Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LA
ACADEMIA
DIN ROMA
DE ARHIlECTURA
DIN
BUCURESTI
ISTORIA
ARHITECTURII
"'-
ROMANESTI
TIPARUL
uCARTEA
N. IORGA
ROMNEASCA",
MCMXXXVII
ROMNl
BUCURESTI
-----,,-.--
Rg1 ~ R;qg
R-~'V
(.Iff':v
,~
-~
DOMNULUI
PETRE ANTONESCU
'RECTOR AL ACADEMIEI
DE ARHITECTURA
DIN BUCURESTI
PREFATA
Istoria artei e altceva dect desvoltarea tehnicei. Cei mai multi nu nteleg
aceasta si atunci n loc sa avem o viata cuprinsa n cadrul ei firesc si naintnd organic, ni se da explicatia progreselor mestesugtdui n deosebitele lui compartimente.
Un asemenea studiu poate servi istoricului, dar acel care-l face sa nu-si
nchipue nici ca a nlocuit prin aceasta pe istoric, nici ca n acest domeniu istoricul nu e de nevoe.
A crede altfel e a face o mare greseala de care n alt domeniu se fac vinovati filologii cari merg si mai departe: fara istorie trag si concluziiistorice.
D-l Grigore Ionescu a evitat greseala. Stapn pe stiinta sa de arhitect, el
n' a pus numai alaturi de dnsa ceva date istorice, ci a strabatut de istorie analizele sale pe cari le-a legat ntr' un sistem.
E meritul, pe care am tinut sa-l subliniez, al lucrarii de fata.
N.
lOR
GA
,;
1:
il
cu v nt
n ain t e.
:!
GRIGORE IONESCU
mai necesare cu ct, fara ele, o constructie nu poate fi, pe deplin, nteleasa;
si a nu ntelege un edificiu nsemneaza a nu fi n masura sa simti si sa rea--lizezi caracterul si frumusetea lui specifica.
Dar, dintre toate artele, arhitectura este aceea a carei desvoltare este
foarte strns legata si de vicisitudinile istoriei.
A socoti dara ca, n acest domeniu, "istoricul nu este de nevoie," nsemneaza a face o mare greseala.
Mai mult dect istoria celorlalte arte, istoria arhitecturii trebuie prin
urmare prezentata n cadrul firesc al tuturor acestor factori determinanti.
Este ceea ce mi-am dat osteneala sa realizez n lucrarea de fata.
Materialul publicat n aceasta carte a fost redus la ceea ce, dupa socotinta
mea, constituie esentialul. Astfel, orict de redusa ar parea ntinderea expunerii
fata de vastitatea subiectului, mi place sa cred ca n'am trecut cu vederea
nici un monument din cele cu drept cuvnt socotite importante.
Pentru ca lucrarea sa fie accesibila si utila nu numai specialistilor, ci si
unui cerc mai larg de cititori, am desbracat textul de dis~utiunile prea tehnice si, mai ales, de controverse, pe cari, de cte ori le-am gasit absolut necesare, le-am asezat n josul paginilor, n note.
Deasemenea am mentionat n note, si la locurile respective, lucrarile mai
importante de cari m'am folosit. Cu acest prilej, tin sa-mi exprim adnca
mea recunostinta fata de naintasii a caror munca neobosita a contribUit n
asa de mare masura la luminarea trecutului nostrt?-pe tarmul istoric si artistic. Sa-mi fie, mai ales, ngaduit sa pomenes~, dintre cei pe cari moartea i-a
smuls prea de timpuriu acestei vieti, numele iubit al lui Gheorghe Bals. Inchegarea completa a partii referitoare la arhitectura moldoveneasca din aGeasta
carte n'ar fi fost cu putinta fara monumentalele lucrari ale acestui neobosit
cercetator.
Des:rierea amanuntita, de multe ori obositoare, a monumente1or am
nlocuit-o, acolo unde mi-a fost posibil, cu imagini, pe cari, pentru usurinta
cercetarii, le-am presarat n text lnga sau chiar pe pagina unde se gasesc
fnentionate.
O buna parte din fotografiile utilizate mi-au fost puse la dispozitie n
mod binevoitor de Comisiunea Monumenielor Isiorice 1 si de Serviciul foio1. Figurile: 3, 32, 39, 43, 48, 6r, 64, 72, 73, 75, 76, 81-83, 84. 89, 93. 94, 103, II3,
118--121, 139, 144, 145, 149, 151, 153, 155, 157, 158, 168, 170, 171, 196. 207, 2II. 213, 217,
224, 225, 229, 231, 233. 234, 239, 241, 243, 253, 256, 257, 259, 263, 264. 271, 273, 285, 289,
290, .292, 295-297. 36, 38, 313. 315, 317, 318, 337--339, 364, 375, 377-
ISTORIA ARHITECTURII
ROMNESTI
grafic al Directiei Presei din Ministerul Macerilor Straine 1. Altele provin din
pretioasa colectie a d-lui arhitect Alex. Petit 2. Deasemenea mi-au fost mprumutate cu multa bunavointa cteva releveuri de monumente istorice din
bogata colectie a Academiei de Arhitectura 3.
Rog pe conducatorii celor trei institutii pomenite, domnii profesor
N. Iorga, V. Bratulescu, A. Badauta si arhitect Petre Antonescu, sa binevoiasca
.a primi, si pe aceasta cale, multU1nirile mele alese.
Nu pot sa nchei aceste rnduri fara un cuvnt de recunostinta adresat
.sotiei mele, Eliza-Cristiana, harniciei careia datorez multe din desenurile n
.alb si negru aci reproduse.
1. Figurile: 1, 22, 23, 25, 27, 28, 35, 77, 142, 220, 222,
293, 347, 349, 35, 352.
2. Figurile: 41, 44, 5, 55, 67, 79, 86, 92, 95, 96, 105. II5,
-=j2, 154, 161, 162, 178, 180, 181, 182, 184, 186, 202, 205, 218,
~ '. 2 6, 30, 33, 305, 312, 321, 322, 354, 355, 358.
3 Figurile: 8, 10, 68, 159, 166, 169, 172, 174, 187, 188,
- :3. 361.
269,
235, 274, 276, 279, 282.
148,
291,
15.
267.
261,
136, 245,
II7, 198.
125,
128, 324.
238, 242, 244,
189, 193, 197,
Introducere
la studiul'Arhitecturii
romnesti
,
1-1
12
GRIGORE IONESCU
\:
'[62-20L
- _.~--- -----
,-
'~~~-~~-,
._.
ISTORIA ARHITECTURII
-'
'
RmL~~'"EsTI
13
1. Vezi 1. Andriesescu, Asupra epocii de bronz n Romnia, n "Bul. Corn. Mon. Ist.'<
VIII, p. 154 si urm.; Vladimir Dumitrescu, Fouilles de Gumelnita, in "Dacia" II, 1925. p.
29 si urm.; Radu si Ecaterina Vulpe, Les fouilles de Poiana, n ..Dacia" III-IV,
1927-1932,
p. 253 si urm.; C. C. Giurescu, op. cit., p. 16 si unu.
2. Vezi N. Iorga si G. Ba1s, L'art roumain, Paris, 1922, p. 6. Pentru bogatia si varietatea modelelor de cioplituri populare, vezi in special Al. Tzigara-Samurcas. Is,!oade de ciopli/uri
ale taranului romn. Bucuresti, 1928.
GRIGORE IONESCU
la nceput, au fost directe si foarte strnse, dar arlacare prezinta cele mai
.numeroase si importante resturi pe pamntul locuit de Romni este arta ro-
-----------~_.ISTORIA ARIDTEC'rlJRII
RmrA.J."Es'rI
15
mana, arta transplantata n aceasta regiune de cucerirea lui Traian la nceputul secolului al II-lea d. Chr. Aceasta arta provinciala s'a mentinut o bucata de vreme destul de bine n Dacia. Dupa asezarea n aceste locuri a Gotilor,
ca federati ai Imperiului, cetatile si orasele de pe malul stng al Dunarii si
din Dobrogea au fost restaurate cu ocazia fiecarei incursiuni si recuceriri romano-bizantine, n timpul lui Constantin cel Mare, al lui Mauriciu si al lui
Justinian 1. Dar, cu nceputul secolului al VII-lea, aceste constructiuni de piatra
se naruesc sub nepasarea stapnitorilor ocazionali, si, n afara de unele cetati
-din Dobrogea, cari mai conservau nca si n secolul al XI-lea fortificatiuni din
timpuri vechi 2, fortificatiuni cari apoi au disparut si ele sub vrtejul nava1itorilor, din bogatia de monumente romane si romano-bizantine nu se mai
gaseau n secolul al XIV-lea, n epoca de formatiune a Principatelor si a unei
arhitecturi romnesti de zid, dect mormane de ruine, cari ar fi putut furniza
noilor mesteri cel mult material izolat de constructie 3. De o directiva n ceea ce
priveste un fel de a cladi sau un stil de arhitectura nu mai putea fi vorba 4.
16
GRIGORE IONESCU
....
-~
ISTOHIA ARHITECTOHII
17
Hmli\].;EsTl
pp.,(
,\ ~
"~
L-
~.
S.fUd",~n;li~eY<it
BUL
OHRIOA
d~~
~
QJ(-
~~~1\"~'
~-=COH;TAHTlkOPOl
.~ ~
<.ve"
'!)',).1
~
t
",,<,~.S"'lO",C
'" ~
ARI
~l
,'q,.
'<i--d><
[)
.J ~
IPEK
~~
li(
'~~~.ATHOS
'\
HAREA
'~~
{efE
~r'8~
j~. T
VRe
I .\
18
.GRIGORE IONESCU
1. Iosif, ca Mitropolit al 'Moldovei, se stabileste la Suceava unde aduce, de la CetateaAlba, sicriul cu moastele celui mai nou sfnt recunoscut de Biserica ortodoxa, Sf. Ion-ceI-Nou,
. si l aseaza n biserica Mirautilor care devine astfel Mitropolia tarii.
ISTORU
ARHITECTURII
ROMM<""ESTI
19
20
GRIGORE IO:'<ESc;U
----_
...
-="".
'.-"
ISTORIA ARHITECl'URli
UmL&.l';I!:sTI
21
conicon - cu sau fara sni laterali (ex. bis. Sf. Nicolae Domnesc din Curtea
e Arges, vechea Mitropolie din Trgoviste, Snagov, etc.) si planul dreptunghiular simplu terminat cu o absida catre Rasarit (Sn Nicoara din Curtea de Arges.
apoi, mai trziu, Gherghita, Strehaia, Golesti, Vladesti-Muscel, etc.).
Constructiunea n general se face din piatra bruta si caramida. Zidurile
a deseori o grosime excesiva fata de dimensiunile mici ale bisericilor. Aceasta
QTosimevariaza ntre 1.00 m. (la majoritatea bisericilor) pna la 1,60 m. (Neamt)
~:.mai trziu 1,80 m. (Brebu-Prahova) si chiar 2,00 m. (Salca n Bucovina).
Fatadele sunt construite, n Moldova, n epoca de nflorire a arhitecturii,
c material aparent: piatra bruta sau fQarte putin lucrata, caramida si piatra
-e talie cioplita cu ngrijire, la muchile fatadelor, la cornise (cari sunt rare)
">. la saduri.
odul este n general proeminent si profilat din belsug. Fatadele sunt martite n doua zone: una inferioara, n care materialul constructiv predominant
este piatra; alta superioara, situata deasupra planului de nastere al boltilor,
construita exdusiv din caramida. Decorul exterior este compus din caramida
aparenta smaltuita si colorata, asezata n rnduri de nise oarbe, cari decoreaza
general partea superioara a fatadelor.
In Muntenia, fatadele sunt de caramida si piatra bruta asezate n straturi
alternative (Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Arges, Sn Nicoara), de piaa de talie cioplita cu foarte mare ngrijire si, n jurul ferestrelor, usilor, etc.
bogat sculptata (Episcopia din Arges, Biserica Mnastirii Dealu), de caramida
separata n fsii alternative de tencuiala si caramida aparenta sau, mai trziu,
eomplet tencuite.
In ceea ce priveste mersul evolutiv al ntrebuintarii materialelor, al dis- .
ozitiunii lui si al formelor, acestea se vor vedea n capitolele cari urmeaza.
CAP. 1.
Arhitectura
de lemn.
23
11
;~
1..011
:0.00
'1.00
3.00
5.00
~
~
I
-:
24
GIUGORE
IO::-iESCU
---;'
I
---------1830
---
Romnesti,
1. p. 24.
[SrOlUA
ARHITEC"rURlI
RO:lIAl\l;;STl
25
.......
v ..
1
Fig. 6. Felul de imbinare al brnclor la colturile in unghiu drept (Biserica din Zatreni).
-constructiilor de lemn existente, unele mai vechi, altele de data mai recenta,
reiese ca nu se poate vorbi de o perfecta continuitate si de o evolutie absolut
proprie arhitecturii de lemn, ntruct aceasta evolutie este strns legata si
-'
26
GRIGORE IONESCU
Fig. -7. Felul de mbinare al brnelor la colturile n unghiu obtuz (Biserica din Zalreni).
asezare al lemnelor n constructia peretilor, aspectul exterior al unor biserici, ca, de pilda, al celei din Gramesti-Costesti, care nu se deosebeste aproape
de loc de o casa taraneasca bogata, precum si modurile de mbinari, stabilesc ndeajuns o linie esentiala de caractere traditionale.
Mai mult, n ce priveste decorul sculptural, unele biserici, n special
din Muntenia si Transilvania, poarta pe ele pecetia celor mai admhabile exem1. Vezi pentru aceasta chestiune si parerile foarte ntemeiate ale lui Vladimir Roman
Wien, 1926, p. 9-1I.
Zaloziecky, Gotische und Barocke Holzkirchen in den Karpathen-Landern,
2. Aceasta o putem spune cel putin pentru vremurile pe cari le cunoastem pna acum
prin monumentele cari ni s'au pastrat. Pentru tara noastra, pentru Transilvania si Moldova n
special, rezultatele sunt foarte concludente.
'r.
ISTORU
;.r
'-::'i:-
'"
1"':
"
_.t~
ARHITECTURII
RO~hSTI
27
28
GRIGORE IOKESeU
JOS,
,--
- ...
JT
29
Pe partea de Apus, intrarea n biserica se face pe sub un pridvor ridicat pe stlpi mpodobiti cu cioplituri. Acest pridvor este de obiceiu dreptunghiular si cuprinde toata latimea fatadei (Bisericuta de la JvInastirea Dintr'un Lemn, Stefanesti-Scoala din Vlcea, Dobrusa din acelas judet, s. a.).
Se gasesc nsa si pridvoare poligonale de un pitoresc deosebit (Zatreni-Vlcea)_
Cele mai multe din aceste
biserici au ridicata pe pridvor, ca un turnulet deasupra acoperisului, clopotnita.
Constructia este n general bine executata. Peretii de brne de brad sau
stejar sunt ridicati pe o
temelie de piatra. La biserica din Gramesti Costesti, al carei plan este dccsebit prin aceea ca pune
n evidenta att n interior
ct si n exterior pron2.osul, naosul si absida, prin
retrageri succesive (fig. 4),
temelia este foarte nalta,
iar aspectul general al bisericii nu se deosebeste prea
mult de o casa oarecare.
Portalul acestei biserici este
o dovada si un remarcabil
exemplu de cioplituri de stil
popular.
Acoperisurile sunt n
general de sindrila.
Fig. 10. Use de lemn sculptat la biserica din Zatreni-Vlcea
3. JvIult mai saraca n
(desen de arh. Titus Eyolceanu).
avutii dect Muntenia, Moldova e o tara bogata n bisericute de lemn. Cele mai multe datnd din s('colul al XVIII-lea si al XIX-lea, aceste biserici sunt raspndite n :i\'Ioldova
de Nord, n special pe valea Bistritei si n Bucovina.
Tipul de biserica de lemn moldoveneasca este deosebit si de cel din Transilvania, si de cel din Muntenia. Planul este ntotdeuna trilobat si fo:-ate
deseori partea de Vest e terminata, ca si cea de Est, cu o absida poligo--
30
GRIGORE
IONESCU
1. Faptul acesta pare sa fie admis si de d. V. Vatasanu, care vede totusi n biserica de lemn
-prototipul bisericii de zid. Cfr. Contributiuni la cunoasterea bisericilor de lemn din Moldova, n
"Inchinare lui N, Iorga", Cluj, 1931, p. 416.
I
2. Tencuiala de pamnt galben si paie tocate.
t,
:.
IS'.rORIA ARHITECTURII
RO)r.:L'<ESTI
31
tectoare de sipci asezate vertical, iar altele, dupa cum am vazut mai sus,
au primit un strat de tencuiala att la exterior ct si n interior (Dragomiresti-Neamt, Vaduri, s. a.). Aproape toate aceste biserici au pe latura de Sud
(cteodata, mai rar, pe cea de Vest, cum e biserica din catunul Draga-Neamt)
un pridvor deschis sau nchis. Cnd pridvorul este deschis, stlpii cari l sustin,
legati ntre ei cu console speciale, sunt foarte frumos si artistic mpodobiti
t,S
..2,08
i,lO
J,68
j
,
"0.08
0,87
i llil
! ((.fl
:"
J!I"
11 I
l' ,
"',!(,i
"
k,',
bisericii
li
din Dragomiresti.
'Cu cioplituri (Rapciuni, Brosteni, Schitul Draga, Gura Hangului, Sf. Petru
si Pavel din Crlibaba, s. a. : (fig. r6, r7). De obicei, deasupra pridvorului se
nalta clopotnita, care apare ca un turnulet cu balcon sprijinit pe stlpi si
asezat deasupra acoperisului (Rapciuni, Brosteni, s. a.). Cteodata, clopotnita, care e un simplu turn nchis, strapuns numai de ferestre, se nalta dea:supra pronaosului (Sf-tii Voevozi din Rediu, Itrinesti, fig. r8, s. a.) si nu rareori apare chiar ntr'o constructie complet izolata de biserica (BistricioaraNeamt, Sf-tii Voevozi din Gura Vaii).
Interiorul este mpartit, dupa cerintele cultului, n trei parti: pronaos,
naos si absida altarului. Pronaosul este despartit de naos printr'un perete de
brne cu deschideri largi n cari lemnul este deseori cioplit si mpodobit (Rap-'
.~,
32
GRIGORE
IONESCU
ciuni, Gura Vaii, etc.). Cele doua anexe ale altarului, proscomidia. si diaconiconul, nelipsite, sunt practicate ntre catapeteazma si retragerea absidei altarului. Absida este ntotdeuna mai ngusta dect naosul, iar catapeteazma,
care separa naosul de ncaperea altarului, este asezata n naos napoia liniei
de separatie a celor doua ncaperi, astfel ca sa lase loc suficient ntre ea si
absida pentru amenajarea anexelor (fig. 15).
...:
ISTORIA ARHITECTURII
ROMNESTI
....
..
33
covinei (fig. 19). Planul acestei biserici este de o forma foarte proprie lemnului
lfig. '20). Pronaosul este acoperit cu un tavan drept, iar naosul cu o piramida
construita din brne, ale carei fete pleaca. direct de pe peretii marginasi si se
termina n partea de sus ntr'un mic disc rotund. Incaperea altarului este
acoperita cu un tavan n trei pante. In exterior, pronaosul si altarul sunt
acoperite cu un acoperis n trei pante, iar corpul central, naosul, se nalta
c-
-~=
pomenit, cauta, cu abilitate, sa o stabileasca, plecnd de la Cabesti s( ajungnd la Bi.
;::ci'
a si Caliceanca, lnga Cernauti, nu rui se pare concludenta.
3
34
GRIGORE IONESCU
5.85
5.10
t 3.45
14,00
ISTORIA ARHITEC'l'URII
Rmr.c'EsTI
35
--::::::::==---=-~.
----~
,1
..
~.
\.
1.15 .----~
============:l,i.m.
Fig. 16. Detaliul stlpilor de la pridvorul si clopotnita bisericii din Rapciuni.
ca aceste cupole sunt inspirate de la cele de zid se poate observa foarte bine
la Dragomiresti, la Rapciuni, etc., unde cupolele sunt construite din scnduri
mbinate n Iamb si uluc Ii nervuri de lemn, cari desemneaza, ca si la cupolele de piatra si caramida (la Trei Ierarcm din Iasi, sau Dragomirna, de pilda),
conturul boltii. Mai mult, functiune a acestor nervuri este, ca si n cazul cupolelor gotice, constructiva. Ele formeaza scheletul pe care se construeste apoi
ct1pola, exact ca la constructia de zid. AnaHznd acest fel de constructie, se
constata deci ca el nu e propriu lemnului, ci reprezinta o interpretare abila
n lemn a unui mod de constructie n piatra. Acoperisul propriu zis astupa
apoi spre exterior, ca la bisericile de zid, toata constructia.
.,~ --=-:-~-'"'_._- -- - ;
36
GRIGORE IONESCu
ISTORIA ARHITECfURII
HOMAxESTl
37
GRIGORE
38
IO~ESCU
ganda catolica n'au fost niciodata favorabile bisericii si poporului romn crestin
ortodox. Cu toate acestea, biserica crestina ortodox~ din Transilvania s'a
mentinut, si, n sec. al XIV-lea,
preotimea romneasca avea chiar n
fruntea ei un mitropolit 1. Fata de saracia lor si de greutatile unei vieti
de continua asuprire, Romnii n'au
putut cladi nsa pentru casa Domnului dect biserici de lemn si aceste
biserici semanate pe ntinsul tinutului romnesc sunt o chezasie a persistentei si continuitatii elementului
romnesc n Transilvania. Faptul
acesta este recunoscut si de studiosii
unguri. Astfel, Alex. Marki, n monografia consacrata Judetului Arad,
vorbind despre bisericile de lemn
spune: "In plasa Halangului si n
Fig. 19 Biserica din Cabesti. Infatisare exterioara. general n satele romnesti, stau pe
coline bisericile de gorun, cioplite
adeseori cu gust, ca semn al conservatorismului poporului" 2.
Ca tip de plan, bisericile din
Transilvania nu se deosebesc prea
mult de cele din Muntenia 3. Nava
dreptunghiulara simpla, mpartita
n pronaos si naos, este nelipsita. In
I
I
,
partea de rasarit, aceasta nava se
() i 2- 3
termina ntotdeuna cu o absida, de
Fig. 20. Biserica din Cabesti. Plan.
obiceiu mai ngusta dect biserica,
si care poate fi dreptunghiulara (Rieni jud. Bihor, Poiana-Arad, etc.), poligonala
cu trei, patru, sau mai multe laturi (Oci-Arad, Hontisor-Arad, Ghighiseni-Bihor,
-
-----...
--[LL~-==-~
------
---
__
.-
ISTORIA ARIDTECTURll
RO:uA..
"\'ESTI
39
'.
Fig.
ZI.
40
GRIGORE IONESCU
I
l,.
precednd intrarea n biserica, cum e cazul la cele mai multe biserici din Maramures, unde l gasim. cteodata si cu etaj (fig. 28), fie pe latura de Sud, pe
care se gaseste in acest caz si intrarea (Hontisor-Arad, l\1ierag-Bihor),fie pe laturile Sud si Vest (Plescuta-Arad, Borumbaca-Bihor), fie, nsfrsit, pe cele doua.
fatade laterale, cum e cazul la unele biserici din jud. Bihor (Brusturi, Pic1au,/
Tilecus, etc.). In toate aceste cazuri, de obicei, pridvorul de pe latura pe care
se gaseste intrarea e pus n evidenta 2. Trebueste observat nsa ca pridvorul
1. Vezi Coriolan Petranu, op. cit.; At. Popa, loc. cit.
2. Coriolan Petrami, Monumentele din Bihor, p. 14.
ISTORIA ARHITECTURII
ROM.ANESTI
41
stabilit n lungul laturilor Sud si Nord pare mai de graba a avea rolul unor
stlpi asezati n lungul peretilor, cu scopul de a sprijini streasina, care e foarte
mult iesita. Modul de constructie si asezarea acestor. stlpi pare sa justifice
aceasta asertiune 1. Biserica
din :Mierag-Bihor, sau cea de
lnga Cheile Turzii (fig. 23),
sunt foarte edificatoare n
aceasta privinta. Unde pridvorul lateral nu exista, streasina se sprijineste, ca si n
lVIoldova, pe ultimele grinzi
ale peretilor laterali, cari, ntretaindu-se la colturi, se prelungesc din ce n ce mai mult,
astfel nct ultima iese n afara
~t streasina.
Peretii sunt construiti din
brne asezate orizontal (Blockabau) si sunt ridicati de obiceiu pe o temelie de zid.
In ce priveste modul de
acoperire al interiorului, forma
'Cea mai ntrebuintata este
bolta cilindrica. Pronaosul este
n general acoperit cu un tavan drept. Un sistem de grinzi
puternice asezate, peste tavan
sprijineste turnul c1opotnitei,
'Care este ridicat ntotdeuna
deasupra pronaosului (fig. 24).
Bolta cilindrica acoperind naoFig. 23. Biserica de lemn lnga Cheile Turzu.
sul este construita din brne
dispuse n lung si ntarite, cnd
e mai lunga, de unul sau mai multe arcuri dublouri, ntinse, acestea din urma,
de cte o grinda asezata n planul de nastere al boltii SI unind ntre ei
1. D. Coriolan Petranu, facnd aceasta observatie se ntreaba chiar daca nu nevoia de
a sprijitli streasina a fost origina pridvorului lateral. Cfr. Petranu, Jl.1onumentele din iudo Bihor,
p: 14
42
GRIGOlm
Fig.
24.
IONESCU
ISTORIA .illIDTECTURII
RoMANE STI
.;-
-,
44
GRIGORE IO~"'ESCU
peretii Nord si Sud. Un acoperis de sindrila cu pante repezi si stresini proeminente ncoroneaza apoi ntreaga constructie.
Pe cnd interiorul bisericilor este linistit si simplu, prezentnd caracterul
special constructiilor de lemn, exteriorul, n ce priveste partea superioara a
edificiului, are un foarte pronuntat aer gotic, datorita nruririi pe care a
avut-o asupra arhitecturii de lemn arhitectura de zid contemporana. Acest
caracter gotic este accentuat n special de clopotnita care rasare din
.acoperis si se nalta spre cer ca un adevarat turn de catedrala gotica.
Acest turn este prevazut, la bisericile de constructie ngrijita, cu un foisor
,deschis pe stlpi, care constitue camera clopotelor. Cteodata turnul prezinta chiar doua foisoare suprapuse (Curechin). Deasupra foisorului se nalta
un elegant coif piramidal, care, deseori, este ntovarasit de patru turnulete,
foarte mici, asezate la baza (fig. 25). Acest coif cu turnulete, care se gaseste
n mod curent n Bihor, Cluj si Satmar, este o urma a nruririi arhitecturii
-culte occident ale 1.
Din punct de vedere al liniilor exterioare si al arhitecturii turnurilor n
-special, bisericile din Transilvania pot fi deosebite n doua categorii: una de
influenta gotica, alta de nrurire baroca. Turnul gotic este prevazut cu bal-eoane si acoperit cu. Un coif foarte nalt, care de multe ori are aspectul unei
sageti (Fildul de Jos). La bisericile de nrurire baroca al caror plan este cel
obisnuit comun, turnurile sunt greoaie. N'au balcoane, ci o simpla ncapere
l)revazuta cu ferestre, iar coiful este compus din acoperisuri suprapuse n
forma de bulbi. Aceste turnuri apasa asupra bisericilor, dndu-Ie n general
un aspect mai greoi si framntat (Biserica din Agris-Bihor : fig. 26 s. a.).
Un aspect deosebit prezinta exteriorul bisericilor din Maramures (fig.
27-28). Lucrate cu o arta constructiva remarcabila, au aproape toate pe fatada
de Vest pridvoare deschise, spijinite pe stlpi cu admirabile cioplituri. Acoperisul acestor pridvoare ramnnd sub streasina acoperisului navei centrale, se
continua de jur mprejurul bisericii, formnd un fel de poala proeminenta.
Aceasta poala, menita sa apere contra ploilor ferestrele mici cari lumineaza
interiorul, este fara ndoiala o interpretare a acoperisurilor dela bisericile din
Buco'Tina sau din Polonia.
Ornamentatia la bisericile din Transilvania este n general foarte bogata.
Stlpii pridvorului, nervurile de bolti si n special chenarele de usi si ferestre
dau o dovada de bogatia de modele si de priceperea populatiei indigene de
a lucra cu gust si mare arta lemnul, singurul material pe care fara multa chel1. Vezi pentru aceasta chestiune parerile d-lui Coriolan Petranu,
bist.ricilol' de lemn din Ardeal, n "Inchinare lui N. Iorga", p, 336-342.
Origina
lumurilor
ISTORIA ARIDTECTliRII
RO::U~ESTI
Fig. 26. Biserica din Agris. (Dupa Coriolan J>etranu, Bisericile din iudo Bihor).
--;..
46
GRIGORE
IONESCU
din Brsana-J\lIaramures.
)lrt;
ISTORIA
AR:B:rrECTURII
ROMANESTI
..
47
GRIGORE IONESCU
. .'
ISTORIA ARHITECTURII
f
,1
P.OMNESTI
49
CAP. II.
Arhitectura
1. Epoca
nesigura
a nruririlor
dela origini
accidentale.
-.~._-'.;,;
ISTORIA ARIDTECTURII
ROM.illiESTf
51
ne spune o inscriptie sgriata pe perete-le de Miaza-Noapte al bisericii Sf. Niculae, atunci aceste lacasuri de nchinare, cari existau la acea: data, ar putea
fi socotite ca ctitorii ale primului voevod. Dar se pare ca nca de pe la anul
1340 treburile Domniei n Tara Romneasca erau conduse de Niculae Alexandru,
fiul lui Basarab I, pentruca acesta din urma, desi a continuat sa fie stapnitorul de drept al tarii, dupa toate probabilitatile, se retrasese, poate de batrnete, poate din cauza de boala, laCnipu-Lung, unde a si murit n 1352.
Daca bisericile pomenite mai sus au fost ridicate ntre 1340 si 1352, ceea ce
e probabil, atunci e firesc sa admitem ca ele se datoresc mai de graba lui
Niculae Alexandru.
Ct priveste biserica romanica din Cmpu-Lung, unde a fost ngropat
Niculae Alexandru si, dupa ct se pare, si batrnul Basarab, ea este cea mai
veche biserica romneasca de zid
de care avem cunostiinta, si, dinw
.'{Nu
indca a stim
fost darmata
vremea
ce nfatisarecu avea,
fi-
._
~
\. ~_;
~
~
~
care nsa, n urma cercetarilor speciale cari s'au facut n 1925, au fost
Fig. 30. Planul bisericii romanice
si
nlocuita temeliile
cu o biserica
noua
sub
descoperite
vechei
biserici
din Cmpu-Lung.
al carei plan era de forma dreptunghiulara, terminat catre rasarit cu o absida poligonala. Interiorul era
mpartit, dupa cerintele cultului crestin ortodox, n doua ncaperi: una mai
mica, prima n care se patrunde a venind de afara, care era pronaosul,
si una mai mare, naosul. Acesta din urma, foarte mare n raport cu pronaosul
era mpartit n sens longitudinal, dupa moda bisericilor din Occident, n trei
nave, de doua siruri de stlpi de sectiuue patrata. Peste navele laterale, cari
erau pe jumatate mai nguste dect nava centrala, exista desigur ~ ca si la
biserica Radautilor, cu care ctitoria lui Basarab se asemana fiind totusi de
forme mai rudimentare 1, - o galerie continua la care se ajungea printr'o
scara n spirala, a carei caja se gasea n coltul din stnga alpronaosului (fig. 30).
Dupa caracterele pe cari le prezinta n plan, aceasta biserica, zidita de
mesteri adusi probabil din Ardeal, apartine arhitecturii romanico-gotice, care
n acea vreme era nca la moda n tarile din Nordul si Occidentul Europei.
1\
.~~~tre
cotita
ctitorie
primului
toate,
dat afiind
stilul domnitor.
ei, e sin-
GRIGORE IONESCU
52
.Desigur ca biserica romanica din Cmpu-Lung nu este singurul monument de nrurire occidentala care s'a ridicat pe pamntul Tarii Romnesti.
La nceput, alaturi de alte biserici romanice sau gotice, cari se vor fi cladit
n diverse parti 1 si despre cari noi nu mai st'm nimic, s'au construit, tot
dupa moda occidentala, cetati de aparare si palate domnesti, a caror existenta
este dovedita de cteva mormane de ruine. Asa, de pilda, exista n Arges, pe o
culmempadurita,
zidurile nvechite ale cetatii numita Poenari, care a fost
cetatea cea veche a Argesului, iar mai la vale, la marginea orasului actual,
lnga vestita biserica a Sfntului Niculae, exista ruinele palatului domnesc,
fosta resedinta a primilor domni romni stabiliti la Curtea de Arges.
2. Epoca nruririlor
bizantino-constantinopolitane.
Dar curentul de arta occidentala, care determina la nceput zidirea bisericilor, a cetatilor si palatelor domnesti dupa moda artei gotice si romanice,
slabeste, . si nrurirea lui asupra constructiunilor romnesti
dispare de ndata ce
voevozii romni ncep
a avea legaturi cu im- _
puiul bizantin si cu
marea capitala a acestuia, Constantinopolul.
Nu mai mult de5
ct chiar al doilea voeI
Fig. 31. Biserica Sn Nicoara din Curtea de Arges. Plan.
vod stapnitor al Tarii
Romnesti, abia ntemeiate, Niculae Alexandru, si organizeaza curtea sa dupa curtea mparatilor bizantini, asa dupa cum era alcatuita cea a vecinilor sai, a tarilor
din Vidin si Trnova. Tot acest voevod aduce la Curtea de Arges un episcop,
caruia i s'a zis "exarh", adica delegat statornic al Patriarhiei din Constantinopol.
Un domn ca acesta, care avea curte bizantina Sl eplScop bizantin, nu
1. Urmele unei biserici gotice au fost descoperite la Turnu-Severin n aria castrului
Drobetis, unde o absida de stil gotic este alipita unei constructii ce pare de epoca romana.
Cfr. Ghika, op. cit., p. 6.
--
53
mai putea de acum sa zideasca lacasuri de nchinare dect dupa stilul si cerintele cultului bizantin, si nca dupa cel al capitalei imperiului. Astfei, Niculae Alexandru, dupa ce va fi desavrsit biserica de stil romanic din CmpuLung, zidita de tatal sau, pune sa se construiasca la Curtea de Arges, lnga
casele domnesti de acolo, o biserica mare de stil bizantin pe care a nchinat~o
sfntului al carui nume l purta el nsusi.
Fig. 32. Biserica Sn Nicoara din Curtea de Arges. Partea sUFerioara a absidei.
-~
54
GRIGORE
IO:t-.':ESCU
_._---~--
ISTORIA ARffiTECTURll
RO~"-ESTI
55
tehnicei bizantine 1, n evantai 2. Naosul, asa dupa cum reese foarte clar
din plan si din zidurile cari se mai tin si azi n picioare, era acoperit cu o
bolta semici1indrica, continua, ntarita de doua arcuri dublouri.
Intermediari n transmiterea acestui nou fel de a cladi se pare ca ne-au
fost, la nceput, popoarele balcanice, cari aveau, pe vremea cnd Principatul
Tarii Romnesti abia se ntemeiase, o institutie bisericeasca bine organizata
si un numar important de constructii religioase zidite dupa cerintele arhitecturii bizantine 3.
Dar stilul curat bizantin, cel care stralucise la Constantinopol n veacurile
XI si XII, ni-l nfatiseaza n toata frumusetea si puritatea lui, biserica Sf.
1. A. Choisy, L'art de Mtir chez les Byzantins,
2: La fel este construita semicalota absidiolei din stnga. La cea din dreapta caramizile sunt dispuse pe lat. Dealtfel, raza sferei fiind mica, absidiolele puteau fi acoperite oricum.
3. Asupra originii bisericii Sn Nicoara -parerile sunt mpartite. D. N. Ghika-Budesti o
socoteste nrudita cu paraclisul Bogdan-Serai din Constantinopol (op. cit. p .II), lucru oarecum
discutabil, mai ales cnd este vorba de sistemul de bolti. Vezi planul paraclisului n N.
Ghika-Budesti, ibid. fig. 18.
D. O. Tafrali crede, n schimb, ca Sn Nicoara nu-i dect o capela facnd parte din
seria de bisericute de tipul acelora din Trapezita de lnga Tmova. Cfr. O. Tafrali, Monuments
byzantins de Curtea de Arges, Paris, 1931,p. 30. G. Bals, n urma publit:arii cartii d-Iui Tafrali,
combate parerile acestuia aratnd motivele pentru cari el socotea ca nu se poate nca afirma,
mai ales numai prin comparatie de planuri, cum face d-l Tafrali, ca Sn Nicoara se trage din
seria de capele bulgaresti mai sus pomenite. Cfr. G. Bals, n Byzantion, ;VII, 1932, p. 599-601.
Ca planul bisericutei Sn Nicoara este asemanator cu cel al ctorva capele din Trapezita,
. dupa cum este asemanator si cu cel al bisericii Sf. Dumitru din Trnova, datnd din sec. al
XII-lea (vezi Andre Protitch, L'Architecture bulgare, Sofia 1924, p. 26 si fig. 21) lucrul este
evident, dar pilastrii angajati n zidurile laterale la foarte multe din aceste capele - V, VII,
XIII, etc. - nu sustineau, asa cum crede d-l Tafrali, o calota sferica, ntruct arcurile dublouri
cari uneau acesti pilastri formau un dreptunghi foarte alungit n setJ.sultransversal. Nu nsemneaza
<:ape un astfel de dreptunghi nu se poate ridica o cupola, dar n acest caz un sistem complicat
de arcuri ar fi trebuit sa aq.uca planul dreptunghiular la baza patrata, care ar fi fost mult mai
mica. Despre asa ceva nsa nu poate fi vorba nici la capelele bulgaresti mai sus pomenite si
nici la Sn Nicoara, unde cele doua arcuri dublourj din naos, ale caror picioare exista nca, dau
indicatii sigure asupra boltii care acoperea biserica, si care nu putea fi dect un semicilindru.
La Adormirea Maicii Domnului, sau Biserica Olari, tot din Curtea de Arges (fig. 381), pe care
D. Tafrali socoteste ca datnd din anul 1300, naosul, a carui structura difera de cea de la
S. Nicoara, este n adevar acoperit cu o cupola.
Biserica nsa, "prenoita cu zidarie n r869" cum ne spune inscriptia n care se citeste
si data traditionala de 1300, este din a doua jumatate a sec. XVII; dovada forma planului
si traseul boltilor caracteristice acestei vremi. Schita de plan publicata de D. Tafrali nu
corespunde cu realitatea. Vezi planul exact n N. Ghika-Budesti, Evolutia Arhitecturii n
Muntenia, partea 3-a, Bucuresti, 1933, pl. CCXLI. Asupra inconsistentei traditiei cronologice
acceptate de D. Tafrali, vezi Tocilescu Biserica Olari din C. de Arges, n " An. Acad. Rom,
1886, VIII, S. II-a, p. 158.
56
GRIGORE
IOJ\'"ESCU
-.
ISTORIA ARHITECTURII
ROMANESTI
57
peretelui din stnga al naosului, se poate citi: "In anul 6860 (adica I352) la
Cmpu-Lung, amur-it 'marele Basarab Voevod", ceea ce nsemneaza ca la acea
data, daca biserica nu era chiar n constructie, fapt care ar explica n parte
usurinta cu care s'a sapat n mortarul dintre doua siruri de caramizi inscriptia
mai sus pomenita, era n orice caz netencuita. Savrsirea Iacasului s'a facut
apoi cu ncetul, ceva mai trziu, dar biserica era n orice caz gata n vremea
lui Nicu1ae Alexandru, care si ngropase chiar n ea un copiII. Pictura se pare
nsa ca a fost facuta mai trziu de Radu 1, voevod de scurta si nu deajuns
de bine cunoscuta domnie, dar de vrednica si rodnica activitate constructiva,
fapt pentru care urmasii sai l-au confundat, se pare deseori, cu legendarul
Negru-Voda, ntemeietor de Tara si ctitor de numeroase biserici si mnastiri 2.
Biserica Sf. Nitulae Domnesc este monumentul cel mai important si de
<:el mai curat stil bizantin pe care l avem n Muntenia. E de dimensi uni
mari 3, si are un plan dreptunghiular, n aparenta foarte simplu, terminat
de Basarab si zugravita de urmasii sai Alexandru si R.adu I. efr. "Bul. C. M. 1.", 1915,p. 14r
-143. D. Onciul revenind asupra chestiunii si bazndu-se pe considerati uni de ordfn istorjc n
legatura cu pictura bisericii, ntareste afirmatiunile raportului precedent; efr. In chestia biseficii
Domnesti de la Curtea-de-Arges, "Bul. C. M. I.", 1916, p. 49-65. Separat, si dupa descoperiri
noua,..D. N. Iorga atribue biserica lui Nicolae Alexandru (1340-1364); efr. Istoria Poporului
Romnesc, p. 19. D. C. C. Giurescu crede nsa ca a fost nceputa tot de Basarab si' numai
terminata de Niculae Alexandru; efr. op. cit., p. 361. D. O. Tafrali, dupa ce contesta, cu-sau
fara dreptate, autenticitatea unei parti din inscriptia descoperita dupa razboiu pe. peretele. de
Nord al bisericii, facnd unele considerati uni de ordin istoric religios si avnd n vedere alte ins-eriptii pe cari d-sa spune ca le-a putut descifra pe primul strat de pictura si dintre cari una ar
fi continut chiar data de 1261, crede ca biserica a fost zidita ntre 1236-1246 si pictata 21 ani
mai trziu, adica la 1261; efr. Monuments byzantins de Curtea-dti-Arges, p. 304 si unn.; pentru
inscriptiile de pe picturi vezi si D. Onciul, loc. cit. p. 49-65.
1. C. C. Giurescu, op. cit. p. 41I.
2. C. C. Giurescu, ibid. Intr'un articol recent, D. Aurel Sacerdoteanu, studiind temeliile unor ziduri vechi din jurul bisericii precum si resturile de zidarie gasite sub pardoseala actualei biserici, ajunge la concluzia ca pe acest loc a existat o bisericuta anterioara domniei lui
Basarab si ca aceasta darmndu-se Nicolae Alexandru a zidit n locul ei biserica Sf. Niculae.
Zidirea acesteia din urma s'ar fi facut dupa 1343. dar biserica era gata, cu picturi cu tot,
inainte de 1369 (efr. Mormntul de la Arges si zidirea bisericii Domnesti, extras din "Bul. C. 1'11.1."
Fasc. 84, 1935, p. 1-12) Comideratiunile pe cari d-sa se bazeaza ca sa stabileasca data 1368, desi
logice, mi se par totusi nesuficiente. In legatura cu aceasta, d-sa crede deasemenea ca mormntu1 descoperit n 1920 n Biserica Si. Nicolae Domnesc din Curtea de Arges, nu este nici al
lui Basarab, asa cum spune d-l N. Iorga, op. cit., p. 19, nici al lui' Radu I, asa cum crede d.
-e. C. Giurescu, op. cit., p. 415-418,
ci al unui voevod dinaintea lui Basarab ngropat n ve-ehia biserica.
3. Dimensiunile exterioare sunt: 14,56 largime si 21,35 m. lungime pna la zidul din
eare ies.absidele. Naosul n interior masoara 11,Bo m. largime si 12>40 lungime pna la linia
catap~tezmei. Este o biserica mare fata de celelalte constructii bizantine cu care Si. Niculae de
58
GRIGORE ro:NESCU
--,--~----
."
-==
J.
I~II 'M
lLJj
"
1
A
I
,
!
l,
1,
I,
L-
59,
:60
URIQORE IONESCU
ISTORIA ARHITECTURII
ROMNESTI
61
Biserica Sf. Niculae Domnesc din Curtea de Arges, asa cum se prezinta,
este un reprezentant fidel si caracteristic al tipului de plan n cruce greaca.
L.
.!~_
\
Fig. 37. Biserica Si. Niculae Domnesc din Curtea de Arges. Vedere perspectiva.
(Dupa un desen de D-na arh. Virginia Haret, refacut de autor).
! .
-,
"
GRIGORE IONESCU
odata, dupa cum s'a mai spus, una dintre podoabele cele mal de pret ale arhitecturii romnesti 1.
3. Epoca
nruririlor
serbo-bizantine.
ISTORIA ARHITECTURII
.-
ROM_lliESTI
63
---
GRIGORE
64
IONESCU
intra prin doua porti: una taiata n axul fatadei de Vest, alta, laterala, pe partea
de Sud. Pronaosul era separat de naos, asa dupa cum va fi de aci nainte
la toate bisericile pna catre nceputul secolului al XVI-lea, de un zid plin, strapuns de o use. Naosul,.
de forma dreptunghiuIara alungita n sensul
axei principale a bisericii, se termina spre
Rasarit cu o absida
centrala care nchidea
altarul, iar centrul, limitat de patru iesituri
caracteristice planului
srbesc, peste cari se
ridicau arcuri late, se
Iargea n laturi, spre
Nord si Sud, cu doua
abside semidrculare la
interior si poligonale
la exterior (fig. 38).
Peste patratul central,
se ridica la nceput,
desigur, o turla nalta
cu cupola sferica.
Intr'o stare perfecta, dar totusi mult
transformata n decursul nemurilor, ni se nfatiseaza biserica mnastirii Tismana.
Ca plan, ea nu
difera de cea a V0ditei, iar absidiolele,
!
I ~ , , I
cari flancheaza acum
Fig. 39. Biserica mnastirii Tismana. Sectie si plan.
cu forma lor curioasa
absida centrala, sunt
desigur datorite unei transformari posterioare (fig. 39). In interior, biserica
produce o impresie de intimitate si naltare. Nu mai este lungimea acea care
domina, ci naltimea. Caracterul acesta esential, n opozitie cu biserica bizanti!
ISTORB.
ARHITECTURII
RmiNEsTI
65
na orientala, care de obicei este joasa si da o impresie de strngere si de reculegere, este specific arhitecturii bizantine srbesti.
Naosul este supranaltat de o turla de sectiune octogonala att la interior ct si la exterior, sfrsita cu o cupoleta sferica. Trecerea dela patratul
de baza al acestei turle la turla propriu zisa nu se mai face, dupa moda bizantina, prin intermediul pendentivilor, ci prin mijlocirea unei constructii de
origine mai de graba armeana, numita "trompa de unghi" (trompe d'angle).
Baza turlei se ridica pe patru
arcuri circulare puternice, doua
transversale, mailate, si doua longitudinale, mai nguste, flancate
de doua nise joase, acestea din
urma sapate n picioarele celor
dinti. O turla asemanatoare celei
de pe naos, dar mai joasa, se
ridica pe pronaos.
Lucrarile de refacere pe cari
le-a suferit biserica n decursul
vremurilor, si n special n timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, au modificat mult aspectul
dela nceput al monumentului.
Cercetarile facute de curnd 1 au
dovedit ca biserica a avut n
fata un fel de pridvor deschis,
care nconjura pronaosul si se
Fig. 40. Biserica mnastirii Tismana
ridica pe acesta pna la 2/3 din
(dupa o gravura veche).
naltimea lui (fig. 40)' Fatadele,
la rndul lor, erau decorate cu un sir de firide oarbe, cari, asezate pe
mijlocul zidurilor, ncingeau constructia dintr'o parte n cealalta a pridvorului
Alaturi de activitatea constructiva a calugarilor si mesterilor lui Nicodem,
domnul romn Mircea cel Batrn, continund seria ctitoriilor legate de numele
evlaviosului sau naintas si parinte, Radu 12, zideste, catre sfrsitul secolului,
laI389, n judetul Arges, mnastuea Cotmeana, iar peste patru ani, n tinu1. Rezultatul lucrarilor de restaurare si al cercetarilor fal.ute cu pricepere de d. arh.
Em. Costescu a fost publicat n "Bul. Corn. Mon. Ist." 1934.Cfr. Virgil Draghiceanu, Consideratiuni asupra vechimii Bisericii Mnastirii Tismana, p. 1-6.
2. Intr'un document din 1418, Radu 1este numit ctitor, alaturi de Mircea cel Batrn, att
la Cotmeana ct si la Cozia. Cfr. Giurescu, op.cit. p. 410.
66
GRIGORE IONESCU
turile frumoase ale V1cii, nalta ctitoria sa cea mai de seama, mnastlrea
Cozia.
Ca plan, bisericile acestor doua mnastiri se leaga nca de tipul constructiilor srbesti : Cozia, n mod perfect; Cotmeana, foarte vag. Arhitectura lorexterioara, nsa, pune n evidenta elemente deosebite, cari se datoresc unor curente
noi de influente. Biserica mnastirii Cotmeana mbraca un decor caracteristic monumentelor ba1canice, iar Cozia, pe o haina bizantino-srbeasca, pune
ISTORI~
ARHITECTUlUI
ROM:.'ffiSTI
67
o O
68
GRIGORE ro:NESCU
chide altarul spre Rasarit, si doua abside laterale (fig. 42). Prin felul de boltire, naosul este mpartit' n sens transversal n trei travee distincte: una
centrala, care determina n plan un patrat, peste care se ridica turla, si doua
marginase, mai nguste si aproape egale ntre ele, una catre Rasarit, alta catre
Apus. Turla se ridica pe patru arcuri: doua transversale, ccnstituite din cilindri cari acoper cele doua travee marginase, si doua longitudinale, nguste,
alipite peretilor1ateraliNord si Sud. Aceste din urma sunt flancate de cte doua
arcuri egale ca grosime, dar mai joase si de raza mai mica, taiate n picioarele'
celor doua travee marginase si prelungite pna la pardoseala n chip de nise
(fig. 42). Structural vorbind, arcurile longitudinale si nisele cu picioarele lor
sunt alipite direct zidurilor laterale. Prin aceasta alipire, se obtine n partea
de sus a bisericii o reducere simtitoare a largimii naosului, fapt care permite,
n aceeasi masura, micsorarea diametrului turIei 1. Aceasta reducere de largime cautata de constructor n partea superioara pentru a stabili un echilibru
mai sigur turlei, nu se face att de simtita n partea de jos a ncaperii, ~
care trebuia sa rame ct mai spatioasa, - datorita prezentei celor patru
nise taiate n picioarele celor doi puternici cilindri transversali.
Procedeul acesta de origine srbeasca al alipirii arcurilor longitudinale
cari sustin turla la zidurile laterale ale bisericii nu ramne fara a avea un
efect si asupra aspectului exterior al partii superioare a fatadelor. In adevar,
zidurile laterale, cari se gasesc n partea superioara dublate ca grosime, se
opresc la ext~rior mai jos dect arcurile alipite lor. Un alt zid se ridica apoi,
pna la naltimea necesara, numai peste arcuri. Se capata astfel pe fatade,
la partea superio'ara, o retragere a zidului spre interior, ceea ce da nastere la
o poala cu un acoperis separat pentru zidul exterior propriu zis (fig. 41 si 44).
