Cartea 1

1.

Retorica este corespondentă dialecticii 1 , dlci ambele .�e ocup� de 1354 a

anumite lucruri care, comune până la un punct tuturor, pot ft cunoscute
şi fliră ajutorul vreunei ştiinţe determinate2. Tocmai de aceea, toată lumea
participă într-o oarecare măsură la amândouă; într-adevăr, toţi se pre-
ocupă până la un anumit punct să discute şi să susţină o teză, să se apere
şi să acuze. Dintre cei mulţi, aşadar, unii le fac pe acestea la întâmplare,
alţii - datorită unei deprinderi provenite dintr-o dispoziţie stabilă. De
vreme ce ambele căi sunt posibile, este limpede că le putem supune unei
metcxie3; într-adevăr, putem cerceta motivul pentru care unii fşi ating scopul
prin intermediul deprinderii , iar alţii - prin efectul hazardului, şi toţi vor
cădea pe dată de acord că o astfel de cercetare este funcţia unei arte4. 10
Dar cei care compuneau tehnici5 ale discursurilor nu a u transmis, c a
să spunem a�a, n i c i o parte a acestei arte; căci numai doveziie6 ţ i n de
domeniul artei, celelalte, în schimb, sunt adaosuri; or, autorii de tehnici
nu spu'n nimic despre entimeme, care constituie corpul dovezii7, ci se
ocupă cel mai adesea de lucruri exterioare subiectului; într-adevăr, aver- 15
si unea, mila, mânia � i alte pasiuni de acest fel ale sufletului nu s e referd
la subiect�, ci il au în vedere pe judecător9. În consecinţă, dacă regula ar
fi aplicati{ tuturor proceselor, după cum se întfimplă chiar acum tn unele
dintre cetăţi şi, mai ales, �n cele bine guvernate, aceşti autori nu ar mai
avea ce să spună; or, toţi, pe de o parte, unii cred că legile trebuie să pre-
scrie astfel, pe de altă parte, alţii şi pun în praCtică această regulăHl �i in- 20
terzic să se vorbească în afard subiectului, precum se obişnuieşte şi

83
 ARISTOTEL

€v, ApElw ndrw, Op,'}Wr; ToUm VOJ.t('(ovnr;· 00 rcip &.l TOv OLianmlv
�
OtoorrpE ELv €�r; bpyrlv npoc:{yovmr; il c.p6j3ov il €x'l'}po:v· '6J.10LOV ycip
x&v €( 'Tlr;' Q J.t€Ă.AEL XPTitr'l'}o:L xo:v6vt, Tolfrov JTOLipELE (f'[pE�AOv.
25 "ETL & c.po:vEJ)I)v '6n ToU J.L€v &J.L<ptofhrroî:ivror; ob.SEv €o-nv E�w Toli
liEl�cu TO npÎXŢJ.LO: On Eonv fi oLx €ottv fj yEyovEv fj oU rErovEv·
E'L Of. J.LErcx il J.tlxp6v fj .Slxmov fj Cflitxov, IXrcx J.l"" b VOJ.1olt€-rllr;'
lituJpLXEV, cxlJ-rQv .Sll JTOU -r0v .StxcwnŢv &.1. TLlvt.Jo-XELV xcxl ob
30 J-lO:�dvuv ncxpci TWv &J.1c.ptoJ3rrrollv-rwv.
Mo:ÂLOTo: j.t€v o0v npocrrjxEt TOUr; bpa(;'X; XELJ.t€vour; v6J.LOur;, 00o:
kv.sExEmt, m:iv-rcx &op('(uv o:ltro6r;, xcxl 0Tt EAdxuncx xcxmAElnELv
hi: -rolr; xplvotxn, npÎDTov J.L€v '6n 'Eva: Ao:�Elv xo:i: OACrour; Pâ:ov
il noHollt; Et <ppovolivTC(t; xal litNo:J.LEvouc; mJ.LchtnElv �oi
B54 b Otxd'(EL v· Enu'l'}' a\ J.t€V VOJ.LchtEO"lO.t b: JToAAoU xp6vou
crxEtJxxJ.L€vwv y(vovTaL, o:\ & xp(crELr; €� lnmrulou, Wcr-rE xo:AEnOv
&nO.St06vo;t TO li(xawv xal TO cruJ.t<pEpov xaA� Toilt; xp( mv-ro:r;.
TO SE ndvTwv J.tEytcr-rov, \Sn r\ J.L€v -roU voJ-lO'I}€Tou xp(crtr; oU xo.Tci
J.LEPQb, &>..Aci nEpl J.LEH6nwv TE xo:l xo.MA.ou Emlv, b O'
EloU:rpuxcrtir; lW.i: litx� l)ST) TTEpi: nap6vrwv xai: 00pwpt<Jj.l€vwv
xp(voucnv· npdf; ollr; xo:l TO <pLAElv i))T) lW.i: TO J.tLcrElv xai W LOtov
cruJ.t�pov cruv'(lpT)TaL noAAdxtr;, WCTTE J.Lrpc:En Mwx<Jitat itEWpElv
10 h:a� TO &A�€r;, au: €mcrxoTEI.V -r1i xp(<JEL TO l&ov l)OU fj
AuTTTJP<lv . nEpl J.LEV obv -rWv ă>..Awv, WcrnEp AEroJ.LEV, SEl Wc;;
€A.etXl<TTWV JTOLEÎV XlÎplOV TOV xpl'tlÎV, TTEpl O€ TOti lEŢOv€\ICXL fi J.1""
yqov€vat, fi €<Jm'l'}at fj J.n'l ErrE<Jitcu, fi Elvcu 11 J.lil Elvat &vdrxT)
hl Tol� xpt Talr; xaTUAEl '!fEL v· ob ycip Suva:cOv To:lint: TOv
15 voJ.toit€Tr)v npo·c&.l v. E'l O€ nxliit' olhw.; ExEL, <paVEJXÎV '6n Tci E�w
-roti lfpc:(lJ.LO.TOr;' nxvoAorolx:nv OOot -r&na litop['(oucnv, olov Tl &.1.
TO npoo(Juov fj Tijv lilllnmv E;xEtv, xo:l TWv &'AAwv 'ExOOJTov
J.LOp(wv· ob0€v ycip €v altrolr; CiJ...Ao npayj.LC(tEUoVTaL nA'l)v '6'1rW'; Wv
20 xptnŢv not6v nva notftcrwrrtv, TTEpi: & .Wv Ev-rEx_vwv lfl<JcEwv
ob&v 0e:txv0ooot v, TOi:'rto li' €crTi:V \S-{tEv ăv n� l€\IOLTO
EvitUJ.L11J.1Ctnx6r;. Atci rcip -rolrto -rTlr; aln:îl; olffrtr; J.l.Eit&'iou JTEpl
Tci liT)JJ.T)loptXci xo:i: liLlW.VLxci xai: xo:H(ovor; lW.i: 1fOĂLTLXWT€par;
Tilr; lil}J.1T)l0PLX1;t; trpO:lJ.l.UTE(O.r;' Ollcrl')r;' fi -rl}r; 1f€pi: Tci

R4
 RETORICA, ] , 1, 1 354 a-h

în Areop<tg 1 1 , considerâml acest lucru corect căci nu trebuie să îl abatem

pe judeciltor, împingându-1 la mânie, frică sau ură; acest lucru ar fi ca
�i cum cineva ar falsifica dinainte regula de care trebuie să se foloseasdi.
În plus, este evident că nu este propriu adversarului nimic în afara htp- 25
tului de u demtm.�tra dacă lucrul în discuţie este .�au nu este a:;a, respectiv
d.tcă s-a întâmplat sau nu s-a întâmplat 1 2 ; însă, dad m:est lucru este im-
port<mt sau neimportant, drept sau nedrept, apoi toate cJte legi shJtorul
nu le-a determinat , judec:\torul în.� u�i 13 trebuie, fără îndoială, să le cu-
noască, iar nu să le afle de la părţile în cau:âl. 30
În:tinte de toale, deci, se cuvine ca legile corect stabilite să determine
ele în.�ele ciHe cazuri sunt cu putinţă �i �ii lase dt mai putin posibil pe
sc;tma judecătorilor, mai întfti pentru că unul sau câţiva oameni sunt mai
u�or de g:l sit decât mai mulţi c<tre să aibă discernământ �i să fie cap<1bili
de a legifera �i �le a judeca; apoi, pentru că legiferările se obţin după un 1354 h
timp îndelung<tt de examinări 14, în timp ce deciziile juridice se pronunţă
pe loc, astfel îndit este dificil pentru judecători să interpretet..e corect ceea
ce este drept �i ceea ce este uti l . Însă dintre toate motivele, cel mui im-
port<tnt este că judecata legislatorului nu este conformă cu fiec<tre caz
particulw·, ci se refer.! l a cazuri eventuale �� 1<� general, în timp ce mem-
brul Adun:irii �i judecătorul se pronunţă imedi<lt asupra unor cazuri ac-
tuale � � determinute; cu ace�tia s-au legat adesea relaţii de prietenie, ură
�i interes personal, astfel încât ei nu mai pot distinge în mod <�decvat ade-
vărul, ci un sentiment per.�onal de plăcere sau durere îi întunecă în jude- lO
c<tta lor. A�adar, în legătură cu celelalte chestiuni, după cum am spus,
trebuie să îl ti.tcem pe judec:ltor cât mai pu!in stăp<1n pe decizii, i<lr în ceea
ce prive�te faptul că un lucru s-a proJu.� ori nu s-a produs, că va fi posibil
sau imposibil, că este sau n u este a�a. trebuie lăsat în seam<l judecăto-
rilor; căci legislatorul nu poate prevedea aceste chestiuni. D<tdi a�a .�tau 15
lucrurile, e.�te evident c:l toţi cei care dezbat în sens specializat celelalte
chestiuni, ca de exempl u , ce trebuie să conţiml exordiul sau naraţiunea
�i. de asemenea, fiecare din celelalte pfirţi ale discur.�ului 1 5 , dezb<tl lucruri
exterioare subiectului; ciici în aceste cazuri ei nu se ocupă cu nimic alt-
ceva decât să îl pună pe judecător într-o anume dispoziţie, în legătură, 20
însă, cu dovezile tehnice 16 nu indică nimic , �� totu�i această indicaţie con-
stituie faptul datorită căruia cinev:� <tr putea deveni capabil de entimemă .
De aceea, de�i aceea�i metodă se aplică ht discursurile genului delibera-
tiv �i la r.:ele <tie genului judiciar, dc�i practica elocin!ei delibemtive este
mai nobilă �i mai potrivită pentru u n cetăţean decât cea referitoare

85
 ARISTOTEL

25 cruvaAAdŢJ.1C1Tct, nepl J.L€v ExelvTJC; o00€v AErooot, nepl &r"'-coU

Oucct(ea�at nâvw; netphlvTo:t nxvoAorelv, On �n6v EO"tt npO
�prou TcX �'fw ToU npdrJ.La-c� AEretv Ev wl� 011J.Lrrropucol� xal
frrrov E<Tn )(OO(I)Oprov 1') OTJJ.Lrror p(a; OtxoAorC�, 0-ct xotv&repov.
> EvrolhJ.a J.LEv raP o KpLTijr; nepl &xdwv xpCvet, Wa-t' oh5Ev d'AA.o

30 0el 1TATjv 6.1To0el'fat 0-ct ofuwr; �XEL it)r; CfTJO'LV b O'l)J.l�OllAel:.wv· €\1
0€ -colr; OtKCXvtxo"ir; obx \KavOv Tolroo, &.Uei 1Tp0 Eprou EcrUv
&v«A*lV -cOv &.xpcx:mlv· 11€pt &.>.Ao-cp(wv raP 1') xp(O'l.�, Wa-ce npOr;
-că all-cWv O'K01T06J.1€VOL Kat npâr; xdptV &xpoWJ.L€VOL Ot06aO'L Tolr;
1355 a 0:J.LcpL�1lTOÎXnv, &.AX ob xp(vmxnv . .6.u) Kal 11oA.AaxoU, l:mrep
1fp6npov tl11ov, b v6J.Lor; xwA6et AEret v E'fw -coli npdŢJ.UXTOr;' 'exel
& o:bTol o\ xpt Toi -cot"rro Tl')po'Ucnv \KavWs-.
' Enel 0€ cpavep6v Eo-nv lht 1') J.1€v €vrexvor; J.L€{to0or; nepl nX�
n(crretr; 'ecrt(v, +t oE n(onr; &n60et'f(r; TL� (-c6-te raP 1flcrtEOO,u.ev
j.J.d"Atcrra ll-rav &no&Oelx,'tat l.mo>.i.{pwJ.Lev), fun & cbr60et'ftr;
PTJ"topuct} �%JJ.T)J.UX, xal Ecrn -roîrro Wr; e'urelv (mA� KUptW-cawv
-cWv n(a-cewv, -cO & €'V-&6J.1T)J.UX O'llAi..orur,u.� -rtr;, nepl oE
auAAojt{TJ..l.oU bJ.Lo(wr; Cbrav-cor; -cîY; Oto:A.ex-ctxî;r; Ect-ctv 'tOelv, fi
10 abifit; OArr; fj J.LEpotiţ -ctv6r;, OfiAov & 0-ct b JJ.C(Auna -colrto
OuvdJ..LEVOt; ,'tewpelv, Ex Uvwv xal � rlvncu ouAAojt{fJ,USr;, oUror;
Xct� Ev,'tuJ..l.T)J.UX'ttxâr; âv el11 J.ldAtcrta, npooAafiWv nepl nold -rE
Ecrrt -cO Ev-&UJ.111J.la xo:l -c(v� f,(et Otacpop<Xr; npâr; 'taUr; Aortxolir;
auAA.oŢtO'J..LOO;. T6 -ce raP &.A"".€r; xal TO \SJ.lotov � &>..Tfll"el Trlc;
15 alrri;r; Ecrn SuvdJ..Le� 'tOelv, riJ.La oE xo:l o't d'v,'tpwnot n � ..0
&.A-n{t€r; necpUxo:atv 'txo:v� xo:l Tci nAe(w wrxdvooot 'tÎil;
&AT],'teC�· OtO n� .a 'EvSo'fa crtoxacrttxWr; €xetv -roU bJ..LOCwr;
Exovror; xai n� nîv &A�etdv Ecrttv. "On J.1€v obv nX €'fw -roU
npdrJ.La-cor; o't d'A.Aot 'tEXVOAoroUcn, xal Ot6n J.WAAov &novevEWco:cn
20 npâr; "t0 OtxoAorelv, <p«vep6v· XP-{ptJ.Lor; M 'Ecrttv 1') PlŢCoptxlj Std
-ce "t0 �p6cret elvat xpe(rrw T&A"".r, xo:L Tci .S(xato: 'tWv Evav-c(wv,

Wa-re &nl J.lt\ Kani "t0 np<><JÎlx:ov a\ xp(O"Et� jÎŢVWVTIXL, &.vârx11

S( ab-cWv trrrCi <r\htL. To'U-co 0' 'eO""riv &"ftov btt'tt,U.{pew�. "'En 0€
1Tp0r; EvCour; obS' e't Tijv &xpt�E{fttlt11V '€){otJ.1€V bturrr1J.L11v.
25 jxţ&tov &.n' 'exelVTJr; 1felcrat AErovnxr;· St&«nc:aAL� rdp 'ecrttv b

86
 RETORICA, J, J , 1 354 b- 1 355 a

la contracte, totuşi ace.�ti autori nu spun nimic despre elocinţa Uelibera- 25

tivă, ci toţi se străduiesc să dezbată specializat asupra elocinţei judiciare,
pentru că în discursurile deliberative este mai puţin profitabil de vorbit
chestiuni ex!erioare subiectului, �i pentru dl discursul deliberativ este mai
puţin înşelător decât discursul judiciar, fiind mai accesibil 17. Într-adevăr,
în genul deliberativ , judecătorul judecă1 H în legătură cu propriile lui inte-
r"ese, astfel încât nu trebuie să facă nimic altceva decât să demonstreze 30
că lucrurile stau aşa cum le sustine cel care propune o decizie; în di.�-
cur.�urile judiciare, însă, acest lucru nu este de ajuns, ci dimpotrivă, este
avantajos a-l atrage pe auditor; căci judecata vizează interesele altora,
astfel încât judecătorii , concentrându-se asupra propriului lor interes şi
ascultând lucruri spuse pentru a plăcea, se la-;ă pradă părţilor în cauză,
dar atunci nu îşi îndeplinesc rolul lor de judecători. De aceea, în multe 1�55 a
Jocuri, cum am spus mai devreme, legea interzice să se vorbească în afara
subiectului; în genul deliberativ, însă, înşişi auditorii păzesc tnUeajun.�
această regulă.
Apoi, este evident că metoda proprie artei retorice se întemeiază pe
dovezi, şi că dovada este un anumit gen de demonstraţie19 (căci noi
căpătăm încredere in ceva mai ales când presupunem că acel ceva a fost
demonstrat), de asemenea, că, pe de e�ltă parte, demonstraţia retorică este
enti�eme� şi că aceasta este, în general, cea mai decisivă dintre dovezi,
pre·cum şi că entimema este un anumit gen de silogism ş i , de a�emenea,
că, lu fel, consîder<1rea tuturor felurilor de silogism ţine de dialectică, luată 10
in ansamblul sau in vreuna din părţile ei21J. Din aceste motive este evident
că cel mai capabil de a cerceta din ce elemente şi cum se produce un
silogism este şi cel mai capabil de entimemă, numai să ştie în plus la ce
feluri de subiecte se aplică entimema şi ce diferenţe prezintă fată de
silogismele logice. Iar cercetarea adevărului şi a ceea ce îi este asemă-
nător ţine de e�ceea.�i facultate, şi în acelaşi timp, oamenii sunt In mod 15
natuml îndeajuns d e inclinati spre ceea c e este adevărat şi cel mai adesea
��� �: ::::� �����::�· �::\�:���:��r:� ���� �l�:: �ş:��:.��
i i

ceilalti e�utori de tehnici ale discur.�urilor dezbat chestiuni exterioare su�

biectului, şi, de asemenea, este clar de ce au prefemt elocinţa judiciard; pe
de altă parte, retorice� este utilă fiindcă lucrurile adevămte şi lw.TUrile drepte 20
sunt, prin natura lor, mai pUiemice decfl.t contrariile lor, astfel încât, dacă
deciziile judecătorilor nu sunt consecvente, atunci pledanţii sunt învin.�i
în mod necesar din cauza lor în.� ile. Or, acest fapt este demn de blam22.
În plus, chiar dacă am deţine ştiinţa cea mai riguroasă, nu ne-ar fi uşor
să îi convingem prin cele ce spunem pe unii dintre auditori cu ajutorul
acesteia; căci discursul bazat pe ştiinţă aparţine învilţăturii predate, 25

87
 ARISTOTEL

xcmX n)v krrLcrn1.uTJV A&roc;, mUro & O:Mvocrov, aJJ.. &vdpcTJ'&d ThJv
xotvhlv TTOLEL�at u4:' JrlmEu; xcxl •00; A6yo�, WcntEp xal Ev Tolc;
TOJftXOLc; E>.EroJ.lEV lfEpl TI,; Jfp<)c; mUc; Jfo>J..olic; EvrEil't'Ewc;. 't:-rt oe
T&va.vtla &sl &Jvacr{hn lfEL�tv, xa�p xal � Tlic; au),),.crrtcrJ,J.Cic;,
30 ob,x fuTwr; 0:J.l.Cj'l6rE.jXl Jfpc{TTWJ.lEV (olJ )lip &sl Te( cpa;U>..cx JfE(ll"Etv), Q)..X
'(va; J.ltln AavtktVŢI tM; �EL, xal � (A).oo XPWJ.1Evou J.lii &xcx(wc;
[wlc; A6yOLc;] cdn-olc; AilE.tv �WJ.l.EV. TWv J.l� oOv IJJ.J.w .. v TEXVWv
oi.Jo5E:.ufa -r&.vavtlcx ouAAoy('{ETC(L, il oe OtaAExnxl] xal il PTft"optxii
J,16vaL -rolrro ooullicnv· bp..o(wc; ycip .o'tmv &j.u.p&rEpaL .Wv Evo.vnwv.
35 Tci J.LEvrm lm>xE(Jl€'XX JrpcfrJ!ctm ol..rx bJ!O(wc; ExEt, &AX &a T&A�
xal 'td �h(w Tp qn'Xm Elxrnll.oytO"'t6TE.pa xal mll"cxvWTEpa Wr;
CurAWc; E'LlfELV. npOc; oe "t06totc; ClTooov E'L Titi tTW,u.ctn J.LEV cito:xpdv
J.11Î .s6VctO"ll"at f3ort{l"Elv €au-ref, A614f 8 oUx dtcrxp6v- B J,J.(ill.ov '(Sl6'J
1355 b EmL v &vll"pWJrou Titc; -roU tTW,u.aroc; :xpe(ac;. El 8 ăn J.1Eyc{Aa
�Aci't�ELEV â'v b XPu'iJ.l.Evoc; &olxwc; -rT! -rota&q\ OOvci'.IJ.Et TWv A6ywv,
-rOOto lE xmvOv 'am xa'td Jfcivrwv TWv &yall"Wv JfAijv a�. xcU
J,J.ClAtO"Tct xctUÎ TWv XPTJCTLJ.lwniTWV, &ov 'toxOOc; byLE(ctc; JfAoO!OU
O""t"JXXTI'Jl(ctc;· -ro6TOtc; raP ?f.v ·ne; WcpEAf,cruEv Te( J.LETLO"Ta
XPu'iJ.lE"'JCl«; &xa(w;; xcxl filiit!Jetev &oi'xwc;.
v0n J.l€\1 otJv 00x mtV aiJTE Ev6c; Tlvor; y€'\IOU«; âq>wpLO"J.1€votJ "
J>'rrropLx� &AM: xa-3UJrEP \) &cxAExTLxll < ... >, xal ISTL XP1ÎCJ"tJ.1oc;,
<pa:VEp6v, xal '6n ob ..0 JfElmxt �TOV al.rtT,;, CUJd Tâ 'L&slv Te(
lO 1.mcipxovm mll"avci JfE:pl Exaa-rov, xctll"dJrEp xcxl E-J u:ilc; ruatc;
-cExv«tc; :mioatc;- oiii raP 'tcxTpucîlr; W byt(i Jfoti;aat, &AAri J.1€XPt oti
�EmL, J.L€XPL -rOOtou JrpocqayElv· �v ya'p xal TOlţ &&rvci'Ultlc;
J.l�Lv \rrtElctc; lSJ.tWc; ll"EpctJfEÎÎCJOO. �· npâc; SE T06rotc; m
15 -rTr; cx hril; T6 T E mll"av0v xcxl n) qlctL\16J.1EVOV t&slv Jftll"a.v6v, t'.JcrnEp
:Kt:d 'E'Jrl -rT,; &aAE)('['LXîlr; cruUoytoj.16v TE xal ljlcttv6J.1EVOV
cruUoŢtoJ.16v- +J yap {f(Xfltanxl] obx bl Tfl OOvdj.J.EL &AX bl Tfl
JrpootpE.aEt· JrAijv €vraoa-a J,J.Ev hmXL b JJ.€v xtmi nlv €m.<J"'t1)1J.TJV b
20 oE xa'td nlv Jfpoo(pEO'Lv )>lltwp, ExEL oE CJOqlL� JJ.€v xa-rd nŢv
Jfpoo(peaL V, .StaAEXTtXQc; QE ob xo;TC( rrŢv Jrpoo(pEO"lV CUJd Xct'td Tijv
Oilva.J.LLv. nEpl SE cxl.rtîlr; ilOTJ -rT,; J.1Ell"6.sou JrELpWJ.LEll"a A€retv. m::Jc; -rE
xcxL Ex -c(vwv SuvrpOJ.LEll"a TUTXciVEtV -rWv lfj)OXELp.ivwv. fk:D..Lv obv
&ov 'E't' \nrapxlir; bptatiJ.1€VOL cxbTijv Tlc; Ea-n, AErwJ.lEV W Aotm:i.

88
 RETORICA. ! , 1. 1355 a-b

lucru imposibil, însă, de aplicat aici, ba dimpotrivă, este necesar cu dove­

zile .�i argumentele să treacă prin noţiunile comune, precum spuneam şi
în Topica23 referitor la maniera de a vorbi în faţa celor mulţi. În plu.�.
trebuie să fim capabili de a convinge de COf!trariile unei teze, cum se în­
tâmplă şi în cazul silogismelor, desigur, nu ca să le practicăm pe umân-
• două (căci nu trebuie să convingem de lucruri rele), ci ca să nu ignorăm 30
cum stau lucrurile şi, dacă un ahul nu se folose.�te pe drept de ace.�te
[argumente]. sU fim în stare să îl respingem. Dintre celelalte arte, nici
una nu formulează concluzii contrare, în schimb, doar dialectica şi reto­
rica f<tC acest lucru; căci amândouă se aplică în mod asemănător chesti­
unilor contrare24. Totu�i, subiectele de care dispunem nu .�unt la fel, ci 35
întotdeauna, lucrurile adevărate şi, implicit, lucrurile mai bune prin natura
lor sunt mai potrivite pentru raţionamentul silogistic şi, în general, mai
capabile de a convinge. Pe lângă acestea, dacă este ru�inos pentru om
a nu se putea ajuta de corpul său, atunci este absurd să nu fie ruşinos
pentru el a nu se putea folosi de cuvântul său, care este mai degrabă pro­
priu omului decât folo.�irea trupului25. Atunci, dacă spunem că omul ar l35S b
putea cauz<t muri daune, folosindu-se în mod nedrept de această facultate
a cuvintelor, acest fapt este valabil pentru toate bunurile cu excepţia vir­
tuţii, şi mai ales pentru cele mai utile, precum vigoarea, sănătatea, bogă­
tia, comanda unei armate; căci, folosindu-se drept de acestea, cineva ar
putea oferi foarte mari servicii, în schimb, folosindu-se de ele nedrept,
ar putea cauza foarte mari daune.
Este evident, a';iadar, că retorica nu apatţine nici unui singur gen deter­
..
minat, întocmai ca dialectica < . >, şi că ea este utilă şi, de usemenea,
că rolul ei nu este faptul de a convinge, ci faptul de a vedea pentru fiecare
chestiune în parte mijloacele de care dispunem capabile de a convinge2h, 10
precum se întâmplă în toate celelalte arte; intr-adevăr, nu ţine de medi�
cină faptul de a reda sănătatea, ci faptul de a av<msa pe calea vindecării
pân� unde este posibil; căci este cu putinţă să îi ingrijim cum trebuie şi
pe cei care nu î�i pot redobilndi 'sănătatea. Pe lângă acestea, este limpede
că rolul retoricii este faptul de a vedea ceea ce este capabil de a convinge 15
şi ceea ce pare capabil de a convinge, aşa cum rolul dialecticii este de
a discerne si\ogismul şi silogismul aparent; căci sofistica nu constă in
facultate, ci în intenţie; doar că, în retorică, omul va t1 orator când prin
i c a a î l 1 v 20
i� ��� =:� :: ��� � �:� �: d��ă 7 �!� ţ� :�: ����� ; �iu�::;� ��f7�
t i i ti i n d a
Să încercăm a vorbi acum despre metoda însă<;>i a retoricii, .';ii anume prin
ce mijloace şi plecând de la ce elemente vom putea atinge lucrurile pe care
ni le-am propu.� ca scop. Să le rostim, a�adar, pe cele rdmase , după ce
vom fi defmit ce este retorica din nou , c a .<;>i cum am lua-o de la început.

89
 ARISTOTEL

II.

25 ''EcrTW .Sij PlJTOpoâ] MvcxJlu; nepL €x«<rtov ·roU -::tewpllam TO

EvOex6Jlevov m\l"cxv6v .. ToUTo ycip ol&Jlt� 'e-rE� EcrTL TEX'\11)(;
�prov· TWv rcip U'AAwv €xci'<rnj nepl TO cdiTil' Unoxel.uev6v Ecrnv
.St&xcrxaAtxTj xal Jretcrnxl], olov 'taTptxi) nepl UytetvWv xal
vooepWv xal l€WJl€Tp(a nept Tri cru.u�e�lJX6Ta m:l\I"T] Tolc;
30 .uer€-::tecrt, xal &pt\I",LLTf!tXTj Jrepl &pt-::t.uWv, b.uoLwc; .s€ xcxL a't
Aomal Thlv -rexvWv xal Em<rTT)JJ.Wv· 1) .S€ PlJTOptx"ll Jrepl Toîl
MEv-roc; &; e'melv Ooxel Mvoo\l"at {tewpelv TO m-::tav6v, .StO xa(
q>Ct.Jl€\1 o:lmŢv ob lf€p( Tl rEvoc; '(.Swv O:o:pwptcr.uEvov €;(€lv Til
-rexvtx6v ..
35 TWv .s€ n(CTT€wv rit .u€v ăT€xvol e'tmv rit .S' EvT€xvm . "AT€X"VCX
O€ Afyw iScra J.liJ .sl h.uWv nen6ptcr-rat Ct.AAcl Jrpo"i.in�pxev, Otov
j.J.CÎpTUpEc; �cicravm crunpaqxxl xal OOct Tota.lrra, Enexva & OOa.
Otel Titc; Jl€\1"60ou xctl .sl \vJ.Wv xa-rooncewcr\l"�vat .SuvcxT6v, Wcr-re
1356 a &e:l Tothwv -rolc; p.Ev xpftaacr\l"cxt, TCi .se eUpel"V .. TW"V .5€ .Std -roU
A6rou nopt"oJ.LE"Vw"V n(crrewv Tp(a e'(.SlJ €OT(v· cit Jl€v rcip e'tcrt"V
h •<e t}{tet -roU A€ŢovTOc;, cit .SE Ev ·� Tilv &xpoo:nîv .Sw-::telvctC
nwc;, cx't O€ €v cd.�nîJ •<f A6r� .Std coli Oetxvilvcxt fj q>ctfvecr-&ctt
OetxvUvat ..
.6.tcl }l€\1 otiv ToU i}{l"ouc;, Wav o\Jrw Aex� b A6yoc; Wo-re
&�t6mcr"tov nmlpm -rOv AEyo\1-ra· wlc; rcip brtetxEm mcr-reOOJ.Lev
J.LiiAAov xa.L -::tâuo\1, nepl nd\ITW\1 JJ.EV CxnAWc;, h olc; 0€ -rO
&xptfi€c; .ul] €crnv O:ncl -rO CtJ.L<ptOo�elv, xa.l nctvreAWc; .. .6.el Oi xcU
-rolrro Ol..lJlj3«(v€t\l Otd Toli A6rou, ana JJ.ll .Std "toli npo&:OO�cicr-::tat
10 not6\l nva lL vctt "tilv AErovro· ob rcip Wcmep Evwt -rWv
nxvoAoroU\ITW\1 Tt\I"Ecrot\1 €v rD TEXVŢJ x«l -rijv brte(xetav Toli
A€Ţo\IT()(;' &; o00Ev CJU,LL�CXAĂOJJ.Evl]\1 npOc; T0 m -::tav6v, 0:AAcl
crxe.SOv &; e'tne"iv xuptw-rcftT]V €xet n(<TTtV -rO ft\l"oc; . .6.tcl O€ TWv
&xpoa-rWv, \Smv e'tc; nci\l"oc; Unâ -roU A6rou Jrpoox\I"Wcrt v· ob rcip
15 b,LLo(wc; &.nO.Sl.SO,LL€\1 -rele; xp(cretc; AuJroU,LL€\Iot xo:l xalpo\ITec; Tj
o:ptA.oUnec; xctl: ).ltcroliv-rec;· npOc; B xal ).16vov netp!iO"l}al <p«,LLEV
11pcil,lLCl"t€U€CJ\I"at -rolle; vUv TEX\IOAoroUnctc;. nepl JJ.Ev otiv "tothwv

90
 RETORICA . ! . 2 . 1 355 b- 1 35(, a

2.

Fie, deci, retorica o facultate de u cerceta, pentru fiecare caz în parte, 25

ceea ce poate fi capabil de a convinge2H . Iar aceasta nu este funcţia nici
unei alte arte; căci fiecare din celehtlte <ttte este instructivă �i persuasivă
'
în ceea ce prive�te obiectul ei propriu, ca de exemplu, medicimt relativ
la stikilc de s;lnfttatc �i de bo:M1, sau geometria cu privire la schimbilrilc
survenite în nîndul mărimilor, sau aritmetica referitor la numere, �i la 30
fel, toate cclel:tltc arte �i �tiinţe; în schimb, rctoricu parc s;1 aih;1, ca să
spunem a�a. facultatea de a ccrr.:: cta în privinţa unei chestiuni date ceea
ce este capabil de convingere, �� de acee;t afirmăm noi că ca nu <tre o
tehniC<� privitoare la un anume gen de obiecte propriu �i detcrmin;Jt
29 35
Dintre dove:-.:i, unele sunt extratchnice, altele - tehnicc . Numesc
cxtratehnice l<mtc cil.te nu <lll fost procurate de noi, ci existau înainte, ca
de exemplu, martorii, mărturisirile .�mu!se sub tortură, scrierile �i altele
de acest fel, pe de <tltă parte, numesc tehnice toate c;îtc pot fi elaborate
cu ajutorul metodei �i al no.�tru, <t-�ttCl încât, 'in privinţa dovezilor, trebuie
si! le l'olosi1n pe primele, să le inventăm, în schimb, pc ultimele. Existi! J356 a
10
trei feluri de dovezi procuntte cu ajutorul discmsului· : primul constă
În C<Jntcterul vorbitorului, al doilea - în punerea auditoriului într-<J anume
dispoziţie, a l treileo1 - în discursul însu�i. d:tlorîtă fapmlui că el demon-
streaz;'i sau pare a demonstra.
Convingem, a�adar, prin intermediul canu.:terului vorbitorului, atunci
cftnd discursul este rostit astfel încilt să îl facă pc vorbitor demn de
încredere; căci noi ne încredem în oamenii <tle.�i mai mult .�i mai
prompt, re de () p::trte în gener.tl. în privinţa tuturor chestiunilor, �i pe
de altii parte, în întregime, în problemele care nu prezint:! certitudine,
ci îndoială. Trebuie, îns<1, ca acest lucru s<1 re:wlte cu ajutorul di.�cursu­
lui, �� nu datorii:! unei decizii antcrioure , cum că vorhitorul arc un camc-
ter anume; ca atare, nu este a�a cum :tdmit unii dintre autorii de tehnici, 10
di cinste<t vorbitorului nu contribuie deloc în cadrul artei retorice l<t
re<1lizarca convingerii, ci, dimpotrivă, c:m.tcterul constituie, ca să spu-
nem a.�a. aproape cea mai eficace dovadă 3 1 . Convingerea este pro-
dusă prin mijlocirea auditorilor, atunci când aceştia sunt împin�i de
discurs la o p:tsitme; căci noi producem judediţi în mod diferit, după
cum sim!im durere sau plăcere, prietenie sau ură; în vederea acestui 15
scop, �i �ingurul, .�punem noi, se străduiesc .�ă trateze autorii de tehnici
ale discursurilor din zilele noastre. Cu privire l a <Jceste chestiuni,

91
 ARISTOTEL

bTJAunhlcre<ctt xct� Exao-rov, Owv nepl tWv na".Wv AErw ,JJ.E?â ui

8€ TOv Mrov lWneUouow, ărctv W..T]\l"€� � <pcttv6J.Levov be('�wJ.LEv
20 €x: <Wv nepl �xao-rct nt{t-a;vWv.
' Enei: 8 a;\ n(crtet� Stci -roti'twv e'tcr(, cpa;vepOv '6'tt utU<oo;- [<Ci
tp(ct] E:crTiv �elv -raU cruAAor(cre«Jl')-at Ouv«J.L€vou xctl -roO
{t-ewplpm nepl <Ci �'Tl xctl nepl -rei� &:pETciţ xcti: tp(TOV -roO nepl
-rei nd,hj, -r( u: 'exoon6v W<t v .Wv na{t-Wv mi nol6v Tt, xai: €x:
-r(vwv ErTCve-tctl xal Jt�, Wcne cruJ.Lf3ct(vet -rljv Prrroptxl\v o'Lov
25 nctpwpu€� 'tL TÎ};; Su:xAexnxl-,; e'lvo:t xctl � nepl -rei il"rJ
ll'pctTJ.L!XTE(oo;-, fiv S(xat6V ECJ""tt npooctŢOpeUetv noAtnxijv. 6.u) xcU
\mMUe-rctt \md -rO crxltJ.Lct -rO Tir; noAt nxilr; tj Prrroptxlj xal o\
âvn nmoUJ.Levm -raU--rr,; <ci J.LEv 51. âncttbeoo(av, -rei &E fi
W..ct'(ove(ctv, <Ci SE xctl 5{ ăAA� ct'n(� &:vtt-pwntxd�· �CJ"tL Ţcip
30 j.16pt6v Tt TIK; StctAex-rtxllc; xcti: bJ.LoCct, xct\tdnep xctl âPX6J.LeVot
elnoJ.Lev· nepi: ot&� rcip WptCJJ.LEvou oi&<Epo: al.n:Wv 'antv
'rnurnlJ.LTJ, nw.; t€xet, &>..Aci SuvdJ.LEt� TLvE� -roti nop(crctt Mro�.
nepl J.L€v oUv � OOvclJ.Le� ctU-rWv, xctl n� �ooot n�
&A).:r]Aa�, e'(pTJTClt crxe.SOv 'txctv�.
35 TWv &E Stci -roU betxvUvctt fj cpa(vecr*at &el)cvUvct:t, xa;{t-dnep
xai: E.v -rol� SuxÂExnxol� -rO J.LEv €11cqwrrl 'ecrnv, -rO 8€
1356 b ouAAOŢLCJj.L6f;, T0 &€ cpcttv6j.LE'\IOI;; cruAAOŢLCJJ,J.6;, xcd kvro;� bJ.W{�·
�CJ"tLV ra'p -rO J.L€v nctpd&:tŢJ.Lct Enarwrfi, -rO g 'evWJ.LTIJ.LIX
ooAAOŢtCJJ.L�, <-rO S€ cpa;tv6J.Levov E.v\t6J.LT}J.LC1 <pcttV6J.Le�
aunortcr�. KctAW O' E:vWJ.LTIJ.Lct J.LEv Pn-roptxdv oullortcrJ.L6v,
ll'ctpdOetŢJ.LIX 0€ Ena:rwrl\v PTJtoptxijv. ndvn� 0€ TC1� 1f((T[€l�
1fOto0vtaL &lei -raii OetxvUvo:t fj 1fapalje(ŢJ.LIXTC1 A€yOVTe� fj
'ev*tiJ.Lfu.tct-ro:, xctl mxpd -ra.lrrct obc5Ev· Wcn' el1rep xctl '6� âvclrxn
fj ouA).oŢt'(6J.LEVOV fj €11drov-ra; &:txvUvct:t bno'Uv [fj bv-rtvo'Uv]
lO (O�Aov 8 ttJ.Llv -rolrco E.x -rWv &vc:U..unxWv), &va)'Xctlov 'exâ'Tepov
ctb.Wv 'exct't€p!f To6-rwv -rO cttrrO e'lvctt.
TL� it E.mlv Otctcpop<i 1fapa;.5e(ŢJ.LIX� xcti: E.v\roJ.LllJ.La;T�,
cpa;vepOv Ex Thlv wmxWv (€x:el ŢC(p nepi: cru)).oŢLO'J.Loli xcti:
'enctrwrî}.; e'LPTJ'tctt np6npov), On -rO J.LEv €11L nollWv xcti: bJ.Lo(wv
Oe(xvucr"'ctt lSn oiJ"tW�;" 'Ex.et Exel J.LEV E:nctrwrll E.CJ""tt v E.vr�a 0€

92
 RETORICA, 1, 2, 1356 n-b

vom aduce liii muriri pentru fiecare lucru în parte, atunci când vom vorbi
despre pasiuni. În sfâr.;;i t, oamenii caJXită încredere în noi prin interme­
diul discursului, când dovedim adevărul sau verosimilul din mijloacele
capabile de convingere potrivite cu fiecare caz în parte. 20
• De vreme ce dovezile sunt obţinute prin aceste modalităţi, este evident
că ţine de cel care este capabil de a formula silogisme să le obţină pe
acestea [treil32, să cerceteze în ceea ce prive�te camctere\e �i virtuţile, iar
în <� treilea rfind, să examineze relativ la pusiuni esenţa �i calitatea fiecăreia,
de a'>emenea, din ce elemente iau na�tere �� cum, astfel încât rezultă că
retorica este ca o ramură a dialecticii şi a ştiinţei despre caractere, pe care 25
este drept .'>ă o numim politică33. Tocmai de aceea retorica se ascunde sub
masca politicii, iar cei care îşi arogă pr.tctica ei fac la fel, tie din lipsă de
instrucţie, fie din vanitate, fie, în sfâr�it, din alte motive omene�ti; însă
retorica este o parte a dialecticii şi este asemănătoare ei, cum um spus, de 30
altfel, şi la început; căci nici una dintre ele nu este o ştiinţă cu referire la
un subiect distinct, ci am!lndouă sunt facultăţi de a procura argumente. Cât
despre facultatea acestor arte şi despre cum sunt în n1porturi\e lor una faţă
de cea1altă, s-a vorbit aproape îndeajuns.
Referitor la dovezile care .�e produc prin intermediul demonstrării sau 35
demonstrării aparente, acestea sunt şi aici, la fel ca şi în discursurile dia-
lectice, inducţia, silogismul şi silogismul aparent; căci exemplul este o 1356 b
inducţie, iar entimema este un silogism <entimema aparentă - un silo-
gism aparent>. Numesc entimemă silogismul retoric şi exemplu - in�
ducţia retorică34. Într-adevăr, toţi vorbitorii produc dovezile cu :c�jutorul
demonstrării , avansând fie exemple, fie entimeme, iar in afară de aceste
mijloace nu mai există nici o cale, astfel încât, dacă este absolut necesar
s<l demonstrăm un fapt [sau o persoanăl, fie raţionâ�d prin silogism, fie
realizând o inducţie (acest lucru ne este clar din Analitice 35), :c�tunci re- 10
zultă c u necesil<lte c ă fiecare din aceste două metode este identică i n fie-
care din cele două arte36.
Ce diferenţă există între exemplu �i entimemă, este evident din
Topica37 (căci acolo am vorbit mai înainte despre silogism şi induc­
ţie), şi anume, pe de o parte că faptul de a demonstm un lucru pe
mai multe cazuri asemănătoare înseamnă acolo - inducţie, aici -

93
 ARISTOTEL
----��-�-- -----

15 xapc(OetrJ.LCX, -ro 0€ -ctv�"' t.ivtwv '€-tep6v -c t &a nxU-co: ou � vuv

xapcl -caU-co: -r0 -raU-ca e'L vo:t ft xo:MAou fl w.; ETIL -cO xoAU €xel
v.€v ou)..).o. ytO"JJ.� Ev-co:U-3-a 0€ h�h}JJ.TlJ.O:
.L xo:AeÎ:nxt, <DawpOv 0€
xal '6n xo:L Exdnpov �XEt Cqo:{Mv cO e'LOoq � j>1Ţtope(�·
20 xafJcinp yclp xo:l h -col� JJ.EfJOIStxol� e'CpTJ"tO:L, xal €v '006-cotr;
hw>lw.; Exet· e'tcrlv r<ip cit v.Ev xapcxliEtŢJJ.O:"tWOeu; i>'rrropelo:t cit.
S€ MuJJ.llJ.LO:-ctxo:(, xal J>l]toper; bj.J.O(� o\ v.Ev xo:pabetŢJJ.an.JOeu;
o't O€ �fJUJJ.TlJ..LO:nxo(. nv8-o:vot v.Ev obv oUx: �nov o\ A6rot o\ .Sta
-rWv JKXpo:Oetr.J.J.Ci-rwv, "op�Uv-co:t S€ p..ă).A. ov o\ EvfJUJJ.TlJ..LO:nxoL
25 TTjv $ o:'t-clo:v o:l.rtWv, xo:l xWr; 'Exo:'TipttJ XPTJmEov, EpoUJJ.ev
\Xrrepov· vtiv O€ fi'€� o:lrrWv -ro&rwv ,.W.Uov Otop(crwJ.J.EV xo:"aţ>Wr;.
' Enl rap -cO mfJo:vOv -cwL m"o:v6v hrtt, xal 't0 JJ.Ev ellfJUr;
lnrciPXEt fi o:\rrO fi'L1tav0v xo:l mcrWv -cO OE -ccfl Oe(xvtxr{l-o:t &»celv
.Sta 'tOtotJ-cwv, oiXlEJ.da Si -r€x_vT] O"XO'JI'El -r0 xa"' �ov, olov t,
30 'ta-cptxTj n I:wxpc:het -cO brtet v6v €0"'ttV ft KaAAlq:, anei n -ccfi
'tot 00e ft -rolr; 'OOtolcr&· (-ro\rro Ţap �'V'tEX'VOV, ..0 f5E xatf 'Ex:a(J"'OOV
(lxetpov xal obx 8n(rrrv rr6 ) oUOE il PTJ'OOptxTj W xo:"' 'Ex:o:crwv
Evbo'fov "ewpiicru, otov rwxpdnt ft 'lmr(q:, &:ANi. -rO 'tOtolcr&,
xo:"clxep xo:l il OtW..ex-rtX1l. Ko:l rap b:e(VTJ cruAAor('(e-rat obx E'f
30 &v Eruxev· (q>ctlve-ro:t Ţ<X'p d'no: xo:L -rolr; fi'<Xj)(XÂlJPolxnv), &:AX
Exe(vTJ v.Ev tx -rWv A6rou Oeov.Evwv, 'h .SE J>TftoptxTj €x -rWv tl.STJ
1357 a �OIJ€6ea8"cu e'tw8"6nuv. "Emtv Oi -rO Eprov c:drtl1r; 1T€p( -re 'OOL00rwv
xepl Wv jlouAeu6v.e1ta xal -rExvo:r; J.J.'Il �O,lJ.€V, xo:l 'ev -rolr;
-rotoU-rot.r; &:xpoo-ro:lr; & ol.J Mvo.:vto:t &a xoAAWv ouvop(i:v ot:.s€
AorC'(ecr"o:t x6ppwfJev. BouAeu6j.J.el'J-o: SE xepl -rWv q>o:tvo).J.Evwv
'e\10Exea8"at &:JJ.q>o-r€� '€xet v· xepl rap -rWv &:ouvci-rwv ([).�
il revEcr"o:t fi Ecrro"o:t fi Exet v ol&:tr; �uAetie-rat o\Yrwr;
l.nroÂ.a�vwv· obOEv rci:p xAEov.
' Ev0€xnat v S€ ouAAorl'(ecr"o:t xo:L ouvciretv -rci: J.J.EV €x
ouJ..).e. Aow:rJ.J.Evwv np6-repov, -rei' 8 E'f CtouAAor(crtWv v.Ev, Oeoj.Jkvwv
0€ O'UllortcrJ.10U Otci: -rO J.J.ii e'Lvat Ev.So'fo:, &:vdrxTJ .sE. 'to6-rwv W
10 v.Ev JJ.ii li'Lvo:t eUexcocoAOOfJT]t'ov && W JJ.�xoc; (o ra'p xptn}r;
\.m6xeno:t e'LV<Xt &nAolic;), nX S€ J.J.il fl't".avci: Otel -rO JJ.Ti €'f
bv.oAorouJ.J.Evwv eivat JJ.TJO' €vc56'fwv, fu-r' &.varxalov -r6 -re

94
 RETORICA. 1, 2, 1 356 b-1357 a

exemplu, iar pe de altă parte că, dacă anumite premise sunt adevărate sau 15
în geneml sau r.:el mai adesea, faptul d e a rezulta prin intermediul lor o pro-
poziţie nouă şi diferită se numeşte acolo- silogism, aici - entimemă3X. E�te.
de asemenea, evident că şi unul şi celălalt gen de discurs oratoric îşi are
avantajul său; într-adevăr, pret."Um s-a spus fn Metodica39, la fel este şi aici;
căci discursurile orntorice sunt, unele - cu exemple, altele - cu entimeme, 20
iar vorbitorii au, la fel, preferinţă, unii - pentru exemple, alţii - pentru enti-
meme. Fădi îndoială, nu sunt mai puţin persuasive discursurile care .�e con-
struieo,;c cu ajutorul exemplelor,dar sunt aplaudate mai mult cele care tOlosesc
entimema411• Cât despre cauza acestor exemple şi entimeme, şi despre
cum trebuie să ne folosim de fiecare din ele, vom vorbi mui târzi u41 ; să 25
detinim, însă, acum chiar aceste elemente cu mai multă claritate.
Fiinddt ceea ce este potrivit pentru a convinge este convingător pen­
tru cineva anume, şi fiindcă persuasivul este când de la început �i de la
sine convingător �� credibil, când este a<>tfel prin faptul că pare demonstmt ­
prin aceste argumente convingătoare şi credibile, nici o artă nu exami­
nează individualul, aşa cum medicina, de pildă, nu examinează ce este
sănătatea pentru Socrnte .�au pentru Callias. ci ce este sănătatea pentru 30
un astfel de om sau pentru astfel de oameni (căci acest lucru este de do-
meniul arţei, în timp ce individualul este nedetenninat �i nu este obiect
al .ştiinţei), nici retorica nu va cerceta probabilul pentru individ, pentru
Socrate sau Hippias, de exemplu, ci probubilul pentru astfel de oameni,
întocmai cum procedează �� diulectica. Într-adevăr, ea nu formulează
concluzii din primele premise venite (căci unele sunt evidente �i pentru
cei care bat cfimpii), ci ea conchide din premisele care necesită o discuţie, 35
iar retorica, la rândul ei, deliberează din chestiuni C'dte sunt deja obiecte
obişnuite de dezbatere. Rolul retoricii este în legătură cu a.o;tfel de subiecte 1357 a
asupra cărora noi deliberăm şi în privinţa cărora nu deţinem ni.�te tehnici,
şi acest lucru în faţa unor astfel de auditori care nu au capacitatea de a
vedea in ansamblu prin multe trepte şi de a urma un raţionament de
departe. Or, noi deliber-dm asupr-a unor chestiuni vădit susceptibile de
a pennite ambele soluţii; cât despre cele care nu pot să fi fost, să tie în
viitor sau să fie in prezent altfel, nimeni nu deliberează a.o;upm lor, dacă
le consideră ca atare; căci nu va câştiga nimic.
Putem, în schimb, infern �� conchide fie din premise deduse în prealabil
prin raţionament silogistic, tie din propoziţii nededuse prin silogism, dar care
necesită silogism pentru că nu sunt opinii, in mod necesar, însă, dintre aceste
cazuri, pe de o parte,deducţia nu este uşor de unnat din cauza lungimii sale 10
(căci se presupune că judedtwrul este un om simplu), iar pe de altă parte,
celelalte mţionamente nu sunt conving�toare pentru că nu provin nici din
premisele recunoscute de toţi, nici dintre cele probabile, încât trebuie

