Modulul 7 Internet i World Wide Web

Lecia 1 : Noiuni teoretice de baz

7.1.1.1 nelegerea termenului de Internet.

Tipuri de
reele
wide area network
(WAN)

local area network

(LAN)

Reuniune de retele
:INTERNET

7.1.1.2 nelegerea termenului de World Wide Web (WWW)

World Wide Web (WWW) este o multitudine de pagini de informaie scrise n format
html.
HyperText Markup Language (HTML) este un limbaj cu ajutorul cruia se scriu
pagini pentru World Wide Web.
Limbajul HTML i permite textului s includ diferite fonturi, diferite imagini grafice i
legturi. Hypertext ofer o metod de prezentare a textului, imaginilor, sunetelor i
filmelor ce sunt legate ntr-un mod nesecvenial.
7.1.1.3 Definirea si nelegerea termenilor: ISP, URL, hyperlink
ISP (Internet Service provider) este cel care ofer servicii de acces la Internet
URL Uniform Resource Locator
(URL) este o adres a unei resurse existent pe Internet ce ofer legturi ntre dou
documente din WWW .
Hyperlink
Hyperlink (se folosete foarte des forma sa simpl - link), este o referin, legatur,
element de navigaie ntr-un document ctre alte pari ale aceluiai document, alte
documente sau seciuni din alte documente, spre care un utilizator este trimis atunci
cnd acceseaz elementul de navigaie. Un link este asemntor cu referinele i
citaiile folosite n literatur, cu diferena c destinaia hiperlinkului se poate accesa
automat i instantaneu.
Hiperlinkurile fac parte din elementele de baz ale World Wide Web-ului, dar nu se
limiteaz la HTML sau Internet. Linkurile se pot folosi n aproape orice document n
format electronic.
7.1.1.4 nelegerea alctuirii i structurii unei adrese web
Structura unei adrese Web
O adres URL are urmtoarea sintax:
protocol://numegazd.domeniu/cale/fisier.extensie#ancora
7.1.1.5 Cunoasterea termenului browser de web si a ctorva exemple de browsere web
WEB BROWSER este, o aplicaie cu ajutorul creia putem face schimburi de date
cu diferite calculatoare din reea prin intermediul unor pagini ce sunt afiate pe
monitor.
1

Modulul 7 Internet i world wide web

Atunci cnd se realizeaz o anumit cerere aplicaia va verifica daca, ea ajunge unde
trebuie i abia apoi va deschide pagina respectiv.
Exemple de browsere web: Internet Explorer, Opera, Netscape Navigator
7.1.1.6 Cunoaterea termenului de motor de cutare.
Motor de cutare: este un program disponibil pe Internet cu ajutorul cruia se pot
cuta diferite pagini cu informaii referitoare la un subiect anume. Aceast cutare se
realizeaz dup un anumit cuvnt sau o anumit combinaie de cuvinte, avnd ca
rezultate afiarea adreselor paginilor ce conin cuvntul respectiv. Exemple de motoare
de cutare: Google, Yahoo, Altavista MSN etc.
7.1.1.7 nelegerea termenului de Really Simple Syndication (RSS) si a utilitii
acestuia.
RSS este o familie de formate de fluxuri web, specificate n XML i folosite pentru
Web syndication. RSS este folosit (printre altele) pentru tiri, weblog-uri i
podcasting. Abreviaia este folosit pentru a face referin la urmtoarele standarde:
Really Simple Syndication (RSS 2.0)
Rich Site Summary (RSS 0.91, RSS 1.0)
RDF Site Summary (RSS 0.9 i 1.0)
Web feed-urile ofer coninut web sau sumaruri de coninuturi web mpreun cu
legturi ctre coninutul complet al respectivei surse de informaii i alte metadate.
RSS ofer aceast informaie sub forma unui fiier XML numit feed RSS, webfeed,
stream RSS sau canal RSS. n plus fa de facilitarea sindicalizrii, feed-urile web
permit cititorilor fideli anumitor pagini s fie informai la actualizarea coninutului
de pe aceste pagini web, prin folosirea unui soft special numit aggregator.
n paginile web, feed-urile web (RSS sau Atom) sunt de obicei legate de cuvntul
"Subscribe" ("Subscrie"), un ptrat portocaliu, , sau de literele sau .
Utilizare
Un program cunoscut sub numele de "feed reader" poate s verifice o list de surse
de tiri n numele utilizatorului i s afieze tirile pe care le gsete.
Programele care folosesc RSS sunt disponibile pentru diferite sisteme de operare.
Partea de client sunt proiectate ca programe de sine stttoare sau extensii pentru
programele existente, precum browserele. Browserele precum Microsoft Internet
Explorer 7, Mozilla Firefox, Safari sau Opera au integrat suportul feedurile RSS
7.1.1.8 nelegerea termenului de podcast. si a utilitii acestuia.
Podcasting este o metod de distribuie a fiierelor n format multimedia (de obicei
fiiere audio dar i video), prin intermediul formaturilor de sindicalizare de coninut
RSS i ATOM. Fiierele pot fi descrcate i redate pe echipamente mobile sau
calculatoare ce accept formatul n care acestea au fost create. Un autor de podcast
este de obicei denumit podcaster. Siturile de podcasting pot oferi fiierele spre
descrcare i ascultare off-line sau pentru redare direct on-line. Metoda de baz
este totui aceea de descrcare prin intermediul unui cititor de coninut RSS sau
Atom. Numele vine de la faimosul player portabil de muzic, iPod.
7.1.2 Securitate
7.1.2.1 Cunoasterea modului de identificare a unui site web securizat: https,
simbolul unui lact
Site web protejat
2

Modulul 7 Internet i World Wide Web

Unele site-uri ofer posibilitatea pstrrii confidenialitii datelor

dumneavoastr. De aceea pentru a avea acces la date va trebui s avei creat un cont i
anume va trebui s avei un nume de utilizator (username) i o parol . Exemplu de site
web protejat este orice site de mail.
Sistemele de securizare
Exist mai multe sisteme de securizare, toate bazate pe criptarea informaiilor.
Majoritatea site-urilor de comer electronic au adoptat un astfel de sistem
Astzi, un sistem des utilizat este SSL (Secure Sockets Layer) pe care l putei
recunoate prin prezena unui simbol (lact sau cheie) n bara de stare a sistemului de
navigare pe internet i prin prefixul https:// n faa adresei web afiate. Acesta
opereaz n dou etape:
Anumite autoriti sunt competente pentru a elibera certificate care atest c un anumit
server aparine unei anumite societi. Graie sistemului SSL, navigatorii pe internet pot
verifica coninutul certificatului i dac exist anumite probleme (data validitii
depit, autoritatea care l-a eliberat necunoscut etc.).
7.1.2.2 nelegerea termenului de certificat digital
Conceptul de certificat digital
Certificatele ofer un mecanism cu ajutorul cruia se ctig o ncredere mai mare n
legtura dintre o cheie public i entitatea care deine cheia privat corespunztoare. Un
certificat este o declaraie semnat digital cu referire la o anumit cheie public,
certificatul fiind semnat de emitentul su (cel ce deine o alt pereche de chei publice i
private). De obicei, certificatele mai conin i alte informaii referitoare la cheia
primar, ca de exemplu informaii despre cei care au acces la cheia privat
corespunztoare. De aceea, atunci cnd elibereaz un certificat digital emitentul atest
validitatea legturii dintre cheia public i informaiile referitoare la identitatea celor
care o acceseaz. Cele mai folosite certificate se bazeaz pe standardul ITU-T X. 509.
Aceasta este o tehnologie fundamental folosit n Windows 2000 PKI (Public Key
Infrastructure). Trebuie ns reinut c acesta nu este singurul mod de certificare.
7.1.2.3 nelegerea termenului de criptare a datelor.
Criptarea sau codificarea datelor este procesul cu ajutorul cruia informaia este greu
de descifrat sau de citit. Scopul criptrii este acela de a nu permite persoanelor
neautorizate accesul la anumite date n timpul transmiterii lor sau atunci cnd sunt
pstrate pe diferite suporturi magnetice. Pentru a decodifica datele este necesar o cheie
de decodificare .
7.1.2.4 Constientizarea pericolului infectrii unui computer cu un virus de la un
fisier descrcat de pe Internet (virui de tip vierme, cal troian, spyware).
nelegerea termenului malware.
Virusul este un program care se ascunde n aplicaiile existente pe calculator sau n
orice alt aplicaie. Principalul scop al acestor programe este acela de a se
autoreproduce ct mai des posibil pentru a ocupa ct mai mult spaiu pe disc. Un alt
scop al acestuia este acela de a bloca aplicaia respectiv.
Astfel c atunci cnd copiai anumite fiiere pe calculator de pe Internet exist pericolul
ca aceste fiiere s conin diferii virui care s duc la funcionarea necorespunztoare
a sistemului de operare. De aceea trebuie ca atunci cnd copiai ceva de pe Internet s
verificai fiierul respectiv cu ajutorul unui program antivirus
3

Modulul 7 Internet i world wide web

Virui de tip vierme, cal troian, spyware. nelegerea termenului malware.