In exterior, zidaria este facuta cu material aparent: piatra cioplita si
caramida, alternndu-se. Absidele sunt decorate n partea superioara cu arcuri
de piatra sculptata, sprijinite pe colonete. tot de piatra, cu fusul facut din
mpletituri ca o frnghie .. Aceste colonete se prelungesc n partea inferioara,
pna jos, cu coloane drepte (fig. 43), Ferestrele sunt ncadrate cu chenare de
piatra scut:ptata.ln zona superioara a fatadelor, si deasupra fiecarei ferestre
se gaseste cte o rozeta de piatra traforata 1,a: jour". Arcurile ferestrelor si
ramele rozetelor
sunt dublate
de cte o. banda formata din flori de teracota
".,
.
r,.. Baza turleiseridica ..exact Peste arcurile mari ale naosului. Tamburul turlei se spri-'
jine nsa, n mare parte, pe 4 arcuri mai mici, rldicate pe console si alipite arcurilor mari (fig..
42). Prin dispozitia a~easta'-'pe care a gaSim si la: biserica veche din Nicopole, diametrul turle]
se micsoreaza si mai mult, iar n cazul de fata se corijaza si suprafata de baza a turlei, caretrebuia sa fie un patrat perfect si care din cauza greselilor de trasare rezultase' din plan un dreptunghiu.
(
\
ISTORIA ARIDTECTURII
ROMNESTI
I
I
69
70
GRIGORE IONESCU
acea a sculpturii bizantine. Reiese deci vadit faptul conlucrarii mai ~multor
mesteri de provenienta deosebita.
Mult mai simpla si ca plan si ca fatade, biserica mnastirii Cotmeana
aduce o modificare esentiala n modul de a decora peretii exteriori. In interior, biseri~a e foarte simpla: o nava unica, dreptunghiulara, terminata spre
Rasarit cu o absida semicirculara - flancata de doua nise joase proscomidia si
diaconiconul- si acoperita cu o bolta continua u.semicilindru (fig. 45). Pe
partile laterale, cele doua abside, mai joase dect absida centrala, par sa fi
1. Vezi AndreProtitch,
loc. cit., p. 27 si 45.
2. Gh. Bals, loc. cit., p. 29.
\
ISTORIA .ARHITECTURII
RO:llNESTI
71
fost adaugate corpului principal ulterior, dar n once caz foarte curnd dupa
zidirea bisericii 1.
Fatadele, construite exclusiv din caramida aparenta, sunt decorate cu
firide oarbe nalte si nguste; cari ocupa toata naltimea zidurilor pna aproape
'\
Fig. 45. Biserica mnastirii Cotmeana.
Plan. Pridvorul si clopotnita de deasupra lui au
fost adaugate mult mai trziu.
\
\
de cornisa. Arcurile semicirculare cu cari se termina aceste firide sunt consstruite din caramizi dispuse n lung pe muche si sunt dublate de un sir de
discuri-butoni de teracota smaltuita, colorati n cenusiu si verde. Aceste
discuri sunt de un sir de caramizi dispuse pe lat (fig. 46). Firide absolut
\
\:
I
1
72
-GRIGORE IONEOU
\
\
yI
o
1,
'11
ISTORIA ARHITEaJ'URII
ROMNESTI
73
~inase, ale caror bolti se sprijinesc mai mult pe zidul lateral!, sunt limitate,
spre patratul pe care se ridica turla, de cte un arc dublou ngust.
Materialul de constructie ntrebuintat este din cel mai comun si rustic :
piatra nelucrata, bolovani si caramida ordinara de mna. Dispozitiunea lui
i,
1
n constructie urmeaza nsa foarte de aproape pe cea bizantina dela Sf. Niculae
Domnesc din Curtea de Arges, sau chiar pe cea dela Cozia, n care fsii1e
-orizontale tencuite au fost n10cuite cu straturi de piatra.
I. Rostul celor doua nise cari flancheaza, de o parte si de alta, absidele laterale, sprijinind arcurile turre{ dupa modul de constructie srbesc de la Cozia, pare ca nu mai e mteles.
)
I
:j
\
CAP. III
(:.
!:t/
ISTORIA ARHlTECTURII
ROM.:L><ESTI
75
l
.'0
, r-
niti Lwow-ul
direct dela.
iar n
al raspndit
XII-lea centrul
era
din Ani,
Polonia,
de secolul
unde s'au
apoi silor
la cel
noi,mai
n important\
Bucovina,
Moldova si Transilvania.
\
piezise
boltilorsiromneasca
moldovenesti,
arcuri
cu ajutorul
carora
se micsoreaza
diametrul
cupolelor
cari, dupa Armeniei.
toate
probabilitatile,
din
Cecaracteristice
datoreste arhitectura
Lasnd
de one-au
partevenit
arcurile
\ .
nrurirea
artei armenesti
con.structiilor
Iran prin intermediul
Armeniei
romnesti
se face simtita
mai 1,
ales
n domeniul
arhitecturiiasupra
decorative.
Toata
podoaba de ciubuce rotunjite de piatra si sculpturi, cari mbraca biserica Mnastirii Dealului din Trgoviste, toate pietrele nflorite ale Episcopiei din Curtea
de Arges, turla Dragomirnei din Bucovina - cel putin pentru ce priveste ideea
de a o acoperi n ntregime cu ornamente - si toate pietrele dantelate ale fatadelor bisericii Trei Ierarhi din Iasi, se datoresc unor mini abile si bine cu~
noscatoare ale artei din Armenia si din regiunile nvecinate, cari se gaseau n
sfera influentelor armenesti.
Drumurile pe cari aceasta arta a patruns n Romnia, precum si epocile
n cari se constata nrurirea ei n Muntenia si Moldova, sunt diferite.
In Muntenia, nca de pe vremea lui Mircea cel Batrn, aparuse n decorul exterior al bisericii mnastirii Cozia o seama de elemente sculpturalefusuri de colonete formte din ciubuce de piatra mpletite ca o frnghie,
rozete compuse cu motive geometrice si mpletituri, lintouri cu decor floral
stilizat, etc. - elemente de o structura speciala si de provenienta noua, a caror
origine trebuie cautata mai de graba n arta armeneasca si caucaziana dect
n cea bizantina. In ce masura aceste elemente armeano-caucaziene, venite la
Cozia prin intermediul Serbiei, au contribuit la formarea decorului exterior
'\
1. Cir. Gh. Bals, Sur une particulariU des voUtes moldaves, n "Anuarul Acad. Rom. Bul.
de la seetion historique". Tome, XI, 1924, p. 7-16.
.:>"
,,..;'
76
GRIGORE
,-
-IONE&CU
.al bisericilor cari s'au cladit n decursul secolului al XV-lea, nu stim, fiindca
,din perioada de timp care se ntinde dela Mircea cel Batrn la Radu cel Mare
nu ni s'a pastrat nici un monument.
Desi perioada aceasta a fost framntata de razboaie aproape continui
~i de certuri pentru domnie, desi Domnii s'au bucurat numai de stapniri scurte
si au fost preocupati mai mult de grijile dinafara si de pastrarea: do~niei dect
de treburile bisericesti, istoria ne vorbeste totusi de mnastiri si biserici, si
nca importante, c1adite n aceasta epoca, monumente cari, n nenoiocire, au
disparut, Asa, de pilda, Vlad Tepes a zidit Mnastirea Comana, r~facuta
mai trziu de Radu Serban, si o biserica la Trgsor n Prahova; tot, el ar
fi ridicat un lacas de nchinare pe locul ocupat astazi de biserica lui N~agoe
Basarab dela Snagov 1; boierilor Craiovesti fi se atribue --'- si documehtele
\
dovedesc ca ei au, cladit - o frumoasa biserica ridicata n partile de Nord
\
.ale judetului Mehedinti, n Strehaia 2,-oras care pare sa fi fost pe atunc~
resedinta Banilor Craiovei - biserica refacuta apoi n secolul al XVII-lea de
Matei Basarab. Tot lor li se atribue ntemeierea, n judetul Gorj, a mna stirii \
Bistrita, cladire care ntrecea chiar, n frumusete, pe aceea dinStrehaia,
si'\
aceasta darmata la 1840 si nlocuita cu alta. Radul cel Frumos a: ntemeiat
mnastirea Tnganasului din Ilfov 3, care se pastra nca pe la 1650, iar Vlad
Calugarul (1482-1495) a cladit schitul Babelor si mnastirea Glavaciocului
din Vlasca 4. Alaturi de aceste monumente, un numar considerabil de alte
biserici, mai mari sau mai mici, au fost cladite pe pamntul Tarii Romnesti n aceasta epoca 5, dar, lucru ciudat si inexplicabil, nimic din ele nu
ni s'a pastrat.
Ajungem astfel la domnia lui Radu cel Mare (1495), fiul lui Vlad Calugarul, caruia supranumele "cel Mare" i se cuvine daca nu pentru evlavia
lui, mai mare dect acea a tatalui sau caruia i se spusese "Calugarul" pentru
acelas motiv, macar pentru minunatul lacas dumnezeesc cu care si-a nzestrat
tara 6.
'I. N. Iorga spune ca piatra de mormnt fara inscriptie, care se gaseste n actuala biserica,
poate fi acea a lui Tepes, dar crede ca acesta a gasit mnastirea ntemeiata de altii dinaintea lui
si el n'a facut dect s'o ntareasca pentru a-si face din ea un loc de adapost pentru zilele de
primejdie.
2. N. Iorga, Istoria Bisericii romnesti, 1, p. 125.
3. N. Iorga, 'ibid p. 1I8
.4, Idem, ibid.
5. Vezi, N. Iorga, Istoria Bisericii romtlesti, val. I si II. Pentru Oltenia vezi deasemenea, Ion Donat, Fundatiile religioase ale Olteniei, n "Arhivele Olteniei" Nr. 86-88, p.
262-346.
lOg,
"
ISTORIA
k
r
I
I
i
I
l
i
ARIDTECTURII
ROM..U<""ESTI
77
\
\
78
GRlGORE
.;
..
f,
a.
~
J
!.
IONESCU
[J
ISTORIA ARHITECTURII
ROMANESTI
79
<lespartitor al naos ului si pe arcul dublau. Partea din pronaos ramasa spre
Apus, de forma aproape patrata, este acoperita cu o bolta cilindrica dispusa
in lung pe axa bisericii.
"'"
GRIGORE IONESCU
80
ISTORU
ARIDTECTURII
ROMNESTI
\ 81
"
roul Domn din neamul Craiovestilor, Neagoe Basarab, se gndi sa ridice n locul
pna atunci. Si pentru ca noul edificiu 'sa re1.
ziste
vremurilor
si sa preamareasca
deapu. nimeni nu' mai dadiS~\
ei o biserica
extraordinara,
de o bogatie
uimitoare, cum
ruri numele ctitorului sau, materialele cele
ai bune lor
!iunfost
aleses'afara
economie,
iar
unerea
opera
facut,
asa dupa
cum ne relateaza cronica anonima a Tarii
Romnesti, cu o tehnica desavrsita. Piatra
ntrebuintata n constructie, un calcar de
buna calitate, grauntos si de culoare galbue,
a fost adusa din carierele dela Albesti de
Ianga Cmpu-Lung. Marmora si mozaicul de
cari tinuturile romnesti nu dispuneau, au
fost n schimb aduse cu mari cheltueli, ct
'~ pare, dela Constantinopol.
Mesterii. Pentru a realiza opera doria, Neagoe Basarab a facut apel la o seama de mesteri priceputi, dintre cari, dupa
oate aparentele, n'au' 'lipsit nici cei cari
realizasera pentru naintasul sau Radu cel
are minunata mnastire din Dealul TrO'o,istei, cu care biserica dela Arges are
multe nsusiri comune. Unele relatari pretind ca Neagoe Basarab, care si-ar fi pet- '
recut o parte din tinerete la Constantino1, unde s'ar fi ocupat ntre altele si cu
upravegherea lucrarilor de constructie ale
ei moschei, ar fi adus cu sine, cnd s'a
in ors n tara, un arhitect cu numele de
:l[anolli din Niaesia 1, care lucra la Constantinopol. Alaturi de acest mester, care ar fi Fig, SI. Domnita Roxanda, fiica lui
deci arhitectul Episcopiei din Arges, nsusi Neagoe Basarab, dupa o pictura murala
de la Curtea de Arges
_-eagoe a luat o parte destul de activa la
(Muzeulde arta religioasa din Bucuresti).
constructia bisericii sale.
\
\
1, Niaesia
de care este legat numele lui Manolli ar putea sa fie una din cele doua localitati al caror nume actual se apropie de acesta: Nysia lnga actualul Aidin, vechiul Tralles din
.Asia Mica, sau Nyssa din Capadocia, provincie situata la Apus de Armenia. Cfr~ Gh. Bals,
IfJj111B1lCes armeniennes,
p, 12.
6
I
,
\
82
GRLGORE
IONESCn
\\
ISTORIA ARHITECTURII
ROMAKESTI
83
Daca aceste relatari sunt adevarate, atunci arhitectul Manolli, din care
poezia populara a facut pe "Mesterul Manole';, a carui duioasa legenda este
cunoscuta de toata suflarea romneasca, ar fi mai degraba un armean, care
lucra la Constantinopol, de unde a fost apoi adus n Tara Romaneasca. Dispozitia decorului si felul ornamentelor dela Arges sunt de natura sa justifice
aceasta origine a arhitectului, care, dupa parerea noastra, n'a fost dect decoratorul, - poate, din unele puncte de vedere, si sfatuitonil - mesterului care
a conceput biserica n ntregul ei. Pe cnd cel dintiu stapnea mestesugul
decorativ armenesc si era n acelas timp n curent si cu ceea ce -se realiza n
acest domeniu si n acea vreme la Constantinopol, cel de al doilea era un bun
cunoscator al monumentelor noastre mai vechi, si, mai _ales, un abil interpret
al' principiilor constructive cari tineau de scoala srbeasca.
Inceputaprobabil n 1512, sau poate foarte curnd dupa aceasta data,
biserica a fost terminata, pentru ce priveste arhitectura, n anul 1517. Mai
ramasese nsa de facut decoratia interioara, si cum fondurile banesti ale Domniei se secatuisera" biserica fu trnosita fara aceasta podoaba,. n 1517. In
1526 nsa, ginerele lui Neagoe, Radu dela Afumati, n scurta si vesnic turburata sa domnie, gasi totusi ragazul necesar si hanii cu can realiza, n chip
onorabil, zugraveala interioara a vestitei ctitorii. I?ar mesterii diri urma, cari
au refacut biserica transformnd-o, conform dorintei Regelui Carol 1, n mausoleu al familiei regale, au socotit ca aceasta pictura e de mica- valoare artistica si, desprinznd-o din tencuiala burdusita care avea nevoe de ntarir~,
au nlaturat-o 1. In locul ei, pe zidurile netezite, pictura noua, culorile vii si
poleiala de aur mprastiata fara economie peste tot, mbogateste n mod silnic
interiorul aruncnd asupra lui o nuanta de veselie ce nu-si gaseste locul ntr'un lacas de nchinare, si cu att mai mult ntr'un mausoleu.
Planul si boltile. Planul bisericii cuprinde doua parti, cari _se vad foarte
bine att din exterior ct si din interior; un naos n forma de trefla si un
pronaos desvoltat de forma dreptungmulara, iesit fata de naos cam n felul
cum se vede la unele biserici moldovenesti c1adite n yremea lui Stefan cel
Mare, dar mult mai prom,llltatdect la acestea (fig.. :53). Str\lctura naosului
aminteste nca principiile de constructie srbesti. Patratul peste care se ridica
turla este determinat de arcuri longitudinale duble si de cilindri transversali,
1. Resturile cele mai importante ale acestor picturi, precum si inscriptia lui Radu dela
Afumati, au fost, din fericire, transporta te si depuse spre pastrare n Muzeul de Arta religioasa
din Bucuresti.
..
.-."
.
I
84
GRIGORE IONESCU
ntariti, cu cte un arc dublou (fig. 54). Interiorul naosului este luminat de
noua ferestre taiate cte trei n fiecare absida 1. Pronaosul, de forma dreptunghiulara, dispus cu latura mai lunga perpendiculara pe axa bisericii, cuprinde n mijloc, de partea naosului, un fel de pridvor sprijinit pe doisprezece stlpi dispusi n plan dupa un patrat. Partile laterale ramase dincolo
de acesti stlpi servesc ca lacas de ngropare 2.
\
Separatiunea ntre naos si pronaos nu se mai face, ca la bisericile anterioare cunoscute, printr'un zid cu use la mijloc. Sirul celor patru coloane
dispuse catre naos nlocueste zidul plin de odinioara, iar un chenar de poarta
prins ntre cele doua coloane centrale aminteste .locul usii.
Turla naosului, foarte nalta, este, ca si acea a bisericii mnastirii Tismana, de sectiune octogonala att la interior ct si la exterior, si ridicata pe
1. Modul acesta de a taia trei ferestre ntr'o absida l ntlnim pentru prima oara la
biserica Bradet din jud. Agres. Vezi pag. 72. fig. 47.
2. Dispozitiunea aceasta este excelenta si mult mai ingenioasa dect gropnita moldoYeneasca, introdusa ntre pronaos si naos, care creiaza o separatiune ntre partile bisericii, lungind-o si stricndu-i unitatea.
ISTORIA ARIDTECTURII
85
ROMNESTI
1.
Pro~aosul are
trei turle: una mare, ci1indrica, ridicata peste patratul celor doispreze6f stlpi,
si doua mai.>mici, laterale, ridicate pe cele doua patrate determinate la col-
It
\
""'4;. j.t.
_-ou), aceste trompe erau conice nsa foarte plate. Restauratorul, care a schimbat
cel ,echi al bisericii, introducnd elemente noi si "dregnd" unele imperfectiuni
si un caracter deosebit monumentului, a nlocuit aceste trompe plate cu un fel
.. :- . ate. cari, plecnd de la intersectia extradosurilor arcurilor mari, se termina la
. de nastere al tamburului octogonal, unificndu-se cu un fel de suprafata conica.
-=...,
- :::;e-'
86
CRIGOHE
IONESCU
.,
1. Brul acesta, ca element decorativ format din ciubuce de piatra rasucita ca o fringhie, care n arhitectura romneasca apare pentru prima oara la Curtea de Arges, l gasim si
n alte tari, fie decornd o cornisa, fie ncadrnd o usa sau o fereastra. Intrebuintat nsa ca la
Arges, adica nchingnd o constructie sub sau la nivelul planului de nastere al boltilor, nu-l
gasim dect n Armenia si n regiunile cari au suferit influentele artei acesteia, Cfr. Gh Bals,
Intluences armeniennes et I{eorgicttnes, p. 8.
2. Aceste panouri, ca si cele de pe registrul superior, si, dealtfel, ca si cele de la biserica.
!I1nastirii Dealului, n'au nici un rol constructiv. Ele sunt pur si simplu decorative. Faptul acesta
reiese si din felul cum sunt construite, Pietrele arcurilor, att la Deal ct si pe registrul superioJi'
de la Arges, nu sunt apareiate radial ci numai orizontal si vertical; profilele, cari la De?! s'unt.
intrate n raport cu fata zidului, iar la Arges aplicate n relief pe fatade, sunt cioplite la ntmplare n blocurile de piatra cari constituesc zidul, asa cum se gasesc deseori si n Armenia
si Georgia (Cfr. Gh. Bals, op. cit., p. 7). La turla mare de la Arges ns,a, unde panoul este
strapuns de ferestre, ciubucul nconjurator este taiat la arc radial, odata cu piatra care-l poarta.
Ct priveste dispozitia arcadelor oarbe pe fatade, ele se nsLruesc unele dupa altele fara
sa tie seama de unghiurile ntrnde sau iesinde ; deseori chiar, cum e cazul la biserica de la Deal
si la monumentele inspirate apoi dupa aceasta, arcade1e de pe registrul superior, mai nume-,
roase, 'sunt ~sezate oricum fata de cele de pe registrul inferior, ntocmai ca si in monumentele'
din Georgia si Armenia.
3. Incadrarea ferestrelor cu rame late de piatra mpodobite cu sculpturi este o preferinta
.a mesterilor decoratori armeni si georgieni. Cfr, Gh. Bals, op. 'cit., p. 10.
;.:
ISTORIA ARHITECTGRII
RmL~NEsTI
87
----~-,-
--
88
GRIGORE IOXESClJ
forme perfect geometrice, savant si minutios lucrate (fig. 60). O poala de acoperis, ca la mnastirea Dealului, acopera aceasta cornisa, iar deasupra ei
zidul fatadelor se mai continua putinsi primeste pe el o friza decorata cu
sculpturi florale n relief. Bazele tUllelor, cari sunt toate prizme de sectiune
patrata, sunt decorate cu o tesatura continua de flori si ornamente geometrice de diverse origini 1.
Fig. 56. Biserica Episcopala din Curtea de Arges. Ornament n jurul unei ferestre
(dupa Reissenberger).
/
!
,/
89
/
I
90
GRIGORE IO~""ESCU
Fig. 58-59. Biserica Episcopala din Curtea de Arges. Rozete decorative (Dupa Reissenberger).
Fig.
(,0.
!,
i
\
\
91
./~.
GRIGORE IONESCU
92
Acest fel de mpodobire, att de bogata, ne mai vazut n Tara Romneasca pna atunci, da bisericii dela Arges un caracter cu totul deosebit,
lUl1:e
COl1-
ISTORIA ARHlTECTORU
ROMANESTI
93
structie mica, ridicata pe patru stlpi si acoperita cu o cupola, - care, Sltuat n fata bisericii, servea ca loc de preparat aghiasma si de facut ruga'ciuni n aer liber.
94
GRIGORE IONESCU
Valorosul domnitor, care a dat tarii unul din cele mai preticase monumente de arhitectura romneasca, nu s'a multumit cu o singura cladire a
carei importanta era suficienta pentru a-i vesnici, asa cum i-a si vesnicit, numele.
El mai pune sa se zjdeasca, aproape de sfrsitul domniei lui, alte doua biserici,
a caror valoare, din punct de vedere arhitectonic, nu este cu mult mai mica
dect cea a monumentului dela Arges. Tot asa cum nu s'a multamit
cu o singura cladire, nu s'a multumit nici cu un singur fel de a zidi. Pentru
cele doua din urma ctitorii ale sale, biserica mnastirii Snagov si vechea Mitropolie din Trgoviste, Neagoe Basarab aduce alti mesteri, tot att de valorosi ca si cei cari ridicasera biserica din Arges, dar cunoscatori ai altui fel
de a combina planuri si al altui mod de a mpodobi fatade. Acesti mesteri cladesc, unii, biserica din Snagov, care, ca plan, si n parte chiar si ca elevatie,
se inspira dela unele monumente dela Muntele Athos, iar altii, Vechia
Mitropolie din Trgoviste, dupa tipul constantinopolitan al bisericii Domnesti
din Curtea de Arges.
Biserica mnastirii Snagov, ramasa singurateca pe malul lacului cu acelas
nume, strajuita doar de un turn clopotnita, a fost zidita de Neagoe Basarab
n 1517.
'.
1-49
G. Bals, Notita desp,'e arhitectura Stntu/1ti "'funte n "BuL Com. l\'fon. Ist." 1913,
-'
ISTORIA
ARHITECTURII
ROMKEf;'Tf
95
\
';:....
I ~
\ ; Il
~~~~~
/'
~~~~~
lA-
,",
96
GRIGORE
IONESCU
(
1
ISTORIA
ARIDTEC'TURII
ROMM<""ESTl
97
.i
98
GRlGORE IOKESCU
tara a unor mesteri din aceste locuri. Dar, din exammarea arhitecturii exterioare a bisericii Snagov, rezulta ca acesti mesteri s'au aplicat numai la trasarea
planului, la dispozitiunea lui si a_boltilor, iar n ceea ce priveste exteriorul,
au conlucrat cu alti mesteri de alta provenienta, sau poate chiar locali, ntruct
n afara de faptul ca absidele laterale sunt naltate astfel nct cornisa lor
.i
.-i
99
100
GRIGORE IONESCU
2, Lungimea interioara, fara pridvor, 23,50 m., cu pridvor 37,50 m.; largime 12.00 lll_
ISTORIA ARillTECTURII
- --_
- ..-
_.-..........
-..."...,.-
ROMAKESTI
101
Fig. 69. Vechea Mitropolie din Trgoviste. Plan. (Dupa arh. G. Sterian).
coloane. Centrul acestui pridvor era ocupat de patru stlpi, pe cari se ridicau
patru cilindri si o turla, iar colturile lui, cuprinse ntre cilindrii cari, ca SI m
naos, determinau o cruce greaca, erau acoperite de patru cupole. dintre cari
cele doua dinspre Apus, supranaltate de doua turle.
Ca forma si dispozitiune, exonartexul dela Trgoviste este o interpretare
justa si fidela a naosului de la Snagov; avea nsa cu totul alta functie. Dispus
n fata pronaosului, el a fost construit ca prid.vor deschis si constitue astfel,
spre deosebire de naosul dela Snagov, primul exemplu de pridvor pe stlpi
n arhitectura romneasca 2.
In exterior, cilindrii cari determina bratele crucii sunt subliniati, att la
naos ct si la pridvor, prin frontoane rotunjite n cari se deschid ferestre; la
naos, trei, la pridvor, doua. Fatadele, foarte simple, erau construite din caraI. E posibil ca aceasta parte dinspre Rasarit, biserica propriu zisa, sa fi existat nainte de
Neagoe, care va fi refacut-o adaugndu-i apoi pridvorul foarte asemanator cu eel de la Snagov.
'Planul bisericii, si mai ales aspectul fatadelor si felul cum se legau de pridvor, pledeaza n
favoarea acestei asertiuni.
2. Primul pridvornchis apare n Moldova la biserica Mnastirii Neamtu. Vezi mai departe.
GRIGORE IONESCU
102.
Fig.
70.
ISTORil
ARIDTECTURII
ROM.l.'<ESTI
103
5frseste. Dupa moartea lui Neagoe Basarab, arhitectura din Muntenia si 01-. tenia se libereaza de orice influenta venita de aiurea, si toate monumentele
c1adite dupa aceasta epoca sunt un produs pur local. Mesterii cari le cladesc
nu mai cauta, si nici nu mai au de ce cauta, modele straine ~ ei se inspira
direct dela bisericile ridicate n Tara Romneasca n epocile anterioare. Dar
nici acestea nu sunt luate toate drept model. Asa, de pilda, pe cn.d.tipul de
plan de origini srbesti al bisericii mnastirii Cozia - reprodus nca dela nceputul sec. al XV-lea de mesteri locali la bisericuta din Bradet, jud. Argesalaturi de planurile putin mai complicate dar romnesti si de decorul exterior
att de bogat al bisericilor mnastirii Dealului si Episcopiei din Curtea de Arges,
se impun tot mai mult atentiei mesterilor ziditori de biserici, tipul atonic dela
Snagov ramne izolat, iar tipul constantinopolitan al bisericii Domnesti din
Curtea de Arges, dupa ce apare n timpul lui Neagoe Basarab la Mitropolia
din Trgoviste, apoi catre 1532 la bisericuta din Hrtiesti-Muscel, va mai fi
reprodus n mod cu totul exceptional - si numai ca plan, ntruct decorul
exterior urmeaza curentul vremii -la biserica Domneasca din Trgoviste,
catre sfrsitul secolului al XVI-lea, si, pentru ultima oara, la biserica Sf.
Dumitru din Craiova, constructie care fusese ridicata sub domnia lui Matei Basarab.
In ultima analiza, se poate constata ca dintre toate tipurile de monumente
cladite pna la nceputul secolului al XVI-lea, cele cari ramn sa serveasca
de model mesterilor viitori sunt tocmai cele al caror plan si decor sunt o interpretare romneasca a planului si decorului de origini exotice, adica acelea
cari sunt rezultatul transformarii diferitelor elemente straine artei romnesti,
elemente cari au fost nsa alese si transformate de gndirea mesterilor locali,
cari le-au prelucrat dupa simtire a lor, asa cum se potriveau mai bine cu firea
si cu fondul sufletesc al ntregului popor.
Gasindu-se acum n tara mesterii capabili sa zideasca biserici si fara
ajutorul strainilor, la nceputul secolului al XVI-lea, alaturfde monumentele
mari ca biserica mnastirii Dealului, .Episcopia din Arges sau II'Iitropolia din
Trgoviste, s'au cladit o seama de bisericute modeste de tara, a caror arhitectura simpla este nvaluita ntr'un foarte pitoresc aer local. Toate aceste bisericute sunt c1adite dupa acelas tip: planul cel mai simplu, treflat, compus
dintr'un altar, un naos si un pronaos. In ceea ce priveste materialul constructiv
el se reduce la piatra bruta si caramida.
Demna ~e luat n seama nainte de toate este bisericuta din Hrtiesti-Muscel,
cladita (sau poate numai refacuta, pe ruinele unei b;serici mai vechi), n anul
1532, de un boer anume Laiidatu 1, bisericuta care ca plan, facnd abstractie
",-
104
"-
.-
GRIGORE IO~'ES:'U
de pridvorul adaugat, reproduce n mic biserica Sf. Niculae Domnesc din Curtea
de Arges, cu deosebirea ca absida altarului, unica la Hrtiesti, este lipita direct
de semici1indrul dinspre Rasarit al cupolei, asa cum se vede la unele biserici
srbesti (fig, 71).
Dar, pe cnd biserica din Hrtiesti, cu planul ei drept si cu cupola naosului ridicata pe 4 puncte libere, apare n aceasta vreme ca o exceptie, tipul
.caracteristic secolului alfXVI-lea este .tipul trilobat, care n a doua jumatate
:
..
I;;TOTIU ARHITECTURII
105
RmIJ.1..~sTI
-.1.++3
.r
....:--------;;'
...
Plan.
-cu firide drepte, firide cari, n ultima analiza,'pentru monumentele de la sfrsitul secolului (Mihai-Voda de ex.), apar ca o interpretare n caramida a
.decorului de arcade .construite din piatra de pe fatadele bisericii mnastirii
Dealului si Episcopiei din Curtea de Arges.
Grupul 1. Biserica din Stanesti-Vlcea, zidita la 1537, reproduce planul
bisericii din Bradet. Absidele laterale, semicirculare la interior, au la exterior
-cte trei laturi, iar absida centrala, caz foarte rar, are patru. In .aceastadin
urma se deschid doua ferestre taiate n cele doua laturi centrale, cari ntll1indu-se dau muche exact n axul bisericii (fig. 72). Turla naosului se ridica pe
-patru arcuri, dintre cari cele doua transversale sunt proeminente n chip de
arcuri dublouri si amintesc procedeul de constructie srbeasca pe care l gasim
<le pilda la Studenita 1.
1. Vezi G. lVIillet, L'ancien art serbe, pag. 55, fig. 42.
/"1
106
GRIGORE IONESCU
,~;
ISTORIA ARIDTECTURII
,-
ROMNESTI
107
'Exteriorul, acum tencuit si modificat, era construit n ntregime din caramida aparenta. Peretii laterali erau decorati n partea superioara de cteva
'firide largi si scunde, foarte departate unele de altele. Turla, cilindrica pe dinauntru, este odogonala pe dinafara. Fetele ei, .nete<;!esi construite ca si
restul bisericii din caramida aparenta, sunt decorate cu cte o firida lungifa, terminata n arc de cerc. In firidele din axele bisericii se deschid ferestre lungi si nguste 1.
Foarte deosebita ca plan de bisericile c1aditen decursul secolului al XVI-lea,
biserica din Cobia, zidita la 1572, are o vaga nrudire cu biserica din Stanesti,
avnd ca si aceasta, si ca biserica mnastirii Cotmeana, fatadele construite
exc1u~iv din caramida aparenta si decorate cu o serie de firide lungi cari
ocupa toata naltimea fatadelor. Aceste firide, separate unele de altele de pilastr! lati, sunt terminate n arc de cerc si au arhivoltele intrate n raport
cu fata zidului si marcate de un sir de caramizi dispuse pe lat (fig. 73)
r
!'
C!:
t~_ <:::1":
<, ,
l,
Fig.7-l:
108
GRIGORE IONESCU
ISTORIA
ARHITECTUP.II
ROM..."IES'l'I
109
mai
mici supranaltau partea din pronaos ramasa n afara celor doi stlpi, spre
\
Apus 1.
Grupul II.
Fig, 76. Biserica. mnastirii Valea din ::Muscel.1. Existenta' acestor turle ne este dovedita de o sculptura n lemn; caredecoreaza poarta
bisericii, .si care, ntr'un cadru de ramUri si arcade, reprezinta biseri<;a asa cum- se prezenta: la
nceput. Aceasta sculptura se gaseste n muzeul mnastirii Sinaia. Vezi fig. 75.
110
GRIGORE
IO~"ESGG
n decorul exterior, nlocuind fsiile de piatra bruta dela biseriea- din BradetArges, cu zone lungi de tencuiala (fig. 76). Fsiile aparente sunt construite din
.'
.;
caramizi nguste (4, 12, 25) cu rosturi largi ntre siruri. Zonele tencuite, cari
sunt. mpartite la rndul. lor n panouri dreptunghiul are prin cte doua caramizi puse pe muche si n picioare, sunt construite din caramizi mai mari (5,
.- 'f
112
GRIGORE IONESCU
care din fete cte o fereastra. Muchiile fetelor se opresc pe cte o colonita de
colt, ca la turla bisericii Snagov.
113
Ca plan, Bolnita Coziei reproduce biserica mare a mnastirii, transforinnd pronaosul, prin practicarea a sase goluri n arc de cerc n plinul zidului, ntr'un re1-ile pridvoLdeschis (fig.-'8okCa aspednsa; si ni.gjales ca proportii, Bohlita Co~l"ei..aa.\Jce_o nota-~ouan~.arhitee-tura munte~easca. Foarte
nalta, ea este d~ o e~egant~ care o ndeparteaza_nu numai de_biserica mare
a Coziei, dr si d~ -,biserkileniUritenesti a-nterioate~aproplind-o,dirt acest punct
de vedere, de bisericjle mold.?venesti din vremeaJ-1_uiStefan cel' Mare 1.
.
1
1.
114
GRIGORE IONESCU
se mpart, prin intermediul unui bru puternic median, n doua cmpuri deosebite, numite registre. Aceste registre primesc apoi un decor separat, fie de
firide plate intrate n raport cu fata zidului (Bucovat, Caluiul, Tutana), fie
de arcade oarbe ncadrate de ciubuce rotunjite de caramida (Marcuta, MihaiVoda-Bucuresti) .
Trecerea dela fatadele netede ale bisericilor mnastirii Valea sau CurteaVeche din Bucuresti, la fatadele mpartite n doua registre, pare sa faca bisenca, azi n ruina, din Trgsor-Prahova, a carei data de constructie nu se
cunoaste, dar care, dupa toate aparentele, este anterioara anului 1770. Planul
ei este de tipul celui al bisericii din Cobia, avnd nsa naosul si absida centrala mult mai .desvoltate n' lungime 1.
Boltile sunt complet cazute, dar zidurile ramase n picioare lasa sa se
vada nca toata arhitectura lor exterioara.
.
Fatadele sunt perfect netede siconstruite, ca si cele ale bi8ericii mnastir ii Valea, din fsii alternative de caramida aparenta si zone tencuite, acestea
1. Darmarea ei timpurie se datoreste fara ndoiala traseului foarte defectuos al planului.
ISTORIA ARHITECTURII
ROMNESTI
115
<lin urma mpartite la rndul lor n panouri prin caramizi ngropate n mortar
-si asezate n picioare. Alaturi de acest decor, comun si cunoscut din monumentele anterioare, apare nsa un element nou: un bru puternic, format dintr'un
ciubuc rotunjit prins ntre doua siruri de caramizi dispuse n zimti de ferastrau, ncinge biserica la jumatatea naltimii, mpartind fatadele n doua re:gistre (fig. 82).
Dar monumentul, pe ale carui fatade schimbarea de dispozitiune a ele:mentelor decorative noui si face aparitia n mod complet, este biserica mnas-
tirii Bucovat (Mofleni). Zidita la 1570, are un plan trilobat de o silueta oarecum
:greoae. Altarul este flancat de doua ncaperi speciale - proscomidia si diaconi conul - cari amintesc n mic forma de plan n cruce gIeaca si sunt acoperite
-de cte o mica cupola turtita. Naosul este supranaltat de o turla iar pronaosul,
dreptunghiular,
este acoperit cu doua cupole, dispuse dupa modelul turlelor
dela biserica mnastirii L'ealului (fig. 83).
Fatadele sunt mpartite n doua registre de un bru compus dintr'un
dubuc rotunjit, avnd, numai sub el, un sir de caramizi dispufe ca zimtii de
ferastrau. Cele doua registre sunt decorate apoi de o serie de firide,. terminate
..
116
GRIGORE
IONESCU
n arc de cerc si separate de piciorue late de sectiune dreptunghiulara. Arcurile acestor firide sunt intrate n raport cu fata zidului si sunt dublate de
.tril.!:!,!
, ....
Ind
un sir de caramizi iesite si dispuse, dupa moda bizantina, pe lat. Firidele din
registrul superior sunt dispuse astfel nct piciorusele lor cad n axele firide10r
de pe registrul inferior (fig. 84).
Turla de pe naos, refacuta, se ridica pe doua baze originale : una joasa,
de sectiune patrata, si alta, ridicata peste cea dinti, de sectiune octogonala,
decorata cu un sir de firide construite ca si 'cele de pe fatade.
I!;'l'ORlA ARIDTECTURII
ROM.J.~STI
117
,"1
118
GRIGORE IONESCU
--
ISTORIA ARHITECTURII
ROM1'ffiSTI
119
1. Toate 3 turlele la Tutana sunt cazute din r839 si n10cuite cu constructii de scndura._
,10';
120
121
bisericii ramne aproape neschimbat. Acelas tip simplu treflat, la care foarte
rar se supralargestepronaosul, ramne la moda n tot timpul secolului al XVI~lea.
Ca o mica abatere dela aceasta regula, 'oiserica Mihai Voda din Bucuresti,
zidita la 1594 de Mihai Viteazu, primeste, de o parte si de alta a absidei c~ntrale, doua ncaperi mari speciale pentru proscomidie si diaeonicon (fig. 91).
dupa modelul oarecum asemanatqr dela Bucovat, dar n forma foarte desvol- ~
.'.
GRIGORE IONESCU
122
;..,-
Fig. 90. Biserica mnastirii Marcuta. Detaliu de fatada. (Desen de arh. 1. Georgescu).
ISTORIA ARIDTECTURII
ROMANESTI
123
tata pe care o gasim la nceputul secolului la biserica c1adita de Radu cel Mare
n Lopusna din Serbia 1.
Dar planul acesta, oarecum deosebit de cel al bisericilor anterioare, nu
adauga mai nimic la importanta monumentului. Ceea ce da acestei biserici o
valoare deosebita, aseznd-o n rndul celor mai de seama zidiri ale tarii,
este arhitectura ei exterioara, care reprezinta chintesenta formelor Cautate n tot lungul ultimilor ani ai secolului al XVI-lea. Efortul pe care mesterii ziditori de biserici l fac, n special ncepnd dela cladirea mnastirii Bu-
124
GRLGORE
lONESelJ
'"t
ISTORIA ARHITECTURII
'''"
r-
ROMNESTI
125
ceea ce se chiama copie stngace dupa monumente de valoare, a caror structura nu mai este nteleasa, si arta de decadenta.
terii zidari ai celei de a doua jumatati a secolulUi al XVI~lea sunt preocupati de gasirea acelor forme de decor cad sa corespunda att cu materialul pe care l- aveau la ndemna - caramidact si- cu riazuint~..'lor
de a nfrumuseta ct mai mult aceste monumente de proportiuni modeste, croite
D?-e~-
126
GRIGORE IONESCU
-dupa tipul simplu de plan trilobat, Petru Certel, domnitorul ambitios, care
- cunostea monumentele Italiei si Frantei 1, voind sa-si lege numele de o constructie deosebita si mai mare dect cele ce se dadeau n vr~mea sa, pune sa
se zideasca alaturi de palatul sau, n curs de executie, biserica Domneasca
-din Trgoviste, dupa modelul bizantin constantinopolitan
al Vechei Mitropolii
din acelas oras si. al bisericii Domnesti din Curtea de Arges.
Aceasta biserica nu aduce nsa nimic nou n arhitectura tarii. Ea reproduce n totul mitropolia veche din Trgoviste, cu sirigura deosebire ca pridvorul (care s'ar putea chiar sa nu fie cel original) sprijinit pe 12 stlpi de
sectiune octogonala, este foarte ngust _si acoperit cu o bolta cilindri ca, dispusa perpendicular pe axul bisericii (fig. 93).
Arhitectura exterioara, n starea actuala, nu este cea originala; biserica
a fost refacuta n secolul al XVII-lea, poate de Matei Basarab, mai de graba de
Constantin Brncoveanu 2. Fatadele au fost la nceput tencuite si decorate,
probabil ca si NI:itropolia, de un singur sir de arcusoare sprijinite pe console
1. N. Iorga si G. BalsHistoire
2. N: Ghika-Budesti, op. cU.,
37
.... :ii"'
127
SI dispuse imediat. sub cornise. Decorul actual, refacut, compus din doua re:gistre de arcade o~rbe ncadrate de ciubuce rotuuJite; tencuite si alipite pe
fatade (fig. 94), este cel ce se ntrebuinteaza frequent n epoca lui Matei Basarab si la nceputul celei a lui Constantin Brncoveanu.
Alaturi de ctitoria lui Petru CerceI dela Trgoviste, merita sa fie pomenita,
-ca fiind una dintre constructiile cele mai importante ale ultimilor ani ai se-
l:
TI
-calului al XVI-lea, Mnastirea Comana, ale carei ruine pitoresti, lasate n paJasire, se vad nca si azi pe o ridicatura de pamnt deasupra unui lac, pe drumul
dintre Bucuresti si Giurgiu (fig. 95-97). Mnastirea fusese ntemeiata mai
jntiu de Vlad Tepes n anul I46z 1, apoi, aceasta caznd n ruina, a fost, te
1. Al. Lapedatu si N. Ghika-Budesti, l'1-fnastirea Comana,
128
G!UGORE IOXESCU
Ia 1588, nlocuita n ntregime cu constructii noua cari se datoresc domnitorului de mai trziu Radu Serban. Desigur ca o buna parte din cladirile ce
se vad azi Ia sUQsol-si parter, printre cari se numara si chiliile nsirate 11.
stnga turnului
intrarii,
apartine
de d~asupra
'"1
~i
nsa, si frumosul foisor pe coloane de piatra dinspre lac, sunt opera Paharnieului Serban Cantacuzino, care a prefacut mnastirea pe la anul 1700. Ct priveste biserica, ridicata poate pe temelii vechi," ea nu-i dect o modesta zidirea unor calugari greci, cari, dupa 1850, au fost eei din urma locuitori ai mnas-
tirii.
ISTORIA. AllIDTECTURII
129
ROli.:L\""ESTI
TABLOU
de gruparea
monumentelor
ARHITECTURA
FAT ADELOR
Bradet
Coziei)"
de plan
1I.
Plan treflat,
naos cu turla,
pronaos cu 2
turle sau 2
cupole
III.
Plan treflat,
naos cu turla,
pronaos supralargit cu
turle
Prototip:
Episcopia
din Arges
..Grupul 1.
'.
CAP. IV.
$
unei
epoci de decadenta, me1:1
rita
totusi
sa fie mentionate :
Fig. 98. Biserica Radu-Voda din Bucuresti. Plan.
biserica Radu-Voda din Bucuresti, zidita de Radu Mihnea n anul 16151, al carei plan este croit dupa cel
al Episcopiei din Curtea de Arges (fig. 98), si biserica: din Balteni-Ilfov, ctitorie a Vornicului Hrizea, din 1626.
Dintre ele, cea mai bine pastrata este biserica din Balteni, care prezinta,
att ca plan ct si ca arhitectura exterioara,. caracterele monumentelor c1adite n ultimii ani ai secolului al XVI-lea. Lasnd la o parte porticul pe
stlpi de caramida care nconjoara pronaosul, si care este o adaugire trzie,
fatadele pastreaza n totul nfatisarea lor dela nceput. Fata de ntonumentele
10
'f
..'.
ISTORIA ARHITECTURII
ROMANESTI
131
mai vechi nsa, n afara de faptul ca pronaosul la Balteni este mai ngust dect
naosul, nici un alt element nou nu-si face aparitia. Decorul exterior urmeaza
de aproape pe cel al bisericii mnastirii Caluiul. Fatadele sunt mpartite n
doua registre de un bru
de aceeas structura, profil
si latime ca si cel dela
Caluiul. Cele doua registre
sunt decorate de cte o serie de firide : dreptunghiuIare pe registrul de jos, termina te n arc de cerc pe cel
de sus si pe ambele intrate
n raport cu fata zidului
" .....
(fig. IOO). Peste aceste firide,
!
'c
!
materialul constructiv urFig. 99. Biserica din Balteni-Ilfov. Plan.
meaza aceeasi dispozitie care
caracterizeaza ntreg secolul al XVI-lea: o alternanta de siruri de caramidaapa:Fenta si de fsii de tencuiala, acestea din urma mpartite n panouri .prin
cte doua caramizi puse n picioare si pe muche.
. .. ..
..
I
..
!
132
GRIGORE IONESCU
2. Arhitectura
coveanu
n Muntenia
(1632-1688).
"
.1
ISTORIA ARillTECTURII
ROM1\'ESTI
133
mester adopta pentru cladirea lui, oIi care ar fi Jimpul n care cladeste, planul
pe care-l vrea si decorul care-i place. Se gasesc adeseori, la intervale de timp
relativ mari, pe acelas tip de plan, biserici cu fatade al caror aspect e foarte
deosebit si viceversa, biserici cu planuri deosebite si cu fatade asemanatoare.
Dar alaturi de planurile cunoscute si frequent ntrebuintate n veacurile precedente, apare, catre mijlocul secolului, un tip nou simplu, dreptunghiular,
cu o singura absida poligonala ca.tre Rasarit si avnd' de cele mai multe
ori pe pronaos, deasupra boltii acestuia, o clopotnita nalta si puternica, la
care se ajunge pe o scara practicata fie ntr'un turnulet special alipit fatadei
laterale de Sud (Strehaia), sau de Nord (Vladesti-lVIuscel),fie pe o scara taiata
n grosimea zidului de fatada (Gherghita, Turbati, Doamnei-Bucuresti, etc.).
De obicei, acest plan, ca si celelalte de altfel, dela o vreme, ca, de pilda, Gura
~fotrului-lVIehedinti (r653), Mitropolia din Bucuresti (r655) si altele-se completeaza n fata cu un pridvor deschis, rezemat pe stlpi octogonali sau circulari (Plataresti, Sfintii Arhangheli din Trgoviste, Coeni-Vlasca,Doamnei-Bucuresti, s. a.).
Studiind' monumentele acestui secol dupa tipul de plan, ele se pot clasa
in cinci grupuri distincte. Trebue observat nsa, ca bisericile cari compun aceste
grupuri sunt repartizate in timp in mod cu totul neregulat.
Primul grup l formeaza monumentele de plan trilobat, sau triconch, avnd
abside semicirculare la interior, naos dreptunghiular, acoperit cu o simpla
ca10ta sferica, sau supranaltat de o turla si pronaos, fie dreptunghiular dispus
cu latura mai lunga perpendiculara pe axa bisericii si acoperit cu doua calote
(Arnota, Plataresti) sau cu una (biserica mnastirii Dintr'un Lemn); fie patrat,
acoperit cu o simpla calota sferica (Flamnda, Strmbeni-Dmbovita, s. a.).
Al doilea grup cuprinde cteva monumente al caror plan este tot tri1obat, dar la cari pronaosul este supranaltat, dupa modelul bisericii lI}-nastirii Dealului, de doua turle (biserica mnastirii Brebu-Prahova, Gura Motru, biserica mna stirii Caldarusani).
,
lui-lVIehedin,ti, biserica schitului Clocociov si
Al treilea grup cuplinde bisericile de plan nou, dreptunghiular, avnd o
singura absida catre Rasarit, naos acoperit cu o calota sau turla si pronaos
dreptunghiular sau patrat, acoperit cu o calota sferica si avnd de obicei deasupra o clopotnita (Gherghita, Strehaia, Vladesti-lVIuscel, biserica DoamneiBucuresti, s. a,).
Al patrulea grup este reprezentat de cteva biserici mari si bogate, al
caror plan treflat are pronaosul supralargitca
la Episcopia din Curtea de
Arges si acoperisul supranaltat cu 2 sau 4 turle (Radu Voda-Bucuresti, Mitropolia din Bucuresti si biserica mnastirii Cotroceni).
In sfrsit, un al cincilea grup l formeaza bisericile cari sunt de plan' tri-
134
GRIGORE IONESCU
lobat, asemanator cu cel al bisericilor din grupul I-iu, dar la cari mesterii au
ridicat pe pronaos, dupa modelul bisericilor din grupul III, o clopotnita (Calinesti-Prahova, Cornet-Vlcea, bis. Domneasca din Ocnele Mari).
.
ISTORIA ARIDTECTURII
ROJ\ti1.."'ESTI
135
.....- .-'-"'"7'~"
_:._.
__ .~
._...._~._._-_
. -
_o.
>3,
siruri de caramizi dispuse ca zimtii de ferastrau, mparte fatadele n doua registre, decorate, dupa moda monumentelor secolului al XVI-lea, cu firide oarbe
si largi: dreptunghiulare pE>.registrul de jos, scunde si terminate n arc de
cerc pe cel de sus (fig. 102).
Pe un plan asemanator, n care nsa naosul nu mai are structura
caracteristica. srbeasca dela Arnota, biserica din PIataresti-Ilfov, zidita
n I646, prezinta un pronaos ngust; acoperit, ca 'si la Arnota, de doua calote,
iar n fata un pridvor original nchis, la care peretele dinspre Apus e format din
trei arcade sprijinite pe doi stlpi centrali de sectiune octogonaIa. Arhitectura e~-terioara prezinta un aspect nou, prin forma si dispozitia firidelor oarbe
cari decoreaza cele doua registre ale fatadelor (fig. I03). Tambururile joase si
greoaie, cari ies din acoperis peste calotele naosului si pronaosului, sunt adaugate probabil n a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Fetele lor sunt
136
GRIGORE
IO~TESOU
;'
",
ISTORll
.!.RffiTEaTURIT
.-
RO:l[L.'ESTI
137
1. p. 181-182.
138
GRIGORE IONESCU
mult mai mari dect acesta, biserica mnastirii Brebu, din Prahova, ne nfatil:.
seaza unul din monumentele cele mai importante si mai mari din cte s'au cladit
n decursul secolului al XVII-lea 1. Zidita la r650 de Matei Basarab, biserica
-,
..,.,-
ISTORL\. ARIDTECTURU
ROMNESTI
139
din Brebu reproduce n totul, si probabil n formele ei originale, biserica m.lnastirii Dealului. Naosul, de forma dreptunghiulara, separat de altar printr'o
tmpla de piatra, era la nceput supranaltat de o turla de sectiune octogonala,
dela care nu ne-a mai ramas dect baza. Pronaosul, separat de: naos printr'un
+.