95
 ARISTOTEL

EvMJJ..'fU.J.a. eha.t xal -rO :n:apc{&e:qj..t.ct :n:ep( -re Thlv �vSex�\.wv

� 'tei :n:ollei Exetv ăM.w.;, -rO JJ.Ev :n:apc{OetrJ.La. E:n:arwTJlv -rO El
�VMJJ.l'jJ.Lct cruAAortaj.16v, xal �'f bACrwv u xal :n:oAAdxt�
15 �Aa.OOvwv fi �� & v b :n:pW-r� au>..Aortc:rJ.l�· Eo:'v ya.'p � T L -roUTWV
yvWptJ.LOV, oOOE &l A€Ţetv· a.lrr� Ţct'p -rolrro :n:pocrr(�TJCfLV b
OOcpoa..Tf,l;, di:ov �n dwptelil; crte�v(TT)V &yWva. vev(xrpcev, \xo:w'v
e'melv �n 'OA6J.Lma \IE:V(XT)X€\1, -rO fJ 15-rt crte<pa.v( 't"I'E' -rei 'OAUJ.J.mo:,
20 oU& &el :n:poo�el vat· rt�xoucn raP 11civ-re�.
' E11el 8 �a-dv bAlro: ).J.Ev -rWv &varxalwv �'f Wv dt Prrroptxol
c:ruAAoŢtO"J.LO( e'tat· (-rei reip 11oAAci :n:epl &v clt xp(c:ret� xal o:\
ax€\)leto;-, hi0Ex€Tnt xal � �xetv· mopl &v JJ.Ev ra'p :n:pcfr'toucrt,
�Ae6ovro:t xal ax.mroUat, - -rei 0€ :n:pcxTI6j..Le\I<X :n:civ-ra Toto&rou
25 rEVOOS' tern. xal ob&Ev l.>t; �11� e't11elv 'e'f &vdrxTJC; T06twv), ni
8 l.Jo;- E:n:i: -r0 11oAU au�(vovm xal kvcSEX6JJ.EVCt €x TOLo6TWV
&vcirXTJ 'eTEpwv cruAAor(ţea\to:t, -rei S &.vo:rxala �'f &vaŢ:Iea(wv
(lii;Aov 8 hJ-!Lv xal -roi:'rro 'ex &vet.AUTtxWv), <pa.vepOv \Sn €'f &v -rei
30 'evihlJ.J.llJ_J.am AEye-rat, -rei JJ.Ev &vayxala �crto:L, -rei &€ 11AeLO"'ta �
e1ri: -rO 11oAU, AEwro:t 0€ €v\hJJ.J.itJ.Lo:-ra €'f e'tx6twv xcU €x CTI'UJ.e(wv,
l.Ja-re &vciyxll -ro6-rwv 'excinpov 'exct-dp!f mlrt-0 eivat,
T0 J.LEV yeip e'uc� €CTtt v -rO i.x;; Elrl -rO 11oAU ytv6J.L€VOV, olJx
CmAWo;- &€ xa.\tci11ep bp(ţovm( nve�. &AA.ci -rO 1repl -rei bl&ex6,ueva
35 c!O..A� Exet v, ol.hwc; l!:xov :n:� Exelvo 1r� S e'tx�. &!� -rO
xa{l-6Aoo 1rp{jo;- 't0 xo:Td J.LE�· -rWv &€ 0"11J.1E(wv -rO JJ.EV olitw.; Exet
1357 b � Wv xa:�· �cwt6v 'tl 'Jipc)c; -rO xo:-{1-6/..ou, -rO se i.x;; -rWv xa.MAou
Tl 1T� -rO xa.W JJ..Epoc;, ToU-rwv &E -rO JJ.Ev &vcqxa.Lov TEXJ.l.'l)ptov,
-rO o5E ,uTj &\IO.j)(alov &vWwj.16v �crtt xo:W 'fiJv lila.c.popc{v.
' Ava.yxa.la. ,uEv olJv AEyw €� tiJv y(vewt cruAAortaJ.i�. dtO xo:i:
T€Xj.L'l)pt ov -ro TOLOU-rov -rWv Cfl'UJ.e(wv �crt(v· Wav raP .ul)
€\IOExeu-{1-at OCwv'ta.t Alxra.t -rO AexMv, t6-re c.pEpet v olovrat
TEXJ.Lftptov � lielietYJ.LEvov xo:i: 1Te11epw:r,u€vov· -rO ydp -rEx)J.<Xp xal
to 11€� -ro:lrr6v €<Ttt xa-rd Tr]v &pxa(a.v rAWnav."EO"Ttv & -rWv
0"11J.ie(wv -rO J.J.EV &:; -rO xa-{1-' Excto"OOV 11p6o;- -rO xaMAou &.se, olov
et -rtc; e'l1retev O"T)J.1Elov eiva.t \Sn o\ acxpol .SCxatoL, IwxpcftTV; ydp
a� frv xat li()(at�. ToUw JJ.Ev olN O"'lelJ.i lov, AUTOv 6€, xBv

96
 RETORICA, I . 2. 1 357 a-b

di entimema �i exemplul se sprijină pe premise C<tre pot fi cel mai adese:c�

altfel decât sunt, anume exemplul drept inducţie �i entimema drept silo­
gbm, şi ci'i aceste premise sunt din puţinele şi adeseori dintre cele mai
i
puţ n numeroase decât acelea din care provine primu\42 silogism: într-ade- 15
văr, dacă vreuna dintre aceste premise este cunoscută, nici n u mai trebuie
enunţată; căci auditoriu\ tnsuşi o înlocuieşte, ca de exemplu, dacă vrem
să fHcem cunoscut faptul că Dorieus43 a fnvins într-un concurs cu cunună,
este de ajuns să spunem dl el a fost învingător la Jocurile Olimpice, şi
nici nu este necesar să adăugăm faptul că a fo.�t încunum.tt la aceste jocuri
olimpice; căci toţi cunosc acest lucru. 20
Deoarece sunt puţine premise necesare din care provin silogismele
retorice (căci majoritatea acţiunilor pe care se bazeazi't judecăţile ::;i exa­
minările noastre permit �i o soluţie diferită; Intr-adevăr, în legăturJ cu
acestea înfăptuiesc, deliberează şi examinează oamenii, or. acţiunile sunt
toate de acest fel, şi nid una din ele nu există, ca să spunem aşa, din nece-
sitate), apoi, deoarece numai premisele care survin cel mai adesea şi cele 25
posibile se conchid în mod necesar din alte premise de acest fel, iar
prembele necesare - din premi�e necesare (şi a1--est lucru ne este clar din
Analirice44) , este evident cil dintre cele numite entimeme unele vor fi
necesare, iar altele, cele mai multe la număr,doar frecvente; or, sunt nu- 30
mite aş:c� entimemele provenite din prob<�bilităţi şi semne, :c�stfel încât fie-
care dintre primele e.�te identic cu fiecare dintre ultimele45.
De :c�ltfel. probabilul este ceea ce se produce, de cele m<1i multe ori,
nu l a modul ab.�olut, cum îl definesc unii, ci dimpotrivă. ceea ce este,
în legătură cu lucrurile c1ue pot fi altfel, referitor la lucrul faţă de care 35
el este probabil, la fel cum este universalul faţă de particular; cât despre
semne, unul este la fel precum este individualul faţă de general, i<1r celă- 1357 b
!alt este !<1 fel ca universalul faţă de particular. Dintre semne, cel necesar
este indiciul46, i<�r cel nonnece.-;:c�r nu are nume potrivit cu acea�tă diferenţil.
Numesc, a�dar, necesare premisele din care provine un silogism. De
aceea, un asemenea indiciu face parte dintre semne; când oamenii cred
că nu este posibil de H respinge enunţul, consideră că aduc un indiciu ca
demonstmt şi încheiat; într-adevăr, termenii sfâr:jit şi limită sunt identici
în limba veche. ln plus, dintre semne, pe de o parte, unul este precum 10
individualul fa!ă de geneml astfel, ca. de pildă, dacă s-ar spune: un semn
cil cei înţelepţi sunt drepţi este cii Socrate era totodată în!elept şi drept.
Acest<� este, fără îndoială, un semn, dar un semn refutabil, chiar dacă

97
 ARISTOTEL

&A'fl'l'}-Ec; ii W E'tp11J.1Evov· &auAA6yurTOV ydp. TO 0€., cftO'.I�tc;

15 etnEL€'11 � ElO'\I iS'tt \!()(TEl, 'lrup€net Ţdp, fi "t€-oox€'11 \Sn ŢC{)..o: �EL,
&vcqxa.lov."OnEp -rWv CJll}J.E(wv UXJ.llÎPLOV }J.6vov Em(v· p.Ovov
1dp, liv &A.",:tEc; fi, &:AuT6v Eanv. TO 0€ Wc; -rO xa."6Aou npOc; -rO
xcmi JJ.Epoc; �ov, olO'\I €1. -rtc; E'lnEt€'11, \S-rt '!fUj)€net, 0"11J.l.Elov e'l\KXl,
rruxvOv TliP &.vanvEl . 1\u-rOv &€ xa.l TOlrro, xâv &.A'fl'l'}-Ec; fr
20 Ev0€XE'tCll TliP xa.l }J.l) mJp€rrov'ta. JrVEU<TTtâv.
Ţ( .uEv otrv Etx6c; €crtt xo:l n O'l}J.1Elov xo:L 'tEXJ.ll)plOV, xo:t -r(
Ota<p€pooot v, etpl)TCtt JJ..Ev xai: vUv, }J.âAAov &E <pavEp(;ic; xcxl nEpl
-rOO-rwv, xal Oul Tiv' a.h(av ni JJ..Ev WruAA6Ttt:r-rd €<JTt 'tCL O€
auAAd.oŢLO'J.L€vo:, Ev -rolc; CtvaAunxolc; Ou.$ptO"TCtL nEpl al.rrWv .
25 napc{Oe:tTJ.LCX O€ irtt J.LEv �Lv 'ma� xai: nEpl nola. 'EnaTw�.
ăpTj'tat · �o-rt 0€. olrre Wc; ,JJ.Epoc; npOc; \SAov o!J.a' Wc; !SAov npdc;
J.L€poc; oi511 Wc; \SAO'\I npOc; \S).ov, &AX Wc; }J.€ţ)O(; npOc; }J.€poc;, \SJ.lotov
npOc; 0}J.otov, irtav CiJ.L<pW J.LEV ii lmO -rO a.UW ހvoc;, TVWPtJJ.W-repov
SE -3"dnpov fi {to:-r€pou, na paie t TJUi €an v· o'iO'\I \5-rt \neflouAeUet
30 wpavv(St .1-t�vUm� o:'tTWv -rl)v <pUArocJiv· xal 1ctp nua(o-rpa.'t�
np6npov €ntfXluAE6wv tTtet <puAcncrlv xo:l Aaj3Wv �pdvvEuae, xcxl
0eaŢ€wtc; Ev MErc:{potc;· xo:l C!AAot !Saouc; 'Caaat, napc{SetŢ}J.a.
mivuc; y(yvovn:xt 'to'U .1-tovuoiou, 8v oUx 'Cacw(v nw e't Oul 'toU1:o
35 o:'t nl . nc:lvra SE -ro:lrto: lmO -rO al.rrO xo:MAou, lS'tt b 'ent�ouAE6wv
1358 a wpaw(Ot <puAaxl)v clt TEL . ' E'f CJv J.LEV obv AETOV'tat r1.t OoxoOOa.t
e'i.vat n(o-retc; Cmo&txnxa.(, e'CpT\'tat . TWv 8€ Ev-3"uJ.L11J.l.C{TWV
J.LEj(O'"tT\ Ota<popd xal J.LC{AtO"TCt Ad.-q{tula axeOOv no:pcX nâo-Cv
EO"ttv \lnEp xo:t nEpl n)v StaJ..EXTtx-.lv .u.E{toSov Thiv auUoytapkrv·
-rei' J.LEv T<ÎP a.irrhlv €an XO:'t<Î nlv PTJTOPtxl)v l.Ja-n:Ep xo:l xa-rrl
'tl)v SuxM:x'ttx-.lv J.L€{)-oOov -rWv ouAAoytaJ.LWv, -rcX 0€ xa-r' H.AAac;
-rExvac; xal OuvdJ.LEtc;, 'tdc; }J.€v otiaac; -rdc; El olmw
XClTELATJJ.LJ.Lfvac;· .5t0 xcxi ).aV"I'}c{\lotxr(v U -rolle; âxpoo;-ra'c; xo:l
,.W.Uov &rrr6J.LEVOL xctt<:i -rp6nov J.lETCiflalvooat\1 'E'f ab-tWv. MâAAov
10 SE ao:q>Ec; �cr-rat -r O AeŢ6J.Levov Otel nAet6vw'V P'fl'l't-Ev. /\lŢw ydp
OtaAexnxotil; u xat pTj'toptx� auUcrrtaJ,J.OUc; il vo:t trEpt Crv -rolle;
-r6nouc; AETOJ.LEV" o&rot El E'L(rlv o\ xotvol nEpl Otxo:(wv xa.l
<ptxrtxWv xo:l nepl noAt-rtxWv xo:t nepl nollWv Ota<pep6vrwv E'r&Et,

98
 RETORICA, I , 2, 1 357 b-1358 a

propoziţia enunţată <:�r fi <1devărată; căci nu putem deduce un silogism

din&a. Dar dacă s-ar spune, de exemplu: un semn că cineva este bolnav 15
este c ă are febril, sau un semn că cineva a născut este că are lupte, un ast-
fel de semn este necesar. Dintre semne, doar acesta constituie un indiciu;
într-adevilr, este singurul semn irefutabil , numai să fie adevărat. Pe de altă
parte, celălalt semn este precum este universa\ul faţă de particular, spre
exemplu, dacă s-ar spune: un semn că cutare are febră este că are respi-
raţia rapidă. Iar acesta este un semn refutabil, chiar dacă faptul enunţat
�
ar fi adevărat; căci se poate întâmpla .�ă gâfâ m şi fără a avea febră. 20
Tocmai s-a spus, a�dar, ce este probabilul, semnul şi indiciul, de a<>e­
menea, prin ce se deosebesc ele, insă în Anafitice47 1e-am definit mai dar
şi pe acestea, precum şi motivul pentru care, dintre aceste premise, unele
nu se pot încadm într-un silogism, iar altele pot fi incluse într-un silogism.
Am spus că exemplul este o inducţie şi, de asemenea, la care feluri de 25
obiecte este referitoare această inducţie; exemplul nu este nici ca par-
tea faţă de întreg, nici ca întregul faţă de p<�rte, nici ca întregul faţă de
întreg, ci doar ca partea faţă de parte, ca asemănătorul faţă de asemă-
nător, dar este exemplu numai când ambii termeni itp�:�rţin acelui�:�şi gen,
însă. unul fiind mai cunoscut decât celăl<�lt; de pildă, că Dionysios com-
plotează în vederea tiraniei, deoarece pretinde o gardă41t; căci odinio<1rd 30
şi Pisi.�tnrte, având ace<tstă intenţie, a .�olicitat una şi dupil ce a obţinut-o,
a devenit tiran, şi la fel, Theagenes, în Megma; şi, de a-;emenea, atâţia
alţii pe care îi cunoa5tem devin un exemplu pentru cazul lui Dionysios,
despi'e care încă nu ştim dacă pentru acest motiv cere o gardă. Însă toate
aceste Cl:lZUri particulare intră sub aceeaşi concluzie generală, anume că 35
c e l care conspiră i n vederea tiraniei solicită o gardă. S - a spus, a•;;adar, 1358 a
din ce elemente provin dovezile care sunt considemte a fi drept demon-
strative. Dintre entimeme, Ce<t mai importantă diferenţă şi cea mai ig-
norată aproape de toţi retorii este cea care există şi în metoda dialectică
între silogisme; căci unele dintre entimeme sunt de domeniul retoricii,
aş�:� cum unele dintre silogisme sunt de domeniul metodei dialectice, iar
altele sunt de domeniul altor arte şi facultăţi, dintre care unele există deja,
iar altele ne sunt necunoscute încă; iată de ce aceste diferente răm!l.n
neobservate de auditori, şi retorii, cu c!l.t tratează un subiect după me-
toda insuşită, cu atil.t .�e îndepilrtează de retorică şi dialectică. lnsă enun-
ţul nostru va fi mai clar, după ce îl vom fi expus mai în detaliu. Spun 10
că sunt dialectice şi retorice silogismele pe baza cărora formulăm locu-
rile49; or, acestea sunt locurile comune cu privire la chestiunile de drept,
de fizică, de politică şi de nenumărate alte domenii diferite Cîl specie,

99
 AR[STOTEL

olo'V b Toli p.W,),o'V xo:L frrm'V T6n�· ob.5E'V ro:'p JJ.ÎiAAo'V �dta'F �x
15 Toth ou auAAorlacxa-3-ctL fi EvlhiJJ.T)J.lCX ehel'V npl Olxct(w'V fi npl
<puatxW'V fi 'lfE:pl broooiJv xct(TOL Tctt'rtcx e'f&t Ou:xql€peL. "IOLct 8€ lSact
Ex Th)..., nep( tsccroTO'V lt&x; xcxl rE� npoTdaeW'V €an'V, o'lo'V nepl
<puc:nxW..., e'Lat npoTCfueL� €'f CJ..., olhe Ev\l"UjJ.T)J.lct olhe auAAoyta�
€O"TL npl TW'V -tra"txW'V, xcxl npi: Tmhw'V !X)J,cxL �'f CJ..., obx 'EaTCn
20 nepl ThN <pucnxW'V· bp.o(� oE mUt' �EL 'eTrl ndvtwv . K&xel'VCX JJ.€'V
oU notl]aet nepi olJO€..., re...,� �J.Lcppo'Vcx· nepl olJO€..., rcip
lmoxe(JJ.EW'V W'tLV' TctU'tcx 0€ �<ti TLc; &v �eAT(w ExAETT]TIXL (-a:Xc;
1fjXlTclm;:Lc;], AipeL notipu.c; llll.TJ'V 'eTrtc:mîJJ.TJ'V TI;c; Ou:xAexTLX� xo:L
):rrjroptxltc;· &v rcx'p €Vmxu &pxctlc;, ollicETL OtctĂEXTLXli oU&
25 PTJTOptxli &J.J. Exe('VTJ �<TTO:L f)t; 'E:xet Tdc; 6:pxdc;."EO"Tt SE Tci
nAelO"Tcx Th)..., Ev\l"uJ.LllJ,1CiTwv €x mUTW'V Th)..., e't&;:i'V Aer6J.LE'V« Th)...,
xcxui Jl.Epoc; xcxl Hiw'V, €x O€ TW'V xot...,w..., E>..clnw. Kcx-3-dnep ol}...,
xal Ev TOic; TOnLxOi�, xctl Evwli\l"a &atpETEO'V Thi'V €'VfuJJ.11J.LCfTW'V
Tel TE e'(OTJ xaL TaUr; Wnouc; 'E'f &..., ATJmEo'V. Mrw 8 e'LOTJ J.L€'V
30 Tdc; xcx-3-' �ctcrTo'V rE...,� 'lOicxc; npatclauc;, T6nouc; SE TOOc;
XOL'\/OiJI; bjJ.O(Wc; nd'VTW'V. nţx)Tepov obv e'CnwjJ.E'V 1TEpl 'tW'V e't&;:i'V·
nţ>Wm..., O€ ).c$w)J.E\I Tii rEvrJ Til; PTJTOPtxlir;, l5nwc; SLEA6J.1E'VOL nOOa
€CJT(v, nepl TOtffw'V xwplc; AcxJ.L!Xi'VwJ.lE'V Tci O"TOtxela xcxl Tcic;
35 npOTdcruc;.

III.

"'EaTL'V 0€ � PTJ•optxî)c; e'CSTJ Tp(a T0'V &:pt-3-).L6'V· Tooolrrm Ţcip

xo:l o\ &x.pcx::nai: Thrv A6Ţw'V bnciPXOOOL'V !S"VTec;. I:6ŢXELTctl )J.€'V Ţct'p
€x TptW'V b A6roc;, '€x TE TaU >..Ero� xcxl nepi: otl A€Ţet xo:t npOc;
1358 b �. xal Tii TEAoc; npOc; -roUT6'V €<nt'V, AErw 0€ T0'V &:xpoo:Tij'V.
' AvdrxTJ 0€ -cO'V âxpoo:Tij'V il -3-ewpO'V ehcxt il xptT'!l'V, xptTijv 0€ fi
Th)..., ŢEŢE'VT}J.l.OO'V fi TW'V J.1EAA6'VTW'V. "ECJTL'V 8 b JJ.€'V nepl Th)...,
p.eAA6'VTW'V xp('Vw'V o'to'V ExxATjO"tctcrTijc;, b OE npl TWv
rerevrtJJ.€vw'V olo'V b lilx�, b 0€ nepl Tir; SuvdJ.Le� b -3-ewp&;;,

100
 RETORICA. 1, 2-3. 1 3 5 8 a-b

ca, de exemplu. locul mai multului sau mai puţinului; căci va fi posibil
a �duce din acesta un silogism nu mai mult decât a enunţa o entimemă 15
<�supra chestiunilor de drept, de fizică sau oric11re <tit domeniu; şi totuşi
aceste domenii diferă ca specie. Specifice sunt locurile toate, câte provin
din premise proprii fiecărei specii şi fiecărui gen, aşa cum, de exemplu,
există cu privire la chestiunile de fizică premise din care nu provine nici
entimemă, nici silogism referitor la etică, de asemenea, există şi alte
premise relative la etică din care nu va putea rezulta nici entimemă, nici
silogism cu privire la chestiunile de fizică; la fel stau lw.:rurile pentru toate 20
domeniile. Iar aceste locuri comune nu vor fm:e pe nimeni un speciali.�t
în nici un gen; căci locul nu se referă la nici un subiect particular; cât
despre locurile specitice, cu cât va alege cineva !premise 1 mai bune, cu
atftt va crea, fără ştirea auditorilor. o ştiinţă diferită de dialectică şi reto-
rică; într-adevăr, dacă cillm ·înt{lmplător peste principii prime, nu va mai
fi atunci nici dialectică, nici retorică, ci este însăşi ştiinta. ale cărei prin- 25
cipii le deţinem5°, Or, majoritateu entimemelor enunţate provin din aceste
specii particulare şi individuale, în schimb, un număr mai mic - din
locurile comune. Aşadar, şi aici, ca şi în Topica5 1 , trebuie să distingem,
în privinţa entimeme]or, speciile �i locurile din cure acestea trebuie de-
duse. Numesc specii premisele proprii fiecărui gen, şi locuri - cele care 30
sunt comune tuturor genurilor în mod asemănător. Să vorbim, a�adar,
mai intâi despre specii; in primul rând, să definim genurile retoricii pentru
a putea, după ce am distins câte sunt la număr, să luăm separat, pentru
fiecare dintre ele, elementele .5i premise!e52 lor. 35

3.

Genuriie53 retoricii sunt în număr de trei, atâtea câte sunt, de altfel, şi

clasele de auditori ai discursurilor54. Căci discursul este format din trei ele-
mente, şi anume: cel care vorbe�te, subiectul despre care el vorbe.�te �i cel
căruia el îi vorbeşte, iar scopul se referd. la acesti! din urmă, vreau să spun
<�uditorul. Or, trebuie că auditorul este sau un spectator, sau un judecător, 1358 b
şi că judecătorul se pronunţă fie a'\Upm f<:�ptelor �trecute, fie a"upm faptelor
viitoare55. Pe de o parte, cel care se pronunţă asupm faptelor viitoare este,
de exemplu, membrul Adunării , pe de alt\ parte, cel c<�re se pronunţă asu-
pra faptelor petrecute este, de exemplu, judecătorul, in sfârşit, cel care
se pronunţă a�upm valorii unui fapt sau a unei persoane este spectatorul,

!01
 ARISTOTEL

t;Xn-, €'f &vcfpc.� &v et11 Ţp(a. rEv11 Thiv A6rwv ŢWv J:rrrWrOPr'X v,
OUJ.l�Ou/..€UTLX:6V, \5Lx:avtx6v, €m0EtXTtx:6v.
LUJ.l�OUA� 0€ TO J.LEV lTpo-rpom'j, ro se &xo-rpoml· &El rdp xaL
dt Ui(q; ouJ.113o1JAe6ovrEc; xal o\ x:otvU bTJJ.lT!YOpoUv-re� To6rwv
10 {1-ci-rEpo'V JTotolxnv. Mx:rr; 6€ -rO J.LEV xcmnop(a, ro O' 6:JToAoy(a·
TOihWV Ţcip bmrrEpo'IJOtiv JfotElV &vclpcl) 'tO� 0:}.lq>taf31Ţt'o0vrac;.
> EmOHxnxoU &. ro J.L€'11 €JTcnVD<; cO SE W6TO<;· Xp6vot SE Exd(ITOU

ŢOthwv �tcrl cW J.L€'11 OUJ.l�ouAeUovn b J.1€)J..wv· JTEpl rcLp -rWv

'ecro}.l€vwv OUJ.1'[3ouAe6Et il JTpo-rpEJTWv il &JTocpEJTwv, -rW SE
15 btx:a'(oJ.LEvw b rev6J.Levo�· JTepl Ţ<X'p Thlv JT€JTpclŢJ.1€vwv &€i: b J.LEv
xcxnrropel,'b O€ CmoAorel-ra.t, -rt;J S ExtOeomxt;J xuptWrac� J.1€v
b JTapMr xa:TcL Ţ<X'p ni lmdpxov-rcx €natvoîiow fi WEr01xnv ndv-r�.
npooxpWvrw se noM.dxt-; xal -rei rev6J.1€va. &va:J.1LJ.1v{pxovre� X<Xi:
20 ni J.LlAAovTa. xpouxd'(oVTe�.
TEAD<; se Exdo-rot� -roU-rwv '&ep6v E:crn, xal -rptcrlv abat -rp(a,
•0 J.LEV ouJ.lljouAEUovn "t0 OUJ.Lq>Epov xal �Aa�ep6v· b J.L€v raP
JTpotplnwv � j3€ATLO'V OUJ.ljkmAe6et, b SE Cmocp€JTWV Wc; xelpov
&JTo"tp€'JI'et, W fJ âA.Aa 'JI'pt)c; Talita OUJ.lfi'<Xpa.AaJ.llki'vet il S(xatov fi
25 c'i&xov, fi xW..Ov il citCJXPOv· 'tol� 0€ Stxa'(oJ.L€Vot� ro .S(xatO'V xcxi:
"t0 ClOtxov, "tci 8 (:f).J.n. xa.l ot'rrot OUJ.lfl'a.pa.AaJ.LIX{vooot JTpd<; calita·
Tol� S 'enatvolxnv xcxllJ!Eroucrtv -rO xaAOv xcxl W ciu:ry:p6v, .a 8
ClM.r:1. xal oU"tot JTpdc; "tati-rcx �cxvaq>Epoootv.
LTjJ.lelov 8 l:Sn -rO EtpTjJ.1€vov 'e:xdcr"tOl� "t€Ao�· fi'Epl J.L€'11 rcLp
30 Thiv ClAAwv €v(o"t€ obx &v &wptaf3rrrflcrcxtev, olov b .Stxa!'6J.L€VCK;'
� ob rErovev fi obx €�Aa"'ev· iSTt 8 &Otxel, oW JToT li.v
b.uoAon)cretev· oUOEv Ţ<Xp ' Civ Uet .S(xtK;.' OJ.Lo(� 0€ xat dt
OUJ-1.{3otM,€6aVT� -rei J.L€'11 (J).).xx 'JI'OA.A<ixt� 'JI'J)OiE:vrot, (.,; 0€ ltoUJ.l.lf>Opa.
auJ.I.I)ouAeOOtxn:v fi &i i.xpeA(J.lltN &n:O"tp€ffOL'(Jtv obx tiv bJ.LOAoy{pcuev·
35 � 8 obx &'.Stxov 'tol;-; &owrel-rova� xa."ta&luAo00{1-m xa.i TO�
J.1Ttfi€V ă.Stxotiv-m-;, 'JI'OM.dxt-; ob&Ev q>povr('(ooot V. 'Oj!o(wc; se xcxi:
13S9a o\ €natvoUvre� xal o't WErov"t€� ob oxonolxn v e't OUJ.tq>Epovm
�·nJ>et'fev fi �Aa�epd, &AA& xa.l E:v €n'a(V!f JToM.dxt� Ţt{1-Eacrtv iS"tt
bAtrwpftcrr:�.-;" -roti ab"tQ Aoot"tEAotinoc; �npo;'fev \5 n xa:A6v, olov
'AxtAA€a €JTatvolxnv iS"tt E:flotl"rpe •0 'ew(pc.p na"tp6xA!f E't� iS"tt
.sel ab"t0v 6:'JI'o{tuvelv E'fOv !�v. ToU•tp se b J.LEv "totoUT<K,; {tdva"t'Q-;'
xciAAtov, •0 se !'1iv 01lJ.lq>€pov.

102
 RETORICA. 1. 3, 1358 b-1359 1

încât reiese cu necesit<Jte di sunt trei genuri de discursuri omtorice: deli-

11erativ, judiciar, demonstrativ.
Deliberării îi este proprie când susţinerea,când combaterea; ciici întot­
deauna cei care Jeliberează în vederea unui interes particular şi cei care
adresează o cuvântare În vederea unui interes comun fac unul SHU altul
din aceste două lucruri. De cauza judiciară tine, pe de o parte,acu:taţia,pe 10
de <�Il\ parte,apărarea; iur vdrtile în cauză îndeplinesc în mod nece�r oricare
din aceste două roluri. În s f&rşit,genului demonstmtiv îi este propriu,pe
de o parte, elogiul,pe de altă parte,blamul. Perioadele de timp proprii tie-
căruia dintre aceste genuri sunt: pentru cel care deliberează,viitorul56,căci
vorbitorul delibereazii asupra unor fapte eventuale, tie cii le susţine, fie
di le comlxtte; pentru cel care pledează,trecutul,dici întotdeauna în legă- 15
tură cu fapte petrecute pe de o parte acuză,iar [X: de altii pmte apără; în
.�fârşit,pentru genul demonstrativ-pretentul, că,:i în privinţa unor fapte
actuale laudă sau bl<tmează toţi vorbitorii, adesea, însă, ei folosesc mai
mult fuptele trecute, evocându-le, �i faptele viitoare, presupunându-le. 20
Există un scop lliferit pentru fiec<tre din aceste genuri,şi cum există
trei genuri, exbtă,de asemenea,trei scopuri: pemru cel care deliberează
-utilul şi dăunătorul; căci pe de o parte,susţînând o cauză,o recomandă
ca fiind mai bună, iar pe de altă parte,comlvdtând-D, o respinge ca fiind
mai rea, �i în plu�. pentru acest gen,el admite şi uite argumente,precum
ceea ce este drept sau nedrept, ceea ce este nobil sau ru�inos: pentru cei 25
care pledează-dreptatea şi nedreptatea,la care şi ei a(Utugă alte criterii;
în sfârşit,pentru cei care hmdă şi blamee�ză- nobilul şi ru�inosul,la cure
şi Clceştia adaugă, la rândul lor, alte criterii.
lată un semn că fiecare gen în parte ure scopul enunţat de noi; în-
tr-adevăr,uneori vorbitorul se poate să nu pună în di.�cutie celelalte eri- 30
terii. aşa cum,de exemplu, cel cure pledează nu di.�cull1 intotdeauna dacă
o faptă nu s-a prcx_tus ori nu a cautat pagubă; nu ar recunoa�te,însă,nici-
odată că acea faptă nedreptăţe::.te; căci altminteri nu ar mai fi nevoie de
proces. La fel, cei C<Jre deliberează lasă deoparl•! celelalte criterii,însă
nu ar putea recunooşte că susţin lucruri inutile sau că resping lucruri utile;
ade.�ea, însă,ei nu se preocupă dacă nu cumva este nedrept a �upune po- 35
poare\e vecine57,chiar dacă nu au comis nici o nedreptate. În mod a�em<l-
nător, cei care laudă .5i cei care blamează nu examinează dacă <omul> 1359 a
avut în vedere a făcut lucruri utile sau d:1unăi(Hfe, ci adesea, chiar în
timpul elogiului, ei stabilesc di el a făcut o faptă nobilă,neglijându-şi
propriul interes, precum,de exemplu,îl laudă pe Ahile că a venit în ajutor
tovarăsului său de arme, Patrode, desi stia că a,;esta trebuie să moară,
pe cân d em încă viu5H. Pentru el, o ast'fe i de moarte era mai nobilă,deşi
interesul său era faptul de a trăi.

103
 ARISTOTEL

-
d>avEpOv se €x Thlv €tp11J.1€vwv OTL &vc{yxTj lTEplm&rwv €xELV
Jrpi;rrov -ccic; lTpOTciCfELc;' Tcl Ţci:p TEXjJ.l\pLCX xai: Tcl Eh6TCX xai: Tcl
CfT]J.1Ela Jrpo-rcicrEtc; €talv i>TJTOptxa( OAwc; j.J.€v yclp cruAAoytCfjJ.Qc;
h JrpoTCfuEWv €cr-rtv, TO S Ev'lhJ.uTJJJ.a cruAAorta.u6c; Ecr-rt
10 Cft.lVECfTTJXWc; EK -rWv €tp11J.1€vwv Jrpo-rciaEwv.
'End se ol)T€ Jrpo:X{I-�vaL o\6v 't€ olJtE JrptXXMjCI"EIJ\I'O'.L -rcl
&.Mva.m &.AM:l. -rcl OuvaTCi, oUO€ ro J.l.� ŢEV6J.1€Vct il .ull Ea6.uEVa
oirx ol.Ov n -cei .uEv nrnp(ix\l'm, -cei OE npax\1'1lcrEa\l'at, &.vapaxlov
xal •0 auJ.11k>uAE6ont xal •0 Otxa'{o.u€v!f xc:d •0 Emc5mmx0
15 EXELV npcrrriaEtc; JrEplOovcn:oO xo:lCUiuvdTou, xo:L €t rirovEv il JJ.'fi,
xal €t €aTCU il JL'fi. "En se brEi: C!JraVTEc; xai: EJrmvo'WTEc; Kal
WEyovttc; xcU JrpoTp€JrOVT€t;' xcU &.Jro'tp€Jrovttc; xai XO:TriTOPClUv-r�
lCetl(:moAoŢotij.1EVOL oU j.J.6VOV -cei €tp11J.l.€VO: 0ELXVl.ivm JrEtpi:lvrat,
&AAcl xal'OTL .uEra il .UtKp0\1 TO &ra\I'Ov il TO xo:x6v, il TO xa.).Q\1
20 fl -rO cctcrxp6v, fl TO O(xatov il -rO Cl&K0\1, fl xa{!-' alncl A€yovTEc;
il wp(X; (i),.A1)Aa &vTmapa(3c{AAovrEc;, O�Ao\1 iYn .sEm tiv xffi ll:Epl
J.LEŢ€{1-otx; xo:i J.1LXp6nycOt; xal wO J.1€('{ovor; xal-roD EAdnovoc;
npmdcrElt; 'E:xEtv, xo:L xaMAou xo:lnEplExdcrrou, ol.ov TL .UEl'{ov
25 &.ro:{!-Ov il EAanov il &OlxllJ.l.a il Otxo:(w.ua· bJ.Lolwc; 0€ xai: JrEpl
-rW\1 IJ.AAwv. nEpl Wv .uEv otiv 'E'f &vdylCTK; OEl ).c(j1El\1 '[cq;.
nporoCaEtc;, E'lpT)TO'.t· j.1ETcl O€ 'taU-ro &mpE't€ov 'tOLa lTEplExcicrrou
'totiTWv, o\ov 'lrEpl6)\1 au.u!JouAl] xal'lrEpll:N o't €m&:tX'tLX<i A6ym,
Tp('tOV O€ JrEI)t Wv a\ O(Kat.

IV.

30 npi;Yrov j.J.Ev oUv Atprr€ov ll:Epl wola &ra{l-cl il xaxcl b

auJ.tPouAE&..i v cruJJ.{iooAEU€t, EnEt.S'll ob ll:Epl &wa\l't'a &.AX Oaa
EvUxncn KalrEv€Cf'I'J-at xalJ.l.lη "Omx 0€ €'f &\Jd'� fi Ecrrtv il
'E(T'[aL fl aMvct'tov il eivaL il ŢE\I€�aL, JrEpl0€ 'tOIÎtWv obx Ecrrt
au.uflouAlÎ. 0Uo5€ .Sl] ll:Epl -Th:Jv €\loSe:xoJJ.€\JWV it:rrclvrwv··'€crrtV yclp
xai: q>OOEt Evta "al &nO Tllxr�t; ŢL v6.uEVa &.ya{l-ci 'tWv
35 Evo5€xo.u€vwv xalrlrvEa{l-m xalJ.llÎ, TrEplCN oOOE" Jrp0 €' pyou 't0

104
 RETORICA, 1, J-4. 1359 a

.. Este limpede, din cele spu.�e. că premisele trebuie sii se refere meti
întâi la ace.�te chestiuni59; or,indiciile,probabilită(ile şi semnele .�unt pre­
misele retorice; căci, în geneml, pe de o parte, silogismul provine din
premise,iar pe de alh1 parte,entimema este un silogi.�m format din premi-
sele mentionate. lO
Or, cum lucrurile imposibile nu pot nici să fi fost făcute în trecut,nici
.�ă fie făcute in viitor, ci lucrurile posibile doar pot asta, şi cum nici luL.TU­
rile ireule sau cele irealizabile nu pot, la fel,ori să t1 fmt fikute în trecut,
ori .�ă se ft�că în viitor,atunci şi cel care deliberează, şi cel ct�re pledează,
şi cel c<�re elogiază sau blitmează trebuie s;1 aibă la îndem:înă premise
despre posibil şi imposibil, şi etnume dacă un lucru s-u petrecut suu nu, 15
şi ducă acel lucru va f1 sau nu astfel. În plus, cum to!i vorbitorii, şi cei
care laudă .�au bh;�mează, şi cei care sustin sau combat, �i cei care acuz:1
sau apără nu se străduiesc să demonstreze numai chestiunile menţionate,
ci .5i dacă bunul sau răul, nobilul sau ruşinosu\,dreptul sau nedreptul sunt
mari sau mici,fie considenîndu-le între ele,fie comparându-le între ele, 20
este clar că trebuie să avem premise despre mărime şi micime, despre
mai multul �i mai puţinul �i. de asemenea,despre general şi individual,
ca de exemplu,care bine sau care prejudiciu,sau cure act de drept<tte este
mai m<�re sau mai mic; la fel, despre celei<Jite. S-a spus, a�adar,în legă- 25
tură cu ce chestiuni trebuie să ne întemeiem premisele; după toate aces-
tea,trebuie să distingem premisele în mod individu<JI,cu privire la fiecare
dintre aceste genuri, spre exemplu, pe ce premise se sprijină deliberarea,
pe ce premise- discur.�urile demonstrative, şi în <1! treilea rând, pe ce
premise- actiunile judici<�re.

4.

Trebuie să vedem, mai întâi, în legătură cu ce fel de bunuri sau rele 30

sfătuie�te cel care delibereetză,deoarece el nu deliberează asupra tuturor
lucrurilor, ci doar asupr.t celor care pot sau nu pot fi făcute în viitor. Cât
despre toette dte ori există,ori vor exista din necesitate,st�u despre toate
d'ite nu este cu putinţă fie să existe în prezent, fie să existe în viitor,
t�supr<� acestora, aşad<Jr, nu există deliberare. Nu deliberăm nici asupra
tuturor faptelor posibile; căci, printre faptele care sunt po.�ibile şi de a
fi şi de a nu ti, există unele care sunt bune prin natura lor, sau c<Jre de-
vin astfel din întâmpl<�re, �i asupm ciirora nu este deloc profitabil 35

105
 ARISTOTEL
---- �--·-----

cruJ$mAEtiEL v· cXAAci SW,ov lYn TTEpl OOwv Bnlv •0 �uAE�cu.

TOLa:Îrra: .5' Ecnlv OOa: 1T€cpuxEv CtvdrEcr1'tctL e'u; �JJ.�, xa.l &v 1)
&PXil 1Îit; jEVEcrE� 'Ecp' \uJ.Î:v Eo-nv· JJ.EXPL )"Cip 'tOti•ou (J)(OTTOtiJ!EV,
1359 b �� &\1 EtipWJ!EV e'l +u.tlV Suva."td fj as&va•a: 1Tp(i'ta:L '
Ka.l)-' �XctO'WV p.€v obv lxxpL�t; &ta:pt\tJ..rr'jrrcw\tm xa:l
&a:Ac$Elv e'u; d&TJ 1TEpl &v E'uJl)-om XPT)J!Ct•('(ELV, En li &rov
EvMXE'WL nEpl a:!.rtWv OLOp(O"a:L xa.'ITL nŢv &.A"M-ELa.v, oL &el xa:'td
'tOv 1Ta:p6vra. xa:tpOv '(T}'tElv Otet •ii J!-rltE � J:rrrtoptxlir; dva.t
c€xvr,;, (().X €J.L<ppoveO"t€� xa.l p.ăHov &J.:ry3nl)�-. TToAAliJ 'tE
TTAE(w �ctl xcd vUv a:irr!i Thiv ot' xE(wv \te.wpl)J.1Cinuv· l51TEp r«p
xa:l 1Tp6rEpov e'tprpc.6TEt; wrx:dvop.Ev, cXA�€t; Ea-nv, l5n 11
j:nrroptxij mlrxEL'ta.L J.L€v �x n -rTx; tlvaAr.rrtxllt; hLO""t''ÎJ.LTJI; xa.l
10 Tir; 1fEpl -rei� noAmxîl;, bp.o(a. 8 Ecr-rlv 'ITi J.L€v .Ţi &ta:AExmcŢi
'td 0€ -rolt; O"Ocpu:rnxolc; A6yoLt;. "Ocrtp &' U.v -rtc; f1 nlv &ta.AEx'tLKriv
fj 'ta:&rr,v p.ij xa\tânEp &v &uvdJ.LEtc; &JJ?. krrLO"nlJ.ia:c; 1fELpCi'ta:L
XO.'tO:O"XEuâ'(ELV, A{pucu nfv cpOOtv ctirrWv tlcpav(O"a:c; •W
J.LE'ta.J3a.(vELV f:n:uncEucfţwv e'tc; E1rumlJJ,a.c; lnroxELJ.LEvwv ·nvW�
JS 1fpctyp.dnuv, tlAAd J.Lil J.16vov A6ywv.
vOJ.i� 0€ &ra. 1rpO �pyou J.LEv Eo-rt &EAElv, 'En & i.moAEf1fEL
(J)(€$tv .Ţi 1TOAmxŢi f:n:um].!U, El1TWJ.1€V xai vUv, l:xE&lv ydp, 1TEp�
fuv �ooAEUovrat ndvrec; xa:lnEp� rJ. &y�Uooow o\ <ru�ouAEUovr�.
20 'ITi JJ.Eyto-ta. wrx:dvEL 1r€vre 'tOV &.pl'l'tj.J.Ov Ov'tct' mirra &' €�nlv
nEp( 'tE n6pwv, xal noAEJJ.oU xal e'tP'IlVlJI;, 'En 0€ nEpl <puActx�
Tir; xW�. xa.l -rWv e'tcrayoj.J.€.vwv xat €"taroJJ.€vwv, xa.l
VOJ.LO-/tecr(ctc;.
"Qcrre TrEpl J.L€v n6pwv .Ov J.LEllovro: <ruJ.I.PouAetietv O€OL &V u4;-
1Tpoo60ouc; � n6AEwc; E'Lli€va:L c(vEc; xa.l mScrctL, lmwc; e'('tE 'tlt;
1Tctpct)..E(TrE'WL TrpocrtEtl'Ţi xa.l e'( ne; EA.dnwv a:b'frt\tfl, �n &€ 'tlic;
25 &mâvac; � n6AEwc; &1râO"ctt;, lSnwc; E'C ne; 1TEp(Ep'(tx; &cpatpE-iJÎi
xal E'C •te; J.l.Ef'Cwv €Wnwv r€vrrrctt · oU ra:P ,Wvov npOc; •«
\mdPXovra npoon{hSv-rEc; 1TAoootW'tEpot y(vov-rat, &AMi xa.i:
&cpatpotivrec; -rWv &ana.V'l)JJ.â•wv. Ta:Um 5 ob J.L6vov l=:x � TTEpl
30 -ro 'Uita. 'EJ.LTrEtpCac; E-YOExe•at cruvopâ.v, &.AX &va:rxa:lov xa:t ,t;n,
napd -rolc; U.Hotc; EbpTjJJ.Evwv 'unoptxOv Et VctL 1rp(>c; n]v TrEpl
'tollnuv <ruJJ.I3ouAiiv.

106
 RETORICA. 1. 4, 1359 a-b

de; deliberat; în schimb, este evident că este profitabil să deliberăm a�upra

acelor subiecte în legătură cu care este posibilă delîberarea. Astfel sunt
cele care, prin natura lor, se referă la noi şi al căror principiu de re<tlizare
depinde de noi; căci noi cercetăm până acolo unde aflăm dacă ne sunt
posibil sau imposibil de îndeplinit. 1359 b
Pentru moment, nu trebuie să diutăm a enumera cu precizie în cel
mai mic detaliu şi a diviz<:� pe specii subiectele despre care oamenii obiş­
nuiesc să tmteze, şi, în plus, a le defini în conformitate cu adevărul, atât
cât este posibil, pentru că această cercetare nu ţine de retorică, ci de o
artă mai avizată şi mai sigură, datorită faptului că momenl<m i-am acordat
retoricii cu mult mai mult decât propriile sale teorii; ceea ce am avut oca­
zia să spunem şi mai devreme(lll este adevămt, şi anume că retorica, pe
de o parte, se compune din ştiinţa analitică61 şi din ştiinţa politică refe-
ritoare la caractere, iar pe de <:�ltă p<trte, ea este a.�emănătoare când dia- 10
lecticii, când discursurilor sofistice. Însă, cu cât se va strădui cineva să
organizeze ori dialectica, ori retorica, nu ca pe nişte facultăţi, ci ca pe
nişte ştiinţe, cu atât va distruge, fără să î.�i dea seama, natur... lor proprie,
prin aceea că le transformă, organizându-le în ştiinţe care dispun nu doar
de discursuri, ci şi de subiecte lleterminate. 15
Iar acum, să expunem toate chestiunile care merită distinse aici şi care
lasă încă cercetarea pe seama �tiinţei politice. Putem spune că cele mai
importante subiecte asupra cărora deliberează toţi oratorii �i despre care
vorbesc în public cei care propun decizii sunt în număr de cinci, şi anume
ele privesc veniturile, războiul şi pace�, şi, în plus, apărarea teritoriului, 20
importul şi exportul, în sfârşit, legislaţia.
Astfel, cel care intenţionează s:l delibereze ar trebui să cunoa<;eă veni­
turile cetăţii, natura şi numărul lor, încât, dacă vreunul este uitat, să îl
poată adăuga, iar dacă altul este insuficient, să îl poată mări; în plus, ar
trebui să cunoască toate cheltuielile cetăţii, a<;tfel încît, dacă vreuna este 25
inutilă, .�ă o poată înlătura, iar dacă alta este excesivă, să o poată reduce;
căci oamenii se îmbogăţesc nu numai sporindu-şi averea, ci şi diminu-
ându-şi cheltuielile. tnsă numai din experienţa cu privire la finanţele din
propria ţară nu este de ajuns a avea o vedere de ansamblu asupra acestor
chestiuni, ci este, de asemene�, necesar ca, în vederea deliberării a<;upra 30
acestor subiecte, să fie făcută o cercetare istorică pe mmginea procedeelor
inventate la alte popoare.

107
 ARISTOTEL
-
nepL &€ 1IDA€J.LOU xale'tpl]VTJC; Tijv &lva.utV EtUVCXl Tip; n:6Aewr;,
bn:6cn] "tE UttclPXEt ilOTJ xaln:6al]v 'evMxettn Un:clp'fcxt, xaln:o(cx il\:;
35 11 n Uttct'PXouaci �O"TLV xcxl11 'tl\:; €v.S€xe'tcxt n:poorev€cr11'cxt, En SE
n:oA€J.l.Ou.;" n:Wc; xcxl"tlv� n:rnoA€J.l.T]KEV. OU JJ.6vov SE Tip; Otxeloo;
n6Ae� W..W xcxlTI:!v 'o.u6pwv "tcxtlm &vcxrxcxlov e'tSEvcxt. lH] KcxL
np� o� brlSo'fov noAeJJ.elv, (hrwr; npdl;; JJ.EV To� xpe(n:ru;
e'tPTJvelirrrcxt, n� SE -rol).; t]no� 'en:' cxlrrolc; il 't0 n:oAeJJ.elv. Kcxl
U60 a � Ouvcl.IJ.EL\:;, n6-repov îS.umcxt fj &v6J.l.OLCXL' E�TTtv rci:p xcxL 'tcxtiTn
nAeovex'tel.v fj €Acxno0011'cxt. 'Avcxrxcxlov SE xcxlnpdl;; 'tcxtim J.l.iJ
.u6vov 'to&; Otxefouc; noA€JJ.ouc; n11'ewprpcEvcxt &Uei xcxl'toliq M
Ci'Uwv, n:Wc; &nojktlvoootv• &nâ rcx>) ThJv bj.loîwv LJ:i '6.uow
y(yvecr11'm n€<puxev.
't:n SE n:epl <puAwc.�c; Titc; xWpo.c; .uT! Acxv11'clvetv nWc;
<puAclnETcxt, &>J..J:J. xal 'tâ n:A�11'oc; e'tSEvat 'tÎlc; <puActxîic; xcxl 'tâ
e'lOoc; xa.l 'toUc; 't61fouc; Thiv <puAcocn)p(wv (Tolrro El &sUvnwv .1.1.iJ
EJJ.netpov ISv'tn 'tlK; xW�). '(v' eh' 'eAdnwv i") <puAcxxij 1fpo<Tt€�ti
xnl e!L ne; 1f€p(eP'(oc; &<pntpE� xnl -rolic; brtTJ"JSe(ouc; -r6Jrouc;
JO -r�t JJ,ă.U.ov.
"'E-rt SE nepi: 'tpocpiic;, nOOT] &:mdVT] 'txavTj Tft n6Aet xaL no(cx, i")
nhtoU 't€ ytyvoJJ.€VTJ xnl e'u:rnjl.â)ytJJ.oc;, xcxi: T(vwv 't' �'fnrwrîlc;
Uov'tetL xal rlvwv e'tcrnrwrTtc;, '(va npOc; 'tOli"touc; xal cru'V1'tî;xat
xnlCfUJ.l�OAai r(yvwvmt. n:pOc; Mo yâp Stet<puAânetV &vnrxnlov
15 &:veyx:AlÎ'touc; -roUc; noA(rnc;. n� n 'tC.JO:; xpe(nooc; xnl11pOc; -rolţ
etc; "tetU-rn XPTJOiJJ.ouc;.
E'tc; 8 &crcpcD..etn-.i c':ln:ctV'tet JJ.Ev mlrrn &:vnrxcxlov Mvcw11'nt
�ewpelv, ol»c MxtO'iOV SE lTEpl vo.uo{)-ECf(oo; hntetV' ev yâp
mlc; v6}J.otc; �v \]·O'WTIJP(cx TI,; n:6Aewc;, Wa-t &:varxâiov Et0€vat
20 n6crn 't€ "€cr-rt noAL-reu:;)v e'CSTJ, xcxi: n:ol.n cru.u<pEpet €xcl<TtŢ�. xnlUnO
"t(vwv <p"\}e(pecr1'1"nt n€<puxev xnl &xe(wv TI}c; noAt'te(oo; xnl
Evavrfwv. AErw SE 'tâ \mO obce(wv <p1'1"e(pecr�m, ll'tt E'tw TI)c;
�eh(crnjc; noAne(� cit Ci.U..cu 11Îicra.L xal 6.vtEJ.LevnL xnl
€ntTetv6.uevcxt <p�e(povmt, o'lov ST]J.LOKpct't(n oU ).16vov 6.vte.u€vl]
25 &cr�eveO"TEpo; y(veTat fu-re "tEAoc; Yi'tet e'tc; bAtrnPX(etv, &>.Mi xat
€JnTetvoJJ.EVTJ aquS.Spa, Wmrep xa:li") rpurr6� xnli") O'LJ.l.â'tl]c; ob

108
 RETORICA. I . 4. 1359 b-- 1360 a

a În legilturU cu războiul �i pacea,trebuie cunoscută tema militară a ce­

tăţii respective, anume câte trupe deţine deja �i câte poate să detină, apoi,
care este natur<! forţelor actu<Jle,�i care <1 celor ce i-ar putea t1 adăugate, 35
t>i, în plus,trebuie �tiut în ce condiţii �i ce războaie a purtat cet<:�tea. Tre-
buie cunoscute aceste lucruri,�� anume nu numai cele care aparţin cetăţii
respective, ci �î cele care aparţin cetăţilor limitrofe. Trebuie �tiut,de ase-
menea, cu care popoare este posibil să avem război, pentru c<t, pe de o
parte,să fim în relaţii de pace cu cele care sunt mai puternice,iar pe Je
altă parte, ca să purtăm război împotriva celor care .�unt mai slabe. Tre-
buie ştiut şi dacă forţele militare ale cetăţii respct.'tive sunt asemănătoare 1360 a
cu cele ale cetăţilor vecine sau diferite: căci �i in aceastft privinţă putem
fi superiori sau inferiori. Şi tot în vederea atingerii acestor scopuri,trebuie
să fi analizat nu numai războaiele proprii, ci �i pe cele ale altor popoare,
anume cum se termină ele; căci este firesc ca din cauze asemăniltoare
să se producă efecte asemănătoare.
În plus, în legătură cu <tpărarea teritoriului, nu trebuie ignomt cum
este el ap-dntt,ci dimpotrivă,trebuie �tiut t>i efectivul gamizoanelor �i felul
trupelor cure îl apără,şi ampla�amentele posturilor de apărare (lucru im­
JXlsibil, însă, dacă nu e�ti un cunoscător al teritoriului) pentru ca, în caz
că apărarea este mai slabă, .�ă o putem întări, iar dacă ea este excesivă,
să o putem micşora, şi ca să păzim mai ales poziţiile favorabile. 10
Apoi, în legătură cu alimentaţia, trebuie ştiute suma �i natura cheltu­
ielii suficiente cetăţii, de asemene<�,ce c<�ntitate de <�limente este fumizută
in ţară �� ce cantitate trebuie importată, care materii necesită export �i
care necesită import, pentru a exista acorduri şi contntcte cu popoarele
respective; într-<Jdevăr, cetă!enii trebuie menţinuţi la adăpost de orice
repro� faţă de două feluri de popoare: cele care sunt mai puternice �i cele 15
care sunt utile în vederea tmnz<Jcţiilor de acest gen.
Este necesar să fim capabili de a cerceta toate aceste chestiuni pentru
secur"1tatea statului,însă nu este mai puţin neces<�r să fim cunoscători <�i
legislaţiei; căci tocm<�i în legi constă menţinerea statului62,aşa îndlt este
necesar să .�tim câte fonne de guvernământ există, ce condiţii sunt fa- 20
vorabile pentru fiecare din ele, în sfârşit, datorită căror cau:t:e, fie in-
teme, fie contrare, este firesc ca aceste guvernări să fie corupte. Spun
că <1cestea sunt corupte de cauze interne când, cu excepţia celei mai bune
forme de guvernare, toate celelalte se corup prin delăs<1re sau tensiune,
a�u cum democmţia. spre exemplu,se şubre:t:eşte nu numai Jelăsându-se,
pentru a <tjunge în cele din urmă la oligarhie, ci �i încordiindu-se foarte 25
mult, după cum t>i forma acvilînă şi forma turtită ale unui nas,

109
 ARISTOTEL

··-
j.16vov Ct.vt€J.1EVet EpXETetl Eu; m JJ.Ecrov, &.AAci xal cr<pOOpa. ypmrci
Ţtv6JJ.EVct il <rtJJ.CÎ Mw� Stct-r({l-e-rctt WTE J.ll}SE J.lUX� Soxelv
ltvctl. XpfptJJ.OV S€ n� nxC; VOJ.l�<r(� TO J.l"' JJ.6vov €nctCEtV
30 -r(-; fi'OÂJTE(ct O'UJ.up€pet €x Thlv nctpEATJĂuM-rwv {1-ewpol:iv-rt, &:>J,.ti.
xa.i: nxC; fl'ctpc( Tol� &'Hot� E't.sEvcu, a\ 'JI'olctt -rol� fi'O(Ot.�
tÎpJ.16tWOOLV. "'0!ITE SîlAov '6-n 'JI'pâ� J.l.EV TI]v VOJJ.O'&Ecr(av a\ TI}c;
rÎ1; fi'EploOOt XPl}crLJ.Lot· (Ev-reU"Ev yâp Act�EÎ.v �cr-rtv w� Thlv
35 €{1-vWv v6JJ.mx;), n� SE -raC; n:oAtTt� ouJ.l.jklu).a(; cit -rWv n:Epl
-rc:4; 'JI'pd'f€l� ypo;q:.6vtwv 'tcr-rop(at· &rrav-ra SE 't<Xi:'rta n:oMm,fK; &AX
oU PrrtoPLX� €pyov €cr-r(V. nepl Wv JJ.€V otiv cyELV &E:l <-rci�
n:po-rdcret�> -rOv J.1€AAov't<X ou�ouAE6Etv, -rci Jdyt!ITct -rooaliW
1360 b €O"Ttv· 'E'f Wv & &E:l xal JrEpl -ro6-rwv xal nEpL -rWv &'AAwv
n:po-rp€netv 11 &.n:crrp€'JI'ELV, A€ywJ.1EV na'Atv.

