Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Instalatii de Incalzire 1
Instalatii de Incalzire 1
INCALZIRE
CONFORTUL TERMIC IN
INCAPERILE INCALZITE
Termometrul cu mercur
hc *
0
ai
hc
hr *
r ,m
(C)
hr
* AJ
AJ
unde:
si,j temperatura suprafetei interioare a structurii j (C)
A j - aria structurii j (m2)
(C)
METODE DE DETERMINARE A
EFECTULUI SIMULTAN SI
COMPLEX AL FACTORILOR
FIZICI CARE COMPUN CLIMA
UNEI INCAPERI
ConfortB C 0.25(t i
t mr ) 0.1X
0.1(37.8 ti ) vi
METODA TEMPERATURII
EFECTIVE
Determinarea necesarului de
cldur pentru nclzire
Qt 1
Ac Ao
100
Qi
[W];
Qt
CM m A
e
'
Qs
R
m coeficient de masivitate termic a elementelor de construcie exterioare;
m = 1,225 0,05 D
D indicele ineriei termice a elementului de
construcie, calculat conform STAS 6472/3.
Pentru elementele de construcie cu D>4.5, se consider m
= 1 ; pentru tmplria exterioar se consider D = 0,5;
pentru elementele de construcie n contact cu solul
precum i planeele peste subsolurile nenclzite se
consider m = 1
Qs
Ap
Rp
ms
CM
ns
Rbc
Abc
1
ns
ej
Rbc
Abcj
tint.
(ti)
text.
(te)
1m
Qbc
pard.
pard.
sol.
Qp
Adaosul pentru orientare, Ao, afecteaz numai fluxul termic cedat prin
elementele de construcie ale ncperilor cu pereti exteriori supraterani i are valorile :
Orientare
NE E
SE
SV
NV
Ao
-5
-5
-5
Rm
At
CM
[m2 K/W]
Qt
Excepii:
Adaosul de compensare nu se acord urmtoarelor ncperi:
- n care oamenii poart mbrcminte de strad;
- ncperilor nclzite prin radiaie;
- ncperilor n care oamenii desfoar o munc medie
sau grea.
Adaosul de compensare se poate calcula cu relaia
AC
4,32 6,711 * Rm
-1,146
i1
Qi1
cu relaia:
nao CM V q c p
Qu
Ac
1
100
Qi 2
CM E
iLv
3
i
Qu
Ac
1
100
Qu = 0,36 Au n ( i -
e)
CM, [W];
[W]
S
suprafata terenului pe care este amplasata sera, m 2 ;
SF suprafata geamurilor, in m 2 ;
Kconv coeficientul global de transfer termic prin convectie prin
suprafata vitrata, in W/m 2 0C ;
ti
temperatura interioara de calcul impusa in 0C;
te
temperatura exterioara conventionala de calcul, in 0C .
],
in care:
n coeficient de etanseitate a serei;
n coeficient de penetratie, in KJ/Kg 0C ;
KET coeficient total de transfer termic prin
convectie prin suprafata vitrata a serei, considerata etansa,
in W/m 20 C .
ii
ti
in care:
ie
te
[KJ/Kg 0C]
K ET
i
e
e
[W/m 2 0C]
[W]
in care:
SF este suprafata ferestrelor exterioare, in m 2 ;
KF coeficientul total de transfer termic prin fereastra :
2 0C]
[W/m
1
KF
RoF
1
1
[W/m2 0C]
in care:
Z timpul de preincalzire cu durata obisnuita de 3 4 ore ;
i coeficient de convectie la suprafata interioara a elementelor de constructie
masive, in W/m2 0C ;
conductibilitatea termica medie a elementelor de inchidere cu masivitate
termica mare, in W/m2 0C ;
densitatea medie a elementelor de inchidere cu masivitate termica mare, in
Kg/m3 ;
c caldura specifica medie a elementelor de inchidere cu masivitate termica
mare, in J/Kg 0C .
[W]
in care :
Ve volumul exterior al cladirii, in m3 ;
ti , te temperatura interioara, respectiv exterioara de
calcul, in 0C .