Un cal troian, numit uneori simplu "troian", este un program care da aparenta ca
folosete pentru a realiza o funcie dorita de utilizator, dar in realitate executa funcii
ascunse, nedorite si/sau duntoare . Numele provine de la legenda calului de lemn
folosit de greci pentru a penetra aprarea Troiei. Un exemplu clasic de cal troian este
un program download manager, pe care cineva l pune pe un site si va ofer s l
descrcai gratuit. In realitate, atunci cnd l descrcai din internet si l rulai, in afar
de funcia de faada, programul respectiv poate sa deschid anumite porturi pe
calculatorul Dvs., poate sa dezactiveze programele antivirus/antispyware/firewall, sa
descarce si sa instaleze fr tiin Dvs. alte programe (de exemplu programe de
spionaj al tastelor, pentru a afla parolele si numrul cardului/ cardurilor Dvs.), poate
trimite e-mailuri nesolicitate (spam), sau sa lanseze atacuri DDOS (distributed denial of
service - adic o avalan de cereri ctre anumite servere sau echipamente in scopul de
a le bloca).
Un vierme informatic este un program care se auto-multiplica, de obicei prin
intermediul unei reele (sau prin internet, care este tot o reea).Spre deosebire de virui,
viermii nu au nevoie de un alt fiier (de obicei executabil) pe care sa-l infecteze si cu
ajutorul cruia sa se rspndeasc. Unii viermi nu sunt foarte periculoi, si nu fac dect
sa se rspndeasc si sa consume limea de banda a reelei. Din aceasta cauza
percepia generala este ca viermii nu sunt att de periculoi ca troienii (care aproape
ntotdeauna strica sau distrug fiiere pe calculatorul pe care ruleaz).Pe de alta parte,
aceasta percepie nu este ntotdeauna corect. Dei exist ntr-adevr viermi care nu
sunt foarte periculoi, in limita permisiunilor oferite de sistemul de operare al
calculatorului, toate aciunile negative pe care le poate executa un virus sau un cal
troian, le poate executa si un vierme.
Spyware este un termen care iniial era folosit pentru echipamente (de obicei
electronice) folosite pentru spionaj. In ultimii ani insa, termenul se folosete in
principal pentru programe instalate fr tirea utilizatorului (sau fr ca acesta s
neleag pe deplin toate funciile programului pe care l instaleaz) pentru a intercepta
interaciunea sa cu calculatorul. In mod concret, este vorba despre programe care
nregistreaz tastele apsate, punnd la dispoziia celui care a produs (sau a instalat
programul) textul introdus de utilizator (de exemplu, intre altele, parolele si numerele
de card ), sau care transmit periodic imagini cu ce este afiat pe ecranul calculatorului,
sau care nregistreaz paginile de web vizitate, coninutul e-mailurilor transmise si aa
mai departe. In plus, programele spyware pot instala virui, pot modifica setrile
calculatorului astfel nct utilizatorul sa fie re-direcionat ctre anumite site-uri, sau pot
nlocui anumite pri din site-urile vizitate de utilizator (de obicei reclamele) cu alte
reclame, din a cror afiare beneficiaz productorul programului spyware.
Termenul de malware
Malware, citit aproximativ 'mal-ue-, este un cuvnt creat artificial din cuvintele
"maliios" (ruvoitor) i software care se refer la un tip de software proiectat
intenionat pentru deteriorarea unui computer sau infiltrarea n el, sau i
deteriorarea/infiltrarea n reele ntregi de computere, fr consimmntul
proprietarului respectiv. Termenul "malware" se utilizeaz generalizat de ctre
profesionitii computerelor pentru a desemna orice form ostil, intruziv sau
4

Modulul 7 Internet i World Wide Web

suprtoare de software / cod de program. [1] Termenul de virus din domeniul

computerelor este uneori utilizat pentru a desemna toate formele de malware, inclusiv
viruii informatici.
Exemple de malware creat pentru furtul de informaii
Bancos, un program care fur informaii cu ocazia accesrii unui sit web bancar
de ctre un client al bncii
Gator, un program de tip spyware care monitorizeaz obiceiurile la accesarea
Internetului ale unor anumii utilizatori i care apoi transmite datele unui server. Datele
sunt folosite apoi pentru pentru a transmite acelui utilizator reclame conforme profilului
su.
LegMir, program de tip spyware care fur informaii despre numele de utilizator,
parole i altele, referitoare la jocuri online
Qhost, un program de tip cal troian care modific host files pentru a redireciona
spre un alt DNS server cnd siturile bancare sunt accesate cu scopul de a fura
informaiile de autentificare ale utilizatorului
7.1.2.5 nelegerea faptului c o aplicaie antivirus actualizat protejeaz
computerul mpotriva viruilor.
Viruii se modifica permanent , creatorii acestora aducnd mbuntiri modelului
iniial .Un antivirus neactualizat nu poate identifica toi viruii ce pot fi ncrcai de pe
internet ..
7.1.2.6 nelegerea modului n care un firewall protejeaz computerul mpotriva
atacurilor neautorizate.
Firewall-ul este un sistem de securitate, de obicei este o combinaie de hardware i
software, cu scopul de a proteja o reea mpotriva ameninrilor ce vin din partea altor
reele, ca de exemplu Internetul. Firewall-urile mpiedic comunicarea direct cu
calculatoarele externe ei i viceversa. n locul comunicrii directe toate informaiile
sunt conduse de un proxy server n afara reelei. Firewall-ul nregistreaz att volumul
de informaii schimbat cu celelalte calculatoare ct i ncercrile persoanelor
neautorizate de a cpta acces la date.
Proxy server este o component a unui firewall care organizeaz traficul pe internet
de la o reea LAN, ct i ctre o reea LAN. El decide dac las diferite mesaje s
treac prin reea, ofer acces la reea i filtreaz diferitele cereri venite din partea
utilizatorilor deoarece unele dintre ele pot veni de la persoane neautorizate.
7.1.2.7 Cunoaterea faptului c reelele trebuie protejate prin conturi de utilizatori
si parole.
O parol securizat este un mod important de a ne pot proteja calculatorul mpotriva
utilizatorilor neautorizai care pot instala software malign sau pot accesa fiiere
confideniale de pe calculator. Cu ct mai puternic este parola, cu att mai mult va
proteja calculatorul mpotriva atacurilor.O parol puternic:
-Conine att majuscule ct i minuscule
-Conine o combinaie de numere, cuvinte i/sau simboluri
-Este schimbat n mod regulat
7.1.2.8 Identificarea riscurilor asociate activitilor online: furnizarea
neintenionat a datelor personale, atacuri si hruire verbal.
5

Modulul 7 Internet i world wide web

Ca i site-urile comerciale care urmresc vizitatorii pentru a obine ct mai multe

date despre profilul consumatorilor, organizaiile teroriste "captureaz" ct mai multe
date despre utilizatorii care navigheaz pe paginile lor web. Vizitatorii care acceseaz
acele situri i care par cei mai interesai de elurile organizaiei sau cei care sunt cei
mai potrivii pentru realizarea scopurilor propuse sunt ulterior contactai. De
asemenea, persoanele care se ocup de recrutare pot utiliza aplicaiile informatice cu
caracter interactiv existente pe Internet pentru a gzdui discuiile online, aa-numite
chat-rooms sau cyber-cafe, pentru identificarea i cooptarea publicului receptiv, n
special a tinerilor
Manipulatorii de informaii sunt manipulatorii de contiine umane, ntr-un rzboi
care nu este dect manifestarea militar a societii informaionale, a celui de-al
Treilea Val, cum scria A. Toffler. Potrivit unei info-doctrine, n info-war vor fi un
front cyber-war(n cyber-spaiu) cu soldai software i specialiti n C4I (soldai
universali) care, mpreun, vor practica info-teroarea (nceput cu acel pumn de
K.O. dat n rzboiul de comand i control, nainte de izbucnirea
ostilitilor).Reelele globale de sisteme informatice extind zona expus infraciunii i
fac ancheta, urmrirea judiciar i arestul mult mai dificile.
7.1.2.9 Identificarea opiunilor de control parental: supravegherea, restricii de
acces la anumite site-uri web, restricii de acces la anumite jocuri, limitarea
timpului de joac.
Avei posibilitatea s utilizai Control parental pentru a ajuta la gestionarea modului
n care copiii dvs. utilizeaz computerul. De exemplu, se poate limita accesul copiilor
dvs. la Web, se pot limita orele la care pot face Log on pe computer ct i jocurile i
programele pe care le pot executa.
Cnd Control parental blocheaz accesul la o pagin Web sau la un joc, este afiat o
notificare c acea pagin Web sau program au fost blocate. Copilul dvs. poate face clic
pe un link din notificare pentru a solicita permisiunea de a accesa acea pagin Web sau
program. Avei posibilitatea s permitei accesul prin introducerea informaiilor dvs. de
cont.
nainte s ncepei, asigurai-v c fiecare copil pentru care dorii configurarea Control
parental deine un cont de utilizator standard, deoarece Control parental poate fi aplicat
doar conturilor de utilizator standard. Pentru configurarea Control parental pentru
copilul dvs., trebuie s deinei un cont de utilizator de tip Administrator. Control
parental nu poate fi aplicat pentru un cont de utilizator de tip Administrator.