V.

txEOOv SE xcU H'ia €xc:lcr-rr.p xal xmvTI rrCicrt CJXOJf� -r(� €cr-rtv,
ob !ITOXct'C6JJ.EVOt xa( a\polivrat xal <p�Uyoootv· xa:L colii €0"-rlv
€.v xE<p<X)..ctl<p E'tnElv il i elfutJ.10v(a xal ui JJ.6pta abTitc;. "OliTE
lfctpa.bE(ŢJJ.Cm:x; xclptv Aci�WJJ.EV -r( 'E!ITtV � 6:n:/..� E'melv Tj
dfutJJ.ov(a, xcU €x -r(vwv -rci J.16pta -rct6'tl')l;· JrEpl ycip -r� xal
-rWv E't� Tct6Tr)V O'UVTELv6v'tWV Xctl -rWv €vav-r(wv -rct&ro ci( TE
10 n:po-rponal xa:l cit &ncrrpomxl fl'iicra( E'tcrtv· -rci JJ.Ev yc:ip
'lrctpCLO"XEuci'(ov-ra Too:iTr)v fi -rWv JJ.Op(wv n, 11 J.LE'i'Cov â:vt'
00� liOLOOvra., &l npc{TIEtv, -rci SE <p\te(pov't<X fl €}.Lxofi'(ovrct
fl -rci 'Evctvr(a JrOLOÎNtct J.l."' npci'TtELV. "E!ITW 5"' EifuLJ.LOV(ct
ebnpa'f(a J.LEi &.peTl;-;, 11 ctlrrdpxEul 'Cwî;t;, fi O �lor; b JJ.E-rci
15 &:crcpet.Ae(� \lbt!ITor;, fi eU"Ev(a x't1lJ.l(i-rwv xal crwj.J.C(TWv JJ.ETcl
SuvdJ.LE� q>U)..ctXTlX� TE xcd npCLXnxiK; -roU-rwv· crxe&lv yc:ip
-roU-rwv 'S'v flnAE(w nlv EÎfutJ.10v(av bJ.LOAaroUcnv E'i.vat ănctVT€�.
E't .s.q Eo-nv t) ElOOLJ.loV(a wwlrtov, &.vcirxn � elvat JJ.EP'Il
Eby€vEtav, rroAucptA(ctv, XPTJO"TO<ptA(av, rrAoli-rov, eb-rExv(av,
20 noAu-rExvlav, EhrllPlav, lht -rci� -roti crWJ.La-ror; &.pen:l�, ol:ov

1 10
 RETORICA. I.4-5, 1360 a-b

•atenuându-se, nu doar revin la o formă potrivită, în schimb, dacă nasul

este prea acvilin sau turtit, este dispw; în a�a fel îndt se pme că nu mai
există nări63. De asemenea, in vederea legiferării, este util nu numai să
cunoa'jtem prin cercetarea vremurilor trecute ce fel de formă de guvernare 30
este t�vantajoa<;ă pentru stat, ci �i .�ă ştim ce forme de guvernare există la
alte popoare, precum t>i ce forme sunt în armonie cu camcterele lor. Astfel,
este evident că, pe de o parte, călătoriile în diverse părţi ale pământului
sunt utile pentru legiferate (căci de aici se pot cunoa'jte legile popoarelor),
şi că,pe tie altă parte. istoriile celor care scriu despre acţiunile umane sunt 35
uTile pentru deliberările politice: însă toate aceste c�tiuni constituie obiec-
tul JXlliticii, nu al retoricii. Acestea sunt. aşadar,cele mai imJXIttunte cuno�-
tinţe în privinta cărora trebuie să deţină premise cel ţare intenţionează să
delibereze; să vorbim din nou despre premisele din C<tre trebuie să susţinem 1360 b
sau să combatem în legăturd cu aceste subiecte şi cu altele.

5.

Putem spune că aproape fiecare om, în particular, .�i toţi oamenii, în

comun, au un anumit scop, în urmărirea căruia ei adoptă sau resping o
decizie; iar acest scop, ca .�ă spunem pe scurt, îl constituie fericirea şi
părţile acesteii>4. Să analizăm. astfel, cu caracter de exemplu, ce este,
la modul absolut vorbind,fericirea �i din ce elemente provin părţile d•5:
căci toate susţinerile �i combaterile nmLstre au în vedere fericir�t. precum
);ii mijloacele care tind spre ea, sau cele care ii sunt contrare: într-ade- 10
văr, trebuie să înfăptuim lucrurile care pregăte.<>e fericirea .�au vreuna din
părţile ei, sau cele care o fac pe aceasta mai mare, preferabil, dec<1t m<li
mică, în schimb, nu trebuie să înfăptuim lucrurile c<1re o distrug sau o
împiedică, sau lucrurile care produc contrariile acestei<.� Fie, deci, ferici-
rea bunul trai însoţit de virtute, sau autarhia66 mijloacelor de exi.�tenţă,
sau viaţa cea mai plăcută,însoţită de siguranţă, sau pro.�peritatea bunu- 15
rilor �i a sclavilor,însoţită de capacitatea păstrării );ii folosirii acestora;
într-adevăr,aproape toţi oamenii sunt de acord că fericirea înseamnă unul
sau mai multe dintre aceste lucruri.
Dacă fericirea este astfel,părţile ei constitutive sunt, tn mod necesar,
nobleţea originii,prietenia unui mare număr de oameni,prietenia oameni­
lor de bine, bogăţia, binecuvânt<�rea cu copii, precum .)i numărul mare
de urma5i, bătrâneţea frumoasă, de asemenea, virtuţile corpului, precum 20

III
 ARISTOTEL

iry(€lC::tV, xdAAOf,;, u:rx:

' Uv, jl€)'€��. MV«JltV &rwvtCTTLxlŢv�""atS'fav,
itjl1)v, Eirrux(av, 6:p€TI'jv [fj xal -re( J.1€p1') aLTilc; cpp6vrptv,
6:'\ISpe:(a.v, Stxo:tooUvryv, crtu<ppoollVTfll·] OOrw Ţcip â.v a.UmpxEmcn&;
€'(1'), €t l.mdPXoL o:U-rW ni<' Ev o:irrW xo:l -rei Ex<� 6:ra\l"cf oU yâp
25 'Ecrn v ({),),a napci �tim. "EO<t & '€v ahtW J.1€v -rei 1T€pl !J!ux1\v
xal -re( Ev m.JJ.lml, €'tw & €Uy€vEta xal cpb.ot xo:L XP..Wo:<a xal
'ttJ.11)."ht SE npoo1)x€lv o't6J.1E�a SuvciJ.LEL� bJrCiPXELV xal nlXl]v·
o\Jtw ya'p &crcpa.A€cna:n:M; b �(� €'lt]. Ad�WJ.l€V To(vuv bj.io(� xcd
30 Tolltwv 'Exrunov Tl Ecr-rtv.
ELr€v€la jl€v o!!v Ecrn v E-3-wt J.LEv xal n6A€L TO aUTQx�ovac;
il &pxa(otw; Eiva:t, xai: "Dl€Jl6vac; ToOc; 1tjX>)Totx; €mq><Xwl�. xo;L
noAAOO; EnupcrvElc; j€Ţov€vo:t €'f ahrWv Eni: Tolc; 'rlJĂoUJ.l€vou;· 'tSCr.t
Si Ebj€V€ta fi &t? &vSpWv fi 6:n0 ruvatxWv, xo:i: yvt]11t6ny; 6:n'
35 l:t:Jlcpolv, xa( Wcm€p hl n6AEwc; To!Jc; T€ npWTouc; rvwp(Jlotx; �
€TI &pe:TU 11 nAollTtp fi ăAAtp T<j) TWv TLJ.lWJlEVW"'I, xo:L nolloUc;
€Trt<pctv€lc; €x -coti rEvooc; xa.L ăvbpac; xal yuvo;lxw; xal vEotx; xo:L
1tp€0'jjUT€potx;.
Eb-cExv(a & xal noAunxv(a oUx ăSl')Aa. "Em:Lv 0€ -ce{> xoL�
1361 a j.t€v [ELnxvla], 'V€6TT)C; CÎ\1 fl no).),;ij xal Cqa\l"Tj, &ra� SE xa:-c'
&p€nŢv crWJ.illT�, o'iov J.l�j€\l"�, XctÂÂDf;, 'to:xllv, .SUVO:JlLV
&yW"'ItO<Lxljv· \jrux1ic; Si crwq:.poollvt] x.al &vo5p€(a vEou &pe:-ca(. ' lblr.t
S€ dnExv(a xa:i: 1tOÂUTEXvla: W -re( 'lbta -cExvo: noAAci xo:i: Totcti:ITa
Eivnt, xo:L \l"l]I..En xo:L ăppEvn· \l"T}A€tWv bE &p€nl crWJ.laToc; j.l€v
xr:f.AMx; xal j.l€y€\l"Df;, �uxllc; & crwcppoo6v1') xai: cptĂ.€pj(a ClvEu
&v€AE�n'1€p(o:c;. 'OJlo(wc; & xal 'tS(o: xa.L xotvTI xal xaT (:{v�
xal xa-cci ruvalxac; bEl '(ryrElv €xa�-mv lm:d�€lv TWv Totothwv·
!Saotc; raP <ci xaTci ruvalx� q><XtiAa WcrnEp i\ax€&xtJ.LOvlotc;,
10 crx€.SOV xnui -cO 11Jltcru oUx €L&ttJ.10'\IOÎXnv.
< . . . > n>..o6TOU SE jl€p1') VOJ.!(CfJlO:TO<; nA�oc;. r��. xwplwv
x-cîlcrtc; nA�€t xcxl Jl€j€\t€t xai: xr:f.MEL Stoop€p6vrwv, E-ct SE
EnlnAwv x-rl]cnc; xal &vbpnnOSwv xai: �OOXTtJ.lâTwv nA"M-€t xcxi:
xclAA€t Sux<pEp6v-cwv, -ccxlrrcx & miv-ca <o'txEla> xal &crcpcxA� xo:L
15 €Am1t€ptct xal XPTlcrtp.a. "E ' crnv S€ XPWLJ.lCX J.l€V p.(i>..Aov -re(
xcipmJla, €A€u�€pta SE Tâ np{M; &n6Acmow· xdpmJlo: SE AEyw &cp'

112
 RETORICA. 1. 5. 1360 b-- 136 1 a

sănătatea,frumuseţea,vigoarea, statura înaltă,aptitudinea pentru întreceri,

"fuima, onomea, norocul, virtutea [sau,.�i mai mult,părţile acesteia: înţelep­
ciunea practici'7, curajul, spiritul de drepUite,cumpătarea]; astfel, într-ade­
văr, am tl foarte aut<rJ hici, dacă am plllea dispune �i de bunurile C<lre se
atlă în noi înşine �i de cele din afara noastră; căci r.u mai e/\istă altele din-
colo de acestea. Or, bunurile interiome sunt cele relutive la suflet şi cele 25
care se atlă în corp,în timp ce bunurile exterioare sunt nobleţea originii,
prietenii, bogă!iile şi onorurile. De asemenea, crellem noi că se cuvine să
mai avem aptitudini('� �i noroc; căci astfel, viaţu ar f1 foarte sigun1. Să ana-
liziim <Jcum, în mod similar, .�i ce este fiecare din .1ceste bunuri, în parte. 30
A�udttr, nobleţea, pentru un popor şi pentru o cetate,înseamnă faptul
de a fi autohtoni .�ttu fomte vechi,<.le asemene<�,faptul că rrimii condu­
cători sunt iluştri şi că, dintre ace�tia, mul!i oatreni ilu�tri s-au născlll
în vederea lucrurilor demne de râvnit; or, nobleţe<,în particular,provine
fie de la bilrb<tţi, fie de lu femei, şi anume na�lcrea legitimă din partett
amândurom,a�a cum pentru o cetate strămoşii sunt însemnaţi fie datorită 35
mcritului, fie datori!ii bogăţiei lor,fie, În sffrr:;;it, cllitorit:l vreunui alt avan-
taj dintre cele mult apreciate, şi a�a cum, de asemene<t, mulţi membri din-
tr-o familie sunt vestiţi, şi bărbaţi şi femei, �i tineri .�i b:1trfîni.
Binecuv:întarea cu copii, precum şi numărul mare de urma�i nu sunt
neclare. Pentru comunitate, [binecuvfîntarea cu copii] înseamnă faptul 1361 a
că tfînăm generaţie este numeroasă şi de bună calitate,iar de bună calitate
este mai înt:îi, confonn cu virtutea corpului, ca de exemplu, statum înalt!\,
frumuse!ea. vigoarea, aptitudinea pentru intreccri; apoi,conform cu virtu-
ţile .�utletului proprii unui Wnăr,�i anume cumpătarea şi curajul. ln particu-
lar, bucuria de a avea copii, precum şi numărul mare de urm<L'5Î înseamnă
existenţa multor copii �� de aceeaşi calitate,fie ei de sex feminin sau de
sex masculin; virtutea corpului proprie celor de sex feminin constă în
frumuseţe şi statura înaltă,iar virtutea sutletului- in castitute �i dragostea
de muncă fărd servilitate. Or,in mod similar, şi în particular şi în comuni-
e e v � b
�����; ;:��i ��:���: � � � �::� .t�t��:��
: r l l� ��;rfa �:��'�;��t��.� �u��: ;�� i
feritoare la femei lasă de dorit. sunt fericite abia pe jumătate. 10
< . . . > Părţile bog:lţiei71' sunt abunJenţa monedei,posesiune<t pămân­
tului, a teritoriilor care �e disting prin numărul lor, prin întindere �i frumu­
seţc,de <:tsemenea,posesiunea obiectelor mobiliare,a sclavilor,a turmelor,
care se remarcă prin numărul lor mure �� prin frunuseţe, toate aceste bu-
nuri <private> fiind sigure, demne de un om lib·�r şi utile. Sunt mai cu 15
seamă utile bunurile rodnice, �i demne de un om liber- cele care există
în vederea folo.�inţei; or, eu numesc bunuri rodnice acele bunuri

113
 ARJSTOTEL

&v cit npOOoOot, &noÂO:lKYttxci: oE &lfl' &v }J.TJO€V napc( n)v :i(pi}:n v
20 y(yVETaL, '6 n xal c1 1: wv. "Opo�; 8€ cXcrlflO:ÂElat;; }J.€v cO EnaU-&a
xal Wrw X€XT�cr-&at Wm' E<p' alrrW E'i:vat nlv XPlPtv abcWv, coD
'
8€ o'txEla Elvm Ocav Eq:.' abThi f) a1IaHocptWcrat f) }J.Tj· A€yw &€
&naAAocp(wcrtv &Saw xal np�� v."OAwc; 8€ cO nAoucEi:v Emtv
€\1 Thi XP�cr\lat }J.CiAAov f) €v cW XEXT�cr-&o:L" xal ya'p l] hEvrwi
'
Ecrn cWv cowthwv x.al l] xrYJcr� o; rrAoÎimr;.
25 Ellio'{la S Emlv cO bm) ndvcwv crn01..1fulov OnoAaJ.113civ€0"{)at f\
TOtoUc6v n €xELv oU ncivcEo; E<plEvcat f) Ot rroAAol fi Ot cJ:ya\lol
fj o\ <pp6Vlj.J.Ol.
Ttj.J.rj S' Emlv }J.Ev <JTJ}J.Elov Eb€py€Ttxl].; EbOo"f(ao;, nJ.U;lVTat
SE Stxalwo; J.l.€v xal }J.ciAtcrTa Ot Eb€py€Tr)X:6no;, ob J.li!V ana
30 TL}J.ăTat x:o:Î b Ouvci).!EVDo; Ei.J€pyHElv· Eb€py€0"(a 8€ f) E' t r;
O"WTT\Plav xal OOa: cilna coU di vm, fj Eu; nAo""lTO\!, i fj E'l r; u cWv
&"AAwv cX·ro:-3Wv, &v }J.l) j:x;U)(a 1, XTllcrto; � OAW<;; f) Enali{J-a f) T6TE:"
noAAolrcip Stci J.Uxpci .So� oUvca TLJtîlc; urrxcivoucrtv, &AX cit c6not
xal Ot xo:tpol a'lnm. M€pTJ SE TLJ.lîlc; \l"oo(at, J.lvTiJ.lat Ev J.1€-rpotr;
xal ăvEu ).1€-rpwv, y€pa, TEJ.lEvTJ, 11poE))p(at, Tci<pot, Et' x6VEo;, Tpo<pai:
35 Ol))J.6t:rta:t, ,a �apj3aptxd, dtov llpooxuV"JÎO"Eto;;" xal Exmcicrno;, oWpa
Tci 11ap' Excimoto; TIJl.ta. Ko:L ydp TO 8Wp6v Ean x:nlJ.lmoo; &Xno;
xcxi nJl.lr.:- O"TJ}J.EÎ:ov, 8u:) xal Ot <ptAoxp"ll/.tacm xal Ot qllA&rtJ.lOL
1361 b \:::lfl(EVTUL ahrWv· cj.ll.jlOT€pot
i o;;" 't{lp E-;(EL t�J\1 8€oVTO:L" xal ycip xcfu_td
Emt"\!, oU €cp(EVTat Ot lfltAoxpl]).LC(TOt, x:ai' TtJ.llfv €xEL, oU Ot
tpt /..6nj.10L.
l:tJjJ.O:TOt; O€ 6:pETI[ \.ry(Eta, aUTT) &€ o\hwc; Wcrn cJ:vâoouo; Eha:t
xpwJl.€vouo; colo; crWJ.Lcwtv· 1roAAoi: Ţap ' byta(voootv Wo"nEp
'Hp6&xoo; A€ŢETat, o&; obcSElo; âv EbSatJ.lov(crELE � bŢtElao; <itd
cO 1rdvTwv &1I€XErr\lcu TWv &.v\lpwn(\IWv fj cWv nAELcrTWv. KdAAoo;
O€ '€TEpov xa\1"' bcciO"TT)v l}Atx:lav \::mlv. NEou J.LEv oUv x:dAAoo; TO
11"p0o; cot'it; 11"6votx; xpl']crtj.l.OV €);:ELv 1.·6 crWJ.la co6c:; TE 1rpc)c:; 8p6J.10V
xai: 11"p0c; �(av, i,bUv tSv-ra 't&:lv 11"p{lo; 6:11"6Aaucrtv, OtO Ot nivTa\l"Aot
10 xdAAtO"Tot, '6n 11"p0o; �(a.v xal npâ<; Tcixoo; &)J.a nEq:.UxacrLv·
Ct:xJ.lci!ovmr; O€ 11"p0r; J.1€v n6vour; Trn'ît; noAEJl.lxo6c:;, l)Oi:iv O' EL vcu
.SoxEl J.lETct <poj3Ep6nrroo;· r€povToo; &€ 11"p6o; J.1€v 1r6"\10Ur; coi:ir;

1 14
 RETORICA, L 5, IJI>I a-b

din care provin veniturile, ;;i prof1t<1bile <�Cele bunuri din care nu rezultă
n imic în plu s faţ(Î de fol osinţa pe care o avem de lu de. Criteriul sigu- 20
r:.m!ei bunurilor este de a le po:-.eda pc locul respectiv şi în atare conditii.
încfit folos irea lor să ţină exclusiv de pose sor, pe Gind c;o;i,�len(a bunu-
rilor ea bunuri pri v<.�te e:-.tc atunci dnd posesorul însuşi este liber de a
le în:-.trăina sau nu: or, eu numesc înstr.:iinare Uona(ia şi v ân zarea . În fond.
a f1 bog<ll eonstcl nwi Jegwb<l în a folosi 1leci\t în a po.�e d;t: dici b ogii!]a
Înseamnă activitate, adid folos1rea unor aslld de bun uri 11.
Bunul renume este J'aplul de a fi considerat de toti drep t un om de 25
valo;n-c, sau faptul de a po�cda vreun a:-.tfcl de bu n pt.:: car1.' îl r;îvncse toţi
oamenii, s:111 majoritalca lmmeni h1r, .�au 1Ja1 nenii vilttlll�i . .�illl, în :-.fâr�it,
(KHIIellii Îll!ciCpţi .
Onoarea este .\cJnnul mJci rcputa(ii de hinefaccrc. 11r, :-.unt 1111llfaţi pc
tlrcpt şi m<�i cu .�e;m1ii cei care au Lk11t hincfacl·ri .�i.lotu�i. e;..t�· om>r;tt
�i ��el care c�lt' cap<lhil de a f<�ce un bine: binr:fan::n:a este ori în v cdnca JO
mentinerii vieţii si a tuturor cau;tclor c.\islcnţei, ori în vcdcre;1 bo):!il(iei,
ori în v edere<� vreunuia din t1 e ;dte bunuri, a cihor po�c:-.iu nc nu c:-.te
u� oară 1 ic În !:!encr;JI, fie într --un :l!llllnit loc, fie într-un ;muulit momeut;
î ntr-adcvilr, mulţi oameni dohimdc.�c onu;m:a rx·ntrLI motive care 1x1r ncîn­
scmn<ttc. îns:l chi ar locurile si cireum�l;mldc wnt cauJ.ele <ICe�tui lucru
l\1t1ile onoruri lor sunt sacririeiilc, eomen1ora(iik In versuri �i În prozii,
pnv ilcgiilc, dona ţii le de pă mtinturi , dreptul de înt;"'1ictatc b eclchrJrik

15
civice, mormintdc, \taluilc, între!increa pc cheltuiala ectiiţii, obiceiurile
barbare, c�1 de exem1�lu . pn�st ernările �i c�·d rile (!o.:: I<Jc jn timpul acc.\tor
ă
pro.�ternfin, precum �� d:ll"lmk preţ uite la l1ccarc po1x>r. lntr-adev;1r, darul
este donaţi;t unui bun jXISelbt � i 1111 :-.emn <tl ono<�rci f<klltl'. drept C1rc
�i h1eomii .�i ambiţio�ii îl r;lvncsc: că ei �i pentru unii �i pcnlru al( ii, el IJ(JI b
conţine lucru rile ce le lipsesc într-adcvi'tr, dotrul c�te o posesiune . ceea
ce r ftv ncsc l;tcomii, �i comport;'\ onuare, ceea ce r<îv ne:-.e illllhi(io�ii.
Vi rtutea corpulu i este �ăn;lt:ttea, iar an�•tsta este de :1s a naturii, Încfll

1 krodi t:11;..n , dar pc earc ni­

oamenii l"<li"C se folosesc de corpuri le lor �unt l"cri!i de hoah1; căci multi
11ameni sunt siin;lhJşi, Clllll s e .�pline eă era
meni nu i-ar socoti fericiţi pentru sănătatea lor, datorilă faptul ui d se
abţin de la toate sau majoritatea lucrurilor omenc� ti. humu:-.ejca, în
schimb, este diferi ti!, du p<1 ficemc V<Îr �tii în parte. Astl'cl, frumuseţc.1
tfi.nărului eonstă în a avea un corp util p<:ntm munl·ilc obosito<�rc � �pentru
eforturile în vederea cursei ori a violentei , fiind agreabil de v;l:wt în vede-
re<! plă cerii. drept care pentatloni�tii7·1 sunt cei mai frumo�i. pentru c:1
sunt înze st
raţi de la natură pentru forp şi pentru viteză in acecu�i 1mlsură: "'
frumuseţea omului <Jflul la maturitate constă în a fi apt pentru trebu­
rile r.:i:t.boiului , or, acest<t pme a fi pliicut. inspirînd totod ată teamă;
în sffi.rsit, frumuseţea bătr<înu]ui înseamnă a fw.::c faţă treburilor

115
 ARISTOTEL

&vcrpca(o� 'ocav6v, ăAmrov 0€ Stci W J.lT)&:v E)(uv CJv -rO�

15 Aw�!in:u.'lcrx� 8 Eo--d J.L€v MvaJ.Ltt; -roU XtvEl'\J 'ETEpov Wt;
�oUAETcn, &vciŢXll Si xt\1€1.'\J hEpov � EAxoYtct fj !Mtoliv-ra fj
ci(pov-ra fj 1n€'(ov-ra fj cruv�Al�ov-rcx, WmE b 'Lcrxupilt; fj nCicnv fj
-rmhwv ncr(v Ecrnv 'lO"xujh;. MEŢ€Xl"mJt; &€ &pnrl -rO UnEpEXEL\1
xa-rci J.Lllxat; xal fW'I'}at; xa.L nAci-rcx; Thlv noUWv TOOmhtp J.lE('(ovt
WO"TE J.li! �pa.Su-rEpru; nmelv TCiţ XLV1Î<JELt; SL<i nlv lnrepfjoAi)v.
20 'Arwvtcrnxij &€ crWJ.LctTat; &penl m.J"'(Xu-roo. Ex J.lETEXl"otx; xa.L 'tcrxlxx;
xa.L -rclxotx;· (xat rcip 'o -rcxxilt; 'lcrxupOi; Ecrnv·) 'o rcip Suvci'.l.tevcx;
-rci O"lc€AT) Ptn-relv nw.; xcxl Jnvelv -rnxli xcxl n6ppw .SpoJ.1LX6c;, b
.S€ Xl"Al�EL\1 xnl xmEXELV naActLCJnx6c;, b O€ &ra.t tilnATffÎl
nuxnx6c;, b O' Cqt!.pOTEpou; -roliTmt; ncxrxpa-rtcxcrnx6t;, 'o 0€ nCicn
25 nEv-rcxXl"Aat;.
EUŢT)p(o: [} Îi:O"Ti:V �paOtrn'ic; rrlPwt; j.lEi Ct:Aun(at;· ol'iTE rcip e't
mxU PlpciCJXEt, elJrrlpwt;, olh' e't J.16Ţtt; J.L€v Au� M. "Ecrnv
O€ xnlEx -rWv -roU crWJ.LCXTOt; Ct:pnWv xal Wxry;· J.lll ăvoocx; rdp
Wv J.lrtoS€ 'lcrxupOc; oUx ăn'a.t Ct:na.Xl"ftc;-, ol.Xi' l:D.uncx; xai: noAuxp6vt�>t;
30 (olh'J ăveu -nfxrlc; Otaj.1E(V€L€V ăv. "EO"TtV 0€ Tlt; xai xwplc; 'toxlxx;
xcxl tme(ac; ăAATJ &Jva:J.Ltt; J.laxpofhDTTJ'T()t;' noAAol raP ăveu Thlv
-roti miiJWTOt; Ct:pE"t:Wv J.La:xp6Jhol e'tcnv- Ctu: ol.Xi€v t, Cucpt�oAorla:
XPtlcrLJ.lOt; t, nepl -rmhwv Etc; -rci vliv.
noAt>�ptAlcx O€ xa:l XP'l)O'TcxptA(a oUx Cl.ST)Act -roti <.p(Aou
35 WptcrJ.LEvou, On 'EO"Tt\1 'o Totolrrat; q>(Aat; Ot; -rtc;.. â d(nm Cqa.Xl"ci
e"i:vm Exe(vw, npaxTtxOt; €cr-rw ah-rWv S( €xelvov .. ""'Qt .Sll noAAol
TotoUTOL, ll'o�t)!pLAcx;, w 0€ xa.L EntELXElc; clv.Spec;, xvrpc6cpLAQt;.
Ehwxla: M €O"Ttv, 'wv;, TIÎXTJ Ct:rcrt)-Wv ah(a, mti-ra rlyvecr'l'}m
1362 a xal UncipXEl" fj nciv-ra. fl Tci TTAELO"Tcr fj Tci J.L€ŢtCJTa. .. Ah(a; O'
bTLv t, nJxTJ €vlwv J.LEv xal Wv a't -rExvm, noUWv SE xnl
&T€xvwv, olov OOwv;, tp&nc;, €v&:xenu &€ xnlnnpd: tp6cnv ltvat·
ÎJŢtEla:c; J.LEV ycip TEXVT[ dn:(a, xciAAoUt; SE xal J.lEŢ€'1'}oUt; tpMtc;.
"OAwc; SE Tci TotaliTa TWv Ct:yat)-Wv Ecrnv Ct:nO Wx�. €tp' o'ic; Ecrnv
b tp�voc;. "EcrTL\1 0€ xai Thiv 1ra.pd: A6Ţov Ct:ya'I'}Wv a:'n(a TIÎXll. dtov
e't o\ Ci"A!..DL dtcrxpol Ct:.seA!.J>OL, 'o .lE xaAOt;, fl dt ăAAot J.lll elbov TOv
Xl"T)craup6v, 'o O E0pEv, fj E'L ToU lfA'l)O'(ov E-ruxev -rO �EAoc;, ToD-rou

1 16
 RETORIC A, L 5, 1361 b--1362 a

necesare vietii, Hir<1 amărăciune. prin aceea că utunci bătrânul nu simte

niti unul din relele care lovesc bătrâneţea. Vigoarea este puterea Je a 15
pune în mi�care pe un altul după cum dore.�te, însă el n ct
trebuie r i� a din
loc, atrăg<îm.lu-1
fie sau respingfmdu-1, fie rididnJu-1 !nlntindu-l la
�au
părn;lnt, stnîngflndu-1 braţe.
fie, în shîr�it, în încât este viguros cel care
este puternic în to<.tte sau m<k<tr în unele din aceste lucruri. Virtutea unei
sfaturi înalte este faptul de a dep<1�i pe multi privind în:tl!imea, gro.�imca
�i !iitimea în asemenea proporţii, încât sii nu se rac<1 mai lente mi�cările
din cauz;t exce�ului. Virtutea agonistică a corpului constă în lalie mare, 20
forţ<1 �i agilit;tte (căci agil este
omul viguros); într-udev;.lr.cel
care î�i poate
arunca picioarele înainte într-un unume fel
• .)i �i le poate mi�ca rapid
�i
cu pa�i lll<tri. este un bun <.1\crgător,
cel !.:<trc î�i ]XI<tte strânge în bra\C �i
î�i J"lllatc reţineadvers<trul.�te potrivitpentru luptă. în sli.îrşit.ccl care p!l<ttc
t
;:��t:���������::���(��� ��-� ���n L;,u�������l.��9J � ;i f�� 1I�r��� . �ecf���t� ����><�
� i t 1

practica pc toate este un hun pcnt<ttlom�t 25

Bătrfineţca frumoas<l t!ste progresul lent ;ti unei h�trâneţt lip.�ite de
.�uferinţă: într-adevăr. un om nu se hucură de o bătrânc(e fcricil<l nici thtd
îmlxltr;lne::.tc repede. nici dacă îmffiltr:me�tc greu, dar durcro �. B�trftnc(ca
.
frumoasă lJrovinc din virtu!ilc corpului .�i din noroc; intr-adevăr, cel care
nu este ferit de ho:1l� �i cmc nu este nici viguro:--. nu va ti la adăpost de
suferÎnj<l, �i nid nu ar pule<t rămfine lipsit de am<.trăciunc �i longeviv ]nici1
fiîr<l ajutorul hazardului. Există, însă. independent de vigoare �i sănătate. JO
o alt;l capacitate a longevităţii; într-adevăr, mulji oameni sunt longcvivi
t";in1 virtU!ile cmpului; dar o discu!ic minuJioasă asupra acestor chc.�tiuni
nu ar servi la nimic pentru moment.
Prietenitl unui mare nu m:1r de O<tmeni. precum .�i prietenia oamenilor
de bine nu .�unt obscure privind Jctinirea prietenului. dcourcce un astfel J5
de prieten este predispus a face pentru un altul acele lucruri pe care le
socote�te a fi bune pentru eL Cel 1"a!<1 de cm-c mu\Ji oameni sunt ;tstfcl.
este priet en al unui mme numlir de oameni. im cel l"a)ă de !.:arc oamenii
sunt huni, este un iubitor al oamenilor de bmc.
Norocul înse�m1n<1 a �e ivi �i a fi la dispo;.;ijia noastră aceste bunuri,
fie toat e. fie m<.tjoritatca, tie cele mai import:mte, �i <t dlror caut.ă e.�te
înt<Împlarea. Or, întfunphtrea este C<.tuza unor bunuri pc care k: pot pro- U62 a
duce .�i artele, precum �i a unui mare număr de alte bunuri indepen-
dente de artă. ca de exemplu, toate cele pc care le produce natura, dar
care pot surveni �i c< mtrar naturii ; astfel. c:tuza .�ăniităţii,este arta. în timp
ce cauza frumuscjll_ _ �i a statufll_ _ inalte este natura. ln general, însă.
bunurile de ·�cest fel, �i în mijlocul dirora exis\;1 invidia, sunt rczul!:tlul
întilrnpl<1rii. lnttmlplarea75 este, de l.lSemenca, cauza bunurii<IT contrare
r;tţiunii. a�a cum, tle excmplu,dacă un copil este l"rumos, pc cfind .;.;cil:tlţi
fraţi ai lui Mtnt urâtî. �•tu dac:! unul a găsit o comoară. în timp ce ulţii
nu au descoperit-o, S<lll dac:l săge<tta l-a utins pe vecin, io1r

117
 ARISTOTEL

6€ J.Lll, Tj Et J.Lli {)A-&e J.L6v� Cuol rpot<Wv, Ot 0€ Cina'S €HâVte�

10 Suorp-&âprpa'\1' Jtâvn:x raP ni Totctlrra ehruxitJ.LaTa &oxel e'lvO'.l.
nepl O€ &:peTÎ)I; €Jre(nep oh:€l6-tC("t"Qt;' b nepl Tolx; Ena(votx; T6nru;,
\STctV nepl E:Jra:lvou notWJ.Le-&a TOv A6rov, T6TE 6topurr€ov.

VI.

t-ov J.L€v ot.v OEI. moxci'{ECr�m npoTp€noVTa � EcroJ.L€vwv Tj

lmapx6vTWV, xa:l Wv Cmmp€no\JTa, q:.avep6v· TU rUp EvaVT(a
ToUTwv 'em(v. 'Enel O€ np6xenat TW cruJ113ouAeUovn cncoJtOc; Td
OUJ.L!p€pov, 13ouA€tioVTctl relp oU Jt€pl �oU TEACN.J�;, ana nepl TWv
np(ic; TO T€Acx;:, TaliTa & EcrTL Tii O"UJ.Lq>EpovTa xaTii Td� npa"fEu;,
20 Td 0€ OUJ.L<p€pov &raMv, ÂT]1rr€ov âv ELTJ Tci umtxela nepl Cqa..'toU
xa:l uuJ.Lq:.€povTru; 6:nA�.
""EO"'tw Ol] (�t:Ţa:{l-Ov 'O âv a:lnO EauToU €vExa fi citpET6v, xal ot.
€vexa ăn' citpOOJ.Le..'ta, xo:l oO Eq:.leTat ndvm il ncivTo: Tci
25 o:'(u..'trpt v ExoVT<X Tj voUv fj e't Ad�ot voUv· xnl Oua b volx; âv
'exc(O"""tlf &:Jto&:RT], xnl IScrn b nepl b:C«Ttov volx; CmO.S(&..lutv Exc:lcrup,
TOUT6 Eunv €xâmw 0:rn..'t6v, xnl oO nap6vTcx;: et .Stcix:etTO'.l xnl
cdrtcipxwr; Ex:EL, xat' TO ni.JTo:pxe�. xnl TO not1Ţnx0v il q:.uAaxnxOv
TWv Totrnhwv, xc:U 0 &xoAou�el nX TOtalrrn, xal Tel xwAunxel TWv
EwVT(W'\1 xal Tel q:.-&npnxci. AxoAou{Jel 0€ Otx�· fj raP liJ.Lct Tj
30 iXnepov, ol:ov TW J.LEv J.l<Xv-\tcivetv TO Enlmnu..'tm 00Tepov, TW 0€
\.;rta(vetv TO !:Ti� liJUX. Knl TU notT)Ttxci TPLX�· Td JJ..E v � TO
UrtalvEl V \.;rtel�. Tii &€ � O"lT(a \.;rtel�. Td 0€ w� TO
ŢUJ.Lvci'(eu..'tctt, On L.x; krrl TO JtoAl t notel IJŢ(Hnv.
To&twv O€ XELJ.L€'\IWV &.vdrxTJ Tci� TE A#et� TWv &:ra-&Wv
&ra:-&ci:c; e'i. vo:t xni: Td� TWv xaxWv O:no�oA.ci�· &xoAou"el rUp TW
35 J.LEV -ro J.Lli Exetv W xaxOv liJ.La, TW & Td ExELv &raXMv IXnepo�.
Ka:L 1} O:vT EAdnov� âya:-{1-oU j.le('{�vcx;: ATit!ll� xc:U &:vri J.LE('{oVQb
1362 b xaxotl E:Acinovru;· &' raP 'i.mepE')(EL Td J.LEl'{ov Toîl EA.cinovru;, To6t:w
rlvE<o:t TOÎJ J!€V ATiWt� ToU S' O:nofjoATj. Kal Td� O:peTU� &
Q:vdpCT] 0:Ţn{}Qv e'i.vat• XaTci' Ţdp TULJ"t� et T€ .StciXELVTo:L dt

118
 RETORICA. ! . 5�6. !362 a�b

pe cel vizat, sau , în sfilr�it, Jad! unul care mergea mereu într-un loc doar
ehu a venit în momentul pericol u l u i , în timp ce altii , care au venit atunci
o singur<'! dat<l, uu fost m:k eli:lriţi; or, toate cat.urile de acest fel .�unt consi- 10
derate ocazii fericite. Git despre virtute, flindc<l este locul cel mai propriu
elogiilor, va trebui să o defi n i m , cilnd vom f:.tce o discutie despre clr)giu

6.

Este cl:tr, a�adar, ce scopuri , eventuale sau prc�:cnlc, trebuie avute 15

î n vedere dind susţinem � i . d e asemenea, c e SC(]puri, cânt! combatem:
căci acestea din urmă sunt contrariile primelor. lntruCiit :-.copul pc c:trc
�i-I propune cel cme deli hcre<.lZă este utilul , �� întmdlt el delibercaz;l n u
asupr:t l"inal u l u i , c i asupra mijl<)ace]()r de i l ajunge l a e l . de a:-.emcnCil,
cum aceste mijloace sunt lucrurile utile în ordinea acţiunill)r, �� cum utilul
este u n lucru bun, trebuie s<i definim la modul general principalele ches- :w
li uni în legătur;1 cu binele �i u t i l u l .
F i e , dec i , binele ceea ce este prd"erubil în s i n e �i p r i n �inc, l u c r u l Î n
n u m e l e căntill alegem un a l t lucru76, �i ceea ce râvncsc toale l"iinţclc,
i
�;�:��1ila���;�-�r1:: �:��n������:�(�:�� ��;��l�;:��i�.��:�l������� :���.j���·�i1����:�i��9�:
cde pe care raţiunea intlividualil le atribuie fiedtrcia, adică binele l"iccil- 25
mia, cel a cărui pre/..enţă dispune favorabil � i detcrmimi o stare de autar-
hie, apoi, ceeu ce me un caracter uutarhic, �i ceea ce produce sau men!inc
aceste bunuri, acel lucru care ;llrage dup;l sine, drept consccin!e, bunurile
de acest fel .� i . în smr�it. cele care pol Îlllpietlica �i cele care pol distruge
contrari i l e acestor bunuri. Or, lucrurile se înl:1nţuie1ll în două feluri; căci
ele sunt ori simultane, ori succesive, a�a cum faptul de a �ti , de pildii, este
consecin\11 succesiv ii il fi1ptului de il studi<l, im faptul de <1 trili c.�te con- JO
sccinţa s i m u ltanii a faptului de a fi s;1m1los. De asemenea. lucrurile sunt
Cilp<tbi le (]e a produce în trei feluri: unele, precum faptul (,k a fi �ilnătos,
pnKluc s<inătatea, altele, precum a l i mentele, produc tot .�:1mlt<ttea, în
sf<lr�it, altele, precum f<tptul de a face cxerci(ii fiLicc, la fe l , pentru că
cel mai adesea produc săniit:ttea7'1.
Acestea fiind stHbi lite, .�i Hchil.iţ i i l c de lucruri bune, �i pierderile
de lucruri rele trebuie să fie bune; dlc i , pc de o parte, faptul de i.l pierde
are drept con:-.ccinţă simultană faptul de a n u lllili avea rău l , i m filptul 35
de a achiziţiona me drept consecint;l succesiv:l filptul de il avea binele.
Ş i achiziţia u n u i bun mai mare în Jocul unuia mai mic, precum �i <lehi
zi!i<� unui r<iu mai mic în locul unuia mui mare este tot u n lucru bun; 1362 b
căci prin faptul că bunul mai mare depă�e�te bunul mai m i c , a�adar
prin În.�u�i acest f<1pt se produce, cfmd Hchizi!ia primu l u i , când
pierderea u l t i m u l u i Ş i virtuţile sunt i"n mod necesar un bine; dki
datori tii lor, cei care le pnsed11 sunt În bun<i d i s poz i ţ i e ,

1 19
 ARISTOTEL

Exov-rEc;, xal not'IŢ[txal -rWv ă:ya�Wv E't<n xal npaxnxal:'""F!Epl

€xăG"t1}; .S€ xul -rlc; xal lTola xwplc; P11-r€ov. Kaî: n)v t,Savllv
O:ya�Ov lt.vcu· mi'V"Ia ycip €cp(E-ra.t ni '(,i:xx aU'tÎ)I; Tii cplicrEL "Q(HE
�
xaî: -râ f)S€a xal -rei xaAâ ă:vciyXT] O: et-&ei Etva:· -rei ,u.€v ya'p
Tj&ovi};- not T)nxci, Thlv .SE xo:AWv Tii ,u.Ev f)S€o: -rei .SE ciDTii xa-&'
€au-râ a'tpE-rci E:crnv.
10 ' Qc; & xa\Y Ev €tnElv, O:vdpcT) O:ya:-:trl Etva:t -rci.SE. Ei.futJ.lOv(a:·
xui: yeip xa�· aU-rO a:\pHOv Xet.Î: o.lho.pxEc;, xai: €vExa ciD-roU -r&I.Aa:
a\pot'i,u.Eita. Lltxatoot'iVl'), ă:v0pE(a, owcppoo"UVl'), ,LJ.EŢO:AotJmx(o:,
,U.EŢO:/..onpE:nELa: XCI.Î: a't ă/..Ao:t cit "'IOtaU-ra:t 'E'ţELc;'' 6:pE-rai: ya'p
Wuxlf;. Ko.î: UylE t o: xo.i xciAA� xa:î: Tii -rota:U-ro:· ă:pE-ral yrlp
15 crW,u.a-r� xul lTOL'lŢ[txrlt 'lioHWv, o'Lov Tj tlylELa: xa.L i)&o� xal mU
'(,�v. OtO xa:L ăpto-rov &oxEL lt.vcn, \Sn .SUa Thlv -rol.c; noHolc;
"'ILJ.UW-rci'tWV c((-rt6v €cruv, Tpovl}; xal -rOiJ '(,îŢv. nAoU-roc;· clp€n) ya:'p
xTfpEwc; Kctl 1f0ll')"ILX0v noAAWv. «l>lAoc; xo:i cptAlo.· xui yeip xa:-&'
aU-rOv citpE-rOc; b cp(Aoc; xal nmlŢCtxOc; no>J..Wv. Tt,u.Tj, OO'ţa· xa.l yeip
20 i,&o: xo:l notl')"'Itxei 11oM.Wv, xa.l &xoAou-:tEl o:U-rol.c; � €rei: -rO 11oAU
W UndPXEtv Ecp' cflc; n,u.Wv-ra.t. Llt'ivaJ.llc;' mU A€TElV, -roU npdnEtv·
lTOLTJTtxcl Ţo:'p n:civ-ra: -rei -rota:U-ro: &Ţo:�Wv. "En Ebqlulo:, ,u.V'l'],u.l'),
Eb,u.d�Etct, â:rxLvota., ndv-ro: -rei -rota:U-ra.· notrrn xo: î: rcip a:O-ro:t
25 Cqa:�Wv a:\ .SUvd,u.ELc; €tcr(v. ' Oj.w{wc; .5€ xa:i cit. €mCM:li,u.cxt nO:cro:t
xa.l cit -r€xva.t. KW W '(,lŢv· €t ra:P ,u.l}b€v Ci>J..o Enm-ro Cqo:Mv, xet.�
aU-rO citpE't6v €CM:tv. Ko:i: W .S(xo:tov· <ru,u.<p€pov răp "It xmvli Ecrnv.
Tuln-o: ,u.Ev otv OAE.S0v 'tei b,u.oAoyot'i,u.EVa: Cqa-3'd €tn:tv· €v 0€
30 -rol.c; &,u.cptrrf3T)TTJO"(,u.mc; Ex "thlv.SE o\ (Jl)AJ..oytcr,u.o(.�"Qt -rO Evav-r(ov
xa.x6v, -rolri &yuMv. Ka:i: oO -rO Evavr(ov "tol.c; €x�pol.c; au,u.cp€pEL·
olov €t -rO .SEtAot'ic; Elvcu j.J.Ci'Attn:a cru,u.cp€pEL -rolc; Ex-&pol.c;, ol]Aov
l5n &.vOpE(a ,u.ciAtoca. Gxp€At,u.ov ml.c; noA(-ra.tc;. Ko:i: OAwc; \) dt
Ex-&pol j3o(iAov'tcn fi €cp' & xo:Cpotxn, -roUva:vUov "tot'i-rou Wcp€lt,u.ov
35 cpa.(vETitt ' .St0 E'i:pT)"'IlXL tj ' xEv Ţl]itljam npla.,u.oc;. "'Ean f} o\)l( &El
"toti-ro, &AX Wc; €rrl 't0 noAU· ol.J.OEv yeip xwAUEL Evlo<E "taUW
<ruJ.lcp€pEtv -rolc; Evo:vtCotc;· IWEv A€rE<m Wc.; 1:â xa.xci <ru'Vd'yEL 'lXlilc;
âvitpWrrouc;, (ha:v U Tal.nO j}Aaj}Ep0v Ct,u.q�Ql.v. Ka:i: O J.lll 'ro'rtv

1 20
 RETORICA, 1, 6, 1362 b

�� tot virtutile pn:xiuc lucruri bune �� sunt practicel«l. Va trebui să spunem

separat, despre tiecare din ele, care e�te natum �i felul fieci:ireia. Şi plăcerea
este un bun; căci toute fiinţele însutleţite o râvnesc, prin n<Jtura lor. De
aceea, şi lucrurile plăcute şi cele frumoase trebuie .�ă fie bunuri; într-a­
devăr, primele sunt producătoare de plăcere, iar dintre lucrurile frumoa<;e,
unele sunt plăcute, iar altele sunt dezirabile în ek �i pentru ele însele.
Pentru a le enumera unul dite unul, bunurile sunt în mod necesur ur- 10
mătoarelc. Fericirea: căci ea este un bun preferabil pentru el însu�i. pre-
cum �i autarhic, şi tocmai în vederea lui preferăm noi multe <:1lte lucruri
Dreptatea, curajul, cumpătarea, m:tgnanimitateaH I , magniticen!<IH2 �i cele-
lalte dispoziţii stabile de aceM fel: căci acestea sunt virtuţile �ullctuluiH.l_
Apoi , sănătatea, frumuseţea �i calităţile de acest gen: dci ele sunt vir-
tuţile corpului şi pot produce numeroase bunuri , a�a cum, sănăta!ei!, de 15
exemplu, este producătoarea �i a plăcerii .�i a vieţii, drept care .�i este con-
siderată a fi cel m;1i mare bun, fiinddl este cauza a două dintre bunurile
cele mai apreciate de cei mulţi, �i anume plăcerea şi vi1.1ţa. Bogă!ia: căci
ea este virtutea proprietiiţii � � . de :1semenea, producătoare de multe bu-
nuri. Prietenul �i prietcnÎ;J: dicî prietenul este de dorit pentru el însu�i
şi, de asemenea, cap1.1bil de a produce numeroase bunuri. On(1area, faima:
căci ele sunt plikute şi capabile de a produce multe bunuri, şi tot ele au 20
drept consecinţe, cel mui aJcse:1, posesia altor bunuri, pentru care oamenii
sunt onomţi. Facultatea de a vorbi, facultatea de a acţiona: căci toate
facultăţi le de acest fel sunt produc:ltoare de bunuri . În plu.�, înzestrarea
naturulă, memoria, u�urin(a de a învo1ţa, sagacitatea, .�i to;1te calită(ile de
acest gen: căci aceste facultiiti sunt producătoare de bunuri. Similar, toate 25
ştiinţele �� toate artele. Şi, de a�emenea, însă::;i viaţ<1: dic i , chiar dacă nici
un alt bun� nu ar putea fi consecinţa acesteia, viaţa este de dorit pentru
eu însă�i. In sfâr::;it, dreptatea: căci este un lucru util în comunitate.
A.�adar, acestea sunt aproximativ toale bunurile recunoscute ca atare;
cât priveşte, însă, bununle contestabil e, silogismele provin din premi- 30
sele urmiltoare. Este un bun <�cel lucru <11 cărui contrariu e.�te un rău.
Este un bun �� acel lucru al cărui contrariu este util du�m:milor; de
exemp l u , dacă faptul de a f1 la�i e.�te mai cu seam:1 avantajos pentru
du�man i , este limpede că vitejia este mai ales folositoare pentru cetă-
ţen i . Ş i în general, contmriul a ceea ce doresc du.�nwnii no�tri sau ceea
ce le provoucă bucurie, nuuil ne este în chip evident util; de aceea s-a
spus: "cu .riguran(ă, Priam se va bucunrH4. Acest lucru nu este mereu 35
astfe l , cel m:ti adesea, însă, da; nimic nu împiedică, într-adeviîr, ca une-
ori , acela�i lucru sti fie profitabil pentru <lmbele părţi adver.�e; de unde
se spune c ă relele îi upropie pe oameni cânt! acela�i lucru este dău-
mltor � � pentru u n i i �i pentru a l ţ i i . Apoi , � i ceea ce nu este

121
 ARISTOTEL
--·--·------· ---

1363 a lnre�o).Tj, -roUUl &yctM'V, O & â'V ft J.LElbO'V fl bel, xruc6\l. ·� oO

'E'VEX« 1r0Hei lrETt6vrrtctt fi OEOO:ndvrrrm · q:.cxt\16jJ.E'\IO\I ŢCX'p &ycx""c'i"
i)&l'], xcxl � -r€).� .0 -rolO\rto\1 lmoAcxJ.1!ki"e'tcxt xett -rEA� noHW'V,
-rO 0€ -rE� CqaM'V."O""e" -raUT etprrw.t xd.8 0€ xe" eUx,wA11"
nptciJJ.'f xat clurxp6" -rot &T]p6v 'tE J..LE'Vet\1. Kcxl � na.potJJ.La. &€ W
'rnl Mpa.u; n]\1 OOp(a.\1. Ka.i: oti <dt> noAAol €<p(e\ITUt, xcti: W
lrEptjJ.ciXTJUl'V <pm\16jJ.E'\IO\I' ot Ţa.'p 1rcivte� €<p(e\l'tctt, -roU't' Cxyct".0\1
�"· o\ 0€ noAAol GlcmEp nd'V't� lpCX(\IO\I'tCXt. Ka.i: -rO 'rncxt'VE"t6\l·
10 oO&eL� rcx'p .O Jili Cxrcx""c'i'V hctt'Vel. Kcxt a o\ €x""pol [xoi o\ lpCXUI..ol]
kna.t'VOOOtv• Gl<rnep raP nd'Vnc; t\&T] bJ.lOĂoroUow, e't xeti: o\ )(C()(Wc;
neno\ht&n:c;· &tei raP -rO q:.o:'VepO'V hJJ.oAorole" ă'V, t'Ju1T€p xo:l
<pctiM.ot otlc; o't <p(Aot \lirooot xcU [Cxya."ol] oUc; dt €x-&pol J.Lli
l(JEyotXTt\1 . .6.t0 AeAot&opTp"at lmO.a�'\1 • KopÎ\htlOt UnO I:tJ.1W'VÎ&ou
15 lfOt{po:vt� Kopt\l"(ou; 8 ob jJ.€J.L<pEwt -r0'1Al0\l. Ko:l a Thrv
q:.po'VÎjJ.W\1 ne; f1 Thi" &ro:""l;N &vSpW" fi yuvextxW.V 1rpo€xpt\IE\1, oÎo\1
'O&x:ra€o:'Aih}.W xcxL'EAE\ITjV eweUc; xal 'AAE'fct'V&j)O\I cit ""eal xetl
'AxtAAEo: "OJ.1� · Ko:l �Awc; W npocupe'td· lrpoo.tpoU'V-rett &€
20 1rpdnet" 'td n e'tpYUJ.fva. xcU -rei -role; €x".polc; xa.xâ xo:L -rei -rolc;
q:.(Aotc; &:ra""« xetl -rei &u\lo:'td. To:U-ra. 0€ &txWc; €o-tt" Td n
ye\16jJ.e\ICX Ci" xeti: Td' �(wc; ytrv6J.1E\ICX. ' P�tcx &€ OOo: fi ă'VEU
A6rrry; f1 €\1 bA(y'f xv6VCf· TO yâp xW.emh.o bp(beTat f1 AUff11 fi
nArt""e t xp6'\IOU. Kctl €a.'V � jX>liAo'V'tctt' l3o6Aovrcn .S€ fî J.LYJ&€\1
25 xruc0'\1 fi EAa.no" -roU lqo:".oU· -ro\rto SE mat, 'eo:V fi Ao:"M"ll t)
nJ.Lwp(et f1 J.1txpci ft. Kat .a 'COtet, xoi 8. JJ.l)&€(c;, xcxi -rei 1reptnci·
TtjJ.Tj ycx'p o\1tw J,J.IiAAo\1, Ka.i: Tâ <ipj..l.6no\1Tet ctbTOlc;· TOta\rtcx &€
-rei -re nfl00'1o1x vro: xo:-rei y€'Joc; xcU 0U'VCXJ.1t"• xa.i: G" €Ue(net"
o'Co\IT«t xo:L âV JUXpci ft· oll&€\1 ycip ţŢncr\1 lfpocttpollvta.t -rcxlrtet
30 lrpâTIEt\1. Kcti: Tâ ebxa-rEpyo:cno:· &u'V<XTâ yeip � P<{&to:·
ebxa-rEpro:cn« &€ fi nd'Vnc; f1 o\ troAAol fi o\ ISJ.Wtot f1 o\ lŢnouc;
Xet.TW�W<J(X\1, Ka.i: & xcxpuil'V'tC(l 'tolc; q:.(Aotc;, fi & c.brex\hlo'ovtat
-rolc; €x""polc;. Ko:l OOo: ofir; ""<XUJ.Lcl'(mxn lrpoatpotlvra.t trpdnet'V.
35 Kai: 1rpc)c; & ebqluelc; e'tot\1 xai: �J.1netpot· JXi:O'\I r«P xo:To�Wao:t
o'i:onat. Kcxt & JJ.rtbelc; <paiM.oc;· €nat'VE-rei ycx'p J.LiiAA.o'V. Kcâ: {;;"
ht"UJ.WîNT� 'TUŢXci\IOOOt\1, ob ycip p..6vo'V tj&l &.ANi xo:t �EA'tt0\1

122
 RETORICA, I , 6, 1363 a

u.n exces, este un bun , pe când ceea ce este mai mare ca proporţii decât 136.1 a
se cuvine este un rău. Este un bun şi lucrul pentru care s-au depus multe
eforturi şi s-au făcut mari cheltuieli; căci el părând deja un bun, şi cum
un lucru de acest fel este considemt scop, şi scop al multor lucruri,atuncî
şi scopul este un bun. Drept C<lre s-au spus acesteu: .,spre orgoliu/ lui
Priam!"R 5 şi "este ru�in.os a rămâne mult timp"86. Şi proverbul: .,a sparge
urciorul/a por/1�'87. E'ite un bun şi lucrul pe care îl râvnesc mulţi, şi ceea
ce pare demn de a fi disputat; dîci bunul em acel lucru pe care îl rfivnesc
toti, or, mulţi par a rfivni precum toţi. Este un bun şi ceea ce este lăudabil;
căci nimeni nu laudă ceea ce nu este un bun. Este un bun şi ceea ce elo-
giază duşmanii bi cei răi]; a5a cum, într-adevăr, toti sunt de acord deja lO
asupra unui fapt rău, dacă tocmai cei care au avut de suferit acel rdu îl
laudă; căci ei, Hr fi de acord datorită evidenţei, după cum .�unt răi cei pe
care îi blameaZă prietenii lor, şi după cum sunt Lbuni] cei pe care nu îi
blamează duşmanii lor. De aceea, corintenii au crezut că fuseseră insultaţi
de Simonide, care a compus: "!Iionul nu are nimic de repro�at corin·
tenilor"88. Este un bun şi ceea ce a preferat unul dintre cei fnţelepţi, sau 15
unul dintre cei virtuoşi, f1e aceştia bărbaţi sau femei, precum, de pildă,
Atena 1-a preferat pe Ulise, iar Tezeu - pe Elena, apoi zei(ele - pe
Alexandru, iar Homer- pe Ahile. Şi în geneml, sunt bunuri toate lucrurile
preferabile voluntar; or, oamenii preferă să facă lucrurile menţionate de
noi , şi anume cele rele pentru duşmani, apoi cele bune pentru prieteni 20
şi, de a�emenea,cele posibile. Iar ace,-;tea din unnă sunt pl:!Sibile în două
feluri: cele care se pot face, şi cele care se pot face u.5orH9. Sunt uşoare
toate câte se fuc fără efort sau în puţin timp; căci dificultatea se defineşte
ori după efort, ori după lungimea timpului. Sunt un bun şi lucrurile cure
se fac cum vor oamenii; or, ei î�i doresc ori nici un rău, ori un rău mai
mic decât binele ce rezultă din el; şi acea'lta se va întâmplu dacă pedeapsa 25
rămâne ascunsă, sau dacă ea este mică. Sunt un bun şi lucrurile private,
lucrurile pe care nu le deţine nimeni, lucrurile de prisos; căci astfel onoa-
rea este cu atât mai mare. Sunt un bun �i lucrurile care se armonizează
cu oamenii înşişi; or, lucrurile de acest fel sunt cele care li se potrivesc
în funcţie de originea şi puterea lor şi cele de care cred ei că duc lipsă,
oricât de neînsemnate ar fi; căci nu vor deloc mai puţin să le facă. Sunt
un bun şi lucrurile uşor de îndeplinit; căci, întrucât sunt uşoare, ele sunt
posibile; or, lucrurile uşor de îndeplinit sunt cele pe care le-au reuşit toţi, 30
ori majoritatea, ori cei asemănători nouă, ori cei inferiori nouă. Sunt
un bun şi lucrurile prin care oamenii îi mulţumesc pe prieteni, sau cele
prin care îi supără pe duşmani. Şi toate câte au intenţia să le facă cei pe
care oamenii îi admiră. Şi lucrurile pentru care oamenii sunt bine
înzestraţi şi experimentaţi; căci ei cred că le vor reuşi mai uşor. Şi 35
lucrurile pe care n u le-ar putea reuşi un om rău; căci a�tfel, ele sunt m<�i
degrabă lăudabile. Sunt un bun şi cele pe care oamenii le obţin pre-
cum doresc, iar acest lucru pare nu doar plăcut, ci şi mai bun.

