INTRODUCERE

Resursele energetice neconventionabile respectiv regenerabile sunt

acele surse de energie care nu scad vizibil odat cu folosirea lor.
Astfel de surse de energie includ radiaiile solare, fora vntului, a
valurilor i a fluxurilor, fora de cdere a apei i cldura Pmntului.
Electricitatea este generat n mod tradiional prin arderea unor
combustibili fosili, ns problemele de mediu i de susinere a consumului
continuu de combustibil fosil au orientat cercetarea spre metode mai curate
de obinere a electricitii folosind surse inepuizabile.
Arderea combustibililor fosili nu numai c srcete resursele, dar
creeaz i emisii de bioxid de carbon care nainte erau reinute n scoara
terestr. Excesul de bioxid de carbon din atmosfer a fost pus n legtura cu
nclzirea globului i cu schimbrile climatice.
Legile riguroase ale naturii afirma ca se poate primi energie
folositoare doar prin schimbarea ei din alte forme.
Perpetuum-mobile, producatoare de energie obtinuta din nimic, cu
parere de rau, sint imposibile.
Structura energeticii mondiale in ziua de azi s-a stabilit asa, fiecare 4
din 5 kilowati sint obtinuti in principiu prin aceeasi metoda, prin care omul
primitiv se incalzea, adica prin arderea de combustibili, sau prin folosirea
energiei chimice a lor, adica schimbarea ei in energie electrica la
termocentrale.
Nivelul material, in cele din urma si cel spiritual al omenirii se afla in
dependenta directa cu cantitatea de energie pusa la dispozitie. Pentru a
extrage un minereu, pentru a obtine din el metal, pentru a construi o casa,
pentru a face orice lucru, trebuie de folosit energie.
Dar necesitatile omului cresc cu timpul, odata cu numarul populatiei
astfel, este necesar orientarea catre folosirea unor surse de energie care au
un impact minim asupra mediului secolului al XXI-lea.
Soarele controleaz clima innd n micare continu mase enorme de
aer. Atracia gravitaional a Lunii mic mari cantiti de ap pe pmnt, iar
cldura rezidual de la formarea Pmntului este emanat pe msur ce
acesta se rcete, astfel generarea electricitii din aceste surse reduce
semnificativ poluarea, comparativ cu sursele de combustibili fosili.

ENERGIA ALTERNATIVA
De ce anume a aparut intrebarea: Ce asteapta omenirea?
De ce pe paginile ziarelor si jurnalelor nu dispar articolele despre criza
energetica ?
De la petrol izbucnesc razboaie, infloresc si saracesc state, se schimba
guverne. Comunicarile despre lansarea noilor instalatii si noilor inventii in
domeniul energeticii au devenit sensatii ziaristice.
Se proiecteaza programe energetice mari, realizarea carora necesita
eforturi enorme si cheltuieli colosale.
Daca la sfirsitul secolului XIX cea mai raspindita in prezent energie
electrica juca un rol auxiliar si neinsemnat in balansul energetic mondial,
atunci in 1930 in lume se producea cca 300 miliarde kW/h de energie
electrica, dupa anii 90 aceasta cifra a ajuns la 13000 miliarde kW/h
continuand sa creasca pana in present.
Savantii si inventatorii demult au prelucrat diferite mijloace de
producere a energiei, in primul rind a celei electrice.
Ar trebui construite cit mai multe centrale electrice, si energie va fi atit
cit e necesar! S-ar parea ca aceasta este solutia acestei probleme grave, insa
aceasta rezolvare a situatiei creaza un sir de alte probleme.
Desigur, felurile de ardere a combustibilelor au devenit mult mai
complicate si perfecte.
Factorii noi cresterea pretului la petrol, dezvoltarea rapida a energiei
atomice, necesitatile crescinde pentru protectia mediului inconjurator au
cerut o noua parere despre energetica.
La prelucrarea Programei Energetice au participat cei mai de vaza
savanti din domeniul dat, specialisti a diferitor ministere si departamente.
Cu ajutorul noilor computere matematice s-au calculat citeva sute de
variante ale structurii balansului energetic mondial.
Chiar daca la baza energeticii in viitorul apropiat sta energia termica
folosind resurse epuizabile, structura ei se va schimba.
Va trebui sa se micsoreze folosirea petrolului. Va creste esential
productia energiei electrice la centrale atomice.
Se va incepe folosirea, pina cind neatinselor, rezerve gigantice de
carbune ieftin, de exemplu, in bazinele Kuznetk, Kansk-Acinsk, Akibastuzk.
Se va folosi pe larg si gazul natural. Acesta prezinta, in linii generale,
Programa Energetica la inceputul secolului XXI.
Dar savantii privesc si in viitor, dupa limitele sorocului, prevazut de
Programa Energetica, ei isi dau bine seama de realitatea mileniului trei.
Din pacate, rezervele de petrol, gaz natural, carbune nu sint
inepuizabile. Naturii, pentru a crea aceste rezerve i-au trebuit milioane de
ani, pentru a fi irosite de om intr-o suta.
2

Astazi in lume au inceput serios sa se gindeasca la necesitatea pastrarii

bogatiilor subpamintene si protectiei lor in fata hotilor. Ca numai asa aceste
rezerve de combustibil pot ajunge pe 2-3 veacuri. Cu parere de rau, multe
tari extactoare de petrol traiesc cu ziua de azi.
Ei consuma necrutator rezervele petroliere daruite de natura-mama. In
prezent aceste tari, mai ales cele din Golful Persic, se scalda in bani,
negindindu-se, ca peste citeva decenii din aceste rezerve nu va ramine nimic.
Ce se va intimpla, cand acesta va avea loc mai devreme sau mai tirziu,
atunci cind rezervele de petrol si gaz vor seca?
Cresterea curenta a preturilorla petrol, necesar nu numai energeticii,
dar si transportului, si industriei chimice, a dus la cercetarea altor feluri de
combustibili, necesari pentru inlocuirea petrolului si gazelor.
Cel mai mult s-au pus pe ginduri acele tari care nu au resurse proprii
de petrol si gaze naturale pe care ei sint nevoiti sa-l cumpere.
Dar in lume tot mai multi savanti se ocupa cu cautarea noilor surse de
energie netraditionala, care vor lua asupra lor unele griji de asigurare a
omenirii cu energie.
Solutia acestei probleme cercetatorii o cauta pe cai diferite. Cele mai
preferate metode sint folosirea resurselor energetice a apei curgatoare si a
vintului, a fluxului si refluxului, a caldurii subterane, a soarelui.
Multa atentie se acorda dezvoltarii energeticii atomice, savantii cauta
metode de reproducere pe Pamint a proceselor ce au loc pe suprafata stelelor
si le aprovizioneaza cu rezerve colosale de energie.
Energia solara, eoliana, geotermala sunt cunoscute sub numele de
surse neconventionale de energie.
Energiile regenerabile, dupa felul si natura lor, prezinta o serie de
proprietati, fizice si o serie de caracteristici tehnice.
Fiecare dintre sursele de energie regenerabile au fost studiate mai mult
sau mai putin in functie de posibilitatile de implementare in diferite ramuri
ale economiei, precum si de posibilitatile de utilizare in tehnica instalatiilor.
Studiile si cercetarile continua si ceea ce se poate spune despre sursele
regenerabile de energie este faptul ca pe plan mondial, investitiile facute de
unele state, sunt destul de modeste, intrucat atat investitiile in aparatura de
conversie(energia termica , electrica) cat si cheltuielile de exploatare a
instalatiilor realizate sunt inca destul de ridicate.
In tara noastra de exemplu, energia solara este folosita in scopul
producerii de energie termica pentru prepararea apei calde de consum in
perioada calda. In mai multe localitati exista deja case solare.
Analizand cele patru forme de energii neconventionabile s-a observat
ca Romania este intr-o zona proprie utilizarii in primul rand a energiei
solare.

IMPORTANTA ENERGIEI
In societatea noastra industriala de energie depinde totul. Cu ajutorul ei
se misca automobilele, zboara rachetele in cosmos. Cu ajutorul ei se poate
praji piine, incalzi o incapere, lumina strazile, scoate in larg corabiile.
Cineva poate spune ca energie este si petrolul si gazele naturale. Dar
nu este asa. Pentru a scoate energia din ele, ele trebuiesc arse, ca si benzina,
carbunele sau lemnele.
Dupa formula L=F*d, lucrul mecanic este egal cu produsul dintre forta
si distanta cu care s-a miscat corpul sub influenta fortei.
Cu alte cuvinte, lucrul este energia in actiune. Nu o data am observat,
cum sare capacul ceainicului in care fierbe apa, cum se dau saniile din deal
la vale, cum un val ridica o pluta.
Toate acestea sint exemple de lucru mecanic, energie in actiune, ce
actioneaza asupra corpurilor inconjuratoare.
Salturile capacului ceainicului sint conditionate de presiunea vaporilor
de apa, formati la fierberea apei. Saniile merg deoarece, exista fortele
gravitationale. Energia valurilor a cauzat miscarea plutei.
In lumea noastra energia este baza vietii, fara ea nu se va efectua nici
un lucru pe Pamint.
Daca un obiect poseda energie care poate fi folosita, atunci el poate
savirsi un lucru mecanic, creator sau daunator.
Lumea este plina de energie, care poate fi folosita pentru necesitatile
omenirii, prin efectuarea lucrului mecanic de catre diferite corpuri. Energia
poate se gaseste in oameni si animale, in pietre si plante, in combustibilile
subterane, in copaci si atmosfera, in riuri si lacuri.
Dar cele mai mari rezerve de energie sint acumulate in oceane o
suprafata mare de curente de apa care se misca neintrerupt, si acopera cca 71
% din suprafata planetei.
Uniunea Europeana si-a fixat ca a obiectiv protejarea combustibililor
clasici si de aceea sustine implementarea noilor forme de energii alternative.

