UNIVERSITATE POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA

CONCEPŢIA ASISTATǍ DE CALCULATOR

A ACŢIONǍRILOR ELECTRICE

Bicicleta Electrica

STUDENTI:

Preda Georgiana Carmen GRUPA 141 EA

Șerban Vasile Vlad

1
Cuprins
1. Rezumat...............................................................................................................................................3
2. Notiuni introductive............................................................................................................................4
2.1 Scurt istoric........................................................................................................................................4
3. Surse de energie..................................................................................................................................6
3.1 Baterii...............................................................................................................................................7
3.2 Componente active............................................................................................................................8
3.3 Tipuri uzuale de baterii reîncărcabile.................................................................................................8
3.4 Dezvoltare.........................................................................................................................................9
3.5 Alternative.........................................................................................................................................9
4. Motorul.............................................................................................................................................10
4.1 Tipuri de motoare utilizate..............................................................................................................10
4.1.1 Motor montat in butucul rotii...................................................................................................10
4.1.2 Motor montat in cadru (GRUBER Assist)...................................................................................11
5. Controller...........................................................................................................................................12
5.1 Pornirea motoarelor........................................................................................................................12
5.2 Regulatoare de viteza......................................................................................................................12
5.2.1 Module SCR..............................................................................................................................13
5.2.2 Module PWM............................................................................................................................13
6 Concluzii............................................................................................................................................14
7. Anexe.....................................................................................................................................................15
Anexa 1. Tabelul de tehnologii cu baterii reîncărcabile.....................................................................15
Anexa 2. Tipuri de motare si putrea dezoltata...................................................................................16
Anexa 3. Caracteristica mecanica a motorului Clyte 406..................................................................16
Anexa 4. Motor montat in butucul rotii.............................................................................................16
Anexa 5. Montarea unui motor GRUBER Assist in cadru..................................................................18
Anexa 6. Dezvoltare biciclete electrice..............................................................................................21
7 Bibliografie.........................................................................................................................................22

2
 1. Rezumat

In 2008, in intreaga lume consumul de energie era de 474 exajoules ( ), iar

in proportie de 80 – 90 % provine din arderea combustibililor fosili. Dupa ultimele estimari

rezervele de combustibil fosil vor ajunge inca 45 de ani (2050) si astfel se incearca trecerea
pe noi surse de energie: eoliana, solara, geotermala, biomasa si hidro.

Cu toate ca in 2006 s-a deschis cea mai mare centrala hidroelectrica din lume: Three
Gorges Dam1,situata pe raul Yangtze, China, depasind hidrocentrala de la Itaipu 2, Brazilia,
resursele de combustibil fuzibil se epuizeaza, parca , mai repede. Si astfel s-a relansat ideiia
din 1992 de „vehicole verzi”. Fiecare producator de autoturisme care doreste sa ramana pe
piata investesc in cercetarea si dezvoltarea vehiculelor care sa functioneze pe baza energiei
electrice produsa prin forme neconventionale, ca cele enumerate mai sus.

Conform studiilor de piata, s-a observat o tendinta de crestere a numarului de utilizatori

a mijlocelor de transport, nepoluant. Si ce alt mijloc de transport nepoluant, care sa ajute si
la mentinerea unei sanatati cat mai bune, decat bicicleta, iar pentru a usura si mai mult
calatoriile cu bicicleta producatorii ofera din ce in ce mai mult spre vanzare E-bike – biciclete
electrice ecologice.

Astfel in continuare m-am hotarat sa discut despre dezvoltarea pe care aceste E-bike au
conscuta in ultimii ani.

In prima parte se discuta despre modul cum au evoluat bicicletele si cum in 1985 apre
prima patentare a unei biciclete electrice.

In continuare se discuta despre sistemul de alimentare al motoarelor electrice, despre

motoarele electrice precum si despre modul cum se comanda motorul ca sa avem acces la

1
Puterea generata 79.47 TWh
2
Puterea generate 94,684 GWh

3
 surplusul de putere, oferita de partea electrica, atunci cand simtim nevoia de o paza din
pedalare, dar trebuie sa ajungem la destinatie.

2. Notiuni introductive

O bicicletă motorizat este o bicicletă cu un motor ataşat, utilizat la propulsia vehiculului, sau
pentru a asista cu pedalarea. Uneori clasificate ca fiind un vehicul cu motor, sau o clasă de vehicul hibrid,
bicicletele cu motor pot fi alimentate de la diferite tipuri de motoare.