Fig. 108. Biserica mnastirii Brebu. (Pridvorasul din fata si turlele sunt adaugiri recente).
1-10
GRIGORE IO:NESCU
dela turla naosului, numai bazele. Turlele propriu zise au cazut la nceputul
secolului al XIX-lea si au fost nlocuite cu altele de scnduri (fig. 108). Partea
din fata a pronaosului, de forma aproape patrati'!, care constitue pentru bi1'0
.t
serica un fel de pridvor nchis, este acoperita cu o bolta rezultata din intersectia
a doi cilindri a caror muche diagonala de intersectie este foarte aproape de
un semi-cerc, ceea ce face ca la rndul ei bolta sa fie foarte aproape de o sfera.
ISTORIA ARHITECTURII
ROMNESTI
141
Exteriorul, n ntregime tencuit, prezinta caracterul comun monumentelor din a doua jumata.te a secoLlui al XVII-lea si prima jumatate a secolului
al XVIII-lea: doua registre de arcade oarbe, asemanatoare cu cele de pe fatadele bisericii mnastirii Dealului, dar construite din caramida, tencuite si
facnd impresia - desi legate de zidarie - ca sunt aplicate pe fatade.
Un interes deosebit pentru studiul structurii fatadelor monumentelor din
aceasta epoca prezinta turnul-clopotnita al mnastirii Brebu. Construit n n-
142
GRIGORE IONESCU
tregime din caramida aparenta si prezentnd un joc armonios de masse si elemente decorative, acest turn se nalta cu o eleganta remarcabila pe latura de
Sud a frumoaselor ziduri cari nconjoara mnastirea. Se compune dintr' o ncapere-pasaj de forma patrata, situata la nivelul solului si acoperita cu o cupola
sferica. Golurile intrarii, att spre ulita ct si spre curtea mnastirii, sunt
puse n evidenta de cte un arc lat n plin centru flancat de doi pilastri grosi,
decorati CU cte doua firide nguste fiecare. Deasupra acestor goluri, baza de
sectiune patrata a turnului n care este cuprinsa cupola pasaj ului se continua pna deasupra naltirnii zidurilor laterale, si este decorata pe fetele libere cu cte trei panouri oarbe construite din toruri de caramida de fabricatie speciala. Peste aceasta baza, se ridica turnul propriu zis, care e de sectiune octogonala. Partea aceasta a turnului, pna sub streasina, este mpartita
n trei registre, dintre cari primul- corespunzator unei prime ncaperi ridicata deasupra boltii pasajului - are fetele tratate n chip de panouri limitate .
ISTORIA ARIDTECTURII
ROMNESTI
143
144
GRIGORE
IOKE~CU
~.
:
:
i
Gura
~,'
~- otruJui.
ISTORll
ARIDTECTURII
145
RQ)L:L."ESTI
i .
SI
--~
~-'
'nconjoara' p~id~o~til ca la
10
146
GRIGORE IO~"'ESCU
ISTORll
ARHITECTURII
ROMNESTI
147
decor att de scump mesterilor dela sfrsitul secolului trecut (fig. rr8-rr9).
Tot astfel, biserica din Turbati-Ilfov, la care zidurile laterale din dreptul
naosului sunt ngrosate catre interior spre a primi n grosimea lor o usoara
curbura de abside laterale, are fatadele construite n ntregime din caramida
Fig. II].
aparenta si mpartite n doua registre: cel de jos perfect neted, iar cel superior
decorat cu o serie de firide oarbe construite dupa modelul fixat de biserica
Mihai-Voda din Bucuresti (fig. IZO).
148
GRIGORE IONESCU
ISTORU
ARHITECTURII
R01\IANESTJ
149
il
Fig.
1 It).
150
GRTGORE IO~'ESCU
tiei sale biserica mesterului Manole din Curtea de Arges. Nu tot astfel stau
lucrurile n veacul urmator, cnd, n afina de biserica mnastirii Snagovului
care nu mai are nici o .replica, toate tipurile de plan vechi sunt luate drept
model si reproduse, n numar destul de mare, pe tot ntinsul tarii.
Dar, pe cnd bisericile de plan simplu stau, ca model, la ndemna tuturor
celor ce cu resurse banesti modeste si pricepere constructiva limitata vor sa
zideasca un lacas dumnezeesc, tipul Episcopiei din Arges nu este mprumutat
dect de ctitori bogati si de mesteri priceputi. Deaceea bisericile de felul acesta
sunt putine si, dealtfel, nu toate din cele pe cari le cunoastem au fost zidite
astfel nct sa poata rezista vremurilor. Ctitoria lui Radu Mihnea din Bucuresti,
ISTORIA ARIDTECTURII
ROM-l'<ESTI
151
152
GRIGORE IONESCU
ginala. Aceasta este J\'Iitropolia din Bucuresti, nceputa n anul 1654 de Constantin Basarab Crnul, si terminata si trnosita n anul r658 de domnitorul
de scurta durata lVIihnea al III-lea.
Ca de obicei, numele mesterului acestei biserici nu se cunoaste. Sunt cunoscuti n schimb ispravnicii Radu Logofatul Dudescu si Gheorghe Sufariu.
cari, dupa ct se pare, au supraveghiat lucrarile n tot timpul celor 4 ani ct
a durat constructia.
.
"
ISTORIA llIDTECTURIl
ROil:!JJ>'"ES'TI
153
Putin mai mare dect biserica episcopala din Curtea de Arges - masoara z8.00 m. lungime interioara si I4.60 m. largime n pronaos - ctitoria
lui Constantin Basarab este totusi o reproduce re aproape fidela a acesteia (fig.
IZ?). Forma planului precum si numarul si dispozitia turlelor au fost luate
ntocmai dupa biserica lui Neagoe din Arges. Ca sa varieze nsa putin, mesterul
dela Bucuresti a acoperit absida altarului-cu
o cupola ridicata pe 4 arcuri
(solutie destul de stngace dealtfel, care se leaga n mod silit cu forma rotun-
154
GRIGORE
...
IONESCU
ISTORIA ARHITECTlJRII
ROMNESTI
155
156
GRIGORE IONESCU
ISTORIA ARIDTECTURII
157
ROMJ'<~S~'I
.;, .."....
,.;/
il"
"
.1
158
GRIGORE IONESCU
bisericii.
ISrORL-\. ARHITECTURII
ROlINESTI
159
160
GRlGORE
IONESCU
aratat, este o interpretare a planului Episcopiei din Arges. Cele IZ nalte ccIoane de piatra, cari 'sustin turla pronaosului, sunt exemplarele cele mai reu~ite si mai frumoase din cte s'au realizat dupa modelul si cu motivele decorative mprumutate dela stlpii pronaosului Episcopiei din Arges.
, Grupul V. Clopotnita ridicata n corpul bisericii deasupra boltii pronaosului, care ntovaraseste ca regulagellerala planul drept de tip Gherghita sau
Sb;ehaia, apare pentru prima oala n compozitia unei biserici de plan trilobat.
In adevar, cunoscuta ctitorie a lui lVIatei Basarab din Calinesti-Prahova ne
nfatisaza primul exemplu de acest fel. Biserica aceasta, zidita n anul 1636,
nU.este numai una dintre cele dinti constructii ridicate de evlaviosul dofnnit~)f, ci si unul din cele mai importante monumente pastrate ale acelei vrell?-i.
Desi n linii generale arhitectura exterioara reproduce decorul unor biser~ci
mai vechi, cladirea este totusi foarte interesanta, att prin buna calitate a
lucrului, dar mai aJes prin felul nou si original n care realizeaza gruparta
catre fatada de Apus a clopotnitei si a turnuletelor de scara cari o nsote~c
(fig. 133).
: Cercetnd planul acestei biserici (fig. 134), ceea ce ne atrage dintr'o data
ate'ntia este configuratia pronaosului. De forma patrata, ca la attea alte biserici, el este flancat de' doua iesituri poligonale lipite de zidurile laterale
si trase spre Apus aproape la nivelul zidului fatadei principale. Aceste iesituri nu sunt altceva dect niste turnulete cari nchid cele doua scari pe cri
se poate urca din pronaos la clopotnita, Pronaosul este acoperit, ca la bisericile de plan dreptunghiular cari au clopotnita deasupra, cu o cupola, ca~e
sta' pe 4 arcuri egale sprijinite pe 4 .pilastri de colt 1. Deasupra cupolei, iidi.
-.
...
~
1. Acesti pilastri sunt caracteristici secolului al XVII-lea si i gasim la mai toate bisericile al caror pronaos este supranaltat de o c1opotniti\..sau turla, )3i sunt chemati sa suporte
fiu numai greutatea cupolei ci si pe a turlei sau c1opotnitei ridicate deasupra,
-----"'1
-."" .=
ISTORIA. ARIDTECTURII
ROMTh"l'STI
161
162
GRIGORE IONESCU
cata de o parte pe zidurile exterioare iar de alta pe arcada ngusta care separa pronaosul de naos, se nalta o prizma de baza patrata, ale carei fete
spre exterior sunt decorate cu doua siruri de ocnite suprapuse (fig. I33). Din
acoperisul acestei prizme, acoperis care spre fatada principala se termina cu
un fronton trapezoidal decorat cu ocnite nalte, rasare un turn de sectiune patrata, clopotnita propriu zisa, ale carei fete sunt strapunse de cte o fereastra
mare terminata n arc frnt 1. Clopotnita aceasta, mult mai mica dect
prizma ce-i serveste de baza, este trasa spre fatada si dispusa n acelas plan
vertical cu turnuletele celor doua scari. Dispozitia aceasta nu este lipsita de
eleganta, si pune n evidenta preocuparea mesterului de a stabili fatadei prin
dpale un echilibru si o simetrie perfecta.
Cnd, mai trziu, mesterii dela Strehaia sau VIadesti-Muscel mprumuta
dela biserica din CaIinesti acest mod foarte practic de a ridica clopotnita
deasupra pronaosului, ei construesc, pentru ca sa poata ajunge la aceasta,
atunci cnd nu tae scara direct n grosimea zidului, ca la Gherghita sau Golesti,
un singur turn, fie pe fatada de Sud, fie pe cea de Nord, ceea ce mesterul
dela Calinesti, stapnit cum am vazut de sentimentul simetriei, n'a ndraznit
sa faca.
Planul treflat cu clopotnita pe pronaos nu este nsa des ntrebuintat de
mesterii sec'olului al XVII-lea. El nu avea sa se bucure de aceeasi favoare ca
1. N'ar fi exclus ca forma acestor ferestre sa fie datorita transformarilor pe cari biserica
le-a suferit ntr'o lucrare de restaurare la 1850. Insasi clopotnita, asa cum se prezinta fata de
baza ei att de mare, s'ar putea sa nu fie cea de la nceput.
ISTORIA ARHITECTURII
RO~g ..J."ESTI
163
planul drept de tip Gherghita dect n secolul urmator. In orice caz nsa,
exemplul dela Calinesti ramne izolat. Biserici cu clopotnita pe pronaos si cu
fatada principala ncadrata simetrie de doua turnulete, nu mai gasim. Cu un
singur turn, alipit fatadei de Nord, avem totusi un exemplu remarcabil n seco-
164
GRIGORE IONESCU
~-
ISTORIA ARHITECTURII
ROMNESTI
165
Desi lucrata cu mesteri trimesi special dela Iasi, ctitoria din Trgoviste
a lui Vasile Lupu, departe de a fi un monument moldovenesc din toate punctele de vedere, este mai de graba un admirabil exemplu de priceputa mperechere de elemente moldovenesti si muntene sti . De o nfatisare simpla dar
bine proportionata, biserica Stelea ne da o imagine sumara a celeilalte cunoscute ctitorii a lui Vasile Lupu, biserica Trei Ierarhi din Iasi, a carei replica
de fapt si este. Construita din caramida si tencuita, adica ntrebuintndu-se
la zidirea ei materialul si felul de lucru caracteristic acelei vremi n Muntenia,
biserica din Trgoviste este mult mai saracacioasa dect stralucitul ei model
dela Iasi. Abia soclul, sfoara de bru care o ncinge pe la mijloc si cteva rame
de usi si ferestre sunt de piatra, croite n chipul celor dela Iasi. Planul si
I. N. Iorga, Cea d'intiu biserica a Stelei, n ,.Bul. C. M. 1." I929, p. 112; P. P. Panaitescu, Biserica Stelea din Trgoviste. Note istor'ice, n "RE'-Y. Istorica romna", V-V):, p. 389.
------
---
,"r r-
16b
GRIGORE IOJ\'ESCU
forma generala a Iacasului sunt n schimb, cu nensemnate modificari de detaliu, mprumutate deadreptul dela Trei Ierarhi. Acelasi interior, aceeasi lumina, aceeasi naltare si aceleasi doua turle ridicate, ca n Moldova, pe cte
doua baze: una simpla, de sectiune patrata, si alta colturoasa ca o stea. Inalta
si bine proportionata, ca toate bisericile bune din Moldova acelei vremi, Stelea
are totusi fatadele taiate n doua, dupa moda munteneasca, moda care trecuse
-~-
ISTORU
ARHITECTURII
RO:lliL'.TESTI
167
";
168
..-
GRIGORE IONESCU
tructia 'bisericii si casei Golestilor, ncadreaza ferestrele acestor cladiri cu ornamentede mpletituri lucrate din ciubuce rotuD,jite, dupa tehnica sculpturii
armeano-georgiene. Cum acest gen de ornamentatie apare n Muntenia, n
acea vreme, cu totul izolat, este foarte probabil ca acest mester Stoica sa
fie unul din pietrarii ntrebuintati la ornamentarea bisericii Trei Ierarhi din
Iasi, de unde a putut veni apoi n Tara Romneasca, trimis poate chiar de
Vasile Lupu, odata cu nceperea cladirii bisericii Stelea.
ISTORIA ARIDTECTURII
ROMNESTI
169
In ceea ce priveste exteriorul acestei biserici aZI 1ll ruina, fatadele sunt
mpartite n doua registre de brul specific muntenesc si decorate cu firide
alungite ale caror arcuri duble au arhivoltele intrate n raport cu fata zidului,
tot dupa moda munteneasca. Arhitectura ferestrelor este nsa gotica-moldoveneasca.
Imprumutul pe care biserica Sf-tii Imparati l face dela Stelea, pentru
ce priveste contrafortii si bolta naosului, ramne izolat. Modul de ncadrare al
ferestrelor si usilor cu baghete ntretaiate dupa stilul gotic moldovenesc, COll-
170
GRIGORE IO~""ESCU
tinua nsa sa dainueasca, astfel nct ferestre si porti cu chenare gotice gasim
pna trziu, catre sfrsitul secolului, la Coeni din jud. Vlasca, datnd dela
1671, la Verbila din Prahova,.la Filipestii-de-Padure, la Hurez, etc., dar formele originale se modifica, pna cnd n cele din urma dispar cu desavrsire.
In ultima analiza, se constata ca nrurirea arhitecturii din Moldova
asupra celei din Muntenia este destul de slaba; ea se reduce la cteva elemente
de detaliu - chenare de usi si ferestre si brul n torsada pe care l gasim la
r6SSncingnd fatadele Mitropoliei din Bucuresti - datorite si acestea, prezentei unui monument moldovenesc, construit de un domnitor moldovean pe
pamntul Tarii Romnesti. Se stie dealtfel ca arhitectura moldoveneasca a
primit multe elemente constructive si decorative din afara, dar nrurirea ei
asupra arhitecturii tarilor vecine a fost din cele mai nensemnate 1. Influenta
moldoveneasca pe care, n a doua jumatate a secolului al XVII-lea, o produce
n Muntenia zidirea bisericii Stelea din Trgoviste, constituie deci un caz rar,
care este cu att mai important.
4. Doua monumente
Cantacuzino.
de nfatisare
noua n vremea
lui Serban
Incepnd nca din timpul domniei lui Matei Basarab, multe din bisericile de oarecare importanta, c1adite n lungul secolului al XVII-lea, primesc
n fata pronaosului, dupa modelul ntrebuintat nca din secolul trecut n
Muntenia, la Vechea 1:Iitropolie din Trgoviste si la biserica Domneasca din
si al XVIII-lea,
pag. 593.
ISTORIA ARHITECTURII
RmIA.l.'ffisTI
.....
171
172
GRrGORE
IO:!>"'ESCU
ISTORIA. ARIDTECTURII
ROMNESTI
173
pridvoarelor de pana atunci, dndu-Ie o forma noua, mal complicata, poligonala Sl asemanatoare oarecum cu cea a absideloL
Prima ncercare de acest fel o fac mesterii cari cladesc, la I680, pentru
logofatul Stoica Ludescu, biserica din Ludesti-Dmbovita. Aceasta biserica de
plan trilobat (fig. I43) are absida altarului acoperita cu o cupola sferica, dupa
modelul celei dela]vIitropolia din Bucuresti. Naosul, de forma dreptunghiul ara,
este acoperit de o calota sferica, iar pronaosul, despartit de naos prin trei arcade
174
GRIGORE IO:l>"SCU
1. Desi are zidaria legata de pronaosul bisericii, prin felul cum este lipit nsa de fatada,
si mai ales prin felul cum e decorat, pridvorul pare adaugat bisericii.
ISTORIA ARHITECTURII
175
RmL'U-."'EsTI
TABLOU
de gruparea
Lemn
-.l
monumentelor
principale
construcIpe2.I Brebu
ciov
Cali
ne-'
-si
~'.___".J
naos
doua
- Dintr'un
Plan
trHobat
Plumbuita
Polovraci
- Balteni
FIamnda
"ta-Prahova
\J
turle
naos
1.
pe
tip
Verbila
Clocociov
Dintr'un
Lemn
Brebu-Prahova
cu
turla
u1puMitropoliaAninoasa
cu
calota
sfe
Cotroceni
naos
cu
sau
2. VceUl
Mitro1626
\ 9.
ImPlan
trHobat
r680
VIadesti-Muscel
6.
S.
Trgoviste
PIataresti
Bii-lteni-+1fov
Bucuresti
Filipestli-de-Padure
r688
Cornet-Vlcea
I.sau
fara
tip
'1
deasupra
II.
Episc.din
turla,
1666
8.
BarbuCalinesti
-Prahova
Turbati-Ilfov
Gura
JrV
itianu-Dolj
Motrului
PlantrHobat,
clopot.
fara
pron.
turla
cu
6.
Aninoa.
Coeni-Vlasca.
1633
1.
ClocoLudesti
2.
Streh.
Domneasca-Ocnele
Strmbeni-Dmbovita
Barbulet-Dmbovita
Gherghi
patru
III.
IV.
ricaJ
V.
clopotnita
Plan
pridvor
Arges,cu
stlpi
turle
pronaos
drept,
si
pe
naos
acoperit
Doamnei
-Bucuresti
Coeni
3.
PIataresti
~pro1650
3.Mari
G.
MoJv
1646
\jVI.Imparati
deasupra
4.
Si.
4. O.2.Mari
Plumbuita
1646
1655
7.
Strmbeni
let
1636
<lupa
1653.
1653
1654
Jitiann
5.
FIamnda
Golesti
sti
1641
Caldarusani
CaldaStrehaia-Mehedinti
1645
r683
5.
Ludesti
1678
1657
1647
poli
a-pe
-parati.
3.
Cornet.
I. VIadesti
Gherg.
Verbila
7.
1671
3.
Golesti
r6n
I4.
VB.
5
2.
Arri'ota
G Turbati
Aga
:Matei
dupa
1650
9.
It
8.cu
Polovraci
U V\.l
I4.I1645
nei
Plan
rusani
trHobat,cu
5.
Filipesti
3
Co~o-J
trului
1615 ~
I. R,VOd+I ro. Doam-j"
CAP. V.
XVtl
Arhitectura
al ..x-V11J.lea
1. Epoca
lui Constantin Brncoveanu .
.
In secolul al XVII-lea, si n special n epoca lui Matei Basarab, arhitectura munteneasca a nregistrat o nflorire destul de meritoasa, tesuta' pe o
varietate bogata de tipuri de plan si de procedee de decor. Incepnd cu vrein~a
lui Serban Cantacuzino, apoi cu venirea pe tron a lui Constantin Brncoveanu,
si n tot timpul domniei de un sfert de secol a acestuia, arhitectura si continua
mersul ei evoiutiv, fara ca totusi vreo idee speciala noua sa i parte la aceasta
desvoltare. Tipurile de plan si formele vechi se mbraca nsa ntr'o hai~aiemarcabil de bogata, constituind mi stil nou, care este stilul brtfcovenesc~ .
Constantin Brncoveanu, principe bogat, iubitor de arta si - cu o 'vointa
ferma, "distribuie cu o mna liberala propriile sale resurse si pe acele ale' tar-ii,
pentru fundatii al caror numar si frumusete ar ajunge pentru ca sa faca celebru pe principele unui stat mult mai mare dect fusese tara sa mu~teneasca"l.
Sirul ctitoriilor Jui. ncepe nca de p~ vremea cnd era numai simplu boer, cnd
pune sa se zideasca. la r688, biserica din Mogosoaia, al carei plan dreptunghiular' si pridvor ridicat pe sase' stlpi ci1indrici nu dife;a ntru nimic de
tipul unor biserici din vremea lui }\1:ateiBasarab. Clopotnita la Mogosoaia, n
starea ei actuala, desigur ;efacuta, 'de scnduri, se ridica deasupra turnului de
scara, alipit lnga, pridvor pe fatada de Nord (fig. 148). Cele doua registre ale
fatadelor sunt decorate. cel inferior. cu panouri dreptunghiulare obisnuite, iar
cel superior, cu doua serii de arcaturi formate din ciubucerotunjite,
aplicate"
pe fata zidului, terminate n arc de cerc plin centru si dispuse unele cu pi1. N. Iorga, Hisloi,.e des Roumains el de leu,. civilisation, pag.I76.
ISTORIA ARffiTEC'IURII
ROMANESTI
177
178
GRIGORE
IOl'."':ESCU
..,
\'
Fig,
14<).
:JYInastirea Hurez.
Plan.
...;;~'--=--
ISTORL<\. ARffiTECTURII
1
J
ROMNESTI
179
Dar ctitoria lui 'cea mai mare, prima pe care o pune la nfaptuire abia
ajuns domnitor si minunea iesita din minile pricepute la mestesug ale mesterilor brncovenesti, este mnastirea Hurez din jud. Vlcea, n a carei biserica Brncoveanu "sperase sa-si poata dormi n liniste somnul de veci" 1.
Fig. 150. Mnastirea Hurez. Latura dinspre Apus cu paradisul si foisorul lui Dionisie.
180
GRIGORE IONESCU
..-
ISTORIA ARHITECTURII
ROMNESTI
181
tori au fost Istrate lemnarul, Vucasin pietrarul si iscusitul Manea zidarul, caruia
i se zicea "Vataf de zidari'~l.
11Pentru detalii asupra acestei chestiuni, vezi Al. Lapedatu, Mnastirea Hurez n "Bul.
Corn. Mon. Ist.", 1, pag. 54 si urmatoarele.
182
GRIGORE ro:NESCU
Mnastirea Hurez, construita dupa tipul curent al constructiuni1or asemanatoare 1, cuprinde, pe latura de Sud, de o parte casele domnesti - acum
transformate n arhonderie - iar de alta, pe parter si etaj, chilii, cari dau 'catre
curte ntr' o galerie continua, deschisa, sprijinita pe stlpi ci1indrici. La mijloc,
prinsa ntre arhonderie si chilii, se ridica clopotnita, care cuprinde un parterpasagiul de trecere sau intrarea n mnastire -un
etaj, compus dintr'o camera
n care se pastreaza tezaurul mnastirii, si clopotnita propriu zisa. Pe latura
de Vest, cladirea compusa din parter si etaj cuprinde deasemenea chilii, cari
prind la mijloc paraclisul (fig. I50).In spatele acestuia, catre fatada de Vest
1. Vezi mai departe, Arhitectura monastica,
ISTORE
ARHITECTURII
ROMJ'<""ESTI
183
luminate direct prin cte o ferastrue ngusta. Aceste absidiole, relativ Ill1Cl,
constituesc cele doua anexe ale altarului: proscomidia si diaconiconul. Naosul,
de forma dreptungmulara, 'pastreaza nca structura caracteristica scoalei bi.:.
zantino-srbesti (fig. 153). Deasupra lui, se nalta o turla de diametru mare,
ridicata, prin intermediul pendentivilor, pe patru arcuri puternice. Pronaosul,
supra largit ca acel al bisericii mari dela Curtea de Arges, este separat de naos
printr'un zid plin, strapuns de o singura use, dupa moda bisericilor mai vechi
184
GRIGORE IOSESCU
,.
Fia
mnastirii Hurez.
o' 15~. Pridvorul bisericii
.
---~-.
rSTORll
ARHITECTURII
185
Rm11'.'EsTI
muntenesti. Doi stlpi, n locul celor doisprezece dela Arges, determina n 'acest
pronaos un patrat deasupra caruia se nalta o turla de diametru mai mic. dect
cea a naosului. Celelalte compartimente ale pronaosului sunt boltite, treice;e ..dreptunghiul are - cilindric, iar cele doua din :colturi, cu bolti rezultate
din penetratia~a doi cilindri - vofites d'aretes ..
,"o
Fig. 156. Biserica Sf. Nicu1ae din Fagaras." (Acuarela de arh. LAtanasescu).
Un pridvor deschis sprijinit pe zece col08:necu baze si capitel uri sculptate, precede pronaosul pe toata largimea lui. Un alt pridvoras, a carui'forma
si structura aminteste' aghiasmatarul dela Arges, sprijinit de o parte pe zid~l
pridvorului, iar de alta, pe doua coloane cu capiteluri mpodObtec"tffoi' de
acanta, cu fusuri decorate cu caneluri rasucite si cu baze ridicate pe piedeastaluri nalte, apara intrarea centrala a pridvorului propriu zis, dnd nsa impresia unui lucru adaugat.'
Decorul exterior este cel al bisericilor mai vechi, care se mbogateste nsa
ntr'o forma noua. Brul, n chip de tor, care mparte fatadele n doua re-
"_
186
GRIGORE IONESCU
gistre .dupa moda mai veche, este bogat sculptat. Cele doua registre sunt decorate cu panouri - dreptunghiulare pe registrul de jos si terminate cu arc
de cerc pe cel de sus'- formate din toruri dispuse n relief. Panourile de pe
registrul superior au n centru, ca la biserica Episcopala din Arges, rozete ncadrate cu rame formate din. ciubuce mpletite, iar ferestrele sunt prinse
ntr'un cadru de baghete ntretaiate, de stil gotic-moldovenesc, ale caror picioruse se sprijinesc pe cte o rozeta sculptata. Usa principala este ncadrata
cu o rama de piatra mpodobita cu cioplituri bogate, lucrate cu o meticulozitate si dibacie noua.
Alaturi de ctitoria sa cea mare, mnastirea Hurez, si de casele si palatele domnesti pe care le vom studia ntr'un capitol special, Brncoveanu mai
zideste, pe lnga diversele sale curti si. conacuri din tara, o multime de alte
biserici mai mici, cari, prin arhitectura si decorul lor , stau alaturi de opera minunata dela Hurez.
Si n Transilvania, cu care Brncoveanu avea relatii strnst si al carei
principe 1 fusese pe punctul de a deveni, domnitorul romn pune de se zidesc
cteva edificii. In Fagaras, el ridica biserica zisa azi a Sfntului Nicolae Brncovenesc, pe care o sfrseste la 1697: biserica de plan drept, cu o absida eliptica acoperita de o cupola sferica,cu clopotnita pe pronaos si cu turn de scara
pe fatada de Nord (fig. 156). Zece stlpi octogonali sprijinesc pridvorul deschis.
Cadrele ferestrelor si usilor auprofilaturi gotice, iar acoperisul, probabil refacut,
da bisericii o npta caracteristica regiunii n care este zidita.
Tot lui Brncoveanu i se datoresc, n Transilvania, bisericile din Poiana
Marului si Smbata-de-Jos 2.
In Tara Romneasca, dintre constructiuni1e ridicate de Brncoveanu
sau de membrii familiei sale, merita sa mai fie pomenite schitul Sfintii Apostoli
de lnga Hurez, a carui biserica, zidita la 1698, de plan drept, prezinta un caz
rar de absida centrala tri!obata; biserica Dintr'o. zi, din Bucuresti, cladita la
1702 de Maria, sotia lui Brncoveanu 3 ; -apoi Schitul Si. Stefan de lnga Hurez,
zidit de fiul lui Brncoveahu, Stefan, la 1703; paraclisul conacului din Brncoveni - desi retacut -:- cu plagul lui dreptunghiular excesiv de lung, cu clopotnita pe pronaossi cu pridvor nchis; turnul de. intrare dela mnastirea din
ISTORL-I. ARHITECTURII
ROM.L.'<ESTI
187
Brncoveui (fig. 157) si, nsfrsit, frumoasa biserica a curtii domnesti din
Doicesti.
Aceasta din urma prezinta un interes special pentru pridvorul si decorul
ei exterior. E de plan drept, obisnuit, are clopotnita pe pronaos si turn special
,
t.'
,"i
lSS
1"'"
GRIGORE IONESCU
ISTORIA ARIDTECTURII
ROMANESTI
Fig. 159. Biserica din Doicesti. Detaliu de fatada. (Desen de arh. M. Cherenbach).
189
,Iri
190
,..-
GRIGORE IONESCU
vom studia-o imediat, monumentul religios cel mai caracteristic al vremii lui
Constantin Brncoveanu.
Alaturi de domnitor, a carui activitate constructiva e de nentrecut,
boerii, ntrebuintnd banii lor, ridica o seama de biserici, a caror puritate de
linii si de stil egaleaza pe cea a ctitoriilor brncovenesti.
Printre acestea; locul de frunte n arhitectura vremii l ocupa, fara ndoiala, constructiile ridicate de SpataruI ~ai Cantacuzino, boer cult si umblat,
care facuse 'unele stridii n,Italia si era n curent 'cu arhitectura acestei tari, lucru
.ce avea sa .'se observe destul de bine- n cele patru pretioase ctitorii -ale -sale:
ISTORll
ARffiTECTURII
ROMNESTI
r
I
191
.~;
J92
GR1GORE
,-
IONESCU_
Fig. 104. Biserica Coltea. Baza unei coloane din interior (desen arh. Alex. Petit).
,.
ISTORIA .-\RHlTECTURII
193
RO~L:L"ESTI
biserica Coltea din Bucuresti, catedrala din Rmnicu-Sarat, Biserica FundeniiDoamnei de. lnga Bucuresti si bisericuta veche a mnastirii Sinaia.
Biserica Coltea din Buwresti. Ca plan; abstractie facnd de pridvor, Coltea
are o foarte mare asemanare cu biserica din Filipestii-de-Padure.
Felul de a
lumina absidele' laterale si forma pridvorului sunt mprumutate
nsa dela modeIe le existente n Bucuresti, ca Mitropolia si biserica Cotroceni.
Naosul este acoperit de o simpla calota sferica, iar cilindrii transversali
cari o sustin sunt ntariti de doua arcuri dublouri, dintre cari cel dinspre absida merge pna la pardoseala, iar celalalt se opreste pe o consola decorata
cu ornamente de influenta italieneasca. Pronaosul, acoperit tot de o cupola
sferica, are deasupra, dupa moda curenta a vremii lui" Matei Basarab, o elo-
potnita, la care se ajunge printr'o scara taiata n zidul fatadei de Apus, care,
n acest scop, a fost simtitor ngrosat (fig. 160).
Pridvorul, piesa cea mai importanta si mai atragatoare a bisericii, este
ridicat pe zece coloane de sectiune circulara, cu baze simple, profilate, si cu
capitel uri proeminente, joase si bogate sculptate (fig. 161, 162). Arcadele sunt
festonate; ele transmit pe coloane greutatea cu care sunt ncarcate, prin intermediul unui abac puternic, de forma cubica.
Sirul celor 10 coloane dela pridvor se sprijinea la nceput pe un fel de stiIobat proeminent, care era de fapt continuarea soelului bisericii, taiat, pentru
a lasa loc de intrare, numai ntre coloanele din axul fatadei principale. Acest
stilobat a fost modificat n felul cum l vedem azi probabil dupa 1890, cnd
s'a introdus ntre bazele coloanelor, n chip de balustrada, o serie de placi de
piatra mpodobite cu sculpturi (fig. 163), mprumutate
de sigur dela o alta
constructie 1.
Fatadele, simple si tencuite, sunt mpartite n doua registre, ca de obiceiu,
de un bru gros format dintr'o mpletitura de ciubuce. Panourile cari decoreaza aceste registre, taiate direct n grosimea zidului, sunt formate fiecare
din cte trei arcaturi nguste, suprapuse si retrase unele fata de altele (fig. 160).
O importanta deosebita pentru arta decorativa a acelei vremei are portalul
acestei biserici. care este cu totul diferit de ceea ce faceau mesterii vechi pentru
mpodobirea usii principale a Iacasurilor zidite de dnsii. In locul traditionalului chenar de piatra, deseori mpodobit cu mpletituri
cioplite dupa tehnica artei armenesti, ca la Episcopia din .Arges, sau cu vrejuri de frunze
1. Probabil, cum crede Sp. Ceganeanu n "Bul. C. M. 1." 19II, p. 48, de la biserica Caimata din Bucuresti, care a fost darmata n 1890. cnd s'a taiat B-dul Pake. O fotografie publicata de Gion n Istoria Bucurestilor, 1899, p. 540, arata pridvorul bisericii Coltea fara aceasta
balustrada.
13
194
GRIGORE IONESCU
ti
~.
1
,C
1.
ISTORl ARffiTECTURII
ROMKESTI
195-
Plan.
Turci - cu date rderitoare la constructia bisericii si la ctitorii ei. Piedestalurile coloanelor ca si friza de deasupra capitelurilor sunt mpodobite cu figurile, scoase foarte mult n relief, ale celor patru evanghelisti, nsotite fiecare de
atributul lor (fig. 165).
Portalul acesta, astfel conceput, precum si elementele decorative cari-l
nsotesc, sunt straine artei noastre 1. Prezenta unei astfel de lucrari la Coltea,
ca si la celelalte biserici din aceeasi vreme, mai sus pomenite, nu se poate
explica dect avnd n vedere studiile si calatoriile pe cari le-a facut n Italia
ctitorul lor, Spatarul Mihai Cantacuzino.
Catedrala din Rmm'cul-Sarat, sfrsita la 1697, la a carei constructie, dupa
cum ne spune inscriptia, a contribuit cu bani si domnitorul, e de plan trilobat,
cu pronaosul usor supralarg:t ca s; biserica Coltea (fig. 166). Ale n fata un
pridvor sprijinit pe zece coloane si acoperit cu doua calote separate de un arc
median longitudinal. Ceea ce are interesant aceaSta biseriCa sunt elementele
de decor sculptural, coloanele interioare si exterioare, cadrele ferestrelor si:
usa principala, n a caror arhitectura influenta'italieneasca, importata de ctitorul ei
n persoana, se face foarte simtita. Coloanele din interior; cari, sustinnd trei
arcuri trilobate, fac separa-tia dintre pronaos ~i naos, au capitehrri foarte nalte,
r. Vezi.pentru aceasta chestiune si Al. Tzigara:Samurcas,
biserica Coltea, Bucuresti, 190, p. IlO-UZ:
Arta
1J
Romnia.
Turnul si
196
GR1GORE IONESCU
de contururi moi. Fusurile sunt mpodobite cu cte patru caneluri, umplutecu "rinceau"-uri sau cu motive sculpturale geometrice, iar bazele, nflorite,
au aspectul unor capiteluri ntoarse (fig. r67).
Usa principala, care da din pridvor n pronaos, este luxos mpodobita
de un portal n stil baroc italienesc, compus dupa aceleasi principii ca si cel
dela Coltea,. dar de. o nfatisare mai putin eleganta dect acesta. Usa este
ncadrata de doi pilastri decorati, ca si coloanele dela Coltea, cu vrejuri:
ISTORL-\. ARffiTECTURII
ROMKESTI
-de vita de vie, dar cei patru evanghelisti cari i nsotesc sunt LC.;~:;_:_prin atributele lor.
Fatadele bisericii sunt simple si complet tencuite. Ferestrele au ca -.o. piatra decorate cu ornamente florale si cornise cu denticule.
B1:sericaFundenii Doamnei. La doi ani dupa terminarea catedrailei din
Rmnicu-Sarat, n r699, acelas arhitect si ctitor, si desigur aceiasi mester Zl-
,-----_ ...
_ _----,-.....
198
<}RIGORE
IONESCU
ciubuc gros, tencuit ca solzii de peste si prins ntre doua ciubuce mai mICI,
cu ?spect de frnghie (fig. 169). Primul registru, care constitue un bru scund
deasupra sodului, este decorat de o serie de panouri polilobate, nlantuite si
decorate fiecare cu o mpletitura de frunze si flori (fig. 17).
Felul cum sunt compuse si dispuse pe panouri aceste ornamente de stuc
lasa sa se vada toata tehni~a lucrului. Pe tencuiala umeda, stucatorul, dupa
ce si-a trasat un ax, - care se poate vedea si acum - a desenat cu un instrument ascutit conturul panourilor si al florilor cari trebuiau aplicate n acest
panou. Urmarind apoi aceste contururi, mesterul a aplicat stucul - mortar
JSTORL-\. ARBlTECTURJI
199
RmLlliEsTI
de tencuiala amestec8t cu ipsos si clti - reJiefnd formele Sl stiliznd Cilnamentele d~pa priceperea si gustut sau.
Registrul median, care cuprinde si ferestrele, este decorat de o serie de
ornamente dispuse n chip de panonri, de aceeasi tehnica si factura ca si cele
descrise mai sus. Motivele cari le compun sunt nsa din cele mai variate:
vase din cari ies manunchiuri bogate de flori, frunzuJite si floricele presarate pe linii de gratioase curburi, arbori C1escnddin V2.semari cu pasari
Doamnei.
Panou
decorativ
pe registrul
inferior.
pe ramuri, palate imaginare, etc., de un gust remarcabil si de un pronuntat caracter persan 1. RegistruJ superior este decorat cu o serie de rozete cari nchid,
1. E foarte interesant
faptul ca mai trziu mesterii populari si tarani si mpodobesc
fatadele caselor lor cu ornamente
aplicate pe tencuiala, ca vase cu flori, pasari si animale,
mult mai stilizate si decadente fata de cele de la Fundeni, dar totusi foarte apropiate de acestea,
ca:t:i, la origine, au servit desigur de model. l\iotive de acest fel,"pe cari fantezia populara, nelimitndu-se numai la a copia, le-a amplificat si stilizat, se gasesc numai n Muntenia si anume n
judetele Ilfov, Prahova si Dmbovita (Cfr. N. Iorga, L'arte popolare in Romania,
Roma, 193,
pag. 55), ceea ce pare sa dovedeasca, o nrurire directa a ornamentatiei de la Fundeni asu pra
artei populare a districtelor imediat apropiate.
200
Ul'.1GORE
ION'SCU
Fig. 171. Biserica din Fundenii Doamnei. Fatada laterala dinspre Sud.
Tot n legatura cu fundatiile boeresti din vremea lui Brncoveanu, trebuesc puse: terminarea bisericii schit ului Fedelesoiul din Arges, ctitorie a
Mitropolitului Barlaam ridicata de arhitectul Stoica si de zidarul auxiliar Marin \
care are un frumos portal sculptat terminat n arc eliptic (fig:. 172), precum
si zidirea frumoasei biserici din SIavitesti- Vlcea, ctitorie, dela 1708, a boerului Ion Radu SIavites-:u.
.In fond, ceea ce face splendoarea mnastirilor, bisericilor S1 a celorlalte
r. N. Iorga si G. Bals, L'art roumain, pag. 196.
ISTORU
201
ARHITEG'TURII ROM.:."':i;TI
..
,
GRlGORE IO~"'ESCU
202
fundatii brncovenesti, este acest gust nou, aceasta aplecare catre mpodobirea.
GU picturi, cu stucuri si cu sculpturi bogate a interioarelor, a fatadelor si a
elementelor de arhitectura: a cadrelor de ferestre si usi si a coloanelor cu bazele
si capitelurile lor.
Dintre aceste elemente, unele mai mult, altele mai putin noui, unut
ornare a cadrelor de usi si de ferestre cu sapaturi n piatra, ca principiu, estevechi n Muntenia, introdus fiind de mesterii cunoscatori ai artelor armenesti
si arabe ai lui Neagoe Basarab. Si dupa cum arhitectii de mai trziu au luat
ca model deseori planul si, foarte frequent, ncepnd cu secolul al XVII-Iea~
decorul exterior compus din arcade oarbe construite cu ciubuce rotunjite asezate n relief de pe fatadele biscricii Episcopale dip. Curtea de Arges, tot asa
si cioplitorii de piatra, catre jumatatea secolului al XVII-lea, ncep sa ndrageasca din nou acel mod de mpodobire al ferestrdor cu cioplituri geometrice
si florale, scump mesterilor lui Neagoe Basarab.
Aceasta revenire asupra unui principiu vechiu poate fi pusa nu numai
r-e socoteala influentei pe care monumentul dela Arges o exercita aproape
constant asupra mesterilor din toate epocile, ci si pe seama unui nou import
de arta orientala, datorit mesterilor cari au putut sosi catre jumatatea secolului al XVII-lea n Muntenia, fie direct din Armenia,'odata cu noile emigratiuni cari se produc n acea vreme 1, fie, mai de graba, pe drumul Moldovei_
Catre sfrsitul primei jumatati a secolului al XVII~lea, vedem aparnd
la ferestrele bisericii mnastiriiPlumbuitaun
chenar de piatra mpodobit cu
sapaturi geometrice, .nconjurnd o rama ~11 bag.hete -ntretaiate de influenta.
gotica moldoveneasca (fig. Ic6), iar la Golesti, chenare de ferestre cu ornamente
de origine pur armeneasca 2.
Dar, pe cnd exemplele dela Plumbuita si n special 'Celedela Golesti ramn.
izolate n ceea ce priveste caracterul lor armenesc, principiul decorativ dela
Curtea de Arges este reluat cu mai mare amploare n vremea lui Serban Cantacuzino, cnd, sub influenta unor mesteri noui de scoala bizantina italieneasca~
decoratia sculpturala capata o desvoltare din cele mai de seama.
Inflorirea aceasta, care ncepe sub Serban Cantacuzino, se desavrseste
sub Constantin Brncoveanu, cnd decorul sculptural- alaturi de cel pictural
capata lrtl:o loc de frunte n desvoltarea arhitecturii.
nou
Dar daca, n ceea ce priveste principiul, decorul sculptural din vremea.
lui Brncoveanu se apropie oarecum de cel din vremea lui Neagoe Basarab~
ornamentele cari-l compun si stilul lor sunt, n schimb, cu totul diferite .
_o
1. G, Bals, Injluences
2. G. Bals, ibid.
-,
ISTORIA ARHITECTURII
l
-'-
ROMNESTI
203
2. Epoca Mavrocordatilor.
..
..
GRIGORE IONESCU
204
Fig. 174. Biserica Antim. Piedestal si baza de coloana de la pridyor. (Desen de arh. Nic. Cucu).
-'-~
rSTORIA. ARHITECTURII
ROMANESTI
205
lui Antim este de tipul Episcopiei din Rmnicu-Sarat, avnd nsa doua turle,
iar portiunea dintre naosul propriu z5 si pronaos foarte alungita. Pridvorul,
sprijinit pe zece coloane cu capite1uri si baze maestrit sculptate, era la nceput,
dupa cum ni-l arata o stampa din 1860, tot att de nalt ct si biserica, cu
care avea acoperis comun. In urma lucrarilor de restaurare executate dupa 1860,
acoperisul pridvorului a fost scobort iar zidul pronaosului, deasupra lui, a
primit un razon gotic nscris ntr'un fronton rotunjit (fig. 173). Treptele cari
1. N. Iorga, Inscriptii
I, pag. 281.
,..r ".-
206
GRIGORE, rONESCU
1860, O seama de modificari, cari le-au desbracat n buna parte de aspectul lor
original; totusi ansamblul de constructiuni grupate n jurul bisericii Antim,
cu biserica nsasi, prezinta nca elemente originale a caror valoare arhiteetonica este din cele mai apreciabile (fig. 174-177).
Monume;ntul cel mai de seama care se cladeste n aceasta epoca ramne
nsa biserica Vacaresti. Inceputa la 1716, n primul an al domniei lui Nicolae
Mavrocordat, constructiunea este ntrerupta --:-domnitorul nsusi fiind silit
sa-si ntrerupa domnia si sa petreaca trei ani n nchisoare la Sibiu - si reluata
la 1719. In 1722, biserica cea mare dela Vacaresti, a lui Nicolae lVIavrocordat,
ISTORL\. ARHITECTURII
Rml.v.LsTI
207
Fig.
In. Biserica
Fatadele sunt mpartite n doua registre de.., un bru format din trei bogate
mpletituri de foi' de acanta, 'separate de cte un rnd de perle. Cele doua
rtgistre sunt decorate de simple arcade oarbe, iar ferestrele, terminate n arc
..
------
1. N. Iorga, Inscriptii.
r, pag. 74.
)
208
mUGORE
IONESCU
plin centru, sunt ncadrat~ nrame de piatr-a bogat sculptate, dupa procedeele:
si stilul din vremea lui Brncoveanu.
Planul este o interpretare-mai
larga si mai originala dect cea dela Hurez
- a tipului consacrat de biserica Episcopala din Curte~ de Arges. Pronaosul nsa,
desi supralargit ca la Episcopie, aminteste mai de graba, ca dispozitie si ca
fel de boltire, naosul bisericii sfntului Niculae Domnesc din Curtea de Arges.
Ca si la aceasta din urma, turla centrala, larga si nalta, se ridica pe patru puncte
izolate prin intermediul a patru cilindri puternici, cari det~rinina n plan si
n spatiu _o cruce greaca nscrisa (fig. 179). Portiunile din plan cuprinse ntre
bratele crucii. si ziduri, cari, din cauza formei dreptunghjulare apronaosului, au
si ele aceeasi forma, sunt acoperite cu bolti cilindrice, iar c~le doua turle mici.
cari la Episcopia din Arges au loc n pronaos pe colturile dinspre Apus, la Vacaresti, arhitectul le-a ridicat pe pridvor, dndu-Ie o importanta deosebita.
ISTORIA
ARHITECTURII
ROMNESTI
209
: .=..-..:
parter destinat a fi loc de ngropare - bolnita mnastirii --c- si dintr'un etaj, care
cuprinde bisericuta sau paraclisul propriu zis. Partea inferioara a fatadelor, care
corespunde bolnitei, foarte simpla si tencuita, constitue un fel de soclu puternic si nalt; partea superioara,. corespunzatoareparaclisului, este decorata
de o serie de panouri lungi si nguste, intrate n raport cu fata zidului si terminate cu arcuri n acolada frnta, suprapuse si retrase, cari amintesc pe cele
de pe fatadele bisericii Coltea.
"-
14
"
210
GRIGORE IONESClJ
unde le gaslm decornd fatadele unui numar important de biserici din veacul
al XVIII-lea (Fstci din jud. Vaslui, Schitul Stavnic din jud. Iasi, Proorocul
Samoil din Focsani, etc.).
Dar nainte ca elementele noua, caracteristice epocii fanariote, sa se impuna
ntr'un mod stralucit, (care sa atraga atentia mesterilor const1uctori dela nceputul acestei epoci, se mai cladesc n Bucuresti cteva biserici cari pastreaza
nca aspectul caracteristic epocii lui Brncoveanu. Asa, de pilda, veI Logofatul
ISTORIA ARHITECTURII
ROMNESTI
211
212
GRIGORE
lU~TESCU
Fig.
18'2.
si prin panourile circulare, intrate n raport cu fata zidului, cari decoreaza cele
doua registre ale fatadelor bisericii, -" ncepe sa-siimpuie predominanta.
1. G. Nedioglu,
Stavropoleos, n "Bul.
ISTORIA ARIDTECTURII
ROMNESTI
213
Fig. r83. Biserica Kretulescu din Bucuresti. (Restaurata de arh. ~tefan Bals).
In 1730, biserica, cea mica este nsa refacuta n sensul ca i se adauga abside laterale si pridvor 1 (fig. 185).
1. In felul cum se prezinta astazi, biserica este cea pe care ne-a lasat-o nteieapta restaurare din r899 a arhitectului Ion Mincu, care a ridicat o turla noua n locul celei vechi cazuta catre
jumatatea secolului al XIX-lea.
214
GRIGORE
IONESCU
._~-.._--215
Ca aspect exterior, ctitoria lui Ioanichie este de o delicateta remarcabila. Fatadele sunt mpartite n doua registre neegale - cel de jos mai nalt .~
de un bru format din bogate ghirlande de flori si frnnze. Acest bru frn-
!.~-;.-
.-
l~
Fig. 186. Biserica Stavropoleos. Prid\-orul.
216
GRIOORE
IO~ESGU
Aceste -semicoloane, ca si restul zidariei, sunt de caramida tencuita, iar cupitelurile sunt facute din stuc de acel mester "Iordan Stocatorul", care n'a
uitat sa-si nsemneze numele deasupra ferestrei de pe peretele de Nord al pronaosului. Registrul superior este decorat cu un sir de medalioane circulare,
intrate n raport cu fata zidului, continnd fiecare cte un chip de 'sfnt pictat.
Decorul acesta arhitectural, nou si diferit de cel ntrebuintat de mesterii anteriori, este mbogatit cu o minutioasa podoaba picturala. Toata suprafata zidurilor,
ISTORIA ARHITECTURII
RO~INESTI
217
-iar celelalte. doua, angajate n zidul fatadei principale, sunt de caramida, ten<,uiala si 5tuC..
. Acest plidvor este o ad~irabila interpretare a foisoarelor si a loggiei
brncovenesti, de bogatie egala, de pe fatada dinspre lac a palatului domnesc
<lin 1VIogosoaia.Coloanele, foarte bogate n decoratii, au bazele nflorite (fig.
187), fusuri mpodobite cu frunze de feriga dispuse n chip de canelmi rasucite si capiteluri neo-corintice de un modelaj remarcabil (fig. 187). Piedesta-
lurile coloanelor sunt legate ntre ele cu balustrade de piatra lucrate "u jour"
:si reprezentnd, cele doua laterale, cte un leu plins ntre vrejuri si flori de
gratioase curburi (fig. 187), iar cel din centru un voinic luptndu-se cu un leu
(fig. 189).
"'
Bisericuta Stavropoleos poate fi considerata, n ansamblul ei, ca rezn1t&\tulunui ultim efort pe care mesterii secolului al XVIII-lea, crescut! sub traditia artei brncovenesti, l mai fac pentru crearea unei adevarate opere de arta,
3. Dupa cladirea importantei mnastiri dela Vacaresti si a bisericii Sta-
218
GRIGORE IONESCU
Balustrada la pridvor.