TIPURI DE ENERGIE ALTERNATIVA

ENERGIA EOLIANA
INCEPUTURILE FOLOSIRII ENERGIEI EOLIENE

La inceput energia eoliana a fost folosita pentru punerea in functiune

a mecanismelor morilor de vant
Morile de vnt se foloseau n secolul al VI lea n Persia ( actualul
Iran). Spre deosebire de tipul care mai trziu a devenit rspndit n vest,
aceste mori de vnt aveau un ax vertical cu vele care se roteau pe suporturi
orizontale.
Pietrele de moara de la captul inferior al axului mcinau cerealele
pentru a obine fina. Prima menionare a unei mori de vnt n Europa se
refer la cea din Bury St Edmunds din Suffolk, Anglia.
Primele mori de vnt din Europa erau de tipul moar stlp. Velele se
roteau pe un plan aproape vertical, iar corpul morii de vnt era montat pe un
stlp central.
O prghie lung, numit manet de ntoarcere, se prelungea n spate.
Cnd direcia vntului se schimba, morarul apsa pe maneta de ntoarcere
pentru a roti din nou moara cu faa spre vnt.
Cu timpul, morarii ingenioi au gsit ci de a folosi moara i n alte
scopuri, precum ridicarea sacilor de cereale.
Olandezii au nceput s foloseasc morile de vnt pentru a drena apa
de pe cmp. Un sistem consta dintr-o moar de vnt ce aciona un mecanism
asemntor cu o roat de ap, care scotea apa.
Principalul dezavantaj al morilor de vnt este c, spre deosebire de
roile de ap, ele nu pot fi folosite dac este necesar energia continu; daca
vntul nceteaz, se oprete i mecanismul.
Morile de vnt se mai folosesc i acum n unele ri pentru
mcinarea cerealelor. Pompele cu palete multiple, acionate de vnt, sunt
folosite pentru a obine apa din puuri n regiunile mai izolate, n special n
Australia i Africa de Sud.
Apa pompat este depozitat ntr-un turn din apropiere. Dei n mod
obinuit se numesc mori de vnt, aceste mecanisme sunt numite maini de
vnt i pompe de vnt. O pomp de vnt tipic are o roat cu diametrul ntre
3-4 m, cu circa 20 de palete de oel presate. Roata este montat pe un stlp
metalic avnd nlimea de aproximativ 8 m. Fora vntului pe o deriv
vertical din spate menine roata cu faa spre vnt. ns deriva este conceput
s ntoarc roata cnd vntul devine extrem de puternic, pentru a preveni
vtmarea organismului.

DE LA ENERGIA EOLIANA LA CEA ELECTRICA

Energia maselor de aer de este enorma. Rezervele de energie eoliana

intrec de 100 ori rezervele hidroenergetice a tuturor riurilor de pe Pamint.
Pe Globul Pamintesc permanent sufla vintul de la o adiere slaba, ce
aduce racoarea mult dorita in arsita verii, pina la puternice uragane, care
aduc pierderi si distrugeri colosale.
Oceanul de aer in care traim se afla in perturbatie continua. Vinturile,
ce sufla pe teritoriul tarii noastre, pot satisface necesitatile electroenergetice
ale ei!
De ce o asa sursa bogata, accesibila si curata se utilizeaza atit de
putin?
In zilele noastre motoarele, ce folosesc vintul, acopera doar a mia
parte din necesitatile energetice mondiale.
Tehnica secolului XX a deschis noi perspective pentru energetica
eoliana, o alta problema este obtinerea energiei electrice. La inceputul
secolului XX Jucovschii a elaborat teoria motorului eolian, pe baza careia ar
fi putut fi create instalatii inalt productive, capabile de a obtine energie de la
cel mai slab vint.
Au aparut o multime de proiecte de agregate eoliene, mult mai
perfecte, decit morile de vint.
6

In proiectele noi se folosesc cele mai moderne date din multe domenii
ale stiintei. In zilele noastre pentru crearea rotii eoliene inima oricarei
instalatii eoliene de producere a energiei activeaza specialisti
constructori de avioane, care pot alege cel mai adecvat tip al paletei, si sa-l
studieze in teava aerodinamica, astfel cu eforturile savantilor si inginerilor
sint create cele mai diverse tipuri de instalatii eoliene moderne.
Mult lume prefer generarea electricitii din energie eolian
deoarece este un proces curat i nu folosete combustibil. n unele regiuni
din ara Galilor i Scoia i n America de Nord funcioneaz turbine de vnt
experimentale conectate la generatoare de electricitate.
Este nevoie de un diametru al rotorului de circa 50 m pentru a genera
un MW (1.000.000 de Watt) de energie, deci 1.000 de astfel de generatoare
de vnt ar putea egala capacitatea unei centrale electrice uzuale. n unele ri
s-au construit ferme de vnt, care constau din cmpuri de generatoare de
vnt, ns publicul ar putea obiecta dac aspectul peisajelor ar avea de
suferit.
Din acest motiv, viitorul energiei eoliene la scar larg este nesigur.
Generatoarele de vnt mici asigur ns o cale ieftin de rencrcare a
bateriilor electrice n zonele izolate, fr alimentare de la reea.
ENERGIA EOLIANA IN ROMANIA

Prima centrala eoliana din Romania a fost pornita la opt km de Ploiesti.

Aceasta asigura energie electrica pentru firmele din cadrul Parcului Industrial
Ploiesti.
Energia eoliana este o sursa inepuizabila. Producerea energiei folosind ca
sursa vantul nu duce la poluarea mediului si este disponibila in proportii practic
nelimitate. Costurile de producere sunt in momentul de fata comparabile cu cele
ale energiei produse din combustibili traditionali.
Aplicatiile posibile pentru folosirea energiei :
Turbinele de vant - energia este generate intr-un alternator de turatie joasa,
rezultatul fiind o tensiune de 240-400v de putere variabila, atat timp cat bate
vantul. Turbinele eoliene produse de Bergey SUA sunt cele mai noi produse
aparute in domeniu.
Turbogeneratoarele eoliene sunt o alta aplicatie a energiei vantului.
Conform unui studiu PHARE, potentialul eolian al Romaniei este de circa
14.000 MW putere instalata, respectiv 23.000 GWh, productie de energie
electrica pe an. Acesta este potentialul total.
Considerind doar potentialul tehnic si economic amenajabil, de circa 2.500
MW, productia de energie electrica corespunzatoare ar fi de aproximativ 6.000
GWh pe an, ceea ce ar insemna 11% din productia totala de energie electrica a
tarii noastre.
7

SCHEMA COMPONENTE TURBINA EOLIANA

EVOLUTIA DIAMETRLOR PALELOR TURBINELOR

ENERGIA SOLARA
Energia solara este energia radianta produsa in interiorul Soarelui in
urma reactiilor de fuziune nucleara.
Aceasta este transmisa pe Pamant intr-o cuanta de energie numita
foton, care interactioneaza cu atmosfera si suprafata Pamantului.
Soarele este, far ndoial, o vast surs de energie. ntr-un singur an,
el trimite spre pamnt de 20.000 de ori energia necesar ntregii populatii a
globului. n numai trei zile, pamntul primeste de la soare echivalentul
energiei existente n rezervele de combustibili fosili.
Sursele de energie solara au fost considerate, chiar de ceva timp ca
fiind cele mai bune, imediat profitabile optiuni pentru majoritatea oamenilor
de pe Pamant, prin asigurarea energiei pentru diferite instalatii.
Soarele este, de departe cea mai importanta sursa de energie pentru
noi. El incalzeste atmosfera pamantului, vaporizeaza apa din oceane,
directioneaza norii rezultati prin curenti de aer, denumite si vanturi spre
continente, acolo unde isi dovedesc utilitatea determinand ploile si
mentinand debitele raurilor.
Aceasta este o modalitate directa de a folosi aceasta energie si face
parte din procesele fiziologice ce au loc pe pamant de milioane de ani.
Insa Soarele poate face un pic mai mult: ar putea sa asigure intreaga
cantitate de energie de care are nevoie o societate industriala moderna, la
scara mondiala pentru un viitor indefinit; ceea ce nu poate face o sursa de
energie obisnuita.
Acestea s-ar putea intampla cu usurinta fara poluare sau batai de cap
in privinta resurselor naturale epuizabile. Multi oameni insa nu sunt convinsi
de acest lucru ei avand parerea ca o astfel de investitie ar aduce pierderi si nu
un profit negandit de mare.
In anii 1970 oamenii de stiinta americani erau cuprinsi de un
entuziasm puternic gandind ca ar putea schimba vechea tehnologie cu
aceasta noua, bazata pe energia asigurata de Soare.
Aceasta s-a intamplat dupa primele esecuri in transportul si
prelucrarea petrolului, care poluau foarte grav mediul. Astfel s-a ajuns la
concluzia ca aceasta noua tehnologie ar trebui initializata la viata de la sate,
insa nu dupa mult timp aceasta miscare cu tot cu entuziasmul sau s-au risipit.
Motivele pentru aceasta si pentru absenta utlizarii in ziua de astazi a
energiei solare pe scara larga, nu sunt nici dificultati conceptuale nici
tehnologice.
Exista insa persoane cu mare influenta asupra a astfel de lucruri care
pur si simplu se tem de o trecere completa la utilizarea energiei solare.
9