Modulul 7 Internet i World Wide Web

Lectia 2 Utilizarea unui browser web

7.2.1.1 Deschiderea (si nchiderea) unui browser de web
Din meniul Start-Programs-lntemet Explorer
Prin dublu clic pe pictograma existent pe desktop
Pentru a nchide aplicaia apsai butonul X existent pe bara de titlu a
ferestrei sau apelai funcia Close din meniul File al ferestrei.
7.2.1.2 Introducerea unui URL n bara de adrese si ncrcarea paginii
Prin tastarea adresei URL in bara de adrese si apsarea tastei enter se ncarc
pagina dorita
7.2.1.3 Afiarea unei pagini de web ntr-o fereastr nou sau ntr-un nou tab
Atunci cnd avei deschis aplicaia Internet Explorer i dorii s mai
deschidei o pagin web putei alege opiunea New Window din meniul File.
Se observ c i apsarea simultan a tastelor CtrI+N duce la deschiderea unei
ferestre noi
Cu opiunea New tab deschidem un nou tab , combinaia de taste Ctrl+T
deschide de asemenea un nou tab
7.2.1.4 Oprirea ncrcrii unei pagini web

Dup ce ai nceput s ncrcai o pagin web dac dorii s ntrerupei

procesul de ncrcare al paginii putei apsa butonul x
Sau se poate apsa butonul oprire din meniul vizualizare.
Se observ c i apsarea tastei Esc duce la oprirea ncrcrii paginii
7.2.1.5 Actualizarea unei pagini web
Putei alege rencrcarea paginii apsnd butonul
existent pe bara de
instrumente a aplicaiei, sau putei alege opiunea Refresh din meniul View
7.2.1.6 Utilizarea funciei Help
Cnd avem nelmuriri putem deschide cuprins si index din meniul,ajutor
(context and index from help meniu)
Putei cuta informaii referitoare la un anumit cuvnt cu ajutorul
meniului search
Cuvntul cheie se scrie in dreptunghiul de sub indicaie apoi se apsa
butonul list topics
Pentru a vizualiza informaiile gsite selectai un rezultat i apoi apsai
butonul Display

Modulul 7 Internet i world wide web

7.2.2.1 Schimbarea paginii de start a aplicaiei de navigare pe Internet

Din meniul tools e deschide fereastra opiuni internet .Se poate apsa butonul use
curent pentru ca pagina pe care ne aflam sa devina pagina de start .

7.2.2.2 tergerea parial sau total a adreselor din bara de adrese

tergerea parial sau total a adreselor din bara de adrese se poate face dup ace
dam un clic in interiorul barei de adrese se poate apsa butonul back-space pentru a
terge ceea ce este in stnga cursorului sau tasta delete pentru a terge ceea ce este in
dreapta cursorului
8

Modulul 7 Internet i World Wide Web

7.2.2.3 Afiare, blocare pop-up

Facei clic pe butonul Instrumente, apoi pe Blocare ferestre pop-up.
Alegei una dintre urmtoarele variante:
Pentru a dezactiva Blocare ferestre pop-up, facei clic pe Dezactivare blocare
ferestre pop-up.
Pentru a activa Blocare ferestre pop-up, facei clic pe Activare blocare ferestre
pop-up.
Navigai la un site Web cu ferestre pop-up, apoi facei clic pe bara de informaii
atunci cnd aceasta v informeaz c o fereastr pop-up a fost blocat. Pentru
deblocare Facei clic pe Afiare ferestre pop-up blocate.
Avei posibilitatea s afiai ferestre pop-up dac apsai CTRL+ALT n timp ce
facei clic pe un link pentru a deschide un site Web cu ferestre pop-up
7.2.2.4 Afisare, blocare cookies. Facei clic pe butonul Instrumente, apoi facei clic
pe Opiuni Internet.
Facei clic pe fila Confidenialitate, apoi, sub Setri, mutai glisorul n sus, pentru a bloca
toate modulele cookie, sau n jos, pentru a permite toate modulele cookie, apoi facei clic
pe OK.
Dac blocai modulele cookie, este posibil ca anumite pagini Web s nu se afieze corect.
7.2.2.5 tergerea fiierelor temporare de Internet.
Deschidei Opiuni Internet fcnd clic pe butonul Start, pe Panou de control, pe Reea i
Internet, apoi pe Opiuni Internet.
Facei clic pe fila General, apoi, sub Istoric navigare, facei clic pe tergere.
Facei clic pe tergere total, pe Da pentru a confirma c tergei aceste informaii, apoi pe
OK.tergerea fiierelor temporare n Internet Explorer 8
Deschidei Opiuni Internet fcnd clic pe butonul Start, pe Panou de control, pe Reea i
Internet, apoi pe Opiuni Internet.
Facei clic pe butonul Siguran, apoi facei clic pe tergere istoric navigare.
Bifai caseta de selectare de lng fiecare categorie de informaii pe care dorii s o
tergei.Bifai caseta de selectare Se menin datele despre site-uri Web preferate dac nu
dorii s tergei modulele cookie i fiierele asociate cu site-urile Web din lista Preferine.
Facei clic pe tergere. Aceast operaiune poate s dureze dac avei multe fiiere i un
istoric mare. Orice tergere elibereaz spaiu pe hard disk, poate rezolva probleme ale
browser Web i adaug mai mult confidenialitate, dar v poate stnjeni eliminnd
informaii de care ave nevoie n Internet. De exemplu, va trebuie s tastai din nou parolele
pe care le aveai stocate anterior pe computer.
7.2.2.6 Afiarea / ascunderea barelor de instrumente
Barele de instrumente sunt diferite imagini
grafice care permit realizarea unor aciunii Printr-o simpl apsare pe acestea. Barele de
instrumente se gsesc n meniul View-Toolbars.
Exist patru tipuri de bare de instrumente: bara de instrumente standard, bara de
adrese, bara de legturi i bara radio.
Dac nu este selectat nici una dintre aceste bare de instrumente pagina apare doar
cu bara de meniuri

Modulul 7 Internet i world wide web

7.2.3.1 Accesarea unui hyperlink

Link (engleza: hyperlink), este o referina ctre un document sau parte

a unui document. Termenul link (prescurtare de la hyperlink) de obicei este

asociat cu Internetul si paginile web, el fiind un termen mult mai general, care
poate cuprinde referirea si intre alte tipuri de documente electronice, care nu
sunt neaprat in format HTML (pagini web) si nu sunt neaprat pe Internet.

Ca reprezentare grafica un link este un text (de obicei subliniat si/sau

prezentat cu o culoare diferita), care poate fi identificat intr-o pagina web si pe care se
poate face clic pentru a accesa pagina sau documentul spre care puncteaz. Un link
poate puncta att ctre o pagina exterioara, cat si in aceeai pagina spre o anumita subseciune a paginii.

Metoda de funcionare al unui link intr-o pagina web, este relativ simpla.
Cnd utilizatorul face clic pe un link, navigaroul/browser-ul se uita ctre ce adresa
puncteaz atributul bref si acceseaz acea pagina de la adresa specificata .Atunci cnd
prompter-ul mouse-ului se deplaseaz peste un text sau o imagine care constituie zona
activ a unui link, forma prompter-ului se schimb (n mn) i de asemenea n funcie
de felul n care a fost scris codul paginii respective, este posibil s se schimbe i
culoarea sau chiar forma acelui link. Dac se d click pe un link, se poate realiza un
salt la o anumit adres (ancor) din cadrul aceleiai pagini sau la o alt pagin Web
(ancor) aflat pe acelai server sau pe un alt server. n funcie de coninutul noii
adrese URL se poate declana o operaiune de download (descrcare a unei resurse din
Internet), transmiterea datelor unui formular sau se poate afia un nou coninut de
pagin Web.
7.2.3.2 Navigarea nainte si napoi ntre
paginile web vizitate anterior
Navigarea nainte i napoi printre paginile
Web vizitate se poate realiza prin
intermediul butoanelor Back i Forward.
7.2.3.3 ncrcarea paginii de start.
ncrcarea paginii de start se realizeaz
automat la deschiderea aplicaiei
10

Modulul 7 Internet i World Wide Web

Sau daca dorim sa ne ntoarcem la acea pagina alegem pagina de pornire din
meniul vizualizare (view), salt la, apoi alegem pagina de pornire .
ntoarcerea la pagina de start se poate face si prin apsarea butonului home din
bara de istrumente standard
7.2.3.4 Afiarea URL urilor vizitate anterior utiliznd bara de adrese a aplicaiei
URL-urile vizitate anterior apar listate daca apsm pe sgeata din dreapta barei
de adrese De asemenea ele pot fi listate la apsarea butonului history
7.2.4 Utilizarea semnelor de carte (bookmarks)
7.2.4.1 nsemnarea unei pagini web. tergerea unui bookmark.