Planul acestor constructiuni !l11C1 ramne acelasi care caracterizeaza majoritatea bisericilor din prima jumatate a secolului al XVIII-lea: !1aostreflat,
pronaos usor supralargit cu clopotnita deasupra, cu scara acesteia dispusa, fiei-ntr';:;:~turn ~pecial alipit n general fatadei de Nord, cte odata nsa si
celei de~~
(J\li_csunestii"Mari-Ilfov), fie sapata n grosimea zidului si pridvor
deschis pe stlpi. Decorul fatadelor evoluiaza pe acelasi motiv de arcaturi polilobate n acoladafrnta, cari sunt ntrebuintate, cnd numai Be regiJ'tru1 inferior sprijinite pe semicoloane cu capiteluri drepte si piedestaluri nalte, registrul ~~~Jii.!J.d
ocupat de o serie de panouri dreptunghiulare, cari ~id
, ..-
ISTORIA AllHl'l'EOTURIl
ROMANESTI
219
220
GRIGORE
IO~ESCU
zidita de Popa. Fierea n ultimii ani ai secolului al XVII-lea, dar complet refacuta, n ceea ce priveste decorul fatadelor, n 1728, de Mitropolitul Daniel
(fig. 192); biserica din Balaml1_ci-Ilfov(fig. 193) si altele. Deseori, la unele biserici, si n special la cele dadite n a doua jumatate a secolului al XVIII-lea,
registrul inferior se nalta simtitor si se decoreaza cu arcade oarbe trilobate
sprijinite pe pilastri lati, iar registrul superior, devenit ngust, este ocupat de
o serie de medalioane circulare sau dreptunghiul are, de traseuri mai mult sau
ISTORIA ARIDTECTORII
ROM..Ll\fESTI
221
mai putin regulate. Ex. biserica Sf. Niculae .din Brezoaele, din prima jumatate
a secolului al XVIII-lea; biserica Adormirea Maicii Domnului din aceeas comuna, zidita la 1759, care are n fata un pridvor de bune proportii, sprijinit
pe coloane sculptate de piatra; biserica Sf. Stefan din Bucuresti (fig. 195),
dadita la 1768; biserica din Pietrosita-Dmbovita (1765-67); biserica din
Calvini SI attea altele.
222
GRIGORE IONESCU
Toti Sfintii din Rmnicu-V1cea, zidita n timpul lui Stefan Racovita, care,
alaturi de biserica din Calvini, reprezinta cea din urma interpretare reusita a
tipului bisericii mnastirii Dealului.
Biserica Toti Sfintii din Rmnicu- V1cii e de plan trilobat, avnd pronaosul 11sorsupralargit dupariJ.oda secolului al XVIII-lea si pridvor deschis
ISTORIA ARIDTECTURII
ROMNESTI
223
q:elor de pe fatadele bisericii Stavropoleos -- biserica din Calvini, una din cele
mai frumoase biserici de sat, ridicata la 1775 de un grup de mosneni 1, si
'nalta intacte cele trei turle, ntocma:i ca si bis~~ica m~astirii D.~lului: una
larga, pe naos, si doua mici si elegante, sprijinite pe o baza comuna, deasupra pronaosului.
J.,
224
GRIGOR,E IONESCU
ISTORIA ARIDTECTURII
ROMNESTI
225
226
GlUGORE
JOJSESCU
~.
I::iTORIA ARHITECTURII
ROMNl!:"Il
227
228
GRIGORE IONESCU
./
sterse, forma dantelata a arcurilor si coloanele svelte- cu fusuri sucite si capiteJuri sculptate, dau fatadei principale o nfatisare e1eg~nta si delicata, care face
din acest monument ntrziat o adevarata opera de arta.
ISTORIA
ARHITEC'TURII
ROMNESTI
229
,GRIGORE
230
IONERCU
TABLOU
de gruparea
cohstrucc
monumentelor
principale
largit.
din Argessupra
Episcopia
tiei
IV.
pronaos
1.
u1uprlrllobal
Deai
Plan
lrilobal
pron.
Prololip:
drept
naos
cu
turla
potnita
pe ..
tip:
m
CaJine1ti
: cuProtodeasupra.
cu
usor
supralargit
Il.clopolnita
pron.
2sauturle
PIan
pronacs.
ghiular
cu e1o-
Plan drepfunProtolip:
oPlan
l,ilobal,
,'
O'ata
NUMELE
"
1688
1. Mogosoaia .
. \t' 2. Hurez,
. 3- Sf. 1\iculae Fagaras
4. Catedrala R,-S:irat .
5. Fl1ndenii Doamnei
6.
7.
8.
9.
10.
II.
12.
13.
14.
15:
16.
17.
18.
19
20.
21.
22.
22.
1. Hurez
1. l\iogosoai a
1691-92
1697
Schit.Sf-tii Apost"li 1 .
Dintr'o Zi, Bucuresti
Paraclisul Brncoveni..
Fedelesioiul'.
Doicesti.
Slavi testi -Vlc<:a
Antim-Bucuresti 2
Vacaresti
Cretulescu, Bucuresti
Enei, Bucuresti.
Stavropoleos 1
Rfov-Prahovll.
Bis .. cu Sfinti, Bucuresti.
:Micsunestii-Mari-Ilfov.
Balamuci-Ilfoy.
Sf. Elefterie Bucuresti
Bradesti-Dolj
Brezoaele Dmbovita
Corbii-Mari
r. R. Sarat
1697
169')
I700
2. F. Doamnei
I702
1702
1702
3. Fedelesoiul
1706
6. Doieesti
7. SIavitesti
1708
1715
1716-22
:
3. S. Apostoli
1. Dintr'o Zi
5.' Br5.ncoveni
2. Vacaresti
.1.Antim
1724
5. Cretulescu
6. Enei
1724-3
1722
Slavropoleos
8. Rfov
Cu Sf-ti
10. lIlicsunesti
1r. Balamuci
12.Sf Elefterie
13. Bradesti
14. Brezoaele
I5C6rbiiMari
1724
1728
<):
1743
175.!
1759
1761
1764
1. R.-Vlcea
1775
2. Cahini
29. Preajba-Dolj
30. Sf.JonBotezatorulO.
31. Scaueni-Arzes
1778
16.Sf. stefan
17. Pietrosita
1768
1767
3. Cernica
8. Preajba
9. O. Mari
Mari 1793
1796-805
r::L ~caueni
CAP. VI.
sau a nruririlor
romanico-gotice
si bizantine.
p. 376-378.
--
--,,-~----
232
GRIGORE IONESCU
cu credinciosii sai si trecnd n Moldova, pe care pune stapnire prin lupta, alungnd pe Sass fiul cel mai mare si urmasul voevodului Dregos.
Bogdan este astfel adtvaratul ntemeietor al :Moldovei.
Dar, daca exista aceasta importanta deosebire ntre modul de ntemeiere
al Principatelor, n'a existat, n schimb, dela nceput, nici o diferenta de natio-'
nalitate ntre popoarele cari formau aceste doua state. Inainte de descalecare
Moldova n'a fost o ta.ra pustie, ci un tinut bogat, locuit tot de Romni, cari
duceau nsa, fortati de mprejurari, ca si fratii din Muntenia, o viata modesta
de pastori si agricultori.
In ceea ce priveste activitatea lor constructiva, cea care ne intereseaza
pe noi n special, se ntelege ca, ntr'o astfel de situatie, Moldovenii, nu
puteau realiza mare lucru. Casele lor, cnd nu erau simple bordeie, si lacasuriIe de rugaciuni, n'au putut fi ridicate, n vremurile premergatoare descalecarii, dect din materiale usoare: pamnt, piatra fara mortar si lemn mai ales.
Primii ctitori de edificii construite trainic din zid au fost desigur primii
stapnitori : Bogdan 1, a carui viata se sfrseste catre 1365, este ngropat ntr'o
biserica de zid din Radauti, ridicata, dupa toate probabilitatile, de dnsul,/
i.ar Latcu, fiul si urmasul sau, avea cetate mare pe apa Siretului, cu casa domneasca si lacas de nchinare 1.
Inceputurile arhitecturii de zid n Moldova coincid deci, ca si n Muntenia, cu ntemeierea Principatului .. Cea mai veche cladire de zid, care ni s'a
pastrat din aceasta vreme, n Moldova, este mai sus pomenita biserica din Raclauti.
Dela Bogdan pna la Stefan cel Mare pare sa se fi construit nsa destul de
m'.llt. Monumentele acestei prime epoci, rezultatul celor dinti preocupari COll3tructive, al celor dinti framntari de principii si posibilitati localectl principii
l. Biserica aceasta a lui Latco a fost probabil catolica. Domnitorul, intrat n legaturi.
cu Polonii si cu Ungurii, ca sa faca pe plac acestor stapnitori de temut, permite asezarea n resedinta sa de la Siret a unui episcop catolic. Cfr. N. Iorga, Istoria Popol'ului l'I:munesc, II, p,
49-50. Permisiune a acesta, pe care Latco o da la nceput, se pare, numai din motive politice,
avea sa aiba drept rezultat convertire a la catolicism a nsusi voevodului. Faptul acesta nsa n'a
avut nici o urmare asupra vietii religioase a Moldovenilor de mai trziu. Nemultumirea care
s'a ivit n popor im ocazia trecerii la catolicism a lui Latco, precum si scrisorile pline de sfaturi
si de grija pe cari Papa le trimite misionarilor sai franciscani din Moldova,_~ovedesc cu prisosinta ct de bine si de puternic era nradacinata n sufletul Moldovenilor religia striimoseasca.
Dealtfel, nsusi Latco, a carui viata se sfrseste catre 1373, revine, se pare, n cele din urma,
la vechl"areligie n care fusese crescut. Trupul sau nensufletit n'a fost depus spre vesnica odihna
n catedrala catolica di!1Siret, acolo unde ar fi trebuit sa-si gaseasca loc, data fiind noua sa religie,
ci n biserica crestina ortodoxa din Radauti, ctitoria parintelui sau. Cfr. C. C. Giurescu, op. cit.
p. 387.
ISTORIA ARHITECTURII
i
(
ROMANESTI
233
si influente venite de aiurea, sunt cele al caror studiu formeaza cheia evolutiei
stilului pe care l gasim constituit n vremea lui Stefan cel Mare. Aceste monumente nsa ne lipsesc. Documentele ne dovedesc totusi ca au existat, si anume
~a au fost mai numeroase sub domniile lui Petru Musat (1378-1393) si a lui
Alexandru cel Bun (1400-1432), dar despre foarte putine din ele putem sti
~um au fost.
In afara de bisericile cari, ca si Radautii, vor fi fost. dadite raslet pe
tot ntinsul tarii, Moldova avea, pna la Stefan cel Mare, patru. mnastiri:
Neamtul, ctitoria lui Petru Musat; Probota sa.u Pobrata, refacuta mai trziu
de Petru Rares; Bistrita, ntemeiata de Alexandru cel Bun ca sa-i fie lacas de
ngropaciune si Moldovita, din Bucovina, a carei biserica, din care nu se mai
pastreaza dect cteva ruine, pare a fi fost facuta tot de Alexandru cel Bun 1.
Aceste mnastiri, n fo~ma n care au ajuns pna la noi, sunt cele transformate
si refacute de Stefan sau de urmasii sai, nu cele originale.
La formarea arhitecturii moldovenesti iau parte, alaturi de factorii locali si de modul de constructie al mestesugarilor de bastina, o seama de influente straine aduse de mesteri straini si de mprejurarile politice cari au apropiat Moldova cnd de o tara, cnd de. alta. Dintre aceste influente, cele prin~ipale sunt:
1. Influentele bizantine patrunse prin diferite cai, si cari se fac simtite
in planul bisericii, n forma boltilor si a arcurilor si ntr' o seama de elemente
<le decor exterior.
2. Influentele gotice, carora se datoresc prezenta 'contrafortilor, a unor
bolti ridicate pe nervuri dupa moda gotica (fara a fi totusi constructiv gotice)
si n cea mai mare masura felul de a ciopli piatra, ca profilele de soduri si
frumoasele chenare de usi si ferestre.
3~ Influentele armenesti, venite n Moldova direct prin intermediul emigrantilor armeni, si carora SE: datoresc, la n2eput, probabil acel sistem de arcuri
piezise cari strmteaza spatiul ce urmeaza a se acoperi cu o cupola sau o turla,
"si, mai trziu, elemente foarte abundente si apreCiabile de decor exterior.
Aceste influente straine, alaturi de felul .de a dadi, de a gndi si simti
:al mesterilor looli, sunt cele cari au detenninat crearea unui stil de arhitectura
ioarte original, pe care, n liniile lui generale, l gasim dintr'odata nchegat la
inceputul domniei lui Stefan cel Mare.
Din nenorocire pentru studiul arhitecturii, dintre monumentele anterioare
-domniei lui Stefan cel Mare nu ne-au ramas dect: biserica din Radauti, bi.serica Sfnta Treime din Siret si, poate, biserica din Lujeni.
1. G. Bals, Bisericile
lui Stefan
cel JV1are,
GRIGORE IONESCU
234
JI
,
ale celor trei arb', cari si disputau un loc n noul stat: artele romanica, gotica si bizantina. Se compune dintr'o ncapere dreptunghiul ara, despartita n
sens transversal de un zid plin cu usa la mijloc, n pronaos si naos, iar n sens
longitudinal, prin sase stlpi de sectiune patrata - patru n naos, doi n pronaos - n trei nave (fig. 203). Nava centrala, de doua ori mai larga dect
cele laterale, este acoperita cu o bolta semicilindrica ntarita n dreptul stlpilor cu arcuri dublouri, cari nu se termina n consola, nici nu se prelungesc
J.
lSTORU
.ARRITECTURII
ROl\lA.NESTl
235
cu picioarele stlpiJor, ci se pierd n bolta. Navele laterale, -les bas-c6tesmult- mai joase dect nava centrala, sunt acoperite fragmentar, ntre stlpi,
cu bolti semi-cilindrice dispuse perpendicular pe axa bisericii. Deasupra lor
exista o galerie boltita (fig. 204), la care se ajunge printr'o scara mica n spi/
rala, dispusa n coltul Sud-Est al pronaosului. Diviziunea ceruta de cultul oriental
n pronaos si naos s'a obtinut direct din planul pur romanic, nlocuindu-se a
doua pereche de stlpi deja intrare, cu un zid plin, astfel nct doua arcaturi
din cele cinci ale unei nave laterale an ra~as n pronaos, iar trei n naos. Catre
Rasarit, biserica se termina cu o absida semicirculara acoperita cu o semicalo.ta sferica si legata de naos printr'un arc lat semicilindric. Doi contraforti
dispusi la 45 ntaresc zidul absidei; alti patru ntaresc colturile dreptunghiului
de plan si sunt dispusi n prelungirea laturilor nguste ale acestuia, n timp ce
. alti doi, de aceleasi dimensiuni, ncadreaza fereastra naosului de pe latura de
Nord. Biserica e luminata de sapte ferestre mici, dintre cari una singura pe
latura de Nord, n dreptul naosului, iar celelalte, doua la altar -una
centrala,
una laterala - trei la naos si una la pronaos, pe latura de Sud.
Pridvorul nchis, care lungeste acum biserica spre Apus, a fost adaogat
de Alexandru Lapusneanu Il: 1559.
Cu totul de alta structura si de alta provenienta este bisericuta Sfnta
, Treime din Siret. Zidita la o data care nu se cunoaste, n orice caz anterioara domniei lui Stefan cel Mare, ea este prototipul bisericilor cari se vor
cladi mai trziu. E de plan treflat (fig. 206) si se compune dintr'un pronaos
ngust, dreptungh~ular, dispus cu latura mai lunga perpendiculara pe axa bi-
236
GRIGORE IONESCU
..
din Radanti.
Acest plan este foarte asemanator planului bizantin srbesc, numit simplu,
n care absida centrala este alipita direct arcului de Est 'al naosulni 1, spre deosebire de celalalt plan, zis "complex", n care absida este separata de naos
prin unul, doua sau chiar trei arcuri 2.
Dispozitia planului simplu dela Sfnta Treime din Siret vom ga.sl-o repetata mai trziu la Patrauti, la Sfntul Ion din Vaslui, Sfntul Niculae din
Dorohoi etc., n timp ce majoritatea celorlalte biserici moldovenesti vor urma
dispozitia tipului "comple~", de origine constantinopolitana.
In exterior, bisenca e foarte simpla si tencuita (fig. 207). Numai absideie sunt decoratede b serie de firide oarbe - cte dnci la snii laterali si sapte
1. G. lVIillet, L'ecole g!,ecque dans l'architecture byzantine;' Paris, 1916; pag. 56'2. Vezi Sf. Nicnlae Domnesc de la Curtea de Arges si bisericile
moldovenesti
de mai trziu.
ISTOR.IA ARHITECTURII
ROMNESTI
Fig. 207. Biserica Sf. Treime din Siret. Fragment din fatada laterala.
237
238
GRlGORE
IO~~SGU
15.
-,
CAP. Vll.
Dintre domnitorii pe cari soarta i-a harazit Moldovei, cel mai mare, cel
mai glorios si mai ilustru a fost Stefan cel Mare, a carui domnie nseamna pentru
:Moldova "vreme de bogatie, de lumina si de rodnica munca a carturarilor si
a mesterilor celor buni" 1. Suit pe tron ntr'o epoca n care tara lui avea nevoe
de o mna de fier 2, la 1457, paraseste domnia, dupa o viata glorioasa, pentru
240
GRIGORE IONESCU
a trece n lumea celor' drepti, la 2 Iulie 1504. Tine deci Moldova n stapnireaproape o jumatate de secol. Este unul dintre cei mai temuti dusmani de
peste Dunare ai Turcilor, si este n acelas timp si unul dintre marii lor nvingatori. El a fost numit de Papa, n urma luptelor sale glorioase cu Turcii, "soldatul lui Christos". Si daca acest nume i se potrivea, ca unuia ce fusese pazitor
de crestini si distrugator de pagni,' el si-l merita si mai mult prin aceea ca.
este domnitorul care a avut o nesfrsita grije crestineasca de sufletul lui si al
supusilor sai, si a zidit si daruit lui Christos 1 cel mai mare numar de biserici_
Nu trebue nsa sa se creada, asa dupa cum vrea traditia, ca aceste biserici au fost tot attea la numar cte rasboaie a avut domnitorul, si nici mai
ales ca ele au fost construite paralel cu activitatea razboinica, fiind chemate
sa pomeneasca fiecare cte o lupta victorioasa. E drept ca multe biserici au
fost zidite pentru pomenirea unor razboaie, glorioase de cele mai multe ori,
nenorocite cteodata, dar deseori aceste biserici au fost ridicate foarte trziu.
dupa ce avusese loc evenimentul istoric pecare-l perpetueaza . .i\sa, de pilda,
biserica din Rasboeni, care pomeneste batalia data contra Turcilor la 1476,
batalie nenorocita pentru Moldoveni, n'a fost zidita dect dupa 20 de ani,
adica n 1496.
Primii douazeci de ani de domnie ai lui Stefan cel Mare sunt aproape n
ntregime absorbiti de rasboaiele pe cari le-a dus cu vecinii 2, si de grija de
a-si ntinde, apara si consolida stapnirea. Dar orict de mare si meritoasa a
fost activitatea rasboinica si politica a lui Stefan, de pericolul cel mare si mereu
crescnd al puterilor turcesti nu s'a putut feri pe deplin, si pna la sfrsit, asa
dupa cum ar fi voit el. In 1479, Turcii nchee pace cu Venetienii; la 1483,
cu Ungurii; iar la 1488 cu Polonii, ceea ce, daca nu nsemna un triumf, constituia totusi un semn evident de suprematie turceasca asupra crestinilor. Capitularile acestea ale vecinilor, la cari se mai poate adauga faptul ca n Principatul Munteniei domnul nu era ntotdeuna un aliat sigur contra Turcilor,
izoleaza oarecum pe Stefan, care, dupa ce n 1484 pierduse Chilia si Cetatea Alba
pe cari de acum nu le va mai putea stapni, se hotareste, pentru ca sa-si
asigure cel putin tara, si accepta n 1488 sa plateasca tribut Turcilor, ncheind
cu ei un tratat care, daca era, necesar, nu era totusi njositor.
1. Pitorestile fresci din bisericile lui ni-l nfatiseaza totdeuna n actul de a darui lui
Christos constructia terminata.
2. Principalele rasboaie ale lui Stefan cel :Mare au avut loc precum urmeaza: 1457-I453
cu Polonii; la 1465. cu Ungurii dela cari ia .C!1ilia,punctul strategic pentru apararea contra
Turcilor, pe care o cedase Petru Aron; la 1467, cu Ungurii la Baia; la 1469, expeditii in Transilvania urmata de prinderea si uciderea lui Petru Awn; la 1470, cu Tatarii la Lipniti; la 1475,
cu Tatarii la Vaslui; la 1476, cu Turcii la Rasboieni; etc....
ISTORIA ARIDTECTURII
ROMA."IESTI
241
242
GRIGORE
IONESCU
Fig. 209. Biserica din Dolhestii Mari. Sectie si plan. (Dupa G. Bals).
I. D. Virgil Vatasanu crede ca bisericile cu planul drept, de tip arhaizant, nu sunt altceva
dect reproducerea n piatra a vechilor bisericute. de lemn pe cari Romnii le-au ridicat n numar
foarte mare, pe tot ntinsul tarii lor, nainte de ntemeierea unui stat. Cfr. Desp,'.e originea arhiteCturii moldovenesti, n revista "Junimea literara", Cernauti, a. XVI, 1927, No. 5-7. p. 8 si unn.
In sprijinul ipotezei sale, D. Vatasanu da ca eX:emplubisericile de piatra din Tara Hategului:, datnd din sec. al XlII-lea, biserici "n al caror plan longitudinal ca si n ornamentatie se ceteste
tehnica speciala materialului lemnos". Ipoteza aceasta este desigur foarte interesanta, dar exemplele pe cari le putem indica pentru sustinerea ei sunt foarte putin convingatoare. Dupa cum am
aratat mai sus, p. 25-26 si 30, rolul pe care l-a jucat arhitectura de lemn n formatia celei
de piatra si zid, n timpurile vechi, nu este acelasi pentru vremurile mai noi, cnd ambele feluri de
constructie mprumuta una dela alta - si n mult mai mare masura cea de lemn de la cea de zid att elemente constructive ct si forme si procedee decorative. Pentru ce priveste bisericile ne
zid cu plan drept, tip Dolhesti, nrudirea lor evidenta cu ctitoria lui Bogdan d<ola Radauti nu poate
fi pusa la ndoiala.
ISTORIA ARHITECTURII
ROMJ.'<ESTI
243
244
GRIGORE IONESCU
o
i
JI
care ocnitele din rndul de jos nu se prelungesc pna la soclu n chip de firide,
ca la celelalte biserici ale caror fatade sunt decorate asemanatoljci ramn simple
ocnite, egale cu cele de pe fatadele laterale. Zidaria se termina cu o simpla
cornisa de piatra. Intre aceasta si ultimul rnd de ocnite se ntind si ncing
biserica de jur mprejur cteva siruri de discuri smaltuite, colorate .si mpo-
ISTORIA ARHITECTURII
ROMNESTI
24
dobite cu ornamente n relief; decoratiune care la Balinesti apare n mod exceptional, ea fiind o caracteristica a bisericilor orasenesti.
Ceea ce da acestei biserici un caracter cu totul deosebit este turmiI clopotnita alipit fatadei laterale de Sud, n punctul. unde ia nastere absida pronaosului. Acest turn, care este adaugat bisericii foarte curnd dupa construirea
eil, e mai nalt dect biserica si mpartit de un bru de piatra n doua parti
egale (fig. 2II). Partea inferioara, pe stlpi, constitue pridvorul deschis pe sub
care se intra n biserica; partea superioara nchide camera clopotelor si ar~, pe
cele trei fete libere, trei ferestre n arc frnt, deasupra carora fuge un bru
de discuri de teracota smaltuita.
Mult mai apropiata ca forme si dispozitiuni de biserica din Dolhesti, si
mai conforma chiar de ct aceasta cu principiile constructive dela Radauti,
este biserica Inaltarii Sfintei Cruci din Volovat, zidita de Stefan cel Mare ntre
anii 1500 si 1502 (fig. 2IZ). Aceasta este ultima construita de acest tip, si, mpreuna cu celelalte doua, cea din Balinesti si cea din Dolhestii Mari, - desi
1. G. Bals.
Bisericile
lui
Stefan
cel Mare,
pag. 136..
246
GRIGORE IONES.CU
-.1
dase ngrijiri speciale, aparitia celorlalte doua tocmai catre sfrsitul unei activitati arhitectonice att de rodnica, atunci cnd tipuri de monumente noi si
att de perfecte erau la moda, surprinde. Trebue notat nsa, - si faptul acesta
ntr' o oarecare masura tradeaza preferinta numai pentru procedeul de constructie arhaic, acela al boltirii cu cilindri, mult mai usor de executat si deci
mai la ndemn?- oricarui mester dect complicatele bolti moldovenesti - ca
ceea ce se observa n planul si sectiunile bisericilor acestora, adica n elementele
cari le aprbpie de Radauti, nu se observa - n arhitectura -lor exterioara, care,
abstractie facnd de cteva elemente disparate 1, poate fi considerata conforma principiilor si modei vremii n care bisericile au fost construite.
2. Monumentele cari nfloresc pe pamntul Moldovei la nceputul_domniei
lui Stefan cel Mare, foarte modeste ca dimensiuni, dar foarte potrivite necesitatilor vremii de atunci, cu planul lor simplu si sigur trasat, cu boltile lor
perfecte de combinatiuni speciale si cu jocul lor echilibrat si foarte armonios.
de masse, prezinta dintr'odata, n linii generale, toate trasaturile caracteristice arhitecturii -vremii lui Stefan cel Mare. Primele dintre aces-te monumeI).te,
biserica Sfintei Cruci din Patrauti, biserica din. Milisauti, Sf. Ilie de lnga Suceava si biserica mnastirii Voronet, - cel putin din cele cari au ajuns pna
1. La Balinesti, de pilda, ferestrele dela naos si altar, cu chellare drepte, sunt de tipul'
celor pe cari le gasim la bisericile dela nceputul domniei lui Stefan si numai pn~ la biserica
mnastirii Voronet. Cfr. G. Bals, op. cit., 1'lag. 135.
ISTORIA ARHITECTURII
ROMNESTI
247
r
I
>.
248
GRIGORE IONESCU
-l
seste biserica n partea de Rasarit si care nchide altarul si doua abside mai mici,
cari largesc naosul, iesind n afara zidurilor laterale Nord si Sud 1.
b) Naosul de forma patrata,
sau aproape patrata, largit de cele doua
absid,~ laterale si supranaltat de o turla,
c) Pronaosul de forma patrata acoperit cu o calotasferica
si separat de
naos printr'un zid plin strapuns de o use ngusta.
Prima biserica din grupul celor de tara, si cea mai veche din timpul lui
Stefan, a carei data de constructie se cunoaste n mod sigur 2, este biserica
Sfintei Cruci din Patrauti (fig. 213). Zidita la 1487, este cea mai mica dintre
toate bisericile ridicate de Stefan si reprezinta primul si cel mai simplu tip
de biserica cu turla si cu sni laterali. Se compune dintr'un pronaos de forma
patrata, boltit cu ocalota sferica ridicata, prin ajutorul pendentivilor, pe patru
arcuri nguste, egale ca latime si ridicate la rndullor pe patru cOTIsole.
Naosul este supranaltat de o turla ridicata pe un sistem special de bolti,
care apare la Patrauti pentru prima oara, si de unde va fi mprumutat apoi
de toate bisericile urmatoare, aproape fara exceptie, devenind unul din caracterele esentiale ak arhitecturii moldovenesti.
Acest sistem de boltire, pe ct de ingenios pe att de singular, merita
sa fie studiat cu amanuntime: n ncaperea dreptunghiul ara a naosului, patru
arcuri n plin centru - doua longitudinale, egale si nguste, lipite de pereti
laterali. si doua transversale, mai late dar neegale ntre ele ca latime -lipite, unul absidei, altul zidului despartitor al naosului de pronaos, - determina un patrat care este baza ntregului sistem de boltire. Peste aceste arcuri
1. Planul triconch, pc care l gasim raspndit n tot Rasaritul crestin, unde, dupa secolu
al X-lea, devllle tipul clasic al constructiilor religioase, fusese ntrebuintat in Siria nca din secolul al V-lea la biserica Sf. Ion Botezatorul din Ierusalim si la mnastirea Sf. Teodosie din
Der-Dosi, (cfr. Ch. Diehl, lvlanuel d'art byzanltn,I, p. 50), iar n Armenia n secolul al VII-lea
la catedrala din Etschmiadzin, la Sf. Ripsime din 'Vagharchapat, etc, efr. Joseph Strzygovski,
Die Baukunst der Armenien unct Europa., p. .225. Prin intermediul Armenilor, aceasta forma de
plan patrunde. catre sfrsitul secolului al X-lea. la Muntele Athos, ntr'al XI-lea n Georgia si
nsfrsit ntr'al XII-lea n ntreaga Rusie. Cfr. Alexandru Busuioceanu, Intluences armeniennes
dans l'architecture religieuse du Bas-Danube, Communication faite au I-~r Congres de sciences
historiques, aout 1927, Paris 1927. pag. 6. Dela Muntele Athos. planul triconch s'a raspndit apoi
n toata peninsula Balcanica si n regiunile dunarene. In r.'1oldova,unde aceasta forma de plan
OdOltanradacinata devine regula generala, se pare _ca a venit, nu direct dela Muntele Athos,
ci prin intermediul Serbiei. cu care tarile romnesti au avut nca de la nceput legaturi de cultura si'n care tipul de plan triconch, mpamntenit mai trziu att n Moldova ct si n Muntenia,
e mult mai nt.1merosreprezentat dect la Muntele Athos, efr. G. Bals, Inceputurile arhitecturiL
.bisericesti n J\loldoM, Bucuresti 1926, pag. 8.
2. Toate bisericile lui Stefan cel Mare, pastrate n buna stare pna la noi, au pisanii n
cari sunt nscrise nu numai anul constructiei ci si luna si ziua n cari au fost ncepute si sfrsite.
.i>
ISTORU
ARHITECTURII
249
ROr.lANESTI
Fig.
214. Biserica
din
10.m.
Patrauti.
Sectie
si plan.
cele patru arcuri mari (fig. 214). In acest tambur, legate intim de zidaria lui,
sunt asezate patru arcuri piezise - 4 trompe cilindrice -- ale caror picioare
cad pe cheile primelor patru arcuri mari. Axele cilindrilor cari genereaza aceste
trompe sunt paralele si n acelasi plan cu diagonalele patratului format de pri-
GRIGORE IONESCU
250
II
il
rSTORE
ARHITECTuRII
ROMANESTI
251
mele patru arcuri (vezi epura fig. ZIS). Prin acest procedeu, raza cupolei sau
a cilindrului cari se pot nscrie n patratul format de acestE;arcuri piezise este
simtitor micsorata. La Patrauti, deasupra acestui sistem de bolti, se nalta tan:burul sau turla, care este circulara la interior, dodecagonala la exterior 1 si
strapunsa, n dreptul axelor principale ale bisericii, de patru ferestre nguste,
dreptunghiulare, dintre cari cele din axul principal sunt acum aproape n ntregime prinse sub acoperisul refacut.
Vom chema acest mod de boltire, pe care l vom ntlni identic n
aproape toate bisericile lui Stefan cel Mare si n cele urmatoare, sistemul moldovenesc simplu, spre deosebire de formele complicate cari se vor ivi mal
trziu ca derivate din acest sistem 2.
I. In starea ei de azi, turla apare cilindric:i si la e~;terior din caULa tencuelilor puse u
si cari rotunjesc colturile.
2. In ceea ce priyeste originea acestui sistem de boltire, problema a fost destul de desbatuta, dar la () solutie definith'a nca nu s'a ajuns. George Bals si J oseph Strzygovski cred ca
bolta moldoveneasca pe arcuri piezise este o derivatie a unui sistem de boltire de origine armeneasca. G. Bals c considera ca pe o forma nrudita cu sistemul de boltire dc. sollltillUi apropiate ce se gaseste n Armenia si Iran. precum si n tarile din sfera influentelor annenesti, ca
Egiptul si Spania Manrilor, forma care n Moldova ar fi patruns direct prin intermediul emigrantilor. D-I Strzygovski, pe care arhitectura de lemn l pasioneaza ntr'att nct deseori aluneca
pe panta exagerarilor, o interpreteaza ca pe o traducere directa n caramida a unui sistem foarte
vechi de constructie n lemn, din care exemple s'au perpetuat pna n zilele noastre n Ukraina
precum si n Kashimir si Indii; n l'\'foldova acest sistem ar fi patruns prin intermediul Ukrainei. Alaturi de Strzygovski, eminentul sau elev, D .. Virgil Vatasanu, acceptnd n totul parerile maestrului sau, cauta sa precizeze cum s'au nascut arcurile piezise moldovenesti din constructii de lemn asemanatoare,. facnd nsa o apropiere silita ntre grinda si arc, elemente cu functiuni allaloage dar foarte deosebite ca mod de actionare. Cfr. Virgil Vatasanu,
Boltile moldovenesti, n .. Anuarul Institutului de Istorie", Cluj, 1929 si acelasi, Contribtttiu.ni la cttnOastel'eabisericilor de lemn din j\IIoldova, n Inchinare Itti N. Iorga, pag. 402-.P9. G. Bals analizimd ideile
expuse de dl Vatasanu n articolele mai sus pomenite, descurca problema si pune chestiune a
la punct cu o clara si justificata competenta. Cfr. -C. Bals, Grinda 5'iArcul, n "Bul. Corn. Man.
urma
252
GR1GORE IONESCU
I
Fig. 216. Biserica din lVIilisauti. Sectie si plan. (Dupa Gh. Bals).
este vorba de a stabili originile unor constructii cu doua secole mai vechi. Dar d-l Busuioceanu
considera aceste biserici ca reprezentnd o veche traditie armeneasca, amintirea unui sistem de
constructie care a existat dar care la un moment dat a fost parasit n constructiile de piatra,
pastrndu-se, ca o imitatie, numai n cele de lemn (Busuioceanu, ibid. p. 9) Si n acest caz, D-sa
n opozitie cu teoria d-Iui Strzygovski, nu pare.sa afirme ca sistemul de boltire moldoyenesc ar fi
o interpretare n caramida - 'ceea ce ar fi exagerat - a exemplelor mentionate, construite din
lemn, ci mai de graba contrariul; constructiile de lemn despre care e vorba deriya dintr'o arhitectura de piatra din care n Armenia nu s'a mai pastrat nici un exemplu. S'ar putea interpreta
prin urmare ca boltile moldovenesti au fost aduse din Armenia de catre emigrantii armeni, cari
cunosteau astfel de exemple n piatra. Si n acest caz, ca o revenire, teoria lui G. Bals ne apare
mai clara si mai verosimila.
1. Aceasta frumoasa bisericuta a fost distrusa n timpul razboiului.
ISTORB.
ARHITECTUlUI
ROJl1ANESTI
253
Contrafortii exteriori i vom gasi de aici nainte aproape ca regula generala la toate bisericile cu turla si abside laterale.
La Sf. Ilie de lnga Suceava, acelas plan primeste n stnga si dreapta
absidei centrale cte o nisa speciala pentru proscomidie si diaconicon, taiate
n grosimea zidului si luminate direct din afara.
1. Acest fel de penetratie nu se mai ntlneste n niciuna din bisericile urmatoare.
254
GRIGORE
IOKESC:U
ISTORIA. ARHITECTURII
255
ROMNESTI
-de cele ale rnd ului ntiu, numai ca acestea sunt dublate ca numar: doua
sus pentru una din rndul de jos (fig. 218).
Turla e asezata pe 3 baze: una de sectiune patrata, cu laturile perpendiculare pe axele bisericii; a doua, tot de sectiune patrata, avnd nsa diagonalele perpendiculare pe axe, si nsfrsit a treia, stelata cu 8 vrfuri.
Aceasta dispozitie corespunde n mod rational arcurilor cari constituesc
2Ig), de sectiune pa:sistemul de bolti al naosului. Prima baza, a, b, c, i!'(fig.
it.
e.
,I
II
II
__
~L
, I
1
a
Fig. 219. Biserica
Suceava.
Schema
basEelor turlei.
trata, corespunde celor patru arcuri mari pe cari se ridica primul tambur. A
-doua baza, (e, t, g, h), dimpreuna cu a treia, stelata, corespund celor 4 arcuri
:p1ez1se.
Aceasta este forma tip rationala, din care, mai trziu, prin fantezia mesterilor, vor deriva forme noui cu alta dispozitie, sau cu baze stelate cu un
numar mai mare de vrfuri.
In aceste bisericute modeste de tara lumina patrunde prin ferestre mici,
dreptunghiulare, ncadrate n rame de piatra mpodobite cu simple baghete
'utretaiate dupa moda gotica. Usa care stabileste comunicatia ntre naos si
prona()s e de forma dreptunghiulara, cu colturile usor rotunjlte, si mpodobita cu baghete ca si ferestrele, pe cnd poarta principala, taiata n axul
fatadei de Vest, e terminata totdeuna n partea superioara n arc frnt (fig. 221).
.-
GRIGORE IONESCU
256
ei originala dect planul, adica temeliile si soclul, dar asa cum va fi fost la
nceput, asa cum ne apare din descrierea pe care ne-a lasat-o Paul din Alep 1,.
care a vizitat-o n 1650, ea constitue prototipul unui grup nou de monumente,
grupul bisericilor de oras, din care fac parte, pe lnga Sf. Ion din'Vaslui, bisericile Precista din Bacau (1491), Sft. Nicolae din Iasi (1491-1493), Sft. Gheorghe
J. Paul din
1I1ep,
CaIatorizle Patriarhului
NI acarie.
ISTORIA. _lliIDTEC'TURII
ROMJ\'ESTI
257
din Hrlau (1492), Sft. Nicolae din Dorohoi (1495) si Sft. Nicolae din Popauti
(1496).
Fata de bisericile anterioare, Patrauti, Milisauti, Sft. Ilie de lnga Suceava si Voronet, toate construite la sate si n interval de un an - dela 13 Iunie
Fig.
2:21.
1487 la 14 Sept.' 1488,- Sft. Ion din Vaslui, si mpreuna cu ea grupul ntreg,
prezinta unele deosebiri, dintre cari cele mai principale sunt:
a) Desvoltarea pronaosului fata de naos, desvoltare care este marcata
n exterior printr'un decros, care pune n evidenta pronaosul.
Ca o consecinta a acestei desvoltari, dispar contrafortii din dreptul zidului
17
258
GRIGORE
IOKESC"C
.).
Fig.
222.
ISTORIA. ARHITEUrURli
ROMNESTI
259
-despartitor al naosului de pronaos, contraforti cari dealtfel, chiar si la celelalte biserici, din punct de vedere static, nu joaca un prea mare rol.
b) Imbogatirea decorului exterior prin ntrebuintarea caramizii aparente,
simpla si smaltuita, si a discurilor de teracota cu desenuri si figuri reliefate.
c) O marire generala a planului.
Dintre aceste schimbari, pe cnd manrea generala a planului ~i supra
largirea pronaosului trebuesc puse pe seama nevoii de a mari spatiul destinat
credinciosilor, mult mai numerosi la orase, modificarea adusa n decorUl exterior, care, dupa cum vom vedea imediat, devine din ce n ce mai bogat,
r
!
\
I,
GRIGORE lONESCU
260
Fig.
224.
-.
----~.
r
1
261
(
262
GRIGORE IONESCU
.~
I
I! I ;-r,!!
Il!
40m.
J'!
I,!.I!
"'<
1
sale late si doua longitudinale, foarte inguste, determina o suprafata patrata, dela
care, prin intermediul a patru pendenti-vi, se trece la un tambur circular. Pe
acest tambur sunt dispuse opt arcuri circulare, cari au acelas plan de nastere;
r ....
Fig. 227. Biserica Sf. Gheorghe din Hr1au. Epura boltilor pronaosului.
26-l
GRIGOllE
IONESCU
patru paralele cu primele patru arcuri mari ale pronaosului, iar celelalte patru
paralele cu diagonalele patratului format de cele dinti. Aceste arcuri, intersectndu-se, dau nastere unei suprafate octogonale, simtitor redusa fata de
Schema perspectiva
a boltilor
pronaosului.
\
"
ISTORI~
!-
~RHITECTURII
RmIANESTI
265
Ceeace are o importanta mare si reprezinta un progres ~i o diferenta Slmtitoare fata de bisericile anterioare, este decorul exterior.
Biserica Sf. Gheorghe din Hrlau este cea mai ornamentata dintre toate
bisericile ce ne-au ramas dela Stefan cellVIare. Este asezata pe un soclu. puternic de piatra, cuprofilatura simpla esita fata de linia zidului. Deasupra
lui, fatadele sunt mpartite n doua zone: una, inferioara, ocupnd 2/3 din
naltimea fatadei, construita din piatra aparenta, cioplita si cu rosturi regulate 1;
a doua, n ntregime din caramida aparenta. Prima zona este mpartita n fsii
neegale ca naltime, de catre trei benzi de caramida aparenta smaltuita; prima,
cea asezata imediat deasupra soc1ului, de 3 siruri de caramizi, a doua de 4
si ultima de 6. Unele din caramizile acestor benzi sunt colorate n galben, brun
si verde.
Pe fatadele laterale, separatiunea pronaosului de naos este marcata de
doi contraforti de piatra. Patru ferestre cu menonri si ornamente gotice lumineaza pronaosul, deschizndu-se cte doua n fiecare din zidurile fatade10r
laterale.
Zona superioara a fatadelor este de o stralucire si bogatie de ornament
remarcabile, simpla n fond si totusi impunatoare. Doua siruri de oenite n .
plin centru, mari jos si mici sus, corespunznd doua n sirul de sus pentru una
n cel de jos, mpodobesc partea inferioara a acestei zone. Intre timpanele
arcurilor primelor ocnite sunt fixate discuri de teracota smaltuita colorate si
mpodobite cu diverse desenuri n relief. Sirurile de ocnite sunt separate ntre
ele prin doua rnduri de caramizi, putin iesite n raport cu fata zidului, smaItuite si colorate n galben, rosu si verde. O fsie lata de discuri smaltuite,
dispuse n partea superioara ntre ultimul sir de ocnite si streasina, ncinge biserica de jurmprejur. Aceasta fsie este compusa din trei siruri de disCU1i
smaltuite, divers colorate si separate ntre ele de cte un rnd de caramizi,
deasemenea smaltuite. Toate discurile sunt mpodobite cu desenuri n relief
unele realiste, altele fantastice. Decoratiunea absidelor prezinta o variatiune
si mai mare fata de cea a bisericilor anterioare, att n ceea ce priveste dispozitiunea ct si formele. Firidele lungi se termina n parte lor superioara
cu un arc dUblu, frnt si sprijinit la mijloc pe un piciorus de caramida,
care, la rndul lui, se opreste pe o mica consola de piatra; piciorusele de
caramida sunt prelungite sub centrul arcurilor, linia lor inferioara filnd cu
primul sir de caramizi din ultima fsie de caramizi aparente de pe zona inferioara a fatadelor. Pnmul sir de ocnite mari de pe fatade se continua si pe
22.
La nceput, aceasta zona era din piatra bruta, mica si neregulat[l. Cfr. G. Bals,
of>.
;1
266
GRIGORE
IO:I<""ESCU
abside si sunt dispuse cte doua pe fiecare fata. Un arcusor frnt, flancat
de doua discuri smaltuite, uneste cheile celor doua arcuri ale fiecarei firide,
ocnpnd spatiul dintre acestea si ocnite (fig. 229). Ca ornamentatie, partea de
deasupra a absidelor este continuarea zonei superioare a fatadelor. Avem deci n
partea superioara a monument ului un decor continuu, linistit si unitar ca forme. Jocul de culori al materialului decorativ, caramida si discurile de teracota
smaltuita, mprastie nsa o nuanta generala de veselie si variatie, dnd o stralucire si o nfatisare diversa si foarte agreabila unei nsiruiri de forme unitare
si egale, care la un moment dat ar fi putut deveni monotona. Pe de alta parte, mpreunarea fericita a acestei zone superioare, aceasta .suprafata de caramida
care modeleaza forme si le mbraca- n culori, cu suprafata mai mare si mai
linistita, de piatra, a partii inferioare a fatade1or, da un efect de pitoresc surprinzator si nentrecut.
r:;
J
"
r ...
ISTORIA ARHITECTUlUI
,.,1
267
.,\...
ROMNESTI
pag. 255
---; - - -
268
GRrGORE
-, ~i - -,- -
IONESCU
-:
I==.ll-.--- - --- -
I
II
-. __ .,
I
__
I
~L
__ ~
.5r - -~
I
I
I
1
I
I
I
I
F::'" - ,- --
,__ - i__
Fig. 230. Biserica Sf. Gheorghe din Brlau. Schema bazelor turlei.
n caramizi smaltuite si discuri de teracota colorate si ornate cu figuri fantastice, e totusi mai simplu ca forme (fig. 231), nrudindu-se, din acest punct
de vedere, cu decorul bisericii Sf. Ilie' de lnga Suceava. Sf. Niculae din
Popauti, lnga Botosani, la care bolta sferica a pronaosului este mpodobita
cu nervuri de caracter gotic (fig. 233),1 nu modifica decorul exterior, fata
1. Din punct de vedere constructiv, n 'structura pendentivilor, ca si la .Sf. Gh~orghe din
HI-lau, se observa aceiasi fatura; ei sunt construiti din caramizi dispuse pe nrtica1. Cfr. Bals,
op. cit, p. 46. Procedeul bizantin, dupa care la pendcntivi caramizile sunt dispuse pe lat, nu
este deci respectat. Faptul acesta nu e nsa surprinzator, cnd stim ca bisericile moldovenesti
au imprumutat din arhitectura bizantina numai aispozitiuni de plan si forme, pe cta vreme
constructia a fost executata .,de mini gotice si dupa procedee n parte gotice." Cfr. Bals, Inceputurile arhitecturii
...
"""'====.~-~..=-===::...:!'=====-=
ISTORIA ARHITECTURII
lW~lNESTI
269
'.,
.'
I
,.
.1(~.
r
r
1
it
,
"
Fig
r-
231. Biserica
270
GRIGORE
IONESCU
.~
Fig. 232. Bisericile Sf. Ilie lnga SuceuYa si Sf. Niculae din Dorohoi,
dupa respectiyele tablouri yotive.
-- _.~----
.-",'
ISTORL-I. ARHITECTURII
ROMNESTI
271
,1
..
,
1
"
:J
i'
Fig, 234.- Biserica Sf. Niculae din Popauti.
272
GRIGORE IONESCU
de Sf. Gheorghe din Hrlau, dect prin aceea ca nalta firide1eabsidelor suprimnd astfel, si numai de pe acestea, primul sir de ocnite (fig. 234); iar cnd
_l .~
i
Fig. 235" Biserica Sf. Niculae Domnesc din Iasi, rec1adita.
f'
ISTORIA ARHITECTURII
,.
ROMAJ.'ESTI
273
lucrarile lui de res aurare, Lecomte du Nouy, a tinut seama de ceea ce i s'a
parut original la biserica pe care a darmat-o, dar ntr'o buna masura a fost
calauzit si de desemnul bisericii reprezentat pe tabloul votiv pictat de Antonie
Russet-Voda, care a restaurat biserica ntre 1675-1678. Ca biserica se prezenta
asa cum se prezinta ~ea de azi, e greu de afirmat. Planul este foarte asemanator cu cel al Sf-lui Ion din '\ aslui si al Precestei din BaCau, si, de sigur,
cei doi stlpi circulari cari sprijinind trei arcade stabilesc separatia pronaosului
de naos, la nceput nu existau. Acest .element, care n Muntenia apare nca
dela nceputul sec. XVI-lea (la 'biserica episcopala din Curtea de Arges), n
Moldova nu se ntlneste pna n sec. al XVII-lea, si cu att mai mult
el nu putea exista n vremea lui Stefan cel JVlare, cnd .mesterii separau
naosul de pronaos ntotdeuna printr'un' zid plin strapuns de o singura usa.
Daca Lecomte du Nouy i-a pastrat, e desigur fiindca existau, introdusi fiind
de un restaurator anterior, probabil de mesterii lui Antonie Russet.
In decorul exterior, la Sf. Nicolae din Iasi se observa deaemenea o
deosebire fata de toate celelalte biserici ale epocii lui Stefan: introducerea
unui al treilea sir de o~nite mici sub friza de discuri smaltuite .. Se poate nsa
ca a<:est al treilea sir d~ Qcnite sa nu fi ,existat la biserica originala. Faptul
ca se vede pe biserica reprezentata n tablo~ ;~~tiv nu 'constituie un indiciu
sigur ca la nceput ele existau, dat fiind <:anu tqtdeauna aceste desenuri, n
ceea ce priveste decorul e:)fterior,corespund cu reaiitatea 1. Dealtfel pe acest
desen firideIe absidelor lipsesc.
Tipul bisericilor orasenesti, cu pronaos supra largit, se gaseste reprezentat, cu oarecari modificari, pentru ultima oara la biserica mnastirii Tazlaului, Abstractie facnd de 'pridvorul adaugit, planul acestei biserici se prezinta, n interior, ase!T'anator cu cel al bise:dciiSf. Gheorghe din Hrlau, iar
n exterior conturul lui aminteste pe cel al Sftlui Nicolae din Dotohoi, cu singura deosebire ca la Tazlau, pronaosul,. desi supralargit,. si .numai catre exterior prin ngrosarea ~idurilor laterale, primeste de' o parte' si de alta n dreptul
zidului despartitor al naosului de pronaps, doi cOtltrafgrti can, evident, n'au"
nici o functiune statica.
4, In 'timp ce biseriCa cu' prona~sul supralargit" de felul Sfntului Ion
din Vaslui, capata o desvoltare tot mai mare, devenind tipul consacrat al bisericii de oras, la sate se construesc cteva biserici de un tip. nou, simplu si
cu totul diferit de cel al bisericilor primitive de tara', Au planul drept, cu o
singura absida centrala, circulara la interior si poligonala 'ori tot circulara si
1. De exemplu bisericile reprezentate pe tablourile votive dela Si. NicuJae din Dorohoi
sau Si. Ilie de lnga Suceava, al dror decor original DU corespunde cu indicatiile date de picturi
-(fig, 2321.
lR
.~
274
GRIGORE IONESCU
Aceste trei biserici prezinta caractere att de speciale si' att de asemanatoare dela una la alta, nct G. Bals avea desigur dreptate atribuindu-Ie
unuia si aceluias mester 1.
Biserica d1:n Borzesti, nchinata Adormirei Maicii Domnului, a fost zidita
de S,tefan si de fiul sau Alexandru, ntre anii 1493-1494. Fata de noua dispozitiune a boltilor, planul bisericii pare oarecum alungit, totusi raportullargimii
26. G. Bals. Bisericile lui Stefan cel Mare. pag. 199.
ISTORIA ARHITECTURII
275
ROMNESTI
3.22
1
iar la Borzesti -.