O buna masura a suveranitatii acestora este aceea ca, chiar in ciuda

importantei capitale ale acestui fapt pentru societatea moderna, acest concept
de a valorifica energia a fost complet eliminat din planurile Statelor Unite,
mai ales din perspectiva informarii opiniei publice ( cu exceptia planurilor
militare care au in perspectiva folosirea acestui nou tip, mai ales in cazul
unei crize de petrol.)
Daca s-ar fi inceput cu folosirea energiei in limite restranse, astazi s-ar
fi ajuns la un procent semnificativ ocupat de folosirea energiei solare din
energia totala.
Ideea principala era ca pentru directionarea energiei solare, lumina
soarelui trebuia sa fie concentrata. Aparate care puteau realiza acest lucru
puteau fi facute la un pret mic, chiar intr-o productie mare, inca din anii
1970. Nu a fost sa fie asa.
Au fost si inca sunt probleme asociate cu progresul solar, unele reale
altele scornite. Una dintre acestea ar fi ca soarele nu straluceste intotdeauna
nici macar in California, insa sunt destule solutii pentru a remedia problema
aceasta aceasta face parte din problemele serioase; una dintre cele
inventate de unii sceptici, ar fi de exemplu prabusirea instalatiilor, aceasta
determinand un pericol chiar mai mare decat fuziunea nucleara; insa ideea
de periculozitate nu poate fi contrazisa in totalitate.
De asemenea costul energiei fotovoltaice este, n general, mai mare
dect al energiei produse n mod conventional insa aceasta continua sa
scada, astfel desi costul initial al echipamentului fotovoltaic este mai mare,
sunt totusi unele aplicatii n care sistemul fotovoltaic este cel mai eficient
din punct de vedere financiar.
Aspecte ale energiei solare constituie o problema pentru unii si o
oportunitate pentru altii.
Pentru simplul fapt ca soarele straluceste deasupra fiecarui acoperis,
acesta poate fi un exemplu de avantaj pentru oamenii de rand si pentru
folosirea enrgiei solare la nivel individual nu numai in marile companii
dotate cu echipamente speciale de captre si prelucrare a razelor solare,
echipamente ce ar fi etalate pe suprafete mari de teren.

10

TURN ENERGIE SOLARA

RAZELE SUNT CAPTATE SI CONCENTRATE DE CATRE

HELIOSTATII INTRU-UN PUNCT FIX AL TURNULUI PENTRU
ATINGEREA UNOR TEMPERATURI RIDICATE

AVANTAJELE ENERGIEI SOLARE

Un profit crescut considerabil, o stare de sanatate mai buna a oamenilor
determinata de lipsa poluarii, sau daca nu, macar de diminuarea ei.
Folosirea acestei energii se poate incepe prin atingerea unor scopuri
simple, apoi la trecerea la obiective mai avansate.
Productia ieftina a lentilelor de concentrare, si folosirea lor sub acoperisuri
de sticla constituie miezul primelor incercari. Exista pasaje din diferite lucrari
publicate in anii 1977-1980, care descriu avantajele principale ale folosirii
lentilelor sub paravane de sticla, sau a lentilelor cu forma de diamant.
Avand in vedere ca petrolul si benzina vor mai dura cateva zeci de ani, iar
carbunele se va epuiza peste ceva vreme , constituie un avantaj reorientarea catre
energia solara
11

Electricitatea solar poate s-si aduc o important contributie la pstrarea

rezervelor de energie ale pamntului si, n acelasi timp poate contribui la
ncetinirea modificrilor climatice generale: reduce consecintele efectului de ser
si ale gazelor poluante din atmosfer.
Solutiile privind puterea solar nu permit doar reglarea producerii energiei
electrice la nevoile cladiri, ci si oportunitatea de a economisi bani prin vinderea
oricarui surplus de energie ctre reteaua public.
In locurile mai putin accesibile, mai izolate de lume, cea mai mare parte a
curentului necesar unei gospodarii este furnizata de panourile solare nefind astfel
nevoie de utilizarea mijloacelor de transport a energei in locuri greu accesibile.
O parte din curentul astfel generat este folosita pentru incarcarea unor
acumulatori, astfel alimentarea cu energie electrica nu se intrerupe odata cu
lasarea serii.
Bateriile solare ofera o siguranta mare. Odata montate, aproape nu necesita
revizie in continuare. Ani intregi pot functiona fara nici o supraveghere.
DEZAVANTAJE IN IMPLEMENTAREA ENERGIEI SOLARE

In ultimul timp a crescut interesul pentru problema folosirii energiei

solare, si chiar daca aceasta sursa adera la cele ce pot fi renovate, atentia
care i se acorda, ne face sa privim posibilitatile sale aparte.
Posibilitatile potentiale ale energeticii bazate pe folosirea radiatiei
solare, sint destul de mari.
Sa accentuam, ca folosirea doar a 0.0125 % din aceasta cantitate
posibila ar fi destul pentru a asigura necesitatile energeticii mondiale
moderne, iar folosirea 0.5 % ar asigura pe deplin necesitatile in perspectiva.
Cu parere de rau, e putin probabil ca aceste resurse potentiale enorme
sa fie utilizate in proportii mari.
Una din cele mai serioase piedici este intesitate joasa a radiatiei
solare.
Chiar si la cele mai bune conditii atmosferice (latitudini sudice, cer
senin), densitatea fluxului radiatiei solare este de 250 W/m.
De aceea, pentru ca colectorii de radiatie solara ,,sa stringa pe an,
energia necesara pentru satisfacerea necesitatilor omenirii ei trbuiesc
amplasati pe o suprafata de 130000 km!
Energetica solara este foarte costisitoare deoarece necesita cheltuieli
materiale foarte mari.
Utilizarea in proportii mari a energiei solare duce la necesitati
gigante de materiale si ca urmare de forte de munca pentru extragerea
materiei prime, obtinerea materialelor, fabricarea heliostatelor, colectoarelor
si altor utilaje cit si transportarea lor

12

SISTEMELE FOTOVOLTAICE

Energia solar fotovoltaic este energie produs prin celule

fotovoltaice solare, care convertesc lumina soarelui direct n energie
electric.
Cnd lumina soarelui este absorbit de aceste materiale, energia solar
este convertit cu participarea particulelor subatomice, i fluxul dirijat de
electroni ce ia natere, reprezint electricitate.
Acest proces de conversie a energiei luminii n energie electric se
numete efect fotovoltaic.
De aceea, celulele fotovoltaice nu trebuiesc confundate cu alte sisteme
de conversie ale energiei solare. Ele sunt notate cu simbolul PV.
Performana unei celule fotovoltaice este msurat dup intensitatea
curentului electric produs de ea. Din acest motiv panourile solare
fotovoltaice au n cel mai buna caz o eficien de 15%.
O eficien att de mic a unui panou conduce la un numr mare de
panouri necesare i deci nseamn costuri mai mari. mbuntirea celulelor
solare este principalul obiectiv actual i de viitor al industriei fotovoltaice
pentru mbuntirea randamentului.
Primele celule fotovoltaice aveau 4% eficien i au fost produse n
anul 1950. Astzi a treia generaie de panouri fotovoltaice conin celule cu o
eficien de 20% i se pare c n civa ani aceasta s creasc.
Numrul sistemelor fotovoltaice creste anual datorit avantajelor
oferite.
Dintre aplicatiile mai eficiente, trebuie mentionate cele destinate
alimentrii consumatorilor izolati, de mic putere.
Un sistem fotovoltaic bine realizat poate opera neurmrit si necesit o
ntretinere periodic minima
CELULE FOTOVOLTAICE

13

PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE SISTEMELOR

FOTOVOLTAICE

MODULARITATEA
Un sistem fotovoltaic poate fi proiectat pentru o usoar expandare.
Dac cererea de putere ar creste, singurul obstacol care poate interveni
n expandarea sistemului fotovoltaic este lipsa spatiului necesar amplasrii
modulelor suplimentare; ne referim desigur la lipsa unui spatiu iluminat de
soare.
Modulele solare pot avea mai multe ntrebuintari; astfel, ele pot nlocui
suprafetele mai scumpe ale cladirilor si pot oferi n plus alte avantaje.
De exemplu, n fatade, ele pot nlocui usor oglinzile sau geamurile
colorate, asigur umbr si, n acelasi timp, pot genera electricitate. n
interiorul acestor module de geam dublu, spatiul dintre celulele solare opace
este transparent.

