Sunteți pe pagina 1din 40

HERACLIT

FRAGMENTE . . .

Ἡράκλειτος

TRADUS SI CALIGRAFIAT
DIN GREACA VECHE,
Daniel Medvedov


Bucuresti
2010

. . . Nu sint “fragmente”, sint aur curat. . .

2
1. Acest Cuvant, aici de intotdeauna si
pururea viu, nu i-l cunosc oamenii,
chiar daca au auzit de el, atit inainte
cit si dupa, de cind s-au nascut. Si
chiar daca toate cele sint faurite de
Cuvant, par cu totii cam natingi, chiar
daca folosesc aceleasi cuvinte ca
mine. . . Dar ei, cu desosebire de
mine, separa si taie in bucati, totul, ca
si cum natura lucrurilor nu ar fi una si
aceeasi . . . si nu au idee de ceea ce
fac, nici cind dorm, nici cind sint
treji . . .

2. Deci, trebuie sa urmam, cu totii,


acest Cuvant . . . Dar chiar daca e al
tuturor, majoritatea traiesc ca si cum
ar avea fiecare gindurile sale . . .

3
3. Soarele are [pentru ei] marimea
unui picior . . .

4. Daca fericirea ar fi placerile


trupesti, ar trebui sa-i numim “fericiti’
pe boi, cind gasesc pleava de mincat.

5. Natingi cum sint, se spala cu singe,


ca si cum acela ce s-a bagat in namol
s-ar spala cu namol; si mi-ar pare la
fel de nating acela ce vazind aceste
lucruri, le-ar spune ceva . . . Si se
indreapta cu rugaciuni catre statuile
de lut, cum ca ar putea conversa cu
ele, fara sa le treaca prin cap ce sint
eroii si puterile nevazute. . .

4
C5. A7+C1, 5 D/K (Vezi Garcia
Calvo 62)
Nimic nu ramane la fel . . .
Toate cele sint aceleasi, si nu sint
aceleasi . . .A fi ceva si a nu fi, e si nu
e la fel . . .

6. Soarele e in fiecare zi, nou . . .

7. Daca toate cele s-ar transforma in


fum, ar exista destule nasuri ca sa le
miroase . . .

8. Ce e moale, se intareste, si din


echilibru iese o potrivire desavarsita,
caci toate cele se nasc datorita
dezbaterii . . .

9. Daca ar fi dupa ei, catarii ar dori


5
paiele mai degraba decit aurul . . .

9ª22 D/K. Homer, care zicea (prin


gura lui Achile) ca ar fi bine ca vrajba
intre zei si oameni sa dispara, nu-si
dadea seama ca datorita acestui fapt
se vor strica toate cele . . .

10. Legaturi . . . lucruri intregi, si in


acelasi timp, neintregite . . . la fel,
altfel . . . consoane, vocale . . . si din
toate se face una, iar din una se fac
toate . . .

11 a) . . .duce cu bita orice capra, si


pe toate vietatile le misca cu lovituri,
atit cele ce se tirasc, cit si cele
salbatice si domestice . . .
b) Orice vietate ce se tareste, se misca
si se conduce cu lovituri . . .
6
11. C1 D/K Si oamenii, chiar daca
cerceteaza prin cele vazute, lucrurile
nevazute, nu stiu nimic . . Iar folosind
arte ce seamana cu felul de a fi al
oamenilor, nu recunosc nimic, caci
felul de a gindi al zeilor i-a invatat
doar sa imite lucrurile lor, si ei le
imita, dar nu stiu ceea ce fac . . .

12. Chiar cei ce se scalda in aceleasi


riuri se scalda in ape diferite; iar ca un
abur, se ridica din ceea ce e umed,
sufletele. . .
Sub 12 D/K. Sufletul, se evaporeaza si asa
se usuca . . .

13. Iar porcii sint fericiti cu namolul,


mult mai mult decit cu apa limpede. . .
7
14. Acelora al carui pol e noaptea,
vrajitorilor si preotilor lui Bachus,
Menadelor si initiatilor: “ in ceea ce
oamenii iau drept taine, se initiaza ei
fara nici-o purificare . . .”