123
 ARISTOTEL

1363 b q>a(ve-rcu. Ko:L J.Lci),LmO: €xo:o-roL lf� fi -roloutoL, dlov o\ cvLA:OvLXOL

'

€t vlxrt mat, Ol tpLĂ6"!ljJ.Ol e't nj.tl'j, Ot cptAo:xp1lJm-rot e't XP1ÎJ.U:XTIX,

xo:L Ot ăAAot Wcrrohwr; . nepl J.tEv olJv cl:ro:'l'toU xo.l mU cruJ.vp€pov-r�
€x rothwv Âl]ltT€ov w:'ţ n(crntc;.

VII.

' E1tel O€ ltoAAâxtc; bj.wAoroUv-rec; ăj.tcpw OUJ.tcp€pet v 1tepl roU

JJ.<iAAov ă).lcptcr�lftoî'xn v, €Cfle"tîl:; &v e'lrt Aex-r€ov nepl roU p.e('{ov�
Cqo:'l'toli xo;L -roU JJ.ăAA.ov cruJJ.cp€pov-r�. "Em:w OTj \m:ep€xov JJ.Ev -rO
u:xroUrov xal €n, \m:epex6JJ.EVOV 0€ rO €vu1tdp:xov. Ko:L p.el'{ov ).l€v
O:e l xo:l: nAelov npOc; &nov, JJ.Ero: 0€ xo;l JJ.LxpOv xo:l 1toAU xo:l
10 bAlrov 1tpOc; -rO -rWv noAAWv JJ.€re\tO<;, xo;l tmep€:xov JJ.Ev -rO JJ.Eru.
-rO 0€ €AA.el1tov JJ.Lxp6v, xcx.l 1toAU xo;l bAlrov tix:rwhwc;.
' E1tel obv Cqo:tiOv A€roJJ.EV "t6 -re o:lnO o:inoU €vexa xo:l JJ.T!
ăAAou o;\pe-r6v, xcx.l: oi1 1tdv-r' Ecplno:t, xro': O voUv âv xcU Cflpc)VT)CJL v
Acxf36v-ro: '€Am-ro, xo.i -rO nmrtnxOv xo;l -rO CflUAo:xnx6v, fi � En-ew:t
15 T rl TOLo:Uro:, "t 0 8 ob 'Evexo; m -r€Aoc; Eo-rlv, -rEA� 0 € Emtv ob
Evexo; ni ăAAo:, o:lrrlfl 0€ &ro:ti-Ov -rO np&;; o:lm3v -raU-ro: lfEJfOv\t6c;,
&.vdrxrt -râ TE nAe(w roU €v0�_; xul rWv €Ao:H6vwv
cruvo:pt\tJJ.OUJJ.€vou roU E:v&;; fi ThJv €Ao:n6vw\l J.lEL'{o\1 &.ro:\tOv
20 etvaL· bnep€xet ydp, "t0 0€ Evundpxov UnepExen:u.
KcxL Ecx'v n) J.1€rtmov mU JJ.q{<JTOIJ bnep€x:n. xcU cdm:i o:UrWv· xo.i
Oon o:irrci a'itrWv, xo:L -rO JJ.Erurrov roU JJ.ey(o-rou, tiov e't 'o JJ.Eyurr�
&vijp yuvo:txOc; � JJ.E'fl'� J.LEl'{wv, xcxL i5Awr; o't Ci'Jbpec; Thrv
ruvmxW\1 JJ.EL'{ot�.. xai e't o\ ăvOpe; OAwr; rWv yuvo;txW\1 JJ.E('{m.-.:;,
25 xcxl &vip b JJkrunOt;; � JJ.E'fl'(JT'll;' yuvmxOI; JJ.e('{wv· ăw'Aoyov r«P
€-;xooot v dt tmepoxo.i -rWv revi.Jv xo.l -rWv JJ.erlcnwv €v o:irrolc;.

1 24
 RETORICA. l. 6-7. 1 J63 b

Sunt un bun mai ales lucrurile pentru care fiecare dintre oameni este de 1 363 b
un anumit fel, ca de exemplu iubitorii de victorii, dacă este o victorie
de atins, iubitorii de onoruri, dacă sunt onoruri de obtinut, iubitorii de
bani, dacă sunt bani de câ�tigat, �i alţii, la fel. Acestea �unt, u�adar, pre-
misele referilo11re h1 bine � i la uti l , din C<.1re trebuie deduse doveLile.

7.

Întrucât adesea cei care sunt de acord c:1 douft lucruri sunt deopotri v:1
utile nu sunt de acord asupra lucrului mai cu scam:1 uti l , ar trebui vorbit
în continume despre binele �� utilul în sens gwdu:ii'JIJ. Fie, deci, lucrul
care dcpă.�e�te pe un altu l , cel de o cantitate egală �i încă ceva pe dcu­
supra, iar lucrul cure este depă�it, cel cuprins în întregime în lucrul care
depiî.�e�te. Şi ceea ce este nmi mare �i ceea ce este nwi numeros întot­
deauna se mportC<IZă la ceea ce este m<li mic, pc c:înd ceea ce este mare
�i ceea ce este mic, ceea ce este mult .�i ceea ce este puţin se raportea:t.<1
l a m!lrimea numărului de obiecte9 1 , în .�fâr.'�it, lucrul c<1re depii.�c�te e.\IC
mare, i:�r lu!.:rul dcp<1�il este mic, -:;i la ICI se înWmplă cu multtll ':ii puţinul. 10
A::;adar, fiindcă numim binele ceea ce este preferabil în .�ine si pentru
sine, .�i nu în vederea altui lucru, �i ceea ce toate l"iinţclc râvncsc -:;i ceea
ce ele ar prefera, dud1 ar primi mţiune �i înţelepciune practică, de aseme­
nea, ceea ce este capabil de a produce ::;i ceea ce este potrivit pentru a
menţine a.�emeneH bunuri, sau ceea ce le arc drept consecinte pe acestea,
apoi, întrudt lucrul pentru care se l"ac alte lucruri este .�copul, iar scopul
este lunul în vederea cărui<.� se fac toate celclulte lucn1ri, ':ii f1 indc� binele 15
individual este ceea c e intruneste <.�cestc conditii rel<1tivc l a individul în-
su.�i, num:lrul m<�i mme de luc i-mi bune este ît1 mod necc.�ar un bun mai
mare decât unitatea �i dcdlt număn1l mai mic de lucruri bune, ducă :�cca�tă
uniWte st�u acest număr mai mic este inclus în numărnloare; într-adevăr,
numărul mai mare dcpă�e�tc num;lrul mai mic, im nurn;lrul mai mic, cu-
prin.� în numărul mai mare, este dcpă�it. 20
Ş i dacă cel mai mare lucru dintr-o clasă de obiecte dcpă�qte cel
mai mare lucru dintr-o altă dusă de obicctc'1�, <ttunci si toate lucrurile
dintr-o clasă dep<l�esc toate lucrurile ttin altii clasă: rCciproc, �i c;lnd
lucrurile dintr-o clasă dep[L'!Csc pe cele din altă clasă, cel mai mare lu­
cru dintr-o clasă îl v a depă�i pc cel mai mare lucru din altă clasă, a�a
cum, de exem plu, dac!l bărb<Jtul cel mai înult este mai înalt dcd1t femeia
cea mai înaltă, �i bărb<1ţii sunt, în general, mai înalţi decf1t femeile;
reciproc, daca bărbaţii sunt, în general , mai înalţi dcdt femeile, -:;i !.:el
mai înalt bărbt�t este mai înalt deciit ce<1 mai ina]tll femeie; dici su- 25
periorităţile cla�elor unm<l asupra altom �� supcriorit:1ţi l c celor mai mari
membri, a unora asupra <�ltor:1 cuprin�i în ele, sunt analoage.

1 25
 ARISTOTEL

Kal (hav -r6& }.1€V T� €Trl1Tcrt, hEÎ:\10 &€ TO!Jnp J.lll' '€n-€1:0.l J5€
il T0 iiJlct +) T0 €<p€'ţ� il cU J5uvcl}.l€l . EwmipX€l rciP li xvllcru;
30 li ToÎI 'rno,J.t€vou €v .ql {1-mEpou. "En-€Tcrt &€ ăJ.Lct }.1€v ll{l UrmlV€tv
TO "C�v. wUTtp 0€ €x€Î:vo oU, lffrEpov ll€ -r{f J.wv{}dvELv -rO
hlcr-rw:r{}ctl, SuvdJ.L€l ll€ -r0 't€poouAElv '!0 0:JrOOT€p€lv· b rcip
'tEpoouAftcrcrr; W..'v 0:JrooT€p'llcr€t€V. Kcrl -rci UJr€p€xovm Toî:i crinoU
J.I.€Î:'(ovt J.L€l'�w· Ctvdrxn r«P UJr€p€X€l\l xo:l wU }.1€l{ovor;. Kal Tci
J.LEL'(ovor; O:rcr{J-oU JrOLT]Ttxci J.LEL'(w· -rolno ycip frv -rO J.LE('(ovor;
JS 1fOL1ŢttXI{J Elvm. Kal: otJ -rO 1fOLT]Tlx0v J.LEl{ov, Wou&rwr;· €'l rcip -rO
UrtEtvOv «'lpEThi-rEpov ToÎJ i#or; xcd J.LE'i{ov CqcrMv, xai: li UylELcr
TÎ)r; ft&ovl)r; ).lEL'(wv. Kcrl -rO cr'tp€nlv xcr,'J-' aU-rO coli J.lii xcr,'J-' crU-r6,
1.364 a di:ov 'u:rxlir; UytEtvoU· TO ).l€V ydp oUx crUToli EvExct, -rO J5€ aUToU,
0JrEp �v TO CqaMv. K&v U -rO J.LEv T€Aor;, ŢO SE J.LTi T€Aor;· ŢO ).l€v
Ţcip fiAAou '€V€Xct, W S€ atnoÎI, &iov ŢQ ŢUJ.Lvci{€0'{1-aL '(oU El) €X€L v
TO crWJ.Lcr. Kal -rO frnov Jrpoo&:6J.L€Vov ,'l-a'(Epou fi €1:Epwv·
aUTapxEcrTEpov yci'p· finov &€ Hpoo&l wt -rO €Aan6vwv fi Ptf6vwv
1rpooS€6J.L€VOV. Kcrl 0Tav TOS€ J!€v fivEu -rol& J.LTi 1i fi J!Ti SuvcnOv
fi ŢEvEo-{lm, -3-dTEpov &€ ăvEu To6Tou· crU-rapxEmEpov S€ TO J!Ti
10 i5€6J.LEvov, W<TTE q:.alvEwt J.LEl{ov O:ro:Mv. Kâv 11 tiPXll. ŢO 0€ J!Ti
Upxll. xCt'v 11 dlnov, nl C oUx ciCTtov &ci ŢO o:!.rr6· &\IEu ycip dl-rCou
xo:L O:pxllr; &oU\Io:Tov E'ivo:t il Ţ€v€cr,'J-at. K«l lloOiv &pxulv ŢO 0:Jr0
Tllr; J!E(ţov<M; O:pxîl; J.LEl'(ov, xo:l J5oolv cll -rCot\1 TO 0:1rO ŢoU
J.LElţ'mi<M; «h(ou J.LEl{o\1. Ka� cbxi1f«Ă.LV J5€ Suolv Upxcrlv Tj '(oU
15 J.1El"Covor; O:PXTi ).lEL'(wv, xctl Soolv a'n(otv ŢO ToU J.L€({ovor; ahwv
J.L€l{ov. al)Ao\1 otiv Ex TW\1 €tpl)JJ.€\IW\I lht tiJ.L<pOTEpwr; ).lEl"Co\1
Emtv cpa(vEcr{J-m· xal ra'p E't O:PXTJ, -rO &€ J.Lil O:pxll. S6'ţ€L J.LEL'(o\1
dvut, xcrl €t J.lTi O:pxr). TO S€ O:px:T)· -rO ycip -rEAor; J.LEL'(ov

1 26
 RETORICA, 1 . 7, 1363 b� l 364 a

Un lucru este superior <Jltuiu �i cânJ <1cest lucru este consecinţa l u i . pe

când <Jcela nu este consecinţa acestui<�: or, un lucru e.�te consecinţa altuia
pe o C<Jle fie imediată, fie ulterioari:i, fie potenţialii: căci utilit<Jtea consec-
ventului e.�te indusi:i în utilîto1tea :mtecedentului'H. Or, viuţa este conse- 30
cinţa imeJiată a siinătăţ i i , pe cflnJ ultima nu este consecinţa simultană
a celei dintai, apoi, ştiinţa este consecinţa sub�cventă a studiului, iar jaful
este consecinţa posibilă u sacrilegiului; căci cel care a comis un sacrilegiu
poate jefui. Şi dintre J(tuă lucn1 ri care dcpăşc.�c fiecare acelaşi !unu, este
mai mare acela din cele doui:i care îl dcpă�eştc pe cel de-al trcibt printr-o
cantitmc mai motre; căci el trebuie .�ă îl depil�easci:i si pc acela mai mure
�i pe acela ITii.li mic dintre celelalte douil. Şi lucrurile capabile Je u pro-
duce un bun mai mare sunt mai importante; căci asta însemna a fi capabil 35
de a produce un bun m<li rni.lre. Similar, lucrul produs de un hun mai mure
este mai important; c<k i , dacă ceea ce e.�te sănătos este preferabil f<.tţă
de ceea ce e.�te phkut, .":>Î este un bun mai mare, �i săn.ltatea este m;ti im-
portanti:� decât plăcerea. Iar lucrul prcfembil în sine este un bun nmi mure
dec:Ît lucrul nepreferabil în sine, a.:;:t cum, vigoarea, de pildă, este mai
importantă decât ceeu ce este săntitos: căc i , pc de o parte, lucrul s:lnătos 13M a
nu este rreferabil pentru sine, pe de altă parte, vigo<.treot e�te preferabilă
pentru sine, ceea ce era, de fapt, binele. Şi lucrul care e:-.te scop este mai
important dec;ît lucrul cme nu este scop; căci ultimul este preferat pentru
altul, pe c<înd primul este ales pentru sine, <t.�a cum exerciţiul fizic, de
pilJă, este preferabil pentru buni.! stare <t corpului. Este un bun mai mare
şi lucrul care are nevoie mai puţin de <tltul sau de altele diverse; dci el
este mai autarhic; or, are nevoie mai puţin lucrul care are nevoie r1 c de
lucruri mai puţine, fie de lucruri mai u�oare. La fel, �i dml cutare lucru
nu există, sau n u se pnate ivi fără un altul, pe c<Înd <ti doilc<t poate fără
pri m u l ; căci dintre două lucrur i , cel care n u are nevoie de celăhtlt este
<tUtarhic, încât este, evident, un bun mai mare. Şi dadi din două lucruri .
unul este principiu')-1- al altor lucruri, pe dnd celălalt nu este, �i dacă unul
este cauâi<J5, re când celălalt nu este, un lucru este mai important decât 10
celălalt pentru acela�i motiv; căci fără cauză .�i principiu un lucru nu (XIitte
să existe, sau să se ivea-;că. Şi tiind date două principii, lucrul mai imp<.)f-
tant este cel care provine din principiul mai important, ş i similar, fiind
Jate doui'L C<tuze, lucrul mai bun este cel provenit din c:.tuza mai bună. In-
vers, între două principii, principiul lucrului m:ti importi.lnt este superior, 15
iar între două c:.tuze, cauza lucmlui mai bun este superioard. E�te dar, deci,
din cele spuse, că se poate arăta că u n lucru este mai important în dom1
feluri: şi dacă un lucru este principiu, iar celălalt nu e:-.te principiu, �i dacă
primul nu este principiu , ci scop, în timp ce al doilea este principi u , tot
primul va păre<� că este mai important; căci scopul e.�te mai important,

127
 ARISTOTEL

xal oUx O:pxlj. Wcmep b A€w&!}!ac; xo:'!T}jopW-v �q'IT} Ko:AAlO"ff�:hou

20 '!0-v �ouAeOOo:m mîi Jrpc{�a-vToc; J.L{XAAo-v &.&txel-v· oU ydp &-v
lrpo:x{!-Tl-vm J.lli �ouAeOOaJ.LE"Vou· nciAt 'V se xal Xa�p(ou, TO'V
Jrpd�a"VTa Toti �ouAeOOa-vToc;· oU yap li:v ye-v€cr{!-at, E't J.Lrl frv b
1rpa1'w-v· Tothou ydp €-vexa ht�ouAeOet-v, Onwc; npo;1'wat-v.
Kal TO OJravtWTEJXN TOU &cp-36vou, r1i.o-v XPUO'� ot&-rlPou
&xpT)(TT6T€poc; l.Jv· J.LEl�ov yc(p � xillcrt c; &u:i TO xaAEJrwT€pcw
25 rl.-vaL "AAAov 0€ '!p6Jrov TO Ciq:>-3o-vov Toti cntav(ou, 0TL � xPliatc;
\mep€xet· 1:0 raP JroU.dxtc; Toti bAtycixtc; \mepExet, Q,'!-ev A{reTat
ăptO"!OV ).1€\1 Ucswp. Kal OAwc; TO xW..eJrWTEpoV Toti Pcţovoc;·
�
(TlfO'.VU.oltEpov rct'p. "AU.o"V 8€ TpârrO'V TO jxiov Tol} xo:AwwT€ · �El
30 �
raP Wc; �OUĂ6J.LE-3o:. Ko:L re TO €-va-vT(0\1 El'(ov, xo:l oti � O'T€pl}<Jtc;
}!E('(wv. Kal CtpETIÎ ).Lij &.pETT)c; xo:l x«xlo: J.Lll xcodac; J.LE('(wv· Tci
}!€v rctp TtÎAT}, Tci {) oU -c€AT}. Kal &v Tci €pro: xaAA(w 11 ct'tcry:(w,
J.LEl'(w abni xal &v cit xo:xl«t )((XL cit &.peTai J.LE(�ouc;. xai Tci �pya
35 J.LE(�w. En:e( JrEp Wc; Tci ci[na xa:i: cit 0:p)(a(, xai: Tci O:Jrofk.:(vovm,
xal Wc; Tci Cmoi3cdvovTo:, )(C(l TU ci(na xal cit O:pxcxL Kal &v ft
lm:epoxij a\peTWTEpcx 11 xo:AA(wv, O'i:ov TO CtxptllWc; Opă-v citpETultepov
1364 b Toti bcrcppcx(vEcr-3o:t. Kal raP Otj;tc; bcrq:>pljcrEwc;· xal -cO tptA€Tatpov
e'lvm TOÎÎ tptAo:xpfu_lo:TOV }!liĂAov xciAAto'V, iliTE xai: tptAETatp(a
cptAo:xpl)J.LCXT(�. Kcd &.-vnxEt}!Evwc; 5€ -cWv �eAn6vwv a't
Une�Aai �eh(� xal xo:Ht6"VWv xo:/J..lmx;. KW &-v cit €-n:dJuJ.L(o:t
xa:AAlo� 11 �Eh(�· cit raP }!E(�mx; bp€�€Lb' }!EL'(6vwv E'tcrlv. Kal
Wv xo:Ht6vwv se xal �EAn6-vwv rit €m{!-uJ-llO:t �EAc(� xal
xaAAlo� &tci TO abni. Kai: &-v a\ €mcrTiiJ.Lo:t xo:Hlmx; 11
cmol.lo:Sat6TEpo::t , xal cd npc{ŢJ.LctTa xaAAîw xal crJrooSauhepo:· Wc;
-yo:'p Exn 1, €Jrurn].tl}, xai: cO CtA�Er;· xeAellet & W atrrlir; 'ExâcrTT].
10 K a l cWv CTJrOI..I&ttoT€pwv 0€ xal xc:O..At6vwv ci t En:to-cliJ.Lat O:va?..orov
&tci mtrn.i. Kai O xp(-vetav &v 11 xexp(xam" Ot cpp6vtJ.LOt fl JrciVTer;
fi Ot noAAol fi Ot nAelouc; 11 Ot xpc{TLC>t'Ot Cqa{!-âv fj ].1€l�o-v, &vciTXTJ
oihwr; Exetv, 11 CmA� 11 Ti xacci Tljv �.pp6VTt<JLV €xptvo:v.

128
 RETORICA. l . 7 , 1364 a-b

i�r nu principiu l , precum le<xlamasw', acuzfindu-1 pe Callistmtos97, spu-

nea cil cel care a încuntj<.tt fapta este mai vinovat decât cel care a înfăp- 20
tuit-o; căci fupta nu ur f1 fost săvâ�ită de nu ar fi fost încurajată; Jin nou,
w.:ela<;i, <.�cuzfrndu-l ::;i pe Chabrias, zicea că înfăptuitorul comite o ne-
dreptllte mai mare decât încurajatorul , căci fapta nu s-ar ti petrecut, dacă
nu ar fi existat cineva cme să o îndeplinească; într-adevăr, zicea e l , oa-
menii plănuiesc În vederea unui lucru doar ca sil îl pună în aplicare.
Şi lucrul mai rar este mai valoros dcc:1t lucrul ubundent, a::;a cum
auru l , de pildă, este mai valom� decât f1eru l , deşi este mui puţin util ; dci
procumrC<I l u i mc o V<�loare mai mare, fiind miii dificilii. Din alt pum:t
de vedere, însd, lucrul abundent este mui important decât lw.:rul m<.�i rar, 25
riinddi întrebuinţarea primului domină; într-adevăr, întrebuinţme:1 l'rec-
ventă () tlep:1�este pc cea rară, de unde se spune: ..cel mai Imn dilllre fll-
trllri e.we apa''!JH. Ş i , în geneml, lucrul mai dificil este mai valoros decftt
lucrul mai u�or. căci este mai rar. Din alt punct de vedere, însă, lucrul
mai u�or este mai important decât lucrul mai dific i l ; căci el este cum
dorim. Este un bun mai mare .�i lucrul 0:11 cărui contrariu este mai valorm. 30
�i a cărui privalie este resim(ită în m;1sunl mai mare. Şi virtutea este un
bun mai mare dedlt ceea ce nu este virtute, si viciul e.'>tc un bun mai mare
decât ceea ce nu e.�te un viciu; căci virtutea '::;i viciul sunt scopuri. Î<lr cele
care nu .�unt nici virtute, nici viciu, nu sunt scopuri. Şi lucrurile ale căror
rezultute sunt mai frumo.ase ori mai urâte sunt mai importante, şi re:wl-
tatele lucrurilor ule ci'iror calităţi bune sau rele sunt mai importante sunt
mai valoroase, căci ş i rezultatele sunt precum cau:Lele .�i principiile lor, 35
iar cauzele �i principiile sunt precum rezultatele lor. Sunt mai importante
.�i lucrurile al căror exce.� este preferabil sau mai frumos, a�a cum acui-
t<llea vizuală, de pild<l, este preferabil{! fat� de acuili.�le<l olfw.:tivă. Astfel,
.
.�1 vederea, În generaL este prefcrubih1 munsului; �� dragostea excesivă I 3fl4 b
pentru prieteni este mai frumoasă decât dmgostea excesivă de bani, Încoît
.�i dragostea pentru prieteni, în general, este mai frumoasă dedt dragostea
de han i . Şi invers, excesele lucrurilor mai bune sunt mai bune, iar exce-
sele lucrurilor mai frumoase sunt mai frumoase. Sunt mai v;doroase �i
lucrurile care fac obiectul unor pofte mai frurnm1.�e ori mai bune; căci
dorinţele lucrurilor mai mari ca valoare sunt mai imporl<mte. lm JX)ftele
care fac obiectul lucrurilor mai frumoase si :Il lucrurilor mai bune sunt
mai hune şi mai frumo<t'le din acela�i motiv. Sunt mui v:•loroase �� lucru-
rile care ftl( obiectul unor �tiinţe tn<li frumoase ori mai serioase, apoi sunt
mai valoroase .�i acţi unile mai frumoase ori mai serioase; ciic i , precum
este ştiinţa, tot astfel e.�re �i adevtirul; or, fiecare �tiinţă comandă ceea
ce tine de domeniul ei. Iar stiintele relative l a lucrurile mai serioase si 10
mal nobile sunt, în mod ana](Jg, tTiai valoroase din acelew;i motive'i'J_ Este
mai valoros şi lucrul pe care 1-ur pute<� socoti sau !-au socotit bun ori mai
bun toti, sau aceia mai mulţi, sau majoritatea celor înţelepţi, sau cei mai
autorizaţi, ceea ce este în mod necesar astfel. fie că ace�ti<.� au judecat
la modul absolut, fie c ă au judecat potrivit înţelepciunii practice 1011.

1 29
 ARfSTOTEL

-
"Ecrn &€ Toîrro xotvOv l«ll xcm:i 1:Wv ăAAwv· xo:L rcip 1:l xo:L 1roo0v
15 xo:l "JrotOv ohrwt; €xEL � & v \-} €-n:tcrclÎJ.I.TJ xo:l Tj tpp6vrpu; e'lnm.
' AAX E1r' c':qo:\l"Wv e'tpipco:JJ.ev· t�ptcrcm ro:'p iqo:Mv etvo:t 8 A«�6vT«
1:ci "Jt"pc{nw-ro: tpp6VTJO"L v €Am T âv Exao-rov· cSîlAov o'Ov On xo:L
J.LEL�ov, 8 J.LâAAov l] tpp6vTJ<ft� AEret. Kal TO -rol� �eh(ootv
\.m:dpxov, fi CmA� fi � �eATCmx;, o'lov \-} &v.Spelo: 'tcrxOO<;. Ka:i: O
20 €Aod âv b �eh(wv, fi O:nAWc; fi � �eh(wv, o'lov 1:0 &cStxelo\l"m
J.LCiAAov fi âOtxelv· -rolno ra'p b OtXO:t6T€por; âv €AotTo. Kal -rO
iîbwv ToU -llrrov \)5€Dt;' nlv rcip TjcSovTjv m:i'vm &Wxet, xal «irroU
€vexa 1:oU ftc5eo\l"m OpErovTo:t , Wpta-rm &€ -rothm� 1:0 Cqa\l"Ov
:u:.al 1:0 TEACM;. "HOwv OE .O -re &Aun61:epov x«l cO noAU)(poVtWcepov
25 TjOU. Kal TO l«lÂÂwv coU -!lrrov xo:AoU· 1:6 rd:p xo:A6v €anv -\î-rm
-rO tţiU fi TO xa:\1"' o:b-rO o:'tpu6v. Kal OOwv ab-rol ab-rolt; fj tp(Aott;
jkJOAov-rcn ahtot elvo:t ,HiAAov, mîim JJ.E(�w &ra,'Jc{, OOwv &
"'rlxto-ra, J.LE(�w xaxci. Kal -rd noAuxpovtWT€pa -rWv
30 0Atroxpovtw-r€pwv xal -ID fiejku&repo: -rWv CqlefknOT€pwv· illrep€-xet
rd:p Tj XPîlatb' -rWv JJ.EV T0 XP<l"'.Hf cWv &€ iti �ouAlpet• (h"av Ţcip
�oUAwv1:m, bncipxet p.(i.Hov 'r) TDU �E�a(ou. Kai: Wc; &v €x 1:Wv
oucrcolxwv xal -rWv 'oJlo(wv "lf"Tt!Xrewv, xal -r&AX âxoAou\l"el, diov
35 Et 1:0 &.vOptlwc; xciAAtov xal a'tpeTW-repov -roti owtpp6vwc;, xal
O:vSpe(a auxppootivTJC; ct'tpe-rw-r€pa xo::L 1:6 &vcSpelov elvat TOU
auxppovelv. Kal a nciv1:€t; dtpoi:ivn:(l ToU JJ."Tj 0 ll"âv-re�. Kal 0 dt
ll"Ae(ol.Jb' fj dt \=)uinou.;;· &.ra1t6v rriP ilv oO ll"dVT€b' €tplevmt,
1365 a Wo-re xal JJ.El'(ov ob .u.(iAAov. Kal a dt &JJ.tpLO"�ryrotiv-r€b' fj o\ �:x..Jpo(
ft dt xp(voVTEt; fi o\J.:; o\itot xp(voootv· -rO JJ.€v r«P Wc; âv €t
ll"âv-ret; tpo:l€v €cret, TO &€ o\ xt'iptot xal o\ €t&6TEb'. Kai: 'o-r€ J.L€v
oti "Jl"clVT€b' JJ.€"t€XOI.X1L J.L€l'(ov· 0:-rtJ.L(O: ""(a'p ci J.L"Tj )le"t€X€LV' b-r€
& oti J.LTjSElb' fj olt OALrov mravtuhepov rclp. Kai: 1:ci €1ID.tV€Tt.hEpa·
l<o:AA(w rcip. Kal Wv al TLJ.Lai: JJ.e('(ou.;;, lucraU-rwt;· Tj ycip TLJJ.Tj
I'JO"Jl"€p asea Tlb' €onv. Kcrl &v a't '(l]JJ.(ctL JJ.€('(out;.

1 30
 RETORICA, 1, 7, 1 3M b-!365 a

Ruţîonamentul este comun �i aplic:ibîl tuturor celelalte lucruri; cUci esenţa,

canlitatea .)i calitutea unui lucru sunt a:�a cum pot afirma, de altfel, despre JS
e l e .� tiinţa .�i înţelepciunea practicii. lnsă ceea c e a m .�pus n u .�e aplică
decât bunurilor; căci bunul a fost definit că este ceea ce lucrurile �i-<lr
alege fiecare, dacă ar primi înţelepciune practică; este, deci, clar că ceea
ce înţelepciunea practică nume�te mai cu semnă preferabil este �i m<li
v;;iloros. E�tc un bun mai lll<lre şi ceea ce <lpaqine oamenilor mai buni ,
fie la modul absolut, l"ic ca oameni mai buni , a.�u cum cumj u l , de pikh"i,
este mai valoros dcdt forţa. Este un bun mai mare .�i ceea ce m alege
omul mai bun , sau în mod ubsolut, sau ca om mai bun, a�a cum, de piltlil, 20
a fi nedreptăţit este mai degrabă de dorit decât a nedreptăţi; dci acest
lucru I-ar alege omul m<li drept. Ş i lucrul mai plăcut este preferabil faţi"i
de lucrul mai puţin plăcut; căci toate f1inţde caut:1 să obţină pl!kerea ��
doresc fuptul de a o gustll pentru ea îns:i�i , or, tocm;1Î prin uceste tră�turi
<IU fost definite binele şi scopul. Este mai plăcut;! plăcerea mai krită de
suferinţă şi care dureazit lll<li mult timp. Şi lucrul mai frumos C.\te mai 25
valoros dcc:lt lucrul mai puţin frumos: căci rrumosu[ este sau agreabilu l ,
sau ceea c e este preferabil î n .�ine. Apoi, lo<1te lucrurile, ai căror autori
vor să fie mai ales pentru ci sau pentru prietenii lor .�unt bunuri mai mari,
pc clind toate lucrurile, de care e i vor să fie re.�ponsabili dt mai pu!in
posibil sunt rele mc1i mari . Şi lucrurile ID<li dur:1bile sunt m<li valoroase
deccît cele mai puţin dur;1bile, iar lucrurile mai .�igure sunt mai valoroase ]()
dedt cele mai puţin sigure; util itatea primelor prevalează prin durata în
care sunt folosite, i:1r avantajul ultimelor domină prin voinţă; căci atunci
dind vor oamen i i , folosirea bunului stabil domină mai mult. Apoi, din
noţiuni logic coon.I(JD<Ite �i din cauze ascmănătoare1 0 1 mai ret.ultă �i alte
lucruri mai valoroase, ca de pildă, dacă f:1ptul de :.1 ac!ionn cu curaj este
un bun mc1i nobil �� preferabil faţ;1 de faptul de a <IC\iona cu prudenţă,
atunci şi curajul este prefembil f<�t<l de prudenţli, �� raptul de a ti curajos :15
e.�te mai valoros decât faptul de a fi prudent. Şi lucrul pe cme îl aleg toţi
este un bun mai mare dec<ÎI cel pc cme nu îl aleg toţi. A1x,i , lucrul pe
care îl preferă majoritatea este un bun mai mare decât cel pc care îl alege
minoritatea; dici bunul era lucrul pc care îl rCivnesc toţi, îndt lucrul C<!re
e.�te râvnit mcti mult este mai important. La fel, este un bun m:1i mare
lucrul pe care îl aleg ori adversurii , ori du.�mani i , ori judecătorii uuto- B65 a
rizaţi, ori cei pe care ultimii îi consideră astfel: într-adevăr, primul caz
are loc când toatli lumea afirmli o opinie, iar al doilea, dnd numai cei
autoriza!i �� cei competenţi iau () decizie. Apoi este un bun mai mare
pe de o parte când lucrul l a care participă toJi, dci este o tlezonoare
neparticiparea la el, când lucrul la care nu participă n i men i . �au puţini
Jour; căci el este mai rar. Sunt mui valoroase �� bunurile mai demne de
laudă; căci ele sunt mcti frumoase. Sunt un bun mai mare şi lucrurile
ale dlror onoruri sunt mai mari ; cilci onO<Irea este un fel de apreciere.
Sunt mai vulorouse �i lucrurilt: ale t:ăror pedepse sunt mai severe.

131
 ARISTOTEL

Kal -rd -rWv bj.ioAorouJ.LEvwv fi f�!Ct.LVOJ.L€vwv J.LqciAwv J.LEL'(w. Kal

10 StatpoUj.iEVa &. Eu; -r ei j.i€pT) -r ei cdrrei J.LE('(w cpalvETUV JTĂEt6vwv
yap UJTEp€XELV cpa(vnat, iSiJ-ev xal b JTOLl'J� cplj!Jl TTElcrCt.L -rOv
MEAEaypov &.vacrillva t· Ocrcra xd.X &.v�pWJTOL<Jl JT€AEL -rWv d<Jlo
&.AWn · Aaol J.LEv cp�tv�mxn, JT6Atv .sE TE JJÎJp &J.La�6vet, -rExva
M i CD..Aot ăyoootv .. Kal -rO cruv-rtMvcu O€ xctl lmotxoOOJ.Lelv,
15 t.Jmrep'ETTLXctPJ.lo<;", O t ci T E -r O alnO <TI 5tCt.Lp€creL" (i, ydp cr6v�ecrt�
tmepoxl]v Oe(xvoot TToAAT\v) xal On &pxl] <pa(vnat J.LqciAwv xal
ahwv. ' EJTEL &. TO XetĂETTWrepov xal crJTavtW-repo-v J-LeÎ:!"ov, xal o't
20 xatpol xal cit Ty..tx(Ct.L xal o\ T6JJOL xal Ot )(pl)vot xai cit Ouvci"J.LEL�
JTotoUm. J-LqâAa· e't ydp JTapd MvaJ-LLv xai: JTapd i,>..txlav xal
JTctpd -roU!; 'oJ.LO(oJX;, xal Et oiJ"tt..Jq fi EvTa�a fi -r6Te, 'E'fet J.LEŢeltoq
xal xa>..Wv xal &ya�Wv xal Stxa(wv xal -rWv Evavrl"wv, O�ev xai:
-rO \m(ypaJ.LJ.La T� bAuJ-LJTtov(xTl· TTpOO�e J.LEv âJ-Lq�' WJ-Lotcrtv Exwv
25 -rpaxelav U'crtAAa-v 'tx1'tlic; \;;'f "'ApŢOJX:' e'tc; Tq€av Ecpepov. Kal b
1cptxpâTI')I;' airrOv EvexwJ.L(a'(e >..Eyu1v €'f Wv lmîlP'fev mlrra . Kal -rO
aU-ro<poE� wîi ETTtx-nŢrou· xaAeTTWTepov râp. "OiJ-ev xal b JTOLTJ<lÎI;
30 fi!TJCI"LV" airro5l&oc.-roq S €tJ1L Kal W J.I.EŢciAou J.LEytcrwv Jl€�, o'Lov
neptxÂ� -rOv Em-rc!q�tov AErwv, n]v veOnrta €x "'t'iy; JT6Ae�
&.vTJPîlo"ltCt.L WmrEp -rO fup Ex roti 'evtaUTo!J e't €'fCt.Lpe1te(TJ. Kal -rcl
€v 'xPe Let JlE(!"ovt xpl'\crtJ.La, o'Lov -rcl €v �� xcU vOOot�. Kal &x>lv
-rO EyyU�epov -roti T€Ao'X;. Kal TO atnW fl �JTAW!;. Ketl TO OuvmOv
35 Toti a&Jvchou· -rO J.LEV rclp abn{J, ,o g �o. Kal Te( Ev -rEAet -roti �{ou·
-rEATJ rdp p.O;Uov TIÎ TT� -rW -r€Aet. Kai: -rd JTP� 0:>..1'\lteuxv -rWv
np� OO'fetv. '"'O� b€ Toti TT � &S'fav, 'O Aavltcivetv J.t.EAAwv obx
1365 b Ci'v '€>..01.TO. .6.t0 xai: -rO eti TTâ<JXEl V -rot:J Eti JTOLEÎ: V 06'fetev Clv
a'tpETWn:pov elvat· -rO J.LEv yclp xciv AaVl'tâvn a'tpl'\cre-rat, JTotelv
8 eti Aavltâvwv ob OOxel &v €A€crltat. Kai: fua e'lvat J.Lii>..Aov fi
Ooxel.v fkJUAovmt· TTP� &.A�wxv ydp J.LăHov. 6.t0 xal nlv
btxatocrOVTJV <pacrl J-Ltxp(iv e'Lvat, O·n o5oxelv fi e'Lvat dtpe-rW-repov·
-rO O€ Urtalvuv 00. Ka:i: ro TTpdr; JTOA\d XPTJO"LJ.LWTEpoV, otov -rO
TT� -rO '(�v xai: eti '(�v xa:i: Ti]v l)Sovl]v xetl n) JTpci"TTE l v Tci
10 xaAâ. 6.t0 b TTAoîrtoq xal î, \rr( eta J.L€TttTt« &»cel e1vett· UJTav-ra:
yclp Exet TaliTa. Kai: -rO &.AuJT6-repov xal -rO J.LE�' i,Sov�· TTAe(w

132
 RETORICA. 1. 7. 1 365 a-b

u a e
1n �fu�. ji�iz':�1f����i����r:��i'l���:i �� :��:rim2���ci���t�i�e��tf�;
superioare unor lucruri mui numeroase decât înainte, de unde spune �i poe­
10

tul de ce soţia 1-a convins pe Meleagru să se ridice la luptă: ,.toale neno­

rocirile câte se ahal a.mpm oamenilor, a caror cetare a fost l11altl cu
o
�;;�!�·:�:O:/;;� ;���;;!���J�.� ������:t�t::;:,;��-��;:\�u���t�� �: ����f�,:��r����
:;;i cel de a act!mulu 1°4, cu!n face Epicharmo.\, pentru m::ela�i m(�tiv ca în
�uzul thvtzărn (căci combm:trea face supcrion�<LtC<_t mme r:<tntitatlv), �i li­
15

mtlcă htptul apare <::<L principiu şi cmwl <L lucrunlor nnportame. Cum lucwl
m<.ti dificil �i mui mr este m<ti valoros, �� ocaziile, �i vârstcle, �i locurile.
�i timpurile,.�i facultăţi le naturale fac lucrurile m<ti mari; într-adevlir. dacă
un fapt este săvâr�it de cineva dincolo de facultatea lui natu-rală, de v<Î.r­
20

stă, de semeni, .5i dacă acest lucru se întftmplă în atare condiţii, loc, s<lll
moment, acel fapt va căpflta g:randomt'a .5i a lucrurilor frumoase, şi a lu­
crurilor bune, şi a lucrurilor drepte, precum .�i a contrariilor lorlll'i , de unde
şi epigr pentru învingătorul olimpi<.:: .,odinionnl, având pe umeri 1111
•.um1
bâţ grosola11 de purwt pow'ri, nlram pe.}"le din Argos fa Te_�wea"H16. Şi
u
25

}f-�1/,�����;�Jt �;��:,�/:�r:�w,9_ b:t:�;.�i ��������·:::� �n 1b������i����:��i����

cel obţinut fiind mai difidl"'IIIHde. procurat. De unde spune şi poetul: eu ..
suJJt propriul meu da.\·căf Este un bun m.ai mare .�i partea cea mai
mare <t unui lucru m<tre, a.�a cum Penele, de p1lilii , expunilndu-�i elogiul
funebru, spunea că .,tinereţea a fost imfepărtaUJ din cetate, precum pri­
JO

mdvam, dacâ aceasta arfifost suprimatâ dimr-un an 1 . Sunt mai va­

" m
loroa-;e şi lucrurile utile într-o nevoie mai mure. ca de pildă, lucrurile utile
în c.aul bătnÎ.neţii şi al bolilor. Şi între dom1 1ucruri, este mai V<tloms
acela mai aproape de scopul prnpu.�: Şi l�c,rul util indi_vidual esle un ţmn
mal mare deC<it lucrul util <�bsolut. Ş1 postbtlul este mal valoros decât Im­
posibilul; dici primul este un bun pentru individ, ultimul, nu. Sunt un bun
mai mare şi lucrurile aflate la sfâr�itul vieţii; căci sunt mai ules scopuri
ct u a
f�tJJ� ��]�����fur�� ��-��pt�i����� �D����fa � ��:;�� ���n������ ��
opinia este: ceea ce un om nu ar alege să facă dacfl urmează să ascundă
<LCţiunea1 1 1 . lată de ce a primi un bine poate pă�ea preferabil faţ(i de �
procura cutva acel bine; căci un om va alege să pnmească un bine, nul"!l<ll
1365 b
să nlmână ascuns, pe C<Înd <tcela�i nu pare deloc a alege să procure cut va
un bine dacii trebuie să îl lase sil treadi neobservat. Sunt mai valoroase
:;;i toate dlte oamenii le vor să tie mai degrab[! decât .�il pară efi sunt; căci
ele tind mai mult spre udevăr. De <.tceea �i justiţia se spune că este puţin
valoroasă, căci a părea drept este preferabil faţil de a f1 drept; cu sănătatea,
însă, nu se întfimplă la fel. Este un bun mai mare �i lucrul mai util întru
i r a i m i 1 nr i
�� �,;� ����?g� ��{r� p��!e��i��·i 1 �����u î�f��tu��e: �n�:��ţ���ff:��
moase. De aceea, bogăţia şi sănătatea par a fi cele mm mari bunuri; căci
ele le conţin pe toate acestea. Este un bun mai mare �i lucrul mai ferit
10

de suferinţă, şi cel insotit de plăcere1 14; căci există aici două lucruri
133
 ARISTOTEL

r<Xp 'eWI;, Wa-te \.mcipxEL xo:l Tj hOOvrî <'qo:\1-0v xo:l ;, âAmr(«.. Ko:l
Suolv 0 'tQ o:U'tQ npocrn\1-EJLevov J!El�ov W 0Aov 1TOtel . Ko:l 8. J.ll]
Ao:v\1-civet 1Tctp6V'tct il &. Ao:v\1-civet· 1T� âA�\1-ELo:v yo:'p n(vet
15 Tctlrw . .6.t0 't0 nAotm:lv �pctve(T] &v JLEL�ov âro:\1-0v 'tQ Soxelv. Ko:l
't0 Cqct1TlŢ!6v, xal 'tolc; J.lEv J.16vov 'tolc; SE J.LEi ăAAwv . .6.t0 xo:L
oUx '(al] '{llJ.l(ct, ăv 'ttr; Wv f:TeJ)(S<p"ctAJ.LOV "[[J(pf..Wcr-n xo:l 'tOv M'
'
'€xov'tct· &rctfl1l't0v ycip &ip1ÎJ>TŢtctt. ' Ex TIvwv p.€v otv &El 'tele;
20 lflcrttt c; q>Epetv €v -rQ lfpcrrp€lfELV xo:L âlfcrtpElfElv, crx:€&lv E'LprJTctl.

VIII.

M€yurrov 0€ xo:l xuptuhct'tov Cmciv'tWv 1Tp{ic; 't0 .SUvcro\1-ctt

lfe(\l"et v xo:l xctAWc; cruJ.L�ouAe&:tv 'tclţ lfoAt n(o:c; tmci<Jctr; Act�elv
xcti: 'tct: �xci!JTI'lr; �TJ xo:l v6J.LtJUX xo:l <JuJ.UP€povtct &eAelv.
25 neC"ov'tctl Ţct'p cllfctV'tEf,; 'tQ !JU,L.Lql€pov'tt, <JUjJ.ql€p€t SE 't0 <JW�ov
nlv noAnelo:v. "En SE xup(ct J.1€v frrn v Tt 'toti xup(ou timXpamr;,
W &E xUptct .5tTIPrrnxt Xct'td 'tclţ noAtn(o:c;- OOo:t ya'p o:'t noAt'telo:t,
1
Tooo:ln-o: xal 'tel xUptci €crrtv. E'talv o5E lfOAt'telat 't€nctper;,
OllJ.loxpo;'t(a, bAtro:PX(ct, tiptcrroxpct'tlo:, J.lOVapxlo:, lkrte 't0 J.L€v
30 xUptov xal W xplvov 'toihwv n âv elT] p.6ptov il OAov 'toU'twv.
"Ecrrtv & .5l]J.LOXpa-r(o: v.Ev lfOAtn(a Ev fl xAllptp' .5u:�v€.uov-rat
Wc; Ctpxdc;, bAqaPX(a & €v � o't &m) 'tLJ.i �d'twv. nptcr-roxpcnla
.5€ 'ev � xa-cd Tijv lfat.5e(av. nat&E(o:v .5E A€yw Tijv imO 'toti v6J.Lou
xetJ.L€VT]v· o't ya'p €J.LJ-lEJ.lEVTJX6nc; €v wlr; vov.l.umc; €v T{i
35 CtptO'TOXparift lfPXOOOL V. 'AvclyxT] f>€ wfuour; q�alvm\l"at Ctp(O"'ttUc;,
IS-&€\1 xal Tol:iVOJ-lct e'(Atypev -rotim. Movapx(a & EO'Tlv xo:Tci:
1366 a 'toUvo.uo: €v � ele; Cmciv'tWv xUpt� €0'Ttv· 'tOU'twv se ;, .uEv Xct'tel
Tâ'ftv nvd �crotAe(a, Tj & â6pt<J'toc; wpaw(c;.