Unele pot fi propulsat de motorul numai în cazul în care biciclistul optează să nu pedaleze.
Aceste cunoscut sub numele de motorete cea mai mare parte au pedale pentru utilizare de urgenţă sau
din cauza unor cerinţe legale şi acestea nu sunt folosite în mod normal. Acestea sunt cunoscute sub
numele de putere-asistată. Pedalele rămânănd ca principala formă de propulsie, motorul fiind utilizat
pentru a da un pic de putere suplimentară, mai ales la deal. Multe biciclete motorizate sunt bazate pe
princiul bicicletei şi tehnologii clasice, cu toate că modificările aduse de proiectare pentru a sprijini
motorizare pot fi extinse.

În ţările în care există o cultură puternică legată de mersul pe bicicletă (în special în Asia),
bicicleta motorizat este deosebit de populară; în 1996 Shanghai a avut 370.000 – biciclete motorizate şi
470.000 – vehicule.

2.1 Scurt istoric

Baronul Karl von Drais din Mannheim, Germania inventeaza in 1818 prima bicicleta purtând
numele de “mașină de alergat” (draisin), avand doua roti in linie, propulsata de catre om prin impingere
cu picioarele in pamant. In 1849 mecanicul german Heinrich Fischer a montat pedale la roata din fata
orientabila, asigurand astfel propulsia prin actionarea directa a vehiculului si nu prin atingerea
pamantului, cum era la celerifer si la dresiana. Istoria acestei inventii este controversata. Unii spun ca
fratii Ernest si Pierre Michaux, rotari din Paris, aveau la reparat o dreziana si s-au gandit sa monteze un
sprijin pentru picioare. La inceput au folosit o prelungire a axului rotii din fata, apoi, inspirandu-se dupa
modelul manivelei cu care ei actionau piatra lor de ascutit cutite, au montat niste pedale asemanatoare
cu cele de azi.
In 1865 fratii Michaux inventeaza velocipedul, sau biciclul, care era o bicicleta din lemn cu doua
roti inegale, roata din fata, prevazuta cu pedale, era mult mai mare decat cea din spate, iar saua era
plasata deasupra rotii mari.
In 1874 profesorul Macquron-Rankin, de la Universitatea Glasgow din Scotia (Marea Britanie),
publica primul studiu teoretic privind dinamica bicicletei, iar prin aceasta precizare vreau sa subliniez ca
performanta in toate domeniile nu poate fi atinsa daca nu se bazeaza pe stiinta.
Trecerea de la biciclu la bicicleta se datoreaza englezului Lawson care, in 1879, a inventat roata
din spate cu lant de trasmisie, cadrul cu pedalier si sistemul ghidon-furca, si compatriotului sau
J.K.Starly, care in 1885 construieste bicicleta cu roti egale si cadrul din tuburi metalice, avand toate
elementele bicicletelor moderne.

4
 Ultima perfectionare esentiala este realizata de John Boyd Dunlop, in 1877, prin utilizarea
pneului de cauciuc. De atunci s-au realizat sute de imbunatatiri, dar elementele de baza au ramas
aceleasi.
O bicicletă poate fi definită în general ca fiind un vehicul rutier cu două roţi aşezate în linie una
în spatele celeilalte, pus în mişcare prin intermediul a două pedale acţionate cu picioarele. Se estimează
că mersul pe bicicletă este de trei ori mai eficient din punct de vedere energetic decât mersul pe jos, iar
viteza este de trei - patru ori mai mare.
Fiind inventate în Europa secolului XIX, bicicletele sunt acum în număr de peste un miliard,
asigurând în multe regiuni mijlocul principal de transport. Ele sunt de asemenea foarte populare ca mod
de recreaţie, şi au fost adaptate pentru folosinţă în multe alte domenii ale activităţii umane cum ar fi cel
al jucăriilor, fitness, aplicaţii militare, servicii de curierat şi sportul numit ciclism.
Forma şi configuraţia de bază a cadrului, roţilor, pedalelor, şezutului şi a ghidonului au suferit
doar mici schimbări din 1885, când a fost construit primul model cu lanţ, cu toate că multe detalii
importante au fost îmbunătăţite, în special odată cu apariţia materialelor moderne de fabricaţie şi a
proiectării asistate de calculator. Acestea au permis răspândirea modelelor speciale pentru cei ce
practică un anume tip de ciclism.
Bicicleta a influenţat istoria în mod considerabil, atât în domeniul cultural, cât şi în cel industrial.
În anii de început, construcţia bicicletelor s-a inspirat din tehnologiile deja existente, dar în ultima vreme
bicicleta a contribuit la rândul ei la dezvoltarea tehnologiilor, atât în vechile domenii, cât şi în altele noi.
Incepand cu anul 1890 in SUA apar primele patente in care sunt documentate diferite modele
de biciclete electrice. De exemplu:

An Autor Titlu patent Nr Observatii

inregistrare
1895 Ogden Bolton Bicicleta antrenata de un U.S. Patent Motorul consuma 100 A de
Jr. motor cu 6 poli montat 552,271 la o baterie de 10 V
pe roata din spate.
1897 Hosea W. Bicicleta antrenata de U.S. Patent Model re-inventat in 1990
Libbey din doua motoare electrice 596,272 de catre Giant Lafree
Boston electric bicycles
1899 John Schnepf Bicicleta antrenata de un U.S. Patent Transmisia se realiza prin
motor cu frictiune 627,066 frin frecarea rotorului de
montat pe roata din cauciucul rotii motoare.
spate
1969 G.A. Wood Jr. Bicicleta antrenata de 4 U.S. Patent Fiecare motor avand 372.85
motoare termice 3,431,994 W, avand si diverse puteri

Pentru a se putea ajunge la performante ridicate era nevoie de aparate de masura performante
care sa ajute utilizatorul in a folosi bicicleta si pentru a putea asigura o alimentare eficienta a motoarelor
de antrenare. Astfel in anii 1990 au aparut primii senzori de cuplu precum si un sistem optim de contol al
puterii.

In anul 1992 Vector Services Limited o oferit spre vanzare prima bicicleta performanta de la ora
actuala numita „ZIKE”, avand un motor cu magneti permanenti, cantarind doar 850 g, incorporat in

5
cadrul bicicletei. Motorul era alimentat de la o baterie de Nichel – Cadmiu. ZIKE ramane principalul
model de bicicleta electrica pana in 1998, in schimb pana in 2004 productia de biciclete electrice a
crescut cu 35 %, principalii producatorii de atunci fiind: Currie Technologies, EV Global, Optibike, Giante
Lite, Merida, ZAP.

In 2001 existau diversi termeni care definesc o astfel de bicicleta: E-Bikes, bicicleta alimentata,
pedelec, bicicleta asistata sau bicicleta asistata cu putere. In prezent, conform Google, termenul E-Bike
(bicicleta electrica) este cel mai popular. Termenii Electric Motorbike sau E-Motorbike definesc biciclete
mai puternice care pot ajunge pana la 80 km/h utilizand doar motorul electric.

3. Surse de energie

Din punct de vedere istoric, motoarele cu ardere internă au dominat piata de biciclete
motorizate şi încă se fac în multe pieţe. Cele mai multe motorizari încă mai folosesc motoarele în doi
sau patru timpi, mai ales producatorii Robin Subaru, Honda si Tanaka

Puterea poate fi aplicat în mai multe moduri:

 Roata faţă sau spate pot fi alimentate prin intermediul unui motor construit în hub (de
exemplu, Singer roţi)
 cu motor montat în cadru sau în spatele biciclistului, ce poate conduce roata din spate
cu un lant sau curea din cauciuc. Cele mai multe dintre aceste biciclete sunt sub 50 cmc.
 puterea poate fi transferata către roata fata sau spate de la un alt motor montat direct
deasupra, transmiterea puterii se face prin role sau centura de cauciuc aflate in contact
direct anvelopele. Acestea sunt numite "unitate de frecare".
 lanţul de bicicletă poate fi condus de un pinion care poate fi antrenat fie de pedale sau
fie alimentate sau ambele.

Exista mai multe tipuri posibile de biciclete electrice motorizate cu mai multe tehnologii
disponibile, variind în costurile şi complexitate; fiind disponibile atat cu motoare directe cat si cu motare
cu schimbator de viteza. Un sistem de putere-asistată poate fi adăugata la aproape orice bicicleta
uilizând un lanţ, curele, motoare in cadru sau pe o unitate de frecare. Nivelurilor de putere a motoarelor
utilizate sunt influenţate de categorilei disponibile legale şi sunt deseori limitate la 700 waţi.

Bicicletele electrice utilizeaza baterii reîncărcabile, motoare electrice şi unele forme de control.
Acest lucru poate fi un simplu comutator on-off, dar de obicei, este PWM ( Modularea Imulsurilor de
control electronic in durata). Bicicletele electrice dezvoltate în Elveţia, la sfârşitul anilor 1980 pentru
„Tour de Sol”3 , erau dotate cu o statie de incarcare solara. Sisteme de baterie utilizate in prezent
conţin, NiCd, NiMH sau Li-Ion.