15. Daca procesiunea nu ar fi in


onoarea lui Bachus, si pentru el
cintecele falice, ar fi acele serbari o
rusine, caci unul si acelasi e Iadul si
Bachus, si din cauza lui innebunesc,
cind i-l sarbatoresc cu teascuri . . .

16. Cum ar putea cineva oare, sa se


ascunda de ceea ce nu apune
niciodata? . . .

8
17. Chiar daca se impiedica de ele, nu
inteleg majoritatea oamenilor, acele
lucruri, nici nu ajung sa le stie, chiar
daca le-ar invata . . . Si ei cred ca le
inteleg . . .

18. Daca nu astepti, nu vei da cu ceea


ce e de neasteptat, caci ceea ce e de
neasteptat, e de negasit si de neatins.

19. Oamenii, sint martori strimbi


pentru a judeca adevarul, caci nu stiu
nici sa auda, nici sa vorbeasca . . .

20. Si asa nascuti, incep sa traiasca


ceea ce le e scris, iar cu ceea ce se
impiedica, e cu nevoia . . . Mai bine
le-ar veni sa stea linistiti . . . si lasa
dupa ei o sleahta de copii, cu acelasi
9
sac de necazuri . . .

21.A D/K. . . . Bunastare . . .


21. Moarte e tot ce vedem fiind treji,
si toropseala e ceea ce avem in somn.

22. Cei ce cauta aur, rascolesc multa


tarina, si gasesc putin . . .

23. Nu ar ajunge sa cunoasca nici


macar de nume, dreptatea, daca n-ar
exista asa ceva . . .

24. Ingerii si oamenii ii slavesc pe cei


cazuti in lupta . . .

25. Pentru o gramada de nenorociri,


si mai multa rasplata . . .

10
26. Noaptea, bun sfetnic, isi aprinde
Omul o lumina, dispus sa moara in el,
inchizind ochii . . . Chiar daca asa,
traieste mai departe, sufleteste . . .
Iar asa, viu, in timp ce doarme, e in
legatura launtric, cu sinele, fiindca e
ca si mort . . .

27. Ii asteapta pe oameni, dupa


moarte, ceva ce nici nu le trece prin
cap si la care nici nu se asteapta . . .

28. Ceea ce socoteste cel mai bun


socotitor si ceea ce pastreaza pentru
sine, sint doar pareri . . . si in cel mai
bun caz, trebuie sa stii ca Dreptatea
se va insarcina de a pune mina pe
tilhari si pe martorii strimbi . . .

11
29. Cei mai buni prefera un singur
lucru, mai mult decit toate: in loc de
cele trecatoare, gloria eterna . . .

30. Lumea asta, aceeasi pentru toti, nu


a facut-o nici Dumnezeu nici nimeni
alcineva, caci a fost asa de cind
lumea, si asa va fi mereu, foc si para
nemuritoare, care se aprinde cu
masura, si cu masura se stinge . . .

31.(2ª) D/K. Transformarile focului:


Intii Marea; din Mare, o jumatate e
Pamant, si alta, Vijelie cu Traznet . . .
Iar transformarile Marii se masoara
dupa acelasi soroc al Cuvintului, ce
vegheaza inca dinainte de a se face
Pamant . . .

12
32. Un singur lucru vrea Inteleptul, sa
fie si sa nu fie numit cu numele lui
Dumnezeu . . .

33. E lege si faptul de a se supune


vointei unuia sigur, si a aceluiasi . . .

34. Natingii aud cum aud si surzii . . .


Si asta o recunoaste proverbul:
“ Chiar daca sint prezenti, ei nu sint
pe-acolo . . .”

35. E nevoie ca iubitorii de


intelepciune sa fie mult si adinc
instruiti in toate cele . . .

13
36. Pentru suflete, moartea inseamna
a se face apa, si pentru apa, e moarte a
se face pamant. Si mai mult inca,
invers, e la fel ; din pamant iese apa,
si din apa, sufletul, ca un abur . . .

37. Ca porcii cu namol, si gainile cu


praf si cu cenusa, se spala . . .