134
 RETORIC' A, 1. 7-8. 1365 b-- 13()6 a

mai degrab<l dedit unul, a� încât phkere� este un bun, iar absenţ<1 durerii
�ste u n alt bun. De asemene<�, între două lucruri, acela este un bun miii
mare care, <Jdăugându�se l a u n al treilea, t�tce întregul mai mare. Apoi ,
�i lucrurile a căror prezenţă nu este ascunsă sunt mai valoroase dedit cele
a ci'iror prezenţă trece neobservată: căci ele se apropie de udevăr. De
aceea, bogăţia reală po<1te ti considerată un bun superior faţă de bogăţia 15
<�parentă. Este u n bun mui mare .�i lucrul care n e este drag, când singur,
când în.�o!it de alte lucruri. Tocmai din acest motiv suferinţa cuuz<Jtă nu
are aceea�i intensitate d<tdi cineva, de pild.1, a orbit pe un chior, sau pe
un om care avea ambii och i ; căci i-a îndepărtat primului cee<J ce îi era
mai cu seamă drag. S-a spus, a.�adar, aproximativ din ce premise trebuie
scoase dovezile în .�usţinere �i în combatere. 20

8.

Lucrul cel mai important �i mai eficace pentru a putea convinge �i

delibera potrivit este de a cunoa.�te toate formele de guvernare ::;i de a
distinge obiceiurile, legile �� interesele fiecăreia dintre ele. Căci toţi mt-
menii se !<�să convin�i prin interes, iar interesul este ceeu ce menţine forma 25
de guvernare. fn plus, manifestarea autorităţii este suvenmă, or, felurile
autorităţii se conturează potrivit cu formele de guvernământ; dite feluri
de guvernare exislă, at:îtea feluri de autoritate sunt. Există patru1 1 5 forme
de guvernare: democraţia. oligarhia, mistocraţia, monarhia, a�a încât pu-
terea .� uverană, adică puterea care decide în ullim;l instantă, constă într-o
anume parte H cetăţenilor sau, dimpotrivă, în totalit:ttea cetăţenilor. 30
Democraţia1 1 6 e.�te forma de guvernare în care cetă!enii î.5i împart ma­
gi.�traturile prin mijlocirea sorţii, oligarhia e�te guvernarea în care magis­
traţii ,�unt ale.�i după venituri, iar <1ristocmţi a 1 1 7 este cea în care autoritatea
este distribuită în funcţie de educaţie. Numesc educaţiei I X instruirea fi­
xată prin lege; or, tocmai cei cme au rămas fideli legilor î::;i exercită
funcţ i i l e în aristocraţie. În ei trebuie să vedem pc cei mai buni cetăţe n i , 35
de unde �i-a ::; i luat numele această formă de guvernure. Monarhia, în
schimb, este, precum o indică .5i numele, guvernarea în care un singur
om este stăpân absolut al tuturor lucrurilor; dintr•! formele ei, una, exer- 1366 a
cîl<ltă pe baza unei rânduieli anume, este regalitatea, iar cealaltă, nelimi-
tată în timp, este tirania.

135
 ARISTOTEL

TO 011 't"€AD�; 'aai<TTI")I; noAt't"€((((; ob 0El ActvltcivEL\1" a\�:rctt

raP ni n� W -rEAD�;. "Ecm & OTJ).l.OXpa-r(ro; .uEv TEA� EI..EU{l-Ep(a,
bl.. tŢUpx(ro; 8€ nAoi:.'t"D�;, itpL<YTOXj)U't"(a� fJ€ 't"c( 1f€pl 1fUL0E(et\l xctl
Tci v6.ut.ua < . . . >, rupctwCOoc; &€ r.puAroo'j . b.liJ..ov otiv \Tn 1:ci 1f�
1:6 't"€Aoc; Exâml)l; E\1-11 xal v6.ut.ua xal OUJ..J.<p€pwru Sto:tpE't"Eov,
E'CltEp citpoi}vtal 1fj)� WÎITo �1fU\IU!.p€ponE�.
' E'lfEL &€ ob J-L6vov a't nlcrTw; Ţ(\IO\ITCU OL &no.SwcnxoU A6you,
10 IJ.AJ..ci xa;[ 0� �txoi:.· (� Ţcip 1fOL6\I TL\IU r.pa(vEa\1-at 't"d\1 J..€ŢO\I't"ct
lfl!T[€00).!€\1, mUm 8 Ea-rlv &'v Cqct\1-� <pU(\Il'flXXL n ElJ\1� il CtJ.upw),
Mm âv -rci �TJ TWv noAt ntWv ExcicrTI')';' €-;(ELv Tu-tii<;· 't"d .u€v raP
Exclany; fi\1-oc; 1ft \1-ct\ll,J't"ct't"o\1 &vcip<Tj 1fp(K; Exdcr"t"Tj\1 El vaL. To:U-ra
8€ Ary:p\1-ijo-E"ttXL Otci .w\1 ahtWv· ni .u€\1 Ţcip �TJ !pU\IEpci Xct"tci TJÎ\1
!5 npoo:(pmtv, Tj 0 € npoa(pmt<; &.va!p€pE't"CU npO.;;- W 't"€/..oc; .'IJ\1 }-l€\1
oti\1 OEl bp€ŢE<r\l-ctt npcrrp€novru<; W<; EcroJ-L€\IWV fl 0\l't"W\1, xat EK
't"(vwv 0El ni<; nEpl mU cruJ-L!p€povTo<; nlcrTEL<; AaJ-Lik{VEL v, En O€
20 1fEpl ru\1 JrEpl 1:C(<; 1fOAL TELa<; �w\1 xctl \IQM(j..LW\1 Otă Ţ(\IW\1 't"€
xat nWc; dmopi)oo}-LE\1, €r.p' OOov �\1 T� 1fetp6\ITL xctL� crU.uJ.!ETj)0\1,
€LpTftal" OtT]Kp(j3wTctl răp €v 't"ol<; 1fOAL"tLXOi:<; 1fEpl wU-rw\1.

IX.

MHă 0€ ml.'t"et AEŢWJ.!€\1 1fEpL &.p€1:1l; xal xax(ro; Kett xaAOO

Ketl cltcrxpoU· otToL Ţet'p Cf'l(01fOL ru €-Jrcu \IOUvn xa;l l�J€Ţ0\1Tl"
cruJ.!�{puetL răp ăJ-Lct 1f€pl 't"Ol.hwv A€rovw<; x&xEl\lct OT}J..oUv €�
25 CJ\1 1fOLO( 't"l\1€� \.mol..lfP{hp6)J.€\l-u xani 't"d fi\1-D�;, lŢrrEp �V bf.:uT€po;
nCmt<;" Ex 't"i.Jv abThiv raP Tu-tU<; 't"€ Kctl li.AJ..ov &.�t6mmov
o5UVT)0"6).!€\l-U 1f0t€l\l 1fj)� &.p€"t1Ţv. ' EnEL O€ O"UJ.l�a(\IEL xctL xwpl<;
01TOI.I01l; xai: ).!€1:0 orrouOll; En:cu\l€lv noi..Mixt<; oU ,u.6vov ă�pwlf0\1
l) \1-Eâ\1 &net xal ăl(lllXet xal ThJ\1 CO..Awv '(t(lwv 't"0 TUX6\I, 't"âv
30 al.rr0\1 -rp6nov xctl ltEpl ToU-rwv I..Tfii"TEo\1 u1<; nparclcrEt<;, Wo-rE OOo\1
1fctpa0E(ŢJ.La't"oc; xciptv thrWJi€\1 xal 1fEpl -roUTW\1.

1 36
 RETORICA, 1, 8-9, J J66 a

N u trebuie si:'i ignorăm scopul 1 1 9 fiecărei forme de guvernământ: căci

oamenii preferă lucrurile legate de un scop. Scopul democraţiei este
li bertatea, cel al oligarhiei - OOgăţia,cel al aristocruţiei - lucrurile relative
l a educatie �� legi < . . . > , cel �;�l tiraniei - protecţiu tiranului. Este evident,
a:;; ad<lr, că trebuie .�i:'i distingem lucrurile referitoare l a scopul tiecărei<l
dintre aceste forme de guvemure, :;;i anume obiceiurile, legile �i interesele,
tlindcă oameni i , ruportfindu-se la acest scop, fac o alegere.
Cum doveLile provin nu num<Ji dintr-un discurs demonstrativ, c i şi
dintr-unul etic (căci ne încredem în vorbitor deoarece el văde�te un <mu- JO
mit cawcter, :;; i anume când el pare ori virtuos, ori binevoitor, ori :;; i una
:;; i alta l a un loc), ar trebui ca noi să deţinem car<!cterele 1 211 proprii fied-
reia dintre HCeste forme de guvernare: căci caracterul tiecăreia este cel
mai bun mijloc de a convinge potrivit cu fiecare guvernilre în parte.
Aceste caractere vor fi cunoscute prin acclea�i mijlm1ce ca şi camctcrele
individuale: căci camcterele se manifestă prin alegere delibemtă, iar
alegerea se raportează la scopul fieci:'irei guvernări. S-a spus, <L�aililr, .�pre 15
c e fel de scopuri, eventuale .�au prezente, trebuie s i:'i tindem dind sus!inem
o cauză, precum şi din ce premise trebuie să extragem dovezile relative
l a util, �i, în plus, prin ce mijloace şi, de asemenea, prin ce metodă vom
putea il vea o percepţie clară a Ci!Ti.ICterelor şi a legilor proprii formelor 20
de guvernământ respective, în conformitate cu circumstanta de faţă; căci
s-au examin<�t în mod detalillt aceste cht:stiuni în Politica 1 2 1 .

9.

După toate acestea, s ă vorbim despre virtute ş i viciu, despre nobil

ş i ru:;; i nos122; căci ele sunt .�copurile pentru cel care laudă şi pentru cel
care blamează; or, vorbind pe marginea acestor chestiun i , se va întâm­
pla să arătăm totodată mijloacele prin care vom fi consideraţi de un anume
fel, după caracterul nostru, ceea ce constituie a doua modalitate de con- 25
vingere113; într-adevăr, prin aceleaşi mijloace vom putea deveni demni
de încredere şi, de asemenea, vom putea face şi pe altul demn de încre-
dere sub raportul virtuţii. Dar, cum se întâmplă adeseori să lăudăm, fără
seriozitate sau cu intenţie serioasă, nu numai un om sau un zeu, ci :;; i fiinţe
neînsufleţite :;; i pe primul venit dintre celelalte vieţuitoare 1 24, trebuie să
atlăm, după acee<�şi metodă, premisele relative lu aceste chestiuni, astfel 30
îndit să putem vorbi despre ele cel puţin cu titlu de exemp l u .

137
 ARISTOTEL

Ko:AOv J.L€v otv E:an v O âv &l aUTO clLpe:TOv Ov lmm �v fi,

fj 8 &v Cqo:\1-0v 8v l)OU ti, \)n (�qa\1"6v. E'L 8€ To0T6 �a;:L TO xa/..6� .
Ct\ld')'XTI TJlv Ctpe:n\'v xo:AOv E'lvo:L . ' Aw\1-0v yet'p 8v €n:mwt6v �a;:Lv.
35 ' Ape:n'j f1 €cn:l J-L€V MvaJ-LL� � Ooxe:Î: Jropta;:tx'll Cqa'\)-Wv xal

cpuAaxTtx'll, xo:L MvctJ.iL� e:UEpre:nxll 1roAAWv xal J-LEŢciAwv, xal

1366 b JrâVTWV 1re:pl nâvm. M€pT] & Ctpe:� Otxo:wuUVT], âvSpe:(a,
crwcppooi}vlJ, J!EŢctÂoJr�lTEta, J.LEŢW..otJmxlu, EAe:�e:pt6TI)I;, trpet6-r-r]';,
<pp6vrpL�, ua<p(a. ' AvdŢxT] 0€ J.LEYliJt� Ei vaL â:pETct� Ta� Tol�
U>..Aot� XPTJO'LJ-LWTclTa�. €L1re:p E�Jtlv t, ltpEnl MvctJ.iL� e:UEpre:nx1l.
Ata' wUTo T� btxalo� xal &.vSpe:(o� J-LO.ÂLum nJ-LWcrt v· t, J-LEv
wP Ev noAEJ-Lw, 1] & xo:L 'Ev noAEJ-LW xal Ev E'tP1lV!l xp1lcrLJ-L�
;
c:J:AAot�. Elm € ;EU\I-EpL6TI)I;· 1rpofe:vruL o:'p xo:l oUx Ct�ywv(�oVttXL
1re:pl TWv XPllJ-ldTwv, CJv j.idAttrTO'. E:cp(e:VTO'.l ă'AAoL. "Ecn:t O€
Stxo:uxfV fi T] J-L€V Ctpnij bl llv Tci' o:UThiv €xctO'TOL Exotxn, xo:l w�
10 b v6J-L�, CtSlx(a &€ bl l]v Ta' CtAMSTpto:, obx � b v6�. 'AvSpe:(o:
SE Ol Tjv Jrpcomxo( ELuL TWv xo:AWv 'Epywv Ev wl� XL vMvot�. xo:l
� b v6J-L� xe:Ae:Ue:t, xai: htrTJPETLxol TW' v6J.LW' OE:tAla &
To\rva.VT(ov. I:uxppooUv11 & &.penl Sl Tjv npO� Ta.� � ve(� Ta'� wU
cr<iJJ-LUT� o\JTw� E)(oooLv (,x; 0 v6J-L� xe:Ae:Ue:t· Uxpcxu(ct &
Tobvo:vc(ov. ' EAe:utl"e:pt6Tr]� &€ ne:pl xpl).u.a.ca e:tmOLT]1:Lx1l.
15 &.ve:Ae:tftte:p(a 0€ wllvavc(ov. Me:raAmjJuxla O € O:pe:n'] J-LETclAwv
TTOLTJ1:Lxij e:ilEpye:TrJ).l.Ci'twv· J.LLXpo\j.Juxla & 'tobvav'tlov. Me:ra­
AoJrp€JrELO'. & &:pe:n'j €v &::mo:vl).u.am J-Lq€-3-o� JrOLTJ1:D(1l,
J-LLxpol.jJux(o: O€ xal J.iLXponpETTe:tct cCtvaVT(o:. <t>p6vrpt� S' �cn:lv
20 &:pe:n'j Stavo(� xa.-3-' Tjv e:t �ouAe:Ue:cr-3-at Mva.vca.L 1re:pl &:ya.-3-Wv
xai: xaxWv cWv e:'tpll}.L€vwv Et� e:ll&xtJ-Lov(av < . . . >.
ne:pl J-lEv otlv &.pe:� xal xa.x(o:� xo:-3-6/..ou xal ne:pl Thlv
p.op(wv e:LpT)'taL xa'tet' cOv Eve:uThrra xatpOv 'txo:v<D.;, ne:pl SE 'tWv
«AAwv ob xaAe:JrOv 'tOe:Lv- q>ewe:pOv TO'.P \)eL 0.\ld'rxTJ ni. ce: 1fOL TfCtxci'
25 � O:pe:-rîlc; ăva.L xaAd (np(}l; Ctpe:nl\1 rdp) xa.L cei' &li &:pe:cll:;
ŢL v6J-LEV«, TOLct'Um S€ ni 1:€ O'llJ-LEÎ:a. TI]!; &:pe:cllc; xa.l m Epya:
€n:e:l 8€ ni O'TJJ-LEÎ:a xal ni cota.Um ii Emt \1 Cqa{l-oU 'Epya fj nâ\h]
xa.Aâ, 6:\ld'rXTJ iScra Te: &vOpe:(� 'Epro: fj O'TJJ-LELa. &.vSpe:(� t]
30 &vbpe:(w!; tr€1fpco<Ta.L xo:Aet' ăvm, xal cc:t Slxcua xal Ta' Stxa(w!;

138
 RETORICA. ! . 9. 1 366 a-b

Nob i l , a�adar, este cee<� ce, fiind preferabil prin sine, este lăudabil
sau cee<1 ce, fiind bun, este plăcut fiindcă este bun. Or, dacă acest lucru
înseamnă ceea ce este nob i l , atunci virtutea trebuie să fie un lucn1 nobi l .
Căci fiind un lucru bun, este lăudabil. Virtutea este, după cum pare, f<�- 35
cultatea de a procura �i de a menţine bunuri , precum �i facu]tateu de a
înfăptui numeroase -� i importante binefaceri de toate felurile �i în toate
împrejurăril e 1 25 . Părţile virtuţii m. sunt dreptutea, curajul, cumpătarea, 1366 b
magnificenţa, magnanimitate<l, generozitate<�, bl::îndeţea, înţelepciunea
pmctică, înţelepciunea <În general>. Cele mai muri virtuţi sunt în mod
necesar lucrurile cele mai utile pentru alţi i , întruc�1t virtutea este facul-
tatea de a fi bineH!cător. De aceea, oamenii îi cinste�c mai ales pe cei
drepţi .�i curajo�i; căci curajul este util altora în timpul războiul u i , iar
dreptatea este utilă �i pe timp de ră:dJoi şi pe timp de pace. Apoi, este ge­
nerozitatea 1 27; căci oamenii genero�i cheltuiesc în pierdere .�i nu dispută
cu nimeni în privinţa ttverilor, pe care alţii �i l e doresc mai presus de
orice. Dreptatea este virtutea d�ttorită căreia oamenii posedă, fiecare, bu-
nurile lor, �i aşa cum prescrie legea, în timp ce nedreptatea este vidul
prin mijlocire<! căruia oamenii deţin lucrurile care aparţin altora, adică 1U
n u a�a cum hoti1ră�te legea. Curajul este virtutett prin care oamenii sunt
capabili de a înHiptui acţiuni frumoase în timpul primejdiilor, dupl1 cum
Ji�pune legea, � i datorită căreia tot ei sunt capubili de a sluji legii; la�i-
tate<� e�te contrariul s:iu. Cumpătarea este virtutea datorită căreia oamenii
se apleacă <L•;upra plăcerilor corporale <:�::;a cum prescrie legea; necumpă-
tarea este contrariul ucesteia. Generozit<�leu este virtutea capabilă de a
săvâr�i fapte bune privind ban i i , pe cfmd avuriţia este conlrariul ei. Mag- 15
mmimitateu este virtutea capabilă de mari binefaceri; în schimb, micimea
sufleteasca este contrariul ei. Magnificenţa este virtutea capabilă de a
produce cheltuieli de mari p�oporţ i i , pe dnd mici mea sutletească �i mes-
chinăria sunt contrariile ei. lnţelepciunea practică e�te o virtute dianoe-
tică, potrivit căreia oamenii pot delibem cum se cuvine wmpm bunurilor 20
� i relelor men!ionate, în vederea fericirii < . . . >.
A.�:Klar, despre virtute ::;i viciu în general �i despre părţile lor s-a vor­
bit îndeujuns pentru momentul de faţă, iar cu privire l a celelalte 1 2 H ,
nu e s t e d i f i c i l de înţeles; într-adevăr, e s t e limpede că toate lucrurile
capabile de a produce virtutea sunt în mod necesar nobile (căci ele tind 25
spre virtute), precum şi toate cele care provin din virtute, adică sem-
nele �i faptele virtu ţ i i ; însă, cum semnele şi asemenea lucruri care con-
stituie faptele sau încercările suportate 1�9 proprii unui om virtuos sunt
nobile, atunci toate câte sunt acte de curaj sau semne ale curajul u i , .�au
toate câte au fost făcute cu curaj, sunt frumo<�se � i . de <tsemenea, lucru-
rile drepte, precum �� acţiunile făcute în mod ju,�t sunt nobile 30

1 39
 ARISTOTEL

Epra (11'cHI-.., se oU· Ev J-16VŢ) rdp TctliT[I Thiv UpETWv obx"'(Irl TO

.Sucalwc; xc:U..6v, &AX brl Toti '(ru.uo00-3-at citcrxpOv TO .Stxal�
J-liiAAov il TO â.slxwc;), xal Kctni Tdc; ăAAac; .SE âpeTdc; Wcra6"t�.
Kal �q) OOotc; Tâ &-3-Act -rtp:�. xaAri. Kal Eq) \So-otc; TLJ-1� J-liiAAov il
35 XPlÎJ..LaTa . Kal OOa J-11Î aUToll €vEXa 11pc(TIEL ne; TWv a.\pE"IWv, xal
Tâ CmAWc; âra.-3-ci, Ocra. lm€p Titc; naTplboc; ne; brolT)O"EV na.pt.SWv
TO alrroU, xal ni -q; qnXrEt &ra.-3-ci, xa.L 8. J-11Î alt� Cqa�ci· a.UToU
1367 a ra.'p €vExa Tâ TOtetUTa. Kal Ocru "tE�VEl:rn �VMXE"tett \mdP')(ELV
J-lăAAov il '(Wvn· ro râp ethtoU iVE)(O'. J-liiAAov EXEL câ '(Wvn . Kal
Ocra. Epra. TWv &.'AAwv €vExa.· �TIOV rdp a.UcoU. Ka.l OOa.t Elmpa.rla.t
11'Epl tXAAotx;, &.Ud J-11Î nEpl atJT6v. Kal 11Epl colX; EU notftcravmc;·
.SCxaLOV )"{ip. Ka.L "td EllEPlE"'tl]J-lU"tct' oU râp E'tc; a.\rt6v. Ka.l Td
Eva.vtla il E<p' ol.c; ct'lcrxlivovca.t· Tii ydp a.'tcrXPâ ciu:rx6vovra.t xa.l
A€.ŢOVTEc;' xa.l llotOUvTEc; xai: J-1€AAonEc;, WmfEp xul I:ampW
'ITE110(T)XEV E't1J6v-roc; TOÎJ 'AAxet(ou �EAw Tl E'ufi)v, &.AAr:f. J-1E xwAUEt
10 a.'t&,)c;, ci t & tlx:Ec; 'Ecr�AWv '(J-1Epov il xa.AWv xal J-1 1Î "t t Eurljv rAl.icrd
Exlixa. xo:x6v, a.'t&,)c; xEv O"E ol.Jx a XEV ISJ-1J-1C1.T'' &.AA EAE)'Ec; 11Epl
-rW Otxet(w.
15 Ka.l "ITEpl &v CqwvtWcrt J-1� <pof1o6J-1EVOL' 11Epl ra.P -rWv 11p�
OO�a.v cpEp6vrwv &.ra�Wv mîlco 1rclcrxoucrt v. Kul cit Thiv cpOOEL
cr1rotfuwT€pwv &.pE'ta.i: xa.AA(otx; xa.L câ Epra, o'iov &vOpOc; il
yuvatx6c;. Ka.l cit &:noAaoonxal UAAotc; J-liiAAov il alrrolc;· .Sul cO
Olxmov xa:L "h Otxa.too6vT] xaA6v. Kal cO colX; l;;x�pollc;
20 'tlJ-lWpELcr�a.t xal J-1'1] xcnaAAcinEO"�O".L· c6 TE râp &.vra.Do.St&Svat
.slxawv, cO .SE .S(xawv xaA6v, xai: &v.SpE(ou cO J-llt frniicr-&at . Kal
v(xT] xal "tLJ-llt -rWv xetAWv· u\pEu:i "tE rdp tXxap"ITa ISvta., xa:L
lmEpox�v CtpETÎ)c; .S11Aol . Kal u:i J.I.VTJ.U.OVEu'tci, xa.L câ J-iiiAAov
J,J.iiAAov. Ka.l 8. J-lil '(Wnt 'rnEca.t, xal ol.c; nJ.LlÎ &xoAou{I-EL, xa:l cd
25 1fEpt Tiei, xal ni j.i6VIf tmdpxovTa, xctAMw· EhJ.LVJ"U.l.OVEU't'&tEpo: rcip.
Ka.L XT{u.J.am Uxap'ITO'.' EAEu\tEplUÎ'tEpO'. rcip. KaL Tii 11ctp' Exda"totc;
.SE '(.Sta xaAcl, xal OOa O"T)J-1Eld Ecnt v -rWv 1rap' €xcicnotc;
8ratVOUJJ.€vwv, otov Ev t\axEScUJ.LOVl XOJ-liiV xaA6v· EAEu\tEpoo raP
30 O"T!J.l.Elov· oL răp Î;;O"TLV XOJ-1Wvca PcţcSwv oUOEv 110LEL V Eprov
-3-rrrtxâv. Kal cO Jl.rtcSEJJ.(av Eprci'CEcr�at lk{vaooov -r€xv..,v·

140
 RET0RICA. l , 9, 1 366 b-- 1 367 a

ţîncerdirile, îns�, nu; c�ci dintre virtuţi doar în cazul dreplătii ceea ce
este îndurat pe drept nu este întotdeauna nobil, ci, în momentul pedepsirii
.�ale, este mai ru�inos pentru un om să fie pedepsit pe drept dec<Ît pe ne­
drept) , � � h.1 fel se întâmplă în cazul :.�]tor virtuţ i . Şi lucrurile în vedere<�
c�rora recompens<� _este onoarea, sunt n_obile. Şi cel_e d� pe urma cărom
rezultă onoarea mal degrubă decât bam i . Sunt nob1le �� toate lucrunle, 35
J_intre cele dezirabile, pe care cineva n u l e face pentru el însu�i. �i lucr:u-
nle luate în mod absolut, apoi toate câte omul le-a făcut pentru patne,
C(lntra interesului propriu, cele bune prin natura lor, precum .�i cele bune
nu doar pentru indivtdul îns_uşi; _dkl asemenea lucruri sunt în vedere<_!
interesului proprit.t . Sunt nobile ŞI toate câte Îl e.ste po.� ibil unui mort ffi<ll 1367 �
degmbă dedit unu1 om în viaţă să le po<>ede; căct lucrurile pe care le poate
avea un om în viaţă sunt în vederea interesului propriu. Sunt nobile şi
toate acţiunile întreprinse în vederea altow1111; căci ele sunt mai puţin
interesate. Ş i toate succesele obţinute pentru ceilalţi, nu pentru sine. Sunt
nobile ş i serviciile făcute binefăcătorilor no�tri; cilci este u n lucru drept.
Ş i actele de binefacere �unt nobile; căci n u sunt .�pre propriul proftt al
autorului lor. Sunt nobile �i lucrurile contrare celor de pe urma dirom
oam e n i i se ru�inează; căci ei ro.�esc pentru lucrurile ru�inoase pe care
le spu n , pe care le înfăptuiesc, sau pe care intenţionează să le spună sau
c e ă
f,�s1% �t�����tc�'�!����J}�Ji'���83 f�����;� � .�5��·:a' �� ���:; J��:;:;��(�:��
� �
10
cmri one.ste şi nobile, dacă limba ta nu ar răvtl.�i totul pemru a nu spune
e ��[�� e În ochii tăi, ci tu ai plltea să vorbe.rti despre
� J�ri��;, ��::e;:����ă �
_Sunt nobile şi cele pentru care oamenii se luptă fără. să le fie teamă; 15
căc1 e i încearcă acest sentiment î n legă�ură c u l�crunle bune care îi
conduc �pre fai!llă. Ş i virtuţile celor �m valoro�l prin natura !o� .� unt
mai nob t l e , �� taptele lor, a.�u cum VIrtuţile �i f<1ptele bărbatului sunt
mai nobile decât ale femeii. Sunt nobile �i virtuţile aducătoare de folo<�se
mai degmbă altora decât po.�esorilor lor; de :;ceea, ceea ce este drept �i
dreptate<� reprezintă un lucru nobi l . Mai este nobil şi faptul de a te răz-
buna pe du�mani .�i a nu te împăca cu ei; căci este just să plăte�ti cu 20
aceea�i moneilli , iar ceea ce este just este nobi l , şi omului cur<�jos îi este
propriu f<�ptul de a n u se lăsa învins. De asemenea, victoria �� onoarea
fac parte din lucrurile nobile; cilci ele sunt de dorit, chiar dacă .�unt
neprofitabi l e , �i dovedesc o superioritate a virtuţii. Apoi, sunt nobile fap-
tele memombile, �i mai nobile, cele �i mai mult demne de amintire. Mai
sunt nobile şi cele ce urmează unei per�oane care n u m<ti este în viaţă,
precum �i cele care au drept consecinţă onorul, cele excepţionale �i
cele care n u upartin decât unui singur om; căci ele sunt mai u�or de 25
amintit. Ş i bunurile neprofitabile; căci e l e sunt mai potrivite pentru un
om l iber. Sunt nobile şi bunurile proprii fiecărui popor, precum şi
toate câte sunt semnele lucrurilor Wudate l a fiecare, a.�a cum în
Lacedemonia, de pildă, este nobil a purta plete, căci este semnul unui
om liber; într-adevăr, nu este u�or deloc, când <li păr lung, să f<1ci o muncă 30
servilă. Este nobil şi f<�ptul de a n u practica nici o meserie umilă;

141
 ARJSTOTEL

€Ăelft}€pou yc(p Tii J.Lli npcÎc;;' &Uov '(Tiv. ÂTJfl:T€ov s('j(ă( ni

aUV€HU<; ToÎ:t; \.mclpxrnxnv {.);; Talrtct OvTa xaL xpcîc; 'Exmvov xal
nj}()t; W6yov, o"iov TOv eUAa�Ti WuXPOv xaL €n{�ouAov xal TOv
35 ty.( '�'}tov XJ>TJCYŢ(}v fi TOv &vo.ÂŢTJTOV xţ>Mv, xal '€xamov $ bc. TWv
napoocoAo�oUnwv &el xaTCi TO �EA nmov, o"iov -cOv bpy(Aov xal
Wv J.LavtxOv i:mAoUv xcU TOv alhtcl.STJ J.l€ŢaAolrj)€frli xal <JEJ.LvDv,
xal Totk; €v -raÎ:t; bnepjloAalo;; {.);; €v -cal-; &peTaÎ:r; 5vTao;;, dlov -cOv
.,'}-pacn}v &vbpE:Î:ov xal -rOv &aw-rov €Aelft}€pLOv· 06�€L TE ya'p -rolt;
1367 b noAAoÎ:o;;, xcU ă}l.a. na.paAortanxOv €x TÎ)I; cil'rlar;. E'L rclp ofi p:r)
&vdrxl) xtv&.lveunx6r;, noAA.If .u.((AAov &v &S�etev '6xou xa.Mv, xal
€t frpo€TLX0t; TOÎ:t; ruxolxn, xal TOÎ:t; <p(Aoto;;· bnepj)oJ..lj rdp CJ.p€'TÎic;
't0 ndvmo;; eU notelv.
Lxonelv &€ xal naP o"io;; b �xatva.;· Wurrep rctp b Lwxpdntt;
�Aerev, oU xaAenOv 'A{tT)'V{X(oo; €v 'A.,'}-TJva(mt; €natvelv. 8.el 0€
Tii xaP €xdmoto;; 't(}!tov Bv A€yetv {.);; bnclpxet, dlov €v Lx6-8"a.tr;
10 fi Adxwow fl q>tAoo6<pmo;; . Kal '6Awc; O€ -cO TL}!tov Clretv e'tt; 't0
xaA6v, €ne(xep re Ooxel retTVtilv. Kal OOa xaTCi 'tO npooÎlxov, o"iov
€t &�ta .Wv npor6vwv xcd Thiv npo'01n1Pr}!Evwv- el.OOtJ..I.OvtxOv yo:'p
xal xaAOv xal 't0 npocrElnxTM.,'}-at n}!i\v. Kal €t na.pd: 't0
15 npoolpcov br l &€ 't0 jMATlOV xal 't0 xdAAtov, o"iov €t eUnrxWv }1€v
J.LETptat;, &nrxWv 0€ }!Eja.A6Wuxa.;, fi }!el'{wv rtrv6}1EVOt; �eh(wv
xal xamUa.xnxWnPQt;. Tmo'i:i-rov 0€ -rO ToÎJ l<ptxpd-rouc;, €S olwv
e'tt; o"ia, xa.l TO TOÎJ bAu}!fflOV(xou np6cr.,'}-e J.L�V &J.UP' (,JJ..I.OLOlV �wv
'tpa;xelav, xai -rO -coti Ltj.LWVCOOu Tj na'tp6r; TE xal &v.spOt; O:.sdq>Wv
20 -c' oOOa mpdvvwv.
' Enel $ bc. "ttJv n�ewv b rna.tvat;, l.Stov &€ 'toti axou5a(ou -rO
xa'tct npoa(peat v, xetpa:'t€ov OetxvUva.t xpclnov'ta xani
npoa(peatv. Xpi\crtJ.lOV &€ TO noAAct'xto;; cpo:(vea.,'}-at nenpa:x6Ta . .6.t0
xa.l ui cruJ.LJt!Wp.a-ra xal ni &xO n1xrlt; lut; €v xpoatp€aet A:rprrEov·
25 â\1 yo:)> noAAci xa.l '6J,Lota npo!p€pYfWL, G11Jl.EÎ:ov &pe� itvo.t 06Set
xal npoatp€creux;.

142
 RETORICA, f . 9, ! 367 a-b

or, este specific unui om liber faptul de a nu trăi pentru altul. De a�me­
nea, ş i în vederea elogiului, şi în vederea blamului aduse cuiva trebuie
să <>cceptăm că însu.�irile celui În cauză, fo<>rte apropiate Însuşirilor care
îi apar!in, sunt identice cu aceste<� din urmă, a.�a cum, de pildă, cel pre­
caut trebuie luat drept rece şi intrigant, cel nerod - cinstit, sau cel ne-
pă�ător - calm, apoi trebuie să surprinUem, în cazul fiecărui carttcter, cea 35
mai bună dintre înwşirile care îl însoţesc, precum, de pildă, cel irascibil
şi înclinat la mânie trebuie vilzut ca fiind franc, cel <�rogant - cu prestanţă
şi impunător, de a.�emenea, trebuie să considerăm pe cei care ajung la
excese ca avînd virtutile corespunzătOl.ITe, aşa cum, de pildă, îndrdzneţul
trebuie numit un om curajo.�. iar risipitorul - generos; într-adevii.r, e i vor
părea astfel multor oameni, şi totodată se poote deduce din C<IU:tll în ches-
tiune o concluzie care induce în eroare. Căc i , ill1că un om este înclinat 1367 b
să se pună în pericol fără să f1e nevoie, va părea cu atât mai dispus la
asta c;;1nd va fi frumos să o facă ş i , dacă el este generos fa!il. de primii
veniţi, cu atât mai mult V<l fi astfel faţă de prieteni; căci superioritate<�
unei virtuti este de a face bine l<1 toată lumea.
Trebuie să luăm în considerare, de asemenea, In fata căror auditori
este rostit un elogiu, cum .�punea, de altfel, şi Socrate, că nu e.�te ditlcil
a-i lăuda pe atenieni în fat<� Cluditorilor atenien i 1 3 3 . Trebuie să spunem
ceeCl ce este demn de onoare l a fiecare auditoriu în parte, unume cum
apare, de pildă, l a sciţi, la !<Jcedemonieni sau în faţa filosotilor. Şi în ge- 10
neral, trebuie să raportăm ceea ce este demn de onoare la ceea ce este
nobil , fiindcă se consideră că acestea .�unt asemilnătoare. De asemenea,
trebuie să luăm În considerare toate faptele potrivite, şi :;nume dacă ele
sunt demne de strdmoşi şi de acţiunile înfăptuite <Interior; căci este aducă-
tor de fericire şi nobil totodată taptul de a dobândi un surplus de onoare.
De asemenea, trebuie să vedem ill1că fapta nepotrivită este înspre una
mai bună şi mai nobilă, ca, de exemplu, Uacă un om, deşi este norocos, 15
este cumpătat, apoi dac{! el, de�i este nenorocos , este magnanim, ori dacă
acelaşi, devenit mai important, este mai bun şi mai dispus pentru recon-
ciliere. Or, asta înseamnă versul lui Iphicrates: .,de la ce lucruri modeste
am pornit .fi la ce lucmri mari m-am ridicat" 114 , precum şi cel al învingă-
torului la Jocurile Olimpice: .,odinioara, având pe ambii 111neri 1111 băţ
grosolan de purtat poved' 1 35 , precum şi versul lui Simonide: .,cea având
clrept rata, barbat .�i fraţi ni�·te tirant'. 20
Dar, cum elogiul provine din acţiuni, şi cum este propriu omului des­
toinic faptul de a actiona conform unei alegeri deliberate, trebuie să se în­
cerce a demonstra că cel care acţionează o face conform cu <1legerea sa
deliberată. Or, este util ca el să pară că a ac�iom:J.l adeseori astfel. lată de
ce trebuie acceptate coincidentele .�i întfimplările ca tiind petrecute prin ale-
gere deliberată 1 36; căci, dacă se produc mai multe <�cţiuni asemănătoare, 25
ele vor părea c ă sunt un semn al virtuţii şi al alegerii deliberate 137.

143
 ARISTOTEL

"Eanv 8 Enatv� Mr� €}.Ltpcxv('(wv J.Li{rt\1-!x; c':tpeni�el oll'V

-ccx'\7 npcf'fELG' Eln&etxvlivcu � -cmaU-cO'.L. TO S €yxWJ!tO'V -cWv Epywv
€ac('V, (cei 15€ xlixAttJ €tG' n(anv, diov ebyEveLa xctl nat&ela· Etx.Oc;
ycip €'f c':tyaltWv &yaltoit xal cOv oUThl cpcupE'Vm cowUro'V e'tvcu).
30 .6t0 xal 'qxwJ.Ltc:{ţ'oJ.LEV npa"favTaG". Tci S Epya <JlU.LEla -rl}r; €'f€�
€anv, €nel €nat'JOlJ.LE'V &:v xetl J.Lll 1T€1Tpay6-t-a, Et 1TLtne00LJL€'V
itvO'.l -rowU-co\1. MaxaptaJ.LOI; � xal €00atJ.lO'VLrrJ.L� aU-col� JLEv
uxlrrd, Tothou; S oU wlrrd, &.AX l.lcrnep l] El.IISO'.t}.Lo'V(a nl'�� &p€Tll'V,
35 XO'.l b €ifut}.LOVL(JJ.L� TTEpt€:>;:€t uxtim.
"Exet 15€ xmvOv it� b �TTO'.L'Va<;' xal dt ouJ.LikluAetC "A ycip €'11
TW aUJ.L�ouAet'iEt'V lrn:�olO Cfv, mUTa; J!€TO'.L€\l-€'Vro r!l A€'f€L
€;xWJ..I. L a y( Ţ'VE'tO'.L. ' E1r€l oUv �OJ.LEV 8 8€l 1rpdnELv x;l nol6'V
1368 a nvcx lt vett &sl, Tali'ta � \mo\h'j� A€yovTO:G' r!J AE'fEt
'
J.l€ron lt€'Vo:t Sel xa� (JŢpE<pEtv, olov ()n ob Set .uEra <ppovel"'
€ni: -rol� .Stci Wx:TJV ana TOlG' M ctln6v. OUTw J.LEv oil'V Acytl-Ev
Un01h'JxlJV Mvcmn, W. 8 �aLvov, .uEra <ppovWv oU LOÎ:G" &ci Wx:Tf\1
Umipxoocnv UJ..Aci -co'i� 5l etU't6v. "OaT€ �mv EnatVElv �oliAŢJ, \Spa
n âv \m6ltoto, xo:l 0-co;v imo{l-€alto:t, Opo; Tl &'V 'mat 'V€(J€LC(G'. < H
� A€'ftG' E(JŢ«t &vttX€tJ.l€VT] €'f &"V<iyxl)C; 0Ta'V TO J.LEv xwAOOv TO
5€ J.Lli xwAOOv J.LE'tacdŢi.
10 Xpl'flTT€0\1 O€ xetl -c�v o:U'fTJnxWv noAAol�, o'i.ov E't J.L6VOG" fî
npW'ta<; iî }.LEi OMrwv fi xal fO] J.LC:i/..t(ITO: TT€1To('flXEV' d'1Tav-ra ycip
T«liux xaAcl. Kal -rd €x -cWv xp6vwv xai: Thiv xettpWv· T«li-co; 5€
napci W 1rpooTpcov. Kal Et 1roU.cixt� TO o:lrrO xo;n.îptl-wxEv· J..L€ra
ydp, xal oLx &nO WxlJG' &.u..a &(_ o;U-cov âv M'f€L€V. Ko;l E't rn
15 11po-rp€novm xal TtJ.LWvro: &ci Totlwv e\)prytat xal xaT€(J)(€tldO'-ltT].
Kal €tG" lSv 1TpWTov €yxWJ..Ltov €notl'j."", olov EtG' 'hrn6Aoxo'V, xal
' ApJ..LOOLOv xcxi: 'AptcrTOŢ€(Tova TO lo:v &ropq: crwtl-�\I<XL . ' O}.Lolw� .SE
xal €nl ..Wv €vavrlwv. Kâv J..LTl xalt' atmiv EÎmopric;, n� ClAAo�
20 &vnnapaf.ciAAELv, 011Ep b 1croxpd'tl}G' €no(Et &ci � OO:rovfî-lteta'V
'toti .StxoAoyElv . .6El .s€ 1T� 'e'VOO'foUG" auŢXp(vEtv· ab'frrnxOv ycip
xal xaA6v, €t a11ou.Sa.(wv �A't(wv. nCm€t S €llA6rt.Jb +J al:i'fT](JtG'
€t� TolX; 8fa(votX;· l::v U1T€POX� ydp €cmv, 'h (} hrtEpoxlj Th.iv

144
 RETORICA, J , 9. ! 367 b-1368 .,

• Elogiul este discursul care pune în lumină granlloarea unei virtuţi nx.

Trebuie, deci, ca aqiunile să fte arătate ca virtuouse. Panegiricul, în schimb,

este relativ lu fapte (adicii circumsrunţele care contribuie la convingere,
ca de exemplu, nobleţeu originii ::;i eUucaţiu; dki este probabil că din
părinţi buni se nasc copii buni, im cel educut într-un fel anume este ca
utare). De aceea �i elogiem pe cei care le-au întiiptuit. Dar faptele sunt 30
:-.emnele dispoliţiei stabile, fiindcă noi am putea dogia ::;i pe un om care
nu a înfăptuit, da<.:ă am uvea încredere că este un om capabil de <1 inf:'ip-
ev
:-��-i��p�,� ���t������� �:� n L� .�:�������� ��t'�k���i::�� ��:�r;;�:�����
a::;a cum fericirea cuprinde virtutea, ::;i faptul de a numi pe cineva fericit
cuprinde elogiul �i panegiricul.
Elogiul �i deliberările sunt o specie comună. Căci cele ce s-ar stabili
în deliberare, transformate în cadrul discursului, devin panegirice. A�adar,
întrucât �tim ce acţiuni trebuie să îndeplinim, pr{·cum �i ce c:tracter tre­
buie sil avem, este necesar ca, afirmînd ace.�tea ca pe ni.�te principii. să B6K a
le schimbăm în expre�ia lor ::;i sti le reluăm. precum f<�ptul c:1 omul nu
trebuie să se mCmdrcasdi cu lucrurile dator<�te sorţii, ci tn<IÎ degr<�bă cu
cele ti<!lonltc sie::;i. Ceea ce este spus în aceast!l m<mierii are valoureu unui
principiu, iar lucrul spus de cealaltă manieră este 11n t;_logiu: nu mfmdrin­
du-se cu cele dutorate sor!ii, ci cu cele d<ttomte .�ic::;i. In consecinţă, când
vrei să elogiezi, vezi mai întâi ce ai putea stabili ca principiu, iur c!Înd
vrei să enun!i un principiu, vezi ce <1i putea lăm\<1. Expresia V<t fi, însă,
în mod necesar,commră,când va fi schimbat, pe de o parte, lucrul per­
mis, pe de alhl palle, lucrul nepermis.
De asemenea, trebuie să ne folosim de mai multe dintre mijloacele
de amplificare, de exemplu, d1că înfăptuitorul acţione:1ză de unul .�ingur,
10
.�au primul, sau cu alti cfiţiva, sau dacă el a <1cţionat în cea m;ti mare
măsură; căci toate aceste distincţii sunt frumouse. Trebuie .�ă folosim ::;i
considerentele provenite din momente �i împrejurări; or, acestea sunt
nepotrivite. Trebuie luat în considerare ::;i dacii înl'ăptuitorul a dus adesea
la bun sfân;;it aceeaşi ac!iune; căci atunci ea ar pute:1 părea importantă
�i nu datorată sorţii, ci înfUptuitorului însu�i. Trebuie să luăm în con­
sidemre .�i d<tcă încumjările .�i onorurile uu fost îmagino.tte .�i instituite 15
pentru el. Trebuie să menţionăm �i în favoarea cui a fost compus cel din­
tâi panegiric, pentru Hippolochos140, de pildă, şi pentru cine a fost înăl­
ţată prima statuie în agora, pentru Harmodios �� Aristogeiton141 , de pildă.
La fel, şi cu distinctiile contrare. Dacă înfăptuito1·uJ este insuficient prin
e r � c
���itV���� l:t�cr:��f�i������:���:;�,���i���� �:[�(�:�=p�����- �::���� 20
pus, însă, în paralel cu oameni ilu::;tri; căci w;east;i comparare este p<>tri­
vitfi pentru a produce amplitkarea ::;i este frumcasă, ditcă înfăptu1torul
pme mai bun decât oamenii valoro.�i. Amplificare<� intră logic în elogii;
dici ele constau în superioritate, or, superio:itate<t face parte din
1 45
 ARISTOTEL

xaAWv. �LO x&v J..ltl nptX;- -rotk; bJOO�o�. &Hei npdt; -ro�'·trno�
25 &:l 1IO:pctjk:{AAELV, €Jr€(11€p l] \mEpoxtl SoxEl J.LT]VIkLV 0:pE-rTjv.
"QAwt; 5€ ThJv XOL vWv €tflWv ăno:CJL Tolt; A6ŢoLt; l] J..l€\1 o:IJ�l)O"Lt;
Em'tl')&:to-rdTTJ -ro"it; 'Ellt &:tx-rtxolt;· -rât; rcip 11�€Lt;
'oJ..loA.oŢOUJ..l€vat; Ao:J.Lik[vooow, WcrTE Aot110v JJ.€ŢE-8-0<; nEpL,'}E"ivat
xo:l xdAAoc;. Tei 0€ 11Ctptt&:(ŢJ.Lo:-ro: Tolt; OUJ.Lj3ouAEUTtxolr;- Ex yâp
30 TWv npoy€ŢOV6twv ni J.L€llovw. XC:r:Tap..avT€u6J.L€VOl xp(VOj..l.€\1" ro
5' Ev-ltuJ.LTiJ..la-ra Tolt; .Suuxvtxolt;· ah(av yeip xal Cm6Set�Lv
J.Lci"Au:rta liEXETo:L TO yEyovtX;- .Stei TO âuaq>€t;. ' Ex Tlvwv }l€v oOv
o'L �etLvot xal dt $6ym A€yovTetL crxe&Ov n<iVTEt;, xal nptX;- nola
35 5el �A€novmt; brat velv xal tV€yELv, xal €x Tlvwv -rei ErxW}lta
ylyve-rat xal -rei OvEL&TJ, mlrr' Ecrr(v· €xoJ.L€vwv yci:p -rothwv Tci:
E:vavTlet TOUTott; (jlCtVEpc{· O yci:p tP6ynt; Ex TWv E:vetvTLwv EcrT(v.

X.

1368 b nEpl & xaTTJropCat; xccl ânoAoy(at;, Ex n6crwv xal 11olwv

liOLElcr-8-at &El -rotk; cruAAoytcrJWUc;, 'ex6J.Levov âv ElT] A€ŢEL\I . .6.El
Stl A«f!Elv -rp(a, � Jl€\1 Uvwv xaL nOOwv '€v€xa â&xoUcn, &€UTEpov
&€ nWt; al.nol &letxd}lEvOL, Tp(Tov &€ -r� no(oUt; xal n�
€;1(ovmt;. �toptcrdJlEVOL oflv -rO &StxElv A€ywJlEV E��-
"Ecr-rw Otl TO O:OtXEÎ:V TO �AcilrtELv h6VTa 11ccpci: TOv v6JlOV.
N6Jl(M; fJ Eo-rlv O J.LEv '(Stat; b &€ xotv6t;· Mrw 0€ '(Otov J.L€v xalf
0\1 lEtPCXJ.Lj..l€vov noALTEt'ioVTCtl, xotv0\1 se OOa Ciypa(jlCX n:apci: niXcrtv
b}loAoyeÎ:cr,'}ett Ooxel . ' Ex6vTEt;;" sE 11mo"Ucnv OOa E'tOOTEt; xo:l J.Lil
10 Cwayxa'(6J.l€VOL '"'Oaa J.LEv oflv '€x6\IT€f', o U 11âvTa npoo:tpo6J.LEVOL,
OOa SE npoo:tpoUJJ.EVOt, E't&hEt; Clnccv-ra· oU.SElt; yci:p O npoatpEl-rm
&ŢVO€l . M & 0€ 11poo:tpoliVTo:t �AdnEtv xal q>o:i:iAa llmEl\1 n:o:pci:
TOv v6}lov, xa.x(a €o-tlv xal &xpo:cr(et· 'Wv ydp nvet; �wcrtv
Jlox-3-rtPCo:v il J.L(o:v il 11AE(o�, nEpl & Tolrro O J..I.Ox..'t-T]pol
15 -ruyxd-voum\1 <SvTEt;, :�«:t l CiOtxo( €u:rtv, ol.ov b ,u.Ev &.veA.eU-itepcx;
11Epl xpTiJ..lo:-ro:, b fJ âx6Ao:crtnt; 11epi: Tcit; Toti crWJl«Tnt; 1)5ovclt;, b
& J.LetAo:xOt; nepl Tci pd-8-u,�.�-a, 'o O€ &:tAtX;- 11€pl Totit; XL vMvout;·

1 46
 RETORICA, 1, 9-10, 1368 a-b

tucrurile frumoase. De aceea, trebuie să f<Jcem apropieri,dacă nu cu per-

soane ilustre, cel pu!in cu oamenii de rând, pentru că superioritatea pure 25
să indice virtutea.
În gener.tl, dintre fonnele comune tuturor discursurilor oîdtorice, am­
plificarea este eea mai potrivită pentru discursurile demonstrative; căci
ele consideră actiunile ca tiind admi.\e, 'incât nu mai rămilne decât a le
�
atribui gmndoar .�i frumuseţe. Exemplele sunt cele mai potrivite pen-
tru discum1ri\e deliberative; căci noi judecăm faptele eventuale, presu- 30
punându-le din evenimente trecute; entimemele, în schimb, sunt cele mai
potrivite pentru discursurile judiciare: căd ucJiune<� înfăptuită, datori ti!
neclarităţii, pennite mai ales motivarea :;; i demonstra!ia. Acestea sunt, u�a­
dm, elementele din care provin aproape IOi.Jte discursurile Je laudii .�au de
blam, apoi considerentele pe C<tre trebuie sil le <Jvem în vedere pentru <t
lăuda �i a blama, de asemenea, motivele pentru care se produc panegi- 35
ricele �i invectivele; aceste noţiuni o dată dobândi te, contrariile lor sunt
evidente; dci blamul .�e deduce din argumente contrmc.

10.

