. STAS 9537-85 - Oxid verde de crom
Normative:
1. C 3-76 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugrveli si vopsitorii, cu completarile
ulterioare.
Mostre si testari
Antreprenorul va prezenta Consultantului spre aprobare, specificatiile productorului pentru
materialele utilizate la zugraveli, precum si certificate prin care se va atesta conformitatea cu
conditiile specificate.
Se vor furniza de asemenea instructiunile de manipulare, depozitare si protectie pentru fiecare
material.
Panou martor
Inainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul va executa un fragment de perete mostr, utiliznd
materialele, produsele, culorile si tehnologia specificate n proiect pentru ntreaga lucrare. Panoul
se va executa la santier si dupa aprobarea lui de ctre Consultant, acesta va constitui panoulmartor, element de comparatie pentru ntreaga lucrare. Pe durata ntregii lucrari nu se va distruge
sau deteriora panoul-martor.
Materiale
Ipsos pentru constructii conform STAS 545/1-80.
Var hidratat conform STAS 9201-80.
Apa pentru betoane si mortare conform STAS 790-84.
Apa va fi curat, potabil, far sruri, urme de ulei, acizi sau alte impuritti.
Nisip cuartos cu granulatie 0,2 mm respectiv 0...3 mm conform STAS 3844-76.
Pigmenti coloranti diversi conform mostrar.
Produse:
Vopsea pe baz de poliacetat de vinil tip VINAROM seria 8204 sau alta similara, conform STAS
7359-89.
Grund din vopsea tip VINAROM n dispersie apoas (ap:VINAROM 1:1), sau altul similar.
Chit din mortar de ciment cu adaos de Aracet (poliacetat de vinil) n proportie de 3: 1:
- nisip : ciment, aracet. sau altul similar.
1. Aracetul va fi de tip DP25 sau D50 sau altul echivalent
2. nGranulozitatea nisipului va fi functie de mrimea adnciturilor n stratul suport:
- adncime 0,5 - 10 mm
nisip 0,2 mm
- peste 10 mm
nisip 0...3 mm.
Glet de netezire pe baza de Aracet (poliacetat de vinil) cu urmatoarea compozitie: 3:1:1/2 (n
volume) nisip sub 0,2 mm:aracet DP25:apa.
In cazul aplicrii mecanice, proportia poate fi pna la 3:1:2 prin sporirea volumului de apa.
Mortar de ciment-var marca M50 - T pentru rectificarea tencuielilor, n vederea aplicarii

pag. 46
rev.

zugrvelilor cu lapte de var.
Pentru receptia fiecrui lot de niateriale livrate. Antreprenorul va verifica certificatul de calitate al
producatorului.
Produsele pe baz de poliacetat de vinil se vor depozita n ambalajul original- saci de
polietilen n bidoane de carton sau P.V.C.
Se va controla ca bidoanele s fie nchise ermetic pentru a se evita evaporarea apei din dispersie.
Ipsosul se va livra n saci de hrtie de 35 kg.
Varul bulgari si huma se livreaza n vrac.
Colorantii si alti compusi chimici se livreaza n bidoane metalice.
Cleiurile animale se livreaza macinat n saci de polietilen sau sub form de plci.
Materialele se vor grupa ntr-un spatiu acoperit, uscat, bine aerisit, ferit de nghet si de variatii de
temperatur (+7 si +20 C); materialele von fi depozitate pe categorii, cu etichete vizibile pentru
a nu se confunda continutul.
Pentru manipulare si transport la locul de lucru se vor folosi cutiile de ambalaje, bidoanele cu
toart si gletile si se vor transporta numai cantittile necesare unui schimb de lucru.
EXECUTAREA ZUGRAVELILOR
Lucrrile se ncep numai la o temperatura a aerului mediului ambiant de -5C. Acest regim se va
mentine cel putin 8 ore dup executarea zugravelilor.
Zugrvelile se vor executa numai dup terminarea urmtoarelor operatiuni de finisaj:
1.
Montajul tmplriei
2.
Montajul instalatiilor electrice, de ap si canalizare, de nclzire.
3.
Executarea pardoselilor reci (gresie ceramic, dale de mozaic, etc.) exclusiv lustruirea lor.
4.
Lucrrile de reparatii la tencuieli.
5.
Executarea placajelor la pereti.
Executarea spoielilor
Pregtirea suprafetelor se va face tinnd seama de natura suportului. Pe tencuieli noi,
compozitiile de zugraveli se aplica numai dup ntarirea si uscarea acestora, admitndu-se o
umiditate permanent de 8%.
Suprafata va fi netezit cu grija pentru nlturarea asperitatilor iar stropii si scursorile de mortar
se freaca pn dispar. Se curata de praf.
Prelucrarea suprafetelor se va face la maximum 2- 4 ore de la terminarea lucrrilor pregtitoare,
executndu-se urmtoarele operatiuni:
1.
Umezirea intens cu ap a suprafetei suport.
2.
Aplicarea grundului sau paciocul pna la obtinerea unui aspect umed - lucios al
suprafetei grunduite, far urme sau dre de bidinea si fara asperitati.
3.
Chituirea fisurilor, rosturilor si adnciturilor, numai dup uscarea stratului de grund.
4.
Slefuirea si grunduirea locurilor chituite.

pag. 47
rev.

5.
Aplicarea straturilor de acoperire se va face numai dup uscarea completa a stratului de
grund. Incepnd cu tavanul si apoi peretii. Straturile succesive se aplic numai dup ce se
constat ca cel anterior este complet uscat.
Prelucrarea suprafetelor se va face la maximum 2-4 ore de la terminarea lucrrilor pregatitoare,
astfel:
1.
Prima grunduire cu solutie de spun cu ap aplicata manual cu bidineaua.
2.
Chituirea crpturilor cu pasta de ipsos.
3.
Slefuirea locurilor chituite, stergerea prafului si grunduirea locurilor chituite.
4.
Spacluirea suprafetelor (numai n cazul zugravelilor de calitate superioar) prin aplicarea
compozitiilor de spcluit cu bidineaua, cu spaclul de lemn sau de cauciuc.
5.
Slefuirea suprafetei spacluite, stergerea prafului si aplicarea celei de a doua grunduiri.
6.
Aplicarea compozitiei de zugrvit. preparat pe baz retetei: hum 100 kg, clei 6 kg,
pigmenti 12 kg, ap 200 l. Aplicarea se va ncepe cu tavanul si apoi cu peretii. Straturile
succesive se aplic numai dupa ce se constat c cel anterior este complet uscat.
Pregtirea suprafetelor de beton:
1.
Se curata cu spaclul toate neregularitatile suprafetei si se perie cu peria de paie.
2.
Se completeaz adnciturile existente n stratul suport cu chit de mortar.
Mortarul se netezeste cu spaclul.
Fiecare strat va fi lsat s se usuce minimum 16 ore nainte de aplicarea stratului urmator.
3.
Suprafata pregtit astfel nu va avea abateri mai mari astfel:
la planeitate: maximum 5 mm sub dreptarul de 2 m;
nici o und mai mare de 2 mm sub dreptarul de 0,5 m.

Pregtirea suprafetelor tencuite:
1.Se rectific tencuiala cu mortar de ciment-var dup ce n prealabil s-au ndeprtat bavurile si
dungile iesite n relief.
2. Se curat suprafata de praf, pentru a se asigura o buna aderent a stratului de finisaj pe
suprafata suport.
Prelucrarea suprafetelor.
1. Grunduirea cu grund se va face prin aplicare cu bidineaua si se va lasa sa se usuce timp de
minimum 2 ore la temperatura de -15C si de o ora la temperatura de +25C sau mai mare.
2. Daca dupa grunduire se observ neregularitti ale suprafetei nerectificate initial, se va face o
chituire cu chit de mortar si apoi o slefuire local.
3. Gletul de netezire se execut acolo unde este specificat cu glet.
Gletul se aplica inti pe o suprafata de cca. 1 m2 si se netezeste cu spaclul de cauciuc si

dupa netezirea complet, operatiunea se continua pe restul suprafetei.
Se vor evita scurgerile de material spre partea de jos.
Gletul se va aplica n grosime de 1 mm adic 1200 - 1400 gr/m2.
Stratul de glet se va lasa s se usuce minimum 16 ore nainte de aplicarea vopsitoriei.

Executarea vopsitoriei.

pag. 48
rev.

1.
Vopsitoria se va realiza cu vopsea tip Vinarom diluata n apa n proportie 4:1 (volumetric).
Se vor aplica 2 straturi, cca. 150 gr/m2 pentru fiecare strat.
2.
Inainte de aplicare. vopseaua se strecoara prin sita cu 900 ochiuri/cm 2, si se amesteca cu
apa necesar care va fi perfect curat.
Protejarea si ntretinerea lucrrilor
Suprafata pardoselii n ncperile unde se execut zugrveli, se va proteja cu hrtie sau folie de
polietilen.
Pe suprafetele nvecinate: tmplarie, placaje. vopsitorii, etc. se vor aplica plci din PFL dur sau
carton pentru a se evita stropirea cu jetul de la pistol.
Pentru a mpiedica uscarea brusca si cojirea zugrvelilor, se va evita aplicarea acestora pe
suprafete expuse la soare puternic.
Zugrvelile cu lapte de var si huma se vor ntretine prin curatirea de praf cu perii cu coad lung.
Suprafetele finisate cu vopsitorii lavabile se pot spla cu o crpa nmuiata n apa si stoars. Este
interzisa splarea unei vopsitorii cu o vechime mai mica de 30 zile.
Verificri n vederea receptiei lucrarilor
Conditii privind calitatea lucrarilor
1.
Suprafata zugrvita trebuie s aib ton si culoare uniform, sa nu aib pete, scurgeri,
stropi, cojiri, fire de par. Nu se admit corectari sau retusuri locale care distoneaza cu tonul general
chiar la distante mai mici de 1 m. Pe suprafetele stropite, trebuie ca stropii sa fle distribuiti
uniform.
2.
Zugravelile si vopsitoriile trebuie sa fie uniforme, fara a lasa sa se vada prin ele stratul
suport.
3.
Zugravelile si vopsitoriile trebuie sa fie aderente, iar la frecarea usoara cu palma nu
trebuie sa se ia pe palma.
Remedieri:
1.
In cazul gletului de netezire lipsa, se repara local suprafata cu glet si se aplic manual
straturile de zugraveala sau vopsitorie necesare.
2.
In cazul deteriorrii ultimului strat vizibil, se vor aplica manual unul sau dou straturi de
zugrveala sau vopsitorie diluata cu apa, n aceeasi proportie cu cea initial.
3.
In cazul ca nuanta zonei reparate nu este identic cu restul suprafetei, ultimul strat de
reparatie se va aplica pe ntreaga suprafata a panoului respectiv.
In afar de defectele enumerate, se mai socotesc defecte urmtoarele:
1. Nerespectarea prezentelor specificatii.
2. Lipsa de corespondenta si concordant dintre lucrrile executate si prevederile proiectului si a
dispozitiilor de santier.
3. Nerespectarea tehnologiei de aplicare specificate n normativul C 3-76 si a

pag. 49
rev.

completarilor la acesta.
4. Nerespectarea dozajelor, numrului de straturi si a matenialelor specificate.
La cererea Consultantului, Antreprenorul va executa remedierea acestor defecte fie prin
remedieri locale, fie prin refacerea lucrarii pe suprafete mai mari, dupa cum va fi cazul.
Msurarea lucrarilor (conform cotei articolului din cantitativul de lucrari) se va face la metru
patrat de suprafata zugravit sau vopsit, pe baza planurilor din proiect.
In cadrul pretului unitar pe articol din cantitativul de lucrri, pentru lucrarile de zugraveli si
vopsitorii sunt cuprinse (acolo unde se specifica) rectificarea suprafetei suport si gletul de
netezire.
VOPSITORII PE SUPRAFETE METALICE (OTEL)
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea lucrrilor de vopsitorii la elemente din metal
(otel): tmplarie din profile laminate sau tabl din otel. scari, balustrade, grile, gratare si alte
confectii metalice.
Acest capitol cuprinde de asemenea specificatii privind conditiile de protejare anticoroziva a unor
elemente de tinichigerie si confectii metalice.
Concept de baz
Tmplaria metalica se prevede a fi vopsit pe suprafetele expuse cu vopsele pe baza de ulei
vegetal, vopsele pe baza de rasini alchidice sau pe baza de rasini epoxidice; iar pe fetele
interioare ascunse vor fi grunduite cu grund anticoroziv.
Toate confectiile metalice. daca nu se specifica altfel, vor fi vopsite cu vopsea pe baza de ulei
vegetal si grunduite cu grund anticoroziv.
Elementele de tinichigerie se vor proteja anticoroziv prin galvanizare la cald.
Confectiile metalice aflate n conditii de agresivitate coroziva mare, se vor confectiona din otel
inoxidabil.
Acolo unde exist contradictii ntre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile cuprinse n
standardele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standarde
1. STAS 16-80 - UIei de in sicativat.
2. STAS 18-94 - Ulei tehnic de in.
3. STAS 88-90 - Clei de oase.
4. STAS 2706-86 - Cret macinata.
5. SR 2993:1993 - Lacuri si vopsele. Reguli pentru verificarea calitatii, ambalare, marcare,
depozitare si transport.
6. STAS 3097-80 - Grunduri pe baz de ulei.
7. STAS 3123-85 - Diluanti pentru produse pe baza de rsini alchidice.

pag. 50
rev.

8. STAS 3124-75 - Diluant 104 pentru produse pe baz de ulei.
9. STAS 3421-79 - Lacuri pe baz de nitroceluloz.
10. STAS 3474-80 - Lacuri pe baza de bitum.
11. STAS 3509-83 - Vopsele pe baza de ulei. Vopsea kaki 1003.
12. STAS 3706-69 - Lacuri pe baz de ulei. Lac incolor 1060.
13. STAS 3744-69 - Vopsele pe baz de ulei. Vopsea gri 1000.
14. STAS 3745-69 - Emailuri pe baza de ulei. Email negru 1060.
15. STAS 4121-75 - Grunduri pe baz de nitroceluloz. Grund gri 2446.
16. STAS 4649-80 - Email kaki E 592-I pe baz de nitrocelnloz.
17. STAS 6592-80 Chituni pe baz de ulei.
18. STAS 8009-80 - Protectia suprafelelor metalice. Acoperiri prin vopsire. Metode de verificare.
19. STAS 8308-69 - Rsin sintetic. Romalchid R 60.
20. STAS 8311-87 - Lacuri si vopsele. Culori si nuante.
21. STAS 8512/1-79- Rsini epoxidice tip 040 si 040 T.
22. STAS 10128-86 - Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel.Clasificarea
mediilor agresive.
23. STAS 10166/1-77 - Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane.Pregatirea
mecanic a suprafetelor.
24. STAS 10702/1-83 - Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Acoperiri
protectoare. Conditii tehnice generale.
25. STAS 12796-90 - Protectia contra coroziunii. Pregatirea suprafetei pieselor de otel pentru
vopsire.
Normative
1.C3-76 - Normativ pentru executarea lucrrilor de zugraveli si vopsitorii, cu completarile la
acesta.
Mostre si testri
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului specificatiile producatorului
pentru materialele utilizate la vopsitorii, precum si certificate prin care se va atesta conformitatea
cu conditiile specificate.
-
Se vor furrniza de catre producator instructiunile de manipulare, depozitare si protectie

pentru fiecare material.
Antreprenorul va prezenta o data cu mostrele de tmplarie si confecetii diverse din metal
(otel) si modul de finisare a acestora n conditiile specificate (materiale, culori, tehnologie).
MATERIALE S1 PRODUSE
Materiale
Produse
Vopsea pe baza de ulei vegetal tip Durolac L 001-27 san similar.
Vopsea email pe baza de rasini alchidice (tip Hexol F 105-1; E 405-10) sau similara.
Vopsea email pe baza de derivati celulozici (tip Novolin E 102-1; E 232-1; E 532-1;

pag. 51
rev.