AUTONOMIA
Nu necesit un consum suplimentar si cheltuieli de ntretinere.
Alimentarea cu combustibil conventional si depozitarea lui poate costa
mai mult dect combustibilul nsusi. Energia solar este oferit gratis.
Deoarece tendinta actual este orientat spre optimizarea din punct de
vedere energetic, pentru asigurarea functionalittii n conditii de maxim
eficient, s-au dezvoltat aplicatii n care sistemele fotovoltaice sunt dotate cu
sisteme inteligente pentru controlul functionrii, dotri care asigur
personalizarea acestor aplicatii.

14

DURABILITATEA
Marea majoritate a modulelor fotovoltaice de astzi sunt bazate pe
tehnologii care au dovedit o degradare minima dup 20 de ani de
functionare, ele fiind garantate 30 de ani.
Se stie bine c sistemele fotovoltaice produc energie electric ziua, dar
la fel de bine se stie si c energia electric livrat ziua cost mai mult.
n Romnia, deja se practic tarifare diferentiat zi-noapte deci,
sistemul fotovoltaic produce energie electric gratis sau aproape gratis n
timpul zilei, cnd energia electric este mai scump, iar pe timpul noptii
cnd sistemul fotovoltaic nu produce sau al orelor de vrf, necesarul de
energie electric este preluat din reteaua electric de distributie local.
Un mare avantaj pe care-l prezint sistemele fotovoltaice este acela c
se pot integra n cladiri, pot nlocui subansamble, materiale de constructie
sau chiar ntregi prti componente ale cldiri cum ar fi de exemplu
acoperisul.
n cladirile n care sunt integrate panouri solare, costul pe m al
panourilor fotovoltaice este de mare important, mai ales de cnd aceste
materiale pot actiona, cum am mai spus, ca substitute pentru alte materiale
de constructie. Pretul efectiv pe unitatea de elemente solare integrate n
constructie este diferenta dintre pretul modulelor solare si acela al
materialelor pe care acestea le pot nlocui. Un m de sistem fotovoltaic din
silicon cristalin conectat la retea cost aproape ct un sfert de m de material
de calitate pentru fatad, cum ar fi marmura sau alt piatr de constructie.

15

STRATURILE CARE ALCATUIESC UN PANOU FOTOVOLTAIC

AMPLASAREA PE ACOPERISUL CASEI A PANOURILOR SOLARE

16

ENERGIA HIDRAULICA

INCEPUTURILE FOLOSIRII ENERGIEI HIDRAULICE

Cea mai reprezentativa utilizare a apei este marcata de folosirea

Roilor de ap, care dateaz din secolul I e.n.
Acestea se foloseau iniial pentru mcinarea cerealelor.
Fluxul apei aciona roata i aceast micare era folosit pentru a
mcina cerealele ntre dou pietre de moar.
Cu aproximativ 1.000 de ani mai trziu, oamenii au nceput s
exploateze energia apei pentru alte procese, ducnd la dezvoltarea
industriilor, de-a lungul vilor.
Cu un mecanism potrivit legat la roat, energia apei putea fi folosit
pentru a aciona foale, ferstraie i ciocane grele.
Primele industrii ale fierului, hrtiei i textilelor se bazau pe energia
apei, aceasta continund pn la introducerea mainilor cu aburi fiabile la
sfritul anilor 1700.
n prezent, roile de ap de tip vechi sunt pstrate pentru valoarea lor
istoric, dar echivalentul lor modern - turbina de ap - este larg utilizat
pentru a furniza energia necesar acionrii unor generatoare de electricitate
imense n reelele hidroelectrice. Unele ri, de exemplu Norvegia, produc
cea mai mare parte a electricitii n acest fel.
O roat hidraulic utilizeaz energia rurilor pentru a produce direct
lucru mecanic.
La debite mici se exploateaz n principal energia potenial a apei. n
acest scop se folosesc roi pe care sunt montate cupe, iar aduciunea apei se
face n partea de sus a roii, apa umplnd cupele.
Greutatea apei din cupe este fora care acioneaz roata. n acest caz
cderea corespunde diferenei de nivel ntre punctele n care apa este admis
n cupe, respectiv evacuat i este cu att mai mare cu ct diametrul roii este
mai mare.
La debite mari se exploateaz n principal energia cinetic a apei. n
acest scop se folosesc roi pe care sunt montate palete, iar aduciunea apei se
face n partea de jos a roii, apa mpingnd paletele. Pentru a avea momente
ct mai mari, raza roii trebuie s fie ct mai mare.

17

ENERGIA HIDRAULICA IN PREZENT

Energia hidraulica constituie o sursa de energie importanta. Apa
acopera o mare parte din suprafata globului pamantesc, formand un invelis
continuu denumit oceanul planetar.
Din suprafata intregului glob de 510 000 000 km2, oceanul planetar
ocupa o suprafata de 361 000 000 km2 70,8%.
Multe milenii,energia apei curgatoare a ajutat omul, rezervele acetui
tip de energie, pe Pamint, fiind intr-un numar colosal.
Aici sint valuri mari, se intimpla fluxuri si refluxuri, apar curente
oceanice. Se nasc riuri mari, ce duc mase mari de apa in mari si oceane.
Clar, ca omenirea in cautare de energie nu putea sa treaca pe linga
aceste enorme resurse de energie. Initial oamenii s-au invatat sa folosesca
energia riurilor. Iar cind a inceput secolul de aur al energiei electrice, s-a
revolutionat roata de apa, adevarat, ca in alta forma turbina de apa.
Generatoarele electrice, producatoare de energie, aveau nevoie sa fie rotite,
acest lucru usor putea fi efectuat de apa, cu atit mai mult ca experienta in
acest domeniu exista. Se poate considera ca hidroenergetica moderna s-a
nascut in 1891.
Atuurile hidroenergeticii sint evidente: innoirea rezervelor de energie
de insasi natura, exploatarea simpla, nepoluarea mediului inconjurator.
Chiar si experienta in constructie si exploatare a rotii de apa va fi de
mare ajutor hidroenergeticilor.
Insa constructia unui dig pentru o centrala hidroelectrica mare a
devenit o problema mult mai greu de realizat, decit constructia un dig pentru
o roata de apa mica.
Pentru a pune in functiune hidroturbinele puternice, trebuie de adunat
intr-o parte a digului o mare cantitate de apa.
Pentru constructia acestui dig este nevoie de atita material incit
volumul piramidelor egiptene in comparatie el ar parea foarte mic.
De aceea in secolul XX au fost construite doar citeva centale
hidroelectrice.
In Rusia sint cele mai mari hidrocentrale din lume, ele produc practic
oceane intregi de energie, si au devenit centre, in jurul carora s-au construit
complexe industriale mari.
Insa oamenilor le slujeste doar o mica parte din potentialul
hidroenergetic al Pamintului. Anual curente gigante de apa, formate de la
ploi si de la topirea zapezilor, se scurg in mari nefolosite. Daca ar fi posibil
sa fie retinute cu ajutorul digurilor civilizatia umana ar fi primit rezeve
colosale de energie.
18

METODE DE FOLOSIRE A ENERGIEI OCEANELOR

Se stie ca rezervele de energie ale Oceanului Planetar sint colosale.
Insa oamenii pot utiliza doar o cantitate infima din aceasta energie, dar si
accea cu cheltuieli foarte mari, asa ca acest fel de energetica pina acum pirea
putin respectiva.
Dar epuizarea rapida a rezervelor de combustibili mineral (in primul
rind petrol si gaze naturale), folosirea carora sint insotite de murdarirea
mediului inconjurator (incluzind si asa zisa ,,murdarire termica, si marirea
in proportii infioratoare a nivelului de bioxid de carbon din atmosfera),
resursele limitate de uraniu (din folosirea lui in energetica, rezulta deseuri
radioactive) si incertitudinea atit a duratei, cit si a consecintelor ecologice la
folosirea industriala a energiei termonucleare, ii pune pe savanti si ingineri
sa acorde mai multa atentie cautarii a noi posibilitati rentabile pentru
utilizarea surselor energetice nelimitate si nepoluante, dar nu numai a
variatiei nivelurilor riurilor, dar si a caldurii solare, vintului si energiei
Oceanului Planetar.
Cercurile largi ale societatii, dar si multi specialisti inca nu stiu, ca
lucrarile privind cautarile metodelor de extragere a energiei din mari si
oceane au capatat in ultimii ani in unele tari proportii mari, iar perspectivele
devin din ce in ce mai promitatoare.
Cea mai evidenta metoda de folosire a energiei oceanelor prezinta
constructia elctrocentralelor de flux . Din 1967 functioneaza o a astfel de
centrala electrica cu puterea de 240 mii Kw
Inginerul sovietic Bernstein a prelucrat o metoda de constructie a
bloculurilor acestor centrale impinse pe suprafata apei in locurile necesare, a
calculat procedura rentabila de punere in circuit a lor,. ideile acestuia fiind
verificate la centrala, construita in 1968 in Chislaia Guba, linga Murmansk.
O posibilitate neasteptata a energeticii oceanice a devenit cresterea pe
plute in ocean a algelor gigantice chelp, care usor pot fi transformate in
metan pentru schimbul energetic cu gazul natural. Dupa datele existente,
pentru asigurarea deplina cu energie a fiecarui om consumator este necesar
doar un hectar de plantatii de chelp.
O atentie deosebita a capatat ,,conversia energetica oceanotermica,
adica obtinerea energiei electrice pe contul diferentei de temperatura intre
apele de la suprafata si cele de la adincime ridicate de pompe.
Nu putina arta inginereasca a fost implimentata in machetele
generatoarelor de energie electrica, care functioneaza pe baza agitatiei
oceanice, chiar se examineaza, in perspectiva, constructia unor centrale
electrice cu puterea de multi kilowati. Si mai mari perspective promit
instalarea turbinelor oceanice pe asa curenti intensivi si stabili, cum este
Golfstream.
19