3,27
GRIGORE IONESCU
276
"
\\
,,
\
,
\
l
\
\
\
\
\
J.
-4.
terale de asa maniera nct rezultanta mpingerilor nu iese n afara baz i zidurilor. Aceasta dispozitiune noua, moldoveneasca, reprezinta una din cele
mai bune solutiuni ce se pot da problemei mpingerilor laterale si constitue,asa dupa cum deja a observat G.Bals, caruia nici un amanunt de importanta
nu i-a scapat - o perfectionare care echivaleaza procedeul gotic, al carui
avantaj este acela ca mentine zidul lateral relativ subtire, ngrosndu-l, sau
mai de graba proptindn-l cu un contrafort exterior, numai n punctul unde se
exerciteaza mpingerea 1.
Procedeul moldovenesc se deosebeste si de cel romanic, n care zidul
exterior capata o grpsime uniforma si excesiva, si de cel gotic, care construeste
contrafortii exteriori, si de cel pur bizantin, care aseaza pilastrul sau coloana
menita sa se opue mpingerilor boltii n interior. Pe cnd, cu acest din urma
1. G. Bals. of>. cit., pag. 78.
~---_._.~-~
------..
ISTORIA ARHITEC"fURII
ROMNESTI
277
procedeu, spatiul interior menit sa fie ct mai ncapator este redus, cu procedeul moldovenesc nimic, sau aproape nimic, nu se pierde din acest spatiu
{fig. 237). Interiorul bisericii din Borzesti, n afara de pronaos, este destul de
saracacJOs luminat. Trei ferestre nguste si illlC1, - una n axul absidei cen-trale, doua ]1 zidurile laterale ale naosului _. dau o lumina insuficienta, care,
voit ori nu, face sa domneasca n interior un aer de mister. Pronaosul n schimb
este cu prisosinta luminat de patru mari ferestre n arc frnt, cu ornamenta tii
n stil gotic "rayonant". Arhitectura exterioara este de piatra bruta. Un soclu
.de piatra usor profilat constitue baza monumentului (fig. 238). Fatadele sunt de-
..
GRIGORE IONESCU
278
corate n partea lor superioara cu doua siruri de ocnite. Partea inferioara, construita
din piatra bruta, este taiata de doua fsii de caramida smaltuita, dispuse, una,
imediat sub ferestrele pronaosului, si cealalta imediat sub primul sir de ocnite.
Absida este decorata pe toata partea ei inferioara, pna sub sirul de ocnite,
cu 13 firide lungi, ale caror picioare si arcuri, ca dealtfel si picioarele si arcurile ocnitelor, sunt de caramida aparenta. In timpanele arcurilor firidelor
sunt asezate cte trei discuri smaltuite, de forma simpla a unor farfurii ntinse cu un nasture la mijloc, colorate n verde, galben si cafeniu.
Biserica din Razboeni. La doi ani dupa terminarea bisericii din Borzesti,
n 1496, Stefan cel Mare pUIte sa se zideasca o bisericuta pe locul numit Prul
Alb, acolo unde, cu 20 de ani mai nainte, el si fiul sau Alexandru, nvinsi de Turci,
pierdusera "o multime mare dintre ostasii Moldovei". Pe pisania acestei modeste
biserici de tara sta scrisa una dintre cele mai frumoase si mai simtite pagini
din istoria Moldovei sub Stefan cel Mare. Iat-o 1 :
"In zilele blagocestivului si de Hristos iubitorul Domn Iq Stefan Voevod
cu mila lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod, n
anul 6984, iar al domniei lui al douazecilea curgator, ridicatu-s'a puternicul
Mahmet Imparatul turcesc cu toata puterea sa rasariteana, nca si Basarab
Voevod caruia i se zicea Laiot, a venit cu dnsul cu toata Tara lui Basara1. N. Iorga, Inscriptii,
II.
ISTORIA ARHITECTURII
ROMNESTI
279
1-
'280
GRIGORE
IOl\TESC'U
La Sft. Ion din Piatra nsa, spre deosebire de Borzesti si Razboeni, zidurile
laterale n dreptul naosului au fost ngrosate pentru ca sa se poata scobi n gro~
simea lor abside laterale. Aceasta ngrosare partiala, efectuata n naltime numai
pna deasupra curburilor absidelor, apare n exterior, pe fatadele laterale, ca un
simplu zid obtura tor , alipit fatadei si cuprins ntre cei doicontraforticari
li.,.
miteaza ntinderea naosului (fig. 241).
ISTORLI. ARHITECTURII
Rm~EsTI
281
~om pusa din elegante toruri gotice sfrsite n partea superioara cu arcuri frnte,
iar n partea inferioara cu baze lungi si frumos scu1ptate..
282
GRIGORE ro~""ESCU
In 1497, pe cnd la P;atra Neamt se zidea biserica Sfntului, Ion, arhitectii lui Stefan cel Mare, combinnd planul bisericilor cu turla, mai vechi, de
tipul Sfntului Gheorghe din Hr1au, cu cel al bisericilor mai noua, de tipul
Borzesti, Razboeni si Piatra, construesc n interiorul mnastirii Neamtului,
vechea ctitorie .a lui Petru Musat transformata si noita, o biserica de dimensiuni neobisnuite si de proportii elegante: cea mai mare dintre ctitoriile lui
Stefan cel Mare. Aceasta este biserica mnastirii Neamt (fig. 244).
Cu noul monument, mesterii lui Stefan cel Mare stabilesc tipul de plan
pe care l vor adopta toate bisericile de oare care importanta ce se vor cladi
n epoca urmatoare ..
ISTORU
..
"
....
ARHITECTURII
ROMNESTI
283
}.
~,.
..
pnn alungirea exceSlva a partii dinspre Apus (vom ~vedea ndata carui
, fapt se datoreste), si prin prezenta turlei ridicate pe naos, care, din cauza
.Jungimii bisericii, ramne prea spre Rasarit, dnd astfel monumentului ntreg
o usoara nuanta de desechilibru, biserica dela Neamt aduce o nota noua n
arhitectura moldoveneasca de pna atunci.
Planul si boltile. Spre deosebire de bisericile anterioare, h~ Neamt pronaosul este precedat de o ncapere noua, nchisa, un exonartex sau pridvor,
element destinat sa apere interiorul propriu zis al bisericii de curentii directi
284
GRIGORE IONESCU
Fig. 245. Biserica mnastirii Neamt. Portalul pronaosului. (Desen de arh. Stefan Bals).
tada de Sud. Din exonartex, printr'un bogat portal n arc frnt, taiat n axul
bisericii (fig. 245), se patrunde n pronaos. Exonartexul e bolt't cu o calota
ISTORIA ARHITECTURII
ROM:NESlI
28:>
,-
. '.
un zid gros si plin, strapuns de o use ngusta. Unul din aceste ziduri, cel dinspre pronaos, exista; celalalt a fost mai n urma darmat si nlocuit cu un
arc dublou. Doua arcuri late, - doi semi-ci1indri,- alipite zidurilor laterale,
unul catre Nord, altul catre Sud, determina n aceasta gropnita de forma dreptunghiulara un patrat, peste care, prin intermediul celor patru arcuri diagonale
obisnuite,-::.seridica .0 mica cupola. Naosul, foarte alungit, este o reproducere
fidela a complexului bisericii Sfntului Gheorghe din Hrlau, de care se deosebeste numai prin aceea ca de partea zidului despartitor catre gropnita, n
locul unui singur arc transversal, are doua etajate. Incolo, pentru rest, totul
e asemanator: aceiasi sni, perfect semicirculari la interior si poligonali, cu
286
GRIGORE IONESCU
care nu e lipsit de interes. In adevar, daca consideram naosul si gropnita bisericit mnastirii Neamtu mpreuna, lungimea interioara, ntre zidul dinspre
Apus al gropnitei si fundul absideicentrale, este de 21,50 m., adica exact att
ct este lungimea interioara, la fel masurata, a bisericii Sf. Gheorghe din H'rlau.
Pe de alta parte, daca n locu4elui de al doilea arc' care separa naosul de
camera mormintelor, am introduce un zid despartitor, data fiind perfecta asemanare a dispozitiunii boltilor, am obtine exact planul Sfntului Gheorghe din
Hrlau. Rezulta deci n mod nendoios ca arhitectul bisericii Neamt a luat
aidoma planul bisericii Sf. Gheorghe din Hrlau, la care a mutat locul zidului
despartitor al pronaosului de naos, ngustnd astfel pe cel dinti si dndu-i
o functiune noua --loc de ngropare - si lungind pe cel de al doilea. Acestui
plan, att de putin transformat, i-a adaugat apoi un pronaos de tip nou, pronaosul bisericilor Borzesti, Razboeni si Piatra, n fata caruia a asezat apoi
un exonartex sau pridvor nchis, capatnd astfel o biserica de o lungime neobisnuita pna n acea vreme.
La Neamt proportiile sunt pastrate aproape matematic la fel cu cele ale
Sfntului Gheorghe din Hr1au; abia turlei naosului daca i se adauga n naI-
ISTORIA ARHITECTURII
ROMNESTI
287
288
GRIGORE"
IONESCU
e decorata CU doua siruri de ocnite, hei n .rndul de sus rentru cele doua
din rndul de jos. Turla propriu zisa este circUlara la interior si poligonala,
cu 8 laturi, la exterior. In ceea ce priveste decoratia si formele, ea reproduce
n toate amanuntele pe cea a Sfntului Gheorghe din Hrlau.
ISTORIA ARHITECTURII
ROMNESTI
---
--~-
289
Daca se face abstractie de sistemul de bolti, care este cu totul diferit, dispozitiunea interioara este aceeasi ca si la Borzesti~ Exteriorul a fost probabil dela
nceput lipsit de decoratie, iar absida, n locul formei poligonale dela Borzesti,
devine circulara. Pronaosul este acoperit cu o calota sferica, ntocmai ca si pronaosul bisericii mnastirii Tazlau, iar naosul, - care, la nceput, era despartit
de cel dinti printr'un zid plin cu use n mijloc, - este acoperit cu o calota
mai mica, ridicata pe sistemul obisnuit moldovenesc de arcuri piezise.
~-B:=--=i-rn_)
Fig. 250. Biserica Arbora.
Biserica Arbora (fig. 250-251), cl~dita la 152 de parcalabul Sucevei,
Luca Arbure, se nrudeste din punct de vedere constructiv att cu biserica
din Borzesti, ct si cu cea din Cotnar. Mesterul ei constructor a mprumutat
dela cea dinti sistemul de boltire - ridicarea unei cupole pe arcuri circulare
etajate - iar dela cea de a doua, planul simplu, dreptunghiular, cu absida
semicirculara att n interior ct si la exterior. Spre deosebire nsa si de una
si de alta, Arbora prezinta n grosimea zidurilor naosului, la interior, doua scobituri usoare, cari amintesc locul absidelor laterale 1, iar n exterior, n fata
pronaosului, se gaseste o puternica nisa, obtinuta prin prelungirea zidurilor laterale, cari n partea superioara se unesc cu un arc lat n plin centru (fig. 250).
Aceasta nisa, la nceput, servea de clopotnita, fiind construita special n acest
1. Acest procedeu imita pe cel dela Piatra, cu deosebirea ca din cauza usoarei curburi
a snilor nu s'a mai ngrosat partial zidul n afara.
19
~
..
290
GRIGORE IONESCU
scop. Pronaosul, de forma dreptunghiulara, dispus n lungul axei mari, este egal
cu naosul. Prin i;ntermediul a opt arcuri - patru transversale, mari, n plin
centru si dispuse etajat, doua de partea zidului despartitor al naosului de pronaos si doua de partea opusa, iar alte patru mici, longitudinale, n arc de cerc,
prinse ntre primele patru si dispuse cte doua de partea zidurilor lateralese reduce spatiul ce urmeaza sa fie limitat de o bolta si se obtine un patrat
foarte mic peste care se nalta cupola. Pronaosul este boltit dupa sistemul obisnuit moldovenesc simplu: o calota sferica, ridicata pe un tambur cu arcuri piezise.Snii laterali, usori scobiti n grosimea zidurilor, sunt ncadriti de manunchiuri de coloneteangajate, cu baze si capiteluri cioplite n piatra, dupa tipul
chenarelor de usi.
Biserica din Reuseni, nceputa de Stefan n 1503, pe locul unde tatal sau
Bogdan fusese ucis, la 1451, de Petru Aron, a fost sfrsitan Septembrie 1504
de catre Bogdan,. fiul si urmasul sau la tron .. Putin mai mare dect Arbora,
reproduce totusi, n totul, pe aceasta, si e foarte probabil ca acelas mester le-a
cladit pe amndoua. In ceea ce priveste exteriorul, la ambele biserici, e foarte
simplu si cu desavrsire lipsit de orice decoratie arhitectonica. Bisericile sunt
ISTORIA ARffiTECTURlI
ROMNESTI
291
Fig.
2YZ.
tot astfel arhhectul bisericii Dobrovat a luat planul bisericii Arbora, caruia
i-a ngustat pronaosul, dndu-i functiune a de gropnita, si i-a adaogat apoi catre
_:\.pusun pronaos nou, de forma si dimensiuni obisnuite.
Biserica mnastirii Dobrovat, a carei zidire s'a nceput n luna lui Aprilie
a anului 1503 si s'a sfrsit n Mai 1504, este penultima ctitorie a lui Stefan cel
lVlare. Pronaosul bisericii este boltit cu o calota sferica, ridicata, ca la naosul
-dela Arbora, pe arcuri piezise 1. Interiontl pronaosului e luminat prin doua ferestre gotice. Gropnita,.asezata ntre pronaos si naos si despartita de acestea prin
ziduri pline, strapunse de usi nguste, este boltita dupa acelasi procedeu ca si
pronaosul Arborei: doua perechi de arcuri etajate n plin centru, longitudinale
:sifoarte late, ngusteaza simtitor spatiul peste care urmeaza sa se ridice cupola.
Alte doua perechi de arcuri, acestea transversale, n arc de cerc si foarte scurte,
-construite ntre primele patru, determina cu acestea un patrat foarte mic, peste
care se ridica o cupola minuscula (fig. 252). Incaperea este luminata de doua
ferestre mici, taiate n zidurile Nord si Sud. Naosul este identic cu cel al bisericii Arbora ; acelas mod de boltire, aceiasi sni laterali la fel ncadrati cu manunchiuri de colonete angajate si aproape aceleasi dimensiuni. Spre deose1.
Ulterior, aceasta calota, ca. si acea a naosului, a fost sparta, ridicndu-se n locul ei o
"turla.
EST
292
GRIGORE IONESCU
. a fatadelor este decoratac:u obisnuitele doua siruri de ocnite, lar absida are
pe partea inferioara noua firide lungi.
Tipul acesta nou de plan, cu gropnita ntre naos si pronaos, constituit
astfel din vremea lui Stefan cel Mare, cu bisericile mnastirilor Neamt si Dobrovat, cele doua ctitorii mai mari ale lui Stefan cel Mare, se generalizeaza n epoca
ISTORIA. ARIDTECTURII
ROML'lESTI
293
G. Bals).
Dobrovat), fie, altele, dintr'o curte domneasca, la Suceava, la Hrlau sau Vaslui.
Din arhitectura originala a acestor mnastirii si curti domnesti, nconjurate de ziduri cari nc1Jideau constructii impunatoare, aproape nimic nu s'a
pastrat. Zidurile, cu turnurile lor, si cladirile de piatra ori caramida au fost
att de mult refacute si transformate, nct nu se poate afirma cu certitudine ca o anume parte dintr' o constructie pe care documentele o desemneaza
ca datnd din vremea lui Stefan, apartine cu adevarat acelei vremi. Din com-
~"ar
294
GRIGORE
IOl'."'ESCU
plexul de constructii cari compuneau o mnastire, n afara de cele cteva biserici pomenite, - Tazlaul, Neamtu si Dobrovatul, -' singurele edificii cari mai
pot fi desemnate ca datnd cu siguranta din vremea lui Stefan sunt Turnul
Tezaurului dela mnastirea Putna si Turnul-c1opctnita dela mnastirea Bistrita, alaturi de cari mai put~m cita Clopotnitele bisericilor Sf. Ion din Piatra
si Sf. Nicolae din Popauti, acestea din urma ca anexe de simple biserici.
Turnul zis al Tezaurului dela Mnastirea Putna facea parte din complexul
de constructii fortificate ale mnastirii. A fost Cladit de Stefan cel Mare odata
""!I
ISTORIA ARffiTECTURII
ROMNESTI
295
296
GRIGORE
IONESCU
terasa acoperita, cu pereti nconjuratori mult mai subtiri dect zidul ncaperilor etajate si perforati de metereze (fig. 254). Incaperea dela parter este izolata. Scara care da acces la etajele superioare ncepe dela etajul 1; accesul la
aceasta din urma se dobndea printr'o scara mobila. Acest turn servea ca loc
de refugiu si de adapost al averii mnastiresti, n "remuri de razboaie.
ISTORIA ARHITECTURII
ROil-fNESTI
297
298
GRIGORE IbNESCU
ISTORIA ARIDTECTUlt'II
ROMANESTI
TABLOU
de gruparea monumentelor principale din vremea lui Stefan cel Mare
2.
cuoI.
ocu
Tazlall
Arbora
turla.
2.
I.drept,
Reuseni
Sf.
Ion
din
Vaslui
Precista
Ion
din
din
Bacau
Niculae
GRUPUL
din
Dorohoi
plan
z.
cupola,
naos
Plan
3
roIa-/nainte
Volovat
Borzesti
I.Piatra
2.
acoperit
cu
fel
z.
laterale
Prototip
biserica
Dolhestii-Mari
Balinesti
Voronet
Gheorghe
Ilie,
lnga
din
Suceava
Hrlau
Milisauti
arcun
V.
Dobrovat
Sf.
Nicu1aedin
Biserici
Iasi
de
o6.
I. debisericilor
Data
'"Plan
proNeamt
4
Si
3
7
1497
Radauti.
trilobat,
ridicate
pe
dreptunalllngit
Niculae
din
Popauti
dreptun3Numele
5
1491
1491-93
1493-94
1487
1488
pronaos
acope1488
149
1492
1495
1496
1497-<)8
152-4
1494
152
154
Fatade cuPatrauti
caramida
smalRazboeni
I.II. constructiei
ola. ghiular,
3
ghiular cu o absida catre
1481
Grupul
Grupul III unit cu IV.
300
GRIGORE IONESC'U
II. Arhitectura n Moldova sub urmasii lui Stefan cel Mare pna la
Petru Rares (1504--1527).
Dupa moartea lui Stefan cel :Mare,fiul sau Bogdan, zis cel Orb, ncearca
sa continue activitatea arhitectonica att de asidua n vremea tatalui sau,
dar fara sa izbuteasca', Abia poate sfrsi biserica Reusenilor, care era n curs
de executie la moartea parintelui sau, si apoi, foarte trziu, catre sfrsitul domniei, la 1514, n urma distrugerii bisericii vechi a mitropoliei din lV1irauti,lnga
Suceava, pune sa se zideasca, pentru stramutarea acesteia n Suceava, biserica
Sf, Gheorghe, pe care totusi, probabil din lipsa de bani, nu o poate ridica
dect pna la ferestre, lasnd-o sa fie sfrsita, mult mai trziu, n 1522, de
catre fiul si urmasul sau la tron, Stefanita Voda. Din punct de vedere arhitectonic, biserica Sf. Gheorghe din Suceava (fig. 259) nu aduce nimic nou. Ea este o
ISTORL-Ic ARHITECTURII
ROMANESTI
301
copie aproape fidela a bisericii mna stirii Neamt si difera de aceasta numai prin aceea ca n locul gropnitei, bolta vestica a naosului a fost prelungita, dupa cum prelungita ~ fost si cea estica, p~ntru a se capata n mijloc mai mult spatiu.1iber,
unde sa poata avea loc curtea domneasca si boerii, ntruct biserica era zi-
"
302
GRIGORE IONESCU
{fig. 260), desavrseste forma acestor doua din urma, creind din nisa mare
,care precede pronaosul doua ncaperi distincte: una la parter, cu doua arcade
-pe un stlp median formnd un pridvor deschis n fata pronaosului, alta J~
ISTORIA ARIDTECTURII
ROMNESTI
303
I. Dupa moartea lui Stefan cel Mare, n Moldova, si a lili Radu cel Mare,
"n Muntenia, viata politica a celor doua tari era plecata pe o cale de decadere. Nu se poate spune nsa acelas lucru despre viata culturala si despre
.activitatea constructiva. Clasa boerilor stapnilori, n frunte cu Domnul, care
nu mai era destul de puternica pentru ca sa duca rasboaie glorioase si nici
-chiar sa-si pastreze neatmarea, era n schimb destul de bogata pentru ca sa
poata ajuta necontenit bisericile, si mai ales mnastirile de cultura, cari nflo~
resc, devenind tot mai numeroase, cu nceputul secolului al XVI-lea.
Sub primii doi urmasi ai lui Stef~u cel Mare, Bogdan cel Orb si Stefanita
'Voda, perioada de constructie care lumineaza vremea ilustrului domnitor, n,cearca o' stagnare. Dela I504, la I530, abia de se construesc 3-'4 biserici. Cu
suirea pe tron a fiului din flori al lui Stefan cel Mare, Petru Rares, Moldova
.avea sa traiasca nsa o noua epoca nfloritoare de constructii, a carei importanta,daca nu ntrece pe cea a epocii lui Stefan cel Mare, o egaleaza totusi.
Dupa Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare, Petru Rares este al treilea
mare ctitor al Moldovei. Cladirile de nchinare cari i se datoresc, ncepnd
cu mnastirea Probota, din unele puncte de vedere se aseamana, din altele
:se deosebesc de cele cladite pna la dnsul. Deosebirile nu sunt nsa de prea
mare importanta. Stilul nchegat nca din vremea lui Stefan si principiile constructive bine fixate, transmise din mester n mester, i"amn aceleasi. Modificarile cari se aduc vechiului tip privesc numai unele parti din constructie si
n special decorul -exterior. Planul ti"eflat sau tricbtich, de origini bizantine,
stabilit n epocile anterioare, se.pastreaza; deasemenea demetitele constructive
gotice, porti, ferestre, profiluri, etc., cari ntovarasesc acest plan. Incaperea
introdusa ntre pronaos si naos, gropnita, care apare pentru prima oara la
Neamt, apoi la Dobrovat, devine, n constructiunile acestei vremi, aproape nelipsita. Alaturi de aceasta ncap~re, planul mai capata n fata pronaosului un
pridvor nchis, dupa modelul original dela biserica mnastirii Neamt, sau, de-
304
GRIGORE IO~'ESeu
seori, unul deschis, acesta din urma element nou, care, ntr'un fel foarte apropiat fusese anuntat de biserica din Parhauti. Predominanta constructiei n
naltime, acea tendinta de elansare verticala, att de apreciata n vremea lui
Stefan, se mentine, dar este oarecum anihilata de lungimea excesiva a planului bisericii cu gropnita si pridvor. Sistemul de boltire, cupole si turle ridicate pe arcuri piezise, simple sau complicate ca la Sf. Gheorghe din Hrlau,
ramne acelas, el constituind trasatura caracteristica a stilului moldovenesc
din toate epocile. Modificarea cea mai de seama pe care mesterii lui Petru Rares
o aduc bisericilor cladite de ei, fata de cele anterioare, modificare ce aduce
cu sine o schimbare de nfatisare si de principiu decorativ, si care se ntinde
n aceasta vreme si asupra bisericilor mai vechi, precum si la cteva din cele
posterioare, c1adite catre sfrsitul veacului, este mpodobirea peretilor exteriori cu zone suprapuse de picturi executate pe tencuiala umeda - fresce,cari merg dela soclu pna la ultimul rnd de ocnite de sub streasina. La bisericile anterioate acestei vremei, decorul exterior se compunea din material
constructiv, piatra si caramida, rosie sau smaltuita si colorata divers, fabricndu-se acele firide lungi si oarbe pe abside si acea bogatie de ocnite ntinse
pe partea superioara a fatadelor, n siruri suprapuse. Efectul decorativ se capata
din armonia de forme minuscule, din jocul liniilor simple, al planurilor intrate
si esite, din mpreunarea att dearmonjoasa' a culorilor foarte diferite pe cari
le avea materialul aparent semanat pe ntinsul fatadelor, piatra cenusie, caramida smaltuita sidiyers colorata si discurile de pamnt ars cu desenuri reliefate. Din aceasta bogatie de decor, pe care l putem chema arhitectural, la
bisericile unde locul. lui este luat de fresca, nu se mai pastreaza dect firidele
lungi, n simplu arc de cerc, la abside si ultimul rnd de ocnite mici de. sub
streasina (Humor, Moldovita, Cosula), sau, cteodata, nici chiar att (Baia,
Rsca). Decorul acesta pictat - care, cu toate ca a stat expus deadreptul
intemperiilor si variatiuni10r excesive de temperatura, a dat rezultate att de
.surprinzatoare, nct cea mai mare parte din picturile datnd de atta vreme
au ajuns n buna stare pna n zilele noastre - pare sa fie rezultatul unei do~
rinti de educatie religioasa prin imagini 1. Calugarii din mnastirii si credinciosii nestiutori de carte vor putea de-acum sa ia cunostinta despre faptele
meritoase n legatura cu istoria bisericii, fapte pe cari, pna acum, nu le puteau
vedea dect partial si numai n interiorul bisericilor. Faptul ca zugraveli de pereti exteriori, facute cu acelas scop, nu se mai gasesc si la alte biserici de aiurea,
1. G. Bals, credea ca nrurirea directa care a determinat adaptarea acestui decor a pornit
.dinpartea bisericii, care, n aceasta privinta, ar fi luat o hotarre de principiu cu caracter general. Cir. op. cit., p. 9. Se ntelege nsa ca aceasta hotarire nu se putea impune lipsei de bani
il celor cari, construind o biserica, n'ar mai fi avut la urma cu ce s'o zllgrayeasca.
ISTORIA ARHITECTURII
ROMNESTI
305
iar picturi, c'l.racterizate prin fondul lor albastru clar si puternic, au mpodobit - si la unele monumente podoaba aceasta se pastreaza stralucitoare si
astazi - fatadele bisericilor, din Patrauti, Voronet, Sf. Gheorghe din Hrlau,
Balinesti, Arb_ora, Sf. Gheorghe din Suceava, si altele cari nu se mai stiu.
In rezumat, caracterele esentiale ale bisericilor din vremea lui Rares sunt:
a) Planul triconch, stabilit n epocile anterioare, nsa alungit, cu sau fara
turla pe naos.
1. :Facnd abser\"utia ca picturile exterioare apar, grassa made, adata cu pridvorul deschis,
D. A. Crabar crede ca decaratia pictata a fatadelar bisericilar maldovenesti este legata, si conditianata chiar, de existenta acestuia. Cfr. L'origine des fa~ades peintes des eglises molda-ves,
p. 370..- Pe de alta parte, faptul ca decarul acesta pictural' apare n vremea lui Rares ntr'a
forma definitiva, dintr'o. data; si nu mai evaluiaza, face pe D. Grabar sa caute primele ncercari
de a decara exteriarul edificiilar religiaase cu picturi n alta parte dect n Ran:nia. In Serbia,
la catedralele din -Pec si Ohiida, pridvaarele, cari sunt de tipul celar din YIuntenia de la Snagav
si Trgoviste, sunt decarate cu picturi cari plecnd din interiar trec si pe stlpi si pe arcurile
acestora ntinzlldu-se apai pe taate fatadele, _-\.cestepicturi nsa, n afara de cele cancentrate pe
exanartex, cari cuprind si multe scene religiaase, n'au dect un caracter pur decarativ si nici o.
legatura cu istoria bisericeasca, ceea ce nu e cazul n l\'[alda\-a. Cu toate acestea, aprapierea care
se paate face; mai mUlt ca principiu decorativ dect ca subiecte si tratare n sine, ntre picturile
ll1oldove nesti si cele srbesti pomenite, precum si cansiderentul ca arhitectura si sculptura ram
neasca datareaza mult artei srbesti,' fac pe n. Grabar'sa vad:a n exemplele sriJesti de la Pecsi Dhrida punctul de plecare al acestei formule artistice, care a a,itlt n Maldol'a un stlcces lonsi
(ierahil. Cfr. il-id, p. 39I-~il2.
20
,
306
GRIGOREIONESCU
Prima si cea mai mare ctitorie a lui Petru Rares este mnastirea ProiJota, ridicata . n I530, pe malul drept al Siretului, alaturi
de vechea biserica
.
a Sfntului Niculae din Poiana, ctitorie a lui Alexandru cel Bun, din care azi
nu se mai pastreaza dect cteva ruine. Biserica mnastirii Probota se aseamana mult cu cea a mnastirii Neamt -si se compune, ca si aceasta, din acelas
numar de ncaperi (fig. 26:2). Pronaosul, despartit n doua de un arc dublou,
care se continua pe ziduri, de o parte si de alta, n chip de pilastri angajati formati
din cte trei Colollitefiecare, are cele doua cupole ridicate pe sistemul moldovenesc compus de arcuri piezise, ca la bolta prollaosului Sf-lui GI:eorghe din' Itr-
ISTORIA ARHITEC'TURII
ROMNESTI
307
lau. Gropnita, de forma dreptunghiulara, acoperita cu o bolta semicilindricadispusa perpendicular pe axul blsericii, este separata de naos si de pronaos prin pereti grosi strapunsi numai de cte o use ngusta. Introducerea acestUi compartiment, pe care unii o pun, ca si pe cea a pridvorului, pe seama "nevoilor'
firesti ale cresterii multimii credincioase" 1, departe de a: fi fericita, strica unitate a ph.mului, punnd o separatie desavrsita ntre naos si pronaos, facnd'
din acesta din urma -un fel de anteintrare n biserica, fatad~ care prezenta
pridvorului devine cu att mai inutila 2. Pridvorul, ai carui pereti subtiri
erau la nceput perforati de opt goluri mari - patru pe peretele dinspre Apus,
patru pe cei laterali - este acoperit de o bolta semicilindrica cu penetratii, dispusa perpendicular pe axa bisericii.
Arhitectura ferestrelor este cea gotica, cunoscuta din vremea lui Stefan
cellVIare. In chenarele unor usi nsa, se produc oarecari modificari, prin aparitia
unor forme noua, datorite influentei Renasterii italiene, care la noi patrunde
din Ardeal, prin intermediul mesterilor zidari, n aceasta epoca adusi mai toti
din aceste parti.
Asa, de pilda, usile cari dau din pronaos n gropnita, si din aceasta n naos,
au rama constituita dintr'un amestec de elemente si profile gotice, cu forme
noua d.e stil Renastere. Nervurile, cari pornesc de jos de pe baze gotice sculptate, .nu se mai mpreuneaza sus n arc frnt, d urmeaza curbura de moda
talieneasca n arc n plin centru, a intradosului portii. Deasupra, ntr'un panou
1. Constantinescu Iasi, op. cii., pag. 7 si 24.
2. D-l Constan.tinescu-Iasi, dupa ce pune introducerea camerii mormintelor si a pridvorului pe seama cresterii multimii credincioase, facnd ca aceasta introducere sa apara logica,si s'a vazut ct de nelogiceste introdusa din punct de vedere practic camera mormintelor,nclina catre o noua parere si afirma ca aspectul lungaret al bisericii si bogatia constructiei introductive se datoresc unei influente a arhitecturii armenesti asupra celei moldovenesti din vremea
lui Rares. D-sa face o apropiere intre bisericile moldovenesti si cteva biserici armenesti ca
Kilisse-el-Ahmar din Kurdisfan, Saghapet din Vagarshapat si Hrysokephalos din Trapezunt,
afirmnd ca tipul acestora din urma a trecut Marea Neagra spre Balcani, unde l gasim reprezentat, n Bulgaria, la biserica Sf. Fecioara din. Petrizi, iar de aici ar fi venit spre Moldova
ocolind tarmul nordic al marii. Cfr. Constantinescu-Iasi, op. cit. pag. 23.
Apropierea ntre bisericile moldovenesti si cele armenesti citate e fara indoiala silita.
Afara de dimensiunile in lungime, - autorul pare sa le fi cautat anume asezndu-le una lnga
alta, biserica mnastirii 'Neamtu cu Saghapat din Vagarshapat si Bistrita cu Hrysokcphalos,
fig. 25 si 26, 27 si 28, pag. 25 - potrivire foarte usor de gasit, bisericile n'au nimic comun. In
ceea ce priveste influenta armeneasca exercitata si asupra altor elemente, despre care D-~a vorbeste imediat, estt cu totul altceva. Se poate sustine o influenta armeneasca atuuci cnd e vorba
de sistemal de bolti pe arcuri ncrucisate (cfr. Bals, Sur une t'articu!arite des voules moldaves,), sau
mai ales cnd este vorba de elemente de decoratie, acestea insa aduse n Moldova mai trziu si
prin intermediul Rusiei, odata cu cladirea bisericii mnastirii Dragomirna.
.. -r-
308
r-
GRIGORE IONESCU
tite de stil curat Renastere (fig. 264). Mai mult dect la bisericile urmatoare,
la Probota, arhitectura exterioara pastreaza cea mai mare parte din bogatia
de firide si ocnite de pe absidele si fatadele bisericilor anterioare (fig. 263).
In plus, soclul, de profilatura simpla a soclurilor dela Borzesti si Reuseni, ca-
r
ISTORIA ARHITECTURII
ROMNESTI
309
ridicate sub domnia lui' Petru Rares. De plan treflat, mult mai putin importanta ca dimensiuni dect Probofa, este totusi de un mult mai mare interes, prin felul original n care ne nfatisaza elementele noi cari modifica
vechiul tip de biserica. N aosul acoperit cu o simpla calota ridicata pe arcuri
piezise si altarul sunt de tipul vechiu cunoscut. Gropnita, foarte ngusta, este
boltita cu un semicilindru, dispus, ca de obicei, transversal pe axa bisericii.
Deasupra ei se gaseste o ncapere noua:, foarte joasa, boltita la fel ca si gr~pnita, la care se ajunge prin o scara n spirala, practicata, jumatate n grosimea
zidului, jumatate catre interior, n coltul Nord-Vest al ncaperilor (fig. 266).
310
GRIGORE IONESCU
Aceasta odae dela etaj, foarte saracacios luminata printr'o fereastra ngusta taiata
catre fatada de Sud, s'a numit tainita, dupa functiunea pe care o avea: aceea
de a tainui, sau poate numai de a pastra, vestmintele de pret si odoarele
bisericesti.
Pronaosul, ca si cel al bisericilor Tazlau sau Cotnar, este acoperit ~u o
calota sferica mare, ridicata pe pendentivi.
Elementul cel mai caracteristic, si totusi nu att de nou ,pe ct s'ar parea,
este pridvorul deschis, care precede pronaosul. Se compune din trei stlpide
sectiune patrata, grosi ct grosimea zidurilor bisericii, si dispusi, doi lateral,
pe colturi, si unul, median, perfect n axa bisericii.
Incaperea limitata de acesti stlpi, dreptunghiulara n plan, este mpartita n partea superioara de un arc care uneste stlpul mediu cu zidul bisericii, n doua patrate, acoperite fiecare cu bolti de penetratie n cruce (vofttes
d'aretes). Stlpii marginasi, asezati n prelungirea zidurilor laterale, sunt legati
de acestea, ca si de stlpul median,. prin arcuri usor frnte. Prin prezenta
acestui pridvor, care face corp comun n mod perfect si nesilit cu biserica,
unitatea acesteia nu este ctusi de putin stricata. In partea superioara, zi,-
ISTORU.ARHITECTURlI
ROMANESTI
311
durile fatadelor sunt nperfeda continuare, iar sirul de ocnite de sub streasina trece nentrerupt, de pe o fatada pe alta, pe deasupra golurilor pridvorului.
Prin felul cum este legat de biserica si prin dispozitiunea golurilor, acest
pridvor, nou ca forma, este vechi ca idee. El si are originea n pridvorul-clopotnita al bisericii din Parhauti. In adevar, daca la aceasta din urma suprimam
,fi
312
- GRIGORE IONESCU
era mult mai indicata dect zidirea unei <'constructiuni speciale izolate.' La
Humor, biserica importanta de mti.astire: ,clopotnita si avea locul ei consacratn turnul.deli intrare. Rer:etarea ei la biserica, dupa tipul celei dela Parhauti, ar fi fost, poate, fara:'rost. Dar constructorului dela Humor placndu-i
pridvorul dela Parhauti, care, intr'~ buna' masura, apara intrarea biserlciicontra
curentilor directi si ai intemperiilor, l-a reprodus la constructia sa, unificnd
n felul cum am vazut cele doua ncaperi si nlocuind,.aceasta ca modificare
de detaliu, bolta cilindrica a celui dinti, cu doua bolti de penetratie n cruce.
Pridvorul acesta,. pe care fara multa teama de a gresi l socotesc autohton, ca derivat' direct din cel dela Parhauti, este oarecum diferit de celalalt model! inchis, mai vechi, pe care l gasim prima oara la Neamt, apoi la
. Sf. ,Gheorghe din Suteava, la Probota, la Voronet si altele. Dar si pridvorul
nchis de mai trziu si are originea n cel deschis. Lasnd la o parte numai exonartexul Probotei, contemporan sau n orice caz cu putin mai nou dect cel
dela Humor, si care pare sa' derive direct din cel dela Neamt, la celelalte biserici mai noi nu e greu de urmarit linia evolutiva, clara, a pridvorului nchis,
plecnd dela'F~mor si Moldovita, la Si. Dumitru din Suceava st'celelaite.
In exterior, biserica mnastirii Humor se prezinta foarte simpla din
punct de vedere arhitectonic. Din vechiul decor arhitectural pastreaza numai
firidele lungi de pe abside si ultimul sir de ocnite mici care nconjoara biserica
de jurmprejur. Un foarte bogat si variat decor pictural i mpodobe.sten schimb
toate fatadele (fig. z67).
..
Doi ani dupa terminarea bisericii din Humor, mesterii lui Petru Rares
zidesc, dupa modelul de plan dela Humor, biserica mna stirii Moldovita.
De dimensiuni mai mari dect biserica mna stirii Humor, difera de aceasta
si prin alte cteva elemente importante. Naosul este supranaltat de o turla
ridicata n interior pe sistemul moldovenesc simplu de arcuri piezise, iar la ex-
/
ISTORLI. ARHITECTURII
ROMNESTI
313
golurilL;I lui, 'anunta deja pridvorul nchis care avea sa se construiasca la SI.
Dumitru din Suceava. Are peretii mai subtiri dect zidurile bisericii, iar stlpul
m~dian dela Humor, acel plin jenant din axul bisericii, a fost nlocuit cu doi
st'lpi departati, mai subtiri, capatndu-se astfel pe fatada dinspre Apus trei
goluri foarte nalte n loc de doua.
Golurile laterale, precum si cel median de pe fatada principala, sunt strJ;ntate la baza prin introducerea a trei arcuri joase, cari constituesc trei intrari
\('. J
,.;.Jo ,-
/
GRIGORE IONESCU
libere (fig. 269). La pridvorul nchis, care va aparea la Sf. Dumitru din Suceava,
cele doua arcuri de pe fatadele laterale vor deveni cele doua intrari, iar restul
golurilor de deasupra lor, precum si celelalte trei de pe fatada principala, pastrndu-si aceeasi predominanta n naltime, vor deveni ferestre.
'-
ISTORL\. ARHITECTURII
ROMANESTI
315
t
/.
1-
.~
..
316
'-
,. ..
GRIGORE .iONESCU
Dupa zidirea acestei mnastiri, epoca de constructie cu adevarat meritoasa din vremea lui Petru' Rares nceteaza. In afara de mici schimbari de
detaliu, n specIal n ceea ce priveste chenarele usilor si ferestrelor, cari capata
din ce n ce mai mult un aspect pronuntat de stil Renastere, nu se constata
din partea mesterilor nici o preocupare de a gasi forme si dispozitiuni noi.
Faptul acesta se datoreste n buna parte si ctitorilor, cari ncepusera sa ceara
mesterilor sa le zideasca biserici dupa felul celor existente, de ei cunoscute.
Asa, de pilda, nsusi Petru Rares, adresndu-se, n 1545,n scris si direct unui
mester zidar, i cere sa vie sa-i zideasca o biserica n felul celei din Suceava 1.
In acest fel, epoca aceasta de constructie, care urmeaza zidirii Moldovitei
si care se caracterizeaza printr'un numar mare, remarcabil de mare, de constructii - 13 din cte se mai cunosc, ridicate n 20 de ani - este din punct
de vedere arhitectonic o epoca de stagnare, fara sa fie totusi deeadenta. Bisericile cari se contruesc n aceasta vreme, ncepnd cu cea din oraselul Baia,
zidita n anul 1532, si sfrsind cu Uspenia din Botosani, terminata la 1552,
sunt toate - cu foarte mici exceptii de detaliu, si numai la unele - copiate
direct dupa monull'_entemai vechi, n general dupa cele din vremea lui Stefan
cel Mare. Asa, de exemplu, Baia 2 combina planul dela Cotnar cu pridvorul
clopotnita dela Parhauti; Sfntul Dumitru din Suceava, pe cel al Sfntului
Gheorghe din Hrlau, cu pridvorul marit si nchis dela Moldovita (fig. 270).
Urmeaza apoi un grup de constructii mai mici: biserica mnastirii Cosula
(fig. 271), zidita n 1535, biserica din Horodniceni, zidita la 1539, si biserica
yeche a mnastirii Rsca, zidita la 15423, al carei plan reproduce forma si
aproape si dimensiunile bisericii din Patrauti a lui Stefan cel Mare 4.
Din jurul anului 1542 dateaza si biserica din Zaharesti, zidita de prcalabul Hotinului, Nicoara Hrovici. Ca plan, aceasta biserica aminteste pe cea din
Cotnar, la care s'au adaugat doua nise sr;eciale r;entru proscomidie si diaconicon si s'a marcat, cu o usoara curbura, locul snilor (fig. 272). Are pe naos
0 turla de diametru foarte mic, ridicata pe o combinatiune noua de bolti mol1. G. Bals, op. cit., pag. 318. E vorba de o biserica, poate nezidita, n orice caz noua
necunoscuta. care urma sa semene cu cea.a Sfntului Dumitru din Suceava.
2. Vezi planul si vederea n G. Bals, op. cit., pag. 41, 42 si 43.
3. E vorba de biserica originala dela Petru Rares, cea dinspre Rasarit, al carei exterior
-este n ntregime zugravit, nu de cea alipita acesteia pe fatada dinspre Apus, si care a fost zidita la nceputul secolului XVII de catre marele vomic Costea Bacioc. Nu este exclus ca turla
naosului bisericii vechi, excesiv de nalta. sa fi fost astfel modificata odata cu zidirea bisericii
-celei noua.
4. Diferenta de lungime e foarte mica: pe cnd la Patrauti lungimea interioara e de
.14.50 m., la Rsca - abstractie facnd de partea adaugata mai trziu - e de 15.90 m.
.-
ISTORIA ARHITECTURII
ROJ\111.NESTI
317
LI Id 1.
J.',
9
1
! , ! 1 ,
dicata astfel pestI: trei feluri de arcuri suprapuse, este redus la mai putin de
jumatate d.in lungimea laturii patratului determinat de primele patru arcuri
mari (fig. 272).
Biserica Sf. Dumitru din Hrlau, a carei data de constructie nu se cunoaste, dar pe care Grigore Ureche n Let9pisetul sau o -tribue lui Petru Rares,
318
GRIGORE IONESCU
este copiata n toate amanuntele dupa biserica Sf. Gheorghe a lui Stefan cel
Mare, din acelas oras 1.
Ultima cladire ridicata de Petru Rares, dar pe care n'a apucat s'o sfrseasca el, fiindca "adormi n Domnul cu somnul cel lung", este biserica EpisJ. E probabil totusi ca biserica actuala sa nu fie dect o rezidire aproape integrala a bisericii vechi, care, in parte darmata, "ca dintru'nti s'au zidit si s'au podobit cu saUnta, osteneala si cheltuiala dumisale Iordacm Cantacuzino" la 1779. (Cfr. N. Iorga Inscriptii 1. p. 8). Cert
este ca bolta pronaosului e restaurata si prezinta caracterele speciale secolului al XVIII-lea.
ISTORIA ARlliTECTURII
ROMNESTI
319
copiei Romanului (fig. 273). Inceputa nI542, este terminata de fiul si urmasul
sau la tron Ilias, abia n I550. Este o biserica de dimensiuni mari, de tipul
celei dela Probota, fara gropnita nsa, ntru ct era biserica de oras.
Biserica a suferit n decursul vremurilor, si n special n veacurile al XVII-lea
si al XVIII-lea, o seama de modificari cari i-au schimbat aspectul ei original,
att n interior, ct, mai ales, n exterior.
;.
)
Fig. 274. Mnastirea Bistrita din jud. Neamt. Constructii din epocile lui Alexandru
cel Bun, Stefan cel Mare si Alexandru Lapu~neanu.
2. In primii ani ai celei de a doua jumatati a secolului al XVI-lea, activitatea constructiva se continua. dupa acelas procedeu care caracterizeaza
ultimii ani ai domniei lui Petru Rares: Vaduva acestuia, Doamna EcaterinaElena, ambitioasa si mai mndra c~ era fata de Despot srb dect sotie de
Domn romn, face sa se zideasca ntre anii I55I-I552 trei biserici, cari, daca
au vreo importanta prin faptul Ca maresc numarul Iacasurilor de nchinare,
n'au n schimb nici o originalitate. Biserica Sfntului Gheorghe din Botosani,
320
GRIGORE IONESCU
copiaza aidoma pe cea' vecina a Sfntului Nicolae. din Popauti; biserica' Invierea Domnului sau Vascrisenia din Suceava este o reproducere a Sf-Iui Ioan
din Piatra, reproducere grosolana n ceea ce priveste decorul exterior,
lipsita de acea eleganta de linii si armonie de forme, cari fac din Sfntul Ion
din Piatra una din cele mai frumoase biserici din vremea lui Stean, iar ct
priveste cea din urma ctitorie a Doamnei Elena Rares, biserica Uspeniei, sau
Adormirea Maidi Domnului, din Botosani, ea este al doilea exemplar reprodus
.dupa sablonul Sfntului Nicolae din Popauti.
Activitatea constructiva, care s'a dovedit att de rodnica n timpul dommeI lui Petru Rares, a f05t continuata SI de Alexandru Lapusneanu.
ISTORIA ARHlTECTORlI
ROML'iESTI
321
neasca. In timpul domniei lui se zideste totusi ultimul monument care se mal
leaga n mod perfect de monumentele vremii anterioare: biserica mnastirii
Sucevita. CIadita n acelas an cu 'biserica mnastirii Galata, care avea sa dea
tonul unor influente noua ,~enite din Muntenia, biserica Sucevitei are caracterele monumentelor din vremea lui Petru Rares. Planul ei este o combinare
21
:
322
GRIGORE
IONESCU
Plan.
ISTORIA ARHITECTURII
ROMNESTI
323
",
Caramizile ntrebuintate la arcuri, la colturi si la pilastri au forme speciale potrivit cu profilul pe care trebue sa-I accentueze n constructk Rosturile sunt mici, 1 pna la 2 cm. Caramizile ntrebuintate la construirea ar-
Sllcevita.
curilor si boltilor sunt de dimensiuni mai mici~si mult mai subtiri, aceasta
nlesnind construirea curbelor.
In constructia boltilor intra deseori, n locul caramizii, o piatra usoarasiga sau calcar si tuf. - Pendentivii sunt construiti din caramizi subtiri dispuse
fie pe lat, dupa moda bizantina, fie deseori vertic~ (Popauti si Sf. Gheorghedin Hr1au).
Mortarul este format din var alb sau negru,' amestecat cupietrice1e si
caramida pisata, aceasta din urma nlocuind ni~ipu1.
GRIGORE IONESCU
324
'-
ISTORIA ARHITECTURII
RO!IINESTI
325
bazele turlei, cu bazele nsasi, se facea printr'un sistem de sea care nlatura
apele de ploi si mpiedica zapezile sa se strnga n jurul bazelor. Solutiunea
nu e perfecta dar e unica, si adoptarea ei, care ne este confirmata si de reprezentarile bisericilor re resrectiyele tablouri votiye, era impusa de; a) prezenta turlei cu bazele ei aparente, care mpartea dintr'cda acoperisul ntregei
-constructii n 4 parti distincte; b) conditiunile locale sau mediul geografic si,
nsfrsit c) materialul ntrebuintat la aceste acoperisuri, cel pe care mesterii
locali l aveau la ndemna: sindrila. Mcdelul acestor acorerisuri, att pentru
forma ct si pentru material, mesterii de biserici de zid l-au gasit re -loc la
numeroasele bisericute de lemn, cari sen-eau la nceput drept credinciosilor,
precum si la casele att de pitoresc melite a~e locuitorilor stabiliti n aceste
~regiuni cu ploi mari si zar ezi grele 1.
1. Pentru tratarea mai pe larg a acestei chestiuni, vezi G. Bals, op. cit., pag. 190-J98;
.Paul Henry, Les eglises de la Jl,toldavie du Nord, Paris, 1930 p. 92-96.
326
ISTORIA ARHITECT{mn
ROJfNESTf
TABLOUL
1530
ceava
-------"----~__
CAP. VIII.
Arhitectura
moldoveneasca
de la sfrsitul
secolului al XVIlea
,
328
GRIGORE
IOKESCU
a unor elemente decorative. Acest curent, yenit deadreptul din Muntenia yecina, se face simtit att n forme ct si n procedeele de constructie.
:J
ISTORIA ABIDTECTURIIRmili~EsTI
329
-era plin si strapuns numai de o use centrala, este nlocuit cu trei arcade sprijinite pe stlpi. Acest element nou pentru Moldova, introdus din nevoia de a
da privire libera catre naos credinciosilor cari deveneau' din ce n ce mai
numerosi, pare sa fi venit, mpreuna cu celelalte elemente noi, tot din
:.vluntenia1. Tot dupa moda munteneasca sunt luminate absidele cu cte trei
~erestre fiecare 2. Naosul este supranaltat de o turla, ridicata Fe un sistem
eetajat de arcuri piezise. Deasupra primelor patru arcuri obisnuite, n tambunil
. circular nscris n patratul determinat de acestea, sunt nscrise opt arcuri mai
mici, cari, dnd nastere unei suprafate octogonale, reduc si mai mult diametrul turlei (fig. 280). In sistemul de bolti al pronaosului lipsesc arcurile late
alipite zidurilor, arcuri cari, prin intermediul pendentivilor, faceau trecerea
de la patratul de plan la cercul de baza al cupolei. Aceasta trecere este obtinuta, ca la biserica episcopala din Curtea de Arges, prin intermediul unor trompe
de colt, cari la Galata sunt sferice: peste trompe se ridica un prim tambur
-cu patru arcuri piezise moldovenesti; peste acestea, un al doilea rnd de
arcuri piezise, dispuse normal pe axele bisericii, ca la Zaharesti, iar deasupra
lor se nalta, pentru prima oara n Moldova, o turla de diametru foarte
mic. Aceasta turla pe pronaos, - care se gasea n acea vreme la bisericile
din Muntenia, ca, de pilda, la biserica Episcopala din Arges, Snagov, sau
Tismana, - n bisericile moldovenesti, al caror plan are ca prototip biserica
mnastirii Neamt, cu gropnita si pridvor, apare ca o contrabalansare a turlei
de pe naos, ramasa, din cauza lungirii excesive a bisericii, prea spre Rasarit.