3
Turul Soarelui – cursa ce a avut loc intre anii 1985-1993 in Elvetia, in care participa doar vehicule alimentate cu celule solare.

6
 Bicicletele electrice motorizat poate fi cu putere-la-cerere, în acest caz motorul este activat de
către un buton montat pe ghidon; sau asistate-electric ( pedelec), în cazul în care motorul electric este
reglementat de pedalare. Acestea au un senzor pentru a detecta viteza de pedalare, forţa de pedalare,
sau ambele. Un controller electronic oferă asistenţă în funcţie de marimea de intrare a senzorului: viteza
vehiculului şi forţa necesară.

Autonomia este un aspect chie in alegerea unei biciclete electrice, care este afectată de factori,
cum ar fi eficienţa motorului, capacitatea bateriei, eficienţa ale electronicii de asistenta, aerodinamica,
dealuri şi greutatea de biciclete şi biciclistului. Autonomia unei biciclete electrice este, de obicei intre
7 km (la deal numai pe energie electrica) si 70 de km (asistenţă minimă) in conditii de test şi depinde în
mare măsură daca bicicleta este testat pe drumuri plate sau dealuri. Unele companii producatoare, cum
ar fi BionX, Canada sau E + (fabricate de Electric Systems Motion) – SUA, au opţiunea de a utiliza franare
regenerativa, motorul acţionează ca un generator pentru a încetini bicicleta in panta, înainte de
angajarea plăcuţele de frână. Acest lucru este util pentru extinderea duratei de viaţă a plăcuţelor de
frână precum şi o uzura mai mica a jante. Există, de asemenea experimente care folosesc celule de
combustie, de exemplu, PHB4, iar unele experimente au fost întreprinse cu supercondensatori pentru
suplimentarea sau înlocuirea baterii pentru autoturisme şi unele SUV-uri.

Costurile energetice de utilizare a bicicletei electrice sunt mici, dar pot fi considerabil costurile
acumulatorilor de schimb. A utiliza o bicicleta electrica sa mergi la servici sau la magazin, in loc de o
masina,are câştiguri financiare pe termen lung.

3.1 Baterii
O baterie reîncărcabilă (de asemenea cunoscut ca un acumulator de stocare) este un grup de
una sau mai multe celule secundare. Bateriile reîncărcabile utilizeaza reactii electrochimice care sunt
electric reversibile. Bateriile reîncărcabile sunt în diverse mărimi şi pot folosi diferite combinaţii de
substanţe chimice. Cele mai utilizate baterii reîncărcabile ( " celule secundare "), biochimice sunt: acid
plumb, cadmiu nichel (NiCd), nichel hidrură de metal (NiMH), ioni de litiu (Li-Ion), şi litiu polimer Ion (Li-
ion polimer).

Bateriile reîncărcabile pot oferi beneficii economice şi de mediu în comparaţie cu baterii de

unică folosinţă. Unele tipuri de baterie reîncărcabile sunt disponibile în aceleaşi dimensiuni ca tipuri de
unică folosinţă. Desi celulele reîncărcabile au un cost mai mare iniţial, in timp costul lor se amortizeaza
mai repede dacat daca s-ar cumpara baterii de unica flosinta. Alegerea corectă a unui sistem de baterie
reîncărcabilă poate reduce materialul toxic trimis la depozitele de deşeuri, comparativ cu o serie de
baterii de unică folosinţă. De exemplu, producătorii de baterii NiMH reîncărcabile pretind o durată de
viaţă de 100-1000 de cicluri de reincarcare pentru bateriile lor.

În timpul încărcarii, materialul pozitiv activ este oxidat, producand electroni, pe cand materialul
negativ este redus, consumatoare de electroni. Acești electroni constituie fluxul de curent în circuitul
exterior. Electrolitul are rol de a facilita fluxul de ioni dintre electrozi, ca in cazul celulelor litiu-ion şi

4
PHB – bicicleta cu putere-asistată si motor pe bază de hidrogen

7
nichel- cadmiu, sau poate fi un participant activ în reacţia electrochimice, ca în cazul celulelor cu plumb-
acid.

Energia utilizata la incarcarea bateriilor reincarcabile in cea mai mare parte provine rețeua de
energie electrica (curent alternativ), folosind o unitate de adaptare. Majoritatea incarcatoarelor necesita
cateva ore sa incarce complet o baterie. La ora actuala, Duracell şi Rayovac comercializează încărcătoare
pentru baterii AA / AAA – baterii NiMH, în doar 15 minute. Cu toate acestea, ratele ridicate de încărcare
(de exemplu: 15 minute încărcărcare fata de 1 ora de încărcare) va cauza daune pe termen lung pentru
majoritatea baterii reîncărcabile.