38. Tales . . .(din Milet)

39. In Priene s-a nascut Bias, fiul lui


Teutameo, ale carui cuvinte sint de
mai multa valoare decit ale tuturor. . .

14
40. Eruditia in multe lucruri nu te
invata sa intelegi niciunul, caci daca
ar fi fost asa, i-ar fi invatat pe Hesiod,
si pe Pitagora, pe Xenofan, si pe
Hecateu . . .

41. Un singur lucru inseamna


Intelepciunea: a sti, si a cunoaste, ca
Gindirea e cea care imparateste peste
toate cele, si pe toate le stapineste. . .

42. Homer merita sa fie batut cu bita


si alungat de la toate intrecerile, si la
fel merita Arquiloc . . .

43. Mai degraba ar trebui stins un


incendiu de isterie decit unul de foc.

15
44. Ca un zid al cetatii ar trebui sa
apere oamenii, Legea . . .

45. CIT DE MULT A-I UMBLA, SI


CHIAR DACA PAS CU PAS A-I
CUTREIERA TOATE
DRUMURILE, NU VEI DA CU
GRANITA SUFLETULUI. ATIT DE
ADINC A PATRUNS IN EL,
CUVANTUL . . .

46. Judecata personala: un atac


epileptic . . .Vazutul cu ochii: inselare
de sine . . .

47. Sa nu ne bagam fara temei a ne da


parerea la intimplare despre acele
lucruri care sint importante . . .
16
48. Numele arcului: viata . . . Fapta
lui: moarte . . .

49 a + 12. In aceleasi riuri ne


scaldam si nu ne scaldam in
aceleasi . . . si la fel sintem, si nu
sintem . . .

50. Daca asculti, nu la mine, ci


Cuvantul, e de cuvenit sa ajungem la
o intelegere: ca toate cele sint una, si
trebuie sa le stii pe toate . . .

51. Nu intelege nimeni ca


neincordarea se incordeaza cu sine
insasi, dupa o potrivire desavirsita, ca
cea a arcului si a lirei . . .

17
52. Timpul, un copilandru ce se joaca
pe aceasta tabla de sah, fiind el insusi,
regele. . .

53. Conflictul e tatal tuturor


lucrurilor, si e stapin pest toti: pe unii
ii face sclavi, iar pe altii, oameni
liberi.

54. Desavarsire ascunsa, mai


puternica decit cea ce se poate vedea.

55. Intre toate cele, prefer mai mult pe


cele invatate cu privirea si cu auzul. . .

56. Se inseala toti in ceea ce priveste


cunoasterea celor toate, asa cum se
insela Homer, cel mai intelept dintre
18
toti grecii, care s-a lasat inselat de
niste copilandri ce cautau paduchi si
spuneau asa: cit am vazut si am
apucat, am si lasat . . . Si ducem cu
noi ceea ce nici nu am vazut, nici nu
am apucat . . .

57. Dascal al multora e Hesiod, cel


mai intelept dintre toti grecii. Si toti
cred ca el stia cel mai mult, cind nici
macar nu stia ca ziua si noaptea, bun
sfetnic, nu sint decit una si aceeasi . . .

58. Binele si raul sint unul si acelasi


lucru.

Doctorii, de exemplu, taie si


58(2a) D/K.
ard, bagindu-i pe bolnavi la multe
incercari, si asa ii trateaza spre
sanatate, fara a merita in niciun fel
19
plata de la bolnav, facindu-i acelasi
bine si boalei . . .

59. Pe surub, drumul piulitei e si


drept, si curb, si cu toate astea, unul si
acelasi . . .

60. Drumul urca, drumul coboara, si e


unul si acelasi drum . . .

61. Apa marii e cea mai curata si cea


mai spurcata; buna de baut si
sanatoasa pentru pesti, dar de nebaut
si otravitoare pentru oameni . . .

62. Nemuritori, muritorii . . .


Muritori, nemuritorii . . . Vin aici sa
moara, traidu-si viata mortala, si mor
catre nemurire, traind viata
20
muritorilor . . .

Sub 62 D/K.
Oamenii sint zei, si zeii sint
oameni, iar Cuvantul e acelasi . . .