Se pare, ca unele dintre instalatiile energetice propuse pot fi realizate,

si pot deveni rentabile chiar azi. Dar evident ca entuziasmul creativ, arta si
ingeniozitatea savantilor vor imbunatati instalatiile existente si se vor crea
altele mai perspective pentru utilizarea industriala a resurselor energetice ale
Oceanului Planetar. Sa speram, ca in conditiile actuale ale progresului
tehnico-stiintific, schimbari esentiale in energetica oceanica vor avea loc in
deceniile apropiate.
Oceanul contine energie care este primita din cosmos. Ea este
accesibila si inofensiva, si nu polueaza mediul inconjurator, inepuizabila si
libera.
Din cosmos vine energia Soarelui. Ea incalzeste aerul si formeaza
vinturile, care provoaca valurile. Ea incalzeste oceanul care acumuleaza
energie termica. Ea provoaca curentii, care isi schimba directia sub influenta
miscarii de rotatie a Pamintului.
Tot din cosmos soseste energia de atractie a Soarelui si Lunii, care
provoaca fluxurile si refluxurile.
Oceanul nu este un spatiu fara viata ci un depozit colosal de energie
nelinistita. Aici bat valurile, se nasc fluxurile si refluxurile, se intersecteaza
curentii, si toate acestea implute cu energie.
Geamandurile si farurile, ce folosesc energia valurilor, au inconjurat
apele de coasta ale Japoniei. Timp de mai multi ani geamandurile
,,fluierele pazei de coasta a Statelor Unite ale Americii functioneaza pe
baza oscilatiilor valurilor. Azi nu ezista localitati pe tarm care nu ar avea
inventatorul sau propriu, care lucreaza asupra crearii instalatiilor ce
utilizeaza energia valurilor.
Incepind cu 1966 doua orase franceze isi satisfac necesitatile
energetice cu ajutorul energiei fluxurilor si refluxurilor. Instalatia energetica
pe riul Rans (Bretania), ce consta din 24 de turbogeneratoare reversibile,
utilizeaza aceasta energie. Puterea ei este de 240 MW una din cele mai
puternice hidroinstalatii din Franta.
In anii 70 situatia energetica s-a schimbat. De fiecare data, cind
furnizorii din Orientul Apropiat, Africa si America de Sud ridica preturile la
petrol, energia mareelor a devenit tot mai atragatoare, deoarece ea concura
destul de reusit in pret, cu tipurile clasice de combustibili. In scurt timp in
Uniunea Sovietica, Coreea de Sud si Anglia a crescut interesul fata de
conturul tarmului si posibilitatea crearii instalatiilor energetice, care
utilizeaza energia mareelor si au inceput sa investeasca mijloace banesti
pentru cercetarile stiintifice in acest domeniu. Relativ nu demult, un grup de
savanti in domeniul oceanologiei au determinat ca Golfstreamul in
apropierea Floridei are viteza de 5 mile pe ora. Ideea folosirii acestui curent
de apa calda era destul de atragatoare.
E posibil asa ceva? Vor putea oare turbinele gigantice si elicile
subacvatice, ce amintesc morile de vint, sa genereze elictricitate, extragind
energia din curenti si valuri?
20

SCHEMA TURBINELOR AMPLASATE IN BARAJ

APA TRECE CU PRESIUNE PRIN PALELE TURBINEI GENERAND

MISCAREA ROTORULUI CARE LA RANDUL LUI GENEREAZA
ENERGIE ELECTRICA

Parerea tuturor era , ca exista anumite probleme in implementarea

turbinelor , dar care pot fi rezolvate in cazul alocarii mijloacelor banesti,
deoarece ,,in acest proiect nu este nimic care sa depaseasca posibilitatile
gindirii ingineresti si tehnologice .
21

Unul din savanti, mai optimist ca altii, a prezis ca electricitatea

obtinuta din energia Golfstreamului, va putea concura cu electricitatea
obtinuta traditional deja in anii 80.
In ocean exista un minunat mediu pentru mentinerea vietii, in
componenta caruia intra hrana, sare si alte minerale. In acest mediu,
oxigenul dizolvat in apa ,,hraneste toate animalele marine incepind cu cele
mai mici si continuind cu cele mai mari, de la ameba la rechin. Bioxidul de
carbon dizolvat in apa de asemenea mentine viata tuturor plantelor de mare,
de la algele unicelulare pina la algele brune ce ating inaltimea de 60-90
metri.
Unui savant in biologie ii este de ajuns sa faca doar un pas inainte,
pentru a trece de la parerea ca oceanul este un sistem natural de mentinere a
vietii la parerea ca este si un sistem energetic.
Cu sustinerea flotei marine americane la mijlocul anilor 70 un grup de
specialisti in domeniul oceanografiei, ingineri marini si scafandri au creat
prima ferma energetica marina la adincimea de 12 metri in Oceanul Pacific,
linga orasul San-Clement. Ferma nu era mare. Ea se socotea doar un
experiment. La ferma se cresteau alge californiene brune, gigantice.
Dupa parerea directorului acestui proiect, doctorul Howard A.
Wilcoks, membru al Centrului de cercetare a sistemelor marine si oceanice
din San-Diego(California), ,,pina la 50 % din energia acestor alge va fi
transformata in combustibili gaz natural metan.
Fermele oceanice din viitor, care vor creste alge brune pe o suprafata
de 40000 ha, vor putea da o asemenea energie, incit va fi de ajuns pentru a
satisface necesitatile energetice ale unui oras american cu o populatie de
50000 de oameni.
Oceanul intotdeauna a fost bogat in energie, cum ar fi cea a valurilor,
a mareelor si curentilor. In zilele noastre, cind a crescut necesitate in a gasi
noi combustibili, oceanografii, chimistii, fizicii, inginerii si tehnologii atrag
tot mai multa atentie oceanului ca o potentiala sursa de energie.
In ocean sint dizolvate o multime de saruri. Poate fi folosita salinitatea
ca o sursa de energie?
Poate. Mare concentratie a sarurilor in ocean a adus un sir de
cercetatori al Universitatii de Oceanografie din La-Colla (California) si din
alte centre stiintifice la ideea crearii unor astfel de instalatii. Ei cred, ca
pentru obtinerea a unei cantitati mare de energie se poate de construit baterii,
in care vor avea loc reactii dintre apa sarata si cea dulce.
Temperatura apei in ocean in diferite locuri este diferita. Intre tropicul
Racului si tropicul capricornului se incalzeste pina la 27C. La adincimea de
600 metri temperatura scade pina la 2-3,5C. Apare intrebarea: se poate
folosi diferenta de temperatura in scopul obtinerii energiei? Va putea
instalatia energetica, scufundata in apa, sa produca energie?
Da, si acest lucru e posibil.
22