Cele mai multe baterii NiMH AA / AAA prezinta la iesire o tensiune de 1.2 V. In cazul in care
tensiunea nu este cea impusă, acest lucru nu este o problemă în cele mai multe dispozitive, deoarece
tensiunea scăde odata cu consumul de energie. Cele mai multe dispozitive sunt proiectate pentru a
putea continua să funcţioneze la un voltaj redus de între 0.9 şi 1.1 V.

Incarcarea inversa, care dauneaza baterii, este atunci când o baterie reîncărcabilă este
reîncărcată cu polaritatea sa inversată. Acest efect poate să apară sub o serie de circumstanţe, cum ar fi:

 Atunci când o baterie este incorect introdus într-un încărcător.

 Atunci când bateriile mai multe baterii sunt utilizate în serie într-un dispozitiv.

3.2 Componente active

Componentele active într-o celulă secundara sunt substanţe chimice care alcătuiesc materialele
pozitive şi negative active, precum şi electrolitul. Materialul pozitiv prezintă un potenţial de reducere şi
cel negativ prezinta un potenţial de oxidare. În celule primare electrozii pozitivi şi negativi sunt cunoscuti
sub numele de catod si anod.

3.3 Tipuri uzuale de baterii reîncărcabile

Nichel - cadmiu (NiCd)

Creat de Waldemar Jungner din Suedia în 1899, care sa bazat pe primele baterii alcaline a lui
Thomas Ediso. Folosind hidroxid de oxid de nichel şi cadmiu metalic ca electrozi. Cadmiul este un
element toxic şi a fost interzis pentru cele mai multe utilizări de către Uniunea Europeană în 2004.
Bateriile nichel-cadmiu au fost aproape complet înlocuite de cele cu nichel – metal hidrura (NiMH).

Nichel-metal hidrură (NiMH)

În primul rând sa dezvoltat în jurul lui 1980. Bateria are la bază un aliaj care absoarbe hidrogen
pentru electrodul negativ în loc de cadmiu.

Baterie litiu-ion

8
 Tehnologia din spatele litiu-ion nu a fost încă pe deplin a ajuns la maturitate. Cu toate acestea,
sunt cele mai utilizate, în multe electronice de larg consum, avand unul dintre cele mai bune rapoarte de
energie - masă şi o pierdere foarte lenta de energie in cazul in care nu se foloseste. Popularitatea de
bateriile litiu-ion se răspândeste o data cu tehnologia lor continuă de îmbunătăţire.

3.4 Dezvoltare
În 2007, profesor asistent Yi Cui şi colegii sai de la Universitatea Stanford Departamentul de
Stiinta si Ingineria Materialelor au descoperit că utilizarea nanofirelor de siliciu sub formă de anod creşte
densitatea volumetrică responsabil de anod cu un factor de 10.

O altă dezvoltare este invenţia de baterii flexibile, care pot fi făcute pe hârtie subţire.

Cerametec, o subcompanie de cercetare şi dezvoltare a CoorsTek, cerceteaza o baterie care

conţine o bucată de metal de sodiu solid cuplat la un compus de sulf, prin intermediul unei hârtie
ceramice cu membrană subţire. Membrana conduce ionii înainte şi înapoi pentru a genera un curent.
Compania susţine că se poate stoca aproximativ 40 de kilowaţi-oră de energie într-un pachet de
marimea unui frigider, şi operează sub 90 grade Celsius. De asemenea, compania susţine că
acumulatorul lor va permite descărcarea de gestiune pentru 3650 / cicluri de reîncărcare (sau
aproximativ 1 pe zi timp de un deceniu).

3.5 Alternative
Există sau sunt în curs de dezvoltare mai multe alternative pentru baterii reincarcabile. Pentru
utilizări cum ar fi radio portabile şi lanterne, bateriile reîncărcabile pot fi înlocuite cu mecanisme de
ceasornic sau dinamuri, care sunt puse in functiune de către utilizator pentru a oferi putere. Pentru
transport, alimentarea neîntreruptă a sistemelor energetice şi laboratoarelor este folosita volanta ce
păstrează energia într-un rotor de filare pentru reconversia energiei electrice atunci când este nevoie;
astfel de sisteme pot fi utilizate pentru a furniza impulsuri de mare de putere.