[W]
S
suprafata terenului pe care este amplasata sera, m 2 ;
SF suprafata geamurilor, in m 2 ;
Kconv coeficientul global de transfer termic prin convectie prin
suprafata vitrata, in W/m 2 0C ;
ti
temperatura interioara de calcul impusa in 0C;
te
temperatura exterioara conventionala de calcul, in 0C .
],
in care:
n coeficient de etanseitate a serei;
n coeficient de penetratie, in KJ/Kg 0C ;
KET coeficient total de transfer termic prin
convectie prin suprafata vitrata a serei, considerata etansa,
in W/m 20 C .
ii
ti
in care:
ie
te
[KJ/Kg 0C]
K ET
i
e
e
[W/m 2 0C]
[W]
in care:
SF este suprafata ferestrelor exterioare, in m 2 ;
KF coeficientul total de transfer termic prin fereastra :
2 0C]
[W/m
1
KF
RoF
1
1
[W/m2 0C]
in care:
Z timpul de preincalzire cu durata obisnuita de 3 4 ore ;
i coeficient de convectie la suprafata interioara a elementelor de constructie
masive, in W/m2 0C ;
conductibilitatea termica medie a elementelor de inchidere cu masivitate
termica mare, in W/m2 0C ;
densitatea medie a elementelor de inchidere cu masivitate termica mare, in
Kg/m3 ;
c caldura specifica medie a elementelor de inchidere cu masivitate termica
mare, in J/Kg 0C .
[W]
in care :
Ve volumul exterior al cladirii, in m3 ;
ti , te temperatura interioara, respectiv exterioara de
calcul, in 0C .
INCALZIREA
LOCALA
INCALZIREA LOCALA
INCALZIREA LOCALA
INCALZIREA LOCALA
INCALZIREA LOCALA
INCALZIREA LOCALA
INCALZIREA LOCALA
INCALZIREA LOCALA
INCALZIREA LOCALA
INCALZIREA LOCALA
INCALZIREA LOCALA
Distanta
de la
250
pardosea
l\, (cm)
200
Convectie
150
Radiatie
100
50
0
14
Fig.
18
22
Fig.
INCALZIREA LOCALA
INCALZIREA LOCALA
INCALZIREA LOCALA
3
Fig.
1 cenu[ar
2 focar
3 camere de fum
INCALZIREA LOCALA
INCALZIREA LOCALA
INCALZIREA LOCALA
INCALZIREA LOCALA
INCALZIREA LOCALA
INCALZIREA LOCALA
Sc
Gh Vg
tg
1
3600 wg
273
[m2]
INCALZIREA LOCALA
in care:
Gh consumul orar de combustibil kg/h sau
m3N/h ;
Vg volumul de gaze arse produs prin arderea a 1
kg de combustibil, in m3N/kg sau m3N /m3N ;
wg viteza gazelor de ardere prin sectiunea de
curgere, in m/s; pentru cosuri wg = 2 3 m/s iar
pentru canale de fum wg = 1 2 m/s ;
tg temperatura gazelor de ardere [0C] ; in mod
obisnuit se admite pentru sobe tg = 150 200 0C
.
INCALZIREA LOCALA
INCALZIREA LOCALA
hg(q a
pB
qg )
p BN
[N/m2]
INCALZIREA LOCALA
in care:
h inaltimea activa a co[ului, [m] ;
g acceleratia gravitationala, [m/s2] ;
3
a densitatea aerului exterior, [kg/m ] ,
pentru o temperatura a aerului de 10 0C si o presiune
barometrica pBN = 1,013 105 N/m2 ;
3
g densitatea gazelor de ardere, [kg/m ] , calculata
pentru temperatura medie uzuala din co[ (150 200 0C)
si presiunea barometrica pBN = 1,013 105 N/m2 ;
pB presiunea barometrica a localitatii de amplasare a
lucrarii, [N/m2 ].
INCALZIREA LOCALA
INCALZIREA LOCALA
INCALZIREA LOCALA
min. 1m
Cos
Cos
Panta corecta
Panta prea mici
< 30o
> 30o
Cenusar
zbur\toare
Incorect
Corect
INCALZIREA LOCALA
INCALZIREA LOCALA
INCALZIREA LOCALA
Co[ de fum
(3)
6
b
1
2
5
a
Fig.