In anii 20 ai secolului nostru Jorge Clode, inzestrat, ferm si foarte

insistent, fizicean francez, a cercetat aceasta posibilitate. Alegind un sector
de ocean linga Cuba, dupa o serie de nereusite sa obtina o instalatie cu
puterea de 22 kW. Acesta era un progres mare in stiinta si era sustinut de
multi savanti.
Folosind apa calda de la suprafata si cea rece de la fund si creind
astfel o tehnologie, noi avem toate cele necesare pentru producerea energiei
electrice, spuneau cei ce erau de partea folosirii energiei termice ale
oceanului. ,,Conform calculelor noastre, la suprafata apelor se gasesc rezerve
de energie ce depasesc de 10000 de ori enrgia necesara pentru a satisface
cerintele mondiale.
,,Din pacate, spuneau scepticii, Jorge Clode a obtinut doar 22 de kW
de energie electrica. A dat aceasta profit? Nu a dat, deoarece Clode pentru a
obtine acesti 22 kW a cheltuit 80 kW pentru lucrul pompelor sale.
Astazi un profesor de la Universitatea de Oceanografie din La-Colla
face totalurile mult mai atent. Dupa calculele sale, cu ajutorul tehnologiei
moderne se vor crea instalatii energetice (CDT), care vor folosi pentru
producerea energiei electrice diferenta de temperaturi din ocean, ce vor
produce de doua ori mai multa energie decit este necesar pentru a satisface
necesutatile lumii.
Desigur, acest pronostic este sustinut, insa chiar daca el s-ar indreptati,
rezultatele nu vor ajuta rezolvarii problemelor enrgetice mondiale. E clar ca,
accesul catre rezervele de energie electrica la CTD deschide portile catre
posibilitati nemaipomenite, dar (cel putin pina in prezent) electricitatea nu
ridica in aer avioane, nu misca automobilele, nu trece corabiile peste mari.
Dar avioanele, automobilele pot fi puse in functiune cu ajutorul
gazului, care poate fi scos din apa, dar apa in mari este destula. Acest gaz
este hidrogenul, care poate fi folosit in calitate de combustibil. Hidrogenul
unul din cele mai intilnit element chimic in Univers. In ocean el se gaseste in
fiecare picatura de apa. Formula HOH, spune ca molecula de apa consta din
doi atomi de hidrogen si unul de oxigen. Hidrogenul extras din apa poate fi
ars ca combustibil si poate fi folosit nu numai pentru a pune in functiune
diferite mecanisme, dar si pentru a obtine energie electrica.
Tot mai multi chimisti si ingineri cu entuziasm se atirna fata de
,,energetica hidrogenica din viitor, deoarece hidrogenul obtinut se pastreza
bine: in tancuri sub forma de gaz presat sau in conteinere de criogen la
temperatura de -203C. El poate fi pastrat si in stare solida dupa
interactiunea cu aliajul de fier si titan sau magneziu, pentru a forma hibrizi
metalici.
Pe la mijlocul secolului XIX au fost descoperite metode de obtinere a
hidrogenului din apa. Cea mai perspectiva din ele este electroliza apei (Prin
apa se trece curent electric, in rezultat are loc o descompunere chimica. Se
elibereaza hidrogen si oxigen, iar lichidul dispare).
23

In asa fel, in ocean, care ocupa 71% din suprafata planetei, potential
exista diferite tipuri de energie energia valurilor si mareelor; energia
legaturilor chimice intre gaze, substante nutritive, saruri si alte minerale;
energia ascunsa a hidrogenului, care se gaseste in moleculele de apa; energia
curentilor, ce se misca linistit si la nesfirsit in ocean; rezerve uimitoare de
energie, care poate fi primita datorita diferentei de temperatura dintre apele
de suprafata si cele din adinc, si ele pot fi transformate in tipuri de
combustibili standarti.
Asa o cantitate de energie, variatele ei forme garanteaza, ca in viitor
omenirea nu se va ciocni de problema energetica. In acelasi timp nu vom fi
dependenti numai de unu doua surse de energie traditionale, cum ar fi
utilizarea combustibililor din subsol si combustibili nucleari.
Ba chiar, locuitorii acelor locuri unde marea se produc des valuri mari
vor putea construi si folosi instalatii, ce vor folosi aceasta energie.
Cei ce traiesc in golfuri, vor putea folosi energia mareelor. Pentru
ceilalti oameni energia oceanului pe suprafata se va transforma in metan,
hidrogen sau electricitate, apoi va fi transportata pe uscat prin cablu sau cu
ajutorul vapoarelor.
Insa in contextul general al acoperirii nevoilor energetice pe glob,
sursele hidro nu joaca insa un rol de mare perspectiva. Astfel, pe langa
limitarea impusa acestora de factorii fizico-geografici si geologici, mai
exista un neajuns deloc neglijabil.
Desi apa este o sursa inepuizabila se apreciaza ca toate caderile de
apa au o viata relativ scurta, evaluata la circa 400 500 ani. Acest proces
natural de sedimentare este cu atat mai regratabil cu cat instalatiile
hidroelectrice reprezinta cea mai eficienta si cea mai curata sursa de energie
cucerita de catre om.

24

TURBINA OCEANICA FOLOSITA IN PRODUCEREA ENERGIEI

ALTERNATIVA

AMPLASAREA TURBINEI SUB APA

25

MODURI DE EXPLOATARE A ENERGIEI HIDRAULICE

HIDROCENTRALELE

O hidrocentral utilizeaz amenajri ale rurilor sub form de baraje,

n scopul producerii energiei electrice. Potenialul unei exploatri
hidroelectrice depinde att de cdere, ct i de debitul de ap disponibil. Cu
ct cderea i debitul disponibile sunt mai mari, cu att se poate obine mai
mult energie electric. Energia hidraulic este captat cu turbine.
Potenialul hidroenergetic al Romniei era amenajat n 1994 n
proporie de cca. 40 %. Centrale hidroelectrice aveau o putere instalat de
5,8 GW, reprezentnd circa 40% din puterea instalat n Romnia. Producia
efectiv a hidrocentralelor a fost n 1994 de aproape 13 TWh, reprezentnd
circa 24 % din totalul energiei electrice produse. Actual puterea instalat
depete 6 GW iar producia este de cca. 20 TWh pe an. Cota de energie
electric produs pe baz de energie hidraulic este de cca. 22 - 33 %.
Microcentrale i picocentrale hidraulice
Prin microcentral hidraulic se nelege o hidrocentral cu puterea
instalat de 5 - 100 kW, iar o picocentral hidraulic are o putere instalat de
1 - 5 kW. O picocentral poate alimenta un grup de cteva case, iar o
microcentral o mic aezare.
Deoarece consumul de curent electric are variaii mari, pentru
stabilizarea funcionrii se pot folosi baterii de acumulatori, care se ncarc
n momentele de consum redus i asigur consumul n perioadele de vrf.
Datorit faptului c curentul de joas tensiune produs de generatorul
microcentralei nu poate fi transportat convenabil la distan, acumulatorii
trebuie plasai lng turbin.
Este nevoie de toate componentele unei hidrocentrale clasice - mai
puin barajul - adic sistemul de captare, conductele de aduciune, turbina,
generatorul, acumulatori, regulatoare, invertoare care ridic tensiunea la
230 V, ca urmare costul unei asemenea amenajri nu este mic i soluia este
recomandabil doar pentru zone izolate, care nu dispun de linii electrice.
Microcentralele se pot instala pe ruri relativ mici, dar, datorit
fluctuaiilor sezoniere de debit ale rurilor, n lipsa barajului debitul rului
trebuie s fie considerabil mai mare dect cel prelevat pentru microcentral.
Pentru o putere de 1 kW trebuie pentru o cdere de 100 m un debit de 1 l/s.
n practic, datorit randamentelor de transformare, este nevoie de un debit
aproape dublu, randamentul uzual fiind puin peste 50 %.
26

CENTRALE MAREOMOTRICE

O central mareomotric recupereaz energia mareelor. n zonele cu

maree, acestea se petrec de dou ori pe zi, producnd ridicarea, respectiv
scderea nivelului apei. Exist dou moduri de exploatare a energiei
mareelor:
Centrale fr baraj, care utilizeaz numai energia cinetic a apei,
similar cum morile de vnt utilizeaz energia eolian.
Centrale cu baraj, care exploateaz energia potenial a apei, obinut
prin ridicarea nivelului ca urmare a mareei.
Deoarece mareea n Marea Neagr este de doar civa centimetri,
Romnia nu are potenial pentru astfel de centrale.

INSTALATII CARE RECUPEREAZA ENERGIA

VALURILOR

Pentru recuperarea energiei valurilor se pot folosi scheme similare cu

cele de la centralele mareomotrice cu baraj, ns, datorit perioadei scurte a
valurilor aceste scheme sunt puin eficiente.
Un obiect care plutete pe valuri execut o micare cu o traiectorie
eliptic. Cea mai simpl form de valorificare a acestei micri pentru
recuperarea energiei valurilor sunt pontoanele articulate. O construcie
modern este cea de tip Pelamis format din mai muli cilindri articulai,
care, sub aciunea valurilor au micri relative care acioneaz nite pistoane.
Pistoanele pompeaz ulei sub presiune prin motoare hidraulice care
acioneaz generatoare electrice.