Ci'it prive�te acuzarea �i apărarea, m ti de discutat din câte �i ce fel 136S b

de premise trebuie să se producă silogismele. Trebuie luate în conside-
rare trei lucruri: în primul rând, natum �i numărul motivelor pentru c:u·e
oamenii comit nedrepl<ttea, în al doilea rând,Jispoziţiile morale ale tăpta-
�ilor, iar în al treilea rând, caracterele �i UispoLiţiile morale ale per.�oa-
nelor nedreptăţile. S!l tmtilm în continuare a<..:cste chestiuni, după ce vom
fi definit uctul nedreptl43.
Fie, deci, faptul de u nedreptăţi, acela de a vătăm<t în mod voluntar,
contrar legii. Legea este dind proprie, când comunrt; prin lege proprie
înţeleg legea scrisă, în conformitate cu care oamenii <tdministn:ază sta­
tul , în schimb, numesc lege comună toute câte, fUră să fie scri.�e. par a
fi acceptHte de toţi. Pe de altă parte, oamenii îndeplinesc cu bună ştiinţ;l
toate actiunile pe care le fac vohmt<tr144 �i fără s;î fie conslr;m�i. A:;;adar,
nu toate acţiunile pe care oamenii le fac voluntar, le fac Hlegându-le 10
deliberat, însă toate acţiunile pe Cllre le fac alegându-le deliberat, oamenii
le fac voluntar145; căci nimeni nu ignoră ceea ce alege fn mod delibe-
rat. Cauzele pentru care oamenii aleg să facă rău �i să comită mâr.�ăvii
împotriva legii sunt viciul �� necumpătarea; căci, dacă unii posedă
una sau m<�i multe calităti rele, se întiimplă să fie răufăcători �i nedrepţi
pe deasupra, aşa cum avarul, de exemplu, este nedrept în materie de l5
bani, necumpătatul-în legătură cu plăcerile corpului, efeminatul - în
ceea ce prive�te tabieturile sale, la�ul - în privinţa pericolelor

147
 ARISTOTEL

-
(t:olic; w'p O"U)'Xt'Vo5U'V€1ÎO\ITCU; E:yxcna:ALJl1tcivoucn Ou:i cOv (fl613ov),
b .5€ <ptA6nJ.LOC; Sui nJ.i'l]v, b S b"ţU,'}uJl� O{ bpjijv, b 0€ <ptA6vtx<>!;
20 Oui v(xT]V, b mx� .5€ Ou:i 'ttJlWp(a:v, b C: Ci<ppwv Otci TO
&m.nCicr,'}cu nepl TO OCxa:LOv xa:L &urov, b 8' O:va:LcrxuvTO!;' Ol
bAtywpla:v &:S'ţ..-.;. ' OJ.lo(� 0€ xo:L cWv ăAAwv €xrurT� nepl
€xa:<nov ThJv UnoxetJ.lEvwv. ' AAAci 1TEpi: JJ.Ev co&rwv O�Aov, W J.l�
25 Ex cWv 11epl cd<; &pecOO; e'tpT(JJ.Evwv, cei [) E:x cWv 11Epl cei nci,'}T]
P�oJ.1€vwv· AomOv fl e'melv Tivo<; Evexa: xa:l nW<; €-,xoYtE<;
Ct:OowîXn xa:i: T(vcx�.
npWTov Jl€'11 obv 8teAWJ.1da c(vwv bper6J.lEVOl xa:L nola
cpeUyovTE<; ErxetpoOOtv O:stxElv· O�Aov ycip W<; -r-0 J.l€v
xa:nrropolrun 11<Xm xcxi: nolcx ToUt:wv imcipxet Tt;i Ct:vn8(xlf
30 <rxeJJc€ov, Wv E:c.pt€J.LEVOt JIC{vc� colic; nhp(ov Ct:8txolxn, t:W M
Ct:noAoyouJJ.EV!f 11ola: xcxl 116cra T06twv oUx Omi'PXEt. ncivt:e� Ol]
ncivca: npci'rrou<rt cei J.1€v oU o5l a:irroUc; cei O€ OL a\.noUc;. TWv.J.1€v
obv J.Ltl O{ cxlrrolk; cei J.L€v Otet TUxTJ" npc{rrooot Tci [) E:S &vdyx..-,;,
35 t:Wv fl E:S O:vciyxT)C; t:ci J.L€v �(a' Tci: 8€ c.pOOet, Wcrt:E ncivm Ocra: J.Ltl
Ot' a:irroll<; npc{nooot, cei J.1€v anO cUxT)C; cd: & cpOOEt W & �(q:.
"Oou .5€ O( a:irroU<;, xa:l &v cxUcol ahtot, W J.l€" O{ �o<; Tci 8€ &
OpeStV cei ji€\1 Otd: Ă.OŢLO"ttXij\1 OpeSt \1 m & O( ăAoyov· ăm V O'
l369 a t) 11€v �oUh]Ol� Ct:ycx,'}o'U <Sp€'ţt<; (ol.&i:<; ycx'p j}oUAETetl Ct:AX t) l:>t:av
dtn{l-Tt e'i:vcu &ya:,'}6v), ăAoyot fl bp€"ţw; bpyij xai: E:m,'}uj.i(a, l:xrr:e
ncivc� OOa: npc{rrooot v Ct:vciyxT] npciTIEt v Ot' a:'tela<; Emâ, Otel
TDxTJv, o5td: <pUon, 8td: �Ccx\1, Ol '€\l-o<;, o5td Aoyt<rJl6v, Otd ,'}uJ16v, o5l
E:nt\l-uJ.Lla:v.
TO 8E 1tpooo5tettpel<r\l-cu xo:\l"' l]Atxlav fj 'ESEL<; fj &AX ărrcx Tci
11parr6J.l€\la: nep(epyov· €t ydp O"llJ.l�T]XEV colr; v€ot<; bpy(Aot<;
elva:t fj E:nt\l-UJ.l'IŢ[LXOl<;, oL SLei nŢv VE6TTŢra: npciTIOUCTl m 'tota:lrra:
10 &.Hei Ot bpfllv xa:L krrdl"uJ.lla:v. Oi:.5€ &td 11AoÎnov xal 1tevlav,
&H.ci O"UJ.l�E�TJX€ col<; J.1€v nEVTJO"L 8td Tijv €vSELav bn..'t-uJ.Lelv
XPllJ.l<ÎTwv, 'tol<; & nAooolot<; &ci Tijv E:Sooo(a:v E:m\l-UJ.LElv TWv
Jiil &va:yxa:Lwv i).So"Wv· &AAci: 11pc{'ţOUCJt xcxi: otn-ot oU Otc( nAoîiTo"
xal nEv(a:v &Hei Otd Tijv E:m\l-uJ.l(a:\1. 'OJ.LO(W<; .5€ xa:L Ot blxa:tot
15 xal o\ ă&txot, xa:L dt ăAAot o\ Aq6J.LEvot xacd Tci:<; '€SEt<;

1 48
 RETORJCA. l . 10. 1368 b- 1 369 a

(căci la�ii î�i abandonează tovară.� ii de arme din cauza fricii), apoi am­
biţiosul e;,te nedrept din cauza onorului, im'icibilul � din cauza mâniei, cel
căruia îi place să învingă - din cauza victoriei. răzbunătorul - din cauza
răzbunări i , cel lipsit de discernământ - din cauza faptului că se în�ală a.�u- 20
pra a ceea ce este drept .�i a ceea ce este nedrept, în sfârşit, neru�inatul -
din cauza dispre(ului t�tti\ de opinia lumii despre e l . Sim ilar, fiecare din
ceilalţi oameni răi se raportează la tiecare din calităji\e lor rele e.�enti<tle.
Dar toate aceste che.� tiuni .'iunt clme, unele - datorită lucrurilor care <lU
fost spuse despre virtuti, altel e - datorită lucrurilor care vor t1 spuse de- 25
;,prc pasiuni; n e riim<1ne sii spunem din ce cauze, în ce Jispoziţii morale
�i faţă Je ce fel de <oameni> comit unii nedrepMea.
Si"i distingem, mai întâi, spre ce lucruri tinzând � � ce fel de lucruri
evi tiind, oamenii caut<.1 să nedreptăţească; or, este limpede că acuzato-
rul trebuie să examineze câte �i ce fel de scopuri se află în adversarul 30
său, t>i pe care, vizându-le, toţi îi nedreptăţesc pe <�propiaţii lor, �� că apă-
rătorul trebuie, dimpotrivă, să cerceteze în w.lvers<Jrul său câte �� ce fel
de .�copuri nu se regăsesc în el. Căci tO!i oamenii înfăptuiesc toate ac-
ţiunile, pe unele nedatnrate lor, pe altele datorate lor. Aşadar, dintre ac-
ţiunile nedatorate lor în�ile, oamenii le înfi"iptuie.�c. pe unele datorită
întilmplării, pe altele - din necesitate, iar dintre cele datorate necesităţ i i ,
p e unele ei le înfăptuiesc prin constrângere, pe altel e - d e la naturd, astfel 35
îndt toate acţiunile nedatorate lor, ei le înfăptuiesc, pe unele - din întâm-
plare, pe altele - de la naiUrd, în sfârşit, pe altele - din constrângere. Toate
câte oamenii le fac datorită lor înşile �i ai căror autori sunt chiar e i , se
datorează, unde obişnuinţei, <tltele - dorinţei, iar dintre acestea din urmă,
unele se datoreuză unei dorinţe raţionale, altele - unei dorinţe iraţionale;
or, voinţa este dorinţa de u n bun (cUci nimeni nu dore�te un lucru decât 13(19 a
dacii îl consideră a fi bun), în schimb, dorinţele iraţionale sunt mânia �i
pofta, încât toate acţiunile pe care le îndeplinesc oamenii le îndeplinesc
din �apte cauze, anume datorită întâmplării, ni.ltur i i , 00mtn1ngerii, obiş-
n u inţei, rellecţiei, mâniei � i poftei.
Faptul de a distinge în plus acţiunile după vârstă, sau după dispozi­
ţiile stabile, sau după anumite alte lucruri, ar fi de priws; cik i , dacă li
se întâmplă tinerilor să fie predispu�i la mânie sau lacomi, aceştia nu
aqionează din cauza tinereţii, c i din cauw mâniei � i a poftei. Oamenii lO
n u acţionează nici din cauza bogăţiei sau a sărăc i e i , căci săracilor l i se
întâmplă să dorească ban i , datorită lipsei acestom, iar bogaţilor l i .�e în-
tâmplă să dorea.�că plăceri inutile datorită posibilităţii de a l e procura,
însă �� ace�tia nu vor <tcţiona din cauza bogăţiei sau a sărăciei, c i din
C<JUZa poftei W•. S i m i lar, cei drepţi �i cei nedrep(i, precum � i al(ii despre
care se .�pune că acţionează conform cu dispoziţiile lor stabile, 15

l49
 ARISTOTEL

1fpci'TTELV, .5LCl wirra 1fpct"'ţoooLV" fi Ţcip .Stci Ă.OŢLO",u.âV fi Stci m{.".o.;·

&J.,X o't JJ.ev .Stci �11 xa� nâ\l"T] XfYTJ•Trâ, o\ .se Stci "t&vttvT(a.
20 I:UJ.L�ttlVEL J.L€V""COL ""Cttl.; JJ.ev ""COLO'.IÎTO'.L.; '€'fem n:( "f:OLttÎJra
&xoAou\l"elv, cal.; se wwla& rri cmâSe· elhtilt; ycip La� cW JJ.Ev
aW<ppovL Otci TO ai.!Xppovtt e'lvO'.l OO{al TE xa� €m.".UJ.L(<XL XP��
httxoAou.".olxn 1repl TWv Tp€wv, TW fi &xoA.âaTw tt\ EvavTlm nepl
TWv ahrWv Tmhwv. b.u) Ttt".; JJ.€� TOLo:UTC.(.; Sttttp€aet.; €ac€ov,
25 axerrrEov 6€ noltt nolm.; e'lw.".ev '€neu{l-O'.l· e't J.L€v rcip Aeuxdl; fi
J.L€Aa.c;; 11 JJ.Eya.;: fi J.LLxp6.;, 005€v Tthcocw.L cWv ""COL06TWV
&xoAou.".elv, e't SE vEoc; fj npr::a�� fj Olxatoc; fi ăSuc:oc;, i}:ST)
Otcap€pEL. Kal lSAux; Ocra .Wv auJ.lllcnv6vcwv nmel Stwp€pet v -cei
-ij{hj TWv O:v.".pWnwv, o'Lov nArn.rrelv OoxWv �ttUTW fi nEvea\l"ttL
30
'
blo(cret TL, xo:l ei.rmxelv fj ă:Tuxelv. Talrra J.LEv o1v Uo-repov
E:poUJ.LEV, vUv .5€ nepi: Thiv AotnWv elnwJJ.eV nJ)Iffro v.
"EmL s &nO mxTJI: j.I.€V m TOltttim )'lrv6J.I.EVO:, OOwv 11 TE citTla
&.6pLO""tO<; xal p.ij Evexci -cou rlrvew:L xal JJ.lÎTE &ei: J.L"lln W.;: \::ni:
cO 1roAli p.Tj"re TETayp.€� SîlAov S €x ToU bptaj.LOU TIK; Wxrtr;
35 nepl cWrwv. <l>Uaet O€ OOwv lî c' a'L"tla €v airrol.; xo:lTETCqp.Evrr
1369 b t) ydp &:el fj t'.x; €ni: -rd noAil Woooh� &no�a(vet. Tel ycip 1fapci
<pUcrtv ou.sEv bel &xpt�oAorela.".aL, n&repa xaTci <pUatv nvcl 11
d'>..AT]V ah:Cav rlrvETat" OO'fELe s âv xal " mxll a'n(a etvm -rWv
TOL06TWV. B(a fJ€ \Saa naP \::nL\l"Uj.l.(av, fj TOli.; Ă.OŢLO"JJ.oiţ Ţl)'VE"tal
fi ttînWv Ti;;v npan6vTwv. "E\l"eL SE O n SLCl TO noAAclxt.;:
1f€fi"OL T]X€VaL lfOL cil.nv .
.6tci ÂO)'LO"JJ.OV .5€ m OoxolivTtt O"UJJ.<pEpeLV €x TWv e'tpT]JJ.Evwv
&ya.".Wv fj tu.; c€Ao.; fi Wc; n� TO TEAo.;, Omv Otel TO crup.<p€peLv
npchTY)T:aL · �vLa ycip xal o\ &x6ACtO""toL crup.q:.Epovca npc.i""nouat v,
10 &AX oU btcl •O auJJ.<pEpeL v tv..Act .Sî l]Sovfrv . .6tci \l"u,u.Ov .5€ xal bpnîv
Tci ""CLJJ.WPTJ"t"Lxâ. .6ta<p€pet SE TLJJ.wp(a xal x6Aacrt.;:· 1, p.Ev yclp
x6Arun.;: Toti fKiO")(ovt:oc; �exc:{ €O""ILV, Tj 8€ "tLJJ.wp(a ToU 1toLoUvt:oc;,
'(vtt o:no'lfAT]pW-3-TJ. T( JJ.Ev otlv €anv 1, bpŢij, ST;Aov E.nm €v Tol.;
nepl TWv no:.".W� .
15 M. Em-&up.(av SE 1fpciTIE"Io:L CScra <pa(veTaL Tj.s€a. '"'Emtv SE xal
TO aUv"J"]\l"e.;: xtti: "t0 €\l"taTOv Ev Tol.; i)bEcrLv· noAAci yclp xal -rWv

150
 RETORICA . ! . 10, 1 369 u-b

vor acţiona din ace.�te motive; într-adevăr, ei acţionează fie datorită re�
tlecţiei, fie thttorită pasiunii, Jom dl u n i i � datorită calităţilor �i a pa-
siunilor lor onorabile, iar alţii datorită contrariilor acestorl:l. Se fntfimp\ă, 20
totuşi, că dispoziţiile stabile bune au drept consecin(<1 pasiuni bune, iar
dispozitiile �tabile rele � pasiuni rele; ciici probabil tot at<lt de bine pe
omul cumpătat îl însoţesc, chiar din cauza faptului că este cumpătat,
opinii şi dorinţe onorabile cu privire l u lucrurile pliicute, iar pe omul ne­
cumpătat - contrariile acestora cu privire -la aceleaşi lucruri. De aceea,
trebuie să lăs{tm deoparte astfel de distincţii şi să cercetăm, în schimb,
ce fel de calităţi �i de <oameni> se însoţesc de obicei: ciki , dacă autorul 25
Hcţiunii săv:îr�ite este otlb sau negru, mure sau mic, nu rezultă nici una
dintre urmările de acest fel, dar contează d<tciî e l este tâniir sau bătrân,
drept sau nedrept. Ş i , în general, toate contingenţelc cure cauz.eadi carac-
terele oamenilor prezintă importanţ;l, precum, de exemplu , ducă un om
pare a fi bogat sau sărac n u va fi neimporwnt, ş i la fel, dac;1 el pure u f1
norocn� sau nenorocos. Vom exprima aceste chestiuni mai t{irziu147; pen- 30
tru moment. să vorbim mai înt<îi despre cele rdmase <de discut<tt>.
Sunt acţiuni survenite Li<ltorit<l întflmpliirii toate cele <1 căror cauzii este
nedeterminută, �i care nu se produc în vederea unui scop, .:;i care nu se
ivesc nici întotdeauna. nici fmtrte des, nici regulat; aceste a.�pecte reies,
îns;1, din definiţia întâmp\ilrii 1.;�. Sunt aqiuni survenite datorită naturii
cele a căror cauză se atlă În ele însele şi e.�te regulată; căci ele se produc 35
Întotdeauna sau cel mai ade.�ea la fel149. Cât priveşte acţiunile contrare 1369 b
naturii, nu trebuie deloc precizat dacă se produc potrivit cu o cauâi na-
tuntlă anume sau cu o alta; s-ar părea că ş i întâmplarea e.�te cauza unor
astfel de acţ i u n i . Sunt datorate constrângerii toate acţiunile care se ivesc
împotriva dorinţei sau a ret1cqiilor celor care le îndeplinesc, şi totu�i da-
torită acelora 1511 . Este dator<tt obişnuinţei ceea ce fac oamenii, prin aceea
că le-au făcut adesea.
Sunt datomte reflecţiei acele acţiuni care par utile, în vederea bunu­
rilor menţionate, fie ca scop, fie ca mijloc de a atinge un scop, deoarece
.� unt îndeplinite datorită utilit1lţii lor: dki cei nccumpăt<tţi îndeplinesc
anumite ac1iuni utile, însă nu din cauza utilităţii lor, c i datorită plăcerii
pe care o provoacă. Sunt datontte mtîniei �i pornirii violente actele de 10
răz.bunare 1 5 1 _ Or, răzbunarea � i pedeapsa diferd: căci pede<tpsa este în
vederea celui care o suportă 1 5 2 , răzbunmea, în schimb, este în vederea
celui c<1re o exercită, ca să isi dea satisfactie
· 1 -� l_ Ce este mânia, va ft clar
in discuţiile despre pasiuni i 54_
Datorită poftei, oamenii îndeplinesc tn<tte acţiunile care par phlcute. 15
Or, ceea c e este înnăscut, precum .�i ceea c e este dob;îndil prin obiş-
nuinţă, se numără printre lucrurile plăcute; căci m u l te acţi uni

151
 ARISTOTEL

o:pUcm J.l li �&€uN, 1hcrv cruve\tta\1-Watv, iji€wt; notoOOtv. "Oa"t€

·-

auAAcxpOvn ehelv, OOa. Sl a.bTotit; npcinoootv ă.na.vT €aTlv fj

Cqa.\1-ci fj <pat v6JJ.eva. Cqa.\tci fj t,.5€a. fj <pa.tV6J.1EVO. l#;o.. 'Enel 6
20 1So-a. U o.l.rroUt;, €x6v"tet; npcinoucnv, olrx. €x6vw; S€ IScro. J.ill Sl'
o.bToUt;, ndvr' &v il11, OOa. 6x6vw; npdnoootv, fj &yo.\tci il
<pal"V6J.1Eva &yo.\td il i"ISEo. il <patv6J.1EVO. TISEa· Tliht�J.t ycip xo.l TI]v
Ti.Jv xo.x.W"\1 il <pat "\loj.l€vw"\l xo.xWv fj &:naAAayl}\1 fj &vtl J.lE(ţ"ovot;
25 EAdno"\loc; J.lHO.Âlllfltv Ev -rolt; âya\tcilc; (o.'tpe"tcl ydp nwt;) xo.i: nŢv
-cWv AumlPi.Jv fj <po.LVOJJ.€vwv fj âno.A.Ao.yl}v fj J.lEniATI\fltv âv-c(
J.t.Et'C6vwv €Aan6vwv €"V -colc; l]O€o"tv WcraU-cwt;. Âllff"t€ov ăpa Tci
O"UJ.lfll€po'llm xo.l hUcx, n6crcx xal nolo.. nep� JJ.Ev oDv ToiJ
O"UJ.l<p€povToc; Ev Tolt; O"UJ.l�ouAwTucolt; e'(pll"tClL np6Tepov, nepl SE
30 wU Tţi€oc; €(nwJ.1E'II 'lltlv. l\.el 0€ vop.{'Cetv 'uw:voUr; e'lvm -colM; ()pot��;,
Eciv �t nepl €xciOTou J.!"l)-cE &.crao:pelc; J.ltl"t€ Cocptpelc;.

XI.

' Ynoxdcr\1-w 8 TtJ.il 'll etvcu TI]v Tjaovijv x(\ll"j(llv nvo. Titc;
\flux1ic; xcxl xa-cdOTacrt \1 0:\J-pOOv xal cltcr\tTjnŢv e'tc; Tt]v
bndpxoucrav <p6cn v, Atl1rr)v .5€ "tOU"\Iavt(ov. E't S' €cr-rlv l)Sovij TO
1370 a rotoUrov, S�Aov 0-ct xal t,sU Ecrn TO nonrnxOv Uit; e'tpTUJ.€VTJc;
o5to.\J-€crewt;, rO 0€ o:p\tapnxOv fi Titc; Evo:v"t(ac; xaraOTcfuewc;
notTJ"ttxâv Au1fTIPI)"V. ' A'X:lrxTJ olJ"V 1,00 ehm -c6 "tE e'tt; .o xo.ni
<pUcnv 't€vat Wc; €nl "t0 noAU, xal p.cilt<m:( Omv &netAT)<p6m fi TI]v
Eo.u-cWv o:pîxn v m xcx-c' aUTI]v yt TV6J.t.evo:, xa� -cei �\I'Ti· ){ai raP
TO e't\J-tcrJ.lEVo\1 Wcrn�p 1TEtpuxOc; -\1011 y(ŢVHCll" 0J.1.0tov ydp "tL Tii
€\J-oc; Tii cpOOev Eyy!)c; ycip xal .O noAAcbw; •W âe(, €anv 6 �
J.t.€'11 o:pîi�tt; Toti &el, TO SE �-3-oc; -cotl noAAdxtc;. Ka:L "t0 J.lit Plawv·
napcl o:pOOt v yo.'p 1, ji(a, StO Tii &vo.yxcxlov Auffl]p6"V xo.l Op\J-Wc;
10 eYpllTctt n&v ycip âva:yxa:lov npliyJ.t.' &vtctpOv �<pu. Ta:'c; 8
€ntJ.1EAE(o:c; xal nic; anol.l<Scit; xo:l -ffit; auvTov(o:c; Au1fruxfc;·
&:vayxala yc(p xal ji(atct mtl"ta, Eciv J.lii €-3-ta"l'tl;icrtv· o\hw 0€ "t0
�"�'toc; nmel "ho5îi. Tel 8 f:vaV"t(cx TISEa· .stO a't Pa\1"vJ.t.(a:t xal cx\

1 52
 RETORICA. r . 10--1 1 , 1 369 b-- 1 370 a

dintre cele care nu sunt plăcute prin natura lor oamenii le fac cu plăcere,
după ce s-au obişn u i t cu ele. De aceea, ca să spunem pe scurt, toate
lucrurile pe care oamenii le fac din proprie initiati vă ori sunt bune sau
par bune, ori sunt plăcute suu par plăcute. Şi cum oamenii îndeplinesc
voluntar tmlle lucrurile datorate lor insile, si. involuntar toate lucrurile 20
i
nedatorale lor în�ilc, atunci toate lucruri e pe care mtmenii le fac voluntar
pot fi ori bunuri reale sau bunuri aparente, ori plăceri reale sau pl<lceri
<tparente; căci eu socotesc în !'ândul bunurilor eliberarea de relele reale
sau aparente, ori înlocuirea unui r(iu mai mare c u unul mai mic (căci
acestea sunt lucmri prefembile oarecum) t-i, la fel, pun în nîndul lucmrilor 25
plăcute eliberarea de cele neplăcute în realitate sau in aparenţă, ori înlo-
cuirea lucrurilor neplăcute mai mari cu altele mai m i c i . Trebuie, a�adar,
să definim lucrurile utile �i cele plăcute luând in considerare numărul
� � calitatea lor. Despre util, pe de o parte, s-a vorbit anterior în discursurile
dcliberati v e 1 5 5 , iar despre ceea ce este plikut, pe de altă parte , să vorbim
acum. Trebuie să considerăm că sunt suficiente definiţiile cu privire la 30
fiecare chestiune în purte, de fiecare dată când n u vor fi nici riguroase,
dar nici neclare.

11.

S ă admitem că plăcereu este o mi�care anume a sufletului t- i o reve­

nire totală �i sensibil<'\ la starea lui natumm, .�i că durerea, în schimb, este
contrariu l 1 56. Iar dacă p!ikerea este astfel, este limpede că este plăcut ceea
ce produce dispoziţia temporară enunţată .�i că nepWcut este ceea ce o 1370 a
distruge sau ceea ce produce starea contrarie. Trebuie să tîe plăcut, a�a­
dar, cel mai adesea faptul de a trece la o stare conform<! cu natura, ::;i mai
ales când lucrurile produse natural �i-au recuperat propria lor stare nutu­
rală, de asemenea, .�i în ceea ce prive�te cleprinderlle; dici ceea ce a deve­
nit deja obi�nuit este ca şi un lucru natural157; într-adevăr, deprinderea
e�te întrucâtva asemănătoare naturii; căci lucrul care .�e întâmplă adese<t
este asemănător lucrului c<�re se întâmplă întotdeauna, t-i în plus, pe de
o purte, natura este specifică lucru l u i care se întâmplă întotdeauna, pe
de altă parte, deprinderea este proprie lucrului care se întâmplă adesea.
De <L�menea, este plăcut ceea ce nu este forţat 15!\; căci constrdngere<� este
contrară naturii, drept care ceea ce este necesar este neplăcut, şi pe bună
e , e (
����:�,�:�;���: �;[r �� ��7 ������� : �:���f: ��= :�·�e�;�;:;�:'a ��f�
· 10
un n a ţ
voluntare, precum � i stn1duin!ele trebuie să tle neplăcute; căci ele sunt
necesare s i constrânse, afară doar dacă nu sînt obi.�n uite; căci atunci obi�­
f ;
nuinţa !e ace plăcme. Contrariile lor sunt pliicute de aceea, destinderile,

153
 ARISTOTEL

Cmov(cu xa:l a:'t O:J1€AE.ta:t xa:l cit wa:tSta:l xa:l a:'t O:va:1ta:60-bţ xa:l
15 O Uwv� TWv TJSEwv· o00€v rci:p wp� &.vâŢXljv TOtiTWV. K a t ob r!i:v
lj hl\}uJl(a €vTt, &nav l)SU· l] ra:'p Em�uJ.da: TOÎJ l)S€� EaTlv
OpE.'fu;. TWv o5E �n'L�UJltWv ai. J1€v CO.orol €tmv ai. 0€ JlE.Tci Mrou.
/\€Ţw O€ 0:A6ro� 00� J.dj '€x Toîi \..moAa:Jllk{VELv Ewt 'lhlJJ.oÎJm v·
20 e'talv 0€ Tmo.UTa:L OOa:t ă �t AErovn:u cpiiaet, Wo-1t€p o.'t &ci Toîi
aWJJ.a:� lmâpxooocu, dtov 1] Tp:xpi;.; S(\f;a: xa:l 1fEL va:, xa:l xo.�'
ha:aTov E.t� Tpoqli;.; ă&>r; Ewt�uJ1(o.c;, xal d.t wtpl W lEU(JŢci
xo.L &cppoOLata xal lSAwc; Tci: Cmu:(, xal nEpl 00J11lv [EUwb(o.c;J
xo.i: O:xmîv xo.l OlPt v. Mnci: Mrou 0€ OOa: Ex ToÎJ 1f€ta1h;vat
25 €-nt -3-uJ.lOÎ:Knv· 1tollci: rci:p xal .;teciaCl<J-3-at xa:l xn'jcrCl<J-3-a:L
€m{}uJ10ÎÎcn v &.xoOOavtEc; xal n'El<J�€vTE.c;. ' Enel 8 Ecn:i:v TO
ft&a-3-at Ev T� a:'ta�civecr�o.( Tt vor; nâ-3-ouc;, f] 0€ <paVTaa(a Emlv
o.Lcr.;trp(c; ne; &.cr-3-Ev{f;, x&.ei: €v n{J J1EJ1V'f11.1EV!f xa:L T� EA1tl'(ovn
30 &.xoAou{)-ol âv <pa:v-racr(a ne; ob JJ.€JJ.V1ŢtCU fj EAwl'(Et. E't 0€ To'Uto,
Oi[Aov On xo.i: f}&ovai: CiJ.La J.l.EJ.l.VT[J1€:votc; xo.l E:Aw(ţooow, €-nelnep
xal d(a{};�nc;. vom &vclŢXl') wdv-ra -rei lpEa fl €v ThJ dtcr{}ci\J€<J{}at
ăvm 1tap6vra: fl €v -rQ JJ.EJJ.vîlcrttm ŢE.ŢEV'fll.l€ � fl �v Tit EAn('(etv
J.1.€AAovTO:' dta-3-civoVta:L JJ.€v Ţdp tti 1ta:p6vm, J.1.€JJ.VJ"[V"tat 0€ nl
1370 b Ţ€v6J1Ev«, Ehlţoucn 0€ -rci J..tEAAovTa:. Tcl JJ.€v otv J1VTlJlOVEUni
f}&o. EcrTlv oU J.L6vov OOa €v -rQ nap6vn, 15-rE no.pi[v, t}o5€o. �v,
&AX €vta xai: obx l]OEa:, âv fi Uo-repov xo.AOv xai: &.ro.-3-0v -rO
J..I.E"tci ToîJto· 0-3-E.V xai: -roU-t' Elpl')TO.t, CJ.)J.Jj; l)Sii TOL crw-3-Evm
J..I.EJJ.Vîlcr{}at n6vwv, xal JJ.ETci rcip T€ xal &"Areat -rEpnEmL cbrijp
JJ.vl)CfciJJ.Ev� M:e noAAci ncltt--n xal noH.ci E6pŢŢ1. ToU-rou 8 rihLOv
On 1,&i xai: TO JJ.lÎ €xEtv xax6v. Tci S' Ev EAnllit, OOa wap6v"ta:
fl Eixppo;(VEtv fl Wq!E.Ael v cpc:dVETm JlEŢciAa, xal ăveu Aiiwr,;
W<peAElv. "OAwc; 0€ fua nap6v-ro. E.ixppo;(vet, xc:U EAnl'(ov-ra:c; xal
10 JJ.EJJ.VTUJ.€vouc; i.J c; Eni: T O woAii. L\. t O xo.i: T O bprltm�at f}&ii, Llmrep
xo:l VOJJ.'TJJ)Oc; €-noll)CJ€ 1f€pi: .00 {}uj.LOÎÎ (Se; "t€ 'JI"oAU rAux(wv J.L€AL"toc;
xaTaAetj3oJJ.€voto· ou-&ei:c; raP bprlheTat ·� &.OuvciT!f <pmvoJJ.Evtp
nJJ.wp(� wxelv, ot..5€ Tolc; 1toAU Lm€p a'i.rtoUc; -r1i SuvciJJ.EL fl obx
bprC'(ovmt 1î 1Ţrrov. Ka:l Ev Talc; 1tAelcn:mc; €-nt\l"UJJ.(mc; âxo).ou{)el
15 ne; l]Sov..Y fl rcip J1EJJ.V'fll.l€vm Wc; lhuxov fl EAn(ţovTec; Wc;

1 54
 RETORICA, 1. 1 1 , 1 370 a-b

itqiunile lipsite de eforturi, precum �i cele lipsite de griji,jocurile, stările

de odihnă �i somnul .�e num:'iră printre lucrurile pi<'icute; dici nici una 15
dintre ele nu tinde deloc spre necesitate. Apoi, orice lucru în legătură cu
care avem în noi o poftă, este plăcut; căci pofta e.�te dorinţa de pUkere.
Dintre pofte, unele .�unt lipsite de raţiune, iar altele, însoţite de ra(iunel(il.
Prin ir:tţionale înţeleg toate dorinţele pe care oamenii le încearcă indepcn-
dem Jc înţelegere; sunt de acest fel toate C<Îte sunt considerate naturale, pre-
cum cele care există datorită trupului, ca de pildă, dorinţa de hrană, adică 20
setea ;;i foamea, �i genul de dorin[il corespunzător fiedirui gen de hrană,
dorinţele referitoare b .-;enzaţiile de gust, la phkerile dragostei �� la :-.enza-
ţiile tactile, în gener<.�l dorinţele relative la simţul mirosului lal p;.ufumului 1.
cele care se referă l;; auz ;;i la văz. Sunt însoţite de raţiune to<tte dorinţele
pe care ei le încearcă datorită convingerii induse; căci sunt multe lucruri
pe care oamenii doresc să le vadă �i să le aibă,dtpă ce le-au auzit în prea-
l<lbil ;;i dup:'i ce au fost convin.�i sil le dorească. [nsă, cum faptul de a în-
25

cerca o plăcere constă în faptul de a resimţi o anumit:! senZ<lţie, cum

im<tgimtţia1 6 1 este, de altfel, o senzaţie slabă, �� cum întotdeauna senzaţia
se <ttlă în cel care î�i aminteste sau speră 1 62 , ar putea rezullil că faptul de
a încerca o plăcere este o imagine anume a ceea ce î�i aminte;;te suu sperJ
cineva. Dacă a�a stau lucrurile, este clar dl �i plî'K:erile sunt prezente .�imul- 30
tan în cei care î�i amintesc sau cei care speră, întrue<Ît :-;i senzttţia se atlă
concomitent în cei care î.5i aminte�c sau cei care speră. De aceea, toate
lucrurile plăcute constau în mod necesar fie în faptul de a resimţi lucruri
prezente. fie în f<tptul de a-�i aminti lucruri trecute, fie în faptul de a spem
lucruri viitoare; căci oamenii simt lucrurile prezente, î.�i amintesc lucrurile
trecute, speră lucrurile viitoare. A;;adar, cât prive�te lucrurile de care ne 1370 b
putem aminti, sunt plăcute nu numai cele care erau pl<kute în momentul
respectiv, când se produceau, ci �� unele neplăcute, numai să rezulte în urma
lor un lucru frumos �i bun; de unde s-<t spus �i acest vers: "ci placut,
f'J'fe
o datâ salvat, sti Îţi aminte:,;ti de Încercările trecute"163, precum �i: "omul
se bucttra cftiar şi de suferill(e/e trecute, amintindu-:,;i de timpul când a
suportat mulle Încercări .)'i a înfăptuit multe"164. Motivul acestui lucru
este că plăcut este �i faptul de a nu suferi vreun rău. Sunl plăcute lucrurile
în a�teptare, anume toate cele care, fiind prezente, par să bu�ure sau să
facă mari binefaceri, �i să le facă fără nepUicere în schimb. In general,
sunl plăcute toate câte bucură când sunt prezente, �i cel m<ti ade.�ea când
oamenii le speră s<tu �i le <tmintesc. lată de ce este plilcut �i faptul de a
te înfuria, a�a cum �i Homer a compus despre mânie: "care·i mult mai
10

dulce decât mierea ce curge pictllură cu picittură"165; căci nimeni nu

se înfurie pe cel asupra căruia pare imposibil de obţinut răzbun<trett, iar
împotriva celor cu mult superiori lor, oamenii ori nu se irită deloc:, ori
se irită mai puţin. Dintre pofte, cele mai multe au drept consecinţă o
plăcere anume; căci oamenii se bucură să î::;i aminteasdl sau să spere !5

1 55
 ARISTOTEL

nU�ov-cat xcxlpooo(v '!LV(( \)6ov1}v, olov d( T �" 'tOl��€'tOl�

Ex6J-L€vot -ccil� 8(\jJo:u; xal J-LEJ-LVTIJ-LEvm &; Elnov xal EAnl'(ov-cE�
mElcr-3-ctt xalpoucnv, xal o\ EpWvn� xa� 8taAEr6J-LEvot xal
ypciq:.ov-cE� xal nmoDv-c€� n liEl nEpl -coD EpwJ-LE\/Ou xalpooot v­
20 �" &"na:at ydp -col� -coto&rot� J-L€J-LVl1J-L€Vot olov cita-3dvEcr-3at
Olonat -coD 'EpwJ-LEvou. Ka:l &.pxl) 8€ -coD €pum� a:\hT] y( yvETat
micnv, 0-ca:v J-Lll J-L6vov nap6n� xa:lpwo-tv &AAcZ xa:i: Cm6n�
J.I.EJ-LVTIJ-L€\/Ot� r€pWo-tv] AUnl'] npoor€vrrra:t "[� J-Lll na:pElVat, xa:l
Ev nEv-3Eat xal -3-pl}vm� Wcra:U-cux; 8n y(pE-ca( -ct� 1,8ovr]· ;, J-LEv
25 yc(p A6nl] '€-rrl -cW J-Lii bndPJ(Et v, \r5ovij S Ev -cW J-LEJ-Lvftcr\l"a:t xa:i:
�
bpliv nwc; €x.Elv�v xal 8. En:pa.nEv xa:l di.� v, Ou) xal -co"U-c'
E'tx6-cux; €(prrrm &; <pc{-co, -colat 8E nliatv b<p' lJ1Epov WpaE r6oto.
Ka:i: -cO "CtJ-LWpElo--3-at l)&:i. 00 ydp -rO J-LTj wrxdvr:L\1 A.uflllP6v, -rO
30 wrx:dvEL v �6· o't & bpyt'(6J-L€VOt AunoDvmt tivunEpf3A� J-L1)
"tlJ-Lwpo0J-L€VOL, EAn(ţovT� 8E xa:lpoootv. Ka� -cO vtxCiv hcSU. oU
J-L6vov -col� <ptAov(xot� OJJ.i1 nCicrt v· <pa.naa(a ycZp bnEpoxir;
y(yvE-ca:t, oU miv-cE� �oOOt\1 €n't-3-u.J-L(a:v fj i")p€J-La fj )J..(iAAov. ' EnEl
& -cO vtxCiv �U, O:vdpcT) xa:l -cei� muOtcZ� l,SE.loo; ZL va:t �
35 J-LO'.XTJTL� xai � Epunuai�· (noMc:{xt� ytlp � -ra:Umt� rl)'VE"l"O'.L
I37l a t:O vtxCiv) xcti &cr-cpa:ya:A(aEL� xal aq:.atp(aEL� xal xufjE(oo; xal
nEttEloo;. Ka:l nEpi: -cd� Eanou8aaJ-L€voo; &€ na:tbta'b bJ-LO(w�· a:'t
J-L€v ycip i')SEla:t y(yvov-cat, tiv n� � auvl}-3YJI;, cit 8 EU-3tX; i')cSElat,
di.ov xm.rrra: r( xa:l nCiaa: {)-ry>E.tmxl}· Onou ycip &"J-LtAAa:, Evru�a: xcxl
v(xT) Ea-clv. AtO xal i') StxcxvtxTj xal [i')] E:ptcrnxij h<SEla: -rOi�
€t-3tcrJ-L€vOL� xa:l 8uva:J-L€vot�. Ka:l nJ-Lll xcxl eOOo'{Lcx -cWv t}Ola-cwv
Otd -rO y(""(\1€0"\l"a:t q:.a:v-c(((J(av €xdcr-cw 15-ct -rotoD-c� cft<x; b
01rou&:ii�. xai p..C(uov 0-ca:v q:.l:.o-tv o� O(Emt &.Art\l"ra'iEtv. Tototl"tot
10 S o\ €n� p.{iAA.ov ThJv n6ppw, xcxl o't auvl){}Et� xa:i: dt 1fOA.l"tO'.L
-cWv ănw-3ev, xa:l o't Ovn� -cWv J-L€A.A6v-cwv, xa:l o't <pp6VLJ-LOL
&.q:.p6vwv, xal noAAol bAlywv· ,W.nov ycip €tx0<; CiAT}1'}"EU€tv -co�
E'tpt)J-L€wuc; -cWv Evav-c(wv· 'r:nEL &v n� noAU xa:-rcuppovr:l, Wcrnep
nmUwv fj \J"YJP(wv, oLSEv J-L€AEt � t:othwv nJ-Lll-; fl � 06'{TJI;
15 cxltri]c; lE � 86'!11� xdptv, &.AX ElnEp, s.: ă"J.J...o -rt .

156
 RETORJCA. L l 1 . 1 370 b- 1 3 7 1 a

Cii au obţinut, sau că vor obţine o anumită plăcere, a�a cum de pildă, cei
care, având febră, în timpul ucceselor de sete îşi găsesc plăcerea în u-şi
uminti că uu băut ş i în u spem că vor bea şi aşa cum îndrăgostiţi lor le
place mereu să vorbească, să scrie sau să facă ceva legat de cel iubit: căci
prin toate mijloacele de acest fel, gândindu-.�e la persoana iubită, ei cred 20
că o simt. l<:�r începutul iubirii este pentru toţi îndrăgo�tiţii acesta, anume
când ei nu numai că se bucurd dacă cel iubit este prezent, c i îl [ iubesc]
::;i dacă este <lb.�ent, şi, în plus, lor, care îşi amintesc de e l , l i se adaugă
durerea, datorită faptului că cel iubit nu este prezent166, apoi, în mod ase-
mănător, m<Ji apare o anumită plăcere în doliu şi în lamentaţii; did dure-
rea se datorează faptului de a nu-l mai avea pe cel iubit, iar plăcerea constă 25
în fuptul de a-�i aminti de el , de a-l vedea oarecum pe el �i aCţiunile pe
care le-a înfăptuit, precum �i ce fel de om era, drept care s-a spu� pe drept:
"cum spuse, .)·i .rtârni in toţi dorinţa de bocet" 1 l>7 . Şi faptul de a se răzbuna
este pliîcut. Căci neobţinerea unui lucru este neplăcută, pe când obţinerea
l u i este plăcută; or, cei care se înfurie încearcă o dmere extremă fiindcă 30
nu se riîzbună,dar le place să spere că o pot face16�. De asemenea, faptul
de a învinge este plăcut nu n umai pentru iubitorii de victorii, c i pentru
toată lumea; e<lci se prcxluce o imagine H superioritătii, în legătură cu care
toţi au o dorinţă m<ti mult sau mai puţin puternică. Şi cum faptul de a
învinge este plăcut, atunci în mod neces<tr sunt plăcute jocurile, anume
luptele şi disputele eristice 1 69 (căci de cele mai multe ori în cadrul lor 35
se produce fuptul de a invinge),de a�emenea, ar�icele,jocurile cu mingea, 1371 a
zururile,jetoanele. La fel se întâmplă cu jocurile serioase 1 711; căci unele
devin plăcute dacă cineva s-a familiurit':at cu ele, iur altele sunt aş<J de
prima dată, precum vânătoarea prin gonire, şi în geneml, orice fel de vână-
toare; ci'ici unde este luptă, tot <tcolo este �� victorie. Şi de aceea pledo<tria
.�i controversa sunt plăcute pentru cei care sunt deprin�i cu ele .:;i capabili
de ele 1 7 1 . Din nou, onoarea şi buna reputaţie fac parte dintre lucrurile
cele mai plăcute, datorită faptului de a se contum în fiecare om ideea că
el este de un asemenea caracter, precum omul destoin i c , �i a.�ta m<1i ale.�
când susţin acest lucru cei despre care el crede d spun adevărul. Or, sunt
de w.::e st fel cei c<Jre sunt mai aproape mai degrabă decât cei care sunt 10
departe de el , de asemeneu, cei care îi sunt familiari, concetăţenii l u i mai
degrabă dec:ît stră i n i i , contemporanii lui mai degrabă decât urma� i i ,
oamenii cugetaţi m a i curdnd dacât cei pripiţi, cei mulţi mai degrabă decât
cei puţini; căci, în mod veros i m i l , primii enumeraţi spun adevărul mai
curând decât ulti m i i , contrari lor; or, d<tcă cineva vădeşte un mare dispreţ
pentru fiinţe, precum cop i i i sau anim<�lele, nu se preocupă de onoarea
sau reputaţia lor, sau, cel puţin, nu în favoarea reputaţiei înse�i. dar dacă
totu � i , se îngrije�te de acesteu, asta se întâmpl<l pentru vreun alt moti v . 15

157
 ARISTOTEL

Kal O tplAOI; Thiv l)OEwv· "t6 "TE yrlp tptAEÎ:-v l)SU (obO� yrlp
�(Amv� J.l.il xalpwv ol�) xai -rO tptAEÎ:cril"at l)OU· q>o.Vtacrlo: yrlp
xo:� €v"ta�o: -roU i.mâpxEL v ai.rnf &yail"Ov r:'lvat, oU ndvn�
€mil"u)J.o00w Ot ct'tcril"o:v6).tE"VOt" "t0 O€ tptAEÎ:cr-3at &yancicril"al €crnv
20 cd.rrO-v Ot' ain6-v. Kal "t0 il"au_u..c{'(Ecr-3at l)OO S( atrrO "TW "Ttp.O.cril"at.
Kal "t0 xoAetxEUEcril"at xo:L O x6Ao:� l)OIJI;· tpatv6J.l.E""IIOf,; y<ip
il"auJ.l.a� xal tpat"V6).tEVO� tplADI; O x6Aa� €cr"t(v. Kal "t0
mtnU 1fpc:{HEt v 1foAAclxt� l)cSU· "t0 y<ip crUvllil"E� 1)80 t]-v. Kal "t0
25 J.l.E"tafk:{AAEtv l)SU· E't� �Umv yrlp y(""(VE"tctl J.l.E"tajk{AA.EtV" c0 yc(p
aUW &EL \.mEp�oAijv llOtEl -m,;. xail"Eo;:t.JcrT!'; E�E�, '6-3Ev Elprp:m
J.l.ETO:!X>ATi nâvrwv yAuxU . .tnU "toîJ"to xal "tU OtU )(p6vou l)SEa
Ecn(v, xal Civil"pwlTOL xal npârJ.J.a"ta· J.J.E"to:!XJATj yrlp b: -roU
nap6vnx; Euc( v, Ci.}.ta 0€ xal crJTâvtov "t0 O tU xp6vou. Kal "t0
30 ,u.. a:WdvEL v xo:l "t0 {)-o:u}.td'CEt v ftOO Wr; €1tl TO noAîi· €v }.t€V ya'p
TW il"au).Ui'(Etv TO €mil"U}.tEÎ:v [J.Wil"EÎ:v] 'ronv, Wcr--rE TO il"auj.lOOITOv
€;t-3uJ.J.rrr6v, €v 0€ "Ttf J.J.av{}âvr:tv <TO> E't� -ro xa"tei �OOw
xa.-\l"(uTa.uil"m. Kal TO ElJ lTOtElv xal W EiJ ndO")(EL v TWv tJMwv· TO
35 J.l.Ev y<ip E1i ndcrxEtv -rurxdvEtv &v €m".uJ.loUm, <0 &€ E1i 1fOtElv
1371 b �XELv xal UnEpExEtv, ti:lv &j.J.�O"t€pwv €�(E-vTat. t!.L& 0€ TO 1).50
ăvm TO EbllotT]nx6v, xa.l TO havopil"oUv ftOO -rol� O:v1tpWnot�
€O""tl v -rolx; nAw(ov, xal TO "tci €AAtlfÎl €mTEAEÎ:v. ' ElTEL OE TO
J.WV-ItdvEL '11 TE 1;50 xal TO -ltauJ.W\:EL v, xal "tCi -rotd&€ &vclyxT] 1)5€o:
E'lvm cftov -r6 "tE JJ.LJ.l.T]TtX6'11, WunEp ypa�txij xal 0:"\/0ptav-ronm(o:
xal notT]nxll, xal n&v S &v Ell J.l.EJ.l.LJ.J.T]J.l.Evov fl, x&v 1J J.J.il fl<'lU
a.trrO TO }.tE}.tl}.tT]J.lEvov· ob ycip €-nl TO&tw xa.lpe:t, ana
uuAAoytcr).J.6<; €un v 5-tt -roUTo hEÎ:vo, Wun' }.tO.V".âVELv "tt
OUjJ.�ct('IIEl. Kal a't TTEpLTT€TELO.L xal -rO naprl j.J.Lxp0v crt.J'CE<ril"o:t
10 h -rWv XL v.SUvwv· llri."vra ycip ".O:UJJ.c.tOLci -ro:Î1w..
Kal €nEL TO XO:Tci �OOtv ;,ou, Tci crunEvîl &€ xo:-rci �OOtv
&:>J..t]Aot� Eo;:(v, ndvw -rci OllTIEVT} xal OJJ.ota 1;SEa � Em TO noAU,
&ov Ci-v{tpwn� &vil"pWm.p '(nm� 'lmrtp xal '11€01; vEtp, 0."€'11 xal cit
15 napotJ.l(at E'(pT]Vtctt, W� �Al� �Atxa -r€p1tEL, xal Wr; ahi -rOv
b)J.olov, xal �vw O€ -3-Tjp ".î;pa., xal ycip xoAot� lTctprl xoAot6v,
xat \Xra (j>J..a "t"OLO:ÎJTO:. ' E1f€l O€ Til l5j.J.OLOV xal -rO ounEvE�_; rroo

1 58
 RETOR!CA. L ! ! , U7 1 a--b

i n e t 0 ă e
� � fi�:�e �:5: � � � :�-;��e��,1��r�;�� �i�����<�r� f�b�:�':;�����\ s� ��
ră , u î
g;lseuscă plăcere în a bea), �i faptul de a fî îndrăgit este plăcut: şi în acest
caz, de altfel, omul are imaginea d posedă un bun pe care �i-l doresc
toţi cei chibzuiJi; apoi, faptul de a fi îndrăgit înseamnă a fi prejuit pentru
<t
sine. Şi faptul de fi admintt este plăcut din cauza faptului însu.5i de a 20
fi onorat. Faptul de a lingu�i. precum .�i linguşitorul sunt, de asemenea,
phlcute; căci lingu�itorul este un m.lmirator ap<Jrent �i un prieten apment.
Şi a face adeseori <tcelu�i lucruri este pt.lcut; căci obi�nuinţa e<;te phkută.
Si faptul de a schimba este plăcut căci schimbarea se produce natural;
or, fHptul de a fi mereu acela�i provoacă un exces al dispoziţiei stabile. 25
de unde s-a �i spu�: Îll
,,scflimbareo e.1·te plâcutti privinţa tuturor luau­
rilor"1 73 . De aceea, până �i cele care au loc din timp în timp sunt plăcute,
fie c<1 este vorba de oameni sau de lucruri; c:ki schimbarea pleacă de la
condiţia prezentă, şi, totochttii, un lucru e�te mr datorit.:i t�tptului că :-.e pro-
duce ht intervale m<tri de timp. Şi înv:1ţatu l , precum şi <Jdmir<�tul sunt cel
mai adesea plăcute174; căci pe de o parte, în faptul de a admira există 30
dorinţa [de a învăţal, astfel înc<Ît adtnirabilul este de dorit, pe de altă purle,
în f<1ptul de a învăja constă <faptul de> a reveni la starea natural<!. F.tptul
de a face un bine, precum � i faptul de a-l pri m i , se numără, de asemene<�,
printre lucrurile plăcute; căci , pe de o parte, a primi un bine înseamnă
a ob!ine ceea ce oamenii î�i doresc, pe de altii parte, a face un bine în-
seamnă a poseda, �i a poseda în surplus, iar 0<1menii le doresc cu ardoare 35
pe am<Îndouă. Datorită faptului că a face un bine este plăcut, şi pentru 1 ::\54 a
oameni este la fel de plăcut faptul de a-i îndrepta pe apropia! ii lor şi de
a le întregi lucrurile neterminate. Cum învă!atul �i admimtul sunt plă-
cute, în mod necesar este pli'icut �i faptul de a îndeplini lllte lucruri ana-
Joage, cu de pildă imil<l!ia, precum pictma, .�culptur.1, poezia, �� în genentl,
tot ceea ce a fost bine i m itat, deşi lucrul imitat nu este el însu�i plficut;
căci imitaţia n u place datorită obiectului imitat, ci nt!ionamentul este
următorul: există un acesta şi un acela, încât rezultă că învă!ăm cev a 1 1 5 .
Sunt plăcute şi răstumările d e soartă fericite şi salvarea, c â t d e m i c ă , î n
u r m a primejdiil o r ; dki toate acestea s u n t <Jdmirabile. 10
Ş i , fiindcă c e e a ce e s t e conform cu natum este plăcut, i <� r cum lu­
crurile de acel<tsi. fel sunt n<Jturale în relatia lor, atunci toate cele de
�
aceea�i speţă � i asem<'inătoare sunt plăcut unele altora, a�a c u m , de
exempl u , omul este plăcut pentru om, calul pentru cal , iar tânărul
pentru tânăr, de unde s-au spus �i proverbele: .,că cel tânăr se huwră 15
de cel de-o seama cu el, apoi că intotdeauna asemanaroru/ place pe ase­
manator, apoi ca mtimalul cunoaşte pe animal, iar gaita se aciueaza
mereu lângă gaiţâ", precum .�i toate celelalte de <tcest fel. Dar cum
orice lucru a�emănător � i de acela�i soi cu altul este plăcut

159
 ARISTOTEL

'EamW lf.rret'V, j.id"Ato"Tet S€ aUTOc; rrpOi; 'Eom0'V Exaa�olrro

rr€rro�.."tE'V, 6:\IC{ŢKTJ rrclvra� qnAa.U� Ehm Tj ,lliAAo'V Tj �no'V·
20 rrclvra yci:p -rei: -rowîiTa. \..mciPXEL JrpOi; a.\.ml'V j.id"Ata-ra. ' ErrEl S€
q:.(Aamot JrcinEc;, xal -rei ab-rWv 0:\ICfy:KT) \-j()Ea Ehat rr(iow, dlo'V
€pya xa.l A6yo�. AtO JW.l tptAox6Aa.xEc; &;; bri: -rO rroAU [xa.l
q:.tAEpa.mal] xa.l q:.tA&rtJ10l xal tptA6"t€:K"Vov ai.rrW'V yeip €pyo'V -rei
25 -r€xvcx. Kal -rei EAAl1fil hnEAEl'V h5U· airrW'V ya.)> €pyo'V ilSTJ
y(y'VE"tetl. Ka.l brEL -rO t':lpXEL'V tlStmo'V, xo:l -rO aoq�O'V SoxEL'V E'i.'Vctt
l)SU· O:pxtxOv ya'p -rO q:.povEL 'V, Emt 'V 5 il acxp(a JroAAW'V xcxl
.."tetuJ..tamWv €rrt0Tfu.LYJ. ""E-rt €rrEl tptA6-rtJ10t Wc; €ni: -rO JroAU, &:vd'rx"YJ
xal -rO EmnJlÎX'V -rolc; rrD..ar; l)SU E"l'Vctt xa.l -rO ăpXEL'V. Kal -rO
30 €v & cSox.ei �Ehtaroc; aU-rOl; a\rroU E'i.-vat, h-rali-3-a &mp(�Et v,
t.Ja�p xai: b JrOLT)t""IÎc; tpl)O"t x&nl -rotrr' €JrEl "'(E"tCXL, 'V€J1wv €xciO""fl'X:"
@Epw; nAElmo'V J.1€poc;, l'V' a.l.n:Ot; ab-roîi -run::dV€t �€Anm� W'V.
' OJW(wc; &€ xo:l €rrEi: "h rrat&ci: -rWv i;S€w'V xcxl rrCXaa tlvecrtr;, xo:l
b y€Awr; -rWv l)SEw'V, &.'Vcl'yx"Y) xal Tel yEAoia l)S€a. E'l'VC(t, xal
35 ă:v"l'tpWnouc; xa.L A6yo� JW.i: Epya.· .Stuîptmat SE ffEpl "'(EAo(w'V xwpi:c;
1372 a €'V -rolc; TrEpi: ffOLT)t"LKîlc;. nEpi: J1E'V otN i,.S€w'V €tpip"l'tw -ralrtct, ni
&€ Au1f11PC( €x -rWv €\la'V-rlwv -roU-rotr; q:.ct'VEpci.