Semineul
INCALZIREA LOCALA
INCALZIREA LOCALA
INCALZIREA CU
AER CALD
Avantaje:
posibilitatea combinarii cu instalatia de
ventilare;
cheltuieli de investitie si consum de metal
mai reduse;
realizarea incalzirii rapide a incaperii;
lipsa pericolului de inghet.
Dezavantaje:
incalzirea neuniforma pe orizontala si
mai ales pe verticala ceea ce duce la o
supraincalzire a zonei superioare a
incaperii cu efecte negative asupra
consumului de caldura;
se pot crea curenti de aer suparatori in
incapere;
exista posibilitatea raspandirii
mirosurilor si altor nocivitati in diferite
incaperi;
posibilitatea aparitiei zgomotelor.
Aer
cald
Aer
cald
Aer
cald
Aer
cald
2
Aer
cald
3
1
Aer
rece
Aer
rece
a)
b)
INCALZIREA LOCALA
Generatoare
de aer cald.
Aeroterma de perete
1 ventilator;
3 carcasa;
2 baterie de incalzire;
4 jaluzele reglabile;
cald
Fig. 5.4
1
2
Aer
rece
INCALZIREA LOCALA
2
1
5
3
a)
7
1
2
8
5
b)
1
7
c)
Scheme generale ale incalzirii centrale cu aer cald
Incalzirea cu aeroterme
Este sistemul cel mai folosit pentru incalzirea
cu aer cald a halelor industriale.
Se prevad dupa caz, aeroterme de perete sau
de tavan. in cazul in care halele industriale au
deschideri mari, se pot prevedea pe contur
aeroterme de perete iar in rest aeroterme de
plafon.
Amplasarea aerotermelor este determinata
de caracteristicile jeturilor de aer, fiind
necesar, pentru asigurarea incalzirii cat mai
uniforme a halei, ca acestea sa afecteze un
spatiu cat mai mare al incaperii.
Aeroterma
Aeroterma
Priza exterioara (aer
proaspat)
Aer
cald
Cutie de amestec
Canal de aspira]ie
Priza interioara
(aer uzat)
0.3 0.5m
Lv C
Lv C
Q`
Gi =
c tr ti
, (Kg/sec)
Q`
C t r ti
, ( m 3 /sec)
Li =
Qb = QV + Qint , adica:
Qb = GV c (tra te) + Gint c (tra ti) , (W)
sau,
Qb = LV C (tra te) + Lint C (tra ti), (W)
int =
L int =
Q`
c tra
Gv
ti
Q`
c tra
ti
Lv
Lv te
L
Abur
3
1
1
Condens
QB = K S tmed
(W) ,
in care:
1
1 Se
i Si
Se
Si
1
e
, (W/m 20 C)
t m ax
t m in
( 0C)
t m ax
ln
t m in
t m ed
tT tR
2
tr ti
2
( 0C)
in care:
tT , tR temperatura turului, respectiv returului pe racordul de
intrare, respectiv iesire a agentului termic, in 0C;
tr temperatura de refulare a aerului din baterie, in 0C;
ti temperatura de intrare a aerului rece in baterie, in 0C;
tT ti
tT
ln
tR
tR tr
ti
tr
( 0C)
1
1 Se
i Si
(W/m 20C)
paer = c1 v2 (Pa)
in care:
c1 constanta dependenta de tipul bateriei;
v viteza de curgere a aerului, frontal pe sectiunea bateriei, in m/s.
Ventilatorul centrifugal
Ventilatorul centrifugal se compune din carcasa sub forma
de spirala sau melc cu racordul de aspiratie (1.a) si
racordul de refulare (1.b) fig. 5.9 .
Rotorul (2) este format din doua discuri circulare intre
care se gasesc paletele dispuse uniform. Rotorul este
antrenat de arborele (3) care face legatura cu motorul
electric de actionare (4).