63. E harul celor de-aici sa invie si sa


devina paznici pazitori ai celor vii, si
ai mortilor . . .

64. Traznetul stapineste peste toate


cele . . .

65. D/k. E inteligent Focul . . .

65 2 D/K. Traznetul: lipsa si indestulare.

66. Cind o sa vina Focul, Focul insusi


va alege si va arde in toate cele . . .

21
66. Dumnezeu e ziua si noaptea, bun
sfetnic, iarna si vara, razboi si pace,
foame si saturare . . . Se schimba din
forma in forma, si asa e si gindul . . .

67.(2)D/K. Pai se face unul si altul,


asa cum se amesteca tamiia, si se
numeste dupa gustul mirosului
fiecaruia . . .

67 a. In felul in care paianjenul simte


din centrul pinzei lui, abia daca o
musca distruge vreunul dintre firele
sale, intr-acolo fuge degraba, ca si
cum l-ar durea ceea ce se petrece cu
firul, si la fel se intimpla cu sufletul
omului, ce fuge grabit catre acea parte
a trupului care a fost ranita, ca si cind
22
nu ar putea suporta acea rana intr-un
trup cu care e atit de legat si atit de
desavirsit in unire . . .

68. . . . doctorii . . .

69. . . . (numarind) unul cite unul,


poate ca iese doar unul (macar) . . .

70. Jocuri de copii, opiniile oamenilor


...

71. Trebuie sa-ti amintesti si de cel ce


uita pe unde duce drumul . . .

72. Se ratacesc de acel Cuvant cu care


de fapt stau tot timpul de vorba, si cel
ce stapineste in casa tuturor, si le par
straine toate, si aceleasi lucruri cu
care se impiedica, zi de zi . . .
23
73. Nu trebuie sa facem si sa vorbim
ca si cum am fi adormiti . . .

74. Nu trebuie sa ne purtam ca si cum


am fi (toata viata) “copilasii lui mama
si tata” . . .

75. Cei care dorm, sint fauritorii si


colaboratorii a tot ceea ce in lume se
intimpla . . .

76. Traieste Focul din moartea


Pamantului, si traieste Aerul din cea a
Focului; traieste Apa din moartea
Aerului, si din moartea Apei traieste
Pamantul . . .

77. Placere, si nu moarte, e pentru


suflet a se desface in Apa . . .
24
78. Ca fel de a fi, persoana nu are
cunostiinte innascute, in schimb
fiinta, le are . . .

79. Ca si copilul cind aude vorbind un


om mare, asa i se intimpla si omului
nating cind aude vorbind un om
genial . . .

80. Trebuie sa stim ca lupta e o stare


fireasca, ca conflictul face dreptate, si
ca in urma conflictului si a nevoii, se
nasc toate cele . . .

81. Caci a fost Pitagora cel ce a


inventat acele taieri retorice ale
cuvintelor . . . Educatie retorica:
principii de macelar . . .

25
82. Cea mai frumoasa dintre maimute,
e urita, daca o comparam cu rasa
oamenilor . . .

83. Cel mai intelept dintre oameni,


pare, comparat cu Dumnezeu, o
maimuta in intelepciune, in
frumusete, si in toate cele . . .

84. (1). Focul se odihneste in timp ce


se schimba lucrurile . . .
(2) . . . ca e obositor sa muncesti si sa
fii oropsit de catre unul si de acelasi.
(3) . . . odihneste-te, in timp ce fugi. . .

85. Mare treaba e sa te certi cu


dorinta, caci vrind ce-ar vrea,
cumpara tot, la pretul sufletului . . .

26
86. Din lipsa de credinta ii scapa
cunoasterii, aproape toate minunile. . .

87. Omul gol de cap tinde a ramine cu


gura cascata la orice i se spune . . .

88. Unul si acelasi lucru sint a fi viu,


si a fi mort, a fi treaz, si a dormi, a fi
tinar, si a fi batrin; doar ca unele se
schimba, si asa se ivesc altele, si la
rindul lor, schimbindu-se acestea,
apar celelalte . . .

89. Pentru cel treaz, exista o singura


lume comuna, si una . . . in timp ce
aceia ce dorm, isi intorc fata fiecare,
catre o lume a lor . . .