ER sau similara).
Vopsea email pe baza de rasini epoxidice sau similar.
Grund anticoroziv cu ulei si minium de plumb.
1. Grundul va fi de tipul 1000 sau 1165 conform STAS 3097-80 sau altul similar.
Chit pe baz de ulei pentru spcluirea suprafetelor metalice la interior.
1. Chitul va fi de tip 1522 (C 101-2) - conform STAS 6592-80 sau altul similar.
2. Chitul se poate prepara si pe santier cu urmtoarea compozitie:
- ulei de in fiert - 2,00 kg
- solutie de clei 6% - 0,30 kg
- ocru - 1,00 kg
- negru de fum - 0.20 kg
- cret cca. 6,50 kg
Chit pe baz de ulei pentru spacluirea suprafetelor metalice la exterior.
1. Chitul va fi de tipul 1522- conform STAS 6592-80 sau altul similar.
2.Chitul se poate prepana si pe santier cu urmatoarea compozitie:
- ulei de in fiert - 0,55 kg
- sicativ neftenic - 0,68 kg
- lac - 0,45 kg
- terebentin - 0,57 kg
- spat greu - 0,60 kg
- ocru - 0,95 kg
- alb de zinc - 0,64 kg
- miniu de fier - 0,22 kg
- negru de fum - 0,20 kg
- cret cca. 5,10 kg
Livrare, manipulare, depozitare
Pentru receptia fiecrui lot de materiale livrate. Antreprenorul va verifica certificatul de calitate al
producatorului.
Produsele se vor depozita n ambalaje originale, grupate PC categorii, ntr-un spatiu acoperit,
uscat, bine aerisit, ferit de nghet si de variatii de temperatur (+7C si +20C), cu etichete
vizibile pentru a nu se confunda continutul.
Pentru manipulare si transportul la locul de lucru se vor folosi cutiile si bidoanele de ambalaje,
gletile si se vor tnansporta numai cantitatile necesare unui schimb de lucru.
EXECUTIA LUCRARILOR
Lucrari ce trebuie terminate nainte de nceperea executrii vopsitoniei la tmplaria de metal si la
confectiile metalice.
1.Reparatii la tencuieli
2.Etansarea n jurul tocurilor cu mortar de ciment si pozarea (unde este cazul) a baghetelor de
etansare.
3.Executia pardoselilor reci (gresie ceramica, dale de mozaic, marmur etc.), exclusiv lustruirea

pag. 52
rev.

lor.
Tmplaria trebuie s fie montat definitiv la nceperea vopsitoriei; accesoriile metalice ale
tmplariei trebuie sa fie montate corect si buna lor functionare sa fie verificata.
Montarea elementelor complementare la confectiile metalice (mna curent la balustrade de scari,
mnere de tragere, etc.) se va face dupa executarea completa a vopsitoriei, avnd grij ca aceasta
s nu sufere degradri.
Aplicarea ultimului strat de vopsitorie la tmplrie se va face numai dupa terminarea completa a
zugrvelilor si nainte de finisarea mbrcmintilor la pardoseli (curtire, lustruire, ceruire)
lundu-se msuri de protejare contra murdaririi acestora.
Pregtirea stratului suport
Tmplaria si toate confectiile metalice vor fi livrate la santier cu un strat de grund anticoroziv
aplicat pe ntreaga suprafat, adic si la interiorul profilelor nchise.
Se vor ndeparta toate urmele de rugin, oxizi, pete de grasimi, noroi, mortar, etc. cu putin nainte
de nceperea aplicarii straturilor de vopsea; aceste operatiuni se fac n atelierele de confectii
metalice sau uzinat.
Metalul curtat se va grundui la maximum 2-4 ore de la curatire. Suprafata pregtit pentru
vopsire se va curta pna la luciu fie manual, prin ciocnire, raschetare sau periere, fie mecanizat,
prin periene cu scule eleetrice cu perie de srma sau disc abraziv; n cazuri deosebite se va
proceda la sablare, curatire cu flacr, decapare cu paste decapante sau degresare cu solventi.
Pe santier se vor executa urmtoarele operatiuni pregatitoare:
- verificarea tmplariei n privinta bunei executii si funcitonri;
- curtarea de praf si impuritati prin periere;
- repararea stratului de grund anticoroziv, acolo unde este cazul;
- chituire si slefuire local.
Executarea vopsitoriilor cu ulei
Pregatirea stratului suport .
Lucrrile de vopsitorie se vor executa la o temperatura a aerului de cel putin - 15C, regim ce va fi
mentinut n tot timpul executiei si cel putin nca 15 zile dup executarea lor.
Prelucrarea suprafetelor se va face cu respectarea riguroasa a ordinii operatiunilor indicate mai
jos:
1. Grunduirea cu grund anticoroziv cu ulei si miniu de plumb 1000 sau 1165 aplicat ntr-un strat
subtire continuu si fara prelingeri, dre sau fire de pensula.
Tmplria si confectiile metalice se livreaz pe santier gata grunduite.
2. Chituirea locala se va face cu chit pe baz de ulei si se vor acoperi zgrieturile, fisurile,
adnciturile. Locurile mai adnci de 1 mm se acopera n mai multe reprize.
3. Slefuirea locurilor chituite se va executa cu pnza de slefiuit; dupa slefuire suprafata se va
curata bine de praf.
4. Grunduirea locurilor chituite se va face conform pct. 1.
5. Spacluirea generala I se va face folosind chitul; chiturile se dilueaz fie cu diluant special (D-

pag. 53
rev.

001-3) fie cu ulei sau vopsea la culoare.
6. Slefuirea generala I se va face folosind unelte electrice de slefuit cu disc de perie, psla sau
hrtie abraziva cu o granulatie fina. Se poate face umed sau uscat. Dup slefuire, suprafata se va
curata bine de praf cu perii sau prin sablare cu aer comprimat. Dupa slefuire umeda, suprafata se
va spala cu solvent si se va sterge.
Aplicarea vopselei
1. Aplicarea vopselei se va face mecanizat cu pistol de pulverizat, n 3 straturi, fiecare strat aplicndu-se numai dupa uscarea completa a celui precedent.
2. Vopseaua se va strecura prin sita fina cu 900 ochiuri pe cm2 si se va dilua cu diluant n
proportie de 5-10%.
3. Vopseaua se va aplica n straturi uniforme fara a lasa urme mai groase sau mai subtiri de
vopsea.
4. Daca va fi necesar, se vor executa chituiri si slefuiri dup fiecare strat de vopsea.
5. Straturile de vopsea se vor ntinde pe directii perpendiculare unul fat de celalalt.
6. Ultimul strat nu se va slefui si, dac nu se specifica altfel, va fi finisat prin netezire pentru a
cpata luciu.
Executarea vopsitoriilor cu emailuri pe baz de rsini alchidice
Pregtirea stratului suport
Lucrrile de vopsitorie exterioar si interioara se vor executa la o temperatur de minim - 15C si
n conditii de umiditate relativa a aerului de maximum 60%.
Prelucrarea suprafetelor se va face prin aplicarea de compozitii cu respectarea riguroas a
ordinii operatiunilor indicate mai jos.
1. Grunduirea cu grund anticoroziv G 355-4 pe baz de rsini alchidice si miniu de plumb.
2. Chituirea locala cu chit de cutit, pe baza de rsini alchidice.
3. Slefuirea locurilor chituite.
4. Grunduirea locurilor chituite conform pct.1.
5. Spacluirea genenala cu chit de cutit sau de stropit
6. Slefuirea suprafetei spacluite.
7. Spcluirea strat II (dac este specificat).
8. Slefuirea suprafetei spacluite.
Aplicarea straturilor de acoperire se va face respectndu-se ordinea si felul operatiilor
indicate mai jos:
1. Grunduirea cu grund de acopenire.
2. Slefuirea peliculei grundului de acoperire.
3. Aplicarea primului strat de email.
4. Slefuirea.
5. Aplicarea celui de al doilea strat de email.
6. Slefuirea (daca este specificat).
7. Aplicarea celui de al treilea strat de email.
Straturile succesive se vor ntinde pe directii perpendiculare una fat de cealalt.

pag. 54
rev.

Straturile de email se vor slefui cu pnz de slefuit nr. 40 sau 32, dupa care se
ndeparteaza praful cu o pensula moale.
Ultimul strat nu necesita operatia de finisare.
Timpul necesar uscarii unui strat, pentru a putea fi aplicat un alt strat de email, este de 24 ore.
Nu se va aplica un strat nou nainte de uscarea celui precedent.
Conditii de receptie
Suprafetele vopsite vor trebui sa se prezinte ca un strat uniform, continuu, neted si care s
acopere perfect straturile inferioare. Portiuni neacoperite, pete, desprinderi, cute, scurgeri,
discontinuitati ale peliculei, aglomerari de pigmenti, neregularitati datorate unor chituiri sau
slefuiri necorespunztoare, urme de fire de par din pensula, nu vor fi admise.
Portiunile remediate vor avea aceeasi nuanta cu restul suprafetei.
Se vor considera defecte n plus fat de cele enumerate mai sus, urmatoarele:
- nerespectarea tehnologiei de aplicare specificata n normativul C3-76 (4) 4133;
- nerespectarea prezentelor specificatii;
- lipsa de corespondenta si concordanta dintre lucrarile executate si prevederile
proiectului;
- nerespectarea dozajelor, numarului de straturi si a materialelor specificate.
Consultantul poate decide refacerea local sau pe suprafete mai mari a lucrarilor de vopsitorie, de
la caz la caz, functie de natuna si amploarea defectelor constatate.
Protejarea anticoroziv a elementelor metalice de tinichigerie
Elementele de tinichigerie se vor executa din tabl de otel zincat la cald pe ambele fete. Stratul
de zinc va fi de 480 gr/m2 pe toate fetele.
Elementele de tinichigerie se vor proteja anticoroziv, la muchiile rezultate din tietur, prin
zincare cu spray-un de zinc.
Toate elementele de fixare a tinichigeriei vor fi zincate (suruburi, agrafe, brtari, piulite, etc.)
Toate elementele de fixare pentru confectiile metalice vor fi protejate anticoroziv:
1.
Praznurile, agrafele, armturile, placutele de prindere, precum si fata ascunsa a tocurilor
metalice de usi, ferestre si vitrine se vor proteja cu grund pe baza de ulei si miniu de plumb, sau
altul similar.
2.
Suruburile, piulitele, saibele, bolturile mpuscate, diblurile metalice expandabile,
suruburile autofiletante, cuiele, vor fi zincate la cald.
MASURARI SI DECONTARE
Lucrarile la acest capitol nu se deconteaz separat, ci sunt cuprinse n pretul unitar din
articolul din cantitativul de lucrari corespunzator tmplariei metalice, confectiilor metalice sau al
elementelor de tinichigerie.
CAPITOLUL (5) -FAIANTA

pag. 55
rev.

GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru placaje la pereti interiori, executate cu placi de faianta,
placaj ceramic special pentru piscine.
Concept de baza
Placile de faianta sau gresie ceramica vor fi aplicate n special pe peretii ncaperilor unde se
desfasoara procese umede, unde se cere mentinerea unei stari de igiena deosebita, asa cum se
indica n proiect sau acolo unde va fi indicat de catre Consultant.
Standande si normative de referinta
Acolo unde exista contraindicatii ntre recomandarile prezentelor specificatii si celedin
standardele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standarde:
1.STAS 146-80- Var pentru constructii.
2.SR EN 159 : 1996 - Placi de faianta.
3.STAS 388-95 - Ciment Portland gri.
4.STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii.
5.STAS 790-84 - Ap pentrn betoane si mortare.
6.STAS 1500-78 - Ciment Pa35, ciment M30.
7.STAS 1667-76 - Nisip silicos din nan san de canier, bine splat, grnn~os
8.STAS 5939-80 - Placi de gresie ceramic.
9.STAS 7055-87 - Ciment Portland alb.
10.STAS 7058-91 - Aracet DP25 sau D50.
11.SR EN 159 : 1996 - Placi ceramice CESAROM.
12.STAS 9201-80 - Var hidratat n pulbere.
13.SREN 159 : 1996- Placi de majolica.
Normative
1.C 6-86 - Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianta, majolic si plci ceramice
smaltuite.
2.C 223-86 - Instructiuni tehnice privind executarea placajelor din placi de faiant, majolic si
plci ceramice smaltuite, aplicate la pereti prin lipire cu paste subtiri.
Mostre si testari
Inainte de lansanea comenzilor, Antreprenorul va prezenta Consultantului spre
aprobare, 3 mostre din fiecare tip si culoare de placi propuse prin proiect spre a fi folosite.
Inainte de livrarea fiecarui lot de placi de faianta sau gresie, Antreprenorul va prezenta
Consultantului certificate n trei exemplare, care sa ateste compozitia fizica si chimica a plcilor,
calitatea si conformitatea cu prezentele specificatii.
Pentru ncaperile unde prin proiect sunt prevzute obiecte sanitare, furnizorul plcilor de faianta
sau gresie va prezenta spre aprobare Consultantului, seturi de obiecte sanitane asortate la culoare
cu placile de faianta sau gresie.

pag. 56
rev.

Extra material
Antreprenonul va asigura pe santier un surplus de 2% din cantitatile de placi de faianta sau gresie
din fiecare tip, marime si culoare utilizate la lucrari.
Placi de faianta, de forma patrata sau dreptunghiulara la dimensiunile, culorile si calitatile
prevazute n proiect si conform SR EN 159 - 1996.
Plci de gresie tip S (natur) sau tip F (gresie fin), de form patrata sau
dreptunghiulara, la dimensiunile, culorile si calittile prevazute n proiect si conform
STAS 5939-80.
Cu acordul Consultantului, pe santier pot fi livrate si plci de alte dimensiuni si
formate n conditiile indicate n standardele celor doua materiale (faiant si gresie).
Placile vor avea urmatoarele caracteristici fizico - chimice:
-coeficientul de absorbtie a apei: max. 18% pentru placile de faianta si max. 2,5% pentru plcile
de gresie.
- la ncercarea de rezistenta la fisurare fina, mostrele nu vor prezenta nici o astfel de fisurare;
- la ncercarea de rezistenta chimica, finisajul (glazura) va ramne nedeteriorata.
Placile nu vor prezenta pete de culoare nchisa cu aria mai mare de max. 1,5 mm2 la
max. 2% din esantion, fisuri n glazur, ngrosri ale glazurii sau zone insuficient glazurate,
aspect de nghetatsau cristalin si zone aspre.
Abateri limita admisibile de la dimensiunile normale de fabricatie pentru plcile de
faianta :
- la grosime nominala de 5,5 mm - +/- 10% iar pentru grosimea de 5 mm - 0.. +10%
- la lungimi si latimi nominale: +/-0,6% sageata: max. 0,5% din lungimea laturii mari
Abateri limita admisibile de la dimensiunile nominale de fabricatie pentru placile de
gresie ceramica:
- la grosimi nominale: +/-10%
- la lungimi si latimi nominale: +/-2%
- sgeata: 0,35mm pentru gresie fin si 0,5 mm pentru gresie natur masurata pe diagonal si
raportata la lungimea laturii mari.
Placile de faiant sau gresie vor fi depozitate n locuri ferite de umiditate, acoperite, n ambalajele
originale ale furnizorului, pe platforma cu suprafata plan sau pe rafturi.
Nu se va aduce la punctul dc lucru din santier dect cantitatea strict necesara pentru
executarea placajului si numai la momentul necesar, astfel nct cutiile cu faianta sau gresie sa
nu fie depozitate n locuri neadecvate.
Plcile se vor manipula cu grij pentru a nu fi lovite si a nu se deteriora si se vor feri
de contactul cu materiale care le pot pata.
Placile de faiant sau gresie se vor transporta ambalate n cutii, cu mijloace de
transport acoperite, curate si uscate.
In mijloacele de transport cutiile se vor aseza n stive, lundu-se masuri pentru

pag. 57
rev.