O dezvoltare de viitor, ar putea fi supracondensatorul pentru transport, folosind un

condensator mare pentru a stoca energie în loc seria de baterii reîncărcabile utilizate la vehicule hibride.
Un dezavantaj pentru condensatori în comparaţie cu bateriile este ca tensiunea la borne scade rapid; un
condensator care are 25% din energia iniţială lăsat în el va avea jumătate din tensiunea iniţială.
Sistemele de baterii tind să aibă o tensiune de terminal care nu scade rapid decat cand sunt aproape
epuizate. Această caracteristică complică structura electronicii de putere pentru utilizarea
ultracapacitatilor. Cu toate acestea, există beneficii potenţiale în materie de eficienţă pe ciclu, durata de
viaţă şi greutatea în comparaţie cu sistemele reîncărcabile.

9
 4. Motorul
Motorul, evident cea mai importantă parte, este cel ce produce lucrul mecanic necesar
deplasarii. La fel ca bateriile, cu atât este mai mare cu atat putem avea puteri mai mari – desi nu ar fi
nevoie întotdeauna de puterea disponibila.

Oamenii pot produce între 50 şi 150 de W de energie electrică durabilă. "Durabilă", în acest caz,
înseamnă că puteţi să produceti acesta timp de 10 la 30 de minute. Oamenii pot produce, de asemenea,
scurte explozii de energie din 250 - 350 W interval de aproximativ 5 minute, şi pot produce până la
aproximativ 1 CP (745 W) pentru câteva secunde.

Croazieră pe un drum plat, cu o bicicletă normala se parcurge distanta de 5 mile cu o putere

medie de circa 75 - 100 W. Gandind din punct de vedere al motoarelor de biciclete, ceva mai mari de
200 de waţi se va obţine cu bicicleta până în jur de 20 mph (eventual) pe un drum neted. Adevăratul test
al unei biciclete electrice este: cât de mult vă ajută să urcati un deal.

West eBikes Edge recomandă motoare hub de 1000 W. Cu toate că nu veţi avea nevoie de toata
puterea tot timpul,dar atunci când ai nevoie de ea: ai unde apela. Ne-ar folosi motoare mai mari, dar
1000 Watts este cel mai mare motor permis de Lege in Washington şi Oregon (precum şi cele mai multe
alte state), ca o bicicletă sa fie considerata o "bicicleta".

4.1 Tipuri de motoare utilizate

4.1.1 Motor montat in butucul rotii

Un motor in butuc este un motor electric, care antreneaza o roata fără a folosi o transmisie.
Acest lucru este realizat prin construitia directa a motorului in butucul rotii, care este si punctul în jurul
căruia se roteşte roata. Pentru ca acest ignoră necesitatea pentru o transmisie, motoarele in butuc sunt
mai eficiente, în special la rate ridicate de viteză.

Motoarele in butuc, ca o idee, este cunoscuta de mai bine de un secol. Ele au fost concepute
iniţial pentru a fi utilizate cu automobile, dar astăzi sunt folosite aproape exclusiv pe bicicletele electrice.
Biciclete motorizate sunt o privelişte comună în Asia, mult mai mult decât în SUA, dar progresele
tehnologice exista si făcându-le mai populare. Unele bicicletele motorizat sunt fabricate in acest mod,
dar uneori poate fi mai ieftin instala motorului ca un supliment la modelele normale de biciclete. Există
mai multe kituri de conversie disponibile, inclusiv kituri pentru modificarea unui motor produs in China
pentru a se potrivi cu o bicicletă de dimensiuni americane.

Motoare in butuc pot utiliza energiea electrică acumulata in bateriile reincarcabile. Pe o

bicicleta, acumulatorul este, de obicei situat în apropiere de roata din spate. Bateriile NiMH sunt tipurile
cele mai preferate de baterie reîncărcabilă din cauza greutăţii lor reduse. În funcţie de factori cum ar fi

10
terenul, greutatea biciclistului şi de vreme, o bicicleta electrica poate avea o autonomie de 4.3 mile
(7 km) sau 43.5 mile (70 km).

Când se instaleaza un motor la o bicicleta normala, este instalat de obicei pe roata din fata.
Motorul produce niveluri ridicate de cuplu pe această parte a bicicletei şi este important să vă asiguraţi
că propietatile mecanice ale cadrul biciclete pot suporta aceste forţe crescut.