27
90. Toate lucrurile se schimba in foc
si focul se schimba in toate, ca aurul
pe marfa, si marfa pe aur . . .

91. Nu se poate sa te scalzi de doua


ori in acelasi riu; ca lucrurile se
destrama, si din nou se aduna, se duc
spre fiinta, si se indeparteaza de
fiinta . . . Se imprstie, si din nou se
aduna, sau mai bine zis, nu dupa, ci in
acelasi timp se fac, si se desfac, vin, si
se duc.

92. Chiar daca sibila vorbeste cu buze


fermecate, fara a spune lucruri
placute, nici prea frumoase, nici prea
unse cu miere, cu harul ei
dumnezeiesc, vocea sa rasuna departe,
28
la mii si mii de ani . . .

93. Domnul, al carui oracol e Delfi,


nici nu spune, nici nu ascunde
nimic . . . doar arata . . .

94. Soaele nu-si va depasi masura,


caci daca ar sari peste ea, uite ca
Eriniile, ursitoarele Dreptatii, ar sti
unde sa-l gaseasca . . .

95. E mai bine sa-ti ascunzi propia ta


prostie, insa uite ce greu e la
leneveala si cu vinul . . .

96. Cadavrele omenesti ar trebui


aruncate mai repede decit rahatul . . .

97. Ciinii latra la cei ce nu cunosc . . .

29
98. Sufletele miros a Iad . . .

99. Daca n-ar fi Soarele, in ceea ce


priveste celelalte stele, ar fi inca de
noapte, bun sfetnic . . .

100. Soarele face sa se iveasca


anotimpurile, mari faurari . . . Si
pamantul face ca totul sa creasca . . .

101. M-am intrebat si m-am tot


intrebat pe mine insumi . . .

102. Pentru Dumnezeu totul e frumos,


si bun, si drept; oamenii, in schimb,
iau unele lucruri ca drepte, si pe
altele, ca nedrepte . . .

30
103. La periferia cercului, inceputul si
sfirsitul sint unul, si acelasi . . .

104. Unde e oare inteligenta si


desteptaciunea lor, cind cred in
cintaretii de la drumul mare, si pentru
ei plebea e drept dascal . . . caci nu-si
dau seama ca majoritatea sint rai, si
cei buni sint putini . . .

105. . . . ca era astrolog, Homer . . .

106. O zi e ca oricare alta zi . . .

107. Martori strimbi sint ochii si


urechile cind ai suflet de strain . . .

31
108. De la multi am auzit pareri . . .
Dar nimeni nu a ajuns pina acolo de a
recunoaste ca intelepciunea e sa te
separi de toate cele . . .

109. E mai bine sa-ti ascunzi prostia


in loc sa o scoti pe taraba, ca la piata.

110. Nu e mai bine pentru oameni sa


aiba tot ceea ce doresc . . .

111. Boala face placuta si dulce


sanatatea, foamea, saturararea, si
oboseala, tihna . . .

112. A gindi e cel mai mare har, iar


intelepciunea inseamna a cauta
adevarul, si apoi, dupa ce ai inteles, a
te comporta intr-un fel natural . . .
32
113. Toti si-o petrec, gindind . . .

114. Cei ce vorbesc cu intelegere,


trebuie sa se faca puternici in aceasta
intelegere, una si aceeasi pentru toti,
si chiar mai mult decit asta, asa cum
s-ar face puternica o cetate in legile
ei, fiindca toate legile omenesti se
hranesc de la cea sfinta, si ea e atit de
puternica incit imparateste peste toate,
si pentru toate le e de-ajuns, si inca
mai ramane . . .

115. Al sufletului Cuvant, pe sine


insusi se creste . . .

116. In miinile oricarui om e sa se


cunoasca pe sine, si sa fie discret . . .

33
117. Omul beat, cade si se ridica, si se
lasa dus de catre un copilandru, fara
sa stie unde se duce, caci are sufletul
umed . . .

118. De lumina de cenusa (lux


cinereum) e facut sufletul celui mai
intelept si al celui mai bun . . .