Fatadele, pentru prima data n Moldova, sUI,ltmpartite, dupa moda
munteneasca dela Curtea de Arges, Mnastirea Dealului, Snagov, sau Bucovat,
n doua registre separate- de un bru continuu: un tor prins ntre doua siruri
de caramizi, dispuseca dintii de ferastrau. Aceste registre sunt decorate de
arcade oarbe: un sir pe registrul inferior, doua pe cel superior, dintre cari
ultimul fOrmat din arcade mai mici (fig. 28r). Dispozitiunea arcadelor dintr'un
registru fata de arcadele celuilalt este neregulata si prezinta aceleasi caracteristici ca si cele muntene sti, adica, au arhi~oltele intrate n raport cu
fata zidului, iar daca se ntmpla ca o arcada nceputa la colt sa nu ncapa n
ntregime pe o fatada, ea se ntoarce teste colt si se continua pe fata da urmatoare.
De o nfatisare noua si deosebita de cea a bi~ericilor moldovenesti, att
1. Vezi G. Bals, Bisericile il1oldovenesri din veacurtle al XVII-lea si al XVIII-lea,
Bucl!
Testi 1933, pag. II-13
2. Astfel sunt luminate abside1e la o seama de biserici din Muntenia:
la Curtea de Arges.
'Vechea Mitropolie din Trgoviste, Bradet, Tutana, etc.
330
GRIGORE IO)[ESCU
n ceea ce priveste forma planului, ct si decorul exterior, este biserica mnastirii Aroneanu de lnga Iasi. Alaturi de aceasta, si numai tentru pian, poate
fi citata si biserica mnastirii Hlincea, tot de lnga Iasi, zidita n timpul dom-
...,
ISTORIA -_-\.RHITECTURII ROMl"ESTI
331
GRIGORE IONESCU
332
doua fsii de discuri .de teracota smaltuita. Fsia de sub bru este formata
din trei siruri de ornamente: un sir de discuri ntre doua de stele cea de
deasupra dil}.tr'un singur sir, compus din discuri alternnd cu stele. In fine,
imediat sub cornise fuge, de jurmprejur, un alt rnd de ornamente de ter2.cota n forma de floare de crin (fig. 284 - 285).
Procedeul acesta de a decora fatadele bisericilor cu ornamente de teracota
smaltuitaeste vechi att n Moldova de pe vremea lui Stefan, ct si n Muntenia ; felul cum acest decor este dispus pe fatadele tencuite dela Aroneanu, tradeaza nsa o maniera noua si un procedeu de origine mai de graba orientala.
2. Influenta arhitecturii muntenesti n Moldova se face tot mai simtita
cu nceputul secolului al XVII-lea. Biserica mnastirii Secu, c1adita la 1602,
pe un plan foarte lung, n care caracterele moldovenesti nu se pierd cu desavrsire, ne' prezinta fatade a caror arhitectura este n ntregime munteneasca (fig.
286). Elansarea verticala, caracteristica monumentelor moldovenesti, care la
Galata nca se mai facea simtita, se pierde. Turlele largi, ridicate deadreptul
pa arcurile mari, ca n bisericile muntenesti, devin mai greoaie, mai putin elegante, iar aspectul general al monumentului - abstractie facnd de cele cteva
~
I~TomA
ARHITECTCRII
RmLL>;;ESTl
Aroneanu
lnga
Iasi.
GRIGORE IONESCU
334
elemente decorative cari la turle mai amintesc stilul moldovenesc - este acel
al unei biserici muntenesti din secolul al XVII-lea.
Pe cnd biserica mnastirii Galata, cu decorul ei muntenesc, se impunea
Fig.
28s .. Biserica
Aroneanu. Pridvorul.
tot mai mult atentiunii mesterilor ziditori de bi~erici, n Bucovina se construeste o bi~erica de proportii cu totul neobisnuite pna atunci. Aceasta biserica, numita a mnastirii Dragomirna, introduce n decorul arhitectural interior si exterior elemente si principii noi, cari se vor impune imediat, si
pentru vreme foarte ndelungata, ntregei arhitecturi moldovenesti urmatoare.
"'.
/
ISTORIA ARHITECTURII
ROMANESTI
335
l
!
lui Stefan cel Mare, la pronaosul bisericii din Ba1inesti. Dar aceasta forma, la
biserica mare a Dragomimei, nu vine dela BalillE.sti,ci dela biserca mica a mnastirii Dragomirnl, pe care acelas mester, -desigur
sub indicatiile nteleptului ctitor si mitropolit Atanasie erim.ca, - pare sa fi zidit-o, pentru a se
pregati n vederea construirii biserici celei mari.
Aceasta bisericuta, care astazi strajueste cimitirl'l mnastirii, zidita n anul
I602, se compune dintr'un naos cu absida si un pridvor (fig. 287). Absida
altarului este luminata de trei ferestre, dupa moda noua introdusa de G::t-
GRIGORE
336
IONESCU
2.
it
'7
&
.,=*=! 1
Fig. 287. Dragomima Mic?. Plan.
J
f.
q
1
-\0
'd
modelul foarte practic dela Galata si Aroneanu, prin trei arcade pe stlpi. Ceeace
aduce ndu n arhitectura moldoveneasca biserica mare a mna stirii Dragomirna,
sunt nsa elementele decorative si felul cum sunt ntrebuintate aceste elemente,.
Sistemul de boltire este cel moldovenesc cunoscut. Arcurile dublouri,
cari limiteaza patratul peste care se ridica primul tambur cu arcuri piezise al
turlei, sunt construite din nervuri, cari: au aspectul unei frnghii mpletite
si sucite, cnd spre dreapta, cnd spre stnga. La fel sunt marcate arcurile
dublouri din pronaos cu stlpii lOT",precum si stlp ii cari ncadreaza absidele
laterale (fig. 288). rcurile .piezise, con~truit~ dupa sistemul compl~~, peste
care se ridiea att turla naosulrii ~ffi.tsi cele doua calote neegale ale pronaosului.
au devenit mai mult decorative si S~l11tmpodobite de nervuri cu nasturasi (fig_
289). Cu aceias fel de nernui sunt mpodobite calotele sferi~e, 'si 'n specia
bolta pridvorului, care Gal?atadin aceasta cauza un pronuntat caracter gotic.
Toate ferestrele, ca si usile, sunt terminate n acolada si sunt ncoronate ele
arhivolte intraten raport cu fata zidului.
!
ISTORIA aRHITECTURII
ROMA.J.'1ESTl
337
.'
33
URIGORE IOKES(;U
. rale sfint mpartite n sens vertical n. cte trei panouri, de catre doi pilastri
lati si drepti, cari merg dela pamnt pna sub streasina si sunt dispusi, unul
n dreptul absidei laterale, pe care o ascunde catre e:k-terior,altul n dreptul
arcului dublau, care mparte pronaosul n doua compartimente. Pe la jumatatea naltimii, deasupra ferestrelor, biserica este ncinsa, de jurmprejur, de
un bru format dintr'o mpletitura de trei ciubuce sucite din loc n loc, cnd
1. Aceasta naltime ntrece cu mult acea tendinta de inaltare caracteristica bisericilor lui
stefan cel Mare, dnd monumentului un aspect tuguiat si iesit din scara.
...
ISTORIA ARIDTECTURII
ROMKESTI
'.
339
~--.~.,i
3-tO
GRIGORE
lO)(ESCU
si cu picioruse mai lungi (fig. 29Cl). Turla, foarte nalta, se ridica pe trei baze: una de sectiune patrata si
doua stelate, simple, cu cte 12 vrfuri ..Turla propriu zisa este de sectiune oc-
-.
T. Acest bru, desi' compus dintr'un element caracteristic nou, care apare pentru prilllaoara, probabil, la Dragomirna, ca principiu decoratiy se trage din brul de origine munteana.
-eare mparte n doua fatadele bisericilor dela Galata, Aroneanu si Secu.
ISTORU
ARHITECTURII
ROMNESTI
341
342
GRIGORE
IOl\"'ESCU
micii contraforti dispusi pe patru din cele opt laturi, are aspectul unei turle
bogate din vremea lui Stefan cel Mare. Ceeace difera este materialul constructi",
format exclusiv din piatra si decorul sculptura!. Fiecare piatra care compune
turla este cioplita si ajurata (fig. 292).
ISTORIA ARHITECTURII
I
t:
Ro?vrANEsTI
343
1,
putut veni, fie direct prin ivirea unui mester caucazian 1, fie, cum pare mai
probabil, prin intermediul Rusiei, unde tipul acesta de decor apare nca din secolul al XII-lea la Vladimir si n regiunea suzdaliana, influentata direct de
Armenia si Georgia 2.
Cu zidirea bisericii mari a mnastirii Dragomirna, alaturi de celelalte
1. G Bals, Bis. Nlo1d. din veacurile XVII
2. Al. Busuioceanu, op. cit., pag. II.
si XVIII,
pag. 35.
-GRIGORE
344
IONESCU
~---------~~._------------_._-.....
l"TORrA
ARHITEC:TURTI ROMKESTI
---
~------
345
unor biserici mai mici din acea vreme, clopotnita deasupra (fig. 295). Nervuriie construite din ciubuce mpletite si rasucite decoreaza numai arcurile
boltilor din pridvor; restul arhitecturii interioare este lipsita de aceasta podoaba, att de ntrebuintata la Dragomirna. Exteriorul, de o linie mai putin
eleganta dect Dragomirna, ngreuiat prin prezenta turnului-clopotnita ridicat
pe:pridvor, prezinta aceleasi particularitati arhitectonice. Pilastrii lati si proe-
,.
minenti, construiti n dreptul absidelor laterale si a arcului dublou din pronaos, merg pna sub streasina. Un bru format dintr'o mpletitura sucita de
ciubuce ncinge biserica deasupra ferestrelor, i~l.rpeste el, ntre pilastri, se ntind
doua siruri deocnite simple.
Dintre monumentele mai principale de nrurire munteneasca, transmisa
prin intermediul Galatei sau al bisericei Aroneanu, pot fi mentionate, n afara de
biserica mnastirii Secu, pomenita mai sus, bisericile: Barnowschi din Iasi, zidita
la r627, care are pe prid,-orul muntenesc, acum zidit, un turn-clopotnita (fig. 296),
biserica Adormirea MaiciiDomnului din Itcan'ii Vechi, din prima jumatate a sec. al
XVII-lea (fig. 297), biserica din Buc~ule~ti-Neamt, acum n ruina, apoi bi-
GRIGORE IONESCU
346
si dorinta de fast a domnitorului, biserica celor trei Ierarhi, saJ!, cum i ZIce
poporul, a Trei Sfetitelor 2.
I~a nceputul domniei, dupa ce sfrseste biserica Sfntului Ioan Botezatorul din lasi, nceputa de naintasul sau Miron Barnowschi, Vasile Lupu,
pune sa se zideasca o seama de biserici, unele mai mici, altele mai mari
.(biserica din Serbesti, jud. Neamt, Sf. Atanase din Copou, Sf. Dumitru din
Orhei, cari, din punct de vedere constructiv si decorativ, nu prezinta prea mare
importanta, ele urmarind de aproape tipul bisericilor moldovenesti mai vechi,
1. Bals, op. cit., pag. II3. Biserica actuala a fost recladita de Romstorfer ntre 1898-1903Pe slavoneste cei trei sfinti Vasile, Grigore si Ioan.
.2.
ISTORIA ARIDTECTURII
ROMNESTI
347
348
GRIGORE
IOKESCU
.
,"..~. ,~
~.,
'j
,,1
1t;
4~
aceste ocnite, sunt dispt:se, n relief, vase din can ,les manunchiuri de flori
(fig. 300-30r).
Tot restul fatadelor .este apoi tapisat cu un decor s(;:ulptural' minutios'
si continuu (fig. 301), dispus fara economie, ca si fara regula. In afara de turle,
unde ornamentul urmeaza de aproape liniile de arhitectura, de brul median
~.
~---------
..
_.- -.~~
--.--------------------
-,
ISTORIA ARHITECTURII
ROMANESTI
349
,-
de lecomte du Nouy .
.350
GRIGORE IONESCU
35i
..
...
GRIGORE IOl'.'ESClJ
352
turi, cu mutule si console. Intre pilastri, . cari sunt grupati cnd cte doi (pe
corpul principal), cnd cte unul (te absida si prid,or), se deschid ferestre
mari n arc de cerc, ncadrate de pilastri sprijiniti pe console si ncoronati de
frontoane triunghiulare (fig. 303.) Ordonanta aceasta arhitectonica de re fa- .
"
.. ~.
,.
.-'-. .'
(Dupa G. Bals).
tadele Goliei este exact cea italieneasca, pe care o gasim la attea monumente
din Roma si Italia secolului al XVI-lea, si care face trecerea ntre Renastere
si Baroc. Calea pe care a sosit n Moldova aceasta arhitectura, poate fi cea directa - vreun mester adus deadreptul din Italia 1 - sau, cum pare mai probabil, cea indirecta, si anume prin intermediul Foloniei, covrsita n"acea vreme
de nrurirea stilului baroc, tara cu care Vasile Lupu a avut n ultimii ani reIatiuni
destul de strnse 2.
1. G. Ba1s, vorbind de calatorul italian Cornelio Magni, care a yizitat Golia la 1672,
zice ca i s'a spus atunci acestuia ca printre mesterii constructori ai bisericii au fost si-italieni
adusi chiar din Roma:
Bis. jl1oZd. din veacurile al XVII-lea
si al XVIII-lea
pag. 166.
2. G. Bals, ibid., pag. 166.
353
de nsemnate ca originalitate. Ele reproduc n linii mai mult sau mai putin exacte
cele doua monumente esentiale c1adite catre jumatatea secolului: Trei Ierarhii
si Golia.
Astfel, dusmanul si urmasul la domnie al lui Vasile Lupu, Gheorghe Stefan,
copiaza, n 1655, Golia la Casin, dnd nsa arhitecturii exterioare o linie mult
mai linistita, cu pilastrii drepti, fara capiteluri corintice si fara cornisa mpo. dobita deasupra lor. Ace-lasdomnitor rezideste, n alte forme dect cele originale, si dupa normele vremii sale, biserica mnastirii Putna, darmata de Vasile
1. Letopisetul lu Neculae :Muste III. pag. 192. apuel. Bals, op. cit., pag. 163. Vezi deasemenea pentru cliscutiunea n jurul arhitecturii acestei bisericii, N. Ghika-Buelesti: Biserica Golia
n "Bul. Corn. ~Ion. Ist." r924 si mai ales G. Bals, op. cit., pag. 159-r66.
23
3S4
GRIGORE
IOlS"ESCU
Lupu.1 Ca plan, aceasta bi~erica reproduce pe cel al Galatei. Arhitectura interioara, din punct de vedere structural si sumar decorativ, aminteste pe cea
a bisericii Trei Ierarhi din Iasi. Turla de pe pronaos dela aceasta din urma
este nsa nlocuita la Putna de o larga calota sferica, ridicata pe nervuri ntretaiate dupa sistemul complex al arcurilor piezise moldovenesti.
Turla naosului, recladita n doua epoci diferite, nlocueste pe cea onglnala din vremea lui Gheorghe Stefan, care fusese darmata de un cutremur
n 1739. Partea de jos, ridicata r;e o baza cu colturile rotunjite dupa moda
baroca a secolului al XVIII-lea, si avnd muchiile fetelor mpodobite cu colonete rasucite, este opera mitropolitu' ui Iacov; partea superioara, de dia1. Inscriptia ne spune ca biserica "a noit-o 10 Georgie Stefan Voevod si s'a savrsit n
zilele lui 10 Istrati Dabija Voeygd n anul 717".
ISTORIA ARHITECTURII
ROM.:L.'ESTI
355
metru mai mic si de o arhitectura mai simpla, a fost adaugata de Romstarfer care a restaurat biserica n 1902.
Fatadele sunt mpartite de brul n torsada n doua registre, decorate,
cel de jos, cu arcade oarbe, lungi, sprijinite pe colonete ce se sfrsesc n mod
foarte curios pe console, iar cel de sus, cu un rnd de ocnite turtite si intrate
n raport cu fata zidului (fig. 304). Aceste ocnite, ale caror arcuri se sprijinesc
pe colonite de o forma curioasa, dimpreuna cu sirul de arcusoare de deasupra
lor, amintesc foarte vag decorul de pe partea superioara a fatadelor dela Trei
Ierarhi.
.
Dupa felul cum Gheorghita Stefan zidise la Casin o biserica dupa modelul
Goliei, tot asa, n 1672, Ion Duca Voda, zideste dupa modelul celor Trei Ierarhi,
pe dealul de lnga Galati, unde fusese la nceput cetatuia Iasului, o mnastire
ce poarta nume dupa numele colinei Fe care se gaseste: Mnastirea Cetatuia.
Ca plan, sectiune si elevatie, biserica acestei mnastiri este o copie fidela a
,"
356
GR.IGORE IONESCU
celor Trei Ierarhi. Se deosebeste de aceasta nsa prin aceea ca 1ll interior face
mai cu econOJ;nieuz de ornamentul n chip .de torsada, iar n exterior leapada
cu desavrsire acea haina bogata de ornament sculptural migalos si costisitor.Fatadele, taiate n doua de btul caracte'Iistic, pus ntre doua fsii de frunze
cioplite n relief, sunt decoratenumai pe partea superioara de doua siruri de oc-
nite alungite (fig. 35). Acest decor arhitectural, sobru, pus pe ziduri de proportii elegante, face din Cetatuia, care e o copie, un monument superior
modelului, din punct de vedere arhitectonic, vadind un gust mai rafinat si o
ntelegere mai buna a frumosului obtinut prin simplicitate.
4. Alaturi de aceasta seama de monumente de oarecare importanta, cari
ilustreaza secolul al XVII -lea, independent, sau foarte putin atinse de influenta
exercitata asupra arhitecturii acelei vremi de bisericile mari, Galata, Drago-mima sau Golia, se cladesc o multime de biserici mai mici, la tara sau
chiar la orase, cari, pastrnd vechiul plan moldovenesc (biserica din Bur-
ISTORIA ARHITECTURII
ROMNESTI
357
-clujeni, biserica Alba din Baia, Pascani, Bogdana si altele), se infiltreaza printre
monumentele vremii, dupa expresiunea foarte sugestiva a lui G. Bals, ca un
."leit-motiv" .al vechei traditii 1, care merge pierzndu-se tot mai mult. Altele
- si acesta e cazul cel mai frequent - pastrnd acelas plan, primesc deasupra pridvorului un turn-clopotnita, de cele mai multe ori de proportii joase
si greoaie (Sf. Niculae din Suceava, Nicorita din Iasi si altele).
Prima dintre bisericile cari primesc acest turn turtit pe pridvor pare sa
fie Sf. Niculae din Suceava, zidita la r6II (fig. 306).
I. G. Rals,
op.
iOil.,
pag. 592.
358
GRIGORE IONESCU
Forma aceasta de clopotnita se modifica la Sf. Vineri din Iasi, cladire din
prima jumatate a secolului al XVII-lea, acum disparuta, la care pridvorul,
mai ngust dect pronaosul, SI cu cloponita de deasupra, apareau ca un turn
uniform alipit bisericii pe fatada de Vest. Aceasta ultima dispozitiune este adoptata apoi la biserica Sf. Ion Botezatorul din Iasi, sfrsita n anul 1635, la Vovidenia (fig. 307), laSf. Ion Gura de Aur, la Sf. Ilie, toate din acelas oras, si
altele.
5. In prima jumatate a secolului al XVIII-lea, pe cnd n Muntenia arhitectura se gasea ntr'o stare nfloritoare, datorita mesterilor lui Constantin
Brncoveanu, n Moldova, hartuita de domnii scurte, se desavrseste decadenta.
ISTORIA ARHITECTURII
ROMNESTI
359
Fig. 3o(j. Biserica Sftii Teodori din Iasi. Arcada intre pronaos si naos.
GRlGORE IO:1\ESCU
360
Primul si cel mai important monument al acestui grup este biserica Sfintii
'feodori din Iasi, zidita la 1761. Ca plan, ea nu se deosebeste de cele precedente;
are naosul separat de pronaos prin trei arcade sprijinite pe coloane cu capiteluri Horale (fig. 309), pridvor mai ngust dect biserica si clopotnita deasupra,
!>-J~
IIfl '!:..Il ill:
_!3;!_
Li
.,
, II
,
,I
'y'
L-~.
l'll!
'3=a6
-~~
,._,
~.
ij ~
ISTORU
ARHITECTURII
ROM1'.~STI
361
l))nnet de pret~e - cu penetratii la baza, iar pridvorul cu o bolta turtita dea:5emenea cu penetratii.
Arhitectura exterioara e de un aspect nou, dar aminteste pe cea a Goliei, din care de fapt se si trage. Fatadele sunt decorate pe toata naltimea de o
.t
Fig. 311. Biserica Sftii Teodori din Iasi. Detaliu din fatada laterala.
362
GRIOORE IONESCU
foarte fantezista, foarte baroca, a frontonului triunghiular care ncoroneaza ferestrele mari dela Golia, fronton care acolo e ncadrat de arcul n semicerc
de profilatura clasica, ce uneste cei doi pilastri vecini. Arcul semicircu1ar a
devenit, la Sfintii Teodori, arc n acolade, conform modei timpului, iar fron-
..
ISTORL.\. ARmTECTURII
RO~lX~x;STI
.1:
.'
363
GRIGORE
364
IONESCD"
tonul triunghiular, ne mai fiind sustinut de cormsa ferestrei, a primit dedesubt o mica consola (fig. 3II).
Felul acesta de mpodobire exterioara a avut un rasunet destul de
mare n arhitectura vremii de atunci. Fatade cu decor asemanator gasim n
acea epoca la o multime de biserici: n Iasii la Sf. Gheorghe - vechea mitropolie -(fig. 312), la Talpalari, apoi la biserica din Cilibiu, lnga Iasi, la Sf.
Niculae din Trgu-Ocna (mult mai simplu), la 'Berzunti din jud. Bacau, si
la altele.
6. Alaturi de aceste forme baroce, ntr'o oarecare masura meritoase, cari
merg pierzndu-se din ce n ce, si face aparitia, catre sfrsitul secolului, un curent
nou de arta neoc1asica italieneasca, venit n Moldova prin intermediul RusieiI.
Acest curent, care se stinge foarte repede, are, n Moldova, doi reprezentanti mai de seama: biserica Rotunda din Letcani, jud. Iasi (fig, 313, 314),
zidita de Constantin Bals, si biserica Sf, Spiridon din Iasi, reconstruita catre
1804 (fig. 315) ..
1. Bals,
op. cit.,
ISTORll
~RHITECTURII
ROMNESTI
.;~
36'5-
366
GRIGORE IONESCU
ISTORIA ARHITECTURII
RmJNEsII
367
TABLOU
<le bisericile
moldovenesti
mai importante
din veacurile
nceputul celui de al XIX-lea.
~~I
NUMELE
1 Galata
2
Data
I Constructiei
al XVIII-lea
NUMELE
1-
20 I Soveja
.1
Aroneanu
~I
al XVII-lea,
Constructiei
Data
1645
1594
3 Secu
1602
22
Casin
1655
4 Dragomirna mica
r602
23
Hadmbu
r659
5 Dragomirna mare
nainte de
r609
r61r
16ro-1615
8 Rsca
. 16II - 1617
9 Solca
. 1612-1620
. 1626- 1629
. 1626 - r629
r662
1672
26 :Miera-Putna
1706
27 Fstci
r721
29 Rachitoasa
1627
12 Brnova-Iasi
24 Putna
10 I tcanii Vechi
II
. 1650-1660
1761
r761
32
33 GoIaesti-Cilibiu, lnga
Iasi
34 Berzunti
1774
16 Serbesti-Neamt
35 Bisericani
r786
36 Letcani
1793
1804
r836
si
CAP. IX.
Arhltectura Monastica
1. Se ntelege prin mnastire, un ansamblu de constructiuni grupate in
jurul unei biserici, nconjurate de ziduri puternice si destinate sa nchida n
ele si sa desvolte o viata religioasa si culturala din cele mai de pret.
",
::~
i:: ,
"
j!
\ \
. ,
\:~
c+i
'-\
l
1
.--,
ISTORIA ARHITECTURII
369
ROMNESTI
Incepnd cu primele njghebari ale unei vieti religioase, a existat n Principatele Romnesti un numar foarte mare de mnastiri. Primii ntemeetori
'ai unor astfel de asezari sunt calugarul ieromonah srb Nicodem, stabilit catre
.0
11
L"O
,.
1390 n partile Olteniei din jurul Severinu1ui, si ucenicii acestuia. Nicodem zideste ntiu n Tara Romneasca mnastirile Vodita si Tismana, apoi, n Transilvania, mnastirea Prislopului 1. Ucenicii lui, patrunznd n Moldova pe la
1. G. Ba1s, Despre Bise"ica Prislopului, n "Bul. Com. Mon. Ist." 1931, pag. 97."Dovedindu-se ca biserica e de acelas tip cu Vodita, si din acelas timp, se ntelege ca mnastirea a fost
atemeiata de aceeasi calug"iri srbi cari au zidit biserica.
24
370
GRIGORE
IOKE8CU
sfrsitul secolului al XIV -lea, zidesc, la 1390, mnastirea Neamt 1, dupa care
curentul acesta nou se ntinde n jos pe apa Bistritei si, ncepnd cu Alexandru cel Bun, care ridica mnastirea Bistrita 2, si cu Mircea cel Batrn, care
Putna.
Stefan).
pag. 58.
lSTQRU
ARHITECTURII
ROMAJ."ESTl
3il
De pilda la Mnastirea
Neamt.
Biserica
G1UGORE
372
IONESCU
J~---IJ~--~I.~
I
.
_~9"'''!'''__
''''F_
rL
==u=I
Fig. 324. Mnastirea Dragomirna. Planuri si sectie printr unul din zidurile nconjuratoare.
i
ISTORIA ARHITECTURII
RmINEsTI
373
,.
,,
r~
5
"'1
1;
JJ
ii;;
._.
"--i'"'----=-~
.: ~.__ _r __
"",",,-,~]
'1
Fig. 325. Mnastirea Golia din Iasi. (Epoca lui Vasile Lupu). Plan.
374
GRIGORE IONESC'U
J.!
ISTORIA ARIDTECTURII
ROMNESTI
375
.)
r:~
376
GItIGORE IONESCU.
-.
Fig. 331. Schitul Hadmbu. Sectii prin turnul intrarii si prin bucatarie.
ISTORIA.
ARHITECTURII
ROM..J.'<ESTI
377
.~
'
378
GRIGORE
IOl'\"'ESCU
Aceste cladiri anexe, cari de obicei sunt dispuse n lungul zidurilor exterioare si alipite acestora sunt: a) paraclisul, care se gaseste, fie n turnul
ISTORl A ARHITECTURII
ROMNESTI
379
~//
jI;
;).-.
380
GRIGORE IONESCU
Dintre aceste cladiri mnastiresti, prezinta o importanta deosebita trapezariile, bucatariile si pivni tile.
Trapezariile sunt de obicei sali mari, de forma dreptunghiulara, acoperite
cu bolti cilindrice sau n cruce, sustinute, pe de o parte de zidurile laterale,
pe de alta, de o serie de stlpi dispusi n lung pe axul salii.
O/>.
381
Fig. 338. Sala gotica din casele egumenesti de la mnastirea Cetatuia lnga Iasi.
Fig. 339. Casele egumenesti cu sala gotica de la mnastirea Cetatuia. Plan etaj.
382
GRlGORE IONESCU
avem unele n cari sistemul de boltire este foarte ingenios si specific muntenesc
(Vacaresti, Hurez).
ISTORL~ ARHITECTURII
ROM.J.'ESTI
383
2. Alaturi de mnastiri trebueste notata deasemenea existenta schituTilor, a caror organizatie si asezare este foarte asemanatoare cu acea a mnas-
tirilor. Se deosebesc de acestea prin aceea ca nchid o suprafata mult mai mica,
.au biserici de dimensiuni reduse, iar cladirile anexe se reduc la unul sau doua
-,
384
GRIGORE
IO:NESCU
Fig. 342. Mnastirea Antim- din Bucuresti. Sectie prin una din bucatiirii si prin paraclis.
"
ISTORLl. ARffiTECTURII
385
R01tUNESTI
25
CAP. X.
Arhitectura Militara
Inainte de ntemeierea Principatelor, pamnturile locuite de Romni au
fost apar~te contra invaziilor, pe linia Dunarii si pna la Dobrogea, la nceput,
de Romani, apoi de Bizantini, cari au luat locul Romanilor, restaurnd cetatile
dela Dunare si creind fortificatii noi n Dobrogea. Mai trziu, dupa ntemeierea
l)rincipate1or, au lucrat la ntarituri cu caracter militar pe malul Dunarii si
Turcii.
Poenari.
n Arges.
Pe malul drept al Dunarii, singurul mal fortificat, unde au stapnit Ro'manii, Bizantinii si Turcii, cetatile erau numeroase. Intre acestea pot fi mentionate Vidinul, care e n buna stare, Nlcopole, dela care se pastreaza o parte din
fortificatii, Giurgiu, care a disparut, Turtucaia, Braila, pe care au creeat-o
Turcii la 1550, Chilia, Ismailul, s. a.
Dintre toate cetatile vechi, cea mai importanta era, fara ndoiala, Cetatea Alba (fig. 347), situata pe Limanul Nistrului, pe care Bizantinii o chemau
Maurokastro (cetatea neagra), iar Genovezii, cari au pastrat-o pna la 1410 J,
1. N. Iorga, Les chteau.' occidentaux en ROI/manie, n "Bul. Corn. Mon. Ist." 1929, pag.52.
ISTORIA ARHITECTURII
ROMNESTI
387
,
4
GRIGORE IONESCU
388
cetati si castele mai vechi, pe cari le-au refacut sau le-au nlocuit. Astfel, n
secolul al XV-lea si al XVI-lea, Moldova avea un numar considerabil de cetati:
la Apus, Cetatea Neamtului, c1adita dela nceputul Domniei moldovenesti, cu
ziduri groase si 4 turnuri; la Miaza-Noapte, retina, care era de origine poloneza, ntemeiata probabil de Cazimir cel Mare, si Suceava, care, desi fundata
nainte de descalecarea Moldovei, de niste colonii germane, se datoreste totusi
lui Stefan cel Mare, care este si creatorul sistemului de aparare prin cetati si
acela care a instituit prcaIabia 1; la Rasarit se gaseau: H otinul, mostenit dela
1. N. Iorga, Istoria Armatei
Romnesti,
I, pag. 65.
..
"
ISTORIA ARmTECTURII
ROMANESTI
389
PolGnezi, Saraca, atribuita lui Petru Musat, dar refacuta din. piatra de Petru
,.
--==~
y,;7
J {'
V0~~I=-J
-
...
Rares
1,
Orheiul,
T.
Romstorfer, Cetatea Suceuei,
pag. XXII, nota 5.
19T
390
GRIGORE IONESCU
-,
r:;TORIA ARHITECTURII
RmL0EsTl
391
.CraciHna,
.1.
SOf.oca.
'-
.\
392
GRIQORE IONESCU
ISTORIA ARHITECTURII
ROMANESTI
393
unghiulara cu turnuri la colturi si pe laturi, si nchidea la mijloc o curti cica patrata. Dupa traditie, cetatea avea 7 turnuri, cari erau desigur
cele ale castelului propriu zis. Intrarea n palat se facea pe sub unul din turnurile de pe laturi, probabil pe sub cel dinspre Nord, pe care traditia popu-.
Iara l numea "Ne bojse", adica nu te teme 2, turn care ar fi fost asezat n
.fata odailor domnest(si din c~re se putea avea o ntinsa vedete mprejur~-Constructia era facuta din piatra necioplita si caramida. Boltile erau construite din
caramida, dar pentru micsorarea presiunilor laterale s'au ntrebuintat deasemenea tuful si siga.
Astfel, calauziti de preocuparile lor pentru organizarea unei vieti miUtaresti si de hevoia de a-si apara tara contra dusmanilor navalitori, Moldovenii
au dat, n materie de arhitectura militara, constructii de mai multe tipuri. Orase
ntarite nconjurate cu santuri si palisade (Baia), sau cu ziduri continui (Chilia,
Romanul); cetati ridicate numai cu scopul de rezistenta si aparare (Cetatea
Neamtului, Craciuna, Rotinul, Cetatea-Alba) si, nsfrsit, cetati fortificate, cari
nchideau ntre zidurile lor palatul domnesc (Suceava, Rrlau) 3.
1. Rornstorfer, op. cit. pag. 48.
2. Idern, ibid., pag. 50.
3. Pentru o documentare mai completa asupra arhitecturii militare la Romni, n afara
de publicatiile citate, vezi deasemenea: N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei si Cetatii Albe,
Bucuresti 1899; Al. Lapedatu, Gravuri si veden dela Cetatea Alba, n "Bul. Corn. Mon. Ist.," VI
pag. 57-66; Contele de Langeron, Vechile cetati rominesti, in "Bul. Corn. Mon. Ist.," VIII, pag.
70-73; Paul Nicorescu, Cetatea Alba, Craiova f. d.
394
GRIGORE IONESCU
Tot acest ansamblu de constructii cu caracter militar, alaturi de cladirilebisericesti si mnastiresti att de importante, arata n modul cel mai elocvent
ca activitatea constructiva SI artistica moldoyeneasca a fost din cele mai n-
!.
CAP. XI.
Arhitectura
civila'
"
396
GRIGORE IONESCU
-Fig. 353. Casa povestitornlui Ion Creanga din Humulesti, jud_ Neamt.
nivelul c~sei fiind aproape acelas cu nivelul curtii (fig. 353).In Muntenia nsa, casa
e mai ridicata, iar prispa prezinta de obiceiu o iesitura, formnd un foisor ridicat
pe stlpi de lemn deasupra grlicului care da acces la pivnita (fig. 354kScara
se gaseste n acest caz pe laturi. Casa taraneasca de un tip mai eV91uatse compune mntr'o ncapere centrala si doua odai 2. Incaperea centrala, n care se
intra direct de pe prispa, contine vatra sau caminul, a carui constructie masiva,
I. N. Iorga, L'arie popolare in Romania ,Roma 1930, pag. 39.
2. Inainte de a se fi introdus n graiul romnesc termenul turcesc "odae'" cele doua- camere se chemau case; una, cea mai mare, casa mare, iar a doua, casa nlica. Cfr. N. Iorga, op. c~t.
pag. 40, fapt care pentru Janecke explica - si cu dreptate, cum observa d-l Iorga - expresiunea
populara: o pereche de case. Cfr. Janecke, Das Bauer ulld Bojarenhaus, apud Iorga ibid.
ISTORIA ARillTECTURII
0,-
Rm1ANESTI
397
""
serveste uzului comun al familiei. Patul este format, att n camera mare ct
si n cea mica, dintr'un divan .de scnduri -1a:vita, ~ dispus n lungul peretilor, pe care membrii familiei dorm laolalta.
...
C~sa este acoperita cu sindrlla 1. Acoperisul, n patru ape, cu pante repezi, adaposteste un pod spatios, n -care taranul si pastreaza pentru vreme
de iarna fructele si carnea, supuse la o afumare continua, deoarece - si cu acest
scop - cosul vetrei se opreste n pod, iar fumuliese atara, cautndu-si cu -ane1. Casa taranului sarac dela ses, care este construita din pamnt batut,' fara osatura de
.lemn, este acoperita deasemenea cu pae, stuf sau coceni.
398
GRIGORE IONESCU
vointa loc printre sindrile. Deseori, acoperisul este prelungit spre partea de Nord~
ca sa acopere o bucatarie mai mica si un depozit, aceste ncaperi ferind n
acelas timp ca:rp.erelede locuit de bataia directa a crivatului.
In legatura cu casa si gospodaria' taraneasca trebueste pusa si poarta de
intrare n curtea casei, acel arc de triumf rustic deschis catre ulita, n care
taranul si pune ntreaga sil1nta ca sa arate trecatorilor toata maestria lui n
..
ISTORIA ARHITECTURII
ROMKESTI
399
r
'ii
-
-
__ '
b.
planul etajului.
aparitia cu vremea, un tip hou de casa, care este o adaptare locala a tipului
mediteranean. Aceasta este casa boereasca modesta sau semi-boereasca, 'construita din caramida si lemn. Se compune din doua caturi: un parter si un
etaj. Catul de jos, de obicei la nivelul solului, este destinat' a fi pivnita si depozit (fig. 356), desi cteodata, n parte, este chiar locuibi; catul dedeasupra
pivnitel cuprinde locuinta propriu zisa si se compune 'dintr' o sala mijlocie si
1. Polonia, Serbia, Bosnia si Herzegoyina, Bulgaria, cfr.
400
GRIGORE IONESCU
trei, patru sau chiar mai multe camere, dispuse de o parte si de alta a acestei
sali (fig. 356,b). Accesul la etaj este dat de o scara exterioara de lemn, care ajunge
n fata pe un balcon, sprijinit, ca si la casele taranesti, pe stlpi sau colonete
de lemn mpodobite cu crestaturi (fig. 357). Astfel de case exista n !lluntenia
in judetele Arges, Musce1, Vlcea, Prahova, Dmbovita, Buzeu.
De o forma mai originala, dar n acelas timp mai apropiata de aspectul
casei fortificate mediteraneene, casa boereasca din Oltenia, venita din Dalmatia
prin intermediul Serbiei anterioare 1, este cunoscuta n Romnia sub numele
de cula, pe care i l-au dat Turcii 2. Se compune dintr'un parter si doua etaje.
Forma obisnuita este cea . unui patrat. La parter, se gaseste, ca si la casa
semi-boereasca, pivnita (fig. 360) ; etajul I-iu cuprinde trei sau patru eamere
de locuit, luminate de ferestre mari (fig. 360,b), iar ultimul.cat se compune de
obicei din doua camere,. avnd totdeuna un balcon ridicat pe. stlpi de zidarie
1. N. Iorga, L'art .routrulin, pag. 4.
2. Pentru desemnarea unei astfel de case, termenul turcesc de cula a fost pastrat nu~ai
de Romni. Albanezii au ltdoptat acest termen pentru constructiunile de aparare lt cari ziduri
cu metere'ze ~nesc ntre' ele camere dispuse n continuarea unui turn adevarat. Celelalte popoare
balcanice au a.doptat pentru aceasta casa termenul grec "pyrgos". Cfr. N. Torga:L'Arte popo.
.
Iare: in Romania; 'pag. ~5:
ISTORU
ARHITEC'fURII
ROMNESTI
401
Fig. 358. Casa boereasca din Ploesti, str. stefan cel Mare.
r .
1
I
t .
Fig'. 359. Casa Slavitescu din Slavitesti-Vlcea. (Aquare1a de D-na ariI. Delavrancea Gibory).
~6
GRIGORE IONESCU
402
grosi si scunzi, uniti ntre ei cu arcuri elipticesimple (fig. 360,c), polilobate, sau festonate,0..
adica o serie de arcusoare mici, sprijinite pe un
tirant de lemn (fig. 36r). Scara se gaseste totdeuna n interior. Cteodata forma planului nu
este perfect dreptunghiul ara (fig. 362, a, b; c), n
care caz balconul dela ultimul cat e dispus pe
colt. Etajul superior se reduce adesea, la culele
mai vechi, la o singura ncapere mica, cu ferestre
nguste - camera de paza si atac - si la balcon
(fig. 362,c), sau-ca
la Pojogeni-la
un simplu loc de observatie practicat sub acoperis si
construit din lemn. Incaperile sunt deseori acoperite de foarte interesante bolti cu penetrati"i,
decorate cu stucarii. Vatra taraneasca ~ste nlocuita de soba de zid, construita monumental, cu
olane asezate n chip de colonete, cu profile bo~
gate si forme deosebite, avnd aspectul unei adevarate mobile de lux.
Casa boereasca tip cula, mpamnteninduse, pierde din ce n ce mai mult acel aspect de
constructiune fortificata, si capata, n unele cazuri, o forma si o nfatisare care i dau un caracter
deadreptul national. Planul robust, de forma patrata, cu ziduri puternice, ntrebuintat la cule,
primind ferestre mari si usi largi,. se inconjoara
cu un balcon deschis, cu acea prispa din fata
caselor taranesti sau semiboeresti, sprijinita pe
stlpi de lemn, mpodobiti cu cioplituri, si da
nastere unui tip de casa noua, care este esentialmente romneasca.
Una dintre acestea, tot att de interesanta
pe ct de curioasa, se gaseste n Corn. Cartiu din
jud. Gorj - casa Cartianu. Parterul, care este
foarte putin scobit n pamnt, cuprinde pivnita
cu dependintele ei; cele trei camere dela etajul
I-iu, nchise ntr'o forma patrata, au n fata un
Fig. 360. Cula din Curtisoara jud. balcon limitat de un zid strapuns de trei goGorj. Planuri: a. pivnita; b. par- luri n plin centru. Acest zid se prelungeste pe
terul; c. etajul.
cele doua fatade laterale cu un sir de stlpi de
ISTORIA ARHITECTURII
RmlANEsTI
403
lemn, cari nchid o prispa continua. La etajul superior, care are aceeasi mpartire cu cel de dedesubt, prispa, att spre fatadele laterale, ct si spre cea
principala, este limitata numai de stlpi de lemn (fig. 365, 366,). Scara se gaseste n coltul Nord-Est, n afara prispei, dar aparata totusi de ploaie prin
acoperisul casei prelungit. Ajunge la etajul superior pe prispa nconjuratoare
care secontinua,curbndu-se, si pe o portiune din fatada de Nord spre a conduce la umblatori.
404
GRIGORE IONESC U
r- --- ----
--------l
I
I
I
-- --!
c.
ISTORH.
ABHITECTURIT
ROM1U."'ESTI
405
"nfund, diverse camere si salonase. Scara la etaj era dispusa ntr'o caje spe:spedala (fig.367,b).LaetajulI-iu, se gasea, pe latura de Nord, un balcon deschis,
- un fel de loggia- al carui zid exterior era construit din patru arcuri, sprijinite pe cinci coloane dintre cari doua angajate (fig. 367,c).
Pe un plan asemanator s'a construit, catre I670, palatul Mitropoliei din
Bucuresti, la care pivnita, de aceeas forma si dispozitie ca si cea de la Magureni, este acoperita cu bolti cilindrice 1 (fig. 368).
1. Din aceasta epoca dateaza probabil si frumoasa pivnita, acoperita cu 4 cupole, a caselor
boeresti din Leordell, lnga Bucuresti (fig. 369). Casa actuala, ridicata deasupra acestei pivnite
_si refacnta de mai multe ori, este _proprietatea D-nei Dedy Romalo.
GRIGORE IONESCU
406
Fig
ISTORIA ARHITECTURII
Fig.
ROM-h'lESTI
407
jud.
Gorj.
408
GRIGORE
IO))<~SCU
prima curte a lui Stefan cel Mare, la Hr1au, la Brncoveni, etc. dar din arhitectura si asezarea lor, foarte putine lucruri s'au mai pastrat.
In general, pna trziu n vremea lui Brncoveanu, casa domneasca ocupa
un loc n lungul unuia din zidtui1e mprejmuitoare ale curtii si se compunea
dintr'un parter-pivnita si un etaj. Despre felul cum era asezata o astfel de
locuinta ne putem face o idee cercetnd planul de situatie al Curtii, azi disparute, din Brncoveni, a lui Matei Basarab (fig. 370), plan ridicat cu exactitate de inginerul austriac Weiss n 17311, adica atunci cnd ntreg ansam-
Fig. 366. Casa Cartianu din Cartiu, jud. Gorj. Fatada principala.
ISTORIA. ARHITECTURU
ROMNESTI
409
410
GRIGORE
IONESCU
Fig. 368. Palatul Mitropolitan din Bncuresti: a. planul pivnitelor; b. planul parterului.
- ---.------"':~"'l'~
it
!
,
,
l
~~.-.~--."~~~:~j~----..---.----..._.._.._.._._.__._._
... ..i
L.
Fig 36q. Vechea pivnita a caselor boeresti din Leordeni, lnga Bucuresti. Sectie si pl an.
dt!3
~
411
1. V. Draghiceanu, Curtile brncovenesti, n "Bul. Com. Mon. Ist.", 1909, p"g. 103.
412
GRIGORE IONESCU
.--"
ISTORLI.
ARHITECTURII
ROM]'o.TESTI
413
lui JI,{atei. Arhitectura civila din timpul lui Constantin Brncoveanu atinge
nsa perfectiune a cu zidirea palatelor din Potlogi si Mogosoaia.
Spr~eo~e1:>i~e ~e vechile curti domnesti, n epo~a lui Brncoveanu,pa- ..
latul d;mnesc se gaseste totdeuna situat n centrul incintei. La Potlogi, Curtea
~;~--;; forma- d;eptunghiulara si era nconjurata pe trei parti de ziduri, iar pe
partea care avea n fata un' helesteu, era lasata libera. Palatul, construit n
anul 1698, din care azi nu ne ramn dect ruine, se gasea n centru, avnd
fatada ndreptata catre helesteu. Catul de jos cuprindea pivnita - boltita cu
Fig. 372. Planul de situatie al .curtii lui Matei Basarab din Brncoveni.
patru calote sferice - si camerele de serviciu; etajul era ocupat de cele doua
apartamente separate ale Doamnei si Domnitorului. Camerele er~u boltite si
aveau peretii mpodobiti cu ornamente florale de stuc, de stil si tehnica asemanatoare cu cele cari, att de frumos si elegant, mp~dobesc-fatadele bisericii
'
Fundenii-Doamnei 1.
Palatul din Mogosoaia, cea mai bine pastrata dintre toate locuintele domnesti
si
, cari ne-au mai ramas, a fost de curnd restaurat
.
, readus n starea de
1. Ornamente de stuc asemanatoare mpodobeau peretii si la casele Cantacu~inilor din
Magureni. Motivele de origine persana, ca si cele cu aspect turcesc, puteau fi luate de mesterii stucatori si de pe vasele persane si grecesti" pe cari boierii le aduceau din Orient. ca sa"si mpodobeasca cu ele locuinta. Vezi admirabilele reproduceriu.cu1ori dupa astfel de yase,gasite n. sapaturile dela Magureni; n "Bul. Corn. }'kn. Ist.", 1924.
414
GRIGORE IONESCU
--
- .----~-~~~",....,.~~.----<~----=:.~-'
rSTORB.
ARHITECTURII
R01l'JANESTI
415
Scara exterioara conduce ntr'un foisor de forma patrata, (a) ridicat pe opt
coloane; din foisor se intra ntr'o sala dreptunghiulara (b), care se continua
-cu un coridor (c). In stnga era apartamentul Domnitorului, iar n dreapta al
Doamnei, avnd fiecare cte o anticamera (e, f). Catre fatada de Sud, si comunicnd cu anticamere1e si coridorul, se gaseste o frumoasa ncarere drept-
Fig. 374. Palatul lni Constantin Brancoveanu de la Mogosoaia vazut dinspre Nord.
1.lllghiulara, la care peretele exterior este format din cinci arcade trilobate,
:'sprijinite pe sase coloane neocorintice cu capiteluri bogate, fusuri cu caneluri
Tasucite si baze unite cu balustrade ajurate (fig. 375). Aceasta nca.,
pere sau "loggia", croita dupa tipul constructiilor asemanatoare vene-tiene, este flancata de doua balconase iesite n afara si sprijinite pe cte
-doua coloane unite cu un arc de caramida n plin centru. Ceea ce face splen.D.oarea camerelor dela etaj este varietate a de bolti cu care sunt acoperite.
Parterul cuprinde o seama de camere pentru curteni, iar subsolul, care ocupa
416
GRIGORE IOKESCU
Arhitedura exterioara este n ntregime din caramida aparenta, cu exceptia coloanelor, a arcurilor si balustradelor, cari sunt din piatra de talie.
In afara de curtile domnesti dela Brncoveni, Potlogi si Mogosoaia, Brncov-eanu mai avea doua n Transilvania, la Smbata de Sus si la Fagaras 1,
16. V. Draghiceanu, loc. cit.; pag. 105.
ISTORIA ARHITEC1'URII
ROMNESTI
417
precum si a cincea la Doicestii din Dmbovita, care e cea din urma cladita.
Alaturi de aceste curticonstruite cu lux si confort, Brncoveanumai ridicase
un numar nsemnat de cladiri mai modeste, pe la diverSele sale mosii din tara:
la Obilesti, care a,-ea n vecinatate, la Ccdreni, un schit; la Schein Buzau,
la Pitesti, la Scaeni-Prahova, la lV1atasarun Dmbovita, etc .. Aceste cladiri
se compuneau dintr'o casa'-de tara cu pivnite si parter locuibil- casa care
deservea mosia careia arartinea ~i gazduia n acelasi timp si pe Domnitor,
dild ,fene'a"sa-si vada -pamitlirile.=-ain" erariie,"'gi'ajduri'si diverse" alte cons-
.=.
.-
--~---._-
27
.' ,.GRIGORE
4-;18
IONESCU
Fig.
377.
Hanullui
Manuk
(lin
IU
Piata
de
Flori.)
ISTORB.
ARHITECTURII
ROMNl<lSTI
419
manator cu cele dela casele taranesti (fig. 377). Majoritatea hanurilor avea
de obicei n curte cte o bisericuta (Stavropoleos, ZIatari, etc.). Hanurile mai
mici, am putea spune de rangul al II-lea, n'aveau biserici, iar pravaliile lor
dadeau n strada.
Printre hanurile mari cari au existat n Bucuresti, pot fi citate: hanul
Serban-Voda, construit catre I683, care se gasea ntre Lipscanii de azi si strada
Doamnei, hanul Filipescu, hanul Coltea, cladit de Mihai Cantacuzino la I839,
lnga biserica cu acelas nume, hanul Stavropoleos, cladit de Kir Ioanichie
pe locul unde mai trziu s'a ntins mnastirea cu ace1as nume; apoi hanul ZIatari, hanul Manuk-Bey, pe locul caruia se gaseste azi hotelul Dacia, si attea
altele 1.
Alaturi de.hanurile mari existau'altele mult mai mici "cu preturi modeste"
situate prin mahlaie. Un astfel de local mai exist~ ~iitre I9o~ 'n Bucuresti,
si era cunoscut sub numele de "hanul la Fagadau" 2; se gasea n strada Romf;l.na,colt cu strada Teilor - si era nmnit astfel dupa nun:.ele pe care Transilvanenii l dadeau hanurilor asezate la drumd mare,
1. Vezi 10nescu-Gi0n,
2. Frederic
Istoria Bucurestilor,
pag. 475 si urm.