27

ENERGIA MICRO-HIDROCENTRALELOR (MHC)

In Romania, dezvoltarea MHC a fost in exclusivitate sustinuta de

RENEL, serviciul public care are monopolul asupra productiei si distributiei
energiei electrice. In plus, Legea Apelor specifica drepturile utilizatorilor,
prioritatile, plata pentru utilizarea apelor incluznd exploatarea energiei
hidraulice.
Aproximativ 1/3 din potentialul estimat al microhidrocentralelor din
tara este In prezent amenajat.
Lund In consideratie diagnoza situatiei, activitatile de perspectiva In acest
sector ar trebui orientate In trei directii:
- reabilitarea MHC-lor existente;
- finalizarea MHC-lor aflate inca In faza de constructie;
- realizarea unor noi MHC pentru dezvoltarea in continuare a potentialului
hidraulic.
In plus, trebuie avuta in vedere dezvoltarea de MHC autonome pentru
electrificarea rurala care sa utilizeze o parte din vasta retea de ruri mici de
care dispune Romnia si al caror potential nu a fost inclus in cifrele
mentionate anterior.
Inaintea inceperii unor proiecte noi, interventia pentru reabilitarea
centralelor existente si terminarea proiectelor aflate in faza de constructie,
pare a fi cea mai urgenta actiune ce trebuie realizata in acest domeniu.
Una din alternativele posibile pentru reabilitarea MHC-lor ar putea fi aceea
de a atrage investitori independenti pentru finantarea proiectelor, precum si
producatori de energie privati. Acest caz pare promitator pentru Romnia in
acest domeniu. Pe lnga producerea de energie cu ajutorul surselor de
energie regenerabila sunt asteptate si beneficii pentru industria locala prin
transfer de tehnologie pentru echipamente eficiente si fiabile.
Datorita diferitelor dificultati inerente unor asemenea initiative in tara, ar
trebui sa se inceapa cu un numar mic de MHC. Pentru demararea cu succes a
unor programe si economisirea timpului, intr-o prima etapa, ar trebui
abordate MHC cele mai promitatoare. In studiile de fezabilitate ar trebui
folosite date si metodologii adaptate situatiei pietii. Rezultatele acestei etape
vor constitui baza pentru succesul programului viitor de reabilitare pe o
scara mai larga.
Dezvoltarea microhidrocentralelor izolate trebuie initiata pentru unele
comunitati situate la distante mari de retea, din motive sociale si In vederea
dezvoltarii regionale. Implementarea acestor centrale ar trebui inclusa Intrun plan de electrificare regionala sustinut de stat.
28

ENERGIA GEOTERMALA

Energia geotermala se obtine din caldura continuta prezenta in fluidele

si rocile subterane. Este nepoluanta, regenerabila si poate fi folosita in
scopuri diverse: incalzirea locuintelor, industrial sau pentru producerea de
electricitate
Ca scurt istoric, energia geotermala si izvoarele cu apa calda au fost
folosite in secolele trecute pentru spalat si incalzit locuinte, in 1904 fiind
inregistrata prima utilizare in vederea producerii electricitatii (un generator
care alimenta 4 becuri). Din 1911 pana in 1958 a existat o singura centrale
geotermala, moment in care Noua Zeelanda s-a alaturat producatorilor de
electricitate din energie geotermala.
Energia geotermala apare ca rezultat al cresterii temperaturii in
interiorul scoartei cu circa 3 grade C la 100 m (gradient termic), sau cu 1
grad C la 33 m (treapta geotermica).
Ca urmare, apa calda sau vaporii cu temperaturi ridicate pot fi utilizate
pentru producerea de electricitate.
Forajele de adancime permit vaporizarea apei injectate si recuperarea
vaporilor sub presiune in vederea productiei de energie electrica.
Pana acum experientele facute sunt incurajatoare.
Ramane pe viitor posibilitatea de a capta uriasele energii ale
vulcanilor, deocamdata trecandu-se la utilizarea gheizerelor si apelor
termale.Importante amenajari geotermice s-au facut in Italia (Toscana),
S.U.A. (California), Rusia (pen. Kamceatka), Islanda, Japonia, Noua
Zelanda si Ungaria.
In Italia la Carderello, inca din 1904, a fost data in exploatare prima
centrala geotermica din lume, unde temperatura inalta si presiunea vaporilor
de apa emanati de soffioni, au fost intrebuintate ca sursa de productie a
energiei electrice.

29

www.referat.ro

UTILIZAREA DIRECTA A ENERGIEI GEOTERMALE

Rezervoarele geotermale, care se gasesc la cativa kilometri in adancul
scoartei terestre, pot fi folosite pentru incalzire directa, aplicatii ce poarta
numele de utilizare directa a energiei geotermale
Oamenii au folosit izvoarele calde inca de acum cateva mii de ani,
pentru furnizarea apei de imbaiere sau gatit. Astazi, apa izvoarelor este
captata si utilizata in statiunile balneare.
In sistemele moderne, se construiesc fantani in rezervoarele
geotermale si se obtine un flux continuu de apa fierbinte. Apa este adusa la
suprafata printr-un sistem mecanic, iar un alt ansamblu o reintroduce in put
dupa racire, sau o evacueaza la suprafata.
Aplicatiile caldurii geotermale sunt foarte variate. Ele includ
incalzirea locuintelor (individual sau chiar a unor intregi orase), cresterea
plantelor in sere, uscarea recoltelor, incalzirea apei in crescatorii de pesti,
precum si in unele procese industriale, cum este pasteurizarea laptelui.

30

POMPE TERMICE

Primii trei metri ai scoartei terestre au o temperatura constanta de 1016C. Precum intr-o pestera, temperatura aceasta e putin mai ridicata decat a
aerului din timpul iernii si mai scazuta decat a aerului vara. Pompele
geotermale se folosesc de aceasta proprietate pentru a incalzi si raci cladirile.
Pompele termice geotermale sunt compuse din trei parti: unitatea de
schimb de caldura cu solul, pompa termica propriu-zisa si sistemul de
alimentare cu aer. Unitatea de schimb este un ansamblu de tevi aranjate in
spirala, ingropat in partea superioara a scoartei terestre in apropierea
cladirilor. Un fluid - de regula apa sau o solutie de apa si antigel - circula
prin tevi si absoarbe sau cedeaza caldura solului.
Iarna, pompa transmite caldura acumulata de fluid in cadrul sistemului
de alimentare cu aer. Vara, procesul este inversat, iar caldura eliminata din
interiorul cladirii poate fi folosita la incalzirea apei, constituind o sursa
gratuita de apa calda.
Asemenea utilaje folosesc mult mai putina energie comparativ cu
sistemele clasice de incalzire si sunt mult mai eficiente pentru racirea
locuintelor. Pe langa faptul ca economisesc energie si bani, ele reduc
poluarea

GENERAREA DE ELECTRICITATE

Energia geotermala are un potential urias pentru producerea de

electricitate. Aproape 8000 MW sunt produsi de-a lungul mapamondului.
Tenhologia de azi utilizeaza resursele hidrotermale, dar, in viitor, poate vom
putea folosi caldura continuta in adancul scoartei terestre in roci uscate, sau
chiar cea din magma.
In ziua de azi exista doua tipuri de uzine electrice geotermale: binare
si pe baza de aburi.
Uzinele pe baza de aburi folosesc apa la temperaturi foarte mari - mai
mult de 182 C. Aburul e obtinut dintr-o sursa directa sau prin
depresurizarea si vaporizarea apei fierbinti. Vaporii pun in functiune
turbinele si genereaza electricitate. Nu exista emisii toxice semnificative, iar
urmele de dioxid de carbon, dioxid de azot si sulf care apar sunt de 50 de ori
31

mai mici decat in uzinele ce utilizeaza combustibili fosili. Energia produsa

astfel costa aproximativ 4-6 centi/KWh.
Uzinele binare utilizeaza apa la temperaturi mai mici, intre 107 si 182
C. Apa fierbinte isi cedeaza energia termica unui fluid secundar, cu punct
de fierbere scazut - cel mai adesea se utilizeaza hidrocarburi inferioare
precum izobutanul sau izopentanul -, cu ajutorul unui sistem de schimb al
caldurii. Fluidul secundar se evapora si pune in miscare turbinele, iar apoi e
condensat si readus intr-un rezervor. Deoarece uzinele binare se bazeaza pe
un ciclu intern, nu exista nici un fel de emisii. Electricitatea produsa astfel
costa de la 5 pana la 8 centi per KWh. Ele sunt mai des intalnite decat cele
pe baza de aburi.
Desi uzinele geotermale se aseamana destul de mult cu uzinele
traditionale, ele prezinta si dificultati speciale: gaze si minerale
necondensabile in fluidul utilizat, utilizarea de hidrocarburi, absenta apei de
racire utilizata in condensare.
Se poate estima ca pana in anul 2030-2050, noile tehnologii din
domeniul energiei geotermale vor permite o productie semnificativa de
electricitate in multe tari care nu sunt considerate azi ca avand resurse
geotermale importante.