mpiedicarea deplasarii stivelor n timpul transportului, spre a se evita deteriorarea ambalajului
si mprastierea plcilor.
Mortare pentru pozarea placilor la pereti
Generalitati:
1. Componentele mortarului vor fi bine amestecate nainte de adaugarea apei.
2. Se va adauga cantitatea necesar de apa pentru a obtine consistenta dorita.
Se va evita excesul de apa.
3.Amestecul se va prepara cu atentie pentru umidificare completa si omogenizare.
4.Din timp n timp, amestecul va fi reagitat pentru mentinerea unei consistente adecvate, dar nu
se vor aduga ingrediente.
Mortarul care a facut priza nu mai poate fi folosit.
Mortarul pentru sprit va fi mortar de ciment-nisip (granulatii 03 mm) n dozaj volumetric de
1:2.
Mortarul pentru grund va fi mortar de ciment avnd dozajul de 400 kg ciment la m 3 nisip
(granulatie 13 mm) n dozaj volumetric de 1:3,5:0,05 (ciment: nisip:var pasta).
Mortarul se va amesteca uscat, apoi se va adauga ap suficienta pentru un amestec omogen.
Mortar ciment, nisip (0...1 mm), var-pasta, n dozaj volumetric 2:1:1.
Paste subtiri adezive pentru pozarea placajelor la pereti
Generalitti:
1. Stratul de amors va fi o solutie de Aracet DP25 (D50) cu apa, n dozaj volumetric de 1:3.
2. Placile se aplica cu urmatoarea pasta adeziva: ciment: nisip 0... 1 mm: Aracet DP25: ap n
proportie volumetrica 5:2: 1:23.
3. Dupa amestecarea componentilor uscati (nisipul cu cimentul) se adaug componentii lichizi
(Aracetul cu apa 1,5... 2 parti).
4. La prepararea compozitiei pastei adezive se va folosi ciment PA35.
EXECUTIA PLACAJULUI PE SUPORT
Daca nu se specific altfel, montajul placajului se va face cu placi de faianta sau de gresie cu
mortare sau paste adezive.
Inainte de nceperea operatiunilor de placare cu placi de faiant sau gresie, se vor fi executat
celelalte lucrri de finisaj dupa cum urmeaza:
1.
Invelitoarea cladirii, cu executarea scurgerilor n solutia definitiva, astfel nct suprafetele
pe care se executa placarea sa fie ferite de actiunea precipitatiilor atmosferice;
2.
Montarea tocurilor la ferestre si a tocurilor si captuselilor la usi, n afara pervazurilor care
se vor monta dupa executarea placajelor.
3.
Tencuirea tavanelor si a suprafetelor care nu se placheaza, n ncaperile unde se vor
executa placaje.
4.
Montarea conductelor sanitare, electrice, de ncalzire, ngropate sub placaj si probarea
acestora sub presiune.
5.
Montarea diblurilor sau a dispozitivelor pentru fixarea obiectelor sanitare, eventualele

pag. 58
rev.

gauri ulterioare urmnd a fi date numai cu burghiul.
6.
Executarea pardoselilor reci (mozaic turnat, plci mozaicate, placi de gresie, marmur,
etc.).
7.
Executarea pardoselilor calde (din lemn, din P.V.C. etc.) care se degradeaza la umiditate
mare, se va face numai dupa montarea placajului.
Nu se va ncepe lucrul pn ce lucrarile deja executate (pardoseala) nu vor fi protejate
satisfacator.
Inainte de nceperea lucrarilor de placare se va face o inspectare a suprafetelor ce urmeaza a fi
placate. Nu se va ncepe lucrul pna ce nu vor fi ndreptate eventualele neregularitati constatate
(abateri pe vertical si orizontal ct si eventuale vicii sau degradari aparente).
Aplicarea placilor de faiant sau gresie se va face numai pe snprafete uscate, pregatite n prealabil
si care se nscriu n abateri de la planeitate cuprinse ntre 3 mm/m pe verticala si 2 mm/m pe
orizontala.
Eventualele neregularitati locale nu vor depasi 10 mm (umflaturi sau adncituri).
In cazul cnd aceste abateri sunt depasite, suprafetele vor fi ndreptate prin completarea cu mortar
sau chit. Grosimea stratului de mortar nu trebuie s depaseasca 1-2 cm.
Inainte de nceperea lucrarilor de placare se vor executa urmatoarele operatiuni:
- ndepartarea eventualelor resturi de mortar, praf, pete de grsime, etc.
- rosturile zidariei (orizontale si verticale) trebuie sa se curete bine pe o adncime de cca 1 cm,
pentru ca mortarul de fixare sa adere ct mai bine pe aceste suprafete.
- pe suprafetele de beton turnat monolit sau pe suprafetele de beton ale panourilor mari se va
aplica un sprit, pentru obtinerea unei mai mari rugozitati, necesara aderarii mortarului de fixare a
placilor.
Generalitati
Nu se vor executa placaje n zone unde temperatura este sub +5C.
Se va avea grija sa se evite evaporarea rapida a apei din patul de mortar.
Patul de mortar nu se va aplica mult nainte de asezarea placilor de faianta sau gresie si n nici
un caz placile nu se vor aplica pe mortarul uscat.
Se va evita pe ct posibil taierea placilor, astfel nct printr-o asezare corecta a acestora, placile
care vor trebui sa fie tiate sa nu fie mai mici de jumatate de placa.
Marginile placilor taiate se vor poliza cu piatra de carborund.
Nu se vor aplica plci nefinisate corespunzator, cu margini crapate sau zimtate.
Rosturile ntre plci vor fi realizate n continuitate, att pe vertical ct si pe orizontal si vor
avea aceeasi dimensiune - cca. 2 mm - pe ambele directii.
Abaterile admise pentru suprafetele finisate vor fi de +/- 2 mm sub dreptarul de 1,20 m lungime.
Trasarea suprafetelor pentru placare
Trasarea suprafetelor care urmeaza a se placa se va face att fat de onizontala ct si fat de
vertical.
Trasarea se va face cu dreptarul de lemn de maximum 2 m lungime si cu ajutorul repenelor

pag. 59
rev.

alcatuite din bucati de faianta sau gresie fixate provizoriu cu mortar de ipsos pe suprafata
respectiva a tencuielii, n imediata vecintate a suprafetei care se placheaza.
Firul cu plumb, lsat la fata reperelor trebuie sa reprezinte linia suprafetei placajului care urmeaza
sa se execute.
Executia lucrarilor de placare
Dupa terminarea operatiilor de trasare se poate trece la executarea aplicarii placajului n
urmatoarea succesiune de operatii.
Pentru pereti din beton (panouri prefabricate sau turnate monolit):
- aplicarea spritului de mortar-ciment-nisip cu consistenta fluida (10-12 cm) pe toata nltimea
peretelui si driscuirea sa de la tavan pna la linia despartitoare a zonei ce se placheaza;
- aplicarea grundului de mortar de ciment-nisip cu consistenta mai mare (6 cm) pe zona ce se
placheaz;
- aplicarea pastei adezive si a placajului;
- executarea scafei de racordare;
- aplicarea gletului pe zona superioara a peretelui;
- aplicarea vopselei de ulei.
Pe pereti din zidarie de caramida sau blocuri din beton:
- aplicarea spritului, grundului si tinciului pe suprafata ce ramne tencuita;
- aplicarea spritului din mortar de ciment-nisip si grundului din mortar de ciment-nisip pe
suprafata ce urmeaza a fi placata:
- executarea placajului.
Pe pereti din elemente din b.c.a.:
a)
Pe elemente plane din b.c.a.:
- aplicarea spritului din ciment n grosime de 2-3 mm preparat din ciment: nisip 0... 1 mm; Aracet
DP 25 n dozaj 1:3:0,15 si apa pna la consistenta de 12-14 cm;
- aplicarea grundului din mortar adeziv n grosime de 8- 10 mm, preparat din nisip 0...1 mm;
ciment; var pasta, Aracet DP 25, n dozaj volumetric 2:4:2:0,50 si apa pna la consistenta de
10-12 cm;
b)
pe zidarie din blocuri mici de b.c.a.:
- aplicarea spritului de ciment n grosime de 2-3 mm, preparat din ciment: nisip 0... 3 mm; Aracet
DP 25, n dozaj 1:4:0,3 si apa pna la consistenta de 11-13 cm;
- aplicarea grundului din mortar de fixare a placilor, preparat cu aceiasi compozitie ca la sprit, cu
consistenta 7-8 cm si grosimea stratului de 20 mm;
- aplicarea mortarului adeziv n grosime de 8- 10 mm, preparat din nisip 0... 1 mm; ciment; var
pasta; Aracet DP 25, n dozaj 2:4:2:0,50 si apa pna la consistenta 10-12 cm;
Suprafata grundului va fi zgriata cu ariciul.
Plcile de faianta sau gresie se vor curata de praf si impuritati, se vor tine n ap timp de 10-15
minute nainte de nceperea placarii si apoi se vor scurge de apa timp de 5 - 10 minute.
Nu se vor folosi pentru placare placile ude.

pag. 60
rev.

Asezarea plcilor va ncepe de la nivelul pardoselii, avnd grija sa corespunda rosturile pardoselii
n cele ale placajului dac nu se specifica altfel si corelndu-se placajul (reglat perfect la
orizontala) cu pardoseala al crei nivel poate fi nclinat.
Montarea placilor se va face prin aplicarea cu mistria pe dosul placii a mortarului sau a pastei
adezive, dupa caz si aplicarea placilor prin apasare pe stratul suport. Dupa asezarea fiecarui rnd
de plci se va curata mortarul n surplus si se va turna, n golurile ramase n spatele placilor, lapte
de ciment.
Se controleaz de fiecare data cu dreptarul.
Rostuirea
Dupa cca. 5-6 ore de la terminarea executarii placajului, rosturile dintre placi se vor curata prin
frecare. Dupa aceast operatie, rosturile se vor umple cu pasta de ciment alb, daca nu se specifica
altfel, la un interval de timp de 6-8 ore de la terminarea executarii placajului pe ntreaga suprafata
din ncaperea respectiva.
Protejarea lucrrilor
Spatiile n care s-au executat placajele de faianta sau gresie, vor fi nchise si se vor pastra astfel
pna la uscarea perfecta a lucrarii.
Placajele vor fi protejate de deteriorari pna la receptia lucrarii.
In timpul sezonului calduros, suprafetele expuse la soare vor fi acoperite cu foi de pnza de sac n
fsii sau foi care timp de 2 zile vor fi n permanenta umezite.
Verificarea la receptia lucrarilor
Suprafata placajului se va verifica cu dreptarul de 1,20 m, si se va admite cel mult o unda cu
sgeata de maximum 2 mm.
Placajul trebuie sa prezinte o uniformitate a culorii pe ntreaga suprafata; nu se admit diferentieri
de tonuri ntre panourile montate si nici n cadrul aceluiasi panou; nu se admit pete de murdarie,
locuri vizibile cu smalt defect, etc.
Rndurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi rectilinii n continuare sau alternate, de latime
uniforma si bine umplute cu lapte de ciment alb.
Se vor considera defectiuni ce trebuiesc remediate local sau total urmatoarele:
1. Nerespectarea prezentelor specificatii.
2. Pozitionarea defectuoas a placilor cu abateri fata de vertical si orizontala.
3. Nerespectarea continuitatii si dimensiunilor rosturilor pe cele doua directii.
4. Aplicarea la muchiile peretilor sau stlpilor a unor placi normale si nu a placilor speciale cu
muchia glazurata, asa cum este specificat.
Se vor nlocui aceste placi cu unele potrivite.
5. Nivelul finisajului nu este conform cu cele specificate n planurile din proiect.
6. Deteriorari ale placajului rezultate din protejarea necorespunzatoare a lucrarilor pn la
receptie: fisurari ale plcilor, desprinderi ale placilor de stratul suport, pete, etc.
Amploarea remedierilor sau nlocuirilor va fi hotarta de Consultant. Aceste operatiuni nu vor
antrena costuri suplimentare, ele fiind suportate integral de Antreprenor.
MASURARI SI DECONTARE

pag. 61
rev.

Lucrarile de la acest capitol se masoara la metru patrat de placaj executat.
Decontarea lucrarilor se va face la metru ptrat de placaj executat, conform planurilor din proiect,
pe baza pretului unitar al articolului din cantitativul de lucrari.
CAPITOLUL(6) - SISTEM DE IZOLARE TERMICA SI FINISARE A FATADELOR
INCHIDERI PERIMETRALE PANOURI TIP SANDWICH
GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile ce urmeaza sistemul de izolare termica
fatadelor si inchiderile perimetrale cu panouri termoizolante.
Termoizolarea se va face cu vata minerala 10 cm grosime in spatele placajului, cu placi tip Aqua
panel (zona estrada).
Pe zona de soclu (sub cota 0.00) se va aplica termosistem tip Baumit (polistiren expandat +
tencuiala hidroizolanta pe plasa din fibra de sticla.
Standarde si normative de referinte
Acolo unde exista contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele
si normativele enumerate mai jos vor avea prioritate aceste specificatii.
Standarde:
STAS 6472/3-89 Fizica constructiilor. Termodinamica. Calculul termotehnic al elementelor de
constructie ale constructiilor.
STAS 6472/4-89 Fizica constructiilor. Termotehnica. Comportarea elementelor de constructie la
difuzia vaporilor de apa.
STAS 5912-89 Materiale de constructii omogene. Determinarea conductivitatii termice.
STAS 6156-86 Acustica n constructii. Protectia mpotriva zgomotului n constructii civile si
social-culturale. Limite admisibile si parametrii do izolare acustica.
Normative
P 118-83 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea
focului.
113-94 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de ncalzire.
C56-86 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
C107-82 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri (n curs
do revizuire).
P 122-89 Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor de izolare fonica la cladiri civile
social-culturale si tehnico-administrative.
Legea 10-95 Legea calitatii n constructii
HG nr. 273/1994 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora.
HG nr.728/1994 Regulament privind certificarea calitatii produselor folosite n constructii.
Ordin 9/n/15.03.1993 Regulament privind protectia si igiena muncii n constructii. Normativ
cadru de acordare a echipamentulul individual de protectie.
Gradul de detaliere proiectului
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului detaliile de executie ale firmei

pag. 62
rev.

furnizoare.
Totodata se vor prezenta certificatele de calitate si agrementele tehnice.
Toate materialele acestui sistem trebuie sa provina de la un singur producator.
Se vor urmari din plansele existente n proiect modul de dispunere a finisajelor de fatade precum
si pozitia nuturilor.
Materiale
1. Sine
- din materiale sintetice
- din aluminiu
2. Rigle de racordare
3. Placi termoizolante
- polistiren
- vata mineral
4. Adeziv pentru lipirea plcilor izolante
5. Dibluri speciale pentru fixarea placilor izolante
6. Mortar adeziv masa de spaclu armat cu plasa din fibre de sticle
7. Diverse furnituri
Tolerante
Pentru deviatii mai mari de 1 cm trebuie realizata o tencuiala de egalizare.
Temperatura aerului exterior a suprafetei de baza si a materialului ce se pune n opera trebuie se
fie de peste +5 grade C, pna la ntarirea completa.
Nu se poate lucra la vnt puternic sau la temperaturi mari (sub influenta directa a razelor solare).
In cazul unor conditii metorologice nefavorabile, suprafetele n lucru trebuiesc protejate cu
materiale corespunzatoare.
Materialele se aduc, n functie de natura lor, n galeti de plastic, saci, role sau pachete protejate cu
folie.
Depozitarea, tot n functie de material se va face n locuri ferite de nghet si umezeala, racoroase,
ferite de raze ultraviolete (soare), de influenta precipitatiilor si de deteriorare mecanica. Sacii se
depoziteaza pe paleti sau suport de lemn, rolele se depoziteaza n picioare. Pentru urmatoarele
produse (adezivi, vopsele) sunt de evitat contactele ndelungate pe piele; n caz de stropire n ochi
se indica clatirea cu multa ap curent si la nevoie, consult medical. Aceste produse n stare
ntarita nu sunt daunatoare.
La procurarea materialelor se va da atentie deosebita perioadei de garantie permisa de producator
pentru depozitarea lor.
EXECUTIA

pag. 63
rev.