Dame. Bu<:arest en I906. Bucuresti, 1906, pag. :;,5.
CAP. XII
Arhitectura
,-.
.421
Fig. 378. Biserica Si. Niculae de la Baneasa. (Inceputa de banul Stefan Vacarescu, a fost
sfrsita de poetul Enachita Vacarescu).
422
GRIGORE IONESCU
Sotii princiari n'au avut nsa prilejul sa se bucure de luxul si de confortul noului lor palat; isbu<:nirea revolutiei 1848 ntrerupe lucrarile. Apoi,
odata cu abdicarea' Domnitorului, ntregul edificiu, ale carei ziduri fusesera
naltate pna la cornisa, este parasit si parasit a ramas pna n ziua de azi.
Realizarile ceIi:~mai de se'aina ale acestei vremi ramn nsa cele doua
Teatrul Nat/onal
si
Palatul Universitatii.
vaste cladiri din
Bucurest.i:
~
I
I
I
, Teatrul National, croit dupa planurile arhitectului vienez Heft, intr'un
cuviincios stil neo-clasic, a fost nceput n 1846, sub Domnia lui Gheorghe Bibescu, si terminat -,dupaceJucrarile~fusesera ntrerupte n timpul revolutiein 1852, sub domnia lui Barbu Stirbey. La sfrsitul aceluiasi an, cel dinti si
cel mai mare edif~ciu public din Muntenia de atunci, era inaugurat si daruit
cu mare pompa teatrului romiJ.esc.
Palatul Universitatii, care, ~ti'forma lui ,yeche, era uha din lucrarile n
stil clasic cele mai isbutite din Bucuresti, fusee nceput. in cel din urma an
al domniei lui Barbu Stirbey 'si-sfrsit in timpul lui A1ex~ndru Cuza, n 1869. '
Autorul planurilor, Alexa,ndru"Orescu, este unul dintre _cei dinti si dintre cei
mai priceputi arhitecti romni cu studii -speci,ale.
Tot n aceasta vr~me, si paralel cu des~oltarea din ce n ce mai puternica
a constiintei nationale, ia nastere n Principatul Tarii Romnesti un curent
destul de puternic n -favoarea refacerii si conservarii monumentelor. vechi.
Incepnd cu Gheorghe:Bibescu si cu Barbu Stirbey,domnitori crescuti
n limba Frantei si patrunsi de cultura occidentala, cteva din vechiJe constructii
ale batrnilor voevozi si boeri romni se bucura de o grije cu totul speciala.
Dar, ca si n Franta ---;unde n aceasta preocupare nou~', specialist renumit
ntre toti era arhitec-tui Villet-le-Duc ---'n:'Principatele Romnesti nu este
vorba de o restaurare n, ntelesul modern si sanatos al cuvntului, ci de o
refacere, care, de cele mai multe ori, nu tine deloc seama de datele problemei: Stilul n care cei doi' domnitori romni, si dupa ei si urmasii lor, si propun sa refaca ctitoriile naintasilor, este n special acel neo-gotic hibrid, care
era la moda n epoca romantica, mai cu seama n Austro-Ungaria. '
Nepotrivirea dintre arhitectura aceasta de import si caracterul sever al
monumentelor noastre de stil bizantin nu sperie nici pe cei ce dadeau comenzile, nici, mai ales, pe cei ce le executau. Mesterii constructori, straini cu totii
si adusi, cei mai multi, din Austria, nu nteleg felul de a gndi si de a siniti
al Romnilor, si cu att mai mult nu nteleg nici arta lor. Pretioasa traditie
fixata . "prin ndelungate eforturi gratie'
acelui
al proportiei,
.
~. simt - particular
.
n ansainblu si al frumusetii discrete n ornament 1" este cu desavrsire negl,ijs.ta.
.
.'
1 N. Iorga, L'art roumain, p. 297.
ISTORIA. ARHITECTURII
ROMANESTI
-423
(A ticul
dinspre Apus, midea fost pe'vremea aceea arestul politic, mnastirea Tismana
din jud. Gorj, ;biserica Sf. -Gheorghe Nou din' Bucuresti, partea superioar.a a
turlelor bisericii Mnastirii Dealului, lnga Trgoviste, mnastirea Antim din
Bucuresti - n special clopotnit?- si partea superioara a bisericii - si attea
alte cladiri vechi, si datorE-sc nfatisarea lpr de astazi acestor prefaceri.
Tot n aceasta epoca, si pna trziu n a doua jumatate a secolului, ctiva
din cetatenii nstariti marilfestnd pentru stilul neo-gotic aceeasi preferinta
ca pentru orice lucru la moda, pun sa li se' construiasca locuinte, si unii chiar
palate, "gotice 1"__
.
-
1. In Bucuresti exemp.lele cele mai de seama ale acestei arhitecturi sunt: palatul mare-salului.Fi,lipescu, de' p'e:strada Dionisie No. 46torutl,ssenfqsovto.
a -de ,Muzica de pe strada
. Btezoianu.
-
424
GRIGORE IOXESCU
Fig. -380. Casa construita n 1860, fosta proprietate Petre Buzila, din Ploesti.
(Arhitect N. G. Socolescu).
ntre altele, hanul Hagi Petre Buzila din Ploesti si ralatul Barcanescu, refacut .
.mai n urma, de la Barcanesti din Prahova.
.
..oficialitatea si cea mai mare parte a cetatenilor din a 2-a )umatate a
secolului al XIX-lea si ndreapta nsa privirea catre o alta arhitectura. Inru~
ISTORIA ARffiTECTURII
RmL~NEsTI
425
426
GRIGORE
-"iONESClJ
fost tratate, la Iasi, biserica Sf. Niculae Domnesc a lui Stefan cel Mare, la l'rgoviste, vechea si marea Mitropolie a Tarii Romnesti, zidita de Neagoe Basarab,
iar la Craiova renumita ctitorie' a lui Matei Basarab, biserica Sf. Dumitru.
Catre sfrsitul secolului, pe cnd Lecomtedu Nouy, ndragostit de arhitectura veche romneasca - pe care trziu ncepuse totusi sa ci nteleagacladea, la Florica, pentru familia BratienilOr, o capela n stil national, alti
concetateni de ai sai desfasurau la Bucuresti o activitate constructiva din cele
mai prodt1dive.
Albert GaJleron si Cassien Bernard cladesc, ntrer883 si i88S, palatul
Bancii N ationale, edificiu de o impunatoare si foarte reusita tinuta neoclasica;
Albert Galleron; singur, construeste n r886 Ateneul Romn; A. BalIu, cu con-o
curscl arhitectului romn Ion Mincu, realizeaza monumentalul Palat de iusIasi, pentru
titie; Louis Blanc ntocmeste planurile pentru Universitateadin
Facultatea de Medicina din Bucuresti si pentru bine proportionatul palat al
Ministerului de Doment'i; Paul Gautter-eau cladeste elegantuledificiual
Casei
de Depuneri si palatul Fundatiei UniversitaJ'e Carol I; nsflsit, ca sa nu pomenim dect pe cei mai reprezentativi, austriacul FelIner construeste n r896,
Teatrul National din Iasi.
~\
I
I
i
-Realizarile unora din acesti arhitecti straini sunt desigur demne de luat
n ~eafua, dar ei, att cei priceputi dela care ne-au ramas constructii ngrijite
si bine studiate, ct si cei mai putin dotati, si n special pseudo-arhitectii cari
invadasera n acea vreme nu numai Capitala ci si principalele orase din tara,'
au transplantat n Romnia arhitectura la moda n tara lor, contribuind astfel,
indirect, la ndepartarea arhitecturii romnesti de vechile ei-traditii. Numarul
strainilor cari profesau arhitectura n Romnia la sfrsitul secolului trecut era
destul de mare, si, dupa cum s'a vazut, cladirile cele mai importante ridicate n
aceasta vreme sunt operele lor. Faptul acesta, pentrucercetatorul atent, produce oarecare surprindere. In' adevar, daca' prezenta strainilor era justificata
n cei dinti ani dupa unirea Principatelor, cnd multiplele sigrabnici1e cereri
ale tarii nu puteau fi satisfacute -de mini nationale, lucrurile nu se mai nfatisau tot astfel catre sfrsitul secolulUi, cnd, dupa r880 n special, un numar lelativ
mare de arhitecti romni se ntorsesera dela studii din strainatate!. Autoritatile de -stat nsa, impre$ionate de faima pe care si-o cstigasera n tara unii
dintre maestrii straini, n'au acordat la nceput acestor tineri si entuziasti romni
toata ncrederea de care erau ntr'adevar demni. Cu toate acestea, ctiva' dintre
ei au reusit sa execute lucrari importante si au avut astfel ocazia sa lase n
- 1 Vezi, Arh. Eracle Lazarescu, Arhitectiira"romneasca
Soc. Politehnice", No. 10. Octombrie 1931, p. 4.
n ultimii
50 ani, n- "Buletinul
1
'1
ISTORIA ARHITECTURII
ROMNESTI
427
_ur~a lor opere cari stau cu cinste alatUri de realizarile cele mai de seama
ale celor cari, straini fiind, s'au bucurat de ncrederea ,-neliInitata a 6ficialiti~.
.
Palatul Universitatii din Bucuresti, deja mentionat, si Mitropolia din Iasi 1,
constructie monumentala n stil neo-clasic, refacuta n timpul domniei Regelui Carol 1 (r886); opere ale 'lui Alexandru Orescu; Scoala Centrala de tete,
edificiu de o nfatisare cu totul originala, si Cavo-urile Cantacuzino si Ghica dela
ciil)itirul Belu, opere ale lui Ion Mincu; Palatul de Justitie din Cra:ova,
Scoala Secundara de Fde din Ploesti si casa Ionescu-G:on din Bucuresti,
lucrari ale lui Ion N. Socolescu; Liceul Lazar, cladit n r890 de F. Montureanu, precum si Palatul Postelor, construit n r899 dupa planurile lui A
Savulescu, constituesc o buna dovada a capacitatii si bunului gust al arhitectilor romni.
Stilul apreciat al acestei epoci .este, dupa cum s'a vazut, neo-clasicul.
Impus n parte de constructorii straini, propovaduit cu entuziasm si de multi
dintre arhitectii romni cari si facusera studiile n Franta, stilul acesta se bucura
de un avnt capabil, dupa toate aparentele, sa-i asigure o viata fecunda si ndelungata. Cu toate acestea, n ultimii ani ai secolului, asistam la o adevar~ta
revolutie arhitectonica: ntoarcerea catre formele vechi pamntene, renasterea
stilului national.
Dupa cum s'a putut vedea din continutul acestei carti, materialul arhitectonic elaborat n decursul secolelor pe pamntul romnesc se prezinta de o
bogatie si de o varietate surprinzatoare.
Elementele cele mai exotice au fost ncet ncet mpamntenite, iar mperecherea lor a fost ntotdeuna facuta cu pricepere si bun simt, astfel ca operele
mesterilor din trecut, pe lnga caracterul lor specific romnes~, prezinta, n
majoritatea cazurilor, aspectul unui tot unitar si armonie.
Era 'deci firesc ca acest mat~rial sa .devie ~n izvor de inspiratie fecunda
de ndata ce spiritul general al epocii noua, nsufletit de un puternic sentiment
national- sentiment care s'a rasfrnt deopotriva n toate celelalte domenii
artisti ce si culturale - a nceput sa caute n trecutul nostrp. ncercat dar glorios,.
sprijinul rodnic al civilizatiei romnesti.
1. lI1:it!opolia din Iasi a fost nceputa n r833 de mitropolitul Veniamin Ccstache
dupa planurile' lui Gh. A.saki. In r839, cnd lucrarile erau pe sfrsite, din cauza unui defect de constructie, boltile .naosului s'au darmat. De atunci constructia a ramas n stare de
parasire pna n r88r, cnd dupa dorinta Regelui Carol I, si sub directia lui AI~xandru
Grescu, s'a nceput refacerea ei n formele pe cari le vedem azi. Lucraril~ au fost complet
terminate n r886, iar sfintirea noului lacas s'a facut n Aprilie r887.
428
GRIGORE IONESCU
.Promotorii acestei renasteri a stilului national au fost: Ion Mincu (1852':'1912), ale carui exceptionale calitati de ndrumator au ntrecut deseori pe acelea
,de cunoscator al monumentelor noastre vechi, si Grigore Cerchez, priceput si
.abil interpret al formelor si elementelor de decor caracteristice epocii Ici
'Constantin Brncoveanu.
Cu realizari modeste si deseori stngace, n prima lui perioada de desvoltare, curentul de arhitectura neo-romneasca, avea sa-si dea roadele lui cele mai
de pret dupa 1900, sub impulsul nou si puternic dat de d. Petre Antonescu.
HISTOIRE
DE L'ARCHITECTURE
ROUMAINE
RESU,M-E
Introduction
Avant la fondation des PrincipautEs, les Roumains n'ont pas eu de monuments de brique ou de pierre. Bien que convertis des les premiers temps du
. christianisme, leurs eglises, ainsi que leurs habitations, ont ete longtemps
construites en bois. .
.
Plus tard, quand les habitants des difft':rents. villages et departements
ont reussi a se creer une patrie dirigee par un chef choisi par eux, seulement
alors ils ont .songe a des constructions plus importantes, btissant des citesde d' fense, des residences princieres ou bourgeoises tt des eglises spacieuses
et durables,
Pour une -bonne comprehensiOll de 1'art roumain, et specialement de
1'architecture roumaine etudiee dans cet ouvrage, il n'est pas inutile de presenter
quelques considerations accompagnees d'explications et de precisions sur la_
civilisation et les arts qui ont vu le jour, ont disparu ou se sont perpetuEsau cours dessiecles .sur le sol hablte par les Roumains.
Les conquetes de Trajan, la colonisation etla domination romaine inintel ompue pendant plus d'un siecle et demi ont mis sur le sol de 1<-Dacie et sur
sa population l'empreinte definitive de romanisation, Les habitudes, la langue
et la nouvelle :religion chretienne ont ete acceptees par nos aleux des le debut,
dahs une pure forme latine. Apres la retraite d' Aurelien, a la suite de 1'invasibn
_des Goths; retraite quipour - 1'element romain n'a pas signifie une destruction,
une partie de la populatio'n a cherche refuge dans les montagnes, ainsi que
l'avaient fait, quelques siec1es auparavant, les GHes devant ]'invasion des
Bastarnes. Une autre partie dela population daco-romaine est restee sur place,
dans les campagnes, et a continue. a cultivel le sol-des aleux, supportaht'- a\-ec
resignation le joug des Barbares que, dans certaines circonstances, elle a meme
pu preferer a l'ancienne domination romaine. Ainsi; au cours d'un laps de
430
GRIGORE IONESCU
temps de plus de mille ans, les Roumains des montagnes ont conserve intactes leurs mceurs et leur langue, tandis qt-e ceux des campagnes ont subi
quelques influences des mntres occasion:::elsavec lesquels ils ont ete obliges
de vivre. 11ais, malgre ces changements inevitables, le fond romain de la
population s'est conserve constamment, dans les campagnes ainsi que dans les
montagnes,. La tradition li,ltitie il" -persist~ '.q.,?-I}S la l~ngu~, les 'mq;urs, ainsi
~ue dans' l;org:misation politique locale. On ne peut en dire autant ni de l'art
roumain, ni de 1'art paysan,.ancien ou .contemporain, qui n'ont rien de commun
avec 1'art de l'ancienne Rome.
Les traditions de 1'art roumain sont d'une part plus primitives, plus vieilles
que 1'art romain, et de l'autre, plus nouvelles et entierement etrangeres a 1'art
et au monde romains. Elles sont en grande partie tres rapprochees de 1'art et
du monde byzantins et plus particu1ierement, slavo-byzantins.
1. - Pour les traditions primitives, on doit envisager 1'element thrace
qui se rencontre a la base des manifestations artistiques de tous les
peuples du Sud-Estdel'Europe. Les foui1lesarcheologiques faites sur toute l'etendue du territoire roumain, a Gumelnitza en Valachie, a Cucuteni et Fedeleseni
en Moldavie, a Atmageaua Tatareasca en Dobro dja, ou en Oltenie a Salcutza,
pres de CraIova, pour ne mentionner que quelques-unes des localites
les plus importantes, ont mis au jour des tresors d'objets d'art : ceramiques modelees et peitites, armes de bronze et de cuivre, objets divers servant au culte,
etc., qui, d'apres1'opinion des specialistes, appartie~ment a la civilisation thrace.
L'examen de ces objets d'art a prouve que la population carpatho-danubienne
a eu saris interruption une aetivite artistique remarquable, qu'elle a transmise
ensuite, vers la fin de la seconde epoque du bronze, aux regions de la Germanie
orientale.
Le fond de l' art indigene vient donc de. aThrace, et la tradition decet art,
perpetue a travers.les siec1es,n'a pas ete detruite par les Romains, pas plus que
les Barbares qui ont suivi les Romains, n'ontpu detruire le caractere lomain de
la langue et des habit.udes de la population roumaine. I,es broderies paysannes
et les sculptures sur bois, avec leurs dessins geometriques, rappelle t fortbien
cet art thrace, qui est le vieiI art populaire des populati6ns de la peninsule Bal~
dmique et du bassin de la Ivler Egee tout entier.
2
Le fait que 1'art roumain n'a rien de commun avec l'art romainpeut
paratre extraordinaire 8 premiere vue, car nonseulement les rapports avec Rome,
au debut, ont ete directs et fort actifs, mais 1'art donton trouvelesvestiges les
plus nombreux et les plus importants sur le sol habite par les Roumains est l'art
rpmain, art transplante dans cette region par la conquete de Trajan, au debut
du deuxierrte siecle. Cet art" provincial s'est longtemps maintenu en Dacie. Apres
43}
432
GRIGORE IONESCU
autres pays des formeset desstyles differents, contribuent dans une large
mesure certains procedes de construction traditionnele, ainsi que des facteurs
locaux parmi lesquels on peut citer : premierement, le materieI de construction
que les artisans pouvaient avoir au moment propice - la pierre tres
abondante, la brique qu'i~s savaient fabriquer aisfment et habilement et enfin
le bois; secondement, le climat, qui a impose des formes speciales de toits
a pentes rapides et des gouttieres proeminentes, qui permettent de rejeter,
loin des murs souvent ornes, la neige et leseaux de pluie, Toujours commt
facteurs locaux on doit aussi. temr compte des posibilites economiques du.
pays, a leur tour conditionnees par les guerres, les ambitions et l'habilete des
voevodes souverains.
En ce qui concerne les influences venues d'autres pays, on peut distil1guer deux courants principaux : l'un occidental d'art gothique et roman, l'autre
oriental, d'art byzantin et armenien.
.
A eu juge' d'apres les premiers mon ments de pierre construits dans la
Valachie et la 1\ioldavie de ces temps, parmi lesquels on a encore pu retrouver
des restes assez importants, on peut affirmer que le premier courant d'influence
etrangere vient, dans les Principautes roumaines, de l'Occident. En Transylvanie, l'art occidental predomine. Les relations forcees et prolongees qu'a
eues cette contree roumaine avec les foyers de l'art et de la cu1ture occiden.:.
tales, justifient cette predomin nce.
En Valachie l'art occidental penetre par l'intermediaire de la Transylvanie. En lVIoldavie par la Transylvanie, la Pologne et la (alicie.
lVIaison a construit tres peu de monuments . e style pur roman ou gothique
dans les Principautes Roe.maines, et cela seulement au debut et a une epoque ou
l'architecture gothique E.taitsur le point d'etre abandonnee dans ses pays d'adoption. C'est ce qui explique en partie comment le courant d'architecture occidentale,qui se fait sentir au debut, est bient6t ecarte et remplace, meme au
XIV-e siecle, par le courant Oliental. Par 2i1leurs,le plan de l'eglise gothique ou
romane etant 00n<;uselon les exigences du cu1te occidental catholique, et les
Roumains etant des chretiens orthodoxes, il etait teut naturel que le plan de
leurs edifices sacres fUt conforme aux exigences du culte oriental. C'est pourquoi, si les premiers .ma<;ons,qu:i ne pouvaientguere etre des Roumains, ont
construit d'apres la technique et les traditions religieuses de leurs pays d'origine, leurs successeurs, parmi lesquels il a pu y avoir des Roumairls ayant appris
le metier des artisans etrangers restes dans le pays, ont commence a construire
des eglises d'apres le modele exige par le cu1te oriental. De cette maniere, en
Valachie,l'architectUle s'affranchit.presque instantanement desinfluences occidentales, qui, pendant un certain temps, continuent a persister dans la peinture.
-::~--~-::.-----~
ISTORIA ARHITECTURII
ROMANESTI
433
l'
434
GRIGORE
IONESCU
autour sur la courbe de l'abside et qui servent a garder differertts objets ut lis: s
d ns le culte.
A l'ex erieur, ce plan d'origine byzantine balcaniquepresente, et cela
rien qu'en Moldavie,un caractere tres occidental: il emploie le contrefort.
En Valachie, a cote du plan triconch d' origine serbe, se rencontrent encore :
le plan cenhal en croix grecque iriscrite ayant une abside entrale flanquee de
deux absidioles - prothesis et apodosis - avec ou sans absides laterales (St.
Nicolas Domnesc de Curtea de Arges, la vieille cathedrale de Trgoviste,
Snagov) et le plan rectangulaire simple termine par une abside vers l'Orient
(St. Nicoara de Curtea de Arges, ensuite, plus tard, Gherghitza, Strehaia,
Golesti, etc.).
En general, la construction se fait avec de la pierre brute et de la brique.
I,es murailles ont souvent une epaisseur excessive par rapport aux petites
dimensions des eglises. Cette epaisseur varie auto::r de LOO m. pour la majorite
des eglises et va jusqu'a 1.60 m. (Neamt) et plus tard 1.80 m. (Brebu-Prahova)
et meme 2.00 m. (Solca en Bucovine).
En Moldavie les fac;ades sont construites, a l'epoque de l'epanouissement
de l'architecture, en materieJapparent:
pierre brute ou tres peu travaillfe,
brique et pierre de taille fac;onnee soigneusement aux angles des fac;ades,
aux corniches, qui sont rares, et aux socJes.
Le socJe est en general proeminent et r chem nt profile. I,es fac;ades sont
divisees en deux zones : l'une inferieure, ou le materieI constructif predominant est la pierre ; l'autre superieure, situee au-dessus du plan de naissance des
voltes, construite excJusivement en brique. Le decor exterieur est compose
avec des briques apparentes, emaillees et' colorees, rangees en niches
aveugles, qui o n nt en general la partie superieure des fac;ades.
En Valachie, les fac;ades sont eu brique et en pierre brute placees en
couches alternatives (St. Nic;las Domnesc de Curtea de Arges,Saint Nicoara),
eupierre de taille fac;onnee tres soigneusement et, autour des fenetres ou des
portes richement sculptee (eglise episcopale de Curtea de Arges, eglise du monastere de Dealu), en zones de briques alternativement crepies et appa
rentes ou, plus tard, completement crepies.
1. L'Architecture
en bois
Pendant tout le temps que les Roumains ont vecu groupes en villages de
paysans et se sont occupes d'elevage et d'agriculture, ils n'ont point eu a satisfaire de grands besoins, ni dans le domaine politique, ni dans les domaines
~r-
-~-:..'======------~
435
-:J. -
--
- '.
I'~'-
436
-""-
'-','
--
GRIGORE IONESCU .
----~~--
~-_
..
_ ...
---;--.-~---
437
n'est pas tres variee, mais les procedes employes sont le plus souvent impropres
aux constructions en bois. La maniere la plus simple de couvrir une chambre
construite en bois serait le plafond droit, alors qu'une toiture en pente protegerait l'ensemble de la construction. Mais cette forme est en general de date
recente. Le toit le plus caracteristique des constructions en bois de la zone du
Nord est celui de forme pyramidale. Le plus bel exemple de ce genre nous est
fourui par 1'eglise de Cabesti dans le Nord de la Bucovine (fig. 19-20). Cette
eglise. bien qu'elevee en pays roumain, est pourtant caracteristique aux contrees
du Nord; son origine galicienne ou ukrainienne 1'empeche d'ette prise en consideration alors qu' on etudie les eglises de style roumain. Le type moldave de l' eglise en bois, tout en ayant conserve une ligne traditionnelie en ~e qui concerue
le choix et l'emploi des materiaux .et surtout la forme du toit tres en pente et
fortement en saillie, a, somme toute, comme modele 1'eglise en ma<;onnerie.En
laissant de cte certail1s elements decoratifs - cadres de fenetre, ceintures de
cordes tordues, niches encadrees de colonnettes torses - eU~mentsprovenant
incontestablement de 1'architecture en pierre, on constate que les vOlltes des
eglises en bois ont imite celies des eglises en ma<;onnerie.Les compartiments de
ces dernieres ont toujours ete recouverts de vutes en berceau -lE: pronaos
habitueliement - et de coupoles spheriques souvent ornees de nervures. Or,
toutes ces vOlltes ne sont visibles que de l'interieur. Exterieurement elles sont
cachees par un second toit qui forme la veritable toiture de 1'edifice.
Les eglises en bois sont construites sur le meme principe. Les plus importantes - Rapciuni, Brosteni, Dragomiresti, Gura Vaii, Gura Hangului, etc.
ont le pronaos et le naos recouverts d'une coupole a base polygonale. On peut
tres bien observer le fait que ces coupoles sont inspirees de celles en ma<;onnerie.
A Dragomiresti ou a Rapciuni, les planches qui composent les coupoles sont
assemblees dans des nervures, toujours en bois, qui dessinent, comme aux coupoles de pierre et de briques - aI' eglise des Trois Hierarques de Jassy ou a DragoInirua par exemple -le contour de la vollte. De plus, la fonction de ces nervures, comme dans les coupoles gothiques, est constructive: elles forment le
squelette sur lequel on construit ensuite la coupole, exactement comme pour la
construction en ma<;onnerie.
Le toit proprement dit cache a 1'exterieur, tOUjOUIScomme dans leseglises
en piene, tous les elements des volites.
L'anaIyse nous permet donc de constater que ce genre de construction
n'est pas propre au bois, mais qu'il represente une habile interpretation eu bois
d'un genre de construction en pierre.
...:.c-
l'
438
.GRIGORE
IO.:NESCD
des Carpathes est l'architecture en bois. A part les gralldes et rares fondations dues aux princes de Moldavie ou de Valachie(Etienne le Grand, Miche1
le Brave ou Constantin Brancovan) il est rare d'y rencontrer 1'E~glisesolidement construite en ma<;onnerie, destinee aux fide1es de rite orthodoxe. Les
causes en sont connues. De meme que les Roumains de Valachie et de Moldavie
n'avaient pas e.l des eglises en pierre jusgu'a la fondation des Principautes, ceux
de Transylvanie aussi ne purent construire avec facilite jusqu'au moment de
leur independance, gue des construetions en bois.
Le plan des eglises de Transylvanie ne differe guere de celui des eglises de
Valachie. C'est partout le vaisseau rectangulaire simple, divise en pl'onaos et
naos. A l'Est, ce vaisseau s'acheve toujours par une abside, generalement plus
etroite gue l'eglise, et qui peut Hrerectangulaire (Rieni, dansJe district de Bihor,
POIana, dans ceh1i d'Arad, etc.), polygonale a trois, quatre ou plusieurs 1an;
(Oci, Hontisor, Ghighiseni, toutes dans le district d' Arad; Apahida et Fildul
de. Sl1s dans celui de Cluj) et quelquefois meme circulaire (Ionesti-Arad). On
retrouve en Transylvanie, dans les districts d'Arad, de Somes, et surtout dans
celui de Bihor ce type d'eglise a deux absides situees l'Ul.evers l'Est et l'autre
vers l'Ouest,quel'on rencontre hes frequemment en Moldavie. I/e1ement caracteristique .des eglises de Transylvanie est constitue par le porche et le portique
ouverts, tous deux appuyes sur des piliers. Ce porche se trouve soit sur la fa<;ade
Ouest formant antevestibule : c'est le cas des nombreuses eglises de Maramures
ou le dit porche a quelquefois un etage (fig. 27 et 28), soit du cte Sud, ou se
trouve aussi l'entree (Holltisor~Arad, Mierag~Bihor), soit sur les ctes Sud
et Ouest (}?lescuta-Arad, Borumbaca-Bihor), soit enfin, sur les deux fa<;ades
laterales, comme c'est le cas de certaines eglises du district de Bihor (Brusturi,
Tilecus - fig. 24).
Les murs, faits de poutres disposees horizontalement (blockabau), s.ont
eleves d'habitude sur une base en ma<;onnerie.
En ce qui concerne la couverture interieure, la forme la plus employee est
la vo1te en berceau. Le pl'onaos est en general recouvert d'un plafond droit. Un
systeme de solides traverses placees sur le plafond soutient la tour du docher
qui s'eIeve toujours au-dessus du pronaos (fig. 24). La voute en berceau qui
recouvre le naos est constituee par des poutres disposees en long et affermies.
d'habitude par un ou plusieurs arcs doubleaux, maintenus par un tirant place
dans le plan de naissance de la vOllte et unissant entre eux les murs Nord et
Sud. Vne toiture de bardeaux a pentes rapi des et a gouttieres tres saillantes
couronne enfin toute la construction.
Alors que l'interieur des eglises, tranquille et simple, presente en general
le .caractere speciatd.es constructions en bois, l'exterieur, en ce qUlconcerne
.._._-~ .._~....;
._--
ISTORU
ARHITECTURII
ROilHNESTI
439
1()26, p. 37.
'vViCll,
'7:'"
--GRIGORE
440
r-
IONESCU
2. -Jl.iIais le courant d'art occidental, qui avait d'abord determine la construetion d' eglises et de palais prineiers d'apres la maniere gothique et romane, s'affaiblit, et son inf1uence sur les constructions roumaines disparut
des que les princes roumains eussent commence a avoir des liaisons avec l'empire byzantin et sa grande capitale, Constantinople.
Bien mieux, le second prince qui regna sur la Valachie a peine fondee,
1'ricolas-Alexandre, organisa sa cour en la mode1ant sur celle des empereurs
byzantins, comme l'avaient fait ses voisins de Vidin et de Tarnova. Ce meme
ISTORIA ARHITECTURII
ROMANESTI
441
1. Sur l'origine de l'eglise St. Nicoara les avis sont partages. M. N. Ghika-Budesti la croit
apparentee a la chapelle Bogdan Serai de Constantinople (L'evo/'u/ion de l'architecture en Valachie,
I, 1927, p. 32), hypothese discntable, surtout lorsqu'on considere le systerue des voutes. M. O.
Tafrali pense, par contre, que St, Nicoara n'est qu'une chapelle se rattachant a la serie de petites
E-'glisesdu type de celles de Trapezitza pres de Trnova (efr. lvfollurnents byzantins de Curtea de
Arges, Paris, 19311. G, Bals estimait qu'on ne peut affirmer, apn"s comparaison des plans seulement, comme le fait M. Tafrali, que l'eglise St. Nicoara derive de la serie des chapelles bulgares
ci-dessusindiquees (dr. evzantioll, VII, 1932, p. 599-601). Que le plan de la petite E-'gliseSt, Nic0ara soit semblable a ceux de quelques chapelles de.Trapezitza, aussi bien qu'il ressemble a celui
de l'eglise de St. Demetre de Trnova, qui date du XII-e sii'c1e(v~ir Andre Protitcb, L'arc1zitecture
hulIJa"e, Sofia 1<)24, p..26, fig. 21), la chose est evidente; mais les pylastres engages dans les murs lateraux dans la plupart de ces chapelles - V, VII, XIII etc. - ne sontenaient pas, comme le
croit M, Tafrali, une calotte spherique, attendu que les arcs-doubleaux qui ullissaient les pyla~tres for-
.... ~
....
.,.,.---::::o------~---' _~------'=~~~~=c--'--
442
GRIGORE IONESCU
Mais le pur style byzantin, celui qui blil1a a Constantinople aux XI-eme
et XII-eme siec1es, nous est presente dans toute sa beaute et sa purete par
l'eglise princiere St. Nicolas, fondee par Nicolas-Alexandre et construite peu
avant 1352. La preuve de ces affirmations nous est fournie par une inscription
slavone decouverte apres la guerre et gravee, a l'occasion de la mort de Bassarab
I-er, dans le mortier encore hmnide du mur Nord de l'eglise 1.
L'eglise priuciere de St. Nicolas de Curtea de Arges represente, tel1e qu'elle
e t, d'une maniere caracteristique et fide1e, le type du plan en croix grecque
i11scrite,originaire de Constantinople (fig. 9). Sous S011aspect actuel, dl a une
maient un rectangle tres allonge dans les sens transversal. Cele ne signifie pas gue sur un pareil
rectangle on ne puisse. elever une coupole, mais, dans ce cas, il aurait fallu ramener le plan rectangulaire il une base carn'e beaucoup plus petite, par un systcme complique d'arcs. ar, il ne saurait
en Hre question ni -pour les chapelles bulgares ci-dessus signalees, ni pour St. Nicoara dont
les deux arcs-doubleaux du naos, aux pieds-droits
encore existants, prouvent d'une maniere
certaine que la volte qui couvrait l'eglise ne pouvait etre que demiccylindrique.
Dans l'eglise "Olari",
dediee il la Dormition de la Vierge, situ ee toujours il Curtea dc
Arges, le naos est reellement couvert d'une coupole; M. Tafrali fait remonter il 1300 la date de la
construCtion de cette eglise. lHais outre le fait que la structure de ce naos, comme celui du plan
tout-entier,
est toute differente de celle de St. Nicoarii, - l'esquisse du plan pubiiee par M. Tafrali ne correspond pas il la realite (voir le plan exact dans N. Ghika-Bude~ti : E.'olution de l'm'ehiteetlire en Tialaehie, P.3, Bucarest 1933, p1.. CCXI,I\ -l'<'glise
en qu~stion n'est pas aussi
vieille_ qu'on pourrait le croire. L'inscriptiongravee
et peinte au-dessl:s de la porte en 1869, lors
de la renovation de l'eglise, affirme, il est vrai (se conformant probablement it une tradition 10cale): que l'eglise aurait etc anciennement
btie pendant l'ann(e 1300 par une certaine Salomia
Ji..1onahia. Cette meme tradition precise pourtant
gue la tombe de la fondatrice se trouve dans
la cour' mi'me de l'egl1se ; or sur la croix de la tombe ainsi indiqllee, Gregoire Tocilesco a dechiffre
des 18R6 ce qui suit: "cette sainte croi x a ete elevt'e par les "croyants en Dieu" Theodor, Monachia
Salomia, Radul, VOlea, etc .... et, plus loin, Constantin Yoevod. (L"'gli.'e Olari de Cw-tea de Arge;,
An. Acad. Rom., r886, Tome VIII, S. Il, p. 15x). Le "Constantin Voevode", dont le nom est
mentionne dans l'inscription de la croix clevee par Monahia Salomia et d'ailtres, ne saurait
i'tre gue Constantin Basarab 1" Camus (r654-r658)
ou Constantin Brancovan (r688-r714'"
seuls
souverafns valaques connus sous.le nom de Constantin, avant l'epoque des Mavrocordates. Une
pierre toinbale employce il la construction du parvis porte une inscription en langue slavone et
la date de r687 (efr. Tocilesco, ibid. p. r59). Ces indications, ainsi que la forme du plan et le
trace des voltes, caracteristiques
il la seconde moitie du XVII~eme siecle, suffisent pour situer la
dite eglise il cette epoque.
I. Cette inscription fait savoir qu' "en l'annee 6860 - autrement dit, en 1352 - Basarab
le Grand Vocvode mourut il Campu-Lung"'- M. Tafrali conteste l'authenticit~
d'une partie de
l'inscription et, tout en faisant certains considt'rations d'ordre bistorique et religieux, aVllllce la
date de la construction d'un siecle (Op. cit., p. 304 et suiv). Mais cette opinion n'est partagee par
aucun autre historien (D. Onciul, 1. Bogdan, N. Iorga, G. Bals, C. C. Giuresco, N. Ghika-Bude;-ti;
etc.); ceux-ci sont tous d'accord poU! dater la construction de l'eglise de r352 environ. et ne depassent en aucun cas l'epoque de Basarab I-er (r330-r352).
.1
ISTORIA ARHITECTURII
IWJ\J.lNESTI
443
recente et tles consciencieuserestauration de l'architecte Gregoire Cerkez, cette eglise est enC01el'un des plus precieux joyaux de l'arcmtecture roumaine. L'architecture exterieure en est simple, mais pIeine de distinction. Les materiaux de
construction sont apparents : ce sont des blocs de pierre brute, disposes en cOt1ches
horizontales, alternant avec des bandes formees par trois rangees de briques.
Fig 381. L'eglise "Olrii" de Curtea de Arges, dediee il. la Dormition de la Vierge.
(Deuxieme moitie du XVII-eme siecle)
I,es fenetres ont ete elargies vers la moitie du XVIII-e siecle et encadrees de
pierre ornee de sculptures caracteristiques a cette epoque.
I,e jeu des masses architedoniques, les absides eIegantes recouve~tes separement, les arcades semicirculaires faites de briques disposees en rayons,
qui soulignent sur les fa<;ades, a la maniere byzantine, la structure des vOlltes
interieures, les cOlniches byzanttne~elles aussi, faites de briques disposees en
diagonale et formant des creux '~t des pleins comme des dents de scie,' de meme
que la tOlll centrale avec sa base en forme de prisme carre, tout cela donne au
monument un aspect d'el'gance et en meme temps de solidite des plus remarquables.
444
.GRIGORE IO],;ESCU
ISTORIA ARBI'fECTURll
ROMANESTI
445
446
GRIGORE IONESCU
etroits, colles aux murs lateraux Nord et Sud. Chacun de ces derniers estflanque
dedeux arcs d'egale epaisseur, mais plus baset de rayon plus court, tailles dans
les pieds des deux tfayees marginales et prolonges jusqu'au plancher en forme
de niches.
Au point de vue structural, nous dirons que les arcs longitudinaux et
les niches avec leurs pieds-droits sont directement colles aux murs lateraux.
Par ce fait,on obtient dans la partie superieure de l'eglise une reduction sensible de la largeur du naos, ce qui permet de dirninuer dans la mcme proportion
le diametre de la tour 1.
Ce procede d'origine serbe, qui consiste a rattacher les arcs longitudinaux:
qui soutiennent la tour aux murs lateraux de l'eglise, influence naturellement
l'aspect exterieur des parties superieures des fac;ades. En verite, les murs late,raux, qui a la partie superieure sont d'une epaisseurdouble, s'arretent a l'exterieur a un niveau plus bas que les arcs.Un autre mur s'eleve ensuite au~dessus
des arcs jusqu'a la hauteur necessaire. La partiesuperieure des fac;ades en reItrait forme donc un auv.e:tl.t,separe du mur exterieur proprement dit (fig. 41).
Beaucoup plus simple comme plan et comme fac;ade, l'eglise du monastere
de Cotmeana apporte, une modification essentielle dans la fac;on de decorer
les murs exterieurs.
Les fac;ades construites exclusivement en briques apparentes sont decorees de niches aveugles, hautes et etroites, de la hauteur des murs jusqu'a
la corniche ou a peu pres.
Les arcs semicirculaires qui surhaussent ces niches sont faits en briques
dtsposees en long sur l'ngle ; ils sont doubles d'une serie de disqties-boutons eri
terre cuite emaillee, colories en gris et vert.
On peut estimerqu'a,u debut du XV-eme siecle il existait en Roumanie
'quelques matres-ma~ons qui avaient apprisl'art de la construction a recole'
d'artisans venus de l'etranger. C'est certainement a l'habilete de ces artisans
indigenes que l'on doit la construction de la petite chapelle de Bradet, du
district d'Arges. Btie dans les prernieres annees du XV-eme siecle, sans doute
sous le regne de lIlirc~a le Vieux, la petite chapelle de Bradet reproduit en petit
- et tres simplifies - le plan et la disposition des murs et des vOlltes de la
grande eglise du monastere de Cozia (fig. 44). Elles different .cependant par suite
1. I,a base de la tour s'deve exactement au-dessus des grands arcs du naos, mais sou tambour
s'appuie en grande partie sur quatre arcs plus petits, eleves sur des consoles et colls au" grands
arcs (fig. 42). ('ette disposition, qu'on remarque encore a la "ieille eglise de Nicopoli, diminue
encore plus le diametie de la tour : de plus, dans le cas que nous examinons, on corrige la smface
de base de la tour qui devait etre un carre paTiirit, et q\li dednt un rectangle il. la suite de fautfos
('ommises lors de la misc en train de l'oeuvre.
447
du fait qu'a .Bradetle naos est bien plus etIoit et que la tour s'eIeve directement sur les grands arcs; de plus, les travees marginales, dont les voutes
s'appuieht en grande partie sur le mur lateral, y sont limitees vers le carre sur
lequel s'eleve la tour, par un arc-doubleau etroit.
:,'
GRIGORE IOKESCU
448
prise entre les regnes de Mircea le Vieux et de Radu le Grand ne nous est
parvenu. Bien que cette periode ait ete tourmentee par des guerres a peu pres
continuelles et par des querelles de trone, bien que lesprinces n'aient regne que
peu de temps et qu'ils se soient beaucoup plus preoccupes des soucis exterieurs et de la conservation de leur couronne que des affaires de l'eglise, toutefois l'histoire nous atteste la construction de monasteres et d'eglises des plus
importants. lVIalheureusement ces edifices ont disparu. Par contre, les constructions elevees au debut du siecle suivant nous sont pan"enues dans leur entier et
presentent un tres grand interet pour l'histoire de l' architecture en. Valachie.
En I502, Radu le Grand construit l'eglise roumaine la plus importante
et la plus bellede toutes celles qui avaient ete bties jusqu'alors; c'est 1'eglise
du monastere de Dealu (fig. 49-50), pres de la ville de Trgoviste. Quelques
annees plus tard, NeagoeBasarab construit dans les environs de Curtea de
Arges, sur l'emplacement d'une ancienne cathedrale, la celebre eglise episcopale
d'Arges (fig. 53-64).
En examillant ces deux monuments du debut du XVI-e siecle, on constate, tant dans leurs plans que dans leurs fac;ades, une nouvelle note origillale,
qui les distingue sensiblemellt des eglises plus anciennes, dans lesquelles on
pouvait discerner c1airement les inf1uences etrangeres. Leurs plans constituellt
un remaniement original des types anthieuremellt importes en Valachie.
De ce point de vue, leur caract~re valaque nous permet de croire qu'ils
furent conc;uspar un constructeur local - peut-etre. le meme a Deal et a Arges - bon connaisseur de nos anciens monuments. Aussi certaines formes
structurales presentent-elles le caractere specifique de 1'ecole serbe dont Cozia
fait partie. En ce qui concerne leur aspect decoratif, les fac;ades sont composees d'apres de modeles orientaux. La maniere dont est dispose le decor et
les ornements qui le composent, parmi lesquels predominent ceux d'origine
armenienne, nous prouvent que les decorateurs et les sculpteurs en pierre,
sans doute etrallgers, etaient de bons connaisseurs et d'habiles interpretes
de l'architecture de l'Armenie et des regions dominees par son art. Les deux
eglises de Deal et d'Arges sont donc dans leur ensemble le resultat d'un procesSl1s
de formation auque1 ont contribue decorateurs et sculpteurs etrangers, sans
oublier le .constructeur d'origine roumaine, qui selon toutes les apparences a
ete le veritable architecte. Ainsi s'explique le caractere roumain prononce de ces
monuments, qui, a premiere vue, paraisseni exotiques, et qui sont pourtant
un produit original local,presentant des particularites que l' on ne rencontre
pas dans les monuments des autres pays.
2.-Pour
;~
ISTORIA ARHITECTURII
R.OMANESTI
449
450
,',
GRIGORE IONESCU
exceptionnelle - et seulement dans le plan, car le decor suit le courant de l' epoque ~ a l'eglise prindere de Trgoviste, Vers la fin du XVI-e siecle, et enfin,
pour la derniere fois, a 1'eglise St. Demetre de Craiova, construite sous le regne
de Mathieu Basarab.
On peut constater,' en derniere anaJyse, que de tous les monuments construits jusqu'au debut du XVI-e siecle, ceux qui devaient encore servir de modele aux futurs architectes sont justement ceux dont le plan et le decor resultent
de la transformation de differents elements etrangers a '1'art roumain, eIements choisis et transformes par la pensee des 'artisans du pays, qui les ont
remanies d'apres leur fa~on de sentir, pour les mieux adapter a la nature
et a l' me du peuple entier.
Au cours de cette epoque les variantes de plan sont trois :
l,a premiere, dont le prototype est la petite eglise de Bradet, nous presente le plan trilobe le plus simple, ou le pronaos, rectangulaire, est couvertd'un
berceau et le naos sureleve d'une tour,
Laseconde est une interpretation des formes de l'eglise du monastere
de Dealu : le naos surmonte d'une tour, le pronaos allonge, divise en deux et
votte, la partie Ouest d'un berceau et l'autre sureIevee de deux toutelles.
Enfin, la' troisieme variante, dont le prototype est l'eglise episcopale de
Curtea de Arges, presente un pronaos elargi et couronne, soit d'une tour elevee
sur des points d'appui interieurs, comme celui de l'eglise de Cobia, dans le district
de Dmbovitza (fig. 74), soit volite d'un simple berceau, comme celui de la
chapelle du monastere de Cozia.
En ce qui concerne 1'architeeture exthieure, les variations sont encore
plus grandes et d'autant plus interessantes. Certaines eglises sont construites
exclusivement en briques apparentes; leurs fa~ades sont ou bien lisseset soulignees seulementa la partie superieure parque1ques niches aveugles disposees
imediatementsous la corniche (c'est le cas de 1'eglise de Stanesti, <?-ans
le district de Vlcea, construite en 1537), ou bien decorees par une serie d'arcades
en plein cintre et disposees sur toute la hauteur des fa~ades (Cobia, fig. 73,
construite en 1572 et dont les briques sont aussi emaillees et colorees en trois
nuances),
L'eglise du m6nastere de Valea, dans le district de Musce1,construite par
le prince Radu VII Palsius en 1537, nous montre une nouve1le disposition interessante, surtout en ce qui concerne le jeu,des coloris. Les fa~ades sont partagees en assises alternatives de briques apparentes et de crepi, Les assises apparentes sont construites en petltes briques - 4, 12, 25--'--ajoints d'une epaisseur
variarit enhe 3 et 4 cm, Les zones crepies sont a leur tour partagees en panneaux
rectangulaires par deux briques placees en coin et debout; elles sont faites de
ISTORIA. ARHITECTURII
\.:
\~
I ~
\1
\
~ \
ROlllANESTI
451
J'
452
GRIc;ORE
IO~ESCU
1-
'"
ISTORU
L'architecture
453
ARHITECTUJ<II RO)lNESTI
en Valachie
au XVII-eme
siecle.
454
GRIGORE
IONESCU
l'
I,
ISTORL-\. ARHITECTURII
ROMANESTI
455
456
GRIGORE IONESCU
de tous eeux qui, avec des ressources modestes et une science limitee, veulent
construire une eglise, le type de la cathedrale de Curtea de Arges n'est imite
que par les fondateurs riches et les architectes hardis. C'estpourquoi
les
eglises de ce genre sont en petit nombre et, d'ailleurs, celles que nous connaissons'
n' ont pas toutes ete construites de fa<.;ona pouvoir victorieusement resister au
temps. L'edifice de Radu lVIihneade Bucarest, dont nous publions le p:an
page130, fig. <.)8,a perdu depuis longtemps les tours qui s'elevaient au-dessus
de son naos et de son pronaos ; il en est de meme de 1'eglise, plus precieuse
et mieux construite, de Serban Cantacuzene du plateau de Cotroceni pres
Bucarest.
Toutefois, un des monuments de ce type, Heve vers la moitie du siecle,
devait se conserver entier et garder a peu pres tout son aspect original. C'est
l'eglise metropolitaine de Bucarest, commencee en 1654 par Constantin Basa ab,
dit le Camus, et terminee et consacree en 1658 par Mihnea III, souverain au
court regne.
Bien. qu'un peu plus grande que l'eglise episcopale de Curtea de Arges
- elle mesure 28.00 m. de longueur interieure et 14.16 m. de largeur dans le
pronaos - la fondation de Constantin Basarab en est toutefois, surtout quant
au plan, la fidele reproduction (fig. 127-128). La ceinture de pierre qui separe
les deux registres, comprise, a la maniere valaque, entre deux rangees de briques
disposees en crenelures, est composee de trois tores qui s'enchevetrent de
place en place et dans le meme sens (fig: 128).
Tout aussi importante que l'Eglise metropolitaine, et avec un. passe beaucoup plus interessant, est le monastere bien connu de Cotroceni, qui s'eteve a
l'extremite Ouest de Bucarest, sur un.plateau pourvu jadis d'une immense foret. Des anciens edifices qui formaient alors l'ensemble du monastere, bien peu
de chose nous est parvenue. L'eglise a ete btie, de meme que le monastere
dont elle dependait, en r679 par Serban Cantacuzene et, malgre quelques remaniements elle nous offre encore aujourd'hui son architecture originale, ou a
peu de chose pres (fig. 129-132).
Un monument moldave eleve en Valahie sous le regne de. Mathieu Basarab. Malgre l'origine commune de 'leur art, les deux Principautes roumaines
ne Valachie et de Moldavie ont eu, jusqu'a la fiu du XVI-eme siecle, une architecture tres differente l'une de l'autre. Bien qu'il ait toujours existe entre
Valaques et Moldaves des rapports politiques et cu1turels, l'echange des influences artistiques et architecturales ne s'est produit toutefois, qu'assez tard, vers
1600, et, a un plus haut degre, uniquement de Valachie eu Moldavie.
.La. voie des in.fluences moldaves a ete ouverte en .Valachie par l'eglise
eIevee par le prince Basile Lupu en 1645 a Targoviste, al'occasioll d'une recon-
457
'.
~.
V. L'architecture
siecle
a la
1. - Au XVII-eme siecle, et surtout ~u te1npsde lVIathieuBasarab, l'architecture valaque a connu une certaine prosperite grce a une riche variete
de types de plan et a de remarcjuables procedes de decor. A partir du temlJs de
Serban Cantacuzene, et, avec l'avenement au tr6ne de Constantin Brancovan,
pendant le quart de siecle que dura le regne de ce dernier, l'architecture continue son evol1!tion sans que quelque idee nouvelle prenne pourtant part a
c.:edeveloppement. Toutefois lestypes de plan et les formes architecturales ancierllles se revetent d'une richesse remarquable et constituent un style nou-
'.
1"
GRIGORE IONESCU
458
n'etait encore qu'un simple boyard. lVIais sa plus gra~de fondation fut, la
premiere qu'il realisa aussitot apres son avenement. au trone : le monastere
Hurez du district de Vlcea. Commencee en r690,la construction a dure quel~
ISTORIA ARHITECTURII
Ro;,rA:NESTI
459
ques annees; san prefet fut le Stalnic Prvu Cantacuzene; ses canstructeurs :
meriuisier Istrate, .le tailieur de pierre. VU:casin et "l'habile chef. de
.ma<;ans", Manea.