CENTRALELE GEOTERMALE AVANTAJE SI

DEZAVANTAJE

Printre dezavantajele centralelor geotermale se numara cresterea

instabilitatii solului din zona, putand fi cauzate chiar si cutremure de
intensitate redusa.
In plus, zonele cu activitate geotermala se racesc dupa cateva decenii
de utilizare, deci nu se poate vorbi de o sursa infinita de energie, dar cu
siguranta avem de-a face cu surse regenerabile.
O explicatie pentru racirea zonelor cu activitate geotermala ar fi si
faptul ca centrala geotermala instalata este prea mare pentru capacitatea de
incalzire a zonei respective.
Printre avantajele centralelor geotermale se numara faptul ca energia
rezultata este curata pentru mediul inconjurator si regenerabila.
Totodata centralele geotermale nu sunt afectare de conditiile
meteorologice si ciclul noapte/zi. Energia geotermala este si mai ieftina de
obicei decat cea rezultata din combustibilii fosili.
De asemenea potentialul geotermal al Terrei: de 4000 de ori necesarul
energetic global
32

ENERGIA ATOMICA
Descoperirea iradierii uraniului a constituit cheia catre
depozitele energetice ale naturii.
Principalul, de care imediat s-au interesat cercetatorii, a fost
intrebarea: de unde se ia energia razelor, emise de uraniu, si de ce
uraniul totdeauna este putin mai cald ca mediul inconjurator?
Sub semnul intrebarii se punea sau legea conservarii energiei,
sau principiul neschimbarii atomului?
Un mare curaj stiintific se cerea de la savanti, care au pasit
peste hotarul obisnuitului si s-au dezis de ideile ce au rezistat de-a
lungul veacurilor.
Asa viteji s-au dovedit a fi doi tineri savanti Ernest
Rutherford si Frederic Soddi.
Doi ani de lucru intens pentru studierea radioactivitatii au
adus la o concluzie revolutionara pe timpurile celea: atomii unor
elemente sint supusi dezagregarii, care se face cu radiatie de
energie in cantitati, mult mai mari decit energia obtinuta la
descompunerea moleculelor obisnuite.
Cu pasi enormi se dezvolta in prezent energia atomica.
In 30 de ani puterea comuna a tuturor centralelor
atomoelectrice a crescut de la 5000 pina la 23 milioane kW! Unii
savanti sustin ca in secolul XXI jumatate din energia electrica
produsa pe glob va avea provinienta atomica.
In principiu un reactor energetic nuclear are o costructie
simpla in el, tot asa ca intr-un simplu cazan, apa se preface in
abur.
Pentru aceasta se foloseste energia, ce iradiaza in urma unei
reactii in lant de dezagregare a atomilor de uraniu sau a altui tip de
combustibil nuclear.
La centrala atomoelectrica nu este un cazan enorm cu aburi,
compus din mii de kilometri de ievi de otel, prin crae la o presiune
foarte mare circula apa, si se transforma in abur.
33

Acesta namila a fost inlocuita cu un reactor nuclear relativ

mic.
Cel mai raspindit tip de reactor nuclear este reactorul cu apa
si grafit.
Alt tip de reactor raspindit este asa numitul reactor cu apa. In
el apa serveste atit in calitate de agent termic, cit si moderator
pentru incetinirea neutronilor, in locul grafitului.
Constructorii au adus puterea acestor reactoare pina la un
milion de kW.
Dar totusi viitorul energeticii nucleare este ,,in minile celui
de-al treilea tip de reactoare reactoare cu neutroni rapizi.
Ele se mai numesc reactoare-multiplicatoare.
Reactoarele obisnuite folosesc neutroni incetiniti, care produc
reactia in lant intr-un izotop destul de rar uraniu 235, care in
uraniul natural se gaseste numai in proportie de un procent.
Si de aceea se construiesc uzine mari pentru a separa din
masa intreaga de uraniu numai acest izotop. Celalat uraniu in
reactoarele obisnuite nu poate fi folosit.
Apare intrebarea: ajunge oare cantitatea de uraniu 235
pentru un oarecare timp sau omenirea iarasi se va intilni cu
problema lipsei resurselor energetice?
Cu saizeci de ani in urma aceasta problema a fost pusa in fata
colectivului laboratorului al Universitatii de Fizica si Energetica. Si
ea a fost rezolvata.
Seful acestui laborator A.I. Leipunskii a propus construirea
reactoarelor cu neutroni rapizi. In 1955 a fost construita prima
instalatie de asa tip.
Avantajele reactoarelor cu neutroni rapizi este evidenta. In
ele se poate folosi toate rezervele de uraniu si toriu, dar numai in
Oceanul Planetar sint dizolvate mai mult de 4 miliarde tone de
uraniu.
Nu exista nici o indoiala, ca energetica atomica a ocupat un
loc de frunte in balansul energetic al omenirii.
Ea desigur va prospera si in continuare, producind energie
pentru oameni. Dar va fi necesar de perfectionat metodele de
securitate la atomocentrale.

34

CONCLUZIE
De cind exista civilizatia noastra de multe ori s-a produs schimbul
resurselor traditionale de energie cu altele mai noi, mai perfecte.
Soarele a luminat si a incalzit omul tot timpul: si totusi odata
oamenii au preluat focul si au inceput sa arda lemnul.
Apoi lemnul i-a lasat locul carbunelui de pamint. Rezervele de lemn
se credeau infinite, insa masinile cu abur cereau ,,hrana mai calorica.
Dar si aceasta a fost doar o etapa. In curind, carbunele a lasat locul
la piata energetica petrolului.
Si astazi cele mai populare resurse de energie sint petrolul si gazul
natural. Dar pentru fiecare metru cub de gaz sau tona de petrol e nevoie sa
mergem tot mai departe spre nord si est, sa ne adincim tot mai mult. Evident,
ca gazul si petrolul cu fiecare an, ne vor costa tot mai scump.
Schimbul? Trebuie un nou lider al energeticii mondiale. El, fara
indoieli, va fi resursele nucleare.
Rezervele de uraniu, daca ar fi sa le comparam cu rezervele de
carbune, parca nu sint asa de mari. Dar intr-o unitate de masa el contine
energie de un milion de ori mai multa decit carbunele.
In goana dupa exces de energie omul tot mai mult se scufunda in
lumea fenomenelor naturale si negindindu-se la consecintele acestei
infiltrari.
Dar timpurile se schimba. Astazi, la inceputul secolului XXI, incepe
o noua etapa in energetica paminteasca.
O etapa energetica construita astfel incit omul sa aibe grija de el si
sa protejeze biosfera deja afectata de formele de producere a energiei in
present.
In viitor, paralel cu dezvoltarea intensiva a energeticii va deveni in
drepturi si linia extensiva: se vor utiliza surse energetice de o putere mai
mica, insa cu un randament mult mai inalt, ecologice si comode in minuire.
Energetica foarte repede acumuleaza si asimileaza cele mai noi idei,
inventii, realizari ale stiintei.
De aceea energia hidrogenica, centralele enrgetice cosmice, energia,
continuta in antisubstanta, cuarci, ,,gauri negre, vid acestea sint doar
unele jaloane, trasaturi, bucati ale acelui scenariu, care se scrie sub ochii
nostri si care poate fi numit Ziua de Maine a Energeticii.
Complicat, presarat cu spini este drumul energetic al omenirii.
Neexistand solutii simple,ci doar alegeri rationale, cred ca sintem pe drumul
spre Era Belsugului Energetic
35

BIBLIOGRAFIE
- Geografie economic mondial, - autor : Erdeli G,
Editura Fundaia
Romnia de Mine, Bucureti,anul aparitiei : 1998
- One life for solar power Dr. Solomon Rosenbaum
- Cea mai lunga oda adusa Soarelui cunoscuta sub titlul
original Longest Ode to the Sun
- Mal de Terre in traducerea romaneasca Pamantul e
bolnav, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2005 Hubert
Reeves
- www.scribd.com
- www.wikipedia.com

\
CUPRINS
36

INTRODUCERE.............................................................................2
ENERGIA ALTERNATIVA............................................................3
IMPORTANTA ENERGIEI.............................................................5
TIPURI DE ENERGIE ALTERNATIVA........................................6
ENERGIA EOLIANA..................................................................6
INCEPUTURILE FOLOSIRII ENERGIEI EOLIENE........6
DE LA ENERGIA EOLIANA LA CEA ELECTRICA........7
ENERGIA EOLIANA IN ROMANIA.................................8
ENERGIA SOLARA..................................................................10
AVANTAJELE ENERGIEI SOLARE................................12
DEZAVANTAJE IN IMPLEMENTAREA ENERGIEI
SOLARE.............................................................................13
SISTEMELE FOTOVOLTAICE........................................14
PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE SISTEMELOR
FOTOVOLTAICE..............................................................15
ENERGIA HIDRAULICA.........................................................18
INCEPUTURILE FOLOSIRII ENERGIEI HIDRAULICE
............................................................................................18
ENERGIA HIDRAULICA IN PREZENT.........................19
METODE DE FOLOSIRE A ENERGIEI OCEANELOR. 20
MODURI DE EXPLOATARE A ENERGIEI
HIDRAULICE....................................................................27
HIDROCENTRALELE......................................................27
CENTRALE MAREOMOTRICE......................................28
INSTALATII CARE RECUPEREAZA ENERGIA
VALURILOR......................................................................28
ENERGIA MICRO-HIDROCENTRALELOR (MHC).....29
ENERGIA GEOTERMALA......................30
UTILIZAREA DIRECTA A ENERGIEI GEOTERMALE
............................................................................................31
POMPE TERMICE............................................................32
GENERAREA DE ELECTRICITATE...............................32
CENTRALELE GEOTERMALE AVANTAJE SI
DEZAVANTAJE.................................................................33
ENERGIA ATOMICA................................................................34
CONCLUZIE..............................................................................36
BIBLIOGRAFIE.........................................................................37
37