119. Firea omului e si demonul sau. . .

120. Orizontul, e, pentru zori si


pentru apus, Ursa . . . Pentru apus,
ceea ce e inaintea Ursei, piscul
stralucitor a lui Dumnezeu . . .

121. Ceea ce ar trebui sa faca toti


efesenii, atit cei mari cit si toti ceilalti,
e sa se spinzure cu totii, si sa lase asa
34
controlul orasului in miinile copiilor.
Caci au fost ei cei care l-au alungat
pe Hermodor, cel ce avea mai mare
pret intre toti, spunindu-i asta: “intre
noi nu poate sa fie nimeni mai bun
decit noi, iar daca e asa, pai sa se duca
in alta parte, ca sa fie acolo . . .

122. (A 23+122 D/K). Apropierea . . . se


arata putin de crezut in probleme de
judecata . . . pentru o cearta, de a o
vedea, si de a o rezolva . . .

123. Realitatii ii place sa se ascunda.

124. Podoaba cerului, cea frumoasa,


pare ceva asa ca niste ramasite
aruncate la intimplare . . .

35
125 D/K. Pina si nautul se strica daca
nu-l amesteci . . .
125ª D/K. Sa dea Dumnezeu sa nu va
lipseasca bogatia, voua, efesenilor, ca
sa se vada clar cine sinteti . . .

126 D/K. Cele reci, se incalzesc, ce e


cald, se raceste, ce e umed, se usuca,
si uscatul, se umezeste . . .
126. a D/K. (Ursele) semne
amindoua, de o memorie nemuritoare.
126 b. Intr-un fel unul, in alt fel altul,
creste totul cu privire la ceea ce
lipseste . . .

127.
128. Se roaga la idoli care nu aud, ca
si cind ar auzi, si chiar daca ei nu cer
nimic, le dau cite ceva, ca celor care
36
cer . . .

129. D/K. Pitagora, fiul lui Mnesarc, a


cercetat mai mult decit toti, dar la fel,
alegind apoi acele descoperiri si-a
faurit cartile si propiul sau nume, cu
inteligenta si eruditie . . . jonglerie
curata . . .

130. D/K. Nu e bine sa ajungi cu


gluma pina acolo incit tu insuti sa fii
motiv de ris . . .

131 D/K. Parerea personala: a inainta,


indarat . . .

132. D/K. A-i slavi pe genii, sau pe


oameni, te face sa devii sclavul lor . . .

37
133+19D/K. Oamenii, martori strimbi
la a judeca adevarul, nefiind ei in
stare nici sa auda, nici sa vorbeasca.

136 D/K. Sufletele cazute in lupta,


sint mai curate decit cele cazute la
boala . . .

137 + A1, 7+ A8 D/K. Pai, e destinul


impartit deja, la toti . . .
b)1. . . Ca toate cele, ajung sa fie
dupa un anume destin, iar prin
transformarea in ceea ce le lipseste,
sint cintarite fiintele . . .
b)2. . . .Ca totul se intimpla datorita
destinului, si fiindca asa e necesar sa
fie . . .
38
b)3. . . . dupa o anumita nevoie
presorocita . . .
c)1. . . . iar destinul, e Cuvantul . . .
c)2. . . . destinul si Cuvantul, saminta
realizarii a toate cele, si masura
ordonata a oricarui ciclu . . .

138. D/K. . . . Pe unde oare sa apuci


in viata: la piata, cearta si mii de
afaceri nebune; in casa, la fel, inca
mai multa bataie de cap; Pe cimp,
oboseli de nepovestit . . . pe mare,
teama. . . pe pamant strain, daca iei
ceva, frica . . . Daca n-ai nimic,
suferinta . . . Te insori: fara necazuri
nu vei fi niciodata . . . Nu te insori,
inca mai trist traiesti. . . Copii, munca.
Fara copii, o duci cu lipsa . . .
Tineretile: nesimtire curata . . . . si
39
apoi, parul alb, neputinta . . .
. . . Asa ca ai de a alege din doua
lucruri, unul: sau sa nu te fi nascut
niciodata, sau mai bine inca, in clipa
in care te nasti, sa si mori . . .

40