Memorarea n bookmarks a adresei unei pagini Web vizitate

Atunci cnd se navigheaz sub un browser n Internet, este posibil s se doreasc
memorarea adreselor URL ale unor pagini de interes, n vederea revenirii la acestea i
alt dat. Aceast memorare este similar cu utilizarea unor semne de carte
bookmarks plasate la anumite
pagini. n acest sens orice browser modern pune la dispoziie un sistem de memorare a
adreselor paginilor favorite, i de reaccesare a lor din
cadrul unui meniu numit chiar Favorites. Adugarea (memorarea) n Favorites a
adresei URL a unei pagini curente aflate n fereastra browser-ului se face cu opiunea
Add to Favorites selectat din meniul cu acelai nume (Favorites). Prin intermediul
meniului contextual,
este posibil adugarea n Favorites a adresei URL a unui link din pagina Web
curent.
7.2.4.2 Afiarea unei pagini nsemnate.
Afiarea unei pagini Web din bookmarks se poate realiza oricnd prin
selectarea ei din meniul Favorites (Bookmarks).
7.2.4.3 Crearea, tergerea unui director bookmark (semn de carte)
Adresele URL ale paginilor Web memorate n bookmarks-uri pot fi grupate
pe domenii, subdomenii, subiecte i problematici n folder-e i
subfolder-e speciale care pot fi create, modificate sau terse prin intermediul
dialogului Organize Favorites. Acest dialog se poate lansa din opiunea cu acelai
nume aflat n meniul Favorites.
7.2.4.4 Adugarea unei pagini web ntr-un director bookmark

11

Modulul 7 Internet i world wide web

7.3.1.1 Completarea unui formular pe web folosind casete text, liste derulante,
liste simple, casete de validare, butoane radio.
Un formular este un ansamblu de zone active alctuit din mai multe tipuri de
elemente: butoane, casete de selecie, cmpuri de editare, etc., ce permit utilizatorilor s
introduc efectiv informaii. Aceste informaii sunt ulterior transmise serverului pe care
este gzduit pagina dumneavoastr, unde vor putea fi prelucrate.
O sesiune cu o pagina Web ce conine un formular cuprinde dou etape:
Utilizatorul completeaz formularul i, prin apsarea butonului de expediere, trimite
serverului datele nscrise n formular.
O aplicaie dedicat de pe server (un script) analizeaz informaiile transmise i, n
funcie de configuraia scriptului, fie stocheaz datele ntr-o baz de date, fie le
transmite la o adres de mail indicat de dumneavoastr. Dac este necesar, serverul
poate expedia i un mesaj de rspuns utilizatorului. Cel mai important lucru pe care
trebuie s-l nelegei n legtur cu formularele este c aici apar dou probleme
distincte i care necesit instrumente diferite pentru a le gestiona.
Prima dintre ele este plasarea formularului n pagin i asigurarea bunei lui funcionri.
Acest lucru se realizeaz prin HTML i de el ne ocupm n acest capitol.
Cea de-a doua este gestionarea i prelucrarea informaiilor pe care vizitatorul le
introduce prin intermediul formularului. Aceast problem este rezolvat cu ajutorul
scripturilor CGI stocate pe server.
Structura formularelor poate varia, de la o simpl caset de text pentru introducerea
unui ir de caractere, pn la un ansamblu complex, cu multiple seciuni i care ofer
faciliti puternice de transmitere i prelucrare a datelor.
7.3.1.2 Trimiterea, anularea unui formular web.
Unul dintre aspectele importante pe care trebuie s le avei n vedere atunci cnd
folosii formulare n paginile dumneavoastr este validarea datelor introduse de
vizitatorii lor. Limbajul HTML ofer relativ puine instrumente pentru ndeplinirea
acestei sarcini. Totui, avei la dispoziie cteva posibiliti.
Folosii atributul maxlength atunci cnd introducei un cmp de editare, pentru a
mpiedica vizitatorul s introduc un numr eronat de caractere. De exemplu, dac
cerei introducerea ntr-o caset de text a codului numeric personal, acea caset nu
trebuie s permit introducerea a mai mult de 13 caractere, un cmp de editare care
cere introducerea codului potal nu trebuie s permit introducerea a mai mult de 4
caractere, etc.
Pentru a v asigura c vizitatorul introduce date corecte ntr-un cmp de editare
(de exemplu o adres de mail valid trebuie s conin obligatoriu caracterul "@") nu
exist instrumente HTML. Pentru a realiza astfel de sarcini sunt necesare scripturi
JavaScript. n capitolul JavaScript vei gsi scripuri utile care fac posibile validrile
datelor, nc din momentul introducerii lor.
Folosii de cte ori este posibil butoanele radio, casetele de validare i
meniurile, pentru a simplifica procesul de introducere a datelor. Fii ct mai explicit,
asigurai indicaiile necesare pentru completarea formularelor, preciznd, unde este
cazul, dac pot fi selectate mai multe opiuni sau numai una singur.
7.3.2 Cutarea pe Internet
7.3.2.1 Selectarea unui anumit motor de cutare
12

Modulul 7 Internet i World Wide Web

Motor de cutare: este un program disponibil pe Internet cu ajutorul cruia se pot cuta
diferite pagini cu informaii referitoare la un subiect anume. Aceast cutare se
realizeaz dup un anumit cuvnt sau o anumit
combinaie de cuvinte, avnd ca rezultat afiarea
adreselor paginilor ce conin cuvntul respectiv
Exist foarte multe motoare de cutare, dar cele mai
cunoscute i folosite sunt GOOGLE , YAHOO,
ALTAVISTA ,METACRAWLER. , Excite ,Start
Net .Aceste motoare se pot ncrca

In meniul search , alegerea motorului de cutare se face dup derularea opiunilor

7.3.2.2 Efectuarea unei cutri utiliznd cuvinte, fraze cheie
Cutarea este simpl: este suficient s introducei orice v trece prin minte n caseta de
cutare, s apsai pe Enter sau s facei clic pe butonul Cutai iar Google va cuta pe
web paginile care sunt relevante pentru interogarea dvs.
Cutarea nu face niciodat diferena dintre majuscule i minuscule. Cutarea interogrii
[ new york times ] este la fel cu cea pentru [ New York Times ].
n general punctuaia este ignorat inclusiv caracterele @#$%^&*()=+[]\ i alte
caractere speciale.
Utilizai cuvintele care este cel mai probabil s apar pe pagin
Descriei ceea ce v trebuie utiliznd ct mai puini termeni cu putin. Scopul fiecrui
cuvnt este de a rafina mai mult rezultatele. Deoarece sunt utilizate toate cuvintele,
fiecare cuvnt limiteaz rezultatele. Dac limitai prea mult, vei pierde multe
informaii utile
Un rezultat standard de cutare va include un titlu cu un link spre pagina web, o
descriere scurt sau un extras original din pagina web i adresa URL a paginii.
7.3.2.3 Utilizarea facilitilor de cutare avansat: dup fraza exact, cutare prin
excluderea numitor cuvinte, dup dat, dup format.

Fiecare dintre siturile de cutare permite cutarea pe baza unor cuvinte cheie
cuvinte care sunt descriu site-ul cutat , prezentnd o lista cu site-urile ce conin acele
cuvinte. Adeseori, lista site-urilor prezentate este ordonata n funcie de relevanta siteului respectiv. n acest sens, se utilizeaz diveri indicatori: numrul de apariii a
cuvintelor cutate n site sau pagina web respectiv, numrul de link-uri ale altor siteuri ctre acel site, numrul de persoane care (n urma efecturii unei cutri similare) au
vizitat site-ul respectiv etc.

n numeroase cazuri lista site-urilor rezultate dintr-o cutare este foarte mare,
fiind dificila identificarea celor care conin informaiile dorite. Pentru evitarea acestui
neajuns se utilizeaz n general cuvinte cheie potrivite si facilitai avansate de cutare.

Alegerea potrivita a cuvintelor cheie cu care se efectueaz cutarea micoreaz

vizibil numrul de rezultate returnate. Este posibila specificarea mai multor cuvinte
cheie, separate de spaiu, dei, n funcie de motorul de cutare utilizat, semnificaia
13

Modulul 7 Internet i world wide web

difer: cea mai mare parte a acestora le interpreteaz ca doua cuvinte cheie care trebuie
sa apar n pagina web returnata ca rezultat, dar altele le interpreteaz ca alternative
pagina web va conine oricare (unul) dintre cuvintele cheie specificate. n plus, forarea
cutrii unei fraze se poate realiza incluznd-o ntre ghilimele. Prin utilizarea unor
facilitai de cutare avansata sunt posibile cutri mult mai precise.

7.3.2.4 Cutarea unei enciclopedii, dicionar.

14

Modulul 7 Internet i World Wide Web

7.4.1 Salvarea fiierelor

7.4.1.1 Salvarea unei pagini Web ntr-o locaie pe disc.
Coninutul unei pagini Web se poate salva ca fiier text (.txt) sau(.html) prin
intermediul opiunii Save as existent n meniul File al browser-ului.
Dup selectarea acestei opiuni (Save as) apare un dialog (Save Web Page) prin
intermediul cruia poate fi selectat calea i numele fiierului n care se va salva
coninutul paginii curente. De asemenea se poate selecta tipul fiierului care va fi salvat
(html, htm, txt).