Aer
refulat
1.b
Aer
aspirat
1.a
4
3
R1
1 =0.4
H
mmH2 O
2 =0.5
3 =0.6
R2
R3
R1
H
mmH2 O
4 =0.9
n4
n3
n2
n2
n1
c2
HA
c3
HA
R3
n4
n3
c4
N4
N3
N2
N1
n1
c2
c1
a)
R2
c4
c3
c1
V (m3 /h)
VA
VA
b)
V (m3 /h)
V
V1
n
n1
N
N1
n
n1
n
n1
l
d
v2
l
2
V
d2
4
H
mmH2 O
HA
HB
c1 (n1 )
c2 (n2 )
A
B
VB
N1
N2
VA
V (m3 /h)
prin
H
mmH2 O
HB
c(n)
R2
B
N2
A
HA
VB
VA
R1
N1
V (m3 /h)
H
mmH2 O
= 0o
=2 0o
HA
HA1
= 40o
= 60o
HA2
A2
= 80o
VA2
A1
VA1
VA
V (m3 /h)
Ventilatorul axial
Ventilatorul axial reprezinta o varianta constructiva simpla
dar foarte eficienta de aparat de ventilatie. Ventilatorul
axial fig. 5.14, se compune din motorul electric de
antrenare (1), paletele rotorului (2), carcasa de protectie
a paletelor (3) si batiul de sustinere a ansamblului (4).
3
2
1
Refulare
4
Fig. 5.14 Ventilator axial
INSTALATII DE INCALZIRE
PRIN RADIATIE
1
2
3
4
5
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
1
2
3
4
5
6
7
1
2
3
4
5
6
a)
c)
b)
Fig. 6.6
a) conducte inglobate in sapa;
b) cu benzi izolatoare pentru uniformizarea
temperaturii (8);
c) cu lamele din aluminiu (9).
1 pardoseala; 2 suport; 3 sapa; 4
serpentina; 5 planseu de rezistenta; 6 izolatie
termica; 7 tencuiala.
Fixarea inei
Clips rotativ
Izolaia marginal
naintea realizrii dalei se va aeza un izolant marginal de-a lungul
pereilor, n jurul cadrelor i stlpilor sub forma de banda perimetral
Izolaia marginal se aeaz plecnd de la planeul portant pn la
suprafaa finit i trebuie s permit o deplasare de cel mult 5 mm
a)
b)
c)
Panouri radiante
Tipurile de panouri produse si utilizate in diferite tari
au o structura relativ comuna: un registru din tevi de otel
parcurs de agentul incalzitor si un ecran montat
deasupra registrului de tevi, izolat termic la partea
superioara. Se disting doua tendinte in constructia
panourilor, fig. 6.8: cea franceza la care contactul teavaecran este slab (prindere cu bride sau simpla rezemare)
sau contactul lipseste (montare distantata) si cea
engleza la care se urmareste un contact teava-ecran cat
mai bun.
b)
a)
Fig. 6.8. Tipuri de panouri radiante de temperatur\
medie
a) cu ecran `n contact bun cu registrul din tevi; b)
cu ecran `n contact slab; c) cu ecran distantat.
c)
a)
b)
c)
a) direct pe plafon;
b) distantat de plafon;
c) la niveluri diferite.
a)
1
b)
a)
b)
Fig. 6.11 Alimentarea cu ap\ fierbinte a panourilor radiante
a) alimentarea cu agent termic a benzilor radiante;
b) alc\tuirea unei benzi din mai multe panouri
radiante.
Radianti electrici
In baza efectului Joule, radiantii electrici pot emite in
infrarosu (temperaturi p=na la 900 oC) sau in spectrul
luminos (temperaturi p=na la 2000 oC). in instalatiile de
incalzire se folosesc de regula radianti in infrarosu al
caror element incalzitor este alcatuit dintr-un rezistor
montat intr-un tub de otel aliat cu crom. Ca dielectric
se utilizeaza oxidul de magneziu sau alte materiale
izolatoare electric si rezistente la temperatura. Puterile
uzuale ale elementelor incalzitoare sunt de aproximativ
1000 W/m, aceste elemente fiind montate in suporti
metalici cu rolul de sustinere, protectie si dirijare a
fluxului termic in directia dorita.
Radianti cu gaze
4
3
Gaz
5
2
Aer
a)
b)
Fig. 6.12 Radianti cu gaze