XII.

t-Qv J1€'V oi:N 'E'VEXet &&xoOOw , -ratn' Ea-r(v· nWr; 0€ €xo'V-rer; xal
-rl'Vct�, AETWJ.lE'V 'Vîi'V. AL-roi: J.lE'V oD'V 0-ra'V o'Lw'V"tat .SLNct"tO'V Ehat
TO rrp(iyJ..ta Jrpo:x\I"Trvat xal a.\rrolr; Su'Vm6'V, r!t.-rE âv Aa{)-El'V
rrpd'fet'V"tE�, fi Jlll AaMvrEc; Jill &lÎ:Nat SCxlŢV, fi Ooll\lat J1€'V &AX
EAci"tTW "tl]'V '(11J..l.la'V E'l\leu ToU xEpSouc; ahrolc; Tj CN xl)So'V"tctt.
10 nola j.l€\1 o&v Suvani <pa(\1€-rat xai: nola ă:SU"Va-rct, €v Tol� OO"rEpo'V
p�ipE"tett· xot'Vd -rclp -ralrra nci'VTW\1 "!tiN A6"ŢW\I. AL"tol 8 oto'VTCLL
.SU\Ia"toi: EhO:t j.id"At<J"ta fiţ"fu.J.tot ă:StxEÎ:\1 dt €tJrEl\l .Su'Jci"J.L€\IOL
xa.l dt rrpwntxol xal ch '€J1rrELpol noAAW\1 CqW\IW\1, x&:'v
noAtÎtptAm Wo-tv, x&'V nAoOOwt. Kai: j.id"Atcr-ra JJ.€'V &:v ab"tOi: GKrtv
15 E:\1 Tolr; E'tpl)J.I.Evotr;, olovrat M'Vo:a\l"m, E't 0€ J.ll'j, :x.&\1 brrclP")(wow

!60
 RETORICA. 1. 1 1 - 1 2 . 1 3 7 1 b- 1 372 a

ţîe::;i, Î<tr fîecme om încearcă el Însu�î acest sentiment m<lÎ <lle.� pentru
sine, atunci toţi oamenii sunt În mod necesar m<ti mult sau mai puţin
iubitori de sine; c;ki toate aceste asemănări �i Înrutliri sunt m<IÎ cu seamă 20
în mport cu sine 1 76. Or, (;UITI toţi oamenii sunt iubitori de sine, attm(;Î tu-
turor trebuie să l e fie plă(,;ute propriile lor bunuri . ca, de pildă, faptele
::;i vorbele lor. De aceea, ei sunt (;el mai adesea Înclinaţi spre lingu::;itori,
[de asemenea, apkcafi spre iubitorii tor ] . amatori de onoruri, ::;i n u în ul-
timul rfmd, iubitori de copiii lor: c<ki cop i i i sunt operu lor. Este plăcut,
de uscmcnea, pentru un om faptul de a de.�ăvâr�i lucrurile neterminate; 25
căci incepind de atunci ele devin opera lui. Ş i cum faptul de u comanda
este plăcut, în accea�i măsură faptul de li considerat înţelept este plăcut;
că(,;i înţelepciunea pr�lctică este proprie conducerii, iar În(elepciunea, în
geneml, es� cunoa�lerea de lucruri numeroase �i admirabile. In plus , cmn
oamenii sunt cel m<�i adesea ambiţio::;i, trebuie să lîe plăcut pentru om
fuptul de a-::;i controla Hpropiaţii ::; i de <:1-i comanda. E.�te. tic <lSCtneneol,
pl(tcut pentru om a se dedicu unei ocupaţii în care el crede c(l este superior 30
.� ie�i . cum spune ::;i poetul: .,omul se sileşte .wl f)·i Împorta ceo moi mare
par/e ojif:'cărei z.ile, sa ajungâ .w1 Îşifie ,\'UJJerior sie.)·t' 1 77 . Simi lar, cum
jocul ş i orice fel de destindere. precum şi râsul fac parte dintre lucrurile
plăcute, atllnci �i lucrurile rizibile, fie oamen i , vorbe S<lll h1pte, trebuie
să fie plăcute; însă despre lucrurile rizibile s-:1 triltat sepmat în Poetica 17X. 35
Atât, a�adar, despre lucrurile pUicute, i:1r cftt prive.�te lucrurile neplăcute, IJ72 a
ele sunt evidente din contrarii.

12.

A(;estea .�unt, a::;adar, motivele pentru cure oamenii comit nedrep­

tate<:!; să spunem acum în ce dispoziţii �i faţ<1 de care persoane o comit.
Oamenii nedreptăţesc când ei cred că este posibil Cll acţiunea să fte
realizată în general, apoi ci:l eu este posibili:l pentru ei în�i�î. ei socotind
fie cii n u vor 11 descoperiţi, dacă o înfăptuiesc, fie că vor rămâne ne­
pedepsiţi, dacă sunt descoperiţi. f1e că, dacă e�te să fie pedepsiţi, pedeapsa
este mai mică decât câ�tigul pentru ei în� i � i . ori pentru cei de care ei se
îngrijesc. Cât despre care acţiuni par JX>sibile, � i care imposibile, se va 10
vorbi în c e l e analizate m a i târziu; db acestea s u n t comune tuturor ge-
nurilor de dis(;Ur.�. Cei care cred că pot mai cu seamă comite nedrepta-
tea nepedepsiţi sunt cei capabili de a vorbi, cei îndinaţ' spre a acţiona,
<lpoi cei exersaţi în multe procese, de asemenea cei c u mulţi prieten i ,
sau cei bogaţi. Or, ace�tia cred c ă pot comite nedrept;Jte<:t m<:d <�les
când ei înşi�i sunt în condi ţiile sus-numite, iar de nu, când ei au 15

161
 ARISTOTEL

oJnolc; cotoln:m q:.O.m fj imTtP€mt fj xmvwvo( Sui rdP""to:Uca

Mvav-ro:t xo:l npcinet v xo:L Ao:v-3civet v xo:i: J.Li! SoUvat 6lxrtv. Ko:l
ka'v q:.(Aot l:io-tv Tolc; &otxou,u€votc; fj Tol� xptTo:Î:c;· Ot .uEv rUp
q:.(Am &.q:.6Ao:xTo( TE np&; TO &.&xelcr�o:t xo:l JTpooxcwxloldn vTat
20 JTplv 8re�eA,'}eÎ: v, o\ S€ xpt mi: xo:pl'(ovcm o\c; &.'v q>(Am &n, xal
fj \SAwc; &q:.tUcrtv fj J.LLXpoÎ:� '(lU!toUcnv. Ao:{hŢnxol g e'uJlv 0( T
havclot ToÎ:c; €-rxMsuxow, &ov O:cr{l-evelc; JTEpl citxlac; xo:L O
JT€VTtc; xo:l [bJ atcrxpOc; JTepl JlOLXElac;. Kal -re! Alav €v <pavepW
xo:l 'ev b<p{)-aAJ.loÎ:c;· O:<p6A.ax-ro: ra)> Stct cO \SAwc; J.LT)&Evo: a\,
25 o'Lea{)-at . Kal ni Tr)Atxo:U-ra xal cd -rotatlm &a J.l'fl&' &v €le;·
&<pliAaxm Ţcip xal -ralrra· nciwec; raP -rd e'tw{l-6-ro: &anep
&.ppwcmlJ.uxm <puAcinovmt xo:l că:Stxl'jJ.lam, 0 SE ,uTjSE(c; nw
i)ppWOTYJXEv, ob&Elc; eUAajlel1:ext. Kal ol� J.il}&:lc; Ex�pOc; fj JToAAo(·
Ot J.L€v rdp olovmt Al}:retv Std -rO ,uij <puAcine<n'J-m, dt 0€
30 Ao:v-:tcivooot Sui TO .utl Soxelv âv Emxetplpm q:.uAano,u€vmc;, xal
&ci TO &noAorlav �etv Oct obx &v Evexelprpav. Kal o'i.c; tmcipxet
xp6\(Jtc; fi Tp6JTotc; fj c6notc; fi &aMaet c; elJJTopot. Kal &lmc; .utl
Ao:v{)-civoootv �O'Ttv S(watc; SlxTtc; f\ &vajkJATj :;cp<Svou fî Sta<p�opal
xpLTWv. Kal o'lc;, Ea'v rE'vllT«L '(lU!(a, �o-rtv S(wc:nc; Tîlc; bcrlae�
35 fj O:vo:13oAtl xp6vtoc;. "H Sl O:noplav ,u'T)b€v E�et \S n O:noA€0'Ţ]. Kal
&c; ni ,u€v x€pS11 qxxvepci fj J.lqa'Aa fj €nUc;, cit &€ �lU!lctt �txpa.l
1372 b fi f:t:tpavelc; fi JT6ppw. Kal &v .ul'\ 'eo-rtv 'tLJ.LWp(a '(O'TI -rT! &peAe(a,
dlov Soxel 1, -ruppa.v(�. Kal OOmc; ni ,u€v cXStxlÎJ.laTa \n,uJJ..Ct:T�,
a't 8€ tlU!lat bvelS11 J.L6vov. Kal o'l� -robvav-r(ov cei JL€v
CtStxl'j,ua-ra e'tc; �TTcttv6v nva, o'lov e't (flJV€�11 tiJ.LO: nJ.LWpl'jcracr{l-at
bn€p na.cpdc; fj J.lTJtp6c;, l.Jmrep ZlÎ\IWVL, a\ S€ tlU!Lct.t e'tc; xpllJ.lam
fj q:.uyijv fj -rotoln:6v -rt · S� &J1<p6-repo; rcip &Stxoticn xo:l
&.J.icpOT€� �owec;, nAtlv obx o't alrroi: &AX o\ Eva.nlot -rolc;
�ecrtv. Kal o\ noA)..c{x tc; fj AeATt{l'&re� fi J.LlÎ 'e'!:l1J.1LWJ.1€vot, xal dt
no)J..c{xt� &TTO'tewxllx6-rec;· etcrl rcip n vec; xal Ev Tolc; Totot'icmc;,
10 Wcmep Ev Tolc; noAEJ.Ltxolc;, o'im &vaJ.lcixecr{l-at. Ka( dlc; &'v
napo:xpllJ.ia. fi cO Tj/)6, -rO SE AuJT'T}Pdv Ucnepov, fi TO x€�, 1, SE
tllJ.l(a \$o-repov· Ot ydp &xpcnelc; -rotolrrm , Emtv S€ &xpa.a(a JTepl
miVTa OOwv Op€rovccxt. Kal otc; tiv ToUva.vtiov TO J.1€V Au1f11p0V

1 62
 RETORICA. L 1 2 . 1 372 a-h

P rieteni, servitori sau complici de acest fel; din aceste motive ei pot �i
să actioneze, �i .�ă răm<1nă netle.�coperiţi �i s(t nu fie pedep�iţi. Şi dacă
ei sunt prietenii ori ai celor nedreptilţiţi, ori ai judecătorilor; căci prietenii
sunt lipsiţi de apiirare contm nedreptăţi i , �i cad l a învoÎ<.Jh'i În<1inte de a
recurge l a urmărireu în juMiJie, pe de altă parte,judecătorii favorizează 20
pe cei cărora le sunt prieteni, �au îi achită în întregime, sau le aplică
pedepse uşo<�re. Sunt pasibili să răm:ină nedescoperiţi cei cu înfăţişări
opuse motivelor de acu:t.are, de pildă, cei neputincio�i, relativ la actele
de violenţă, s:m cel siimc şi cel urât relativ la adu !tere. Sunt de nedes-
coperit şi actele de violenţ:'i care se f<1c pe faţă �i .�ub ochii tuturor; Ci'ici
ele sunt lipsite de precuuţie datorită presupunerii d nimeni nu le-ar pute<1
înfăptui. La fel sunt lucrurile utât de gmve şi de a�:� m1turii că nici mă- 25
c:�r unul nu s-ar putea face vinov<�t; toţi se pă:t.esc de lucrurile obişnuite,
precum bol ile �i nedreptăţile, dm contra unei boli pe CiJTe nimeni nu <1
încerce�t-o, nici un om nu se gt1ndqte să ia miisuri. Sunt l<1 adăpo�t şi cei
care nu au nici un du�m<ln, sau cei care au mulţi dlL)man i ; or, primii <.:red
că nu vor n de.�coperiţi nefiind evitaţi, im ultimii n u sunt descoperiţi
d<.1torită presupunerii că ei nu au putut întreprinde nimic împotriv;;1 celor 30
preveniţi, �i fiindcă au, la rfindul lor, ca apărare faptul că nu s-au expus
la a�a ceva. Sunt de nedescoperit şi cei cărora le e.�te posibilii a.�cunderea
actiunii lor prin anumite mijloace sau pe anume c<'ii , sau care sunt inven-
tivi în privinţa dispoziţiilor lor. Şi cei pentru care, dacii n u trec neob-
serv<:l!i, există posibilitatea de îndepărtare <1 judecă!ii, de amfinare a ei
sau de corupere a judecătorilor. Şi cei pentru cu re, dacă l i �-a aplicat o
amendă, există posibilitatea de înlătumre sau de amfinare îndelungată a
<1chitării ei. Sau cel care, din CHUZ<I săn'iciei lui, nu V<l avea c--e pierde. Sunt 35
l a adăpost de a ti descoperi{i şi cei pentru care profiturile �unt sigure.
considerabile sau apropie�te, iar pedepsele, minime, nesigure, îndepiirtate.
Şi cei a căror pedeapsă nu poate ti egală cu profitul sconlat, precum este 1:'72 h
considerată, de pildă, tinmia. Şi cei cărora nedrept<'iţile lor le aduc câ�ti-
guri consistente, pe când pedepsele lor sunt simple repro�uri. Şi cei pen-
tru care nedreptăţile lor tind spre o anumită laudă, ca, de exempl u , dacă
li s-a întâmplat să î�i răzbune laolaltă �i tatăl �i mama, cum i s-a întâm-
plat lui Zenon 179, pe c1înd pedepsele lor înclină spre amendă sau exil,
sau ceva asemăm"ttor; căci aceştia nedreptăţesc din ambele motive si
în ambele dL�pozitii, însă ei sunt contmri în privinţa camcterelor lor i KIJ.
Gândesc că pot nedrept;;lţi �i cei care adeseori sau nu au fost descoperiţi,
sau n u au fost pedepsiti, �i cei care au suportat adesea e�ecuri; căci în
aceste cazuri, c a de pildă, în timpul rdzboiului, unii oameni au tăria de 10
a relua lupta. Apoi, cei pentru care plăcerea este imediată, i a r durerea,
resimţită mai târziu, sau pentru care d�tigul este imediat, iar pedeapsa,
suportată mai târ.:: i u; căci astfel de oameni sunt necumpătaţi, or, ne­
cumpătarea este legată de tOitle lucrurile pe cure oamenii l e râvnesc.
De asemenea, cred că pot nedreptăti cei pentru care suferinţa

163
 ARISTOTEL

ft&TJ fi il l, '(l]J.l(a, -rO S€ l,OU xa( &.pO..tJ.l.OV \Xrrepa xa( XJXl\1tt6-repa·

l) o't rUp Erxpanl� xal (jlj')OVLJ..l.UÎ't€pol c ei TOtaUm .Su.Jxoucrtv. Kal
di.� &v €v.S€x11-rm Otci Wx11v .s6'gm 11pO.'�m il EL &vârx11v il &ci
cpUcnv il Sl €\!-�, xal OAw� Ct.,Lwpcelv &Ud JJ.Ti &Stxelv. Kal ol�
âv :n coU €metxolx; wxelv. Kc<l \Scrot &'v Ev.Seel� 6Jow. atxWt; 8€.
e'uJL� €v&eel�· il r&p W� &varxa(oo, GJmrep o\ JT€Vij't€�, il W�
20 bnep!kJAl)<;, G'iO"nep o't 1fAo00tot. Kal cit O"cp6.Spa eUboxtJ.Wll\rt€� xal
cit O"cp6.5pa &Oo'gotivce�. cit J.1€v W4; oU M'govn�. cit 8 Wc; ou.sEv
JJ.<iAAov &Oo'goUvn�.
Airrol JJ.€v ohv o\31"� Exovce� Emxetpoî:icnv, <O:Stxelv>,
&.stxolxn S€ 1"0� 't"OLOU't"OU<;" xa:L ca cma:Uco:, coU!; Exovco:� &v
airrol Evlieel� fî e't� -r&.vo:rxo:lo; il e'u; b1repoxljv il e't� 0:1r6Aauow,
25 xo:( 1:oU!; n6ppw xo:L ,;oile; €y�· 1:Wv JJ.Ev y&p 1, AiltPt� To:xela,
TWv 8 1, TLJ.Lwp(a ppa&elo:, olov Ot cruAWvn� 1:oU!; Kapxl)bovL001;·
xo:l -roU!; JJ.il eUAapel� J.Ll")<S€ cpuAo:xnxo� &.Uei 1flO"'t"Eonxo�·
Pt:;{OL0\1 y&p JtdvToo; Aa\l"elv. Kal TO� Pct\l"UJJ.OU<;' €-n:tJJ.€ĂO� r&p
Td €ne'geA\l"elv. Kal coU!; a'toxovTT]Ao�· oU rUp J..l.UXTJ'tlxol nepl
30 x€p0oo�. Kal -ro� Und noUWv Ct.StxT]\l"Evm� xcrl JJ.il
€-n:e�eW6vToo; W4; Ovm� xa:Tii "Iijv 1fctpoLJJ.lctv -roUToU<; MucrWv
Ae(crv. Kctl ToU!; J.Ll")<S€nW1foT€ xcU TO� 1foAAdxt�· &JJ.cp&tepOL yâp
CtcpUAaxcm, dt JJ.Ev Wc; otxi€non, dt 8 Wc; oloc âv En . Kcrl -r00;-
35 .Staj3e�AT]J.l€vooc;; il eU.Sw�6Ao�· dt TmoUTOI. râp olhe npoc:upoUvrm
<Ene�t€vctL> cpo�oUJ.LevoL 1:oiM; xpt "Ici�, olrce Mvo:v1:at ne( \l"u v W;
J..l.LO"o6jl€VOL xo:l cp\l"ovoUJJ.€\Iot. Kcrl npDI;- o\).; Ex_ooot np6cpaO"tV il
1373 a 1Tpoy6vwv il aiJTi.J\1 il cp(Awv il TTOI.TpciVTWV xax� il J..l.EAĂT]O"dVTWV
il o:LTo� il npoy6vooc; il &v XlÎ&>VTa:t· G'imrep ydp "h JtctpotJJ.(a,
1fpoq><:Îo"ew� &elTO:l JJ.6vov 11 TTOV'fJp(ct. K«l -rolle; €;x\l"p00; xal TOlţ
cp(Aouc;· 1:0Îll; JJ.€v yâp Pt1.Stov, TOÎil; .S€ "h.SU. Ko:l ,;o� Qcp(Aot.K;. Ko:t
,;00; JJ.il Oetvoilc; ehret v il np(X�o:t· il yâp ohx Erxetpoi:Xnv
€Jre�t€vo:t, il xm«AAdttov-ro:t, il oUOEv TTepa(voucrtv. K«l ol� J.lil
AtxrneAel lito:-rpl�tv €-n:tntpolxnv il .slxT]V il bc.nO"Lv, olov cit 'g€vm
xo:l o:hrooproL ' E1fl J..l.L X� TE ydp Ota:AOOvmt xo:l �(�
xa-rcm«OOvmt . K«L ,;ot'ţ- noAAci' �Otxrpc6-roo;, il 1:m«lna olo:
lO &otxoUvT«t· En� râp n Ooxel ToU JJ.Ti O:Ou.celv e'Lvo:t, Omv Tt

1 64
 RETORICA. 1. 1 2 , 1 372 b-- 1 J73 a

s au pedeapsa pot ft imediate, pe nîn d pl;kerea .�i profitul mai îndep<1r-

"

tate �i de _mai lung<!_ rJ�;,�mtă; căci astfel de <IV<mlaje le umtăresc cei cum J?<'i- 15
,
laţi �i cet ch1b:wiţ1. I n plus, cei care pot păre;1 c ă acţ1onează datont<1
înt<lmplării, sau datorită necesit:1ţi i , sau din cauze naturale, �au din obi�nu-
inţ;.'i, .�i în geneml, care pm să comit<� o gre�e<tlă, iar n u s:'i nedreptăţe<tsd.
S i m i lar, �i cei cărora li �e întâmpl;'i cH ceilalţi să tie inr.lulgenţi cu ei. L1
fel, cei c<�re sunt în nevoi. Ei pot fi în nevoi în dou:1 feluri: fie in nevoia de
un lucru necesm, ca, de pildă, săracii, fie In nevoi<t de u n lucru de prisos,
precum bogaţ i i . Şi cei care sunt foarte apreciaţi, precum �� cei care sunt 20
desconsideruţi, pri m i i , fiindcă nu îi vom crede vinovaţ i , u l t i m i i , fiindcă
n u îi desconsider:im cu nimic mai puţ i n .
A�adar, fiind î n astfel d e dispoziţi i . înce:m.:ă ace�IÎ<� < � ă nedrcptă­
ţească>, or ei nedrept;1ţesc oameni şi r.lispot.iţii de acest fel: cei care sunt
În nevoi privind fie lucrurile necesare vieţi i , fie prisosul, fie bucmia
simţurilor, cei cme sunt departe, precum � i cei cure �unt aproape; căci
Citptura pri m i l or este promptă, pe dnd pedeapsa ultimi lor C.\te lentă, ca 25
de pildă, pira(ii care îi jcl"uicso..: pe cakcdonen i 1 X 1 : .�i cei care n u sunt
precaU!i , nici îndinati să se păzească, ci mai dc!;'!rabă încrezători; dci
<t.�tfel este mai u�or ca toţi răufăcătorii s:'i treacă neobserv:tţi. Ş i cei
nepăsători; căci este propriu do<tr celui vigilent să îi urmărească în jtl.�ti-
ţie pe cei care îi fac rău . Şi cei retra�i: căci ei n u sunt combativi în pri-
vinta unui câ.�tig. Şi cei care au fmt lezaţi de multi, şi care nu HU acţionat 30
niciodată în justiţie. ace.:,ti:1 fiind, potrivit proverbul u i , prad:t misienilor1r:2_
Ş i cei care n u <lll fmt niciodată nedreptăţ i ţ i , precum .�i cei care au fo�t
nedreptăţi!i adesea; căci ambii .�unt lipsiţi de apămre, pri m i i , fiindcă
n u l i s-a fi'icut niciodată u n rău. ulti m i i . crezînd cii n u l i s-ar mai putea
face u n rău. Şi cei care au fost lezaţi , .�au cei cure sunt ll.�or de calomniut;
căci a�tfcl r.lc oameni nici n u prefer:! <.\;1 uqioneze în jtl.�liţie>, te- 35
milndu-se de judecători, iar dac;! ei acţionează, totuşi, în justiţie, nici nu
îi pot convinge pe judecători, fiind r.Jete.�taţi �i invidiaţi. Şi cei contra
cărora rilufădtorii au ca pretext că slr<îmo�ii acelor;J, sau chi<tr aceia, sau
prietenii acelora au fticut, sau au avut intenţia de a face un r.1u fie 1373 a
răufăditoritor, tie strămoşilor lor, fie celor de care ei se îngrijesc: căc i ,
d u p ă cum spune proverbul: .,răuta/eu are nevoie doar ,{e un prelext".
Şi duşman i i , precum � i prietenii; căci pe pri m i i este uşor a-i nedreptăţi,
iar pe u l t i m i i este plăcut a-i nedreptiiţi. Ş i cei care n u au prieteni. Şi cei
r c � ) � a
��� �� ��� i� j�:���t� :� ;.��t ���o�����. ���: �� �g��\ ��� ��:�����
ă a .s �
ht capăt. Ş i cei pentru care nu este folositor s<i î�i piardă timpul cu
um1ărirea îndeHproape a u n u i proces, ori c u plata unei amenLÎ, ca de
exemplu , .�trăinii sau cei care muncesc ei în.�i.�i t x:> _ Oîci ei �e învoiesc
ieftin � i îşi încetează cu u�urinţă unni:îrire<t în justiţie. Ş i cei care au
com i s nedreptă!i n u meroase, sau de felul celor care l i se fac lor;
căci acest lucru p<1re apropiat faptul u i de a nu nedreptăţi, când 10

165
 ARISTOTEL

Towlrrov !lblxTJ-3ii n� di.ov e'u,J.�EL xa:l cxlrrOt; &.stxElv· AE.f�&' dlov

E'l n� cOv e'uu{)-6nx Uflpl'(Hv cth(crmTo. Kal TO� fi rrErroL rpc6c�
xa.xW� fi �OIJÂl)\h§:vw� fj �OUÂO)l€VOU<;; fi Jl'oL tlcrOVT� . "EXH rdp
15 xa:l W l}5U xcxi: T O xa:Mv, xa:l En iX; ToU Jlll &.stxElv <pa(vETctL. Ka.l
dl� xcxplOUvt-ctt il (jl0..ot� il XJ-auJ.lCX'(oJ.lEVOL� fi Epw,J.LEVOL� fi xup(m�
fi i>Aw� rrpdt; oDe; '(Wcrtv cxhtol . Ka.l npOr; oDe; �crnv \mtElXElct�
TUXEl v. Kctl di.<; &v ErxExAl)X6TE<; tiX:n v x:at rrpoclitctXEXWPTJX6TE<;,
dlov Kci).).. Lrrn� 'rno(l]O'EV "Cei Tr€pi: Mwva.· xo:i: rci:p "Cei 'TOLCXU'Tct
20 'Er)ik; TOiJ Jlil O:atxElv (j)O:(VETO':l. Kcxi: Totll; l.m' ăAAwv ji€AAovr�.
â.v J.llÎ ciliTol, Wc; obx€n Ev&x6J.1EVov �ouAEOOa.cr{)-m, l.>crrrEp
A€rnctl A'tV€cr(bTJ)..lOI; rEAwvL rrEwjJa.L xorrâ�Lct civ<ipa.rrOOtcro:J.lEVtp
< . . . >, On �(jl-:lctcrEv , W<; xcxl cx� j.l€Uwv. K o: l oDe; &OtXllcrcxvn�

buVl)crovTctL rroAAci O(xaw n:pclrrEL v, W1; PctOLw<; 'Lctcr6Ji€VOL, &crnEp

25 €4>11 lcicrwv b 0ErraJ..Ot; &:.lv O:atxElv Evw., Orrwr; Mvrrro:t xaî .SCxa:Lo:
n:oAAci rrot€l v.
Ka:l a: n:âvrE� fj rroAAol 0:.5Lx€l v e'u..J-:la:O'LV' crurrvWJ.ll)l; rcip
oloV'WL TEU�mXJ-cu. Kcxl Tci Pcf.Sw xpU\jJm · Tmalrrcx bE Ocra TctXli
30 civc0..(crx€'TO:l, o'lov Tci €&.JOLJict. "H Tci dJji€'Td�A1Ţta CI'XlÎJiCI.crlv fi
XPWJictCI'LV fi xpci<JECI'LV, fj 8.. n:ollo:xoiJ ci(jlavlcra:L €\Jn:opov· 'TOlcttim
bE tti E4lâmctX'TCX xa:i: €v J.LlXpol<; T6rrou; â(j)CXVL'(6j.l€VCX. Ko:l o\<;
Ct.Slâ(jlopa xal bJ.Wta rroAAâ rrpoUrtliPx€v 'T� &.Stxolint. Kal fuct
ciurxUvovro:t o\ &.stX'fl\'}EvrE�; AEtELv, olov ruva:txWv dtx€(wv �fl€L�
fi e't<; o:UmlX; fi €'L<; lÎL El � . Ko:i: OOo: qllAo&x€l V M�€l€V av b
35 €rr€�LWv· 'TOLaÎita & <â J.lLxpci xcxi: €q�' ol� crunvWJ.lTJ. ' Q� J.lEv
otv hovr€� &:.Stxolxn, xa:l rrolo: xcxl rro(ot.J<; xa:l .Stâ <(, crx€.S0v
,((uT €crTiv.

1 66
 RETORICA. 1. 1 2. 1 373 �

cineva, de pilill1 , este nellreptăţit cu aceea�i injustiţie cu care �i el a ne­

drept<i ţit, de obicei, pe altul; vorbesc de cazul în care, de exemplu, unul
ar lovi pe altul care are obiceiul să ultmgiezelX-t. Şi cei c<Jre au Hkut dej:;

un rău , sau au vn1t sil îl facă, sau care vor s1i facă un rdu, sau îl vor face
cu siguranţă. Cilci atunci, u n asemenea act are ceva plăcut �i frumos �i
pare apropiat faptului de a nu t\1ce <ICI de nedrepwte. Şi cei care, fădl.n" 15
du-li-se o mxireptate, î i bucură pe prieteni . pe oamenii pe c<�re e i î i <�dmin1,
pe fiinţa iubită, pe stăpâni sau, în general, pe cei pentru care ei trăiesc. Şi
cei în mport cu care este posibil ca cei ce nedreptiijesc să obţim1 echitatea.
Şi cei de care e i , răufilcători i , s-au plâns, �i cu care au <IVUI deja o neîn-
ţelegere. precum Callippos, de pildki, a întreprins acele acţiuni faţă de
Dion 1l!5; şi într-adevăr, lucrurile de acest fel par aproape de a nu fi un
act de nedreptate. Şi cei c:�re sunt pe punctul de il fi nedrepWţiţi de <.1lţii , 20
dacă nu o fuc ei în�i�i, atunci dind cred ei că nu m<�i este posibil de deli-
berat, precum se .spune că Ainesidemos a trimis lui Gelon, care tocmai
supusese o cel<lte, premiile învingătorului la jocul coltabo.t-ului IH6 < . . . >.
fiindcil �i acela anticipase faptul că .�i el intenţioneC�ză să facă acest lucru.
Ş i cei cure, filcându-li-se un rău în prealabil, vor putea îndeplini mai
multe acţiuni drepte, întrucât ei socotesc cil vindecă astfel u�or nedrep-
tatea comisă, a::;a cum Iason di·n Te.�alia 1 H7 spunea ci:i trebuie fikute câteva 25
acţiuni nedrepte spre a putea îndeplini multe acţiuni drepte.
Cât prive�te actele nedrepte , cei care nedreptăţesc comit acele injus­
tiţii, pe care toţi oamenii sau mulţi obL�nuiesc să le comitii: căci se gân­
desc că obţin iertarea de pe urma lor. De asemenea. lucrurile Lt�or de
ascuns: or, sunt de acest fel toate cele care se consumă repede, ca, de
exemplu, cele care sunt bune de mâncat. Sau lucrurile care se �chimbă 30
u�or în privinţa formei, a culorilor sau a compoziţiilor, sau cele care sunt
uşor de ascuns peste tot; sunt de acest fel cele uwr de purtat �i de ascuns
în locuri strâmte. La fel, cele nediferenţiate �i m Jite asemenea celor pe
care le deţine<� înainte riiufăci'Ltorul. Mai sunt nedr�ptăţile pe c;tre cei pre-
judiciaţi .�e ru�ine<.�ză să le declare. ca, de exemplu, ultmgiile aduse femei-
lor din familia lor, sau chiar lor, sau fiilor lor. Şi cele care, dacă cineva
le urmăre�te în justiţie, par amatoare de litigii; sunt de acest fel cele ne-
însemn<Jte, �i cele de pe urma cărora se obţine iertarea. Acestea sunt, 35
aproximativ, dispozitiile în cure se află cei care nedreptăţesc, felul ne­
drept<lţilor comise, natura celor nedrept:1 ţiţi ş i , de asemenea, motivele
pentru care se comite nedreptatea.

167
 ARISTOTEL

XIII.

1373 h Tci 8 C«incr'j.uma mivra xa:L Tci .SLxcnWJ.Lma: .SuD,wJ.LEV

&p'fâJ.LE'VOl npWmv €vnÎJ\l"Ev. "'Qpunat .Sr] Tci .SCxo:ux xo:� Tci
Cl.Stxa: 'JI'p&; TE v6.uou� {Mo] xal 11'� o\51; €crn .StxW�. A€rw .S�
v6J.Wv TOv .u�v l.Swv, TOv .S� xoL v6v, 'l.Swv .uEv TOv hcicrmL�
Wptcr.u€wv np� ctUToîx;, xal mUTov TOv J.LEv &ypwpov, TOv 5E
ŢqpaJ.LJ.l€'VOV, XOLv0v &€ TOV xaTâ q>OOL V. "EO"TL rcip Tl 0
.uavTEliovTo:( n mivTE�, <pOOEL xm vâv .SCxatov xal &&xov,
xiJ:v J.ll)8EJ.l(a XOLVWV(a 11"� &AAijAo� fi' J.lTjO€ cruv\)TjX"l'J, Oi.ov
xal T, [a<poxAEour; 'AVTLl6VlJ <pa(VETaL A€roooa, On &Cxmov
!() 6:'!1'€lpl]J.1€'VOV {1-ci\j)m TOv noALN€(Xlj, Wq <p00€L Ov TOUTo Mxawv·
oU rdp n vUv l€ xCtxM�. an: i:td TTOT€ �Ti mUm, xoOOEi:� di.OEv
E.'f '6Tou <pâvlJ. Kal W�'EJJ.1fE00xAîlc; AErH nEpl -roU .url X"t"ELV€LV -rO
\{J.ltfluxov· ToOm rcip oU ncrl .uEv .SCxawv ncrl: 8 oU Uxawv, &ANJ.
15 -rO .uEv m:iv-rwv v6J.LLJ.lOV .SLei. -r' Ebpu.u€.SOv-ro� ct'LMp� l,vEx€w�
T€TaTaL .Stă i &11"A€mu ati ��� · Kal Wt; E.v T� MEO"O"lJVLax� A€yEL
'A iun&l.ua:t; < . . . > .
np&; ol:k; .sE, .StWpu:rra:L .Slxcx· Wpurtal rcip 1fp0i; TO xotvOv fl
n� '€va TWv xoLvwvoUvTwv, {): OEL npci.TIElV xal J.lrl npci.TIELv.
20 6.t0 xal -ri«itxlu.J..cmx xal ni .SLxmW.ucna: .SLX� Ecrnv CUitxELv xal
OtxaL01TparELv· fl rcx'p 11'� 'Evcx xcxl Wptcr.u€vov fi 11'� TO xotv6v·
o rcip J.lOLXEUwv xal -ID'!I'TWV &OlxEL "tl\10: Thiv WplO"j.l€vwv, o 0€ .url
O"TfXX"tEo6J.LEVcx;' TO xmv6v.
25 ' AnciVTWv 61] ThJv &&x'lJ.l.(i-rwv OL11Pl)}.l€vw-v, xo:L ThJv .u€v Mwv
1r� TO xoLvOv -rWv & 1rp� O:?..Aov Tj npOt; ăAAour;, cXva:Aa:fjOnEt;
'
-r( hrnv TO &OlxELcr\l"m, MrwJ.LEV. "EmL OT} TO &OLxELcr\l"m Til \.mO
h6v-rcx; "tci ClOtxa: nri<JXEL v· -rO ydp &.SLxEL v WpLO""tctL 1fp6TEpov
E:xo6cnov Ehctt . ' E'!I'EL S &vârxTJ Wv &OtxoUjJ.€\10\1 �Adrrt€crtl"ctl xctl
30 &xooo(wc; �AcinTEcr-:tat, cit .uEv �ArljX:u €x -rWv 1fp6TEpov <pa:vEpa(
e'Lcrlv· Tci ycip &yct-:tO": xal Tci xaxci e'lprrrcu xa{}' cxi.nU np6T€pov
xaL -rei E:xoOOta, On €O"TLV \Sa-o: EL06-ret;, Wcr-r' &vclyxTt ncivra Tci
EyxA-r'jp.aTa fi npdt; TO xoLvOv 1] 1rp0i; W lOwv elvcu, xal fi
35 CqvooliVTQt;" xal iixon� fi 'ex6v-rOt; xal €'L06Tcx;, xa:L ToliTwv Tci

168
 RETORICA, L ! J , ! 373 b

13.

Să di.�tingem toate actele nedrepte 'ii toate actele drepte, plecând de 137.l b
la următoarele. S-a definit di dreptăţi l e � i nedreptfiţile sunt relative la
! două feluri de l leg i , precum t>i rele�tive l<t persmme în două moduri. Nu-
me.�c lege, pe de o parte, legea proprie, pe de altii parte, legea comună:
prin lege proprie înţeleg legea care, pentru fiecare popor în parte, a fost
definită rehttiv la membrii s.ti, iar <tce.�t fel de lege este dnd nescrisă.
c<lml scri�ă; prin lege comună în!elcg legea care ex.i�tă n.ttura l 1 � :< _ Căci
exist;1 un soi de drcptutc �i un soi de nedreptate, comune prin natura lor,
�i pc cmc toţi oamenii le iau ca pe o anume divinu(ie, chiar si nînd nu
există între e i nici o legătudl 'i i nici un m:urd reciproc. a'ia cum Antigonu
lui Sofoclc, de exemplu. parc s<l vorbească chi;tr despre acc.�t lucru. spu-
mînd că este just. de�i inlerLis, u-1 îngropa pc Polinicc, fiindd ace�t lucru JO
este drept de la natură: .. dar acea.\Hi lep,e 1111 e.\'le de tl�i. de ieri, ci e.�te
dillloldeauna, ,)·i ninw11i 1111 .flie dt> unde vi11t>" 1:<\!. Ş i ll'i:t cum Empedode
atinnă, tot în legătunî cu acest lucru , că nu trebuie ucis<i o fiinţă însutlc-
(ită: căci acc:-.t fapt nu poate fi drept pentru u n i i . nedrept pentru alţii: "l'i
legea flllllror St' îmiudt> peste lol n1prinml vastului eft'r, care domne.}'fe
Îll ât>pârtare f)('.l'/e fXlmâmul nemrlsural"1'l1J. Şi a'ia cum spune Ak:idamas, 15
î n a l său discurs meseni:m l 'J I < . . . > .
Referitor la indivizi, se f:1ce o di.�tinctie în două feluri; c<lci lucrurile
pe care trebuie să le fucern sau, dimpotrivă, cele pe cme n u trebuie s�
le facem, au fost definite relutiv la comunitate sau la unul �ingur dintre
membrii ei. Astfel, �i actele nedrepte 'ii actele drepte pot fi comise, res- 20
pectiv îndeplinite în două feluri: fie httă de un individ determinat, fie faţă
de comuniwte: într-adev<lr, cel care comite un adultcr sau se dedă la acte
de violeni<l prejudici;u;ă un <momit individ, pe c;.înd cel care se sustrage
serviciului mil itar dăunează comunitătii l '!2 _
P
O d<ttă di.�tinse toate actele nedre te, dintre care unele se referă la 25
comunitute, iar celelalte la unul sau mai mulţi inJivizi, să spunem, re­
luând l Y 3 _ ce este nedreptatea suportată. Or, faptul de a ti nedreptăiit
constit în a suporta acţiunile nedrepte din partea celui care le îndepli-
neste voluntar; căci .�-a stabilit mai devreme că actul nedrept este
i
vo untar 1 'l4. Întrucât cel nedreptăţit trebuie s;l �ufere un rău .�i sti îl sufere
împotriva voinţei sale, <Jceste rele .�unt evidente din cele cnuntate an- 30
terior; acţiunile bune �i acţiunile rele în ele însele au fost menţionate
mai su.� I <J5 , iar despre acţiunile voluntare s-a spus 1 'K> dl sunt toate
cele care se îndeplinesc cu bună .�tiinţă, încât toate plângerile trebuie sa
se raporteze fie l a comunitate, tie lu individ, apoi că acţ iunile sunt
îndeplinite de <lUtorul lor ori din ignorant<l �i împotriva voinţei l u i ,
ori voluntar 'i i conştie n t , · dintre acestea din urmil, 35

169
 ARISTOTEL

JJ.€V 1fj)O€ÂOJJ.€vou -rci 6€ &ci rrri\to�. nEpi: JJ.€V ot\1-"l'tUJJ.OÎJ

PTt1h)aucu Ev -rol� nEpl ni nd1t11, rrola: 0€ rrpompotivmL xa:L n�
hovn�. Elpl]TctL np6-rEpov. ' ErrEL S' bJJ.oAoyoÎJvrE� noUrixL�
1374 a 1f€1rpa:X€v«L fi -rO €1f(rpaJlJ.!O: oUx b}loAoyoUon f1 nepl O -rO
�n(ypCXJ.l.Jl.CX, ol.ov Aa�Elv Jl€v CtAA oU xA€tflm, xa.l rra:rc{'ţa.t
np6npov &>..A obx O�p(aat, xa.l cn.rrrEV€a1tcu &AX ob Jl.OLXEÎJa"ctL,
fl xAbj.Jo:t JJ.€" clAA obx \epocru>..ipa:L (ob ycip 1tEoÎJ -n) f1
€rrEpyrim:w1ta:L jJ.€\1 !XAA olJ 0TtJlOOla:v, f} 0LEL€X1ta:L jJ.€\1 -rol�
noÂEJJ.loL� &AX oU npoOoÎjvaL, Otci mtim O€m âv xai: nEpl -roU-rwv
Otwp(a\1-ctt, -r( x>..o1rij, -r( �PL�, -r( J.WLXE(a:, furw;; Edv TE Undpxetv
€ci'v TE JJ.t'\ \.mripX€LV �oululjJ.€\1-a. 0E:LxV6va:L, ey_WJl€V k}lcpa:v('{Etv
-rO Olxa:L0\1. "Ean fi ndvra. -rci -rma:ti-ra: nepl -roti ăOtX0\1 elVct.L xa:l
10 <pa.ÎJAov f1 J.l.tl Cl.Stxov T] clJ.L<pt�T]Tr)O"L�· €v ycip T[! npomp€aeL "h
J.!OXltT]pla. xa.l -rO Ct.Stxelv, -rci O€ TOLct.ÎJTct. -rWv bvojJ.dTwv
rrpooaT)Jla:(vEL -r"llv npoo(pemv, ol.ov �PL� xa.L xAonl]· ob ycip EL
€Jrc(-ra.'S€v 1rdvrw;; \JjlpL0"€\1, &AX E'L �v€xci TOU, dlov -raU â:TLJ.i.C{O"ctl
Exelvov fi a.L-r� Tta"1t�vat. 000€ rrdv-rw;;, Et Adltpq. ncx{3Ev,
15 €xAE$Ev, &.AX EL �ni: �Aci�n' <roU-rou, !X!p' oU €Act�€> xa.L
acpE-rEpLO"Jl.W Ea.moU. 'OJ.Wlw� oe xal nEpl -rWv HJ..Awv hEL, Wc:mEp
xa:l nEpl -r�U-rwv.
' EnEL 6€ .Wv Otxa.(wv xa.l -rWv &olxwv {iv &îo el.Slf (Tii J.LEv ycip
Ţ€ŢJ)CI.J.!JJ.€va. Tii fJ Cl-ypa.qxx) , TrEpl &v JJ.Ev cit v6J.Wl Ccyopu'iouow
Elprrrm, -rWv & &.ypci<pwv Mo Eo-rlv €LOT]· -ra.Um O' Emlv -rci J.L€v
20 xa.lt' ÎJlt€plkJA"llv CtpeTi}r; xa.l xrod�. E<p' dl� bveLOTt xa.l 'Ena.tvoL
xal &.nJJ.(aL xa:l n}letl xcxl Owpea(, olov -rO xdpLv EXELV T�
rroLfto"a.vn Etl xa.l CtvrEunmElv -rOv Etl rroLipavra xa.l �oT){}-rynxOv
25 ilvaL -rol� q�(Am� xal OOa: Cl>..Aa: -rma:U-ra, -rci 0€ -roU 'LOlou v6JJ.oo
xal ŢEypa:J.LJ.L€vou EAAELJ.l.J.La:. TO rcip €rrt€uc€� OoxEL Olxatov Ehoo.,
l:!:mtv 0€ EmEtx€� -rO nnpd -rOv Ţ€Ţpa:J.l.JJ.€vov v6J.WV OlXct.L0\1.
LuJ.lfia:(\I€L & -roU-ro -rci J.LE" Ex6v-rwv -rci 0€ &.x6"V-rwv -rWv
\IOJ.l.o,'}E-rWv, &.x6v-rwv J.l.€" lS-ra.\1 Aci"l'tn' . Ex6v-rwv O' \S-rav J.l.tl
30 OUvwv-retL &oplmll, cXAA &vayxalov JJ.Ev TI xaMAou E'mElv, JJ."ll TI
0€, &AX &le; €-ni: -rO noAU. Kal OOa J.Ltl Pc{Ot�v Otop(oat Ol cXrrEtpla�,
olov -rO -rpWo-a:t at.Sl')ţ)(f 1fTIÂ.Lxt.p xa:L no(t.p n v( · brroAE(ltOl yâp &v

1 70
 RETORICA. !, 13, 1 373 b- 1 374 a

un�le se datorează :;legerii delibemte. altele po!siunii. În ceea ce prive�te

mânia. aceasta va fi tmtatiî în discuţiile reh1tive h1 pasiuni197, cât despre
care acte sunt alese deliberat, precum .5i care .�unt dispozitiile autorilor
lor, <Jcestea au fost explic<�te anterior1911. Cum cei ce recunosc adeseori
că au comis fupta nu recunosc, în.�ă. fie denumirea ei 1 99, fie lu ce nedrep­ B74 a
tate �e referă uceastă denumire a�a cum, de pild:i, el mărturise�te că a
luat, dar nu că a furat, ci'i <� lovit primul, d<lr nu că a ultragiat primul, e<1
a avut relaţii intime cu o femeie, dar nu di a comis un adu]!er, că a furat,
tlar nu că a comis un sacrilegiu (căci obiectul furat nu apar!inea unui zeu),
că cultivat pămtînt, dar nu unul public, că a comunicat cu dtt.�manii,
u
dar nu că a trădat. din <:!ceste motive, a�<Jdar, ar trebui să distingem ce
este furtul, ce este ultrajul, ce este adulterul. pentru ca, în CHZ că vrem
să arătăm că fapta existii sau nu există, să putem clarifica chestiunea de
drept. Cît prive�te cazurile de acest fel, apare întrebarea în legătură cu
faptul dacă aqiunea este nedreaptă �i rea �au, dimpotrivă, nu nedreupt:1;
căci în intenţie constau rdutatea :;; i nedreptate<�. or, tlenwnirile tie HCest
fel semnitică intenţia, precum ultrajul �i furtul; dici, d<Jdi unul a lovit
10

pe un altul, nu 1-u ultragiat cu totul, ci doar dacă a făcut-o cu un scop,

şi un urne pentru u-1 dezonom pe acela, sau pentru a dtpăta el însuşi sa­
tisfacţie. La fel, nici dacă unul u luat pe ascuns, nu a furat în totalitate,
ld c e
�: 1n°�e��:��.�:.:������ ':f:���;i1 ����;� �;: �: a l::;;. y� ����·��·������;;;
t5

se înt:împlă şi cu celelalte, ca şi în privinţa acestora.

Apoi, exist� dom1 feluri de acte drepte �î de acte nedrepte (căci unele
�unt scrise, iar altele nescrise), dintre care, s-a tratat despre primele, de
care vorbesc legile, în schimb, legile ne.�cri�e sunt de două feluri: aces­
teu .�unt, pe de o parte, cele survenite prin superioritatea virtuţii sau a vi­
dului, S<!U cele tie pe urma cărora ap<�r bhtmurile �� elogiile, dezonordrile
20

�i onorurile, gratitîcările, ca de exemplu, a avea recuno:;;timă pentru cel

care ne-a fileu! un bine şi, de asemene:t, a-i face un serviciu în schimbul
celui pe care ni 1 -a făcut, a t1 de ajutor prietenilor, �i tm1te acţiunile de acest
fef2m, pe de altă parte, sunt cele care corespund cu o lacună a legii proprii
şi scrise. Căci echitatea pare să tie dreaptă, însă tocmai tlreptalea contrară
25

legii scrise este echitabilă10 1 . Or, acest lucru se întâmpHi când cu, când
fără consimţământul legislatorilor: fără consimţământul lor, când cazul
le-a scăpat, cu consimţământul ·lor, când ei nu pot determina acest caz, ci
este necesar să afirme, pe de o parte, un lucru universal, iar pe de altă parte,
un lucru care nu este universal, dar valabil de cele mai multe ori, De
30

asemenea, toate cazurile care nu sunt u:;;or de determinat, din cauza numă­
rului lor intinit, a'5a cum , de exemplu, tiind dat c<�zul de rănire cu fierul,
nu este u�or a determina mărimea :;;i forma ace.qui tier; căci ar fi nevoie
171
 ARISTOTEL

b a'tWv &o:pd:lj.toUvm. "Av otlv fi &6pu:n:ov, 0€11 &€ VOJ.Lo{krîlcrc:u,

&.vci-pnJ CmAWc; EhrElv, Wuu x&v &oc:n:lAtov E;xwv hâp1ŢW.t Tijv
35 XE[pct fj lfcttti'{"Q, xo:ul J.L€V -r0v j€Ţpct:j.J.j.J.€vov v6j.J.OV Evoxoc; €crTo:t
xal &.&txEL, xa-rU .S€ -rO &.Art't€<; oLx &..StxEl, xat cd €mr:tx€t; -roUcâ
1374 1l €crnv. E't SE Ecrcl 1:0 E'tp11J.L€vov -rd 8nEtx€t;, �.pavEpdv nolcl €crn
ro f:JI:lElX� xo:l OÎ.Jx f:JTLELX�, Xlll JTolot olJx f:JI:lEtXElt; ăv\l"pWJTOL'
€1.p' dit; 'tE yeip bEl OlJţyvWJ.LTtV €);:ELV, €mELXn cali-ra, x.cd': -rO ro
&J.Lo:p-rfu.taw xal ni &.E�txfu.to:ca J.Lll -roU Lcrou Ct'ţtoUv, J.LT)b€ cei
&.mxrÎJ.to:m· Ecrnv â.TUXTÎJ.laTo: JJ.€v �o: no:pâAoyo: xal J.lll &.nO
J.lox\l"TJP(at;, &]J.ap-nlJ.Lo:-ra 0€ �a J.lil no:pc(Aora xat p:ij &.nO
JTOVT)P(ttt;, &.&xfu.ta-ra SE �a J.llÎTE napc(Aoya c'mO 1fOVl]plat; T€
Ecrnv· cei ya'p SL EmihlJ.Llav &.1rO JTOVT)pla.t;. Ko:l -rd colt;
10 â.vtl"fl(lmlvott; crunvvWcrxEtv hlElxEt;. Kai Td J.LTt JTp(l<; Tdv v6J.Wv
CtAAU npâc; TOv VOJ.LOit€"!11V, xal J.Lll TTpâ<; -rdv AâŢoV â.AAei TTpâ<; nŢv
.Stclvotav mU VOJ.lo.".€wu mwnElv, xo:l J.LTi np(l<; Tijv npCi'ţtv &Hei
JTpâ<; TJ\v npoa(pEO"tv, xal J.l.Tl JTp(l<; TO J.L€po<; &Hei JTpâ<; Td OAov,
15 J.LT)li€ nol61; TL<; vUv, â.AAri: nol&; nt; tiv â.Ei: fj Wt; ETTL Tâ noAU. Ko:L
cd ]J.VT)JJ.OVEllEtv J.l.Ciuov C>v €nattr:v Ctya\l"Wv fl xaxWv, xat
ă.rattWv C>v �na"€ j.l.iiAAov fl €no(Tf<J€V. Kal TO Ctv€x€cr"at
â..stxo6J.L€VOV. Kai: Td J.LCiAAov Aâyw €it€AELV xp(v€0""3o:t fj Eprw. Kai:
TO E'u; SlatTav J.tiiAAov fj Eu; 'OlxTJV �oUAE<rtl"at 't€vc(l· b ya'p
20 .StatTTlnl:;; cd €JTt€tX€t; bpq, b 8€ &xwrnl<; TOv vOJ.l.ov· xai: mrhou
'€vr:xa &atTll"t'fY; Ebp€-tl"T), �JTW<; TO hlElx€t; 'tcrxU"Q. n€pl j.J.Ev o\Jv
TWv Emr:txWv &wplcr"w TOv 1:p6nov TOiJTov.