7.4.1.2 Descrcarea de fisier dintr-o pagin web ntr-o locaie pe disc.

Paginile web ofer vizitatorilor link-uri speciale pentru descrcarea unor arhive ce
pot conine fiiere de tip text, de tip imagine, de tip sunet, video sau produse
software. Aceste fiiere exist arhivate (zip, rar, ace etc sau sub forma
autoextractabil exe) pentru a putea fi descrcate mai rapid,.
Procesul de descrcare (download) a fiierelor din hard disc-ul server-ului pe hard
disc-ul calculatorului personal se poate realiza n mai multe modaliti:
dnd click n link-ul respectiv;
prin intermediul meniului contextual alegnd opiunea Save Target As;
prin intermediul unui downloader (un program specializat pentru
15

Modulul 7 Internet i world wide web

descrcarea rapid a unui fiier din Internet ex.: FlashGet, Download Accelerator,
GetRight etc).

7.4.1.3 Copierea textului, imaginilor, URL-ului dintr-o pagin web ntr-un

document
Informaiile existente pe site-urile din Internet, le dorim uneori stocate in
documente personale, in calculatorul propriu. Acestea pot fi cu uurina copiate.
Se selecteaz textul sau URL-ul de copiat, se executa clic dreapta pe selecie si
se alege comanda Copy. Se deschide apoi documentul Word, se executa clic
dreapta in locaia in care se realizeaz lipirea si se alege comanda Paste.
Documentul Word va fi ulterior salvat.
7.4.2 Printare 7.4.2.1 Schimbarea orientrii unei pagini web (landscape, portrait)
schimbarea dimensiunii hrtiei.
Meniul File al browser-ului pune la dispoziie posibilitatea de a previzualiza o pagin
Web nainte de tiprire prin intermediul opiunii Print Preview.
Schimbarea orientrii portrait (cu pagina aezat pe lungime) sau
landscape (cu pagina aezat pe lime) a unei pagini Web ce va fi tiprit,
poate fi realizat prin intermediul dialogului Print, seciunea Layout.
Dialogul Print devine disponibil dac din meniul File s-a ales opiunea Print.

Schimbarea dimensiunii hrtiei se poate realiza prin intermediul

opiunii Page Setup din cadrul meniului File. Dup lansarea acestei opiuni
va deveni disponibil dialogul Page Setup care prin cmpul Size (mrime) va
permite modificarea dimensiunii hrtiei pe care se va lista la imprimant
16

Modulul 7 Internet i World Wide Web

7.4.2.2 Vizualizarea unei pagini web

Paginile web sunt fiiere in format HTML aflate pe serverele web si pentru a fi
vizualizate trebuie in prealabil descrcate pe calculatorul nostru. Cnd mergem la
adresa unei pagini web exploratorul cere serverului web o copie a acestei pagini
pentru a o afia pe monitor. Serverul web ncepe sa transmit pagina si pe msura
ce exploratorul o recepioneaz ea va fi afiata pe ecranul monitorului. Durata de
timp in care o pagina web este afiata complet variaz in funcie de dimensiunile
paginii respective. Cu cit pagina este mai mare si mai ncrcata cu imagini cu att
se va descrca mai greu pentru ca transmiterea diverselor sale elemente de la server
la calculatorul nostru dureaz mai mult. In timpul descrcrii unei pagini web se
poate observa progresia descrcrii paginii daca privim o mica bara albastra care se
lungete nspre dreapta,bara aflata la partea de jos a ferestrei IE. Atunci cnd
descrcarea este completa bara albastra dispare.
Paginile web descrcate pe calculatorul personal sunt stocate intr-un depozit
("cache") pe har-disc (in dosarul de la adresa C:\Windows\Temporary Internet Files
). Atunci cnd mergem pe internet la o pagina vizitata intr-o alta sesiune de
conectare, IE verifica nti daca are pagina respectiva pe har-disc si apoi o compara
cu cea de pe serverul web. Daca nu sunt sesizate diferene importante intre cele
doua pagini IE o va afia pe cea de pe har-disc pentru a nu mai descrca nc o data
pagina de pe server. Acest comportament al IE ne permite sa economisim timp si
bani evitnd descrcarea de fiecare data a unor pagini care nu s-au modificat de la
ultima noastr vizita. Pe de alta parte daca n privina unei pagini web nu avem
ncredere in decizia luata de IE va trebui sa inem apsata tasta Ctrl si facem clic pe
butonul "Refresh" pentru a obliga programul IE sa redescarce pagina de pe serverul
web.
Daca pagina descrcata nu este afiata corespunztor sau observam ca nu a fost
descrcata in ntregime (de ex. lipsete o poriune de text sau lipsesc anumite
imagini ) trebuie sa apsam pe butonul "Refresh" (remprospteaz) sau pe tasta F5.
Exploratorul va relua de la nceput descrcarea paginii respective. Daca observam
ca pagina este din nou afiata necorespunztor nseamn ca IE a afiat pagina
stocata pe hard-disc. In aceasta situaie inem apsata tasta Ctrl si facem clic pe
butonul "Refresh" pentru a obliga programul IE sa redescarce pagina de pe serverul
web. Daca nici in aceasta situaie pagina nu este afiata corect nseamn ca pagina
de pe serverul web este alterata si va trebui sa o accesam alta data avnd sperana ca
autorul ei o va repara.
Daca ni se pare ca descrcarea unei pagini dureaz prea mult putem sa o oprim in orice
moment fcnd clic pe butonul "Stop" (sau apsnd tasta Esc). De cele mai multe ori
imaginile sunt responsabile pentru o descrcare greoaie si de obicei ele sunt descrcate
dup ce este afiat textul paginii. Daca nu ne intereseaz imaginile dintr-o anumita
pagina putem sa lsm sa fie descrcat textul si apoi sa apsm pe butonul "Stop"
pentru a opri descrcarea imaginilor.
7.4.2.3 Alegerea opiunilor de imprimare ca: ntreaga pagin, anumite pagini,
anumite poriuni, text selectat, numr de copii si printarea.
17

Modulul 7 Internet i world wide web

Alegerea opiunilor de tiprire a unei pagini Web: entire Web page,specific

page(s), specific frame, selected text, number of copies.
Opiunea Print a meniului File pune la dispoziie un dialog special prin intermediul
cruia poate fi stabilit coninutul ce va fi tiprit: ntreaga pagin Web, doar o
pagin anume din cadrul documentului Web, un frame, un text selectat, numrul
de copii ce se vor tipri.

Lectia 3 Comunicare

7.5 Posta electronic 7.5.1 Concepte /Termeni

7.5.1.1 nelegerea termenului de e-mail si utilizrile lui.
E-mail sau pot electronic se numete sistemul care permite transmiterea sau
primirea de mesaje prin Internet. Cuvntul provine din englez (electronic mail,
pot electronic). Uneori pentru pota electronic se mai ntrebuineaz i
desemnarea simpl mail.
Serviciul e-mail este n prezent unul dintre cele mai larg rspndite servicii Internet
deoarece permite transmiterea rapid a mesajelor electronice, este foarte ieftin,
uneori chiar gratis, face posibil transferul de fiiere ataate mesajelor, asigur
faciliti performante de comunicare cum sunt: Reply, Forward, Quote, CC, BCC.
7.5.1.2 nelegerea alctuirii si structurii unei adrese de e-mail
O adres de e-mail are forma [utilizator]@[domeniu].[TLD], unde [domeniul]
este adresa sit-ului care acord serviciul de e-mail, iar [TLD] este extensia de
localizare geografic a domeniului (engl. Top Level Domain). O adres-exemplu ar
fi ionpopescu123@yahoo.com. Semnul tipografic @ nseamn "la" i se citete "a
rond" (engl. at).
18

Modulul 7 Internet i World Wide Web

Standardul e-mail-ului a fost definit n RFC 2822, care stabilete printre altele c
e-mail-urile sunt compuse din dou pri:
header - antetul, care include informaii precum destinatar, subiect, etc.
body - corpul, textul mesajului propriu-zis.
Antetul conine cel puin patru cmpuri:
From (de la) - adresa de e-mail a expeditorului mesajului,
To (spre) - adresa de e-mail a destinatarului (sau adresele destinatarilor,
dac sunt mai muli),
Subject (subiectul) - un rezumat al mesajului,
Date (data) - data i ora local a trimiterii mesajului.
Alte cmpuri des folosite sunt:
Cc - "Carbon Copy" (copie la indigo) - o copie identic a mesajului trebuie
trimis i la adresa sau adresele de e-mail din acest cmp,
Bcc - "Blind Carbon Copy" (copie la indigo oarb) - la fel ca i Cc, doar c nici
un destinatar nu va afla la cine se mai trimit copii ale mesajului, n afar de el
nsui.
7.5.1.3 nelegerea termenului de scurt mesaj scris (SMS).
Short Message Service aa cum este utilizat in prezent a fost iniial definit ca
parte a sistemului Global System for Mobile Communications(GSM),
nsemnnd transmiterea unor mesaje scrise cu o lungime mai mica de 160
caractere .In prezent serviciul SMS este valabil intr-o multitudine de reele , nu
numai in reelele GSM .
In prezent mrimea unui SMS trebuie sa fie mai scurta dect 140 octei
7.5.1.4 nelegerea termenului Voice over Internet Protocol (VoIP) si a
principalelor sale beneficii.
Voce peste Protocol de Internet (n englez: Voice over Internet Protocol,
VoIP), numit i Telefonie IP sau Telefonie Internet este procesul de
transmitere a conversaiilor vocale umane prin legturi de date de tip IP sau prin
reele n care este folosit acest protocol
Telefonia IP se caracterizeaz prin conversia vocii n pachete de date ce se
transmit prin reele IP de la surs la destinaie, unde sunt puse din nou n
ordinea iniial i convertite napoi n semnale acustice. Cea mai cunoscut
reea IP este Internetul, conectnd milioane de utilizatori la nivel mondial. Alte
reele IP sunt cele interne companiilor, reele private ntre utilizatori sau diferite
instituii.