L'ensemble du manastere camprend, du cote Sud, d'une part les demeures
seigneuriales, de l'autre, au rez-de-chaussee et a 1'etage, les cellules; au centre
s'eIeve le dacher par dessaus du quel an entre dans la tau,):' dunianastere. Du
cte Ouest se trauvent encare des cellules qui entaurentla chapelle (fig. 383).
Canfarmement fi. la cautume, l'egiise accupe le centre. de 1'enceinte. r,e
plan de cette eglise est une interpretatian de celui de Curtea de Arges. Il aete
danne une farme nauvelle au parvis auvert, sautenupar dix calonnes de pierre,
preceaed'un autre parvis, plus petit et semJ:>lablea un baldaquin (fig. 153-'155)
.
A partsa' fondatian de Hwez, les maisans et les palais. seigneuriaux dont
nous parlerons .plus bas, Brancovan et les me'mbles. de sa familie ont construit
une multitude d'autres eglises plus petites, qui, par leur architectureet leur
decor, se situent a cte de la merveilieuse c:euvre de Hurez. Ce sont : l'eglise,
dite ."Dintr'ozi" (D'nn seul jour) de Bucar.est (172), lemonastere St. Etienne,
pres de Hurez, la chapelle.de Brncoveni et surtout la belle eglise de la Cour
princiere de Doicesti (fig. 158-159); puis, en Transylvanie, les eglises de Poiana
Marului, de Smbata-de-Jos' et St. Nicolas de Fagaras (fig. 156).
A cte du souverain,dont l'activite e!3tsans rival; les boyards. elevent,
avec leurs pr:.opres moyens, un certain nombre d'edifices dontla purete des
lignes et du style egale celle des fondatians brancoveniennes.
.
Parmi ces edifices, ceux qui occupent le premier rang dans l'archit~cture
du temps sont; 'sans conteste; ceux quebtit le Spatar Michel Cantacuzene.
Ce boyard instruit, qui avait fait des voyages unpeu partout, et meme des
etudes en Itaije,' etait au courant. de l'architecture de ce pays; on s'en aper<;oit
en etudiant les qU::j.tremonuments .dont il est l'auteur: l'eglise Coltea de Bucarest, la cathedrale de Rmnicu-Sarat, 1'eglise.de Fundenii Daam.nei pres de
Bucarest et 1'ancienne petite eglise' du monastere de Sinaia.
. C'est surtotlt leportail de Coltea qui offre uninteret; t,outparticulier. pour
l'artqecoratif du temps ; il diffeteen effetcompletement deceque faisaient les
anciens matres du pays pour omer la porte principale deseglises qu'iIs btissaient. Au lieu du traditionnel encadrement de pierre,souvent. orpe de tresses
sculptees d'apres-.la tech~que de 1'art armenien, comme a l'Eglise episcopale
de Curtea de' Arges, ou de rinceaux de feuilies etde fleurs; commea 1'eglise
DO'amnei de Bucarest, ,ou biena Hurez, etc.,nous trot1vons a Coltea, 'comme
<t'ailieurs aux autres trois fondations deja mentionneesduSpataJ; MichelCantacuzene, un riche portail eIeve d'apres les modeles occidentaux. Une haute
corniche de stYle Renaissance italienne est .soutenue .p.ar deux colQnnes neole
,.
i
"
,..
460
GRIGORE
ION];HCU
.r
ISTORIA ARHITECTURII
.,
ROMAl-."'ESTI
461
.-
GRIGORE IONESCU
462
de formation
ou d'influences
romano'gothlques
el byzantines.
,1
ISTORIA ARHITECTURU
ROMNESTI
463
464
GRWORE lONESClt
. [* ,.-
ISTORIA ARHITECTURJI
ROMNESTI
465
"
466
GRIGORE
IONESCU
..
ISTORIA ARHITECTllRII
,--
"-_.
RO.\INE~.TI
467
D' aussi grande importance, tant du point de vue decoratif _que du point
'de vue' constructif, sont les eglises de St. Nicolas de Dorohoi (fig. 231) et de
St. Nicolas de Popailti (fig. :233-234).
St. Nicolas de Jassy, refaite au :X:VII-eme siecle, a ete demolie et reb~tie aU; t~mps du Roi Charles I-et par A. Lecomte du Nouy, si bien que son
aspect actuel (fig. 235) ne correspond plus entierement a l'origil1al.
. L'eglise de Borzesti, construite eutre 1493,~t 1:494,represente un Itouveau
type : le plan droit ne comprend ni absides laterales, ni tour (fig. 236). Le pronaos est separe en deux compartiments par un arc-doubleau transversal, Chaque
compartiment est couvert ..d'une calotte spherique elevee sur un petit tambour.
Le' passage du plan' rectangulaire .des cQmpartiments au carre sur lequel se
dressent ces calottes ,se fait par uneserie d'arcsplein-cintres,
etages et., disposes deux par deux sur les murs Nordet Su~. La vOllte du naos est une coupole dont1e carre de base est forme par delixarcs-doubleaux transversaux ; ces derniers, comme ceuxdu prot/,ao~,se prolongent sur les murs latera~x et se reduisent eu epaisseur en effectqant une succession de retraits,sous forme de consoles, jusqu'au carrelage. Ces :arcs-doubleaux aconsoles, sur lesquels se, dechargent aussi les arcs longitudinaux, trans.mettent les po~ss~es des vOlltes sur les
murs lateraux de telle maniere que la resultante des forces ne soit pas en dehors
de labase des murs. Cette nouvelle disposition, originaire de Moldavie, represente l'une des meilleures solutions qu'on puissedonner au probleme des
poussees laterales; elle constitue, comme l'a deja fait observer G. Bals, un
perfectionnement qui vaut le pr6cede gothique (fig. 237, 4).
Nous retrouvons lesmemescaracteres
dans .les eglises de Razbo&ni (fig.
239), construite eU 1496, et St. Jean de Piatra (fig. 240-:243), btfe entre 1497
et.1498, qui, avec celle de Borz;esti, forme un'groupea part.
L'eglise du monaster,e Neamt, btie en 1497, est le plus grand ectifice qui
nous soit parvenu. du temps d'EtienTle le Grand (fig. 244-248). A la differel).ce
des eglises anterieures, leprQnao.s de N:eamt estprececte d'un exonartex ferme;
de plus, entre le naos et le pronaos on a intercale. une nouvelle piece "la
gropnitza" -(cet-a-dire le caveau), destinee aux tombeaux.
Si l'onfait exception du mon(l.stere de Neamt, les constructions elevees
dans les dernieres anneesdu regne' d'Etienn.e le Grand sont petites; simples
etapparentees
comme type'de plan au groupe Borzesti-Piatra. I~es plus importatites sont : 1'eglise.-d'Arbora (fig. 25-251), construite 'entre 1502 et 1504
par,Lt+cas Arbore, 'l'{~glisede Reuseni, qui ressemble parfaitement a la precedente (btie entre 1503 et 1504 par'Etienne)' et.le monastere de Dobrov.at (fig.
252-253). Dans leur ensemble, ces eglises ont ete con<;uessans tours -:- cellEs
de Dobrovat ont ete ajoutees - mais .le systeme de voltes, estnouveau et
468
GRIGORE IONESC[J
original. A Arbora, par exemple, le pronaos est recouvert d'une petite calotte
dont la base carree a ete amenagee dans l'espace assez large de la piece par
une succession ingenieuse d'arcs transversaux et longitudinaux (fig. 25r).
'One grande arcade, faite du prolongement des murs lateraux reunis a leur
partie superieure par une vOllte en berceau, forme, sur la fa<;adeOuest, une large
niche qui a servi au debut de docher (fig. 25r).
2, Apres la mort d'Etienne le Grand, son fils, Bogdan le Borgne, termine
tout d'abord l'eglise de Reuseni commencee par son pere; puis il entreprend,
en r5r4, la construction a Suceava de l'eglise St. Georges (fig. 259), a la suite
de la destruction de 1'~glisemetropolitaine de Mirauti, situee eHe aussi Suceava. Mais cette eglise dont le plan est une interpretation a peu pres fide1e
de celui du monastere de Neamt, n'a ete terminee qu'en r522 par le fils et successeur de Bogdan, Etienne le ]eune.
T6tijours SOllSle regne de ce prillce, le chancellier Gavril Trotusan construit a Parhauti, dans le district de Suceava, une eglise dont le type represente celuid'A:rbora. Mais, de la grande nlche quiprecede le pronaos de celle-ci,
iHaitdeux pieces separees : l'une au rez-de-chaussee, a deux atcades monteessur
un pilier median, formant un parvis ouvert; l'autre, a l'etage, percee de quatre
arcades et cQllsHtuant un docher (fig. 260-26r).
Ce monument forme le point de transition entre les dernieres eglises d'Etienne le Grand et le type caracteristique du temps de Pierre Rares.
3. - Apres Alexandre le Bon et Etienne le Grand, Pierre Rares est le troisieme des grands btisseurs moldaves. Les edifices qu'on lui doit ressemblent,
a certains points de vue, a cetix qui furent btis avant lui, et fi. d'autres points
de vue s'en differencient. Toutefois les differences ne sont pas de tres grande
importance. Le style deja forme sous Etienne le 9rand et les principes de construction, bien fixes et transmis d'artisan a artisan, restent les memes. Les
modifications que 1'0n apporte a l'ancien type ne concernent que certaines parties de la construction: le compartiment destine aux tombeaux, introduit
pour la premiere fois a Neamt, entre le pronaos et le naos, ne manque a aucune
des eglises de monastere du temps de Rares; mais on lui ajoute en plus, aU-.<lessus,
une seconde piece; sorte de recoin appele "tainita" (cachette). L'innovation la
plus importante que les architectes de Pierre Rares aient apportee dans leurs
btisses c'est la decoration picturale des murs exterieurs: son succes fut tel
. qu'on aHa jusqti'a l'appliquer meme a des eglises plus anciennes. Cette decoration consiste en ibnes superposees de peintures executees "al fresco" et qui
vont du sode jusqu'a la corniche.
.
La premiere et la plusgrande des fondations de Pierre Rares est le monastere de Probota (fig. 262-264 et 320), construit en 1530.
ISTORIA ARlJITECTDRII
ROMNESi;I
469
1'0utefois, ce sont les eglises de~ monasteres de Rumor (1530) et de lVI6ldovita (1532) qui nous montrent le mieux etdans tous leurs details les elements
constructifs et decoratifs qui caracthisent l'epoque de Pierre Rares.
Si l'on laisse de cte le decor pictural exterieur, admirable d'aspect et
tres bien conserve, 1'element le plus nouveau et le plus caracteristique de ces
eglises est le parvis ouvert. Ce parvis, nouveau comme forme, est ancien comme
idee. On trouve son origine dans le parvis-c1ocher de 1'eglise de Parhauti. En
effet, si nous supprimons a ce dernier le plancher qui separe le parvis proprement dit du docher et si nous prolongeons ensuite les quatre arcades du docher
jusqu'au sode, nous aurons le parvis de Rumor (fig. 266-267). Le parvis-docher de Parhauti derive, a son tour, de l'essai de docher tres original de Ar~
bora. La ligne d'evolution est par consequent celle-ci : docher a Arbora et Reuseni,
dochercparvis a Parhauti, parvis simple a Rumor. A Moldovita, le parvi5 est plus
evolue (fig. 269-269). Les arcades laterales, de meme que 1'arcade mediane de
la fa<;ade Ouest, son retrecies a la base par 1'introduction de trois autres petites
arcades libres qui constituent trois entrees. Cette forme annonce le parvis ferme
quenous trouvons a 1'eglise St. Demetre de Suceava (fig. 270), construite en
1534: les deux petites arcades des fa<;adeslathales sont devenues des portes ;
celles qut les surmontent, de meme que les grandes arcades de la fa<;adeOuest,
50nt devenues des fenetres.
Apres la construction de 1'eglise St. Demetre de Suceava, 1'evolution de
l'architecture moldave ne progresse plus. A part que1ques petites modifications
de detail, specialement en ce qui concerne les encadrements des portes et fenetres qui prennent de plus en plus le style Renaissance (fig. 264), an ne con':
state de la part des constructeurs aucune preoccupation de trouver des formes
et des dispositions nouvelles.
Les que1ques eglises que l' on btit encore reproduisent exactement des
monuments anciens; par exemple, 1'eglise du monastere Rsca est la copie de
celle de Patrauti d'Etienne le Grand; l' eglise St. Georges de Botosani et -de La
Dormition de la Vierge de la meme ville sont toutes les deux construites en 1551
d'apres 1'eglise St. Nicolas de Popauti, etc.
Le prince Alexandre Lapusneanu a eleve deux edifices importants, surtout
a cause de leur grandeur. C'est 1'eglisedu monastere de Bistrita (fig. 274-275)
btie en 1554, et le monastere Slatina (fig. 276-277), fonde en 1561.
Parmi les monuments qui sont lies d'une fa<;on manifeste a ceux qui les
precedent, nous devons citer 1'eglise du monastere de Sucevita (fig. 278-279),
ornee a l'interieur aussi bien qti'a 1'exthieur de belles fresques. Elle fut btie,
entre 1582 et 1584, par les freres Georges et Eremie Movila, dont le premier
avait ete metropolite et le second souverain, entre 1595 et 1606.
-1
470
VIII. L'architecture
GRIGORE
IONESCU'
siecle
au
ISTORIA ARRITECTllRII
ROMNESTI
471
deux rangees d'arceaux a accolades multiples (fig. 290)' La ceinture qui entoure
l'eglise a mi-hauteur, a la maniere' valaque, est formeed'une torsade. La tour,
elegante et a l'aspect purement moldave, est construite en pierre et richement
decoree a la maniere caucasienne d'elements geomHriques etfloraux d'origines
orientales varies, qui, selon toute apparence, nous sont parvenus par l'intermediaire de la Russie (fig. 292).
De meme que Galata, Dragomirna a exerce une influence appreciable sur
certains monuments du XVII-e siecle dont les principaux sont : Solca, toujours en Bucovine (fig. 293), construite par le princ.:eEtienne Tomsa entre 1612
et 1620; Brnova du district de Jassy (fig. 294-295) et enfin 1'E~glise
des Trois
Hierarques de Jassy.
Ce dernier monument, eJeve en 1639 par le prince Basile Lupu, aussi
riche qu'ambitieux, est encore apparente a Galata. La forme du plan _. a l'exception du compartiment destine aux tombeaux qui manque-- la fac;on d'eclairer les absides, les tours qui surmontent le naos et le pronaos, la division
des fac;ades en deux registres au moyen d'une ceinture mediane, la disposition
des contreforts enfin, tout est inspire de Galata (fig. 299). En echauge, l'eJement
decoratif en torsades, la maniere de souligner les vottes par des nervures du
meme geme, la structure et le decor des tours sont imites de Dragomirna (fig. 300) .
. lVIaisce qui fait l'originalite de l'eglise des Trois Hierarques c'est la decoration exterieure des fa<;ades,entierement recouvertes d'un reseau continu
d'ornements differents, d'origine armeno-georgienne et arabe (fig. 300'--301).
Cette richesse d'ornementation, d'une reelle valeur artistique, ne devait pourtant pas faire fortune dans un pays tel que la lVIoldavie,parce qu'elle "ne correspondait pas a l'esprit dont avaient temoigne jusqu'alors les constructeurs du
pays" (G. Bals). C'est certainement ce fait, et peut-etre aussi un manque de
ressources, qu'il faut considerer pour comprendre pourquoi l'eglise des Trois
Hierarques n'a pas trouve d'imitateurs. Il n'y a que deux princes qui aient
cherche a s'en inspirer: Georges Stefan, lorsqu'il rehtit en 1652 l'eglise du
monastere de Putna (fig. 304), .qui manque toutefois de richesse dans l'ornementatioli, et Jean Duca, lorsqu'en 1672 il construisit, sur un plateausitue pres
de Jassy, l'eglise du monastere Cetatuia (fig. 305); cetteeglise est une copie
fidele des Trois Hierarques, avec la seule difference que les fac;ades, au lieu du
decor minutieux d'elements geomHriques tresses, ne portent que deux rangees
de niches aveugles, disposees uniquement a la partie superieure.
L'eglise Golia de Jassy, commencee en 1650 par Basile Lupu et terminee
en r660 par son fils Etienne, devait influer bien plus sur les monuments des
temps. futurs. Le plan de cette eglise, a grandes dimensions, conserve les
principesdes anciennes eglises, ence qui concerne la division interie.ure, mais, _
par contre, sa fOlme est tout fi. fait nouvelle (fig. 302).
."! -t
GRIGORE IONESCU
es fa<;ades sont encore plus interessantes que son plan; de style neoclassique,. elles sont ornees d'une serie de pilastres corinthiens (fig. 303) et de
fenetres encadrees de colonnes et de frontons. (La partie superieure et les tours
ont ete refaites au XVIII-eme siecle).
A part les monuments importants de cette epoque, independants ou a peine
atteints par l'influence determinee par Galata, Dragomirna ou Golia, on
btit une multitude depetiteseglises, a la campagne ou dans les villes, qui gardent l'ancienne apparencemoldave.D'autres,
et c'est. le cas le plus frequent,
conservent le meme .plan, mais portent,au-dessus de l'exonartex, une tourdocher (fig. 306-j08).
.
Cependant, dans la seconde moitie du siecle, on combine ce type, portant
le docher sur l'exonartex, en ce qui.concerne les fa<;ades, au decor exterieur
d'origine neo-classique,introduit par l'eglise de Golia, et a de Douvcaux eIements valaques; ce meIange produit un groupe d' eglises qui rE:presentent la
derniere lueur importante de l'architecture moldave SUl la voie de la decadence. Ce sont : St. Theodores de Jassy, construite en 1751 (fig. 310), St. Georges
de la meme viile, bitie en 1761 (fig. 312), l'{~glisede Berzunti dans le district de
Bacau et bien d' autres encore.
A cte de cesformes baroques, dalls une certaine mesure, llleritoires,
ilapparat, vers la fin du siec1e,un courant nouveau d'art neo-c1assique, venu
de Russie. Ce courant, qui s'eteint d'ailleurs tres yite, a donnE::l'eglisedite
"Rotunda" (ronde) de Letcani (fig. 313-314), St. Spiridon de Jassy (fig. 315)
et le monasteredit "Frumoasa" (La .jolie), situe pres de Jassy (fig. 316-317).
L'architecture monastique.
Des les premieres manifestatiolls d'une vie religieuse,. il a existe, dans
les Principautes roulllairies, uri tres grand nombre de lllonas.teres.
Les premiers fondafeurs detels etablisselllents ont ete le llloine serbe Nicodem, venu en Oltenie vers 1390, au Nord de Turnu-Severin, et ses disciples,
qui devaient pousSer jusqu'en Moldavie et y elever le premier lllonastere de
Neamt. A partir d' Alexandre le Bon, en Moldavie, qui fonde Bistrita, et de Mircea
le Vieux, en Valachie, qui construit Cozia, les souverains qui suivent multiplient
cOllsiderablelllent le nOlllbre des monasteres.
Bien peu de choses nous sont parvenues du nombre des anciennes constructions de ce genre. Le XV~eme siecle est faiblement represente. La plupart
des monasteres quinous sont parvenus, certains tres modifi~s au cours des
siec1es,sont du XVI-e, du XVII-e et du XVIII-e siec1es. Presque tous sont
),
ISTORIA ARHITECTURII
R,O~I.~NESTI
473
eleves de preference dans des endroits isoles, au milieu des forets, sur les plateaux
et dans les vallees des Carpathes.
Le plan d'un monastere a generalement une forme rectangulaire, re1ativement reguliere (fig. 3I9--320). Les murs renferment une enceinte spacieuse
au centre de laquelle se trouve l'eglise. L'entree dans le monastere se fait sous
une tour, grande et puissante, disposee sur l'un des ctes du quadrilatere. Cette
tour sert generalement aussi de c10cher (fig. 328, 329) ; de plus, dans la majorite
des cas, elle est fortifiee et souvent munie de constructions speciales, qui ~isent
a defendre l'entree le mieux possible. D'ailleurs, certains monasteres ont un
aspect de forteresse tres prononce (par ex. Dragomirna, fig. 323-324).
4i4
GRIGORR
IONESCU
A cte de l'eglise et des murailles qui J'entourent, un _ monastere comprend encore un certain nombre d'autres con~tructions qui sonf:generalement
disposees les 10ng des murailles exterieures: _Cesont : la chapelle, l~s maiso~s des
seigneurs ou des tondateut:s, le tresar ou les 10cal1xdestines aux vetements et aux
objets de valeUl, le "prieu~e" ou demeure du superieur (fig. 333), "l'hospice"
.} ..
ISTORIA ARBITECTUIUI
475
R(;mANEsTI
-,.-
'~- --
..
.-0
476
GlUGORE IONESCIJ
les exemples de ce genle les mieux reussis, on peut citer le cuisines de Hurez,
Plumbuita (fig. 340), Aninoasa (fig. 34I), Antim de Bucarest (fig. 342-'343
et Vacaresti, pres de Bucarest (fig. 385).
L'architecture militaire.
Avant la creation des Principautes, les terres peuplees de Roumains ont He
defendues contre les invasions, le long du Danube et jusqu'a la Dobroudja, par
les Romains d'abord, puis par les Byzantins, et, plus tald, apres la fondation
des Principautes, par les Turcs qui e1everent dans ces contrees des fortifications.
Sur la rivedroite du Danube, seule, fortifiee et soumise jadis aux Romains, aux Byzantins et aux Turcs, il y avait de nombreuses citadelles. Parmi
ces citadelles, citons Vidin, Nicopoli dont on a conserve une partie des fortifications, Giurgiu, ciui a disparu, Turtucaia, Braila elevee par les Turcs en I550,
Chilia, Ismail, etc.
La plus importante de toutes les anciennes forteresses est sans aucun
doute celle de Cetatea Alba (fig. 347), situee sur le grand lac, le Liman, du Nistre.
Les Byzantins l'appelerent Maurokastro (ce qui veut dire "citadelle lloire") et les
Genois qui la garderent jusqu'en I4IO "Monkastro". Des Genois, la forteresse a passe sous la domination des Moldaves qui la nommerent CetateaAlba ("citadelle blanche").
A part ces citadelles, disseminees sur l'etendue du territoire, dont les
Roumains heriterent et qu'ils ont conservees en les reparant et en les fortifiant
pour leul' usage, les Valaques, et surtout les Moldaves, ont eu aussi des eitadelles
a eux propres.
En Valachie, les moyens de defense des Roumains etaient d'un type special et plus simple que ceux des Moldaves. En Oltenie, il existait la maison
partieu1iere fortifiee, la "cula" prevue d'une chambre fortifiee et d'un balcon
d'observation. Outre cette fortification partieu1iere, il a existe, depuis des
temps tres recu1es, des monasteres entomes de fortes murailles prevues de
tours et de remparts qui ne servaient qu'en cas d'invasion et de grands
dangers. Du cote des Carpathes valaques, il n'existait en fait de citadelles,
que celle de Turnu Severin et une grande fortification dans le district
d'Arges, 'Ia citadelle Poenari (fig. 345-:y+6).
Aux XV-eme et XVI-eme siec1es,la Moldavie avait un nombre considerabIe de citadelles : a l'Ouest, Cetatea Neamtuhti, construite des le debut de la
domination moldave et munie de grosses murailles et de quatre tours; au
Nord, Tetina, d'origine polonaise et fondee sans doute parCasimir le Grand,
\~
,;.'
ISTORIA ARHITEU.rURlI
RmLA.NEsTl
477
et Suceava (fig. 351), qui, bien que fondee avant l'occupation de la Moldavie
par des colons allemands, est quand meme d1e a Etienne le Grand, createur
du systeme de defense au moyen de citadelles; a l'Est, ily avait Hatin (fig. 352)
heritee des Polonais; Saraca (fig. 349-350), attribuee au prince Pierre Musat mais
refaite en ma<;onneriepar Pierre Rares; Orhei, du temps d'Etienne le Grand et
Cetatea Alba, heritee des Genois.
Generalement, une citadelle moldave ne differait pas, en tant que disposition et systeme de defense, d'une citadelle byzantine quelconque. Un systeme
complique d'obstac1es, nature1s ou faits de main d'homme,protegeait un point
principal, qui etait la forteresse proprement dite; une citadelle se composait
d'une muraille exterieure brisee en pierre ou en briques et pierres; ce mur, dont
l'epaisseurvariait entre 1,80 m. et 4,00 m. et dont la hauteur allait jusqu'a 8,00 m.,
est prevu de crenelures et d'un chemin de ronde vers l'interieur, chemin s<:.mte nu soit par un mur continu (Cetatea Alba), soit par des piquets en bois plantes dans le mur (Soroca). Dans l'angle de chaque brisure de mur est situee une
tour p'Uissante qui flanque le mur. Autonr de la forteresse et vers l'exterieur
s'etend Ull fosse large et profond appuye contre un parapet en ma<;onnerie.
Dans la cour fermee par ces murs se trouve la citadelle qui est entouree (voir
Cetatea-Alba, fig. 348) d'un quadrilatere de fortes murailles, 'prevues de quatre
tours cylindriques. L'entree, qui se trouve sous l'une des tours, est fortifiee
avec beaucoup de soin, comme etant l'un des points plus vulnerables.
Guides par leur preoccupation d'organiser une vie militaire et par le besoin
de defendre leur pays contre les invasions ennemies, les Moldaves out laisse, en
~atiere d'architecture militaire, des constructions de types divers: villes fortifiees entournees de fosses et de palissades (Baia) ou de murs conti~us (Chilia,
Roman) ; citadelles elevees uniquement dans un but de resistance et de defense
(Cetatea Neamtului, Craciuna, Hotin, Cetatea-Alba);. citadelles fortifiees qui
renfermaient le palais seigneurial (Suceava, Hr1au).
L'architecture civile.
1. Maison campagnarde. 2. Malson de boyards. 3. Demeure seigneuriale.
\ro
GRIGORE iONESClJ
"Eu gen~ral, la maison eampagnarde n'a'pasde foridations : la:base de,i'edificeentiet est constituee par 1ine serile-rangee; de grosses pierres, 'poseesdirectement' su~ l~~terre. Au-dessus,de cemur rudimentaire, se trouve un cadre de
poutres '<lui sbutient 'un squelette de piquets: "On rempIit i~espace rest~' libre
entre'ces piqueti; de claie enosiet e( par-dessus; on etendensuife avec'lamain
une couche epaisse de crepi, forme de terre glaise, depoussiere ramasee'surles
'i
chemins':et de bouse. -'
"
~J
En-face; du-cote de lafa~ade, la maisbn aurie terrasse eIevee sur des poteaux
qui souvent sant orlies d'entailles: Onent'redans,la maison par le milieu de la
terrasse, L6rsque lesoubassementest
tres petit; 'coinine'c'est'lecas
enMol'davie (fig'353) le perron se r~duita.'une simple pierre, Mais en Valachie la maison'estpltis eievee etjla ,terrasse presented'habitude une saillie, .fbtmant urie
turelle souteritie par despiqnets en bis~t
situee au-dessus'de l'ouverture
dela cave (fig. 354). Dans ce cas, l'escalier se trouvesut le cote, Vipiece centrale,
qtii correspond.':;directerlientavec la leriasse,comptend
la cheininee ou le
foyer~d~nt la cOllstruction massive; assiseexactementenface<,de'l'enttee;
ocetip'e a peu-pres tonte la'-piece. De'part et d'autre du f6"yerse ttollvent deux
autres chambres; cdIe de <Iroite, que1quefois' plus 'vste, et appelee' a causede
cela "niaison;" au;,grandechambre",
est resetvee, aui: h:6tes; lachambre de
gauche' sert a l'usage commun de la fariile.' Le Iit est forme/dans la grande
piece aussi bieu que dans la: petite, d'un divan de ,planches, la "lavita",
dispose le lang .des murs et stir lequel les membresde' la' fahiille dorment,
tous ensemble. ":"l
'
.
. . Le toit;' a quatre pans, 'est hes eu pente'~"l recouVre un grenietvaste
dansh~qtie(le paysiii conserve'y)O'url'hiver les fruits'et la viande, soumise continuellemelita la fuili.~equiVient du foyer; du greriier fumee sort avecpeine
~'Utre<iesoaideaux. 'Souv~n1i,le toit'est prolonge;v~rs le Nord pour recouvrir
meme temps les;pieces
une petite cuisine et un hangar ;cespie~espresetventen
habitees du vent froid.
- o'
"
ISTORIA ARHITECTURII
ROML'ffiSTI
479
.:
(
GRIGORE IONl';SCU
480
L'architecture
en Roumaine
au XIX-eme' siecle.
sous la
ISTORIA ARHITECTT'EII
'.
ROMANESTI
481
menter la confusion et rendre plus profond le mepris de tout ce qui etait roumain et ancien.
.
Mais, vers le milieu du siecle, malgre les temps encore troubles, il s'eIeve,
sur de nouvelles bases, quelques constructions de toute importance. Parmi
celles-ci, la premiere qui aiLete elevee e~t.certainement le vaste palais de Bistrita, commence par Georg~~-Bibesco et termine par son frere Barbu Stirbey,
bti sur l' emplacement du- vieux monastere des. boyards Craiovesti..
.,
A Baneasa aussi, pres de Bucarest, on voit encore un~ partie des fort~s murailles, construites en briques apparentes, d'un autre palais du prince Georges
Bibesco.
.
Toutefois, les realisations les plus importantes de ce temps-la sont deux
vastes edifkes eleves a Bucarest: le Thetre National et le Palais de 1'Uni~
versite.
Le premier, de style neo-classique, a ete commence en_r846 et termine
en r852. Ses plans furent donnes par l'architecte yiennbis Heft. .
Le second de ces edifices qui, sous son ancienne forme, etait l'une des
mieux reussies parmi les constructions de style classique de Bucan~st; est l' ceuvre
qe 1'architecte roumain, Alexandre Oresco. Commence par Barbu Stirbey, il
fut _termine par Alexandre I-er Cuza en r869.
A la meme epoque, et paralle1ement au developpement de plus eu plus
puissant de la conscience nationale, il se forma, dans les Principautes rQumaines,
un courant assez fort en faveur de la renovation et de la conservation _desanciens monuments.
Malheureusertient, le style dans lequel 'les deux initiateurs - Bar:bu Stirbey et Georges Bibesco - se proposaient de refaire les fondations de "leurs an~
cetres etait ce style neo-gothique hybride, qui etait alors a la mode en AutricheHongrie. C'est ainsi qu'un grand nombre d'anciennes eglises (Bistrita en 01tenie, Arnota de Va1cea,Antim a Bucarest, etc.) ont eterefaites et revetues d'une
m~niere qui n'a meme pas le merite d'avoir employe des materiaux durables
ou precieux .
. Mais le style neo-gothique n'a pas ete apprecie que par lesrenovateurs
d'anciens mon.uments; il a ete adopte par certains citoyens enrC'hisqui se firent
construire des maisons, et meme des palais "gothiques". Le meilleur exemple
de cette architecture a Bucarest est 1'h6tel du marechal Filipesco; rue Dionisie.
Les notables, et la plupart des citoyens de la seconde moitie du XIX-eme
siecle finirent toutefois par preferer 1'architecture neo-c1assique, introduite soit
par des etrangers, soit par les Roumains qui avaient fait leurs etudes aRome et
a Paris.
La nouvelle organisation des deux Principautes, fusionnes en un seul
31
iJl.iGORE
iOl-lESCt1
pa~Ts, soris rin seul souverain, devait creer a cette architecture un' vaste
champ d'activite. Il fallut e1ever au plus vite des banques, des palais dejustice;
des palais pour lesministeres. Les demandes etaient si nombreuses que les
architectes r6umains, eu petit nombre, ne purent les satisfaire.C'est ce falt
qui explique comment certains des plus importants edifices publics, consttuits
dans les dernieres anneesdu XIX-e siecle, furent l'~uvre d'architectesetni.n~
gers, fran<;aispour la plupart. Ainsi, Albert Galleron et Bernard Cassien ele~
Albert Galleron: l'AtMnee Rouverent le palais de la BanqueNationale;
main: Albert Ballu: le Plilais de Justice de Bucarest; Louis Blaric : la Facultlde 111edecine, et le JYhnistere des Doma'ines de Bucarest et l' Univers iti de
Jassy; Paul Gauttereau: la Caz:sse de Depts ei Consignations et la Fondation Charles I-er; enfin, pour ne nommer que les plus representatifs, 1'au~
trichien Fellner construisit le Thitre National de J assy.
Les realisations des architectes roumains ne sont pas de moindre importance. Ce sont : l' Universite de BltCarest deja mentionnee et l' Eglise metropolitaine de J assy, ~uvres d' Alexandre Oresco; l' Ecole Centrale de J eunes Filles
de Bucarest, e.dificed'aspect tout a fait original, et les Caveaux des Cantacuzene
et des Ghica du Cir:hetiereBelu, ~uvres de Jean Mincu; le Palais de Justiee de
CraIova, ~uvre de J. N. Socolesco; le P'alais des P. T. T. de Bticarest construit
d'apres les plans d'A. Savulesco, etc.
Le style appnkie a cette epoqueest, comme nous 1'avons vu, le style neodassique.
Impose en partie par les constructeurs etrangers, preche avec enthousiasme
parbeaucoup-d'architectes
roumains, qui avaient fait leurs etudes en France,
-cestyle etaiten train de prendre un essor qui, selon toute apparence, devait
lui assurer une vie longue et ptospere. Cependant, dans les dernieres anuees
du siecle, allait s'operer une veritable revolut ion architectonique: c'est le tetour aux anciennes forriles indigenes, larenaissance du style national.
Les promoteurs de cette remiissance de l'architecture nationale out ete :
Jean Mincu (r852-r9r2), dont les dons exceptionnels de createuront
souvent surpasse celles de' connaisseur de nos monuments anciens et' Gregoire
Cerkez, savant et habileinterprHe des formes et des elements de decorcaracteristiques de l' epoque de Constantin Brancovan.
. Le colirant d'architecture neo-roumaine, dont les realisatlons modestes
avaient ete parfois maladroites dans la premiere-periode de son developpement,
devait produire ses meilleurs fruits apres 1900, sous 1'impulsion nouvelle' et
puissante due a M. Pierre Antonesco.
cC
..
INDICI
DE LOCALITATI SI MONUMENTE. - DE NUME PROPRII:
DOMNITORI, CTITORI SI ARTISTI. - DE FIGURI.
Indice
de localitati
3II.
Arkhr, 1is. 251, .
A mota, manast., 132, 133, 134, 135, 423.
Ayoneanu, bis. 330, 332, 336, 340 n. 1, 344, 345.
A thena: bis. Kapnicarea 58 n. r.
bis. Sf. Teodori 58 n. r.
Athos:
mn. Chilanciar 382.
man. Cutlumlls 96 n. 4, 382.
man. Dflchiarin 96, 100 n. r.
mn. Vatopedi 96.
Atmageaua 1atareasca 13.
nabeloy, schit 76.
Bacau, bis. Precista 256, 259, 267, 273.
Baia, bis. Alba 241, 304, 316, 357
cetate 393
Balamuri, bis. 220
Baline,<ti, bis. 238, 243, 245, 246 n. 1, 305, 335
Balieni, bis. 130, 131
Banca.sa, bis. Sf. Niculae 421
palatul, BibesclI 4'20
Barbulct, bis. 14>;
Bdrnova, mn:ist. 344
Bdrsana, bis. 37 n. 1
Berzunti, bis. 364
Bistricioara, bii>. 31, 33 n. 1
Bistrita, mnast, (Moldova) 233, 294, 297, 307
n. 2, 320, 344, 370
Bistrita, mnast. (Oltenia) 23 n. 1, 76, 423
palatul 420
si monumente.
Bogdana, mnast. 357 .
Borumeaca, bis. 40
Bor:esti, bis. 274, 275, 275 n. 1, 277, 278,
279, 279 n. r, 280, 28z, 286, z88, 789, 308.
Botosani: bis. Si. Gheocghe 319
bis. Uspenia 316, 320
Bradestii din Dos, bis. 221
Bradet, his. 72, 84 n. 1, 103, 104, 105, IrO,
329 n. 2
Braila, cetate 386
Brdncoueni, mnast. 132, 187
curte 167, 186, 48, 4II, 416
Brebu, mnast. 21, 132, 133, 137, 138, 130,
141, 143, 145, 222, 378 n. 1
Bre!oaele: bis. A..iormilea :\1aidi Domnului 221
bis. Sf. NicuJae 221
Brosteni, bis. 31, 35, 36
Brusturi, bis. 40
Buciulesti, bis. 345
Buco&at, mni!st. r04, 114, II5, II8, 121, 123,
329
Bucuresti:
J14
486
GRIGORE IOKESau
n. 1
61 n. 1
~_.
-------------------------------""""""!"IIIII----"""-
_ bis. Olari 55 n.
bis. Sn Nicoara
55 n. I~ 61 ~.
1
21, 51,53,
1: ,.
ISTORIA ARRITECTORU
Densus, bis. IS n. 3
De,'-Dosi, bis. SL Teodosie 248 n. 1
Dinty'un lemn, mnast. 29, 133, 137
Dohroi.;iit, mnrrst. 19, 288, 291, 292,: 293, 294,
33
Do/,yusa de Jos, bis. 28, 29
Doicesti, bis. 187, I()O
curtea 417
r;,olhestii.1'vlaYi, bis. 238, 242, 242 n. 'r, 243, 245,
246.
Dorohoi, bis. Sf. Niculae 236, 257, 268,
273 n. 1
Draga, bis. 31
Dragomiresti, 'bis. 30, 31, 34, 35, 36
Dragominta,
mnast. "35, 74 n. 1, 75,
307 n. 2, 334, 335, 340 n. 1,
344, 345, 347, 351 n. 1, 356,
D"obetis, castru, 15"n. 4, 52 11. 1
Etschmiadzin,
catedrala
273,
487
bis. 31, 35
bis. 133, 143, 170, 222
37 n. 1
31, 32, 35
167,
343,
380
248 n. 1
ROMaNESTI
;1
bis. Barnoyschi 345
,;
bis. Golb 351, 352 n. 1, 353. 353 n. 2,
355, 356, 359, 360, 362,:374
;.: .bis .. Nicorita: 357
bis, Sf. Gheorghe 364
bis. Sf. Ihe 358, 359
bis. Sf. Ion Botezatorul 346, 358
bis. Sf. Ton Gura de Aur 358
bis Sf. Nicolae Domuesc 256, 272, '273,
424, 425
Iasi,
488
bis. Sf. Spiridon 364.
bis. Sf. Teodori 360..
bis. Talpalari 36{
-5
bis. Trei Ierarhi
346 347. 351 3::~
.:
r.
3,0, 371 n. 1.
:efe:' tea
_ ,::~:r!, ': - 62
424
bis. Vuvidenia 358
Mitropplia 426
Teatrul National 425
Universitatea 425
[bal' 16
.
., t-=a
Kalenici, bis. 16
Kilisse-el-A 1tmar, bis. 307 n.
Krusevat, bis. i6
386
m. 1, 68 m. 1
386.
ISTORIA ARBITECTURII
Putna.
Ravanita. bis. 16
Radauti. bis. 51. 232, 232 n. 3, 233, 234. 241,
286, 288,
R/ov, bis. 220
Rdmnicu-Sarat. catedrala 193, 195.197. 205
Rmnicu- V lcii, bis. Toti Sfintii 222, 223
Rdsca, bis. 304, 316, 316 n. 4
Rediu. bis. Sf. Voevozi 31
Reuseni, bis. 288, 290, 3. 302, 308. 311
Revna, bis. 27
Ribita, bis. 37 n. 1
Rieni, bis. {O
Roman, bis. episcopala 319
Rossano, bis. San Marco 58 n. 1
Rudenita, bis. III n. 2 .
Sadova. bis. 132
Salonic, bis. Sf. Sofia 58 n. 1
Sarmizegetusa15
n. 4
Salcuta 13
Saracinesti. schitltl 177
Smbata de Jos, bis. 186
Smbata de Sus, curtea 416
Scaeni, conacIII 417
Scaueni-BerisIavesti,
bis. 225
Schei, conacul 417
Ser,}I,
Sisoievat, bis. 67 n.
Slatina. mi\nast. 32, 378 n.
SIavitesti. bis. 200
Snagov, bis. 21, 94, 96, 100, 100 n. i, rOI, 101
ROMA1'lESTI
489
316 n. l'
bis. Sf. Gheor~he 300, 365; 31:%,335
bis. Si. Ilie 246. 253, 254, 257, %59;
264. 267, 268. 273 n. 1, 324
bis, Mirauti 18. n. 1, 300. 3.6, 392
bis. Sf. Neculae 357
bis. Vascrisenia 275, 320
cetatea 388, 392 393
curtea dotnneasca 407
.';ucevita, manast. 321, 324
Serbesti, bis. 346
Sirote. bis. 30r
St~fanesti-Scoala, bis. 28, 29
Tazlau, mnast. 273, 289, 293. 294, 305, 310,
324
Tnganasul, mnast. 76
T4rgovistc, bis. Domneasca 103. 125, 126, 170
369. 423
T-rapezita, cap<>laIII 61 n. 1
T-rapezunt, bis. Hrysokef.alos 307 n .. 2
T-ropaeum 15 Ii. 4,
Tu-rbati. 1>is.132. 133. 147
Tu-r?lu-Severin, cetatea 387
_"GRIGO~:&;r9Wi8ep
T e:i1: a, cetatea
Ulpia-.TraianlJ, v. Sarmizegetusa.
Vaduri, bis. 31
Vagar.shlfN/it.f
-,;
.v aleni.J~is-3()1
,o,
.;24.6'
Voronet, mnast.
246 n. 1, 257.305,
312, 324
,:tJ:.
382
.'
,~
.-
,.
.''';'.
.;
~:/' .~.
.~....
<,r . '
~...
i::'-"
';.;,
..~,'
'}
0."
Daniel zzo
Dragos z3i
Dj{.ca v. Ion
v. CO,nstantin
Const. 411
J)umit1'ascu 3<)Z,-1-08
Mihai 100, 105, 419
Prvu 179
Serbtm Paharnitttl 128
Ecaierina-Elena
Et-isi E, 347
(Doamna
~'
"
Fierea Z20
GaUeron A. 4z5
C;autterea.lt P. 4z5
Gheorghe Bibescu 4zo, 4Z2 .~.
Gheorghe Stefan Z4I, 353, 354,
Golea 351
'Grigore Ghica 353
Hdl'ovici Nicoal'a' 316
HeN 42Z
H,'iua 130
Iachi'n~ 1'7
Iacov 354
. Ioa'nicliie 212; -215,
"
..
_\~
..'~
492
GRIGORE IONESCU
15
2Il
v. Alexandru
81
Raeovita v. Stefan
Radu I 57
Radu cel Frumos 76
Radu cel Mare 76, 303
Radu Mihnea 130
Radu Serban 128
Rfoveanu C. 220
Romstorfer 355, 392
Rosetti 408
Sass- Voevod 232
SIavitescu Ion Radu 200
Socolescu N. G. 424
Socoleseu I. N. 426
Stoica 200
Savulescu A. 426
Sufariu Gh. 152
Sarpe Cosma 301
Sendrea 242, 243
Serban Cantacuzino 23, 151, 157, 176, 202
Stefan Cantacuzino 137, 203
Stefan cel Mare 18, 232, 233, 235, 238,
242, 243; 244, 245, 246,
259, 265, 273, 274, 275,
287, 288, 290, 291, 292,
30, 303. 304, 307, 316,
332, 335, 342, 388, 389,
239,.241,
248, 251,
278, 282,
293, 294,
322. 327.
391, 392
408
Stefan Nemanian 16
Stefan Racovita 222
Stetanita- Voda 30, 31, 303
Stirbey v. Barbu
Taut 243
Teodor Logo/atu
Traian 12, 15
Trotusan 302
30q
Indice de figuri.
Agris. bis. f. 26, p. 45
Aninoasa, mnast. f. 341, p. 383
Arbora, bis. f. 250-251. p. 289-290
Arnota. mnast. f. 101-102, p. 134
Aroneanu. bis. f. 283-285, p. 332-334
Bacau, bis. Precista f. 223-224, p. 259-260
Balamuci. bis. f. 193. p. 221
Balinesti. bis. f. 210-2Il,
p. 244-245
Balteni. bis. f. 99-100, p. 131
. Baneasa, bis. Sf. Niculaef. 378, p. 421
Barbulet, bis. f. 121. p. 151
Brnova, mnast. f. 294-295, p. 343-344
Brsana. bis. f. 27, p. 46
Bistrita. mnast. f. 255. p. 294; f. 274-275,
p. 319-320
Borzesti, bis. f. 236, p. 274; f. 238, p. 277
Bradestii tiin Dos, bis. f. 196, p. 224
Bradet. bis. f. 47-48, p. 72-73
Brncoveni, curtea f. 372, p. 413
Gim~ORE
494
Cu'rtisoara, cula f. 360-361,
Dealtt, mnast. f. 49-50,
Densus, bis. f. 1, p. 14
p. 102-403
p. 78-79
f. 3~3-324, p. 372;
,379-380
t 335-357,
p.
Maldaresli,
palatul f. 373-376,
p. 414-417
~'ea;llt,
n1.~nast. f. 244---248)
344, p. 378
p.
283-287;
f.
173
Frumoasa, mnast.f: 316-317, p. 365-366
Funden1.i Doamnei, f. 168-i71, p. 197-200
Galata, mnast. f. 280-282, p. 328-3II
Gherghita,bis. f. !I6, p. 146
Golesti, .bis. f. II8-II9,
p. 148-149
Gr,amesti, bis. f. 3-4, p. 22-23
Gura-Motrului, bis. f. II2-II3,
p. 143-144
Hadmbu, sC,hitulf. 33-331, p. 376
HrIa'!A-"
bis.:Sf.Gheorghef. 225-23, p. 261-268
Hrtiesti, bis. f.71, p. 104
Hotin, cetatea f. 352, p. 394
Humor, mnast .. f. 266-267, p. 3IO-3II .
Humulesti, casa lui Creanga f. 353, p. 396
Hurez, mnast. f. 149~155, '..p. 178-184;
383, p. 4:58
27
Draga, bis. f. 14, p. 33
Dragomir.esti, bis. f. II-12,
p. 3-31
D,ragomjrna, mnast. f. 287-292, p. 336-341 ;
,'
iON:ESCU
f.
424
f. 104, p. 136; f. 340, p.
382; f. 384, p. 473
Poenari, cetatea f. 345'--346, P.386--387
P%vraci, bis. f. 105, p. 137
Popau.ti, bis. SI. Niculae f. 233'--34" p, 270271; f.257, p. 296
Posada, schitul f. 344, p. 385
Prea;ba, bis. f. 197, p. 225
'Prohota; mnast. I. 262-265,' p. 35-39;
f. 320, p. 369
Futtla, mnast. f. 254, p. 293; f. 304, p. 354;
I. 321, p. 370
Plumtu-ita, lllllast.
'P375
Rc'tdaI,.ti, bis. I. 23-25,
p. '234-236
iSTORIA ARiuTEcTURll
196
Rmnic1t Vlcii, bis. Toti Sfintii f. 198-199,
p. 246
Roman, episc(;pia f. 273, p. 318
Scaueni.Be'i.IIavesti, bis. 201-202, p. 228-229
Secu, mnast. f. 286, p. 335
Sil'et, bis. Sf. Treime f. 206-207, p. 237
Slatina, mnast. f. 276-277, p. 321-322
SIavitesti, casa SIavitescu f. 359, p. 401
Sngov, mnast. f. 65-68, p. 95-99
Solca, mniist. f. 293, p. 342
Soroca, cetatea f. 349-350, 1'. 39--391
Soveja, bis. f. 137, p. 165
Stanesti, bis. f. 72, p. 105
StY'mbeni, bis. f. 106, p. 138
Styellaia, bis. f. 117, p. I.f7
Suceava, bis. Sf. Dumitru f. 270, p. 314
ROM!lmSTI
495
f. 93-94, p. 17.5
bis. Sf. Imparati f. 141, p. 168
bis. SteJea f. 138-14, p. 166-168
mitropolia veche f. 69-7, p. 101102
Trgsor, bis. f. 82, p. Il5
Trgu-Ocna, mnast. Raducanl1 f. 332, p. 377
Tilews, bis. f. 24, p. 42
Tismana, mnast. f. 39-40, p. 64-65
T1'ifesti, casa f. 370, p. 4II
Turbati, bis. f. 120, p. r50
Tutan'a, mnast. f. 87, p. 120; f. 319, p. 368
386, p. 475
Verbila, bis. f. 142, p. 169
Vodita, mnast. f. 38, p. 63
Volovat, bis. Sf. Cruci f. 212, p. 246
Voronet, mnast. f. 220-~22,
p. 256-258
,-
"',
CUPRINSUL.
Pag.
Prefata
Cuvnt
5
nainte
Introducere
la studiul
arhitecturii
I[
romnesti
CAPITOLUL
Arhitectura
de lemn
22
CAPITOLUL
Arhitectura
1.
in Principatul
T:uii Romnesti
II.
in Muntenia
Faza nruririlor
Athos. -
in Muntenia
n secolul al XVII-lea,
secolului al XVIlea.
pna la Constantin
'1' - lt
74
n -IJII
IV.
Brncoveanu.
Arhitectura munteneasca
al XIX-lea
\11/
III.
la sfrsitul
CAPITOLUL
VI
50
Arhitectura
v -
bizantino-constantinopoli. . . . . . . . . .
\'i
I30
V.
(Il -
Epoca lui Constantin Brncoveallu. - Epoca :i\Iavrocordatilor. - A doua jumatate a secolului al XIX-lea
. . . . . . . . . . . . . . .
. . . .
'!..
,(\
'"I
GRIGORE
498
IOl-."'ESeu
(
CAPITOLUL
VI.
)( 1\
Arhitectura
in Principatul
Moldovci,
de la dcscalecare
(1360-1457).
231
Epoca de formatie
sau a nruririlor
romanico-gotice
CAPITOLUL
Arhitectura
si bizantir:-e
VII.
'('-." ~,,\\~457-1584).
","
i..J - V.II/
E:poca lui Stefan cel Mare. - Dela Stefan cel Mare la Petru
Rares. - A doua jumatate a secolului pna la 1584
Rares. -
~v
239
CAPITOLUL VI!!.
t ~. ~ X. \K..
Arbitectura moldoveneasca de la sfrsitul secolului al XVI-lea pna la InccllUtul sccolulul
al XIX-lea.
. . . . . . . . . . . . . . .
CAPITOLUL
Arhitectura
monastlca
'
.1..
\"
CAPITOLUL
Arbitectura
IX.
X.
............
militara
CAPITOLUL
Arbitectura
Casa taraneasca.
XI.
civila.
Casa si palatul
CAPITOLUL
XII.
. ~ .:1. ~ . ~~
------
395
domnesc
..,(
. .'
...
Id\-\ - "..
Il
\J II 1