4.1.2 Motor montat in cadru (GRUBER Assist)

GRUBER Assist este o unitate ulta-usoara pentru biciclete de munte, trekking cicluri şi ciclurile
de turism, potrivit pentru instalare ulterioara. Motorul cu măiestrie conceput Gruber este invizibil
construit în bicicleta (situat in cadru) avand diametrul interior maxim de 31.6mmavand performante
foarte ridicate in special datorita greutaii acestuia redusa (900 g) Anexa1.

O simpla apăsare a butonului Turbo de pe ghidon - şi senzaţie de arsură în coapselor dispare -

transpiraţia sănătoasa, cu toate acestea, rămâne. Driver-ul auxiliar, cu 200 W putere suplimentara,
promite o creştere a performanţei de până la 100% - pentru min. 45 de minute la sarcină maximă. Când
unitatea este oprita, bicicleta ramane propulsata de forta umana, ca de obicei.

11
 5. Controller

Prin controller-ul unui motor se intelege un dispozitiv sau grup de dispozitive care servesc să
guverneze într-un fel predeterminat performanţa unui motor electric. Un controller poate cuprinde un
mijloc de control manual sau automat pentru pornirea şi oprirea motorului, selectând înainte sau înapoi
rotaţie , selectarea şi de reglementare a vitezei, de reglementare sau limitarea cuplului şi de protecţie
împotriva suprasarcinilor şi greşelile.

Un controller electric paote fi clasificat după tipul de motor pe care il comanda, cum ar fi
motoare cu magneti permanenti, servo-motoare, motoare de curent continu cu excitatie serie sau
independenta şi motoare de curent alternativ.

Un controller este conectat la o sursă de energie, cum ar fi o baterie, precum şi la circuite de

control sub formă de semnale de intrare analogice sau digitale.

5.1 Pornirea motoarelor

Un motor mic poate fi activat prin pur şi simplu conectându-l la sursa de alimentare sau cu
ajutorul unui comutator sau întrerupător de circuit. Un motor mai mare nevoie de o unitate specializata
de comutare numit un motor starter sau contactor cu motor. Atunci când se alimenteaza, imediat se
conectează terminalele motorului direct la sursa de alimentare. Un motor de pornire moale se
conectează la sursa de alimentare prin intermediul unui dispozitiv de reducere de tensiune şi creşte
tensiunea aplicată treptat sau în etape.

5.2 Regulatoare de viteza

Regulatorul de viteza (ASD5) sau Variator de viteza (DSV6) este o combinaţie interconectata de
echipamente, care oferă un mijloc de comanda şi de adaptare a vitezei de operare a unei încărcături
mecanice. Un astfel de sistem constă dintr-un motor electric şi un controler de viteză sau Convertor de
putere, plus dispozitive auxiliare şi echipamente. În utilizarea comună, termenul "unitate" este adesea
aplicat doar controller-ului.

Aceste controallere sunt aplicabile pentru motoarele cu colector de curent continuu, fie cu
infasurari sau stator cu magneţi permanenţi. O caracteristică de valoare ale acestor motoare este că

5
ASD – Adjustable-Speed Drive
6
VSD – Variable-Speed Drive

12
acestea sunt uşor de controlat in cuplu, cuplul fiind direct proporţional cu curentul de comanda. Viteza
de control este obtinuta prin simpla derivare a cuplului motorului.

5.2.1 Module SCR

Controller-ul SCR 7 transforma curentul alternativ in curent continuu, cu tensiune reglabila.

Drive-rele de CC mici sunt destul de utilizate în industrie, functioneaza cu tensiuni de 90V pentru linia de
120V si 180V pentru o linie de 240V. Pentru unităţi mai mari, de până la mii de cai putere, sunt
alimentate de la retele trifazate şi sunt folosite în aplicaţii cum ar fi laminoare, maşini de hârtie,
excavatoare şi de propulsie navala. Forma de undă a curentului prin interiorul motorului, atunci cand se
foloseste un controller monofazic, este puternic ondulata din cauza comutatiei la frecventa liniei de
alimentare. Acest lucru poate fi redus prin utilizarea unui alimentari polifazicer; în caz contrar, curenţii
de riplu produc încălzirea motor, zgomot in exces şi pierderea a cuplului la axul motorului.

5.2.2 Module PWM

PWM utilizează modularea impulsurilor in lăţime pentru a regla curentul din circuitul motorului.
Spre deosebire de modulul SCR, care comuta la frecvenţa de linie, PWM produce un curent cu ondulatii
reduse lucrand la frecvente de comutatie ridicate, de obicei între 1 şi 20 kHz. La 20 kHz, frecvenţa de
comutare nu mai poate fi auzita de om, eliminând astfel zgomotul produs de comutare.