Avantajul principal al VoIP fa de telefonia clasic este preul redus, datorat

faptului c se utilizeaz reeaua IP care poate fi folosit n acelai timp i pentru
alte servicii, precum navigare web, e-mail, e-banking i multe altele.
Utilizatorul i poate folosi serviciul VoIP indiferent de locul unde se
conecteaz la Internet. D.p.d.v. tehnic este astfel posibil s locuiasc ntr-o zon
geografic i s aib numr de telefon dintr-o alt zon geografic (stat, ar,
continent). Totui, n ultima vreme, tendina pe plan mondial este ca astfel de
numere s fie evitate
19

Modulul 7 Internet i world wide web

O convorbire telefonic este format din dou pri distincte: semnalizarea

(trimiterea numrului, a semnalelor de sunat, ocupat etc.) i partea de media
(transmiterea efectiv a vocii sau a datelor). Aceasta din urm se face prin
codarea semnalului cu un codec i mpachetarea lui n pachete RTP.
Semnalizarea se poate face cu unul din urmtoarele protocoale: SIP, H.323,
MGCP, H.248, IMS,SCCP,T.38 . Protocoalele SIP, MGCP, H.248 i T.38
folosesc un protocol auxiliar, SDP, pentru descrierea caracteristicilor canalelor
de media trimise.
Reele publice VoIP: Skype, Yahoo! Voice.
Aplicaii client VoIP: Skype, Yahoo! Messenger, Google Talk.
7.5.1.5 nelegerea principalelor beneficii ale mesageriei instant: comunicare n
timp real, costuri reduse, abilitatea de transfer a fiierelor
Mesageria instant (IM) permite comunicarea simultana intre utilizatori prin
transmiterea informaiei rapid si eficient, avnd imediat confirmare de primire sau chiar
rspuns pertinent. in unele cazuri, ea implica opiuni care fac aplicaiile mai populare
(posibilitatea de conversaie fr costuri prin intermediul Internetului, precum si
folosirea camerei web / transmisie video). Este posibila chiar salvarea conversaiei
pentru o referina ulterioara, ceea ce acoper astfel brea dintre natura persistenta a
potei electronice (email) si facilitatea de schimb rapid de informaie (adrese de
Internet sau fragmente de documente), care poate fi greoaie in cazul unei conversaii
telefonice
Mesageria instant este o forma de comunicare in timp real prin intermediul
reelei, care poate fi considerata mai aproape de conversaia autentica dect de
schimbul de scrisori in format electronic. Spre deosebire de posta electronica, partile
comunicante tiu cnd partenerul de discuie este disponibil. Multe sisteme de acest gen
permit utilizatorilor sa anune daca sunt sau nu lng computer, disponibili pentru
conversaie, plecai din birou sau de acas, etc. Pe de alta parte, cei apelai nu sunt
obligai sa rspund imediat la mesajele primite, motiv pentru care unii utilizatori
considera ca folosirea mesageriei agreseaz mai puin intimitatea, dect o convorbire
telefonica. In acelai timp, unele sisteme de mesagerie instant permit trimiterea
mesajelor ctre utilizatori care nu sunt conectai la sistem, cei apelai putnd vizualiza
mesajele dup intrarea in sistem.
Yahoo! Messenger este una dintre cele mai populare aplicaii-client pentru
mesagerie instant, ea folosind un protocol de comunicaie propriu. Serviciul este gratuit
si aplicaia poate fi descrcata si folosita de oricine este nregistrat pe site-ul Yahoo!. Pe
lng facilitile legate de partea de messaging si emailing, acest serviciu mai ofer si
faciliti de transfer de fiiere, convorbiri PC ctre telefon (contra cost), PC-to-PC
(gratuit) si multe alte faciliti necesare oricrui birou modern.
MSN Messenger este o aplicaie-client pentru mesagerie instant creata de
Microsoft in 1999. A fost redenumita Windows Live Messenger in februarie 2006 si
este parte a seriei de servicii online Microsoft Windows Live.
AOL Instant Messenger (AIM) este cea mai populara aplicaie de mesagerie
instant din Statele Unite, fiind creata in mai 1997. Google Talk este o aplicaie cu
facilitati de VoIP lansata de Google in august 2005.
20

Modulul 7 Internet i World Wide Web

Odat cu rspndirea nevoilor de comunicaie a crescut si numrul utilizatorilor de

servicii de mesagerie instant. Putem estima ca peste 80% dintre utilizatorii
computerelor conectate la Internet folosesc astzi un astfel de serviciu. Messenger-ul a
devenit aproape indispensabil pentru majoritatea utilizatorilor.
7.5.1.6 nelegerea conceptului de comunitate online (virtual). Recunoaterea unor
exemple ca: site-uri cu statut de reea social, forum, chat,jocuri online

Platformele sociale cele mai cunoscute sunt :Twitter, MySpace, Facebook,

Hi5 Zorpia , etc. ntlnirile pe internet implica ntlnirea virtuala a doua sau mai
multe persoane ce au interese comune, puncte comune (coala, locaie, preferine etc),
ce se contacteaz iniial in spaiul cibernetic nainte de a decide daca relaia va fi
continuata si in afara spaiului virtual. Aceasta practica moderna printre aduli si
printre adolesceni poate fi destul de amuzanta si benefica, ajutnd persoana sa
socializeze cu persoane ce mprtesc interese si convingeri comune. Unele persoane
sunt ajutate astfel sa-si construiasc ncrederea in sine dar ajuta tnrul adolescent sasi dezvolte si abilitile de comunicare si relaionare interpersonala. ns aceasta
activitate poate deveni confuza pentru cei neiniiai in acest tip de relaionare. Reelele
de socializare si ntlnire online a adolescenilor sunt favorabile iniierii unor discuii
tematice cu subiectele preferate cu tineri de vrsta lor ce mprtesc viziuni similare,
asigurnd o platforma cu un flux continuu de informaii si gnduri, eliminnd astfel
anumite bariere de comunicare (spaiale, temporale, timiditate, complexe fizice etc) .
7.5.2 Securitate
7.5.2.1 Contientizarea posibilitii de a primi mesaje nesolicitate

Adolescenii trebuie sa se fereasc de hartuirea online numita si " cyberbulling"

(hartuire cibernetica) . Dei majoritatea comunicrii online are un aspect pozitiv, prin
intermediul mediei electronice pot fi transmise si mesaje de batjocura, hartuire,
ameninare prin mesaje instant, e-mail-uri, camere de chat sau bloguri (in general
victima i cunoate agresorul si invers, insa niciodat nu raporteaz aceste aciuni
prinilor sau unor autoriti) .

Mesajele nesolicitate primite pe mail sunt de obicei purttoare de virui , de

reclame ale unor site-uri care aduc atac la morala , sunt folosite pentru ineltorii
mascate , etc .
7.5.2.2 nelegerea termenului de phishing. Recunoaterea aciunilor de phishing.
n domeniul de securitatea calculatoarelor, phishing, care provine din englez i
se citete aproximativ 'fi-in, reprezint o form de activitate criminal care const in
obinerea unor date confideniale, cum ar fi date de acces pentru aplicaii de tip
bancar, aplicaii de trading (De exemplu: eBay, PayPal) sau informaii referitoare la
carduri de credit, folosind tehnici de manipulare a datelor identitii unei persoane sau
a unei instituii. Un atac de tip phishing const, n mod normal, n trimiterea de ctre
atacator a unui mesaj electronic, folosind programe de mesagerie instan sau telefon,
n care utilizatorul este sftuit s-i dea datele confideniale pentru a ctiga anumite
premii, sau este informat c acestea sunt necesare datorit unor erori tehnice care au
dus la pierderea datelor originale. n mesajul electronic este indicat de obicei i o
adres de web care conine o clon a sitului web al instituiei financiare sau de trading.
Majoritatea phisherilor folosesc aceast metod pentru a obine date bancare
21

Modulul 7 Internet i world wide web

7.5.2.3 Contientizarea pericolului de infectare a calculatorului cu un virus prin

deschiderea unui mesaj necunoscut, unui fiier ataat coninut ntr-un mesaj
necunoscut
Unele persoane sau companii folosesc mesaje electronice n scopul de a face
reclam comercial. Aceste mesaje agresive i nesolicitate sunt denumite n jargonul
Internet spam-uri. Exist pericolul primirii zilnice a unui numr mare de mesaje
inutile. Pentru evitarea acestei situaii se recomand s comunicai adresa
Dumneavoastr electronic numai persoanelor de ncredere. Multe mesaje spam
conin instruciuni pentru tergerea adresei proprii din lista de distribuie a mesajelor.
Rezultatul unei tergeri ns s-ar putea s fie primirea i mai multor mesaje. Se
recomand utilizarea comenzilor de filtrare a mesajelor precum i utilizarea
programelor antispam. Un alt aspect legat de mesajele provenite de la adrese
necunoscute este cel al posibilitii de virusare. Astfel, se recomand s nu deschidem
astfel de mesaje, primite de la persoane necunoscute, mai ales dac ele conin fiiere
ataate deoarece exist riscul de a ne infesta sistemul cu virui.
7.5.2.4 nelegerea termenului de semntur digital.