Generalitati
Sistemul de izolare termica si finisare a fatadelor trebuie ales ca sa corespunda din punct de
vedere al protectiei termice, acustice, incendii si la intemperii.
Pregatirea suprafetei suport
Trebuiesc nlaturate murdariile, stropii de mortar sau alte resturi de materiale. Trebuie nlaturat
uleiul do cofraj.
Se fixeaza sinele orizontale deasupra soclului, verificndu-se orizontalitatea cu bolobocul. Intre
sine se lasa o distanta de 3 mm. Sinele se fixeaze cu dibluri - cte 3 bucati pe metru liniar. Sinele
se fixeaza ntotdeauna n ultima gaura posibil pentru a se evita lungimile prea mari nefixate.
Pentru cladiri cu naltimea sub 8 m se folosesc cuie, iar pentru cele cu naltimea mai mare de 8 m
se folosesc dibluri nsurubate. Eventualele inegalitati se pot rozolva prin prevederea unor
distantieri. Sinele do colt se taie corespunzator (oblic) sau se folosesc sine cu profil de colt.
Placile termoizolante se fixeaz cu adeziv si dibluri. Pentru cladiri cu naltimea peste 8 m se
utilizeaza dibluri speciale. Adezivul se ntinde cu partea plana a unui spaclu cu dinti, iar ulterior
se face zimtuirea suprafetei utiliznd partea cu dinti. Zonele de mbinare (marginile) ntre placi
trebuie sa ramna fara adeziv. Lipirea cu adeziv pe ntreaga suprafata se utilizeaza numai la
suprafetele netede. Pentru celelalte tipuri de suprafete se aplica adezivul pe o fsie de 5 cm pe
perimetrul placii si n 3 puncte din mijlocul ei (marimea zonei n cele trei puncte este de
aproximativ o palma). La aplicarea peste buiandrugii de fereastra se recomanda utilizarea unor
fixatori, pentru a se evita desprinderea placii cu adezivul nca umed. In zonele de colt se
recomanda dispunerea tesuta a placilor izolatoare. Dupa uscarea adezivului, proeminentele se
nlatura prin taiere cu cutter-ul. Rosturile dintre placi se umplu cu spuma poliuretanica sau cu
pene din material izolant. Capetele placilor dinspre ferestre, respectiv usi, se prevad cu bande de
acoperire a rosturilor. Se lipesc apoi riglele de capat pentru tencuieli la ramele ferestrelor. Eclisa
de protectie cu banda adeziva serveste la prinderea foliei de acoperire care, dupa tencuire se
nlatura.
Gaurile pentru dibluri se fac cu masina de gaurit iar introducerea acestora se face prin lovire sau
nsurubare.
Dibluirea se realizeaza cel mai devreme la dou zile de la lipirea cu adeziv. Lungimea diblului se
alege n functie de caracteristicile suprafetei de baza la fata locului.
Se vor aplica minimum 5 dibluri/mp n cmp, iar la zona de margine vor fi 12 dibluri/mp.
Latimea zonei de margine va fi specificat de producator. La cladirile cu naltimea peste 20 m se
iau masuri suplimentare fata de cladirile cu naltimea sub 20 m prin prinderea plcilor cu un
numr marit de dibluri, conform schemei producatorului.
Prima etapa este de aplicare a masei de spaclu adeziv n benzi, pentru a putea fixa plasa din fibre
do sticla. Plasele se suprapun una peste alta pe o latime de 10 cm. Dupa aceasta se aplica umed pe
umed pna cnd spaclul adeziv nca nu s-a uscat. masa de spaclu de fixare care trebuie s acopere
plasa.
Plasa nu trebuie s se mai vada. Grosimea acestui strat este de cca. 3 mm.
Colturile se protejeaza cu plasa special de colt. Masa de spaclu se va aplica prin presare
puternica pentru a nu se realiza o acoperire prea groasa.
In zona golurilor din fatada (ferestre, usi) este necesara o ntarire suplimentara a coltului.

pag. 64
rev.

Suprapunerea se face ntre glaf si buiandrug cu o plas de vinclu.
In zone supuse loviturilor (socluri) armatuna uzuala poate fi ntarita cu plase blindate, care nsa
nu se mai suprapun.
Se aplica masa de spaclu adeziv de cca.2 mm grosime, so monteaza plasa blindata. Apoi se aplica
masa de spaclu prin presare foarte puternica. Urmeaza armarea pe toata suprafata cu plas din
fibra de sticla, care se monteaz cu suprapunere si acoperirea ei cu masa de spaclu.
Glafurile de ferestre se vor alege cu latime n asa fel nct marginea de scurgere sa fie iesita n
afara cu 3-4 cm fata de noua suprafata.
Rosturile de dilatare ale cladirii se vor evidentia din stratul termoizolant prin executarea unui sant
uniform de cca.15 mm. Pe marginile rostului si de ambele parti ale acestuia, pe o distanta de cca.
20 cm latime, se aplica o masa de spaclu. Se introduce n rost banda de rost se aseaza plasa de
colt, cu rigidizarea din sine de PVC pe patul de masa de spaclu si se spacluieste. Profilele se
aseaza de jos n sus, suprapunndu-se pe o distant de cca. 2 cm pentru a asigura eliminarea
complet a apei.
Inaintea unei noi prelucrari, stratul de masa de spaclu va sta la uscat minimum 7 zile.
Grundul se d pe masa de spaclu bine uscat. Grundul poate fi aplicat cu bidineaua sau cu
trafaletele. Trebuie lucrat uniform si fara ntreruperi. Timpul de uscare este de minimum 24 do
ore.
Tencuiala se da dupa uscarea grundului. Se aplica cu un dreptar de otel inoxidabil. Pentru o
tencuiala periata, imediat dupa ntinderea tencuielii pe perete se va peria rotund cu peria din
material plastic, uniform si fara ntrupere.Grosimea tencuielii este de 3 mm.
Este recomandata comanda ntregii cantitti de tencuiala o data, pentru evitarea abaterilor de
nuanta.
Nuanta de culoare poate fi garantata doar n cadrul unei singure sarje de tencuiala.
Vopsirea se face dupa uscarea tencuielii si numai n cazul n care tencuiala nu se comanda de la
nceput n culoarea dorita. Primul strat de vopsea se da diluat cu apa n raport 1:1 sau n functie
de instructiunile producatorului. In functie de starea vremii, dan nu nainte de minimum 12 ore se
mai aplica unul sau doua straturi de vopsea nesubtiata. Ca si la tencuieli, este recomandata
coandarea ntregii cantitati de vopsea o data. Ochii si pielea, ct si suprafetele din jurul zonelor pe
care se aplica tinciul, tencuiala sau vopseaua (sticla, ceramica, piatra natunala, metal) vor fi ferite.
In caz de necesitate se va clati imediat partea stropita cu multa apa; nu se va astepta uscarea.
Schela va fi ancorata obligatoriu de fatada si va avea dispozitive de asigurare a eliminarii apei,
pentru a nu se murdari suprafata fatadei. La sfrsitul lucrarilor gaurile se vor acoperi cu capace n
tonul de culoare al stratului de acoperire.
VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI
Se va verifica planeitatea ( 0,5 mm).
Se va verifica abaterea de la verticala ( 1 mm/m).
Se va venifica daca corespunde din punct de vedere al izolarii fonice, termice si a rezistentei la
foc.
Se va verifica corespondenta ntre mostre si ceea ce este executat.
Se va verifica existenta certificatelor de calitate, a instructiunilor de folosire, a datei de garantie si

pag. 65
rev.

a agrementelor tehnice pentru materialele folosite.
Dac nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si mostrele aprobate,
consultantul va putea decide nlocuinea lucnarilor cu altele care sa respecte aceste cerinte.
Pretul unitar cuprinde toate materialele si accesoriile cuprinse n sistem.
Decontarea se face la suprafata n metri patrati, conform cantitatilor real executate.
PANOURI TERMOIZOLANTE inclusiv perimetrale si invelitoare
a) Panouri termoizolante de fatada grosimea 10 cm
- sunt compuse din doua table metalice profilate, galvanizate si prevopsite pe ambele fete si o
componenta interna fabricata din vata minerala laminata incombustibila , clasa Co, toate cele trei
elemente lipite intr-un singur element compact.
Latimea este de 1200 mm in camp si 1200 mm (variabil) in zonele de imbinare conform
stereotomie fatada.
Detaliile de imbinare, fixare de semistructura sunt conform detaliilor firmei furnizoare.
b) Panouri termoizolante de acoperis grosime 10 cm
- panouri tip sandwich termoizolante de acoperis, latime 1,00 m cu vata minerala laminata
clasa Co inclinare 3 - implica o hidroizolare suplimentara (membrana) pe fata exterioara a
panourilor.
Senourile prevazute in planul invelitorii vor fi degivrate.
Detaliile de fixare, imbinare, stereotomie, piese racord, circulatie intretinere ocazionala sunt
conform detaliilor firmei furnizoare.
Se vor aviza de catre proiectant.
CAPITOLUL (7) TAMPLARIE INTERIOARA/EXTERIOARA
ALUMINIU, METALICA, LEMN
TAMPLARIE INTERIOARA METALICA
Generalitati
Acest capitol cuprinde specificatii pentru confectionarea, echiparea si montajul tamplariei
metalice, usi de intrare si rezistente la foc.
STAS 763 1966
Dimensionarea elementelor componente la tamplarie metalice
STAS 1637 1973 Usi si ferestre.Denumirea conventionala a fetelor usilor si ferestrelor, a
sensului de rotatie pentru inchiderea lor si notarea lor simbolica.
STAS 4670 1974 Modularea constructiilor,goluri pentru usile si ferestrele cladirilor de locuit
si social-culturale.Tocurile oarbe metalice vor fi conform N.I.I de productie.
Mostre si testari

pag. 66
rev.

Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier se vor pune la dispozitia
consultantului spre aprobare, urmatoarele :
- cate doua mostre pentru fiecare tip de produs: vitrina, usa de intrare, ferestre si
usi-ferestre, usi antifoc. Mostrele vor fi complete, finisate si echipate cu
geamuri garnituri de etansare si feronerie;
- cate doua mostre tocuri oarbe metalice cu calitatea si finisajul cerut prin
proiect.
Prin aprobarea mostrelor de catre consultant se intelege si aprobarea modului
de echipare.
Materiale si produse
Produse
- vitrine cu tocuri oarbe metalice, rame fixe si mobile din metal, geam
termoizolant conform caiet sarcini beneficiar;
- keder din cauciuc;
- garnitura de etansare;
- usi metalice simple cu profile din tabla indoita la rece;
- usi metalice simple cu profile laminate;
- usi si ferestre cu profile de aluminiu;
- usi antifoc si rezistente la foc.
Materiale
-
geam termoizolant;
geam tras vertical;
keder;
adeziv cauciuc-geam;
chit pe conturul exterior si interior al tocului tamplariei (polimaterial si chit
siliconic);
suruburi pentru metal;
praznuri 4 5 buc. pe fiecare latura;
grund anticoroziv pentru protectia tocurilor si tamplariei ;
snur sau materiale izolante inchizand spatiile de toleranta la montaj toc si
bordajul golului;
feroneria curenta si speciala.

Tamplaria se livreaza incheiata, pregatita pentru finisare si grunduita. Sefii
echipelor de montaj vor participa la receptia tamplariei si a accesoriilor, a caror
aprovizionare cade in sarcina furnizorilor respectiv. Si la usi si la ferestre foile se
livreaza impreuna cu tocurile respective, predandu-se separat numai manerele,
sildurile si cheile livrate in ladite de lemn.
Descarcarea, depozitarea si manipularea cad in grija constructorului, care va lua

pag. 67
rev.

masuri ca produsele sa-si mentina calitatea si aspectul.
La transport si depozitare, tamplaria va fi in pozitie verticala.
Depozitarea ferestrelor si urilor se face pe categorii de elemente in locuri special
amenajate.
Montarea tamplariei
Lucrari ce trebuie a fi terminate inainte de inceperea montajului tamplariei
- materialzarea trasarii pozitiei fiecarui gol;
- fizarea pratznurilor pentru tamplarie si cele pentru finisarea spaletilor si
glafurilor;
- finisarea conturului fiecarui gol la pozitiile materializate prin pratznuri;
- terminarea instalatiilor electrice-iluminat si alarma;
- terminarea tencuielilor in zonele adiacente golurilor, precum si a pardoselilor
si a plafoanelor;
- imbracarea in folie din plastic a tocurilor si a foilor de usi;
- marcarea (la cererea beneficiarului) pe tocuri si pe foile de usi a punctelor
corespunzatoare marcate pe conturul golului: inaltime, adancime, verticalitate,
centrare.
Pozarea si echiparea tamplariei
- fiecare toc este adus la pozitie si fixat in prima forma prin pene la colturi si la
interval de maxim 1,50 m.;
- fixarea definitiva a tocurilor la pratznuri;
- bararea cu snur sau strat izolant a spatiilor ramase libere intre loc si gol;
- complectarea vopsitoriei anticorozive la fixarea locurilor oarbe metalice si a
locurilor propriu-zise;
- montarea foilor mobile precum si a geamurilor;
- executarea finisajelor la spaleti si glafuri;
- inlaturarea imbracamintii din folie;
- retusuri si completari;
- fixarea elementelor de inchidere a tamplariei in gol prin pervazuri, profile
speciale si eventuale cordoane de chit sau silicon.
Protejarea lucrarilor
Toate suprfetele tamplariei vor fi protejate cu carton ondulat, eventual si folie, cu
rol protector si banderole de protectie, pe intreaga perioada a introducerii
mobilierului si a corpurilor de iluminat.

pag. 68
rev.

Verificari in vederea receptiei
Verificarile in vederea receptiei au ca obiect :
- aspectul si starea generala;
- elemente geometrice aliniere in cadrul subansablurilor (fatade, coridoare,
holuri) ca inaltime, adancime, verticalitate, centrare;
- corespondente cu proiectele aprobate.
Acolo unde apar necorespondente, consultantul decide completarile si inlocuirile ce se impun.
Predarea de catre constructor a pieselor necesare intretinerii si eventualelor inlocuiri.
TAMPLARIE LEMN
Usi lemn interioare
Generalitati
Acest capitol cuprinde specificatii pentru usile de lemn interioare.
Usile interioare vor fi din foaie dublu placata cu furnir de stejar finisate cu lac incolor, pe rama de
lemn de brad la interior (usi pline fonoizolante la sala si usi celulare furniruite la cabinele de
treduceri .
Tmplaria va fi echipata cu accesoriile functionale de calitate : balamale, broaste, mnere (zincate
sau nichelate).
STAS 466-79
- Usi din lemn pentru constructii civile, sectiuni.
STAS 799-73
- Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 9322-73- Tmplarie pentru constructii civile si industriale. Terminologie
STAS 4670-74- Modularea constructiilor. Goluri pentru usile si ferestrele cladirilor de locuit si
social-culturale.
STAS 1637-73- Usi si ferestre. Denumirea conventionala a fetei usilor si ferestrelor, a sensului de
rotatie pentru nchiderea lor si notarea lor simbolica.
Tocurile metalice la usile interioare vor fi conform NI de productie.
Criterii admisibile privind cerintele de calitate
Siguranta utilizatorilor
Materialele utilizate trebuie sa asigure respectarea criteriilor si conditiilor de siguranta n
exploatare prevazute de Normativul privind Alcatuirea Cladirilor Civile din Punct de Vedere al
Cerintei de Siguranta n Exploatare (CE 1-95).

pag. 69
rev.