7
SCR – Silicon-Controlled Rectifier

13
 6 Concluzii

In urma studiului efectuat asupra dezvoltarii unor noi mijloace de transport, nepoluante si care nu
consuma combustibil fosil, in speta „Studiul Bicletei Electrice” ca alternativa a viitorului, am observat ca
apar din ce in ce mai multi producatori de astfel de mijloc de transport, in principal inpinsi de teama
terminarii resurselor care au stat la baza dezvoltarii economice si sociale de atatea deceni. Deasemenea
am observat si deschiderea populatiei spre schimbarea stilului de viata cu unul mai activ din punct de
vedere sportiv.

Conform structurii acestuii raport, cea mai importanta problema in dezvoltarea vehiculelor electrice
o constituie modul de stocare a energiei produse. Dupa interzicerea folosii plumbului si cadmiului in
fabricarea de acumulatori s-a ajuns la dezvlotarea unor noi sisteme de stocare a energiei, dar nu foarte
eficienta si de lunga durata.

Cele mai performante baterii reincarcabile si care sa ramana utilizabile in domeniul transportului pe
bicicleta (gabarit redus) ofera o autonomie destul de mica maxim 20 km cu o viteza de croaziera de 30
km/h. Se incearca constructia unor supracondensatoare care sunt capabile sa stocheze cantitati
imporrtante de energie, dar au un gabarit neconvenabil montarii pe bicicleta precum si faptul ca ofera
pentru scurt timp o valoare a energiei constanta. Se lucreaza la noi tipuri de baterii pe baza de litiu-
polimer, dar inca nu s-a ajuns la un rezultat semnificativ.

Din punct de vedere al motoarlor utilizate, gama de folosire este mare. Incepand de motoare
sincrone fara perii pana la motoare de c.c.

Pe viitor se astepta o evolutie destul de spectaculoasa a bicicletei electrice precum si a

autoturismelor pur electrice(chiar daca in momentul acual sunt doar prototipuri).

14
7. Anexe
Anexa 1. Tabelul de tehnologii cu baterii reîncărcabile

15
Anexa 2. Tipuri de motare si putrea dezoltata

Anexa 3. Caracteristica mecanica a motorului Clyte 406

Anexa 4. Motor montat in butucul rotii

16
17
Anexa 5. Montarea unui motor GRUBER Assist in cadru

18
Anexa 5.1 Parti componente GRUBER Assist

Anexa 5.2 Date tehnice GRUBER Assist

19
Anexa 6. Dezvoltare biciclete electrice

20
Nr. Firmă An Model Date tehnice Pret
Crt. producatoare fabricație Motor Baterie Autonomie
1 YikeBike – 20 [km/h] LiFePO4 - fast
Noua 2010 YikeBike charge 20 [km] 3500
Zeelanda Tincarcare: 30 min €

2 DUCATI – 24 [km/h] Li-ion 2000 €

ITALWIN, 2009 D0925 Panasonic 36V,
Italia 9Ah 35 [km]
Tincarcare:6 h

3 ID-Bike Elmoto 45 [km/h] Li-ion 48V,

GmbH, 2009 HR-2 25Ah 65 [km] 1500 €
Germania Tincarcare : (2 ÷ 4)
h

4 Ho Chi Minh, 2008 Dubbed 50 [km/h] Tincarcare: 2 h 12 [km] 600 €

China Capella

5 Gruber 2008 Deore, 25 [km/h] Li-Iion 4.5Ah 45 min 500 €

Antrieb SLX sau 6 km/h – 4.5km
GmbH & Co XT 12 km/h – 9 km
KG - Austria 25 km/h – 18.8 km
6 Vector 1992 ZIKE 16 [km/h] Nichel – Se incarca cand se 500 £
Services Cadmiu pedaleaza
Limited 24 V, 5 Ah

21
 7 Bibliografie

http://en.wikipedia.org/wiki/Motorized_bicycle
http://en.wikipedia.org/wiki/Motor_controller#cite_note-Siskind-1
http://en.wikipedia.org/wiki/Rechargeable_battery
http://www.ebikes.ca/
http://www.ebikes.ca/simulator/
http://www.electric-bikes.com/bikes/performance.html
http://www.gruberassist.com/category/englisch/
http://www.zikebike.com/about.htm
http://www.bionx.ca/en/products/product-range/
http://ikalogic.com/tut_closed_loop_spd_ctrl.php
http://ecoelectric.webs.com/vehiculeelectrice.htm

22