Semntura digital este o modalitate de a asigura integritatea datelor transmise

prin reea i de a garanta autenticitatea provenienei acestora.
Semntura digital d garania c datele nu au fost alterate n timpul
circulaiei (transmisiei) lor n reea i confirm identitatea persoanei sau
autoritii care le-a semnat. Aceasta face posibil asigurarea unor cerine principale ale
comerului electronic i anume integritatea i autenticitatea datelor transmite ntre client
i magazinul virtual. Semntura digital se folosete n general atunci cnd se schimb
informaii sub form de text, necriptate. n aceste cazuri, dei datorit naturii mesajului
nu se folosete criptarea, este necesar garantarea faptului c datele au ajuns la
destinatar exact n forma n care au fost trimise de expeditor i c nu provin de la un
impostor.
7.5.3 Noiuni teoretice despre posta electronic
7.5.3.1 nelegerea avantajelor sistemelor de e-mail ca : vitez, costuri reduse,
flexibilitate n utilizarea conturilor de e-mail din diverse locuri.
Serviciul e-mail este n prezent unul dintre cele mai larg rspndite servicii
Internet deoarece permite transmiterea rapid a mesajelor electronice,este foarte ieftin,
uneori chiar gratis, face posibil transferul de fiiere ataate mesajelor, asigur faciliti
performante de comunicare cum sunt: Reply, Forward, Quote, CC, BCC.
Web-Based e-mail este o interfa Web ce permite accesul la un cont de e-mail,
utiliznd un browser Web. Astfel un cont de e-mail poate fi accesat de oriunde din
lume, de pe orice alt calculator conectat la Internet
7.5.3.2 Importana folosirii titlurilor uor de neles si a verificrii gramaticale a
mesajelor
Atunci cnd se transmit mesaje e-mail trebuie respectate cteva reguli
elementare de bun sim ce constituie baza unei net-etichete numite Basic
Electronic Mail Netiquette. Iat n continuare cteva dintre cele mai importante
recomandri pe care aceasta le face:
s nu se redacteze mesajul unui e-mail numai cu majuscule;
s se rspund cu promptitudine mesajelor e-mail;

22

Modulul 7 Internet i World Wide Web

s fie urmrit cu atenie felul n care este redactat mesajul, avndu-se n vedere faptul
c se folosete o exprimare scris, nonverbal;
s se verifice cu atenie mesajul nainte de a fi transmis, astfel nct acesta
s nu conin greeli gramaticale i de ortografie;
n cazul n care se rspunde la un mesaj, s nu se returneze ntregul mesaj original ci
s foloseasc quot-area dubl (plasarea semnelor >>) numai naintea rndurilor la care
se rspunde;
s se foloseasc o semntur electronic automat (care include informaii despre
expeditor i cum poate fi el contactat) dac produsul software cu care se lucreaz
(clientul e-mail) permite acest lucru,
s nu se trimit fiiere ataate nesolicitate;
s se utilizeze linia Subject n care s se fac o descriere succint a coninutului
mesajului;
s nu se trimit prin facilitatea forward glume dect dac este foarte sigur c toi cei
care vor primi mesajul doresc aceasta;
dac un mesaj este trimis la mai multe adrese e-mail odat, pe ct posibil s se
utilizeze Bcc (Blind Carbon Copy) i nu Cc (Carbon Copy) care permite tuturor celor
care au primit mesajul s vad toate adresele e-mail la care acesta a fost transmis;
s nu se utilizeze facilitatea forward dac se lucreaz n reeaua AOL (America On
Line).
7.5.3.3 Contientizarea problemelor asociate trimiterii fiierelor ataate: limitri
legate de dimensiune si tipul fiierelor (de exemplu, fiiere executabile).
n mod implicit, Outlook blocheaz atarile care pot fi nesigure, (inclusiv
fiierele cu extensia .bat, .exe, .vbs i .js) care pot conine virui. Dac ataai un astfel
de fiier la un mesaj de pot electronic, vi se va solicita o decizie asupra trimiterii
unei atari potenial nesigure. Dac facei clic pe Da, Outlook va trimite ataarea.
Dac facei clic pe Nu, avei apoi posibilitatea s eliminai ataarea potenial nesigur.
Outlook nu impune nici o limit pentru dimensiunea atarilor. ns majoritatea
administratorii serverelor de pot electronic i furnizorii de servicii Internet (ISP)
seteaz limite pentru dimensiunea total a mesajului, care este suma tuturor atarilor
sale plus coninutul mesajului n sine. De obicei, serviciile de nalt calitate furnizeaz
mai mult spaiu de stocare pentru pota electronic i permit mesaje mai mari dect
serviciile standard. Pentru mai multe informaii despre dimensiunea maxim permis
pentru un mesaj, contactai furnizorul dvs. de servicii Internet sau administratorul
serverului de pot electronic din firma dvs.
Dac ataai un fiier foarte mare, se recomand s comprimai mai nti fiierul
utiliznd un program de compresie. Fiierele Outlook care se salveaz n formatele
Open XML implicite cu urmtoarele extensii de fiier se comprim automat: .docx,
.dotx, .xlsx, .xltx, .pptx, .potx i .ppsx.
7.5.3.4 nelegerea diferenei dintre cmpurile To,Copy (Cc), Blind copy (Bcc).
Un mesaj e-mail poate fi trimis mai multor destinatari i prin metodele Cc
(Carbon Copy) i Bcc (Blind Carbon Copy). Utilizarea acestor metode are sens
doar n cazul n care se dorete trimiterea unui mesaj la mai multe adrese de email odat.
23

Modulul 7 Internet i world wide web

Spre deosebire de metoda Cc care permite ca toi destinatarii s poat vedea

adresele de e-mail ale tuturor celor care au primit mesajul, metoda Bcc
(Blind=orb) nu permite acest lucru.
Adresele destinatarilor din cmpurile Cc i Bcc pot fi completate n mod similar
cu felul n care s-au completat adresele e-mail din cmpul To:.

Lecia 4 Utilizarea aplicaiei de post electronic

7.6.1 Trimiterea unui e-mail
7.6.1.1 Deschiderea (si nchiderea) unei aplicaii de pot electronic Deschiderea
si nchiderea unui mesaj.
Deschiderea unei aplicaii e-mail se poate face din:
Launchbar (bara de lng meniul de start),
din opiunea corespunztoare aflat n meniul de start sau
prin intermediul unui shortcut existent n Desktop.
nchiderea unei aplicaii e-mail se poate realiza similar nchiderii unei aplicaii
Windows:
dnd click pe butonul x al ferestrei,
alegnd opiunea Exit sau Close din meniul File,
tastnd combinaia de taste Alt-F4.
7.6.1.2 Crearea unui nou mesaj.
Crearea unui nou mesaj se face folosind opiunea create mail din bara de aplicaii

24

Modulul 7 Internet i World Wide Web

7.6.1.3 Inserarea unei adrese de e-mail n cmpurile To, Carbon copy (Cc), Blind
carbon copy (Bcc).
Adresa de mail poate fi copiata , se insereaz automat daca exista in agenda utilizatorului
sau poate fi scrisa de la tastatura avnd grija sa respectam structura corecta a acesteia
Prin apsarea butonului insert addresses se pot insera drese in cmpurile To ,CC si BCC

7.6.1.4 Inserarea unui titlu n cmpul Subject

Se poate face fie copiind acel titlu dintr-un fiier cu opiunile copy , paste ,fie prin
tastarea direct de la tastatur a titlului dup realizarea unui clic stnga cu mouse-ul in
acel cmp .
7.6.1.5 Copierea unui text dintr-o alt surs ntr-un mesaj
Copierea unui text dintr-o alt surs ntr-un mesaj se poate face de asemenea utiliznd
clipboardul , (opiunile copi paste )
Acest lucru se poate face de asemenea din meniul INSERARE , opiunea insert text sau
insert image
7.6.1.6 Ataarea fiierelor unui mesaj. tergerea ataamentului dintr-un mesaj.
Ataarea fiierelor se poate face din meniul Insert Ataare fiier sau acionnd
butonul attach files din meniul altei aplicaii de mail
7.6.1.7 Salvarea unei schie (draft) a unui e-mail
Se poate face folosind butonul save as a draft la mailurile yahoo, sau save a draft in
mailul gmail
In Outlook express se alege opiune copiere in folderul din meniul file , si se
salveaz in folderul DRAFT
7.6.1.8 Utilizarea unui instrument de verificare ortografic. Realizarea
schimbrilor ca:

25

Modulul 7 Internet i world wide web

. corectarea erorilor de ortografie, tergerea

cuvintelor repetate.
Corectarea ortografica , spelling se face
automat in yahoo mail . Cuvintele care nu
exista in dicionar apar subliniate .Daca apsam
clic dreapta pe un cuvnt subliniat cu rou apar
cuvintele corecte .iar la sfrit apare opiunea
de a schimba dicionarul in funcie de limba in
care trimitem mailul

7.6.1.9 Trimiterea unui mesaj cu prioritate mare sau mic

Prioritatea poate fi stabilit in outlook expres din meniul mesaj , stabilire prioritate ,
aa cum se deschide apsnd pe butonul din dreapta barei de meniuri .
7.6.2 Primirea unui e-mail
7.6.2.1 Utilizarea funciilor de rspuns (reply), rspuns ctre toi (reply to all).