XIV.

AUxT)JJ.a O€ J.LEÎ:'(ov, OO"tp tiv &.nO J.l.EL"CovO<; fi &.stx(at;· Otd Tri:

'r:Acixtmn j.l.€ytcrw, olov O MEAnvhlrrou KaAAlcrcpo:"t"O<; xanrr6J)€t,
25 On nap€AoŢ{crmo Tp{a TlJ.ltUJP€Ata 'tEpri TaU<; vaonotoU<;· €nl
.StxatocnJvt)l; .S€ coUvcwr(ov. "Ecrnv S€ mlrra 'Ex ToU €vum:ipXELV
-rTI SuvciJ.Lr:t· b ya'p Tp(a 1JJ.Ltwfl€Ato: 't.Epd xA€t1Jat; xâv hnoUv
&8txftcrr:tr:v. ' OT€ ]J.€v bl] o\hw Td J.l.El"Cov, b-t€ S b: 1:oiJ �Aci�CIUI;'

172
 RETORICA. L 1 3- 1 4 . 1 37-'1 a-b

de o eternitate pentru a enumera totul în det<J l i u . Întrucât numărul C<JZU­

rilor este nedeterminat, �i totu�i este nevoie sG legifereze. legish1torii tre­
buie să afirme lucruri univers<�le, astfel încât, dacă un individ care poartă
un inel de fier. ridică mâna <�SUpr<l cuiva sau îl love�te, atunci, conform
legii scrise, Vll fi pasibil de pedeapsă �� �e face vinovat. De fapt. el nu 35
comite o nedreptate, �i tocmai asta înseamnă echitateu. Dacă cchitaleu
este chiar ceea ce u fost enunţat, este limpede care sunt lucrurile echitabile 1374 h
si cele inechitabilc,de asemenCll, care oameni nu sunt t.-.:: h itabili: într-ade-
� ăr, sunt echitabile acele acte care trebuie s;l poarte în ele însele scuLa
lor, <lpoi, nu trebuie estimate ca demne de o sancţiune egală gre�elile ��
actele nedrepte, .�i nici actele involunl<lre: or, <ICtelc involunwre sunt cele
contr<�rii reflecţi e i , toi care n u pleitCă din răulille, de asemenea, greşelile
sunt cele ce nu sunt negândite, �� care n u pornesc din viciu, în sfâr�it,
actele nedrepte sunt cele necugetate, �i cure plCltcil din viciu: căci <�Cestea
din urmă, fiind datorate pofte i , pornesc de lu viciu. În plus, echitatea în-
seamnil u fi îngăduitor cu slăbiciunile omene�ti. Înseumnă �i a avea în JO
vedere nu legea, ci pe legislutor, nu !item legi i , ci judecat<l legislutoru l u i ,
nu acţiunea, ci intenţia, n u partea, ci întregul. înS<!amnă .5i a lua în consi-
derare nu cce<l ce persoana judecată este în momentul prezent, ci cee<l
ce ea a fost mereu sau cel mai <ldesea. Însemnnă �i a ne aminti lucrurile 15
bune mai degrabft decât lucrurile rele pe care le-am încercat, precum �i
lucrurile bune pe care le-am primit mai degmbă decât cele pe care le-am
tăcut. Înseamnă toi a .�ti să suportăm nedreptatea. Înseamnă şi a dori ca
un act nedrept să fie rezolvat mai degrab:! prin cuvfint deci'it prin acţiune.
Înseamml ş i a prefem .�ă mergem pe calea urbitrajului mai curând decât
pe calea justiţiei; căci arbitrul vede echitatea, pe cândjudeditorul nu vede 20
decât legea: arbitrul, de altfel, a fost inventat doar să dea forţă echităţ i i .
A�adar, î n privinta actelor echitabile, definiţiile enunţate î n ace:Jst:1
manieră să fie de ajuns.

14.

Actul nedrept este cu atflt mai grav cu d'lt provine dintr-o nedrep­
tate mai mare; de aceea, până şi cele mai mici delicte pot fi deosebit de
grave, precum cel Je care Calli stratos îl <�CUZa pe Melano]Xls2ll2, că i-a
în�elut pe constructorii de temple cu trei oboli consacraţi; în cazul drep-
il delic-
25
tătii, este contrariul. Or, asta �e d:Jtorează existenţei în poten!ă
telor mai grave în delictele mai mici: căci cel ce a furat trei jumătăţi de
obol consacmti ar putea l a fel de bine să comită o nedreptate, oricare ar
fi ea. Delictul m<1i gruv este judecat dind în acest fel, când după dauna

173
 ARISTOTEL

xp(vucu. Kal oO J.Lrl Ecrnv lcrTJ TLJ.lwp(a, &>..Aci Jr&cra €Ati'"Trwv. Kal
30 oU .u.rl Ecrnv 'farru;:· xaAeJrOv rdp lCctl &.56vacov. Kal oil .u.Ti €mtv
Olx'IŢV AcxjleÎ: v cOv Jro:Mvca· 6.v(o:Tov rcip· 1) rcip SlxT) xal x6AC«Jt�
lCctl 'CC«Jt�. Kal e't O Jra.ftWv xal &.stxT].ftel� ain� aUcOv J.lEjaÂ�
bc6Aacrev· €n ydp J.Le('(ovl b 1mtr}cr� O(xaw;: xoAC«J-3'�val, diov
35 Loq:.oxi.:TK; UJr€p ElDcniJ.lOVO<; cruvrrropt;)v, 8rel Cm€cr<pa'fev €atrt0v
1375 a Uj3ptcr.fte(�. oU nJ.L{jcretv €<pT) €Acinov� fl b Jra.ftWv 'eau•0
hlJ.LT)O'E\1. Kal O p.Ovrx; il JrpWcrx; fl J.Lei bAlywv nEJrofT)lCEV.
Kal T0 JroUcilCtt;' T0 aUTO âJ.LctpTcivetv [JJ.€ya]. Kal Of () tiv '(TŢtl}\)Ţi
xcU eUpe-3'Ţi Tci lCwA6ovTa xal '(T)J.LtoÎJvta, &i.ov Ev "ApyEL '(T)J.LtOÎ:.w:t
o� Ov &v v6j.1CK; TEil'Ţi xal Ol o� .o Oecrj.lwn)pto\1 tfxo.SoJ.L""T].
Kal TO -3'T)ptw&€crTEpov cXOixl]J.La J.lEÎ:'(ov. Kal () Ex xpovo(a�
J.L&AAov. Kal O oi. &xot'iovTe� <pofloUvw:t J.l&A.Aov fl EJ..eoî:lcrtv. Kal
Tii J.LEv ):nyroptxci Emt Totalrra, On Jrollci ăv�pTJXEV il
Uxe�E�TJXEV, o'Lov Opxoo;, Oe'ft�, JrlcrTEL!;;', 8rtyaJ.L(a�· JroAAWv ydp
10 MtXT)J.Lchwv UJrepoxr}. K a l T O €vw:Uil'a o U xoAct(ovmt dt
a&txoÎJVTec;, \Sxep 'ltOLOÎ:oolv 0t ttJeuOoJ.!apTUpoî:NTEb' JroiJ ya)> obx IPJ
Mtxr}cretev, e'l ye xal €v c(f OtxacrTT]p(!f; Kal \s<p' o'L� ct'tcrx6vT)
).LCiAlma. Kal e't coUcov \.xp' 00 et xEJrov\l-ev· JrAelw ycip ă&xel, \Sn
LE xaxWc; JrOLEÎ: xal On ol.JlC eti. Kal 8 Jrapci ,a Cfypatpa Slxata·
15 &J.Lelvovoc;- -ya'p wil .5( Ct.vcfpcnv ă[xatov e'lvat· ni J.L€v otiv
yerpa.u..u.€va \s'f &.vci'yxlf;, ,a S ărpo:cpo: oU. "AAAov 〠cp6Jrov, e't
xo:pd W reypcxJ.LJ.L€va. 'O ydp Lâ �epa aătxWv xal -cd En:t'({u.uo:
xo:l Tci 6ţt1J.Lto: 6.5txr}cretev Cf.v. nepl .u.€v obv ci0txr}J.1ctLoc;;
20 J.Le(ţovrx; xo:i: E:Acinovoc;; dpT]LCU.

1 74
 RETORICA, 1, 1 4 . 1374 b--- 1 375 a

provocată cuiva. Delictul este mai grav ş i în cazul în care nu exi.�tă pe­
deapsă echivalentă, ci orice pede;tpsă este prea mică. Apoi, dînd nu exislă
remediu, căci delictul este greu, ba chi<tr imposibil de îndrepllit. Ş i în ca- 30
zul în care cel pilgubit n u poate obţine dreptatea; căci delictul este ireme-
diabil; or,judec<Jta şi pedeapsa sunt un remediu. Apoi,dm:ă victima, adică
cel care a suterit nedreptatea, s-a pedepsit pe el însuşi foarte sever; în .'>Chimb,
cel care a înfăptuit delictul merită s<'i fie pedepsit cu un supliciu şi mai
mare încă, uşu cum Sofocle2liJ, de pildă, vorbind în favoarea lui Euclemon 35
c;tre, fiindc;l a fost el însuşi ultmgiat, şi-a tăiat g<1tu \ , spunea că nu ar fixa 1375a
o pedeapsă mai mică dedt cea pe care victima �i-u tixaHJ sie.:;i. Din nou,
este grav delictul pe care l-11 comis un om, de unul singur, SitU pri m u l ,
s a u împreună cu a l ţ i câţiva. T o t [grav [ este faptul d e a comite adeseori
acee<tşi greşe<�lil. Este gmv şi delictul pentru C<tre sunt căutate şi atlate
mijlouce preventive şi represive, <t:;a cum b Argos, de pikh1, oamenii sunt
pedepsiţi pentru delictul din C<luza căruia a fost instituită o lege şi, de
asemenea, pentru delictele din cauza c;1ront a fost construită o închisome.
Apoi , fiirfidclegea mai gravă este aceea mai brutală. La fel, f<lrădclegea
premeditată mai îndelung. Din nou, este mai gruv delictul de <.:<tre cei ce
îl ascultă se tem mai degrab:.! decât se îmluioşeuză. Mai sunt � i ampli-
ficările oratorice de ace.�t gen , �� anume că făpt:t�ul a încălcat sau a ne-
glijat multe obliga! ii. ca de exemplu, jurăminte, strângeri de mâni1 în
semn de credintăjurată, garunţii de credinţă, drepturi de cihătorie între
persoane din dou;'i cetăţi diferite; căci itSUt înseamnă o acumulare de multe
actiuni nedrepte. Este mai gravă ş i nedreptatea comi.�ă în chim locul unde 10
sunt pedepsiţi cei care nedreptăţe.�c. şi anume cea pe C<tre o comit cei ce
depun mărturie falsă; căci unde nu ar comite ei o nedreptute, da<.-<1 o comit
până şi ht tribun<�!? Apoi, nedreptatea mai gravă este în cazul acelora de
care se leagă cea m;.ti mare ru�ine. De asemenea, delictul este mai grav
când un om îl comite faţă de cel de la care a primit o binefacere; el co-
mite, de fapt, mai multe nedreptăţi, tiindcă, pe de o parte, face un diu, iar
pe de uită parte, nu face un bine. Este mai grav �i ceea ce e.�te contrar legi-
lor nescrise; căci este propriu unui om mai bun sH tie mai drept nu din con- 15
str:mgere; a�udm, legile scrise sunt datomte constrângerii, pe când legile
nescrise, nu. D i n <tit punct de vedere, însă, delictul este mai grdv dacă
este comis contrar legilor .�crise. Căci cel care comite nedreptăţi teritiante
şi pasi bile de pedeapsă <tf putea comite �� nedreptăţi nepedepsite de lege.
S-a vorbit, a�adar, despre gradul mai mare sau mai mic al delictului . 20

175
 ARJSTOTEL

XV.

n€pl & -rWv CnExvwv xW.ooJ-L�:vwv nl0""[€W\I €:x6J-L€v6v Ecrn ThJv

€tpT)J-l€vwv Em.Spo:J-LElv. "I.Stat rclp atrro.t Thiv &xavtxWv. E.'tcrl'v 8€
1l'EVT€ -râv &pt..'t]J.6v, v6J-Lot, J-LclpTup€�, uuv..'tlpccu fkicravm, Opxoc;.
25 npW-rov J..L.€\1 otiv JT€pl '116}-LW\1 €'f1fWJ-l€V, 11'� XPl}IJ'TEov (xal
npoTpEnov-ra xal clno-rp€novTn J xal xannopoUv-ra xai:
ânoAoroU}-L€\10\1, <l>av€p0V ra'p On, €a'v )J.€\1 EvavTÎ.oc; fi b
(ii (ii (ii
TETPct)J.J.lEvoc; -r npdrJ.lan, -r xotv XPl)cnEov xo.l olc; �
EmELX€Cn€pOL� xal Stxato-rEpm�. Kal '&n -râ rvWJ.ln '['TI O:p(cr-rn
ToUi €crtiv, -râ J-LTî nand.Wr; xplicril'at -rolc; TETPO. J.lh tc;. Ka � o t
30 On -râ )J.€v f:rrt€t){€� O:El )J.€V€t xal oh5€noc€ J.l€Lajk{AA€l, oUS b
xoni<Sc; (xctni lpUotv rc{p EOîtv), riL 8€ Ţ€Tp<XJ.1J.l€vot 'JI'oAAcl){tc;, �€\1
€'[pyt'tctl Tci €v -rTI I:a<poxAEouc; Anq6vn CmoAorEL Tat rclp bn
� J.:
E-&aljJE 'JI'apri -râv oU Kp€oVToc; v6JJ.ov, O:A aL napcl -râv ărpmpov,
35 oU rcip n vUv TE x&xMc;, Ct:U.' 0:€( 1l'OTE < . . . > Taî1-r' otiv ErW oU){
1375 h E)J.EĂĂov &vSpâc; oOOEv&; < . . . >. Kal '6Tt Tâ lil){at6v €�Ht v Ct:A�E�
't€ ){al UUJ.LtpEpov, &.AX oU Tâ SoxoUv, W<rr. ' aL vOwx; O
rqpo:J.1J..L.€voc;· oL raP notEI: W Eprov Tâ TaU v6)J.ou. Kal 0Tt W0"1f€p
&pruporvWJ-Lwv b J(ptT"ft!; Emtv, \Jrrw.;;- &a){plvn Tâ xî.�SytAov
Mxatov J(ctl câ ciA�Ec;. Kal 0Tt �EAT(ovoc; & SI)&; -rO Talc; �
Cqpâqlotc; fi ml� TETpctJ.l)J.ivotc; :x:plp--&at ){al EJJ.)J.iVEL\1. Kal €(. noo
Evo:vtioc; vOJ.l.tp El..OJ( T(ii
O t,U.olivn 11 ){al alm:)c; aL , o'iov 'EV(O't€ b J.L€v
X€A€6€t xUpta Ehat CiTi U:v uuv{}Wv-ro.t, b & âncqop€t΀t J.LTî
10 cruv-r(..'t€cril'at napcl Tâv v6J.Wv. K a l E't Ct.]J.tp(i)oAoc;, W<TT€ crTp€tp€l\l
xal bpâv €ni: 1fOT€pav nlv Cqw'fllv 11 'tâ Olxatov Eq>apJ.16o'€t fi TO
O"U)J.tp€pov, eha TOI1Tw :x:plp1'taL. Kal E't Tci j.l€v npclnw:ra E�ţ�' o'i�
;
hEil'TJ b v6,1-10c; J..L.Tp<€ t J,t€v€1, b S€ v6J.LCJc;', 1l'€tpctT€av Tolrto Sll"-oov
15 xal JJ.clxm1'tat m&rn npdl; T0\1 v6J.LOV. , Ea'v s e b l€ŢpajJ.jJ.€voc; fi
�
np(x; -rO npâlJ.la, T6 € rvWJJ.u -rit âp(O"'tŢI AEX't€ov CSn oU TaU Jra pci
TOv v6J-LOV '€vEXa Otxci'(Et\1 ErrTlv, &.AX '(va, €a'v &yvo-ficrn' T( A€Ţ€t
�
b v6,u.oc;, J.lit Emopx . Kal Ou ob TO CmAW� âra,'t-Ov a\p€LTat
l;J
ol&lc;, &AA.ci 'tâ aU't . Kal CSn ob0€v Ota�ţ�€pEL fi J.lTî xElcr\l'at 11
20 ,u.Tî XPîlcr,'t-at. Kcxi On Ev 'talc; ă'AAatc; T€xvcnc; oU Aoot 'tEAEl

176
 RETORICA. l . l 5 . l 375 a-b

15.

Dintre lucrurile enunţate, avem de parcurs dovezile numite extrateh­

nice:?114. Căci ele sunt specifice discursurilor judicime �i sunt cinci la
număr: legile, martori i , conven!iile, torturi le, jur:lmftntul .
Să vorbim, a�adar, mai întâi despre leg i , �i de�pre cum trebuie foto- 25
site ele [când sustinem �i combatemJ205, când <�cuzăm �i apărăm. Este
limpede că trebuie să recurgem la legea comună �i la considerente mai
echitabile şi mai drepte, ducă legeu scrisă este contrard cauzei noastre.
De <1semenea, este l i m pede că expresia . .potriri! cu jmleca/0 CNI mai
hun a''206 înse;tmn:1 faptul de a nu urma întru totu: legile scrise. Mai tre-
buie spus că echit:1bilul dăinuie dintotdemma �i nt< se schimbă niciodată, 30
�i nici legea comum1 (căci ea este naturală), pe c;înd legile -�crise se
schimbă adesea, de unde vorbele care s-uu spus îr' Alllif.:OIW lui Sofocle;
căci ea se apără, spunând că �i-a îngropat ffillele îrrpotriva legii lui Creon,
dar nu împotriva legii ne.�crise: "dar ace(/S/(J lege 1111 es/e de m.i, de ini,
ci dintotdeauna < . . . > 1 aceste fe,lli 1111 trebuia să le Înco/c de temna nici 35
unui bărbm < . . .>"207. De asemeneu, este evidenl c<1 dreptatea este ade- 1375 b
vărat:1 şi utilă, iar nu dreptatea :lparentă, încât legea so.:ris<1 n u e.�te ade-
vămt:'i �i utilă; căci ea nu îndepline�te rolul propriu legii211ll. Apoi, este
limpede că judecătorul este C<1 un vcrifîcator de b;m i , care să discearn:l
dreptatea fulsă de cea adev:lrată. În sftlr�it, e.�te dar că ţine de omul mai
bun fuptul de :1 se folo.�i de legile nescrise mai degrab:! decât de legile
scrise21�1, precum �i faptul de a le urma. De asemenea, este evident dacă
o lege nu este cumva contrară unei <tlle legi renumite, sau ducă, de ase-
menea, este contrară sie�i. il.�a cum, spre exemplu, uneori , o lege prescrie
ca toate contractele care se încheie să fie ratificate, iar altă lege inter.t.ice
ca aceste contracte să fie încheiate contrar legii . În plus, este limpede 10
�i faptul dacă leg�t este ambiguă, încât putem să c Intoarcem în avantajul
nostru, adică s:1 vedem cu care din cele două direcţii se va potri v i , fie
cu dreptate:t, fie cu utilit:ttea, �i fl)X)Î să ne folosirn de direqia aleasă2 1 0 _
De asemenea,dacă circumstantele datorită cănmt legea :1 fost întocmită
n u mai existil, în timp ce legea subzistă, trebL ie sil încercăm să de-
monstn1m ucest lucru �i .�ă combatem legea astfel Din contra, dacă legea 15
scrisă este favorabi ]il cauzei noa�tre, atunci expre).iu . .polrivit cuJudecmn
cea mai buml" trebuie să însemne că judecătorul nu are drept scop să
dea o sentinţă contrară leg i i , ci ca, în caL. că nu cunoa�te ce spune legea,
.�ă nu se facă vinovat de jurământ strâmb. Apo i , este cl<�r Cii nimeni nu
preferă binele luat în mcxl <1bsolut, ci binele pentru el însu� î . De ase-
menea, este evident că <1 nu avea lege .�i a n u te folosi de lege nu diferă
deloc. Este clar, de :t.�emenea, cil în toute celclalt·.! arte nu este profitabil 20

177
 ARISTOTEL

napam:xpl'(m�aL -rOv 'u::t.<p0v· ob -ycip <oooUm �Acilfni"'"lf'C:t:JlCtpL(et.

mi:i 'tatpoU OOov tO E�L'(m{tCLL O:nEL�EÎ:v Th:i ăpxovn . Knl On tO
tWv v6JlWV crocpt.hEpov '(TJ<Elv EivCLL, <o�<' Ecr<lv O Ev -roî:o;
EmxtvoUJl€voto; v6Jtmo; 0:1fet.ŢOp€tkto:t . Knl 1T€pl J..LEv cWv v6J.I.Wv
25 olhwo; &twp(a�w.
n€pi &E J.lCtp.Upwv, J.lcip<up€o; E'LO'l \1 Ot noi' cit J..LE\1 lfCtAet.tol cit
&E np6cJ(pa-rot, xal ToUTwv Ot J..LE v J.LETExonEo; -roU xtv&Uvou o\ S
bctâo;. 1\Erw &€ lfaAatoUo; J.LEv TotX; TE 1fOLTJTCX'o; xal OOwv ăAAwv
ŢVwp{JlWV E'tcrlv xplo-ELo; (j)CI.\IEpet.(. o'Lov'A�Tj\let.lm 'OJ.Lijpw JJ.ciprupt
30 f:xp-fpavTo nEpl I:aAaJ.Ll VOt; xal TEv€litot Evo:rxoo; nEptdWiptp -rW
Koptv�(lf np(X; LlŢEtElo;. Knl KAEDqlWv xn-rci KptTlou -rolo; I:6A�v �
hETEloto; f:xpllcra:-ro, A€rwv '6tt nâAat ă:o-EArfto; Tj o'tx(a· oU rcip
ă.v lfOTE Eno(lJcrE I:6Awv E'mElv J.LOL KptTiet. nupp6<ptxt na-rpOI;
ă:xotÎE.tv. n€pl J-LEv �v -rWv l€VOjl€vwv cit TO�oÎYtm j.lClpwp€o;, 1f€pl
35 EE 'tWv Eo-ojl€vwv xat o\ XPlJO'J-LoA6-yot, olov 0€}-lLO'TOXAll;-, \Sn
1376 a VCLUJ.LCXXlft€ov, <0 �UAt vov -rEÎ:XOt; AErwv. "En xal r:it net.pOLJilet.t,
Wmr€p ElpTJ'tOL, Jlet.p-rtJptd €0"ttV, o'Lov El no; O'UJljkiUA€U€L Jl�
JrotElO'�O:t q>O..ov Ţ€pov-ra:, 'tOUTw J.La:pmpEl Tj na:potjlla, J.Lllno't' €ti
Epc5€LV r€pov'ta. Ket.l -ri:l ŢQ� Utollo; O:vcupe:lv Wv xal TO�
nm€pcto;, vij1ftoo; Do; 1faT€pa x-rE(vao; UtOO; xa'ta:AELJI'EL. np00q>a'tot
c5€ OOot pWptJloi' n xExplxa:crtv· XPiicrtJ.LOL -ycip dt mUTWv xplcrEto;
-rolo; nEpl -rWv nU-rWv ă:J.Lq:.t�rrrolxn v, o'Lov E�Aoo; Ev -roî:o;
10 Otxet.crTIJPlmo; EXP'i}cra:'to xet.Tci Xdpl]'tDI';' O nAclTwv dlnE npOo;
'Apxl�tOV, On €ntli€c5wx€V Ev cn n6A€L .o bJlQÂOTEL \1 TfOVI)POt}o;
Eivet.L Kai: dt J.LH€xov<Eo; -roi:i XL �&Uvou, &v OO�wm t(JEt'i&:cr�m. Ol
J.LEv otiv -rmoU-rm -roU-rwv p.6vov J.LC{pwpEo; Etcrtv, Et r€rovEV [fj J.Lij],
E't €0"ttV fj J.LlÎ, nepl OE -roi:i no"iov oU J.LC{pwpEo;, dtov E'l Uxatov
fj d'Otxov, E't 0'0Jl4J€pov fl O:O'UJi<popov· o\ & Cinw�EV xal JI'Epl
15 'tOtoUTW\1 mcrnS-ra-roL . nto-'t6'taTOL c5' Ot JI'CXÂCtLol· &.sui<p�opot rdp.
ntcr-rWJ.Let.-ra & nEpl J.Let.pTUptWv J.LdpTUJXXb J.LEv J.nl Exovn, On
bc 'tWv E'Lx6-rwv &l xp(vEt\1 xcti -rotii €o-TI cO rvWJlŢI -rU O:p(O""TU,
xal On oUx €an v E�nnaTI;croa -rei E'tx6-cet. Enl &pruplw, • xal On
20 obx &Alo-x€'tet.L Tci E'tx6Ta $Eu0oJ.1ap'tUptWv· �ov-rt EE npOI; J.Lll
E.xov'ta, On obx lm&itxa ni E'uc6m, xnl On oUOEv &v EliEL

178
 RETORICA. 1 . 1 5 . 1 375 b- 1 376 a

a te pretinde mai abil dedt medicul: c;ki greşeala medicului nu dăunează

at{it cUt obi.�nuinţa de a nu te supune celui cme de(ine <mtoritatea. Din
nou, este limpede că faptul de a ciiuta să fti mai înţelept Jecât legile este
tocmai ceea ce este interLis în rfmdul legilor recunoscute. httă cum trebuie
definite legile. 25
Cât despre martori, ei sunt de două feluri: pe de o purte, cei vech i ,
p e d e altă parte, cei actmtli, iar dintre ace�tia d i n urmă, dnd cei care iau
parte la risc, când cei care sunt în afara lui. Numesc martori vechi pe
poetii �i pe toţi oamenii ilu::-tri. ale căror judecăţi sunt binecunoscute,
precum. de exemplu, atenienii I-au luat pc Homer co.t martor În legătură
cu Salamina2 1 1 , �i nu de mult tcnedricnii !-.tu luat ca mo.trtor pe Periandros 30
din Corint Împotriva sigcenilor� 1 2 . Şi Clcophon s-a l"olosit de dislihurile
clegiace ale lui Solon împotriva lui Criti;ts pentru a spune că a �a casă
demult era pntdil desfr[tului; căci altfel Solon nu ar fî compus niciodată:
,.\"/)1/lle, Il' rog, dill f){lrll'/1 /f/l'a, roşcatufuil Critiu.� .wl asculle ({e tatâl stlu"2 1·1.
Mmtorii de ;tce•,t fel :-.unt în leg<1tură cu f<�ptele trecute, iar în privin(a
htptelor v i i toare, exist;! ::;i prezkători, ca Temistocle� 1 "', de pik ă , care J 35
spunea că ,,<.idu!tfe lemn" îmeamnă c;1 trebuie luptat pe mare. In plus, 1376 a
proverbcle sunt, cum s-a spus, ni�te milrturii, a�a cum, de exemplu, dacă
cinevo.� îndeamnă pe altul s<1 nu î�i fac.:i prieten dintr-un bătnîn. ia cu mar-
tor pentru <tccst lucru proverbul: ,.1111 ajuta niciodattl pe 1111 btllnin". Şi
dacă cineva încur<tjează pc <litul, ai căror părinţi îi suprimase, de
asemenea, ia ca martor eroverbul: ,.prn.>·t, cel care>, după {"t' a omorât un
tatâ. Îi /usa fiii Îll viat(l" � 1 5 . Pe de altă parte, sunt martori actuali to(i oa-
menii rccunoscujÎ cme ;tu pronunto.�t o judec<ttă usupra unei chestiuni: or,
judecăţile acestora sunt de folm celor c<tre disputiî pe marginea :tcelora::;i
subiecte, a::;a c u m , înaintea tribun<tlelor, Eubulos2 1 6 , de piklă, s-a folosit
împotrivo.t l u i Charcs de ceeu ce a spus Platon contm lui Archibios, cum 10
că în cetate .�c manifestă tot m;ti mult recunoastere<t unanimă <.::1 oamenii
�
sunt vicio::;i. Mai sunt martorii co.tre împărtă esc riscul pedepsei, dad
judecătorii decid că ei depun mărturie falsă. Astfel de oameni sunt mm-
tori doar în legăturii cu aceste lucruri. �i anume dacă un fapt s-a petrecut
[sau n u ] . dacă este sau nu este a::;a, în schimb nu sunt nwrtori în privin!a
calită!ii faptul u i , ca, de exemplu, dacă el este drept S<tll nedrept, util sau
dăunător: dar cu privire la chestiunile de acest fel, martorii din afam co.�u-
zei sunt cei mai demni de încredere. În rest, cei mai demni de încredere
.<.unt martorii vechi , căci ei :-.un{ incoruptibili. 15
Argumentele privind m�1rturiile sunt următoarele: pentru r:el cctre
n u ure m1trtori, faptul cii trebuie ;;ă judcd'tm din probabi lităţi , �i că
ace;;ta in:-.eamnfi expresia ..potrivit cu judecvta cea mai bunii", de aseme­
nea, faptul că probabilităţile nu pot în�ela pentru b<tni � i . în sfttr�it, fap-
tul că probabilităţile nu pot fi dovedite de falsă mărturie; pentru cel care 20
are martori impotriva adversarului care nu ure, faptul că probabilită-
ţile n u sunt invocabile în justiţie, apoi faptul că n u ar fi deloc nevoie

179
 ARISTOTEL

J!aţrtuptWv, E'L Ex -rWv A6rwv 'txavOv "lv 1't€wpipal. E\"trf· se cit

J.Lapmp(at cit J.L€V 1l'Epl a\rroîJ a\ &€ n:Epl wîJ CiJ.UjlLUfrTJToÎNTD�;;, xal
25 cit J.L€v TrEpl -raU '!l"pc{ŢJ.LttT� cit O€ TrEpl -roO iî1'touc;, Wcr-rE <pavEpOv
c>n ol.J6€Tro-r' €mt v Cmopt'po:t J.LapWp(� XPTJO"(J.l.�· Et J!Tî ra'p
xo:-rci mî:i Jrpc(ŢJ.LttToc; 11 o:\rrW bJ.LOÂOŢOUJ.1€Vl)l; fi TW &J..L<pLCf�T)Toî:ivn
Evo:v-r(�, ana 1r€pl TOî:i � Otx; 11 o:\.rroî:i E'u; E�t€()(€t(XV 11 Toî:i
CtJ..L<pLCf�TJT00vTO<; Eu; <pttuA6-n,w. TU & ăU..o: 1l'Epl j.t.(Îpwp� fi
<p(Aou 11 €)('1'}poî:i Tj J..LETa'{U, il d:OOxtJ.loUv-roc; Tj &OO�oî:iv-roc; il
JO J.L€Ttt�U, xal OOat ă>..Aat -rmo:î:iwt Sttt<popa.(, Ex Thlv o:inWv T61l'wv
AEX-r€ov E� d(wv Tr€p xal ni €v1'tuJ.l:l'iJ.l.aTtt A€ŢOJ.l€V.
nEpl S€ -rWv auv1'tT))(Wv TOOttthTJ -rWv A6rwv :xpl;ul� EmL V OOov
o:O�ELV fj xtt1'ttttpElv Tj mcrrctr; 1fmElv fj &Tr{crr� , Eo:V J.L€v abTtf
lmciPXŢJ. mcrrctr; xo:i': xup(o:r;, hl S€ -roî:i &J.L<pl!T�TJTOî:ivT�
1376 h -robvo:n{ov. np&; jl€V o1v -rO Trtcrttt'f; fi Cm(c:r-rouc; xa-raoxEuâ'(€LV
ob&v Stoop€p€L Tiîc; 1l'€pl -rollr; j..Lâpwpcu; 1l'jXtŢJ.lO:T€(�· 'o'JfoÎ:ot rctp
ăv nvEr; Gmv o't EmŢEŢJ)OJ.LJ.1€vot Tj <puAct'TTOVT€1;', -roU-rotc; rit
auv-8llxm n:tcrra( Eu:nv. ' 0J.LOÂOTOUJ.L€Vl)f; O' Ehcu � c:ruv1'titxTJr;,
dtxE(� }J.€v oful)l; o:b�TJ't€ov· 'r) ru'p auv{}ipcTJ v6J..LO!;' Ecr'tlv Hit�
xo:l xo:ni J.lEpr:>r;, xal rit }J.€v auv1'tl\xttt oU n:otolxn -rOv v6J.LOV
xtiptov, Ot &€ v6J.LOL Tdr; xo:ni v6J.loo; cruv1't'IÎX� · Kul \)Awc; o:l.n:�
'o v6J.loc; cruv1'tl]xT] -rlc; Ecrn v, Wcr-rE Ocrnr; &mcrrEÎ: 11 &'\KnpEl
JO auv1't"JÎX'TJV, 'tolic; v6J.loo;' &vmpEl . "En O € npâTtE'tttt T d n:oAAci 'tWv
auvo:AAarJ.l.ci'twv xa.l TU €xoUcrttt xo:-rci auvMjxo:r;, t'.Krr€ &xUpwv
rqvo).l.€vwv &vmpEL-rm 1') 1l'p0c; âAAitAotx; XPE(a. -rWv Ctv1'tpWnwv.
Kal 'tiÎAAtt 6€ '&ra. &pJ.16HE L €mn:oA1):; 't&:lv 'Ecrrt v. "Av S Ev<:w't(tt
IS fJ xal J.l€'tci -rWv &J.L<ptc:r�lŢtoUvrwv, JJpi;i-rov J.L€v, ă:'!fEJ) ăv n e; 11pc)e;
v6J.lOV €vo:v-rlov J.La.xEc:rm-ro, wî:i-ra 6:pJ.16nEt' ă-rmrov rcip E't -rol�
J.L€V v6).LOL!;, Civ J.Lij bp{}(;).; X€(J.L€VOL �LV âAA €�ajlâj)Tlt.IU"LV o\
n1't€J.l€VOL, oUx dt6J.L€1'tu SElv 1f€(1't€c:r,'}at, -ralr; O€ auv{}ipccur;
ăvo:p::ulov. Ei m On -roî:i Stxa(ou E<TTL �pct�Eunlr; b Stxac:rnic;·
20 ofucouv -rolrro CJXEn:-r€ov, ăAA Wr; 6txat6-rEpov. Kal TO J.1€v Slxawv
oUx 'Ecrnv J.L€Tac:r'tp€tlJm oU-r' CtnâTfJ olh' &vdrxll (n:E<pux� rdp
€c:rnv), auv,'}llxat SE Ţ(Ţvov-ra.t xo:l €�cmaT'l'l1't€v-cwv xal
CiVCtŢXetO",'}€V'tWV. npdr; E,€ 'tOlJ'tOl\; (J}(OJr€Î: V €\ €\laV't(O: €U't( 'tt Vl

1 80
 RETORICA. I. 1 5. 1376 a-b

de mărturii. dacă ar fi de-ajuns a judeca din argumente. Mărturiile sunt

în leg�tură, unele, cu pledantul insu�i. altele, cu ildversarul, :>poi, unele
se referă la fuptul în chestiune, altele la curacterul p:1rţilor în C<lUZ� , încîtt 25
este limpede că niciodată nu putem ti lipsiţi de o mărturie utilă; căci din
punctul de vedere al htptului în chestiune nu putem avea o mărturie fie
favorabiLI pledantului însuşi, fie contnm1 adversarului, putem avea, cel
puţin, o mărturie despre caracterul momi, fie privind onestitatea pledun-
tului însu�i. fie privind josnicia adver.;arului. Alte argumente a-;upm mar-
torului, tie acesti.l prieten .<;au du�man, neutru, de reputaţie bună, rea sau
medie, precum �i alte distinqii de acest fel, trebuie să le construim din 30
acelea�i locuri comune, din cme construim �i entimemele
Cât prive�te convenţiile21 7 , întrebuinţare<� discursurilor este atât de
eficace c:ît să spore<�scă sau, dimpotrivă, s[t distrugă aceste convenţii,
adică să le facă pe iLCestea credibile sau necredibile, iar dacă ele sunt În
favoarea pledantului însu�i, să le fitcă sigure �i valabile, apoi, Llaci:i ele
sunt favorabile adversarului, si"t facă contrmiul. În vederea faptului de 1376 b
a le demonstm, procedeul nu diferă cu nimic de modalitatea folosită în
privinţa martorilor; în funcţie de ce C<Lntctere au cei care semnează suu
păstreuză anumite convenţii, prin ei convenţiile sunt demne de încredere.
Întrucât conventia este recunoscută, dacă ea c�te favombilă plet.Lmtului,
trebuie sporită în importunţa ei; c�ci convenţia este o lege proprie �i
partialii, �i, în plus, convenţiile nu fllC legea valabilă, însă legile fac legule
convenţiile. Şi, în general, legea este ea îmă�i o convenţie, a.<;tfel încât,
cel care pune la îndoială S<LU anulează o convenţie, <mulează legile. În 10
plus, multe dintre tranzacţii, precum .�i tranzacţiile volunture se fac po-
trivit convenţiilor, încât, dacă ele devin ineficace, sunt suprimate relaţiile
oamenilor unii cu alţii. Vor li u�or de văzut, de asemenea, to<Jte celelalte
argumente care se armonizează cu cauza pledantului. Dadî convenţiile
sunt contmre pledanţilor �i sunt de partea adversarilor, atunci în primul l5
rând argumentele care convin cauzei adversmului sunt acelea.�i pe care
le-ar folosi cineva dacă ar combate o lege contmră cauzei pledantului:
ar fi <tbsurd să tie ne<..--esar s;1 ne supunem convenţiilor defectuoase, d<Jcă
nu socotim d1 trebuie să ne supunem legilor, în caz cii ele nu au fost în-
tocmite cum se cuvine, ci aceia care le-au instituit, nu le-au reu�it. Apoi,
că judecătorul este arbitrul dreptăţii; a�adar, nu trebuie să examineze
acest fapt al convenţiei, ci ceea ce este mai drept. Iar dreptatea nu poate 20
fi pervertită nici prin în.�elătorie, nici prin constrângere (căci ea este na-
tumlă), în schimb, convenţiile se pot face �i de c<ltre oameni în.�elaţi sau
consmîn�i. Trebuie să cercetăm, în plus, dacă ele sunt contrare vreuneia
181
 ARISTOTEL

TWv ŢEŢp«J.1J.1€vwv v6J.1wv fj TWv xm vWv, xal TWv ŢeŢPăJ:LJ.LEvwv

25 fi Tol� dtxe(ou; fi Tol� &AA.mp(m�, �TfEtTa E'L fî CiAAat� CJUv{h')xat�
l.xn-Epa;t� fi rrpm€prxtc;· a\ Ţctp OOnpat xUpto:t, fi cA 1fp6ŢEJ)IXL
bp"a(, a\ S \Xrnpat i}JTaTI\xC«Jt v, hllm€pwc; &'v fi xpl]crtJ.lOV. "En
& TO <mJ.lq>Epov Op(iv, El JTOu EvavnoUTal Tol� �ptco:lc;, xal &ra
30 CD.Aa TotaUca· xal rdp mUm Eil"eWpryra bJ.lo(wc;
Al. O€ IX:{cravot J.laprup(at nv€c; E'Lcrtv, �XELV .SE <'iOlwlx:n c-0
mcrc6v, On &vdrx11 ne; �rp6crEcrnv. OUxouv xaAEm)v oU& IrEpl
coUTWv e't1fEÎ:v id €v<'iEX6J.1€VO:, €'f &v 'Edv i€ imdpxwcrtv dtxelat
a.U'fEtv �crnv, \5-ct &ATJ"eÎ:c; J.16VaL -cWv J.lapruptWv Etcrtv o:tlcat .
1377 a ' Edv L E U�rEvavrlat Glcrt xal J.1Hd coU &J.iq>Lcr�TJLOUvcoc;, .Sta.AUot

ăv ne; c&AT}{l"� A€rwv xa"' OAou ToU Ţ€vouc; n�v !3aodvwv· ob&v
ya'p frrtov &vo:rxaţ'6J.lEVot Tii \�Eu<iî] AEroucrtv fj c&A11""J, xai::
OtcocapLEJX.Ilivnc; J.lTi AErEtv T&A� xai:: jxt.S(wc; xaco:tl>euS6J.1€VOL
Wc; JTa006J.1EVot "Unov. llEÎ: OE EXELV ha�€petv E:�rt Totalrro:
rerevTIJ.l€va lfapa;Oe(ŢJ.LCXLa & LcrC«JtV Ot xplvovtEc;. [Ael 0€ A€rELv
Wc; ollx Etcri::v &AT]�elc; a\ �dcravoe �roAAol J.LEv Ţa'p JTo:xUq>povEc;
o\ xaL At�6.SepJ.lOL xcd mlc; tt>uxal� lSvLEc; &uvaTol revva(wc;
Erxa:pcepoîXn calc; Ctvcirxatc;, o't Q€ .SetAol xctL eLAa�elc; JTp0 Toti
m'c; 6:'\lcipaxc; Uielv ahrWv xaTa".appolxnv, l.JcrrE OO&v €mt mmOv
€'\! jkwcivotc;].
nepl &' Opxwv L€Tpaxt;)c; EcrTt &teAelv· 11 Ţclp &L&..xrt w.xl
AaJ.l�civet, il ol.JbETepov, il c-0 J.1€v TO b oU, xal cothwv il &Lbuxn v
[J.l€'\l] oL Ao:J.ltlci'\!El S€, il AaJ.l!ki'\!El J.1€v S(&wcn v M olJ. "En ăAAwc;
JTapci To:lica, Et bJ.LWJ.l(XfLo:L obtoc; fi Ui al.noU il hri 'Exe(wu. OU
bl&..xrtv J.1€v oW, lht �(wc; htopxolxn v, xal &6n b J.LEv bp.OOa.c;
oUx CmoMSwcrt v, TOUc; '8€ J.lTÎ bj.16craVTcx; o'lecat xaTabtxcicret v,
[xo:l] l.Jc; o&tcx; b x(v8uwc; xpe(TIW'\l b €v ToÎ:c; .Stw.xcn:o:lc;· ToÎ:c;
15 J.1€V Ţclp mmeUet TW & o!J. OU Aa�vEL .S', '6n âvTL XPTIJ.lchwv
Opxoc;, xal On e't � cpaUAcx;, xaTwJ.160"aco ăv· xpeÎ:Hov ro:P âv
€vExci TOU cpaliAov ehat fj J.11)&v6c;· bj.100ac; j.1€v otJv €'feL, J.lTi
Î:IJ.16cra.c; S oU. 0\hwc; .S€ .sL &penŢv âv elTj, 6:AA oU 8l Emopx(av
TO J.l"l'j. Kat TO ToU :=:evoqx:{vouc; âpj.16TIEL, '6n ollx '(crlJ JTp6xArţnc;
20 allTTj &<J€�el lf� elxre�î], &AX OJ.lo(o. xal e't 'tcrxupc}t; &o"evîl

1 82
 RETORICA. ! . 1 5 . 1 376 h--- 1 377 a

dintre legile scrise sau comune, iar dintre legile scrise, lie celor familiare,
fie celor străine, apoi, dacă ele sunt contntre altor wnventii ulterioare 25
sau anterioare; căci, ori cele ulterioare sunt valabile, iar ;mterio<Jre - cele
fără valOilre, ori cele <mterioare sunt drepte, iar cele ulterioare - În:jelă-
toare; una din două, după cum este util cuuzei. Trebuie �ii examinăm �i
utilul, anume dadl el este contrar oarecum utilului judecătorilor, precum
.�i toate celelalte argumente de w.:est fel; căci aceste che.\tiuni sunt la fel
de u�or de ÎnJeles. 30
Mărturisirile smulse prin tortură sunt ni�te mărturii anume, iar ele pm
să fie credibile, pentru că li se <ldaug.:i o anumiW constrflngere. Nu este
diticil, a�adar, nici în leglitur,l cu <.1cest subiect să indidirn argumentele po­
sibile, din care putem, în cal c.:i sunt favorabile cuu·tci plcdantului, s;1 ampli­
ftcăm aceste mărturii , �i anume că acesteu \. Unt singurele dintn:: mărturii
veridice. Dacă ele sunt contmre pledantului �i de partea adve�arului, cineva 1377 a
le-ar putea distruge spunând împotriva orici'irui gen de mărturisiri smulse
prin torturi:! lucruri adcv;1rate; căci, fiind siliţi , oamenii spun lucruri false
nu mal puţin decât lucruri adevărate, c:înd îndârjindu-se să nu .�pună ade-
văruri, C<înd minţind cu u�urinţă, pentru a fi l<lsaţi să scape mai repede. În
sprijinul unor astfel de argumente. trebuie să putem invoca �xemple petre-
cute în realitate, pe care le cunosc judccătorii . [Trebuie spus că măt1urisirile
sub tortură nu sunt veridice; căci multi o:Jmeni insensi bili, f1e cei cme au
pielea durd ca piatra, tie cei cme sun! imi la sutlet, îndură caznele, în timp
ce oamenii la�i şi cei frîco.�i nu arată îndr:'izneulii dedt înainte de a vedeil
caznele lor, a.�tfel încftt nu există în tortură nimic demn de încredere.
Cu privire la jun"iminte, putem distinge în p<1tru feluri21H: un om .�au
oferă :ji prime�le jurământul deopotriv:1, sau nu face nici una. nici alta,
sau pe una, da, iar pe cealallll, nu, iar dintre aceste sitml( Î i din urmă, ori
oferă, th!r nu primeşte jurămâ�t, ori prime�te, în schimb, n u oferă ju- 10
rământ. In plus, putem deosebJ �i în alt mod in afmă de ace.�te situaţ i i ,
şi anume, dacă jurământul a fost deja depus o r i de plcdantul însuşi , ori
de adversmul lui. A�adar, pledantul nu oferă jurămlmtul, pentru că
oamenii jură stnîmb cu uşurinţă, şi pentru cii cel care a jurat nu di.1 buni i
în<Jpoi, ci s e gânde�te că j'udecătorii î l v o r condamna p e c e l cure n u a
jumt, adică pe adversar, l � i l . de asemenea, pentru că i.\cest risc de a te
lăsa în semna judecătorilor e�te preferabi l ; căci În ei are incredere, dar
în adversar nu. Nu prime�te jur<lmflntul, pentru căjurământul este depus 15
î n schimbul banilor2 1 9, .�i pentru că, dad1 era necinstit, I-ar fi depus; căci
este mai bine să fii necinstit pentru un proftt dee<1t pentru nimic; a�a­
dar,jurdnd, va avea cll')tig de cauti!, nejurltnd, nu va <tvea dştig de cauză.
Astfel, faptul de a nu jum poate fi datoritti virtuţi i , iar nu din cotuza unui
eventual jurământ strâmb. Se potriveşte vorba lui Xenofan2211, că această
provocare n u este egală dimpre un om nepios către un om pios, ci
ar fi la fel dacă u n u l putern ic ar provoca pe unul slab 20

183
 ARISTOTEL

,_
JTC(T�O:L Tj xArrriivaL xpoxaAEom TO . Et se A.aJL!XiVEL, '6n m<T't€6€L
aim{), €xe(vtp $ oU. Kal -rO -roU :=:eVOIJlciVOUI;' J!HO:(npEtPav-ra
cpa-r€ov ol'i't� '(aov eivaL l1v b JL€v &ae�fk OL&{), b $ €00€�1};
0)J.V6Tr Oe:L v6v -re -rO J.l.ll 1t€AeL v ab-r6v, im€p &v ExE(VOUI;' l:t.'�tol
25 O).I.OOavr� Oucci'{E LV. E'L & OCOW(JLV, On €00€jj€� -rO 1t€AeLv ml�
1tEol � 'Em<pEneLv, xal On ob0€v &:l abrov &ÂAwv 0Lxa0'-rhlv
&:la1tav -rmhtp ydp O(&..iaL xp(<TLV. Kat '6n ăwrrov tO J.l.ll l}EA€LV
bJLv6Vat xepl Wv d1Ao01;' &'{LOÎ:xnv 0).1v6vm .
' EnEL O€ xa'I'Y b:Mmv Oi;Aov Onw� Aex-r€ov, xa.l cruv0oo'{o}.L€vwv
n� AexTEov Oi;Aov, o'Lov e:'L airt&; J.LEv 1t0.EL A.aJ.llk:{v EL v OL&Svcu
30 O€ J!tl, xal e't O(Owcn ).1€V Aa:JLfk:{VELv O€ Jlll {)-€Au, xal e't
Aa)J.jX:{veLv xal OLOOvaL MAet eh€ Jl."o€t€JXN Ex ycip Thlv
1377 b EtpTJjl€vwv &vciyxT] crurxela,'tm, Won xai: "tO� t..6yout;; O'UŢX€Lcr-/}aL
Ex Thlv ELpllJ-1€-vwv.
' Ea.'v 0€ li "f€Ţ€VTJJ.1€� \.xp' ah-roti xal Evavtloc;, lSn obx
'emopx(a· 'exoOOLOv ycip tO &otxelv, TO O' I=TTLopxelv &Otxelv €an,
-rci 0€ �Lt;t xa:� &nd'tŢI &xoOOw. 'EvmÎJ1to: oOv cruvoo(_Ţ€ov xal tO
hwpxElv, lht €<JTL tO TŢi 0Lo:vo(q; &AX oU -ofi m6JlO:'tL. ' Eciv 0€
·� &vnOCxtp li 'onvan(oc; xal b)J.WJ!O<TJ.l€�. &n ndvra. &vatpel
J!ll €J.Ljl€vwv 6i� �,UO<JEV' .Sui ydp mUTo xai: -rol� v6)J.OL� ;xvWvtat
bjl6cmv-r�. Ko:l bp.&� p.€v &'{wlmv EJLJL€V€LV o'i� bJLOOo:vt€�
10 0Lxa"{€T€, aU-rol se obx EJLJLEvmxnv, xal OOa âv ăAAa aU'{wv n�
e'LnEL€V. [flepl Jl€v oiN -rWv &ttxvwv n-(mewv e'tpi]O'l}w tooo:U-ra].

1 84
 RETORICA, 1 . 1 5 . 1 377 a-b

să lovească sau să fie lovit. Dacă prime�te jurământul, înseamm1 că are

încredere în el însuşi. în adversar, însă, nu. Şi răsturnând vorba lui
Xenof:m. trebuie spus că este un lucru corect ducă cel nepios ofenl jur.1-
mântul �i. în schimb, omul pios îl depune; de a-.emenea, e.�te primejdio.�
fuptul de a nu dori sil. îl depună el însuşi, într-un caz în care chiar el
pretinde ca judecătorii să l.bt o sentinţă cu privire la ace�t caz, dupil ce
au jurat în prealabil. Dacă oferăjurdmântul, înseamnă că este un <�CI pios 25
faptul de a dori să se lase în grija zeilor, şi eă adversarul nu trebuie să
ceară deloc aiJi judecători, căd tocmai lui îi oferă jurământul2� 1 . De
asemenea, că ar fi absurd din partea adver.�arilor faptul de a nu dori să
jure cu privire l a acea cauză în legămrd cu care ei pretind ca alţii să jure.
Cum este limpede în ce mod trebuie <trgument<tt în fiecare caz în
parte, de asemenea, este limpede cum trebuie argumentat dind aceste
chestiuni sunt luate două câte două, ca spre exemplu, ducă pledantul
vree� să primease<ljurământul, dar nu vrea să îl ofere, apoi, dacă îl oferă,
însă nu vrea să îl primeasd, de asemenea, dacă vrea �i sti îl primească 30
�� să îl ofere si, în sfftr�it. dacă nu vrea nici Un<l, nici alta, într-adevăr,
.
aceste cuzuri sunt combinate în mod necesar din ca:wrile men!ionate, 1377 b
astfel încfit şi argumentele sunt combinate în mod necesur din argumen-
tele menţionate
Dacă a fost făcut de către pledantul însuşi un jurământ anterior şi
contrar celui prezent, atunci n u este sperjur; căci faptul de a nedreptăţi
este voluntar, iar faptul de a jura strâmb însemnnă u nedreptăţi, pe când
cele care se produc prin constnîngere �i prin vîcle�ug sunt involuntare.
Trebuie conchis de aici, <t.�adar, �i cu privire l u sperjur, �i anume faptul
că c! este în gând, nu pc buze222. Dacă, în .�chimb, jurământul anterior
a fost depus de adversar �i este contrar celui prezent, trebuie spus că
acela, dacă n u respectă legile c:lrora a jurat, le anulează pe toate; într-ade­
văr, din acest motiv judecătorii aplică legile după ce au depus jurământ
în prealabil. În plus, ei vă pretind să judecaţi respectând legile cărora <�li
jurat, pe când ei înşişi n u le respectă �i. de asemenea, toate celelulte pe 10
cure cineva le-ar putea argumentu, amplificându-le. [Atât, <t.�adar, despre
dovezile extratehnice.l

185