Sanatatea oamenilor. Protectia mediului
Materialele nu trebuie sa contina substante sau compusi radioactivi, elemente cancerigene,
rebuturi industriale, deseuri toxice sau alte substante daunatoare sanatatii oamenilor sau
integritatii mediului nconjurator. Materialele utilizate trebuie sa fie reciclabile si sa corespunda
cerintelor impuse prin Legea nr.137-95 Legea Protectiei Mediului.
Siguranta la incendiu
Din punct de vedere al combustibilitatii, materialele utilizate trebuie sa se ncadreze n clasele de
combustibilitate prevazute de normativul P118-99, iar sarcinile termice degajate de fiecare tip de
material trebuie sa se ncadreze n prevederile STAS 10903/79 modificat de IRS cu nr.3384/89.
Durabilitatea. Intretinerea
Materialele utilizate trebuie sa prezinte o buna stabilitate n timp. Intretinerea acestora pe durata
utilizarii trebuie sa fie posibila prin masuri obisnuite. Suprafetele interioare si exterioare vor
putea fi curatate usor cu detergenti neutri. Este interzisa utilizarea materialelor abrazive sau a
solventilor. Criteriile esentiale de durabilitate mentinerea caracteristicilor mecanice vor
permite o apreciere a durabilitatii materialelor pe o perioada de peste 15 ani.
Mostre
Constructorul va prezenta spre aprobare cte o mostra pentru fiecare tip de usa sau familie de
tipuri de usa asemanatoare, cu toate accesoriile, feronerie, elemente de fixare, materiale de
etansare, etc.
Livrare, transport, depozitatare
Usile de lemn executate conf. STAS 466-78 se livreaza cu tocuri din lemn de stejar.
Tocurile de usi pot fi livrate montate, constituind un ansamblu cu foaie de usa sau pot fi
neasamblate si livrate separat de foile de usa. In ambele cazuri, tocurile si foile de usi sunt
echipate cu accesoriile necesare pentru actionare, manevrare si blocare, avnd asigurata
interschimbabilitatea tocurilor si a foilor de usi dupa montarea n constructii.
Tmplaria nefinisata se transporta neambalata.
Transportul se face cu mijloace de transport acoperite.
In mijlocul de transport, tmplaria va fi asezata pe suporti, sipci care sa le fereasca de contactul
cu apa care s-ar scurge de pe prelate sau ambalaje. Dupa ncarcare se va asigura stabilitatea prin
consolidare cu sipci si tampoane asezate ntre acestea si peretii vehiculelor.
Depozitarea se va face n ncaperi uscate, ferite de ploaie si raze solare, ferite de vnt si degradari
prin lovire.
Ramele usilor se vor realiza din lemn de brad bine uscat sau chiar uscat la cald, conform
necesitatilor.
Umiditatea lemnului se va ncadra la intervalul 12-15% usi.
Usile mai sus descrise se folosesc la culoare si celelalte spatii uscate.

pag. 70
rev.

Feronerie, inclusiv balamalele vor fi produse si livrate de catre firme specializate.
Etansarea ntre toc si zidarie se va face cu spuma poliuretanica sau chit siliconic.
Abateri admisibile
Abateri de la grosimea specificata la plansa :
- pna la si inclusiv 50 mm grosime 0,4 mm;
- pna la si inclusiv 200 mm grosime 0,5 mm;
Abateri de la planeitate (deviatia unui colt fata de planul format cu celelalte 3) :
- pentru elemente pna la 1,5 m lungime max. 1,5 cm;
- pentru elemente peste 1,5 m lungime : - 1% din lungime;
Abateri fata de dimensiunile specificate n planse :
- pentru toc : dimensiunea totala 3 mm;
- golul la interiorul tocului : 2 mm;
- alte elemente 1 mm.
Montajul tmplariei
Montarea foilor de usa se va face numai terminarea executarii lucrarilor cu proces tehnologic
umed (tencuieli interioare, placajul de faianta, spacluirea peretilor ce se tencuiesc).
Toate tocurile pentru usile interioare se vor fixa numai la partea superioara si la partea inferioara.
Pozitionarea corecta a tocului se verifica cu bolobocul si cu firul cu plumb.
Inaintea montarii tocurilor se vor face urmatoarele operatiuni :
- verificarea calitatii lucrarilor executate anterior si care pot influenta operatiunile de
montaj a tmplariei;
- trasarea si verificarea axelor de montaj a tmplariei, functie de elementele de prindere
existente sau pentru pozitionarea acestora.
Etansarea rostului ntre toc si perete se va face prin umplerea rostului cu spuma poliuretanica sau
chit siliconic.
Dupa realizarea celorlalte lucrari de finisaj interior : pardoseli, tencuieli, placaje si vopsirea
tocului, se monteaza foile de usa.
Inaintea efectuarii lucrarilor de vopsitorii se face o revizuire a tocurilor metalice, facndu-se
slefuiri si ajustari de la caz la caz.
Verificarea n vederea receptiei
Urmatoarele defecte se considera minore si se pot remedia prin operatiuni de mica amploare, la
cererea proiectantului pe cheltuielile constructorului.
Usile se nchid si se deschid cu greutate.
Defecte de montaj al feroneriei.
Etansari si chituri neregulate.

pag. 71
rev.

Defecte majore se considera urmatoarele :
- Foaia de usa nu corespunde cu dimensiuni, cu tocul, rostul ntre toc si foaia de usa
nefiind conform cu detaliile;
- Foaia de usa are tendinta de a se deschide sau nchide din cauza abaterii tocului de la
verticala sau fixarii defectuoase a balamalelor.
- Tocul nu este fixat pe elementele de structura.
Intretinerea si protejarea lucrarilor
Pna la receptie lucrarilor se va avea grija ca tmplaria sa nu fie deteriorata n cursul executarii
ultimelor operatiuni de finisare.
Este recomandabil ca usile sa fie protejate cu hrtie n timpul zugravelilor.
Masuratori si decontari
Tmplaria de lemn se deconteaza n functie de numarul de mp, de usa n conformitate cu articolul
din deviz.
Articolul de deviz cuprinde costul tmplariei, feroneriei, accesoriilor de fixare, geamul,
materialele de etansare si vopsitorie.
Se cuprind n deviz toate tipurile de si cu pretul unitar respectiv.
TAMPLARIE EXTERIOARA ALUMINIU CU GEAM TERMOIZOLANT + TAMPLARIE
INTERIOARA ALUMINIU
Generalitati
Tamplaria exterioara se va executa din Al cu geam termoizolant
Executarea si montarea tmplariei de aluminiu se va face cu profile din aliaj de aluminiu
extrudat 6063, vopsit prin oxidare anodica, culoare cf. specificatiilor tehnice
Ramele vor fi termoizolante, asigurnd ruperea de punte termica pentru tmplaria
exterioara.
Geamurile vor fi tip TERMOPAN formate din panouri de sticla unite pe margini 4.4.2 +
12 mm (geamuri incolore) cu garnitura centrala (neopren, etc.) si cu posibilitati de drenare la
partea inferioara. Pierderea de caldura sa nu depaseasca 1,6 W/mp C.
Geamurile si garniturile trebuie sa fie compatibile cu produsele curente de ntretinere si
spalare.
Pentru executarea lucrarilor de montaj, furnizorul de tmplarie va verifica prin relevee
concordanta dintre dimensiunile prevazute n proiect si cele rezultate din executie.
Pentru executarea tmplariei din aluminiu se vor efectua urmatoarele operatiuni:
profilele de aluminiu se vor taia la 45;
pentru prinderile geamului termopan de rame se vor folosi suruburi cu piulite ajustabile;
panoul de sticla va fi mentinut n pozitia corecta verticala si orizontala prin bare speciale
cu clame. Montarea geamului termopan va avea un joc n rama pentru a suporta deformatiile
elastice la variatiile de temperatura; n partea inferioara si laterala 4 mm iar n partea superioara 5
mm. Pentru a se evita vibratiile se vor folosi dopuri de cauciuc ntre geam si rame.
etanseitatea se va asigura corespunzator clasei E4 (nu se infiltreaza apa la o presiune

pag. 72
rev.

externa de 500 Pa si 25 litri apa/minut/ml). Garniturile sau masticurile trebuie sa fie compatibile
cu ramele din aluminiu.
Tmplaria de aluminiu va avea toate accesoriile si mecanismele de nchidere deschidere.
n cazul usilor, mecanismul de manevrare trebuie sa permita aplicarea ncuietorilor si a
dispozitivelor de control.
Toate accesoriile de montaj (praznuri, buloane, etc.) vor fi zincate sau cadmiate.
Furnizorul va prezenta agrementele tehnice pentru tmplaria executata la dimensiunile din
proiect dupa masurarea golurilor rezultate din executie.
Tipul de geam folosit va fi geam clar termoizolant
Montarea geamurilor se realizeaza dupa executarea lucrarilor de tencuieli, inaintea
lucrarilor de vopsitorie si pardoseli.
In vederea montajului se vor avea in vedere urmatoarele lucrari pregatitoare:
- curatirea tamplariei cu spaclul si cu peria de orice corpuri straine, mortar, praf
etc.;
- curatirea tamplariei metalice cu peria de sarma pentru indepartarea oricaror
corpuri straine, mortar, rugina, praf etc.;
- vopsirea cu grund pe baza de ulei a faltului de montaj, atat a tamplariei de
lemn cat si a celei metalice;
- aplicarea unui strat de vopsea pe intreaga tamplarie metalica si a doua straturi
de vopsea pe falturi;
- aducerea geamurilor in zona de montaj , in cazul cand au fost aduse taiate la
dimensiuni fixe;
- taiarea, in cazul geamurilor aduse pe santier in ambalaje de livrare, pe o masa
de lucru acoperita cu patura moale, pe baza dimensiunilor luate la fata locului,
taierea se va face cu diamantul, linia si vinclul;
- geamurile mai groase de 4 mm se vor unge inainte de taiere, in lungul liniei de
taiere cu petrol aplicat cu o carpa inmuiata si bine stoarsa.
Verificarea falturilor
Falturile ramelor (cercevelelor etc.) in care se vor monta geamurile se vor verifica
sa corespunda urmatoarelor conditii:
fundul faltului trebuie sa permita o pozitionare corecta a calelor si prin
intermediul acestora o asezare stabila a geamurilor;
se monteaza baghete pe toate laturile ramei, se curata suprafata si se
vopseste miniu de plumb;
se monteaza calele de rezemare, distantare si pozitionare intr-un pat de chit
elastic aplicat pe falturi cu pistolul special pentru chit, se monteaza pe chit
si cale geamul, presandu-l pe patul de chit pana la nivelul calelor;
-
se aplica un al doilea pat de chit elastic cu pistolul in care se aseaza al

pag. 73
rev.

doilea rand de cale de distantare dupa verificarea calelor de pozitionare, se
fixeaza baghetele metalice cu suruburile respective; se curata excesul de
chit.
Montarea geamurilor armate
Montarea geamurilor se va face astfel incat sa se asigure o etanseitate buna si
scurgerea libera a apelor. La lungimea pantei mai mare de 3,00 m se pot suprapune
foile de geamuri in caplama pe o distanta de cel putin 20 cm, la care se vor monta
cate doua agrafe de tabla zincata, indoite in form de carlig. In dreptul picaturii
luminatoarelor se prevad agrafe de tabla zincata de inaltimea profilului pe care se
sprijina geamul. Un capat al agrafei este bine prins (sudat, cu suruburi etc.) de
profilul metalic, iar celalalt capat sub forma de carlig sustine geamurile.
Succesiunea operatiilor :
- de elementele metalice de sustinere a geamurilor, prevazute cu piese de fixare
din 50 cm in 50 cm, se monteaza colectorul de picatura de apa, din tabla
zincata si agrafele de capat bine fixate (in buloane, suruburi etc.);
- se aplica pe toata lungimea elementelor metalice de sustinere a geamurilor
cordonul de garnitura din banda de cauciuc neopren 30 x 6 mm;
- se monteaza placile de geam armat, incepand de la picatura spre coama,
sprijinindu-se in carligele agrafelor de capat;
- in cazul suprapunerii geamurilor, se monteaza intre ele cate doua agrafe de
inadire la fiecare geam;
- dupa montarea celor doua siruri de geamuri armate care se sprijina pe acelasi
element metalic se chituieste spatiul cu chit permanent elastic;
- se aplica in lungul pantei cordonul de cauciuc;
- se monteaza dispozitivul de fixare tip omogen din tabla zinbcata, prevazut cu
gaurile necesare de fixare (in buloane, suruburi etc.) si se monteaza rondeaua,
saiba, piulita care strange si etansaza si un capacel de protectie din polietilena:
distanta intre bulon si marginea geamului trebuie sa fie de cca. 5 mm.
Pentru tamplaria interioara din aluminiu profilele vor fi fara rupere de punte
termica.
Conditii tehnice de calitate
geamurile trebuie sa aiba grosimea si calitatea prevazuta in proiect si sa
corespunda standardelor de fabricatie;
inainte de inceperea montajului se va verifica calitatea protectiei
anticorozive a elementelor metalice;
taierea geamurilor pe santier si montarea acestora se va face cu scule
adecvate;
-
se vor verifica marimea rosturilor necesare pentru asigurarea unei bune

pag. 74
rev.

etanseitati, prevederea tuturor tipurilor de cale si garnituri elastice,
umplerea cu chit a falturilor si rosturilor fara intreruperi, cu cordon de
grosime uniforma;
baghetele de lemn sau metalice trebuie sa fie bine fixate in falt cu cuie sau
suruburi care vor avea capetele la nivelul fetei superioare a baghetei.
Baghetele vor acoperi capetele tintelor, se vor pasui la colturi si se vor
vopsi in culoarea cercevelei;
la luminatoare strapungerea geamurilor pe sprosuri trebuie sa fie de minim
26 mm: se va controla etanseitatea montarii geamurilor prin aruncare de
apa; nu se admite patrunderea apei;
geamurile armate, la luminatoare si baghetele la tamplaria metalica, vor fi
fixate cu toate elementele de prindere precizate;
suruburile mecanice vor fi introduse perpendicular pe orificiul filetat, iar
capul lor va fi la nivelul baghetei;
suprafetele geamurilor vor fi curatate, fara urma de chit, grosime sau
vopsea.
Luminatorul exterior se va executa din tamplarie de aluminiu, cu profile de rupere de

punte termica, cu policarbonat multicameral (5 camere).
Coeficient K = 0,8 W/mp K
CAPITOLUL (8) - PLAFOANE SUSPENDATE
GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de plafoane false
Clasificarea plafoanelor
Plafoanele false se pot clasifica dupa :
1. Sistemul de suspendare
din lemn (cu accesorii metalice)
din metal
2. Izolare termic
- cu termoizolatii
- fara termoizolatii izolare fonic
- cu fonoizolatie / fonoabsorbtie
- fara fonoizolatie / fonoabsortie dupa modul de montare
- nedemontabile
- demontabile
3. Dupa locul de amplasare
- n spatii cu umiditate normala
- n spatii cu umiditate ridicat

pag. 75
rev.

Acolo unde exista contradictii ntre recomandarile prezentelor specificatii si cele din
standardele si normativele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele specificatii.
Standarde:
STAS 6472/3-89 Fizica constructiilor, Termodinamica. Calculul termotehnic al elementelor de
constructie ale constructillor.
STAS 6472/4-89 Fizica constructillor. Termotehnica. Comportarea elementelor de constructie a
difuzia vaporilor de apa.
STAS 5912-89 Materiale de constructii omogene. Determinarea conductivitatii termice.
STAS 6156-86 Acustica n constructii. Protectia mpotriva zgomotului si n constructii civile si
social - culturale. Limite admisibile si parametri de izolare acustica.
Normative
P 118-83 Norme tehnice de proiectarea si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea
focului.
I7-91 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice.
I9-94 Normativ pentru proiectarea si executare a instalatiilor.
I13-94 Normativ pentru proiectarea si executare a instalatillor de ncalzire.
C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
C58-86 Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si textile utilizate
n constructii.
Legea 10-95 Legea calitatii n constructii.
HG nr.273/1994 Regulament de receptie a lucrrilor de constructii si instalatii aferente acestora.
HG nr. 728/1994 Regulament privind certificarea calittii produselor folosite n constructii.
Ordin 91 N /15.03.93 Regulament privind protectia si igiena muncii n constructii. Normativ
cadru de acordare a echipamentului individual de protectie.
Gradul de detaliere a proiectului
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului detaliile de executie ale firmei
furnizoare.
Totodata se vor prezenta certificatele de calitate si agrementele tehnice.
Se recomanda achizitionarea ntregului sistem (a tuturor materialelor) de la acelasi producator.
Se vor urmarii desenele existente n proiect pentru plafoanele false.
Materiale
1. Panouri din gips carton - lis
- obisnuit 12,5 mm grosime
- placi din fibra minerala 60 x 60 cm
- placi din fibra minerala tip AMF Thermatex Acoustic 30 x 180 cm - montate cu interspatii de
15 cm
- lamele din aluminiu ~ 15 cm - montate fara interspatii
- plafon RF 90 (camera de aer) urmareste pe contur intradosul placii salii de conferinte; este

pag. 76
rev.

compusa din:
placi gips-carton (tip Knauf) 25 mm
placi (spre exterior) tip Knauf RF/GKF 18 mm pe structura din profile de tabla zincata
2. Structura de sustinere
2.A. Structura metalic
- profile de sustinere a panourilor montate la 0,30 m; 0,60 m 1,20 m interax
- aparente
- semi-aparente
- ascunse
piese de suspendare cu arc ce se introduc n profilele de sustinere
tije de suspendare cu bucla
profile socundare de nchidere a panourilor pe contur (interax 60 cm; 62,5 cm)
3. Furnituni
Tipodimensiuni
- plci cu dimensiunile: 60x60 cm; 120x60 cm; 30 x 180 mm
Tolerante
Placile pot avea abateri maxime la dimensiunile n plan de 1 mm; la grosime de 2 mm;
la planeitate mai mici de mm; la unghi mai mici de 1 mm.
Panourile so depoziteaza orizontal si izolate de la sol; n locuri fra umiditate si ferite de
intemperii.
Placile, fiind usoare, pot fi manipulate de o singura porsoana.
MONTAJUL PANOURILOR
Generalitati
Conditii de montaj
tencuielile pe pereti trebuiesc sa fie terminate si uscate;
platformele false realizate sub terase sau acoperisuri trebuie s faca obiectul unui
studiu termic prealabil (izolatie termic, bariera do vapori, ventilare etc.).
- trebuie urmrit sensul de montaj indicat pe anumite tipuri de placi.
Desenarea plafonului fals
Se deseneaza la o scara planul ncperii ce urmeaza a avea plafon fals. Se traseaza cele dou axe
perpendiculare si se face o repartitie a panourilor n asa fel nct panourile ce rmn pe laturile
opuse se fie de aceeasi ltime si cea mai mare posibila. Pentru aceasta, se mparte lungimea
camerei la lungimea panoului. Numarul obtinut, fra zecimale, se diminueaza cu unu.
Rezultatul obtinut corespunde numarului de panouri ntregi. Acelasi lucru pentru cea!alt
dimensiune a ncperii.
Astfel, axele vor fi fie pe mijlocul panourilor fie la intersectia lor.
Se traseaza profilele de sustinere la interax de 1,20 m (125 m) si a tijelor de suspondare a 1,20 m

pag. 77
rev.