26

Modulul 7 Internet i World Wide Web

Redirecionarea se face dup ce apsm butonul cu acelai nume .La

redirecionarea unui mesaj putem de asemenea sa facem modificri sau sa adugm
ceva in textul acestuia.
Descrcarea unui fiier ataat se face dnd clic pe pictograma acestuia , apoi ,
dup ce acesta este scanat de virui putem alege opiunea download pentru a-l salva
intr-o locaie aleas de noi pe disc sau open pentru a fi salvat in folderul temporary files
, apoi deschis .
7.6.2.2 Redirecionarea unui mesaj (forward).
Prin facilitatea Forward un mesaj primit poate fi "trimis mai departe" unor
ali utilizatori (care nu se aflau in lista destinatarilor mesajului
original). Mesajul original nu poate fi modificat
Pentru forward-area unui mesaj e-mail se poate utiliza butonul cu
acelai nume din Toolbar sau meniul contextual al mesajului

7.6.2.3 Deschiderea si salvarea unui fiier ataat ntr-o locaie pe disc

Specific mesajelor care au fiiere ataate este faptul c n stnga lor apare o mic
agraf indicatoare. Deasupra ferestrei cu coninutul mesajului (dreapta jos), apare o
agraf mai mare, pe care dac se va da un click va deschide un meniu vertical ce
conine resursele (fiierele ) componente i opiunea Save Attachments.
7.6.2.4 Vizualizarea si printarea unui mesaj.
Pentru a tipri la imprimant un mesaj, se poate solicita opiunea Print din meniul
File sau se poate apsa butonul Print din Toolbar. Aceast aciune va determina
lansarea dialogului Print prin intermediul cruia vor putea fi stabilite configurrile
dorite nainte de listare. Astfel se va putea stabili dac se va tipri ntregul mesaj sau
numai o selecie, numrul de copii i paginile (sau intervalul de pagini) ce se vor lista.

27

Modulul 7 Internet i world wide web

7.6.3 Setri
7.6.3.1 Adugarea sau nlturarea detaliilor mesajelor ca: expeditor, subiect, data
primirii
Din meniul view se alege opiunea columns care deschide fereastra de dialog
cu acelai nume din care se pot alege detaliile care dorim sa apar la vizualizarea
mesajului .

7.6.3.2 Aplicarea setrilor pentru a rspunde la mesaje cu sau fr mesajul iniial.

Meniul Tools al aplicaiei pune la dispoziie prin intermediul opiunii Options un
dialog cu acelai nume care prin seciunea Send permite stabilirea felului n care va fi
realizat Reply-ul cu includerea mesajului original sau fr

28

Modulul 7 Internet i World Wide Web

7.6.3.3 Marcarea unui mesaj. nlturarea marcajului unui mesaj.

De multe ori se simte nevoia ca unele mesaje primite s fie marcate (flag mark)
pentru c sunt foarte importante sau pentru a fi referite ulterior. Sub Outlook
Express este posibil ca n dreptul lor s fie plasat un stegule rou. Dac se va da click
n coloana steag (flag) din dreptul mesajului dorit, acesta va putea fi marcat cu un
stegule iar dac mesajul este deja marcat, atunci se va demarca. Aceeai aciune va
putea fi realizat i prin intermediul meniului Message.

29

Modulul 7 Internet i world wide web

7.6.3.4 Marcarea unui mesaj ca citit, necitit

Marcarea unui mesaj ca fiind citit (Mark as Read) sau necitit (Mark as Unread) se
poate face prin intermediul meniului contextual al mesajului ce se deschide la clic
dreapta pe mesajul respectiv .

7.6.3.5 Afiarea/ascunderea barelor de instrumente. Rescalarea si minimizarea

tab-urilor (ribbon)
Barele de unelte (Toolbars) pot fi afiate sau ascunse prin intermediul
opiunii Toolbars din cadrul meniului View al aplicaiei i pot fi configurate prin
meniului contextual al Toolbar-ului (opiunea Customize).

30

Modulul 7 Internet i World Wide Web

7.6.3.6 Utilizarea funciei Help

Prin accesarea meniului Help din bara de meniuri se deschide fereastra de
dialog cu ajutorul creia putem gsi informaii utile despre programul
Outlook Express

Lecia 4

Managementul e-mailurilor

7.7.1 Organizarea emailurilor

7.7.1.1 Cutarea unui mesaj dup expeditor, subiect, sau coninut.
Cutarea unui mesaj dup expeditor, subiect,sau coninut se face folosind butonul
Find din Toolbar care pune la dispoziie un dialog special numit
Find Message care permite realizarea cutrii dup expeditor , subiect , un text din
cmpul message sau interval de timp .
31

Modulul 7 Internet i world wide web

7.7.1.2 Sortarea mesajelor dup nume, dat, dimensiune

Mesajele din fereastra de identificare a mesajelor (afiat n dreapta sus), pot fi sortate
cresctor sau descresctor, dup oricare din cmpurile (coloanele Received, From,
Subject etc) aflate n bara de identificare a mesajelor, dac se d click n numele
acestor coloane (cmpuri) sau dac se acceseaz meniul contextual al fiecrei coloane
la clic dr pe captul de coloana .

7.7.1.3 Crearea, tergerea unui nou director pentru mesaje

32

Modulul 7 Internet i World Wide Web

Crearea si tergerea folderelor pentru emailuri se face folosind butonul Folders

care exista n partea stng a aplicaiei Outlook Express exist seciunea (fereastra)
Butonul Folders permite crearea unor folder-e noi (corespunztoare unor anumite
subiecte sau problematici) n care pot fi mutate prin Drag & Drop mesajele dorite.

7.7.1.4 Mutarea mesajelor ntr-un nou director de mesaje

Mesajele pot fi mutate intr-un nou director pentru mesaje folosind opiunea Move
to folder din meniul Edit sau combinaia de taste ctrl+shift+v

7.7.1.5 tergerea unui mesaj

tergerea unui mesaj si restaurarea unui mesaj ters ,golirea recipientului de mesaje terse
Butonul Delete din Toolbar, apsarea tastei Delete sau solicitarea opiunii Delete
din meniul contextual al mesajului sau mesajelor selectate ofer posibilitatea
tergerii acestora din folder-ul curent.
Prin tergere mesajele sunt mutate automat n folder-ul Deleted Items. Ele pot fi
nc vizualizate i consultate n cadrul acestui folder. Dac se dorete, pot fi
restaurate (mutate napoi) n folder-ele originale sau n alte folder-e prin intermediul
33

Modulul 7 Internet i world wide web

opiunii Move to Folder din meniul contextual sau prin Drag & Drop.

7.7.1.6 Recuperarea unui mesaj sters

Prin tergere mesajele sunt mutate automat n folder-ul Deleted Items. Ele pot fi
nc vizualizate i consultate n cadrul acestui folder. Dac se dorete, pot fi
restaurate (mutate napoi) n folder-ele originale sau n alte folder-e prin intermediul
opiunii Move to Folder din meniul contextual sau prin Drag & Drop
7.7.1.7 Golirea recipientului de mesaje sterse
Mesajele aflate n folder-ul Deleted Items vor fi terse definitiv de acolo, deci coul de
gunoi va fi golit, dac se va selecta din meniul contextual aferent acestuia, opiunea
Empty Deleted Items Folder.

7.7.2 Liste de distribuie

7.7.2.1 Adugarea unei adrese de e-mail ntr-o list de adrese. Stergerea unei
adrese de mail dintr-o list de adrese
Adugarea unei noi adrese e-mail ntr-o list de adrese se poate face apsnd
butonul New din Toolbar-ul dialogului Addres Book, sau prin intermediul seciunii
Contacts (aflat n partea din stnga jos a aplicaiei Outlook) apelnd opiunea New
Contact.

Una sau mai multe adrese e-mail existente n Address Book, dup ce au fost selectate
(utiliznd tastele Ctrl sau Shift), pot fi terse prin intermediul butonului Delete din
34

Modulul 7 Internet i World Wide Web

Toolbar sau apelnd din meniul contextual opiunea Delete. Acelai lucru se poate
realiza dac de la tastatur se va apsa tasta <Delete>.
7.7.2.2 Actualizarea listei de adrese din mesajele primite
Adugarea n Address Book a unei adrese de e-mail dintr-un mesaj primit se poate
realiza dac din meniul Tools se va alege opiunea Add to Address Book
7.7.2.3 Crearea unei noi liste de adrese / liste de distributie
Fereastra de dialog address book se poate deschide fie din meniul tools fie la
apsarea butonului cu address book din bara de instrumente
Din meniul New se poate alege opiunea New groop sau New folder

35