(1,25 m) interax de-a lungul profilelor de sustinere (simetric fat de cele doua axe pentru tije).
Trasarea pe santier
Se determina cota plafonului cu ajutorul bulei de nivel si se traseaza pe pereti.
Dupa desen se traseaza axele ncaperii, pozitia profilelor de sustinere si a celor secundare.
Montajul
Se fixeaza profilele de margine la 30 - 40 cm interval printr-un sistem adaptat naturii profilelor
sau a nchiderilor verticale.
Se fixeaza tijele de suspendare care trebuie se fie adaptate suportului de fixare:
- grinzi lemn;
- planseu ba.;
- sarpanta metalica.
Se prind profilele de sustinere la 120 m interax. Dac dimensiunea ncaperii este mai mare dect
lungimea profilelor de sustinere, se prelungesc prin fixarea extremitatilor una de cealalta prin
clemele prevezute la capetele profilelor. La margine, se taie cu foarfeca.
Trebuie verificat ca marginea primei dale ntregi sa corespunda cu fanta din profilul de
sustiner n care se pozitioneaz profilul secundar.
Se pun cu ajutorul nivelei la aceeasi cota toate profilele de sustinere.
Se montoaze din 60 cm n 60 cm (62,5 cm) profilele secundare, crendu-se un caroiaj.
Profilele secundare se monteaza n fantele proilului de sustinere cte doua, cte una de-o parte si
de alta a profilului de sustinere, cu ajutorul unui sistem do clipsare.
Se monteaza panourile din gips-carton introducndu-le pe diagonala caroiajului dupa care so
rotesc si se axeaza pe profile.
Panourile de margine vor fi aduse la dimensiunea necesara prin taierea unor panouri normale cu
cutter-ul.
VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI
Se va verifica daca corespund din punct de vedere al realizarii termice, fonice (ignifuge - daca
este cazul) si a rezistentei a foc.
Se va verifica corespondenta dintre mostrele aprobate de Consultant si cele din executie.
Se va verifica existenta certificatelor de calitate, a instructiunilor de folosire si a agrementelor
pentru materialele folosite.
Daca nu se respect prezentele specificatii sau desenele de executie sau mostrele aprobate,
consultantul va putea decide nlocuirea lucrarilor cu altele care sa respecte aceste cerinte.
Se masoara la metru patrat de suprafate acoperita de plafoane false.
Pretul unitar cuprinde panourile, cu structura aferenta de sustinere, toate accesoriile, precum si
lucrarile de executie si montaj.
Decontarea se face la metru patrat, conform cantitatilor real executate.
CAPITOLUL (9)- PARDOSELI

pag. 78
rev.

Pardoseli din vopsitorie epoxidica, rezistenta la trafic intens, aplicata peste sapa autonivelanta:
- rezistenta la abraziune si solicitari mecanice;
- rezistenta la expuneri scurte la agenti chimici, substante de curatare
Pregatire substrat:
- substratul trebuie sa fie uscat, solid si aspirat
- uleiul, grasimea si praful trebuie indepartate
- suprafetele lise sau acoperite cu praf de ciment trebuie curatate
- temperatura ambientala min. 10C
- se va executa conform prescriptiilor firmei furnizoare. Se va prezenta mostrar de culori.
Se va aplica varianta antiderapanta pentru exterior.
PARDOSELI DIN MOCHETA.
Mocheta prevazuta este o mocheta cu o textura deosebita, cu fir taiat si buclat, cu
densitate mare conform mostra.
Standarde de referinta:
Standarde romanesti:
STAS 7361 - 80
- Covor din PVC plastifiat (mocheta) antistatica cu
structura compacta
STAS 7058 - 91
- Poliacetat de vinil, dispersie apoasa
STAS 1667 - 76
- Nisip (sort 0 - 7 mm)
STAS 1500 - 96
- Ciment M 30 sau Pa 35
STAS 790 - 84- Apa pentru mortare si betoane
STAS 3844 - 76
- Nisip cuartos (pentru fabricarea sticlei)
Mostre si testari
Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale pe santier, se vor pune la dispozitia
consultantului spre aprobare urmatoarele mostre:
1. - mocheta - 2 mostre cu finisajul si culoarea specificate.
2. plinta mocheta in suport PVC - 2 mostre cu finisajul si culoarea specificate.
Produse
1. - mocheta antistatica
2. - plinta mocheta in suport PVC
Materiale
1. - adeziv
2. - aracet sortul tip D 50 cf. STAS 7058 91 sau similar
3. - cuie din sarma de otel cf. STAS 2111 - 90
4. - sapa de mortar de ciment.

pag. 79
rev.

Transportul covoarelor de mocheta se va face cu mijloace obisnuite de transport acoperite
si inchise .
Depozitarea covoarelor de mocheta se va face in locuri uscate si acoperite, la temperaturi
cuprinse intre +5oC si +40oC ferite de actiunea luminii solare directe.
Transportul pervazurilor profilate din lemn se va face numai in vehicule curate si
acoperite.
Pervazurile ambalate in legaturi se vor depozita in incinte inchise (pentru a asigura
temperatura constanta) ferite de umezeala si de razele solare.
Transportul bidoanelor cu adeziv si diluant se va face cu respectarea dispozitiilor in
vigoare privind transportul materialelor inflamabile.
Bidoanele cu adeziv si diluant se vor depozita in incaperi special amenajate pentru
produse inflamabile, ferite de orice posibilitate de explozie, respectandu-se dispozitiile privind
paza contra incendiilor.
Temperatura din interiorul acestor ncaperi de depozitare va fi cuprinsa ntre +15 oC si
+20oC.
Executia lucrarilor
Executia pardoselilor din mocheta cuprinde doua categorii principale de lucrari:
- executarea stratului suport;
- executarea imbracamintii pardoselii.
Lucrarile ce trebuie terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli:
- instalatii electrice;
- instalatii sanitare;
- efectuarea probelor prescrise pentru instalatii;
- montarea elementelor de pereti despartitori neportanti;
- rectificarea planseelor prefabricate;
- montarea tocurilor tamplariei;
- executarea tencuielilor umede;
- suprafata planseului se va curata si spala cu apa de eventuale impuritati , praf sau
resturi de tencuiala;
- inainte de a se intinde stratul de mortar suprafata stratului suport se va uda.
Stratul suport
Stratul suport va fi constituit dintr-o sapa de egalizare (slab armata).
Aceasta sapa de egalizare care se va executa dintr-un mortar de ciment marca M 100.
Mortarul de ciment preparat cu nisip 0 - 7 mm, se va intinde pe suprafata respectiva si se
va nivela cu dreptarul tras pe fasii de ghidaj din mortar de ciment sau pe sipci de ghidaj fixate
in prealabil la nivel.
Stratul suport trebuie sa fie aderent la suprafata pe care este aplicat, la ciocanirea usoara

pag. 80
rev.

cu ciocanul de zidarie trebuie sa prezinte un sunet plin.
Conditiile de finisare a suprafetei sapei de egalizare sunt urmatoarele:
- suprafata trebuie sa fie plana si neteda (fara asperitati, granule ramase in relief sau
adancituri) sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult doua denivelari cu
sageata maxima de 1 mm;
- diblurile pentru prinderea pervazurilor trebuie sa fie bine incastrate in sapa, in
numar si pozitiile stabilite prin proiect.
Se vor lua masuri pentru protejarea sapei de egalizare de actiunea urmatoarelor substante
agresive:
- acizi minerali si organici (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic, acid
lactic, acid formic).
- alcali;
- produsi petrolieri (uleiuri minerale, motorina, petrol lampant sau pacura);
- saruri (sulfati, clorura de sodiu concentrata);
- substante oxidate (hipoclorit de sodiu, potasiu , bicromati, cromati, azotati, azotiti) ;
- uleiuri vegetale.
Executarea imbracamintii pardoselii
In incaperile in care se va monta mocheta se va asigura cu minim 48 ore inainte de
montare un regim climatic cu temperatura de cel putin +16C si umiditate relativa a aerului de
max 65%.
Acest regim se va mentine pe tot timpul executarii imbracamintii pardoselii si cel putin 30
zile dupa terminarea acestei operatiuni.
Umiditatea stratului din mortar de ciment sau beton in cazul lipirii covorului cu adeziv nu
trebuie sa depaseasca 3 %.
Aceasta umiditate se stabileste prin una din metodele urmatoare:
pe stratul suport se aseaza cu fata in jos o bucata de covor mocheta (cca. 0,5 x 0,5
m) si daca dupa 24 ore apar pe aceasta fata picaturi de apa condensata, stratul are o
umiditate mai mare de 3%.
cu ajutorul unei pensule se aplica pe o portiune mica cca 2 x 5 cm din suprafata
stratului suport, o solutie de fenoftaleina in alcool, in concentratie de 1%. Daca
portiunea respectiva se coloreaza in violet stratul suport are o concentratie mai
mare de 3 %.
Suprafata stratului suport din beton se va razui cu ajutorul unei raschete metalice pentru
inlaturarea eventualelor resturi de mortar si de material provenit din zugraveli. In cazul in care
dupa aceasta operatiune raman bavuri sau urme in relief, acestea se vor indeparta cu piatra
abraziva. Praful se va inaltura din intreaga incapere, acordandu-se o atentie deosebita colturilor.
Pentru indepartarea completa a prafului se va curata suprafata cu o perie cu par scurt.
Din acest moment incaperea in care se lucreaza se inchide interzicandu-se accesul

pag. 81
rev.

persoanelor straine, iar muncitorii care executa lucrarile vor purta incaltaminte curata cu talpa
moale.
Atunci cand suprafata stratului suport prezinta neregularitati frecvente, intreaga suprafata
dupa frecarea cu piatra abraziva se va corecta printr-o gletuire subtire (max. 1,5 cm grosime).
In cazul unor adancimi izolate este suficienta o chituire locala.
Inainte de chituire sau gletuire suprafata suport bine curatata de praf se va amorsa cu
grund de poliacetat de vinil, dispersie apoasa (aracet), diluat in apa in proportie de 1:1 in volum,
aplicat n cantitate de cca. 0,200 kg pe mp, cu ajutorul unei bidinele sau pensule dupa caz.
Amorsa aplicata se va lasa sa se usuce timp, de minim 2 ore.
Pentru aplicarea gletului din mortar de poliacetat de vinil, dispersie apoasa (aracet), este
necesar ca umiditatea sapei sa scada sub 3%. Acest glet se va executa cu minim 24 ore inainte de
montarea dalelor.
Gletul se va executa cu un mortar de poliacetat de vinil avand urmatoarea compozitie:
nisip cuartos macinat cu granulatie sub 0,1 mm 4 parti in volum ;
poliacetat de vinil, sau dispersie apoasa (aracet) 1 parte n volum;
apa 0,5 parti in volum.
Dupa 3 - 4 ore de la aplicarea gletului sau 14 - 16 ore de la aplicarea chitului, suprafata
respectiva se va slefui cu o piatra abraziva spre a se inlatura toate asperitatile. Curatirea suprafetei
cu peria cu parul lung sau cu o carpa moale se va efectua imediat inainte de aplicarea
imbracamintii de pardoseala.
Lipirea mochetei
Inainte de aplicarea adezivului, atat suprafata stratului suport cat si spatele mochetei se
vor curata bine de praf cu ajutorul unor perii si al unei carpe.
Pentru lipirea cu adeziv se va proceda astfel:
- se va incepe cu fsia de covor de langa peretele cel mai apropiat de usa de acces;
- adezivul se va aplica de-a lungul tuturor marginilor dalelor, lasandu-se o zona neunsa
de cca 5 cm latime pentru a impiedica in aceasta faza lipirea n dreptul marginilor;
- adezivul se va aplica in strat subtire (0,200 - 0,250 kg/mp pentru fiecare strat) cat
mai uniform cu ajutorul unui spaclu cu lungimea muchiei de 15 cm.
Dupa lipirea tuturor dalelor, pardoseala se va presa cu un rulou metalic (cu maner lung)
avand greutatea de 25 - 30 kg, lungimea de 40 - 50 cm si diametrul de 12-15 cm.
Finisarea pardoselii
Suprafata pardoselii din mocheta se va curata de eventualele resturi de adeziv prin frecare
cu carpa aspra si uscata, iar pentru indepartarea petelor mai rezistente, diluant sau toluen prin
frecare cu o carpa aspra.
In timpul acestei operatiuni se vor tine ferestrele deschise.

pag. 82
rev.

Conditii tehnice de calitate
Pe parcursul executiei se verifica respectarea urmatoarelor conditii:
- mocheta trebuie sa fie lipita pe toata suprafata; nu se admit colturi nelipite sau
umflaturi.
- nu se admit intre fasii rosturi mai mari de 0,5 mm latime.
- suprafata pardoselii trebuie sa fie complet plana si neteda, fara pete.
- racordarile la alte pardoseli , strapungeri, obiecte fixate pe suport trebuie sa fie bine
pasuite.
- materialele combustibile se vor feri de orice sursa care ar putea produce foc sau
scntei.
Conditii tehnice de protectia muncii si paza contra incendiilor
Pentru evitarea pericolului de explozie care poate avea loc datorita folosirii adezivului,
care degaja vapori inflamabili, se vor lua masuri care sa asigure:
- impiedecarea atingerii limitei inferioare de explozie a amestecului de vapori de
solventi si aer prin ventilatie.
- interdictia oricarei surse de foc (scantei, flacara, etc) in intreaga zona in care se pot
forma amestecuri explozive.
- limitarea cantitatilor de materiale (mocheta, adezivi, diluant) aduse la locul de munca
la strictul necesar desfasurarii operatiei in incaperea respectiva.
- asigurarea dotarii cu materiale si mijloace pentru prima interventie in caz de incendiu
la locul de munca.
Pentru evitarea pericolelor de explozie se vor lua urmatoarele masuri:
a) - in perioada de lucru, de la aplicarea adezivului pana la lipirea mochetei sau profilului,
se va asigura o buna ventilatie a incaperilor in care se lucreaza pentru eliminarea in exteriorul
cladirii a vaporilor ce se degaja din stratul de adeziv. In timpul verii, se va lucra cu ferestrele
deschise, iar usile de comunicare cu restul ncaperilor vor fi nchise. In timpul executiei pe timp
de iarna, ferestrele se vor deschide intermitent pentru asigurarea ventilarii, fara a scadea
temperatura sub limita de +16o C.
Bidoanele cu diluant vor sta nchise punndu-li-se capacul la loc dupa fiecare folosire.
In zona in care se lucreaza la montarea mochetei sau profilelor (n casa scarii si n spatiile
de la toate nivelurile care au acces la scara respectiva) sunt interzise: fumatul, lucrari la care se
foloseste focul, incalzirea cu flacara, lucrari care produc scantei (sudura electrica, ciocanire, etc)
cuplarea sau decuplarea circuitelor electrice (prize, intrerupatoare) precum si folosirea aparatelor
electrice de incalzire si a celor care pot produce scantei. De asemenea este interzis a se face foc in
sobe sau in orice alt mijloc de incalzire cu flacara libera.
In afara instructajului obisnuit, se va face zilnic un instructaj cu toti muncitorii care
lucreaza in zona in care se executa lucrari cu adezivi. Vor fi instruiti muncitorii altor intreprinderi
(de gaze, electricitate) care lucreaza temporar in zona respectiva.
Legatura aparatului de sudura este necesar sa se faca cu priza cu contact de protectie

pag. 83
rev.

pentru a se evita posibilitate de electrocutare.
Materialele combustibile se vor feri de orice sursa care ar putea produce foc sau scantei
atat in timpul depozitarii cat si in perioada de executie .
PARDOSELI DIN COVOR CAUCIUC DIELECTRIC
- covorul de cauciuc se va monta pe o sapa autonivelanta, conform prescriptii firma
furnizoare.
PARDOSELI DIN MORTAR DE CIMENT SCLIVISIT SAU ROLAT
Generalitati
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executia pardoselilor de mortar de ciment cu fata
sclivisita (neteda sau rolata cu ajutorul unei role cu dinti) aplicate pe un strat de sapa mortar/sapa
mortar si beton armat.
Specificatiile pentru hidroizolatia aplicata pe stratul suport nainte de executarea pardoselii (acolo
unde se indica n proiect) se gsesc la capitolul hidroizolatii..
Acest capitol cuprinde de asemenea specificatii pentru executarea scafelor si plintelor din
mortar de ciment sclivisite, asa cum este indicat n proiect.
Concept de baza
Astfel de pardoseli se prevad a se executa numai n spatii dependinte, fara circulatie intensa
cum sunt : spatiile tehnice din demisol.
Acolo unde exista contradictii ntre prevederile din prezentele speeificatii si prescriptiile din
standardele enumerate mai jos, vor avea prioritate prezentele prescriptii.
Standarde:
1. STAS 388-80 - Ciment Portland
2. STAS 790-84- Apa pentru mortare si betoane
3. STAS 1667-76- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare.
Normative
1. C 35-82 Nonmativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor, cu modificarile si completarile
acestuia.
Mostre si testari
Prin aprobarea mostrelor de catre consultant se ntelege aprobarea cimentului, agregatelor a
proportiilor de amestec a agregatelor.
Materiale
Ciment Portland, conform STAS 388: 1995
Ap, conform STAS 790-84.
Agregatele grele naturale (nisip, pietris, balast, piatra sparta) vor corespunde prevederilor din

pag. 84
rev.

STAS 1667-76.
Amestecuri pentru mortare
Generalitati:
1. Se vor masura materialele pe lucrari, astfel nct proportiile specificate n amestecul de mortar
sa poata fi controlate si mentinute cu strictete n timpul desfasurrii lucrarilor.
2. Daca nu se specifica altfel, proportiile se vor stabili dupa volum.
3. In cadrul acestor specificatii, greutatea unui m3 din fiecare material folosit ca ingredient pentru
mortar este considerat astfel:
Material
Greutate pe metru cub
Ciment Portland
1506 kg
Nisip natural 0-7 nini Cu uniiditate 2%
1300 kg
Mortarul pentru pardoseli va fi un amestec de ciment, nisip n proportie : 3,5 (circa 405 kg
ciment la m3 mortar).
EXECUTIA PARDOSELILOR
Operatiuni pregtitoare
Imediat nainte de aplicarea mortarului pentru pardoseala stratul suport din beton va fi spalat
si toate resturile de materiale vor fi ndepartate.
Suprafata batonului va fi curtata de praf.
Idem suprafata hidroizolatiei acolo unde este cazul.
Mortarul de ciment se aplic optim la minimum 24 ore si la maximum 24 zile de la turnarea
planseului de beton armat.
Pardoselile nu se vor executa dect dupa ce se vor fi executat unmatoarele operatiuni:
1.pozarea peretilor despartitori din elemente prefabricate de beton (daca este cazul);
2.executarea tencuielilor;
3.pozarea tocurilor pentru usi intenioare;
4.executarea lucrarilor de instalatii, inclusiv probele de verificare la presiune;
5.aplicarea hidroizolatiei, acolo unde este cazul.
Se va verifica daca executia stratului suport (planseul de beton) se ncadreaza n abaterile de la
planeitate admise maxime:
- planeitate: 4 mm la 2 m.
Faze de executie si control
Pardoseala se va turna ntr-un singur strat cu grosimea conform celor specificate n proiect.
Grosimile indicate cuprind n ele si stratul aparent finisat (scliviseala).
Suprafata planseului se curata cu perii de paie sau srm, de reziduuri, impuritati, praf, moloz, se
razuie cu spaclul picaturile de beton sau mortar cazute din alte procese tehnobogice, se matura si
se spala cu jetul de apa, fara sa se inunde.
Se traseaza nivelele (pentru mortar, scafe, plinte) pornind de la linia de vagriz, executndu-se
fsii de mortar, martori.
Se desface tencuiala pe naltimea scafei sau plintei.

pag. 85
rev.

Se curata si se spala stratul suport de zidrie de sub scafa sau plinta.
Se stropeste suprafata cu lapte de ciment.
Se aplica mortarul ntre sipci reper, cu pompa sau manual si se niveleaz cu dreptarul.
Fata vazuta sclivisit se va obtine prin baterea mortarului proaspat asternut, cu mistria, (pna la
aparitia laptelui de ciment), aruncarea pe suprafata a unei cantitati de ciment si sclivisirea
acestuia prin trecerea cu mistria.
In cazul suprafetelor rolate (acolo unde este specificat) se va trece rola cu dinti pe suprafata
mbracamintii, imediat dupa sclivisirea.
1.
2.
1.
2.
3.
4.
5.
Scafe, plinte
Scafele sau plintele se vor executa la dimensiunile specificate n proiect, turnate din mortar de
ciment sclivisit, acelasi ca pentru pardoseala.
Dupa desfacerea tencuielii pe naltimea trasat conform proiectului si adncima rosturilor la
zidarie, se curata suprafata peretelui si se aplica spritul cu lapte de ciment.
Se aplica apoi un strat de mortar de ciment acelasi ca la pardoseala, cane se niveleaza si se
driscuieste la profilul specificat n proiect.
Scliviseala scafelor si plintelor se face ca si la pardoseal, pna la obtinerea unui luciu metalic.
Curatire si protectie
Dupa sclivisire, pentru a se evita fisurarea datonita actiunii razelor solare si a curentilor puternici
de aer, acolo unde este cazul, pardoseala se va acoperi, dupa terminarea prizei, cu rogojini sau
folie de hrtie care sa nu pateze, tinndu-se n stare de umezeala timp de 7 zile.
Pentru a preveni fisurarea provocata din contractii, la suprafete mari de pardoseala se vor
prevedea rosturi pe ambele directii la maximum 2,50 m.
Abateri admisibile
Abaterea de la planeitate fata de prevederile proiectului : cel mult dou de maximum 2 mm sub
dreptarul de 2 m, pus n orice directie.
Abaterea fata de pantele prevazute n proiect : 2,5 mm la metru, dar numai n portiuni izolate.
Consultantul va putea dispune refacerea locala sau pe portiuni mai mari pna la refacerea total a
pardoselii daca constat urmatoarele defectiuni:
Nerespectarea prezentelor specificatii;
Nerespectarea prevederilor proiectului privind parametrii geometrici: niveluri, pante, grosimi;
Aderenta proasta a stratul suport (dac la ciocnire cu un ciocan de cauciuc sunetul nu este plin);
Pardoseala a fost deteriorat din cauza nerespectarii conditiilor de protejare pe parcursul
perioadei de ntarire a mortarului;
Aspectul, starea generala a suprafetelor, modul de racordare cu suprafetele verticale nu sunt
corespunztoare daca:
- pardoseala, scafele sau plintele, sunt fisurate;
- suprafata prezinta defecte majore (adncituri, plusuri de material etc.).

pag. 86
rev.

Pardoselile se vor deconta la suprafata n metri patrati masurata conform planselor din proiect.
Costul pe metru patrat, n articolul din cantitativul de lucrari pentru pardoseala de ciment sclivisit
sub cada de baie nu cuprinde si straturile hidroizolatiei.
Costul pe metru patrat, n articolul din cantitativul de lucrari pentru pardoseli din mortar de
ciment rolat cuprinde si scafa sau plinta sclivisita.
PARDOSELI DIN LEMN DUSUMEA IN ZONA ESTRADEI
- scanduri rasinoase geluite, imbinate in sistem lamba si uluc 25 mm montate pe rigle de
stejar lipite, cu strat fonoizolant (saltele de vata minerala intre ele)
CAPITOLUL (10)- CONFECTII METALICE
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea si montajul confectiilor metalice
balustrade interioare si exterioare metalice.
Specificatii pentru lucrri de vopsitorii la confectii metalice sunt cuprinse la capitolul
vopsitorii.
Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului una sau doua mostre pentru
piesele de confectii metalice mai complexe, tipice, cuprinznd materialele, sistemele de fixare,
asamblare (buloane sau sudura).
Numai dupa obtinerea aprobarii din partea Consultantului se vor lansa comenzile pentru
executie si livrarea confectiilor metalice, care se vor executa n conformitate cu mostrele
aprobate.
Piesele de confectii metalice vor fi nsotite de certificatele producatorului, prin care se
atesta calitatea materialelor folosite, n concordanta cu mostrele aprobate si cu desenele de
executie.
CAPITOLUL (11) LUCRARI HIDROIZOLATII
Pentru realizarea hidroizolatiilor de calitate corespunzatoare, vor fi respectate urmatoarele
conditii :
Executarea hidroizolatiilor se va face pe urmatoarele zone :
zone umede interior : gr. sanitare, vestiar, oficiu, spatiu gunoi, statia de pompe incendiu,
camera pompe ape uzate, etc.
in exterior :
- hidroizolatia verticala a peretilor demisolului si a peretilor in zona curtilor de
lumina ;
- hidroizolatia orizontala in zona curtilor de lumina si a platformelor de acces.
Hidroizolatia va fi de tipul mortar hidroizolant cu aditivi speciali, aplicat prin pensulare :
- stratul suport va fi curatat, solid, fara particule neaderente. Rezidurile hidrofobizante
(ulei de cofrare, grasimi, vopsea) trebuiesc indepartate.
Amorsa, benzile de curatare si tipul de hidroizolatie, vor fi compatibile cu stratul de

pag. 87
rev.

protectie respectiv :
- sapa autonivelanta + vopsitorie epoxidica ;
- termosistem tip,,Baumit (suprafete verticale soclu + curti lumina) ;
- se vor respecta prescriptiile firmei furnizoare ;
- materialele folosite vor avea agrement conform legislatiei romanesti in vigoare.
Strapungerile in zona invelitorii se vor executa conform detaliilor firmei furnizoare a
panourilor de invelitoare :
- lucrrile de hidroizolatii se vor executa de ntreprinderi de specialitate sau de
echipe specializate;
- se vor asigura spatii corespunztoare pentru depozitarea materialelor aproape de
locul executiei;
- se vor asigura caile de acces cele mai scurte pentru transportul si manipularea
materialelor;
- se va controla calitatea si cantitatea foilor bituminate, a bitumurilor si materialelor
auxiliare; daca au certificate de calitate si corespund prescriptiilor tehnice respective,
pentru utilizarea conform normativului si proiectului;
- lucrrile de hidroizolare la cald se vor executa la temperaturi de peste +5C, fiind
interzisa executia acestora pe timp de ploaie si burnit;
- la lucrri executate pe timp friguros se vor respecta prevederile din Normativul
pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de constructii si instalatii aferente C
16-84;
CAPITOLUL (12) - TROTUARE DE PROTECTIE
GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea trotuarelor de protectie pentru cldiri astfel:
trotuare din beton simplu turnat pe loc;
trotuare din plci din beton;
trotuare din mixturi asfaltice;
borduri.
Pentru lucrri de betoane se vor consulta instructiunile de la capitolul respectiv al acestor
specificatii.
Standarde de referint
Standarde:
1. STAS 388-80 - Ciment Portland
2. STAS 790-84 - Apa pentru mortare si betoane
3. STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidrie si tencuieli
4. STAS 1134-71 - Piatr de mozaic
5. STAS 1137-68 - Plci din beton pentru pavaje
6. STAS 1139-87 - Borduri din beton pentru trotuare
7. STAS 1667-76 - Agregate naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali
8. STAS 7064-78 - Bitumuri pentru materiale si lucrri de hidroizolatii n constructii

pag. 88
rev.

9. STAS 9199-73 - Masticuri bitumioase pentru izolatii n constructii
Grad de detaliere a proiectului
Antreprenorul va prezenta planse cu detalii de executie pentru executia trotuarelor de
protectie cu sau far borduri.
Mostre si testari
Inainte de comandarea si livrarea oricror materiale la santier, se vor pune la dispozitia
Consultantului spre aprobare urmatoarele mostre:
1. Placi din beton: 2 mostre
2. Borduri din beton prefabricate, mozaicate : 2 mostre cu finisajul si culoarea specificate.
3. Borduri din beton simplu : 2 mostre
Prin aprobarea mostrelor de ctre Consultant se ntelege aprobarea cimentului si
agregatelor, precum si alegerea culorilor.
Toate elementele prefabricate mozaicate vor fi confectionate din materialele aprobate.
Produse
Borduri pentru trotuare, executate din beton mozaicat (daca se specific astfel) avnd fete
finisate, cu o latur tesita (conform desenelor).
1. Bordurile se vor executa prin turnare si presare.
2. Vor fi fasonate, cu muchiile drepte sau rotunjite conform cu specificatiile din planse,
fara defecte care s afecteze aspectul sau functionalitatea lor.
Nu se vor monta borduri cu stirbituri si fisuri.
3. Bordurile se vor poliza si freca n atelierul de confectionare.
4. Confectionare :
bordurile se vor confectiona dintr-un beton simplu, o parte ciment Portland la 3 prti
pietris granilic.
stratul finisat n grosime de circa 2 cm, pe 2 fete, asa cum este specificat n planse, va
consta din ciment si piatr de mozaic n proportie I : 2 (la greutate n stare uscat), cu
granulatie de la 0 la 30 mm.
cantitatea de apa ce urmeaz a fi adaugata va fi maximum 20 l la 45 kg ciment.
dac se specific astfel, n cimentul pentru stratul de finisaj se va adauga pigment
colorant.
agregatul, piatra de mozaic va fi aprobat de Consultant si va trebui sa constituie
agregat aparent n proportie de aproximativ 50% din suprafata total finisat.
Plci din beton pentru pavarea trotuarelor executate dintr-un strat de beton cu agregate din roc
dur sau din dou straturi din care cel de baz din beton obisnuit. iar cel de uzura cu agregate din
roc dura, cu dimensiuni si grosimi conform STAS 1137-68.
1. Plcile se vor executa prin presare mecanic fie n culoarea natural a liantului, fie colorate

pag. 89
rev.

conform indicatiilor din proiect.
2. Plcile vor avea fata superioar neted sau cu santuri imprimate conform indicatiilor din
proiect.
3. Nu se vor monta plci cu stirbituri sau fisuri.
4. Confectionare:
placile se vor confectiona din piatr sparta dur cu dimensiunile pna la 1/3 din
grosimea stratului respectiv, sau din agregate de balastier.
cimentul folosit va avea rezistenta minima la compresiune la 28 zile de 4000 N/cm2
(400 kgf/cm2)
dac se specific astfel, n cimentul pentru stratul de flnisaj se va adauga pigment
colorant conform indicatiilor din proiect
Beton simplu marca Bc 3,5 preparat cu balast cu granulatia pna la 31 mm si ciment F 25.
Mixtura asfaltic pentru mbracaminti bituminoase turnate executate la cald. Mixtura se prepara
din bitum D 80/100 sau D 100/120 conform STAS 754-86 (functie de zona climateric cald sau
rece) amestecat n malaxor cu filer conform STAS 539-79 si la care se adauga agregatele naturale
(nisip natural conform STAS 662-89 si criblur conform STAS 667-90); tipul si dozajele mixturii
asfaltice pentru stratul de uzura vor fi conform STAS 174-83.
Materiale folosite la executia produselor
Coloranti minerali, daca se specific.
Bitum neparafinos pentru drumuri, conform STAS 754- 86.
Filer de calcar, filer de creta si filer de var stins n pulbere, conform STAS 539-79
Agregate naturale de balastier, conform STAS 662- 89.
Agregate naturale si piatr prelucrat pentru drumuri, conform 667-90.
Materiale pentru stratul de poza
Mortar de poz conform specificatiilor de la capitolul.
Beton simplu cu rezistenta Bc 7,5 conform specificatiilor de la capitolul.
Nisip cu granulatie 0-7 mm conform STAS 1667-76.
Lapte de ciment pentru umplerea rosturilor la borduri.
Bitum pentru umplerea rosturilor conform STAS 754-86.
Livrare, transport, manipulare
EXECUTIA TROTUARELOR
Borduri din beton prefabricate
Se execut fundatia din beton Bc 3,5, conform celor specificate la capitolul
si conform cu detaliile din proiect.
Se verific suprafata de pozare si se aplic stratul de poz din mortar de cirnent, n conformitate
cu specificatiile.
Se pozeaz bordurile n conformitate cu specificatiile si indicatiile din proiect.
Plci de beton prefabricate

pag. 90
rev.

Se ndeparteaz stratul vegetal, dup care pmntul natural va fi bine btut iar pmntul de
umplutur va fi asezat si bine batut n straturi succesive de maximum 20 cm grosime.
Se toarna fundatia din beton marca Bc 3,5, turnat n panouri de 4 m2, cu panta spre exterior de
cca. 3%.
Se aplic stratul de poz din mortar de ciment 400 kg/m3 n grosime de 3cm.
Se aseaz plcile prin presare, cu rosturile n continuare pe cele dou directii, controlndu-se cu
dreptarul de 2 m, si avnd grij sa se asigure panta de scurgere de cca.3 % de la cldire spre
exterior.
Se umplu rosturile ntre placi cu lapte de ciment iar spre soclul cladirii cu bitum (dop de bitum).
Beton simplu turnat pe loc
Se ndeprteaz stratul vegetal, dup care pamntul natural va fi bine batut, iar pmntul de
umplutur va fi bine btut n straturi succesive de maximum 20 cm grosime.
Se astere stratul de balast mrunt amestecat cu argil btuta n proportie de 1:1 si grosime medie
de 10 cm cu panta spre exterior de cca. 3%.
Se toarna betonul marca Bc 3,5 si se prelucreaz fata vizibil cu rolul; la cca
3,0 m se las rosturi de dilatare.
Se umplu rosturile de dilatare si rostul dintre trotuar si soclu cu bitum.
Mixtura asfaltic
Se ndeprteaz stratul vegetal, dupa care pmntul natural va fi bine btut iar pmntul de
umplutur va fi asezat si bine btut n straturi succesive de maximum 20 cm grosime.
Se toarn fundatia din beton marca Bc 3.5 n grosime medie de 10 cm, n panouri de
4 m2 si cu panta spre exterior de cca. 3 %.
Se toarn asfaltul n grosime de 2 cm conform STAS 174-83 si STAS 175-87.
Abateri limita admisibile
La asezarea bordurilor si placilor:
1. Planeitate : 4 mm sub dreptarul de 2 m lungime.
2. Denivelarea admis ntre 2 elemente prefabricate alaturate este de 1 mm.
La turnarea betonului si asfaltului:
1. Grosime: 10% pentru fiecare strat n parte.
2. Panta profilului transversal: 5 mm / m.
Verificarea la receptie a lucrrilor se va face prin examinarea suprafetelor, lucrarile trebuind sa se
ncadreze n prevederile acestor specificatii.
Se vor face verificari la:
- aspectul si starea generala
- elementele geometrice (grosime, planeitate)
- fixarea mbrcmintii pe suport;
- rosturi;

pag. 91
rev.

- corespondente cu proiectul.
Acolo unde prescriptiile sau datele din proiect nu au fost respectate, sau dac aspectul
lucrrilor nu este corespunzator (plci fisurate, rosturi cu muchii stirbite, etc.), Consultantul
poate decide nlocuirea locala sau pe suprafete mai mari a lucrrilor si refacerea n conditiile
prescrise n specificatii.
Pretul unitar, n articolul pentru bordura din cantitativul de lucrari, include si stratul de poz din
mortar de ciment, precum si fundatia de beton simplu.
Decontarea se va face la metru liniar de lucrare conform cu plansele din proiect.
Pretul unitar pentru trotuarul din plci prefabricate din beton cuprinde n articolul din
cantitativul de lucrari si stratul de poza din mortar de ciment, precum si stratul din beton
simplu. Decontarea se face la metru patrat de lucrare, conform planselor din proiect.
Pretul unitar pentru trotuarul din mbracaminte din mixtura asfaltica cuprinde n articolul din
cantitativul de lucrari si stratul de poza din beton simplu.
Decontarea se face la metru ptrat de lucrare, conform planselor din proiect.
INTOCMIT,
arh. Lucica Mit
SEF PROIECT COMPLEX,

dr. arh. Adrian Spirescu
pag. 92

rev.

LISTA NORMATIVELOR PRIVIND PROIECTAREA

SI EXECUTIA LUCRARILOR
Nr.
crt.
NORMATIV
1.
P 2-85
2.
MP 001-1996
3.
C 17-1982
4.
C 197-1989
5.
C 37-1988
6.
C 107-1982
7.
C 112-1986
8.
C 246-1993
9.
NE 001-1996
10.
NP 013-1996
11.
C 47-1986
12.
P 71-1986
13.
C 56-1985
DENUMIREA
PUBLICATIA
Normativ privind calculul si executarea

structurilor din zidarie
Manual de proiectare a cladirilor cu pereti
portanti din zidarie simpla
Instructiuni tehnice privind compozitia si
prepararea mortarelor de zidarie si tencuieli
Instructiuni tehnice pentru utilizarea chiturilor
tiocolice la etansarea rosturilor n constructii
Normativ pentru alcatuirea si executarea
nvelitorilor la constructii
Normativ pentru proiectarea si executarea
lucrarilor de izolatii termice la cladiri
Normativ pentru proiectarea si executarea
hidroizolatiilor din materiale bituminoase
Bul. constr. nr.

11/1985
MIPAT
63-/N/
16.07.1996
B.C. nr. 1/1983
B.C. nr. 9/1989
B.C. nr. 8/1988
B.C. nr. 1/1983
B.C. nr. 9/1986

B.C. nr. 3/1992
B.C. nr. 3/1989
B.C. nr. 4/1987
Instructiuni tehnice pentru utilizarea foilor de B.C. nr. 4/1993
bitum aditivat la hidroizolatiile acoperisurilor
Normativ privind executarea tencuielilor umede B.C. nr. 8/1996
groase si subtiri
Ghid privind proiectarea, executia si asigurarea
calitatii pardoselilor la constructii n care se B.C. nr. 3/1997
desfasoara activitati de productie
Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea
geamurilor si a altor produse de sticla n B.C. nr. 5/1986
constructii
Normativ de proiectare privind iluminatul B.C. nr. 11/1986
natural n cladiri industriale
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia
lucrarilor de constructii si instalatii aferente
B.C.nr. 1-2/1986
Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptia
lucrarilor ascunse la constructii si instalatii B.C. nr. 4/1976
aferente
Modificari la instructiuni
B.C. nr. 4/1977

pag. 93
rev.

14.
IM 006-1996
MP 008-2000
15.
16.
17.
P 118-1999
C 300/1994
18.
P 122-1989
19.
C 3-1976
20.
C 35-1982
21.
C 16 1984
Norme specifice de protectia muncii pentru

lucrarile de zidarie, montaj prefabricate, finisaje
n constructii
Manual privind exemplificari, detalieri si solutii
de aplicare a prevederilor normativului de
siguranta la foc P 118-99
Ord.
B.C.
10/1996
nr.
Regulamentul privind protectia si igiena muncii

n constructii (nlocuieste Normele republicane
de protectie a muncii)
Normativ de siguranta la foc a constructiilor
Normativ de prevenire si stingere a incendiilor
pe durata executarii lucrarilor de constructii si
instalatii aferente
Instructiuni tehnice pentru proiectarea masurilor
de izolare fonica la cladiri civile, social-culturale
si tehnico-administrative
Normativ pentru executarea lucrarilor de
zugraveli si vopsitorii
B.C. nr. 5-6-7/1993
Ordin de aprobare
MLPAT
31/N/22.05.2000
B.C. nr. 7/1999

B.C. nr. 9/1994
B.C. nr. 3-4/1991
B.C. nr. 5/1976

B.C. nr. 6/1977
B.C. nr. 1/1978
B.C. nr. 4/1981
B.C. nr. 3/1989
Normativ pentru alcatuirea pardoselilor
B.C. nr. 11/1982
B.C. nr. 3/1984
B.C. nr. 1/1988
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a BC nr. 6/1985
lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente
LISTA STANDARDELOR ROMANESTI APLICATE N PROIECTARE

SI EXECUTIE LA LUCRARILE DE CONSTRUCTII PENTRU
LUCRARI DE ARHITECTURA
Nr.
crt.
STANDARD
DENUMIREA
1.
STAS 10265-75
2.
STAS 6647-88
3.
STAS 8844-86
Tolerantele n constructii. Calitatea suprafetelor finisate.

Termeni si actiuni de baza
Masuri de siguranta contra incendiilor. Elementele rezistente
la foc pentru protectia golurilor din pereti si plansee.
Conditii tehnice generale
Masuri de siguranta contra incendiilor. Usi pe cai de evacuare.
Masuri mpotriva trecerii fumului

pag. 94
rev.

4.
STAS 9824/1-87
5.
STAS 10493-76
6.
SR.ISO 1226-1992
7.
STAS 10101/2-75
8.
STAS 10101/OA-77
9.
STAS 10101/23 A-78
10. STAS 10101/2 A 1-87

11.
STAS 2355/1-85
12. STAS 2355/2-87

13. STAS 2355/3-87
14. STAS 2389-92
15. STAS 2965-87
16. STAS 3303/2-88
17. STAS 3430-82
18. STAS 10109/1-82
19. SR ENV 459-1/1997
20. STAS 545/1-80
21. STAS 1030-85
22. STAS 2320-88
23. STAS 2634-80
24. STAS 6203-75
Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile,

industriale si agro-zootehnice
Masuratori terestre. Marcarea si semnalizarea punctelor pentru
supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor
Usi si ferestre. Denumirea conventionala a fetelor usilor si
ferestrelor, sensul de rotatie pentru nchiderea lor si notarea
lor simbolica
Actiuni n constructii. Incarcari datorita procesului de
exploatare
Actiuni n constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor
pentru constructii civile si industriale
Actiuni n constructii. Incarcari date de temperaturi exterioare
n constructii civile si industriale
Actiuni n constructii. Incarcari tehnologice din exploatare
pentru constructii civile, industriale si agrozootehnice
Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de
hidroizolatii n constructii. Clasificare si terminologie
Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii
din materiale bituminoase la elemente de constructii.
Prescriptii generale de proiectare si executie
Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii
din materiale bituminoase la terase si acoperisuri. Prescriptii
generale de proiectare si executie
Constructii civile, industriale si agricole. Jgheaburi si burlane.
Prescriptii de proiectare si alcatuire
Constructii civile. Scari. Prescriptii generale de proiectare
Constructii civile, industriale si agro-zootehnice. Pantele
nvelitorilor. Prescriptii de proiectare
Constructii civile, industriale si agro-zootehnice. Pardoseli.
Clasificare
Constructii civile, industriale si agro-zootehnice. Lucrari de
zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor
Var pentru constructii. Partea 1. Definitii, specificatii si criterii
de conformitate
Ipsos pentru constructii
Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiala
Incercari pe betoane si mortare. Tipare metalice demontabile
pentru confectionarea epruvetelor
Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli, metode de
ncercare
Incercari de aderenta a mortarelor

pag. 95
rev.

25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
STAS 451-86
STAS 1134-71
STAS 1137-68
STAS 1139-87
SR 138 1994
STAS 7361-80
STAS 228/5/94
STAS 7058-91
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
STAS 2111-90
STAS 1667-76
STAS 1500-96
STAS 790-84
STAS 3844-76
STAS 7055-96
STAS 601/1-84
STAS 6472/3-89
Placi si plinte din beton mozaicate

Piatra de mozaic
Placi de beton pentru pavaje
Borduri din beton
Cartoane bitumate
Dale PVC plastifiat fara suport textil n structura compacta
Pervaz profilat din lemn
Poliacetat de vinil dispersie apoasa (aracet) sortul D 50 sau
DPC 50-18
Cuie din srma de otel
Nisip
Ciment M 30 sau Pa 35
Apa pentrumortare si betoane
Nisip cuartos
Ciment Portland alb sau colorat
Corpuri abrazive
Calculul termotehnic al elementelor de constructie

Aula Upb-Caiet de Sarcini

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aula Upb-Caiet de Sarcini

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ELABORATOR: S.C. CARPATI PROIECT S.R.L.

OBIECTIV: SALA DE CONFERINTE (AULA)

LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

PRESCRIPTII TEHNICE PRIVIND EXECUTIA CONSTRUCTIILOR

la obiectivul de investitii proiect nr. 4056

pentru urmatoarele categorii de lucrari de arhitectura:

- Compartimentari usoare pereti

- Sisteme de izolare termica

- Tmplarie interioara/exterioara metalica

- Lucrari de hidro si termoizolatii

ELABORATOR: S.C. CARPATI PROIECT S.R.L.

LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

ELABORATOR: S.C. CARPATI PROIECT S.R.L.

LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

ELABORATOR: S.C. CARPATI PROIECT S.R.L.

LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

ELABORATOR: S.C. CARPATI PROIECT S.R.L.

LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

ELABORATOR: S.C. CARPATI PROIECT S.R.L.

LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

ELABORATOR: S.C. CARPATI PROIECT S.R.L.

LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

- Zidarie simpla, armata

de Gradul de rezistenta Gradul

ELABORATOR: S.C. CARPATI PROIECT S.R.L.

LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

- Pereti exteriori sau

Idem ca mai sus

- Pereti neportanti (de

Izolarea termica 7 ore la grosime 20

se vor folosi blocuri 6150-68

vor folosi caramizi si

ELABORATOR: S.C. CARPATI PROIECT S.R.L.

LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

ELABORATOR: S.C. CARPATI PROIECT S.R.L.

LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

ELABORATOR: S.C. CARPATI PROIECT S.R.L.

LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

240 x 115 x88 (138)

ELABORATOR: S.C. CARPATI PROIECT S.R.L.

LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

mortarelor pentru zidarie trebuie sa corespunda

Mortare pentru zidarii caramizi pline sau din

ELABORATOR: S.C. CARPATI PROIECT S.R.L.

LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Mortarele pentru zidarii pot fi preparate si cu cenus de termocentral, conform completrilor la

ELABORATOR: S.C. CARPATI PROIECT S.R.L.

LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

ELABORATOR: S.C. CARPATI PROIECT S.R.L.

LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

ELABORATOR: S.C. CARPATI PROIECT S.R.L.

LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

ELABORATOR: S.C. CARPATI PROIECT S.R.L.

LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

ELABORATOR: S.C. CARPATI PROIECT S.R.L.

LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

ELABORATOR: S.C. CARPATI PROIECT S.R.L.

LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Greutatea pe metru cub

ELABORATOR: S.C. CARPATI PROIECT S.R.L.

LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

ELABORATOR: S.C. CARPATI PROIECT S.R.L.

LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI