Jacques Martel Marele Dictionar Al Bolilor Si Afectiunilor

.. ,..
.",_
I'
_..-!
,'" .... o<-::_ ..
..
.'
-. t
_~
..
'
...... , ,
!
(
I
{ ~
l
I
I
I.
,.1" '
~
~
r.
~..:
'.-
3<:
/i
l:-i
'1=.
,_.
;
.:l,l;.
i/
1 ~ {
\._:
.,;
~:.., .l.
"i.
,
:..
"t"
.c
~._
;;.
:"
,,
c
... ;'.,.
1-
,.
Ei;J~II,E
.;
~ouA, REVIZUITA
'~
. .
t -
$1 ADAUGITA
I.
I
I
...
.....:, ~. /1' ..
.~ .' 1 ;-.._;:;
I ;
,... :
:
,<._'
Editura
Ascendent
\:\
Jacques Martel
Le grand dictionnaire
Marele Diet/onar 01Bolllor ~1A/ec:tiunilor.
Cauzrde subtile ale rmbolnoviril
des malaises et des maladies
Nouvelle edition revue et augmentee
.Exprimart ... editoriale
2007 - Editions Quintessence

Rue de la Bastidonne -13678 Aubagne Cedex - France
Tel. (+33) 0442189094Fax (+33) 044218 90 99
info@holoconcepteu
despre Vindecare
Pour Ie Canada; Editions Atrna internationales

8400, bouI.llem I-Bourassa, bur. 200
Quebec (Quebec) G1G4E2 - Canada
Tel. (+1) 418990-0808 - Fax (+1) 418 990-1115
Courrie! ; info@atrna.ca - Site Web: www.atrna.ca
Tous droits de reproduction et de traduction reserves pour tous pays.
Eu ered ea Sanatatea este 0 zestre eu care venim pe lume fiecare: Sursa

creatoare, In lnteligenta si generozitatea ei, ne-a inzestrat. cu tot .ceea ce avem
rievoie pentru calatoria vletii -harta, ghizi, indicatoare si resurse de toate
felurile, Starea de sanatate este efectul capacitatil noastre de a ne ne conecta la
planul inalt a carui parte Importanta suntern toti, Uneori lnsa, stim bine, desi ne
propunem 0 tinta ~i un drum bun pentru a ajunge la ea, se intampla sa ne
ratacim: 0 alee ce ne pare mai scurta, mai frurnoasa sau mai. .. racoroasa decat
drumul ales initial, ne atrage, 0 luam pe acolo ~i incepem sa ne lndepartam de
calea initiala; ne putem lndeparta putin dear, iar cand vedern ea aleea nu duce
nicaieri, ne intoarcem: sau ne tndepartarn atat de mult, lncat nu 'mal ramane timp
: pentru into arc ere ehiar daca avem resurse: ori avem tirnp. dar resursele eli care
am fost inzestrati la inceputul calatoriel vietii sunt (de) limitate. .
.. '.
Sanatatea se termina acolo unde incepe dizarrnonia, conflictul cu tine
tnsutt si cu cellalti, frica, neincrederea, necredinta, vinovatia, resentimentul,
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

MARTEL,JACQUES
Marele dictionar al bolilor i afectlunilor : cauzele subtile ale
tmbolnavtrtt / Jacques Martel; trad.: Doina Anghel. - Bucuresti : Ascendent,
2012
Bibliogr.
ISBN 978-973-1859-69-9
uitarea iublrli.;
I. Anghel, Doina (trad.)

. l
61
Editor: Clara Toma

Coperta si tehnoredactare:
Magda Capraru
Reproducerea
Toate drepturile apartin Editurii Ascendent

integrala sau partiala, sub orice forma, a textului din aceasta carte este
posibila doar cu acordul scris al Editurii Ascendent
Copyright@2012 Editura Ascendent

www.edituraascendent.ro
E-mail: office@editura ascendent.ro
.,.
lar toate aeestea incep sa se manifeste in .viata .noastra odata eu

deconectarea de la resursele indestulatoare eu care am fost inzestrati, prln
. ignorarea legilor si principiilor universului. Am fost creati ca Trup, Minte, Suflet.
Fiecare din aeeste parti ale noastre sunt strans conectate intreele ~iconectate la
. Sursa creatoare. Cand legatura dintre aeeste parti slabeste, sau cand este
distrusa, fiinta noastra ca intreg pierde eontactul eu Sursa, ~i atund, singurele
resurse pe care ne putem baza sunt cele interioarre, din zestea i~itiala, Cand
mintea no astra sufera, .pentru ca nu tntelege ceva, pentru ea e epuizata,
suprasolicitata, insuficient folostta, pentru ca se afla in conflict eu inima sau
pentru alte motive, suferaIn egala masura ~i sufletul ~i trupul. Cand inima
noastra plange, pentru ca se simte ranita, pentru ea se simte dezamagita, pentru
ca se simte insingurata sau pentru alte motive, sufera in egala masura si trupul ~i
mintea. Cand trupul nostru e bolnav, pentru ca a fost neingrijit, pentru ca a fost
agresat, pentru ca a fost intoxicat, sau pentru alte motive, sufera in egala masura
i mintea ~i sufletul. Cand macar una din aceste parti este in suferinta,
manifestarn, eel mai adesea si cei mai multi dintre noi, neincredere, frica,
indoiala, conflict interior, vinovatle, adica exact acele manifestari care stau la
originea bolii. Intram intr un cere vicios, pe 0 spirala descendents, intr-un
labirint intortocheat si Intunecos. Odata rataciti ~i deconectati de la Cale i de la
Sursa, proviziile devin din ce in ee mai sarace, noi din ce In ce mai speriati, Boala,
starea de rau, ne tin cu ochii in pamant, tristi, cu bratele incructsate ori cu ele
........
lIrTTnr 1 1 I 1 I I 1 I
1 1
! ! I 1 J I',
I'
',-;.
-,--,
+-" ,.~ ..........
,,!.
1 1 1 I
I 1 .,
1 ...
r.
\"\
Jacques Martel
4.
Marele Dictionar alBoli/or 5i AfeCfiunllor - Cauzele subtile ale imbolniivirii
atarnand pe langa noi a neputlnta, Cautam iesirea cu disperare si ajungem adesea

sa ratactm si mai mult, sa ne afundam si mai tare. Nu orice luminis este locul
unde trebuie sa ajungem $i nu orice izvor e tamaduitor.
Ca sa putem ie~i din fundatura unde am ajuns, bolnavi fiind, este nevoie
sa facem 0 "cale -intoarsa" cu mintea ~i cu inima, sa ne amintim acea decizie, acel
act, acel gan~, acea ernotie, acel conflict, acea slabiciune, acea trauma, acea
temere, etc. care ne-a determinat sa facem primul pas ce ne-a indepartat de calea
cea buna si de sanatate, Iesirea din cercul vicios se poate face printr-un pas
late ral, nicidecum prin continuarea mersului tnainte. lesirea dintr-un labirint
..lntunecat se poate face prin inspiratie, nicidecum prin cautarea unor repere
orbec~ind. lesirea dintr-o splrala descendenta se' poate face printr-un salt In
"inalpme ori prin urcusul treapta cu treapta, nicidecum prin sapaturi In adancime,
Iesirea dintr-o prapastie adanca, atat de adanca tncat ecoul strigatului tau nu
( ajunge nicaieri, se poate face doar prin zbor...
. .. ' .
'.
Vindecarea presupune
credinta in sursa creatoare
si tncrederea in
'.resursele interioare. Odata ce ai ajuns, cu mintea ~i eu inima, la .acel punct in care
ai pierdut calea cea buna, regasirea ei si reluarea calatoriei este posibila, Totul
este ca, chiar ~i atunci cand resursele trupului de a strabate drumul inapoi :sunt
limitate ori aproape inexistente, sa ai credinta ,~i tncrederea ca vei reusi .: prin
intuitle, printr-un pas lateral, prin salt in lnaltirne sau prin zbor...
.
'
: . Vindecarea nu '0 .gasestl neaparat la capatul unei cai vindecatoare,
. Vindecarea este cel'inai adesea, chiar Calea spre Vindecare. Iar Calea spre
Vlndecaretrece intotdeauna prin punctul unde mintea, inima ~i trupul se unese
i devin Una cu Energia Creatoare si cu lubirea ...
'"
Vindecarea este in Tine.
. .
'
. , ....., ..
'. . ... . Sper diri toata ., ca aceasta luerare al carei editor am bticuria sa fiu, sa te
ghideze catre acel loc din tine insup/insap un de vei gasi resursa tamaduitoare cu
.care ai fostlnzestratfa].
,"
Mult~umiri
A$ dori Sa multumesc in mod special doamnei Lucie Bernier, pentru
munca ei de colaborator in top acesti ani de productie a cartli, Experienta sa de
viata, cea de psihoterapist, formarea ei In abordarea metafizicii de boli si stari de
rau, spiritul de sinteza i intuitia au contribuit semnificativ la finalizarea acestei
cartl, (lucie.bernier@atma.ca
)
o multumire speciala domnului Claude Sabbah care de peste 40 de ani,
prin expertiza sa exceptionala, marea sa experienta i predare asupra biologiei
totale a fiintelor vii, sub forma de povesti naturale, au aetivat in mine un impuls
sa merg chiar mai departe In cercetarea ~i concluziile pe care LE-AM efectuat
pana In aceasta zi. Mintea sa deschisa si iubirea lui pentru filnta umana sunt un
exemplu de perpetuat pentru mine, In special stiind ca iubirea este singurul
vindecator in munca pe care 0 efectuam pentru rezolvarea conflictelor care au
adus boala sa se manifeste.
A vrea sa ii multumesc i Domnului George Wright, psihoterapeut
si
prieten apropiat, pentru sprijinul constant i incurajarea pe care mi-a oferit-o
fata de munca depusa, care de multe ori mi se parea lunga sl prea laborioasa In
anii de productie a cartH. (WWw.groupe-ace.eomgeorge@groupe-ace
..com )
Ii multumesc lui Gerard Athias pentru lucrarlle efectuate in stabilirea
unei liste de cuvinte asociate cu conflicte, pre cum i identificarea etirnologlca a
denumirii de boli care sunt 0 sursa valoroasa de inforrnatii care pot facilita
constientizarea
conflictului de la originea bolii i pentru ca ne-a perm is sa
utilizam aceste informatii in dictionar. (www.athias.net)
De asemenea,
vreau sa multumesc
urmatoarelor
persoane
pentru
participarea lor la realizarea acestei i:ar~i:
San~tate i Armonie va doresc !

Clara Toma, editor
www.exprimari.wordpress.com
..
Mme Nicole Gagne

Mme Ginette Plante
Mme Denise Quintal
M. Simon Alarie
M. Paul-Emile Drouin
Mme Denise Boucher
M. Pierre Couture
Mme Nicole Cloutier
Dr Amaury Leclerc
.. :
M. Jean Dumas
Mme Ginette Caron
Mme Danielle East
Mme Louise Drouin
M. Laurent Chiasson
M. Bob Lenghan
Mme Fleurette Couture
Mme Catherine Guin
Tatalul meu: Noe Martel
iiiiiiili
...........
,,----tTT1T-r-TlIT..-rr--rT1l1f
II!
-r- TIl""
-r
-Of
,.
......
-.
T"-"l
U11
1,.
..
Jacques Martel
, Maiele Dlctionar al Bol/lor If Afectlunilor.
Cauzele subtile ale fmbofnavlrll
PREFATA~ .
,Accept! ., sa Ilia vindec
Aceastii carte este dedicatii celor care cautiiAdevarui
,
A constientiza ce sunt si ce sunt pe cale sa devin este mereu extrem de
captivant, cu atat mai mult atunci cand ceea ce descopar despre mine este frumos
~Lpozitiv. Ce se lntampla tnsa cand descoperirile care rezulta dintr-un proces de
autocunoastere rna' pun in' fata faptului de a vedea fatete ascunse ale
personalitatii mele, care Implied si necesitatea de a deveni constlenta de
afectiunile de care sunt atinsa , care s-au instalat an lnteriorul corpului meu ?
Ei bine, este ceea ce s-a intamplat de-a lungul ultimilor ani, in care am
realizat di. maladiile s-au instalat subtil, din eauza ernotiilor prost gestionate,
cand, invatand sa armonizez acest varte] emotional, am reusit sa dobandesc
!'
puterea de a rna vindeca .. ' ,
"
Bineinteles, acceptarea faptului de a-mi prelua responsabilitatea in eeea
, ce priveste sanatatea mea, a fost un proces indelung, de Introspectie ~i revizuire a
_ valorilor, dar care mi-a dat certitudinea ca am puterea de a rna vindeca.
,
Am avut privilegiul, din 1988, de a-l cunoaste pe Jacques Martel ~i de a
'dobandi cunostinte de-a lungul conferintelor ~i atelierelor ttnute de acesta,
, Jacques m-a ajutat sa accept ca boala, oricare ar fi ea, este ,0' experienta pozitiva,
intrucat ea este 0 ocazie pentru mine de a rna opri, de a rna interoga asupraa ceea
ce se intarripl~ tn viata mea. Boala mi-a dat ocazia sa invat sa eer ajutorul, lucru
pe care eu II evitarn, Am invatat $a imi reamintesc eli a cadea este omenesc, dar a
te putea ridica este divin si ca, pentru a te vindeca, este esential sa te deschizi
, catreceilalti, catre tinetnsuti i mal ales catre Iubire.
Aceasta 'carte este un exceptional instrument de transformare, este 0
fereastra deschisa catre lumea emotiilor, care este Inca putin cunoscuta. Dandumi dreptul sa rna iubesc ~i sa ina accept traversand toate emotiile tralte, am facut
un pas important catre armonie, pace, iubire.
- Pe durata acestor ani cat am colaborat cu Jacques la nasterea acestei dirti,
am fost surprinsa sa constat cantitatea foarte mare de timp investita, rara sa mai
, amintesc de energia depusa pentru a canaliza aceste informatii.
.Ceea.ce 'doresc fiecaruia, este sa devina din ce in ce mal autonom, din ce in
ce mai capabil de a afla de unde provin bolile si afectiunile care il afecteaza
Aceasta recunoastere va servi procesului de preventie si va aduce schimbarile
necesare in via~a pentru recuperarea sanatlitii.
Multa sanatate !
Lucie Bernier,
psihoterapeut, coordonator al tucriirti
\,,\
Marele Diq;onor 01Bali/or 5; A/ectlunilor - Couzele subtile ole imbolni'ivlrll
Jocques Mortel
INTRO:DUCERE
;.
Sanatatea a fost intotdeauna un subiect de preocupare pentru mine. De

fapt, chiar de la 0 varsta frageda, am inceput sa rna confrunt cu probleI?e d~
sanatate, rara stiu exact cauza. Mama mea, de asemenea, s-a confruntat cu situatn
dificile, care, au necesitat diverse ingrijiri [operatiuni, tratarnente), ~i multi ani de
spitalizare'"
..
.
-.
in cazul rneu, cum nu se putea gasl exact ceea de ce sufar, 0 tndotala plana
constant: rna gandeam ca aceste probIeme ar putea fi psihoIogice. Mi-am zis
atunci: sau "este doar in mintea mea", sau'exista un motiv pentru ceea ce se
lntampla". Am decis s~ optez pentru a doua ~i atunci am inceput sa cercetez ce rna adus sa traiesctoateaceste nelinisti.
.
in 1978, am tnceput sa lucrez in domeniul sanatapi, mai precis a
suplimentelor alimentare. Am realizat atunci, de unul singur, !n ~i~pul
consultarilor individuale pe care Ie dadeam, di ar putea exista 0 legatura mtre
. ernotii, ganduri ~i boli. Am tnceput intuitiv, sa descopar legaturi intre anumite
emotii ~j' anumite boli. In 1988, atunci cand m-am tnscris la cursuri pentru
dezvoltarea personala, am descoperit ceea ce se numeste astazi, abordarea
metafizica de boli si stari de diu. Iml aduc aminte cum impreuna ell un grup
consultam compilatia de nelinisti i de boli dezvoltate in carte a lui Louise Hay.
Observam' cum oamenii Incepeau ancheta asupra lor ini~i. sau pe altii ca sa
verifice validitatea a ceea ce tnalnta Louise, tott vizibil pasionatl.de a descoperi
noi di decercetare pentru a Intelege mai bine ceea ce traiesc, .
.
De' atunci, interesul meu in aceasta abordare a continuat sa creases, in
.' special pentru ea m-am reorientat profesional iri acest domeniu specific de
crestere personala, De atunci.: nu m-arn oprit din a tncerca sa _verlfic, prin
intermedii.tl consultarilor individuale, claselor sau atelierelor de hicru pe care Ie
'conduc, reIevaTtla acestor datecu privirela boli si stari de rau. Chiar i astazi, am
uneori, fie la magazinul aJimentar sau leixerox, pun intrebari oamenilor cu care
rna intalnesc pentru a incerca sa inleIeg ceea ce tr~iiesc ei in acel moment, pentru
a g~si link-ul cu boli ~i stari de rau. Se uita la mine cu un aer uimit i in acelai
timp curios, intrebandu-se daca sunt clarvazator, sau un extraterestru pentru a
reu~i sa tiu aa de multe despre ei' rara ca ei sa imi fi zis prea muIte. De fapt,
atund cand tim sa decodam boli i stari de rau i di ~tim'Iace fel, de emo!ii sau
ganduri sunt legate, este foarte uor sa inlelegi i sa ii 'spui imei persoane ceea Ce
traie~te. Atund Ie zic oamenilor ca este pur si simplu ~unoaterea funcponarii a
omuIui i a legaturilor intre ganduri, emotii i boala. Intr-un fel Ie expJic ca am
putea avea un calculator umplut cu aceste date, i apoi sa cerem cuiva sa i~i
spuna boala sau nelinitea, iar informapa despre viata personaUi a acestuia ar
aparea dar, eu toate ea ei pot fi con~tienti sau nu de aeeste fapte. Ded, nu este
yorba de clarviziune, este pur si simplu cunoatere.
Astazi, cu experienla ~i cunotintele acumulate, pot afirma ca este
imposibil ca 0 persoana sa sufere de diabet rara ca ea sa nu resimta in viala sa, un
sentiment de tristete profunda sau de dezgust puternic fa~a de 0 situatie pe care a

trait-c. Pentru mine este imposibil ca 0 persoana sa sufere de problerne la ficat
rara ca ea sa resimta furie, frustrare, fata de ea insa~i sau de fa~a de altii, i asa
rnai departe. Mi-a fost racuta de cateva ori remarca urmatoare: "atunci .cand
decodezi boli, fad special in asa fel tncat sa se lege" si urmeaza "toata lumea
traieste furie, frustrare, chinuri si respingeri". Acestora, le raspund ca nu toata
lumea reactioneaza la fel; De exemplu, am creseut intr-o familie de doisprezece
copii, cu un tata alocolic ~i 0 mama depresiva. Fratli ~i suroriile rnele au avut
aceeasi parint! ca mine, dar fiecare copil, inclusiv eu, va fi sau nu afectat, lntr-un
fel diferit dinmotivul interpretarit sale proprii a trairii cu parin~ii lui.
De ce? Pentru ca suntem toti diferip si constientizam lucrurile diferit,
fiecare pe drumullui. Astfel, fenomenul de respingere poate declansa o.boala la 0
persoana dar nu neaparat si la cealalta. Asta depinde de felul.in care m-am
slmtlt afectat, constient sau tnconsttent, Daca stresul meu psihologic este
suficient de mare, el va fi transpus, de: catre creier, intr-un stres biologic sub
forma de boala, in unul din atelierele mele despre abordarea metafizica de boli i
. star; de rau, cu ocazia unui salon despre sanatatea naturala, bolile si startle de
rau pe care.oamenii le-au imparta~it cu mine au fost decodatedestul derepede i
eu precizie, spre marea mea fericire. Putin timp dupa, 0 prietena care a fost in
.: public la acest atelier .imi spune: "Jacques, ar trebui sa fii atent cand raspunzi
oameniilor i Ie dai un raspuns direct i rapid. Persoanele din jurul meu au avut
impresia ca atelierul este aranjat dinainte, pentru a functiona", Bineinteles ca nici
nu incape tndotala sa fi fost astfel, aid trebuie inteles urmatorullucru:
.
'- in primul rand, persoana afectata de boala stie ca ceea ce se spune este
adevarat pentru ea, dar poate nu este asa evident si pentru ceilalti care nu sunt
afectati personal,
.
.'
.
-. in al doilea rand, ceea ce este nou si apare pentru prima oara in
con~tiinta poate sa ne para ireal. Sa negi aceasta realitate poate sa fie ~i un fel a se
proteja pentru a nu se simti responsabil de ceea ce ni se intampla.
.
Aceasta este 0 anecdota care ilustreaza foarte bine aceasta constatare.
Celebrul inventator Thomas Edison a facut cuno~tinta cu membrii Congresului
american pentru a Ie prezenta cea mai noua invenpe a sa, phonographul, 0
inainarie vorbitoare. S:a raportat ca atunci cand a pus in funcpune inventia, unii
membri ai congresului I-au acuzat ccl ar fi un impostor, i spunand ca trebuie sa
fie 0 scamatorie sau ceva necurat, pentru ca pentru ei era imposibil ca 0 voce de
om sa poata ie~i dintr~o cutie.
..'
"
.
. Timpurile s-au schimbat. ~i de aceea este important sa ramai deschis la
idei noi care ar putea aduce raspunsuri inovante la multe din probleme. Multe
. persoane in Statele Unite i in Europa au dezvoltat aceasta abordare a legaturii
existente intre confliete, emopi, ganduri ~i boaUi,~i asta face ca acest domeniu de
investigare sa fie cunoscut nu numai in Quebec dar ~i in alte colturi ale lumii.
.
Spun des in cursu I confedntelor mele, di am un mental foarte puternic,
dar i 0 intuipe puternidi $i ca cea mare proba a vietii mele a, fost, i este, in
continuare sa Ie conciliez pe ambele. Formareamea ca inginer electrician m-a dus
.
....
\':\
10
MareJe Dietionor 01Bolilor fi A/ecfiunilor
Jacques Martel
la a concretiza aspectul logic !)i rational a lucrurilor. Fizica rn-a invatat ca la

fiecare cauza este Jegat un fapt real. Aceasta lege a cauzalitatil, mai tarziu, am
putut sa 0 aplic domeniului emotiilor si a gandurilor, ehiar daca sunt mai putin
tangibile ea fizica. Dar este asta adevarat? Chiar i lntr-un domeniu care deriva
din flzlca, cum e electricitatea, lucram eu ceva care ochiul omului nu I-a vazut
niciodata: electricitatea. De fapt, lucrarn cu efecte ca lumina, caldura, inductla
electromagnetica, s.a.m.d. In acelasi fel, gandurile $i emotiile nu sunt neaparat
fizice In sensul propriu a cuvantului, dar pot avea repercusiuni fizice sub forma
de boala $i nelinlste. De aceea unul din scopurile acestei cartt este de a arata ca la
ceva care nu este vizibil asa cum sunt gandurlle si ernotiile, raspund reactil fizice
masurabile care de multe ori se prezinta sub forma de boala i neliniste. Pot sa
maser cat de infuriat rna simt? Nu! Dar pot sa Imi masortemperatura atunci cand
am febra, Pot sa maser faptul ca de rnulte ori am impresia ca trebuie sa lupt
pentru a obtine eeea ce vreau? Nu! Dar pot masura scaderea de globule rosii
atunci cand sufar de anemie. Pot sa maser faptul ca fericirea nu circula suficient
In vlata mea? Nu! Dar pot masura nivelul meu de colesterol i sa vad ca e prea
ridicat, sl asa mai departe. Atunci dad prind constiinta de gandurl i de emotii
care au dus la dezvoltare de boli $i' stan de rau, se poate ca schimband aceste
ganduri !?iernotii sa imi regasesc sanatatea? Afirm ca da!
.
.
Totodata, se poate ca treaba sa fie mai complexa decat imi dau seama
.constient, De aceea se poate sa am nevoie sa apelez la alp oameni lucrand in
domeniul medical sau altor oameni folosind alte metode profesionale pentru a
rna ajuta sa efectuez schimbarea in viata mea. Daca trebuie sa rna operez i di
lnteleg ce rn-a adus sa traiesc 0 astfel de situatie, este posibil sa imi revin mult
mai repede decat 0 alta persoana care nu a vrut sa stie ce se lntampla In viata lui
sau pur si simplu l-a ignorat.
.
in plus, daca nu am inteles mesajul din boala mea, operatia sau
tratamentul va face sa para ca boala dispare, dar aceasta va putea sa repercuteze
sub un alt aspect, 0 alta forma asupra corpului meu, rnal tarziu,
Este de .sperat ca din ce in ce mai mult firme vor lua aminte de beneficiile
care Ie aduee sa ii ajute angajatii in parcursul lor personal, pe plan emotional,
Asta va permite sa scads numarul de accidente in firma, ~i rata de absents, i va
cre~te eficacitatea individuala. Daca viata mea personaUi, familiala sau
profesionala face sa nu rna simt bine vis-a-vis de mine, sunt mai multe anse sa
. Imi "atrag", chiar i ineontient 0 boala sau un accident pentru aputea pleca in
concediu sau ca sa primesc tngrijire personala.
Ideea de a face un dicponar mi-a venit in 1990, i in 1991 m-am pus pe
treaba. Atunci, habar nu aveam de muntii de mundi care aveau sa rna a$tepte, i
multumesc ca a fost aa, cad daca tiam, nu a fi pus in micare acest proiect. Dar
mi-am zis "fiecare lucru la timpullui! 0 sa reuesc; voi munci pana voi fi sufic~nt
de satisfacut pentru a publica aceasta lucrare."
Mentionez acest lucru, pentru ca a fost nevoie de foarte multa mund
energie i vointa pentru a face aceste schimbari asupra sa. Un scriitor american ~
scris lntr-o zi: "doar cei curajo~i ~i cei aventuroi vor trece prin experien~
j
Couzele subtile ale fmbolniivirif
11
cu Dumnezeu", Ceinteleg eu din acest pasaj este ca determinarea mea de a trece

peste obstacole si curajul de a experimenta cai noi pentru mine, lmi vor procura
anumite stari de reusita sl stare de bine. Aceasta stare de bine corespunde
sanatatii fizice, mentale i emotionale.
Din 1978 pana 1988, am lucrat in domeniul complementelor alimentare
numite, metoda orthomoleculare, aceasta semnifica "sa oferi organismului
nutrienti necesari, cum ar fi vitaminele, mineralele si altele sub forma de
alimente sau suplimente alimentare pentru a te mentine la 0 sanatate optimala",
Ma bazam atunci pe nistelucrari de psihiatriisi alti doctori, bicchimisti si diversi
cautatori canadieni sl americani care, prin experiente, au demonstrat ca daca dai
nutrientii necesari, se poate imbunatati, ba chiar vindeca in unele cazuri
sanatatea fizica, mentala si emotionala, De fapt, exists rnai multe abordari pentru
a obtine 0 sanatate optima ~i fiecare are importanta lui, fiecare actionand tntrun fel sau altul asupra toate aspectelor corpului nostru. in 1996, am vazut un
reportaj la televizor despre "Columbia-Presbyterian Hospital" din New York,
unde era yorba despre un pacient, domnul Joseph Randazzo care avea sa fie
operat pentru trei by-passuri coronare. Acest pacient a beneficiat de sedinte de
vizualizare, de tratament energetic, de reflexologie inainte de operatie. in timpul
operatiei beneficia de tratament energic. Dupa operatie, tot acest pacient a
participat din nou la sedinte de vizualizare, a primit tratamente energetice sl de
reflexologic pentru a putea sa se recupereze mai repede. Aceste lnterventll si-au
dus fructul caci pacientul s-a recuperat mult mai repede dupa aceasta interventie
decat ar fi facut-o un alt padent in conditii normale, Doctorul practlcant, Mehmet
Oz, mentiona faptul ca face aceeasi experienta cu alti 300 de pacienti pentru a
analiza rezultatul $i de a adauga aceste terapii alternative tratamentului medical
conventional.
Aceasta carte se vrea deci ca un complement
adus tuturor
abordarflor, fie ele medicale sau in legatura cu metodele alternative. Cartea
trateaza deci abordarea alopata, mai mult rnedicinala, si cea a abordarii holistice
care cuprinde mai mult aspectul fizic, mental, emotional $i spiritual al fiintel
mele.Imi doresc eu ardoare ca toti profesionistii sanatatii, la orice nivel ar fi ei, sa
se foloseasca de acest dictionar in eompletarea practicii lor, ca un obiect al
muncii ~i investigatiei, pentru a-~i ajuta pacientii in procesul lor de vindecare.
Personal, am experimentat operatiile, medicina traditionala, medicamentele,
acupunctura, tratamentele energetice, radiestezia, naturopatia, masajele, terapia
prin eulori, aietetica, vitaminoterapia, e!?entele florale ale Dr. Bach, ehiropractica,
ortoterapia,
iridologia, psihoterapia,
rebirth-ul
(respirape
co.n~tientp),
homeopatia s.a.m.d. Stiu ca daca 0 tehnidi era valabila pentru toata lumea,
aceasta ar fi singura folosita. Dar nu este cazul, caci fiinta umana este animalul de
pe planeta care are cele mai multe posibilitati dar ~i cea mai mare complexitate.
, Acesta e motivul pentru care trebuie sa Incerc sa Inteleg de unul singur
ceea ce traiesc ajutat de ceilalti, la nevoie, In domeniul respectiv competentei lor.
Acel~$i autor pe care I-am mentionat i mai sus scria 0 data: "TREBUIE SA
iNVATAM DE LA CEI CARE ~TIU". Astfel eu trebuie sa caut ce este eel mai bun
..".
-: ..
-r"-:-
.-.r"'1
T--l-"T
~
.
12
i
1
i'
;.
"~:\
Jacques Martel
.. din fiecare profesie. Cand sunt fata in fata cu un medic, rna gandesc ca el stie ~i
mai multe decat mine' despre medicina si di trebuie sa fiu atent la ce are sa lmi
. spuna $i la ce imi propune, lasandu-mi libertatea de a alege singur continuarea
orientarii mele. La fel cand sunt in fata unui acupunctor, sunt atent la ce imi zice
sau la tratamentul pe care il propune, pentru di el stle mai bine cum functioneaza
.echilibrul energetic al corpului meu vis-a-vts de rneridianele mele. ~i asa mai
.'. departe pentru toate celalalte profesii.
'. lntr-o zi, 0 doamna irni spunea ca ea nu crede in toate povestile despre
gandurl $i ernotii in legatura cu bolile. l-am raspuns di nu este nevoie sa creada .
.'.Dupa ce t-arn citit cateva texte care se raportauunor bali ~i stari de rau pe care Ie
avuse sau Ie mai avea, am putut sa rernarc ca atitudinea sa se schimbase $i ca era
mai receptlva la aceasta abordare. De fapt, este a parte din mine care stie ce se
intampla ~i stie ca ceea ce se spune despre mimi corespunde la ceea ce traiesc i
ca nu este doar a intamplare. Aid trebuie sa 'tim prudenti: nu trebuie sa rna simt
vinovat de ceea ce mi se inrnmpla si sa cred ca mi se spune ca e vina mea daca
sunt bolnav .. '
.
Sunt responsabil de ceea ce mi se lntampla, dar in majoritatea cazurilor,
nu este vina mea. Este necunoasterea
legilor care regizeaza gandurlle ~i
emottile asupra corpului fizic cea care ma face sa traiesc stari de rau ~i de
..' boll, Trebuie deci Sa aflu calea mea personale, sau in sensu) mai Iarg, a caii
mele spirituale. Acolo unde am descoperit ca este prea purina dragoste sau
deloc, trebuie sa redescopar ca dragostea exists totusi, Nu e evident, 0 sa imi
spunetil Dar chiar asa 'e. Daca mp arunc de la un balcon $i irni rup un picior, 0 sa
zic ca Durnnezeu m-a pedepsit? De fapt, exista 0 lege care se cheama Iegea
gravitatiei care are tendinta de a rna duce inapoi spre pamant, Aceasta lege nu e
nici buna, nici rea, este legea gravltatiei, Pot sa argumentez cat vreau sl sa rna
supar pe 'ea pentru ca din cauza ei mi-am rupt piciorul; asta nu va schimba nimic,
cad, LEGEAE LEGE.Astfel explicarn ca toate boliile yin dintr-o lipsa de: dragoste.
Se zice di dragostea vlndeca tot. Atunci, daca e adevarat, n-ar ajunge sa aducem
dragoste ca sa ne vindedii:n?
.
Este adevarat, in unele cazuri. De fapt, e ca $i cum dragostea ar trebul sa
. intre prin anumite' porti pentru ca vindecarea sa aib~ 10c, prin aceste porti care
au fostinchise dragostei in momentul ranilor mele anterioare. lata a arie intreaga
de descoperiri $i luari aminte!
.. Aceasta carte nu are ca scop direct sa aduca solutii boliilor $i starilor de
diu, ci mid degraba pentru a rna ajuta sa aflu ca boala sau starea de rau pe care 0
resimt vine din gandurile $i emotlile mete, si din acest moment, pot sa imi ofer
sansele care le consider necesare pentru a aduce schimbari in vlata mea.
Simplul fapt de a sti de unde provine starea mea de rau sau boala mea,
poate sa aduca schimbari in corpul rneu fizic, In unele cazuri chiar, schimbarea
pozitiva poate sa fie de 50% si poate chiar sa mearga pana la 100%, adlca
vindecarea completa,
.
Pentru mine, atunci cand am luat cursuri de dezvoltare personala in
1988 $i am putut sa descopar schimbarlle care aveau loc in mine,' am avut
Ma;ele Oit;flonar al Bolilor gl Afectiunilor
Cauzele subtile ale Imbolnavirii
l:
j:
.,
~, .
t .
-r
lIiiiiiI_iliiiili.-,"'~-.llIIIIiiliiiillllilll
...--J--r'--"-'-T!--'1 ,,-r""-"'r-y---r-"lI
'I
"
l'
1 ~ .., . ,
"_
13
)1.-;
"<to
....
_-
.,..
..,.
\,"'\
74
JacquesMartel
CUPRINS
Marele Dicfionar alBolitor ~iAfectiunilor
Cauzele subtile ale imbolnavirii
35.
ALZHEIMER (boala lui ..) vezi si: AMNEZIE, SEN/LiTATE
36.
AM ENOREE (absente menstruatiel]
vezi: MENSTRUA
1.
A SCUIPA SANGE vezi: SANGE ....................................................................
52
37.
AMFETAMINA (consum de ) Vez;:DROGUR/
2.
ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL Vezi: CREIER
52
ACIDITATE GASTRICA Vezi: STOMAC-ARSURI
38.
AMIGDALE.-
52
4.
5
39.
AMIOTROFIE Vezi: ATROFlE
ACIDOzA
52
40.
AMNEZIE
6.
41.
AMORTEALA
ACRODERMATITA
7.
ACROMEGALIE vezi: OS
42.
AMPUTARE vezi si: AUTOMUTILARE ;
8.
43.
ANCHILOZA (stare de
ACROKERATOZA Vezi:PIELE
ACUFENA Vezi: URECHI
10.
ACUMULARE UCHID SINOVIAl
11.
AFAZIA
12.
AFONIA SAU STINGEREA VOCII
13.
AFTA Vezi: GURA - AFTA
54
14.
AHILE Vezi: TENDONUL LUI AHILE
54
15
AlCOOLISM
vezi: ~i GUTA, REUMATISM
ACNEE Vezi:PIELE
vezi
vezi:
52
52
PIELE
52
;
52
vezi: BURSITA
16.
AlEXIE CONGENITALA {cecitate verbals]
17.
66
66
AMIGDALlTA Vezi si: GAT, INFECTII
66
68
vezi si: MEMORIE [PIERDEREA MEMORIEI]

;
)
68
68
69
vezi si: jl.RTICULATfI [IN GENERAL], PARALIZIE [IN

70
70
GENERAL]
ANDROPAUZA
45.
ANEMIE Vezi: SANGE - A,NEMIE
46.
ANEVRISM (arterial)
47.
ANGINA (in general) Vezi si: GAT [DURERI DE }
48.
ANGINA PECTORALA
49.
ANGIOM (In general) Vezi $i: PIELE ..:..ANGIOM PLAN, SANGE -
CIRCULAT/E
SANGUINA, SISTEM L1MFATIC.
vest si: PROSTATA I {iN

vezi si: SANGE veti si:
GENERAL} / [AFECTIUNI ALE }
71
HEMORAGIE
; ..,
71
71
INIMA'" / {iN GENERAL} /
INFARCT [DE MIOCARD}
54
,
TIE - AMENOREE
44.
GENERAL], CANCER LA LlMBA- FUMAT,
DEPENDENT A, DROGURJ, SANGE - HIPOGLICEMIE
65
52
.. 53
vezt $i: ALERGII [IN
52
53
sl: ALEXIA CONGENITALA- VORBIRE
1S
72
74
56
50.
ANGIOM PLAN
vezt: PIELE
AlERGIE vezi si: ALCOOL/SM, ASTM
57
18.
51.
ANGOASA Vezi
$i: ANXIETATE CLAUSTROFOBIE
ALERGIE LA ANIMALE (in general)
59
52:
ANOREXIE MENTALA vezi $i: APETIT [PIERDEREA APETITULUI
19.
ALERGIE LA ANTIBIOTICE
59
20.
ALERGIE LA ARAHIDE (unt sau ulei)
53.
ANTRAX Vezi: PIELE- ANTRAX
78
21.
ALERGIE LA CAI
54.
ANURIE Vezi: RINICHI-
78
22.
ALERGIE LA CAINI
55.
ANUS
78
23.
ALERGJE LA CAP~UNI
61
56.
ANUS - ABCES ANAL vezi si: ABCES {iN GENERAL]
79
24.
ALERGIE -
61
57.
ANUS -
MANCARIMI ANALE Vezi si: PIELE- MANcARIME
79
25.
ALERGIE LA LAPTE SAU LA PRODUSELE LACTATE
62
58.
ANUS -
DURERI ANALE Vezi si: DURERE
26.
ALERGIE LAINTEPATURI DE VIESPE SAU DE ALBINA
63
59.
ANUS -
FlSURI ANAlE
27
ALERGIE LA PENE;
60.
ANUS -
FISTULE ANALE Vezi st: FISTULE
28.
ALERGIE LA PE~TI SAU FRUCTE DE MARE
64
61.
ANXIETATE Vezi si: ANGOASA, NERVI [CR/ZA DE
29.
ALERGIE LA PISICI
64
30.
31.
ALERGIE LA POLEN
vezi:
ALERGIE LA PRAF
32.
ALERGIA LA SOARE
33
ALOPECIE Vezi: PAR -
34
ALUNITA Vezi: PIELE - MELANOM
,.. 60
J:
:
60
60
fEBRA FANULUI (alergia la polen)
;.. 63
ALERGJE -
FEBRA FANULUI
64
:
CALV/TIE
n-1
TT-l
1 1 ~ 1 1 I.
111
"
PETE DE VIN
GREUTA TE [EXCES DE. ..] ;.;
, :
74
L BULiMIE,
75
ANURIE
.:
79
80
. HIPOGLICEM/E
,62.
74
],NERVOZITA_TE,
80
SANGE-
80
APATIE Vezi si: SANGE- ANEMIE / HIPOGLICEMIE
I MONONUCLEOZA
81
64
63.
APENDICITA Vezi si: ANEXA III, PER/TONITA
65
64.
APETIT (exces de ) Vezi si: BULIMIE, SANGE -
65
65. . APETIT (!ipsa poftei de mancare) Vez; sl: ANOREXIE
83
65
66.
83
81
HJPOGLICEMIE
APNEE TN SOMN Vezi: RESPIRTIE [AFECT/UNI LEGATE DE }
82
.w
'"\
16
Jacques Martel
67.
APOPLEXIE Vezi: CREIER - APOPLEXIE .................................... :
68.
ARITMIE CARDIAC.2iV. ezi: INIMA., - ARITfy1IE CARDIAd. ......... ;..................... 83
69.
ARSURI Vezi ~i: ACCIDENT, PIELE (iN GENERAL]
70.
ARSURI LA STOMAC
71.
ARTERE vezi: SANGE - ARTERE
72.
ARTERIOSClEROzA vezisi: SANGE/ ARTERE/ CIRCVLATIE SANGUINA
73
ARTICULATII (in general) Vezi ~i; ARTRITA - ARTROZA.
74.
ARTICULATII -
75.
ARTICULATlfTEMPORO-MANDIBULARE Vezi: GURA [afectiuni ole ],
vezi: STOMAC -
83
~ :.. ., ...... 83 .'
ARSURI LA STOMAC
;.. 85 .
.i:':
ENTORSA
Mareie Diet/anar alBolilar ~iAfeqiunilor
..
85
.:
;.. 86
MAXILARE [DURERI DE ]
.,
87
88
76.
ARTRITA (in general) vezi ~i: ARTICULATIf (iN GENERAL], INFLAMATII
77
ARTRITA -
ARTROzA Vezi ~i: ARTICULATII, OASE
88
;.. :
ARTRITA DEGETELOR Vezi: DEGETE - ARTR/TA
85 .
89
;.. 90
80.
ARTRITA-
81.
ARTROZA Vezi: ARTRITA - ARTROZA
82.
ASFIXIE vezl: RESPIRATIE - ASFIXIE
91
83.
ASTENIE NERVOASA vezi: BURNOUT..
91
84.
ASTIGMATISM Vezi: OCHI-
85.
ASTM Vezi si: ALERGII, PLAMANI [AFECTIUNI LA ], RESPIRATIE
86.
ASTMUL BEBELU~ULUI
87.
ATAC CARDIAC Vezi: INIMA., -INFARCT
as.
ATAXIE LUI FRIEDREICH
89.
ATROFIE vez; ~i: MU~CHI-
90.
AUTISM
91.
AUTOLIZA Vezi: SINUCIDERE
92.
AUTOMUTILARE Vezi si: AMPUTARE
93
AUZ Vezi: URECHI - SURZENIE..
94.
AVORT SPONTANVezi: NA~TERE- AVORT
95
AXILA vezi
96.
BACTERIEMANCATOARE DECARNE (infectie cu )
97
BAlONARE vezi si: STOMAC
98.
BASEDOW (boala luL)
99
BAZIN Vezi si: ~OLDURI [AFECT/UNI ALE. ..l. PELV/S
99
100.
BASICA vezi: CHIST PIELE / (iN GENERAL] / [AFECT!UNI ALE. ..]
99
100'
11
91
ASTIGMATISM
~
90
~ ; :
..
:
DE MIOCARD]..,
94
:.. :
;~
94
:::
95
96
96
97
[~J
;
; ;
si: MIROS CORPORAL..
I [iN
95 .
.,
97
:.. i
., ..
97
: ;.. 98"
101.
BASICA Vezi: PIELE- BA~/CI
102.
BATATURllA PICIOARE Vezi: PICIOARE -
lj.
11.
98
GENERAL] / GAZE
vezi: GLANDA TlROIDA -
I;
:.. !
92
.;
;.i
92
94-
~.-
MIOPATIE
..
BOALA LUI BASEDOW.:
BATATURI
99
100
...
..
I 1 1111
111111
1 T 1 I
'I
..
1"
104.
BAUTORI DE LAPTE (sindromul...)
105
BAlBAIAlA Vez; !ji: GURA, GAT (iN GENERAL]
106.
BAZAITiN URECHI vezt: URECHI-
107
BETIE Vezi: ALCOOLISM
108~
BIUARI (calculi...) vezi: CALCU_UBILIARI
101
109
BOALA BAlSER vezi: MONONUCLEOZA INFECTIOASA
101
110.
BOALA CARNII TOCATE, SINDROMUlBARBEQUE
102
111.
BOALA BECHTEREWS
Il
112.
BOALA HANSEN Vezi: LEPRA .. ;
100
Vezi ~i: ACIDOZA, APATIE
100
101
1C)1
:
;
102
BOALA LA COPIL vezi !ji: BOLILE COPILARIEI
102
;.:
:
;
~~
.;
102
:...;
102
BOALA LUI BOUlLARD vezi: REUMATISM
117
BOAlA LUI DUPUYTREN vezi: MAINI- BOALA LUI DUPYTREN :
118.
BOAlA LUI FRIEDREICH vezi: ATAXIA FRIEDEICH
119;
BOALA LUI HODGKIN Vezi: HODGKIN
120.
BOALA LUI MENIERE Vezi: MENIERL
121.'
BOALA LUI PARKINSON vezi: CREIER-PARKINSON
122.
BOALA LUI RAYNAUD vezi: RAYNAUD
123.
BOALA
124.
BOALA CRONICA Vezi:'CRONIC
125.
BOALA IMAGINARAVezi si: IPOHONDRIA
126.
BOALA INCURABILA :
127
BOALA INFANTllA Vezi: BOLl ALE COPILARIEI
128.
BOALA KARMICA
129
BOALA MENTALA Vezi: NEBUNIE, NEVROzA, PSIHOzA .. ~
130.
BOALA PSIHOSOMATICA
131.
BOALA SOMNUlUI Vezi: NARCOLEPSIE
132.
BOALA TRANSMISA SEXUAlVezi: VENERICA (BOALA )
133.
BOALAVACII NEBUNE Vezi:CREIER- CREUTZFELD-JAKOB
134.
BOALA VENERICA vezi: VENERICA
102 .
103
.:
..
.,
103
., :
103
103
;;.,
103
103
; ~
.,
'.: :
;.. .:
;
103
103
103
137.
BOLILE COPILARIEI (iN GENERAL) Vezi ~i: BOALA LA COPIL
138.
BOLILE COPILARIEI-RUBEOLA
139.
BOLILE COPILARIEI- RUJEOLA.~:
CONGENITALE
;
104
,.104
:
;
BOll EREDITARE veti
;.;:
104
104
104
~i:SISTEM IMUNITAR
136:
104'
~i
;..~ !
:.. :
104
104
; :
103
103
#: INFIRMITAT!
102
116.
100
BAZAITIN URECHI
135. -BOll AUTO-IMUNE Vezi
~
~
BATATURI
115 . BOALA LUI ADDISON' vezi ~;: GLANDESUPRARENALE
ARTRITA GUTOASAVezi: GUTA

:
BATATURI Vezi: PICIOARE -
114
90
17
103
113 ,BOALA IMUNITARA Vezi: ,SIStEM IMUNITAR
79.
POLIARTRITA REUMATOIDA
- Cauzele subtile ale imbalnovlrji
104
-..'
105
:
105
105
,1;-_,
,
,
I
1
'
,
1
1
_
1
'
,
,
,
,
,
\:\
Jacques Martel
18
140. BOLILE COPILARIEI-.SCARLATINA
106
~.:................................
141. BOLILE COPILARIEI- TUSEA MAGAREASCA ............................................. 106

142. BOLILE COPILARIEI- VARICELA
106
143. BOUI.LLAUD (boala lui...) vezl: REUMATISM

144.
BRADICARDIE
vezi: INIMAY -
145. BRATE (in general)
106
ARITMIE CARDIACA
106
~ ;..106 .
146. BRATE (afectiunl la )
107
147. BRIGHT (boala lul.i.] Vel; i: RINICHI [PROBLEME RENALE}
150. BRONHOPNEUMONIE vez! ;: PLAMANI [AFECTIUNI ALE...}

151. BRUXISM vezi: DINTI {SCRA$NIT DIN DINTI }
153. BUCAL (herpes
~~ 173 CANCER AL ALUNITEI vezi: PIELE - MELANOM MALlGN

1 174 CANCER AL BRONHIILOR Vel; si: BRONHII - BRONSITA
175 CANC~R AL COLONULUI Vel; $i: INTESTIN [DURERE DE } / CONSTIPATIE
.f~.1
"1
CANCER LA ESOFAG vezi: ESQFAG

177 CANCER LA FARINGE vezl: GAT - FARINGE
176. 178. CANCER LA FICAT vezi: FlCAT [DURERE DE }
J
181. CANCEHAL GURII
156. BURNED (sindromullui
157.. . BURNOUT SAU EPUI~RE Vel; i:ASTENIE NERVOASA, DEPRESIE

158. BURSITA Vel; $;: ARTRITA BRATE{afectiuni ale -l. COATE,
UMERI, INFLAMATIE, GENUNCHI , TENDONUL .LUI AHILE
,~
111
186. CANCER LA MANDIBULA vezi: MANDIBULA [DURERE DE...}
111
187. CANCER LA OASE Vezi: OASE [CANCER LA OASE }
111.
188. CANC~R LA OVARE

190. CANCER AL PIEUI
113
161. BURTA (durere de ) vezi: DURERE DE BURTA
114
162. BUZE
; .. 114
163. BUZE USCATE, CRAPATE
115
116
vezi: cALCAI
116 .
166. CALCULI (in general) Vel; $;: CALCULI/BILIARI/RENALI
~
, : ;
.. 116 .
168. CALCULI RENALI SAU LlTIAzA RENALA Vezi si: RINICHI

:
170. CALVITIE vezi: PAR - CALVITIE
:.;
171. CANAL CARPIAN (sindromul...) vezi: CRAMPA SCRIITORULUI

.172.
CANCER (in general) Vel;
;: TUMORA (TUMORI)
IiI:
H
"
I:
'.
116
167. CALCULI BILIARI SAU L1TIAZA BILIARA vezi: FICAT(DURERE DE FlCAT),
169. CALOZITATE vezt: PIELE, PICIOARE -CALUSI BATATURI
123
123
124
124
vezi: PANCREAS [DURERE DE l
vezi: PIELE- MELANOM MALlGN
124
124
..
124
,:
l!
117
Ii
118
Ii ~~::
118 .
118 .
118
1 1 I 1
124
Ii
I'
::
'
"i
124
<
CANCER LA PROSTATA vezi: PROSTATA [DURERE DE...}

193
194. CANCER LA RECT vezi: INTESTINE - RECT
195 CANCER LA SANGE vezi: SANGE - LEUCEMIE..
:
196.
CANCER LA SAN Vezi: SANI [DURERE DE...}
:
197
CANCER LA STOMAC vez; 5;: STOMAC [DURERE DE ]
198.
CANCER LA TESTICULE vezi ~i:rESTlCULE [DURERE DE...}
199
200. CANCER LA UTER (col i corp) vezt sl: UTER
201. CANDIDA vezt $1: INFECTII, INFLAMATIA MUCOASELOR
125
125
;
:.. 125
125
127
:.. 127
128
129
CANDIDOzA Vezl: CANDIDA, INFLAMATIE, VAGINITA
129
CANDIDOzA BUCALA vel; i GURA, CANDIDA, GAT, fNFECTII
129
CANGRENA vezi: SANGE - CANGRENA
130
204. CAP (tn general)

20S.
CAP (dureri de )
:
;;..: ..
vezi: OVARE{DURERE DE }
192. CANCER LA PLAMANI vezi 51: BRONHII- BR'ON$ITA, FUMAT,

PLAMANI [DURERE DE...} ~
113 .
160. BULIMIA Vel; si: ANOREXIE, APETfT [EXCES DE...}, C;;REUTATE{EXCESDt...}
SPLINA
191. CANCER LA PIEPT vezi: CANCER LA SAN
. INTESTINE [AFECTIUNf ALE }
165. CALCANEUM
vezi: FUMAT, GAT {DURERE DE...}

vezi: ALCOOLlSM, FUMAT
;
185 CANCER LA lIMBA
112
122
123
111
159. BURTA SAU ABDOMEN Vel; $;: BALONARE { A ABDOMENULUI},
122
,.,;
189. CANCER LA PANCREAS

:
121
122
184. CANCER LA LARIN.GE
vezi: MENOPAUzA
...) vezi: BAUTORI DE LAPTE [SINDROMUL...} :.. :
164. CAECLJM Yezi: ~PENDICITA
; ..,
[DURERE LA }
154. BUERGER (boala lui ...) Vel; si: BRAT, FUMA T, INFLAMATIE,
155. BUFEURI DE CALDURA
121
;
183 CANCER LA INTESTINUL SUBTIRE vezi: INTESTINUL SUBTIRE
111
PICIOARE, SANGE - CIRCULATIE SANGU/NA
121
182. CANCER AL INTESTINULUI (In general) vesi ~i: CANCER LA COLON,

INTESTINE [DURERE DE j / COLON / INTESTIN SUBTIRE
110
111
;
;
vezi st: GAT - FARINGE
110
120
179 CANCER.AL GANGLIONILOR (al sistemului limfatic) vezi: AD ENITA, ADENOPATlE,

121
GANGLION lou LIMFATIC}
, ,
.!
111._
) Vezi: HERPES{ BUCAL}
120
:!
180. CANCER LA GAT
vezi: VENERICE (BOLl ..)
120
";:
109: .
19
~ 109
148. BRONHII (in general) vezi si:

149. BRONHII PLAMANI..
- BRON~ITA Vel; sl: PLAMANI [AFECT/UNI LA }
152. STS (BOll TRANSMISIBILE SEXUAL)
Marele Dlqionar al Bolilor ~iA/ectiun/lor - Cauzele subtile ole imbolniivlr/l
1 1 1 1
130
:
130
111'11'1.1"'11111'1
11
,1.;-
1
_
1
\\,
Iacques
20
'.
206. CAP - MIGRENE ....... ;........ ;

[
DE MIOCARD}
.,
208. CARIE DENTARA vezi: DINTI - CARIE DENTARA

209; CAROTIDA Vezi: SANGE - ARTERE
210. CATARACTA vezi: OCHI-
I!
131
207. CARDIACA (criziL.) veti: INIMA "-INFARCT
Cauieie subtile ale imbolniiviril
21
132
:
~
"
243. COAPSE (in general) vezi ~i:PICIOARE / [IN GENERAL} /[DURERE DE ]
139
244. COAPSE (durere de ) vezi: PICIOARE -
140
.
~
(TENSIUNE PREA MICA)
.-
245. COASTE
; .. ~
13i
246. COATE (IN GENERAL) Vel; si: ARTICULATII
132"
248. COCAINA (consum de ) vezl: DROGURI..
132
249. COCCIS Yezi: SPATE [DURERE DE..}
132
250. COCO~AT vezi: UMERI LASATI
212. CAl BILIARE vezi: VEZICA BILIARA

:
213 CAlCAI
214. CAlDURA (acces de CAlDURA ) vezi: FEBRA
215 CAlDURI a avea ) Vezl~MENOPAUZA.
216. CASCAT
y
220. CEFAlEE vezc CAP [DURERI DE }
221. CElULlTA
.:
222. CHARCOT (boala luL) SAU SCLEROZA LATERALA AMIOTROFICA .:

223. CHEAG DE SANGE Vez; ~i: SANGE COAGULAT, TROMBOzA
224. CHERATITA vezi: OCHI- CHERATlTA
225. CHIST vezi si: OVARE lAFECTIUNI ELE ], TUMORA .;

226. CHLAMYDIA (tnfectte cu
) vezl: BOLl VENERICE .:.:
227. CICATRICE Vezi: PIELE - CICATRICE
231. CINETOzii. vezi: RAU DE TRANSPORT..
232. CIRCULATIE SANGUINA Vezi: SANGE - CIRCULATIESANGUINA

233. CIROZA ( a ficatului) vezi: FicAT:'_;_ CIROzA l
234. CISTITA. Vezi: VEZICA - c/STITA
...-: ;
:
.,
vezt ~i: SISTEM LOCOMOTOR
241. CLEPTOMANIE Vel; ~i: DEPENDENT A, NEVROzA

1 1 1 1 ,
"3
135
258. COLOANA VERTEBRALA [devlatle a
144
..
I'
'I
II
-.
If
) (in general)
259 COLOANA VERTEBRAtA [deviatie a; ..)'- COCO~AT Vezi: UMERI LASATI

260. COLOANA VERTEBRALA [devlatie a ) - CIFOzii.
~
136
261. COLOANA VERTEBRALA - DISCDEPLASAT vezi: HERNIE DISCALA.

262. COlOANA VERTEBRALA [deviatle a ..,) -, LORDOZA
137
267. COMOTIE (
137
268. COMOTIE CEREBRALA
137
269. COMPULSIE NERVOASA

i
a retinei) vezi: OCHI -
144
144
:..144
145
scouozz
.:
266. COMEDOANE vezi: PIELE- PUNCTE NEGRE
145
146
:.:
: ; .. ,
146
; :
147
COMOTIA RETlNEI
147
vezt: CREIER [COMOTIE}
147 .
147
270. CONDUCTE LACRIMALE vezi: LACRIMI
147
271. CONGEN'ITAL Vezi: MALFORMATIJ CONGENITALE, BOLl EREDITARE..

272. CONGESTIE ( ... la creier / ... flcat / :.. nas / ...plamani)
147
137
137'
Vezi;: CREIER - ACCIDENTVASCULAR CEREBRAL lA. V.c.} ....
147
.J
137
273. CONJUNCTIVITA vezi: OCH/-
137
274. CONSTIPATIE vezi: INTESTINE - CONST/PATIE

275. CONTUZII vezi: PIELE - VANATAI
,j
138
!
143
136
138 .
Vezi ~i: ANGOASA
240. CLAVICULA {durere de ..., fracture a } vezi ~i: UMERI, OASE -'- FRACTURA
.. 1 1 1 ,
143
137
237. CIUPERCI HALUCINOGENE (consum de ) vezi: DROGURI

CLAUSTROFOBIE
257. COLOANA VERTEBRALA (in general) Vezi st: SPATE
137
238. CLAUDICATIE (mers schiopatat)
135-
265. COMA vezi: ACCIDENT, CREIER - SINCOPA, LE~/N
: . .-
235. CISTOCEL vezi: PROLAPSUS

236. CIUPERCI Vezi: PICIOARE - MICOzA
135
.. 137
142
143
264. COLON (cancer de ) Vez;:CANtER DE COLON
A FICATULUI}
142
255 COLITA (mucozitatea colonului) Vezi: INTESTINE - COLITA

256. COLITA HEMORAGICA vezt: INTESTINE - COLlTA
: .. 137
..
~ :
143
:.. 137
,'
142
:.~,
:,
.-
; ..'
263. CO LOANA VERTEBRALA (devlatle a: ..) -
230. CINEPATIE vezi: RAU DE TRANSPORT
142
142
:.. 137
229. CIFOzii. Vezi: COLOANA VERTEBRALA lDEVIATfE A. ..}, SPATE [DURERE DE .. .l
142
;
228. CICLU MENSTRUAL (dureri de ) Vezi: MENSTRUATfE [DURERI DE }
254 COLlCI vezi: INTESTINE - COLlCI
~ : :.. ;:.: .. 136
142
253 COllCA NEFRETICA ,
136
252. COLESTEROL vezi: SANGE - COLESTEROL
135
219. CECITATE Vezi: OCHI [DURERI DE }
, .. ,
134
134
140
141
251. COL UTERIN (cancer de ) Vezi: CANCER LA UTER [COL SI CORP}
139
:;
133 .
134
217. CEAFA ( rigida) vezi ~i: COLOANA VERTEBRALA, GAT

218. CEARCANE (LA OCHI...) vezi: OCHI - CEARcANE
247. COATE - EPICONDILITA ~.,.,
:.,
PARTEA SUPERIOARA
132
:
;
242. COAGULARE DEFICITARA vezi: SANGE COAGULAT..
; .. 132
CATARACTA :
211. CAD ERE DE PRESIUNE Vezi: TENSIUNE ARTERIALA - HIPOTENSIUNE
239
Mo,eie Dictiono, 01801110' ~1A/ectiuni/or
Martel
;.139
J
1
";
CONJUNCTIVITA
276. COPIL CIANOTIC (ALBASTRU) .,

11'-
277. COPIL HIPERACTIV vezi: HIPERACTIVITATE..
1--'"1 -s - ...
-y-
...
'II
-r
;.~
~ :
148
'
148
148
;~
; ..::
.:
148 '.
149
l~
.w
Jacqu.e..
22
"
Marele DiCf/anar al Bali/or ~/A/eqlunilor'
Cauzele subtile ale imbalnavirii
Martel
278. COPll MORT LA NA~TERE vezt: NA$TERE - AVORT ......................................

279. CORIZA vezi: RACEALA [LA CREIER.:.}
149
; ~149
280. CORONAR Vezi: INIMA - TROMBOZA CORONARIANA .............................. 149

281. CORP (ingeneral) vezi: ANEXA I
149
~......
149
283. CO~URI (pe corp) vezi: PJELE- CO$URJ

149
,..
285. CRAMPE
149
149
311. CREIER(tumora la )
164
312.. CREVASACUTANATA Vezi: PIELE - RJDURL ....... ;
165
165
315. CROHN (boala luL..) vezt: INTESTINE- CROHN [boala lui } ..;
165
165
165
318. CRUSTA vezi: PIELE - ECZEMA

319. CUADRIPLEGIE vezi: PARALIZIE [iN GENERAL...J
166
'
320. CULPABllITATE Vezi: ACCIDENT
OS - FRACTURA [OSOASA 1 ~
151
289. CRAPATURI Vezi: PfELE - CRAPATURI...
DE MIOCARD}
150
288. CRANIU_vezi: CREIER- COMOTIE CEREBRALA,
163
164
150
287. CRAMPE MUSCULARE (in general)
163
310. CREIER;,_ TICURI ..................... .-
317. CRUP vezi: GAT - tARINGITA

.-
162
316. CRONIC.!.(boala cronica )
,............. ~...-......................
286. CRAMPE ABDOMINALE Vezi $i: ABDOMEN
166
:
:
166
166
321. CUPEROZA vezi: PIELE - ACNEE ROZACEE

151
290. CREIER{In general)
291. CREIER(abces la )
:.151
151
292. CREIER- ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL(A.V.C.)
ARTERIALA - HIPERTENSJUNE
152
293. CREIER- APOPLEXIE vezi: CREIER- ACCIDENT VASCULAR

CEREBRAL[A. V.C.] / SINCOPA. SANGE - HEMORAGfE
152
:
295. CREIER_ (congestie a creieruluL..) Vezi: CONGESTIE

153
166
;
166
324., CUTICUlE vezi: DEGETE - CUT/CULE
i..
167
325.. DAlTONIAN Vezi: OCHI - DALTONISM [NON-PERCEPTIA CULORILOR}
168
326. DECALCIFIEREVezi i: OASE - OSTEOPOROZA
168
~ :
168
169
330. DEGETE--:- DEGETULARATATOR
170
331. DEGETE- DEGETUL MIJLOCIU
~~ ; 153
333. DEGETE- DEGETUl MIC
~.~
; ..~.~
332. DEGETE- DEGETUL INELARUL..
171-,
171 ..
~........... 172
334. DEGETE- ARTRITA LA DEGETE vezi $i: ARTRITA [iN GENERAL}

335. DEGETE- CUTICUlE
;.168
329. DEGETE- DEGETUL MARE
, .......
296. CREIER- CREUTZFELD-JAKOB(boala ..) SAU BOALA VACII NEBUNE

:..:.. :
323. CUSHING (sindromullui ..) Vel; ~i: GLANDE SUPRARENALE
328. DEGETE(in general)
ARTERE/ CIRCULATIA SANGUINA. TENSIUNE
294 CREIER(comotle) SAU COMOTIE CEREBRAL~
322.- CURBATURA
;.. 166
327. DEFICIENTADE AUZ vezi: URECH,-SURDITATE ..............................................
vezi sl: INFARCT [iN GENERAL], SANGE/ [iN GENERAL 1/
297. CREIER(durere la )
154
SINCOPA, VERTIJ
314. CRIZA DE FICAT Vezi: INDIGESTIE
308. CREIER- SINDROMUl ADAMS-STOKES vezi: CREIER- EPILEPSIE/
313. CRliA CARDIACA vezi: INlMA - INfARCT [
284. CRAMPA SCRIITORULUI vezt $i: DEGETE (iN GENERAL),MAINI (iN GENERAL), iNCHEIETURA MAINJI
161
309. CREIER- STAREVEGETATIVA CRONICA vezi: CRONlcA [BOALA j
282. CORZI VOCAlE vezi: GAT - LARINGITA. CANCER LA LARINGE,

VOCE - RAGU$EALA .....................................................
306. CREIER- PARKINSON (boala luL ..) vesi $;: NERVI, TREMURAT
307 .. CREIER- SINCOPA
173
..
173
153
298. CREIER- ECHILIBRU (pierderea echilibrului) SAU AMETEALA

299. CREIER- ENCEFALlTA
155
156
300. _CREIER- EPILEPSIE
; 156
301. CREIER- HEMIPlEGIE vezi: CREIER/ [ABCESAL} /

ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL[A. V.C.}
302. CREIER- HIDROCEFALIE
;
:...:
158
;.159
336. DEGETEDE LA PICIOARE
337. DEMENTA Vezi: ALZEIMER [BOALA LUI ], SENILITATE
;
~
173
175
303. CREIER- HUNTINGTON (boala luL.) sau (COREEa lui
vezi: CREIER- TICURI
: 159
304. CREIER- MENINGITA vezi: INFLAMATIE, SISTEM IMUNITAR, CAP

305. CREIER- PARALIZIE CEREBRALA
rJ
1 1
1 '1
11
'I
1 ,
338. DEMINERALIZARE GENERALA Vezi $i: OS 339. DECALCIFIERE

DEPENDENTA vezi: ALCOOLlSM, FUMAT. DROGURI
'!
159
340. DEPIGMENTARE vezi: PIELE- LEUCODERMIE
160
341. DEPOZITEDE CALCIU
--Y--.-._-
I
T
- ... --
...-
.,.
"J
;......... :
:
17
5
175
17
6
176
I"
1 T
\\
Jacques Martel
, Morele Dietionar 01 Bolilor ~JA/ectiunilor - Cauzeie subtile ale imbolnavirii
376.
3n.
25
ECHIUBRU (pierderea ... ) SAU AMETEALA vezi: CRE/ERo:- ECH/LIBRU

[PIEROEREA ECHILIBRULUI]
ECHIMOzA vezi: PIELE -
195
VANATAI
195
378 .. ECLAMPSIE Vezi: SARCINA -:- ECLAMPSIE
Iq
351.
DIFTERIE vezi si: GAT, LARINGE ......................................... : ...... ;.............. :..180
352;
DIGESTIE (durere de ) vezi: INDIGESTIE .. :
353
DINTI (In general)
354
DINTE (abces la radacina dintelui...)
182
~
f
355
182,
',I
356.
DINTI (carie dentars)

DINTI (durere de ) ......................................... .-................. :
357.
DINTI -
185
BRUXISM
:........... ~.: 185
)........................................ ;
DINTI- MASEA DE MINTE INCLUSA vezi i: DINTI-
361. DISC DEPLASAT vezi: HERNIE DISCALA
379.
ECTROPION Vezi: PLEOAPE [IN GENERAL...}
380.
ECZEMA Vezi: PIELE -
381.
EDEM
382.
EGOCENTRISM
383.
EJACULARE PRECOCE
384.
EMBOUE Vezi: SANGE -
'i
"
ECZEMA
.-
363. DISCARTROzA vezi: DISC INTERVERTEBRAL..
.-
390. EMP1EM vezi: ABCES .. :
393, ENDOMETRIOzA
394.
DISTROFIE MUSCULARA vezi: MU$CHI-OISTROFIE
191
; .. 191
MUSCULARA
368. DIVERTICULITA vezl: INTESTINE - OIVERTICULlTA
DIZENTERIE vezi: INTESTINE / OIAREE / OIZENTERIE
370. DREPTATE.(eu am ...

).........................................................................
371. DROGURI vezi ~i: DEPENDENT A
197 .
197
197
397.
EPICONDILITA Vezi: COATE -
398.
EPIDEMIE
EPIGLOTA Vel; si: GAT.-
401. EPILEPSIE Vezi: CREIER- EPILEPSIE
198
199
199
; 199
191
402. EPISTAXIS vezi: NAS [SANGERARE NAZALA ].~
199
403 EPUIZARE. vezi: BURNOUT
199
404 ERECTIE -
DISFUNqll
406.
;.. 193
193
194
ERECTILE Vezi: IMPOTENTA
405 ERITEM SOLAR vezi: INSOLA TIE
375. DURERE CARDIACA Vezi: IN/MA" - PROBLEME CARD/ACE
198
LARINGE, ESOFAG
193
198
OUODEN Vezi si: INTESTINE {DURERE DE ..] .....................................................

;
198
EPICONOILITA
192
198
191
:.. : 191.
BOALA DUPUYTREN
197
ENTORSA :
..
OUR ERE
197 .
ENTERITA vezi: INTESTINEo:- GASTRO-ENTERITA
400.
374.
197
396. ,ENUREZIE Vezi: INCONTINENTA

190
197
197
395. ENTORSA vezi: ARTICULATII-
,.
197
Vezi: OBOSEALA CRONICA [SINDROM DE ]
190
~i'
197
ENCEFALOMIELITA FIBROM,IALGICA
399. EPIFlzA vezi: GLANDA PINEALA
373. DUPUYTREN vezi: MAINI-
J.
~.,
366. DISMENOREE vezl: MENSTRUA TIE [OURERI DE ..]
372.
196
CIRCULATIA SANGU/NA/ COAGULARE
364. DISLEXIE ......................................................................................... 190

365. DISLOCARE Vezi: OASE - DISLOCARE
-......... 191
369.
.-
EMBOLIE PULMONARA Vezi: PLAMANI {OUREREDE
189
DISC INTERVERTEBRAL vezi: SPATE {DURERE DE ] / LOMBAGO,

HERNIE DE OISC
190
367.
196
389. EMOTIVITATE
186
SIMBOLISMUL
19
5
19
5
195
: ................... :
388. EMISFERA OREAPTA SI STANGA vezi: CREIER [IN GENERAL}
392.
195
;; 385. EMBOLIE ARTERIALA vezi: SANGE - ARTERE

~ 386. EMBOUE CEREBRALA vezi: CREIER, DURERE DE
387.
.,
391. ENCEFALITA vezi: CREIER - ENCEFAUTA
vez! si: AUTORITARISM, MAXILARE {DURERE DE }
362.
183
PROTEzAJ 1M PLANT DENTAR ............... ~...... :
359 DINTI (simbolism al dintilor
181
:.. 1 81
358. DINTI (scrasnirea dintllor ...) -
360.
;.;
199
ERUCTATIE Veli~i: 5 TOMAC [IN GENERAL...}
407 ERUPTIE (
408. ESOFAG
de cosurl) Vezi: PIELE ,
409. EUTANASIE Vezi st: MOARTE
~.199
ERUPTIE {oo. DE COSURI]
199
~.200
200
201
r::~
...
IIIiIIIP!
l!
11:
':
'11111111
':
~-r-.-,..
'I
..
.,
'I
'!
':
..-
'.\
Jocques Mortet
26
Morele Dlctlonof 0/ Boll/or ~JAfectiunilor - Cauzele subtile ole fmbolnavlril
410. EWING (sarcomullui...)
vezi: OASE
444 FICAT (durere de ) vez; ~i: CALCULI BILIARI, ICTER
411. EXCES DE APETIT Vezi: APETIT [EXCES DE. .} ............................................... 201

201 .
413. EXCRESCENTA vezi: POLlPI

414. EXHIBITIONISM
201
415. EXOFTAlMIE
vezi:
:
: :
OCHI [DURERE DE. ..}
201
,
;
,
~
447 FISTULA
448. FISTUlE ANAlE Vezi: ANUS - FISTULE ANALE
449 FISURI ANALE Vezi: ANUS -
202
450.
416. EXTENUARE Vezi si: OBOSEALA [iN GENERAL]. SANGE - H/POGLICEMIE, TENSIUNE ARTER/ALA - HIPOTENSIUNE [PREA SCAzUTAJ
:., ........ ;
417. EXTINCTIA A VOCII Vezi: AFONIE

418. FAllOPE (trompele luL.) vezi: SALPINGITA
419. FANTA PALATINA-
420. FANTA VUlVARA Vezi: VULVA

;
422. FASCIITA NECROZANTA Vezi: BACTERIE CARE MANANcA
DIN CARNE
423. FATA Vezi si: PIELE / ACNEE / CO$URI / PUNCTE NEGRE

424. FATA LASATA, MOALE
425 FEBLITA Vezi: SANGE - FEBLlTA
427. FEBRA (HERPES FEBRIL...) vezi ~j:HERPES/ [
ORAL] / [
FEMININE [afectiunl
458. FRIGURI DE BALTA vezt: MALARIA
..
) Vezi si: MASCULIN [PRINCIPIU ]

)
206
438. FIBROzA CHISTICA Vezi: MUCOVISC/DOzA
209
440. FICAT (abces la )
209
441. FICAT - CIROzA ( a ficatului)
442. FICAT (congestie la ) vezt: CONGESTIE
443. FICAT (criza de ) Vezi ~i: INDIGESTlE
I!
Ii
216
459
216
460.
FRUNTE
217
217 .
_.:
218
465. FURUNCULI VAGINALI vezi: PIELE - FURUNCULI VAGINAU

466. GAM BE vezi: PICIOARE -GAMBE-PARTEA INFER/OARA
220
467. GANGLION (... Iimfatic) vezi ~i:ADEN/TA, ADENOPATIE,

CANCER AL GANGLION/LOR [
r;
219
220
AL S/STEMULUI LlMFATIC], LlMFA
469. GASTRO-ENTERITA Vezi: INTESTINE - GASTRO-ENTERITA~

470.
221
221
GAT (in general, partea extertoara)
471. GAT - TORTICOLIS vesi si: COLOANA VERTEBRALA PARTEA DE SUS A SPATELUI, CEAFA [ iNTEPENIT}
472. GAT (in interior) (in general) vest ~i: GLANDA TIROIDA [in general}
473. GAT (durere de ) Vez; si: AMIGDALE, INFLAMATIA MUCOASELOR
I
221
222
223
224
FARINGITA vezi si: ANGINA, ANEXA III, RACEALA
224
210-
475 GAT 476. GAT -
lARINGE Vez; ~;: AFONIE, CANCER LA LARINGE, RAGU$EALA
225
210
477. GAT -
lARINGITA
Ii
474
GAT -
221 .
FARINGE vezi si: POLlPI
:209
215
:.215
468. GASTRITA vezi: STOMAC - GASTRITA
209-
DEPENDENT A, PLAMANI
208
461. FUMAT vezi: BUERGER [BOALA LUL], CANCER LA LlMBA,
207
208
;.:
219
437. FIBROMIALGIE veil ~i: OBOSEALA CRONIC A [SINDROM DE. ..)

439. FIBROzA Vezi: SCLEROzA
215
464. FURUNCULI Vezi: PIElE - FURUNCULI
207
214
219
206
FIBROMATOzA
214
463. FURNICATURI
433 FESE
436. FIBROMATOzA Vezi: MU$CHI-
214
Ii
206
435. FIBROM UTERIN ~i CHIST FEMIN!N vezi ~i: CHIST
~205
432. FERMENTATIE vezi: STOMAC [DURERI DE...] .. :

:
213
462 .. FURIE Vezi: ANEXA III, DURERE, FICAT, INFECTII
206
434. FIBRILATIE VENTRICUlARAVezi: INIMA., _ ARITMIE CARDIACA.:
213
Ii
j!
431. FEMUR Vezi: PICIOR - PARTEA SUPERIOARA

:
213
205
205 .
213
FRILOZITATE
204
428. FEBRA FANULUI Vezi: ALERGIE - FEBRA FANULUI

430.
203
IN GENERAL] /
LABIAL}
429. FEMININ (principiu
203
204
213
455 FRIG - HIPOTERMIE

456. FRIG, FRISON
457 FRIGIDITATE vezi ~i: FEMININE [AFECT/UN/
204
426. FEBRA (in general) Vezi ~i: CALDURA [SENZATIE DE ]

[
203
203
213
453 FRACTURA vezi si: OASE - FRACTURA [ OSOASA]

454. FRICA Vezi si: RINICHI [PROBLEME RENALE]
203
421. FARINGITA vezi: GAT - FARINGITA .. :
212
452. FOLlCULlTA Vezi: PAR [BOLl DE. ..J.:
203
GURA DE lUP- CONGENITALA
LAUSTROFOBIE, FURIE
202 .
210
FISUR/ ANALE
FLATUlENTA vesi: GAZE
451.. FOBIE vezl ~i: ANGOASA, C

~.. 202
445 FICAT - HEPATITA vest ~i: A~COOLlSM,/NFECTfE, INFLAMATIE, /CTER

446. FICAT (pietre la ) vezi: CALCULI BILlARJ..
[CANCER DE. ..} - SARCOMUL LUI EWING ................................... 201
412. EXCES DE GREUTATE vezi: GREUTATE [EXCES DE. ..} ........................................
27
ven ~i:ANEXA
III, RAGU$EALA, INFLAMATIE
225
~.,
T 1
"1
"I
'1
...
,~
ill
..
-!
-"r-'{-
!I:
"'1'
.....
,-
"I
-r
1]'
\\.
Marele Diefionar al Bolllor ~IAfeqlunilor
Jacques Martel
28
478. GAT ~ NOD iN GAT

479. GAT (senzatla de a avea ceva In
.. .. 226
508. GLANDA TIROIDA - HIPERTJROIDIE
:.. 226
509. GLANDA TIROIDA ....;.H;.IPOTIROID1E
481. GEAMAN Vezi: NA$TERE [FELUL IN CARE A DECURS NA$TEREA MEA. .J;
,
) (in general)
485. GENITALE (afectlunl ale organelor
486. GENUNCHI (in general) Vezi sl: PICIOARE

229
: ..~
514. GLOBULE SANGUINE
515. GONADE Yezi i: OVARE, TESTICULE
245
228
516. GRASIME, OBEZITATE vezi si: GREUTATE [EXCES DE J
245
517. GREATA 51 VARSATURI vezt i: SARCINA [AFECTIUNI ALE ..]
246
518. GREUTATE (exces de ) Vezi sl: GRASIME
247
229
488 -. GENUNCHI - MENISC
23o
489. GILLES DE LA JOURETIE (sind ro mu I lui...) vezi si:

231
490. GINGII (DURERI DE...) vezi i: ABCES, GURA [iN GENERAL.J,
245
MU$CHI, RESPIRATIE, REP/RATtE [BOLl DE...J, CAP [DURERE DE ..J
c.
249
520. GRIPA AVIARA Vezi i: GRIPA
250
521. GRIPA SPANIOLA Vezi: CREIER - ENCEFALITA
250
522 . GURA (In general) Vezi si: GINGII
250
523 GURA (afecttuni ale gurii ...) Vezi si: CANCER LA GURA.
DINTI [iN GENERAL. ..J

231
$ANCRU [iN GENERALJ, HERPES [
491. GINGII - GINGIVITA ACUTA

492. GINGII (sangerarea gingiilor
GINGIVITA ACUTA
; .~
524. GURA - AFTA
233,
:~.
496. GLANDE LACRIMAlE Vezi: PLANS
497. GLANDA PANCREATICA vezi: PANCREAS
498. GLANDA PINEALA SAU CORP PINEAL SAU EPIFIZA
;;.;
;
499. GLANDA PITUITARA SAU HIPOFIZA

si: OREION, SALlVA
vezi
501: GLANDE SUBLINGUALE
Vezi: GLANDE SALIVARE
502. GLANDE SUPRARENAlE
vezi si: ADDISON

BOALA
[SINDROMUL LULJ, FRlcA, STRES .. ;
504. GLANDA TIROIDA (in general}

GU~A EXOFTAlMICA
527. GU~A vezi: GLANDA TIROIDA - GU$A
~:
234
528. GUST (tulburarl ale gustului) vezi si: GAT, LlMBA, NAS
254
529. GUTA Vezi i: ACIDOzA, CALCULI RENALI
254
234
~.;
236
~.. ;
237
506. GLANDA TIROIDA - GU~A
, ;
" , .
239 .
535.
HEMATURIE vezi: SANGE-
HEMATURIE..
536.
HEMIPlEGIEVezi: CREIER -
HEMIPLEGIE
~.. 242
254 '.
256
531. HALENA vezi: GURA -HALENA ( RESPIRATIE URAT MIROSITOARE)
534. HEMATOM Vezi: SANGE - HEMATOM
240 .
241
vezi: TENSIUNE ARTERIALA - HIPERTENSIUNE
s.
254
arterlala)
238
GU~A EXOlFTALMICA
Vezi: GLANDA TIROIDA, BASEDOW BOALA A LUI.:
530. H.T.A (hipertensiune
237
) SAU
:
Ii
532. HALUCINATII Vezi si: ALCOOLlSM, DEPENDENT

533 .. HA~I~ (consum de ) Vezi: DROGURI
LUI..., CUSHING
503. GLANDE - TIMUS Vezi i: SIDA, SISTEM IMUNITAR

505. GLANDA TIROIDA - BASEDOW (boala a lui
234
235
253
~:
:
GINGIVITA, GAT [DURERE DE ..l. NAS [AFECTIUNI ALE }
526; GURA - CERUl GURII, PALAT
; :
500. GLANDE SALIVARE
Vezi si: GINGI/-
) SAU HAUTOlA
234
252
525. GURA - HALENA [respiratie urat mirositoare
;.. 233
495. GLANDE [afectlunl ale ) Vezi st: ADENOM
251
BUCALJ
232
233
) Vel; si: SANGE -:- SANGERARI
494 GLANDE (in general)
507. GLANDA TIROIDA-
vezi: SANGE
519. GRIPA vezi i: CREIER -ENCEFALITA. STRANUT, FEBRA,
487. GENUNCHI [afectiuni ale )
493. GINGIVITA Vezi: GINGII-
245 .
227
; ..
CRElER -:- TICURI, COMPULSIE NERVOASA, OBSESIE
243
513. GLOB OCULAR Vezi: OCHI [IN GENERAL]
228
243
:
227
) vezi si: FRIGIDITATE,
IMPOTENT A VENERICE [BOLI...J
243
512. GLEZNE Vezi i: ARTICULATJI

:.227
483. GELOZIE
484. GENITALE (organe
242
511. GLAUCOM Vezi: OCHI - GLAUCOM
Vezi si: BALONARE, UMFLAREA / [EN GENERALJ / [ ... A ABDOMENULUIJ .:::

227
Yeti: NARCOLEPSIE
242
510. GLANDA TIROIDA - TIROIDITA
480. GAZE (dureri provocate de ...) SAU FLATULENTA SAU METEORISM
482. GELINEAU (sindromullui...)
29
Cauzele subtile ale imholnavirii
A, DROGURi
256.
256
257
257
;.;
257
257
537. HEMORAGIE CEREBRALA vezi: CREIER....;. ACCIDENT

. VASCULAR CEREBRAL [A. V.C.J
257
1 1
1 1 1 , 1 , 1 1 ,
.. ..-;.
_
_.
1 ,
1 1
l'!
"':\
Jacques Martel
30
HEMOROIZI
[
257
539.
HEMORAGIE Vezi: SANGE - HEMORAGIE .......................................................
540.
HEPATITA vezi: FlCAT - HEPATITA
260
labial) Vel; si: GURA :
544.
HERPES(
260
545.
HERPESGENITAL SAU HERPESVAGINAL vezi si: PIELE - MANcARIME,
VAGIN - VAGINITA
~.. 261
546. HIDROFOBIE vezi: TURBARE
..
262
fl
I~
573
~~
$;: FICAT[AFECTIUNI ALE
575
INELAR Vezi: DEGETE -
INELAR
580. INDIGESTIE Vezi si: OTRAVIRE
551.
HIPERGlICEMIE vezt: SANGE - DIABET
263 .
581. DURERE DE BURTA GREATA, SALMONELA
552.
HIPERMETROPIE vezi: OCHI- HIPERMETROP/E
263
553.
HIPEROREXIE vezi: BULlMIE
554.
HIPERSALIVATIE vezi: SALIVA - HIPER $1 HIPOSALIVATIE.. .. L
557.
HIPERTERMIE vezi: FEBRA
:.. :
558.
HIPERTIROIDIE vezi: GLANDA TIROIDA - HIPERT/~OIDIE

:
, ANXIETATE, FEBRA
561.
HIPOACUZIE vezi: URECHI-SURD/TATE
562.
HIPOCONDRIE (IPOHONDRIA) Vel; si: AGORAFOBIE,
ANXIETATE, DEPRESIE
564. HIPOFlzA vezi: GLANDA PITUITARA
INFARCT (
de miocard) vezi: INIMA., - INFARCT [
585. INFLAMATIE, SISTEM IMUNITAR
:'~
263
586.
":-,
,~
592. ANGINA
INIMA.,,,,,;, ARITMIE CARDIACA
593 INIMA., (durere
265
596. INIMA., -
PERICARDITA;
567.
HIPOTIROIDIE vezt: GLANDA TIROIDA -
265
597. INIMA., -
PROBlEME CARDIACE
568.
HISTEROPTOZA vezi: PROLAPS
265
598. INIMA., - TAHICARDIE vezt:
1J
't
r'
.-
..
27
3
:.27
3273
274
PECTORALA
de miocard) vezi
HIPOTENSIUNE veri: TENSIUNE ARTER/ALA - HIPOTENSIUNE :
11'
273
275
:
) Vezi: GREATA
MIOCARDITA
590. INIMA., (in general) vezi si: SANGE
INFARCT (
HIPOTIROIDIE
272
VAG/NITA
S8g. INFlAMATIA vezi 5i: ANEXA III
594. INIMA., -
566.
DE MIOCARD]
588. INFECTII VIRAlE Vezi: INFECTII [iN GENERA'L]
595. INIMA., -
272
272
587. INFECTII VAGINAlE vezi: VAGIN -
265
INFECTII URINARE vezi: URINA[INFECTII URINAREj
265
HIPOSALIVATIE vezi: SALlVA- HIPER $1 H/POSALIVATIE
272
584. INFECTII (in general) vezi si: ANEXA III, DURERE, FEBRA-
263
;..;..: 265 .
VASCULAIRE CEREBRALfA.v.c.]
565.
591. INIMA., - ANGINA PECTORALA, ANGOR vezi:
~.271
..
583.
264
271
PRIN MANCARE},
263
~........ ;.: .. 263
HIPOGLICEMIE vezi: SANGE - HIPOGLICEMIE
563.
INFARCT (iN GENERAL):
: 263
269
271
582. INFARCT (cerebral) Vezi: CREIER- ACCIDENT
264
268 .
579 INDEX vezi: DEGETE- INDEX
263
Vel; $;: ACIDOzA,

;
;................... ............... ~ , 264
urinar) veti ~i; VEZ/CA lAFECTIUNI ALE...}.

577 INCONTINENTA ( fecale,
578. INCONTINENTA LA COPII- vezi: PIP/IN PAT
:.................... 263
:
267
: 267
IMPOTENTA vest 5i: ANGOASA, ANXIETATE, FRICA
263
263
26
7
?67
IMPACIENTA Vel; 5i: FRIGIDITATE,'NERVOZ/TATE,
HIPEREMOTIVITATE vezi: EMOT/VITATE
~
:.;
ILEITA (BOALA lUI CROHN) vezi: INTESTINE - CROHN [BOALA A tUl
550.
262
262
L S ANGE/
576. SANGE - HIPOGL/CEMIE
;i
~i
.l
266
[AFECTIUNI ALE...] / CIRCULATIE SANGUINA
~~i
574.
ICTER(GAlBINAREA) vezi
HIPERCOLESTEROlEMIE Vezi: SANGE - COlESTEROl
560. HIPERVENTILATIE (supraoxigenare)
572. HUNTINGTON vezi: eREIER.- HUNTINGTON [BOALA A LUI ]
549.
SSg. HIPERTROFIE
266
HIPERACTIVITATE Vel; ~;; AGITATIE
556. HIPERTENSIUNE vezi: TENSIUNE ARTERIALA - HIPERTENSIUNE ;
'!
265
HIGROMA Vezi: BURS/TA, GENUNCHI [DURERE DE...}
265
HOlERA vezi: INTESTINE - DIAREE..
548.
555. HIPERSOMNIE vezi: NARCOLEPSIE
5;: CANCERAL GANGLIONILOR
547.
~.:
31
A SISTEMULUI LlMFATIC],SANGE - LEUCOPENIE
571. HOMOSEXUAlITE
258
543. HEROINA(consum de ) vezi: DROGURI ;

bucal,
570.
258
:........................................... :............... 258

541. HERNIE
542. HERNIE DE DISC Vel; si: SPATE [DURERE Df.;.j, LUXATIE
; 259
in general,
Cauzele subtile ale imbolndvirll
569.' HODGKIN (boala lui ...) Vel;
vez! i: ANUS, SARCINA, INFLAMATIE,

INTESTlNE- CONSTIPATIE, SANGE / SANGERARI/ VARICE,
TENSIUN~ ARTERIALA - HIPERTENSIUNE
538.
Marele Dietianar al801ll0r ~i Afeetlunllor.
275
276
5;: INFARCT [iN GENERAL] ..
276
278
- ARITMIE CARDIACA
INIMA.,
599 INIMA., - TROMBOzA CORONARIANA
278
:
279
279
279
1 1
"I.\,
Jacques Martel
32
600. INSOLATIE vezi $i: ACCIDENT. CA~DURA, PIELE

601.
;. 280
INSOMNIE ................................................................................................
602 .. INSUFICIENTA.CARDIACA
282
Vezi: INIMAt. [PROBLEME CARDIACE}
603 ... INTESTINE (afectiuni ale ) vezi

LA INTESTIN
~......... 281
I COLITA I
;..~;..' .:
.: ,
7""
la, ..} Vezi: CANCE_RLA INTESTINE
,......... 282 .
COLICA veri si: GAZE ........ ~...................... ,~
INTESTINE.- COLQN
607. INTESTINE -
283
;.283 .
608. INTESTINE - CONSTIPATIE Vezi i: CANCER LA. COLON;
.,
INTESTINE -
DIVERTICUUTA
.. ..
COLI I I DIAREE
veti i: INTESTINE-
612. INTESTINE - DIZENTERIE
634. LARINGE vezi: GAT - LARINGE
615." INTESTINE -:-:-TENIA
,
;
638. LEPRA vezi si: CRONICA [BOA LA
I. NERVI, PIELE I (iN
,..
; .. ..
; ,.. ,:.:
644. LEZIUNI. vezi: PIELE - LEZIUNI
287
645. L1GAMENTE vezi: ARTICULATII-ENTORSE
288
646. LlMBA vezi ~i: GUST [TULBURARI DE. ..}
299
;
648. LIM FA (afectluni limfatice)Vezi
290
{... ASISTEMULUI LlMFATIC], GANGLION { ..; LlMFATIC},
290
INFECTII, INFLAMATfE, EDEM, SISTEM I{\/fUNITAR
~::
291
292
:
,
,.. ;, 293
;
293
: ..
:.. ..
294.
SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN
294
,
,.,
;.,
630. KILLIAN (polip allui...) Vezi: NA$ - KILLIAN [POUP AL LUI }

631. LABII Vezi: VULVA
;~..
295
296
296
300
652. L1TIAZA BIUARA vezt: CALCULI BILIARI
,
,
653. L1TIAZA RENALA vezi: CALCULI RENALI
;
,
297
LUPUS;
661. LUPUS ERITEMATOS CRONIC vezi: PIELE -
300
301
;
301
,
ZONA LOMBARA .. ;
ZONA LOMBARA
:
LUPUS~
662. LUXATIE vezi si: ACCIDENT. FURIE, DURE_RE,OASE

;
664. MALARIA SAU PALUDI?MUL Vezi ~i: COMA, FEBRA, SANGELE..
301
301
301
LORDOz).,
663. MALABSORBTIE INTESTINALA Veli:INTE5.TlNE
300
301
;:
658. LSD (consum de, ..) vezi: DROGURI...
;
;
657. LORDOzA Vezi: COLOANA VERTEBRALA [DEVIATIE A; ..} -
660. lUPUS vezi: PIELE -
300
300
659.' LUMBAGO vezt: SPATE [DURERE DE ]-
294
i: CANCER LA GANGLIONI
656. LOMBALGIE vezi: SPATE [DURERE DE } -
) vezi si: SIDA
299
655. LOMBAGO vezi: SPATE {DURERE DE. ..l: ZONA LOMBARA
629. KAPOSI (sarcomullui
298 .
299'
293
654. LOCOMOTIE vezi: SISTEMLOCOMOTOR .. ; ;
628. TNGALBENIRE vezi: ICTER
292
627. INCHEIETURA MAINII -
298
SALPINGITA
621. ISTERIE Vel; si: LE~/N, NERVI. [Cl{lzA DE...l. NEVROz).,
626. INCHEIETURA MAINII Vel; $i: ARTICULATII
298
298
295
625. INCHEIETURA vezt: ARTICULATII
298
620 .. INTRERUPERE VOLUNTARA A SARCINII Vezi;.NA5.TERE - AVORT..
624. TNDOIALA
297
~;
LEUCOPENIE
285
286.
.. :
PRINMANCARE]., .. ;
623. TMBATRANIRE PATOLOGICA vezi: SENILITATE
LEUCEMIE
651. LlPOM (in general) vezisi: CHIST
;.. ;
297 .
640. LESIN SAU PIERDEREA CUNO~TINTEI Vezi si: CREIER - SINCOPA, COMA
; 284
297
297
GENERAL)
vezi i: INTESTINE 291
622. TMBATRANIRE(afectiuni legate de )
650. LlMFOM vezi: HODGKIN [BOA LA A LU/..;j
619~ INTOXICATIE Vezi: OTRAVIRE [
297
[AFECTIUNI ALE. ..} .. ,
649 .. LlMFATISM
618. INTOLERANTA LA GLUTEN
~
~
INTESTIN SUBTIRE _;.. RECTOCOllTA HEMORAGICA

;.. ;
642. LElJCOPENIE Vezi: SANGE -
289
,;
288
61.6. INTESTIN SUBTIRE (afecttunl ale ) vezi ~i: INTESTINE - COLlTA.

COLlTA
647. LlMBA (cancer la ) Vezi: CANCER LA LlMBA
[AFECTIUNI ALE. ..) I GASTRITA, INTESTINE ~. DJIIREE, GREATA

~ ;
LARINGITA
641. LEUCEMIE Vezi: SANGE -
613. INTESTINE - GASTRO-ENTERITA vezi i: STOMAC I

614. INTESTINE - RECT Vezi i: ANUS
29
7
297
643. LEUCOREEVezi si: CANDIDA, INFECTII, PIELE- MANCARIME,.
610. INTESTINE - DIAREE
61].
633. LACRIMI'Vez;: PLANS
284
INTESTINE- CROHN (boala lui...)SAU ILEITAVezi si:

DIAREE
ECHILIBRU [PIERDERE. ..}
639 .. LESBIANA vezi: HOMOSEXUALITATE
COLON [afectiunl ale ) Vel; i: CANCER DE COLON
APENDICITA, INTESTINE -
7""
33
636. LARINGE (cancer la ) vezl: CANCER LA LA RINGE
606. INTESTINE - COLITA [mucozitati] vezi si: INFLAMATIE,
611.
LABIRINTITA vezi: CREIER
637. LENE
604. INTESTINE {cancer
609.
632.
635 .. LARINGITA vezi: GAT -
$;: CANCER COLON. I
282
605~; INTESTINE
Marele DIefIonar al Bolllor ~1Afeefiunilor - Cauzele subtile ale imbolnovirii
30
1
30
1
30
1
30
1
30
1
303
303
....
-----------------".,
,',"
;-r-l-T
". tit
.~ 1
1 1 1 1
.1
l!
",,,
Jacques Martel
34
665. MALFORMATIE (iN GENERAL) (A INIMII)

666. MALFORMATII CONGENITALE
667. MAMELE Vezi: SANI
303
671. MASOCHISM vezi: SADOMASOCHISM
672. MASTITA Vezi: SAN-MASTITA:
vezi
~i: FEBRA, INFLAMATIE, URECHf-OTITA
MADUVA OSOAsA Vezi ~i:SANGE
678. MAINI (iN GENERAL)

680. MAINI - BOALA LUI DUPUYTREN 681. MANCARIME
vezt: PIELE
vezi 5;: DEGETE

: ..
MANcARIME
682. MANCARIME A ANUSULUI vezi: ANUS - f'v'iANCARIME ANALA

683. MANCARIME VAGINALA vezi: VAGIN (iN GENERAL}
684. MATREATA Vezi ~i: pAR [AFECTIUNI ALE...]
~..;
685. MEDIACALCOzA Vezi: ARTEROScLEROzA

686.
MEDICINA
311
311
708. MIOM UTERIN vezi: FIBROM $ICHIST
311
709. MIOPATIE Vezi: MU$CHI - MIOPATIE..
311
710. MIOPIE Vezi: OCHI - MIOPIE

711. MIOZITA vezi: MU~CHI- MIOZITA
311
,
305
712. MIROS vezi: NAS
306
713. MIROS CORPORAL $1TRANSPIRATIE vezt ~i:NAS
311
311
311
714. M.N.I. (MNONUCLEOZA INFECTIOASA) Vezi: SANGE-MONONUCLEOZA
312
307
715. MOARTE vezi si: AGORAFOBIE, ANXIETATE, EUTANASIE
312
307
716. MOARTEA SUBITA A NOU-NASCUTULUI
313
307
717. MONGOLISM SAU TRISOMIE 21 SAU SINDROM DOWN
313
307
718. MONONUCLEOZA Vezi: SANGE-MONONUCLEOZA INFECTIOASA
313
307
719. MUCOVISCIDOzA SAU FIBROzA CHISTICA Vezi ~i: PANCREAS; PLAMA,NI..
313
308
720. MUCOZITATI ALE COLONULUI Vezi: INTESTINE-COLITA
308
721. MU$CHI (TNGENERAL)
313
722. MUSCHI- CONVULSIJ Vezi si: CREIER-EPILEPSI..
314
..
314
314
I;
313
687. MELANCOLIE vezi si: ANGOASA, DEPRESIE, PSIHOzA, SUICID
,~~
308
688. MELANOM Vel; :MELANOM MALlGN
309
723 MU$CHI-DISTROFIE MUSCULARA

724. MU$CHI - FIBROMATOZA
309
725 MU$CHI - MIASTENIE
315
309
726. MU$CHI-
MIOPATIE
315
309
727.
MIOZITA
309
728. MU$CHI - TETANOS
31O
729.
689. MEMORIE (DEFICITARA) vezi ~i: ALZHEIMER, AMNEZIE

690. MENIERE (BOALA LUI) Vel; ~i:
VERTfJ, SURDITATE
691.
ACUFENA,
MENINGITA
vezi:
CRElER-MENINGITA
692. MENOPAUZA (DIFICULTATI ALE...)

693. MENISC vezi: GENUNCHI {DURERE DE...)
:
~
694. MENSTRUATIE-AMENOREE
695. MENSTRUATIE (DURERE MENSTRUALA)
~ ..
310
'
MUSCH! -
315
vezi si: MU~CHI-
TRISMUS
316
MUSCHI - TRISMUS vel; si: MU$CHI-
TETANOS
316
730. NANISM-
..... ......310
731. NARCOLEPSIE- BOALASOMNULUI Vel; sl: COMA
310
697. MENSTRUATIE- SINDROM PREMENSTRUAL (SPM) vezi si: DURERE..
311
698. MESCALINA (CONSUM DE ) Vezi: DROG
311
733 NAS [afectluni ale )
311
734. NAS CARE CURGETN GAT
700.
METEORISM Vezi: GAZ
701. METRORAGIE vezi: MENSTRUATIE-MENORAGIE..
"l
'!(
If
':I
"
LE$IN, INSOMNIE, SOMNOLENTA

t
311
311
317
GIGANTISM Vezi ~i: OASE - ACROMEGALIE
696. MENSTRUATIE-METRORAGIE vezi si: FIBROM
699. METABOLISM LENT vezi: GREUTATE (EXCES DE...)
..:....
707. MIOCARDITA vezi: INIMAY - MIOCARDITA
;308
311
304
306
679. MAINI (ARTROZA MAINILOR) - Vez;:ARTRITA
311
304
311
706. MIJLOCUL SPATELUI Vezi: SPATE
304
MICOZA
304
.~; .. 304
675. MAXILARE
676. MADUVA SPINARII Vel; si: SCLEROZA iN PLACI
677.
705. MIGRENE Vezi: CAP-MIGRENE
. .. 304
674. MASTOzA vezi: SANI
311
Vezi: PICIOARE - MICOzA
304
MARIJUANA (CONSUM DE ) vezi: DROG
MIASTENIE
704. MICOzA (... la degetele de la picioare) SAU PICIOR DE ATlET
;;..303
3S
703. MICOzA (.., pe pielea capului, fire de par $i unghii) Vezi: PAR-
; 303
669. MANIE Vez; ~i: ANGOAsA ANXIETATE
673. MASTOIDITA
702. MIASTENIE Vezi: MU$CHI-
.303
668. MANIACO-DEPRESIE Vezi: PSIHOzA

670.
Marele DiCfionar 01 Bali/or 1; AfeCfiunilor - Couzele subtile ale imbolnovirii
318
318
732. NAS (In general) Vezi ~i: MIROS CORPORAL..
319
'
321
321
735. NAS (congestie) Vezi: CONGESTIE
736. NAS - KILLIAN (pollp allui...) Vezi si: TUMORA
.,
321
II
1111 1
:;
\\
Jacques Martel
36
Marele Dlet/onar a/Bolilor ~I A/ecfiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavirii
737. NAS {sa.ngerari ) .......................................... :.......... ;

738.
321 .
NAS .---:S- I.NUZITA
:.... 322
.-......... 322
739 NAS [stranut] Vezi: STRANUT .................................................. ,
,
;.......................................... :.. .;
322
740. NAS (sforait) Vezi:.SFORAIT
741. NA~TERE (felulin care s-a petrecut nasterea mea, ca ~icopiL)
vezi ~i:NASTERE (co mama) ......................... :.................. :........................... 323

:..-................... :
.,
.; 326
742: NA!}TEREA. PREMATU RA
NEBUNIE
Vezi
~i:
PSIHOzA
.................
;........
,
,
~.;
326
743.
NEFRITA
vezi:
RINICHINEFRITA.............................
;
:...............................
327
744
745 NEF.RITACRONICA vezi: BRIGHT [B_OALAA LUI J ...................................

:.............................................
746 NEFROPATIE Vezi: RINICHI-.NEFRITA
e .
747 NELlNI~TE
748~ NEMUlTUMIRE ................................. ;.................... ;
750. NERVI (criza de ... ) veti ~;: ISTERIE, NEVROZA..............................................

751. NERVI - NEVRALGIEVezi 5i: DURERE.......................................................
752. NERVI - NEVRITA ..................................... .-............................. ;.;
753 NERV OPTIC Vezi: NERVI - NEVRITA ..............................................................
754; NERVULSCIATIC vezi si: DURERE, SPATE/ [AFECTIUNI ALE ...J /
!
~.j
,I
~ 'i
NISTAGMUS
' I'
764. NOSTAlGIE Vezi ~i: MELANCOLIE
iI
f,
,I
'JI
;1:1
~il!
II
-'.1
. ,
774. .OASE -.OSTEOMIElITA
775. OASE - OSTEOPOROzA
:
.-
.:
767. OASE - ACROMEGAlIE
;...... 339
768. OASE [boala a oaselor} vezi: ANEXA IV
:.......... ;
MIALGI(:A vezi ~;; CRONICA [BOALA j, FIBROMIALGIE
770. OASE (cancer la oase ... ) - SARCOMUL LUI EWING

Vel; ~;: CANCER[iN GENERAL}
339 .
781. OBSESIE
340
328
782. OCHI vezi: OCHI [iN GENERALj
328
783. OCHI (iN GENERAL)
329
784. OCHI (afectluni ale ) ...................... .-
329
785. OCHI (afectiunt ale copiilor)

786. OCHI-
,............................................
331
331
341
341
;......,
:.............. 344
;
;..,....... :.;
CEARCANE
.- 342
.,................. ;
ASTIGMATISM ..-.............. ,................................ .'
787. QCHI - CATARACTA
344
..
. ; ;
~..-........ 345
346.
;............ ;
789. OCHI --:' CHERATITA Vezi sl: INFLAMATIE, ULCER
346
790. OCHI - COMOTIA RETINIANA Vel; $;: CREIER....;_COMOTIE
791. OCHI - CONJUNCTIVITA ........................ ;.; ..;,... ~
~.................. ;
:..... ;
346
346
347
culorilor)
793. OCHI - DEZLlPIREA DE RETINA
;..................... 348
331
794. OCHI-
332
795, OCHI - GLAUCOM ............................................................................
349
332
796. OCHI- HIPERMETROPIE ~I PREZBITISM
349
797. OCHI~ MIOPIE
350
:.. 334
335
336 .
DEGENERESCENTA RETINIANA (rnaculare) ........................................
798; OCHI- NISTAGM.US .................................................

799. OCHI -:- ORBIRE
801. OCHI - P:UPILE
351
;............... 353
353
802. OCHI - RETINITA PIGMENTARA SAU RETINOPATIA PIGMENTARA
;......... 354
354
STRABISM (in general)
804. OCHI - STRABISM COI\jVERGENT

805. OCHI - STRABISM DIVERGENT .................................................
348
;............... 352 '.
Boo. OCHI.- PTERIGION
803. OCHI:
'
327
., 335
769. OASE (cancer la ) Vezi ~i: CANCER [iN GENERAL]
340
:.. 335
339
339
780. OBRAZ (a-~i roade interiorul obrazului...) vezi: GURA [AFECTIUNI ALL.}
;.................. :.. .-............ 334
766. OASE (afectiunl ale )
OBICEIURI vezi: DEPENDENTA .........................................
779. OBOSEALA CRONIC.~. (slndrornul de ) SAU ENCEFALOMIELITA
;.................................................. '.333
765. OASE (in general) .......................................................................................
338
;.;
776. OBEZITATE Yeti: GREUTATE [EXCESDE
m.
~..'.... 337 .
'..... ;...... 337
...............................................................
792. OCHI - DALTONISM (non-perceperea
763. NODUlL
u
iii
:1'
ALE VERTEBRELOR................................................................................
759 NEVRALGIE vezi: NERVI - NEVRALGIE

760. NEVRITA Yezi: NERVI - NEVRITA ............. ,.................................................
761. NEVROzA Vel; ~i: ANGOASA, ISTERIE,OBSESIE
:'::
'iii
773. OASE --:' FRACTURA ( .. osoasa) vezi si: SPATE - FRACTURI
755 NERVOZITATE
,..................................... ,......................................... ;
330
756. NEURASTENIA vez! ~i: BURNOUT, DEPRESIE,OBOSEALA [iN GENERAL} :........ 331 ..
757 NEUROPATIE vezt: SISTEM NERVOS........... ;
:
; ;.... 331
758. NEVOIE (in general) vezi: DEPENDENTA
:
:
:':
331 .
vezt: OCHI:-
336
;.... ~
788~ OCHI-
762. NISTAGMUS
336
327
ZONA LOMBARA, PlqOARE / [iN GENERAL}/ [AFECTJUNI ALE..~J........_..~.... 329
1:1
772... OASE - DISLOCARE
778. OBOSEALA (in general): ........ ;
.. ::327
.-
771. OASE - DIFORMITATE
327
327
.-
749._ NERVI (in general) ...,
l]
37
354
;
355
,'!
....
l11
J.,
l'
"""1'1'
1-1
-,
11
rr--.--.-. ..
-.."'1 .. ,
""'-'
38
JacquesMartel
806. OCHI USCATI Vezi: OCHI [AFECTIUNI ALE ]
807. OMBILIC (BURIC)

808. OMBILICALA (HERNIE )
vezi si:
HERNIE
: ..:
809. OMOPLAT
810. OMUCIDERE
811.
356
843. PAR DE PE CORP Vezi si: PARUL CAPULUI {PIERDEREA. ..j
356
844. PAR- PECINGINE vezl: PAR {PIERDEREA. ..] / CALV/TIE / PELADA
356
845. PEDICULOZA vezi: PADUCHI
370
846. PEDICULOzA PUBIANA vezi ~;: VENERICE (BOU )
370
...-..357
814. OREION Vezi ~i: GLANDE SALIVARE, INFECT II (iN GENERAL],

BOLILE COPILARIEI
815. ORGANE GENITAlE
358
vezl: GENITALE
{ORGANE...]
816. ORGElET Vezi $i: FURUNCUL..
358
358
817. ORHITA Vezi: TESTICULE (iN GENERAL]
359
818. OTITA vezi: URECHI -
OTlTA.
359
prin allmentatie]
359
820. OVARE (in general) vezi $i: FEMININE {AFECTIUNI...]

821. OVARE [afectiuni ale ovarelor
822.
823.
359
:
359
PALAT Vezi: GURA - PALAT
361
PAlPITATIi Vezi: INIMA'f - ARITMIE CARDIACA
: . ;.361
824. PALUDISM Vezi: MALARIE
361
825. PANARITIU
361
826.
361
PANCREAS Vel; si: SANGE / DIABET / HIPOGLlCEMIE..
827. PANCREAS -
PANCREATITA vezi
828.
PANICA (atacde
829.
PARALIZIE (in general}
$;: ANEXA 111
) vezi: FRICA
;':
:
363
363
363
830. PARALIZIE CEREBRALAvezt: CREIER - PARALlZIE CEREBRALA
831. PARALIZIE INFANTILA vezl: POLIOM/ELlTA

832.
PARANOIA vezi: PS/HOzA-
833.
PARKINSON (boala a lui. ..) vezi: CREIER -
PARANO/A.
PARKINSON [BOALA A LUI...]
834. PAROTIDE vezl: GLANDELE SALIVARE
} Vezi: PAR -
847. PELADA vezi: PAR -
..357
813. OPRESIUNE PUlMONARA
369
842. PAR {pierderea
.. 357
812. OPRESIUNE
39
356
.357
OPIUM (consum de ) Vezi: DROGURI
819. OTRAVIRE (
Marele Dict/anar 01Bolitor ~l Afecfiunilor - Cauzelesubtile ale imbaln6virll
CALV/TIE
370
ir:
849. PENIS (afectlunl ale
370
I;
851. PERICARDITA vezi: INIMA'f -
850. PERETE(ANATOMIC)
l~
I:
I~
371
PER/CARDITA
853. PERONEU vezi: PIc/OR -
371
PARTEA INFERIOARA
372
854. PETE RO~II vezi: PIELE {AFECT/UNI ALE ]
855. PETE DE VIN Vezi: PIELE - PETE DE VIN
~ 372 ..
860. PICIOARE -
GAMBE -
I'I:
861'. PICIOARE -
PARTEA SUPERIOARA (COAPSE)
372 .
858. PICIOARE - GAMBE (in general) Vel; ~i: SISTEM LOCOMOTOR
374
859. PICIOARE- GAMBE [afectluni ale )
374
PARTEA INFERIOARA {PULPAl
I;
I:
862. PICIOARE - VARICE Vezi: SANGE -
VA RICE
tI
863. PICIOR DE ATLET vezi: PICIOARE- MICOzA
864. PICIOARE -
BATATURI, DURILLON vezi ~i:PIELE -
865. PICIOARE -
MICOzA (... intre degetele de la picioare)
CALOZITATE
SISTEM IMUNITAR
364
866. PICIOR - SPINA CAlCANEANA Vezi ~i: CAlCAI.
364
867. PICIOARE - VERUCI PLANTARE vezi si: PICIOARE - DURILLON
364
868. PIElE (in general)

869. PIElE [afectiuni ale
839. PAR - CAlVITIE

840.
PAR GRIZONAT
841.
PAR -
PELADA
365
366
~---------------------------------------------
367
368
I;
i;
r.
378
378
378
379
870. PIElE - ACNEE vezi si: PIELE / CO$URI / PUNCTENEGRE, FATA
377
364
I;
377
377
SAU PICIOR DE ATlET vezi $i: PIELE / (iN GENERAL] / [AFECT/UNI ALL.],
365
375
376
365
PAR (boli de )
..
Vel; ~i: COAPSE (iN GENERAL]
836. PARTEA STANGA vezt: FEMININ {PRINCIPIU ]

838.
372
856. PICIOARE (in general)
II!
1
i!
372
857. PICIOARE [afectiunl ale)
I:
371
852. PERITONITA Vezi ~i: APENDICITA
364
370
848. PELVIS Vezi si: BAZ/N, $OLDURI..
j:
364
PAR (In general)
369
PELADA
835. PARTEA DREAPTA vezi: MASCULIN {PR/NC/PIU ]

837.
369
380
382
871. PIELE- ACNEE ROZACEESAU CUPEROZA

Vezi ~i: PIELE / CO$URI / PUNCTE NEGRE, FATA
872. PIElE - ACROCHERATOZA Vezi ~i: PIELE - ACRODERMATITA

873. PIElE - ACRODERMATITA
874.
383
384
384
------------------------------------~-----t
PIELE- ALBINISM Vezi ~i: PIElE -
VITILIGO
384
"."\
Jacques Martel
40
I'
875. PIElE - ANTRAX Vez; sl: PIELE- FURUNCULI ........ : .................................... 385
876: PIElE -
BA~ICI .....................................................................
877. PIElE - CAlOZITATE Vezi i: Plc/OARE - DURILLON $1 BATATURI ........... 386

878. PIElE- CICATRICE......................................................................................
879. PIELE- CO~URI vezi si: HERPES / { ... iN GENERAL, ... BUCAL},
880. PIElE - CRAPATURI...................................................................................
387
914. PIETRELA FICAT Vezi: CALCULI BILIARI

915 PIETRELA RINICHI Vezi: CALCULI RENALI
882. PIELE-
DERMATITA
388
916. PINEAlA
883. PIElE -
DERMATITA SEBOREICA
389
ECZEMA
vezi:
404
, 404
404
GLANDA P/NEALA
vezi:
917 PIOREE(gingivita expulslva)
GINGII [AFECT/UNI ALE j.
918. PIPIIN PAT Vel; i: INCONTINENT
:.389
A [... FECALA,
405
405
URINARA}
885. PIELE- EPIDERMITA Vezi i: ANEXA III, HERPES, PIELE
391
919 PIREXIE vezi: FEBRA
886. PIElE - ERUPTIE ( de cosurl) Vezi i: PIELE - MANcARIME
391
920. PITUITARA Vezi: GLANDA PITU/TARA
405
887. PIELE- FURUNCULI vezi si: INFLAMATIE
392
921. PLAGA vezi: ACCIDENT
405
888. PIElE -
392
922. PLAMANI (in general) Vezi si: BRON$II
FURUNCULI VAGINALI
889. PIELE- SCABIE (RAIE )
890. PIELE-IMPETIGO
924 PlAMANI-
.393
393
Vezi i: CICATRICE, PIELE-
ALBINISM / VITILIGO
893 -. PIElE -
; ...................
LlPOM
394
,~
894. PIElE - lUPUS (eritematos cronic)
896. PIElE -
MANCARIME IN ZONA ANUSULUI Vezi: ANUS -
897. PIELE -
MElANOM MALIGN
.;
.;
901. PIElE - SClERODERMIE Vel; i: SISTEM IMUNITAR
399
URTICARIE
903. PIELE- VARICELA vezi sl: BOLILE COPILARIEI-
VARICELA
904. PIElE - VANATAI

PIElE - VERGETURI
g06.
PIELE- VERUCI, NEGI (in general) Vezi i: TUMORI
907.
PIELE- VERUCI PLANTARE
vezt: PICIOARE
:
-
;402
; 403
VERUCI PLANTARE
g08. PIElE - VITILIGO
403
.-rl
;-
409.
vezi ;: TRA5ATURI
410
410
PLAMANI-
PNEUMONIE 51 PLEUREZIE
411
411
PNEUMONIE 51 PLEUREZIE
vezi: DINT!
411
411
CARIE DENTARA
vezi: CONGEST
PNEUMONIE SI PLEUREZIE
IE
411
411
411
939 POUARTRITA CRONICA EVOlUTIVA
401
408
vezt:
407
407
938. POINT DE COTE SAU DURERE IRADIANTA
; 401
905.
PNEUMONIE ~I PlEUREZIE
937. PNEUMOPATIE
400
928. PLAMANI -
936 .. PNEUMONIE Vezi: PLAMANI-
399
EMFIZEM PULMONAR
935 PlOMBA
.,..................... 398
399
902. PIElE -
407
:
934 PLICTISEALA vezl si: DEPRESIE, MELANCOLJE
397
900. PlflE - PUNCTE NEGRE vezi i: FATA.
92Z PLAMANI-
933 PlEURITA Yeti: PLAMANI-
396
:
CONGESTIE vezt: CONGEST/E
932. PlEUREZIE
396
PSORIAZIS
407
931. PLEOAPE(dipit al...)
395
MANCARIME
926. PlAMANI-
930. PlEOAPE (in general)
395
898. PIElE - PETE DE VIN, ANGIOM MATUR SAU PLAN

PIElE -
BRON$ITA, SCLEROzA .. 406
BOAlA lEGIONARllOR
929 PLANS
; 394
895. PIELE- MANCARIME vezl i: PIELE - ERUPTIE { ..: CO$URI}
899.
405
925 PLAMANI (cancer la ) Vezi:CANCER LA PLAMANI
PICIOARE / DURILLON / BATATURI
892. PIElE -lEUCODERMIE
405
923 PlAMANI [afectiunl ale ...) Vez; si: ASTM, BRON$II -
393
891. PIElE - KERATOzA Vezi i: PIELE - ACROKERATOzA,
404
388 .
PIElE -
DE MANCARE
{PIERDEREA ]
881. PIELE- DEGERATURI Vezi si: FRIG [iNGHET ] ............................................
884.
404
404
404
vezi: POFTA
913 PIERDEREAPOFTEI DE MANCARE

387
404
912. PIERDEREACUNO~TINTEI Vezi: LE$IN
386 .
PIELE - ACNEE .......................................................................................
47
909 PIElEA CAPULUI Vezi: PAR - PIELE - MANCARIME, MATREATA

910. PIEPT
911. PIEPT (angina la ) vezi: ANGINA PECTORALA
I~
385
Morele Dlet/onar aJ 801ll0r i A/eCfiunilor - Cauzele subtile ale imbolnovirif
Vez;: ARTRITA -
POLIARTRITA REUMATOIDA
411
940. POLIOMIELITA
411
941. POLIOREXIEVezi: BULIMIE
412
942. POllPI
412
943. PRESIUNEARTERIALA SAU SANGUINA Vezi: TEN5/UNE ARTERIALA
412
....\
Jacques Martel
42
944. PREZBITISM Vezi: OCHI- HIPERMETROPIE 51 PREZBITISM ............................. 412
II
'I
413
.i
945. PRINCIPIUL MASCULIN Vezi si: FEMININ

946.
PROBLEME
CARDIACE
Vezi: INIMA., PROBLEME
CARD/ACE
;
Mare/e Dictianar 01Boli/or 5; Afecfiunllor - Cauzele subtile ale fmbolnavirii
413 .
947.
PROBL
EME
LEGAT
E DE
PALPI
TATII
vezi:
INIMA
., ARIT
MIE
CARD
IACA
413
948.
PROLA
PSUL
(cobor
area
unui
organ)
vezi
~i:
PROS
TATA
{COBO
RARE
DE. ..}
.....
413
949.
PROST
ATA
(in
genera
l)
;
413
950.
PROST
ATA (afectiuni ale
..
GRETURI, AMETELI
;.414
951. PROSTATA (coborare
979. RAU DE TRANSPORT -:;
) Vezi ~i:PROLAPS
415
43
vezi ~i: ANXIETATE, RAU DE MARE;

424
g80. RAUDE
STOMAC Vezi i: INTESTINE
SPATE Vezi:
SPATE TN
GENERAL
982. RAUTATE vezi sl: DREPTATE(EU AM )
425
983. RAGAIT, ERUCTATIE Vezi: ERUCTATIE
425 g84. RECT Vezi: INTESTINE- RECT
424
425
981. RAU DE
985 REGRETE
952. PRPSTATA -
424
425
415
PROSTATITA vezi si: ANEXA III, INFECT/E, INFLAMATIE
953. PRURIT Vezi: PIELE - MANCAR/ME
;.. 415
954. PSIHOSOMATICA (boal~L.) Vezi: BOALA PSIHOSOMATICA

:
.,
956. PSIHOZA- PARANOIA

:
958. PSORIASIS Vezi: PIELE - PSORIASIS
98g. RESPIRATIE - SUFOCARE
427
990. RESPIRATIE -TRAHEITA
427
991. RETENTIA APEI vez! $;; EDEM
427
963. RAHITISM
.
.-.. ,
.:
965. RANCHIUNA
420
966.
967. RACEALA - RINITA Vezi si: ALERGIE - FEBRA FANULUI
429
430
430
999. RINICHI - ANURIE Vezi si: RINICHI [PROBLEME RENALE]
432
1000. RINICHI- NEFRITA Vezi i: FURIE, INFLAMATlE, FRICA
432
969. RAGU~EALA Vezi: GAT - RAGU$EALA
423
1001. RINICHI - PIETRE LA RINICHI Vez;:CALCULI RENAL!
433
;
;
973. RAU DE CALATORIE Vezi:RAU DE TRANSPORT
1002. RINICHI (durere in zona ) (lumbago) vezi: SPATE / [DURERI DE. ..l
;.. 423
:423
972. RAU DE CAP Vez;:CAP
423
ilII,
976. RAU DE MUNTE vezi ~iA: PETI~ BALONARI, GRETURI, AMETELJ
,I
'j : ~
977. RAU DE MARE - Vez; si: RAU DE TRANSPORT
423
978.
424
433
1004 RINOFARINGITAVezi: GAT - FARINGITA
433
1005 RITM CARDIAC [tulburari de ) Vezi: INIMA., - ARfTMIE CARDIACA
433
1006. RO~EATA Vezi: PIELE {AFECTIUNI ALE }
433
1007 ROTULA
423
RAU DE MA~INA Vezi:RAU DE MARE
433 .
1003. RINITA Vezi: RACEALA { CREIER}
423
975. RAU DE INIMA Vezi:GRETURI
/ ZONA
fNFERIOARA
423
423
974. RAU DE GAT Vezi:GAT- FARINGITA
:'1'
428
422
971. RAU DE ALTITUDINE Vezi:RAUDE MUNTE..
968. RAGU~EALA Vezi ~i: AFONIE
970. RAU DE AER Vezi:RAU DE MARE
I:i
:.. 428
[iN GENERAL] / RENALI, FRICA
420
421
RAYNAUD (boala a luL.) vezi st: SANGE - CIRCULATIE SANGUINA
RET/NITA PIGMENTARA
997. RIGIDITATE ( articulata,

musculara]
998. RINICHI (probleme renale) Vezi sl: CALCULI /
,~ .. ..
428
996. RIDURI
420
964. RANA Vezi: ACCIDEN~ TAIETURA
993 RETINOPATIE PIGMENTARA vezi: OCHI-
ARTICULAT/f, INFLAMATII
420
428
995 REUMATISM Vezi st: ARTRITA - POLlARTRfTA REUMATOIDA,
419
992. RETINITA PIGMENTARA Vezi: OCHI- RET/NITA PIGMENTARA

994 RETRAGEREA TN SINE
;.. 419
962. PUNCTE NEGRE vezi: PIELE - PUNCTE NEGRE
:!
426
.:.419
961. PULS (anomalii ale ) Vezi: IN/MA., ARITMIE CARDIACA
.~ !
g88. RESPIRATIE - ASFIXIE vezisl: ASTM, RESPIRATIE rAFECTIUNI DE. ..}
OSOASE},
TENDOANE
425
417 .
419
960. PUBIS (osul...) vezi si: ACClDEN~ OASE - FRACTUR/ {
,I
MOARTE SUBITA A NOU-NASCUTULUI, PLAMANI {AFECTIUNI ALE...}
,.. 419
959. PUBIANA (pilozitate)
l.
416
417
425
987. RESPIRATIE {afectiuni de ) vezt: ASTM, GAT rAFECTIUNI ALE
415
955. PSIHOZA (in general)

957. PSIHOzA - SCHIZOFRENIE
986. RESPIRATIE {in general)
."
433
1008. RUBEOLA Vezi: B,OLlLE COPfLARIEI
433
1009. RUJEOLA Yezi: BOLILE COPILARIEJ..
433
1010. SARCOIDOZA
434
:1,:
'{
. .. .
-..
...
-',
-,
'I
'I
IIIIIIIIIIIi ...
_....
."
:r
.,
'
"
.,
"
"
.~
\:\
Jacques Martel
44
Marere Dictionar 01Bolifor ~I A/ectlunllor - Couzele subtile are fmbolniiviril
1011. SARCOMUL LUI EWING Vezi: OASE [CANCER DE...]SARCOMUL LUI EWING
1013. SADISM vezi: SADOMASOCHISM
~
.. 434
435
1016. SALIVA - HIPER ~1 HIPOSALlVTIE vezi si: GURA
435
1017. SALMONELOZA SAU FEBRA TIFOIDA vezi sl: OTRAVIRE [
[AFECT/UNf
fNFECTII (iN GENERAL]
l,
:
436
1019. SARCINA (afectluni in ...) Vel; si: NA$TERE, GRETURI, SANGE - DIABET
437
1020. SARCINA (
437
prelungtta)
1021. SARCINA - ECLAMPSIE vezi ~i: CREIER- EPILEPS/E,TENSIUNE ARTERIALAHIPERTENS/UNE
:
:
1024. SARCINA FALSA
1025. SANGE (in general)
I LEUCEMIL ..,
sl: SANGE I CIRCULATIA SANGUINA I LEUCEMIE
.j
1045 SANGE - SANGERARI
455
1046. SANGE.- SEPTICEMIE

.; :
1047 SANGE - TROM BOlA vezi st: SANGE/ CIRCULATIE
SANGUINA / COAGULARE
455
457
1052. SANI In general)

1053 SANI (afectlunl ale ) (dureri, chisturi) Vel; $;: CANCER LA SAN,
457
,.
'.
SAN - MASTITA
.,
458
444
1033. SANGE - DlABET (... zaharat) Vezi si: BOLl ERED/TARE,

SANGE - HIPOGLICEMIE
..:
..
460
1058. SCARLATINA vezi: BOLILE COPILARIEI
460
1059 SCHElET vezi: OASE
460
1061. SCIATIC (nervul...) veti: NERVUL SCIATIC
448
1062. SCLERODERMIE vezt: PIELE - SCLERODERMIE
: 448
C/RCULATIA SANGUINA
449
1037. SANGE - HEMATURIE Vezi $i: ADENOM, VEllCA /
:
: ..;
.,.
1"
-r .,
460
460
:
1065. SCLEROZA - LATERALA AMIOTROFICA vezi: CHARCOT [BOA LA LUI...}

1066. SCOUOZA vezi: COLOANA VERTEBRALA{DEVIERI ALE } - SCOLIOZA
iAFECTIUNI ALE ] / CISTlT)., URINA [INFECTII URINARE]
;..460
:.. 460
'1063. SCLEROZA vezt $i: INFLAMATIE, SISTEM IMUNITAR

1064. SCLEROZAiN PLACI
459
1057 SCABIE, RAIE vezt: PIELE - SCABIE SAU RAIE
445
1036. SANGE - HEMATOM vezi $i: ACCIDENT, SANGE / (iN GENERAL] /
459
459
1060. SCHIZOFRENIE vezi: PSIHOzA - SCHllOFRENlE..

:
1055. SANI (cancer la ) vezt: CANCER LA SAN

1056. SANI - MASTITA
C/RCULATIA SANGELUI
456
(~
1054. SANI - ALAPTARE (dificultati de ) Vel; si: SANI- MASTITA
444
455
10~1. SANGERARI GINGIVALE vezi: GINGII [SANGERARI ALE ]
~.
442
1034. SANGE (In scaun ) vezi $i: SANGE- SANGERARI
455
457
;.443
--.
454
457
1032. SANGE - COLESTEROL vezt $i: SANGE / (iN GENERAL)/
OBOSEALA, INFECTII [In general], SPLlN)., CAP [DURERI DE }

1044 SANGE - PLACHETE SANGUINE, TROMBOCITE
1050. SANGERARI NAZALE Vezi: NAS [SANGERARI ]
1031. SANGE COAGULAT( in vene sau in artere), CHEAG
1035. SANGE - FEBlITA
454
1049 SANGERARI vezi: SANGE -:- SANGERARI
Vel; si: IN/MAY; RAYNAUD
[BOALA A LUI ]
vezt si: SANGE -TROMBOzA
453
1042. SANGE - LEUCOPENIE

1043 SANGE - MONONUCLEOZA INFEqlOASA vezt si: ANGINA,
439
440
441
1030. SANGE - CIRCUlATIESANGUINA
;.. 452
1048. SANGE - VARICE
1027. SANGE - ANEMIE Vezi
,;.. ;
:.;
439
440
1029. SANGE - CANGRENA Vezi si: AMPUTARE, INFEqll.~
451
439
1026. SANGE (afectlunl ale ) Vezi si: SANGE I ANEMIE
Vezi si: SANGE COAGULAT - TROMB02A
~438
1023. SARCINA vezt: NA$TERE -AVORT
:i
438
1022. SARCINA ECTOPICASAU EXTRAUTERINA
450
SANGE / ANEM/E / CIRCULATIE SANGUINA
436
: ..:
1028. SANGE - ARTERE
CREIER- ECHILIBRU [PIERDERE DE ], SANGE- DIABET

1041. SANGE - LEUCEMIE vezist: CANCER(iN GENERAL],
PRIN MANCARE],
INDIGESTIE, INFECTII (iN GENERAL], INTESTINE - DIAREE, GRETURI
l. FEMININE
1039 SANGE - HEMORAGIE

1040. SANGE - HIPOGLICEMIE Vel; si: ALERGII (iN GENERAL),
434
1015. SALIVA (in general) Vel; ~;: GLANDE SAt.lVARE, OREfON
1018. SALPINGITA vezi si: CRONlcA [BOALA
(iN GENERAL) / [AFECTIUNI ALE ] / CIRCULATIESANGUINA /DIABET
~ 434
..
1014. SADOMASOCHISM
-----------------
1038. SANGE - HEMOFILIE vezi si: BOLl EREDITARE,SANGE /
434
1012. SACRU (OS) Vezi: SPATE - PARTEA INFERIOARA
45
461
463
463
449
r ..
I'i
\\,
Jocques Mortel
46
1067. SCRASNIT DIN DINTI vezi: D/NTI [SCRAsNIT DIN ..;};

:~.463
MAX/LARE [DURERE DE. ..}
463
1069. SCURGERI VAGINALE Vezi: LEUCOREE
463
vezt: BATRANEJE
s..
463
1072. SEPTICEMIE Vezi: SANGE - SEPTICEMIE
463
1073. SHE Vezi si: /NSOLATIE, R/NICHI [PROBLEME RENALE], SANGE - DlABEL
463
1074. SEXUALE (DEVIATII ~I PERVERSIUNI TN GENERAL)
464
.-
1075. SEXUALE (FRUSTRARI, UPSA DORINTEI...)
469
469
INFERIOARA A SPATELUJ, INFECT II [iN GENERAL}
470
vezi: NAS - SINUZITA
1098. SINUZITA
470
1099 SISTEM.IMUNITAR vezi si: SIDA
1100. SISTEM LOCOMOTOR vezi si: OASE .. .. .. .. .. ..

1101. SISTEM L1MFATIC vezt si: GANGLlONl [LIMFATICI}
1102. SISTEMUL NERVOS vezi sl: NERVI [TN GENERAL}
470
.., .. .. .. .. 471
;
472
472
1104. SLABIREA vezit.si: ANOREXIE, EXCES DE GREUTATE)
473
465 -:
1105 SOMN (I~OALA SOMNULUI...) vezl: NARCOLEPSIE
473
1078. SIDA (SINDROMUL IMUNODEFICIENTEI DOBANDITE)
465
1106. SOMN (TULBURARI DE ) Vezi: INSOMNIE...,
473
1079. SIFILIS Vezi: VENERICE [BOLl ]
467
1107 SOMNAMBULISM (SOMNAMBUL)
474
1080. SINCOPA Vezi: CREIER - SINCOPA
467
1108. SOMNOLENTA
474
1081. SINDROMUL BAUTORILOR DE LAPTE vezi: BAUTORI DELAPTE .
1109 SPASM
467
[SINDROMUL. ..]
1082. SINDROMUL LUI BURNm
Vezi: BAUTORI DE LAPTE [SINDROMUL
1083. SINDROMUL CANALULUI CARPIAN Vezi: CRAMPA SCRIITORULUI
472
1110. SPASMOFILIE Vezi sl: TETANIE
467
1111. SPATE (In general)
467
1112. SPATE (durere
)-
474
475
475
:
PARTEA SUPERIOARA (7 vertebre cervicale)
476
1084. SINDROMUL LUI CUSHING vezi: CUSHING[SINDROMUL LUI ]
467 _
1113. SPATE (durere de ) - MIJLOCUL SPATELUI (12 vertebre dorsale)
482
1085. SINDROMUL DOWN Vezi:MONGOLlSM .. ;
467 -
1114- SPATE (dureri de ..) - ZONA LOMBARA
467
1115 SPATE- FRACTURA A VERTEBRELOR Vezi ~i:OASE - FRACTURA
489
496
1086. SINDROMUL LUI GELINEAU vezi: NARCOLEPSIE
z:
1087. SINDROMUL LUI GUILAIN-BARRE SAU POURADICULONEVRITA ACUTA 'Vezi
st:
467
SISTEM IMUNITAR
1088. SINDROMUL IMUNODEFICIENTEI DOBANDITE Vezi: SIDA
:1
1089. SINDRMUL MARFAN
Iii
1090. SINDROMUL DE OBOSEALA CRONICA Vezi: OBOSEALA CRONlcA

[SINDROM DE. ..]
~
:
1091. SINDROMUL PREMENSTRUAL Vezi: MENSTRUAJlE-
PNEUMONIE, RESPIRATIE
1119 STARE DE RAU

1120. STARE VEGETATIVA CRONICA Vezi: CREIER - STARE
468
1121. STANGACI
lI"
"I
I'
"I'
1123.. STERN
498
498
..
498
:
~.. 499
500
1125. STRES ;
500
1126. STOMAC (in general)

469
497
1124. STRABISM Vezi: OCHI - STRABISM
1094. SINDROMUL UNGHIILQR GALBENE Vezi: UNGHII GALBENE
497
1122. STERIUTATEA
469
[SINDROM AL. ..}
496
497
468 .
~468
:
:
SINDROM PREMENSTRUAL
VEGETATiVA CRONICA
vezi: MENSTRUA TIE -
1118. S.R.A.S. vezt: SINDROM RESPIRATOR ACUT SEVER
1093. SINDROM DE SUPRAUTILIZARE Vezi sl: SPATE [AFECT/UN/ALE. ..l,

INFLAMATII, TENDOANE
468
SINDROM
PREMENSTRUAL
ATIPICA vezi st: PLAMANI-
1116. SPLlNA
1117. S.PM. (sind rom premenstrual)
468
1092. SINDROM RESPIRATOR ACUT SEVER (S.R.A.S.) SAU PNEUMOPATIE
""---------
1103 SLABICIUNE (STARE DE ) veztst: ASTENIE NERVOASA
1077. SFORAIT
Ii
SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN .................. :
_465 -
.;
1076. SEXUALA (HARTUIRE )
:1
vezi: iNCHEIETURA MAINII-
464 -
Vezi si: EJACULARE PRECOCE
47
1096. SINUCIDERE Vezi si: ANGOASA, ANXIETATE, MELANCOLlE

1097 SINUS PILONIDAL Vezi sl: SPATE/ [AFECTIUNI ALE. ..}/ PARTEA
463
[AFECTIUN/ DE }
1071. SENILITATE
Couzde subtile ole imbolnavlrll
1095 SINDROMUL.DE TUNEL CARPIAN
1068. SCRUPULE
1070. SENECTUTE
# AfeCflunllor
Marele DICflonar ol80lilor
.-
1127. STOMAC(durere de ) vezt si: STOMAC- ARSURI LA STOMAC
ll---'--T -.
500
501
-r
.~
'1
'1-
\:\
Jacques Martel
48
1128. STOMAC - AEROFAGIE ............................................... ;..... :
1129. STOMAC (cancer la ) Vezi: CANCER LA STOMAC

1130. STOMAC-
ARSURI LA STOMAc
1131. STOMAC -
;.. ;
1132. STRANUT
:~.L; ,;
:.;;
:........... .:
)
vezi:
vezi: RESPIRATIE-
1134. SUFOCARE
GLANDE SALlVARE ..
SUFOCARE
; :..503
;:.504
~
:
1135. SUGHIT .............................................................
: .. :........ 504
.:
;........ :.. ;504
: ................. ;
1136. SUPARARE Vezi: MELANCOLIE
:504
~ ;
:.504
505
1137. SUPRAPONDERAL vezi: GREUTATE [EXCES DE~.J; ................... :

1138. SUPRAOXIGENARE
Vezi:HIPERilENTILATIE
1140. SUPTUL DEGETULUI
505
505
:.::
:..... :
vezi: URECHI- SURDITATE
1141. SURDITATE
,i
... ;
vezi: GLANDE
1139. SUPRARENALE
1142; SURDO-MUT Vezi sl: URECHI-
SURDITATE
1143. ~ALAZION vezl: PLEOAPE

1144. ~ANCRU (In general)
;.: .......... ;... .,
vezt: ULCER
505
::507
~:.:
507
vezi: INIMA., - ARITMIE CARDIACA
vezi:
vezi: TENDON [iN
:........ .. ........
:.:
GENERALj .... ~..;
51O
:
510
1;, . :
::.:
: :........ :
:
;
TENIA .:
vezi: COATE-
EPICONDILlTA
1158. TENSIUNE ARTERIALA- HIPERTENSIUNE

1159. TENSIUNE ARTERIALA -
508
~;
:.. :
1155. TENDO NUL LUI AHILE

1157. TENIS ELBOW
'507
1154. TENDON (in general)

INTESTINE -
507
:
;:.:
:.. :
DINTI [AFCTIUNI ALE. ..j
1152. TAIETURA Vezi: ACCIDENT .. ;
vezi:
:
:
: :
1153. TENDINITA
.r.,
1150. TALAMUS
;.510
1162. TETANIE
1164 .. TETRAPlEGIE
MU$CHI-
TETANOS
vezi: PARALIZIE
(iN GENERAL] ..: .. :
:
:
.. . .
.. ..515
.' " .
.........................................................................
515
1167. TIMIDITATE
1168. TIMPANISM................................................
~.. : :
..
.. ..
1169. TIMUS ~ezi: GLANDA -. TIM US
;.;
1170. TIROIDA VevZi:GLANDA TlROIDA IN GENERAL..

.
1171. TOROPEALA vezi: AMORTEALA
.
.
..
.. .. .. .. .. ..
..
1172. TORSIUNE DE TESTICULE vezt: TEST/CULE [iN GENERAL]

1173. TORTICOllS
vezi:
GAT -
..
515
.. .. .. .. 516
;
516
:..
516
;.516
.,
516
TORT/COLIS
1174. TOXICOMANIA vezi si: ALCOOLlSM, FUMA T,

NERVOASA,
COMPULSIE
DEPEND~NTA_ DROGURI, PLAMANI {iN GENERAL]
;
: 516
1175 TRAHEITA vezi: RESPIRAT/E - TRAHEITA'
..
.',
.
.. .... .... .... .... .... ...... .. .. .. .. .. 517
1176. TRAHEOBRONSITA vezi: BRON$ITA_ RESPIRATIE
, -TRAHEITA . ...... .......... ...... 517
1177 TRANSPIRATIE Vez;: MIROS CORPORAL

' '"
.
.
.... ..
.. .. .. .. .. 517
1178. TREMURAT Vezi st: PARKINSONIBOALA A LUI ]
:..., .. : ~
:
517
1179 TRISMUS Vezi: MU$CHITRISMus
.. "',
.
.. ..
.. .. .. .. ..517
517
1180. TRISOMIE 21 vezi: MONGOLISM
1181. TRISTETE vezi si: SUPARARE,
SANGE I
MELANCOLlE,
COLESTEROL I DIABET I HIPOGLlCEMIE .
.
.. ...... .. .... .. .. .. .. .. .. .. .. ..
.. 517
118~. TROMBOANGEJTA OBLITERANTA Vezi: BUERGER [BOALA LUI...]
518
1183. TROMBOZA vezt: SANGE ....,.T..R. OMBOzA'
.
.... .... .. .... .... , ...... .... .... ..
518
1184. TROMB9ZA COR~NARIANA vezi: INIMA., - TROMBOZA CORONARIANA
518
vezi: SALPINGITA
[AFECTIUNI ALE J
1186. TUBERC~LOZA Vezi ~iP: LAMANI
511
1187. TUMOR~ (TUMORI) Vezi si: CHIST, CANCER [IN GENERAL...]
511
1188. TUMOR~ LA CREIER Vezi;CREIER [TUMORA
512
1189. TUMORA MALIGNA Veli: CANCER (IN GENERAL.] :
512
1190. TURBARE
515
515
vezi:
TICURI
510
514 .
:
vezi: PICIOARE- PARTEA INFERIOARA
1166. TICURI Vezi: CREIER -
:.. 518
513
$;: PENIS [AFECTIUNI ALE. ..]
1161. TESTICUlE (cancer de ) vezi: CANCER DE TESTICULE
49
1185. TROMPA UTERINA (INFECTIA UNEI...)
;.:: .. 512
;
1165. TIBIA
Cauzele subtile ale imbofniiviril
510
:..:... :.. 512
HIPOTENS1UNE
1160. TESTICULE (In general) Vel;
1163. THANOS
vezi: FUMAT
1149. TAHICARDIE
1156. TENIA
~;.;. 505
(E) [iN GENERALj
1147. ~OLDURI (dureri de )

1148. TABAGISM
: 50S
: :...:
1146. ~OLDURI Vel; ~i: BAliN
1151. TARTRU
ULCER BUCAL (herpes) vezi: GURA [DURERE DE j
1145. ~ANCRU -
502
;.. ;.: ...... : :............................... ...... 503
GASTRITA Vezi~i:INFLAMATIE
1133. SUBLINGUALE (glande
,.502
..
Morele Dictionar of Boli/ar 1;A/ecf;unifor
:..... 515
515
:....
519
519
.:
.
518
519
519
1191. TUSE Vez; si: GAT ((IN GENERAL] I [DURERl ~;::;:::::::::::::;::::::::::::::::::::::::::::520

.
1192. TUSE CONVUlSIVA Vezi: BOULE COPILARIEI
. .'
.: . ..
.. .. .. .. .. .... .. .. ..
520
1193. TESUT CONJUNCTIV (fragilitate a ..:)
;
:
..':
521
1194 UITARE (a pierde lucruri) Vel; ~i: ACCIDENT'
':
"
.
.. .. .. .. .. .. .. ..
522
1195. ULCER{E) (in general)
;..................................
522
1196. ULCER BUCAL (herpes) SAU SANCRU Vezi: GURA [AFEerlUNI ALE...]
1197. ULCER P~EPTICSAU GASTRIC (Ia duoden sau stomac)
.: :
1198. UMERJ (In general) Vezi ~i'. ARTICULA TIl
.
.
.
,...
.
1199.. UMERII CURBATI .' .' .:
"
.
. ~
;
~::::::::: 523
:.523
. :
..
523
525
------------------~
..
11
,.
'1
.,
"!
1"1
\\
Jacques Martel
50
1200. UMFLARE (in general)

1201. UMFLAREA (
525
526
abdomenului)
1202. UNGHII (in general) .........................................................................................

1203. UNGHII (a-~i roade unghiile
..527
;
.527
1204. UNGHIE INCARNATA

-
526
. 1205. UNGHII TNGALBENITE (sindrom al. ..)
528 .
1206. UNGHII MOl ~I CASANTE .....................................................
......................... .528
1207. URA
528
1208. URECHI (in general) Vezi ~i:URECHI-
Marele D;ctianar at Boli/or Ii Afectiunilor - Cauzele subtile ale imbolniivirii
1233 VEGETATIl ADENOIDE (POLlPI) Vezi: AMIGDALE
.. .... .. ..539
540
1234. VENE {afectiunl ale ) Vezi si: SANGE - CIRCULATIA SANGUlNA
1235 VENE - VARICE Vezi: SANGE - VARICE
.. .. .... .. .... 540
1236. VENERICE (boli...) Vezi si: $ANCRU, HERPES [IN GENERAL] / GENITAL
540
1237. VERGETURI vezi: PIELE- VERGETURI
.. .. .. .. ...... .. .. .. ..
....541
1238. VERTEBRE [fractura de ) Vezi: SPATE - FRACTURA DE VERTEBRE
541
1239 VERTIJ ~I AMETEALA Vezi si: SANGE - HIPOGLICEMIE,
.
.. .. 529
SURDITATE
1209. URECHI (afectluni ale ... ) Vezi ~i: URECHI / ACUFENA/
ECHILIBRU [PIERDEREA. ..j.
CREIER -
541
1240. VERUCI (in general) vezi: PIELE - VER'Uc/ [IN GENERAL]

1241. VERUCI PLANTARE Vezi: PICIOARE:""" VERUCI PLANTARE
BA ZA IT I N URECHI/
OTITA
1210. URECHI - ACUFENA vezi ~i: URECHI -
51
. 529
542
..
542
1242. VEZICA (AFECT1UNE LA ...) Vel; ~;: CALCULI IN GENERAL
530
BAzAIT IN URECHI
1211. URECHI - BAZAITTN URECHI vezl si: URECHI1212. URECHI - OTITA

1213. URECHI - SURDITATE
ACUFENA .i.,:
:
.. .. 532
533
1214. UREMIE Vezi $i: RINICHI [PROBLEME RENALE]
534
1215. URETRITA Vezi st: ANEXA 11/
.. .:535
1216. URINA (INFECTII URINARE) SAU CISTITA vezi $i: INCONTINENT

[ ... URfNARA}, fNFECTII [IN GENERAL}, LEUCOREE, VAGIN -
1217. URTICARIE vezi: PIELE -
536
1218. USCACIUNE VAGINALA vezi: VAGIN [IN GENERAL}
536
[AFECTIUNI
1, PROLAPS
,~
536
1220. UTER (CANCER DE COL UTERIN ) Vezi: CANCER LA UTER [COL $1 CORP]
1221. VAGIN (in general)
~.537
538
: :
1222. VAGIN - MANCARIMI VAGINALE vezi: MANCARIMI VAGINALE
538
1223. VAGINAL - HERPES Vezi: HERPES VAGINAL..
538
1224. VAGINALE (scurgeri...) vezi: LEUCOREE

1225. VAGINALE (spasme ) vezi: SPASME
1226. VAGINITE Vezi si: CANDIDA, LEUCOREE, URINA [INFEqll

1227. VARICELA Vezi: BOLILE COPILARIEI
1228. VARICE Vezi: SANGE - VARICE
538.
538
:
URINARE]
538
. .. 539
,
;
539
544
545
.
1245 VIERMI, PARAZITI Vezi: PAR- TEN, INTESTINE - COLON /

TENIA, PICIOARE -
545
MICOzA
VITILIGO
1246. VITILIGO vezi: PIELE .

.
URTICARIE
542
1243. VEZIC~ BIUARA Vezi si: CALCULIBILIARI, FICAT [AFEqIUNI ALE...]

1244 VEZICA-- CISTITA Vezi si: ANEXA III...........................................................
1248. VOCE (stin~~L.)

AFONIE
1249. VOCE - RAGU~EALA
..
1219. UTER (in general) Vezi si: CANCER DE COL UTERfN, FEMININE
INFECf/1 TN GE~ERAL, URINA [INFECTII URINAREj.
1247 VIOLYezi si: ACCIDENT, FR{CA
VAGINITA,
VEZICA [AFECTIUNI ALE. ..} :
.535
:.533
;..
..545
545
:
~
.
:.;.....................
1250. VORB~RE Vezi sl: AFONIE

1251. VULVA Vezi ~i: BUZE .. :.~ :
~
: ""?"
546
. 54'6
547
547
1229. VARICOCEL vezi: TEST/CULE [IN GENERAL...}

1230. VARSATURI Vezi: GREATA
1231. VANATAIE vezt: PIELE - VANATA/E
.. ..
..
..
539
.. 539
1232. VEGETATIVA CRONICA (stare ... ) Vezi: STARE VEGETATIVA CRONICA . ..
539
539
\",\
Jacques Martel
52
Marele D;ctionar o{ Bolifor
11.
A
1.
A SCUIPA SANGE Vez;: SANGE
2.
ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL
3.
.ACIDITATE GASTRIcA
ACIDOzA
4.
Vezi:
Veri: CREIER
Vez;:STOfl1AC-ARSURl
$i GUTA, REUMATISM
Acidul este adesea legat de ceea ce erodeaza metalul. Acidoza i~dica faptul ca am
refuzat sa asimilez 0 situatie care s-a acumulat la nivel ineon~tlen:: antryenand pe
plan fizie un nivel mare de aciditate tn sange sau in liehidull~ care moat~ celulele.
A asimila inseamna a rezolva, trata, regIa problema, situatia sau conflictul care
rna deranjeaza, care imi otraveste existenta. ~ste nevoi: sa .ma i~treb care e~t~
situatia (adesea de natura amotionala] care m~ er~de~~ pe l~tenor. ~ste posibl]
sa traiesc in prezent 0 situatie care face sa. atmga m mme sentimentul y~e
insatisfactie privind relatiile pe care le aveam cand~a cu. ~ama me~. ~?t~ trat 0
insatisfactie similara tn raport cu cop iii mei, cu pn:tem~ sauA ang alatllm yfa~
carora rna simt "ca 0 mama". Am dificultatea de a rna opn, nu mdr~znes~ sa ~a
odihnesc, sa-mi ofer timp. Acidoza respiratorie sau acidoza gazoasa pro~mey din .
faptul ca nu elimin suficient gaz carbonic pri!l respiratla me~. Ar~ Iegat~r~ cu
experientele traite In raport cu anturajul me~. In c~zul Aacldozel lactice, :e~aslm 0
cantitate excesiva de acid lactic in sange, Intrucat sangele transporta m mo~
normal bucurie, se tntampla ca tot ceea ce este negative tn viata ~ea s~ rna
afecteze In mod exagerat In cazurile extreme, reumatismul este consecmta direct
si adesea inevitabila a excesului de aciditate.
', . .....
.
Accept t " sa vad ~i sa tratez la nivelul mrmu sltuatiile
agas~nte l
iritante
din viata mea. Concentrandu-rni
atentia pe un proce~ con~tienty d~
deschidere i acceptare, pot evita sa suport fizic aceast~ b~ala durer?asa l
tratamentul ei dureros. Aleg sa traiesc mai degraba bucuna, hbertatea ~l pacea
# A/ectiunifor
AFAZIAVezi~i:ALEXIA
Cauzele subtile ale fmbolnUllirjj
CONGENITALif,VORBIRE
Afazia este 0 tulburare de exprimare ~ifsau de intelegere a limbajului oral sau

scris (alexia), cauzata de 0 leziune cerebrala
localizata, In general, afazia
presupune pierderea memoriei semnelor obisnuite, prin care ne exprimam ideile
fata de cei din jur. Centri limbajului se afla in emisferastanga a creierului, in
jumatatea rationala, specializata in citit, vorbit, numarat, analiza, reflectie ~i in
stabilirea relatiilor, Corespunde laturii mele Yang [ernitator, actiune). In eazul in
care am 0 astfel de afectiune, imi analizez felul In care transmit mesajele.
Inconstientul meu se teme ca nu va fi inteles? Am indoieli legate de capacitatea
mea de exprimare? Simt 0 angoasa la ideea de a rna .exprima, nu indraznesc, de
teama ea "voi crea valuri" in jurul meu. Astfel, raman la un nivel superficial. Nu
pot sa merg mai in profunzime: astfel evit sa descopar lucruri care nu tmi plae.
Ma simt ea tntr-o inchisoare si, in acelasi timp, rna simt eliberat, pentru ca nu
trebuie sa explie totul, sa rna justiflc, Imi este teama ca voi fi judecat de ceilalti si
pentru di nu am tncredere, vreau sa eontrolez totul.
Acceptlv evenimentele vietii, la nivelul inimii", lara sa mai tree totul prin
filtrul ratlunii, Imt aleg, constient, cuvintele potrivite pentru a exprima eeea ce
trebuie spus, lml eliberez astfel fricile, indoielile ~i nesiguranta. Indraznesc sa fiu
eu tnsumi, imi exprim suferintele si deceptiile, stiind ca acesta este modul eel mai
eficient de a rna elibera de secrete si de suferinta: imi regasesc paeea interioara $i
dorinta de a exploata universul, de care m-am deconectat.
12.
AFONIA SAU STINGEREA VOCII
Vocea reprezinta
exprimarea
de sine, creativitatea.
0 emotie
prea puternica
(depresie, neliniste) poate determina sa nu mai stiu ce spun sau in ce directie sa

merg sau cum
interpretez acea directie, in functie de emotia traita. Aceasta
emotie, este po sibil sa fi fost triiita pe plan sexual si are repercusiuni asupra voeii
~i a corzilor vocale, deoarece eel de al do ilea centru de energie (sexuala) are
legatura directa cu gatul, eel de-al cincilea centru de energie. Sensibilitatea mea
(hiperemotivitatea)
a fost afectata ~i nu mai pot spune nimic, oricat as incerca !
Simt
"mi se taie rasuflarea". Daca tmi risipese prea mult energia, mai ales dupa
uii ~oc emotional, se va crea un gol interior, in locul disperarii mele ~i sunetele
vor fi "aspirate" de aeest got Este ca ~i cum mi-a~ inghiti cuvintele, in gat. Este
important pentru mine sa reiau eontactul eu suflul comuniciirii interioare. Este
posibil ca aceasta situatie sa
protejeze, deoarece sunt tntr-o stare in care nu
mai trebuie sa vorbesc, nu tmi mai pot exprima secretele. Oare tmi folosesc
intr-un mod sanatos voeea ~i corzlle vocale? Trebuie sa fiu tacut pentru un
anumit timp ? Se spune ca "vorbele sunt bani" ~i "taeerea e de aur" ... Sau, cineva
, sau ceva m-a redus la tacere, in mod fortat? Este posibil, sa
simt neputincios
in exprimare, la modul general, deoarece am impresia ca nu valorez prea mult.
ered ea este mai bine sa tac decat "sa spun prostii", A$ vrea atat de mult ca ceila1ti
sa asculte ceea ce am de spus, sa fiu reeunoscut pentru eeea ce sunt, sa fiu
respectat. Uneori rna simt foarte special, dar este 0 stare care dureaza foarte
sa
ca
rna
interioara.
5.
ACNEE Vezi: PIELE
6.
ACRODERMATITA
7.
ACROMEGALIE Vezi:OS
8.
ACROKERATOZA
9.
ACUFENA
10.
ACUMULARE LICHID SINOVIAL Vez;: BURSITA
Vezi:PIELE
rna
Vezi:PIELE
Veri: URECHI
""1111111111]'
53
.r,
1 1
1 1 1
Marele Dictionar al Bolilor 5i Afecflunilor - Cauzele subtile ale imbolniivirJI
54
putin ~i simt din nou neincredere ~i eulpabilitate si rna ~etr~g ~n mine in_:;umi. ~n
lac sa traiesc pentru mine tnsumi, traiesc in functie de ceilalti ;;1, pentru ca nu ;;tl~
ce sa spun tot timpul, pentru a fi apro~at de :_eilalt:i, ?ref~r.; sa tac: fie nu mal
vorbesc, fie corzile mele vocale decid ele msele sa nu mal emita sunete.
_.
Accept] ., sa tmi exprim emotiile, creativitatea i ideile in felul In care rna simt
eel mai bine, respectandu-mi limitele.
13.
AFfA. Vezi:GURA-AFI'A
14.
AHILE Vezi:TENDONULLUlAHILE
15. ALCOOLISM Vezi i: ALERGII [iN GENERAL], CANCER LA UMBA, FUMAT, DEPENDENTA.
DROGURl, SANGE - HIPOGUCEMIE
. Abuzul de
bauturi alcoolice provoaca un intreg ansamblu de tulburari: pe plan flzic, corpul
se schimba si este crispat, capacitatile si funcpon?rea creier~lui se
diminueaza sistemul nervos ~i cel muscular devin tensionate ~l supratensionate.
Asemenea alter forme de dependents, alcoolismul
se manifesta mai ales tn
momentul in care am nevoie sa umplu un gol afectiv sau interior profund, un
aspect din mine care lmi "otraveste cu adevarat existenta"! Pot sa beau i~ m~d
abuziv din mai multe motive: pentru ca sa fug de realitate, oricare ar fi situatia
[conflict sau alteeva) pentru ca nu imt convine; sa fae fata fricilor ~el~ sau
autoritatii (mal ales paterne) ~i oamenilor pe care ii iubesc, deoarece mu este
teama sa rna dezvalui asa cum sunt In realitate; sa rna incurajez
sa merg mai
departe, sa vorbesc, sa infrunt oamenii (atunci cand sunt ametit sunt, de obicei,
mai deschis si mai putin focalizat pe lnhibitiile mele); sa lmi dau un sentiment de
putere i de forta: sa am mai multa putere in relatia ~ea afecti,;-ra deoarece s~ar~a
mea Il va deranja, eu siguranta, pe partenerul meu. In aceasta stare nu mal vad
sltuatiile care ar putea fi periculoase pentru mine. Traiesc 0 stare de singuratate.
de izolare, de culpabilitate,
de angoasa tnterloara,
de netntelegere
l 0
anumita forma de abandon
(familial sau altfel). i am sentimentul ea sunt 0
persoana rara valoare, inutila, inadaptata, inferioara sl incapabila .de.a .~cpona
pentru mine Insumi ~i pentru ceil alp. Ma simt prizonierul unor pnncipn foa~e
rigide. Deoarece cred ca nu merit !ubirea si feri~i~ea, rna r~?ase.sc intr-u~ m~dlU
rece unde nimeni nu rna intelege. In loc sa construiesc relatii sohde eu ceilalti, fae
aces~ lucru cu aleoolul, care devine "cel mai bun prieten al meu". Nu imi gas esc
locul in societate. in trecut, aveam obiceiul sa traiese din plin, cu intensitate:
ave am 0 belie a vitezei, de exemplu, a inaltimilor, a naturii, dar toate acestea au
disparut din viata mea. Am avut nevoie de un ~ie "s~~_ule~~'. UneoD, .vre~u sa
evadez dintr-o situatie conflictuaHi sau care rna face sa-ml mec sufermta
sau
oriee alta emotie pe care imi este greu sa 0 infrunt.
Nu rna simt ajutat, intr-o anumita situatie !ji alcoolul devine "carja" mea.
Aleoolismulpoate ave a legatudi cu una sau mai multe situa!ii care creeaza 0
tensiune. Atunci dind beau un pahar de aleool, la ineeput, tensiunea
se
micoreaza i se inregistreaza
0 micare de genuI: tensiune-+alcool-+star~
d~
bine. Altfel spus, atunci cand traiesc 0 tensiune, beau un pahar de aleool l rna
..-
'!
55
simt .mai bine. Mai departe, este posibil Sa dezvolt un automatism sl, de fiecare
data cand traiesc 0 tensiune, informatia inscrisa tn creierul meu este sa iau un
pahar de alcool, pentru a rna simti mai bine. Una dintre cauzele alcoolismului
este dificultatea pe care am avut-o, in copilarie, de a comuniea cu 0 familie in care
un membru al acesteia (de obicei, mama sau tata) era alcoolic; in astfel de farnilii,
exista mai multe certuri, uneori violenta fizica si psihologica ~i abuzuri de toate
felurile. Este posibil sa incerc sa rna disociez de familia mea, care nu imi convine.
Exista 0 scad ere a. simtului meu moral: certurile
frecvente
provocau
0
devalorizare a imaginii parentale i 0 lipsa a structurilor
etice. As fi vrut sa Ii
reconeiliez pe parinti! mei i nu mai suportam sa traiesc In acel ea~in care era
distrus sub ochii mel. In unele familii, eonsum:ul de alcool este favorizat de
educatie, adultii pot duce copilul eu ei, atunci cand beau, In [oaca sau pentru a
arata ca este ceva normal, obisnuit pentru ei. Tulburarile nevrotice ~i alterarlle de
personalitate, care decurg din acestea, sunt factori puternici ai alcoolismului,
. care se manlfesta, odata cu varsta adulta, Este posibil ca, unele carente
alimentare sa pcata provoca o completare suplimentara,
oferlta de alcool.
Alcoolisrnul
poate induce stari de hipoglicemie, cu atat mai mult eu cat,
moleculele de alcool se pot transforma repede In glucoza (doar temporar). Acest
lucru explica de ce, daca sunt aleoolic $i nu mai consum alcool, este posibil sa
. incep sa consum cantitati foarte mari de cafea (cafeina este tot un stimulent) si sa
rna lndop cu dulciuri sau produse de patiserie. Uneori pot sa i fumez foarte mult,
deoarece fumatul lmi of era un stimul (prin cresterea ritmului cardiac) de care am
nevoie pentru a rna simp In forma. Este important sa descopar ce- anume imi
p~ovoaca aceasta tristete legata de hipoglicemle, deoareee nu am rezolvat cauza.
alta cauza a alcoolismului
poate fi constituita de diverse forme de alergie.
Astfel, pot sa beau doar anumite bauturi, preeum coniac, gin, rom, whisky etc. Se
pare di doar unele bauturi rna pot satisface. Este posibil sa fiu alergic la unul sau
mai multe dintre }ngredientele
componente ale acelei bauturi, de exernplu grau,
orz, secara etc. In acest caz, rna pot intreba la ce sau la cine sunt alergic.
Alcoolismul poate fi provo cat, de asernenea, de 0 persoana sau 0 situatie, pe care
nu am acceptat-o Iv cand eram copiI. Daca, in copilarie, am fost victima unui abuz
sexual (sau m-am sirntit vinovat din aceasta cauza) este posibil ea acest lucru sa
rna determine sa beau. Dad nu am acceptat ~., furia tatalui meu alcoolie, este
posibil ca, printr-o asociere, sa am crize de furie la fel ca tatal meu i sa devin i
eu alcoolic. Astfel, pot sa beau pentru a-mi uita grijile, trecutuI, viitoruI i, mai
ales prezentul.
Vreau sa evadez tot timpul i imi creez un univers iluzoriu ~i
fantastic, 0 forma de exaltare artificiala, pentru a fugi de lumea reala ~i pentru a
disocia astfel 0 realitate de multe ori dificila de un vis nesatisracator. Nu. mai vad
, adevaratul sens al vietii mele. Traind conform normelor parintilor mei sau ale
societatii, rna indepartez
de mine insumi. Ma simt diferit, neadaptat la restul
lumii. La ce folosesc diplomele, titlurile importante ? Percep lumea ca fiind foarte
materialista ~i nu ~tiu cum sa fac parte dintr-o astfel de lume. Trebuie sa rna
indepartez de creativitatea mea, de imaginapa mea ~i "sa fac ca toata lumea". Dar
daca fac acest lucru am impresia ca "imi pierd sufletul".- Prin alcool, pentru un
A
r-..
------------------------,
,,
'."\
Jaeqlles Martel
56
Marele Dietianar al Bali/or 11A/ectillnJlor
timp, pot sa rna uit de sentimentele de sing~ratate,.de ~einte~e&er~,de neputinta,

de a fi diferit de ceilalti, de respingere fata de mme msurm, lmi p~t ~ban~ona
responsabilitatile si rna pot simti "eliberat", pentru moment Aceasta situatie ,nu
. face decat sa se inrautateasca, pe masura ce dependenta mea de aleool (sau de
droguri) creste, deoarece devin tot mai nesatisfacut de exi~ten~.amea. .. ~ " . ~
Vreau sa rna separ de realitate si evadez intr-o lume a IIuzlllor: dar eand rna
trezesc" realitatea mi se pare ~i mai greu de trait ~i de multe .?r~ am. 0 s~are de
depresie. Vreau sa parasesc realitatea e~terioara,. pe~tru a trai l~ pr~pr1a m~a
realitate. Ma clatm, nu am mintea limpede, mal a!es. atu?el eand devm
dependent, am acelasi tip de dependents afectiv~, al carui o~lec~ p~ate .a~ fi
vrut sa fiu ~i pe care ered ca, mama sau tatal meu nu rru-au m~rtur.lslt-o
niciodata, Vreau atat de mult sa flu iubit necondltionat, Poate vreau sa fuzionez
cu mama mea, care lmi lipseste sau, din contra, sa rna tndepartez de ~a, d,:oarec:
. nu am primit dragostea ei si rna opun acest;ia. De as~mene~, con~lentlZe~ ca,
atunci cand beau, pot spune hicruri pe care, m restul tlmpul~~ nu le ~ot expnm~.
Alcoolul devine un fel de modalitate de a face "sa vorbea~ca meon~tle.?tul m:u .
in aceste momente de criza exprim tot ceea ce nu pot sa spun ~au ~sa fae,~can~
sunt treaz. Acceptlv ca, incepand de acum sa privesc viata m fata, sa nu m.a~al
distrug ~i sa rna responsabilizez. Este momentul sa rna concentre~ pe ~~htaple
. mele fizice ~i spirituals, chiar daca trecutul a fost durAeros~entru mme ~l, tntr-un
anumit fel alcoolul a fost eel mai bun prieten al meu. lncepand de aeum, accept!"
sa imt fae ordine in viata, sa tncep sa imi apreciez calitatile si ceea ce sunt. Sunt pe
calea spre reu~ita.
.
Voi ~ti sa rna respect mai mult sl sa gasesc mai usor :olupa la problemele mel~
(experlentele mele) in loc sa flu tntr-o stare temporara sau aproape permanenta
:.j,'
"i
ii
~
de fuga ~i de disperare.
'.
A.
~
Accept!" faptul ca sunt diferit ~i imi asum din p.hn a~ceAlsut~ru. I,ml las
s~a~e
exprime calitatile mele unice, ind ca nu trebUle. sa ~m~lmeso; a~.tept~r11e
societatii. Lasand sa se dezvolte plenitu~nea me~.in~er1~ara,fimd des~hls f~ta de
iubirea ~i tandretea pe care mi Ie ofera oamenll ~l umversul, nu VOlmal avea
nevoie sa rna "umplu cu bautura.
.'
~\
'I
lf
ALEXIE CONGENIT ALA (cecitate verbaUi)

Alexia congenitaUi sau cecitatea verbala este 0 incapacitate pat~logica ~e a
citi1 Fie pot citi literele, dar nu ~i cuvintele intregi, fie cites: toat: cuvmtele ~l.ntr~
o fraza, dar nu inteleg sensul. Daca sunt afectat de aceasta boala, este POSI~I~ s~
am 0 preocupare mare sau 0 atentie exagerata fata de gandurile mele. D~ca 1I~'U
concentrez atenpa (in mod exagerat) pe aspecte .din viata m~a mal pupn
importante risc sa sUlar ~i sa fiu inchis irifranandu-ml astfel evolutla. Am 0 mare
nesigurant~ fata de necunoscut Nu am putere asupravie!ii mele ~i simt un gol
imens.
16.
,
Patologicii:
boala, ~iintific vorbind
Callzele subtile ale imbolniivir;;
57
Accept!" faptul ca am nevoie sa fiu mal deschis, in interiorul meu, fata de

tntuitia ~i imaginatia mea, doua capacitati minunate pe care sufletul meu le
detine pentru a se exprima. Daca vreau sa vindec aceasta boala trebuie doar sa
observ aspeetele in care vlata mea este deranjata, ce anume rna lmpiedica sa fac
aceasta boala sau ce rna Impiedica sa spun sau sa vad. Avand inima deschisa, voi
. putea rezolva aceasta situatie, tntr-un mod consnent, Pentru mine, ca ~i copil,
este mai usor sa imi exersez ascultarea interioara, deoarece sunt mai "conectat "
decat adultii, citesc mat usor mesajele de iubire ale inimii'" mele ! Imi deschid
mai mult intuitia ~i Imi manifest din plin ereativitatea.
ALERGIE Vexi~i: ALCOOll5M,ASfM
Alergia este starea unui subiect care, prin contactul anterior cu un anumit
alergen dobandeste proprietatea de a rectiona in urma unei agresiuni urmatoare,
cauzata de acel alergen, lntr-un mod diferit, de obicei mai violent si mai
incontrolabil. Alergia este raspunsul exagerat al sistemului imunitar la un factor
exterior (alergen). In cazul in care sunt alergic, substanta alergena nu produce
reactii la maioritatea oamenilor, dar sistemul meu iminitar 0 considera
periculoasa Acest raspuns, rezultat dintr-o cauza interioara este de multe ori
mijlocul prin care corpul imi semnaleaza faptul ca traiesc 0 stare de agresivitate
~i de ostilitate fata de 0 persoana sau 0 situatie oarecare, in funcpe' de
interpretarea pe plan mental a ceea ce traiesc. Alergia este 0 forma de aparare ~i
un semn ca Eul meu se protejeaza, Sensibilitatea mea prea mare lml transmite
mesajul ea exista ceva sau cineva ostil fata de mine, ca exista un perlcol. Nu rna
mai simt in siguranta, Alergiile (inclusiv febra fanului) sunt asemanatoare eu
astmul, dar reactia apare mai mult la nivelul ochilor, al nasului, al gatului, decat la
.plamani sau la piept. La ce anume sunt alergic? Ce rna deranjeaza atat de mult?
Ce provoaca iritatia ~i raspunsul emotional atat de puternic al corpului meu (imi
. curge nasul, curg ochii, imi vine sa. plang)? Toate aceste manifestari sunt
raspunsul sistemului meu emo~ional, eliberarea emotiilor suprimate de catre 0
reac!ie a corpului meu. Acesta reactioneaza la ceva, la un fel de simbol mental,
deoarece incearca sa respinga, sa aseunda sau sa ignore ceea ce il deranjeaza.
Prin urmare, resping 0 parte din mine care rna irita. Este mijlocul pe care n
'. folosesc pentru a-mi exprima emotiile, pentru a scoate ceea ce este rau!
Deoeamdata nimic nu poate opri aceasta reaetie de refuz ~i aceasta reactie nu
este rationaHi, ci are legatura cu instincul ~i incon~tientul. Este ca ~i cum ar exista
ceva ce nu i~i are locul aici, un inamic, care imi deranjeaza barierele de protectie.
Acest inamic imi ia puterea de a face sau de a fi ceva, lucru care rna afecteaza.
Sunt afectat de puterea celorlalti asupra mea. Ma simt amenintat de 0 anumita
, frica incon~tienta, pe care refuz ~a 0 exprim. Alergiile indica un pro fund nivel de
intoleranta, poate din frica de rna implica din plin in viata, de a rna elibera de
toate "carjele" emotionale, care rna sprijina ~i care rna fae sa fiu autosuficient.
Prin alergie, rna separ de cei din jurul meu ~i traiesc tot timpul in stare de alerta.,
deoarece nu vreau sa intru in contact eu factorul alergen, sursa reactiilor mele
alergice. Pastrez distanta ~i comunic pupn. Este posibil sa am 0 dificultate in a
17.
-"~~--------~
l'
",
"
Jacques"Martel
Marele Dietionar al Bollior ~IA/ecflunilor - Cauzele subtile ale imbolniivirll
59
58
discerne lucrurile, a alege, a rna pozrttona. a-mi ocupa

o loeul cuvenit. Pot ~imti
nevoia de a reuni membrii familiei, prin comunicare verbala ~~~oe plan.
fiz~c.0
caracteristidi proprie unei persoane alergice ~ste, .de m~lte. on, rmpresra ca n~
este suficient de corecta ! Vreau sa atrag atentia, slmpa~a ~l suportul c:lorla~tl.
Oare folosesc alergia pentru a obtine iubirea celorlalti ? Est~ pos.lbll~In or~c~
caz un lucru este sigur: am 0 alergie deoarece refuz 0 parte. dm mme msuml SI
am' un conflict. incon~tient. puternic. Prin alergie imi exprim opo~pa,. es:e felu~
meu de a spune nu la ceva. Din cauza faptului di resping 0 parte dm mme msu~l
(de obicei dorintele mele sexuale, pe care le reneg), slmturile mele. se r~volt~,
deoarece vor sa traiasca viata din plin. Cand invat sa spun nu anuml~or situatn,
sunt mat deschis sa spun DA unor sttuatti noi, Am puterea d~.a decide ce~a. ce
este convenabil
mine,
tn propriul
meu
univers. Toate
Oamenn
pot al~r~lci
diverse
lucruri: pentru
alimente,
obiecte,
forme,
mirosuri.
a.cestea,
I~phca lacele
cinci slmturi (mai ales mtrosul, care este si~tul ce~ mal ?,utermc legat de
memorie]. Mentalul meu tnregistreaza a multirne de impresn, bune sau rele
pentru mine, Este foarte posibil sa fiu alergic ~a c~va, un luc~ pe care ~~ntalul
meu l-a asociat cu a amintire rea ~i pe care mstinctul meu II r~fuleaza !n acel
moment, Alergia se refera la trecutul, care irita prezentul. Uneor~ nu m~l v_::a~ sa
pastrez anumite evenimente tn memoria mea, !ar corpul meu l_n~earcasa Im~
aminteasca ceea ce vreau sa uit. Alergia poate aparea de muite on, in urma ~nUl
eveniment tn care m-am simtit separat de un lucru, un animal, 0 persoana. D~
exernplu. poate fi yorba despre 0 iubire de vanl, care s-a te~minat brusc., Atunc~
cand traiesc 0 sttuatie care imi aminteste acel eveniment tnst pentru mme, VOl
i
avea acea alergie, deoarece, pe undeva, corpul meu (simturil~ :ne1,eliJ . a~i~te~te
totul ~i tnregistreaza tn celulele mele. Atunci c~nd 0 ~ersoana lUblt~ l~~pa~ase~te
ocorpul fizic, iar doliul nu a fost tacut, pot devemaiergle la ceva care lml
amm~e~te de acea persoana ~i de separarea definitiva, pe ca:_e~u am
a:c~ptat.;pt.~. P!elea
mea poate reacpona la supararea cauzata de despartlre. Daca sltuapa tra~a est e
inso!ita de 0 angoasa puternica, atunci sinusurile mele vor fi afectat: (ra~eala,
In c~zul ~norex~ei, trebuie sa eontrolez cu grija ceea ce rnananc, cu riscul de a

mun, mal ales m cazurile acute de alergii alimentare). In unele cazuri este
posibil ca, n:e~talul meu sa asocieze anumite situatii cu anumite substante, eu
nume asemanatoare. Astfel, daca, de exemplu, am fast nevoit sa tmt paras esc
locul de munca (in Iimba franceza boulot) pentru totdeauna si sa rna consaeru
viep~ r~l~gioas~, poty deveni alergic la mesteacan (In limba franceza bouleauJ.
Dupa ca!lv~ am, du~a ce am acceptatlv ~i am integrat aceasta schimbare, alergia
p?at~ ~l~pa~ea. lata un e~xemplu:un nou-nascut este alergic la piersici (pechepierstca, in hmba franceza). Din ce cauza ? Pentru ca, mama lui, nerabdatoare i
pe punetul de a naste i-a spus sotului ei: "Griibeste-te (depeche-toi, in limba
franceza), vom intarzia la spital !"
Astfel, la baza alergiei exista lntotdeauna 0 ernotie de iritare sau frustrare
asociata cu un produs sau 0 situatie, pentru a-mi aminti situatia pe care 0 am de
integrat sa~ de :on~tientizat. Alergia se poate manifesta atunci cand cadrul vietli
mele se schimba, este reevaluat. Reperele mele se schimba, ehiar daca este yorba
despre un evenirnent fericit pentru mine. Un nou loc de munca, 0 mutare, de
exem?lu, ~deterrnina a anumita insecuritate sl este posibil sa vreau sa rna
protejez. !ncreder:a y~ea. scade, simt. ca ametesc, Faptul de a nu-rni recunoaste
valoarea mseam?a ca trm s~praapreclez partenerul, copilul, cel mai bun prieten
sau un alt ap:oplat. Inconstient, acest lucru rna irita i pot deveni alergic fata de
acea persoana.
.
Daca imi acceptlv, lao nivelul inimii. viata i fricile mele, procesul de
mt~grare va ave~ loc si alergiile care lrni compltca existenta vor reveni tn
umver~. Am nevoie de pace interioara si mai ales, de iubire. Sunt desehis ~i totul
va fi bine. Accept!. sa imi recunosc valoarea, sa caut in profunzimea lucrurilor.
Vo~~~scoperi f~r.icirea .m:a interioara. Acceptandu-mi !" frumusetea ~i toate
cahtaple mele dIVme,VOlfi In armonie cu ceilalti ~i frustrarea va disparea.
stranut). Sau, in cazul tn care, 0 situatie "nu miroase bine" ~i i~cerycsa 0 eVlt ~au
sa rna tin la distanta de ea. Daca apare. 0 sin~zit~, am imyresla ca.n~ pot sc~p~
sau nu pot ie~i din acea situatie, rna slmt pnzomer. Daca am .0 fn~a puteyrmca,
alergia se va exprima mai ales prin tuse (di~cu~tatea de ~ resplra), lar daca ~eea
ce am trait cel mai dificil, a fast separarea m sme, reacplle alergene vor aparea
mai ales pe piele (eczema, urticarie, dermita etc,)
y'
~
oAlergia la un aliment (de exemplu: zahar ~i alcool, la a persoana alco~hca) are
legatura tu 0 experientii in care, m-am ~fl~t in situapa d.e,a spun~ n.u, fata de cev~
ce iubeam foarte mult, iar frustrarea tralta a dus la apanpa alergtel. De multe on,
poate fi yorba despre a frica de nou ~i de aventura, 0 ~ipsa de inc~edere ~ata d~
via!a. Ma simt obligat sa rna privez de aceasta bucune, de ve:eh~, c.::zand c~
via!a este ceva monotom, tara nicio provocare. Oare ce vreau sa eVlt sa ~n~unt ,
Ce rna face sa reactionez atilt de puternic ? Ce rna sperie atilt de muIt? EXlsta ceva
de care imi este teama ~i vreau sa indepartez acellucru de mine? Asupra a ce a~
vrea sa am control (sau a anumita putere) dar simt ca imi scapa aeeIIucru? (ca ~I
ALERGIE LA ANIMALE (in general)
18.
Anim alela.~e ~.n instinct i 0 sexualitate tnnascute ~i fiecare animal reprezinta

0
[1_----:
:.
"!
forma a mbl.rn. A~~~l, 0 ~alergie la un animal (sau la blana lUi) corespunde, in general,
unel 0pOZltll fa!a de aspectul instinctiv sau sexual pe care il reprezinta acel animal.
Accept!" toate aspectele sexualitapi.Imi accept, de asemenea, dorintele, atat p~ cele
con~tiente, cat ~i pe cele incontiente, deoarece fac parte integr~nta din mme.
19.
ALERGIE LA ANTIBIOTICE
2
, Antibioticu1 (anti=Impotriva, bio=viata) este un corp (de origine bacteriana sau a~tceva)
~p:cializat tn lupta ~m'potriva microbilor, Microbii reprezinta tnsa i ei vlata. EXlsta astfel
0 eontradlctle. Iar cum rolul antibioticului este sa "omoare" 0
~ Antibi~l!c: Sir Alexande: FI~n:'i.ng este medicul ~i bacteriologul britanic (Darve 1881 - Londres 1955) care I-a escop:nt In
anul 192B, dl~ 'p~OIClhnacare nu a putut fi extrasa dedit in anul 1939 :ji testata pe oameni in 1941 deschlzand astfel epoca
antiblotlcelor
'
\,'\
Mare/~ DiCfionar al Bomar ~iA/ectiunilar
Jacques Martel
60
anumita forma de viaja din mine, atunci cum se ~ac: di sU.nt ~lerg~~!
nbtottce
? , Poate pentru ca. refuz anumite
forme de viata,
an
1
.
. putin1an~mlte
placute) situat
,
din
existen!a
mea (experien!e diverse, mal
muI t sau mal
: ue chiar
nevoie sa constientizez di trebuie sa acceptlv aceste expenente. ial I
',
. 1 Am
dere in
' Este
u
, daca sunt dificile,
am de invatat eeva potenti
mere
deoarece
dm e e.
,
,
meu creativ.
A
ALERGIELAAAAIDOE (untsauulei)
,
.
.
_
. and mananc unt sau ulei de arahide, acest lucru actrveaza ~n ~me
Z:i~~~r~a unui eveniment din copilarie.In care m-am simtity"exiploata~' ~lIfa!a d~
, . acum. Am avut impresia ca eram pus sa fac anumtte
ucrUfl
care
regrete
( terial
pentruamcare
nu consideram
ca sunt suficient de bine !ec.ompensa t rna
: sau
i
eu afsctiune etc.) Chiar si astazi pot mun.ci. ~e branci pentru foarte putm ~
aceasta situatie mi se pare respingatoare, onbIla.
.
hi de"
Tr~iiesc 0 furie interioara, pentru ea sunt nevoit "sa muncesc pentru ar~ ~ ")
(ex resie folosita in Quebec, care tnseamna, "sa munce~c pentr~ rnrmc :
.. Yne~rcand sa gasesc sltuatia in care am trait un astfel de sentiment, VOlputea sa
irni schimb memoria afectiva si sa rezolv problema:
.
t
y
.
Aceept~" sa constientizez toate aspectele dm viata mea ~n
e care rna slm
aiutat si In care, viaja' este usoara, Imi amplific sentimental d:.b:n , pe.n:r~ a rna
a~uta si-mi echilibrez sentimentele dureroase pe care le-arn trait m copilarie.
20.
"A
ALERGIE LA CAl
21.
..
."
. '.
"
Calul este asociat cu aspectui instinctiv al sexualitatii. Iar cum m~tin~tul este leg~t
de prima chakra3 (coccisul), frica poate fi aceea "de a av:a mstmcte.se;uate
rimitive", care se manifesta printr-o alergie fata de acest .ammal ~u~emI~. ?a e
~red ca sexualitatea nu este destul ?e spirituala pen;ru mm~, da~; s;~;i:~a~:~a~:
mea, dorinta de a trai aceste experiente pentru a ~ uce mal mu a
pe plan material.
.
'
. care rna vor ajuta sa rna
. Acceptlv sa fiu deschis faja de expenenje nOl,
implinesc.
I'\,
22.
ALERGIE LA cAINI
]1\
"
y
'tu
caYeste "cel mai bun prieten al omului" (al fiintei
Se spune despre ca me
umane ) ,
ti
prin urmare, dadi am p astfel de alergie, rna pot intreba ce per~oana~.s~u ce Sly ~ ~
rna face sa traiesc 0 furie, legata de prietenie ? Daca sunt ale~gIc la Calm,pot Sl~
o agresivitate ~i chiar 0 anumita violenja faja de sexual.Itate, pe care 0 eg. e
prietenie. Am 0 stare de diseonfort, ne~tiind prea ~~ne c~ I~c ocu~a pentru .~l~:
sexualita~ea, prietenia ~i iubir.ea ..Aceasta stare rna mfune, lar funa se mam es a
A'
St
j
:1",1
~'
sub forma de alergie.

.,
coccisului, la baza coloanei vertebra Ie
. ta
Prima chakra: prima chakrli este unul dintre cele ~pte centre prindpale de energle din corp, Sltua
.
I
'velu
a m
- Cauzele subtile ale imbolniivlrll
61
Accept~" sa imi delimitez granitele prieteniei, 0 definesc pentru a clarifica

anumite situatii din viata mea, care pentru moment nu sunt prea bine definite.
Ma.respect in alegerile mele si in nevoile mele.
23.
ALERGIE LA cAP~UNI
Alergia Ia capsunl
este asociata cu
frustrare, care pune in contradictie
sentimentul de iubire i eel de placers, acesta din urma fiind 0 nevoie

.fundamentals pentru mine, la fel de irnportana ea mancarea sau somnul. Aceasta
alergie ii poate avea originea intr-un eveniment pe care l-am trait sau pe care,
din contra; nu l-am trait, in legatura cu 0 persoana sau 0 anumita situatie.
Sentimentul de. ura i de culpabilitate poate duce la aparitia acestei alergii.
Placerea este atat de importanta pentru mine, in calitate de fiinta umana, incat
crizele puternice provocate de alergia la capsuni, pot declansa 0 incapacitate de
a respira, care poate cauza moartea. Plarnanii simbolizeaza viata i, prin aceasta
alergie; scot in evidenta 0 nevoie fundarnentala pentru mine, care -nu este
.Implinita Este important sa imi constlentlzez nevoile fundamentals, stiind di
atunci cand mananc ceva, acesta este un mesaj de iubire fata de mine insumi;
atunci cand dorm, este tot un gest de iubire faja de mine, atunci cand simt 0
placere, este tot 0 forma de iubire pentru mine insumi. Alergla la capsuni poate
proveni, de asemenea, dintr-un sentiment pe care l-am avut pentru cineva sau un
sentiment pe care acea persoana l-a avut pentru mine. De exemplu, lntr-o situatie
in care am spus: "Nu-mi place expresia acelei persoane", in sensul ca nu tmi place
ce pune la cale. Poate fi yorba des pre un membru al familiei in raportcu care rna
intristeaza neintelegerile dintre noi.
. Trebuie sa accept!" faptul ca, fiecare dintre noi are propria sa
individualitate, eu calitatile ~i eu fricile sale ~i ca, in fiecare fiinta exista 0 lumina
care straluceste.
24.
ALERGIE - FEBRA FANULUI (alergia la polen)
Aceasta alergie are la baza 0 reactie la polen, elementul masculin al unei flori.
Acest element masculin simbohzeaza reproducerea i fertilizarea. Aceasta alergie
afecteaza de obicei ochii, nasul ~i sinusurile. Alergia este cauzata de 0 rezistenPi
" la 0 situajie din viata mea, de 0 amintire din trecut sau chiar de 0 latura a
personalitatii mele. Nu vreau ca viata mea sa fie programata dinainte. Este posibil
sa 9pun
rezistenta, de ..multe ori, incontient, unei forme de sexualitate sau unor
aspecte ale aces~eia, mai ales daca ceea ce simt fata de sexualitate "nu miroase
., bine". Poate fi yorba despre teama de reproducere. Sau poate sunt un adult care
"simte cum trece timpul foarte repede i caruia ii este teama ca, visullui de a avea
copii se destrama, pe masura ce trece timpul? Sau 0 adolescenta, care ii pune
intrebari legate de faptul de avea copii? Poate fi vorba, de asemenea, de 0
rezistenta i 0 non-acceptare!" a trecerii timpului, care se observa mai ales la
schi.mbarea anotimpului, moment in care alergia reapare. 'Febra fanului poate fi
legata, de asemenea, de faptul ca am fost separat de cineva i m-a afectat foarte
;tare acea desparpre. 0 alergie Ia polen _indicadificultatea mea de a fi deschis spre
r
)J ,
....
",
"
~1:ll""
~'
'
---------"
,.
\\
Jacques Martel
62
Morele Dietianar 01Bollia
.A~ . .
I eCflumlor - Cauzele subtile ale imbalnliviril
, ~I
63
schimbarile vietii, spre aventura. Imi este fridi de noutate ~i sunt nelinistit fata de
schimbarile din viata mea. Pot sa atrag 0 alergle, din mai multe motive, dar un
lueru este sigur: rna sufoe sau rna simt sufoeat de 0 sltuatie. Ma revolt, exista eeva
ee nu imi convine deloe, dar totusi fae acel lucru, pentru a fi pe plac altora si rna
sufoc. Ma razgandesc, fiind influentat de cineva, sunt gata sa fae orice sl rna sufoc.
Pot sa rna simt sufocat in situatii ln care trebuie sa spun sau sa fac ceva, mal -ales
pentru c~ lmi este greu sa rna pozitionez i sa spun nu. Am tendinta de a tr~ii
multa culpabilitate. Ma simt inferior, lmi este teama de reactia celorlalti, Ma
resping pe mine insuml ~i vreau sa alung ceea ce rna deranjeaza, Imi este teama
ea voi ajunge sarac, Totusi, raman prizonierul vechilor mele obiceiuri. Sunt rigid,
la fel ca si treeerea anotimpurilor, care se petrece tot timpul in acelasi ritm. Ii
manipulez pe alti! pentru a' obtine ceea ce vreau ... Vedeti unde se manlfesta
programarea? Peate fi yorba despre 0 programare atat de plan mental (un mod
de a plange), cat si "sezoniera", deoarece in perioada de vara semanifesta eel mai
mult aceasta alergie, mai ales daca am nevoie de 0 scuza pentru perioada aeeasta
atat de frumoasa !Sunt oameni care au aceasta alergie pe perioade Iungi, pana la
sapte ani! Este momentuI sa sehimb situatia imediat sau eel putin sa 0
constientlzez, Constlentlzez faptuI ca febra fmlUlui poate deveni un mijloc care
rna aiuta sa evit anumite situatii, deoarece altfel nu as fi capabil sa refuz anumite
sarcini, sau de a merge intr-un anumit locoPrin urmare, eu ajutorul alergiei ani un .
. motiv intemeiat sa nu fac acellucru !Sau poate fi yorba despre 0 rnodalitate de a
rna simp diferit; de a atrage atentia, Astfel, ceilalp trebuie, cel putin sa rna
remarce, tn perioada alergiilor. Ma pot imagina in globul meu de lumina (i astfel
sa imi dezvolt sentimentul de a fi protejat, fata de rriediul din jurul meu ~i sa fiu
mai increzator). Pot sa fiu mai deschis fata de ceilalti, tara sa rna prefac ca sunt
altcineva. Astfel, voi evita sa mai traiesc evitand anumite situapl ~i cu multe
secrete. Prima manifestare a febrei fanului a putut fi Iegata, incon~tient, de un
eveniment marcant in care am trait ernop~ foarte putemice. Iar 'atunci cand
revine aceeai perioada a anului, corpul ii amirite~te ~i se declan~eaza alergia.
Este important sa con~tientizez aeel eveniment pentru a reui sa sparg modelul
repetitiv al acestei afectiuni: nu voi mai ave a nevoie de ea, deoarece acum sunt
con~tient de ceea ce am de [acut. Febra fanului nu este decat un semnal pentru a .;
rna ajuta sa gasesc cauza profunda starii me Ie de rau ..Vreau sa rna simt mai
liber, rnai stapan pe via!a mea.
,"
Accept!. ceea ce este bun pentru mine, chiar dadi acest Iucru implidl 0
anumita. forma de sexualitate noua ~i necunoscuta. ~tiu ea totul este posibil,-cu
iubire ~i in arinonie. Accept!. sa ies din izolare, nu mai am nevoie de aceasta
alergie pentru a atrage atentia celorlalp, deoarece ~tiu ca sunt diferit ~i unic. '.
25.
mama mea. Astfe], daca am identificat.

persoana care este "mama mea'"
prmtr~. pe~soanele din jurul meu
frustrare fata de ea acest Iucru p; te exnl! care joaca rolul mamei" i simt
j
0
0
legata de forma de ~tentje i chiar ade eX~.I:a alergia la Iapte, Tralesc 0 frustrare
fata de
mine, de
lucru
care facesaneplacut
ica pe care
Ie manifesta
Este
posfbil,
asemenea
m V tl eo_:lceco~tact
peAcare
II am cuacea
ea. persoana
"la mila celorlalti" Este ca <:1' a a .u mtr-o sltuape m care rna simt dependent
}- ...
d ind
'
y cum vlata mea
hrani sau nu i
foarte
~r
e de decizia cuiva de a
este
frustrant i In ..
epm
rna
cel care se agata prea tare? D V gnJvorator pentru mine. Sau poate eu sunt
d
I
nevore sa verific care sunt fricHeaca
sau aceasta
frustrarilalergie s e ez~? ta la nastere, este
au devenit apoi ale rnele: iar acest
e pe care Ie traia mama mea i care
care mi se acorda ar pu~ea insem~=' ~~'provocat alergia mea. Aceasta atentis
mama mea ?"
..
me se crede acea persoanaz Se crede
C:l
v'
Este important sa acceptjv sa tratez

V',
armonizez sentimentele fata de aceasta I
ace~sta sltuatle c~ iubire i sa irni
este Inregistrata in mine cea a Iegatu '?d~gtatura fu~d~mentala pentru viata, care
,
rn m re mama I copilul ei.
V
26.
ALERGIE LA INTEPATURI DE VIESPE SAU DE ALBINA
Cand .an: 0 astfeI de alergie, am impresla di s

'
v.
de cei din jurul meu. Astfel pentru'
unt ~ot ttmpul hartutt sau criticat
rmns este ca l cum a fi
,
Ii
cu ceva. Atunci cand sunt intepat
i
mtepat tot timpul

care am acumulat-o In mine in toate~~:fel~te, ~~:st lucru declaneaza 0 ura pe
tendinta sa rna retrag A 1n
mI'
s tuapI, m care rna sirnteam atacat Am
.
. '
ne, crezand di astfi I . .
.
l~ferJor. "Otrava" din acul "agresor I ."
e VOlA eVlta atacurile. Ma simt
u UI Iml ammte<:te cat de
It
t:
Y
msuml vlata, deoarece tral'eSC
mu I ml otra vesc eu
conlorm reguhlor
. tV .. ale familiei ale
partenerului meu A<:vre'a sa
regma stup I
d
.,
Vfiu"
.
Socle
atH,
.
y
vlata asemenea unei "albine munc't
"
u UI, ar, dm contra, Jmi triHesc
IIA
"
A.
'.
A,
'U
VA'
victimei.
Nu amVincredere Y<:imi PIalceoa;-e
fel ca toate celelalte albine. Joe roIuI
Accept!.
la aat'l!a
Itatea.
sa vad i partea frumoasa
I
.
Yicti~a, inseetele Ii vor duta alte victimeu,ClurI~or!.~c~ptand!" sa nu mai fiu
exammez 0 modalitate de a face sa nu m 'fi . ~vat sa .l~l ocup locul cuvenit i
. meu i de a rna deta<:a de ceea ce
d aI u ~~atde cntlcat de catre cei din jurul
Y
cre
oamenn
despre m'me. MV
.
munn. llmi acceptJ" adevarata valoare
eu ochii
!
a prrvesc
V
27.
..
ALERGIE LA PENE
Oare am devenit aJergic ]a 0 situatie sau Iv'

'
sunt "tintuit de pam ant" <:1n'u"~'
I a 0 persoana, care imi da impresia
ca
1 mal
erIClt?
t
fi
.
Iml pot ua zborul"
'f
fi "
In acest caz, este foarte posib'j v.
p~n ru a
liber :}imai
A
ALERGIE LA LAPTE SAU LA PRODUSELELACTATE
Laptele reprezinta contactul eu mama, din primele mornente ale venirii mele pe
lume. Este un aliment complet, care contine top nutrienpi necesari pentru
cre~tere, tn primele luni din viata mea. Deoarece, la inceput, primesc laptele prin
contactul cu mama, aceasta hrana simbolizeaza iubirea pe care 0 primesc de Ja
, sentimentul de a fi prins Intr-o situa \eS~a~l~t 0 ~r~e legata de faptul ca

am pentru a fi fericit. Poate am trait 0 situaJie f
care ~l bb.ert~tea pe care 0
caut,
.fost foarte iritat.
n care m-am slmtlt furat, inelat i am
Accept!. faptuI di universal se ocu ad'
.~ .
nevoie pentru a fi fericit.
p e mme l lml ofera tot ceea ce am
'1-'1'-'-,
1~
'I
Jacqu"iiMartel
ii
"
Marele Dictionar al Balilor ~iAfectiuni/or - CauieJe subtile ale imbolniivirii
6S
':".
ALERGIE LA PE~TI SAU FRUCTE DE

MARE
28.
exagerat. Pot verifica ce parte din mine considera sexualitatea ca fiind murdara
In limb a franceza exista expresia "a fi peste", adica a fi 0 persoana care poate fi
pacalita, lnselata foarte usor. 0 astfel de alergie; la pe~~e, ~~~te indica
sentimentul meu de frustrare fata de 0 situ ape sau mal multe situatn, m care am
fostnaiv.
Acceptlv sa rna pozitionez si sa constientizez faptul ca viata este fermata
dintr-o serie de experiente din care avem ceva de invatat, Daca irni voi dezvolta
mai mult increderea In mine si simtul responsabllitatii, sentimentul acesta se va
diminua si astfel, va disparea ~i alergia.
ALERGIE LA PISICI
29.
Pisica este un animal mult mai sensibil la ceea ce este invizibil majoritatii
oamenilor. Pisica reprezinta senzualitatea $i tandretea. Este posibil ca, 0 alergie
la pisici sa aiba 0 legatura cu acel aspect al personalitatii me le care poate "simti:'
lucrurile (latura feminina sau Iatura masculina), tara sa fie nevoi: de dO~~Zl:
concrete. Pot sa am 0 intoleranta deoarece nu am probe (pe plan rational), Plsica
simbolizeaza latura sexuala ferninina si toate calitatile feminine, precum
blandetea, sarrnul si tandretea, Traiesc 0 anumita dualitate tntre nevoia de a
primi, de exernplu, tandrete ~i frica mea fata de aceasta. Exista 0 angoasa cu
privire la sexualitate, care poate proveni din notiunea de interdictie, de
culpabilitate si chiar de moarte.
'.
~
. '
,
Este nevoie sa accept lv aceste aspecte pe care probabil refuz sa le mamfest.
NOTA; $ensibilitatea felina se ex plica prin faptul ca" morfologia .pisitii a~eun s~~m ~rvos situat ?lai ales ~a periferi~
corpului, spre deosebire de om, la care sistemul nerves este situat mal. mult 10 Inteno.Tul corpulul, Ace~sta structura
particulara 0 face pe pisica mai sensibila la vibra~iile ~i la energiile speciale ale oamenllor sau ale locunlor sau, altfel
spus, la ceea ce degaja a persoans sau un
30.
ALERGIE LA POLEN
31.
ALERGIE LA PRAF
toe.
Vezi: ALERGIE - FEBRAFANuLliI
'
Deoarece praful este legat de murdarle, de tmpuritatl, in cazul in care sunt

alergic la praf, traiesc 0 nesiguranta fata de anumite aspecte din viata mea pe
care Ie consider "murdare sau impure" si este posibil ca aceasta frica sa se
manifeste pe plan sexual. Daca sunt alergic la praf, inseamna ca trebuie sa rna
ocup mai mult de respectul fata de mine. Expresia folosita In religie "Te-ai niiscut
din tiiranii !if te vei fntoarce fn tiirdnii" exprima acest sentiment de in~tilitate p~
care 11pot simti in anumite situapi. Sau expresia "totul este praf ~l ~pulbere
exprima, de asemenea, sentimentul de inutilitate pe care 11pot avea fata de c~ea
ce fac fata de ceea ce sunt, pe plan psihologic, afectiv (emotional) sau matenal.
Am t~ndinta de a face orice pentru a fi iubit ~i acceptatt." deoarece am impresia
ca nu sun't destul de bun. Aceasta autocritica Ii poate face pe ceilalti sa se
indeparteze de mine. Chiar daca nu am niciun simptom fizic legat de alergia la
praf, este posibil sa fiu a persoana "maniaca cu prhrire la curatenie", intr-un mod
."_:
_,---.--.
"-J--"1
l""'1
~;-
sau
sa
rna
tntr
eb
dac
a
tmi
este
tea
ma
ca
ar
put
ea
fi
mur
dar
a,
nva
~
sa
rna
val
oriz
ez
~i
sa
val
oriz
ez
tot
cee
a
ce
fac.
Inv
a!
sa
acc
eptj
v
fiec
are
asp
ect
si
fiec
are
parte din corpul meu. II consider ca pe un tntreg. lmi acord timp pentru a analiza emojiile
ascunse in mine, pentru a rna cunoaste mai bine si
pentru a gasi astfel 0 forta extraordinara, pentru a-mi trai viata in. bucurie si
creativitate.
32.
ALERGIA LA SOARE
Soarele este reprezentarea principiului activ ~i al energiei Yang. Prin urmare, este
simbolul Tatalui, Daca sunt alergic la soare, acest lucru indica faptul ca, relatia cu tatal
meu (atat pe plan fizic, cat si simbolic) este 0 sursa de suferinta pentru mine. Poate fi
yorba despre 0 relatie dureroasa, usturatoare, sufocanta si care a incetat bruse, la un
moment dat. Contactul eu tatal meu poate a fost intrerupt; alterat sau a devenit prea
sufocant. In orice caz, exista un conflict sau 0 deceptie cauzata de ceva sau de 0 persoana de
care am fost nevoit sa rna despart
~i care a provocat 0 reactie dureroasa, pe care nu am stiut sa 0 gestionez si care a lasat
urme chiar ~i In prezent, in viata mea de adult. Poate exista, de asemenea un refuz de a-l
acceptalv pe Tatal meu interior?
Acceptlv sa vad ceeea ce rna deranjeaza i sa rna las atins cu incredere de
caldura soarelui (~i de tatal meu I). Ma eliberez de ernotiile care erau ingropate ln mine, in
adancul Inimitv mele. Soarele este 0 sursa de lumina, de caldura $i de viat~i.Aleg sa intru
in contact cu lumina mea interioara si rna impae cu trecutul
rneu, pentru a rna responsabiliza pentru a rna simp mai liber ~i pentru a straluci si a merge
mai departe spre propriul meu destin.
33.
ALOPECIE Vezi:P.AR-CALVlfIE
34.
ALUNITA
35.
ALZHEIMER4 (boala lui ...) Vezi ~;:AMNEZIE,
Vezi: PIELE - MELANOM

SENILITATE
Aceasta boala determina 0 degenerare a celulelor creierului, care se manifests prin

pierderea treptata a facultatilor intelectuale, ajungand pana la dements (nebunie). Este
0 boala a epocii moderne, caracterizata mai ales de dorinta de a srar~i eu viat(i, de a
termina, 0 data pentru totdeauna, de a parasi' aceasta lume sau de a evada din realitate,
din cauza unei incapadtati cronice de a face fata realita~ii sau de a depa~i provocarile
vietii, deoarece imieste frica ~i rna simt rau. Sunt insensibil Ia cei din jurul meu i Ia
emopile mele interioare. "Sunt ametit, greor' ~i viata mi se pare mai grea ~i moartea mai
acceptabila! . lmi este teama
, sau am impresia ca nu mai sunt iubit, ca am uitat cine sunt. Am suferit atat de mult, Indit
nu mai vreau sa simt nimic. Nu am impresia ca am fost recunoscut in viata (mai ales de
catre mama mea) ~i astfeI nu Ii recunosc nid eu pe ceilaiti.
Alzheimer (Alois): neuropatolog german care a descris, in anul 1906, aceste alterari ale creierului, in cazul unei persoane
afectate de dementa (nebunie)
+I
'I
'.\
.Jacques Martel
66
I
I
Marele DiCfionar 01Bolitor $f Afectlunilor - Cauzele subtile ale imbofniivirii
Boala lui Alzheimer

determina 0 degenerare a rnemoriei, 0 stare de confuzie
mentala sl incapacitatea
de a rna exprima clar.: violenta, . unele forme de
nerecunoastere
a mediului din jur, de inconstienta,
chiar un comportament
inocent, apropiat de eel al copiilor. Disperarea, iritabilitatea, starea de rau, ma
determina sa rna inchid in mine insumi ~i sa tralesc intr-un "glob" al meu. Ma las
sa mor, incet, Ma despart usor de restul lumii. Aceasta boala indica faptul ca nu
mai vreau sa traiesc, fug de 0 situatie care rna sperie, rna irita sau ma raneste,
deoarece ma simt abandonat. Fug de lumea adulta, prin pierderea memoriei
recente sl rna lntorc la amintirile din trecut. Este 0 situatie grava, la prima vedere,
deoarece pot fi inconstient pentru mult timp. Ceilalti rna vad ca pe 0 persoana
normala i echilibrata, dar observa ca ma lnchid in mine din disperare, din furie
si frustrare, devenind insensibilla lumea din jurul meu, Refuz sa simt ceea ce se
tntampla in jurul meu sau in mine; prefer sa rna las dus de curent. Am 0 mare
dificultate de a renunta la ideile vechi, care pot fi atat de multe in memoria mea!
far pentru ca, atentia mea este concentrata mai mult pe trecut decat pe prezent,
memoria de scurta durata este foarte afectata ~i se atroflaza; nu mai aduce nimic
nou sau creativ. Consecinta: memoria se uzeaza cu lucrurile vechi, in loc sa
genereze lucruri noi i proaspete. Aceasta boala afecteaza in general persoanele
in varsta, mai ales dupa varsta de pensionare. Este momentul in care tree de la 0
conditie in care sunt productiv, am putere $i responsabilitate,
la 0 via~a in care
rna simt inutil, neputincios si dependent, pe plan emotional, fizic si material. Miar places atat de mult sa dau timpul Inapoi ! "Cand eram copil, nu imi era frica de
moarte, nici de viitor sau de responsabilitatile
mele ... lmi era atat de bine l" Din
punct de vedere medical, factorii emotionali ~i mentali, precum i cei corporali
care le corespund (lichide, sange, tesuturi, oase) sunt Implicati in manifestarea
bolii. Cand sangele nu ajunge in anumite par~i ale corpului, apare un fel de
traumatism mental. Au loc reactii foarte violente la nivelul creierului. Poate fi
vorba de 0 retragere a fluxului sanguin din anumite zone ale ereie~rului. Este
posibil sa existe 0 frica imensa de toate aspectele batranetii sau de apropierea
rnortii, ceea ce duce la 0 tntoarcere, inconstienta, spre un comportament de copil,
pentru a ascunde astfel prezentul, trecutul i viitorul $i pentru a le ignora. Corpul
meu, atacat de degenerarea
celulelor creierului, rna pregateste,
inconstient,
pentru momentul in care "va trebui sa plec", sa mor. Acest lucru se manifesta
printr-un comportament
infantil, in care imi permit sa traiesc $i sa imi
"implinesc" toate fantasmele ~i fanteziile. Intr-o astfel de experienta, sunt
necesare iubirea ~i sustinerea.
Accept!. sa tdiiesc in prezent ~i sa las la 0 parte trecutul, sa incep sa rna ocup de
mine.
36.
AMENOREE (absentamenstrualiei)
37.
AMFETAMINA (consum de ...) Vezi: DROGURI
38.
AMIGDALE-AMIGDALITAVezi~i:GAT,INFECflI
Vez;:MENSTRUATIE-AMENOREE
Amigdalele al carer nume vine de la migda/e, fae parte din sistemullimfatic,

deci
din sistemul imunitar al corpului i se definesc ca niste filtre care controleaza tot
ceea ce circula la nivelul gatulul (simbol al creativitatii, al comunicarll). Pastreaza
doar ceea ce este bun pentru mine si resping ceea ee este nociv. Atunci cand sunt
inflamate, am 0 dificultate de a Inghitl $i rise sa rna sufoc. Imi refulez emottile ~i
"imi sufoe" creativitatea. Exista 0 situatie care rna sufoca, prin care imi refulez
sentimentele de furie i de frustrare. 0 amlgdaltta
(-ita=furie) se manifesta in
general atunci cand realitatea pe care "0 inghit" rna irlta puternic astfel incat
filtrele mele (amigdalele)
nu pot retine totul si devin rosii din cauza furiei, rata
de ceea ce se va tntampla, fata de revolta pe care 0 traiesc, Poate fi vorba despre 0
frica de a nu putea realiza un scop sau de a nu realiza ceva important pentru
mine, din cauza lipsei de timp sau a posibilitatilor, Din aceasta cauza rna aga]
puternic de cineva. Am impresia ca rna aflu pe punctul de a atinge un obiectiv
care imi este drag (un loc de munca, un partener, 0 masina etc.) dar imi scapa
ceva $i trebuie sa rna opresc sau nu rna pot bucura de acea situatie decat in parte,
ceea ee este foarte greu de "inghitit" pentru mine. Am un conflict interior
"sufocat", neexprimat.
Este un blocaj, 0 inchidere a acestei cai de comunicare. Ma simt neputincios,
blocat, prizonier. A'vrea sa tip cu toata forta ! Sau poate am impresia ca exists 0
situatie care trece pe langa mine? M<1revolt fa!a de 0 persoana aproplata (din
familie, de la scoala, de la munca). Poate fi vorba despre 0 relatie arnicala, in care
am impresia ca nu pot conta cu adevarat pe prietenii mei, Daca sunt coptl, pot
suferi destul de des de amigdaltta, deoarece tnca nu sunt destul de constient de
ceea ce se Intampla sau nu pot controla evenimentele. Sunt frustrat di~ cauza a
ceea ce trebuie "sa lnghtt' in viata mea. Sunt foarte vulnerabil $i rna intreb cum
rna pot proteja de toate lucrurile din exterior, care rna asalteaza, Ma simt atacat si
vreau sa rna apar, dar am 0 dificultate de exprimare. Cum pot face fata lucruril~r
care mi se ofera in viata $i cum pot alege eeea ce este in armonie eu mine insumi ?
Cand sunt copil am mult mal putlna experienta si mai putine resurse decat
adultii, deci pot fi mai usor afectat de amigdallta, Am impresia ca parintii mei nu
se mai ocupa de mine, ca nu profit destul de prezenta lor. Deoarece amigdalele
reprezlnta faptul de a exprima, de a-mi exterioriza esenta profunda, indiferent ce
varsta am, amigdalele mele reactioneaza, la neincrederea mea, la disperarea mea,
mai ales atunci cand am incredere mai mult in ceilalti pentru a indeplini sau crea
anumite lucruri. Este posibil, sa vreau cu disperare sa Ii reunesc pe parintii mei,
despartiti. ~i un vis de copil pare tot mai inaccesibil.
Accept!.
luerurile a$a cum sunt, analizez situa}iile care rna deranjeaza, cu
calm i seninatate. Este u$or sa ii i'nvatam pe copii aceasta atitudine, cei care sunt
pregatiti pentru acest lucru. Este important de retinut
ablatia amigdalelor
simbolizeaza accept area de a "inghiti" realitatea rara ea aceasta sa fie filtrata sau
cenzurata (protejata) in prealabil. Inseamna 0 absenta a proteqiei. Trebuie sa
tratez aceasta situatie intr-un mod diferit, care va fi mai armonios pentru mine.
Trebuie sa invat sa rna descopar, sa fiu eu insumi $i sa am i'ncredere totaIa in
mine.
ca,
",_ .. ,
, ,
,------
------------------
~'\
Jacques Martel
68
39.
AMIOTROFIE Vezi:ATROFIE
40.
AMNEZIE V~ $1: MEMORIE [pIERDElmAMEMORlEl]
Marele Dlcfionar 01Bali/or ~I Afecfiunilor - Cauzele subtile ale imbolniivirii
iubire ~i compasiunea mea. Este 0 forma de fuga. Poate insemna 0 raceala

Interioara, 0 dorinta de a retine iubirea, 0 lipsa de dinamisrn.: Deoarece am
i~pre~ia ca ~u ~ put:re" asu~ra meaInsuml, amtendinta de a-i controla pe
ceilalti, de a-i retine. Se mtampla des ca, de-a lungul .anilor, ambitiile si visele pe
care Ie aveam in copilarie sa dispara sau aleg sa le "amortesc" ~i imi pierd
speranta di Ie voi realiza vreodata. Ma pun intr-o situatie de letargie. Totusi,
aceste vise sunt inca prezente ~i acum sunt Intr-o perioada in care reanalizez
totu!, vis~le P?t reap.area sa rna bantu ie, deoarece au ramas neimplinite. Chiar
daca Ia mvel tnconstient, nu vreau sa intru in contact cu ele pentru a evita sa
retraiesc durerea legata de faptul ca a trebuie sa renunt la ele. Amorteala imi
arat~ faptul ca aceste vise sunt in continuare vii ~i mal este inca timp sa Ie
~eal~zez,pent_:u ~ da un nou sens vietii mele, Partea corpului afectata, precum ~i
[umatatea (stanga sau dreapta) rna ajuta sa identific la ce nivel se afla rana.
.. Acceptlv sa imi regasesc spontaneitatea fata de viata, acceptlv sa
redescopar in mine mai multa iubire, dinamism si entuziasm fata de via!a; Astfel
i~i v~~imbuna~p cali~te~ vietii in aceasta Iume. Acceptlv, aici si acum, sa invat
sa ma iubesc mal mult ~l sa fiu deschis fata de iubire; in lac sa retin aceasta iubire
~~c~mpvasiun~amea. ~idicyb~riera pe care 0 instalasem de atat'de mult timp. Cu
cat rnvat mal mult sa ma Iubesc, cu atat voi invata mai repede di exista 0
recompensa: primesc dragoste si prietenie. Aceasta seninatate pe care 0 cautam
dintotdeauna, in exterior exista acum in mine ~i 0 pot comunica ~i celorlalti. .
Amnezia reprezinta pierderea memoriei, partials sau totala, atat a inforrnatiilor

dobandite in trecut, cat sl a celor din prezent. Amnezia poate fi comparata cu
boala lui Alzheimer, 'in mai multe aspecte. Persoana amneztca sufera foarte tare
de prezentul din vlata sa. Dorinta de a fugi ~i de a. "pleca" este atat de mare
(indiferent de situatla tri.ma) 'incat rna inchid 'in mine lnsumi din cauza durerii, a
furiei, a incapacitatit sau a disperarii ~i devin lnsensibil fata de aproape orice.
Devenind amnezic, ~u mai sunt responsabil de-mine lnsumi, deoarece rna separ
de constientul meu.Imi las viata in rnainile altcuiva. Am impresia ca astfel, nu voi
putea fi judecat sau eondamnat.
Evadez, sunt ametlt sau devin insensibil fata de 0 persoana sau 0 situatie, Refuz
sa traiesc situatii si experiente din viata de zi eu zi, indiferent de intensitatea
acestora. Durerea interioara este proportionala cu intensitatea amneziei, fie ca
este partials (stergerea partiala a imaginilor foarte dureroase din copilarie]. sau
total a (tentativa inconstienta de a avea 0 viata noua si 0 noua dorinta de a trai,
deoarece nu mai pot trat viata ~de dinainte 1) Rusinea lji culpabilitatea se pot
manifesta, indiferent de motiv. Incere sa ignor mai muite lucruri, printre care
familia mea lji alte situatii difieile. Sunt mai mult sau mai putin separat de situatia
prezenta. Amnezia se manifests in momentul in care am impresia ca duc 0 povara
prea mare pe umeri, ca sunt supraincarcat in sarcinile mele lji exista un peri col
foarte mare. Nu mai stiu incotro sa merg ~i am impresia di pot "lzbucni" in orice
moment. Pot trai 0 amnezie partlala legata de 0 situ ape diflcila, pe care prefer
sa 0 uit, pentru a nu fi nevoit sa reintru In contact cu emotii dureroase, precum
separarea de 0 fiinta draga Procesul de acceptare] . lji de integrare este foarte
important, deoarece fenomenul de mascare a anumitor experiente de catre
mental, poate sa imi joace feste, in experien!ele viitoare. Este posibif'sa traiesc
unele experien!e, rara sa l)tiu sau sainteleg de ee mi"se intampHi ! .
Accept!. conljtientizarea a ceea ce sunt, in ficare zi lji a ceea ee am de
rezolvat in viata pentru a-mi redpbandi contaetul cu adevaratul meu Eu
. superior.
41.
42.
Amorteala se caracterizeaza printr-o stare de ins~nsibilitate, greutate,

furnidituri, care apare la un membru, iar uneori acesta nu poate fi miljeat.
Amorteala fizica este efectul unei amorteli mentale. Surar, sunt ranit. Imi este
atat de rau indit am hotarat sa nu mai simt, sa nu mai las energia sa circule. imi
amortesc sentimentele. Ma retrag deoarece o'parte din mine. este ranita ~_i nu
vreau sa 0 mai simt: astfel _?evin mai pu!in sensibil. Devin inactiv fata de ceea ce
se intampla 'in jurul meu. lmi este teama ca voi fi padilit. Este yorba despre 0
"moarte" .partiala pentru a evita suferinta. Aceste rani. pot fi -prezente inca. din
copilarie lji s-au agravat de-a lungul timpului, iar acum Ie port ca pe 0 povara. Nu
am 'inva!at sa ma iubesc l)isunt 'inchis fata de iubire in loc sa imparta~esc aceasta
Vezi
#:AUTOMUTlLARE
Amputa:e~ re~re~inta a~latia unui membru, a unui segment sau a unei par~i a
corpului (hmba, san, pems). Amputarea totala sau partiala a unui membru fie din
cauza u.n~i accident, ~e ydinmotive medicale (cangrena, tumoral are legat~ra eu 0
.culpablhtate putermca, eu privire la un aspect din viata mea. 'Vreau ca acea
'si.tuati~ sa dis~.ar~ din via!a mea, pentru .totdeauna. Dar in loc ca situatia sa
dlspara, va fi talata acea par.te a corpului meu, care ii corespunde. Toate acestea
au Ioc la ni~el .iI:con~tient~ D~ca, de exemplu, imi este amputat piciorul stang,
acest lucru mdica faptul ca, fflca sau culpabilitatea mea este atat de mare incat
'p~~fer "sa mor", sa nu mai merg in directia pe care merge viata mea af~ctiva;
plclorul drept, se refer a Ia culpabilitatea mea faJa de responsabilitap etc. Daca nu
am acceptat!.
aceasta amputare, apare 0 durere amotionala (durerea
membrului fantoma). Ma intreb care este; teama care ma impiedica sa reiau
contactul cu realitatea. Chiar 'inainte de amputare aveam un sentiment de
ne~ut~nta, .de dependentit Poate chiar ma simteam infirm, intr-un anumit aspect
, fiZlC, m vla!a mea sau 'in relatiile mele interpersonale. Aceasta infirmitate
psihologica ~i emo!ionala s-a transpus in corpul meu fizic. in cazul in care traiesc
, 0 astfel. de situatie, 0 amputare, este important sa i:ini amintesc ca, corpul meu
~nergetl~, n~ este amputat, p:ntru a ramane deschis la aspectul metafizic pe care
II :e~rez.mta p~rt:a amputata. AstfeI, dadi am' avut piciorul drept amputat, pot
prm mblre, pnn mtelegere ~i integrare, sa am 0 con~tientizare a ceea ce am de
AMORTEALA
......
AMPUT ARE
rr,-, ,
_,
'
! 1 1
Jacques Martel
70
facut pentru a merge mai .departe lnainte, ca i cum as avea in continuare

piciorul amputat.
Acceptlv sa fac sa dispara orice culpabilitate, stiind di fae intotdeauna tot
posibilul. Ma reeonciliez eu mine insumi si invat sa apreciez ceea ce sunt. Oricare
. 'ar fi conditiile, aleg sa Inaintez in ritmul meu si apreciez eeea ce este frumos sl
bun in viata,
43.
ANCHILOZA (stare
Marele Dietianar al Boli/ar ~j Afeqiunilor
cea .mascuIina. Am dreptul Sa imi acord mai mult timp pentru mine; voi fi ~i mai
eficient la munca sau In activitatile me Ie,
..
45.
ANEMIE veri: SANGE - ANEMIE
46.
ANEVRISM (arterial) Vezi ~i:SAlvGE - HEMORAGIE
U~ ~nevrism
este 0 slabire a peretelui arterial, care determlna 0 dilatare
eXIst~nd riscul un:i hemoragii prin ruperea vaselor de sange, 0 astfel de
afectiune poate aparea atunci cand traiesc un conflict in familia mea sau cu
pe!soane ~e care Ie consider ca pe familia mea. Ma simt obligat sa fac ceva, dar
rna opun din to ate puterile ~i trebuie sa irni demonsttrez punctual de vedere ceea
de ...) Ven ~i: ARTlcuUrn [IN GENERAL], PARALIZIE [IN
GENERAL]
este 0 stare caracterizata prin limitarea, de. obicei, temporara a
mlscarilor uneia sau mai multor articulatii, Anchiloza este partials, dar poate fi si
Anchiloza
"
fel de paralizie a gandurilor. Trebuie sa constientizez

responsabilitatea
pe care
totala, .daca devin eomplet inactiv; este primul pas sper 0 incapacitate motrice, un
trebuie sa mi-o asum daca decid sa raman imobil, sa nu mai fae nimic, sa nu rna
mai mise deloc. Care este frica mea? Imi este frica de neeunoseut, de eeea ce rna
asteapta, de ceva nou pentru mine, cev~ ce rna deranjeaza ? Sau este yorba
despre eeva ce nu am chef deloc sa fac? In cine sau in ce nu indraznesc sa am
incredere ? Pot sa verifie sernnlflcatia partii corpului afectate, pentru a avea rnai
multe inforrnatii despre cauza anehilozei. Daca, de exemplu, aceasta apare la brat,
acest lucru inseamna di rna aflu lntr-o stare in care refuz noile experlente ale
vietii ? Am sentimentul ca sunt mutilat? Imi vine sa om or pe cineva ? Daca este
yorba despre umar, rna intreb daca viata mi se pare grea; sau ca cineva sau ceva
este 0 povara pentru
mine?
Singuratatea
sau nevoia de a face fata
necunoscutului
lmi blocheaza gandurile ? Daca este yorba despre picior, rna
Intreb care este directia pe care nu vreau sa merg ~i fata de care "intepenesc" ?
Cand este afectat intreg corpul, sunt lntepenit fata de ceva sau de cineva: este
yorba despre 0 forma de fuga. Sunt constient de faptul ca acumulez energie in
acea parte a corpului i di, inconstient, am 0 angoasa. Vreau sa raman pe pozipe
si Irnl este greu sa Irni schimb parerea,
Acceptlv di a so sit momentul sa merg inainte! Incepand de acum, sunt
eontient de greelile mele (sau mai degraba, de responsabilitatile
mele) ~i de
experientele viepi ~i Ie recunosc. Ma predau ~i accept!.
sa recapat mi~carea pe
care am oprit-o temporar ~i imi mobilizez din nou gandurile,. cu deschidere. De
acum inainte voi avea un spirit creator.
44.
ANDROPAuzA
Vezi~i:PROsrATA/PNGENERALj/[AFECf1UNIALE
...l
Andropauza,
care afecteaza barbatii, corespunde
menopauzei
femeilor, chiar
daca nu exista ~i schimbarile hormonale ale acesteia. Toata nesiguranta eu privire
la batranete, la capacitatea sexuala, la sentimentul de inutilitate, se manifesta in
interior ~i pe plan fizic, prin afecpuni la organele genitale (mai ales la prostata)i
cu privire la unul sau mai multe aspecte masculine. Am ajuns intr-o etapa din
viata mea, in .care pot sa rna odihnesc, sa fac 0 pauza ~i sa imi schimb prioritatile.
In loc sa rna resping, ca barbat, accept!.
sa imi oeup locul in univers, in
armonie eu fie care aspect al personalitapi mele, atat cu latura feminina cat ~i cu
- Cauzele subtile ale imbolniivirii
.nu pot con~ro~a. Imi
ca
ce c?nstituie 0 prf!.si~ne mare

pentru mine.
nervos, sirise
"pierd" ce~a,
ce
.teClma
voi fi Sunt
abandonat
imisa blochez
energia,
deoarece rna simt neputincios. Cred ca am 0 viata grea i vad tot ceea ce mi se
!nta:npl~ intr-u~ m~d pesimist i negativ, Imi pierd energia pe care am risiplt-o
III ~ant. Incerc sa pastrez eu orice pret 0 situatie, care merge mai mult sau mai
putl~ ~ine si care risca ~a se rupa tn oriee moment: un lac de rnunca, 0 relatie
a:ecti~a e:~. ~asele de sange se contracta deoarece nu tin cont de ritmul meu
biologic l irm ereez ~n ~oi~de pr:si~ne, ca~e risca sa explodeze. Refuz sa merg
mal departe eu bucurie si sa las.sa circule viata, AnevrismuI cerebral scoate in
evident~ cat .de diferit~ s~nt uneori ~deile mele i ca trebuie sa rna' apar pentru a
Ie pr.oteJa, deoar .e..ce exrsta ~..m. are netntelegere in jurul meu. Este posibil sa am
un sentiment de nem~elegre sr m urma unei rupturi, pe care am trait-o (fie am
plecat eu, fie? plecat altcrneva) si care m-a afectat foarte puternic.
.
. Anevrts~uI
aort~i indica presiunea exercitata asupra mea, mai ales de catre 0
p~rsoana
mme.
cu autoritate,
pentru
a renunta
la ceva, ce eu consider
..
ca imi apartine
A~evrism~ul indica cat de lnchis pot fi fata de ideile noi sau de solutiile noi, care
ml se ofera.
.
.
. ~ Accept t. sa tmi ofer iubire. Incetez sa mai lupt inutil $i renunt sa rna mai
a~at de t~ecut. Ac:e~~t ~ ~a m~ abandonez, pentru a rna elibera. Invat sa hIS sa
clreule ml~carea vlepl, 1m} regasesc astfel bucuria de a trai ~i invat sa traiesc in
prezent.
.
.
.
'
.
47.
ANGINA (in general)
Veri ~;:GAT [DURERI DE...]
Angina s~ .caracte~~eaza printr-o senzatie de strangere la nivelul gatului, din

. cauza ~nel mfla~ .a..tll.ac~t~ a !:ri~gelui. Exista ceva ce "nu poate trece", 0 emotie
,. bl~cata, "care m"a Impledlca sa mil exprim adevaratele nevoi. Am sentimentul ca
avand gatul ~trans (chakra ~~au centrul de energie al creativitatii ~i al exprimarii)
nu pot expr~ma .ceea c~ tralesc ~i ceea ce simt fata de ceilalti $i eontinui sa tmi
coneen~rez mutil ~tentla, pe aceasta eredinta. Trebuie sa gasesc cauza care a
?et:rmmat aeeasta credinta. De obicei, pot sa gasesc un raspuns, in 48 de ore
mamte de ~ebu~l boHi. Poate aparea 0 uoara iritatie (gatul inflamat) sau 0 mica
frustrare ca nu mghit normal ~i care va persista pana cand imi voi schimba
---------
'
'!
I!!
Jacques Martel
72
atitudinea ~i gandurile. "Nici nu se pune problema sainghit povestea asta", chiar

daca astfel "voi avea gatul rosu", Pot fi, de asemenea, ganduri negre ~i negative,
fa~a de cineva sau fa~ade 0 situatie. Sau exista eeva ce vreau neaparat "sa prind":
un Ioc de munca, un rezultat scolar foarte bun, care m-ar ajuta sa evit sa rna
justific, . sa dau explicatii sau care m-ar impiedica sa simt moartea care da
tarcoale, in jurul meu? Emotiile mele neexprirnate fierb in mine. ~i cand, in
.sfarslt, reusesc sa rna exprim, rna simt inconfortabil sau vinovat Nu Imi acord
dreptul de a cere ajutorul celorlalti,
.
Indiferent care este cauza acestei boli, acceptlv faptul ca pot sa fiu deschis i
sa redeschid acest canal de comunicare, chiar daca senstbtlttatea
mea a fost
ranita. Nevoile mele fundamentale trebuie sa fie satisfacute i am dreptul s~ fac
acest lucru, la fel ca cellalti, Sunt atent la nevoile meIe i concentrate pe fiinta mea
interioara si astfel voi evita acest gen de angina, la nivelul gatului. Acceptlv sa cer
ajutorul celorlalti pentru a-mi deschide Intmav si a primi darurile vietii,
.
Jh
,.
"
i :
!I;
I
J~
ii:
Marele Dictionar al Bolilor 5; Afecflunllor
Cauzele subtile ale imbolniivirif
73
faptul ca, Intr-un anum it fel, sunt pe cale Sa rna distrug, prin gandurile negative
~unan~u-mi 'i~.pericol. armonia interioara i avand 0 energie proasta, IIi acela~i
nmp ~l bucumle man pot provoca 0 criza de angina, deoarece in astfel de
,moment, centrul de energie al inbirii (inimia,,) se deschide mult i poate activa
suf:rinte d~n trecut si astfel sa provoace criza. Poate fac lucrurile diri obligatie sl
tara bucune sau placere. Astfel, bucuria nu mai circula, Este ca i cum mi-as
concentra atentia pe ceilalti (pe fericirea lor ~i nefericirea lor) in loc sa rna
preocupe ~ai ~ult fericirea mea, Ego-ul meu este atat de activ tncat s-a separat de
restul fiintei mele, ceea ce determina un blocaj pe plan emotional. Imi creste
resp_ectul f~ta de mine, prin faptul ca rna preocup mai mult de ceilalti, aproape
toata atentia mea este concentrata pe ei. Este principiul iudeo-crestin, al darulrii .
din sacrificiu. "Daruiti celorlalti !" Astfel, devin vulnerabil i tmi manifest frica de
a fi deschis fata de ceilalti. "Nu mai mai atinge nimic, dar incep sa am dureri",
Am spasme, lntepaturi la inima, extremitatile [mainile i picioarele) reci. Corpul
meu .rna avertizeaza. foarte serios ca exista ceva ce nu merge bine (este un
48. . ANGINA
PECTORALA Vezi si: INlMA / [iN GENERAL]/ lNFARCI' [DE MIOCARD]
. Cuvantul angina vine de ia verbul din latina ANGO, care tnseamna a strange, a
sufoca, iar cuvantul anqor tnseamna opresiune, angoasa. Angina pectorala este 0
durere foarte puternica in zona inimii. (centrul de energie al iubirii). Aceasta
ltpsa temporara de oxigen, la nivelul rnuschilor inimii, deterrnina 0 multime de
consecinte: insuficienta debitului sanguin in aceasta zona, interventla
chirurgicala etc. Inirna slmbolizeaza motorul sistemului meu, Angina este 0
angoasa a inlmiiv, Atunci cand ofer prea multa Iublre, cu 0 atltudine de
atasarnent, este posibil ca inima sa oboseasca din cauza acestei concentrari isa nu
5
mai simta destula bucurie de a trai in aceste situatii (din cauza acestui fapt, se
dirninueaza debitul de sange], Daca am 0 astfel de angina, este poslbil, " sa pun
prea mult la intmav" viata i lucrurile pe care Ie fac, sa rna consum pre~ multoAtat
. nelini~tile cat i bucuriile mele sunt exagerate: maenervez i rna simt ranit foarte
uor, sunt nemultumit, rna simt trist sau iritat fala de 0 anumita situap~, care,
.totui nu este chiar atat de grava cum ered eu. Am impresia ca sunt asaltat,
atacat Este ca i cum in inima'l mea ar fi un razboi. Cine este persoap.a pe care
vreau sa 0 strang puternic in brale i careia refuz sa ii dau drumul ? Ate~lia mea
este centrata tot timpul pe acea persoana sau pe cea situalie. Vreau sa tim "uniti
pentru totdeauna", dar acest lucru este imposibiL In loc sa rna detaez i sa rna las
purtat de curentul viepi, vreau sa controlez totul, vreau sa pastrez totul. Este 0
sarcina grea pentru mine i am 0 incertitudine cu privire la directia in care
trebuie sa merg. Sentimentul de gol sau de pierdere atunci cand, m~ abandonez, imi
poate starni frica. Este foarte dureros daca pastrez totul in mine, daca 'imi ascund
emotiile in interior. Este posibil sa primesc un prim semnal din .partea corpului
meu, dupa aceste stari: spasme i 0 durere ascutita la inima'l. ~nima lanseaza
un semnal de alarma pentru ca eu sa-mi con~entizez
sentimentele. ~i
:'i
Bucurie:
deoarece sangele simbolizeaza bUaJria,
b_U_CU_rie_rie/__mla_!ie_C_U_iU_b_ir_e_a
mi~rare
a debitului sanguin
.n
~ma
aceasta atitudine a
avert
isme
nt
rnai
usor
de
recu
nosc
ut
pe
plan
meta
fizic
deca
l: pe
eel
fizic
),
Poat
e,
inc
ons
tien
t,
vre
au
sa
par
ase
sc
"via
ta
de
pe
pam
ant"
,
deo
are
ce
rna
sim
t
suf
oca
t de
gr
iji
le mele i nu stiu cum sa rezolv situatia, dar Inca nu a venit morrientul ! Ma

simt zdrobit, oprimat ~i nu mai vreau sa fac niciun efort. Dare de ce Imi este
frica, de fapt? Este important de observat faptul ca, deoarece angina se
manifesta printr-o restrictie a vaselor sanguine, trebuie sa rna lntreb daca
eu limitez
inbirea oferita de ceilalp ? Pot accepta user ajutorul care mi se ofera ? Merit tot
ceea ce mi se ofera ? Am tendinta .de a controla ceea ce mi se ofera, nestilnd
cum as reactiona la prea multa iubire si afectiune ? Am tendinta de a da
imediat inapol ceea ce primesc, nestiind sa accept cu tnlmav darurile
primite. Este posibil sa am impresia ca mi se cere prea mult i ca trebuie sa
rezolv problemele tuturor. Din:ac~asta ~auz;a am 0 atitudine de dispret. Totusi,
to ate aceste sltuatii pot provem dm atltudmea mea (ata de mine insumi:
pot fi 0 persoana
~o.mpetitiva, imi concentrez toata energia pe mine, cer foarte mult de la mine i
.las la,o parte toate dificultaple afective pe care Ie am. Inima.
mea sufera
pentru
ca nu imi exprim emotiile. Con~ientizez faptul ca viata este un schimb continuu.
Dau atat cat prim esc, la fel ca i contra cpa $i dilatarea vaselor de sange, altfel
voi
avea un dezechilibru i atentia mea trebuie sa se concentreze pe echilibrulacesta
necesar unei viep sanatoase. Este un proces fundamental in experienta
umana, deoar:ce, .sunt 0 fiinta divina, care. trebuie sa se exprime in
echilibru.
Con~tientizarea pe care 0 am de racut este aceasta: accept 1'1 sa nu mai iau totul
'in serios ~i sa fiu mai deschis ! Este u~or, deoarece nu vreau sa mor ci vrean
sa
traiesc, sa fiu deschis spre iubire i sa nu mai lupt pentru putere. I~i
concentrez atentia pe parple frumoase ale vietii. Invat sa rna iubesc aa cum
sunt: astfel energia mea vitala va crete. Acetia sunt primii pai spre 0
vindecare serioasa a acestei boli.
.. Exprim ceea ce traiesc i invat sa rna acceptl'l aa cum sunt. Am grija
de rnl~e, ?eoarece f~ricirea mea depinde doar de mine. Tree de la ura i de la
ru$ine, la IUblre. Un ultlm lucru de realizat este sa observ expresiile legate de
inima",
.~'\
Jacques Martel
74
precum: "0 inima de piatra, 0 inima dura, cineva care nu ~re i.?ima,yp~it d: inima
. etc". Fieeare dintre aceste expresii lmi atrage atentia ca se mtampla ceva
. important pentru mine ...
49.
ANGIOM (in general) Vezi
~j;
PIELE -
ANGIOM P~
sANGE -
CIRCUlA'flE
SANGUINA, SISTEM UMFATIC

Un angiom nu este 0 tumora, ci
0 maltormatte legata de siste~ul vascular (vasele

limfatiee ~i sanguine). Dat fiind faptul di vasele sunt niste conducte ca~e
transporta
sangele si lim fa in organism, am impresia~ ea viata ~e~ nu
~rr:.e~gein sensul in care as vrea eu. Nu prea stiu in ee directie sa me~g,~~a simt
r~taclt: an:
senzatia ca mi-am pierdut controlul. N:siguran~ .pu~e s~pamre p.e~m~n~~l rna
face sa imi imaginez tot ce este mai rau, nu mal sttu cme sunt $1 irm nSlpes:
energia. Iml este teama sa intru in contact cu emotiile mele, lucru care blocheaza
circulatia energiei.
~ .
Acceptt" sa las viata sa circule in mine ~i sa rna respect. Accept! " sa pn~ese
ernotiile si sa rna impac cu ele. Acceptlv in to:a1itate cee~ ce su~n:,a1~g constient
sa traiesc fericirea in viata de zi cu zi, stiind ca sunt protejat, Ma impltnesc cu tot
eeea ce am mai frumos, prin lumina $i iubire.
Ii:!
!i
Iii.1
.1
11
;1'
;.,'
50.
ANGIOM PLAN Vezi:PIELE-PEI'EDEVIN
51.
ANGOASA Vezi$i:ANXIETATECIAUSTROFOBIE
Angoasa se caracterizeaza printr:o s~are de. disperar~ psi~ica, in care a~

sentimentul ca sunt limitat, restrans In spatlul meu $1,mal ales, sufocat In
dorintele mele. Ma simt limitat de granite care in realitate nu exista. "Ma sim:
. prins intr-o capcana''. Nu irnl pot exprima furia. Sunt de acor? cu~fap~l ca
.oamenii iml invadeaza spatiul privat si acest Iucru se mamfesta prmtr-o
retragere in mine. Imi las la 0 parte nevoile per~onale. pentr~ a.~.fiye. plac
celorlalti, pentru a atrage iubirea de care am nevoie (chI~r daca eXIst,: ~l ~lte
moduri de a face acest lucru. Tdiiesc 0 insatisfac!ie profunda. Retragerea m mme
rna face sa imi amplific emopile $i emotivitatea in general, in detrimentul unui
echilibru interior. Deoarece traiesc intr-o ceata, increderea in mine este
zdruncinata fiind inlocuita de disperare ~i de invidie. Simt un anumit perico}, dar
nu in pot id~ntifica. Imi este teama de viitor $i de eforturile ~e care tr.ebuie .s~~e
fac pentru a-mi atinge scopurile. Am de racut 0 alegere care IDl se pare lmposlblla.
Nesiguran1a mea are legatura cu faptul ca, in loc sa ~red in .putere~ me~
interioara, 0 atribui altcuiva, 0 persoana pe care 0 consIder mal elevata, mal
realizata dedit mine. Vreau ca acea persoana sa rna protejeze, ca .$i cum eu 3$ fi
prea slab ca sa am griFi de mine insumi. Caut un sens in via~a mea. Ma simt la
mila unui pericol de moarte, deoarece caut in exterior pe cineva s~u cev~ape car~
sa rna sprijin. Sunt plin de tristete ~i rna simt prins, legat, compn~at, ~n!an~n
chiaro Nu mai am Incredere in capacita!ile mele. Care ar putea fi sltuatla m c~~
m-am simpt foarte strans, in copilarie ~i pe care acum 0 reproduc fidel astasl,
Marele Dlctianar al BoliJor ~i Afecfiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavirii
75
dupa acelasirnodel mental? (angoasa si daustrofobia se aseamana prin aceeasl
----------------".-<------~ .,,
1-
1" J"
s
e
n
z
a
t
i
e
d
e
a
f
i
i
m
o
b
i
l
i
z
a
t
,
s
t
r
a
n
s
]
.
P
e
n
t
r
u
c
o
r
p
u
l
m
e
u
este ceva natural sa Irnpllneasca nevoile psihice de baza:

nevoia de aer, pentru a respira si a trai, spatiul dintre mine ~i ceilalp, libertatea
de a decide si de a discerne ceea ce este bun pentru mine. Daca, incepand de
acum, raspund asteptarilor mele fata de viata, in primul rand, exlsta sanse sa Ii
las pe ceilalti sa se ocupe de nevoile lor: astfel, voi fi mai in acord cu ei i fae acest
lucru Tara sa le invadez spatiul vital, pentru ca, daca eu rna simt sufocat, acest
Iucru se intampla pentru ca, Ii sufoc,. constient sau nu, pe cei din jurul meu.
Angoasa se poate manifesta si ca 0 asteptare nelinistitoare si ca a teama ca se va
"intampla ceva", cu 0 tensiune difuza, inspaimantatoare ~i adeseori Tara nume.
Poate fi 0 tensiune legata de 0 amenintare concreta, nelinistitoare (precum 0
arnenintare cu moartea, 0 catastrofa personala, 0 sanctiune). De multe ori, este
yorba despre 0 tearna Tara un suport real, care poate fi perceput sau exprimat. De
aceea, cauzele profunde ale unei angoase pot fi cautate de muite ori, in copilarla
mea, avand legatura eu teama de abandon, frica de a pierde iubirea unei fiinte
dragi si team a de suferinta. Cand traiesc 0 astfel de situatie, angoasa reapare la
suprafata, De. fiecare data cand reapare una dintre aceste frici sau traiesc 0
situatie tmaginara sau reala, inconstientul meu 0 percepe ca pe un semnal de
alarms: atunci cand apare un pericol, angoasa este i mai puternica. Cand sunt
copil, angoasa se manifesta de obicei printr-o frica de intuneric i tendinta de a fi
izolat.
Incepand de acum, accept!" sa imi folosesc discernamantul, sa irni manifest
curajul $i increderea in viata pentru a rna respecta i a le respecta ~i celorlalti
spatiul vital. Alung din viata mea orice rernuscari. Astfel voi vedea "mai dar" si
voi merge inainte in viata, cu mai multa luciditate. Imi dau dreptul sa fiu stapan pe
viata mea, pe alegerile mele. Am incredere in mine si stlu ca viata imi va oferi toate
lucrurile de care am nevoie. Ma astept la tot eeea ce este mai bun in via!a ~i
acceptt" faptul ca merit tot ce e mai bun.
52.
ANOREXlE MENTALA Vezi ~i: APETIT [PIERDEREA APETITULUI ...], BULIMIE,

GREUTATE [EXCESDE...}
Anorexia reprezinta refuzul meu, mai mult sau rriai pu!in sistematic, de a rna
alimenta din cauza respingerii propriei mele imagini corporale; se nume$te
anorexie mentala (In limbaj comun, doar termenul anorexie este folosit).
Anorexia se caracterizeaza printr-o respingere totaHi a vietii. Este dezgustul
total pentru tot ceea ce este viu in mine ~i care poate intra in corpul meu, pe care il
consider urat, pentru a-I alimenta. Acest sentiment se poate transforma chiar i
,in llra. Exista mai multe simboluri pentru viata: apa, mancarea, aspectul matern
(mama), iubirea, latura feminina. Este dorinta arzatoare i incon$tienta de a
scapa din viata, de a se detesta pe sine, de a se respinge, deoarece tdiiesc 0 frica
foarte mare fata de deschiderea spre viata minunata din jurul meu. Ma simt atat
. de descurajat inca.t rna intreb ce anume m-ar mai putea ajuta. lmi doresc,
incon~tient, "sa dispar" pentru a-i deranja cat mai putin pe cei din jurul meu. Ma
\\,
Jacques Martel
76
ii
I.,
Mareie Diet/anar al Boli/or ~/ A/ecriunilar - Cau~ele subtile ale imbolniivirii
resping tot timpul. Pot ajunge chiar Sa rna urasc pe mine insumi si astfel, sa rna
pedepsesc si sa rna autodlstrug, Imi este rusine de mine ~i as vrea atat de}'nult sa
fiu iubit neconditionat, asa cum sunt, nu pentru ceea ce pot realiza. Imi neg
propriile nevoi si as vrea sa tree neobservat. Din aceasta cauza traiesc cu secrete
~i cu minciuni. Am impresia ca pot compensa daca imi fac viata grea.tdura". Imi
'este foarte usor, daca am fost tratat cu duritate, in copilarie, Un trecut de
dominare, de reprosuri si de pedepse, rna va face sa rna comport la fel, fata de
mine insumi. Anorexia ~i obezitatea provin amandoua dintr-un sentiment
puternic de lipsa de iubire ~i de afectiune, chiar daca, pe plan fizic se manifesta
complet diferit. Exista mai multe tulburari de alirnentatie care pleaca de la
relatia mama-copil, in care exista un conflict. Eu, copil filnd, vreau sa fug
departe de mama mea, care este adeseori anxioasa i care vrea cu orice pret sa-~i
hraneasca copiii. Traiesc 0 dualitate intre atasamentul meu fata de familia mea i
dorinta mea de a rna implini, dualitate care rna obliga sa rna separ de farnilie. De
multe ori, poate fi yorba despre 0 constrangere legata de teritoriul meu, pe
care am impresia ca nu II am; ca I-am pierdut sau ca nu mi se respecta, Acest
teritoriu poate fi constituit de lucrurile mele fizice (haine, [ucarit, masina, casa
etc.), bunurile mele psihice (drepturile mele, cunostintele mele, nevoile mele etc.)
sau de oamenii din jurul meu [tatal meu, mama mea, prietenii, sotul etc.) Traiesc
o contradictie in prezent, fata de ceva sau cineva pe care nu il pot evita si pe
care nu it .dlger". Ma pot intreba daca nu cumva, am impresia ca cinevavrea sa
rna omoare. Avand aceasta frid, nu mai mananc si vreau, inconstient sa mor. Am
impresia ca supravietuirea mea depinde de capadtatea mea de a rna separa de
ceilalti, Fiind atat de slab, ceilaltl nu rna vor mai vedea; voi disparea, rna voi
ascunde pentru a fi in siguranta. Sau, pur ~i simplu, pot respinge imaginea mamei,
mai ales daca aceasta are un surplus de greutate. Vreau sa evit, cu orice pre], sa
imi las corpul sa se dezvolte ~i sa lncep sa seaman cu ea, catui de putin: .astfel,
vreau sa lmi ucid propria imagine! Desi anorexia apare mai ales in ~dolescenta,
aceasta se poate manifesta i In cazul bebelu~i1or ~ al copiilor mid. In cazul
unui bebelu~, refuzul de a manca poate decurge dintr-o problema in relatia cu
mama lui: poate fi yorba despre lipsa sanului matern sau a clildurii.fizice, care ar
trebuie sa insoteasdi alaptatul, poate din cauza hranirii artificiale,' dozata ~i prea
rigida, sau a unei supraalimentatii' sau subalimentapi, produse de respectarea
une'i curbe a greutapi ideale, ignorarid ritmul alimentar individual etc. Mama este
plina de remu~diri, care, intr-un anumit sens, simbolizeaza moartea. Penttu
mine, ca mama, este' important sa respect gusturile ~i' ritmul copilului ~i sa
incetez sa vreau sa fiu mama: perfecta ~i supraprotectoare. Dadi sunt un copil
putin mai mare ~i sunt afectat de 'anorexie, aceasta este, de obicei, 0 forma mai
atenuata ~i se caracterizeaza printr-o "pofta de mancare scazuta", copilul detesta
mesele la ore fixe, are capricii alimentare, refuza cu incapatanare anumite
alimente, nu mananca tot din farfurie, vomita des ~i mesteca mult timp, aceea~i
inghilitura. La varsta aceasta, masa ~i imperativele ei sociale joadi un rol
important, deoarece mesele sunt un prilej de reunire a familiei, sub autoritatea
tatalui, in timpul carora pot aparea diverse reactii sau confliCte. Anorexia este in
.... ----------------------
.,
~"I
"!
"'
-:
77
primul rand, nevoia mea de a umple un gol interior, cu hrana afectlva. Am

nevoie de iubire ~i de, acceptarejv necondttlonata, din partea mamei mele
interioare. Anorexia, spre deosebire de obezitate, este 0 tentativa de a fugi si .de
a lasa samoara de foame goIul meu interior, pentru a-I face atat de mic, tncat sa
, dispara sl sa nu imi mal ceara nimic. Acesta este unul dintre motivele pentru care
continui sa rna consider gras (am 0 fixatie mentala pe greutate) chiar daca sunt
mic ~i slab. Altfel spus, continui sa imi consider nevoile emotionale ~i afective
.: foarte mari si rna simt depasit de acestea, Exista, in interiorul meu, 0 lupta pentru
putere, lntre. viata i moarte. Am nevoie de atentia celorlalti pentru a rna simti viu
si astfel adopt comportamente, atitudini de .victima, prin care rna oblig sa imi
schimb intatiarea fizica. Vreau ca ceilalti sa "imi urnple", sa imi implineasca
',' nevoile. Totusi, pentru ca tmt ofer eu insumi iubirea de care am 0 nevoie atat de
mare, Imi refuz emotiile, sensibilitatea, latura mea de copil ~i cellalti sunt sl eu
severi cu mine. Anorexia poate avea Iegatura si sentimentul de a fi pedepsit de
viata i de mama, simbolul matern, care rna impinge spre dorinta de
independenta i de individualitate. Acesta este motivul pentru care resping
mancarea i pe mama mea, In acelasi timp, deoarece am avut senzatia di
autoritatea ei era omiprezenta, cand eram copil, Traiesc sentimentul de a nu mai
, controla nimic, cu privire la evenimente ~i incerc, lntr-un mod exagerat sa reiau
aceI control.
'
;.
- Este posibil sa fi trait 0 situatie in care am simtit aceasta lipsa de control sau fata
, de cineva sl am impresia ca, singurul lucru asupra caruia pot avea un control tot~l
:,i care rpa va face sa rna simt bine (in aparenta.i.) este mancarea pe care refuz sa
.odau corpului meu. "Nu imi place modul in care rna iubeste mama mea sl 0 detest
din cauza aceasta". Vreau sa raman tanar (sau tanara), deoarece vreau sa rna
apropii, c;It mai mult de 0 forma: de "puritate" fizica ~i interioara (de obicei,
anorexia apare in perioada pubertatii). Este 0 cautare absoluta a tineretii, Faptul
. de a deveni prea slab rna face sa nu mai simt placerea. Astfel, rna deconectez de
. toate senzatiile fizice legate de senzualitate i plckere. Este ca ~i cum a muri,
;: vreau sa rna om or. Ca baiat sau fata, in acest caz, refuz etapele de dezvoltare
, sexuala, caracteristice varstei mele, pe care nu Ie pot controla, astfellncat, orice
tentativa de apropiere sexuala, de descoperire ~i de abandon spre un eventual
partener (absenta maturitatii) sunt aproape inutile. Daca traiesc toate acestea "
Intr-un mod profund, exista 0 legatura cu un traumatism puternic, pe plan sexual,
.<cu un abuz sau 0 stare de nesiguranta afectiva. Este posibil chiar sa rna simt
'.' agresat de schimbarile care au loc in corpul meu fizic i "Inchid u~a" dorintelor
.' mele fizice, spirituale sau emoponale. Primullucru foarte important pe care il am
de facut, pentru indepartarea anorexiei este sa imi accept feminitatea (daca sunt
~.fata) ~i latura intuitiva i emotionala (daca sunt baiat). Pot face acest lucru cum
vreau eU,:important este sa il fac! ,
',
"
. Accept-t" 0 anu!,11itaintimitate sexuala ;;i chiar materna (trebuie sa invat'sa 0
.lUbesc pe mama I). lnvat sa imi iube.sc corpuI i sa Ii iubesc pe ceilalti ! Inaintez
, .~re~tat, d.eoarece este 0 situatie delicata, in ca,re trebuie sa fiu deschis spre
lublrea ~_l spre frumusetea din univers. Daca este nevoie, cer ajutor celorlalti. ~i,
-1-1-"--"
'J
1 ,
',,\
Jacqlles Martel
MOleie Dictional al 80/110111 Alectluni(or - Calliele slIbtile ale imbolniivilii
plac. Problemele care apar in zona anusuluisunt de multe ori in relatie eu felul in
care rna raportez la bani.
Acceptlv sa am lncredere, in mine, H'isand sa iasa afara emotiile de care nu
mai am nevoie i inlocuindu-le cu idei noi, cu atitudini pozitive i proiecte noi !
mai ales ramand deschis Ia ceea ce imi ofera viata l Acceptarealv ~i iubirea
necondit'ionata vor fi cele mai apreciate. Daca este posibil, fac a~vitati fizice
(sport sau altele). lata 0 observatie interesanta: dac~ sunt anorexIc: pot avea
impresia di sunt prins in niste inele (in limba fra~c~z~a~~neau~), c.?-~l c~m as fi
tntr-un mecanism care rna izoleaza de restul lumn ~l irm intensifica sentimentul
de limitare faja de viaja. Sunt deschis spre orice alta interpretare de genul acest~
Ma vizualizez in timp ce rna eliberez de acele inele ~i Ie multumesc pentru ca
m-au aiutat.: stiind ca acum nu mai sunt necesare. Vizualizez ~i urr:'atoare
imagine: la fiecare inspiratie mai multa lumina intra 'in mine, pentru a-rm u~pl~
sentimentul de gol interior, Aleg viata, rara sa tin cont de ceea ce cred cellalti
des pre mine. Imi ofer iubirea, blandetea de care am nevoie,.tn loc sa astept sa,o
primesc de la ceilalti: astfel voi fi cu adevarat multumit i voi avea 0 budme,
lnterioara
56.
ANTRAX Vezi: PIELE- ANTRAX
54.
ANURIE Vezi: RINICHI - ANURIE
55.
ANUS
Anusul este orificiul rectului, locul prin care las sa iasa deseurile de care nu mai
am nevoie. Pe aici ies conflictele ~i resentimentele mele interioare. Problemele
care pot aparea in aceasta zona, sunt legate de "a retine ceva sau a da drumulla
ceva "; de exemplu, daca sunt copil si rna constip, sau imi m~~d~esc ~~ternutu!:
acest lucru se intarnpla, de obicei, pentru a rna razbuna pe parmtit mel, pe care 11
consider autoritari, manipulator! sau abuzivi, Am impresia di cineva rna
murdarestel Aid este locul evacuarli celor mai multe toxine din corp. Este 0 parte
ascunsa a corpului, care corespunde de obicei, laturii mele inconstiente si care,
carnufleaza uneori sentimente foarte dure, de violenta. de furie, de suparare.
De exemplu, in cazul tn care am trait 0 situatie ionca!e rn-am ~i~~t ~b~zat, p,~
plan sexual, mai ales dad a existat 0 penetrare fortata, ~ t:ebUlt sa raman .??l :
fie in sens propriu (sa rna dezbrac), fie in sens figurat (sa divulg un secret, sa ~ml
exprim adevaratele ernotii, eeea ce implica un anumit r~sc). Exist~ ceva in mine,
ce rna revolts si as vrea sa scot afara acellucru, pentru ca nu pot dig era ceea ce sa Intamplat. Mi se pare imposibil sa iert si exista 0 alianta (po~ibil al~, n~ cea
prin casatorie) care s-a distrus pentru totdeauna. Am un conflict de lde~ti~te,
care rna ustura, Anusul se situeaza la nivelul bazinului, aproape de COCCIS ~l de
prima ehakra sau centru de energie, care face legatura dintre sine i uni.vers. ~.re
legatura eu baza energetidi a corI_?uluiA. numi~e fric~in~erioare, ~esul l :moplle
se evacueaza prin acest orificiu. In cazul unel afeCjlUm,pot venfica urmatoarele
situatii: "Pe cine sau ce incerc sa ignor ~i repn in mine? Pana unde rna pot
abandona? Sunt capabil sa rna relaxez i sa las viaja sa rna indrume? Sunt
pregatit sa traiesc noi senzapi ,ale viepi.? Faja de, cin~ sau f~ja~de~ce :na inc~id ~
Pot avea tendinja de a-mi rejme emojllie negative, mtr-atat mcat aJung sa rna
otraveasdi. Ma pot agata de ceva sau de cineva, ceea ce imi provoaca multa
durere interioara. Traiesc din complezentii, dnd de fapt a~ vrea sa 'imi fac mie pe
.!!.! .{
_.,.,
'I
'I
; ,
, _ '
~ ,'i
ANUS - ABCES ANAL Vezi ~i:ABCES [iN GENERAL]
Abcesul este 0 masa de puroi, provocata de frustrarl sau de iritabilitate, cu

privire la 0 situatie pe care nu vreau sa 0 las sa plece, carela nu vreau sa ii dau
drumul, in cazul unui abces anal. Uneori, chiar daca rna retin, fac acest lucru rara
sa vreau. Abcesul se va manifesta oricum. Este posibil sa fiu furios pe mine
insumi, deoarece nu vreau "sa evacuez", sa cedez, in fata unor flxatii mentale, care
irni alimenteaza viata in prezent. Pot chiar sa simt 0 nevoie de razbunare, fata de
o situatie din treeut sau fata de cineva pe care refuz sa 11iert. M-am simtit umilit,
jignit, ridiculizat. In viata de zi eu zi, manifest aceasta lipsa de a renunta la ceva,
prin faptul di, exista obiecte de eare nu vreau sa rna separ si care totusi, nu mai
au valoare sau sunt.inutlle.
Aceasta afectiune Imi transmite mesajul ca, trebuie sa acceptlv sa am
ineredere in viata si in ceea ce este frumos in ea. Am incredere in ceilalti si, mai
ales, Ii iert pe oamenii din jurul meu. Ma abandonez ~i am Incredere in viata.
53.
79
57.
ANUS - MANcAruMI ANALE Vez; ~i:PIELE-MANcAmME
Mancarimile au legatura eu remucarile sau cu culpabilitatea, fata de trecutul

meu apropiat Exista eeva ce rna irita sau rna deranieaza si rna simt vinovat legat
de eeea ce trebuie sa retin sau sa las sa pIece. Port 0 masca si lmi ascund
adevarata identitate. Regretele mele ~i furia mea pot fi cauzate de relatiile
sexuale nesatisfacatoare, de un gol de iubire. Analizez anumite evenimente din
trecut, pe care vreau sa le evacuez, eu oriee pre].
Este important pentru mine sa acceptlv sa imi ascult eorpul ~i sa cunose
satisfactia in toate aspectele vletii, deoarece culpabilitatea nu face dedit sa iml
infraneze evolutia, rara sa lmi aduca niciun beneficiu.
58.
ANUS - DURERI ANALE Vez;~i:DURERE
Durerile anale (anita) au legatura eu culpabilitatea. Ma simt rau, deoarece nu

rna,consider destul de eficient pentru a-mi realiza dorintele.
- Este 0 forma de autopedepsire, de iritare, din dorinta de a rna pedepsi tntr-un
mod care exprima 0 rana interioara, sensibilitatea mea, afectata in urma unui
eveniment din trecut, pe care inca nu I-am aceeptat! . Poate fi yorba des pre 0
culpabilitate (a mea sau a celorlalp) traita in relape cu sexualitatea mea. Simt 0
disperare puternica, care rna poate determina sa pierd sange ;;i, uneori sa am a
hemoragie. [mi impun 0 pedeapsa de mult timp i rna retrag in mine insumi. Pot
accepta!. sa devin mai responsabil de dorintele mele, sa nu rna mai devalorizez
in ceea ce sunt, sa nu rna mai impiedic sa traiesc i sa nu rna mai pedepsesc inutil.
A~ putea sa nu rna mai simt inconfortabil i sa 0 iau de la inceput,
acceptandu-mi!. experientele trecute, prezente ~i viitoare i astfe!, sa inaintez
n-r
'.:\
JacqueS Martel
80
Marele Dictionar 01Bali/or ~j A/ecfiunllor - Cauzele subtile ale imbofnavjrjj
Sa
rnai mult in via~a. Nu rna mai distrug ~i accept!" sa vad toata frumusetea pe care
o manifest. Traiesc pentru mine, in Ioc sa actionez tot timpul, in functie de
dorlntele si asteptarile celorlalti.
59.
insomnii. Daca sunt anxios, este posibil

am "frisoane de angoasa": un frison
care imi arninteste de frica mea. Anxietatea rna face sa am 0 senzatie de nod in
gat, sa imi pierd stapanirea de sine i controlul asupra evenimentelor
din viata
mea, rna impiedica sa Iml folosesc bunul sirnt i discernamantul.
Pot, de
asemenea, sa simt un dezechilibru intre lumea fizica, asupra carela pot avea un
anumit control si perceptiile rnele fata de 0 lume imateriala, pentru care nu am
explicatii sau a intelegere rationala, Nu mai detin controlul, ca si cum as putea
exploda in orice moment. Am un sentiment de pericoJ iminent, dar nedefinit. Pot
fi anxios, in orice situatie: DEVIN LA FEL CA OBIECTUL ATENTIEI MELE. Daca
atentia mea este centrata pe o fridi, cu slguranta voi trai 0 stare de anxietate, care
poate avea Iegatura cu 0 frica' de rnoarte sau cu ceva ce mi-ar putea aminti de
. aceasta frica. Moartea, lucrurile pe care le ignor sau pe care nu Ie vad, dar care
pot exlsta, imi declanseaza aceasta frica. Nu am incredere in viata~
Chiar daca imi este fnca de necunoscut ~i neg, in mod inconstient, viata ~i
mecanismele ei, accept!" sa imi concentrez atentla pe urmatoarele aspecte: am
incredere in viata ~i sunt convins ca, ceea ce mi seintampla este spre binele meu,
in prezent i in viitor. Simptomele vor disparea, la fel si frica de moarte. .
ANUS - FISURI ANALE
Fisurile anale sunt crapaturi superficiale, care determina sangerarea la nivelul

anusului, ceea ce simbolizeaza 0 pierdere a bucuriei de a trai, In legatura 'cu 0
situatie pe care trebuie sa 0 schimb. Daca simt 0 tristete puternica, verific ce
anume provoaca aceasta tristete si accept!" schimbarile din vlata mea. Ma simt
slab i vreau sa rna protejez de lumea exterioara, Vulnerabilitatea mea rna face sa
stagnez, sa raman in pozitii bine stabilite. Prefer sa raman' In unele situatii
neplacute, in Joc sa irni asum riscul de a merge tnainte, spre necunoscut, Ma simt
dezbinat, tntr-o situatie: trebuie sa retin acel lucru sau sa ii dau drumul ? Ma agat
de ceea ce stiu, Devin autosuficient, nu mai am nevoie de ajutorul celorlalti.
. Accept!" sa spun acum: "destul l" celor care lmi cer prea mult Nu mai
astept sprijinul celorlalti pentru a rna schimba. Imi elimin frustrarea, furia
fata de 0 persoana sau un eveniment "care rna ustura" sau fata de care rna simt
"cu fundul in doua luntrii", Imi redobandesc locul care mi se cuvine. Irni afirrn
nevoile si lncetez sa mai vreau sa fiu pe placul tuturor.
60.
62.
ANXIETATE Vezi ~i: ANGOASA, NERVI [CRlzA DE ...J, NERVOZITATE, sANGE -
63. APENDICITA Vezi ';:ANEXA Ill, PERITONITA
HIPOGUCEMIE
Apendicita este 0 inflamarie

a apendiceluiileocecal
(din limb a latina
. "caecum=orb"), situat la baza intestin-ului gras. Aceasta afectiune provine dintr-o
furie legata de 0 tensiune
sau de 0 situatie acuta, pe care nu reuesc sa a
rezolv, care rna face "sa fierb" pe dinauntru ~i sa rna simtrau..
_
Anxietatea
este 0 frica de necunoscut, care poate seman a cu 0 angoasa. Se
manifesta prin anumite simptome precum:. durere de cap, caldura, crampe,
palpitapi nervoase, transpirape puternidi, tensiune, voce puternidi, plans i chiar
------
..n
AP ATIE Vezi #: SANGE- ANEMiE / HiPOGUCEMIE/ MONONUCLEOzA
Apatia este 0 forma de insensibilitate

sau de indiferenta. Abandonez lucrurile
care mi se intampla in viata, devin. indiferent ~i nu am nieia motivatie pentru a
. rna schimba. Simt 0 descurajare continua si mi-am pierdut orice interes pentru
viata, Apatia poate surveni in urma unor evenimente care rna deterrnina sa tmi
reconsider ratiunea mea de a fi, pe aceasta lume. Ma revolta atata nedreptate. Ma
distantez de lume, pentru a nu suferi din nou. Traiesc cu angoasa "ca mi se va
intarnpla din nou" acellucru. Este posibil sa vreau sa fug dintr-o situatie, din lipsa
de motivatie sau de bucurie, sau de tearna ca voi fi dezamagit. Ma opun ~i refuz sa
vad ceea ce se intampla in interiorul meu ~i In jurul meu, ceea ce imi provoaca un
soi de insensibilitate,
eu scopul de.a rna proteja. Apatia poate fi legata, de
asemenea, de 0 ura profunda i de culpabilitate. Astfel lncerc sa devin insensibil
fat~.de fiinta mea interioara. Sunt~ ca un robot ~i nu mai am niciun sens in viata.
Tralesc conform normelor altora. In acest fel, pot ramane deconectat de eul meu
profund.
.
Accept!" sa fiu mai deschis fata de viara i fa~a de noile experiente placute,
pe care Ie pastre~, pentru a-mi gasi apoi un nou scop in viata. Adopt atitudinea pe
care 0 vreau eu. Imi las inima" sa rna indrume, cu toata spontaneitatea. Astfel, imi
redescopar pofta de viata i imi las simtilrile sa se bucure de fiecare moment al
vierii.
ANUS - FISTULE ANALE Vezi ~i:F1STULE
fistula anala poate fi cauzata de 0 sltuatie pe care 0 traiesc si in care

experimentez 0 furie, fata de ceea ce vreau sa retin si nu reusesc sa pastrez in
mine. Este ca i cum as "rea sa pastrez vechi deseuri din trecut (vechi modele de
gandire, emotii, dorinte) dar nu reusesc, Pot chiar sa am sentimente de razbunare
fata de cineva sau fata de 0 situatie, Retin emotii din trecut, care sunt pline de
ranchiuna, Afectiunea care apare este 0 fistula, un soi de canal anormal lntre
organe si piele. Aceasta indica faptulca nu reusesc sa rna decid Intre planul fizic i
cel spiritual, intre dorinte i de~are
(in sensullarg). Am impresia ca nu rna mi~c.
Ma inchid in lumea mea, in gandurile mele negre, rna simt incapabil sa comunic
ceea ce simt Traiesc 0 situape in care rna simt ~i ciisiitorit i divortat i aceasta
situatie rna destrama. A avea nevoie sa rna consult cu cineva, dar prefer sa stau
singur, sa-mi rumeg suferinta. Am impresia ca am'incheiat reJapi, dar nu este
totul rezoJvat inca. Trebuie sa destram legatura care rna pne Hl.nga celalalt? Am
impresia ca sunt lucruri care imi scapa printre degete:
.,
Sunt deschis, la nivelul inimii" ~i accept!"
sa golesc de tot aceste "couri de
gunoi", plin de idei negre, nesanatoase, aici i acum. Invat sa comunic ]iber ceea
ce traiesc in prezent ~i viata mea va deveni mult mai vesela ~i mai echilibnita.
61.
81
,I
'-1 '1 . 1'1"
-:
"!
"1
'
'J
1 ...
l'
~:,.
-!
11
'.:\
Jacques Martel
82
Morele DICfjanor alBolllor !II AfeCfjuniiar - Cauzele subtile ale 'mba/nov/ril
De obicei, este yorba despre 0 situatie pe plan afectiv, care lmi dezechilibreaza
sensibilitatea
~i ernotille. Frica mea poate sa fi declansat acest eveniment,
deoarece tntretineam ganduri negative siImlfaceam griji. Simt 0 lupta interloara,
intre viata ~i rnoarte. Am 0 angoasa puternica i trebuie sa fac fata unei alegeri, pe
care imi este greu sa 0 fac, din cauza responsabllitatilor
care decurg din ea. Prefer
sa rna refugiez in munca sau in diverse activitap, Ma sirnt ca inchis intr~un sac,
pentru di am sentimentul ca sunt oprimat i simt friea, nesiguranta, slablclune,
abandon. eel mai adesea, aceasta contrarietate are legatura cu un membru al
familiei mele sau are legatura cu principiile si ideile referitoare la familie. Poate fi
yorba despre 0 situatie cu privire la bani si, mai ales, la banii de buzunar. Poate
trebuia sa primesc 0 suma de bani, pe care apoi i-am pierdut imediat. Sau este
yorba despre ceva sau cine pe care as vrea sa >IiI adaug' in viata mea, dar nu pot
din cauza circumstantelor,
De exemplu, In situatia in care as vrea ca partenerul
meu sa semute la mine, dar nu am destul spatiu pentru arnandoi etc.
Exista 0 "obstructie" in fluxul vietii si refulez 0 multime de emotii, Sunt pe cale sa
tree Intr-o noua etapa, sunt tntr-o cotitura a vietii, dar tmi este frica de
schimbarile ce vor urma si de dependenta de anumite persoane. Pot sa ajung
chiar sa rna tern sa traiesc, Nu mai reusesc sa filtrez suficient de bine noile
realitati, pentru a rna proteja. Nu mai vad nicio solutie. Am impresia di nu pot
scapa de ceva. Pastrez ceva in mine, pana cand apendieele
nu mai poate. Am
nevoie sa vorbesc despre ceea ce traiesc, sa imi "golesc sacul", pentru ca lrni este
greu sa diger ceea ce se intftmpla ~i sunt foarte dezamagit. Ma simt intr-up impas
si consider situatia respectiva foarte dezagreabila i greu de "digerat", lmi este
frica de viata si nu imi exprim spontaneitatea. Am impresia
in orice moment,
pot fi agresat, mi se pot "goli buzunarele", atat pe plan material, cat ~i la nivelul
iubirii. Imi este greu sa elimin aspectele negative din viata mea. Simptomele
obisnuite pentru apendicita sunt caldura, roseata din zona inflamatiei i durerea,
din cauza tensiunii. Simt 0 suferinta puternica atunci cand apendlctta se
transforrna in perltonita (ruperea apendicelui).
Accept sa rna opresc] ", sa imi acord un ragaz i sa tdiiesc in functie de
nevoile mele, in loc de a~teptarile celorlaltL Las viata sa li urmeze cursul i
accept!" situatiile din existenta mea, ca pe ceva bun pentru mine. Sunt deschis, la
nivelul inimii" i las la 0 parte barierele mele, treptat i in armonie. Ma relaxez i
gust viata din pUn.
ca,
64.
APETIT (exces de ...) Veri ~i:BUUMlE_ SANGE - HlPOGUCEMIE
Mancarea reprezinta viata i are legatura cu placerea i cu 0 forma de bucurie de

a traL Mancarea lmi umple 0 nevoie fizica i emotionala, iar un exces de mancare
poate insemna ca vreau sa compensez, sa am mai multa viata in mine, pentru
am nevoie sa umplu un gal interior. Este yorba despre 0 insatisfacpe profunda
fata de iubire i de foamea de iubire (ca i setea de iubire), 0 nevoie de a
diminua 0 tensiune sau, pur ~i simplu, de a fi ocupat, pentru a nu rna gandi la
problemele mele. Imi judec foarte aspru propriile mele emopi. Evit sa privesc in
interiorul meu ~i gasesc in mancare acel sentiment de libertate i de satisfactie de
ca
.,
l .......
r.
..
-,
83
a-mi implini toate dorinjels," oricare ar fi eantitatea absorbita, Acest lucru se

poate lntampla, cand am 0 hipoglicemie, stare legata de 0 lipsa de bueurie in viata
sau de 0 dorlnta excesiva de dulce (legata de iubire), care indica 0 nevoie
evidenta de tandrete ~i de afectiune, In eazul copiilor, nevoile lor afective
neimplinlte sunt usor de recunoscut: ii manifesta dar preferinta pentru duIciuri.
Fie
sunt adult, fie di sunt copil, este yorba despre inimav mea de copil care se
simte ranita ~i trebuie sa ofer mai multa iubire copiilor met ~i sa primese, la
randul meu, pentru a-mi implini nevoile.
Accept!" sa constlentizez
ca, faptul de a rnanca muIt are legatura directs eu
o forma de recornpensa sau de consolare. Sunt deschis pentru a primi energia
iubirii ~i a gasi un echllibru, 0 comunicare veritabila, 0 recunoasters
de sine, un
sehimb intre ceea ce sunt ~i nevoile mele. Pofta de mancare se va echilibra
imediat ce voi fi mai implinit pe plan emotional.
ca
65.
APETIT (lipsa poftei de mancare]
Vezi ~i:ANOREXlE
Oat fiind faptul ca, mancarea este legata de viata, pierderea

poftei de mancare
poate fi atribuita unei culpabllitati (nu merit sa traiesc, irni este frica,.ma protejez)
sau unei pierderi a bucuriei, a motivatiel fata de 0 persoana sau 0 situatie,
Pierderea apetitului apare mai ales dupa pierderea unei fiinte dragi (in urma unui
deces, rupturi, mutari etc.). Ma simt pierdut Rana mea fiind foarte mare, 0 pastrez
vie i rna autodistrug. Pot sa acord 0 atentie prea mare unei situatii speciale din
viata mea sl uit sa mananc, Refuz sa merg mai departe, sa am impresii noi i
experiente~interesante,
care sa rna lnveseleasca. Emotiile mele "imi taie pofta de
mancare", Imi resping dorintele, pasiunile, curiozitatea, gusturile. Uneori i apetitul
meu sexual se diminueaza, Refuz sa absorb, sadlger, "sa mananc ceva nou", ceva ce
apare In viata mea, deoarece nu lmi convine acellucru. Cred ca ceilalti rna strivesc
sau rna lmpledica sa traiesc. Dar, eu sunt eel care prefer sa rna topesc In multirne
-sau sa fiu absorbit (uneori de catre partenerul meu sau de catre unul dintre parintii
mei). Simt ca "rni se ia sl pielea de pe mine". Ma pedepsesc sau rna sacrific, nu ered
ea merit ceva mai bun i vreau sa fiu aprobat de ceilalti.
Accept!" sa fiu deschis la nivelul inimii", fata de aventura ~i viata; imi cresc
respectul de sine i pot aecepta noile impresii (noile gusturi) i merge mai
-de~ar:e. Pofta mea de manSare se va echilibra. Iar pentru ca polta vine
. mancand, VIATA vine cu TRAIND! Accept!" sa rna pozitionez i sa recunosc
aceasta pasiune i aceste dorinte din mine, care nu cer decat sa fie exteriorizate
mai ales prin intermediul creativitapi mele.
.,
66.
APNEE iN SOMN
6"1.
APOPLEXIE
68.
ARITMIE CARDlAcA Vezi:INlMA-AR!TMIECARDlAcA
69.
ARSURI Veil ~ ACCIDENT. PIELE [iN GENERALJ
Vez;:
Vez;: RESPIRTIE
[AFECTIUNI LEGATE DE ].
CREIER - APOPLEXIE
,
)
'""!T1111J1111"!
~!
-.~"\
Jacques Martel
Marele Oictionar 01Bali/or ~iA/ectiunllor
- Cauzele subtile ale imbolnaviri;
85
"
Arsura, cauzata de diverse surse fizice [caldura, .frig etc.) provoaca 0 leziune a
pielii. Pielea reprezinta
lim ita dintre interior i exterior, frontiera
dintre
.universul meu interior si lumea din jurul meu. Exista ceva ce rna arde pe
dinauntru:
0 profunda
durere, ernotii profunde si violente . refulate (furie,
suparare; disperare) i intorc toate aceste emotii Impotriva mea, sub forma de
culpabilitate si de autopedepsire (arsura). 0 arsura poate implica mai multe pa~i
ale corpului (earnea, tesutul moale, lichidele corpului, uneori ~i oasele). 0 arsura
pe plan emotional sau mental se manifests fizic tntr-un mod foarte agresiv si
puternic. Verific sernnificatia pa~ii afeetate. Daca am mainile arse, este probabil
ca rna simt vinovat sa indeplinesc ceva, legat de 0 situatie actuala sau pentru eli
rna incapatanez fata de ceva sau de cineva. Daca am picioarele arse, acest lucru
are 0 legatura cu viitorul si directia pe care merg In viata. Poate lrni este teama sa
cunosc 0 persoana noua sau 0 situatie noua, desi ard de nerabdare sa 0 cunose.
[rm este teama ca proiectele mele se vor risipi. Sau poate, am 0 dorinta arzatoare
sa flu cu persoana iubita. Pot sa "rna joe cu focul" Intr-c anumita situatie din viata
mea si am nevoie sa fiu mai atent cu lucrurile pe care Ie fae sau cu ceea ce spun.
Semnlficatia arsurilor difera si ln functie de cauza acestora. Daca arsura este
are Iegatura cu 0 reac~ie
0 substanta
solids
(metale) implica 0 "arsura'' pe plan' mental. Arsurile usoare lmi arata faptul ca
trebuie incetinesc ritmul lji sa rna concentrez rnai mult pe prezent in loc sa imt
risipesc energiile si atentia pe mai multe lucruri deodata, 0 arsura mai grava
indica emotii mai violente, destructive. Ma simt liars" de cineva sau intr-o situatie,
cnstalizata In interiorul meu, trecuta sau prezenta, Analize emotiile care rna ard
pe dinauntru, Ma simt prins, ea ~i cum libertatea mea ar fi Ingradita. Ii acuz pe
ceil alp, dar eu sunt cel care are' nevoie sa rna responsabilizez
~i sa rna respect
pentru a-i determina ~i pe ceila1ti sa ina respecte. Exista mai mul~e tipuri de
arsuri, clasificate In funepe de profunzimea lor. Toate referirile de dfnainte sunt
valabile pentru urmatoarele
tipuri de arsuri, 'In funcpe de "profunzimea"
acestora. Arsurile de gradul intcii, care afecteaza partea superficiala a pielii (ca
. arsurile solare) pot impliea o confuzie In situapile din viata mea. Cele de gradui
doi, au legatura cu suferinta pe care 0 traiesc intr-~n aspect al vlepi mele, pe care
II consider important. Arsurile de graduI trei, care afecteaza toate straturile pielii,
pot afecta un muchi, un tendon sau un organ. Acestea eorespund uiiei furii i
unei agresivita~i intense, care Imi strapunge bariereIe naturale de protecpe fizice
i psihice. Pe plan fizic, arsurile grave nu mai pot fi recuperate. Totui, exista
calitatile mele divine (iubire, tandrete, respect) care rna pot ajuta sa integrez
experienta unei arsuri grave.
In loc sa vad doar dificultatile lji problemele din viata mea, accept!. sa vad
iubirea din fiecare situape. Iubirea este peste tot i sunt deschis sa 0 primesc lji
sa Invat din experientele pe ca-re Ie traiesc. Acesta este procesul normal
provocata
emotlonala
de lichide
(apa fierbinte,
violenta, In -timp ee,
gaz), aceasta
arsura provocata de
de
f:
)
1
integrare la nivelul inimii. Astfel imi pot vindecaatat

cele exterioare.
ranile interioare,
cat ~i pe
70.
ARSURI'LA STOMAC
71.
ARTERE
72.
ARTERIOSCLEROzA.
Vezi: STOMAC - ARSUR/ LA STOMAC
Vezi: SANGE - ARTERE

Vezi ~i:SANGEj ARTEREj CIRCULATJE SANGUINA
.Arte~ioscl~roza,
denumita i ateroscleroza,
este 0 boala degenerattva
care
provme din formarea
unor depozite de lipide [grasirni, asernanatoars
cu
colesterolul~ pe. peretele
arterelor
cerebrale,
coronariene,
renale sau ale
~embrelor mfenoare .. Arterioscleroza
este ~i 0 boala degenerativa, cauzata de
?Is~r~gerea fibrelor ~usculare. ~i elastice. Ambele formule se manifests prin
mtar.lr~~ .?rterelor .I a artenolelor,
mai ales prin epuizarea
si pierderea
e~asticlt~P:1 peretelui acestora, ,0 capacitate slabita de dilatare si de circulatie a
sangelui, p~m cresterea depozitelor de grasime, In concluzie, prin mai putina
lUblre,. e~nmata
la nivelul inimii . Aceasta stare progresiva se manifests dadi
s~nt n~ld sau devin infl~xibil sau ten,si 0 nat, cu privire la comunlcara. ~i la
?andu~Il~ mele .. ?ste ~~mfe~t.area. unei rezistente foarte puternice i a unei
.
. Ingustirni de sptrtt, psihice ljI mtenoare. Exprimarea siy receptarea lubirt
lfll ljl a
.
.
" d evm
. liImitate
b ucurtet
sl restranse.
.
U?
dezec~ilibru fata de a da si a imparta$i cu ceilalti $i faptul

Prin ur~ar~, exist?
de a p:lml. Am Ide~ fixe ~I foarte rigide, sunt intransigent,
rigid, lipsit de
~o~paslUne;, am te~dmta de ~.ved~a doar partea Intunecata sau negativa a vietli,
Imi ~efulez, mconstienr, emojiile I refuz iubirea, pentru ca lml este frica sa rna
expnm: Poate di traiesc prea mult In conformitate cu principiile ~i. cu morala
ca:e ~l-a~ fost tra_?smise in copilarie, In lac sa am propriile mele valori. Rama~
pnzomer in aceasta _s~are,pentru ca rna simt in siguranja. Totusi, stagnez In loc sa
evoluez. Deoarece v~zl~nea mea asupra lucrurilor este limitata de friei $i arterele
~el~ s~mt ~a fe!. Ma slmt, sclerozat, cristaHzt, la fel ca arterele mele. Ma simt
mchls m mm~. In lo~ sa
las condus de intuitia mea, pentru a ti ceea ce este
~un pen~ru ymme, m.a las mdrumat de rep ere exterioare. Poate consider ca m-am
mljelat ~1 ca ~-am Judecat prea aspru. Clnd ~i unde am mai trait 0 experienta
u
traumatlzanta, care. m-a facut sa detest 0 parte din mine, atat de tare incat am
negat-o sau m-am slmtit respins? Aceasta boala este legata de 0 rana afectiva sau
de nerec~noaterea
iubirii din viata mea. Ce rost are sa vad ce este exccelent
pen_:ru,mm:? De cue~a imi exprim sentimentele ? De ce sa rna implic intr-o relatie,
daca fISC sa fiu ramt? Corpul meu imi arata ca este nevoie de 0 schimbare in
comport~entul
meu fa~ de viata. Con~tientizez [aptul ca in arterele mele 'se
acumuleyaza culpabili5ate, suparare, ru~ine, regrete, pe care Ie traiesc in fiecare zi.
Daca .acc:pt! . sa. am 0 atitudine mai deschisa, mai toleranta $i mai blanda
, fata de ~me l,nsu~1 $1 de experientele pe care Ie traiesc, procesul de unificare cu
eul ~:u mter~or $1.c~ .universul:e va manifesta mai mult. Imi recuperez bucuria,
sem~atatea $1 ~ex~b~hta~ea,. f~!a de cei din jurul meu i rna abandonez unei
adevarate :xp~lman ~ IUblrn. Oameni din jurul meu vor simti schimbarea.
Accep~!. s~ pnmesc aJut~~~ Treb~ie sa I_?1idezvolt creativitatea pe plan fizic $i
~a
matenal.
Vlata va avea grlJa de mme. Ma exprim liber pentru
a evita orice alta
.... --------------------
I
.
Ii
:I
I''"'I
:3
"
I"
11'
....'\
Jacques Martel
MQr~/~ Dlctionar al Bali/or ~I Afeqlunilor
86
ARTICULATII (in general) Vezi~i:ARTRITA-ARTROzA
articulatie este
parte a eorpului unde se reunesc doua sau m~i multe oase:

perrnitand 0 miscare adaptataf anatomi~i corpulu.i. (se mal nun:~sc si
incheieturi). Articulatia simbollzeaza usunnta, mobilitatea, ada~t~~lh~tea,
flexibilitatea i ofera gratie si fluidltate miscarilor. Toate ace~te ca!ltap ~lmple
sunt posibile daca articulatia este in stare perfecta.:
ar~culap~~; au
anumite limite. Iar cum oasele reprezinta forma de energie cea mal densa, cea
mai fundamentala a existentei, problemele aparute la articulatii sunt implicate in
toate componentele psihologice ale corpului (tesu~,_s~ge etc.). 0 "afecpune ,la
articulatii indica 0 rezistenta, 0 retinere, 0 anumlt,~ mcremem,re. In gandunle
mele, in actlunile mele sau in exprimarea emopll~r, _de ObIC:I :efulate. ,0
tnflamatie a arttculatiilor apare daca tmi este teama sa .mer~ mamte:._devm
incapabil sa rna mise, am 0 dificultate de a schimb~ di~ectla, rna prefa<: c~ s~n:
detasat emotional, nu sunt spontan, ezit sau refuz sa ~aAla~ purt~t de vlata.~l s~
am incredere in ea. Furia rezulta din faptul ca refuz sa irru expnm frustrame ~l
deceptiile, Cand rna mise cu durere ~i dificultate, corpul 1l_le~~xpri~a fa~tul ca,
nu vreau sa tnteleg (sau sa acceptlv sa inteleg) ceva ce mu hmlte~za expnmarea
de sine, Ma simt inchis, prins intr-un aspect din viata mea. Am 0 d~fic.ultat~d~ a fi
articulat de a vedea dar in gandurile mele ~i a le exprima. Ma simt lipsit de
valoare, ,desi am 0 multime de posibilitati. Durerile articulare indi~a faptul ca
emotiile ~i socurile au fost suportate mult timp ~i devin insupo~btle
d~~a.r~c~
au depasit limita. Aceste dureri exprirna 0 retragere in s~ne, h,~sa ~~xlb~ht~tl!
(fata de sine ~i fata de cellalti) sau 0 lipsa de"ada~tare. Artlculapll~ rigide l_?dica
d.t de rigid pot fi in modul meu de a gandi, cat de mtolerant sunt ~l f~ptul ca ar fi
bine sa incep sa vad viata intr-o lumina pozitiva.
"'~,,
' Traiesc
in funcpe de structurile ~i de autoritatea -exterioa_re, m ~oc sa ~ml~scult vocea
interioara, care ar trebui sa fie autoritatea suprema. Am Impresla c~ p~~ intrega
lume pe umerii meL Daca articulapile mele cedeaza, a<:es: luc:u mdl.ca
faptul ca imi port pica pentru ca am spus sau_am Ia~ut ce:~, de~l mmem nu ~l-~
racut repro~uri. Daca apare 0 degenerescenta a artlculat1e1 este un semn ca rna
retrag in gandurile mele, iIi latura mea rationala ~i rna deconectez astfel de
existenta aceasta, pe care 0 refuz.
.
PIe'caud de la rigiditatea mea de a inte1ege, verific semnificap.a parpi corpului
afectate ~i astfel pot activa procesul de acceptaret., a faptului di am ce~~ de
inteles din aceasta situape. De exemplu, incheieturile main ii, ~oatele, umern sa~
mainile dureroase, indica faptul di trebuie sa incetez 0 actlU,?e sau 0 ~unca
oarecare. Vreau sa rna retrag in mine insumi (coatele) pentru ca sunt oboslt_sau
nu pot face ceea ce am de Iaeut sau am obosit sa fiu cine sunt; nu mai v.reau.sa fiu
responsabil (umerii). ~oldurile, genunchii ~i picioarele (membrele mfenoare)
0
:O~~l,
'I!!
'I
I.
74.
,.
'1
,.
ARTICULATII - ENTORSA
Entorsele sunt provocate de 0 leziune a ligamentelor si a articulatiilor.

Articulatllle reprezinta flexibilitatea ~i capacitate a mea de a rna adapta
diverselor situatni din viata. incheietura mainii ~i gleznele exprima energia, in
momentul dinaintea manifestani sale pe plan fizic. Entorsa indica faptul ca lm!
pun niste frane ~i nu vreau sa fae ceea ce mi s-a eerut. Ma opun si am 0
nesiguranta fata de dlrectia pe care vreau sa merg (glezna) sau legatde ceea ce
fac [incheletura mainii) in prezent sau eeea ce as putea face Intr-o situatle noua,
Sunt gata pentru oriee, pentru a nu ceda, dar cand presiunea devine prea
puternlca, ligamentele sunt cele care preiau greutatea si se potrupe, Traiesc 0
culpabilitate ~i vrea~ Sa rna pedepsesc deoarece rna opun acelei situatii. Am 0
tensiune mentaUi, pe care nu 0 ritai suport. A~vrea sa renunt. In functie de nivelul
meu de opozitie, de ineapatanare, de furie, de culpabilitate sau de tensiune
mentaUi, voi avea fie 0 entorsa beningna (0 intindere) in care 'ligamentele sunt
doar tensionate, fie 0 entorsa grava, ca in care ligamentele se rup sau sunt
smulse. 0 entorsa grava indica faptul di traiesc 0 ruptura, 0 dezbinare de 0
persoana sau de 0 situatie. Simt ca "rni se smulge ceva" i refuz acest lucru.
Con~entizez
ceea ce raceam sau simteam in momentul in care s-a produs
entorsa. Ma pot intreba: "Sunt pe cale sa fae un lucru la care ar fi mai bine sa
tenunt? Felul in care tratez 0 situape imi provoaca 0 tensiune sau 0 angoasa
reala? Stau pe 0 baza instabila ~inesigura, care rna tulbura pe plan mental?
Refuz sa imi dezvalui fricile eu privire la 0 persoana sau 0 situatie ? Ma sprijin pe
,0 baza puternidi sau pe fricHe mele ? Sau nu sunt de acord cu justitia? Simt ca imi
este afectata integritatea ? "
'.
Accept! 'I sa imi acord timpul necesar pentru a rna reorienta sau rna adapta
la sehimbarile necesare pentru a rna simti bine a~a cum sunt ~i pentru a merge
mai departe. Accept!., aceasta entorsa, care rna ajuta sa fae schimbarile
necesare. Daca acceptarea este realizata, vindecarea se va produce repede ~i va fi
Oasele craniului sunt legate intre ele fiind considerate articulapj imobile
87
indica 0 renuntare de a trai mai departe cu diflcultatile vietii mele. Este

important sa nu uit ca, concentrarea atentiel asupra unui singur loe (adica faptul
de a-mi fixa inconstient energi~ sau emotia in acel loc) poate cristaliza acea
energie si imobiliza articulatia. In aeest caz, procesul de acceptare.lv Ia nivelul
inimii'l este esential pentru a integra constientizarea fata de aceasta boala si
astfel pentru a rna elibera. Articulatia este loeul in care se intalnese oasele. 0
boala care afecteaza acest loc denota 0 inflexibilitate fata de mine tnsumi sau fata
de 0 persoana sau 0 situatie, Verificand partea corpului care este afectata, pot
. gasi aspectul din viata mea fata de care este important sa fiu mai flexibil. Este
yorba despre articulatiile de la degete, de la maini sau de la glezne etc. ? Emotlile
~i socurile acumulate devin deodata 'insuportabtle ~i indica 0 retragere in sine.
Gandurile dureroase ~i obsesionale se fixeaza ~i se cristalizeaza iutr-un punct
precis din corp. Acceptand!., sa rna ascult pot sa lrm regasesc astfel adevarata
putere ~i pot recunoaste toate calitatile mele. Pot merge mai departe, evolua, pot
face shimbari care apar in viata mea, lntr-tm mod armonios si fluid.
aeumulare in arterele mele ~i tmt imping limitele pentru a rna angaja din plin in
ralatiile mele eu ceilalti.
73.
- Couzeie subtile ale imbolnaviril
; I
r-n-"-T"I"-'
'I'
'1
l'
'.\
. Jacques Marrel
88
Marele Dictionar 01Bolilar SfA/ectiunflar . Cauzele subtile ale imbalniivlrlf
completa, Va dura tnsa mult mai mult, daca rna devalorizez si m.a simt inuti~
deoarece imi este greu sa merg din cauza entorsei. De aceea, este important sa
vad aceasta situatie (entorsa si consecintele ei) lntr-un mod pozitiv ~i constructiv.
75.
76.
ARTICULATU TEMPOR(}.MANDIBULARE .. Veri:

MAXIlARE [D'URERI DE ...}
ARTRlTA(in general)
...
..
GURA' iafeqiuni
.. '.:
I
'
ale },
'.
Vezi ~i:ARTICULATn [iN GENERAL},INFLAMATII
Artrita este inflamatia unei articulatii, Aceasta poate afecta oricare dintre partile
sistemului locomot~r. Cea mai raspandita
forma de artrita este pollartrlta
crontca
evolutiva.
Aceasta se caracterizeaza
prin inflarnatie,
rigiditate
rnusculara si durere, care corespunde, pe plan metafizic unei start de inchidere,
de critic~, de suparare,
de tristete sau de furie. Pe plan simbolic, gratia ~i
libertatea de miscare sunt principalele calitati ale unei articualtii. Cand aceasta
devine inflexlbila sau se intareste, artrlta este asociata cu 0 forma de rigiditate a
gandirii (ganduri cristalizate), a atitudinilor si a comportamentelor
mele, pre~u~
~j a ernotiilor profunde, pe care ar trebui sa le exprim normal ~i care se expnma
prin aceasta boala, Artrita survine atunci cand sunt prea inflexibil, prea exigent,
incapatanat,
intolerant,
foarte moralizator,
critic sau prea orgolio~ fata de
mine insumi, fata de ceilalti sau fata, de unele situatli din viata mea.Suferinta mea
este tnsotita, de obicei, de un sentiment de culpabilitate. Ma simt stramtorat de
sistemul in care traiesc ~i critic autoritatea, care im! ingradeste libertatea, Viata
este 0 lupta continua, in fiecare moment Ani sentimentul ca nu sunt iubit ~i
. apreciat la adevarata
mea valoare,. prin u!:mare simt multa dezamagire si
suparare, fata de via!a sl sunt prost dispus, Imi exprim un spirit exagerat de
rational. Critic tot timpul, din orice motiv, pentru di lmi este frica de viata i simt o
forma de nesiguran!a
cronica. Ma simt explo~tat, fac unele lucruri pentr_u a fi pe
placul celorlalp, nu din propria mea vointa, spun de niulte ori "4a", cand d: fapt
a~ vrea sa spun "nu". Joc rolul victimei'i imi convine acest lucru, pentru ca astfel
pot atrage atenpa celorlalti. Ma simt neputincios ~i ii fat pe ceilalti
. responsabili de"calvarul"meu.
Port pica lumH'intregi ~i mai ales, celorpe cate Ii
. iubesc, dar, in primul rand, imi port mie pica.
Imi este frica de blandetea, de tandretea, de iuhirea din mine. Poate am trait,'in
copiUirie, un traumatism ~i acum imi refulez emotiile, tara sa recunosc ceea ce s-a
intamplat, pentru ca "am suferit mult iiIl_1i permit (incontie~t) sa rna plang ~~
sa-i acuz pe alpi, pentru ca ceilaltisa inteleaga cat de greu mi-a fost". Aceasta
forma de manifestare are legatudi cu sacrificiul de sine. Artrita poate proveni,
de asemenea, din felul in care rna tratez pe mine sau Ii tratez pe ceilalti, cu privire
la critica. In acela~i timp, artrita genereaza un soi de mi~care retrograda; am
impresia ca sunt iinpins inapoi, pe plan energetic, ca i cum cineva rri-ar indrum~
sa aleg 0 alta directie, in loc sa merg inainte. Din cauza faptului ca, frica mea ~l
rigiditatea mea genereaza emo~ii puternice, legate de cauza ~i motivul. pentru
care aleg anumite direcpi in viata, pot avea sentimentul ca stint constrans, limitat,
imobilizat sau inchis. Am 0 dificultate de a fi flexlbil.(in atitudinea mea), de a fi
--------------------
----
..
"f
"T
89
flexibil pe plan mental sau capabil sa renun], Artrita unei articulatii, indica faptul
ca, nu mai primesc inforrnatii din ceea ce traiesc, Artrita de la main! (degete) rna
determina sa rna tntreb daca, "fac cu adevarat ceea ce vreau eu ? Exista oameni cu
care "nu mai vreau: sa dau mana" ? Sunt in stare sa fi stapan pe afacerea mea ?"
Ma simt vinovat, tml consider viata un esec, deoarece cred di nu 0 pot controla.
, Libertatea mea si spontaneitatea
de a "manevra" ceea ce se lntampla in univers
sunt limitate de rigiditatea ~i de asprimea mea. Ma incapat.nez ca Iucrurile sa se
..petreaca intr-un anumit fel ~i refuz ajutorul celorlalti, Ma aflu Intr-o structura
rigida, pentru ca imi este frica de necunoscut. Daca artrita apare la coate, rna
!ntreb "Oare sunt inflexibilla schimbarile de directie, pe care Ie fac in viata mea?
; Ii las pe cei!a1ti sa fie liberi ~i sa Ii exprime Intreg potentialul ? Daca apare la
genunchi: "In fata cui am impresia ca trebuie sa ingenunchez, sa rna aplec?" La
. soldurh sunt furios pentru ca ceilalti nu imi recunosc nevoile. A~ vrea ca ei sa
raspunda asteptarilor mele, tara sa fiu nevoit sa Ie cer aceste Iucru. Bazinul rna
ajuta la miscare, iar atunci cand apare 0 frustrare sau un sentiment de neputinta,
nu l1!ai indraznesc sa rna mise ~i blochez circulatia vietii in acea zona.
Incepand de acum, acceptlv sa inu verific adevaratele intentli. fata de iubire.
Trebuie sa imi schimb modul de a gandi si sa adopt 0 noua atitudine fata de
situatiile din viata mea. Fiind deschis fata de iubirea, care este omniprezanta ~i
exprimand-o lntr-un mod mai tiber, mai sincer, mai liber i mai spontan, Inlmav
mea va straluci ~i Ii voi respecta atat pe ceilalti cat i pe mine insumi. Prietenia,
injelegerea i iertarea sunt acum la indemana mea. Acceptjv faptul .ca, singura
persoana asupra careia am putere, sunt eu insumi. Eu sunt creatorul vletil mele.
Ceilalti doar reflect felul in care rna tratez eu insurnl. Daca eu am grija de mine ~i
cellalti vor face la tel.
..
77.
ARTRITA - ARTROzA
Veri ~i:ARTICULATII. OASE
Artroz~ 0 afec!iune non inflamatorie i degen,erativa a cartilagiilor, cu afectarea

oaselo~. Poate fi localizata sau generalizata, in Intreg corpul. Cel mai mult sunt
afectate articulatiile supuse unor constrangeri mecanice mai mari, precum cele
de ,la colo ana vertebrala (vertebra cervicaHi, a gatuIuiu), vertebrele lombare (la
baza spatelui), ~oldurile, mainile, genunchii, gleznele. Durerea pe care 0 produce
este de origine "mecanica" i non inflamatorie, apare de obicei, dupa un efort
,sustinut ~i dispare dupa repaos (aceasta boala se mai nume~te ~i reumatism
de
uzura). Can~ sutar de artroza, este ca ~i cum a~ amplifica toate atitudinile,
schemele mentale ~i gandurile mele rigide.
.
.. Artroza este legata de 0 rigiditate
mental a, de absenta unei "calduri", in
.;?andurile mele (frigul i umiditatea accelereaza aparitia artrozei) i de muite ori,
!n relape cu 0 autoritate. Traiesc 0 nedreptate i ii acuz pe ceilal!i, pentru oriee.
Intepenirea rna Impiedica sa rna indoi, sa rna aplec, la fel ca ~i in viata mea, nu mai
vrE:!ausa rna aplec in fata altora. Am 0 motivatie exagerata de a indeplini unele
sarcini, tara sa rna gandesc la odihna sau la echilibru (rna epuizez, tara sa rna
. intreb dacafac eforturi prea mari).
.
r.
r.-.'.-.'
"1"
,. . ,..
...
l'
,.
'I
l
1
!
1
,~
"
't'
Jacques Martel
90
Am impresia ca rna supun unei persoane sau unei sltuatii, devenita intolerabila,
sau am 0 reactie refulata fata de 0 forma de autoritate.
Ma simt inliintuit, am
impresia ea sunt supus unor munci fortate, ea sunt obligat sa fac unele.lucruri de
care lmi este rusine, deoareee "nu am nicio valoare", Sunt foarte perfectionist ~i
rna critic tot timpul. Sunt aspru cu ceilalti si ered di nu rna iubesc. Vreau sa nu
mai lupt, sa abandonez, sa rna retrag, pentru ca nu mai pot Durerea mea este
uriasa pentru ca, rna agaj de un eveniment sau de 0 persoana din treeutul meu.
imi este greu sa vad adevarul in fata ~i imi aseund emotiile profunde. Uit ~i rna
privez de placere, fiind convins ca trebuie sa
ocup de ceilalti, tnatnte de a rna
ocupa de mine. Sunt foarte intransigent eu mine insumi. Am 0 dificultate de a
acceptalv schirnbarile sl noile oportunitati care mi se of era ~i care lmi pot sa 'imi
zdruncine veehile credinte, Incapajanarea mea provoaca 0 tensiune constants.
rna
Corpul meu Imi vorbeste si ar fi bine sa 11aseult! Pot integra aceasta boala,
incepand eu a acceptalv constient faptul ca traiesc 0 furie si ca gandurile mele
sunt rigide. Energia care curge prin mine este fluida, armonioasa si in mtscare.
Daca sunt deschis la nivelul lnimliv, las energia sa circule si recunosc ca am de
facut niste schimbari, pot opri procesul bolii si lmi pot ameliora sanatatea ! Devin
mai flexibil ~i ii acceptlv pe ceilalti asa cum sunt, tara sa vreau sa li schimb. Astfel
lmi voi redobandi flexibilitatea, la nivelul intregului corp. Decid, tncepand de
acum, ca am dreptulla fericire. Am grija de mine i ceilalti se vor bucura de acest
lucru. Traiesc din plin "aid si acum" si rna astept la tot ceea ce este mai bun
pentru mine.
II
II
78.
ARTRITADEGETELOR
79.
ARTRITAGUTOASA
80.
ARTRITA- POLIARTRITA REUMATOIDA
Vezi:DEGETE-ARTRlTA
Vezi:GUTA
Poliartrita
reumatotda
sau cronlca evolutlva este 0 inflamatie care afecteaza
mai multe inflamatii in acelasi timp. Sistemul irnunitar este atat de bolnav incat
lncepe sa se autodistruga,
este afectat foarte puternic tesutul conjunetiv al
articulatiilor (colagen) fiind posibil riscul unei infirmitati generale, tnsotlte de
durere si de umflarea articulatiilor. Aceasta afeepune indica un atac al propriului
meu eu, atat de puternice sunt emojiile, ranchiuna
~i durerea,
care nu pot fi
exprimate. Poliartrita reumatoida are legatura eu un puternic dispret fata de
sine, cu 0 ura sau 0 furie refulata de mult timp, eu 0 autocritica
atat de
intensa, incat afecteaza energia fundamentala a existentei mele.
Este manifestarea unei critici foarte puterniee, fata de autoritate sau fata de ceea
ce reprezinta autoritatea pentru mine: un individ, guvernul etc. Refuz sa rna aplec
in fata acelei autoritati, indiferent care sunt consecintele ! Am resentimente fata
de toti cei care rna deranjeaza sau imi fac rau. Mobilitatea mea este limitata ~i nu
rna pot exprima liber (mai ales cu privire la directiile pe care Ie aleg) deoarece
articulatiile mele sunt prea dureroase).
Corpul meu devine rigid, la fel ~i
atitudinile mele. Nu reuesc sa tmi exprim emopile putemice ~i am impresia ca
sunt tot timpul oprimat ~i supus. Adopt comportamente
de autosacrificiu i imi
Marele Dictionar al Boli/or ~iAfectiunilor - Cauzele subtile ale fmbolnovirii
91
ingrop emotiile 'in mine. Ma sacrific pentru 0 cauza oarecare. Am impresia di

cineva, "sta tot timpul ln spatele meu", Aceasta boala imi poate indica 0 dificultate
de a Indeplini anumite gesturi pe care Ie puteam face altadata, cu multa
dexteritate. Acum, am impresia ca sunt mai stangaci, mai neindemanatic,
Ma
devalorizez, cu privire la acea activitate in care excelam ~i ered ca imi pierd
dexteritatea, forta si precizia. Poliartrita reumatoida apare frecvent Ia croitori, de
exemplu, care, dupa cativa ani, devin mai lenti, li pierd din abilitate. ~i sportivii
sunt afectati freevent de poliartrita,
mai ales din cauza sentimentului
de
devalorizare
pe care il au deoareee
nu sunt 100% in forma sau cand
perforrnantele lor scad.
Aceste simptome scot in evidenta cat de mult vreau sa rna supradiseiplinez,
pentru ca sunt extrem de exigent faja de mine insumi. Nu las loc pentru greseli,
Refuz bucuriile vietii, Rigiditatea mea, frustrarea mea si furia interioara rna fac sa
strang pu~mnii. Acestea sunt eanalizate prin intermediul sportului pe care ll
practice. In momentul in care sunt mai putin activ sau abandonez cariera
sportiva, aceleasl frustrari se vor manifesta altfel i vor declansa poliartrlta.
Acelasi lucru se poate intampla dad sunt compulsiv, foarte incapatanat, moralist
sau am 0 problema legata de putere. Aceasta se manifesta prin tendinta mea de a
vrea sa conduc totul, 0 tendinta de care nu imi dau seama. Am tendinta sa rna
sacrific pentru ceilalti, dorinta provenita dintr-o agresiune refulata: dar cat de
mult actionez cu iubire, cu respect fata de mine? Rigiditatea, atilt cea fizica cat i
cea interioara se agraveaza din cauza acestei obstinatil profunde de a nu vrea sa
schimb ceva i a culpabihtatit, care rna roade in interior.
. lnva] sa rna acceptjv cu fortele ~i cu slabiciunile mele. Chiar daca am
impresia ca nu sunt suficient de bun sau sunt mai putin eficient, observ toata
experienta pe care am acumulat-o de-a lungul anilor. Recunosc ca este un castig
pretios, care face din mine 0 persoana extraordinara.
Deschiderea la nivelul
inimiiv este esentiala ~i vreau sa rna eliberez de toate emotiile care imi otravesc
existenta. Incepand de acum, lml recapat pe deplin puterea asupra vietii mele,
lncepand eu faptul de a rna iubi i de a rna acceptajv asa cum sunt. Imi ocup locul
cuvenit! Accept !" sa adopt noi moduri de viata, Imt reevaluez prioritatile in
viata ~i imi fixez din nou obiective mai realiste i in armonie cu ceea ce iubese si
inva:J:sa rna bucur de viata.
.
81.
ARTROZA Vezi: ARTRlTA
82.
ASFIXIE
- ASFlXIE
83.
ASTENIE NERVOASA
Vezi: RESPlRATIE
ARTROzA
Vezi: BURNOUT
Astenia nervoasa
este asemanatoare
eu burnout, este 0 forma de epuizare
energetica i nervoasa. Totui, este diferita de oboseala, care este un fenomen
natural, deoarece nu este cauzata de munca sau de un efort i nu dispare neaparat
dupa odihna. Cand am 0 astenie, rna simt la capatul puterilor i energia mea "vitaIa"
este afectata. Este 0 suferinja sufleteasca, interiorizata de-a lungul vietiL Astenia se
instaleaza pe mai muite niveluri (pe plan fizic;;i interior); exista mai multe stari sau
n--,- ..-.--."
l'
'1
-.
-:!
!'!
';'
-;
l'
MareJe DiCfionar 01Bolifar ~iAfectiunilor
Jacques Martel
92
ASTIGMATISM Veii:OCHI-ASfIGMATlSM
85.
ASTM Vezi~: ALERGIL P1..AMANl[AFECJ1UNlLA ...J RESPIRATIE
Astmul este 0 afectiune respiratorie, Acaracterizata printr-o dificultate de .a

respira, care poate duce la sufocare. In timpul unei crize de astm, re~cpa
sistemului imunitar fata de substantele care produc alergii (alergeni) este atat de
puternica incat poate provoca un blocai al respiratiei i uneori chiar rnoartea. A~
nevoie sa accept viata din mine' (prin inspiratie) i nu reusesc sa dau (prm
expiratle) i intru in panica (irispir uor: dar a~ probl:me de. expirape): ~stf:l
respiratia, capacitatea mea de a respira, devme scazuta l foarte Iimitata,
deoarece eliberez foarte putin aero Am 0 angoasa puternica, imi este teama de
, propriile mele forte i vreau sa fug. Ma ascund dupa un titlu, dupa 0 diploma, 0
organizatie; 0 structura, pentru a fi in siguranta, Astfel, rna simt sufocat de
puterea pe care 0 atribui celorlalti, dar este mai bine asa, decat sa devin autonom
i sa imi asum responsabilitatile. Aceasta situatie 0 pot trai atat copiii cat si
adultii. In cazul unui bebeluls care are astm, acesta traieste 0 angoasa
asemanatoare cu cea aparintilor lui si care estef~9rozitoare. Vibreaza impreuna si
copilul se intreaba daca ani fciria sa traiasca. Daca sunt acel bebelus, as vrea sa
rna salvez, sa fiu eliberat de acest perieolcare rna pandete. Ma simt"'neputincios
i traiesc in functie de ceilal!i. Ma'agat de anumite 'persoane sau lucruri, carora nu
vreau sa Ie dau drumul.
Dare rna sufoc de furie sau de agresivitate, pe care refuz sa Ie vad i simt ea "rna
strang de gat" ?' Imi este teama c~'imi llpsete ceva, rnai ales iubirea? Astrilul
este legat in primul rand de senzatia de sufoeare. Ma sirnt "strans de gat", sufocat
fata de 0 persoana draga sau fata de 0 situatie. Refuz ceea ee se intarnpla in viata
mea i vreau tot timpul altceva. Cu 0 astfel de atitudine imi distrug orice
sentiment de libertate. Cred ca sunt obligat sa fae anumite lucruri i nu am
libertatea de alegere. Trebuie sa fae fata unei persoane autoritare, care rna
impiedidi sa rna exprim i imi "taie rasuflarea". Nu simt ca am libertatea de a-mi
ocupa spatiul i de a vorbi. Sau traiesc intr-un mediu plin de dispute, de conflicte,
fiind nevoit sa rna confrunt, sa tnfrunt situatiile,' un mediu care imi otrave~te viata
i reprezinta 0 amenintare pentru mine. Irrii 'este atat de frica ineat "m~ se ta~e
respiratia". Am impresia ea viata mea este In plina schimbare. A'fj vrea sa fiu dm
nou in pantecele mamei mele, acolo unde a fi in siguranta ... Totu'fji,iubirea, mai
ales eea a parintilor mei, poate fisufoeanta: pot sa am impresia ca mama mea este
y
ill
'!
III
:\
i:
,;
-L
,.
!
Y
.:
93
: prea protectoare sl imi este frica de ea sau un tata prea autoritar sau prea
"matern". Uneori cred ca, pentru a ramane in vlata, nu trebuie neaparat sa arat di
surit viu, ci trebuie sa dispar. A vrea sa iau ceea ce mi se cuvine, dar in acelasi
timp, este periculos. Folosesc astrnul pentru a atrage iubirea, atentia sau a
forma de dependents afectiva, Astrnul, fiind asemanator eu asfixierea si eu
alergia, pot avea sentimentul de a fi limitat si ii las pe ceilalti sa irni invadeze
spatiul vital, sunt foarte influentat de puterea celorlalti, vreau sa le fae pe plac, fac
lucruri care nu irni convin, ajungand ehiar sa rna sufoc, pentru a exprima 0 revolta
interioara legata de 0 anumita situatie, Este un mijIoe foarte bun de a rna simti
puternic, de a obtine tot ceea ee vreau, prin manipularea celorlalti., Nu vreau sa
imi vad lirnitele si inerederea in mine este lnlocuita de neliniste si de angoasa. Nu
stiu cum sa rna port eu emotiile mele $i rna simt foarte singur. Mil prabusesc sub
povara responsabilitatilor si trebuie sa mi le asum, rara ajutorul altcuiva. Este
interesant de mentionat faptul ca, studiile stiintiflce au demonstrat ca, crizele de
astm la copii se apar de obicei, in luna septembrie. Este un fapt absolut normal,
deoareee eu, copil fiind, mi-am petrecut toata vara afara, in aer liber, eu prietenii
mel, Cand rna intorc la scoala, totuI este ordonat, disciplinat, programat. Ma simt
sufocat de tot programul acesta si de obligatiile rnele [terne, de exemplu) sau din
cauza lucrurilor pe care nu le mal pot face (de exemplu, sa rna eule seara mai
tarziu]. Va trebui sa imi cunosc bine fortele i slabiclunlle, pentru a putea trai in
armonie sl a aprecia viata, Ceilalti sigur vor face totul pentru arna salva! cand am
astm, 'am imaginea unei persoane slabe, care cere multa iubire, rara sa fie
pregatlta ~a 'darutasca Iublrea, la fel ca un eopil care tipa ea sa i se implineasca
nevoile, rara a avea maturitatea de a fi deschis la aspectul sau divino Vlata este
un schimb reclproc, echilibrat ~i constant intre a da ~i a primi. Toate .acestea
au 0 legatura cu 0 frica din trecut, eu un soi de Iubire sufocanta, pe care eu am
interpretat-o astfel (de obicei iubirea materna), cu 0 tristete refulata, din
copilaria mica. Poate fi, de asemenea, 0 frica legata de prima mea respiratie, in
momentul naterii mele, eand m-am simtit sufocat sau speriat de mama mea
(incon'tient) sau de 0 situatie asemanatoare. Respiratia simbolizeaza
independ~n!a viepi, individualitatea, capacitatea de a respira singur. In cazul in
,ear,e am,astm, nu reu$esc sa imi e~prirn semtfmentuI de independenta, sa imi
. traiesc propria viata; rna simt respins de venirea altcuiva, irni este greu sa rna
ocup de mine i sa rna desprind de parintiimei (0 dependenta represiva mai ales
de mama sau de partenera). Nu concep sa rna despart de imaginea aceasta
minunata (mama mea) blanda ~i lini~titoare, sa rna casatoresc sau sai vad
pe pariripi mei divoI1ap, lara ca eu sa am 0 reaciie ! Cand manifest 0 ~riza de
as,tm, vreau sa imi urlu disperarea, durerea, neintelegerea. Daca sunt in contact
cu. p persoana, 0 situatie sau un gand pe care nu Ie pot tolera deloc ("sunt
alergic") 'i fata de care rna simt incapabil sa rna afirm, poate aparea criza de
astm. Am 0 furie "oarba", sunt negru de sup rare ~i astfel apare eriza de astm.
Accept!., sa exprirn lucrurile care rna sufoea i sa rna pozitionez. Verifie daca
afecpunea: apare in mod regulat 'i irni schimb programarea mentaIa. Devin
responsabil de viata meai invat sa dau cu generozitate, rara sa fortez lucrurile. Imi
senti mente profunde care apar la suprafata: tristete, frica, ernotivitate crescuta,
remuscari fa~ de axeperiente din trecut i chiar suparare. Refuz viata pe care 0
due. Ma simt descurajat si nu vreau sa incep nimic, Chiar daca astenia, fie c~ este
somatica, pslhica sau reactionala, poate decurge din mai multe cauze, venfic ce
anume rna determina sa am 0 astfel de stare.
, 'Accept!., sa schimb situatia, cu conditia sa gas esc cauza pr~funda ca.re ~-a
determinat sa tmi "pierd" motivatia de a fi si de a face ceva l sa am 0 atitudine
pasiva, sa incerc sa evit efortul.
84.
- Cauzeie subtile ole imboiniivirii
1-1'
""
"
'
-"\'
Jocques Mortet
Morele Diet/onar 01 Bolitor SlA/ectiunilor -
cauzet
subtile ale fmbotnavirii
94
recunosc calitatile. chiar daca par putine si, mai ales, su
ndteschi~ la nivelul
ini~ii"
si integrez procesul necesar, care corespunde cu adevarat ~evo~lor mele. TO~ ~a
merge bine, voi fi rnutumit lji plin de iubire, de tandre~e ljIAVOa~v:a 0 ~eSplra!
le normala lji echilibrata. invat sa rna iubesc lji sa iubesc vl~ta~l~vat ~~ an:
mcre~ere in mine. La fiecare tnsplratte, rna simt mai sustinut de vla!a ~~~al m
slgurant~, l~ fiecare sxplratie, invat sa renunt la control, sa rna a~andonez ljl sa las
c~r;ntul :neP.l sa curga. Astfel tnvat sa fiu tot mal expansiv si tmi ocup locul
cuverut tnumvers.
invat sa rna iubesc, in unicitatea mea.
.
86.
ASTMUL BEBELU~ULUI
Astmul bebelusului este ~i mai pronuntat, de dlt astmul comun. Nou-nascu~~ ~e

teme atat de tare de viata incat i~i manifesta 'inca de pe acum refuzul de a trai m
aceasta lume.
A"
t ai
Este bine sa Iivorbim cu tnlmav deschisa, cu ganduri ~a~ cuvl~te, pen ru transmite cat de iubit este, cat de apreciat lji ca i se vor imphm nevoile.
87.
ATAC CARDIAC Vezi: INOO. ~ INFARCT {.DE MlOCARD]
88.
ATAXIELUIFRIEDREICH
..,
7.
Ataxia [lipsa de coordonare a miscarilor) lui Fnedrelch

este o.foala n~rv.oasa,
caracterizata prin degerescenta maduvei spinarii lji a cereb:IulUl . De
o~l~elAeste cauzata, de 0 schema de gandire a mamei. Este 0 ga~~~re atat de
p~te~m~a, mcat fetusul pe care il port in pantece 'in timpul sarcmu, 0
c~ptea.za ljl rasp~nd~
. acesteia, neconditionat (Ia fel ca lji iubirea mamei pent~ ~opllul ei], C: ~ama, ~~
doresc atat de mult sa am un copil care sa corespunda viselor mele, meat copi U
A .Ad r
.
va ajunge sa se simta complet neputincios sa l~l ~ ep
a dorintele Daca.
l~eaSC,.
.:
. sunt copil intr-o astfel de sltuatte, imi este teaI?a ca ,.n~ ~Ol putea m~ephm ~o:t~
"sarcinile" pe care mama mi le cere sl ca nu VOlfi la maltlmea_ aljteptaplor el. Iml
este teama ca nu am capacitatea fizica potrivita. Simt ca hbertate~ m~~ este
afectata, restransa. Astfel, apare un blocaj 'in dezv?ltar~a m~a. V.:eau sa rna l~ole~
de restullumii. Dadi sunt mama, traiesc intr-un tmut Ima~mar m care ~rebule s~
.ip pastrezi un anumit- statut social ~i nu imi place daca este dera~Jat cal~~.
aparent din acest tinut. Oricare ~r fi varsta copil~~u~afectat,. este datorla mea sa l~
explic ca am anumite vise legate de el, pen~ru c~ lllUb~s.c ljl vreau tot ce este ~al
bun pentru el. Oricare ar fi probiemele coptlulm meu, lllUbesc alja cum este ljl nu
este nevoie sa devina un "supererou".
Acceptt., sa imi restabilesc prioritaple in viata, sa Ie aleg pe ~el: ~.uadevara~
importante pentru mine. Cand copilul este 'inca in stare intraut~rlna, 11 pot vorbl,
deoarece, chiar lji atunci, aude tot ceea ce Ii spun. Daca este al mare, vorbesc cu
ellji el va simp toata iubirea mea pentru el ~i astfel va mcepe procesul de
w
n:
"
stli bo I" , anul 18Bl - S-a
Friedreich (Nikolaus) (1838-1927): neurolog german care a descns pnma data acea
a a, '"
.
95
vindecare. Nimic nu valoreaza cat iubirea si iertarea, pentru a restabili armonia

dintre doua flinte.
89.
ATROFIE Vez;~i:MU$CHI-MlOPATIE
Atrofia este 0 diminuare a volumului sau a greutatii unui organ, a unui membru
sau a unui tesut, Indica faptul ca exista 0 multime de lucruri pe care rna abtin sa
le fac, sa Ie exprim sau sa le manifest ~i pe care nu indraznesc sa Ie Indeplinesc.
Exista 0 senzatie de pierdere sau de diminuareundeva, intr-un aspect al vietii
mele, care rna face vulnerabil. Imi pierd ratiunea de a fi -~i nu mai am grija de
mine. Corpul meu face acelasi lucru. De ce sa mai pastrez un Iucru de care nu mai
am nevoie sau pe care nu il mai folosesc ? imi sacrific visele din cauza celorlalti,
Ma culpabilizez, pentru ca nu am Indeplinit bine anumite lucruri ~i membrele
mele pot fi afectate. Sau, mi seintampla sa rna pedepsesc pe mine insumi,
deoarece nu mi-am atins scopurile, care de multe ori sunt irealizabile. Este
important sa verific semniflcatia partii din corp care a fost afectata ~i astfel voi
obtine mai multe lnformatii. De exemplu, atrofia musculara: devin pasiv, nu mai
tndraznesc sa rna mise, pentru ca gesturile pe care Ie fac sunt "tot timpul"
judecate sau tree neobservate.
Accept t., faptul ca m-am ascuns in spatele acestei atitudini defetiste, dar
acum depinde doar de mine sa rna ridic si sa merg tnainte. Nu rna mai
devalorizez, imi recunosc fortele sl le folosesc. Resping orice critlca si rna
concentrez pe calitatile mele ~i pe ceea ce am de facut, stiind ca sunt tot timpul
indrumat Incepand de azi, stiu ca rna pot descurca singur, in orice situatie, Am
capacitate a ~i curajul de a face fata, cu incredere si cu determinare. Ma angajez sa
lmi respect sufletul si acceptlv sa devin creatorul vietii mele,
ocupat mai ales de ataxia in forme ereditare

- echTb I - . mi~carii
8 Cerebelul: este situat la baza craniului, este responsabil de coordonarea mu$Chllor necesan
II ru UI ~
90.
AUTISM
Autismul reprezinta un refuz de a face fa~a realitatii fizice din lumea

exterioara, ceea ce determina 0 forma de retragere in lumea interioara lumea
imaginarului ~i a fanteziei.
Fug de 0 anumita situatie sau de cei din jurul meu, pentru di surar prea mult
sau
'pentru ca sensibilitatea
mea este afectata; Suferinta mea, tristetea,
ranchiuna,
fricile mele sau disperarea mea sunt atat de puternice incat rna deconectez
de lumea fizica. Ma refugiez intr-o mutenie care pentru mine reprezinta
..-:.
-,_.-
singurul mod de a rna refugia, deoarece Iumea exterioara mi se pare

ostila lji amenintatoare. Poate vreau sa elimin una sau mai multe persoane din
viata mea
~i Ie ignar, rna port ca ~i cum nu ar exista. Faptul ca eu m-am inschis in globul
meu de sticli:i, irnplica faptul ca primesc mii de informapi pe zi, care sunt
"adunate" lji pastrate in Iumea mea interioara in loc sa fie impartaite in
comunicarea eu alte persoane. Mil simt ca intr-o gaura neagra, care mi se pare
rara ie~ire. Am impresia ca standardele pe care trebuie sa Ie ating sunt atat de
inalte di este mai u~or pentru mine sa rna retrag in tacerea mea decat sa fiu
nevoit sa rna depa~esc tot timpul lji sa "dau socoteala" celorlalp. (parinp,
profesori, ljef etc.) Cand vorbesc vreau sa fiu hiperperfomant. Acest lucru rna
rl-1-'I""
'J
1{
11
_
1
,,"
\,\
Jacques Martel
96
deterrnina Sa verific de zeci de ori inainte sa vorbesc, deoarece dad! gresesc, va fi

o catrastofa pentru mine. Astfel, rna oblig sa tac ~i sa pastrez lnformatiile in
interiorul meu, daca ceea ce spun nu este perfect. Este ca si cum, vorbirea' mea ar
fi lnchisa in mine, pentru ca as vrea sa spun ceva, dar presiunea pe care 0 simt
este atat de puternica tncat prefer sa pastrez tacerea, Inca de cand am venit pe
lume, rna simteam exclus, diferit, marginal. Frica mea ca voi fi ranit sau ca nu voi
fi la lnaltimea asteptarilor celorlalti rna deterrnina sa rna inchid in mine insumi.
Neputinta de a-mi indeplini visele si ambitiile mele rna fac sa traiesc Intr-o lume
,in care nirneni nu are aeces. lmi construiesc 0 fortareata in jurul meu. Ma simt ca
lntr-un fel de exil. Aceasta izolare pe care 0 traiesc seoate in evidenta nevoie de
perfectiune fata de mine insumi ~i imi aminteste ca nu sunt " bun de nimlc": sunt
un ratat, un esec total, pentru ca nu lndraznescnici macar sa incere. Se intampia
foarte des sa fiu un copil hipersensibil ~i astfel, ehiar din pantecele mamei, sa pot
simti toata angoasa si nelinistile parintilor .mei. Este posibil ca ~i ei sa considere
Iurnea In care voi trai, ca fiind ostila, Am.decis sa traiesc in mintea mea, deoarece
ceilalti sunt pertculosi pentru mine. Statile mele interioare erau asemanatoare cu
cele ale parintilor mei (deoarece suntem in rezonantaj.Este important ca parintii
sa constientizeze starea lor interioara (imposibilitatea lor de a eomunica in
anumite aspect ale vietii] pentru ca fiecare dintre noi sa se elibereze din
inchisoarea psihologica in care este lnchis, Cei din jurul meu trebuie sa fie
capabili sa comuniee plecand de la ceea ce este in interior (lumea interioara) cu
mine pentru a rna conecta din nou sau mai mult la Iumea fizica. Intrand in lumea
mea interioara, ceilalti vor putea sa lml cunosca mai bine nevoile si fricile, pentru
ca eu sa imi pot manifesta apoi increderea sl deschiderea necesare pentru a intra
in contact cu lumea fizica,
Acceptt" sa irni construiesc 0 siguranta interioara, 0 incred~re in mine,
pentru a putea sa reiau contactul eu lumea din jurul meu. Chiar daca exista un
anumit rise, decid sa fae acest pas, sa fiu deschis spre ceilalti, Viata este compusa
din provocari, Privesc toatevisele, toate proiectele 'pe care lml este imposibil sa Ie
realizez si accept sa renasc in mine Insumi, sa rna intorc la viata mea. Stiu ca voi
avea intotdeauna sprijinul i ajutorul necesar. Nu rna mai critic. ~tiu ca sunt
diferit, unie, ca am talente pretioase ~i am toata libertatea necesara pentru a Ie
cultiva, in ritmul rneu, insiguranta.
91.
AUTOLIZA Vezi: SINUCIDERE
92.
AUTOMUTILARE Vezi$i:AMPutARE
Automutilarea este un comportament care rna determina sa rna ranesc sau sa

, rna taL Este posibil ea aceasta atitudine sa provina dintr-o stare mentala
,'tulburata, ca i in cazul psihozelor, al schizofreniei sau al deficientelor Ia copii.
Poate proveni ~i din faptul ca, sirnt 0 culpabilitate mare, poate asociata cu 0
iritabilitate, deoarece nu rna simt dernn sa fiu c'eea ce sunt. Ura i furia pe care Ie
sirnt impotriva mea, faptul ca vreau sa rna pedepsesc i ca trebuie sa surar, se
exprima prin automutilare. In Ioc sa rna exprim prin cuvinte, automutilarea
..
'I
'"
'"
...
'I'
----
Marele Dictionar al Bo/ilor JI A/ectlunllor - Cauzele subtile ale imbolniiviril
97
devine un instrument de exprimare a frustrarilor mele. Pot sa rna folosesc de

aceste rani pe care mi le provoc, pentru a atrage atentia celorlalti, pe care 0
confund cu iubirea. Este ca ~i cum as vrea sa imi manifest fizic suferinta
interioara pentru a rna elibera ~i a-mi exprima nevoia de a fi iubit. Este posibil sa
am un rol de victirna, care menta sa sufere, inca de cand eram copil. Prin urmare,
viata lmi va oferi persoane sl situatii, care rna vor face sa rna simt victima, In
astfeI de situatii am nevoie de ajutor din exterior,
'Accept!. sa cer ajutor in interiorul meu si sa caut pe cineva din anturajul
meu, care ar putea sa rna ajute, direct sau indirect, sa imi regasesc respectul de
sine, bucuriade a trai, pe care am ~i eu dreptul sa Ie cunosc.Acceptjv sa ies din
" mutenie ~i sa imi exprim suferinta i durerea, pentru a rna elibera.
93.
,AUZ Vezi: URECHI~ iURZENIE
94.
AVORT SPONTAN Vezi:NA$TERE-AVORT
95. AXILA Vezi $i: MIROS CORPORAL

Axila este zona situata sub umar, Intre fata laterala a toracelui i cea Interns a
, bratulul, contine numeroase vase de sange '~i multi nervi. Asigura transpiratia
, ,corpului. Axila este ln relatle cu fortele mele cele mai vechi si cele mai profunde
~i exprlma modulIn care intru in contact cu acestea.: Fie lrni refuz ernotiile
fundamentale sau prirnare (de exemplu, ceIe sexuale) fie,' din contra, acesteama
preocupa tot timpul. Imi este greu sa avansez deoarece nu tin cont de ceea ce
spune vocea mea interioara, Deoarece parinti! mei vor ca eu sa rna adiipostesc
sub aripa lor, rna simt limitat in capacitatea mea de a rna diferentia de ei, de a fi
eu insurni ! Cand exista 0 transpiratie abundenta Ia nivelul axilelor lnseamna ca
emotiile mele se revarsa, traiesc 0 stare de nervozltate ~i de .angoasa. Bxista 0
situatie din viata mea, pe care nu 0 pot simp si pe care o pastrez secreta ("sub
'aripa mea"). In cazul', in care apare 0 tnflamatle a ganglionilor axilei
[adenopatia axilara] acest lucru indica faptul ca, imi ascund, in adancul meu
emotiile i pulsiunile. Pentru ca mi Ie pot retine, acest lucru se manifesta prin
comportamente compulsive ~i ganglioni umflati, Imi este atat de teama sa imi
'asum adevarata personalitate incat prefer sa rna conformez celorlalti. Totu~i
devin dependent de ceilalti ~i sunt deconectat astfel de natUra mea profunda.
.
Accept!" "sa ies din coch~lia"mea in loc sa ral!lan ascuns. Las'la 0 parte ceea
ce nu este bun pentru mine. Imi las forfele interioare naturale sa se exprime i
imi procur astfeI intreaga siguran!a ~i dinamismul de care am nevoie pentru a-mi
indeplini dorintele cele mai profunde.
11
.'11',.
.~'-.,
98
Jacques Martef
Marefe Dlet/anar 01Bollfor ~IAfectlunllor - Cauzele subtife ale imbolnavirll
femeie, senzatia de a fi umJIata tmi da impresia ca sunt tnsarcinata, Imi doresc,

constient sau nu, sa am un copil ?
Acceptlv sa constientizez faptul ca, viata tmi ofera exact ceea ce am nevoie,
in prezent. In loc sa fiu "mut ca mormantul" ~i sa imifie frica de viitor, tndraznesc
sa imi exprim nevoile. Accept!., "sa flu" 0 persoana zambltoare, sa traiesc eu
bucurie, sa fiu deschis i sa vad partile frumoase ale vietli,
B
96.
BACTERIE MANcATOARE DE CARNE (infecpe cu ...) .
Fasceita necrozanta este denumlta popular, infectia cu bacteria mancatoare de

carne.
Este 0 infectie care se infiltreaza in diverse straturi ale tesutului care acopera
muschil (fascia). Infectia distruge tesutul i poate cauza moartea intr-un interval
de 12-24 de ore. Semnele prin care se poate recunoaste sunt, printre altele, 0
febra foarte puternica ~i 0 umflatura rosie ~i dureroasa care poate tncepe printr-o
leziune usoara (0 taietura). Daca sunt afectat de 0 asemenea infectie, acest lucru
indica faptul ca vreau sa schimb ceva important in viata mea, dar simt tii
fortareata mea este atacata din toate partile. Ma aflu intr-o situatie de conflict
interior, de dualitate, in care nu rna mai pot retrage sau nu mai pot schimba
directla, asa cum vreau eu. Oare am toata protectia ~i ajutorul de care am nevoie
pentru realizarea dorintelor mele ? Convingerile mele profunde sunt afectate. Se
spune despre mine ca am "0 mana de fier", Sunt fidel ideilor mele sau sunt
incapatanat, chiar daca ajug sa rna autodistrug? Tolerez foarte greu
contradictille. Atitudinile mele negative sunt pe cale sa "rna manance pe
dinauntru", Am atat de multe limite, bariere, care se rididi pentru a rna impiedica
sa merg mai departe, Incat su.nt foarte furios ; sunt oripilat, exasperat, simt ca "mi
se face pielea de gaina". Poate Irni este frica de 0 separare din yiata mea
personala sau legata de rnunca, Din punctul meu de vedere, aceasta situatie ar
. avea consecinte foarte grave asupra viitorului meu sau asupra reputatiei mele.
Acceptlv sa fiu rnai flexibil in felul meu de a aborda evenimentele ~i viata in
general. Nu mai vreau sa controlez totul, lmi dezvolt rabdarea ~i nu mai tin cont
de parearea celorlalti despre mille. Vad tot timpul latura frumoasa a lucrurilor,
imi pastrez~ inima deschlsav si astfel, iubirea poate circula Iibera in mine i in
.jurul meu. Invat sa Ii multurnesc Sursei pentru tot ceea ce primesc, imi clarific
obiectivele i privesc situatia cu curaj, acceptand sa rna relaxez. Acceptjv sa
primesc ajutorul celorlalti si inteleg ca, atunci eand las sa circule energia in mine,
imi regasesc forta de a-mi indeplini obiectivele, in.pace i cu seninatate.
97.
BALONARE
Vezi #: srOMAC / [iN GENERAL] / GAZE
Balonarea este provocata de 0 umflare cu aer sau cu apa, la nivelul abdomenului.

Are legatura cu 0 frustrare afectiva, cu sentimendul de insatisfacpe, pe plan afectiv.
Sentimentul acesta este 0 ereape a mentalului meu, impresia ca stomacul meu nu
este satul niciodata sau ca imi doresc mai multa atenjie ~i afectiune. Ma simt
obligat sa fac foarte multe lucruri, foarte repede. Nu mai am timp sa vad toate
lucrurile frumoase pe care mi Ie ofera via~a.Verific sincer, in interiorul meu, cat de
satisracut sunt pe plan afeetiv. Este yorba despre 0 percepjie interioara. Daca sunt
98.
BASEDOW [boala lui ..) vezi: GLANDA TIROIDA -
99.
BAZIN
? 1-1.....
...._..~
BOALA LUI BASEDOW
Vezi #: $OWURI {AFECJ7UNI ALE.J, PELVIS
Bazinul este parte a osoasa care uneste i care separa in acelasi timp, partea
lnferioara de pareta superioara a scheletului uman. Este la originea tuturor

miscarilor de deplasare, de locomotie ~i de actiune ale corpului. Simbolizeaza .
faptul de a rna simti in siguranta si de a rna lansa in vlata. Bazinul reprezinta
puterea sub toate formele sale. Este recipientul care prlmeste energiile ce
alimnteaza ego-ul, 0 problema a bazinului indica frica de a avansa in vtata, Poate
rna agat prea mult de trecut. Dat fiind faptul ca aceasta este zona corpului in care
se manifesta sarcina, este posibil ca afectiunea mea la bazin, sa alba legatura cu
propria mea viata intrauterlna, in care am trait unele frustrari fata de parinti!
mel, mai ales fata de mama mea. Este posibil sa fi Iuat asupra mea multe
responsabilitati, reereez acea stare in viata mea actuala i vreau sa fiu "mama
tuturor". 0 afectiune a bazinului poate fi, de asemenea, legata de faptul ca, din
diverse motive, nu pot prlmi pe cineva in viata mea. Poate fi yorba despre un
.nou-nascut sari cineva cu care as vrea sa locuiesc, dar este imposibfl. Exista un
peri col la adresa sigurantei mele familiale si a sentimentului meu de
independenta, Bazinul este asociat cu centrul de energie sexuala si cu placerea,
sub toate formele ei. Ma privez de senzatiile placute ale vietf pentru ca am
impresia ca nu Ie merit. Poate rn-arn simtit tradat sau ered ca am fost pacalit: prin
urmare, sunt in defensiva, Dad am un bazin mare sau foarte mare (cu fese mari),
cred, la nivel inconstlent, ca viata sau situatiile din viata mea lmi Ilmiteaza
puterea, Incerc sa recuperez acea putere. lncerc sa compensez pe plan fizic,
blocand, involuntar, toate energiile in acel lor (frica, nesiguranta, furie,
neputinta), Este important sa las energiile sa cireule mai armonios in corpul meu
i cred sincer ca am facut ceea ce trebuia.
Chiar dadl vreau sa imi recuperez puterea, pot sa con~tientizez i sa
accept! ., din inima. faptul ca nu exista nicio alta putere de catigat, decat cea de
pe plan mental. Daca vreau sa eliberei"toate aceste energii i sa imi regasesc un
echilibru energetic, trebuie sa rna iubesc aa cum sunt, sa imi manifest bucuria,
increderea ~i credinta in tot eeea ce fac. Dau la 0 parte puterea ~i las viata sa
, circule liber. Pe de alta parte, dad! am dificultati legate de bazin, este posibil sa
subestimez importanta nevoilor mele fundamentale, precum locuinta, mancarea,
sexualitatea. Este cazul sa reevaluez importanta pe care 0 atribui diverselor
aspecte din viata mea, pentru ca aeestea sa aiba un fundament solid i sanatos.
B~IcA
100.
1
1
99
Vezi: CHIS/' PIELE/ [iN GENERAL] / {AFECf/UNI ALE ...]
I
~",
n--'l
1"
"I
l'
'f
-1 1
-I
'I
.,..-
\\
Jacques Martel
100
101.
B~:A
102.
BATATURI LA PICIOARE Vezi: PICIDARE- BATA,TUR/
103.
BATATURI Vhi:PIUOARE':""BATATllRI
104.
BAUTORI DE'LAPTE [slndromul ...) Vezi~i:ACIDOzA.APAT:IE:
Vezi: PIELE~ BA$IU
Sindromul bautorilor de lapte sau al lui Burnett? provoaca 0 insuficienta renala

din cauza consumului excesiv de lapte, de calciu si de' alcaline. Este 0 stare
reversibila, daca nu mai consum lapte in exces: Incerc sa umplu un 'gol interior,
provenit din iubirea materna, pe care nu am simtit-o indeajuns. Starea de
oboseala si de apatie lmi reaminteste cat de tmportanta era acea nevoie pentru
mine. Acest lucru nu inseamna ca am. avut 0 mama care nu rna iubea, ci di eu
'aveam 0 nevoie mat mare, de afectiune, 0 reactie la aceasta lipsa poate fi: 0
atitudine dominant fata de mama mea sau fata de femei, in general. Scm poate
lncerc s~ umplu ceva ce consider foarte amar in viata mea, deoarece lmi aduce
aminte de momente de tandrete, precum cele din copilarie, petrecute cu mama
mea
.
"
i
",
,
Acceptlv sa am grija de mine, asa cum 0 face 0 .mama. Accept !" momentele
tandre ale vietii stiind ca sunt 0 fiinta extraordinara care merita tot ceea ce este
mai bun.
'c'
105.
BALJ;3.AIALAVezi ~i:GUllA, GAT [iN GENERAL]
._
, BaIbaiala este manifestarea unei tulburari de pronuntie, 0 dificultate partiala

, sau grava de vorbire, de a rosti si a se exprima dar (cu diverse grade, de la cateva
cuvinte tntamplatoare, pana la 0 tulburare constanta), Are legatura cu gatul, cu
centrul cornunicarii ~i ;U exprimaril de sine. Este posibll ca balbalala sa provina
dintr-un bloca] .afectiv sau sexual, care provine din copilarie. Acest lucru nu
inseamna neaparat ea 'am trait un abuz, ci poate, am lnregtstrat 0 frlca, 'constlenta
sau nu, legata de sexualitatea mea, .in relatie eu 0' persoana ,sau un evenim~nt.
Este 0 forma de nesiguranta puternica, provenita din copila.rie, .care este legata
de frica fata de un parinte (mama sau tata), de obicei persoana care reprezinta
autoritatea ~i care se manifesta In prezEmt<icelui~alt parinte. Este 0 forma de
refulare, 0 incapacitate de a-mi stapani'adecvat gandurile ~i emopile ~i tentativa
e!juata de a~mLcontrola exprimarea limbaju\ui rrieu" care, nu mai este spontan
(acest tip de discurs poate aparea foarte devreme in copmirie, dadl am fost
'ridiculizat cu privire la plans: _"Nu pldnge f") SaiJ poate fi vorl:?a despre 0
trauma
tdiita atunci cand am fost impiedicat sa fac ceva. Acea emope se transformli in
balbaiala. Ezit, nu reu~esc' sa spun dar ceea ce simt, imi Tefulez !ji deformez
cuvintele, din teama. de respingere sau din anxietcite. Daca spun cIar ceea. ce
triiiesc, oare parintii mei vor accepta ? Sunt destu! de bun pentru ei? Raspund
Burnett (Sir Frank MacFarlane) (1899-1985): profesor australian; imunolog ~ Virusolog, laureat al Premiului Nobel
pentru descoperirea toleran~ei imunologice dobandite
Marete Dictionar 01Bolitor ~i Afectiunilor
Couzele subtile ole imbolndviril
101
asteptiirilor lor? lmt dau vole sa fiu ceea ce sunt? Cuvintele mele 1m; depiisesc
gqndurile ? Exista sanse ca parintii mei (sau unul dintre ei) sa fie foarte autoritari
~i dominatori si sa nu rna lase sa fac ce vreau eu. Ma' simt judecat, controlat,
criticat ~i chiar ridiculizat, in a~a fel tricat ajung sa cred ca vorbele mele nu
valoreaza nimic. Daca sunt copil, este posibil sa.fl fost impiedicat sa rna exprim
sau fortat sa vorbesc, a~nci cand nu voiam s~ fac acest lucru. Imi.este .teama sa
tradez pe cineva, daca lmi dezvalui secretul ? Ce nu vreau sa spun? $i' daca
lndraznesc sa spun acel lucru, 0 sa suport consecintele ? Dad, am fost tntr-o
situatie In care tml era foarte frica si nu am putut sa tip, stresul trait s-a crlstalizat
prin ,balbaiala. Cuvintele mele sunt "tnghetate" si nu se mai pot exterioriza
normal. Daca am crescut Intr- un mediu in care legea tacerii este de aur (cu multe
lucruri nespuse '~i s-ecrete) acest lucru cal1tan;~te greu ~i trebuie sa astept un
moment, inainte de a vorbi, pentru a rna asigura ca "nu tncalc a lege". Imi exprim
tot soiul de tulburari de comportament, de la timiditate la retragerea in mine. Am
impresia ca traiesc tntr-o inchisoare in care este greu sa respir, Imi caut puterea
~i nu 0 vad decat la ceilalti, Lumea din jurul meu este ostila, prin urmare, cum as
putea sa lmi gasesc Iocul, daca rna exprim liber? Este posibil sa fi trait multa cu
privire fata de limba pe care am folosit-o cand eram copil. be exemplu, daca
vorbeam mai mult de a limb a in familie i exista un soi de cornpetitie pentru a sti
care dintre ele predornina, mi-am format 0 nesiguranta fata de cuvintele folosite
~i aceasta 'eZitare se manifesta prinpauzele detimp pe care le las intre cuvinte.
Imi este foarte greu sa imt exprim sentimentele sau nevoile. Am impresia ca
"cersesc" atentia sau aprobarea celorlalti.
"
. Primul pas este sa acceptlv sa fiu deschis la nivelul inimii", in gandurile
mele, in cuvintele mele, in actiunile mele si, mai ales in ernotiile ~i in dorlntele
mele. Este important sa lmi acord un ragaz i sa imi respect ritmul, "viteza de a
fi", Ma respect asa cum sunt, rnra sa rna judescsau sa rna critic. Accept~., sa lmi
exprim ideile,bucuriile, fricile. Sunt tot mai activ i Imi afirm dorintele,
Incep sa am incredere In mine, sa imi simt emotiile, sentimentele !ji sa fiu
, deschisfata,de cei pe care ii iubesc. Astfel, imi regasesc pacea interioara, care rna
-'ajuta sa -rna exprim,cu;mai multa sigtiranta. Pot sa nu rna mai balbai, sa evit
invalma~eala ,de 'cuvinte din cauza unui spirit ,prea, active, sau reline rea unor
cuvinte pentru ca imi este frica de consecinle. Reintru in contact cu adevarata
mea, natura i las sa circule iubir~a in mine. Simt' 9 pace interioara ~i
" acceptarea~" intregii mele fiinte ii, va face ~i pe ceilaltisa rna accepte a!ja cum
, sunt~". "
,
i06.
BAzAIT iN URECHi
107.
BETIE Vezi:ALCOOUSM
ioa.
lJILIARI (calculi. ..) Veri: CALCUU BIUARI ,
109.
BOALA BAlSER Vezi: MONONUCLEOZAINFEC'flOAsA
Vezi: URECHI- BAzAIT
iN URECHI
--------
, , ,
........ _;""".;_4
I
-1
-1
.,
_
i
1 1
'~"\
Mare/e OICflonar al Bali/or ~iAfeCfluniior - Cauzele subtile ale imbolnavirii
Jacques Martel
102
110.
BOALA cARNII TOCATE, SINDROMUL BARBEQUE
Este 0 inflamatie a colonului cauzata de bacteria E.Coli,prezenta In tubul digestiv

al animalelor. Persoanele infectate sunt de asemenea purtatoare ale bolii. Ma
indipatanez sa raman intr-o situatie unde nu am motiv sa mal raman,
'
, Imi iau tirnp sa reflectez ce rna irita foarte tare ~iacceptlv sa-mi revlzutesc
comportamentele ~i atitudinea. Incetez sa-l atac pe ceilalti prin sarcasm, reinva]
sa "gust" vlata, '
'
, '
111.
BOALA BECHTEREWS
Este 0 durere reumatismala aparuta dupa un traumatism. Este rezultatul unei

rigiditati si a unei lipse de suplete in maniera de a gandl, Ego-ul meu ocupa prea
mult loc in existenta mea.
Este nevoie sa accept] ., in iubire, sa fiu mai flexibil fata de mine si de ceilalti,
sa am ineredere in toate situatiile de viata.
112.
BOALA HANSEN
113.
BOALA IMUNITARA Vezi: SISTEM IMUNITAR
114.
BOALA LA COPIL Vezi $;; BOULE COPlLARIEI
117.
BOALA LUI DUPUYfREN Vezi: MMNI- BOALA LUI DUPITREN
118.
BOALA LUI FmEDREICH Vezi:ATAXlA FRlEDEICH
119.
BOALA LUI HODGKIN Vezi: HODGKIN
120.
BOALA LUI MENIERE Vezi: MENlERE
121.
BOALA LUI PARKINSON Vezi: CREIER-PARKINSON
122.
BOALA LUI RAYNAUD Vezi: RAYNAUD
123.
BOALA
Omul este facut pentru a fi sanatos, dar el este rara incetare eonfruntat cu
probleme de functionare a eorpului, emotillor, gandurilor, Spiritul ~i corpul
omului sunt inseparabile. Cand sanatatea unei flinte umane este afectata, vorbim
de boala Exista 0 dizarmonie, 0 stare conflictuala pe care corpul cauta sa 0
exprime. Cand 0 dlsfunctionalitate se instaleaza, este bine sa 0 interpretam ea pe
eeva neexprimat. Maladia implica 0 cauza, simptome, semne eliniee, evolutie,
tratament. A fi bolnav nu este rodul hazardului, este un semn ea corpul meu rna
tnformeaza ea exista un confiet sau un traumatism pe care il traiesc, in raport cu
mine insumi sau cu mediul ineonjurator.
Acceptlv sa descifrez acest mesaj, sa il Inteleg ~i sa fae ceea ee am de facut
pentru a rna armoniza !)iia-mi regasi sanatatea cat mai rapid. Este nevoie sa-rni
schimb maniera de a trai sau de a gandi, cad adevarata vindecare se afla in
primul rand In Mine.
Veri: LEPRA
In general, se refera la afectiunile descrise.in dictionar. In plus, daca sunt eopil ~i

sufar de 0 maladie, este foarte posibil ca exprimarea maladiei sa alba legatura eu
starea de rau interior a unuia dintre parlntii mel, Sensibilitatea mea foarte mare
rna conecteaza la realitatea interioara parlntilor mei.
Accept t di parintii mei nu sunt vinovati de ceea ce traiesc eu.
115.
BOALALUIADDISON Vezi$i:GLANDESUPRARENALE
Insuficienta secretie de eortizol prin glandele suprarenale genereaza aceasta

maladie. Este 0 forma de deceptie vis a vis de tine insuti, Este 0 stare extrema de
subalimentare emotionala ~i splrituala, -A avea aceasta boala poate semnifica
faptul ca am trait multa supunere in copilane fata de unul din parintl sau fata de
ambii. Poate m-arn simtit agresat fizic, poate am trait un traumatism ce putea sami puna viata in perlcol, Aceasta stare m-a facut sa traiesc 0 mare nesiguranta in
ceea ce prlveste viitorul meu, sa rna indoiesc pro fund de capacitatile mele.
Aceasta maladie se distinge printr-o atltudine extreme de defetista, prin absenta
oricarui interes fata de mine tnsaml sau fata de cei din jur, Adesea compensez
deceptiile prin dependenta de 0 substanta sau alta ori de persoana, Ma consider
victima, traiesc furie impotrtva mea, nu pot primi iubirea celorlalti, ,Traiese multa
anxietate ~i antipatie.
Acceptlv sa-mi gasesc locul, sa merg inainte, sa gasesc energia necesara
pentru a-mi atinge obieetivele rara a astepta aprobarea si conslmtamantul celor
din jur. Gasesc 0 metoda pentru a rna conecta Ia interiorul meu care are resurse
nelimitate. Imi pot gasi forta de a-mi conduce viata
'
116.
,
~
"'
.......
103
124.
BOALA CRONIc.A Vezi: CRONIC
125.
BOALA IMAGINARA Vezi ~i:IPOHONDRIA
Gandesc ca suntbolnav rara sa fiu In realitate. Am nevoie de iubire ~i de atentie,

Mi se pare ea nimeni nu se ocupa de mine ~i doresc sa schimb aceasta situatie.
Cum sa fac asta? Inventez 0 boalat
Accept ~ .di aceasta asa-zisa boala rnanifesta un rau al fiintei, 0 rana
ernotionala negestionata, In loe sa traiesc In imaginar, Ineep sa aduc schimbarile
'necesare in viata mea, am incredere in eorpul meu !)iicelebrez viata.
BOALA INCURABILA
126.
Prin "incurabil't inteleg ca nu poate fi vindecatprinnlclo forma de medicina. Este

, nevoie sa caut lnlauntrul meu pentru a gasi cauza profunda a acestui ran- frica,
mania, gelozia, disperarea? Am impresia ca exista in viata mea 0 situatie care
cred ca este imposibil sa se schimbe.
Accept! .ca iubirea curge liber prin mine, caci doar iubirea ma poate vindeca.
BOALAINFANTlLA Vei;: BOUALECOPIL4mEI
127.
BOALA LUI BOUILARD Vezi: REUMATISM

-.
..
",
!!
"'I
r't"
1.
... ' ...
-.'
{'
11
Jacques Martel
104
BOALA KARMlcA
128.
Yin pe pamant ca sa evoluez. Am experiente de trait pentru a ajunge la 0

transformare interloara, Daca yin pe lume cu 0 infirmitate, inseamna adesea ca
lucrurile nu au fost reglate in vietile anterioare.
Accept ! ;.sa traiesc experienta respectiva ~ acesta este primul pas spre
vindecarea fizica si emotionala.
129.
BOALA MENTALA
130.
BOALA PSIHOSOMATlcA
Vezi:NEBUNIE, NEvROzA, PSlilOZA
Cuvantul "psihosomatlc" indica raportul ce poate exista tntre spirit(psyho) sl

corp(soma). TOATE BOLILE APAR CA URMARE;A UNUI CONFLICT, ~OC
EMOTIONAL SAU TRAUMATISM CON~TIENT SAU INCON~TIENT. Creierul
declanseaza un mecanism de supravietuire .biologica in raport eu conflictul sau
traumatismul trait. Este yorba apoi de a putea decodifica .mesajul pentru a putea
modifica programul pe care creierul l-a creat pentru a se restabili starea de
sanatate,
.'.
. .
'.
..
Stiind acest lucru, accept t. sa am grija de corpul meu fizic pentru a avea 0
sanatate mai buna,
131.
BOALA SOMNULUI
132.
BOALA TRANSMISA SEXuAL
133.
BOALA VACI) NEBUNE Vezi: CREIER- CREUTZFELD-JAKOB
134.
BOALA VENERIcA
135.
BOLl AUTO-IMUNE
Vezi: NARCOLEPSIE
Vezi: VENERlcA (BOAIA. )
Vezi: VENERlcA
Vez; #: SISTEM IMUNITAR,.
,,'
..
boala auto-imuna s.e caracterizeaza prin faptul ca sistemul meu imunitar

agreseaza organismul meu, In acest caz, am impresia ca viata mea este goala si ca
nu merita triHta. Ma devalorizez ~i rna culpabilizez pentru anumite erori comise
in trecut. Exista anumite lucruri in personalitatea sau In fizicul meu, pe carele
detest, nu Ie pot suporta. lau adesea decizii In functie de asteptarile altora. Nu
consider ca metit sa fiu ferlcit, Gandunle; startle, emotiile mele, credintele
negative Imi ataca corpul, rna autodistrug.
.
Acceptlv sa primesc fiecare parte a fiintei mele: in deschidere ~i .iubire
neconditionata. Ma detasez de asteptarile ~i valorile societatii pentru a-mi putea
construi propriile puncte de referinta, Incetez orice forma deagresiune impotriva
Fiintei care sunt. Ma conectez cu :puterea mea de creape i de vindecare care
hrane~te ~iintareste imunitatea mea naturala.
'"
BOLl EREDITARE
136.
Vezi~i:JNFIRMlTATICONGENITALE
137. - BOLILE
COPlLARIEI (iN'GENERAL)
-:
'J
!I'
11 l'
'I
'J
1]
_.,
105
VeZ;~i: BOAlALA COPIL .
Rubela, rujeola, tusea magaresca, oreionul, scarlatina, varicela, to ate bolile

caracteristice copllarlet eoincid in mod obisnuit cu perioadele de evolutie ale
copilului. Daca sunt copil, aceste boli survin adesea in timpul unor dificultati
, scolare i pentru ca sunt nelinistit cu privire la 0 anurnita situatie. Daca simt
tensiune sau conflict intre parintii mei sau intre persoane dragi mie, devin rnai
.vulnerabil in fata unei boli .a copilariei. Cand apar aceste boll, imi dezvolt
sistetmul imunitar, care reprezinta capacitatea mea de adaptare i de a intra in
relatii eu ceilalti, Daca sunt parinte, dand copilui tandrete, afectiune; atentie, asta
Ii va permite sa capete forta, 'sil inainteze in viata cu mai multa mcredere. Adultul
care este afectat de 0 boaUi a copilarlei are o , situatie nereglata inca din
copilaria sa~ ,
"
,
Accept t sa imi reglez sentimentele care yin din copilaria mea, pentru a
evolua.
BOLILE COPILAruEI -RUBEOLA
, Rubeola este o maladie virail'l contagioasa, epidemic, responsabila de 0 eruptie

de pete roii cutanate cu diferite aspecte. Gravitatea sa: rezida in riscul de avort
sau anomalii ale' fetusului, daca apare la 0 femeie tnsarcinata. Cauza subtila este
asemanatoare celei a rujeolei, am trait 0 separare neasteptata, pe care 0 traiesc
ca pe 0 nedreptate. "
Acceptlv sa-mi dezvolt sistemul imunitar si, constient de valoarea mea, sa
Incep sa rna afirm ca ceea ce sunt.
139.
BOLILE COPILAruEI.;RUJEOLA
Rujeola este 0 boala virala, contagioasa, epidemic, responsabila de 0 eruptle

febrila de pete rosii cutanate, precedata de 0 rino-farlngita, Survine adesea dupa
un eveniment cand am trait 0 separare la care nu rna asteptam, Sunt in stare de
soc, cad ceea ce mi se intampla este surprinzator, Ma simt vulnerabil, nefiind
constient de valoarea mea. Mi-e teama sa fiu spontan, inactiunea rna protejeaza
intr-o anumita masura,
,:.~. '" Accept.lv sa nu mai traiesc in anonimat, sa tmi las spatiul necesar pentru a'lni descoperi limijele i capacit~tile, iini ascult vocea interioara pentru a ti ce
este eel mai bine pentru mine.
'
:
In sens medical, maladiile ereditare se transmit prin genele provenind din

eelulele reproductive ale unuia sau ambilor pannti. In fapt, daca vorbim de
ereditate, ne referim la gandurile, emotiile sau eonflictele interioare ale parinplor
ill
Cauze/e subtile ale imbolnoviril
sau bunicilor, care nu au fost reglate. Depilda, spun ca diabetul este ereditar in
familie 'pentru di l-a avut ~i bunicul ~i tatal meu si eu, dar; ~i tristetea poate fi
ereditara, daca a trait-o sibunicul i tatal ~i eu.
,;.
..
,
, Ac~ept!., responsabilitatea
pentru emotllle mele.' ,Desellizand poarta
, posibiiitatii de vindecare fizica urmare a vindecaril emotionale, constientizez ca
totul este posibil !
\
138.
"
Mare/e Dlet/onar al Bofilar I A/ec,luni/or
! "1'1--..-
y" .",
1',
";,
'.'.,
140.
Morele Dfctlonor 01Bali/or ~I A/ectlunfior'
socques Mortel
106
BOLILE COPILAruEI-
TUSEA
MAGAREAscA
Tusea magareasca este 0. boala infectioasa, contagioasa, epidemic, caracterlzata

prin accese de tuse spasmodic. Ea atinge mai ales copii sub 5 ani si exista un risc
de asfixie daca accesul de tuse se produce in timp ce copilul mananca. Daca am
tuse magareasca, am impresia ca moartea del tarcoale prin preajma mea sau a
parintilor mei, Moartea se 'poate manifesta i printr-o separare, mai ales' daca
sunt intr.o relatie dificila, Ma pot simti sufocat, incarterat,' neputincios. [oc rolul
"baiatului bun" sau al "fetitei bune" in loc sa fiu eu tnsuml.
.'
Accept! '1sa 'intru: in contact eu ernotiile mele '$i sa fiu autentic. 'Pnvlrea
celorlati nu rna afecteaza, pot lasa mastile deoparte. Delimitandu-mt spatiul vital,
pot respira linistit,
.
.
142.
j
11
BOLILE COPILARIEI- VARICELA
146. BRATH (afecttunt la ...)

Afectiunile bratelor au legatura cu dificultatea mea de a gestiona si de a-mi
manlfesta .lubirea in ceea ce fac, in munca mea sau in actiunile cotidiene.
Exprima un blocaj de energie, 0 retinere, care rna impledlca sa fac ceva pentru
mine sau pentru altcineva. 0 afectiune poate proveni dintr-o situatie pe care 0
traiesc si care exprima 0 suferinta Iegata de interdictii sau de faptul de a fi
judecat in' trecut, mai ales de catre parintii mei. Vreau sa tnlantui ceva sau pe
cineva cu bratele mele, sau "~a il strang cu toata puterea" pentru a avea un
anumit controL Sau, din contra, poate am fost nevoit sa las sa pIece persoane
dragi, iar acum nu Ie mai pot apara (ca 0 pasare care i~i protejeaza puii sub
ar.ipa). Traiesc un conflict fata. de 0 persoana pe care 0 consider "bratul meu
drept". Sau traiesc 0 situatie in care am fost tradat, m-am simtit lovit in plin. Pot
simp 0 rigiditate musculara, 0 durere sau 0 cal dura in brat (tnflamatle).
Bratele mele devin mai putin 'mobile si mai tensionate, articulatiile mele (umeri,
coate) sunt mai dureroase. Stiu ccl bratele au rolul de a primi situatiile noi $i
experienfele noi din via~,m~a. poate am 0 reacpe fata de 0 sitUa!ie noua; munca
,.mea nu.mi se mai pare motivanta; sunt descurajat, frustrat sau iritat deoarece nu
mai reU$esc s~ rna exprim convenabil sau pentru ca am 0. dificultate in a realiza
.un proiect. 0 situatie pe care 0 consider "un e~ec" se poate manifesta printr-o
durere sau 0 fractura a bratului. Vreau sa "cobor bratele" din cauza neputintei
,mele. Oasele bratelor sunt afectate, in general, atunci cand nu mai fac la fel de
: pine ca inainte, 0 activitate profesionala sau sportive, in care excelam. Nu reusesc
sa ii imbrap$esc pe cei pe care ii iubesc; refuz sa recunosc ca m-am saturat p~ste .
cap de 0 situape, care este nociva pentru mine. ImI distruge viata! Trebuie sa
"sPilrg futina", iar daca nu vreau sa vad ceea ce trebuie sa schimb in via!a mea,
, este posibil sa am 0 fractura sau sa imi rup un braf, pentru a intelege. In general,
durerea de brate inseamna faptul cel iau prea multe asupra mea. Sau, poate fi
yorba despre ceva ce refuz, de care nu vreau sa rna ocup. Pot sa ajung chiar sa
resping fizic sau emotional 0 situatie sau 0 persoana, care rna deranjeaza. Creez
. astfel un spapu care rna va ajuta sa rna simt in siguranta $i sub control. Poate nu
mai vreau sa comunic cu ceilalp, la. nivelul inimii'l, nu am incredere in
.'
Varicela este 0 boala infectioasa, contagioasa, de regula benigna, car~cteriz~ta

printr-o eruptie de vezicule care se umplu si se usuca in cateva zile. Apare lntre
2-10 ani. Sunt foarte Influentabil si afectat de ceea ce se petrece in jurul meu.
Reactionez la schimbari, fiind foarte serisibil. Varicela apare daca simt ccl aceste
schlmbarl pot marl distants afectiva dintre mine si acelparinte care este foarte
important pentru mine.
..,.
.
Accept! 'I ca viata presupune 0 multitudine de schimbari la care trebuie sa
rna adaptez. Imi pot exp!ima frustrarile $i opinia - aceasta face parte din procesul
de a deveni autono.m. Imi dau dreptul sa pun parintelui respectiv intrebarile
necesare pentru ca eu sa infeleg mai bine situapa.
.
14~.
BOUILLAUD (boala lui ...) Vezi: REUMATISM
144.
BRADICARDIE veri: IN/MA., - ARITMIE CARDIACA'
145.
BRATH (in general)
.B.ratul este partea membrelor superioare, curprinsa intre umar i cot, formata
. d.m o~ul humerus: Bratele exprima u$urinta mea de a imbrap$a viata, de a primi
$1 ~e ada, capacltatea mea de a primi noile experiente ale viepi i de a
aqlO~a: Le foloses~ pentru a strange i a atinge, pentru a-mi exprima
cre~atlvltatea, potent1a1ul de actiune $i iubirea. Pot intra in contact cu oamenii
, rna pot apropia de ei $i Ii pot primi in universul meu. Astfel, Ie arat ca Iiiubesc,
cu
1 -:
1"
107
bucurie si armonie, Pentru ei., actionez, muncesc sau imi indeplinesc obligatiile.
Bratele mele comunica si exprirna atitudinile ~i sentimentele mele interioare.
Bralele sunt foarte aproape de inima'l si sunt legate de ea. Astfel, oamenii simt
iubirea $i energia care emana din inima mea, atunci cand sunt deschis. Fiecare
mana contineun centru de energie, situ at in palma, care reprezinta unul dintre
cei douazeci $i unu de centri de energie mica (sau chakre). Cei doi centri de
energie ',din maini sunt direct legat de inima'l. Bratele devin astfel 0 extensie a
inimii si conduc iubirea pe plan fizic $i energetic. Bratele rna ajuta sa rna apar $i
sa rna protejez impotriva atacurilor din exterior. De aceea, atunci cand incrucisez
bratele, rna apar, instinctiv, rna Inchld in fata unor emotii, care nu imi convin. .
Daca tmt deschid inima'l ~i'bratele, accept! 'I 0 deschidere spre viata ~i sunt
in masura sa dau ~i sa primesc tntr-un mod pozitv.
BOLILECOPILARIEI- SCARLATINA
Scarlatina este 0 febra eruptiva eu debut brusc ~ frison 'violent, angina, cefalee, 0
eruptte pe mucoasele bucale si faringiene, apoi o eruptie generallzata, Ma simt
angoasat.Intr-o stare de incertitudlne ~i nesiguranta, Faptul ca sunt mai apropiat
fafa de unul din parinp rna face sa simtca iltradez pe celalalt, Mi-e teama ea voi fi
pedepsit. Febra exprima un foe latent, prezent constant in interiorul meu. .
. Accept! 'I sa imi exprim sentimentele, avand ineredere ccl parintii mei rna
. vor accepta cu tot ce sunt ~i cu tot ce simt.
'.
141.
Couzele subtile ole imbolniivfril
rr
.-:~
~.
:;:
'~"\
Jaeques Martel
108
Marele Diet/cinar al Bali/or ~iA/eqiunllot
- Couzele subtile ale imbolnavirii
109
'-
capacitatile mele de a realiza ceva. Mi se pare greu sa inerg mai departe in via~a.
Asadar, in loc sa"intind bratele, asemenea unuicopil, pentru a fi alintat, mangalat,
tmbrapsat in relatie cu cei dragi, mai ales mama ~i tata, resping universul din
jurul meu. Ma inchid in mine ~i tncrucrsez bratele, pentru a rna proteja mai bine.
Traiesc a dualitate intre a accepta ca ceilalti sa vlnaspre mine sau a refuza sa rna
apropii de ei: vreau 'sa ii resping. Poate fi yorba despre opersoana pe care 0
consider negativa, care nu corespunde valorilor mele; sau' de cevaipozitiv
[abundenta), ceva ce refuz, deoarece am impresia ca nu merit, Durerile .sunt 0
forma inconstienta de a-mi exprima suferinta. Poate este cazul sa renunt, sa "dau
drumul" unel situatii sau unei persoane, pe care vreau'sa 0 retin cu once' pret, 0
durere la bratul drept poate indica 0 problema legata de autoritate.vlar cea la
bratul stang, indica un conflict cu privire la exprimarea iubirii $i a generozttatii
mele. Barbatii au a tendinta naturala de a-si dezvolta rnuschii bratelor, care sunt
un simbol de forta si de putere ~i opozitia lor de 'a exprima energia inimii'l ~i
latura lor blanda, Bratele foarte subtiri si slabe indica 0 tirriiditate In exprimarea
emotillor si 0 rezistenta In a lasa energia sa curga. Am 0 retineredea
rna lasa
, purtat de curentul vietl! ~i de aprofita la maxim de ea. Bratele semnifica' mal mult
exprimarea interioara.
, Antebratele mele sunt legate de exprirnarea ' exterioara, de "a face";: Elite
inceputul realizarii unei dorinte ~i este cazul 'sa actionez. Partea interioara' a
antebratelor, indica sensibilitatea mea ~i faptul ea pot ezita tnainte de a rna
exprima fizic in Univers sau de a alege felul in care imi voi realiza proiectele.
Poate este cazul sa imi schimb obiceiurile sau felul de acpoml, dar imi este
fOarte greu din cauza rigiditatii mele, astfel incat $i antebbitele mele vor intepeni.
Ma implic cu adevar'at pentru a merge inainte in vlata ? Cat de deschis' sunt fata
de ceilalti ~i fata de mine? Am impresia ea imi este greusa "imbr~p~ez" anumite
situatii sau perosoane din jurul meu ? Cat de .rica irili' eSte sa rna apropii de
oameni ? Exista a situape care rna deranjeaza ataf de tare incat simt ca explodez.
Dadi nu indraznesc sa rna afirm de frica consecintelor, risc sa am 0 fractura de
antebrat Grasimea de pe brate este aproape de1nima'l: Atuncicand este'in exces,
exista 0 emope pe care 0 pastrez secreta, 0 fridi de a-mi; exprima iubirea. Cand
bratele sunt slabe, rna intreb' daca simt 'capabil' sa accept!. iubirea celorlalp sau
am tendinta sa rna izolez ? In ambele cazuri, exista ceva de revizuit In felul meu
de a da sau de primi afcetiune. Retin prea mult, ca sa riu imi scape nfmiC? Filc
mult mai mulfdecat este nevoie peiltru a fi iubit. Vreau sa ii protejez pe'eeilalp
sail ma'simt eu Insumi in perjcol?' "
'.
,:'
o irita~i'e cutanatii la nivelul bratului este legata de 0 frUstrare sa~ de 0 iritare
, cu privire la ceea ce fac sau mi fac, in modul de a rna exprima sau in tot c'eea ce mi
se intapla ca urmare a interventiei celorlalti. Bra~ele eu contuzii, ihdidl' cat de
sever sunt cu mine sau cat de severi cred ea sunt ceilalp cu mine.
'
Accept! sa exprim mai multa iubire in ceea ce fac, sa rna implic mai mult, sa
fiu deschis i sa am incredere in' ceilalp, sa strang in 'brate
dragoSte, oamenii
pe care Ii iubesc. Aepunea de a imbrati~a pe cineva este, de multe ori terapeutica.
lmi respect calitatile de comunicare; de tandrete ~i de deschidere: Imi concehtrez
eli
!!
atentia pe activltatile -Interesant, Ma obisnuiesc Sa vade partile bune in orlce

situatie.: Fac acest lucru, realizand faptul di este minunat, ea imi este mai bine
decat eredeam. Am nevoie sa imi sehimb ideile. Merg inainte, las and la 0 parte
ceea ce nu <este hun pentru: mine, ~fprimese tot ceea ce este mai bun de la viata.
Accept!. viata, cu bratele deschise ! .
147I
.BRIGHT (boala IuL.) Ven ~i:RINICHI [pROBLEME RENALEJ
'.'
BociIa: lui' Bright este numita ~i nefrlta cronlca, Este 0 inflamatie grava a
rinlchilor, Insotita de edem Iretinere de apa :in organism) side 0 insuficienta
urinara.
.
De.obicei, rinichii se deterioreaza destul de repede cu aceasta boala, Estemult
mal gra,va decat alte boli de rinichi. In acest caz sufar ~i traiesc 0 frustrare sau de
deceptie atat de puternica, fata de 0 situatie in care am un sentiment de pierdere,
" .pentru ca' lmi consider' viata un esec totai [rinichii sunt sediul fricii). Imi este
,~tea'maca nu sunt destul de inteligerit~'
.
(Ii
.
Accept!. faptul c~' flu unic si ca fac mereu tot ce .stiu eu mai bine.
.. Consttentlzez faptul ca este necesara 0 deschidere a inimii'l daca vreau sa am 0
.schi~b~e .de .atitudine,
pentru a vindeca aceasta stare.:
.
. .
..
.'
148.
".'
",
BRONHII (in general) Vez;$I: pLAMANI
.' Bronhiile sunt conductele prin care intra aerul in plarnani. Reprezinta viata, 0
, afectiune a bronhiilor indica; de obicei, faptul ca' mi-am pierdut motivatia de a
,tra:i i bucuria de atrai. Bronhtilereprezintaspatlul meu vital, delimitarile mele,
, teritoriul meu, mai' ales cellegat de cuplu, de familie sau de'mediul profesional.
.Daca am hnpresia ea '!rn1 voi pierde teritoriul sau. ca cineva s-a agatat Ae ele,
'nesigtiranta mea va :deCIana 0 aJectiune a bronhlilor. Frlca se poatemariifesta
dnd exista altercatii sa'll certuri ee pot duce hi coriflicte.
..'...;,..
.
A:m imiJresia ea exista :uil pericol iminent. Vreau sa par puterriic i suflir tara sa
'arat acest litcru. Shut ea 'nil am aer, eli Ina asflxiez, c13r.na pierd. S'irnt di rna
sufoca
c'eilalti. Am teridinla d'e a-i invidfa pe ceilalti. Imi fac griji pentru ceea ce cred
, ceilal~i despre mine. Nu' sliport sa rna gandesc lei ce vor sp(me ceilalti, penti'u ca
imi este teama ca vor J:'adede mine sau ea voi fi jignit, caloniriiat A~ vrea sa Ii
impresionez pe ceilalp, sa ii in,timidez, asemenea unei gorile care se bate cu
plimriii .in' piept. De mu~te ori este vorba despre relatia de cuplu care se afla In
:. pericol. In cazul unui b5rbat, poate fi vorba despre planul profesional, de exemplu
frica de a fi dat afara,' iar in cazul unei femei, este vo'rbcl"des pre familie, de
exemplu un copil bohlav.
' .
Accept! sa am incredere in mine ; ~tiu ca, daca imi delimitez dar teritoriul
~i Ii fae pe ceilal!i sa il respecte ~i Imi respect drepturile, nimeni,nu rna va putea
. "i~vadalt pentru ea spatiul fiecaruia va fi delimitat ~i fiec:are. va .putea trai in
respect ~i in armonie. Verifie ee persoana sau ce situatie este. aso.ciata eu durerea
.mea ~i ce 'trebuie sa fa.cpentru a sehimba situatia.,Este important sa creez siti.latii
plindede bucurie ~i de rela~are.
.
.
I
;~'\
Marele Dletlonar al Bo/JIar ~l A/eCflunilor - Cauzele sUbtile ale imbolniivirii
Jacques MaTteI
110
149.
BRONHII - BRON~ITA Vezi $;: PLAMANI [AFECTIUNI LA ...}
Bronsita
(ita=furie) se caracterizeaza prin Inflamatia mucoasei bronhiilor,
cond~ctele care merg de la trahee pana la plamani, Este 0 boala legata direct de
respiratie si de actiunea de a lua aer i viata (inspiratia) cu dorinta de a elimina
apoi, temporar, aerul, cu detasare (expiratia). Inflamatia indica faptul ca traiesc 0
furie sau 0 frustrare cu privire la emotiile refulate, la cuvintele de care am nevoie
pentru a exprima si a lasa sa iasa afara 0 situatle sufocanta, in care rna simt
blocat, un conflict plin de agresivitate i de critici (0 tulburare in familie, .certuri
etc.) Poate fi vorba despre atmosfera tensionata, plina de certuri si minciuni, din
familie. Simt ca libertatea mea este distrusa, Nu mai pot respira, Nu mai am
incredere in ceilalti, Vreau sa fiu langa oamenii pe care ii iubesc, darin acelasi
timp rna sufooc, ceea ce lmi provoaca 0 disperare interloara. Daca acel conflict
implica certuri si tnfruntari foarte intense, este posibil chiar sa ajung sa am un
cancer de bronhii, forma obisnulta a cancerului de plamani. Exista 0 tulburare
lnterioara, 0 perturbare care rna impiedica sa imi manifest flinta adevarata, sa imi
respect drepturile. Incerc sa comunic cu cei aproplati, dar nu tmi gasesc linistea
. interioara. Ma simt de parca viata rna face sa traiesc rupt de cineva, de obicei, este
vorba despre mama mea. Situatia din familia mea este prea grea. Simt 0
descurajare fata de viata i nu mai lupt pentru a merge mai departe. Mi-am
pierdut bucuria de tral i simt 0 slabiciune i 0 insatisfactie interioara, vreau sa
fiu independent, dar traiesc 0 mare nesiguranta, Care sunt limitele mele ? Situatia
mea este de nesuportat: sentimentul meu de neputinta, suferinta mea interioara
rna fac sa rna opun pulsiunilor inimii . ., Tusea indica faptul ca vreau sa rna
eliberez si resping ceva sau pe cineva care rna deranieaza i rna infurie. Daca sunt
copil, pot simp 0 nesiguranta i 0 angoasa legate de ceea ce se intampla in familie.
Resimt puternic supararea parintilor mei, furia lor reprimata ~i am impresia di
trebuie sa suport toate aceste lucruri, fiind prea mic pentru a rna detasa de ceea
ce se intampla. Ma simt sub influenta parintilor mei, traiesc tntr-o inchisoare
emotionala. Daca nu vreau sa fac 0 bronsita
acuta, va trebui sa imi schimb
atitudinea. M-am nascut tntr-o familie in care, fiecare membru a trait aceleasi
experiente ca mine. Parintli mel, fratii sl surorile mele au de tnvatat si ei aceeasl
lecpe.
_
Accept!., sa vad bucuria i iubirea in fiecare experienta din viata mea.
Accept!" faptul ca fericirea mea este responsabilitatea
mea i incetez sa mai cred
ca ceilalti sun! cei care rna fac fericit Daca iau propriile decizii i respire prin
propriile mijloace, am racut primii pai spre mai multa libertate ..
150.
responsabilitatile,
Aceasta infectle este mai grava decat 0 bronsita simpla sau 0
pneumonie deoarece durerea interioara este mai profunda.
.
Accept!., sa respir vtata altfel i cu 0 atitudine diferita, plina de iubire si de
bucurie ..
151.
BRUXISM Vezi: DINfI [SCRA$NIT DIN DIN]'l:.]
152.
BTS (BOLl TRANSMISIBILE SEXUAL) Veri: VENERICE (BOUH)
153.
BUCAL (herpes ...) Vezi: HERPES [...BUCALJ
154.
BUERGERID [boala lui ...) Veri #: BRAT. FUMAT, INFLAMATIE, PICIOARE, sANGEC1RCULATIESANGUlN.A
Boala lui Buerger.
~~
obliteranta
este
circulatiei sangelui in brate si picioare, cauzata de
15S.
BUFEURI DE OODURA Vezi: MENOPAuzA
156.
BURNE'IT(sindromullui ...) Vezi: BAurORI DE LAPTE [SINDROMUL ...j
157.
BURNOUT SAU EPUlZARE Vezi $;: ASTENIE NERVOASA. DEPRESIE
Burnout se manifesta mai ales dupa abandonul unei lupte prin care voiam sa imi
exprim un ideal, dar nu am reusit, Timpul i energia consacrate acelui ideal sunt
atat de importante incat rna simt foarte epuizat i rna imbolnavesc. Simt un gol
interior profund, deoarece refuz 0 situape in care vreau sa vad 0 schimbare
adevarata, concreta ~i durabila, fie la.munea, fie in familie sau in relatia de cuplu.
. Sunt foarte perfectionist i devotat, vreau sa imi ating idealul Sau poate exista 0
parte din mine pe care nu 0 accept Am impresia ca rna lupt cu toata lumea,
pentru_di mi se pare ca aceasta functioneaza contrar ateptarilor i convingerilor
mele profunde. Este ca i cum a~ vedea 0 minciuna, 0 ignoranfa i 0 deUisare
colectiva, care imi afecteaza valorile fundamentale.
De ce sa merg mai departe? Renunt, pentru ca este prea greu pentru mine.
10 Boala
sau tromboangeita
boala care implica

0 inflamatie
a
peretelui vaselor de sange, Afecteaza mai ales arterele, dar poate afecta i venele.
Evclueaza spre leziuni cutanate i arnputari prin tromboza, Este 0 boala foarte
rara sl poate fi mortals, in cateva luni. Este 0 boala genetics, care afecteaza mai
ales persoane din Europa centrala si fumatorli, Factorli iritanti din tigara sunt cei
care determina, de obicei aparitia bolii. In acest caz, corpul imi indica faptul ca
incerc sa fiu insensibil fata de situatiile din viata mea (cand sunt afectate bratele)
si insensibil fata de evenimentele din viitor (cand este vorba despre picioare).
Vreau sa II protejez peu nul dintre parinpi mei, de obicei, mama, de suferinta
provocata de anumite comportamente ale partenerului sau.
Acceptlv sa iau in considerare mesajul transmis de corpul meu i acceptlv
"s~ vad mai dar in viata mea". Daca rna las de fumat, rna voi simtl mai bine.
obstructia
BRONHOPNEUMONIE Vezi $;: PLAMANI [AFECflUNI ALE ...}
Bronhopneumonia
este inflamatia respiratorie
care afeeteaza bronhiolele i
alveolele pulmonare. Are legatura cu via~a, eu faptul ea rna simt diminuat ~i
limitat de viata insai. 0 consider nedreapta cu mine lji rna irita acest Iucru. Am
impresia ca nu respir din pHn i am acumulat tristete ~i am 0 furie tmpotriva
viefii. Sunt iritat de 0 situatie pe care 0 traiesc i In care refuz sa imi asum
111
lui Buerger: boala lui Leo Buerger, dupa numele primului medic care a descris-o
1--1-["-11--11;
,J
;~'\
Jacques Martel
112
Burnout apare frecvent la profesori sl lainfirmiere, ca 0 reactie rata de mediul de

lueru.
Exista un sentiment de neputinta fata de realizarea unui ideal. Este 0 forma de
eompulsie, pentru ca vreau eu orice pre] sa sehimb sistemul, eu ao atitudine mai
adaptata sa timpul actual. In acelasi timp, este Wosibil sa am 0 dificultate de
adaptare la noile tehnologii, pe care
consider agresive. Daca am impresia ca
vreau sa salvez lumea, trebuie sa iml verific atitudinea, Incepand de acum.
Burnout este 'in acelasi timp 0 afectiune, prin care fug de ceva. Ma pot 'intreba:
"De ce anume vreau sa fug, prin faptul ca muncesc peste limitele mele ?" Imt este
teama sa flu singur cu mine lnsumi ? Sau am nevoie de un motiv, pentru a nu mai
fi in relatie eu un partener, care mi-a devenit insuportabil ?
Ce 'incere sa demonstrez, in timp ce fug de frica de esec ? Nevoia mea de a fi
recunoscut si frica mea de a fi critlcat rna imping sa muncese tot mai rnulta, pana
cand ajung sa nu mai pot Simptomele unui burnout destul de clare: -oboseala
rnentala ~i fiziCa, energie _vitala scazuta, ganduri ineoerente! Astfel apare
epuizarea, urmata de calm ~i odihna, pentru arna retncarca pe plan energetic.
Acceptt" faptul ca nu trebuie sa flu pe placul tuturor. Este un vis ! Adevarata
realitate, este de a sti ca fac tot ce stiu'rriai bine i astfel imi regasesc seninatatea,
pacea interioara si iubirea adevarata,
Ie
"r
::
I'
158..
BURSITA Vezi ~i:ARTRlTA, BRA'[E [a[eqiuni ale" .]. , COAn;. UMERI,

INFLAMATIE, GENUNCHI ..., TENDONULLUI MILE
Bursita, denumita ~i higroma este inflamajia bursei, de la nivelul articulatiilor

umarului, cotului, rotulei sau al tendonului lui Aehile. Bursa, care seamana cu un
sac mic, contine un lichid care reduce frictiunea la nivelul articulatiilor. Bursa
este eea care asigura 0 rniscare fluidasi gratioasa, Bursita esteIegata, frecvent de
mediul profesional. Indica 0 frustrare sau 0 iritare intensa, 0 furie retinuta, fata
de 0 situatie sau 0 persoana, In cazul in care sunt afectate bratele, imi vine sa
"lovese" sau "sa dau 0 lovitura de picior, daca sunt afectate picioarele. G_andurile
mele sunt rigide ~i exista ceva ce nu imt convine deloc! M-ain saturat si, in loc sa
exprim ceea ce traiesc, imi retin emotiile, Este posibil sa gasesc cauza afectiunii,
- dad observ ce anume pot face i ce nu vreau sa fac cu bratul afectat Daca
durerea este pe partea stanga, este afectata latura afectiva, iar pe partea dreapta,
latura rationala. Ma doare bratul, chiar dad rna abtin sa lovesc -"e cineva. Trebuie
sa gasec un mod mai potrivit pentru a exprima ceea ce traiesc. Ma intreb dad
viata mea mai are sens sau daca mai exista inca lucruri care imi plac sau din
contra, rna plictisesc foarte _tare'? Am 0 stare de iritare. Sau chiaro pot avea
impresia eli ceilalti profita de mine. Am dreptul sa fiu fericit? A~tept mult de la
~eilalti, dar trebuie fac eu singur schimbarile pentru a avea eeea ce vreau in viata.
In loe sa rna sprijin pe ceilalti, aeceptt" sa imi iau viata in maini, altfel voiramane
in aceasta stare de inerpe.
Caut cauza suferintei mele, sunt deschis ~i imi schimb atitudinea aeeeptandumi!" sentimentele !}i emopile. Le pot transforma in iubire ~i in armonie, in
avantajul meu ~i pentru binele eelorlalp. Corpul meu imi transmite mesajul. sa
1 1
Marele Dictionar al Boli/or ~i Afectiunilor - Cauzele subtile ale imbofnrivirii
113
adopt 0 atitudine mai pozitiva, pentru a rna adapta la noile situatii, care apar in
viata mea.
.
_159. BURTA SAU ABDOMEN
Vezi ~i:: BALONARE [. .. A ABDOMENULUI], INTESTINE
[AFECflUNI ALE ...]
Burta sau abdomenul este partea inferioara ~i anterioara a trunehiului uman,

care contine mai ales intestinele. La fel ca if! viata mea de zi cu zi, atunei cand rna
indop pre a repede eu mancare, am "burta-plina", imi vine sa dorm ~i am 0 stare
de disconfort. Trebuie sa invat sa imi acord timp, sa inghit fiecare situatie noua ~i
sa rna adaptez la schimbarile care au loc in vlata mea, evitand astfel sa traiesc
nerabdare si frustrare. Deoarece in abdomen, in 'pantece, se dezvolta copilul $i se
pregateste sa treaca - de la starea solitara la starea sociala, abdomenul
simbolizeaza relatiile. Toate diflcultatile din aceasta zona au Iegatura ..cu
. blocajele dintre mine ~i universul In care exist, acestea fiind exprimate prin
relatiile personale, care iml forrneaza realitatea. Daca traiesc 0 situatie
abominabilii sau lngrozitoare, burta mea va reactiona puternic, mai ales. atunci
cand rna simt obligat sa rna aplec in fata euiva si rna simt umilit. Abdomenul este
tensionat atunci cand ma-simt-fragil, nu sunt sigur pe mine ~i cand am impresia
ca sunt calcar in picioare. Este relaxat atunei cand sunt foarte lncantat de viata
mea ~i nu maintereseaza ce spun ceilalti.O afectiune laburta indica faptul ca am
o perceptie negativa asupra vietii si este posibil sa am 0 ranchiuna, sa imi fie greu
sa integrez lucrurile noi, care mi-ar putea lmbunatati viata, Aceasta ranchluna
poate rezulta din sentimentul meu de neputinta fata de figura paterna din viata
l11ea,pe care 0 consider dominanta. Am impresia di trebuie sa rna saerific sau ca
sunt manipulat.
Accept!" sa imi recunose gandurlle ~i sentimentele, prin intermediul
celorlalti $i in un-iversuldin jurul meu. Afectiunile din zona abdomenului, unde li
au sediul intentia mea cea mai profunda si sentimentul meu fata de ceea ee este
bun sau rau in viata mea, imi transmit ceea ce se intampla In viata mea interioara
i la nivelul emotiilor,
160.
BULIMIA
Vezi ~i:ANOREXIE,
METIT, [EXCES DE ..~JG, REvrATE
[EXCES DE ...]
Bulimia este 0 boala compulsiva~ .~n-evole n~~ontrolata de a absorbi m~ncarea in

_~~n~tapmari, un dezechilibru riervos; deoarece suntintr-o reactie total a fa~a de
~~
..
Are acelea~i eauze interne ca ~i anorexia ~i obezitatea. Manane in exces pentru ami satisface complet dorintele siu pentru a regasi 0 forma de iubire ~i de
afectiune (hrana simbolizeaza viata, iubirea i emotiile).lncere sa umpJu pe plan
, . emotional un gol imens din mine; 0 ura fat~rde mine (dezgust, dispret) atat de
mare, incat vreau sa umplu aeest gol eu oriee pret, prefer sa rna las dominat de
mancare (viata) in loc sa fiu deschis fata de viata, Neg 0 parte din mine sau 0
~ittiape $i am 0 suparare sau 0 furie, peritru ca rna.'simt izolat, separat, respins.
.. Imi resping in totalitate eorpul, refuz sa traiesc in aCeasta lume. Nli mai vieau sa
traiesc toate aceste frustrari i angoase. Imi este teama ca voi pierde eeea ee am
~-
'~'\
Jacques Martel
114
ji.
iii
I'
'I
J
i simt 0 nesiguranta, poate pentru ca rna simt diferit de ceilalti. Nu rna mai simt
capabil sa "muse din viata". Nu am tot ceea ee vreau sau nu imi stapanesc destul
de bine dorintele i emotiile. Vreau sa rna simt mai puternie decat mancarea,
dedit sentimentele ~i emotille mele. Prefer sa vomit in loc sa fiu sanatos, pentru
di dispretuiesc pro fund.
Traiesc 0 hartuire interioara insuportablla, ~ vrea ca oamenii sa se apropie de
mine ~i sa rna las invadat de emotiile lor ~i de emotiile mele, dar, tn acelasi timp
rna deranjeaza foarte tare ~i vreau sa Ii resping imediat, pentru a nu fi atins in
intimitatea mea i pentru a-mi controla emotiile. Felul in care rna vad, eu sau
ceilalti, provoaca un conflict legat de propria mea identitate i imagine ape care 0
ofer ~i care, de multe orl, rna dezgusta, Cred di nu sunt bun de nimie si rna pierd
ln rnulttme, rna las tnghttit de multime i tmi convine acest lucru. In acelasi timp,
as vrea sa am locul meu, sa "am 0 greutate", sa flu diferit! Traiesc 0 depresie
profunda, 0 disperare, 0 angoasa, pe care incerc sa 0 alin, 0 frustrare pe care
tncerc sa 0 compensez. A vrea sa lml valorizez imaginea de sine: as vrea ca
aceasta sa fie perfectal Bulimia este strans legata de mama (sursa vietii), de
latura materna ~i de creatie. Oare sunt tn reactie, in relatie cu mama mea? Am
sentimentul ca am fost controlat ln copilarie, iar acum, prin bulimie, vreau sa fug
de mama mea, sa 0 neutralizez (in sens metafizic) sau sa parasesc aceasta lume?
Sau rna bucur sa rna port astfel? Este posibil ca atunci cand eram bebelus, sa fi
trait etapa de dupa alaptare, ca pe un abandon? Ca si cum as fi fost smuls de
langa mama mea? in acest caz, am impresia ea "voi muri de foame", de unde
provine nevoia de a manca cantltati enorme de alimente, pentru a umple golul i
pentru a-mi micsora stresuL Ma simt pierdut si la mila "pradatorilor". Daca sunt
bulimic trebuie sa fiu deschis fata de iubire.
Necesitatea de a acceptalv faptul di am ceva de tnteles din aceasta stare
depresiva rna conduce spre iubire i tnvat sa rna iubesc si sa 'ma accept mal mult,
ca fiind un canal prin care circula energia divina, Traiesc pe pamant pentru a
tndeplini 0 misiune rata de mine, cu mama mea i cu cei pe care Ii iubesc. De ce sa
nu apreciez frumusetea universului ? imi accept corpul aa Cum este, ego-ul i
limitele lui, primesc mancarea ca pe un dar divinoAccept!., iubirea pentru mine
i pentru ceil alp i descopar bucuriile de atrai pe aceasta Iume. Asta este
tot.
161. BURTA (durere de ...) Vezi: DUREREDEBURTA
162. BUZE
Buzele, pot semnifica deschiderea sau inchiderea spiritului, ceea ce vreau sau
nu vreau sa spun. Pot percepe tensiune, ingrijorare, suparare sau frica, prin
craparea sau uscarea buzelor. 8uzele pot fi dirnoase, daca am bucurie, pIacere ~i
iubire in inima", sau sub~iri, atunci dind sunt mai re~inut i chiar rigid fa~a de
dorintele ~i placerile viepi. In cazul unei femei, labiile - buzele vaginului indica
repercusiuni cauzate de aceJeai tulburari, doar ca este mult mai probabil ca
orice afectiune a acestora sa fie legata de exprimarea sexualitapi sau a feminita~ii.
Marele Diet/Dnar al Boli/Dr ji A/eel'unilor - Cauzele subtile ale imbolnaviril
115
"
B
u
z
a
I
n
f
e
r
t
o
a
r
a
r
e
p
r
e
z
i
n
t
a
l
a
t
u
r
a
m
e
a
m
a
s
c
u
l
l
n
a
,
r
a
t
lonala, ranunea ~i buza superloara reprezfnta partea mea

feminina, receptiva, emottonala. Starea ~i forma buzelor indica dad
sunt deschis fata de ceilalti, dad angoasele rnele rna rod, tara sa tmi dau
seama. Am tendinta de a-mi "strange buzele" atunci dind rna indoiesc de
judecata ~i de opinia celorlalti ? Sau, mai degraba, lml "muse buzele"
deoarece nu am destula tncredere in propria mea judecata, in bunul meu
simt ? Este posibil sa tratesc un conflict interior fata de senzualitatea
mea, de locul pe care i-l acord ln viata mea. Daca am 0 dificultate tn ami face pe plac, buzele mele vor fi afectate. Daca primesc un sarut
nedorit, daca trebuie sa "suflu in fiola" (pentru testul de alcoolemie), daca
am impresia ca sunt tradat de cineva apropiat (sarutul lui Iuda], buzele
mele vor fi afectate. in acest caz, am impresia ca persoana care reprezinta
autoritatea, abuzeaza de puterea sa.
Acceptlv sa tmi exprim sentimentele, atat pe cele negative, daca sunt
nemultumit (dad nu, buzele mele se pot umfla], cat i pe cele pozitive,
precum
cornplimente, 'afectiunea mea, aprecierea etc. deoarece cu buzele, pot
saruta i imi pot arata dragostea fa~a de cei pe care Ii iubesc. Ma
simt in siguranta i indraznesc sa spun ~i sa arat cine sunt cu adevarat,
163. BUZE USCATE, CRAPATE
buzele uscate atunci cand resimt 0 oboseala mare, rand rna simt
singur, cand sunt lngrijorat sau regret ca am spus ceva 8ucuria mea de a
trai dispare i simt foarte putina placere in eomunicarea cu ceilalti,
Nu tmi mai pot impartai emotiile cu ceilaltl sau cu partenerul de viata.
Aceasta pierdere a bucuriei este si mal mare, daca buzele sangereaza,
Daca am buzele crapate, rna Intreb care este "divizarea" pe care am lasato sa apara in interiorul meu. Poate fi yorba despre 0 prapastie dintre
lumea mea reala si cea imaginara, Vreau sa raman tn turnul meu de fildes,
pentru a nu fi ran it.
Buzele crapate se pot manifesta in cazul unui eopil ai carui parinti s-au
separat
~i care are nevoie de tandrete, Mi-am creat 0 Iume plina de fantezie si
de iluzii,
care rna ajuta sa evit emotiile negative, "fantomele" care imi
controleaza viata. Fac compromisuri, incerc sa imi indulcesc via~a, dar
m-am saturat de toate acestea.
Accept!., sa fiu in contact cu realitatea i cu oamenii din jurul
meu. imi imbunatatesc comunicarea cu ceilalti i "imbrap$ez viata" eu mai
multa iubire. in IDesa traiesc in trecut sau in viitor, invat sa apreciez
momentul prezent, Intrand in contact cu eeea ce sunt i cu ceilalti, nu
voi mai avea nevoie sa traiesc tn irnaginar. Unind ceea ce era divizat
tnainte, buzele mele revin la viata i tntr-o stare perfecta.
Am
J:
.~
"I
]
,--.,
"."\
'!I
Jacques Martel
116
MOTeleDictionar 01Bali/aT ~IAfectiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavir;;
c
164.
CAECUM Vezi: APENDlCITA
165.
CALCANEUM
166.
CALCULI (in general) Vezi $i: CALCULl/BILlARljRENALI
Vezi:
Calculii pot fi "ascunsi" de mult timp, iar 0 ernotie brusca ~i violenta Ii poate face
sa se manifeste "constient" prin dureri intense. Adeseori, pot insemna faptul di,
sunt decis sa merg inainte, sa des chid usile, dar exista ceva care rna tmpledlca,
rna limiteaza sau rna sufoca, iar actiunile mele sunt determinate de frlca. Atunci
devin frustrat, am atitudini "amare" ~i iritante fata de ceilalti, nu reusesc sa rna
decid, deoarece nu am curaj, iar fortele mele interioare sunt prost canalizate. Nu
imi stapanesc propria persoana, Din aceasta cauza am calculi biliari. Cine i'mi
mfluenteaza viata? Sunt prea orgolios? Care sunt datoriile din treeut (de ordin
material, emotional sau spiritual) pe care le am de platlt, dar pe care Ie-am uitat
sau pe eare am omis in mod voluntar sa le dau i'napoi?
, Chiar dad. calculii sunt manifestarea unei vietl dure, trebuie sa accept! .sa
rna' eliberez de trecut si sa am 0 atitudine ~i gandurl mai blande, 0 noua
deschldere spre viata, lasand deoparte trecutul, sentimentele lndepartate ~i
veehile emotii amare si astfel sa ajung sa traiesc iubirea veritabila, Imi acord
dreptul de a-mi indeplini propriile mele nevoi, chiar daca acest lucru lnseamna sa
le spun nu celorlalti. Procesul de acceptare !.la nivelul Intmliv rna va ajuta sa
yad mai dar in viata ~i sa descopar mai bine drumul care imi va ameliora situatia.
Imi las toate talentele sa se dezvolte cu blandete si astfel rna pot implini pe
deplin.
'
WOO
Calculul este 0 concretiune de forma unei pietricele care se formeaza prin

precipitarea anumitori componente (caleiu, colesterol) din bila sau din urina,
Calculul este acumularea (sau .adunarea"} ideilor false, a petrificarii in pozitia de
retragere sau de frustrare, a conceptiilor eronate despre realitate, ceea ceopoate fi
ilustrat prin expresia "a face' 0 eroare de calcul", De asemeriea, poate fi yorba
despre emotil si de sentimente refulate, de 0 concentratie de ganduri, asemenea
unei mase de energie care se solidifica ~i .se cristallzeaza pana cand formeaza
pietre foarte dure in organul in care se manifesta cauza bolii, Apare atunci cand
te sirnti inferior celorlalti, cultivi supararile i ai un gust amar legat de viata.
Incapatanarea de care dai dovada te deterrnina sa te indepartezi de adevaratele
tale nevol, Ai senzatia di iti este lncalcat "teritoriul".
Accept! 't sa am incredere in viata si stiu di pot conta pe puterea mea divtna,
care rna va ajuta sa vad evenimentele cu 0 mai mare deschidere a spiritului ~i In
168.
deplina slguranta,
167.
CALCULI BILIARI SAU LITIAZA BILIARA

SPLlNA
Vezi: FlCAT (DURERE DE FlCAT),
"
Calculul biliar este format, in general, din unul sau mai multe depozite de
colesterol sau de calcar. In limbaj popular se foloseste expresia "a avea pietre la
ficat". Calculul este Insa la bila. Acest lichid secretat de ficat foloseste la digestia
alimentelor. Bila este pastrata in vezica biliara, iar calculul format (poate fi unul
mai mare sau mai multi, de dimensiuni mai mici) se formeaza in aceeasi vezica.
Bila este amara, vascoasa ~i arata amaraciunea interioara, durerea, agresivitatea,
insensibilitatea, resentimentul, frustrarea sau nernultumirea pe care Ie simt fata
de mine insuml sau rata de una sau mai multe persoane. Calculi! reprezinta 0
durere mai profunda decat simple simptome la nivelul splinei, al ficatului sau al
vezicii biliare. Este 0 energie solidificata, cristalizata sub forma unor pietricele,
provenind din ganduri foarte dure, pUne de' furie, de amaraciune, de invidie
~i chiar de gelozie, care au fost intrepnute ~i acumulate de-a lungul anilor. Poate
fi yorba ~i despre un talent, 0 forta, pe care nu am vrut niciodata sa 0 folosesc
deoarece rna simteam vulnerabil, inferior, insuficient de hun. Acumulez fOrJ:ele
mele interioare, in loc sa Ie folosesc. Simt furie, dar aceasta furie este indreptata
impotriva mea, deoarece, in sinea mea, imi cunosc capacitaple. Am de cis sa rna
ascund, pentru a rna apara de lome exterioara. Ma feresc de judecata celorlalti.
117
CALCULI RENALI SAU LITIAZA RENALA Vezi $i:'R1NICHl
Calculii renalt, denumiti ~i pietre la rlnlchtau legatura eu rinichii, care sunt

sediul fricil, Reprezinta formatiuni de pietre sau de cristale pr6venind din
, cantitatile abundente de sare, calciu, oxalati !li acid uric. Addul uric reprezinta
emotil vechi, ce trebuie evacuate. Calculii se pot forma in parti diferite ale
sistemului urinar. Reprezinta 0 masa de energie solidiflcata, creata din ganduri,
frici, ernotii si sentimente agresive fata de cineva sau fata de 0 situatie, Rinichiul
fiind un filtru al emotiilor si deseurilor corpului, abundenta sarurilor de add uric
indica 0 cantitate mare de sentimente agresive solidificate, retinute de mult timp.
"Traiesc frustrari si sentimente agresive in relatille mele, de atat de mult timp,
lncat atentia mea s-a fixat pe acestea", Viata mea afectiva este un esec si lrnl spun
d'i fericirea este doar pentru altii, 0 persoana echillbrata are "rinichii puternici",
,dar exista diverse trasaturi de caracter care pot cauza calculi: sunt foarte
'autoritar, adeseori extrem de autoritar, foarte sever fata de mine insumi ~i fata
de cellalti, iau deciziile si fac alegerile fiind in "reactie" la ceva, raman foarte
aneorat in trecut, imi lipsesc vointa ~i increderea. Sunt foarte drastic in opiniile ~i
in alegerile mele. Calculii renaH imi)lica adeseori un conflict interior intre vointa
mea ~i deciziile mele, care determina un exces de autoritarism: deoarece ~a
consider slab ~i imi este frica, imi "mobilizez" toate fortele disponibile, in acela~i
loc pentru a indeplini anumite sardni, iar dupa treeerea' perioadei de stres,
aceasta concentrare se intarete ~i formeaza calculi. Mi-am reprimat intreaga
spontaneitate, care s-a intarit, pentru a trai in functie de ceilalti. Totul este
calculat, planificat din avans pentru a evita surprizele i pentru a-mi oferi un
sentimente de control asupra vietii mele. Exista deci un "eu", care este una dintre
....'\
Jacques Martel
118
Marele Dletlonar alBoli/or ~IAfectiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavirii
personalitatile mele, care traieste in societate i exista un alt "eu", care traieste
ascuns intr-un dulap i este format din toate aceste emotii pe care le reprim.
Energiile mele creative ~i agresivitatea se acumuleaza in acelasi timp, Toate
cuvintele nerostite care eel' sa iasa afara, sa se exprime i care sunt retinute, se
transforma in calculi renali. Am impresia ca sunt supravegheat sl ca trebuie sa
fiu in garda, in fie care moment. Am tendlnta sa traiesc izolat i rna simt incapabil
sa comunic sau vinovat, Imi Interzic multe lucruri. Ii las pe ceilalti sa rna invadeze
sau sa imi invadeze viata ~i nupot delimita ceea ce imi apartine,
. Accept! "I sa imi regasesc 0 anumita pace interioara i vreau sa nu mai am
calculi. Ar trebui sa nu mai insist atat de mult pe anumite situatit conflictuale ~i
pe anumite probleme, deoarece, daca voi continua astfel, rna irnpiedic sa merg
mai departe. Trebuie sa le rezolv definitiv, sa vad viitorul cu calm $i deschidere.
Este vorba despre constiinta si atitudine. Traiesc intr-un mod spontan, ca un
copil, iar viata mea va fi plina de fericire i de surprize.
169. CALOZITATE Vez1: PIEI4 PIC/OARE -CALUS $1 BATATURl
170. CALVITIE Vezi:PAR-CALVITIE
171. CANAL CARPIAN (sindromul
172.
CANCER (in general)
...) Vezi: CRAMPA SCRJITORULUI
Vezi #: TUMORA (TUMORJ)
Cancerul (denumit $i tumora mallgna] este una dintre cele mai raspandite boli
ale seeolului XX. Se dezvolta eelule anormale, canceroase. Sistemul imunitar,
care BU mai recunoaste celulele' sanatoase de cele bolnave nu reactioneaza in
prezenta acestora, Iar celulele nesanatoase se' raspandesc eu vlteza in corp.
Oamenii pot avea celule preeanceroase in organism, dar sistemul imunitar, adica
sistemul natural de aparare din corpul nostru, le anihileaza inainte ca acestea sa
devina canceroase. Deoarece aceste celule se dezvolta intr-un mod incontrolabilu
si rara ineetare pot dauna functionarii unui organ sau a unui tesut, putand astfel
sa afecteze partile vitale ale organismului. Cand aceste celule invadeaza diverse
parti ale corpului, vorbim despre cancer generalizat1Z
.
Cancerul este in primul rand legat de emopi refulate, de resentimente
profunde, care dateaza uneori de mult timp, fata de ceva sau de 0 situatie care
rna tulbura inca $i astazi ~i fata de care nu am indrclznit niciodata sa imi
exprim sentimentele profunde. Adeseori exista 0 legatura cu unul sau mai
multe aspecte ale vietii mele de cuplu. Chiar dadi cancerul se poate dedana
foarte repede, in urma unui divort dificil, a pierderii unui loc de munra, a
,i
llConfonn studiilor doctorulul Ryke Geerd Hamer, cancerul' este dezvoltarea celulelor speclalizate
organizate provenite dintr-un program special emis de aei~r ca raspuns la un suprastres psihologic '.
12 Cancer generalizat: in cazurile de cancer generahzat,
este vorba mal ales de metastaze, adlca celule
canceroase care provin din alte zone ale corpulul, fUnd transportate prin sange sau. limfa. Exista putine referin~
despre aceastii ipoteza a celulelor canceroase care pot fi transportate dintr-un Ioe In altul. Ar putea fi yorba mal
degraba de faptul di, primul cancer, care provenea dintr-un conflict s-a manifestat ~ a pus in evide~!a un alt conflict~
care la rimdul sau a provocat un alt cancer ~i a!ja mal departe, Un stres foarte putemic poate ahmenta un altul ~I
astfel sa manifeste alt cancer.
.
u
,
,
119
pierderii unei flinte dragi etc. de obicei, este rezultatul mai multor ani de conflict
interior, de culpabllltate, de rani, de supararl inconsolabile, de .ranchluna,
de ura, de confuzie si de tensiune, care rna rod. Traiesc disperare, respingere
de sine, rna simt nenorocltu, Ma macina rnereu acelasi sentiment de esec, Ceea
ce se lntampla in exterior este doar reflectarea a ceea ce se lntampla in interiorul
meu, fiinta umaria fiind reprezentata de celula i mediul de viata, iar socletatea,
prin tesuturi, In rnajoritatea cazurilor, daca sufar de cancer, sunt 0 persoana
iubitoare, devotata, plina de atentie si de bunatate fata de ceilalti, foarte sensibila,
care seamana iubire i fericire In jurul sau. In tot acest timp, emotille mele
personale sunt refulate foarte adanc In mine. Imi gasesc alinare si satisfactie in
exteriorul meu, nu in interior, deoarece am un respect de sine foarte scazut, In
timp ce rna oeup de toata Iumea, imi las la 0 parte nevoile personale. Ma simt
neputincios in a-mi schirnba viata, Aceasta neputinta provine din faptul di am
impresia de a nu avea nicio putere asupra vietl! mele. Las aceasta putere in grija
unei autoritati mai mari decat mine, din exteriorul meu. Nu mai sunt In contact eu
corpul meu i cu emotiile mele. Sunt pierdut deoarece nu rna definesc decat prin
intermediul celorlalti. Nu mai am nicio identitate. Am devenit un strain fata de
mine insumi. Irni cedez locul celorlalti, imi las la 0 parte celulele sanatoase, care
reprezinta identitatea mea ~i care sunt lnlocuite de celule stralne, care nu i~i au
'.Iocul in corpul meu. Dar, deoarece binele celor din jurul meu este deasupra
binelui meu, decid ca eu nu valorez nimic $i ca Ii pot lasa pe ceilalti sa. rna
invadeze. Evit sa lmi iau viata in main! $i rna consider incapabil de acest lucru.
Deoarece mi se pare ca viata nu lmi mai aduce nimic, rna predau l1inu mai am
pofta de a trai, La ce bun sa lupt? Dad traiesc multe emotil puternice, ura,
.culpabilitate, respingere, voi fi intr-o reactie foarte puternlca, Ia fel ca i celula,
Celulele mele sanatoase se intorc impotrlva mea ~i celulele bolnave preiau
controlul. Ma voi simti chiar responsabil de problemele i de suferintele celorlalti
i ~ivreau sa rna autodistrug.
. ,.
Celulele canceroase traiesc in izolare, la fel ca mine, eel care vrea sa se retr'aga
In sine in fata unei situalii pe care imi este foarte greu sa 0 accept! "I: vorbesc
foarte putin despre ea, imi refulez emopile care rna otravesc. "Ii port pica vietH"
este prea nedreapta. Joe rolul "victimei" viepi ~i devin repede "Victima"
c~ncerului. De obicei, "ura" fala de cineva sau fa~a de 0 situatie rna "va roade pe
interior" ~i va determina celulele sa se autodistruga. Aceasta ura este foarte
adanc lngropata in mine $i de obicei nu sunt contient de existenta ei. Este
ascunsa in spatele matii mele de "persoana buna". Corpul meu se descompune
incet deoarece $i sufletul meu se descompune: am nevoie sa imi 'implinesc
dorintele, in loc sa Ie fac pe plac celorlalti. Trebuie sa Imi ofer bucurii, "mid
'plaeeri". Am acumulat resentimente,
conflicte interioare, culpabilitate,
.autorespingere fata de mine 'insumi, deoarece am actionat mereu raportat la
ceilalti $i nu in funcpe de ceea ce yreau eu. Rabdarea exemplara de care dau
'.,dovada este insopta de un slab respect de sine. Evit sa irni acord dragoste $i
13
in francezii
-w.- .... _)' ...
cancra - nefericit, cu un respect de sine foarte sciizul
-T
'I
:J
1"
';
..x..
,
. Jacques Martel
120
respect, deoarece cred ca nu le merit. Vointa mea de a trai devine aproape

inexistenta, Ma simt inutil. "La ce bun sa mai traiesc? Este modul meu de a
incheia socotelile cu vlata, Ma. autodistrug i este de fapt, 0 slnucidere
deghizata, Am impresia eli "mi-arn ratat": viata, pe care 0 consider un esec.
Moartea mi se poate parea, chiar dad inconstient, mai frumoasa dedit viata pe
care 0 due, Am nevoie sa redefinesc cine sunt cu adevarat ln.loc sa rna identific cu
imaginea pe care ceilalti vreau ca eu sa 0 proiectez. Am nevoie sa dau masca la 0
parte. Poate fi un demers dificil pentru moment, dar este esential pentru a-mi
redobandi controlul asupra vietii mele. Voi descoperi di am tot curajul sl toata
forta necesare pentru a-mi indeplini toate visele. Partea corpului care a fost
atinsa de cancer lmt dezvaluie natura problemei sau problemelor mele: imi arata
ce program mental sau ce atitudini trebuie sa adopt pentru a face boaia sa
dispara.
Trebuie sa reintru in contact cu "eul" meu interior sl sa:ma accept !.,
asa cum sunt, eu calitatile, cu defectele, cu puterea si eu slabiciunile mele. Accept
!., sa las la 0 parte vechile atitudini i obiceiuri morale. Acceptarea !.,bolii
este esentiala pentru ca apoi sa pot Iupta. Daca refuz sa acceptlv boala, cum voi
putea
sa ovindec?
Accept !., sa reiau contactul cu acea parte din mine de care m-am
deconectat, pentru a reintra in contactcu viata mea. lmi deschid inima ., ~i
devin consttent de tot ceea ce imi poate aduce viata si cat de mult fac parte din
viata mea. Chiar daca, initial cancerul pare a avea rolul negativ, al dusmanului,
imi dau seama ca este un catalizator pentru a rna determina sa aduc schimbari
majore in viata mea. Faptul de a primi un tratament natural pentru vindecare,
masaje sau orice alte tehnici cu care rna simt bine, va avea un efect de armonizare
i rna va ajuta sa imi deschld constttnta in fata tuturor minunilor vietii si a
frumusetli din jurul meu, lucru care va lntari astfel sistemul meu imunitar.
Accept !., sa linistesc ernotlile pe care Ie am in mine. imi reiau controlul
asupra propriei mele vieti, Dear eu stiu ceea ce este bun pentru mine! Doar eu
pot decide sa rna vindec ... Accept !., sa rna pot vindeca deoarece am' multe
lucruri de indeplinit, multe vise de realizat. Accept !., sa traiesc in prezent,
acceptandu-mi trecutul, ca pe 0 perioada de pregatire pentru a rna descoperi,
pentru a ti cine sunt cu adevarat. Lasand sa curga viata din mine, celulele mele
vor fi bine hranite i Ie vor inlocui pe cele de care nu mai am nevoie.
173.
CANCERAL ALUNITEI
174.
CANCERAL BRONHIILOR
175.
CANCERAL COLONULill
Vezi: PIELE -MELANOM MALIGN

Vezi ~;: BRONHH - BRON$ITA .
Vezi ~i:INTESTIN [DURERE DE ...II CONSrIPATIE
Colonul este 0 parte a intestinului'gros in care se digera alimentele. Elimina' ceea

ce este considerat inutil sau murdar de catre corpul meu. Ma ajuta sa las deoparte
ceea ce nu mai este bun pentru mine, sa trec mai departe. Fricile, mai ales cele
legate de viata materiala sau de bani afecteaza colonul. Se spune di este una
Marele Diet/onar al Bolilor i A/eetiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavirii
121
dintre cele mai raspandite forme de cancer in America de Nord, din cauza
consumului excesiv de carne, de raina raflnata, de zaharuri, Aceste alimente sunt
, greu de digerat si de asimilat. Totusi, exist a si alte cauze: cautarea continua a
satisfactiilor, a placerilor, a dortntelor materiale, aferente unor start psihice,
emoponale si mentale pe care Ie traiesc in fiecare zi [impreuna eu angoase,
anxietate etc) reprezinta principala cauza a dezordinii alimentare sau digestive.
Nu prea simt bucurie interioara, sunt mai mult sau mai putin satisfacut de viata
mea asa cum este acum. Ma simt murdarit de un anumit aspect din mine. Mananc
~i lmi refulez emotiile: este mai usor i nevoile mele sunt implinite mult mai
- repede. 0 separare sau un divert pot favoriza dezvoltarea acestui tip de cancer
deoarece pot determina un soc emotional puternic in care nu pot digera acea
situatie. Aleg 0 forma de recompensa care imi este foarte la lndemana. Caut 0
anumita satisfactie i imi place sa 0 regasesc in mancarea grasa si grea. Cancerul
de colon poate. avea cauze asemanatoare eu cele ale constipatiei. dar cu un
factor emotional mult mai puternic i rnai profund: este yorba probabil de 0
nevoie de a da drumul, de a lasa lucruriIe libere. Trebuie sa rna intreb care
este situatia pe care nu am digerat-o inca sau pe care nu vreau sa 0 admit i care
rna determina sa am resentimente. Din acest punet de vedere, este ca i cum nu
as vrea sa 0 asimilez in realitatea mea. Sunt foarte contrariat de acest lucru.
Percep aceasta sttuatie ca pe 0 porcarie, 0 actiune dezgustatoare, abominabila,
Nu pot sa tree mai departe, sa intorc pagina. E,ca i cum as fi lipit de .acea
situatie (*in llmba franceza colle, Upit). La modul general, atunci candoeste afectat
, coionul superior exista 0 legatura eu parintii sau superiorii. Colonul mediu
impllca relatiile colaterale: surori, frati, veri: in, mediul profesional, este yorba
despre 'colegil care au acelasi nivel de raspundere ca si mine. CoIonuI inferior
are legatura cu relatiile cu copiii sau, in mediul profesional, subalternil, In cazul
constipatiei, este yorba despre energiile i ernotiile care ies la suprafata, in timp
ce, in cazul cancerului de colon, este yorba despreenergiile i emotiile situate in
.adancime, De aceea, chiar daca intestinele mele functioneaza normal pot dezvolta
un cancer de colon. Intestinele fac ceea ce pot pentru a rna pastra sanatos si am
datoria de a le respecta, pastrandu-le sanatoase cat mai mult timp posibil.
, Accept 1" sa fiu mai deschis in fata bucuriilor vietii i exprim emotiile care
.fac parte din viata mea! incep sa practic diverse forme de relaxare fizica ~i
interioara, 'care rna pot ajuta sa imi acord timpul necesar pentru a trai 0
_'existenta mai echilibrata.
176.
CANCER LA ESOFAG
,177.
CANCER LA FARINGE
178.
CANCER LA FICAT Vezi: FICAT [DURERE DE ...}
179.
CANCER AL GANGLIONILOR (al sistemului
Veri: ESOFAG
Vezi: GAT - FARINGE
ADENOPATIE. GANGliON [ UMFATlC}
Iimfatic)
Vezi: ADENITA,
n--l-"l"
l'
'11"1'
-:
I.
122
I!
i.I 'I ,I.
Jacques Martel
Marefe Dictionor al Boli/or i Afecfiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavirii
123
Sistemul limfatic exista in corp in paralel cu sistemul sanguin. Transports un

lichid albicios i opac, precum laptele diluat, numit limfa, Deoarece lim fa.contine
proteine i limfocite (globule alb e), aceasta joaca un rol important in procesul de
imunitate i de aparare al organismului. SistemuI limfatic este legat direct de
emotii, de partea afectiva. Ganglionii folosesc Ia filtrarea limfei de impuritati,
cam laofel ca rinichii, ficatul, splina, pentru sistemul sanguin. Astfel, un cancer al
ganglionilor indica prezenta unor frici puternice, a culpabilitatii si a disperarli
legate de ernotille din plan amoros i sexual. Chiar dad. in prezent am 0 viata
amoroasa armonioasa, este posibil ca anumite deceptii profunde sa iasa la
suprafata prin aceasta forma de cancer. Imi caut un loc In care sa rna adapostesc
fn sigurantii. Cred ca singurul mod de a face acest lucru este acela de a apartine
unui grup, chiar si in detrimentul relatiei de cuplu.
Trebuie sa acceptjv di totul poate avea loc in Interlorul. meu, lasand sa
circule viata, precum apa tntr-un rau, in armonie si iubire si ocupandu-rna de
copilul meu interior ranit, Astfel imi regasesc sentimentul de. siguranta in
interiorul meu. Stiu ca sunt aparat tot timpul i di nu imi rarnane decat sa. rna las
eondus de curentul vietii,
180.
CANCER LA GAT
181.
CANCER AL GURII
Vezi
$;: GAT - FARINGE
Cancerul gurii poate fi situat la nivelul cerului gurii, al buzelor, al limbii, al

gingiilor sau al palatului. Asa cum pielea reprezinta linia de dernarcatie dintre
exterior si interior, gura este poarta de intrare, vestibulul dintre ceea ce intra
(aer, hrana, lichide) sl ceea ce iese (aer, vorbe care transports emotli]. Este
posibil sa fiu 0 persoana despre care se spune ca "ii mananca apropiatii" (care
vorbeste pe la spatele oamenilor). Pot avea sentimente distructive fata de mine
lnsumi sau fata de una sau mai multe persoane, lucru care rna face sa spun "osa-l
mananc !" cu sensul de ranchiuna, ii doresc raul acelei persoane sau moartea,
intr-un anumit sens. Golul meu interior imens imi amplifidi dificultatea de a fie
eu insumi, 0 fiinta autonoma care se bucura de viata, Ma simt indepartat de
oameni, atat pe plan fizic cat $i emotional. Nu mai suport raceala din existenta
mea.
Accept Iv faptul ca am 0 mare nevoie de a lasa sa intre in mine sentimente
de iubire si de a le exprima fata de cei din jurul meu si fata de mine, spunandu-mi
vorbe de iubire. Accept! "placerile vietii.
182.
CANCER AL INTESTINULUI (in general) Vezi $i: CANCER IA COLON. INTESTINE

[DURERE DE ...J / COLON/ INfESTIN SUBTIRE
Acest cancer se gasete de obicei la nivelul partii intestinuIui numita colon. Cand
am 0 astfel de boala trebuie sa imi pun intrebarea: ce anume nu sunt capabil sa
diger i cine bIocheaza digestia aeelui lucru . Poate fi yorba despre un cuvant
care mi-a fost adresat, pe care n consider rau sau poate fi yorba despre 0 actiune
care mi se pare nedreapta i inaceeptabila. Bucata aceea este amt de greu de
I:~
_,,
111
'II
"J
"'
...
'
ingh
itit
Inca
t nu
mai
stiu
daca
voi
reusi
din lipsa de alimente. Am 0 angoasa teribila, deoareee rna simt neputincios in

anumite situatii, Ma aga] de anumite persoane, idei, emotii, din teama de
necunoscut, desi as vrea atat de mult sa scap de toate aceastea!
. Indiferent de situatie acceptlv sa dezvolt 0 atitudine mai pozitiva, stiind
ca viata vrea ceea ce este mai bun pentru mine i ca acceptl.v sa traiesc
in abundenta. Invat, de asernenea, sa ii iert pe cei care mi-au spus sau mi-au
facut ceva ce imi este greu sa diger. Exprim fata de acea persoana ceea ce simt
pentru a readuee armonie in acea situatie, Elimin ranchiuna din viata mea $i 0
inlocuiesc cu intelegere sl desehidere a spiritului.
Sa 0
dige
r.
De
ase
men
ea,
pot
trai
183.
CANCER LA INTESTINUL SUBTIRE Vezi: INTESTINULSUBTIRE [DURERE IA ...J
184.
CANCER LA LARINGE Vezi: FUMAT, GAT [DURERE DE ]
Cancerul Ia laringe este numit $i cancerul fumatorilor, Cand 0 tumora maligna

se instaleaza pe peretele laringelui, acest lucru tnseamna di simt 0 mare nevoie
de a-mi exprima durerea interioara, A avea nevoie sa urlu in fata lumii
lntregl drama interioara pe care 0 traiesc, dar imi este frica sa tmi exprim
suferinta. Exista 0 persoana sau 0 sltuatie care rna impledica sa rna exprim, care
tmi pune frona? Poate imi spun dt: "Fac bine ca fnchid suferinta fn mine,
frica
foart
e
mar
e i
sa
rna
intre
b
tot
timp
ul
dad
am
dest
ula
man
care
in
frigi
der
.
lmi
este
team
a ca
voi
muri
de
foa
me,
duce fa nimic
sa
deoarece nu ar
vorbesc despre ear Acest lucru rna determlna sa rna inchid Ia
nivel emotional, nu mai pot! Am impresia ea se prabuseste totuI i as vrea sa rna

enervez, dar nu lndraznesc. Nu rna simt respectat pentru ceea ce sunt. lrni
este teama de emotiile mele cele mai profunde. Evit sa rna privesc in fata. [oc
rolul victimei, ii las pe ceilalti sa imi controleze lumea, spatiul meu vital. Vreau
atatde muIt ca viata mea sa fie pazita! Las cu usurlnta autoritatea mea
personala 'in mainile altei persoane sau a unui sistem dn afara mea, Revolta si
furia fac parte din alimentatia mea zilnica,
Accept !., sa lmi ocup locul i sa exprim ceea ee reprezinta pentru
mine adevarul, Acest Iucru rna va ajuta sa-mi injeleg 10cul pe care 11ocup in
mediul
meu i in Univers.
185.
CANCER LA LIMaA
Vez;:ALCOOUSM, RlMAT
Chiar dadi se admite faptul ca, cancerulla limba poate fi favorizat de fumat i
de alcooI, acesta provine
dintr-un
profund sentiment
de disperare
care inseamna di nu mai am pofta de viata. Mai mult, este posibil sa nu
exprim
acest lucru i sa refulez emopile in interioruI meu. Alcoolismul i tabagismuI
nu
sunt de cat factorii care amplifica sentimentele pe care Ie traiesc: prin alcool
imi ingrop sentimentele, iar prin fumat creez un ecran in fata acelor emotii, pe
care riu vreau sa Ie vad. Deoarece limba este organul eu care testez mancarea,
inainte
. de a 0 mesteca cu dintii, daea am cancer la limba, este bine sa rna intreb daca, in
'sens figurativ, am impresia ca nu sunt capabil sa apuc bucata de hrana .
r
,-------------------------------------------------------------------
,..\
124
Marele Dictionar al Bali/or ~i A/ecfiunifar
Cauzele subtile ale fmbolnavirii
1ZS
" Jacques Martel
nu corespund asteptarilor mele. Iml fae griji pentru cineva apropiat: am investit
atat de Inuit in acea relatie, atat pe plan emotional cat $i material, iar acum rise sa
pierd totul. La ce bun sa mai traiesc daca toate eforturile au fost in zadar i am
ajuns aid? "
,
Ce vrea sainsemne legatura care se face intre fumatori si cancerul pulmonar?
Ma pot intreba daca fumatul tigarilor este cauza c~n~e~ui la pla~~nivsau frica
de moarte rna deterrnina sa fumez si, in consecmta, rna determma sa dezvolt
cancerulla plamanl, Atunci cand fumez imi acopar cu un voal ernotiile care rna
'deranjeaza $i care rna lmpiedica sa traiesc, Daca nu solutionez conflictul, acesta
poate creste in mine, Intr-atat incat sa determine un cancer pulmonar.
Prin urmare, trebuie sa acceptlv viata $i sa rna gandesc ca, la fiecare
Inspiratie i la fiecare expiratie, viata circula in mine prin aerul pe care n respi~
Decid sa imi ocuI> loeul cuvenit. sa imi acord spatiu ~i ale~ ceea ce vreau sa
traiese; independent de fricile mele. Viata merita sa fie traita, eu merit sa traiesc,
Accept!" faptul ca nu exista rau pe pamant, ci doar experiente. Traiesc ~i ii las pe
. ceilalti sa traiasca, cu candoarea unui copil. MU$edin viata cu toata pofta !
Consider ceea ce apuc ca fiind ceva vital pentru mine. Poate fi vorba des pre un loc
de munca, despre mancare, despre 0 noua relatie etc. Situatia pe care 0 traiesc.ma
face sa lnnebunescl Am impresia ca voi exploda ! Am atat de multe emotii prinse
in interiorul meu ..: Am nevole sa gasesc in afara mea 0 forta, cand de, fapt, acea
forta se afla in Interiorulmeu. Ma controlez perfect, deoarece simt 0 nesiguranta
foarte mare. Am 0 ranchiuna atat de mare, de multe ori impotriva mea, deoarece
mi-am inchis trapa prea repede. Cand cancerul este situat pe marginea
limbii, unde este in,contact cu dintii, este posibil sa vreau sa fac bucati ceva
sau pe cineva, ce nu pot lnghiti .
Accept t" sa imi recapat gustul pentru viara, sa imi cresc respectul de sine si
invat sa Imi exprim emotiile. Astfel voi descoperi toata frumusetea pe care mi-o
ofera viata, Tree la actiune si caut ceea ce am nevoie, deoarece merit! Accept t"
faptul ca pot trai neputinta, deoarece nu ii controlez pe ceilaltl, ci doar pe mine.
Cand acceptlv acest lucru, este usor sa reintru in contact cu forta mea interioara
~i atunci imi pot crea viata asa cum simt! ,
'
-186.
CANCER LA MANDIBULA Veri: MANDIBULA [DURERE DE...}
187.
CANCER LA OASE vezt: OASE [CANCER LA OASE }
188.
CANCER LA OVARE Vezi: OVARE[DURERE DE }
189.
CANCER LA PANCREAS Vezi: PANCREAS [DURERE DE...} ,
190~
CANCERAL PIELII ,Veri:PIELE- MELANOM MALIGN
191.
CANCER LA PIEPT Vez;: CANCER LA sAN
192.
CANCER LA pLAMANI V~i
193.- CANCERLAPROSTATAVezi:PROSTATA[DUREREDE
.
~i: BRO;HH- BRON$ITA. FUMAT, pLAMANI [DlmERE
DE}.
Deoarece plamani; sunt Iegati direct de capacitatea mea de a trai [inspiratieexpiratie), cancerulla plamant indica 0 frica de moarte. De fapt, exista in viata
mea 0 situatie care rna roade din interior si Imi da senzatia ca rna sufoc si ca mor.
Plamanl] sunt organele legate de tristete, "iar atunci cand suferinta nu este
exteriorizata, plarnanii absorb acea suferinta, Este posibil sa apara in urma unei
separari sau a unui divort a mortii unei fiinte dragi, a pierderii unui loc de mundi
foarte important pentru mine. Exista 0 nopuhe'a_ eecului foarte marcanta: orice
situape, care pentru mine reprezinta,.in mod con$tient sau incon!jtient, rapunea
de a fi. Cand ra~iunea mea de a fi dispare sau imi este teama di va disparea, acest
lucru scoate in evidenta cealalata posibilitate care apare in fata mea, moartea. Ma
simt condamnat sa traiesc 0 situatie pentru tot restul vietii mele. Adeseori sunt
foarte drastic in judecatile mele. Totul este negru sau alb, nu exista nuante intre
ele. Dar eu toate acestea imi este teama sa imi exteriorizez gandurile, ideile. Cred
in nopu~ea de rau, atat legat de sexualitatea mea cat $i in 'alte aspecte ale vietii.
Traiesc 0 mare neputinta. Ceilalp imi judeca modul de viata, iar eu Ie port pica
pentru acest lucru. Viata mea nu mai are sens i sunt dezamagit de ceilalti, care
rl
1 ~
!.
194.
CA~CER LA RECT Vezi: INTESTINE - REC1'
195.
CANCER LA SANGE Veri: sANGE - LEUCEMIE
196.
CANCER LA SAN Veri: sAN] [DURERE DE...} "
...}
Sanii reprezinta feminitatea si rnaternitatea.Acest tip de cancer indica, in general,

anumite .utitudinl !ji ganduri profund tnradacinate, din frageda copilarie,
,.jncepand cu anii 1960, in unele locuri din lume, femeia se afirI?a mai .mult, i$i
ocupa IOC1.11 in societate si .vrea sa avanseze i mai mult. Poate exista 0 dlficultat~
in a-mi exprimaadevaratele senti mente $i a gasi un ec~ilibru intre rolul de mama
$i eel de femeie tmpltnita. Aceste conflicte interioare rna tulbura, in calitatea ~ea
de ferneie care cauta un echilibru. S-a deseoperit ca acest tip de cancer provme
dintr-u~ puternic sentiment de culpabilitate interroara fata de sine sau fata de
unul sau rnai multi copii: "De ce s-a nascut ? Ce am facut ca sa-l merit? Sunt 0
mama destul de buna sau 0 femeie buna pentru a rna oeupa de el T' Teate aceste
intrebari imi sporesc nivelul de culpabllitate, rna deterrnina sa rna resping i imi "
accentueaza team~ de a fi respinsa 4e ceilalti. Trebuie sa tmi reamintesc di:
"iubirea p~ntru copilul meu este tot timpul prezenta, dar gandurile n:e1e ~un~
: foarte puternice i treb~ie sa .fiu aten~~." Daca rna ju?ec prea ~spru: toata ~r~a l
respingerea se vor amphfiea, lar emotule mele vor fi eva~uate !a n.lve!ulsamlo~
care devin simbolul "e~ecului" meu. Cancerul la san rna aJuta astfel sa
, con~tientizez faptul ca traiesc 0 si,tuatie conflictuala, care poate fi fata. de mi~e
insami sau fata de altcineva, fiind legata de un element care face ~.a~te~m ~~atl~,~
meu vital din "cuibuI meu". De multe ori este yorba despre COPll", pUlorn mel
sau de d~eva pe c~re il consider ca pe copilul meu (de exem.?lu, ma~~.mea
bolnava, pe care 0 simt dezarmata, ca "un copil mic"). Vreau cu onc~ pret sa II dau
r",
..._,( 1
"
Jacqu.e...
126
Marele DiCfionar a/ Boli/or 1i AfeCflunilor.
Cauzele subtile ale imbolnilvlrll
127
Martel
totul copilului meu si vreau ca el sii,ia tot ceea ce ii dau eu. Cand nu se Intampla
acest lucru, indoiala si culpabilitatea preiau controlul... Imi este teama ca
"cuibul" (caminul) meu se destrama, De asemenea, pot avea 0 frica foarte mare
referitor la supravietuirea unuia sau mai multor copii. Imi este teama ca, daca mi
s-ar intampla ceva, tatal lor nu va fi capabil sa afba grija de ei, sa le ofere
afectivitate. intr-un sens mai larg, "cuibul" poate sa II contina si pe sotul meu,
caminul meu, fratii, surorile, mai ales daca traiesc sub acelasi acoperis cu mine.
. Asadar, tmi este teama de 0 izbucnire in fata familiei, a ceea ce.. din punet de
vedere istoric numim clan. Exlsta 0 frica, un gand care revine constant in minte ~i
care este, de neacceptat, precurn ideea de a fi tradata de sotul meu. A vrea sa
rna ocup ~i sa "hranesc" pe toata lumea, dar acest lucru este imposibil ~i rna
sfasie,
Barbatii pot dezvolta" de asemenea, acest tip de cancer, care reprezinta adeseori
conflictul interior rnasculin de a acceptalv propria natura ferninina divina, Se
lntampla ca unii barbati sa Ii manifeste latura ferninina i materna aproape la fel
de mult ca sl femeile. in calitate de barbat, e dar ca nu voi fi niciodata femeie, dar,
la nivel energetic, pot fi la fel sau chiar mai feminin decat 0 femeie. De aceea,
cancerul de san, aparut la mine, care sunt un barbat, este asociat cu respectul de
sine si capacitate a mea de a-mi exprima partea feminina lnnascuta, Poate avea
legatura cu faptul ca sunt barbat ~i cu dorinta mea inconstienta de a fi femeie.
Este un aspeet pe care ar trebui sa il echilibrez In viata mea.
Partea stanga este partea nivelului afectiv, iar partea dreapta a celui rational.
Cancerul Ia sanul stang indica prin urrnare, toate dificultatile afeetive i
emotionale refulate in mine, in calitate de femeie (legat de familia apropiata) i
este bine sa accept!" femeia ~i mama din mine sl sentimentele interioare pe
care Ie traiesc prin intermediul acestor doua roluri. La sanul drept, eaneerul
indica femeia responsabila si ceea ce se asteapta de la mine (ceea ce rna astept
eu sa fac cu femeia "din exteriorul meu"], Notiunea de familie, in acest caz, poate
include orice grup, orice asociere pe care 0 consider ea pe 0 farnilie. De mentionat
ca acest lucru se aplica si barbatilor, desi in cazullor, caneerul de san apare foarte
rar. Pentru mine, ca femeie, in universul fizic, forma si volumul sanilor poate avea
o anumita importanta, in func~ie de context. Se observa di, dadi partea mea
maseulina (Yang) este dominanta, pot avea sanii rnai mid sau ii pot considera
inutili sau lara valoare. Corpul vorbe$te ~i la fel $i sanii mei, eu sunt cea care
decid ce importan~a ii acord acestui simbol feminin ~i sexual.
Cautarea unui echilibru este foarte importanta, iar corpul se va adapta pe plan
energetic in funcpe de deciziile luate de femeia sau de barbatul in cauza, pentru
viitor. Totul consta in atitudine, in iubire ~i acceptare!" de sine. Con~tientizez
faptul ca rna las la 0 parte ~i triiiese doar pentru ceilal~i. M-am nascuibiologic, dar
nu ~i pe plan emo~ional. Emotiile mele sunt refulate ~i pot evita sa intru in contact
cu ele prin faptul de a rna ocupa in mod exagerat de ceilalp. lni.i atribui 0
con~tiinta buna. in fond, $tiu di sunt incapabila sa traiesc peritru mine $i prin
propriile puteri. Ma aga~, rna cramponez de cineva. Imi UInplu golul cu erno~iile
celorlalti, nu cu ale mele. Accept!" ca vindecarea se gasete in schimbarea
....
---------
atitudinii mele fa~a de mine ~i fa~ de viitor. in loc sa rna distrug eu gandurile
mele negative, rna reconectez la universul meu interior. Imi prirnesc emotiile,
chiar $i pe cele legate de evenirnente dificile din trecutul meu. Imi acord un ragaz
i rna lntreb cum as fi putut, in toate acele situatii, sa rna respect mai mult si sa
lmi ofer mai multa iubire.
Suferinta dispare deoareee accept!" sa vad lectiile pe eare viata vrea sa rni Ie
arate. Exprim tot ceea ce am vrut mereu sa ascund. Data rna respect ~i am
incredere in potentialul meu pot crea viata pe care 0 vreau $i redobandi 0
sanatate perfecta,
197.
CANCERLASTOMAC
Vezi~i:SI'OMAC[DUREREDE.]
Daca am cancer la stomac, trebuie sa devin constient de bucata sau de

situatia pe care nu sunt capabil sa 0 diger. Tralesc aceasta situatie care nu mai
trece Intr-un mod ~oarte intens si puternic. Este inadmisibil ceea ce am piifit,
ceea ce am fndurat In plus, nu m-om asteptat deloc fa asa ceva ! Sunt absolut
fnghitit de situatie , Aceste cuvinte pot exprima ceea ee traiesc, Am ajuns pana la
urma sa vreau sa abandonez cursa, povara a devenit prea grea. Am tendinta de ai invinova~i pe ceilaltl, ii acuz de influenta pe care 0 au asupra vietii mele.
Deoarece Ie atribui celorlalti toata aceasta putere, rna simt neputincios in a-mi
crea propria viata. Mi-arn abandonat visele ~i ambltiile, chiar daca, in adancul
meu, as fivrut sa le arat celorlalti de ce sunt capabil. Sunt invadat de frustrare si
. ros de angoasa, $i mai mult decat orice, durerea $i tristetea sunt atat de puternice
incat nu mai gasesc nicio ratiune de a fi...
. Accept!" sa consttentizez cauzele acelei situatii $i care este lectia pe care 0
am de invatat, pentru a alunga furtuna ~i a face cancerul sa se retraga, Nu am
decat de ca~tigat daca voi lasa furia i ranchiuna sa pIece i Ie voi inlocui prin
acceptare] " i iertare.
198.
CANCER LA TESTICULE
Vezi#:TESTlCULE[DUREREDE .]
In testicule are loe producerea spermatozoizilor esentiali pentru reprodueere.

Daca am cancer la testicule, trebuie sa verific daca traiesc un sentiment intens
din eauza pierderii unui copil sau a ceva la fel de pretios pentru mine. Este
posibil sa fi avut 0 situatie in care unul dintre eopiii mei a murit, fie din cauza
unei boli, fie intr-un accident sau dupa un avort. Sau poate fi yorba despre unul
dintre cop iii mei care a plecat "trantind u~a", pe care nu I-am mai revazut
niciodata. Deoarece acel copil a ieit brusc din via~a mea, pot trai acea situape ca
pe 0 pierdere a unei fiinte dragi, ca i cum ar fi murit. Un ait exempIu, in cazul
unui om de afaceri care, din cauza unor investi~ii de bani proaste ~i-a pierdut
,compania "pe care 0 adusese pe lume" i pe tare 0 considera "copilu]" sau.
Oricare ar fi situa~ia, cu siguranta m-am simtit vinovat din cauza unor ac~iuni
comise sau pe care "ar fi trebuit sa Ie implinesc" sau "cuvinte pe care nu ar fi
trebuit sa Ie rostesc" etc. Am impresia ca am ratat un test sau am realizat gre$it
un proiect. Observ cum to ate acestea imi afecteaza in mod negativ perceppa
asupra sexualitapi i a virilita~ii mele.
~---------------
Jacque...s.
128
"
Martel
Oricare ar fi situatia traita, acceptlv sa constlentlzez sentirnente~e ~in

interiorul rneu le accept pentru.a rna ajuta .sa imi vindec ranile, pentru a tnvata
din nou sa rad ~i pentru a privi lnainte spre viitor, in loc sa rna tntorc in trecut.
199. CANCERLAUTER(col~icorp)
Vezi~i:UTER
'
Uterul reprezinta feminitatea, matricea. orlginala ~.i.cam~nul. mate!n,. mai ales

corpul uterin. Eu, ca femeie, .refulez an~mlte emotn refent?ar: la cam~nul meu,
Ia familia mea. Pot sa ina shut vinovata, plil1a de ranchiuna sau u_:a,dar nu
vorbesc despre acest lucru. caminul reprezinta adeseori un id~a!, fi.eca este le~at
de familie, fie de relatia de cuplu. Am indoieli ref~ritoare la ~ammul meu ~l la
incapacitatea mea de a avea un copil. rriai putin legat de r:_latta de ~uplu. Am 0
suparare foarte mare, iar bucuria mea de a trai eSEe~fectata. Ac~st ~lp.de c~ncer
. este profund legat de ppincipiile. despre . camm, de a~~dlmle. si de
comportamentele mele referitoare-la acest subiect~ Pot av:.a ~ncl putermce, pot
trai 0 nesiguranta, furie sau culpabilitate la tdeea ca acest camm nu va fi asa cum
mi-l doresc ell sau ca exista riscul ca acest camin sa se destrame, ceea ce pentru
mine ar reprezenta un esec, Acest lucru .impllca 0 devaloriz~r~ fata de ~ce~a ce
sunt i ceea ce sunt in stare sa realizez: cred ~a nu valore~znU:_llc!~O~re 11;11
este
. teama ca voiretrai tncaminul meu eseculpe care l-am vazut m carnmul m care
am crescut? .
.
.
.....
.
.
Cancerul corpului uterin atinge adeseori femeile mai in varst~, in perioada de
menopauza. Cancerul .de ..col uterin apare mai ales la f~m:lle. tmere. Col.~
uterin este partea care intra in contact cu sexul mas culm in timpul relatiei
sexuale. Oare traiesc 0 dependenta nesanatoasa in relatie cu sotul meu? Am
impresia di ma distruge sau rna omoa_;a prin un~le ~in atitudi?i~e sale? A~
tendinta de a indura evenimentele, avand lmpresla ca nu a~ m~lO pute~e l
nlciun control. Este posibil, de asemenea, sa traiesc 0 sltuap~ le~at~ ~d~
sexualitatea mea, pe care 0 consider respingatoare i rna. s~~t obhg~t~ sa mll
indeplinesc datoria conjugala. Am impresia ca rna "exhlb . Frus~ranle ~me~e
sexuale sunt mari, rna simt abandonata sau separata de sotul meu: Chl!r daca: d:n
exterior nu se vede nimic. Imi este greu i uneori chiar dureros sa rna deschld In
fa1a partenerului meu, deoarece e~ista ceva ce nu me'rge, in ideea de a. avea un
copil cu el. Este posibil sa rna simt deposed~t~Hn fata vietii. Acest ~sentlment se
regasete des in.situatiile de ab\,lz sexuaL Erica i respingere~ a~evaratelor m_ele
v
I
il
JI
nevoi, dorinte i fantezii rna pot determina, de asemenea, sa rna rup de 0 parte
din mine, de care imi-este ruine. ....
. '. ~ . . >
..
Trebuie sa imi refulez emotiile. Traiesc 0 dualitate fata de nottunea de
abstinenta, $a 0 practic sau nu ~i din ce motiv, aceasta este intrebare~a~!~~ vrea
.sa fiu dorita, dar In ;lcelai timp imi este frica de consecinte. A vrea sa 1mlpun 0
e~arfa pe fata pentru a rna ascunde de min~ i.de ceila!~i..
.'
.
AcceptL" sa imi schimb modul de a-ml percepe caml~ul, precum l.relatt~ de
cuplu. De asemenea, trebuie sa armonizez felul i~ care rna percep pe mme fata de
rolul meu de mama i de femeie, pe toate planunle;.
..
.
-----------------
-y
.,
Marele Dicfjonar 01Bolilor ~iAfecflunllor
zoo. CANDIDA
- Cauze/e subtile ale imba/noviri;
129
Vezi~i:INFECTIJ,INFLAMATIAMUCO'ASELOR
Exista mat multe tipuri de candida. Cea mai frecventa forma, Ia oameni este
candida albicans. Desi poate aparea si la femei si la barbati, de obicei se
intalnete in: cazul femeilor. Candida este un cuvant din latina care' lnseamna
alba. Este 0 infectie vaginala provenita din proliferarea ciupercilor sub forma de
levuri. Seamana cu levurile albe i scuamoase care se rnanifesta in urrna unei
disturbari a florei vaginale .. Bacteriile din vagin controleaza ln mod normal
candida, dar in acest caz situatia se schimba,
".
Aceasta infectie are legatura cu angajamentul fata de sine sau fata de partenerul
meu, referitor la sexualitate, la situatii, expresii si emotf ne-exprlmate, provenite
din conflicte personale anterioare. lml revizuiesc activitatea sexuala si
sexualitatea, deschiderea de a lmpartas! cu partenerul meu aspectele mele
intime. lnfectia risca sa apara dad; de exemplu, am un nou partener cu care am 0
relatie foarte intima. Exista sanse sa fiu mai deschisa in a darui, a lmpartasi i a
iubi. Este ceva nou pentru mine i am nevoie de ceva timp pentru a rna acomoda
cu noua situatie, chiar daca candida se manifests. Candida poate decurge; de
asemenea, din sentimentul de a fi fost injoslta, de a fi abuzata sexual. Este 0
forma de protectie fizidi ~i sexuala, deoarece iritatia rna lmpiedica sa' fac
dragoste. Ce rna irita atat de tare? Verific aspectele interioare ale sexualitatii
mele, care este disturbata si gasesc adevarata cauza a iritatiei fizice i interioare.
De unde provine frustrarea mea? Traiesc eu impresia ca Ii las pe ceilal]i sa decida
asupra vietii mele? Trebuie sa Irni asum riscul de a fi mai deschisa in fata
celorlalti, mai ales in fata celor de sex opus, sau trebuie sa raman inchisa tn
cochilia mea? De ce rna simt data la o parte, sirrit ca rna sacrific i nu imi ocup
locul cuvenit ? Mi-e teama ca imi voi pierde naivitatea, inocenta, puritatea.
Accept!., sa imi ocup locul cuvenit in via~a mea i sa rna respect. Trebuie sa
devin candida:tul care va obpne vic~ofia i care va Ilia locul intaL Imi acord timp
de a vedea i a evalua ceea ce se intampla i accept!., iubirea, deschicierea i
, rabdareadin ioteriorul meu, precumi in cazul partenerului meu.
201.
CANDIDOzA Vezi: CANDIDA, INFLAMATIE. VAGINITA
202 ..
CANDIDOzA BUCALA vezi~iGURA. CANDIDA, GAr, INFECTII
Boala cauzata de paraziti pemucoasa bucaUi i faringiana, aadar in gura ~iin gat.
Este foarte frecventa la copii. Apare ca urmare a crizelor de plans ale copilului
'.,care l$i dorete tandretea i mangaierile parintilor. Daca apare la un adult,
nevoile mele sunt aceIeai ca la un copil, numai di sunt ale copilului interior care
.. ii dorete atenpe. Traiesc un maTe vid afectiv, rna simt incapail sa comunic
, celorla~i nevile mele, a vrea ca ei sa ~tie ce imi doresc. Sunt adesea frustrat i
agresiv. Am impresia ca stagnez, dei tiu ca am potential pentru a-mi. realize
. proiectele.
Accept t .sa-mi recunosc potentialul ~i sa materializez ideile pe care Ie am.
Sunt capabil sa-rni manifestlntelegerea ~i bunatatea.
'
;-"\
Jacques Martel
130
203.
CANGRENAVezi:
204.
CAP'(ingeneral)
Marefe Diqionar al Bomor ~iAfecfiunifor
sANGE - CANGRENA
131
Imi "scotocesc creierii", tara sa gasec solutia: este un stres permanent. M-am
saturat, dar Inca nu a venit momentul potrivit ~i trebuie sa imi exersez rabdarea,
simtul umorului i Increderea, pentru ca totul sa se intample la momentul
oportun. Durerea de cap exprima de multe ori emotii negative, care sunt prinse
In capcana, in mintea mea, precum nesiguranta, confuzia, ambitiile excesive,
obsesia de a fi perfect etc. care produc 0 dilatare a vaselor de sange, Pana la urma,
Imi este frica sa fac fata unei realitati, vreau sa imi gasesc 0 alta realitate si sa
evadez in ea, de unde provine durerea de cap. Imi reanalizez identitatea mea
sociala, Nevoia mea de a controla si de a fi perfect rna face sa vreau sa stiu
dinainte ce se va petrece, in fiecare moment din viata mea. Imi place sa fac totul
'''dupa capul meu ", numai cum vreau eu. lmi refuz spontaneitatea, care este 0
manifestare a dorintelor inimii. mele si 0 inlocuiesc cu inflexibilitatea, rna simt
obligat sa planific totul dinainte: in loc sa imi ascult Inlmav, lrni ascult rntntea,
care este suprasolicitata. Ma opun schimbarllor, rna Incapatanez si persist in ceea
ce stiu, in loc sa fiu deschis spre noutate, prefer sa stau pe loc, din cauza
nesigurantei mele. Expresia "a fi capul unei afaceri", arata faptul ca este posibil sa
rna simt neputincios sa conduc anumite evenimente, in dlrectia pe care 0 vreau
eu. 0 durere la nivelul fruntil, are legatura cu 0 situatie la nivel peofesional sau
cu rolul meu pe plan SOCial;daca durerea se situeaza la tample, in partile laterale
ale capului, este afectata mai mult latura ernotionala (familia, cuplul), Indiferent
care este cauza care. 0 provoaca, durerea de cap, are legatura directa cu
individualitatea mea si trebuie sa invat sa fiu mai rabdator ~i mai flexibil rata de
mine insumi i fat a de ceilalti.
. AcceptL" sa pastrez 0 distanta fata de ceea ce traiesc i astfel ideile mele vor
fi tot mai clare. Invat sa ajung la un echilibru intre intelectul meu si ernotille mele.
Astfel, voi fi in armonie cu mine insumi, rna voi simti cu mintea mai relaxata ~i
mai limpede.
Capul este centnil cornunicarii, este In legiiturii cu individualitatea mea ~i eu

.autonomia mea. Este denumit si "panoul de control". Pe aici trec toate ernotiile
si toate comunicarile, prin intermediul celor cinci simturi, Capul este cel care
conduce totuI.
Daca am anumite dificultati sau afectiunl la cap, este important sa rna Intreb dad,
traiesc un conflict legat de gandurile mele, de viata mea spirituala, de dezvoltarea
mea personals sau de 0 realitate pe care nu vreau sa 0 abordez. Acest lucru se
explica prin faptul ca, capul este format din, oase, compuse din tesut dur,
sirnbolizand energia spirituala, oase care cuprind tesutul moale i fluidele, care
simbolizeaza energia mentala i ernotionala. Daca cele doua aspecte sunt in
armonie, va exista 0 fuziune Intre corpul si spiritul meu. Totusi, daca sangele din
cap nu circula normal sau exercita 0 presiune, acest Iucru indica faptul" ca ~~ 0
dificultate in a exprima sau a primi iubirea si orice sentiment pe care 11 traiesc
(deoarece sangele transporta sentimentele in intreg corpul]. Incapacitatea mea
sau dorinta mea prea mare de a controla totul, produce 0 durere la nivelul
capului. Nu rna simt la lnaltlmea asteptarilor ~i nu lmi pot juca In totalitate, rolul
de sef. Capul exprirna diferitele aspecte ale comunicarii precum ~i senzatlile si
impresiile corpului pe care, le manifesta in exterior.
',
Acceptlv sa Invat sa raman deschis fata de cei din jurul meu i acceptlv
mesajele care ajung la simturile mele, prin tot corpul pentru a asimila lectiile
vietii, care rna ajuta sa evoluez pe plan spiritual.
205.
Cauiefe subtile afe imbofniivirif
CAP (dureri de ...)
Exista mal multe cauze al durerilor de cap, pre cum stresul, tensiunea, atunci cand
rna fortez sa "flu" ceva sau "sa fac" ceva. Durerea de cap apare des atunci cand
incerc prea tare, pe plan mental, sa indeplinesc ceva sau cand sunt obsedat de
ceea ce se intampla sau sunt nelinistit pentru ceea ce rna asteapta in viitor,
Traiesc multa ezitare, anxietate si am multe griji. Sau pot reactlona la 0 presiu~e
puternica, exercitata de anumite situatii sau ,de evenimentele exterioare. In
general, 0 durere de cap pe partea stanga indica 0 problema legata ~e relatia
mea cu aspectul feminin, cu latura de mama, de fiiea. Pe partea dreapta, poate fi
yorba despre dificultati legate de latura mea: masculina, de roul de tata sau de fiu.
Este posibil sa traiesc un sentiment puternic de eec, de Ind'oiala, de ura de sine,
care da natere la critidi i, mai ales, la autocritica.
.
Sentimentul meu de loialitate este reevaluat. Sunt prins, inchis in mintea mea, nu
imi place ceea ce vad, rna judec foarte sever i imi dau eu insumi "lovituri Ia cap".
Durerea de cap pot proveni i din negarea emotiilor i a ganduriloe meIe, pe care
Ie consider deplasate sau necorespunzatoare valorilor mele: fie nu am curajul sa
Ie exprim, fie nu Ie ascult pur i simplu, deoarece sunt prea rational,
intelectualizez tot ceea ce traiesc. "Este bine sau este rau !"Vreau sa inteleg totuI,
sa merg prea repede, sa ~tiu sau sa am raspunsuri la intrebarile mele, imediat.
206.
CAP - MIGRENE
Migrena se caracterizeaza printr-o durere puternica, care afecteaza de obicei, 0

singura parte a capului. Apare sub forma de criza si poate fi tnsonta de greata, In
acest caz, forta mea vitala este redusa, Am tendinta de a rna retrage in coltul meu
in loc sa particip din plin la viata. MigreneIe sunt asociate frecvent cu tulburari
de vedere ~i de digestie: nu mai vreau sa vad i nu mai vreau sa diger ceea ce se
intampIa In viata mea. Exista angoase, frustrari fata de 0 situatie in care sunt
incapabil sa iau 0 decizeie. Pot avea impresia ca trebuie sa fae ceva, ca mi se cere
sa fac ceva. Migrena apare des, dupa ce am trait 0 situatie confuza, nedara. 0
schimbare in ritmul meu de viata implidi 0 dificultate de adaptare din partea
mea, poate, de asemenea, genera 0 migrena (de exemplu, migrena "de
weekend"). Migrena exprima faptul ca rna opun sa fac ceva ce mi s-a cerut. Capul
meu se "supraindilzete" ~i rna doare numai cand rna gandesc la scopul pe care il
am de atins. CapuI meu seamana cu 0 oala sub presiune, presiunea fiind atat de
mare incat nu mai tiu ce solutie sau ce atitudine sa adopt. Presiunea poate
proveni din dorinta mea de a fi hiperresponsabil ~ijsau performant, mai ales in
rr "
...
'......
Jacques Martel
132
Marele Dietianar al Bali/or i Afeeflunilar - Couzele subtile ale imbolnavlrii
munca, Pot fi pasionat de ceva sl lmi este greu sa rna opresc, sa nu mai fac acel
lucru. Exista un conflict tntre gandurtle mele, intelectul meu, care este prea
incarcat si nevoile rnele, dorintele mele personale ..~Ia sirnt la lnalpmea sin:a!ie~
sau am impresia ea sunt incompetent, mai ales pe plan intelectual ? ~e ce sa !ml
port pica sau sa simt atat de multi} ura ? Ma simt supravegheat tot timpul: cand
nu sunt ceilalti, eu suntcel care .supravegheaza totulsi care vrea sa controleze
totul, in viata mea. Simt ca "imi pierd capul" ! Daca rna ~andes~c~ot :im~ull~
problemele mele, le Intorc pe toate partile, in mintea mea, ajung sa ~lt ca e~lst, ea
am ernotii, care cer sa fie exprimate. Am tendinta de a nega reahtate_? l aces~
lucru imi creste mult nivelul de stres. Trebuie sa constientizez faptul ca vreau sa
fug de ceea ce rna deranjeaza sau ca rna simt neinteles ~~lipsit de iubir~. Es~e
important sa identific emotia pe care vreau atat de mult sa 0 re~Ie~ sau sltu~t!a
pe care vreau
de mult samigrena.
uit ~i care
creeaza 0pot
tensiune
acuta ~l constanta
in
interiorul
meu,atat
provocand
Migrenele
fl., de asemenea,
l:ga:e ~e
problemele mele sexuale, care apar la suprafata, unele fiind refulate, mea din
copilarie. Este ca si cum ar exista 0 lupta Intre gandurile mele i sexualitatea mea,
iar tensiunea "imi. urea la cap". Am impresia ca mintea mea va exploda. Este
posibil sa tmi pun intrebari legat~ ~e iden~itatea tatalui. me~, tntr-o form_a
constienta sau nu. Cadrul meu de vtata trebuie adaptat la situatia mea actu~la,
dar este greu sa las la 0 parte ceea ce este farniliar~pentr~ ceva n~cun.oscu: C~nd
migrena este localizata la nivelul fruntii, rna mt~eb. "', c: sttuane m~ slm~
diminuat, neputincios. Am nevoie sa fiu mai performant, sagasesc o..sol~?e; rna
simt limitat in capacitatile meIe, mai ales in cele inteIectuaIe ..Treb~le svamt~leg
ca atunci cand am 0 migrena, am 0 constlentizare facut, trebuie sa schimb
anumite lucruri ~i trebuie sa fiu capabil sa le schimb, adlca sa actionez, Migrena
lml da un timp de repaos, 0 posibilitate de obtine mai multa iubire si mai amulta
atentie.
.
_..
.. ~
Accept!. sa privesc realitatea in fata. Las evemmentele sa clrcule hbere III
viata mea i primesc in schimb bucurie, pace ~i armonie ..Fiind ~ai flexibil Ji mai
intelegator, fata de mine insumi, rna simt mai relaxat ~l pot sa plutesc, sa zbor
unde vreau eu, ca un balon.
Calcaiul simbolizeaza trecutul pe care rna sprijin, pe care rna asez, 0 durere la
dilcai indica faptul ca sufar de 0 angoasa, ca rna simt neinteles .~i nu sunt
sprijinit in Iucrurlle pe care Ie fae. Calcalul fiind punctual de sprijin al corpului
meu, 0 durere in acest loc de nota faptul di traiesc 0 incertitudine fa~a de viitorul
meu. Ma simt nehotarat ~i nesatisfacut de mine sau de viata mea si mi se pare ea
imi pierd controlul asupra corpului meu. Deoarece lntreg corpul se sprijina pe
calcaie, este posibil sa simt nevoia de a avea un sprijin solid in viata, pentru a
putea continua sa inaintez in siguranta, Poate las pe cineva sa tmi consume toata
energia "el sau ea rna calcii pe calcdte", Ma simt tot timpul supravegheatde seful
meu. Ma aga] de trecut. Ma simt un nimic. Existenta mea este foarte
nesatisfacatoare ~i am de multe ori senzatia di rna roade stomacul, deoarece sunt
o multime de lucruri care nu imi convin ~i pe care imt este greu sa le diger. Port
greutatea pe umerii mel, nestiind cum sa tmi exprim limitele ~i fiind deconect!lt
de puterea mea interioara, Ma simt obligat sa franez tot timpul, sa rna opresc. In
cazul in care este afectat calcaneul (osul voluminos, care formeaza calcaiul),
lnseamna ca traiesc 0 reevaluare intensa a ratiunii mele de a fl. sl rna intreb cine
sunt cu adevarat, [mi traiesc propria viata sau 0 imit pe a altcuiva? Care este
situatia fata de care sunt recalcitrant, de care vreau sa fug si din care vreau sa
rna extrag?
~
Accept.!. sa am incredere in mine si avansez in deplina siguranta, Imi ocup
locul cuvenit. Las la 0 parte trecutul ~i rna intorc spre viitor, ascultandu-mi vocea
interioara, care stie foarte bine de ce anume am nevoie.
207.
CARDIAcA (cnza ...) Vezi: INlMA "-INFARCT
208.
CARIEDENTARA
209~
CAROTIDA
210.
CATARACTA Vezi:OCHI-CATARACTA
211.
cAD ERE DE PRESIUNE
{.DE MIOCARD]
Vezi:DINfl-CARlEDENTARA.
Vezi: SANGE -ARTERE
Vezi: TENSlUNE ARTERIALA -
HlPOTENSIUNE (TENSlUNE
PREAMlcA)
I I
212.
cAl BILIARE
213.
cAu:AI
1 1 ......
Vezi: VEZlCA BILIARA
133
214..
OODURA (acces de cALDURA ...) Vezi: FEBRA
Accesele de caldura pot aparea in urma expunerii prelungite Ia so are, fie la

plaja, fie practicand un sport in .aer liber, in urma unei incalziri excesive iarna sau
dind
sunt
intr-o incapere midi ~i neaerisita. Pot sa resimt 0 slabiciune musculara generala,
pielea uscata ~i care arde, fata cenuie ~i oehii cu cearcane.
Pe plan metafizic, caldura poate fi asociata fie eu iubirea cand este vorba de
vindecare, deoarece exista mai multa energie care circula, fie cu furia atunci cand
este vorba despre febra ~i arsuri. In acest caz, accesul de caldura reprezinta
culpabilitatefata de iubire ~i este in legatura cu un sentimentde ]ipsa de respect
de sine. Am nevoie sa iubesc;;i sa fiu iubit, dar nu reu~esc sa gasesc modalitatea
de a face acest lucru, de a umple acest gol interior care exista in mine ~i.de a
neutraliza aceasta insatisfactie. Ma.simt Iipsit de afectiunea care este disponibmi,
dar care nu ajunge pana la mine. Poate fi vorba despre parinpi mei, care locuiesc
aproape de mine, dar care nu imi acorda semne de afectiune. Pot compensa
raceasta lupta, de exemplu, printr-o expunere prelungita la soare, care imiconfera
. un oarecare confort pe moment. Intreg eorpul imi arata nevoia urgenta de a
implini aceasta iubire.
Accept!. sa vad cum pot sa amplifi.crespectul de sine sau cum pot integra 0
situatie care m-a afectat cand eram copil ~i care acum iese la suprafata. Iubesc
viata ~i viata imi da la randul ei iubire.
_
r"-l
11
11
"'I
"'If
"I
Jacques Martel
134
Marele Dlctionar al8ofilor ~iAfeqiunilor
215. cALDURI (a avea ...) Vezi:MENOPAuz.A
Cascatul este "un reflex de imitare naturala", mai mult sau mai putin acceptatlv
in societate, in functie de obiceiurile flecaruia. Este "natural" deoarece nu exista
un tratament medical pentru a-l ingrlji. Este 0 "imitare" deoarece are loc in mod
impulsiv si inconstient, in cazul unei persoane care vede pe altcineva cascand.
Este un semn de somnolenta, de oboseala, de epuizare si exprima faptul ca am
nevoie sa lmi refac fortele. Poate fi si un semn de insatisfactie alimentara, mi se
. lntampla sa case, cand nu am mancat destul sau daca digestia mea este prea
lenta, Cine rna plictiseste sl pe cine nu diger in viata mea? Sau rna plictisesc atat
de tare in cat nu rna mai suport pe mine insumi? Ma plictisesc ~i exprim acest
lucru, in mod inconstient, cand sunt singur si rna uit la televizor sau cand sunt eu
cineva care nu imi place. "Vreau sa fiu lasat in pace l" Imi exprim insatisfactia,
Vreau sa resping inamicul, vreau sa rna apar, Nu vreau ca ceilalti sa se apropie
prea tare de mine!
Cascatul face parte din viata si II acceptlv cu iubire si deschidere. Este
important sa lasi sa se exprime aceasta forma de expresie corporala, care mai de
mult era criticata de educatie. Renunt la rezistenta mea ~i Ii las pe ceilalti sa se
apropie de mine ~i sa se ocupe de mine.:
( ... rigida)
Vezi~: COLOANA
VERWRAI.A.._ GAT
11~""""""""""""""""""~""",,.r-
218.
CEARcANE (LA OC8I ...)
219.
CECIT ATE
220.
CEFALEE Vezi:
221.
CELULlT.A
Vezi:
ocm - CEARcANE
Vezi: OCHI [DURERI DE }
CAP [DURERI DE ...]
Celulita este caracterizata prin inflamarea tesutului celul~r subcutanat. Celulita

este de obicei de natura feminina [desi apare i la barbati) ~i se manifesta prin
retinerea apei i cresterea distribuirii neregulate a toxinelor :;Iia grasimilor in
zona feselor, coapselor, pe abdomen, ceafa, spate etc. Celulita are legatura cu
anxietatea, eu aspecte din mine pe care le retin, cu emotii refulate, regrete $i
resentimente pe care Ie pastrez. Este legata de angajamentul fata de mine ins ami
sau fata de altcineva. Imi este teama sa rna angajez pe deplin in relatie cu
persoana pe care 0 iubesc si refuz sa merg mai departe. Aceasta tearna ii poate
avea originea Intr-o situatie de abandon pe care am trait-c. Refuz sa imi revad o
parte din copilarie, deoarece am fost ranita $i marcata de anumite evenimente
traumatizante, care rna afecteaza inca si astazi $i care im! infraneaza creativitatea
~i Inimav mea de copil. Celulita apare mult mai des la femei decat la barbati,
deoarece femeile sunt preocupate mult mai devrerne, din copilarie chiar de
aparenta, de silueta, pe care 0 doresc perfects, conform normelor societatli. In
cazul celulitei, ca femeie, rna simt ca 0 ."portocala strivita".' Ma consider urata,
Inferloara $i am tendinta de a dezvolta relatii de dependenta eu ceilalti. Aspectul
estetie este extrem de important. Imi retin partea creativa si rna intoxic pe mine
in~ami, imi ~nchid toata aceasta energie care vrea sa se exprime, fie prin arta, fie
pnn eomumcare sau sexualitate. Crupa de cal imi arata cat de mult rna simt
obligata sa veghez asupra copiilor mei {sau cei pe care Ii consider ca pe copiii
. mel) pentru ca ei sa alba tot ce este mal bun. Imt arata cat de mult vreau sa imi
protejez puterea in calitate de femeie (feminitatea) ~i cat de teama imi este ea voi
fi abandonata. Celulita imi arata modul paslv in care imi traiesc viata. Ma las
manipulata de ceilalti in loc sa fiu mai activa in alegerile $i in actiunile n'tele. Am 0
nesiguranta foarte mare, imi este teama ca imi voi pierde "oaza mea de lini$te".
,
Aceeptt., sa identific sentimentele care rna impiedica sa merg mai departe $i
sa Ie integtez treptat in viata mea de zi cu zi. Imi recunosc adevarata valoare tmi
. manifest creativitatea. Astfellas energia sa circule liber in corpul meu.
'.'
Ceafa este regiunea corpului pe un de tree toate energiile (undele) pentru a se

repartiza apoi in intreg corpul. Ceafa se ami in varful coloanei vertebrale.
Coloana este sustinerea, struetura corpului. Prin urmare, ceafa este ca un pivot al
capului. Ceafa rna ajuta sa vad toate fatetele unei situatii.
. Daca este flexibila, pot fi pe deplin deschis fata de eei din jurul meu ,~i pot face
fata exigentelor, Corespunde lncrederii mele in mine. Daca iml este tearna ca mi
se va tntampla ceva rau, imprevizibil, ceafa va fi afectata in acest eaz. Sau daca
traiesc 0 nedreptate sau vad undeva 0 nedreptate, ceafa va reactiona, Este posibil
sa rna aflu intr-un moment al vietii in care nu mai stiu tncotro sa rna indrept,
Exista multe surprize si elemente imprevizibile, mai ales pe plan familial :;Iiam
tendinta de a juca rolul martirului. Ceafa rtgtda este semnul unui refuz sau al
unei acumulari de energie. Capul nu se mai poate intoarce in diferite direcpi. Pot
avea impresia di nu am suspnere ~i am tendinta de a fi indipatanat
~i rigid in
felul meu de a gandi ~i de a face lucrurile cum vreau eu. Acest lucru rna face sa fiu
pasiv, sa evit sa merg inainte $i sa acponez. Trebuie sa las sa cireule aceste
ganduri, care imi blocheaza mintea ~i care nu cer. decat sa fie indeplinite de
corpul meu fizic. Am impresia ca nu am toate calitatile necesare pentru
a-mirealiza dorintele $i ideile, care risca sa ramana in stare de "proiect" sau de
"vis nerealizat". Daca ceafa mea, ca pivot, se sprijina de valorile sau principiile
exterioai'e, va fi mai slabitii. Ceafa tmi ajuta capul sa priveasca diferitele optiuni
ale viepi sau diferitele imagini care apar in fata mea. Este important sa privesc cu
135
iubire aceste imagini, rara Sa critic sau sa judec, in libertate, ca pe un fluviu care
lasa apa sa circule intr-o rniscare continua, rara contrangeri sau restricttl.
Acceptjv diferitele senzatii care yin spre mine ~i Ie las sa circule liber.
Accept] ., de asemenea, toate bogatiile ce se afla in mine, nu mai mai ocup de ceea
ce ered ceilalti despre mine, deoarece acum sunt constient de tot potentialul care
exista in mine.
.
216. cAsCAT
217. CEAF A
~I
""
f!lll'
---
--
.. ..a~
Jacques Martel
222.
CHARCOT (boala lui. ..) SAU SCLEROZA LATERALA AMIOTROFIcA
. Boala
lui Charcot>
sau scleroza
laterala amlotroflca,
este o. boala
degenerativa a sistemului nervos care afecteaza mai ales barbatii. Dad sufar de
aceasta boala, rna devalorizez tot timpul si ajung sa cred ca nu pot indeplini nimic
in viala ~i ca nu voi avansa nlciodata pe plan profesional. Stagnez eu vechile
suferinte, pe care Ie pastrez cu grija, pe care Ie alimentez si Ie lntretin de-a Iungul
anilor. Imi produc astfel 0 violenta interioara, totul rna nelinisteste, rna sint in
nesiguranta, devin hipertensionat
si nervos. Nu am incredere in nimeni ~i mai
ales in mine. Cred ca sunt supravegheat, urmarit, ~i ca cineva rna fileaza. Mel
otravesc cu atitudinile mele negative si sunt foarte inflexibil.
Accept Iv sa cer ajutor, sa am incredere lntr-un terapeut care rna poate ajuta
sa rnai reduc din surplusul de suferinta pe care 11 car dupa mine.
Acceptlv sa lmi creez viata lntr-un mod pozitiv. Recunosc faptul ca sunt 0
fiinta unlca si am tot potentialul necesar pentru a atinge scopurile pe care mi Ie
f lx e z, Daca lml reco nstruiesc
0 imagine
p ozitiva
despremine,
~ hl
. .
corp ul meu va face
. .
223.
CHEAG DESANGE
224.
CHERATITAvezi:OCHI-CHERATITA
225.
TUMORA
CHIST
Vezi~:SANGECOAGULAT, TROMBOzA
Vezi si: OVARE [AFEqWNI
ELE..J,
Un chist este 0 cavitate aflata intr-un organ sau tesut, Contine osubstanta lichida,
moale sau uneori solida, limitata printr-un perete propriu. Un chist poate aparea
atunci cand am rernuscari.fata de un proiect, 0 dorinta, pe care nu 0 pot realiza,
Ma "umflu", acumulez inforrnatii, tot felul de cunostinte, pentru un proiect pe
care nu tl pot duce la termen: acestea au ramas prizoniere in corpul meu ~i in
mintea mea si devin "un chist care blocheaza energia vitala", Raman .atasat de
anumite experiente din trecut. Am 0 durere tot timpul, provenita din refuzul de a
ierta. Chistul poate corespunde de asemenea unei solidificari de atitudini sl de
modele mentale, care s-au acumulat inconstient intr-o anumita perioada. Acestea
imi pot folosi ca bariera de protectie, rna pastreaza inchis intr-un cadru bine
delimitat ~i rna protejeaza pentru a nu face fata anumitor persoane sau situatii.
Sau au rolul de a imi pune 0 frana, de a rna impledlca sa merg lnainte, deoarece
imi este greu sa fiu deschis In fata altor opinii. Ego-ul meu poate fi foarte ranit ~i
ranchiuna
mea se lntareste pentru a deveni un chlst, Sentimentul meu de
neputinta rna face sa rna imbib de toata aceasta durere, .aceasta ura uneori ~i
chiar dorinta de a rna razbuna pe cineva. Vreau sa lmi fie recunoscut potentialul,
dar acest lucru intarzie sa se intample. Joe rolul victimei mult timp, dar acum sunt
con~tient de faptul di doar eu singur imi pot crea viata a~a.cum vreau. Sunt in
diutarea puterii mele creatoare. Am tendinta de a ina inchide in mine ~i refulez
14 Charcot
(Jean-Martin): neurolog francez (1825-1893). A contribuit, prin studiile sale despre isterie ~I despre
hipnoza, la dezvoltarea patologiei neNoase ~i a descoperit localizarea mai multor centri cerebra Ii responsabili de
funqii specifice
Morefe Dictionar 01 Bolifor 1f A/ecrfunilor - Cauzefe subtile afe imbofniivirif
137
totul in interiorul meu pana cand ajung la un prea plin si acesta se transforrna in
chist. Evit un conflict in loc sa ii fac fata. Cand traiesc si 0 frica puternica sau un
pericol de moarte, chistul poate deveni canceros.
'.,
Accept.!.., sa las energia sa circule liber prin mine. Am Inc~edere in faptul ca
tmi pot realiza proiectele si caut solutiile pentru a face totul s~ "curga". In viata
mea. ~Mai~rt~ m~ iubesc, rna indrept spre viitor, sunt impacat. Indraznesc sa spun
:d~varul. lmi eh~erez toate ac.ele emotii inchistate.
Prin gandurile mele negative,
nrn atrag evemmente negative, de acum inatnte, voi sernana doar ganduri
frumoase ~i cuvinte frumoase pentru ca, pana .la urma, sa creez viata la care visez.
Sunt creatorul vietii mele i merg mal departe cu incredere.
.
226.
CHLAMYDIA (infeqie co ...)
227.
CICATRICE Vez;: PlELE
228.
CICLU MENSTRUAL (dureri de ...) Vez;: MENSTRUATIE
229.
ClFOzA
230.
CINEPATIE
Vezi:RAUDETRANSPORT
231.
CINETOzA
Vezi:
232.
CmCULATIE SANGUINA
233.
CIROzA ( ... a ficatului)
234.
CISTITA Vezi:
235.
CISTOCEL
236.
CIUPERCI Vezi: PICIOARE
237.
CIUPERCI HALUCINOGENE (consum
238.
CLAUDICATIE (mers sehiopatat]
Vezi: BOLl VENERlCE
- OCATRICE
[DURERI DE .}
Vezi: COLOANA VERTEBrWA [DEVIATIEA ...J, SP-4TE[DURERE DE .]
RAU DE TRANSPORT
.Vezi:sANGE - ORCULATIE SANGUINA
Vez;: FlCAT - OROzA [. . A FlCATULUrj
VEZlcA - ClSTlTA
Veri: PROLAPSUS
- MICOzA
de ...)
Vezi: DROGURI .
Vezi ~ SISTEM LOCOMOTOR
Claudlcatla
se caracterizeaza
printr-o neregula a rnersului, Cauza poate fi
muscula~a, neurologjca, legata de 0 paralizie sau de amorteala unui picior, a unui
genunchi sau sold, In acest caz, ceea ce este sigur este faptul ca, in viata mea
lucrurile nu "rnerg" asa cum as vrea eu, mai ales pe plan sexual. Exista ceva ce
"schloapata". Sunt in dificultate tntr-o situatie in care trebuie sa actionez sau sa
iau 0 decizie. Vreau sa merg Inalnte, dar exista frici care rna lmpiedlca sa avansez
,intr-:-un mod armonios. Daca merg cu picioarele
inapoi,
lndrept spre 0
directie, dar nu vreau sa facacest lucru.
.
Accept.!.., sa imi identific fricile i astfel pot aduce mai multa armonie in viata
mea ~i voi avea un iners mai regulat.
.'
rna
! ~
~~
!
'j
1-
'T
-.
'
;'
1 ,.
....."\,
Iacques Mortel
Marele Dictionar 01 Boli/or ~IA/ectiunilor - Cauzele subtile ale fmbolniivirii
239. CLAUSTROFOBIE Vex; ~i:ANGOASA

Claustrofobie
provine de la cuvantul din limba latinat'claustra"
care inseamna
inchtdere. De la acest cuvant deriva doustralis-claustrale, cu sensul "ceva care
lnchlde". Cand sufar de 0 astfel de afectiune inseamna ca exista 0 frica irationala
de a fi sufocat sau prins intr-un spatiu tnchis (ascensor, avion, pestera sau tunel)
in care nu am: niciun control asupra a ceea ce se intampla, Din aceasta cauza sufar
de c1austrofobie,
angoasa de a trai in locuri "inchise" singur sau eu alte
persoane.
...
..
~
. ~
Angoasa i~i poate avea orginea tn momentul nastern m~le, cand a. trebuit ~a tree
prin "tunelul" colului uterin. Este posibil sa fi captat frica ~amel mel: dm aC;l
moment. Frica poate proveni, de asemenea, din momentul m care rna aflam in
uter, un loc lnchis si sigur, iar contractiile m-au fortat sa ies, I~c~ care ~i-a
starnit 0 fridi puternica fata de necunoscut, de ceea ce s-ar putea intampla. Cand
rna aflu din nou Intr-un spatiu inchis lmi reamintesc frica aceea puternica pe care
am inscns-o in mine. Am impresia ca sunt prizonier si inchis intr-o situatie in
care sunt complet neputincios. Ce trebuie sa fac? Verifie mal intai daca aceasta
frica nu provine dintr-o credinta pe care 0 am, dintr-o fixatie mentala, care
provine din primii ani de viata. De obicei, aceasta fobie provi~e din!r-o "te~.ma
sexuala" care a aparut in timpul copllariei, Nu inseamna neaparat ca am trait 0
situatie de abuz sexual in copilarie, ci mai degraba de faptu1 di acea frica a fast
inreglstrata in memoria mea afectiva si m-am simtit prins sau mi-a fost tea:na .ca
voi fi prins in acea situatie, cu caracter sexual. Astaz! imi retin frecvent pulsiunile
sexuale lucru care lmi alimenteaza culpabilitatea.
.
Ac~ept!" sa tree la actiune si sa rna eliberez de aceas~a c~lpabi~itate pr~n
mijloacele care imi convin eel mai bine. Adeseori eSwteindlc~ta 0 pSl.hote~apl~
pentru a curata memoria emotionala i a ~rna ajuta sa ~m 0 l~be.rtate l~ten?ar~
mai mare. De asemenea, pot sa lmi pun mtrebarea: cand rna simt prms l rna
sufoc, este
posibil
sa imicreativitatea,
reprim emotiile
sa rna simt
A~sa
nevoie
sa imi
exprim
dar i
emotiile
rna prizonierul
impiedidi ? acestora
Am .nevoie
respir, am nevoie de spatiu, dar oare iml dau dreptul sa exist, sa m~ :fi~m, sa
ocup locul care tmi revine? Daca reusesc sa imi respect nevoile, daca inn ocup
locul care mi se cuvine i rna respect pe mine i pe ceilalti nu voi mai avea nevoie
sa fug i rna voi simti bine oriunde m-~ afla.
...
~...
Accept !" sa imi rei au locul pe care I-am abandonat. Afirm cme sunt. Imt
recapat spatiul vital. Imi recunosc toate emopile pe care Ie traiesc, rara sa
judec. Imi exprim latura creativa: acest lucru rna ajuta sa traiesc la nivelul
inimH" mele i sa fiu cu adevarat in contact cu esenta mea divina.
exprim idei bune, dar nu reusesc sa le materializez. Cel mai adesea, 0 fractura de
clavicula apare in urma unei cazaturl pe urnar si arata faptul ca traiesc 0
presiune puternica in Iegatura cu responsabilitatile mele. Emotia acumulata rna
face sa cred ca rna voi "rupe" sub greutatea responsabilitatilor
mele i acest lucru
rna revolts. Vreau sa fug, sa evadez. Dar nu pot nici sa vorbesc, nici sa reactionez,
Ma simt supus in fata unor decizii care mi-au fost impuse. Reanalizez imaginea
autoritatii, Ma aflu intr-un impas, sunt intepenit in fata unui zid. Viata nu mai
curge in mine: Ii opun rezistenta sau 0 resping !
. Accept!"
sa privesc situatlile cu obiectivitate si incep sa inteleg faptul ca
viata nu irnl poate da mai multa responsabilitate
decat pot duce. Am incredere si
rna straduiesc sa gasesc solutii sau un alt punct de vedere care rna va ajuta sa imi
gestionez mai bine viata,
241. CLEPTOMANIE
240. CLAVICULA (durere
de ... , tractura a ...) Vezi #: UMERl, OASE - FRACTUR.4
Clavicula este un os lung, In forma de S alungit, situat intre umar ~i stern,

deasupra toracelui. Deoarece clavicula este Iegata direct de umar, 0 durere de
clavicula inseamna 0 furie fa!a de responsabilitatile
care mi se atribuie ~i fata d~
care pot avea un sentiment de supunere i de obligape. Uneori pot incerca sa
. - _I. '"1T
Vez; ~;: DEPENDENT
A. NEVROzA
Daca, intr-un mod compulsiv, sunt tentat sa comit furturi rara un motiv utilitar,
sufar de cleptomanie.
Traiesc 0 tensiune care provine dintr-un gol interior, legat
de un sentiment de culpabilitate. Astfel, pentru mine, scopul scuza mijloacele i
este ca i cum mi-as fixa provocarea de a-mi insusi ceva ce este interzis. Dupa ce
fac acest lucru rna simt eliberat, chiar daca pot avea si remuscari, Este posibil ca,
inconstient, sa sper ca voi fi prins asupra faptului, deoarece pentru mine este 0
modalitate de a atrage atentia, Faptul de a face un gest interzis este pentru mine
o modalitate de a-mi manifesta revolta fata. de autoritate ~i de a "brava". Aceasta
autoritate, pe care nu 0 acceptamlv in copilarie, era fie cea a tatalui meu, fie a
mamei mele sau a unei persoane care se ocupa de educatia mea. Gandunle sunt
atat de dezordonate lncat, acest Iucru se manifests prin lipsa unui control asupra
gesturilor. Imi folosesc carisma pentru a sustrage sau a-mi procura lucruri care
nu imi apartin, in loc sa 0 folosesc pentru a transmite un mesaj pozitiv si de
speranta, prin cuvintele mele, de exemplu.
Accept!" sa urmez 0 terapie pentru a putea identifica acel gol interior sau
acea revolta fata de autoritate ~i de a putea aduce iubire in acea situatie. Astfel
voi trai 0 maimare pace intericara si ceilaltl "se vor purta mai frumos cu mine".
ma
139
242.
COAGULARE DEFICIT
AIM Vezi: SANGE COAGULAT
243.
COAPSE (in general)
Vezi ~i:PICIOARE / [IN GENERAL] /
[DURERE DE .}
Coapsele contin grupul de muchi care reprezinta micarea i forta de a merge

inainte. Coapsele puternice indica 0 persoana bine inradacinata in pamant, care
are mari rezerve de energie pe care Ie poate folosi pentru evolutia sa spirituala.
Aceste "rezervoare" naturale indica, de asemenea, starea de spirit. Astfel, daca
, stau inactiv prea mult timp, risc sa acumulez rezerve inutile. Pot sa vreau safac
ceva, dar nu pot sau nu vreau sa rna fortez sa fac lucruri care nu imi convin. Imi
este teama sa imi ocup locul cuvenit, consider nedrepte mai multe situatii pe care
Ie-am trait in copilarie,mai ales fata de parintii mei, pe care nu i-am acceptat!" i
fata de care am multe resentimente.
Este posibil sa fi fost obligat sa rna despart
r--y .."I
"
_.,- 1
.,-
'
,
r
'
'....
...
....."\.
Jacques Mattei
de cineva drag. Iar faptul de a-mi lipsi ceva poate fi ceva inspaimantator pentru
rhine! Prin : urmare fac "rezerve"! Continui sa vehiculez aceste ganduri
Inconstlente si sa transport tot acest material in exces, in coapse. Adeseori am
"M:am
impresia ca "este prea tarziu" pentru a ~lace sau a spune
ceva.
desconsiprat: s-a descoperit un secret sau 0 informatie pe care as fi: v~ut sa ~e
pastrez pentru mine. Simt furie, resentiment i frustrare deoarece am rmpresia
.ca lucrez rara prea mare succes, Daca am coapse grease, "grasute" (i foarte lipite
una de alta) Imi blochez inconstient energia din acel loc si sexualitatea mea: risca
sa se schimbe deoarece energia stagneaza la nivelul bazinului. Pot sa am impresia
ca astfel pot fi atins mal putin sl ea Imi pot ascunde emotiile cele mai profunde
sub acea grasime sau muschi. Poate exista un soi de baraj de rezistenta mentala
care rna impiedlca sa imi exprim din plin sau sa lml gasesc directia potrivita. A
sosit timpul sa rna eliberez si sa las sa treaca aceasta energie a iubirii care vrea
sa se exprime.
Accept! '" sa las sa curga aceasta energie spre. coapse i spre picioare care au
nevoie de ea, lucru care rna va ajuta sa prind radacim 'in pamant, sa fiu mai solid
i sa ani astfel un echilibru rnai mare intre partea mea spirituala. si c~a fizica.
.Acest lucru rna a;uta sa dispara depresia de care sufar. Corpul meu se
echilibreaza i rna eliberez de ranchiuna acumulata din copilarie. Chiar daca,
uneori am tmpresiaca sunt tnchis, imi analizez bunurile materiale i le accept.lv
pentru aceea ce sunt ~in aceasta lume, adica ni~e instrumente care servesc
. universul.
III
244.
COAPSE (durere de, ..) Veri: PIC/OARE -.PARTEASUPERIOARA
245.
COASTE
Coastelefac parte din cutia toracica. Ele protejeaza inima i plamanii (organe
vitale) impotriva loviturilor, a ranilor exterioare i a agresiunilor.
.
o coasta rupta sau sucita indica faptul ca protecpa mea este diminuata i sunt
vulnerabil in fata presiunilor exterioare, a iubirii, a autonomiei mele i a dorintei
de spapu. ~1i-am depa~it limitele i m-am lasat "ilJ,ghitit"de ceilalp. Ma simt ?rins
intre mine tnsumi (partea spirituala i emoponaHi) i lumea fizica in care traleSc.
Ma simt fragil i deschis la toate formele de atac. Pot sa am impresia ca nu depn
controlul asupra vietii mele, ca nu mai am resurse i sunt expus pericolelor.
Contuziile apar in moinentele de oboseala mare i de slabiciune, mai ales cand te
simp dinit de viata: este 0 urma fizica a unei epuizari interioare. Vreau sa~mi tip
durere~l ~i supararea ... Daca imi rup sau sucesc 0 coasta, inseamna adeseori di
traiesc 0 situape aparte cu cineva din familia mea. Este yorba de obicei' de 0
situatie in care rna conipar cu altcineva: nu rna simt la 'inaltime, la acelai nivel.
Ma subestimez sau am impresia ca ceilalti sunt cei care rna subestimeaza. "Oare
sunt respectat i iubit cu adevarat?" In funcpe de amp las area coastei afectate am
mai multe indicii despre persoana in cauza. Daca este yorba despre coastele
inferioare este posibil sa existe un conflict cu un copil sau un nepot
(descendentii). In cazul tn care este afectata coastalateraJa, mijlocie, este yorba
Mare/e Dictlonar al Boli/ar il A/ectlunllar '" Cauzlile subtile ale imboinov;rll
141
de 0 situatie conflictuala in relatie cu un frate, 0 sora sau var /verisoara, iar in

cazul coastelor superloare este yorba despre relatia cu un parinte sau un bunk
[ascendentii). Dadi partea din fata sau sternul sunt afectate inseamna di exista
ceva legat de viitorul meu, care creeaza 0 tensiune sau rna nelinisteste, de
exernplu in fata unor situatii in care proiectele mele nu se pot realiza din cauza
unor interdictii din partea unor autoritati. Daca este afectata partea centrala sau
laterala, situatia este in prezent. Iar daca este yorba despre partea din spate,
posterioara lnseamna ca exista sentimente din trecutul meu care inca rna
afecteaza foarte tare. Identific situatiile care creeaza 0 presiune puternica, Ma
tntreb care este persoana sau situatia care a exercitat 0 presiune atat de mare
asupra mea sau a coastelor mele incat sunt pe punctul de a se rupe (fractura sau
entorsa), Trebuie sa rna indepartez, sa rna detasez de acea sursa de presiune,
deoarece nu mai suport. Trebuie sa rna intreb cine lmi irnpune aceasta presiune:
ceilalti sau eu insumi? ... Imi caut locul in societate si traiesc 0 dualitate lntre
imaginea pe care trebuie sa 0 aflsez i ceea ce sunt cu adevarat, Raman la acest
nivel superficial sau decid sa traiesc conform valorilor meie profunde?
Incerc sa "am 0 cota" buna in fata celorlalti? Nu am incredere in mine ~i am
tendinta de a rna revolta. Sunt mai degraba rigid, tn loc sa tmi ascult vocea
interioara i traiesc intr-un mod spontan.
.
Accept] '" sa privesc evenimentele cu simplitate, sa exprim sincer ceea ce
simt, ascultandu-i in acelasitimp i pe ceilaltl. Acum stiuca, comunicarea este un
instrument care rna ajuta sa rna respect, respectandu-i in acelast tlmp pe ceilalti.
Incetez sa rna mai compar cu ceilalti ~i acceptjv sa fiu eu tnsuml. Sunt singura
persoana care poate avea putere asupra mea!
246.
COA~E (iN GENERAL) Vezi~i:ARTICULATII
Coatele reprezinta libertatea de rniscare, flexlbilitatea, usurlnta de a schimba

directla in situatii noi sau in experientele de viata. Se refera la ambitie, posesiune,
munca i 'lene. Reprezinta articulatia supla i flexibila a bratelor, care face
posibiHi creativitatea i exprimarea gra~ioasa a gesturilor mele cotidiene, care rna
ajuta sa trec de la dorinta la realizarea acesteia. Coatele rna ajuta la primirea
ideilor noi, la a cauta in interiorul meu pentru a alege directiile cele mai potrivite
pentru mine. Daca am coate puternice i flexibile, pot sa indeplinesc sareirii
importante. 0 durere sau rigiditate a coatelor inseamna 0 lipsa de flexibilitate,
frica de a rna simti "prins" sau inghesuit intr-o situatie neplacuta .. Coatele fiind
legate de actiune, reflecta faptul ca, pot fi rigid i pot judeca oamenii care au un
mod de gandire diferit de al meu i care pot sa rna faca sa imi reanalizez propriile
mele obiceiuri. Am nevoie sa fiu ordonaqi atunci cand rutina mea este afectata,
,confuza, coatele mele vor reac~iona. Este posibil sa imi fie teama ca sunt
incompetent intr-un domeniu important pentru mine i, prin urmare, sa nu imi
pot suspne familia. Ma opun sa aleg 0 noua direc~ie i imi blochez, incontient
energia inimii"', lucru care afecteaza articulatia cotului. Ma simt obligat sa fac
lucruri impotriva voin~ei mele. Ma retrag in mine insumi, deoarece nu am
. incredere in' oamenii din jurul meu. Raman 1a ideile mele vechi, in loc sa fiu
-..,
...-
..... Ii
iI
"
.....
Mareie Dietionar al Boillor ~; Afectiunilor - Couzele subtile ale imbolnavlrli
Jacques Martel
142
deschis la idei noi. Ma agat de ceea ce am, deoareee imi este teama de noutate ~i
de neeunoseut. Chiar dad uneori lmi este teama sa rna las influentat, rna simt
tmplns de catre 0 alta persoana, trebuie sa "strang eoatele pentru a rna proteja".
Coatele sanatoase rna ajuta sa pot strange pe cineva in brate, eu putere,
Aceept~., sa aduc mai multa energie pentru a face eeea ee vreau ~i
indraznesc sa tmi exprim mai mult ernotiile, Astfel viata ~i schimbarile ei
numeroase mi se par mai usor de acceptat] . Ma abandonez mai usor si viata are
. grija de mine asa cum merit. Raman deschis fata de iubire, ceea ce rna ajuta sa
traiesc, Traiesc experientele .cotidiene fara agresivitate.. cu flexibilitate :;;i
deschiderea spiritului. Acceptlv sa caut in interiorul meu pentru a gasi toate
raspunsurile la Intrebarile mele :;;iacceptlv noile directii pe care Ie ia viata mea
ca pe niste provocari pe care Ie am de trecut, stiind ca, eadourile vor fi la fel de
mari ca :;;ieforturile depuse.
Se manifesta frecvent atunci cand traiesc 0 situatie in care am fast foarte abatut
din cauza a ceea ce am vazut, am aflat, am auzit etc. Aceasta situatie rna
copleseste atat de tare lncat toate valorile mele sunt pe care sa se prabuseasca
bruse. Exista ceva care a rarnas blocat si imi faee diu. Reanalizez totul si, de multe
ori, este yorba des pre relatia cu partenerul meu. Oare sunt multumit de viata mea
de cuplu? Simt ca imi pierd spatiul vital sau rna simt tnselat, tradat, lrnl este
tntinata bunatatea ~i acest lucru rna irita foarte tare. Ma simt debusolat si
tulburat. Imi acord timp pentru a observa ce anume este bloeat in relatia mea de
cuplu sau in relatiile mele afective. Care este principala iritare pe care 0 traiesc si
pe care nu 0 mai pot tolera ? In ce situ ape mi-am facut iluzii ?
Accept!., sa-mi privesc obiectiv viata. Imt redefinesc valorile si prioritatile si
indraznesc sa mi Ie afirm. Astfel lmi ocup locul care mi se cuvine, primulloc !
247. COATE-EPICONDILITA
Cunoscuta mai mult sub denumirea de. tennis-elbow, in medicina sportiva,
epieondilita
este 0 lnflamatie Ia nivelul articulatiei cotului, Coatele imi confers
flexibilitatea necesara in schimbarea directiilor, In cazul unei lnflamatli, trebuie
sa consttentlzez
fata de ce anume sau de ee opun 0 anumita rezistenta. Este
posibil sa fiu frustrat din cauza unor evenimente repetitive care apar in viata mea
:;;iam impresia ca trebuie sa amortizez loviturile primite. Pot avea impresia ca fae
un efort mai mare decat ceilalti pentru a indeplini sarcinile cotidiene sau pentru a
atinge anumite rezultate si nu primesc increderea pe care 0 merit. Sunt foarte
impulsiv in actiunile mele. Deoarece am tendinta de a uita lectiile lnvatate in
trecut, am tendinta de a face aceleasi greseli. Epicondilita
poate fi 0 lndicatie a
faptului ca exista ceva ce nu reusesc sa realizez sau ceva ce sunt obligat sa fac si
nu lmi convine acest lucru. Traiesc multa furie fata de 0 situatie i imi vine sa
lovesc pe cineva, dar rna abtin,
Accept!" sa renunt la vechile mele idei sl la vechile mele modele pentru a
alege cea mai buna directie pentru evolutia mea. Acceptiv, de asemenea, sa las sa
circule iubirea in evenimentele care apar in viata mea ..
248.
COCAINA (consum de ...) Vezi: DROGURI
249.
COCCIS Vezi: SPATE [DURERE DE..}
250.
COCO~AT Vez;: UMERI LAsATI
251.
COL UTERIN (cancer de ...) Vezi:CANCERLAUTER[COLSICORP].
252.
COLESTEROL Vezi: sANGE - COLESTEROL
253.
COLICA NEFRETIcA
.1 ........
254.
COLICI Vezi:INTESI'INE-COUCI
255.
COLITA (mucozitatea colonului) Vezi: INTESTINE - COUTA
256.
COLITA HEMORAGlcA Vezi: INTESTINE - CDUTA
257.
COLOANA VERTEBRALA (in general) Vezi~i:SPATE
Conform clasarilor occidentale, exista 33 de vertebre ale coloanei, in urmatoarea

ordine, incepand de sus:
7 cervtcale, mai mici
12 dorsale-s, mai dese
Slombare17
5 sacre18, sudate, care formeaza un triunghi spre partea inferioara
4 eare forrneaza coccisul, sudate si atrofiate.
Coloana vertebrata,
asemenea unui stalp, reprezinta
sprijinul, protectia si
situatia din viata mea. Este stalpul meu fizic si intern. Fara ea m-as prabusi.
Coloana vertebral
simbolizeaza, de asemenea, energia mea fundamentala i
spirituala, Reprezinta flexibilitatea i rezistenta mea fata de diferitele evenimente
din viata. Imi confera libertatea de a rna misca, de a rna intoarce intr-un mod
flexibil spre directiile dorite. Deviatiile coloanei (scolioza, lordoza etc.) sunt
legate de partea profunda a intregului sistem energetic. in timpul unui blocaj
apar dureri fizice. Exista sentimente de neputinta, 0 greutate prea mare de
purtat, 0 nevoie afectiva sau emotionala nesatisfacuta etc, care rna fac sa rna simt
atacat in integritatea mea si in rezistenta mea. Este ca si cum as primi lovituri din
spate. Am impresia di eu sunt stalpul familiei, la serviciu i in orice situatie sau
grup in care sunt implicat, Ce se va intampla cu ceilalti daca eu nu sunt acolo ? Se
15
Cervical: vine din latina ce/Vis, iciscare inseamna ceafa.

Dorsal: vine de la cuvantu] latin dorsum care inseamna spate
17 Lombar: din latina /umbuscare inseamna rinichi.
18 Sacru: este un cuvant care face referire la ceea ce este inviolabil sau ceva care impune un respect (oarte mare. in
acest caz este vorba despre locul din care pleaca energia Kundalini, energia spirituala care pleacii din partea de jos a
coloanei !ji urca pana in varful capului, pentru a aduce iluminarea
16
. CoHea nefretica este 0 durere violenta in zona lombara, care iradiaza spre vezidi
i coapse, provocata de 0 obstructie a uretrei. Se datoreaza, de obicei, migrarii
unui c<lleul sau a unui corp strain de la rinichi spre vezidi, prin uretre.
143
:~, .
r~1 .,
..:..,' ' .
: , r
T 1 1
.!"
\."
Jacques Martel
144
.va prabusi totul? Coloana vertebrata

este legata de toate celelalte aspecte ale
flintei mele prin schelet, de-a lungul sistemului nervos central sl prin sistemul
sanguin central. Fiecare gand, sentiment, situatie, raspuns i impre~ii~ sunt
"gravate" in coloana vertebrala, la fel ca $i in partile corpului afectate. In acest
caz, observ care este partea afectata sl identific cauza blocajului.
Oricare ar fi situatta, acceptlv sa raman deschis fata de cauza initia1a si
integrarea va fi mai arrnonioasa. Voi recladi noua persoana care vreau sa devin.
258. COLOANA VERTEBRALA(deviapea
o deviatie
...) (in general)
a coloanei vertebrale
simbolizeaza mai ales 0 rezistenta in a trai
viata di~ plin. Am impresia
in timpu1 copilariei, nu m-am bucurat de sprijinul
parintilor, de 0 structura formatoare. Am fost zdruncinat in convingerile mele
profunde. La varsta adulta, felul in care rna sustin in viata, dificultatea mea de a
lasa viata sa rna sustina sl de a renunta 1a vechile idei se rnanifesta printr-o
deviatle a coloanei vertebrale,
care se curbeaza spre 0 parte, spre fata sau spre
ca,
spate.
Acceptlv sa irni iau viata in maini si "sa .rna tin drept" in fata vietii, cu
incredere si cu determinare.
259. COLOANA VERTEBRALA [deviatie a ) -
COCO~AT Vezi: UMERl
260. COLOANA VERTEBRALA [deviatie a ) -
CIFOzA
LAsATI
Cifoza este 0 deviatie a coloanei vertebrale

curbate anormal spre spate, de
obicei la nivelu1 omoplatilor, In afara unei posturi incorecte, cifoza copiilor ~i a
adolescentilor
este datorata de multe ori unei boli de crestere,
boala
Scheuermann'". Daca sufar de aceasta boala voi remarca faptul ca, corpul meu
. se aduna in fata, ca i cum ar vrea sa revinala pozitia de fetus. Oare de cine sau de
ce anume vreau sa rna protejez ? Vreau sa rna apropii de mama, deoarece nu rna
tntelege sau rna reneaga ? Ma simt foarte mic, simt ca nu rna ridic la inaltlmea
familiel mele sau a sarcinilor pe care as vrea sa le indeplinesc. Vreau sa pastrez
totul pentru mine, din frica de lip sa. Imi lndoi spinarea deoarece sunt timid i ca
semn de nerecunoastere
a ceea ce sunt sau pentru di sunt tot timpul ln alerta, rna
simt inferior, incapabil sa imi iau locul care mi se cuvine si sa traiesc eu bucurie.
Acceptlv sa rna simt in siguranta chlar.slin prezenta altor persoane: sunt in
. stare sa imi ocup locul, sa Imi definese limitele i sa trec de provocarile pe care
viata mi Ie propune. Imi pastrez spatele drept i rna recunosc ca fiind u_~ic i
divino Invat astfel sa rna iubesc mai mult i sunt mandru de realizarile mele. Inva~
sa ii mul!umesc acestei parti divine prezenta in adancul inirnU'If mele, pentru
eurajul pe care 11am, deoarece tiu di am depn toate raspunsurile atunci ca.nd
sunt conectat cu sufletul meu.
261. COLOANA VERTEBRALA -
DISC DEPLASAT Vezt BERNIE DlsCALii
Boala lui Scheuermann a fost descoperita de Olgar Scheuermann, medic neurolog danez. care a descris in anul
1921, leziunile caracteristice cifozei la ucenicii din atelierele de ceasornicarie
19
Marele Dictionar 01Bali/or ~iAfectlunllor
- CCluiele subtiTe ale imbalni'ivirii
262. COLOANA VERTEBRALA (deviatie a ...) Lordoza este

anterioara,
curb area
flziologica
145
LORDOZA
a coloanet vertebrale
.
..
.
cu
convexitate
In acest caz am 0 dificultate in a sta in picioare deoarece irni este rusine de ceea
ce sunt, nu rna iubesc. De multe ori traiesc o situatie de supunere fata de tatal
meu sau fa~a de cineva care reprezinta a autoritate pentru mine, deoarece rna
subestimez in fata ace lei persoane, rna simt inferior, nu ina simt dernn de a fi
copilullui. Ma simt zdrobit de ceilalti, am foarte putina incredere in mine i sunt
incapabil sa imi exprim ideile si opiniile. Vreau sa fiu liber. Imi indoi spatele
impotriva vointei mele, am impresia di sunt moale siincapabil sa misclucrurile
inainte. Lucrurile nu avanseaza destul de repede i rezultatele intarzie sa apara.
Am tendinta sa rna devalorizez. Ma simt irnpartlt Intre a fi activ si a avea
incredere sau a nu asculta ceea ce vor ceilalti sa imi spuna, Ma simt in siguranta
cand rna agar de vechile mele idei, Nu lndraznesc sa schimb ordinea stabilita a
lucrurilor pentru a nu deranja. Fierb in interiorul meu si furia rna roade pe
dinauntru.
Refuz ajutorul celorlalti, Astfel iml este mai greu sa tmi ating
obiectivele i am tendinta de a trai mai multe esecuri,
.:, .r.:
Trebuie sa inva! sa rna iubesc. Accept! 'Ifsa imi ocup locul cuvenit deoarece
fiecare dintre noi are un rol de jucat in univers. Invat sa tmi exprim ideile si .
parerile liber si m~ simt mai bine cu mine lnsuml. Fiecare lucru soseste la
momentul potrivit. lndraznesc sa stau drept, in picioare si am lncredere in mine.
Ma simt in siguranta deoarece vocea mea interioara imi spune ce sa fac pentru ami fi bine.
....
.
263. COLOANA VERTEBRAtA
[deviatie
a ...) -
SCOLIOzA
Scolioza este 0 deviatie laterala a coloanei vertebrale.

Atunci cand sunt atent la
ea, am impresia ca port pe umeri 0 sarcina foarte grea. ~i pentru ca este 0 sarcina
pe care nu 0 pot indeplini, traiesc neputinja i disperare. Responsabilltatile
me Ie
rna sperie sl sunt indecis cu privire la directia in care sa merg. Energia se
blocheaza sl scolioza este manifestarea fizica a acestui lucru. Poate aparea din
adolescenta: cand lmi caut inca 0 identitate, sunt prea mare pentru a mai fi copil
~i pre a tanar pentru a fi adult, iar vlata ~i responsabilitatile
ei mi se par uriase.
Refuz acest corp, aceasta viata, refuz sa cresc ... Am tendinta
rna compar eu
fratii i surorile mele [mai ales daca am un gearnan .sau 0 geamana), cu verii i
.veri~oarele mele. DE!.oareee am impresia ca sunt mai blmi .dedit .mine, rna
devalorizez i acest lucru se exprima prin scolioza. Ma compar negativ eU ceilalp
i aceasta atitudine sa afecteaza mult. Imi este teama de a fi judecat. Mil simt tot
, timpul fortat sa fac ceva. Am impresia ca trebuie sa fiu stalpul familiei, sa fiu
onoarea ei, mandria ei. Totui, pentru coloaoa mea, care reprezinta catargul unei
nave, este prea multo Ma aplec spre dreapta sau spre stanga pentru a rna compara
eu altii. Pot sa rna indepartez de ceilalti pentru a rna proteja i a evita loviturile.
~u toate aeestea, in sinea mea am nevoie sa rna apropii de ceilalti, dar nu
mdraznesc sa fac primii pai. Pot sa rna simt pierdut, deoarece am nevoie de
sa
.
'
...
_,'
-"
',,'\.
Jocques Martel
Marele Dietianar 0/ Boli/ar ~IA/eetiunilar - Couzeli?subtile ole imbolnavirii
147
264.
COLON (cancer de ...) Vezi:CANCERDECOLON
decizia de a pleca sau de a rarnane aiei. Cei apropiati trebuie sa traiasca detasarea
necesara pentru a evita sa relina lmpotriva vointei sale persoana aflata in coma.
Cand rna aflu In coma, creierul meu poate fi activ in asa masura tncat pot auzi
oamenii care vorbesc sau le pot simti prezenta si impresiile pe care Ie degaja,
. chiar daca eu, in acelmoment, nu rna pot misca sau exprima. Este posibil ca frica
de moarte sa rna retina aici, in stare de Inconstlenta, Trebuie sa rna asigur sl sa
. tmi spun, In cazul acesta, ca pot sa plecin siguranta, dad imi doresc acest lucru.
Daca pot percepe energiile unei persoane, cand este in stare de coma, pot
observa ca exista 0 ruptura importanta a liniilor energetice, in functie de
adancimea starii de coma. Astfel, ar fi indicat sa existe un tratament energetic,
pentru a regIa situatia si a readuce persoana aflata tn coma.'AICI ~I ACUM.Este
important sa rna asigursi sa imi spun di voi avea tot ajutorul de care am nevoie.
Acceptjv sa am toate capacitatile sl calitatile necesare pentru a duce la capat
toate proiectele mele. Stiu .ca.schimbarile necesare din viata mea se vor petrece
lin, pentru binele meu si al celor din jurulmeu!
265.
COMA V~i: ACCIDENT, CREIER .; SlNCopA, LE$IN
266.
COMEDOANE Vezi: PIELE- PUNCTE NEGRE
267.
COMOTIE ( ... a retinei) Vezi: OCHI- COMOTIA RErINEI
268.
COMOTIE CEREBRALA Vezi:CREIER[COMOTIEj
269.
COMPULSIE NERVOASA
puncte de referinta, de repere, pentru a rna defini ca individ. Acestea sunt de

obicei personificate de catre tatal meu, mama mea sau de catre oameni care au 0
tnfluenta mai mare asupra mea (un profesor, 0 bona etc.) Daca ac:ste referinte
nu imi convin sau sunt dezamagit de ele, colo ana mea vertebrala (care nu se
simte sustinuta) se va curba, Nu vreau sa rna sprijin pe mine Tnsumi, lTla simt
foarte fragll, Coloana mea se afunda ca ~i lumea mea interioara. Traiesc i~ functie
de ceilalti. Prefer s~'rna sterg, sa evit in loc sa irni as urn riscul de a rna afirma.
Scolioza este legata de dorinta de a fugl de 0 situatie sau de cineva
..
. Acceptlv sa tralesc in prezent, adica tn fiecare zi. Con~tienti~ez faptul ca
viata Imi ofera multe de tnvatat si traiesc in armonie cu mediul meu. Imi regasesc
bucuria si, in ficare zi, tmi dau seama ca am puterea sl capacitatea de a infrunta
fiecare provo care! Devin parte integranta din propria mea viata. lncetez sa rna
mai compar cu ceilalti deoarece fiecare dintre noi suntem diferitt ~i unici.
Coma poate surveni in urma unui accident si constituie 0 alterare partials sau
totala a startr constlente.
Este posibil ca, chiar tnainte de a intra in stare a de"coma sa fi avut 0 experienta in
. care am vazut moartea venind spre mine, ca ~i cum "mi-ar fi sunat ceasul" si, cand
care am tntalnit constient moartea, a survenit coma, pentru a alunga moartea in
ultimul moment. consntnta se deconecteaza, Adeseori, dupa ce apare revenirea
din starea de coma, memoria a sters momentele de traumatism. Este ca sl cum as
fi din nou in siguranta, dupa ce am fost in pericol. Un accident poate fi provocat
de culpabilitatea legata de fuga fata de 0 persoana sau 0 situatie. Daca tmi este
. greu sa rezolv situatia Iegata de culpabilitate, rna refugiez in coma. Este posibil sa
rna simt neputincios in a rezolva 0 situatie, deoarece sunt prea destabilizat, lucru
. care rna face furios. Am nevoie sa fac schimbari importante in viata mea, dar nu
sunt capabil. Acum rna pot odihni in pestera mea un de nimeni nu rna poate
deranja sau sa tmi spuna ce sa fac. Regasesc un oarecare sentiment de libertate, 0
stare in care nu am de dat socoteala ntmanul, deocamdata ... Coma vine de la
cuvantul grec "korna", care mseamna "somn profund". Acea~ta stare este legata
de dorinta intensa de a fugi de 0 situape sau de 0 persoana. Imi este atat de rau
interior incat rna retrag tn mine, deoarece traiesc multa disperare, singuratate
sau frustrare. Vreau sa devin insensibil fata de dificultaple viepi. Ma protejez prin
acest somn adanc. Devin insensibilla tot ceea te se tntampla tn jurul meu: Prefer
. sa traiesc aceasta stare de incon$tien!a totala pana dnd viata mea va deveni mai
placuta. Am 0 decizie de Iuat: sa traiesc sau sa plec. Aceeai decizie apare i in
cazul unei come diabetice, provocata de un exces de glucoza in sange i, mai ales
in creier. Tristetea mea este atftt de mate incat vreau sa fug din lumea in. care
traiesc. Furia mea este la fel de mare. Chiar dadi starea de coma poate dura 0
perioada lunga de timp (saptamani, luoi sau ani) este foarte important pentru cei
apropiap sa imi manifeste iubire, afectiune ~i sa imi spuIia ca mie Ymiapartine
,.
Cornpulsia este 0 tulburare de comportament caracterizata printr-o dorinta de a

face. anumite acte la care subiectul nu poate rezista tara sa intre in angoasa,
Compulsia nervoasa poate fi legata de sexualitate, hrana, alcool, cumparaturi,
exces de curatenie etc. Compulsia nervoasa se raporteaza la un aspect al
personalitatii mele pe care iljudec ca fiind negativ, care Imi displace atat de mult,
. tncat refuz sa il vad, Yl refulez adanc in mine. Arata timp cat refuz sa tl vad i sa il
acceptlv, viata iml va aduce tot mai muite situatii in care va trebui sa rna
confrunt cu acest aspect al personalitatil mele.
Cand am 0 compulsie nervoasa, observ ceea ce rn-a deranjat i acceptlv sa
Ii fac fa!a in Ioc sa fug. Accept sa fiu 0 fiin!a umana, cu puterile mele, cu
slabiciunile, calitatile ~i defectele mele. Constlentlzez faptul di sunt cel mai critic
judecator al meu ~i rna iert i invat sa rna iubesc. Faptul de a rna accepta!'" a~a
. ,cum;sunt rna va ajuta sa rna dezvolt armonios ~i nu va mai trebuie sa rna descarc
'.. prin compulsie.
.?70.
CONDUCTE LACRIMAtE
271.
CONGENITAL Vezi: MALFORMATII CONGENITA.LE.BOU EREDlTARE
272.
CONGESTIE ( ... la creier / ... ficat / ... nas / ... plamani) Vezi ~i:
Ven: LACRlMI
CREIER- ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL [A. V.C.j
" Congestia reprezinta sistemul de aparare ~l corpului pus in functiune pentru a

<raspunde atacurilor repetate impotriva unei parp din corp. Exista mai multe parti
"1
T ~
11-'
'1
l'
1 T ...
"",-.
Jacques Martel
Marele Dict/onar 01 Bolitor ~l Afectiunilor
care pot fi congestionate.

La ficat: reprezinta critiea refulata, starea de iritare
interioara pe care 0 acumulez, deoarece nu reusesc sa o exprim verbal. Pot trai
nemultumire, suparare sau deceptie, La nas (sinusurile):
care este situatia sau
persoana
pe care nu 0 pot "mirosi" si care rna infurie? La plamanl
(pneumopatie): rna simt sufocat de relatiile mele familiare, fie cu parinti! mei, fie
cu partenerul,
eu partenera
sau copiii etc. Relatiile mele de familie sunt
armoriioase, asa cum as dori sa fie? Oare irni fac prea multe griji? La creier
(accident vascular cerebral): rna simt depasit, nu mai stiu cum sa reactionez in
. fata anumitor persoane sau situatii, Creierul meu nu inai functioneaza 1a fel de
dar si repede ea i tnalnte. In acest caz este indicat sa nil consumarn deloc alcool
sau droguri. Indiferent care este partea corpului afectata de congestie, in urma
acesteia rezulta 0 frustrare, iritare i furie fata de ceilalti si fata de. mine insumi.
Ma aflu tntr-o situatie de tensiune continua. Emotiile mele sunt congestionate.
lmi este teama de mine insumi, deoarece am impresia ca exista ceva rau in
interiorul meu. Evit sa fiu impulsiv si sa imi traiesc viata prea spontan. Totusi
exista avantajul de a imi da frau liber creatlvitatli .deoarece pulsiunile mele
naturale inceardi sa se elibereze. Am tendinta de a aeorda multa atentie vietii
mele spirituale si prea putina nevoilor mele fizice. Am nevoie de odlhna, de
vacanta, dar nu imi permit aeest lucru. Imt acord limp pentru a verifiea ceea ce
rna deranjeaza in prezent in viata mea' i irni asum responsabilitatea
in aeea
situatie.
.
"
.
Acceptlv sa tmi ocup .locul cuvenit, locul meu, Realizez importanta de a
exprima ceea ce simt si fae acest lucru ~ra sa Ii atac pe ceilalti. Deoarece imi
exprim .sentimentele nu acumulez nici frustrare, nici ura. Cand sunt deschis i
receptiv si ceilalti sunt la fel fata de mine. Ma simt din nou in armonie cu mine
lnsumi si cu cei din juru1 meu. Astfel dobandesc un nou echilibru, atat in viata
. fizica cat i in cea spirituala,
".'
...
.
273.
CONJUNCTMTA
274.
CONSTIPATIE
275.
CONTUZII Vez;: PlELE
276.
COPIL CIANOTIC (ALBASTRU)
Vezi: OCHI~
exterioara,
1
1
l ...-
CONJUNCflVITA
VANATAI
....
277.
COPIL HIPERACTIV
278.
COPIL MORT LA N~TERE
279.
CORIZA Vezi: RACEALA [LA CREIER.;.j
280.
CORONAR Vezi: IN/MAY
281.
CORP (in general)
282.
CORZIVOCALE Vezi:GAT-LARlNGITA;CANCERLALARlNGE,
283.
CO~URI (pe corp 1Vezi: PIELE ~
284.
CRAMPA SCRIITORULUI
iNCHEIEfURA
Aparltia unui copil cianotic este legata de 0 malformatie a inimii. copilului, in

stadiu embrionar, care duce la repunerea in circulatie a sangelui putln oxigen at
(sange de euloare alb astra) in marea clrculatie arterials, tara sa mai treaca prin
plarnani pentru a primi oxigen (sangele rosu). Daca sunt un copil cianotic
[bebelus) este posibil sa fi captat 0 frica foarte mare, in pantecele mamei, frica ei
de a se desehide fa~a de iubirea lumii exterioare. Acest lucru poate proveni dintro rana profunda i din "retragerea in sine" in legatura eu iubirea; eauzata de un
eveniment
care i-a zdrobit inima . Nu trebuie sa 0 fac pe mama mea
responsabila
de starea mea. Prin legea finitaplor, am venit in aceasta familie
deoareee aveam de depait provodiri asemanatoare,
legate de iubire. Nu fae
149
decat sa manifest mai coneret pe plan fizic constlentizarea

pe care trebuie sa 0
fac i mama mea si eu, ne vom putea ajuta reciproc in acest caz.
Acceptlv lncepand de acurn faptul ea iubirea este insai viata i puterea mea
de a iubi, tot mai mare, va forma un cere de iubire care rna va proteja in lurnea
Vezi:INTESTINE-CONSTlPATIE
-
Cauze/e subtile ale imbolndvirii
!"
Vezi: HIPERACflVlTATE
Vezi:NA$TERE-AVORT
TROMBOZA CORONARlANA
Vezi:ANEXAI
Vezi
VOCE-RAGU$EALA
CO$URI
~i:DEGETE
(iN GENERAL), MAINl
(iN GENERAL),
MAINII
Este senzatia de a avea 0 greutate sau furnicaturi in degete, cauzate de compresia

nervului median din canalul carpian, situat in zona de la articulatia mainii,
Am 0 tensiune interioara foarte mare sl atunci cand seriu, fac eforturi foarte mari.
Pe cine vreau sa impresionez?
Pe cine vreau sa canving? Pe mine sau pe ceilalti?
Sunt pretentios
i ideile mele de marire rna fac sa fiu 0 persoana foarte
ambltioasa, Este posibil sa port 0 masca, care imi ascunde adevara personalitate,
ceea ce rna protejeaza tmpotnva judecatii celorlaltl. Acest lueru provine din
faptul ca am prea putina ineredere in mine insumi si rna simt .incapabll sa
Indeplinesc lucruri importante. Ma intreb, de asernenea, in legatura 'cucasatoria
i care este pozitia mea fata de ea. Indoiala pe care 0 intretin fata de eapacitatea
mea de a-mi exprirna ereativitatea rna fae sa abdic, sa irni abandonez obiectivele.
Nu am decat tncercari, in timp ce 0 parte din mine a abandonat deja. Deoarece
durerea se poate aceentua dimineata sau noaptea. cand inca sunt eoneetat eu
lumea mea interioara, aceasta durere imi reaminteste schlmbarile pe care trebuie
sa Ie fae In interior pentru a fi mai flexibil. Incepand de acum, fae lucrurile in mod
natural i imi acord timp sa fiu eu adevarat eu insumi. Nu am nimic de
demonstrat nimanui,
Acceptjv sa rna iubesc asa cum sunt, tara artlficil si ramanand complet liber
in atitudinile mele. Este primul pas spre 0 realizare importanta, Implinirea de
, sine.
285.
CRAMPE
Crampa este eontrac!ia involuntara, dureroasa i trecatoare a unui muchi sau a

unei grupe de muchi. Crampele indica 0 tensiune mare, 0 crisp are interioara
uneori excesiva. Retin energia divina i 0 rmpiedic sa circule in mine, deoarece
-"~l'-
.~'-.
Jacques Martel
150
rna simt strivit, limitat. Ma obstinez sa rna agat de 0 frica, 0 rana interioara sau un
stres care nu mai sunt benefice pentru mine. Unele dintre modelele mele mentale
au nevoie sa fie reintegrate. in prezent traiesc multa tensiune ~i presiune, care
pot fi insotlte de un sentiment de neputinta fata de ceva sau ~ta d~ 0 situati~.
lntreb ce sa fac ~i care este cea mai buna solutie pentru mme. ~1 pentru ca irm
este frica rna cramponez, rna agat de idei fixe. Traiesc 0 anum ita supuJlere, rna
simt obligat sa rna "cobor" in fata anumitor persoane, pentru a evita sa fiu ranit,
Imi este atat de frlca de viata tncat imi blachez total energia, a lnchld Intr-un
anumit loc. A~vrea sa rna refugiez in interiorul meu. Anxietatea rna deterrmna sa
vreau sa evit sau sa fug de 0 situatie, Daca este yorba despre a anxietate pe care 0
traiesc 'in timpul zilei, cat sunt acasa, este posibil ca, in timpul noptii sa am
crampe, care rna trezesc si tmi amintesc ca ar trebui sa fug. in functie de locul in
care se localizeaza crampa, primesc un indiciu despre ceea ce trebuie sa schimb:
o crampa la laba piciorului, indica directia in care trebuie sa merg. 0 cramp a la
partea de sus a piciorului indica felul in care avansez in viata, 0 crampa la mana
arata un aspect legat de actiunile si de faptele mele. Sunt constient de durerile
interioare care rna coplesesc si realizez ca pot schimba acest lucru.
Acceptlv sa rna relaxez si sa rna deschid in fata energiei divine. Imi acord
timpul necesar pentru a rna opri si a reflecta. Acest moment de pauza rna ajuta sa
iau lucrurile mai tncet si Intr-un ait mod, sa rna simt mai bine in pielea mea.
!'1~
286.
CRAMPE ABDOMINALE Vezi~i:ABDOMEN
Abdomenul este legat de chakra intuitiei ~i a creativitatii, Cramp a abdomlnala

indica, de asemenea, 0 frica de a-mi urma intuitia, refuzul de a rna lasa purtat pe
deplin de creativitatea mea, blocand astfel energia divina din acel loc, in
apropierea buricului sau mai jos. Prin urmare opresc orice proces care rna ajuta
sa vad lucrurile care rna ajuta sa avansez normal. Imi este tot timpul team a sa
descopar un viitor mai bun pentru mine. Vreau sa controlez totul, deoarece lmi
este teama sa experimentez lucruri noi. Ma astept la tot ceea ce este mai rau, sa
mi se lntample lucruri ingrozitoare.
Acceptlv sa rna deschid ~i sa am incredere in viata, Astfel, rna pot lasa
condus de intuitia mea si lmi pot folosi creativitatea pentru a merge in directia
care lmi convine, In armonie cu ceea ce sunt.
287.
CRAMPE MUSCULARE (in general)
Crampa de origine musculara indica faptul ca retin ceva ce nu vreau sa las sa

pIece. Este 0 tensiune interloara puternica care se exprima printr-un blocaj de
energie la nivelul muschilor. Muschii reprezinta energia, viata, forta, "Blochez"
astfel viata sl nu las sa pIece ideile vechi care se schimba i se transforma in
corpul aflat in evolupe. Am inca vechi idei opreconcepute ~i Ie vehiculez in
actiunile mele zilnice. Sunt "sub tensiune" ~i imi pun tot timpul rnii de intrebari.
At~ntia mea este Indreptata spre anumite griji care imi consuma atat de mult din
energie indit ajung sa fiu deconectat de carpul meu fizic:Este important saverific
care parte a carpului este afectata de crampe.
:!
..-
Marele Dictionar al Balilar ~IAfectiunllor
cauzele subtile ale imbolniivirii
151
Acceptjv incepand de acum sa rna las condus de inima., sa fiu mai deschis
fata de noile posibilitati care rna pot ajuta sa avansez. Nu pot schimba trecutul,
dar pot schimba interpretarea mea asupra evenirnentelor. Sunt tot mai constient
de frumusetile din prezent. Meditatia este 0 tehnica de reechilibrare energetics
care ajuta la inlaturarea tensiunilor inutile si la armonizarea corpurilor mele
energetice.
288.
...j
CRANIU Vezi: CREIER- COMOTIE CEREBRALA, OS - FRAcroRA [OSOASA
289.
CRAPATURI
290.
CREIER (in general)
Vezi:PIELE-CRAPATURl
Este central a energetica, unitatea centrals de tratare a tuturor inforrnatiilor a

minunatei masinarii umane: creierul are 30 de miliarde de neuroni, fiecare avand a
putere speclala, Este centrul comenzilor, care are legatura eu autonomia mea ~i
controlul asupra vietii mele. Creierul este legat de cea de a saptea chakra sau
centru de energie (chakra coloanei vertebral e) si de glanda pineals, denumita si
epifiza, Creierul are doua emisfere distincte. Emisfera dreapta, Yin, la ehinezi,
reprezinta latura feminina [introvertita), creativitatea, totalitatea situatiilor
(vederea de ansarnblu asupra lucrurilor), intuitia, perceptia si arta, este emisfera
reeeptoare. Este alimentata de faptele traite, Este orientata spre a fl. Emisfera
stanga, Yang, este cea care da, care "domina", este extrovertita, agresiva,
rationala, logica, care analizeaza totuI. Este legata de perceptia lurnii exterloare, a
concepteIor, a numerelor si a euvintelor, de ratiune. Gestioneaza "cum" au loc
evenimentele, elaboreaza planuri detaliate. Este alimentata de cunostintele
dobandite, Este orientata spre tirnp, fapte ~i a face. Fiecare emisfera controleaza
jumatatea opusa a corpului (emisfera dreapta ccntroleaza partea stanga ~i
invers). incruci~area fibrelor nervoase spre partea opusa are loe la nivelul
bulbului rahidian (deasupra gatului) si coboara de-a lungul maduvei spiniirii.
Acest Iucru explica de ce oamenii care au un accident vascular pe partea stanga,
. vor avea apoi 0 paralizie pe partea dreapta (A.v.c. accidentul vascular cerebral).
Exista un punct de intersectie i Ia nivelul nervilor optici ai ochilor, sediul chakrei
celui de-al treilea ochl, situat la radacina nasului, intre sprancene. Un sistem
echilibrat trebuie sa respecte functionarea globala a celor doua emisfere.
Creierul reprezinta sediul gandurilor; -al ideilor, al cunoasteril, EUL SUPERIOR,
central universului, identificarea cu orice forma divina, Socrate spunea:
"Cunoaste-te pe tine insuti si vei cunoaste Universul ~i zeit".
291.
CREIER(abcesla ...)
. Cand apare un abces la creier, acesta provine dintr-o infecpe a sinusurilor sau a
ourechii mijlocii sau a oricarei alte parti a corpului. Acesta indica furia pe care 0
simt fata de asumarea prapriei mele vieti ~i frica de a-mi pierde cantrolul asupra
autonomiei mele: Am 0 dificultate in a analiza to ate elementele din viata mea
deoarece totul se schimba foarte repede ~i eu rna ambalez repede.
0,
1 1
.....'-.
Jacques Martel
152
Marele Diet/onar 01Bolilor ~iAfeetiunilor
Accept !., sa am tncredere in puterea divina din interiorul meu care

conduce spre solutii ce rna vor ajuta sa-mi descopar adevaratul potential.
292.
rna
CREIER- ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (AV.C.) Vezi #: INFARCT [iN

GENERAL], sANGE/ [iN GENERAL] / .tiRTERE / CIRCULATlA SANGUINA, TENSIUNE
ARTERIALA - HIPERTENSIUNE
.
CREIER [comotie) SAU COMOTIE CEREBRALA
294.
Comotia cerebrala
reprezinta zguduirea intregulul creier in urma unui
traumatism cranian, care duce la 0 coma provizorie. Comotia este 0 forma de
fuga, un mijIoc brusc $i direct de a rna opri si de a observa ceea ce se intarnpla in
viata mea .. Comotia cerebrala
lmi arata faptul ca, in mod inconstient, rna aga]
atat de mult de vechile mele idei si atitudini lncat acestea se izbesc de cele noi
care vor sa Ie ia locuI. Pot, de asemenea, sa rna aga~ de ceva sau de cineva: atribui
celorlalti responsabilitatea
pentru propria mea viata, Ma definesc raportat la
ceilalti in loc sa fiu eu insumi. Ma simt in siguranta daca sunt apropiat de cineva,
dar acest atasament ajunge sa rna sufoce, deoarece, in adancul meu, vreau sa imi
traiesc propria viaja ~i nu cea pe care vor ceilalti sa 0 traiesc, Pot sa tmt ingrop
emotiile in alcool, droguri, joeuri de noroc, dar, mai devreme sau mai tarziu, va
trebui sa fae fala realitatii, Exista un haos in viata mea, rna simt zdruncinat de
cineva sau de propunerile sale. Exista 0 Iupta pentru "a nu mai termina" care rna
afecteaza foarte puternic. Indirect sunt adus in situ alia de a rna opri, de a-mi
examina viata i a vedea in ce directie vreau sa merg. Revin asupra prioritatilor
mele. De asemenea, poate am mintea "prea plina de idei", rna imprastti prea mult,
am nevoie sa revin pe pam ant. .Are loc 0 busculada sl apoi apare socul, Comotla
survine in urma unei rani la cap sau a unui accident care "socheaza" capul,
creierul ~I mintea. Corpul meu este temporar "ple cat" si inconstient, Unde am
ajuns in viata mea? Ce directie trebuie sa apuc? Oare mentalul meu merge in
toate directiile in acelasi timp, tara 0 orientate reala ?
Accept!" sa revin pe pamant, in realitate, pentru a regIa "in mediul real" si
intr-un mod mai adecvat sltuattile pe care Ie traiesc in prezent. Este posibil sa
evit comolia, acceptand,J.." sa fiu foarte desehis faja de ceea ce se intampIa in
viata mea.
familial sau profesional, care acumulata ajunge sa se elibereze prin aceasta

ta~mire
de trai (sangele), care. simbolizeaza toata durerea pe care 0
traiesc ina bucuriei
aceasta situatie.
Indiferent In care parte a creierului se produce accidentul, in parte a dreapta
[intuitive) sau stanga (rationala), acceptlv sa identific mesajul pe care mi-l
transmite corpul, sa restabilesc pacea cu mine insumi si sa rna restabilese cat mai
repede. Imi vizualizez creierul scaldandu-se .intr-c baie de lumina alba ~i aurita
pentru a-mi ajuta toate celulele nervoase sa se regenereze ~i sa Ii reia functiile
intr-o noua maniera, pentru ca eu sa imi regasesc cat mai repede sanatatea.
CREIER - APOPLEXIE Vezi: CRElER- ACCIDENT VASCULAR cEREBRAL

SINCOPA, SJiNGE- HEMORAGIE.
153
emotional, cat si pe plan financiar. Daca opun rezistenta vietii, sunt de acord sa
abandonez totul ~i sa raman tnchts, Prefer sa mor: este mai usor si distrugerea
este singura mea salvare. Este infrangerea ! Paralizia rna Impiedica sa tmt exprim
din plin energia vitala ~i potentialul creativ. Activitatile mele sunt acum limitate.
Daca vreau sa imi regasese bucuria care irni alimenteaza viata, acceptlv sa
fiu deschis in fata intuitiei i a iubirii i sa exprim mai mult ceea ce simt. Incep
prin a avea tot mai multa incredere in viata, Imi concentrez atentia pe propriile
mele valori i pe propriile mele calitatl, Las sa creasca aceasta Viala in mine.
Propovaduind pacea, iubirea ~i stare a de bine, Ii ajut pe ceilalti sa se simta mai
bine in libertatea i in respectul fiecaruia,
Acest tip de accident este legat de circulatia sangelui si de vasele de sange. Este
efectul unei hernoragii sau a unei ocluzii cauzate de un cheag, provenind din
artere sau de la inima.,. Accidentul vascular cerebral se poate manifesta in mai
multe situatii, legate toate de iubire. Acest gen de accident este a reactie foarte
puternica, un nu categoric adresat unui echilibru care indica in ce aspect se
. manifesta acea frica in vlata mea. Pot avea impresia ca lmi pierd mijloacele de ami conduce viata, In cazul accidentelor
cerebrale
hemoragice,
este vorba
despre 0 artera care se sparge, lucru care produce a inundare eu sange a unei
parti a creierului.
Este posibil sa traiesc 0 tensiune atat de mare in mediul
293.
- Cauzele subtile ale imbolnov;rii
lA.v.C] /
Apoplexia
(sau atacul
cerebral)
este un termen popular care descrie
hemoragia
parenchlmatoasa,
Apoplexia este suspendarea
brusca, mai mult
sau mai putin completa a tuturor functiilor crelerulul, caracterizata prin
pierderea subita a cunostintei ~i a mobllitatli voluntare, cu pastrarea circulatiei si
a respiratiei, Adeseori este rezultatul unei hemoragii
cerebrale.
Criza de
apoplexie este manifestarea nevoii extreme de a' rezista vletll i schtmbartlor,
respingerii ~i negarll mai multor aspecte ale vietii i ale fiintei mele. Traiesc 0
mare indecizie: evit sa fac schimbari. in viata mea. Vehiculul bucuriei mele de a
trai, sangele, nu mai ajunge sa irige din plin 0 parte a creierului, Aceasta parte
Inceteaza sa mai functioneze ~i apoi se instaleaza paralizia. Sunt nelinitit ~i
confuz. Devin con~tient de faptul ea am tendinta de a vrea sa rezoIv totul ~i sa
controlez totul in Iocul eeloriaip. Intru in vieple ceioriaip. Imi depa~esc limitele
deoarece vreau sa fac prea multe. Astfel, imi concentrez toata atenlia asupra
celorlaIli, dar rna uit pe mine insumi. De aceea refuz ca ceil alp sa se aInestece in
viata mea personaIa (a~a cum fae eu in vieple lor ...J. Criza de apoplexie apare de
obicei Ia 0 varsta mai inaintata, arata frica mea de a imbatrani, nesiguranta mea
fa~a de sprijinul pe care II voi avea din partea familiei mele, atat pe plan
i95. CREIER-(congestiea
creierului ...) Vezi:CONGESTIE
CREIER - CREUTZFELD-,AKOBzo (boala ...) SAU BOALA VACII NEBUNE
296.
20 Creutzfeld-Jakob:'
'r ,.,.~
esle vorba despre numele medicilor 'germani, Creutdeld i Jakob, cei care au descris penlru
prima oara aceastii boala. in anul1920
_
j
1---'
l'
-. T
, Jacques Martel
154
Boala Creutzfeld-Jakob
este 0 afectiune cerebrala foarte severa, mortals, in
" cateva Iuni, care atinge persoane in jur de cincizecide ani ~i mai mult si care este
tnsotita de dementa cu daune neurologice majore. Este 0 boala foarte rar
transmisibila la oameni: se numeste sl encefalopatie spongiforma umaria. Este
yorba despre 0 forma de dements sau de afectare a functiilor "intelectuale" sau
cognitive (ale, cunoasterll) persoanei in cauza. Este asernanatoare
infectiei cu
prioni (particule tnfectioase] transmise prin .ingerarea carnii de vita bolnava,
denumita in lirnbaj popular boala vacii nebune. Aceasta boala se manifesta
atunci cand rna intreb ce sa fac cu vlata mea: nu rnai stiu lncotro sa merg. Imi
traiesc viata la suprafata, ca un automat sau ca un animal. lmi place cand totul
este aranjat, cand nu exista surprize. Evit suferinta si durerea sub orice forma.
Prefer sa pastrez dlstanta fata de oameni si fata de propriile mele emotii, Astfel
lmi dau la 0 parte capacitatile ~i potentialul meu creativ. Fug de 0 realitate care
rna deranjeaza, De-a lungul anilor am dezvoltat 0 indiferenta fata de viata, in
general:
, lmi este in continuare bine cu acest mod de a functiona? Oare viata vrea sa im!
dea rnai mult, iar eu tnchld usile, crezand di nu merit inai mult? Absenta sl
superficialitatea in care traiesc imi fac viata inconfortabila, Ma ascund in spatele
unui titlu, a unui birou, a unei carp, a unui sport pe care il practic etc. Nu ezit sa
dau dovada de 0 anumita cruzime pentru a cauta ceea ce vreau. Sunt putin
"canibal" si sunt indiferent la raulpe care il pot provoca altora. Refuz sa rna
angajez total in viata mea. Fiindu-mi frica de a fi ranit, evit contactele cu oamenii.
Nu comunic cu propriile mele emotii i cu persoanele din jurul rneu. Prefer sa fiu
"adormit' in viata, iar ereierul meu face la fel.
'
In loc sa rna resping pe mine insumi i pe restullumii,
accept!" sa intru in
contact, comunlcand
cu universal din jurul meu, Accept!"
sa-mi las to ate
simturile sa se dezvolte pentru a tral cat mai multeexperiente
posibile. Orieare ar
fi emotiile care vor tani la suprafata, eu voi fi protejat. Las bucuria de a trai sa se
instaleze in to ate celulele eorpului meu i mai ales, in cele ale ereierului.
Las la 0
parte meeanismele de fuga i imbrapez viata ""itoate experientele pe care vrea
,sa mi Ie of ere. lntarnpinand
iiltregul meti poteritial, irrii descopar adevarata
valoare i astfel pot indeplini lucruri cu bueurie i eu niotivape i rna pot indrepta
spre implinirea de sine.
'
297. CREIER (durere la ...)
Problernele la nivelul creierului indica faptul ea am tendinta de a vrea sa cunose
eu mintea i cu latura mea rationaIa (emisfera stanga) to ate situapile pe care Ie
traiesc. Las la 0 parte emotiile (emisfera dreapta) cu care imi este frica sa intru in
contact, incercand sa rna conving eli acestea nu'folosesc la nimic sau ca sunt mai
mult daunatoare decat utile. Am dobandit 0 mare rigiditate in modul meu de
gandire i vreau eu orice pret sa am dreptate ! Apar tot felul de informatii ~i
elemente noi, dar eu nu Ie iau in considerare. Ma simt sttingaci ~i traiesc 0 stare
de confuzie. Astfellmi este greu sa imi schimb pare rea ~i sa admit ca este po sibil
sa nu am dreptate. Embolia cerebraJa indIca' f'aptul ca rna simt prins Intr-o
~
Marele Dietianar al Soli/or ~iA/eetlunilor - Cauzele subtile ale imbolniivirii
155
situatie pe care a tot rumeg ~i pe care vreau sa 0 evit cu orice pret, chiar dad
acest lucru presupune sa paras esc aceasta lume.
Accept! "sa las la 0 parte latura mea prea "matura, serioasa i rationala ~i sa
lmi regasesc latura de "copilcarula
ii place sa dida, sa se bueure ~i care
straluceste in inocenta sa ~i In dorlnta sa de a tnvata lucruri noi.
298. CREIER -
ECHILIBRU (pierderea
echilibrului)
SAU AMETEAIA
Pe plan fizic, echilibrul este mentinut de repartitia greutatii pe corp, ceea ce ne

ajuta sa ne mlscam, tara sa ne aplecam de-o parte si de alta. Controlul echilibrului
are loc la nivelul ureehii interne; in labirint. Cat despre creler, acesta comanda
miscarile cu ajutorul sistemului
vizual, sistemul proprioceptlvu,
sistemul
vestibular din urechea interna i, mai ales, cu ajutorul cerebelului,
care
integreaza toate actiunile, Cand ereierul se simte clattnat si depastt de situatii
sau de evenimente, este tras in toate dlrectiile in acelasi timp i i i pi erde
echilibrul.
,,',
,'
Ideile mele se tmprastie ~i nu mal pot gandi limpede. Pierderea
eehilibrului
sl
ameteala sunt asociate uneori cu htpoglicemiac: imi lipseste dulceata din viata.
, Acest gen de fuga poate fi asociata cu 0 situatie sau 0 persoana a carer evolutie mi
se pare prea rapida pentru mine. Vertijul se produce atunci cand realitatea mea
devine coplesitoare, deoarece am lntretlnut idei false, care au aparut in urma
asteptarilor
mele neimplinite. Astfel imi pierd sentirnentul de eehilibru si
de armonie,
Discernamantul irni este afectat $i am impresia ca viata mea este
"cu susul in jos", Cu toate ca ameteala poate avea ~i alte cauze de ordin fizic,
precum hipoglicemia
(lipsa zaharului in sange), hipotensiunea
(presiune sanguina scazuta), 0 incetinire
cardlaca, 0 problema la nivelul ureehii
sau un deficit al energiei rinichiului, aceasta afectiune este legata de fuga.
Atunci rand rna simt tras in to ate partile, constient sau nu incerc sa "rna arnetesc"
pentru a uita ceea ce traiesc. Energiile mele sunt lmprastiate,
dezmernbrate
i
acest lucru imi da
impresia ca nu mai am putere asupra vietii. Vreau sa fac un oeol mare, dar tiu ca
la capatul drumului va trebuie sa infrunt luerurile care rna sperie. Labirintul tmi
arata faptul ca rna pierd iIi detalii, sarcini i activitap care deocamdata uti sunt
importante. Nu mai vad limpede, rna simt ea intr-un labirint. 0 parte din mine
opune rezistenta schimbarilor care survin. M-am angajat intr-un proces pe care
nu il mai pot opri sau macar incetini. Nu mai stapanesc situapa $i acest lucru
creeaza 0 angoasa. Sunt para liz at de incertitudine. Indoiala rna'determina
sa rna
, agar de persoane sau de lucruri. Imi refulez emotiile i acest lucru rna determina
sa traiesc tntr-un mod superficial.
Accept !., sa devin con~tient
de' fapttil ca merg in' prea multe directii in
aeelai timp i imi acord timpul necesar de a imi redobindi echilibrul. Ascult
, mesajele pe care mi Ie transmite corpul i accept!" sa irni acord maimult timp ~i
i,l Sistem proprlo~ptiV:
alcatuit din receptori microscopic I senzitivi care transmit informalii despre ~rticulalii tonusul
muscular ~i pozi\ia articulaliilor
22 Hipoglicemie:
lipsade zahar (glucoza) in sange (Vezi: SANGE - HlPOGUCEfMIE)
1
.1,
....
,.",!
'I
'
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiillll
1
Jacques Martel
156
lueruri dulci. Imi iau ragazul Sa savurez tot eeea ee este f~umos ~i bu~ in .vi~ja.
Imt
identifie dar prioritatile si imi afirm alegerile eu eonvmger~. Conti~Ul ~a merg
mai departe stiind di eu sunt Stapanul vietii mele. Nu mal tre~Ule sa. a~ep~
aprobarea celorlalti, mai alt;,s pe cea a parintilor mei. Aeee~t~~ s~ fiu ~lfent ~I
faptul di merit sa fiu fericit. lmi deschid tntmav pentru a pnml Iublre l bucurie
in viata mea.
299.
CREIER - ENCEFALITA
Encefalul cuprinde crelerul, eerebelul si trunchiul ~:rebral .. Enc~falul este

partea superioara asistemulul nervos, care control.eAazam~reg or~amsm~l.
Encefalul reprezinta individualitatea mea, la eel mal malt n~vel:~hlar .daca, capul
reprezinta, in general, individualitatea, encefalu~ este mdlVldual~tatea m.e~
interioara. Cand exista 0 afectiune inflamatorie la mvelul encefalulul, denum~ta
encefaltta (epidernia de gripa spaniels din anii 1916-1920 este lege~d~~a):
Encefalita corespunde unei furii raportate la ceea ce sunt. Spun nu vietu l
schimbarilor pe care mi Ie ofera. Imi este teama ca.iml voi pierde individualitatea,
ceea ce am dobandit sl ceea ce sunt. lmi este teama ca imi voi pierde controlul de
sine sau legat de ceea ce mi se tntampla sau mi se poate intampla, Ma.simt limi~at
in exprimarea propriei mele persoane. Ma simt incapabil cand nu imi pot analiza
viata si totul este neclar.
..
...
~
Accept !" sa rna des chid in fata unor noi aspecte ale fiintei mel.e ~l sa am
incredere in viata, Inlocuiesc rigiditatea cu flexibilitate, incadrarea strlct~ a.unor
par~i din mine cu deschiderea, pentru a deseoperi n~i fa~ete ~al: me~e. Imi of~r
iubirea i injelegerea de care am nevoie si las pacea mtenoara sa se mstaleze In
mine.
300.
CREIER
:
_EPILEPSIE
Epilepsia este provocata de 0 comunicare deficitara si, in to ate cazurile, de 0

hiperexcitabilitate Intre celulele creierului. Influxul nervos acumulat car:
rezulta ereeaza 0 supraincarcare i formarea unor unde de oc care ataea
eelelalte parji ale creierului. Crizele de epilepsi~ ~ot avea in~,ensitaj~"diferite.
Astfel, pot face parte dintre persoanele care pur $1 slmplu sunt pe luna pentru
eateva momente, cu pierderea cunotintei timp de diteva secunde:. sta!e
denumita "rau mai mic". Acest lucru indica faptul ca vreau sa fug de 0 sltuape,
deoarece consider di am responsabilita~i pre a marL Traiesc multa anxietate i
nerabdare. Creierul meu se supraindilzete, deoarece rna concentrez prea mult
pe partea rajionala in loc sa traiesc intr-un mod mai spontan. Nu mai am. acce:la
emojiile mele i nu tiu ce sa fae. 0 criza de epilepsie scoate in eVlden~a 0
violen~a mare indreptata impotriva mea insumi i imi arata faptu} ea am tendIn~a
de a rna pedepsi deoarece rna judec foarte sever. Pot face parte dintre persoan~le
care i~i pierd complet cunotinta i care sufera de convulsii destul de putermee
timp de cinci pana la zeee minute, stare denumita "marele rau". Fap~ul de a trai ~o
astfel de situajie inseamna eu siguran~a ca eu cred ca via~a nu Iml aduce decat
respingere, violenja, furie i disperare. Am impresia ca trebuie mereu sa rna lupt.
Marele Dictionar at Bolilor fi Afectlunilor - Cauzele subtile ale imbolnavlrii
157
: Ma:simt persecutat. Ma simt vinovat de agresivitatea care creste in mine i 0

refulez. De altfel, lmi rep rim toate sentimentele care vor sa se exprime.
Ineertitudinea rna face sa am mintea plina de idei, dar to ate aceste idei sunt cam
incetosate. Acest lucru determina 0 mare instabilitate in viata mea. Am impresia
ca traiesc intr-o inehisoare, avand sentimentul eli a trebuit sa rna supun
anturajului meu, iar libertatea mea a fost distrusa. Ma simt sub puterea cuiva sau
, a eeva mai puternic dedit mine. Trebuie sa rna lupt eu un inamic pe care uneori
nici macar nu 11cunosc. Opun atat de multa rezistenta incat, corpul meu trebuie
sa se elibereze de aceasta supraincarcare de ernotii i de frustrari. Traiesc 0
angoasa foarte puternica care rna face sa pierd controlul asupra comenzilor mele.
Imi este teama ca voi pierde pe eineva sau eeva ce imi apartine i ca voi fi
separate de acel lueru sau acea persoana. In viata mea sufla un vant de panlca,
deoarece am impresia di nu mai am control asupra vletf mele. Ma protejez prin
constlentlzare. Deoarece relatiile mele eu ceilaltl si cu societatea sunt foarte
dificile, vreau sa rna deconectez total, pentru un timp, pentru "a-mi trage
sufletul", Acest lucru arata dualitatea profunda in care rna aflu ~i impresia ca sunt
prins in capcana, Imi place sa rna pedepsesc i sa rna port dur eu mine. In loc sa
imi ascult intuitia i sa traiesc in prezent, traiesc in mintea mea i acord priori tate
gandurilor mele sl lucrurilor pe care rna oblig sa Ie fae. "Circuitele mele nervoase"
se supraincalzesc, Vreau atat de mult sa iml controlez anturajul.incat, corpul meu
devine "in afara controlului'' tocmai pentru a rna face sa constientlzez casingura
stapanire pe care 0 pot avea este asupra mea insuml. M~am saturat, acest lucru
rna solicita prea multo Resping aceastavlata care se incapajaneaza sa'ma faca sa
sufar. Vreau sa devin insensibil i rna .retrag in mine. Adeseori rna incita
disperarea i furia. In acelasi timp rna simt perseeutat de via~a si 0 las sa indrepte
o anumita violenta asupra mea. Respingerea de sine este extrema si astfel rezulta
. un conflict de individualitate. In tirnpul crizei de epilepsie, corpul meu devine
1 1 1 1 1 1 1 J_
inert pentru a protesta impotriva ranilor i convulsiile apar asemenea unor valuri
puternice care rna ajuta sa scot furia, amaraciunea i agresivitatea atat de
indelung reprimate. Nu am alta solutie dedit sa rna las purtat de sentimentele
puternice din interiorul meu. Ingrop in incon~tient acele situa~ii care rna fac sa
surar atat de mult, deoarece imi este teama ca rna vor disturba sau rna vor face sa
surar. In ace} moment, mentalul nu de line nidun control. Am impresia ca rna lupt
eu 0 fantoma. In timpul crizei observ micarile efeetuate, care exprima ceea ce eu
nu am putut sau nu am vrut sa manifest inainte, prin cuvinte sau gesturi. Este ca o
eliberare. Epilepsia Ie atrage atenpa eelor din jurul meu asupra marii mele
nevoi de iubire i de atenpe. Cauza profunda a epilepsiei se regase~te adeseori
, in copmirie, ajungand chiar pana in timpul perioadei intrauterine. Fiind copil, m~
'am culpabilizat foarte tare i aeest lucru m-a urmarit apoi toata viala: a devenit 0
lupta. cotidiana. Poate fi yorba, de asemenea, de un abuz (sexual sau de alta
natura) sau de un eveniment perceput ca un abuz sau de 0 respingere dn trecut
sau 0 situa~ie din eopilarie traita ca 0 separai'e. Faptul de a te simp separat de
cineva implica 0 pierdere a contactului pe plan fizic cu acea persoana. Poate fi
yorba despre relatia cu tatal meu, eu care a fi vrut atat de mult sa fiu apropiat ~i
t~r-'
'I
1" "1 ...-..-,.1
......
==== ..
""
Jacque s
Martel
158
. sa facem multe lucuri impreuna. Sau poate fi 0 situatie legata de propriii mei
copii despre care nu mai stiu prea multe sau cu care am pierdut contactuL
Criza de epilepsie poate fi asadar 0 forma de a obtine sau de a ca~tiga rnai multa
.. atentie sau de a-mi tntari sentimentul de superioritate. Iar cum epilepsia indica
0 supraincarcare a circuitului
nervos, acest lucru demonstreaza ca "acelceva"
. cu care am de a face in viata de fiecare zi ocupa prea mult loc, se creeaza astfel 0
situatie in care trebuie sa aleg. Acest sentimente de a fi supraincarcat poate fi
rezultatul evenimentelor pe care Ie amplific (Ie exagerez) in mentalul meu.
Aceasta exagerare poate duce la aroganta, care rna determina sa cred ca eu nu
sunt oricine. De asemenea, poate exista 0 tendinta de a abstractiza prea mult sau
o adeziune prea mare la domeniul psihic. Astfel evit sa rna confrunt cu realitatea
obiectiva, Epilepsia poate fi, de asemenea, consecinta unei frici foarte putemice
pe care 0 am fa~a de moarte, boala, frica de a pierde pe cineva etc. De exempIu,
pot aparea probleme de motricitate, care se adauga fricii mele, ca pentru a rna
impiedica sa merg, daca trebuie sa merg la 6 tnmormantare (asociata cu moartea)
sl nu vreau sa merg. Ma aflu in imposibilitatea de a face ceva imediat! Devin
constient de ceea ce se intarnpla in mine ~i accept!" sa nu imi mai concentrez
eforturile doar pe aspectele negative ~i sa vad cat de multa frumusete ~i iubire
imi ofera universuL Prin aceste crize de epilepsie, corpul imi spune sa rna
trezesc, sa nu mai traiesc in lnchisoarea mea de ganduri.
. Accept!" sa rna relaxez ~i sa imi traiesc viata din plin, mult mai spontan.
Renunt sa ii mai controlez pe ceilalti. Ma eliberez de toate aceste ernotii pe care
vreau sa Ie impartasesc cu ceilalti, stiind ca este singura modalitate de a lesi din
. inchisoarea pe care mi-am construit-o. Astfel imi voi gasi adevarul si locul care mi
se euvine.
301.
CREIER -
HEMIPLEGIE Vezi: CREIER / fABCES AL ...} / ACCIDENT

VASCULAR CEREBRAL fA vc;
Hemiplegia este paralizia unei jumata~i a corpului [stanga sau dreapta)

provocata de 0 Ieziune a creierului. Poate surveni dupa un $OCputernic, atat.fizic
cat si emotional, pre cum moartea unei fiinte dragi ("jumatatea mea scumpa"),
lucru care va produce de obicei 0 stare de disperare profunda si 0 sensibilitate
puternic afectata. Am impresia ca am fost "impuscat". 0 alta cauza poate fi 0
explozie de furie. De exemplu, daca am fost crescut de douamame, iar acest
lucru nu imi convine deloc. Corpul meu imi spune ca 0 parte din mine nu mai
poate actiona, di nu mai are forta Este un sentiment de neputlnta fa~a de 0
situatie contradictorie? Ma simt rupt in doua, ca $i cum soar smulge ceva din mine
sau ar fi smulsa de langa mine 0 persoana draga. Am nevoie sa fiu ajutat tot
timpul, deoarece nu imi pot indeplini singur sarcinile cotidiene. Fac lucrurile pe
jumatate ~i rna deranjeaza acest lucru ..Sau poate fi yorba despre faptul ca imi
traiesc via~a pe jumatate. Partea. cuprinsa de paralizie indica care parte a
creierului este afectata, cea afectiva (partea dreapta) sau partea ra~ionala (cea
stanga).
Marele Dletlonar al Boli/or ~i Afeeriunilor - Cauzele subtile ale imbo/niJvirii
159
Accept!" sa imi acor~ timp pentru a-mi vindeca ranile, stiind ca orice
experienta, orlcat de grea ar' fi, rna ajuta sa devin 0 persoana mai puternica ~i mai
constienta .
CREIER - HIDROCEFALIE
302.
Hidrocefalia este un exces de lichid cefalorahidian in cavitatea creierului. In

acest caz, rna intreb mereu care este locul meu pe acest parnant, Ma simt
abandonat si mi se intampla chiar sa cred ca nu am ajuns pe planeta care trebuie.
Port c~ mine 0 tristete profunda deoarece am impresia ca nu ar fi trebuit sa rna
nasc. Imi este foarte greu sa fac fata realitatii, Uneori mi se Intampla sa rna
gandesc di as vrea sa rna lntorc acolo sus, deoarece nu rna simt in armonie cu
acest mediu. Emotifle mele continua sa se congestioneze si sunt la limita de "a se
revarsa".
Accept!" sa las sa circule gandurile sl emotiile mele si astfel sa intru in
contact cu corpul meu sl cu universul. din jurul meu. Sunt sigur ca am un rol de
jucat aici ~i accept!" sa iI descopar $i sa mi-l asum. Traiesc bucuria momentului
prezent!
CREIER- HUNTINGTON [boala lui ..) sau (COREE a lui ...) Vezi: CREIER-
303.
TICUR!
Boala lui Huntingtones sau coreea lui Huntington sau coreea ereditara este 0
boala rara, considerata ereditara, care atinge sistemul nervos si contractia
rnuschilor. Se manifesta de obicei intre 30 si 50 de ani prin miscari sacadate si 0
deteriorare evolutiva a intelectului. Boala provoaca anumite tulburari mentale:
i~pulsivitate, agresivitate sau depresie. Traiesc Intr-un desert emotional, rna
simt complet deconectat de ceilalti, mai ales de partenerul sau parten era mea.
Traiesc unAgol imens. Sunt bantuit de dorintele mele pe care Ie consider de
nerealizat. Imi caut identitatea. "Vanez" relatti, mai ales daca sunt singur, dar sunt
doar relatii superficiale. Ceilalti mi se par inaccesibili. ~i pentru ca nu imi
lmpltnesc dorintele, rna simt frustrat, plin de ranchiuna, Ma plimb de colo-colo,
rna arunc asupra a tot ce vad, crezand de fiecare data ca am gasit ceva ce rna va
face fericit Dar nu traiesc decat a dezamagie dupa alta.
Accept!" aici sl acum sa devin responsabil de viata mea. inva~ sa rna cunosc,
sa imirecunoscemojitle si puterea pe care 0 am de a-mi schimba viata. In loc sa
astept ceva de la ceilalti, imi realizez singur obiectivele. In loc sa vreau sa rna
sprijil! de ceilalti, rna conectez Ia puterea mea Interioara, Merg in propriul meu
ritm. Imi ascult simturile si Imi acord timp pentru a savura fiecare moment al
vietii, chiar ~i cele mai marunte lucruri. AcestIucru rna va ajuta sa rna recanectez
, la via~a de aici i imi va conferi un echilibru mai mare.
304.
CREIER - MENINGITA Vezi: INFLAMATI. SISI'EM IMUNITAR, CAP
23 Hu~t~ngton (George): medic american (1851-1916) slOOlUtla NewYork. A practical medicina la Long Island ~i a
descns In anul 1872 formele cronice erectilare ale coreei. Coreea eredofamiliala ii poarta numele.
T~!
1111111
r-l'
Jacques
160
Meningita este 0 tnfectie a lichidului cefalorahidian rezultata dintr-o inflamatie a

membranei care acopera creierul simaduva spinarii. Meningita indica 0 slablre a
sistemului imunitar si 0 incapacitate de a se autoproteja.
Meningita sernnaleaza 0 slabiciune sl 0 incapacitate de a lupta tmpotriva
presiunilor exterioare puternice, mai ales pe plan intelectual. De multe ori
lnseamna 0 .dificultate de a rna proteja. Fiind hipersensibil, traiesc totul mal
intens si sunt afectat mai puternic, chiar ~i de lucruri care par ban ale altora. Am
atat de multe ganduri care se ciocnesc unul.de altul lncat lmi "apasa" creieruL Imi
gauresc constant meningele. Acestui lucru i se adauga toate sentimentele mele
de agresivitate, de frustrare pe care sunt incapabil sa. le exprim. Ma simt agasat
dar nu stiu cum sa rna apar, 0 parte din mine este inexistenta, aproape moarta,
deoarece 0 reneg sau 0 ascundde mine lnsumi si de ceilalti: este partea mea
creativa, extravaganta, sensibila, Prefer sa rna topesc in multime, sa trec
neobservat. Ma sirnt ca lntr-o Inchisoare, dar in acelasi timp prefer acest Iucru
. .decat sa'ma privesc in oglinda i sa descopar cine sunt cu adevarat. In loc sa
privesc in tnimav mea sa vad ce se tntampla, prefer sa raman in rninte. Este un
mod de a rna proteja. Sunt hipersensibil i am tendinta de a lua totul asupra mea
i de a rezolva problemele tntregii planete ! Imi este teama ca imi "voi pierde
capul", di "mi se taie capul", ca "imi sare capul" ca atunci cand Imi este teama, de
exemplu, di irni voi pierde locul de munca, Este posibil ca, in copilarie, sa fi fost
prea cocolosit de mama; iar acum trebuie sa rna apar eu singur. Sau pot simti
faptul di iubirea este respinsa in casa in:care traiesc sau di ceva sau cineva de aid
"rna calca pe nervi". Aceasta boala este ca tin mesa] care imi spune sa rna feresc
de loviturile care yin din 'exterior si sa nu rna simt vinovat de actiunile celorlalti,
responsabilizandu-ma in acelast timp. Altfel spus, este 0 revolta care ameninta,
sunt constrans si sunt cuprins de spaima, Pentru ca crelerul actioneaza asupra
intregului corp, meningita implica 0 slabiciune Interioara puternica, care rna
ataca in strafundul fiintei mele.
.
Pentru d meningita pune in pericol central de comanda a corpului meu,
creierul, trebuie sa accept!. imediat sa iau decizia de a trill i de a' deveni
propriul meu stapan, de a "pne capul sus" ~i de a face sa taneasdi tn mine
aceasta forta interioara care rna va ajuta sa continui sa am 0 viata plina de
experiente minunate. Invat sa am incredere i accept!. sa descopfu. camorite
care se afla in inima. mea. Descopar, de asemenea, to ate emotiile pe care Ie-am
refinut atat de mult timp i accept!., sa Ie las sa pIece. Descopar talentele pe care
Ie am. Ma reconectez cu partea mea creativa i artistica $i imi ajut creierul sa
respire pu~in. Ii dau ocazia de a se odihni, iar nivelul ineu de stres i presiunea
interioara se vor diminua. Invat sa "fiu" in toam"simplitatea. Redevin astfel stapan
pe viata mea.
305.
'
'IT
,.........................................................
- Cauze/e subtile ale {mbo/nav/fll
161
de ce, inca de la nastere sufar de aceasta paralizie. Pot presupune ca este yorba
despre 0 trauma a karmei, anterioara>, un model sau 0 experienta "dinainte de
nastere" atat de violenta, un traumatism mental atat de intens tncat produce 0
lnchidere :ompleta, oprirea oricarei miscari spre viitor, care impiedica
avansarea. Intr-un fel sunt prizonierul propriului meu trecut, al unei structuri
care rna limiteaza, in loc sa rna ajute sa evoluez si sa cresco Ma pot simti paralizat,
fortat sa merg pe un drum. care nu imi convine. Poate fi Yorba. sl despre
asteptarile parintilor fata de mine, ale societatii sau chiar ale familiei, .ale
stramosilor mei..care spera sau au sperat ca astfel vor repara.greselile din trecut.
Ca $i cum eu as putea "spala onoarea" si "salva blazonul" familiei. Oare sunt
capabil sa indeplinesc aceasta misiune? ... Despre paralizia cerebrala se spune
deocamdata ca este 0 stare Ireversibila (spun "deocamdata" deoarece nu putem
prevedea medicina viitorului) i nu pot fi eliberat din aceasta stare, in ciuda
iubirii neconditionate si a atentiei celor din jurul meu. Cand apare o.vindecare,
aceasta este mai degraba pe plan spiritual. .
306.
CREIER-
PARKINSONzs (boala lut ...) Vez;~;:NERVI,
TREMURAT
Boala lui Parkinson reprezinta deteriorarea centrilor nervosi ai creierului, mai

ales in zonele care controleaza miscarile. Apare un tremurat care afecteaza mai
a~es mainile. ~i capul, Atunci rand tremur si rna scutur lnseamna ea resimt (sau
vad) un pen col care pandeste 0 persoana pe care 0 iubesc sau pe mine lnsuml si
simt 0 frica de a pierde controlul (pe care il plerd tot mai mult I), nesiguranta sau
neputinta de a merge Inainte in yiara. Ma simt, de asernenea, incapabil sau
neputincios sa merg spre mai bine. Consider ca viata mea este foarte haotica i
am nevoie dernai multa stabilitate, dar se pare ca imi este greu sa am aceasta
stare. Clatin din cap in semn de disperare. Imi este team a de viitor, de moarte.
Asadar, la ce bun sa due lucrurile pana la capat ? Este posibil, de asemenea, sa fi
trait lIn traumatism, un abuz sau dificultati care au lasat urme si fata de care am
sentimente de durere, de frustrare, cu culpabilitate, de furie, de depresie, care rna
~p~izeaza, ~a descuraj~aza i nu Ie rnai pot face fata. Este posibil sa rna fi simtit
hmltat r~fentor la medml meu educational prea sever sau in care performanfa
e~a pe pnmulloc. Probabil am fost un copil prea agitat. Cand .sunt perfect sanatos
$1tremur, 'acest lucru scintampla de multe ori deoarece sUIlt nervos i imi este
teama sa inqeplinesc 0 sarcina din cauza lipsei de incredere in mine. Mi-e teama
tot timpul di se va intampla ce e mai rau. Aceleai tremuraturi pot sa se manifeste
mai frecvent $i automat i maj tarziu, vor fi diagnosticate ca fiind boala. lui
Parkinson. Deci, daca sunt atent este posibil sa descopar ca am trait multe
si.:uapi in care mi se impunea 0 anumita-modalitate de a actiona, lucru care imi
dadea 0 stare de nervozitate interioara. Eram impiedicat sa fiu eu insumi. Putea
fi,_deasemenea, 0 situatie in care trebuia sa fiu retinut. Cand rna simt "cu nervii la
CREIER - PARALIZIE CEREBRALA
Paralizia cerebraIa apare adeseori inca de la natere $i se manifesta printr-o

anomalie la nivelul creierului. Tesutul cerebral este paralizat partial sau in
intregime, in funcpe de natura traumatismului. In acest caz, rna intreb adeseori
Morele Diqionar 01Bolitor ~iAjectlunilor
"M"artel
2:
"? tra~mi
_karmic! anterioari:
vlala anlenoara
25 Parkinson
Mm.
(James):
medicenglez
pentru cei care cred in reincarnare, inseamncli ccli exislcli 0 cauza legata de 0
(1755-1824) care a
descrisboala paralizieicu
tremuraturi
care
astaziii poarta
'
1..
...
I
1-
'.,.'\.
Jacques Martel
162
i
1
i
Marele Diet/anar 01Bolllor
pamant" i vreau ca durerea Sa inceteze, corpul meu supraincarcat nu mai poate

suporta ~i acest lucru deterrnina reactii permanente ale acestuia=. Esteca $i cum
ura pe care am acumulat-o tmi face tot eorpul sa se rniste, Gestul care mi-a fost
interzis vrea sa se manifeste, ea si cum ar vrea sa arate ca sunt inca viu. Am
impresia ca rna aflu intr-o rnasina care stationeaza si nu poate sa inainteze.
Trebuie sa fac lucrurile "pe loc" ~i aeest lueru rna irita foarte tare. Ma distrug incet
~i deterrnin deteriorarea
functiei nervoase actuale. Neputinta
de a misca
membrele
superioare
(mai ales bratele i mainile) ii are adeseori eauza intr-o
situatle pe care 0 traiesc i in care vreau sa resping pe cineva, ceva sau un
eveniment sau, din contra, pe care as vrea sa il "strang" i sa 11retin si rna simt
incapabil sa fae aeest lueru (fie pe plan fizic, fie pe eel moral. Aceasta situatie
poate determina consecinte foarte grave, ajungand chiar pana la moarte. Se poate
intampla atunci cand partenerul meu este pe punctul de a parast corpul fizic i
vreau sa ll retin eu toata puterea mea. Am impresia ea am ratat aceasta misiune i
este ea sl cum eorpul meu a. inregistrat un stres si simtind nevoia de a se elibera,
incepe sa se miste, tara "permisiunea" mea. Daca imi sunt afeetate membrele
inferioare
(eoapsele si picioarele), as fi vrut ca, datorita lor sa resping sau sa
adue spre mine persoana, luerul sau evenimentul tn cauza Vreau sa fug din
. aceasta situatie, in care rna simt depasit si pe care 0 percep ca fiind tara iesire.
Am tendinta de a eontrola totul, iar boalaimi reaminteste faptul
nu pot detine
eontrolul asupra celorlalti, Nu imi mai controlez nici macar propriile mele
membre ! Vreau eu disperare sa Ii controlez pe ceilalti, dar sunt consttent
de
faptul ea nu pot fi stapan dedit pe mine tnsumi.
Acceptlv sa redevin responsabil, sa invat sa tmi controlez viata MEA $i nu pe
a ceorlalti, avand tncredere in Via!a si Imi .spun ea merit sa traiesc, Ma las
lndrumat de iubire. Este mult rnai usor sa Ii las pe ceilalti liberi. In loc sa vreau sa
Ie demonstrez celorlalti eeva, acceptlv sa arat tuturor universul meu interior, cu
toate ernotiile care s-au acumulat in el in timpul acestor ani. Sunt eu insumi, cu
tntmav mea de eopil si acum imi traiesc viata tntr-un mod spontan.
VERTIJ
Sindromul Adams-Stokes
este un accident neurologic datorat unei dimlnuari
bruste a irigarii cerebrale. Deoarece bataile inimii. se raresc, este nevoie sa rna
Intreb care este situatia din care. vreau sa rna sustrag, pe care nu stiu sa 0
gestionez. Am dureri puternice si rna agat de cateva amintiri dureroase. Imt este
greu sa traiesc momente de bucurie deoarece exista un doliu neterminat
(de
ordin afectiv sa profesional). Adun rnulta amaraciune, sunt lncapatanat. ~i nu
vreau sa renunt, Resping ragazul care m-ar ajuta sa tree mai departe, dar lmi este
teama de necunoscut
Incerc sa rationalizez aceasta frica si acceptlv sa fac travaliul de doliu pentru
acea sltuatie. Accept jv sa las deoparte toate lucrurile pe care nu Ie pot controla
$i care su~t nocive pentru mine. lmi concentrez atentia pe Iucrurile bune din
viata mea. Imi deschid spiritul pentru a acceptaIv ca trecutul este in spatele meu
i aleg sa merg inainte, stiind sa vad lectiile pe care le am de invatat din
experientele mele anterioare. Astfel fac pace cu trecutul meu. Las viata sa circule
in mine si in fie care dintre neuronii mei. Sunt de acord sa fiu receptiv la noile
situatii in care voi experimenta $i voi Impartasi bucuria i fericirea, precum si sa
dau si sa primesc iubire.
CREIER - STARE VEGET ATIV A CRONIcA
309.
Sincopa se defineste prin pierderea completa a cunosnntet, de scurta durata,

dar reversibiHi. Pierderea cunotjntei provine dintr-o Iipsa de oxigenare a
creierului.
Poate fi consecinta unui stop cardiac, dar nu neaparat. Poate fi sub
forma de asfixiere sau in legatura cu vasele de sange care se dilata brusc in urma
unui oe emotional, lasand foarte pupn sange in creier, deci pupn oxigen. Pentru
moment, spiritul imi paraSe$te corpul. Este ca $i cum a$ fi ales sa rna retrag in
mine i sa rna deconeetez de la lumea fizica, sunt revoltat deoarece nu tiu cum sa
fac fata unei astfel de situatii. Mi-am pierdut speranta de a fi eliberat. Vreau sa rna
retrag din viata deoarece, ceea ce se intampla este prea mult pentru mine. In loc
sa urmez ceea ce tmi spune vocea mea interioara, prefer sa urmez ceea ce
ca
163
CREIER - SINDROMUL ADAMS-STOKES Vezi: CREIER - EPILEPSIE I SINCOPA,
308..
CREIER - SINCOPA
26Este interesant de observat
- Cauzele subtile ale imbalnavlril
asteapta ceilalti de la mine. Sincopa este un semn ea trebuie sa "rna trezesc" si sa

fac ceea ce imi place cu adevarat. Aceasta stare nu poate fi comparata decat cu
cea a unui yoghtn-", acesta stapaneste 0 disciplina care Ii eltbereaza spiritul de
toate constrangerile
corpului, prin armonizarea
miscarii, a ritmului si a
respiratiei.
Acceptlv sa constientlzez
lucrurile care m-au determinat sa fug astfel de
corpul meu fizic. Ce angoasa, ce sentiment de panica interioara au provo cat 0
asemenea situatie ? Stiu ca ln orice imprejurare
sunt indrumat i protejat si
acceptlv sa raman pe deplin constient de viata din mine. Imi rei au locul in
univers si astfel pot respira din plin !
ca
307.
# Afectiunifor
Vezi: CRONIcA
[BoALA...j
In aceasta stare nu exista activitate care poatefi depistata. Tdiiesc intr-o stare
numita
Creierul
meu este
in urma cranian.
unei opririCum
prelungite
circulapei"vegetativa".
sangelui sau
in urma
unui afectat
traumatism
creierul
corespunde individualitatii mele, traiesc frid puternice sau culpabilitate, atat de
intens incat vreau sa fug din viata. Mil simt ineapabil sa duc proiectele pana la
capat, sa realizez ceva important. Deoarece imi consider puterea limitata vreau sa
"ma deconectez" de lumea aceasta care mi se pare nedreapta.
27
"
"~~~Jn: 0 pe~s~ana care a atins un anumit stadi~ in evol~tia sa spirituara. Prin practicarea medita~iei, i~i poate
parasl corpul fizlc In mod con~ent, pentru 0 anumitii perioada de timp. Unele persoane i~r pot incetini sau chiar opri
bataile inimii pentru a 0 reporni apoi.
28
. Adams-Stokes:
Robert Adams a descris ~intific sindromul pentru prima oara in anul 1827 unnat apoi de
Irlandezul William Stokes in 1854
'.
aceasta boata afecte;::za mai ales barbatii, care au 0 natura YANG, a actiunii, lucru
care implica mai mult m~rea

j'.
....
-...
"
I
...~.<
- .
iiiiiiiiiiiiiiiiilill~~
-"p,.
Jacques Martel
164
In aceasta stare accept! V di faptul de a fi inca in via~ Ie permite aproptatilor

. mei sa pregateasca treptat -plecarea mea din aceasta lume si sa i~i exprime
iubirea fata de mine, in timp. ce eu, rna pot pregati in liniste sa parasesc aceasta
.Iume, pentru a trece la 0 realitate si la un nivel de constiinta superioare.
CREIER - TICURI
310.
'I'icurfle,
involuntare,
definite
arata
ca fiind executarea spontana de miscari repetitive st

dereglare a tensiunii nervoase si un dezechilibru la nivelul
ereierului.
.
Daca am unul sau mai muite tieuri, este posibil sa fiu 0 persoana foarte emotiva,
care refuleaza multa agresivitate si care, in copilarie a primit 0 educatie pe care a
perceput-o ca fiind foarte rigida si perfectiontsta, Prin ttcuri imi exteriorizez
nelinistea si supararea pe care Ie simt in interiorul meu. Este posibil sa traiesc 0
situatie in care rna simt in lmpas, pironit. Simt ca nu am timp si ca.sunt 'in pericol.
Exista ceva pe cale sa explodeze (poate propriile mele 'emotil) sau un secret de
familie vrea sa iasa la suprafata. Daca sunt baiat, este posibil sa fi fost afectat de
actluni cerute de cineva care reprezenta autoritatea. Acest lucru explica de ce
sunt de patru ori mai multi baiett care sufera de tieuri, dedit fete. Fetele sunt, in
general, mai receptive Ia autoritate, deci mai putin afectate de acest aspect. Este
posibil sa rna fi simtit contrariat referitor Ia anumite .miscari care mi-au fost
interzise in copilarle (de exempIu, cand nu aveam voie sa rna mise, In biserica),
Astazi, chiar daca contrar vointei mele, corpul meu se .misca, ca 0 reactie sau 0
revolta fata de ceea ce mi s-a interzis sa fac. Pot chiar sa am. impresia. ca "imi
. pierd fata" inalntea cuiva, ceea ce determina ticurl mai ales la nivelul fetei. Fata
mea vrea sa respinga pericolul, pe agresor. Am fost iritat, enervat si chiar agasat,
iar acum tieurile mele sunt cele care rna agaseaza. Am. ticuri la nivelul
mandibulei daca, in copilarie mi ~-a spus des "sa lnchid gura". Furia acumulata ~i
ne-exprimata se manifests prin aceste ticurt, este ca ~i cum as vorbi in .liniste.
Clipitul din oehi neobisnuit poate insemna 0 experienta din trecut in care "mi se
facea cu ochiuI" sau vrea sa arata ca eu caut mereu atentia ~i privirea celorlalti.
Accept!" sa consttentlzez aceasta stare, sa cura] blocajele din trecut i sa
imi exprim dar nevoile. .
.
.....
.
.
311.
..
'.
CREIER (tumora la ...)
Tumora este 0 proliferare excesiva a celuielor anormale in ereier. Tumora este

'legata de emopile refulate, de remu~eari profunde, de suferin!e din treeut,
pe care Ie Intorc Impotriva mea. Tumora primitivaz9, care se dezvolta pledlnd
de la celulele creierului, indica faptul ca centrala mea de tratare a informatiilor
inregistreaza 'inca anumite idei, credinte sau scheme mentale" care nn mai au
nicio ra~iune de a exista ! Tumora este rezultatul unui oc emotional foarte
puternic, legat de 0 situatie sau de 0 persoana pe care am iubit-o mult sau de ceva
ce m-a racut sa surar foarte mult sau fata de care mal simt inca ura, ranchiuna,
29
.'
_'"
A se vedea nota de subsol refentoare la cancerul generalJzat. la secllunea cancer (in

general)'
Marele Dlet/onar al Bolilor 51A/eetiuni/or - Cauz~/e subtile ale imbolniMrii
165
frlca, furie, frustrare. Poate fi vo'rba despre tatal meu, care rna devalorizeaza, In
.situatii, in care trebuia .mereu sa rna depasesc pe mine insumi, iar mintea mea se
"supraincalzea". Daca tumora este situata In partea superioara a creierului, 'in

mijloc sau la nivelul hipofizei, inseamna de obicei di am trait un soc emotional
sau ca lmi este foarte frica fata de aspecte legate de spiritualitate, de intuitie etc.
Sunt foarte ineapapnat si refuz sa imi schimb felul de a vedea viata i de a trata
realitatea prezenta. Exista un conflict mental puternic de a fi aici, In acest
moment, de a acceptajv viata i tot ceea ce se afla in ea. Sunt rigid si am idei
fixe, ~m 0 stare de confuzie interioara si am 0 dificultate in a face. bilantul
lucrurllor, Plutesc, sunt absent ~i traiesc in negatie, Cred ca capacitatea mea
intelectuala este Insuflcienta pentru a.gasi 0 solutie la 0 sltuatie exacta: trebuie sa
rna depasesc cu orice pretl Am 0 energie mentala care nu mai corespunde
nevoilor. mele profunde ~i care este opusa dorintelor mele divine. Corpul meu
reactioneaza puternic i astfel apare 0 proliferare necontrolata a celulelor
creierului. Este 0 stare critica sl perlculoasa si trebuie sa tmi schimb atitudinea
tnchisa 'intr-o deschidere a inimii" daca vreau sa pun capat acestei tumori.
!rebuie sa constlentizez faptul ca am de facut 0 schimbare radical a in viata mea,
tar acum este momentul ideal pentru a face aceasta schimbare. Trebuie sa rna
desprind de trecut $i de toata energia negativa legata de trecut si sa imi c~nalizez
atentia doar pe Iucrurile pozitive sl pe ceea ce vreau sa fac cu ad evarat din viata
mea.
Incepand de acum, accept! .. sa vad viata intr-un mod mal deschis ~i mai
~exibil. Viata este 'in continua schimbare i evolueaza mereu spre mai bine .
Inc~ederea mea personals rna va ajuta sa ating acest tel. Accept! .. sa-mi ascult
mal mult vocea interioara, sa fiu mai spontan si las la 0 parte controlul mentalului
. meu.
312.
CREVASA CUTANATAVezi:PIELE
313.
CruzA CARDlAcA Vez;:IN/MAY -INFARCT [... DE MIOCAiwl
314.
CRizADEFICAT
315.
CROUN (borua lui ...) Vezi: /NTESTlNE-
316~
CRON'U:A(boala cronica ...)
RiDURl
Vezi:lNDIGESfIE
CROHN [boala lui ...
Cuvantul cronic provine de la "chronos" care Inseamna timp. 0 boala cronica

poate sa. se instaleze 'in luni sau ani de zile. In cazul unei boli termenul de
cronica sugereaza ceva permanent, ireversibil, care nu se poat~ diminua sau
corecta.
Dezvolt 0 boala cronica atunci cand refuz sa evoluez de teama fata de ceea ce imi
rezerva viitorul. Indiferent care ar fi boala eronidi de care surar. este bine sa rna
intreb ce anume am impresia ca nu pot schimba. In ce aspect al viepi mele am
impresia ca imi spun: "oricum nu se poate face nimic sau nu se poate schimba
.:
Jacques Martel
166
nimic T' Sunt ca 0 dinamita pe cale Sa explodeze. Ma retin atat de mult, am nevoie
de 0 solutie pentru a schimba lucrurile. Ce "cadou" imi ofera aceasta boala sub
forma de atentie din partea celor din jurul meu, de resemnare in ideea de a-mi
.. schimba opinia asupra vietli etc? Solutia cea rnai simpla pentru mine este, tara
indoiala, sa nu fac nimic, deoarece se pare canu pot face nirnic altceva decat sa
rna resemnez.
Provo care a pe care 0 am de trecut, este sa acceptlv sa imi iau viata in
propriile rnaini, sa imi deschid constilnta la ideea di orice este posibil. Pot sa rna
documentez referitor la alte persoane care au suferit de boli cronice si care s-au
vindecat. Ce derners au urmat? Uneori, atunci cand rnijloacele conventionale nu
dau rezultate, pot recurge la terapii alternative, energetice sau altele, ell
discernamant, pentru a sti care dintre ele m-ar putea ajuta. Plecand de la ideea
ca orice este posibil, voi gasi mai usor solutiile care, dad nu irni vor vindeca
complet boala, rna vor ajuta sa imi tmbunatatesc sanatatea fizica, emotionala ~i
mentala,
'
317.
CRUP
318.
CRUSTA Vezi: P/ELE;_
319.
CUADRIPLEGIE
320.
CULPABILITATE
321.
CUPEROzA
322.
CURBATURA
Vezi:GAT-.r..AiaNGlTA
EczEMA
Vezi: PARAL/ZIE
[iN GENERAl-}
Vezi:ACCIDENT.
!'.
Marele Dletianar a/Bolffor ~I Afectiunllor - Cauzele subtile ole imbolnavirii
167
Reprezinta 0 consecinta a unei productii in exces a unui hormon (corticoid) al

glandelor suprarenale. Principalele simptome ale sindromului Cushing sunt
obezitatea, localizata la fata, la gat ~i trunchi (cocoasa de bizon), hipertensiunea
arteriala, vergeturile, 0 pilozitate excesiva, atrofie musculara ~i astenie
(slablciune) etc. Exista in acest caz 0 dezordine mentala ~i flzica, un dezechilibru
care confera sentimentul de a fi invadat de ceilalti, de a fi pierdut treptatorice
contact cu propria mea forta. Am un sentiment de neputinta si rna "inec" lntr-un
prea plin de idei care rna invadeaza. Sunt pierdut, nu stiu in ce directie sa merg.
Astfel, prin reactie tncerc sa vreau, constient sau nu, sa Ii distrug pe cei din jurul
meu. Cand aceste glande functioneaza. anorrnal, apar 0 serie de simptome,
cunoscute sub denumirea de simptom Cushing. Irni dau seama de faptul ca,
unele parti ale corpului meu se transforrna: fata, gatul, trunchiul si constat, de
asernenea, ca membrele inferioare slabesc, Sufar de un dezechilibru flzic sl
mental. Neputintamea
rna face sa numai amconstiinta puterii mele interioare.
Este ca ~i cum as putea fi atacatjn orice : moment. Sunt Intr-c stare de
supravietuire ~i car dupa mine un trecut foarte greu. Este important pentru mine
.sa reiau contactu I cit realitatea prin gesturi care rna pot ajuta. lmt folosesc
puterea pentru a-mi Imbunatati calitatea vietil. Invat sa am incredere in mine ..
Accept!., sa imi ocup locuI cuvenitsi sa traiesc in functie de ceea ce sirl'it si
ceea ce sunt.
324.
CUTICULE Vezi: DEGETE -CUT/CULE
Vezi:PIELE-ACNEEROZACEE
Curbatura este 0 senzatie de durere, de oboseala musculara dupa un efort

neobisnuit, Poate fi, de asemenea, etapa initiala a anumitor Infectli virale _(gripa,
hepatita etc.). Se manifesta printr-un blocaj de energie la nivelul muschilor,
Curbatura este legata de durerea resimtita atunci cand 0 nevoie [afectiva sau
emotionala) nu a fost satisfacuta, ~i cum energia acumulata in muschi se exprima
de obicei printr-o rniscare sau printr-un gest, imi blochez inconstient aceasta
energie la nivelul muschiului, Sunt intr-o reactie interioara (0 durere mentala] si o
exprim fizic prin aceasta curbatura, Ma simt abatut, trist fata de 0 persoana sau
o situatie. Curbatura se situeaza pe mai multe niveluri, iar durerile osoase
indica 0 durere interioara foarte profunda. Aceasta .durere rna afecteaza pana in
adancul fiintei mele ..spatiului meu.
' ..
Acceptlv sa imi schirnb comportamentti.l, sa rna mise in directia cea buna,
tara sa fiu in reactie, Acceptlv sa fiu ceea ce sunt, sa traiesc in prezent, stiind dl
viata imi lmplineste nevoile interioare cele mai importante.
323.
CUSHINGa (sindromullui ...) Vezi$i:
GLANDE SUPRARENALE
Cushing (HalVey William): neurochirurg american (1869-1939) care a descris in anu11832. caleva-lufburMale
glandelor suprarenale
..
.
3G
Ir~
~' ~
&~----------
aF~~
,.
"T'
_ Jacques Martel
168
325.
DALTONIAN Veri: OCHI- iJALTON1SM[NON~PERCEPTiA CULOIuwR]
326..
DECALCIFIERE Vezi~: OASE - OSTEOPOROZA
Decalcifierea este 0 diminuare importanta a continutului de calciu dintr-un

tesut, un organ sau un organism, cea .mai frecventa fiind demineralizarea
scheletului.
Ma simt fragil, am impresia ca sunt urmarit de 0 soarta rea. Ma simt tabacit, lovit
in intimitatea mea, rupt tn interior de anumite situatii sau persoane,
Ajung sa rna depreciez, sa rna diminuez ~i arri irnpresia ca imi pierd puterea
- tncetul cu tncetul. Devin dependent de ceilalti ~i nu stiu til ce directie sa merg. Am
impresia ca ratez ceva, ea pierd ceva. Oasele fiind structura corpului, trebuie sa
lrnl revizuiesc viata tn ansamblul ei, modul meu de functionare, reactiile mele fata
de diversele situatii pe care le traiesc tn prezent.: ..
Acceptlv sa am incredere in mine, sa Imi -'recunosc calitatile ~i forta
interioara. Aleg sa traiesc ln functie de valorile mele pro fun de. Invat sa rna
pozitionez ~i preiau controlul asupra vietii mele, .~tiind ca nimeni nu rna poate
atinge. Sunt tot timpul protejat ~i tndrumat.
-327.
DEFICIENTA DE AUZ Vezi: URECHISURDITATE
328.
DEGETE (in general)
Degetele reprezinta prelungirea mainilor ~i instrumentul care rna ajuta sa irm

manifest actiunile in viata de fiecare zi. Reprezinta actiunea in momentul prezent,
detaliile cotidiene, dexteritatea ~i cunoasterea. Prin pipait pot iubi, pot mangaia,
alinta, construi ~i crea. Degetele mele sunt manifestarea concreta a gandurilor, a
sentimentelor mele. 0 rana la un deget indica faptul ca incerc sa fac prea multe,
rna aga] de detalii, merg prea departe sau prea repede. lrm coneentrez atentia pe
prea multe lucruri si, in acelasi timp, energiile mele sunt disparate. Sunt
nerabdator sau deranjat fata de anumite miscari pe care trebuie sa le fac. Simtul
datoriei este foarte incercat, Ma preocupa prea mult sarcinile pe care Ie am de
facut Uit faptul d fiecare detaliu marunt din viata mea, fiecare moment este
pretios. Culpabilitatea rna face sa iml fie frica ca voi fi "lovit peste degete" sau di
"tmi voi mU!jca degetele" pentru ca am spus ceva. Sunt nerabdator fata de cateva
detalii marunte, ceea ce pune tn evidenta latura mea de perfectionist. Indiferent
de natura ranii (taietura, arsura, ba~idi etc.) aceasta are legatura cu actiunile
mele prezente. De obicei, nivelul ranii !jigenul de tesut afectat (piele sau os) sunt
importante. De exemplu, 0 taietura paua la os indica 0 rana mai profunda decat 0
simpla infiamatie. Verific care sunt degetele afectate ~i raspunsulla intrebarea
mea va fi mai claro Daca irni rup un deget, trebuie sa rna tntreb in ce aspect din
1
1..-
...,. . ,
Marele Dletionar al Bolllor ~iAfecflunilor
- Cauzi!le subtile ale fmbolnl!vlrii
169
viata mea sau de cine rna sirnt strivit? Traiesc tn nesiguranta, deoarece tmi este
teama di voi pierde ceea ce am. Daca am un deget sau rnai rnulte curbate, este
-important sa observ felul tn care sunt curbate degetele si directiile pe care mi le
arata, Dad degetele sunt lipite, rna Intreb daca rnasimt amestecat in toate
activitatile pe care le fae sau in toate detaliile din fiecare zi? Daca sunt prea
lndepartate unele de altele, este posbil sa existe 0 dizarmonie sau un conflict care
rna face sa am 0 difieultate in a-mi echilibra viata afectiva, eea profesionala, viata
de familie ~i eea sexuala -(in functie de degetul care este afeetat). -Degetele care
sunt incovciate pot indica faptul ea rna retrag in mine insumi sau ea .mainile mele
se inchld pentru a 'inehide pumnul, in sernn de furie sau din dorinta de a lovi pe
- cineva sau ceva. Degetele intepenite indica inflexibilitatea mea fata de detaliile
cotldiene. Dad sunt blocate, rna simt. paralizat fata de ceea ce am de spus sau de
facut, Irni muse degetele pentru a rna pedepsi fiindca nu sunt capabil sa
indeplinesc 0 anumita sarcina, ceea ce eontravine principiilor mele de etica..
Incepand de acum acceptjv sa Irni acord timpul necesar pentru a face cate un
Iucru 0 data, deoareee 'imi acceptlv dimensiunea umaria i nu rnai sunt
nerabdator, deoarece astfelavansez pre a repede. 329.
DEGETE - DEGETUL
MARE -
Degetul mare are legatura cu presiunea, presiunea pe tare- mi-o plasez pe umeri
pre cum i cea pe care le-o impun celorlaltil Este un deget puternic, care
simbollzeaza forta, eapacitatea mea de a lua ceva, nevoia mea de putere i care
foloseste la a impinge, a judeca, a presa precum si a aprecia actiunile celorlalti
(degetul mare .rldicat in sus sau in jos) precum !ji propriile mele actiuni, Este in
legatura cu gura si cu gustul. Cand ridic degetul mare tn sus si tin mana inchtsa,
imi exprim aprobarea, iar cand degetul este indreptat In [os, im; exprim
dezacordul. Degetul mare are legatura cu intelectul meu, eu eomunicarea
-interpersonala si.cu sensibilitatea mea. Un deget mare sanatos arata un eehilibru
intre gandunle si sentimentele mele. Dad sunt cuprins de .angoasa, irni fac tot
tirnpul griji, degetul mare va fi afectat. Dad rna simt "impins" de ceilaltt sau de
viata, voi avea tendinta de a rna rani cu usurinta la degetul mare. Pot sa rna simt
impins, presat in Iuerurile pe care Ie am de facut, dar si obligat sa ader la anumite
-moduri de a face ceva, Ia unele doctrine sau religii, lara sa pot sa rna opun, lucru
- care imi poate afecta felul meu de a reactiona eu cellalti.Uneori devin agresiv i
reactionez rata de ceilalti, deoarece -nu fae lucrurile conform valorilor rnele
profunde. Ceea ce vreau cu adevarat sa fae rarnane in gandurile mele, in loc sa irnl
- realizez proiectele pe plan flzic.:Degetul mare deterrnina genul de raporturi pe
- care Ie am eu ceila1ti i cu mine insurni. Dificulta~ilein aeest caz pot fi in relatie cu
, dificultatea mea-de a lasa la 0 parte problernele din trecut, credintele mele vechi.
Atunci cand un copil i~i suge degetul mare, in situatii in care se simte vulnerabil,
degetul mare reprezinta siguranta i protec~ia. Toate ranile la degetul mare sunt
legate de un efort mental prea mare, 0 acumulare excesiva de idei ~i de griji, de
. obicei fata de un-copil i 0 tendinta de a fi in defensiva. Oare eomunicarea mea cu
ceilal!i este sanatoasa ? Ii imping prea mult pe ceilalti sau eu rna simt irnpins de 0
1
1"1
..
~rT,,
~==========~
"i'
Jacques Martel
170
viafa prea trepidanta ? Ma lmping- intotdeauna la fund? La fel, atunci cand rna
satur prea mult de 0 anumita situatie, degetul mare va fi afectat. In cazul in care
am 0 fractura la degetul mare, lnsearnna ca viata mea trebuie sa se schiinbe in
mod radical. Acest lucru imi provoaca 0 angoasa interioara foarte mare, deoarece
trebuie sa iml schimb obiceiurile pe care le am de mult ~i care au consecinte
negative. asupra mea. Degetul mare simbollzeaza.: de asemenea, . viata i
supravietulrea, dorinta de a trai (dad tin degetul mare in interiorul mainii
stranse, sunt 0 persoana care Introvertita, care, poate vrea sa rnoara sail care
simte nevoia de a se retrage in sine, pentru a se apara de lumea exterioara).
Observ daca imi este teama di voi muri si nu voi mai avea controlul asupra mea.
Degetul mare tmi reaminteste forta mea interioara, valoarea mea, fortele mele
originale. Manifesta usurinta mea de a transforma in actiune (pe plan fizic) aeeste
bogatii Interioare, care sunt toate dorintele si nevoile mele.
Incepand de' acum, voi face totul pentru a fi impacat cu .mine lnsumi. Observ
semnele transmisede degetul maresi raman vigilentatunci cand se intampHi
eeva. Las tristetea mea interioara sa iasa,
Accept! 'I viata ~i situatiile care apar tara sa dramatizez, deoarece stiu ca
universul va avea grija de mine! Incetez sa mai fiu negativ si acceptjw-sa rna
sprijin pe propriile mele forte ~i valori: acest lucru rna ajuta sa rna detasez de
dependentele farniliale de care eram agatat, Ma eliberez de prea-plinul de
ganduri si acceptlv sa fiu stapan pe viata mea.
330.
DEGETE-DEGETULARATATOR
Degetul aratator. este degetul judecarli i al cunoasterii i cores pun de inirosului.

Reprezinta ego-ul sub toate aspectele sale: autoritate, orgoliu, suficienta ..: In
comportamentele mele non-verbale, faptul de a arata degetul sau cu degetul,
indica 0 respingere a autoritatii, fie ea parentala sau de alta. natura. lncerc sa
exprim autoritatea intr-un mod reactiv, adicain reactie cu diversele forme de
autoritate prezente. Fricamea de autoritate poate chiar sa inti provoace tulburari
digestive. Imi este teama ca voi fi prins in capcana, di nu voi fi recunoscut la
adevarata mea valoare. Imi este teama de autoritate ~i nu accept! 'I prezenta
aeesteia in viafa mea. Vreau ca punctul meu de vedere sa fierespectat cu orice
pret ! Imi folosesc degetul aratator pentru a-mi impune ideile, intr-un mod destul
de autoritar, este modul meu de a-mi afirma "puterea personaJa" ~i de a-mi
ascunde sentimentul de neputin~a. Con~tientizez faptul di, de obicei fricile mele
rna determina sa reac~ionez astfel. Am 0 mare sensibilitate emo~ionala'~i am
nevoie sa rna simt in siguranta In via~a. IIlli este teama de judecata celorlal~i, de
faptul ca ace~tia i~i vor reconsidera reIa}ia cu mine, fie ea de afaceri, amoroasa
sau de prietenie. Realizez faptul ca, a-I acuza pe ceIalalt sau a dori sa am dreptate
cu orice pret, nu duce la nimic. Imi pastrez energiile pentru lucruri mai
importante. Oare autoritatea rna deranjeaza eu adevarat? Poate este yorba
despre un sentiment de neputinta sau de nesiguranta, care vine din copilarie, fata
de autoritatea parentala. Dadi rna devalorizez este posibil sa am impresia ca
ceilalti rna ignora sau vor sa rna domine. A'vrea sa fiu eu pe primulloc, dar nu se
11J
11111111JJl
Marele Dictionar alBo/ilor ~iAjectiunilor
- Cauzele subtile ale imbolniivirll
1]1
intarnpla acest lucru. Sunt dezarnaglt de mine, dar si de ceilalti. 0 fractura a

degetului aratator indica faptul ca rna agar prea mult de anurnite persoane sau
situatii: nu mai sunt capabil sa rna controlez, ce ar putea sa se intample ? Sunt
anxios, chiar panic at, deoarece, in loc sa lmi folosesc adevarata putere interioara,
prefer sa folosesc alte trucuri pentru a obtine ceea ce vreau.
[ncepand de acurn accept] 'I formele de autoritate care rna deranjeaza, stiind
di exista pentru a rna ajuta sa evoluez in mod pozitiv. In loc sa flu frustrat fata de
ace a autoritate, irni -caut adevarata for}a interioara. In loc sa traiesc in mintea
mea, accept! V sa traiesc in inimaV mea. Accept! 'I astfel diferitele emotii ~i
sentirnente pe care Ie am. Imi deschid spiritul. Indraznesc sa rna privesc in
oglinda si sa am grija de mine, In loc sa ii arat pe ceilalti cu degetul.
DEGETE- DEGETUL MIJLOCIU
331.
Degetul mijlociu, degetul eel mai lung al main ii, reprezinta creativitatea,
sexualitatea, forta ~i furia. Slmbolizeaza pipaitul, munca, productivitatea ~i
fertilitatea. 0 rana sau 0 durere la acest deget tnsernna ca viata mea sexuala nu
este asa cum as dori sau ca rna inclin prea usor in fata destinului. Traiesc 0
suparare .sau 0 tensiune legate de insatisfactle si astfel, treptat apare furia.
Aceasta reactie rna tmptedica sa imi realizez dorintele secrete. Partea mea
creativa este restransa din cauza unei lipse de incredere. Ma nelinistesc prea
mult sl visez mult, in loc sa imi construiesc viata intr-un mod real ~i permanent.
Frustrarile mele rna impiedica sa merg tnainte. Sentimentul meu de inferioritate
rna tndreapta spre diflcultati la nivelul sexualitatii mele, aceasta fiind .un mod de
. a-mi exprima creativitatea. Pulsiunile mele profunde nu sunt exprimate, Am
tendinta de a trai cu 0 atitudine extrema: sa fug de responsabilltati i sa raman pe
loc sau sa fiu tentat de aplicarea stricta a regulilor $i sa vreau sa obtin cu orice
pret ceva ce imi doresc. Am inca 0 atitudine Infantila, ca ~i cum nu as fi devenit
inca adult, major. Incepand de acum, identific care este aspectul sexualitatii mele
sau al creativitatii mele, care este afectat. Care parte din mine vrea sa creases. sa
evolueze, acceptand] 'I responsabilitatile care yin eu acest lucru ? 0 fractura a
degetului mijlpciu indi.ca 0 rezistenta ~i 0 rigiditate, mai ales fata de pipait, ceea
ce determina 0 agresivitate int~rioara foarte mare. Poate fi un aspect legat de
cariera mea, de performanfele mele (sexuale, personale, intelectuale).
Accept! 'I .sa imi exprim mai mult nevoile, in loc sa tmi arat furia. Imi dau
seama de faptul ca doar fricile mele sunt cele care rna impiedica sa rna exprim.
Experienrele mele sexuale devin mai bogate in loc sa fle doar un mijloc de a
umple un gol interior. invat sa Imi creez viata in fiecare zi. in loc sa insist pe
'imagine ~i pe aspectele superficiale, imi fondez viata pe valorile mele i pe
, prioritatile rnele interioare.
DEGETE -
332.
DEGETUL INELARUL
Inelarul, nume care vine de la "inel" simbolizeaza alian~a sau uniunea i

reprezinta legaturile mele afective. Reprezinta vederea ~i felul in care sunt in
relatie cu mine insumi. Inelarul meu este atins daca rna ascund in spatele
"1
,-
'I'
""
Jacques Mime
l
172
celorlalti in loc sa lmi ocup locul cuventt, daca viata mea este plina de dezordine
si de contradictii. Reprezinta libertatea pe care mi-o acord sl felul in care rna aliez
cu ceilalti, Orice fel de rana Ia acestdeget provine dintr-o suparare saudintr-o
dificultate In relatiilernele afective: poate fi vorbade relatia cu sotul/sotia, cu
cop iii chiar sau cu parintii. Sau poate fi yorba despre relatia cu un asociat sau cu
cineva cu care am semnat un contract ~i cu care am 0 relatie privilegiata. Aceasta
rana este manifestarea exterioara a unei rani interioare despre care, probabil nu
am vorbit nimanui. Este greu pentru mine sa realizez uniunea cu mine lnsumi, sa
traiesc cu aceasta suparare interloara, care rna copleseste, Poate am tendinta de a
exagera situatia, Ce anume rna deranjeaza ? Este posibil sa sufar de 0 forma de
nedreptate fa~a de 0 persoana sau 0 situatie ? Deoarece nu mai detin controlul
asupra mea, incerc sa exercit 0 putere asupra celorlalti, cand de fapt ar trebui sa
accept! Y sa renunt ~i astfel, sa rna eliberez. Traiesc inca in functie de ceea ce spun
sau gandesc ceilaltt des pre mine si 'acest lucru rna afecteaza. Este posibil sa rna
simt in perico1 sl sa am tendinta de a rna agata de ceilalti. Traiesc 0 raceala la
nivelul relatiilor mele ~i'ma tratez ~i pe mineIntr-un mod' rece si inuman.
Fracturarea inelarului inseamna faptul ca uit prea mult de 'mine, in favoarea
celorlalti, 0 situatie a devenit intolerabila deoarece nu lmi acordsuficient de mult
spatiu pentru a rna Irnplini si a fi euinsuml.
'.
Accept! Y sa rna detasez pentru a vedea mai bim~ situatia, Ce anume rna
impieddica sa rna exprim? Faptul di presupun reactia celorlalti ? Inva~ sa verific
si realizez faptul ca lntre a presupune ~i a ~ti exista 0 diferenta foarte mare.
Faptul de a verifica rna ajuta sa am relatii mult mai armonioase si sa invat astfel
sa dialoghez. Accept! Y sa rna implfnesc, sa evoluez, sa fiu fericit fiind tn acelasi
timp in armonie cu cei din jurul me'u.'
'
Marele Dicf/anar al Boli/ar ~i Afecflunilor - Cauzele subtile ale imbolnovirli
173
la~ condus d: gayndu!,i~i de n~liniti interminabile. Daca iml fracturez degetul

mtc, ~m nevoie sa rna ehberez mtr-un aspect al vietii mele care poate fi legat de
autontate. Poate fi, de asemenea, unsecret pe care il port de mult timp, care rna
roade in interior.
.
,
Acceptjv sa privesc evenimentele si situatiile cu simplitatea unui copll. Le
dedramatizez si dau dovada de deschidere, invat sa rna afirm si sa comunic. Voi
~erge .inainte cu mai multa usurinta, Am nevoie de mult mai mult calm interior.
In loc sa joc un rol i sa traiesc Intr-o lume in care aparentele sunt rnai
i~po:tante ?ecat fiinta, am posibihtatea acum de a reveni la lucrurile simple i la
rmne msurm.
334. , DEGEIE
- ARTRITA LA DEGETE
Vezi ~i:ARTRJTA [IN GEN~RALJ
Artrita este 0 inflamare dureroasa a articulatiilor, care simbolizeaza critica,

autopedepsirea, reprobarea, 0 Jipsa profunda de iubire i chiar un sentiment de
,neputinta. Degetele (detaliile cotidiene) eu artrlta indica un sentiment de a nu fi
iu~it ~i de ~ fi victima evenimentelor din vlata mea de zi eu zi, Ii las pe ceilalti sa
maconduca.
"
,
'"
' '
"
Acceptlv sa rna iubesc si sa rna iert, deoarece daca eu nu rna iubes~, cum ar
putea ceilal]i sa rna iubeasca ?
335.
DEGETE - CUTICULE
.Cuticula este un strat subtire de piele, un soi de pelicula care se formeaza la baza
, unghiilor. Cu cat este mai groasa i .creste mai repede, cu atat mai mare este
tendinta mea de a fi aspru cu mine insumi, Ma critic des pentru lucruri marunte,
deoarece sunt perfectionist.
.Accept] Y, sa vad faptul di sunt 0 fiinta umana in evolutie i fac, tot ce pot.
Incetez sa rna mai judec atat de sever si rna accept asa cum sunt pentru a putea
merge mai departe in mod armonios.
'
A
333.
DEGETE - DEGETUL MIC
Degetul mie este legat direct de' iriimay. Reprezinta familia ~i toate aspectele
legate de familie, mai ales iubirea, armonia, dar sl secretele si minciuni1e. Este
legat de auz ~i de intuitie. Simbolizeaza tntelepctunea, integritatea, adevarul,
deschiderea spre mine insumi ~i spre ceilalti, comunicarea. De asemenea, poate
reprezenta partea mea ~ireata ~i pre1fmpoasa, folosita pentru a-mi satisfice
nevoile personale. Cand rna ranesc la degetul, mic, acest lucru arata faptul ca,
traiesc emo~ii pe care ar trebui sa Ie exteriorizez mai multe, in relatie cu familia
mea, 0 lipsa de armonie in interiorul cuplului sau pur ~i simplu, ]ipsa iubirii de
sine. Fac pe "surdul" ~i nu as cult mereu mesajele pe care mi Ie trans mite intuipa.
Am nevoie de 0 schimbare Ia nivelul relatiilor mete cu ceilalti, pentru a fi in
armonie cu ideile mele noi, cu noile mele credinte ~i aspirapi. 0 problema la
degetul mic, oricare ar fi ea (arsura, taietura etc) denota 0 emotivitate prea mare.
Probabil am obiceiul suparator de a rna supara din nimic ~i emotivitatea rna
acapareaza. Devin pretenpos ~i acest lucru rna dezechilibreaza ~i rna impiedica sa
inte1eg oamenii ~i evenimentele din viata mea. in loc sa, rna las indrumat de
intelepciunea mea interioara, am tendinta de a trai In functie de ceilalp. Acest
lucru Imi da 0 stare de nesiguranta ~i de nehotarare. Las la o'parte intuitia ~i rna
336.
DEGETE DE LA PICIOARE'
de
Degetele
la plcioare reprezinta detaliile legate de viitor. Sunt 0 punte de
, echilibru si rna Cjljutasa percep solul, deci lumea in general. Dadi am 0 stare de
nelinite fata ?e lume, apar crampe ~i traiesc 0 culpabilitate, pot sa imi sucesc un
(ieget de la picior, sa rna tai (ceea ce indica 0 lipsa de bucurie) sau sa rna ranesc mai
gray (fractura, ruptura). Un deget de la picioare sucit, 0 entorsa benigna indica
faptul ca, vreau sa schimb directia, sa iau 0 decizie, dar rna opun schimhiirii,
deoarece sunt prea ataat de un lucru, 0 persoana sau 0 situape. Am obosit sa am
tot timpul responsabilitatea pentru ca totul sa fie armonios. 0 fractura scoatein
,evidenta sentimentul meu de monotonie. Rutina mea zilnica imi da 0 stare de
: siguran~a,,dar in acela~i timp, am nevoie de schimbare! Pot avea senzatia ca sunt cu
capul in nori, ca un ~rtistcare ti-iiie~tern imaginar. Esteposibil sa vreau, con~tient
sau.n~, .sa omit detalii ~m~ortante, iar faptul ca rna ran esc, imi atrage atentia sa fiu
mal VlgIlent sau poate 1m] fac prea multe griji pentru lucrurile marunte pe care Ie
am de rezolvat in viitor i acest lucru rna indeparteaza de esential. Daca am 0
rrl ~
,_.....,..--......,....-_-:-
'v'
Jacques Martel
1]4
:1
:1
, !~
: II
. f
'i
dificultate de a merge pana la capat sau rn-am fixat pe ceva sau, dlmpotriva, vreau
sa fac lucrurile prea repede, degetele de la picioare vor fi afectate. Tendinta de a
brusca lucrurile se exprima adeseori prin faptul di rna lovesc la unul sau doua
degete de la picioare.
.
.
.....
Daca gandurile mele sunt prea violente, rna lovesc tocmai pentru a-rm rearrunti
acest lucru. Daca imi scrantesc un deget, inseamna ca rna simt tot mai prins fa~a
de 0 directie pe care trebuie sa 0 urmez. Ma simt inghesuit, vreau sa fug, dar stiu
. in sinea mea, ca nu aceasta este solutia,
Daca exista 0 deviatle a degetului mare spre eel de-al doilea deget, tnsearnna ca
exista un conflict la un nivel profund, legat de valorile mele. Aceasta deviatie
apare de obicei in momentul in care am 0 relatie cu un partener la sau un parinte
pe care n consider foarte dominant Fug de responsa~ilitaple me~e si 11las p~
celalalt sa ia deciziile. Am impresia ca ceilalti se ocupa de trebunle mele, desi
acest lucru nu Ii prlveste pe ei, desi eu tmi reprosez, la randul meu, di rna amestec
in treburile celorlalti. Deviatia poate disparea daca rna responsabilizez si tmi
traiesc astfel viata din plin, Deoarece degetele de la picioare sunt partea din
corpul meu, care merge inainte, degetele tndreptate in jos, pot indica 0
nesiguranta de a merge inainte, 0 dorinta de a fi tintuit la sol, pentru a evita
mersul inainte. Degetele de la picioare sunt in acest caz ca niste carlige ~i am
tendinta de a sta pe locoDegetele indreptate in sus indica faptul ca am tendinta de
a trai tntr-o maniera superficiala, intr-un mediu mai abstract decat eel terestru
(concret). Degetele de la picioare chircite indica 0 confuzie mare legata d:
.directia pe care 0 urmez si absenta libertatii si a claritatii interioare, ceea ce m~
determina sa vreau sa fug. "Degetul in ciocan" (grifa digitala) indica un stres ~l
respingerea ideii de a merge lnainte. Poate inseamna, de asemenea, frica de a fi
prea abstract sau prea putinstructurat, Pentru a cunoaste semnificatia metafizlca
a fiecarui deget de la picioare, putem face referire la semnificatia fiecarui deget,
incepand cu eel mare, pana la eel mic. Este suficient sa transferam semnificatia
degetelor de la mainl, care semniftca detaliile din cotidian, .la degetele de la
picioare, care reprezlnta detaliile legate de viitor. De multe ori, degetul mare este
eel afectat. Acesta reprezinta ego-ul meu, convingerile, teritoriul meu. Cand este
atins, rna pot lntreba daca traiesc un conflict fa~a'de obligatiile pe care Ie am,
referitor 1alegi sau fa~a de autoritatea pe care mama 0 are asupra mea, fie ca este
yorba despre mamamea reala (degetul mare de la picioruI drept) sau sirnbolic~
(degetul mare de la piciorul stang). Ma simt obligat sa rna supun acestel
autorita~i. Daca degetul mare trece peste degetul al doilea, este posibil sa am
impresia ca sunt responsabil sau ca trebuie sa implinesc nevoile unui frate mai
mic (sau sora mai mica) ? Daca degetul mare este sub cel de-aI doilea deget, este
posibil sa rna simt supus fa~a de un frate inai mare (sau 0 sora mai mare). Dadi
este deviat spre celelalte degete~ haltux valgUs, rna simt vinovat pentru ca sunt
fericit. Ma retrag in mine insumi, nu imi mai gasesc locuI in 1ume. Mi se impun
foarte multe lucruri, vreau sa rna salvez, dar nu ~tiu in ce direcpe sa merg. .
Marele Dlr:t:ionar al Bolilor 5i Afectiunilor
Cauzele subtile ale imbotn611irii
175
Acceptlv sa raman deschis ~i flexibil fa~a de viitor. Avand incredere in

alegerile si directiile pe care trebuie sa apuc, degetele mele de la picioare vor fi in
plina forma ~i sanatoase, Voi avansa in viata cu convingere.
337.
DEMENTA Vezi: ALZEIMER [BOALA LUI ...], SENILITATE
338.
DEMINERALIZARE GENERALA Vezi ~i:OS -
DECALCIFIERE
Acest termen se foloseste pentru a desemna pierderea de catre schelet a

elementelor minerale de care corpul are nevole, precum fosforul, calclul, sodiul,
fierul, s iliciuI, magneziul etc. 0 demineralizare
poate duce la anemie. Se
manifesta prin oboseala, 0 carenta la nivelul oaselor, lipsa de somn. Petele albe de
pe unghii sunt un semn de demineralizare. Corpului meu Ii lipseste vitalitatea i
energia. Imi "pierd" mineralele si imi lipseste tonusul. Oare am tendinta sa cred
ca vlata imi scapa sau ca ratez ceva ? Ma ancorez in modele vechi pana intr-atat
incatma scufund in ele. Negativismu1 meu ~i spiritul meu de victirna creeaza 0
scurgere a energiilor mele.
.
Acceptlv sa am incredere in Indrumatorul meu interior ~i invat sa rna
restructurez. lau decizlile necesare pentru a face schimbarlle care se impun
pentru a reorganiza anumite aspecte devenite nocive pentru mine i pentru a
gusta viata din plin. Acceptlv sa imi concentrez atentia doar pe aspectele pozitive
ale vietii, .
339.
DEPENDENTA
Vezi:ALCOOLISM,FUMAT,DROGURI
Dependenta este legata de un mare gol interior, de 0 tentativa exterioara de a

implini mai ales 0 nevoie de iubire de sine sau 0 lips a afectiva legata de unul
dintre parinti, Prin dependents
(alcool, droguri, man care, fumat, sport, sex,
munca) vreau sa umplu acel goI, acea disperare si acea tristete. Viata mea este
dezgollta de sens, nu imi satisface dorintele cele mai profunde. Traiesc revolta
fa~a de lurnea exterioara ~i am 0 dificultate in a-mi ingriji egoul, Nu reusesc sa rna
iubesc asa cum sunt ~i aceasta incapacitate ternporara se manifests prin furie si
ranchiuna fata de univers, Traiesc intr-o inchisoare psihologtca in care rna simt
sclavul unei substante sau al unui comportament. Dependenta este un soi de
substitut care rna ajuta sa traiesc temporar Intr-o lume tara probleme. Alcoolul
imi confera un anumit extaz ~i ameteaIa fata de ceeea ce traiesc. Drogurile "tara
reteta" (cocaina, heroina, ha~iul, LSD, PCD, marihuana etc.) rna conduc spre
senza~ii noi cu dorinta de a atinge culmi necunoscute ale con~tiinfei. Am
impresia ca rna simt in siguranla ~i intr-o lume placuta, dar mai devreme sau mai
tarziu ma confrunt cu nesiguranta mea, cu incertitudinile ~i fricile mele. Fumatul
rna ajuta sa imi "afum" emo~iile, care sunt ascunse in fum. Mancarea folose~te la
umplerea unei !ipse de tandrete ~i de iubire. Dependen!a de dulciuri in mod
special, este un semn di traiesc un gol fata de caldura umana sau de tandrele i a
faptului ca imi res ping dorintele. Orice forma de dependenta antreneaza reac~ii
ale corpului uman, mai mult sau mai putin cunoscute. Aceste forme de abuz sunt
fundamental negative i, daca este yorba despre 0 dependen~a puternica
,-,
.-------~
""
Jacques Martel
(droguri, de exemplu) pot aparea frici necontrolate (nevroze). Dependenta se

poate manifesta prin anumite tendinte (sexuala, de exemplu) care este greu de
controlat. PrimuI pas important pe care tlpot fate este sa constlentizez situatia
tn care rna aftu. Acest lucru cere multa iubire ~~curaj pentru a infrunta si pentru
a distruge aceasta forma de sclavie care'irili afecteaza viata. Identific lipsa pe care
o am In via!a, de care incerc sa fug, atunci cand rna "pierd" in altceva (droguri, de
exemplu) sau in cineva. Dorlnta mea de a trai este foarte mare, dar am impresia
ca nu voi reusi, Ma simt: ca cineva care pierde. Nu am locul care mi se cuvine in
propria mea' via!a si in societate. lml maser fericirea tn functie de reusitele
celorlalti. Aceasta dependenta rna face sa traiesc un esec dupa altul, lucru care
imi confera un sentiment de neputinta, Trebuie sa las deoparte partea din mine
care se simte vinovata i rusinata din cauza acestei dependente, Faptul de a rna
judeca si a rna critica stiind ca trebuie sa tmi schimb comportamentul nu .va face
decat sa tmi amplifice furia pe care 0 simt i dificultatea de a rna elibera de ea. Imi
este teama de esec, imi este teama de trecutul rneu.
Accept!. sa flu deschis fata de necunoscut, spre calea care rna va conduce
spre obiectivele rnele de Implinire desine. Iubirea necondltionata este inceputul
vindecarii mele. Ii consult pe cellaltl, caut, verific, fac pnmil past. Imi imblanzesc
emotiile Iriterioare, deoarece acestea fae parte din adevarata mea personalitate.
Caut sa aflu ce fel de metodade vindecare naturala rna poate ajuta sarna centrez,
sa fiu in armonie si sa Imi sporesc fortele interioare pentru a integra cu dragoste
diversele lipsuri pe care le-am avut in copilarie, Imi evaluez, de asemenea,
responsabilitatile i reintru in contact cu fiinta divina care sunt. Astfel pot iesl din
dependents i deveni autonom deoarece merit sa fiu respectat sl iubit i pentru
ca imi .acceptlv din plin valoarea si calitatile, care fac din mine 0 fiinta
exceptionala,
340.
DEPIGMENT ARE Vezi: PIELE-
341.
DEPOZITE DE CALCIU
LEUCODERMIE
Calciul este un mineral care corespunde energiei celei mai "rigide" a corpului
uman, oasele. Calciul este legat de energia mentala, de structura mentala a fiintei
mele.
Depozitul se formeaza atunci cand energia se fixeaza i se cristalizeaza' (ca i
pietrele de la ficat) intr-un loc anume, provocand'durere i inflamare. De ce se
Intampla acest lucru? Deoarece depozitele de calciu provin in general din
, gandurile fixe, din lipsa de suplete, legat de autoritatea pe care refuz sa 0
accept! . Consider ca, faptul de a 'rna plia la aceasta exigenta din viata mea rna
lmpiedica sa fiu complet tiber. Modalitatea de a schimba aceste depozite de
calciu in iubire este de a practica deschiderea spirituaHi i de a ptine accentul pe
comunicare, pe micare, pe sport. '
Acceptt. sa fiu mai deschis fata de ceilalp: SUlar mai pu!in' din cauza
autoritatii i Imparta~esc mai mult cu ceilalp. Astfel raman autonom, liber ~i plin
de intelepciune !
"
111
Marele Diet/onar af Bofilor i Afectiunilor - Cauzele subtile ale fmbolnaviril
342.
177
DEPRESIE Vezi: NEURASTENIE
Depresia nervoasa, numita de obicei depresie, este 0 stare patologica marcata

de 0, tristete profunda, insotita de 0 durere morala, de pierderea stimei de sine
~i 0 incetinire a functiilor psiho-motorii. Depresia se traduce prin devalorizare
~i culpabilitate, care rna rod In interior, doua elemente lara de care nu exista
depresie.
'
Imediat ce rezolv unul dintre cele doua elemente, voi iesi din depresie. Daca sunt
o persoana depresiva, rna simt nefericit, simt ca nu valorez nimic. Este posibil
chiar sa rna simt vinovat pentru ceea ce sunt. Traiesc tn trecut si imi este greu sa
rna detasez de el. Prezentul nu exista, iar viitorul rna sperie. Irni este imposibil sa
traiesc "aid l acum". Prefer sa traiesc mereu in trecut, sa privesc mereu in urma,
Actualitatea rna lasa indiferent. Nu am chef sa fac nimic. Pentru a nu fi frustrat,
mai ales pe 'plan sexual, rna privez de toate dorintele mele. Nu vreau sa rna ocup
de mine. Estefoarte important sa fac 0 schimbare in modul meu de a vedea
lucrurile acum, deoarece nu mai esteca in trecut.
Depresia este de multe ori 0 etapa decisiva In viata (de exemplu, in adolescenta)
deoarece rna obliga sa rna redeflnescst.
Vreau, cu orice pre! sa am 0 viata diferita, Sunt bulversat intre idealurile mele
(visele mele) ~i realitate (ceea ce se intampIa) intre ceea ce sunt ~i ceea ce vreau
'sa fiu. Exista un dezechilibru interior (poate de ordin chimic sau hormonal) si
.individualitatea
mea este confuza, Ma simt limitat tn spatiul meu !jiiimi pierd
gustul de a trai, esenta existentei mele. Ma simt inutil, nefericit, obosit, rna simt 0
povara pentru ceilalti.Am tendinta de a rna resemna usor si vreau sa abandonez
totul, sa maretrag, Imi provoc multa presiune prin faptulca im! tngrop emotiiile
. in adancul meu. Cand presiunea devine prea mare, apare depresia: ceilalti sunt
" .obligati sa iini preia unele responsabilitati, Aceasta presiune poate proveni de
,asemenea, de la parintii mei sau de la .partener /partenera de viata, de la seful
meu, sau pur i simplu, din societate. Obligatia de a reui, de a avea 0 reputatie
buna, de a oferi imaginea celu(care a feuit In ca~nicie, In viata de familie, toate
acestea contribuie Ia amplificarea stresului meu, tria intreb tot mai des daca nu
am fixat tacheta prea sus i imediat ce intervine un eveniment care rastoarna
totuI, apare depresia. Ma simt presat, neputincios ~i inferior. Cu alte cuvinte,
depresia Ii are originea tntr-o situa!ie pe care 0 tr~iiesc fata de teritoriul meu,
adica ceea ce Imi apartine, spatiu} meu vital, fie ca este yorba despre persoane
(parin!ii meL cop iii mel. prietenii mei etc.), animale (dlinele meu. petiorii mei
etc.) sau lucruri (muncamea. casa mea. mobila mea etc.)
Conflictul pe care il traiesc poate fi legat de un aspect eu privire la teritoriul meu,
,pe care rna teni ca n pierd, de 0 cearta cu privire la teritoriul meu i care rna
deranjeaza (de exemplu, certurile clasice intre fra!i i surori) sau de ceva ce am
pierdut deja i Ja!a de care imi repro!jiez anumite cuvinte sau gesturl. lata cateva
3i Este important de mentionat faptul di ~i copiii pot suferi de depresie. Este mai greu de identificat in acest caz sau
parin~i ilU'it acordii atentie, dar se intamplii.destul de frecvent. In cazul in care sunt un copil care se culpabilizeaza
u~or, ered c1i eu sunt cauza problemelor din familia mea sau din relatia de cuplu:a piirin~ilor mei, pot suferi de
, depresie ..,
,.
'
J"- ......
T .'"11"11
"'!
~~.._II.:.
...
'v'
178
Jacques Martel
expresii care arata cum rna pot simti: Ma sufoci!, Imi iei aerul!, Vreau spatiu]
Uneori sirnt, de asemenea, 0 dificultate 'in a de lim ita sau a-mi marca spatiul,
teritoriul personal. Ce anume imi apartine doar rnie i ce apartine celorlalti ? Sun
tot timpul nemultumit de 0 situatie care implica adesea un rnembru al familiei
mele.
'
Persoanele depresive sunt adeseori foarte influentabile de catre anturajul lor.
Sirnt tot ceea ce se 'intampla In jurul meu si acest lucru lmi decupleaza
sensibilitatea, iar de aici provine un sentiment de limitare si impresia de a a fi
invadat de catre ceilalti, In loe sa am 0 anumita detasare, traiesc totul 'de prea
aproape, lucru care 'imi consuma multa energie, inutil. Chiar daca as lupta, stiu di
as pierde. Am tendinta de a nu termina ceea ce incep. Mi se pare foarte coplesitor
sentimentul ca tot ceea ce fac nu este suficient de bine. Pot avea tendinta de
autodistrugere. Sunt nostalgic, rna retrag 'in carapacea mea, doctl ca, un caine,
pentru a nu deranja pe nimeni. Am impresia ca sufar si voi muri. Rasul nu mal
face parte din viata mea. Pot, de asemenea, sa am 0 "nevoie de 'atentte", pentru a
rna ajuta sa rna valorizez. Depresia devine 'in acest caz un mijIoc inconstlent
, pentru a-i .manipula" pe cei din jurul meu, Pot consuma multa energie asupra
unui proiect sau pentru ceva care im! place, dar nu este poate ceamai buna
solujie pentru mine. Viata va avea grija sa imi ofere .altceva, un lucru care poate
va fi mai bun pentru mine. Dar sunt atat de concentrat pe lucrul pe care mi-l
doresc 'incat nu vad tot binele care rni se intampla. Trebuie sa rna obisnuiesc sa
am 0 vedere de ansamblu asupra evenimentelor i sa inteleg ca acest lucru este
, mai bun de cat eeea ce lmi doreain.
' '
" Depresia postnatala survine la cateva saptamam dupa nastere, uneori cateva
, luni. Mil simt descurajata, Imi este teama ea nu rna voi descurca i nu stiu ce sa
fac, Bebelusul poate a umplut temporar un gol.' Acum rna confrunt eli mine
lnsami, cu 'golul i singuratatea pe care Ie sirnt. Deoarece nu cred in posibilitatile
mele i in fortele mele, "nu tiu cum voi reui". Toate acestea pot fi amplificate de
amintiri din propria mea copiHirie sau de la naterea mea,care au fost dureroase.
Indiferent care este motivul depresiei, veri fie incepand' de acum cauzele
auxiliare starii mele depresive. Poate am trait 0 presiune in copilarie?, Care sunt
evenimentele importante pe care Ie-am trait in copiHirie care rna fac acum sa imi
consider viata lips ita de sens? Care este drama vie~ii mele care inca m~ rcade tn
interior? Este yorba des pre pierderea unei fiinte dragi, a ratiunii mele de a fi sau
a direqiei mele de via~a, pe care nu mai reuesc sa 0 gas esc? '
Fuga de responsabiIita~i ~i de realitate nu-mi folose~te la nimic (sinuciderea, de
exemplu) chiar daca acest lucru pare a fi solutia cea mai uoara. Este important
sa constat care sunt responsabilita~ile mele, deoarece vbi avea nevoie de ceva mai
puternic decat antidepresivele pentru a alunga depresia: trebuie sa ajung la
originea acesteia, sa vindec raul din suflet.
"
Cat despre deprimare, este 0 tulburare depresiva, 0 pei'ioada de' tristete, de
dezgust, de slabiciune, de copleire, de descurajare. De obicei dureaza putin (0 zi
sau cateva zile). Se mai numete i depresie sezoniera sau depresie de iarna,
fiind 0 stare care apare mai ales' toamna i iarna. Este perioada in care se
scurteaza ziua, lumina. Am 0 nevoie mare sa mananc sl sa dorm, la care se adauga

slmptomele depresiei. Intunericul care devine mai prezent, Imi aminteste partile
intunecate ale personalitatii mele precum i sltuatiile conflictuale in care nu vad
! ' "lumina de la capatul tunelului''
si pentru care mi se pare di nu exista solutii,
Privesc tot ceea ce mi se tntampla intr-un mod negativ. Ma simt victima ~i
,"neputincios.: Ma retrag In mine lnsumi si tntrerup orlce comunicare, chiar i cu
" mine tnsumt, pentru a evita orice analiza si responsalibilizare.
Accept!. sa imi acord un .ragaz in viata, Privesc cu detasare ceea ce m~ se
tntampla si acceptlv sa vad care sunt 'lec~iile pe care le am de Invatat. Imi
concentrez atentia pe prioritatile mele si tmi dau seama de faptul di vlata imi
.;:ofera multe cadouri. Imi aeord momente frumoase, timp pentru odihna, pentru ami regasi resursele. Astfel redevin stapan pe viata mea si am energia necesara
:,'pentru a-mi duce la capat toate proiectele. '
,
,
" ' Acceptlv sa fiu unie. Am tot ceea ee imitrebuie pentru a-mi schimba destinul
I i pot alege, in mod constient, sa las viermele sa se transforme
in fluture. Am de
ales lntre "a abandona" si "a lupta". Incerc sa rezist si sa vad ea lucrurile se petree
" asa cum vreau eu. Devin mai disciplinat, incep lucrurile, cate unulpe rand, avand
grija sa termin ceea ce am inceput. Fiind mai responsabil dobandesc mai multa
libertate si eforturile mele sunt recompensate. Reincep sa fac proiecte, sa visez,
sa lmi creez viata asa cum vreau eu, respectand ceea ce sunt ! Nu mai am nevoie
de aprobarea celorlalti. Ii las sa traiasca si imi acord dreptul i spatiul necesar
pentru a rna implini. Nu rna despart de sarcinile pe care le car dupa mine decat
pentru a le constientiza, Sunt eu insumi, pur si simplu. Daca incetez sa mai creez
o presiune inutila, depresia va disparea,
343.
DERMATITA
344.
DERMATITA SEBOREIcA Vezi: PIELE - ECZEMA
345.
DESHIDRATAREA CORPULUI
Vezi:PIELE-DERMATITA
~'~-
Deshidratarea
celulara este un deficit de apa ~i sodiu. Este asociata eu
demineralizarea. Exista undeva 0 pierdere, 0 seceta. Cum am ajuns sa am 0 lipsa
de apa sau de sare in corpul meiI? Apa este elementul care curata, purifidi, face sa
circule ceva: tara apa, mor. Oare care- parte din mine vrea sa moara, care sunt
emo~iile de care vreau sa scap? Care este obsesia care 'imi consuma toata
energia ? Ma distantez de creativitatea mea i de potentialul meu interior. Nu mai
vad solu~ia i este ca i' cum m-a retrage din viata, deoarece' durerea este, prea
intensa. Ma las golit de energie, "sedituit" de ceila1ti, deoarece imi concentrez
prea mult atentia pe ei.
Accept!. sa rna iubesc rnai mult, sa imi hranesc celulele printr-o hrana
sanatoasa 'i eu apa. Imi las, toate emotiile sa se exprime prin intermediul
creativitatii. Am grija de mine, deoarece nimeni nu poate face acest lucru in locul
meu~
346.
':"\
'
179
Mare1e Dicponar alBolllor ~IAfeCflunllor - Cauze(e subtile ale fmboln6vlrll
I 1'",
DESPRINDEREA DINTILOR Vezi: DIN]'I [DURERE DE ...}

'.
.... , .. , "
, ,
'v'
180
Jacques Martel
347.
DIABET Vezi:sANGE-DIABEl'
348.
DiAFRAGMA.
.' ~i~fragma
este mem~rana
musculara care separa partea superioara [plamani] ~i

[ficat.: stomac, intestine etc) a fiintet mele.
R~prezi~ta respiratia, capacitatea de a rna abandona complet, respirand adanr;
Cand diafragma
se cornprina am senzatia ea rna retrag in mine insumi. Am
nevoie "sa flu" relaxat pentru a putea sa respir viata. Diafragma este eficienta
atunci cand rna abandonez vietii si nu atunci cand vreau sa controlez totul. Daca
apare 0 anumita tensiune, acest lucru se Intampla deoarece retin, refulez sau
blochez benefice pentru mine. Pot trai anumite situatii care rna lmpiedica.sa lmi
exprim liber gandurile ~i sentimentele cele.mai profunde. Poate ca modul meu de
viata rna lmpiedica sa fiu cu adevarat ceea.ce sunt, lucru care rna face s~ respir
i~tr-un mod s.uperficial ~i limitat. Ma simt strarntorat, inchis. 0 parte, un fragment
dl? ~e.rsonalltatea mea este Uffira lacat'; Diafragma
este Iegata de primele
. rruscan ale. foetusului, cand descopar ca exista ~i altceva in afara mea. La varsta
adulta, aceasta zona se blocheaza atunci cand schimburile dintre lumearnea
interioara ~i cea exterioara suntin conflict, daca fac, de exemplu, muite lucruri
superficiale, ffira profunzime.
.
. Acceptlv faptul ca viata imi aduce multe lucruri bune. lncepand de acum, nu
mai este nevoie sa fiu .retinut, am inc red ere, lmi acord spatiul de care am nevoie
$i pot sa merg mai departe in viata. Diafragma este un muschi foarte important
care atunci cand respir adanc rna ajuta sa intru in contact cu eul meu interior sl s~
regases~ energia universului, lncepand de acum, vad viata intr-un mod total
diferit. Imi. exprim liber, aici si acum, gandurlls, sentirnentele
$i, emotiile
profunde. Viata mea este plina de frenezie si entuziasm !
tmmav) .de partea
inferioara
349.
DIAREE Vez;: INTESTINE - D1AREE
350.
DIAREEA cALATORULUI Vezi: INTESTINE- DlAREE
351. .DIFTERIE Vezi:~
GAi LARINGE
Difteria este 0 boala infectioasa care' mai ,intai se ~mmife~ta pri~tr-o angina a
mueoaselor, apoi eventual leziuni provocate de toxina la nivelul sistemului
nervos (paralizie), al rinichilor sau al inimii . Difteria se caracterizeaza
prin
formarea unor membrane la niveluilaringelui
$i al faringelui (gat) provocand 0
umfiatura. Am 0 dificultate Ia inghitire. Deoarece gatul rna ajuta sa vorbesc, sa
comunic, acest lucru indica faptul ca ma repn in. timpul comunicarii cu ceilalti.
Nu reu$esc sa exprim ceea ce simt, imi inghit emotiile $i nevoile. Imi este teama
ca rna inec in emotiile retinute. Ma sufoc cu tot ceea ce nu exprim. Ma simt ridicol
;sa traiesc 0 angoasa atat de mare. [mi este teama (sau mi-a fost teama) di nu sunt
" c~pabil sa "tilt dupa ajutor dadi sunt in peri col $i acest lucru revine mereu in
vlsele me!e. Imi este frica de respingere
$i interpretez
dinainte reacpile
celorla~~~ I~ las pe ceilalti sa imi controleze viata In tacere $i. supunere. Imi este
greu sa Iml accept !. corpul. Fug de mine Insumi $i imi este frica de moarte.
Marele Dictionar al Boli/or 5i Afecfiunilor
Cauze/e subtile ale imbolnr'ivirii
181
Trebuie Sa constlentlzez
faptul ca. am murit deja, in mar multe aspecte ale vietii
mele.ideoarece nu las curentul natural al vietii sa curga in mine ~i sa se exprime
prin mine .
. Acceptjv faptul ca este esential sa tmt fac' cunoscute nevoile ~i sentimentele
in loc sa Ie sufoe. Trebuie sa rna schimb, Trebuie sa rna acceptlv asa cum sunt ~i
sa invat sa rna iubesc. Cantatul poate fi un mijloe foarte bunede a-tnt exersa gatul si
de a celebra viata, Daca rna iubesc $i ina respect, ceilalti rna voi iubi ~i rna vor
respecta la randul Ior.
352.
DIGESTIE (durere de ...). Vezi: INDIGEST!E
353.
DINTI (in general)
Dlntli simbolizeaza deciziile, poarta de intrare solida care rna ajuta sa muse din
plin din viata.! Realitatile interioare si. exterioare tree prin dintii mei.. care
reprezinta unul din mijloacele prin care rna exprim in acest univers. Dintii sunt
organe anexe foarte dure care reprezlnta energia fundamental a fiintei mele, a
integrltatii mele. Capacitatea interioara de a primi ideile noi, lublrea; hrana
spirituala, precum si echilibrul $i stabilitatea mea, se manifesta prin dintii
sanatos! si puternici. Dintii sunt, tntr-o oarecare masura, oglinda flintei. Cand
mancarea trece prin gura, aceasta transmite sentimente care pot afecta dintii, pe
termen mai lung sau.mai scurt. Dintii sunt atinsi mai intai (chiar daca este yorba,
de exemplu, doar de 0 carie superficiala) $i apoi organul moale care este legat de
dinte. AstfeI, un dinte alterat (0 carie de exemplu) indica 0 slaba afirmare de
sine, 0 realitate lnacceptabila pentru mine si teama de a rna pozitiona in univers,
cu to ate responsabilitatile
pe care Ie implica acest lucru. Dificultatea mea de a-mi
dobandi autonomia $i independenta, de a accede la ceea ce imi doresczse reflects
in durerile de dinti, Chiar daca lmi este. greu sa iau anumite decizii b~ne pentru
mine, trebuie sa fiu deschis in fata mijloacelor pe care le am pentru a depasi
situatiile cele mai delicate. Pentru multe dintre animale, dintll reprezinta
mijlocul eel mai eficient de a se apara in caz de atac din exterior. Daca rna simt in
pericol si nu stiu cum sa actionez, dintit vor reactiona. Dmtii reprezinta, de
asemenea, vointa mea de merge inainte, de a reu$i, capacitatea mea de a da viata
gandurilor $i emopilor mele .. Un: conflict puternic, legat de culpabilitatea
referitoare la 0 situatie emoponala
reflectata in cuvinte, sau orice alt tip de
deranjament
interior se poate manifesta printr-o reac!ie a dinplor
~i chiar a
gingiilor.
.
Durerea la nivelul dintilor sau al gingiilor apare atunci cand conflictul nu este
rezolvat $i, in mod contient sau nu, decid ca "timpul va aranja lucrurile". Vreau
.. sa limitez daunele, dar din!ii mei vor fi eei care se vor strica. Situatiile
nerezolvate, emotiile nexprimate, imi "putrezese" dintii. Pot deei sa "strang" din
dinti pentru a rna apara de 0 agresiune exterioadi intr-o situatie care rna face sa
reactionez foarte puternic. [nchid U$a, rezist in fata lucrurilor care vor sa intre in
mine sau, din contra, lucrurilor care au nevoie sa iasa din interiorul meu.
1..
'I
,. -,
1 ...,
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii===~~~
182
Jacques Martel
Marele Diqionar al Bolilor i Afectiunilar
Incisivii [dintii din fata) se raporteaza la faptul de a avea de "transat" eeva, legat
de 0 alegere, adica de a spune da sau nu, de a face sau nu 0 anumita actiune etc.
Caninii exprima faptul de a putea exercita 0 anumita autoritate asupra deciziilor
pe care le am de luat. Asemenea unor colti, simbolizeaza capacitatea sau obligatia
mea de a rna apara singur. Pot fl afectati atunci cand rna simt "sfaramat'' 'in fata
unei decizii pe care 0 am de Iuat. Muncesc cu multa inversunare si am impresia di
nu lmi voi putea atinge scopurile. Premolarii
imi arata gradul meu de acord eu
privire la deciziile mele. Molarii reprezinta gradul meu de multumire cu privire
la deciziile pe care le-am luat sau pe care Ie voi lua. Smaltul dentar este atins
atunci cand am impresia ca nu am dreptul "sa muse" dintr-o situatie, din cauza
moralei sau a educatiei primite (sunt prea bine educat pentru a face asa eeva ...)
De asemenea, pot avea impresia ca sunt "foloslt" de catre cei apropiati, deoareee
nu am nicio bariera pentru a rna apara, Dentina este afectata atunci cand
consider ca nu sunt capabil de a "musca" dintr-o situatie, cand nu am incredere 'in
mine si in capacitatile mele. Realitatea ~i viata cotidiana rna apasa greu: vreau sa
fug de ele.
Acceptlv sa ramand deschis fata de iubire tara sa imi fie teama di voi pierde
recunostinta celorlalti, Cand am dlntli sanatosi zambesc mai mult si sunt mai
deschis spre comunicarea non-verbala cu cellalti, Ma iubese asa cum sunt, eu
toate calitatile mele. Trebuie sa am grija de dinttl mei, care tmi "imbraca"
personalitatea.
Ma ajuta sa am 0 eomunicare clara i precisl, fiind capabil sa-rni
exprim eu cuvintele potrivite gandurile si ernotiile. Dintii nu au masca ! ramand
eu insumi, tara sa rna [udec, fiind in acelasi timp deschis in fata criticllor celorlalti,
Imi transform gandurile in iubire veritablla i dintli mei raman sanatosi,
.
354.
183
rna roade i astfel apare inflamatia, Dintele incepe sa se strice si adeseori este
dureros, in functie de sensibilitatea nervoasa existenta la nivelul dintelui. Cand
tensiunea emotionala devine prea lntensa, se transforrna la nivel fizic 'in carle
dentara, care corespunde exact situatlei pe care 0 traiesc32.
Deoarece fiecare dinte reprezinta un aspect particular al personalitatli mele si a
vietii mele, caria imi arata faptul ca eu refuz sau resping acel aspect si rna
autodistrug.
Daca dintele respectiv este plombat, emotiile legate de el vor fi inchise pana
cand voi deveni constient de ele. Structura dintelui este cea mai rigtda structura
din corpul uman. Caria dentara se refera la aspectul mental. Dare este yorba
despre ura, ranchiuna
sau rernuscarile fata de cineva, 'in special fata de 0
.autoritate ? Este posibll sa "imi arat dintii" atunci cand rna simt atacat. Care este
adevarata cauza a durerii mele ? Principala cauza va spori sansele de a opri acest
proces de distrugere. Este posibil sa 'imi port pica deoarece tac cu privire la un
aspect siastfel iml fac rau mie insumi. Sau poate am trait 0 situatie in care voiam
sa "muse" pe cineva in pozitie autodefensiva, actiune pe care nu am facut-o,
deoarece "un copil bine educat nu face astfel de lucruri". In copilarie aveam
adeseori carii, deoarece aveam un "dinte"33 impotriva cuiva. Am primit putina
afectiune (semne de afectiune precum tandrete, blandete etc.). Ceilalti au ras de
mine si am fost foarte ran it, pana in profunzimea dintilor,
Este posibil, de asernenea, sa traiesc un conflict in familie 'in care imi asum cu .
greu ceea ce primesc de la ceilalti ~i trebuie sa filtrez acest conflict printre dinti
prin mestecare. Dlnttl rna ajuta sa filtrez ~i sa aleg ceea ce intra in interiorul meu
si asfel, in universul meu, in general. Cu cat am mai multe carii, cu atat mai mult
rna rup de mine insumi ~i rna apropii mai mult, inconstient, de moarte, deoarece
fiecare carie manifesta 0 parte vitala din mine care este moarta sau pe cale de a
muri ~i un conflict pe care tl traiesc, care ramane tara solujle. Durerea se exprima
prin carie i poate genera alte dureri fizice, corelate de durerea de dinte.
Acceptlv sa incetez sa mai caut cauza fizica (alimentatie, zahar etc.). Imi las
gandurile sa evolueze i imi schimb modul de a vedea situatiile din viata mea. Pot
sa rna intreb ce "hrana" emo!ionala ~i ra!ionala (gandurile mele) nu 'imi mai este
benefica ~i pe care ar fi bine sa 0 inlocuiesc printr-o alta hrana mai sanatoasa i
mai echilibrata ? Abordez viata cu mai multa pasiune i astfel ajut maselele de
minte sa se dezvolte i sa se 'intareasca. Va fi mult mai bine pentru mine!
DINTE(abces Ia radacina dintelui ...)
Deoarece acest abces se afla in tesutul care acopera radacina dintelui, acest lucru
arata furia mea fata de 0 decizie pe care 0 am de luat. Cum infecjla este plasata in
cavitate a centrals a dintelui, acest lucru indica 0 situatie contradictorie pe care 0

traiesc, in legatura cu 0 decizie care rna "roade pe dinauntru". Este ca un vulcan
mie care erupe si care lasa sa ta~neasca emopne negative reprimate mult timp.
Este posibil sa simt 0 durere iilterioara puternica fata de hrana afectiva de care
am nevoie i pe care am impresia ea nu 0 am. Daca exista 0 ruptura afectiva, mai
ales. in relatie cu mama sau cu copiii mei ~i adun in mine durerea sau
dezamagirea, simtindu-ma vinovat de ceea ce se intampHi, abcesul va reap area.
Radacinile mele profunde sunt readuse in discupe.
Accept!., sa iau acea decizie cu cat mai multa iubire ~i armonie, pnand cont
de valorile cele mai elevate care-mi guverneaza viata, respectandu-ma
pe mine ~i
pe ceilalti.
355.
Cauzele subtile ale imbolniivlrli
356.
DINTI (durere de ...)
Problemele dentare sunt legat de decizii, mai ales cand este yorba despre 0
durere de din!i. Aman luarea unei decizii deoarece consecintele acelei alegeri
. rna sperie, imi dau 0 stare de nesiguranta.
Acestui aspect i se adauga
responsabilitatea
personala, capacitate a mea de a lua decizii, tara sa imi fie teama
DINTI (carie dentara)
Caria dentara
este manifestarea
unei dureri
interioare
extreme. Caria
manifesta in exterior ceea ce se intampIa In profunziumea persoanei respective.
Ceva rna roade pana in adancul fiintei mele. Nu reuesc sa exprim acest rau care
32 Vezi:explicatiile pentru fiecare dinte in parte - Din~i, simbolismul dintilor

33 "Am un dinte impotriva cuiva" - port pica cuiva sau urasc pe cineva
_"
~--1
-,''''
j, ,,.
_::& ...
:a
Jacques Martel
184
I
I
II
I :
r I:'
lr '.' .'
de ceea ce se va intampla mai tarziu34; Aceasta nehotarare poate proveni din

faptul ca nu am 0 vedere de ansambluasupra unei sltuatii si astfel nu.pot trage
concluziile adecvate. Dintil mei avanseaza prea mult spre exterior daca sunt
pre a grabit in deciziile pe care Ie iau, cand vreau ca totul sa mearga mai repede.
Adeseorifac compromisuri pentru ca cetlalti sa rna iubeasca. Daca dintii mei sunt
orlentati mai mult spre interior am tendinta de a pune frane, de a rna retrage in
mine insumi. Daca am 0 durere foarte puternica, este posibil ca acea durere sa fi
aparut deoarece irni port pica pentru ca nu pot comunica ceea ce vreau eu. A'f;
vrea sa "imi arat dintii", sa "marai" pentru.a rna pozitiona, pentru a-mi arata forta
si a arata ca exist. Vreau sa fiu ascultat, respectat. Dar, dtmpotriva, eu "inchid
gura'v O afectiune a radactnit dintelui arata furia pe care 0 am falii de 0 situatie
sau un membru .al famlliei pe care tmi este tearna di il voi pierde. Durerea
reapare .de obicei 'in situatiile "dureroase" cand. trebuie sa rna detasez.fata de 0
situatie sau fata de 0 persoana, Daca nu am rezolvat in totalitate 0 situatie,
durerea poate persista chiar $i dupa extractia dintelui. Durerea imi arata faptul
ca, furia pe care 0 simt este inutila sl ca trebuie sa incetez sa rna mai stresez cu
privire la aspectul de care se leaga durerea de .dinte. Constientlzez faptul. ca,
daca Imi comunica nevoile ~i dorintele, durerile de dintl nu mai au sens sa apara
In copilarie, daca dlntli mei cresc 'CU dificultate, Inseamna ca rna simt pierdut,
nu stiu pe cine sau pe ce anume sa rna sprijin. Traiesc angoasa si nesiguranta,
Daca, din contra; nu am nicio sensibilitate, este yorba despre modalitatea mea
de a fugi de situatiile neplacute, de a inchide urechile la mesajele pe care mi Ie
transmite corpul .rneu. Cand este verba despre tartru pe dlnti, este 0 forma de
agresiune Intertoara, 0 reactie care nu a fost rezolvata. si care 'reapare Ia
suprafata.: Acest lucru rna. poate determina .sa-mi tnaspresc pozitiile fata de
deciziile pe ..care Ie am de luat sau pe care le-arn luat deja. Traiesc pentru ceilalp
in loc.sa traiesc in functie de propriile mele aspiratii side vointa mea personals,
Tartrul devine un soi de armura pentru dinlii mei, j:Jentru a rna proteja de
atacurile din exterior. Cand imirup un dinte traiesc 0 confruntare fata de cineva
sau ceva mai puternic decat mine ~i rna incapatanez sa continui sa rna bat pentru
.ideile mele sau .pentru ceea ce. cred, Sunt rigid ~i merg pana dincolo de
capacitatile mele.
In cazul in care persista dinpi. de lapte,; iuSeamna ca rna agat de anumite
comportamente de copil, deoatece imi este teama sa cresco Daca 1mi pierd dinpi
prematur, am impresia ca ceilaip iau deciziile'in locul meu. Nu pot sa "mu~c din
viata". Dadi ajung sa 'imi pierd dintii (cand imbatranese, de exemplu) po ate
insemna faptu] ca viata mea nu iini mai aparpne mie, deoarece ceilalti iau
deciziile in Iocul meu. Nu vreau sa "imi mai arat dintii" renunt, impotriva vointei
mele, Ia creativitate, Ia tineretea mea. Dad unii dintre dintii mei inca nu s-au
dezvoltat, inseamna ea imi este greu sa tdiiesc: mi vad cum ~ putea' deveni
De aceea atat de multe persoane au 0 frica de a merge la dentist De multe on, dau vina pe frica mea de slringi $i
de injeC1Jpl entru a justifica faptul cii nu merg la dentist. Dar, incon~tient ~u ca; faptul de a se lucra pe dinpi mei,
~
determina. sa ating emotii neplacute, de care vreau
fug. Este un lucru frecvent
ne simpm mai emotivi ~ mal
sensibili dnd mergem la dentist.
.
.'
31
sa
sa
Mcirele Dictionar 01Boli/or ~i A!ectiunilor
Cauzele subtile ale imbolnavlrll
185
, independent, mai ales falii de mama mea ~i cum as putea sa rna exprim liber, rara
sa imt fie teama de conseclnte, Desprinderea dintilor are Iegatura eu frica de a-mi
, fi descoperit un secret pe care nu l-am spus nimanui, Toate acestea rna rod de-a
. lungul anilor. Astfel rna pierd ~i nu mai am nicio lirnita deoarece, asemenea unui
cameleon, vreau prea mult sa rna adaptez la ceilalti pentru a fi iubit sl acceptatlv,
A sosit momentul sa tmi delimitez spatiul vital si sa rna eliberez de acest secret
care rna roade, pentru a face energia sa circule i a "musca" din plin din viata.
Acceptt., sa gasesc un mijloc de a-mi structura mai mult gandurile si ideile.
Astfel Imi va fi mai usor sa iau initiativele eele mai bune referitor la ceea ce
traiesc acum ~i sa imi schimb eomportamentul. Acceptlv sa fiu constient de eeea
ce se lntampla in viata mea, sa lnteleg esenta determinarii care tml gestioneaza
universul. Verific partea afectata de problemele dentare ~i aduc solutia
potrivita. Daca sunt afectatl dintii din partea de sus, rna gandesc la intultie i la
instinct, in cazul eelor de jos, este yorba despre 0 decizie din planul rational si
logic, ceva de ordinul vointei fizice.
357.
DINTI - PROTEZA, IMPLANT DENTAR
Proteza dentara lmi da iluzia unei vitali tali puternice. De fapt, la fel ca ~i dintii
adevarati, da impresia de a fi adevarata, sincera, ca sl dintli reali ! Nimic nu este
Insa mai fals! Deoarece vreau sa obtin un raspuns clar, merg pana in
profunzimea Iucrurilor. Sunt capabiJ sa imi traiesc experientele cu curaj ~i
sinceritate, ca si cum as avea dintii reali ? Sunt determinat sa fiu ceea ee sunt eu
ad evarat, sa rna afirm, sa fiu intreg, sa "muse" din viata ? Daca proteza rna raneste
(in urma unei asa zise ajustari proaste) rna simt ~i eu ranit, chiar daca
inconstient, de un parlnte acaparator, exigent sau care "imi otraveste" viata:
dlntii de sus, indica faptul ca este yorba despre tatal meu, partea mea rationala,
Yang, iar cei de jos, au legatura cu mama, eu partea afectiva, intuitiva, Yin. Acest
lueru rna impiedidi sa devin autonom. Incetez sa mai traiesc in functie de ceilalti.
Aceeptt., sa fiu eu insumi ~i imi regasesc satisfactia ~i fericirea de a rna
afirma .
358.
DINTI (scra~nireadinpJor ...) - BRUXISM Vezi ~
AUTORITARISM. MAXlLARE
[DURERE DE ...]
Dintii reprezinta deciziile ~i 0 anumita forma de agresivitate. Scra~nirea

dintilor, denumita i bruxism, reprezinta 0 furie incontjenta, care urca la
suprafata, 0 furie refulata, care se exprima mai ales noaptea. Am 0 mare
nervozitate interioara, rna abtin din a face sau a spune anumite Iucruri. ~i pentru
ca nu reu~esc sa iau decizii clare i precise, scra~nirea din dinti este expresia
" fizica a tristepi ~i a agresivitatii'mele reprimate fata de 0 situatie care irili este
, insuportabila. Asemenea unei u~i' care scartaie, scranirea dintilor scoate la
lumina frica mea de a rna deschide pentru a lua decizii, iar zgomotul exprima 0
:,formade geamat interior, faptul c~ rna simt prins ca intr-o vraja rea. Vorbese 'in
".:liniljtep, entru a elibera ceea ce nu pot exprima prin cuvinte; tot ceea ce a ramas
nespus, tot ceeace am ingropat in interior in timpul zilei. Copiii sunt foarte des
,-,-'1 ""1 1
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii;;;;;;;;;;;;;;;;;;============_
186
Jacques Martel
afectati de bruxism: de la 0. varsta frageda inva~ diferitele relatii de autoritate st

jocurile de putere care exista. Daca irrn este frica sa Imi exprim opiniile sima simt
. "prea mic" in fata parintilor mel, a bonei sau a invatatorilor, ajung sa scrasnesc
din dlnti, Indiferent la ce varsta se manifesta,' bruxismul indica o tensiune
interioara puternica. Traiesc 0 dualitate mare lntre mintea mea si iniina mea i
pasiunea mea, rezultatul fiind pasivitatea
Accept!" sa con~tienti~ez aceasta stare tara sa 0 refulez si sa 0 exprim asa
cum 0. traiesc in prezent, Imi accept!" sensibilitatea i emotille care ies la
suprafata si realizez faptul ca incertitudinile mele rna determina sa traiesc mai
multa tensiune interioara decat faptul de a prelua inittativele care se impun.
Atunci cand iau 0 decizie, rna eliberez i rna simt mai implinit.
359.
DINTI(simbolism al dintilor ...)
N.B. Pozi!ionarea se face cu fata la persoana. Prinurmare:

I
I j'
I
'I
l,
Stanga
@
.
Be
8 ";'
"
;1:
i
I,;
Q....
V
Marefe Dict;onar oJ Bolilor ~iA/ect;uni/or - Cauzete subtile ale ;mbalnov;r;;
Deoarece dtntn sunt vii si au un process de evolutie care dureaza mai multi ani,
este interesant de observant faptul ca, fiecare dintre ei este legat de un sentiment
sau de 0 emotie care, prost gestio nat, genereaza 0 slabire a aeelui dinte. Daca
exista dinti pierduti pe partea superioara dreapta [dintil 11-18) am 0
dificultate in a-mi gasi loeul cuvenit. Partea superloara stanga [dintli 21-28)
indica faptul ca am 0. dificultate 'in a-mi realiza dorinta mea de a fi, Partea
Inferioara dreapta (dlnttt 41-48) face referire la dificultatea mea de a-mi
construi viata coneret. Partea tnferloara stanga [dintl! 31-38) indica faptul di
nu primesc in familie recunoasterea afecttva de care am nevoie.
Incisivul central superior drept (11) corespunde relatiei cu tatal, partea
masculina a fiintel umane, autoritatea, divinitatea. Incisivul central superior
stang (21)
Incisivul central superior stang (#21) corespunde mamei, parti! feminine din
flinta umana, Daca exist a un spatiu lntre cei doi inseamna ca cei doi poli ai mei,
masculin i feminin sunt disociati. Daca sunt feme ie, indica faptul ca am Indoleli
referitoare la relatia mea de cuplu. Daca sunt barbat, am 0. dualitate fata de femei:
rna simt atras, dar 'in acelasi timp descurajat de ele. Extstenta unui spatiu intre cei
doi incisivi denota dificultatea mea de a forma un cuplu, atat in exterior cat si in
interiorul meu. Daca unul dintre incisivi 11tncaleca pe celalalt, eel de dedesubt
reprezinta parintele pe care eu Il consider dominant, iar dintele din interior
reprezinta parintele pe care eu il consider dominat, sters,
Incisivii centrali inferiori (#31 i #41) fae referire la loeul pe care il ocupa
concret, in viata cotidiana, mama si tatal meu sau persoanele care lndeplinesc
acest roJ. Alaturi se gasesc incisivii laterali (#12, 22, 32, 42). Acestia sunt in
relatie cu incisivii centrali. Daca am 0 dificultate cu unul dintre parintii mei, sau
persoanele .care ii reprezinta, incisivii laterali i~i vor schimba pozitia, dinamica
mea sau reactiile mele fata de principiile maseulin ~i feminiri, fiind repuse in
discutie. Incisivii laterali sunt sub sau peste eei centrali daca vreau sa fiu mai
. puternic decat parintii mel, sa fiu mai mult decat ei, independent, nesupus unei
autoritati, Vreau sa li domin pe parin~ii mei sau ei se eclipseaza singuri. Cu cat
Maxilar
inferior
W.:,:f6
187
,3 '5
.'~~ 3 .'
1
i
n
p
a
rt
e
a
st
a
n
g
a
p
e
m
------------
axilarele superioare (dintii 11-18) si cele inferioare (41-48) in dreapta persoanei,

care corespund creierului stang (partea rationala, concrete, materiala, analitica]
in partea dreapta, maxilarele supertoare [dlntit 21,,28) sl inferioare [dintil
31-38), in stanga persoanei, care corespunde creierului drept (afectiune, intuipe,
dorinta, sensibilitate).
'I
't
:-
incisivii laterali sunt mai avansati, cu atat am vrut mai mult sa rna distantez mai
devreme de parintil mei. Aceasta situatie exista fata de mama mea, daca incisivul
lateral stang (#22) este deasupra i fa~a de tatal meu, daca este yorba despre
incisivul drept (#12) care este deasupra celui central #11. Daca incisivii laterali
se ami In spatele celor centrali, adopt 0 atitudine de supunere fata de unul sau
amandol parinti] sau rna simt supraprotejat,
Caninii (#13, 23, 33, 43) apar la momentul pubertatii (pe la 13-14 ani) cand
energia sexuala se dezvolta Corespund marilor transformari lnterioare pe care le
traiesc, Dificultatile legate de eorpul meu, de sexualitatea incipienta, de
capacitatea mea de a face alegeri, vor afecta caninii. Caninul superior drept
(#13) este in Iegatura eu 0. schimbare care se vede sau se manifesta in exterior,
; cu proiectele si cu viziunea asupra viitorului, cu datoriile si obligatiile care rna .
'pot face sa nu rna exprim liber. Caninu} superio.r stang (#23) este legat de
, schimbarile interioare i de supunere. Dadi, de exemplu, am 0 dificultate legata
188
Marele Dictionar al Bolilor 51Ajectiunilor - Cauzele SUbtile ale imbofniivirii
Jacques Martel
de aparitia menstruatiei, este posibil ca acest canin sa fie afectat. Caninul

inferior stang (#33) fiind in fata caninului #23, corespunde schimbarilor
interioare care se concretizeaza in exterior, in familie. Daca trebuie sa' traiesc
totul in tacere, caninul #23 va fi afectat. Am tendinta de a trill ca un sclav ~i de a
rna simp obligat sa ii servesc pe ceilalti, Caninulinferior drept (#43) reprezinta
determinarea mea si dezvoltarea corpului, Daca, de exemplu m-arn oprit din
crestere foarte devreme, acest canin va fi afectat.
.
Primii premolari (#14, 24, 34, 44) reprezinta cine sunt, ceea ce vreau. Daca
acesti dinti sunt extras! in copilarle, eu, copil fiind, rna voi simp obligat sa fae
parte din masa, in Ioc sa fiu un individ distinct. Ca ~icum colectivitatea ar fi mai
importanta dedit individul. Ma supun unei autoritati dstincte fa~a de autoritatea
mea.
Premolarul superior drept (#14) indica felul in' care rna exprim in societate, cu
c~lita!ile ~i.bogatia mea lnterioara. Daca imi este greu sa lmi exprim dorintele ~i
sa rna poztttonez, acest din.te.
deplasat. Primul premolar superior stang
(#24) este legat de sensibilitatea mea, de Iatura mea afectiva interioara
Dorintele mele neimplinite si viseIe din copllarie nerealizate, avand legatura c~
acest a~pe~t: vor d~ce Ia af~ct~rea d!nteIu.i #24. Primul premolar inferior stang
(#~4}mdica feluI m caremn.exprrm vointa pe plan concret, in viata cotidlana,
mal al~s pe plan ~fectiv (~iin special in ceea ce priveste iubirea maternal), in timp
ce echivalentu] sau drept, (#44) este legat de prietenie si felul in care imi due la
termen proiectele, Daca am 0 dificultate fata de un proiect la care tin, acest dinte
va fi afectat. ".
.'
.
Cea de a doua pereche de premolari (#15, 25,35,45), este legatade dorintele pe
care ~reau. sa Ie realizez si detradari (in relatie cu tata, mama, in cuplu, in relatii
de pnetenie). Este yorba despre toata creativitatea mea. Daca nu lml pot exprima
aceasta creativitate, acesti dinti vor fi afectati,
. . .
'. . .
.
Al doilea premolar drept (#15) are legatura cu Iucrurile pe care vreau sa le
dezvolt in exterior. Faptul de a nu putea avea copii, indiferent de cauza, este un
exemplu de ceva ce a~ vrea sa creez, dar nu se poate realiza. eel de-a) do ilea
premolar stang (#25) contine abilitatile mele particulare, pe care Ie manifest
sau nu, care rna fac sa fiu eu cu. adevarat. Cuprinde toate posibilitatile mele
trecute i viitoare.
Al doil~a premolar inferior stang, (#35) este legat coneret de relatia mea cu
mama: m ce fel sunt afectat de energiile ei, rna simt liber sau sufocat de ea ? Cu
cat rna simt mai acaparat, mai sufocat de mama, cu atat mai tndinat in interior va
fi acest dinte.
. . ...
.
.
.
A.Idoile~ premoI~ inferior drept (#45), face referire la mund ~i la tradarea
d~n relapa cu un pn~ten sau 0 prietena. De asemenea, poate fi yorba despre 0
dlficultate de a orgamza un proiect concreto
yrimii mo!ari a.p~r (#16, 26, 36, 46)la varsta
as~ sau apte ani ~i arata felul
m care rna pOzl!lOnezsau nu ~i nevoia mea de a fi recunoscut de ceilalti. Primul
molar superior din dreapta (#16) are legatura mai ales eu locul pe ~ar'e vreau
sa il ocup in sOcietate, in exterior, in timp ce, primul molar superior stang
oe
189
(#26), exprima daca sunt sau nu recunoscut pe plan afectiv, mai ales de catre
: parintii met, Pot avea impresia ca nu exist sau ca nu sunt iubit asa cum as vrea eu
siatunci molarul #36 va fi afectat.
Primul molar inferior drept se raporteaza la munca, intr-un mod foarte
concreto Dificultatea de a concretiza un proiect sau de a ajunge intr-un anumit Ioc
de munca, va avea efecte asupra molarului #46. Acesta este legat de notiunea de
dorlnta, de moarte si de renastere. Daca am fost pe punctul de a muri, cand eram
foarte mic, sau daca moartea a fost prezenta intr-un mod intens, fie ca a murit
cineva sau nu, molarul #46 va fi afectat.
A doua pereche de molari (#17, 27, 37, 47) apar pe la varsta de doisprezece
ani. Fac referlre la interactiunea mea eu ceilalti i la felul in care sunt pereeput. Al
doilea molar drept (#17) se raporteaza la vlata de zi cu zi ~i la munca, Daca
relatllle mele cu ceilalti nu sunt armonioase, molarul #17 va reactiona. Al doilea
molar superior' stang (#27) arata raporturile mele interioare cu ceilalti, dar la
nivelul emotiilor.' Asteptarile nelmplinite pe care le am de la ceilalti vor afecta
molarul #27. Al doilea molar lnferlor stang (#37) va reactlona la randul sau,
daca, in plus, exists si 0 deceptie fata de 0 atitudine precis a, persoana respectiva
face ceva, pe plan fizic, care va ampliflca aceasta deceptie,
. .'
. AI doilea molar inferior drept (#47) se refera la raporturile pe care Ie am cu
ceilalti, Situatiile de' conflict iritens sau cuvinte si gesturi exprimate in aceste
sltuatli, vor face acest molar mai vulnerabil.
Maselele de minte (#18, 28,. 38, 48) apar in jurul varstei de 21 de ani, varsta la
care lmi integrez partea spirituala, Reprezinta lumea in care evoluez, dar i lumea
spirituala, misiunea mea, valoarea mea personala ~i relatia de ajutorare. Latura
spirituala este acceslbila pe calea mistica, adica mai orientata spre religie sl
misterele sale sau spre cunoasterea ezoterica, Aleg mai mult calea cunosterii
decat calea mistica, in cazul in care maselele de minte lipsesc.Daca am masele de
minte doar pe maxilarul superior, imi este greu sa integrez in cotidian
cunoasterea mea pe plan spiritual, invizibil, Daca aceste masele apar doar pe
maxilarul inferior, insearnna .ca investesc multa energie ~in activitatile mele
cotidiene pentru a reintegra lumea fizica, Maseami de miIlte superioara
dreapta (#18) face referire la forta 'pe care 0 am pentru a rna incarna, pentru a
rna integra in lume pe toate planurile: Maseaua de minte superioara stanga
(#28) corespunde fricii mele de a nu rna integra in lume. Re'spectul meu scazut
fata de mine este inso~it de frica de a fi respins. Maseaua de minte inferioara
stanga (#38) face referire la capacitatea mea de a-mi exterioriza punctele de
. vedere ~i emotiile fata de cei din jUful meu, iar maseaua de minte inferioara
drepta (#48) influenlata de capacitatea mea de a rna integra in lumea fizica, de a
fi bine ancorat.
r
'.
360. DINTI- MAsEA DE MINTE INCLUSA Vezi ~i:DINTI-SIMBOUSMUL
..:
Mintea, intelepciunea este 0 mare calitate. Am fericirea de a 0 manifesta in

aceasta viata. Ma ajuta sa rna deschis in fata universului ~i imi confera bazele
soli de pentru tot ceea ce fac... Maselele de minte simpolizeaza aceasta
r"'!
iiiiiiii
iiiiiiii_==========="""""...
=t
....
190
'
Jacques Martel
autonomie pe care 0 ca~tig, de-a lungul anilor. Astfel, 0 masea de minte care
refuza sa iasa, sa i~i ocupe locul cuvenit, lnseamna, pe plan mental, ca refuz sa imi
preiau tot spatiul care mi se cuvine si sa am incredere in mine. Pastrez iIi interior
tot ceea ce nu-mi place la mine, pentru a fi pe plac celorlalti.
Acceptlv sa imi ocup constient locul care mi se cuvine pentru a-mi dezvolta
toate calitatile divine esentiale In evolutia mea. Astfel pot crea un fundament mal
solid pentru viata mea. Acceptjv sa las natura sa I~i urmeze cursul si sa imi
deschid constiinta pentru a evolua si a vedea schimbarile din mine!
361.'
DISCDEPLASAT Vezi:HERNIEDISCALA
362. DISC INTERVERTEBRAL Vezi: SPATE [DURERE DE... J / LOMBAGO, HERNIE DE DISC
Un disc intervertebral
este cartilagiul elastic care reuneste vertebrele i care
joaca un rol de amortizare.
In urma unui traumatism,
deplasarea
diseului
intervertebral
provoaca 0 durere foarte ascutita acolo un de are loco Aceasta
provoaca In general comprimarea
radacinilor nervului sciatic sl o nevralgle
foarte dureroasa la acest nerv.
.
In acest caz, traiesc 0 situatie care rna destabillzeaza, care "rna arunca Ia pamant",
Ma simt prins Intre doua situatii, in care au trebuie sa joe rolul de mediator, de
"tampon". Trebuie sa amortizez loviturile si este ceva greu de suportat pentru
mine. Mai ales Ia: locul de munca, este posibll sa nu rna simt competent in
sarcinile care mi se dau de Indeplinit. Faptul de a rna critica i de a fi atat de sever
cu mine insumi po ate antrena 0 degenerescenta
a discurilor [dtscartroza], Ma
simt strivit, ca i discurile rnele, dar nu fac nimic pentru a schimba situatia. Daca
exista i 0 Inflarnatie (discita) reactionez exagerat din cauza ca sunt contrariat
, lntr-o anurnita situatie, asemenea unei explozii care detoneaza
Sunt direct,
_uneori cinic sau critic in observatiile mele, lucru care lasa sa se vada furia pe care
o traiesc,
- Accept.lv sa fiuresponsabil
de mine insumi ~i de reactiile mele. Ma analizez,
invat sa lmi amortizeze reactiile in rata viejii, in fata celorlaltl i in fata situatiilor
si admit cand gresesc, Jmi rezolv disputele cu mine insumi si oeup locul care mi
se euvine, respectand opiniile celorlalti. Astfel iml recunosc valoarea i sunt mai
obiectiv eu privire la ajut:orul pe care n ofer ceiorlaip.
Marefe Dietionar (11Bofilor
~j
A/ectiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavlril
191
exigentelor lor. Ma simt vulnerabil deoareee nu rna respect si tremur in fata

diflcultatilor. Dislexia este rezultatul unei situatii bulversante pe care 0 traiesc,
mai ales'daca sunt copil. Dificultatile legate de scris imi amintesc de tipetele pe
care Ie aud la scoala sau acasa si pe care nu Ie mai suport. Nu stiu cum sa ies din
aceasta situatie, as vrea sa inceteze cu orice pret I Daca este yorba mai degraba
de 0 dificultate la citit verific in ce situatie am fost obligat sa cltesc, de exemplu in
fata unei sali cu oameni multi, in fata carora am fost ridiculizat. De fie care data
cand citese, se reactiveaza stresul pe care l-am trait atunci. Am, de asemenea,
impresia di, structurile in care traiesc (regulile de la scoala sau de acasa) sunt
prea stricte. Ma simt ea un soldatel care trebuie sa aseulte ordinele, altfel as fi
pedepsit. Parintii mei rna protejeaza atat de mult incat vad acest lueru ea pe 0
pedeapsa. Daca sunt parlntele
unui copil cu 0 astfel de afectiune, invat cum sa
Imi comunic cererile intr-un mod calm sl cu intelegere, in loc sa tip ca sunt
dezamagit, daca este cazul si sa folosesc 0 forma de violenta nociva,
Accept.lv sa lmi acord timpul necesar pentru a face lucrurile pe rand, tara sa
tremur, tara sa zdruncin totul. Jmi acord timp sa respir, sa rna calmez. Stiu ca sunt o
fiinta inteligenta i imi dezvolt vointa facand lucrurile pe etape. Acceptlv sa
recunosc iubirea din mine. lmi ofer posibilitatea de a rna iubi i de a accepta !.
di aceasta stare este trecatoare, stiu ca imi voi implini telurile. Daca sunt eopil,
acceptjv faptul ca am puterea de a decide ce este bun pentru mine. Jnval sa am
incredere i sa lmi redobandesc capacitatea de a invata, deoarece stiu, in sinea
mea, ca pot reusi aeest lucru, prin curaj, vointa si tenacitate. De aici inainte
folosesc lectura ca pe un instrument care irni deschide usile spre lumea intreaga.
Imi asum riscul de a Ie spune celor in cauza lucrurile care nu imi convin, deoarece
vreau sa traiesc in pace ~i armonie. Astfel am mai multa libertate si constlentlzez
faptul ca regulile exista pentru a rna recadra, pentru a rna sprijini si a rna
indruma.
365.
DISLOCARE Vezi: OASE - DISLOCARE
366.
DISMENOREE Vezi: MENSTRUAT/E [DURERl DE...}
367.
DISTROFIE MUSCULARA Vezi: MU$CHI- DISTROFIE MUSCULARA
363.
DISCARTROzA Vezi: DISC INTERVERTEBRAL
368.
DIVERTICULITA Vezi:INTESTINE-DIVERTICUUTA
364.
DISLEXIE
369.
DIZENTERIE Vezi: INTESJ'INE / DIAREE/ DIZENTERlE
370.
DREPTATE (eu am ...)
Dislexia este 0 dificultate de invatare a cititului i a serisuIui, fara sa aiba vreo

legatura eu deficien~a intelectuaHi i senzoriaIa sau cu tulburari psihiatrice. Dupa
ce am citit cu u~urin~a primele cuvinte, devin incapabil sa inteleg ce urmeaza, rna
opresc din citit i nu pot relua decat dupa cateva seeunde de pauza. Vreau ca
lucrurile sa avanseze prea repede in viata mea. Gandirea mea merge mai repede
decat vorbirea. Fie ca traiesc intr-un mediu familial perturbat, fie ca am fostprea
protejat, in ambele cazuri, vreau sa fiu pe plaeul unuia dintre parintii mei (sau a
unui apropiat) i Imi este teama ca nu "oi fi la inalpme, ca nu voi corespunde
lJl~'1;111'1'1"11
~l~-~-~
Daca manifest
to timpul
atitudine
care transmite
mesajul "eu am dreptate",
. este cazul sa rna intreb: "de ce suntinchisfata

de opiniile eelorlalti? De ce anume
vreau sa rna protejez ? Trebuie sa con~entizez
faptul
cei din jurul meu pot
ramane calmi fata de mine, pot sa pastreze distanta, sa fie atenti sa nu rna
izbeasca i chiar sa ereada ca SUNT BOLNAV. Se spune di varsta la care vrem sa
avem tot timpul dreptate este in jurul varstei de 7 ani. Este posibil ca, 0 parte din
mine sa fi ramas copil ?
ca,
l-"'y-,,:
.... 1"------,-----
-......... - ......
-_--i_ii-ii-iiOiii=iiO==- ====-----------------
"
._"
Jacques Martel
192
Aeeeptand!"
sa 11 ascult pe ceilalp, oferindu-mi sansa de 'a~mi schirnba
. parerile si. de a-I lasa $i pe ceilalti sa -1$iexprirne propriile pareri, lrm amplific
nivelul de iubire, de. deschidere, de libertate prin respectul reciproc ~i
eomunieare.
371.
.
DROGURI Vezi si: DEPENDENTA
. U~ adevarat
:i
j!
!.
-'
DiCfionor
01 Bolilor
51 AfeCf1uniior
- CouzeJe subtile
ole imbolniiviriJ
193
372. '.. DUODEN Vezi ~i:INTESTINE [DURERE DE...}
.'Duodenul este partea initiala si cea mai scurta a intestinului subtire, dupa pilor,
se continua cu jejunul $i ileonul, ultima parte. Cea mai mare parte a digestiei $i a
.absorbtiel alimentelor areIocin intestinal subtire. Duodemil reprezinta sinteza
dintre 'receppe i integrare. Exista o legattira de echilibru (litre a da i a primi,
Cand apare 0 disfunctle a duodenulut, rna simt confruntat cu idei noi.
Inconstient, rna indoiesc de rrilneInsurni, lrnt lipseste increderea in capacitatea
mea de a gestiona orice fel de adaptare. Peate fi yorba despre relatll afective sau
legate' de -familie in -cadrul careia rna simt contrariat sau traiesc 0 nedreptate.
. Exista ceva sau cineva care ina coritrazfce $i nu suporta aces! lucru. Exista 0
disputa care are nevoie sa fie rezolvata sl am nevoie de ajutor, Ma simt sfa~iat:
am impresia ca trebuie 'sa rna sacriflc pentru putinti prieteni pe care Ii am si care
nu sunt de obicei prea arnabili.: Un ulcer duodenal este provo cat de 0 mare
'. nesiguranta ~i 0 neincredere fata de ceilalti, Constlentlzez faptul ca cuvantul
: duo den . este format din "duo". Exista asadar 0 legatura eu relatiile
i.)nterpersonale. Ma simt ros in interior, am 0 arsura interioara: Nu diger .aceasta
, situatie, rna Irtta ~i rna iricapatanez sa controlez totul tn .relatille mele, Ma intreb
daca sunt dominatde cineva sau de' ceva? Imi este teama ca nu am calitatile
necesare pentru a fi iubit asa cum sunt?
" Constientlzez aceste frici ~i renunt la ideile vechi .. Accept!" sa-mi
:.constlentlzez capacitateade a lasa 'energiile 'sa curga, tara sa opun rezistenta
vietii, sa con~ientizez ca am forta de a avea incredere $i capacitatea de a ma
adapta. Regasindu-mi pacea interioara, acest foe care rna ardea in interior se va
stinge i duo de nul meu va fi ma'j s~natos.
.
flagel al umanitapi.. drogurile eonstituie una .dlntre cele rnai

daunatoare forme de' evadare a fiintei umane, pentru a supravietui, Extrase din
plante sau substante fabricate sintetic, drogurile asa numite "slabe" (marihuana,
hasis etc) sau "puternice" (PCP, cocaina, heroina etc) sunt adeseori folosite din
urmatoarele motive: disperare, rusine, panica extrema, frica de neeunoscut $i de
responsabilitati. Drogul devine un refugiu, rna protejez fClta de mine tnsumt
Deoarece refuz sa traiesc $i sa fiu responsabil, slabiciunile mele interioare risca
sa rna indrume spre droguri. Imi este teama sa fae rata realitatii si sa fac eforturi,
Vointa mea este adormita $i am tot mai putin tendinta de a lua decizii. Ma las
purtat de val... .Multe droguri duc la forme de dependents puternice, care nu fae
. dedit sa reflecte "propriile mele dependente" interioare (delicventa, parintt)
absenta, introvertire, nevroza, compulsie ernotionala sau sexuala, pe care incerc
sa le refulez arnetindu-mi mentalul, Impresia de a fi separat, chiar "smuls" de 0
fiinra draga (parinte, frate, sora; animal etc.) sau dintr-un loc sau 0 sltuatie care
rna faceau fericit, rna poate determina sa traiesc un gol interior pe care vreau sa tl
umplu prin droguri.:. Pot suferi in relape cu un parinte, eel mai adesea, mama,
care este lips~ta de e~otiii reee. Aeele droguri, care sunt stimulente rna ajuta sa
"plutese", sa ating anurilite varfuri $i sa traiesc experiente care. imi dau iluzia de
fericire $i prin care .evad~z. Nu rna pot lipsi' de ele $i d~pendenta mea se
. 373. DUPUYfREN Vezi: MAINI- BOALA DUPUYTREN
agraveaza in timp. Primul pas pe care. trebuie sa il fac este sa con~tientizez,
sincer, rara masca: de ce am recurs la aceste droguri? Contientizez faptul di
. 374. DURERE
intotdeauna exista un motiv.
.
Durerea este unul din rnijloacele pe care corpulle folose~te pentru a-mi atrage
Indiferent care ar fi ~cest motiv, accept!" sa descopar adevarata cauza. Ma
atentia ~i a-mi spune ea trebuie sa ma apresc ~i sa con~tientizez faptul ea trebuie
accept! " aa cum sunt $i invat sa imi exprim nevoile: Renunt~rea la consurnul de
sa fac schimbari in viata mea $i in modul meu de a ma pereepe ~i a rna judeca.
droguri cere mult curaj: cautarea lini$tii intetioare este motivatia mea. Faptul de
Indiferent des pre ce durere este yorba, aceasta are legatura eu un dezechilibru de
a feu$i sa fiu fericit in orice situatie rna ajtita sa Imi gasesc.pacea interioara $i sa
ordin emotional sau mental, cu un sentiment pro fund de culpabilitate sau
ma simt in largul meu in acest univers imens.
suferinta. Este 0 forma de angoasa interioara ~i, deoarece rna simt vinovat
Semnificapa ditorva dintre droguri:
.
pentru ca am facut ceva, am spus eeva sau am avut anumite ganduri
Ha~i~ - Marihuana: caut 0 lume tara probleme, evadez.
"nesanatoase" sau "negative" rna pedepsesc incon$tient, prin aparitia unei dureri
Amfetamina - Cocaina: stimuleaza productivltatea '$i, prin' urrnare, caut
. intense. lntrebarea pe care trebuie sa mi-o pun este: "Sunt cu adevarat vinovat ?"
succesul, iubirea, recunoaterea
~i pentru ce rna simt vinovat? Durerea pe care 0 simt acum nu face decat sa
LSD - Mescalina, ciupercile halucinogene, heroin a: caut senzapi puternice $i
mascheze adevarata cauza: culpabilitatea. Gandurile rnele sunt prea puternice ~i
extinderea starii de cbntienta. In eazul heroinei, rna intreb pana in ce punct am '.
, trebuie sa fiu deschis pentru a identifica corect aceste culpabilitati. Nu trebuie sa
idealizat-o pe mama mea sau 0 femeie importanta din viata mea, pe care 0
Ie evit, ci sa Ie infrunt, deoarece sunt friei-pe care voi avea nevoie sa Ie integrez
consider 0 eroina, mai cred in co'ntinuare acest lucru sau ace persoana m-a
mai devreme sau mai tarziu. Durerea indica, de asemenea, ceva neterminat, fals.
dezamagit, m-a tradat ?
.
.
. .
'. 0 amagire: cred ca am in!eles eeva, dar mai am <iedepa$it 0 etapa pentru a gasi
Opiumul: aduce 0 stare de placere, de toropeala, de lene $i 0 falsa impresie de
... adevarul, pentru a ajunge prin urmare la starea de adevar, 0 stare de bine $i tara
pace interioara.
.
,j,
Morefe
....,.
Jacques Martel
194
Marele Dlcflanar 01Bolitor Sl Afeqiunllor
- Cauzele subtile ale imbolnavlrll
195
Sa
durere. Pot
rna complac In acest disconfort In loc sa fae fa~ emotiilor, In loc sa
vreau sa tngrop durerea ~u medicamente d: t?ate soi~~ile, pot sa plonJez.l~
durerea mea st sa descopar ceea ce vrea sa irm. transmtta, Astfel, fac fata friclt
cuprinse tn aceasta durere. Daca constlenttzezacest
lucru, voi putea apoi sa rna
eliberez de aceste frici. Am nevoie sa am lncredere :;;i sa renunt in fata unei
persoane sau a unei situatii pentru .a lasa sa dispara tensi~n~a interioar~
Durerea fizidi urmeaza de multe ori, dupa ,0. separare, care 1m1 accentueaza
sensibilitatea. Traiesc aceasta .sltuatie foarte brutal, Daca lovescpe cineva, acest
contact durer os, ehiar daca este mai rnult emotional, decat fizic, va lasa 0
amprenta si durerea poate aparea atat la persoana care a lovit cat sl laAcea c:re a
primit lovitura. Durerea de oase indica faptul ca situatia m-a afectat m adanc?l
fiintei mele, In tirnp ce 0 durere musculara, este mai degraba od~re~e de .O~d1~
mental. Durerea rna conecteaza imediat cu suferinta mea morala :;;1 ma obhga sa
rna opresc i sa simt ceea ce se Intampla in corpul meu. lntr-un anumit sens, est:
pozitiva, deoarece rna ajuta sa rna "conectez" la interiorul meu, la sufletul meu l
sa devin constient, Cand durerea este crontca acest lucru Inseamna pur si simplu
di, de la aparitia acelei durert, nu am Infruntat adevarata ei cauza, ~uccl: arnan
mai mult constienttzarea,
cu atat mai des va aparea durerea,
pana cand va
deveni cronica.
Este important sa acceptlv sa verific care este originea durerii mele si sa
raman deschis pentru a rezolva adevarata cauza Loeul in care este localizata
durerea tmi arata cauzele reale ale acesteia,
375 .
DURERE CARDIAcA Vezi: INlMA - PROBLEME CARDIACE
E
ECHILIBRU' (pierderea
377.
ECHIMOzA Vezi: PIELE - VANATA/
378.
ECLAMPSIE Vezi: SARdNA:_ ECLAMPSIE
379.
ECTROPION Vezi: PLEOAPE [iN GENERAL}.
380.
ECZEMA Vezi: PIELE - ECZEMA
381.
EDEM
...)
[pIERDEREAECHIUBRULUI]
SAU
AME'J"EALA
376.
Vezi: CREIER-' ECHILIBRU
Edemul este a umflatura cauzata de 0 retinere de apa, Umflaturlle apar foarte

des la glezne si la picioare. Poate aparea si la alte articulatil sau tesuturl
conjunctive.
Liehidele din eorpul meu reprezinta emotiile mele. Este posibil sa retin sau sa
refulez sentirnentele
pe care le am. Sau imt pot nega impulsurile sau simp
limitele ~i barierele fata de Jucrurlle pe care mi Ie doresc, ceea ce rna face sa
simt deseurajare $i dezamagire, Este posibil, de asernenea, sa vreau sa retin ceva
sau pe cineva din trecutul meu sau din prezent, de care sa rna agat ca de un colac
de salvare. Sal.l poate fi yorba despre amintiri dureroase. Sunt In conflict eu
timpul care trece, trece prea repede. Ma inec in suferinta mea, in deceptia mea,
amaraciunea mea fala de evenimente. Ma simt blocat. Chiar $i meeanismul meu
de gandire este "intepenlt". Tin atat de mult cont de sentimentele celorlalti Incat
fac abstractie de sentirnentele mele. Caut armonia si incerc din toate puterile sa Ii
apropii pe eei care au opinii diferite. Imi este fries sa exprimceea ce simt. Ma sirnt
neputincios
$i traiesc melancohe,
trlstete si 0 mare slablciune,
Cred ea sunt
sortit esecului, ceea ee ..rna lmpledica sa rnerg inalnte. Mi-am dezvoltat un
complex de inferioritate $i lmi este foarte frica, Pot ave a sentirnentul ea viata este
foarte nedreapta si simt un gal interior imens. Nu pot actiona pentru mine
insurni: rna pot eu au tori tate fala de ceilalti si am tendinta de a lua decizii in loeul
lor. Deoareee .ascund tuturor ceea ce mi se ,intampla, constlentlzez
neeesitatea
.de a-mi exprima urgent nevoile. Edemul indica faptul ca am nevoie de protectie,
de teama ea voi fi ranit in ernotiile mele. Aceasta frica rna face sa fug, sa irni
eonstruiesc diverse personalltati pentru a evita sa fiu In contact cu fflinta mea
'profunda. Seductia este un instrument pe care il folosesc pentru a primi atentia $i
iubirea celorlalti. Semniflcatia parlii corpuIui care este atinsa de edem, rna va
ajuta sa aflu mai multe Informatli. Cand apare la nivelul picioarelor $i al gleznelor,
este posibil sa am 0 dorinta puternlca de a merge tnrr-o directie diferita, dar rna
simt prins, pe plan emotional, In directia In care merg acum, rna simt incapabil sa
In
.r~
I
....
~1
ll
~
-11 I
l'
l'
T -1---.----,--.----;----:-.,......--.-
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
-===========~==
......
Jacques Martel
Marele Dictianar al80lilar
rna afirrn ~i Sa rna eliberez. Exista situatil in viata mea, care sunt neclare, mal ales
fata de anumite persoane si lmi dau 0 stare de confuzie. Cand edemul apare ca
urmare
lovituri,
rani sau cand
0 parte a corpului meu tncearca sa se
refaca, sea unei
numeste
edem unei
de vindecare.
In unele
cazuri, corpul aduna acellichid
pentru a diminua freearea i a ajuta partea afectata a corpului sa se vindece.
'. Edemul implica nevoia.de a recunoaste si de a descoperi exprimarea emotiilor
irlchise in mine. ' . .
. .
....
.
.
.
{nvat, de asemenea, sa rna reIaxez pentru
putea avansa si ,.a realiza
schimbarile pozitive din viata mea. Accept~" sa -fiu iubitpentru
ceea ce sunt,
a'
oricare ar fi emotille pe care Ie am. Acceptlv sa Illvat sa imi comunic nevoile i

inn dau searna ca este posibil sa fac acest lucru tara ca cellalti s~
simta atacati.
Fiind eu Insumi, tmi voi regasi bucuria de a trai i, in acelasi timp, imi .voi
recasttga energia. Intelegerea mea fata de ceilalti se va dezvolta, deoarece rna
exprim si rna lnteleg mai bine eu lnsumi.
.
~
382. EGOCENTRISM
se
Cand sunt egocentric, am tendinta de a raportala mine tot ceea ce se ,i~tainpla in

. jurul meu. Mil consider centrul lumii. Spre deosebire de' 0 persoana egoista, pot
sa rna gandesc la ceilalti si sa Ii ajut, atata timp cat acest lucru este conform
intereselor mele. Daca traiesc astfel, este pentru ca
nevote sa tmi echilibrez
. nesiguranta interioara pentru a nu trai 0 forma de supunere, ' , , ,
..
am
Accept ~. sa .c()n~tientizez . faptul ca din colo de' mine, exista i cellalti.

Pastrand locul care rnise cuvine In viata mea, pot s~iau in considerare $i punctul
de vedere al celorlalti, Sunt mai deschis spre sensibilitate. jliCet~z s~' rna ocup
.doar -de mine sisunt mal deschis spre cornunicare, spre prietenie, spre tubfre:
ofer si primesc.:'
'.
..
.
_.'
....
.
. Y
383.
,EJACULARE PRECOCE
:";.':
.Ejacularea precoce sau prernatura poate' avea legattira' cu primele experiente

sexuale. Atunci cand rna mastlirbez, rna simt Vio:ovat de'oarece cred ca este un
. lucru rau sau interzis. ~i rna grabesc sa ejaculez; Faptul de a.:mi trai sexualitatea i
de a crede ca nu am dreptuL sa fae aeest-liIcru rna obliga sa rna grab esc $i sa
consider di ceea ce'fac-este gre$it:;;i eaintalc'anumite
reguli. Placerea deaface
ceva interzis a fost intotdeauna atragatoare ~i,':chiar daca in mod _iricor1tient,
incerc sa 0 retraiesc. Pot sa imi'irnpun anuinite-presilmi
i o-nervozitate
in
dorinta mea de performanta
..Vreau sa imi demonstrez mie :;;i p~rfenerei mele
de ce "sunt capabil", insa ani rezultate' contrarii '~i uneoririeateptate.
Sau pot
avea 0 dorinta sau un sentiment de posesiune atat de puternic fata de 'partenera
~i
;t
"
I'
ii
,f
~1
"---------------------"
!!
- Cauz~/e subtile ale tmbalniivirll
197
partenerulJpartenera,
redescopar placerea masrurbarti si intdrzii cat mai mult
. momentul ejacularf], Devine un joc care lmi face placere. Pot, de asemenea sa
urmez 0 forma de psihoterapie; care sa rna ajute sa atenuez aceasta culpabilltars pe
care am trait-o in copilarie sau sa-rni diminuez anxietatea mea de a deveni rnai
. bun i sa-mi dezvolt astfel Increderea In mine. ' .'
. ,
'
.384. . EMBOLIE Vez;: sANGE .; CIRCULATlA SANGUINA/ COAGULARE
385; : EMBOLIE
386:
ARTERIALA Vezi: SANGE -ARTERE
'EMBOLIE CEREBAALA Vezi: CREIER, ~URERE DE...
387.. EMB~LIE PULMONARA Vezi: PL(tfMANI[DURERE DE.(

,
388.
EMISFERA DREAPTASI STANGA VezifCREIER[iNGENERALJ

EMOTIVrr ATE'
3M.' .
'..l
~: .
in
. Emotivitatea
sau mai degraba, hiperemotivitatea,
este 0 stare
care' toate
emopile sunt pe cale de a exploda. Orice lucru marunt rna poate tulbura. Cand rna
l?tr-oas~f~l de sta~~, m~ simt paralizat, vederea mi se tulbura si pot chiar sa
. imi ~lerd echilibrul, ~raJesc 0 stare de neslguranta,
sunt hiperactiv mental i am
tendinta d.e a ~aI?atlz~ t.otut Am; de asernenea, tendinta de a fi mai putin activ,
de a ~~-mllI?phm .sarcmIle, de a realiza putine proiecte, deoarece sunt paralizat
. 'de frica Devm fragil pe plan emotional i fizic, Am reflexul de a rna izola de lume
, pentru-va
proteja
Simptomele
fizlce : legat de hlperemottvttate.
sunt:
. ac~eler~r~a ritrnului cardiac,' senzatia de sufocare, digestie diflcila (aiungand
chiar pana la ulcer stomacal), constlpatia, diaree i tensiune musculara. Deoarece
imi est~ frica de ~ecu~os.cut, imi dezvolt obiceiuri pentru a diminua .angoasa, De
unde vine aceasta agitatie ? Poate fi rezultatul unui traumatism afectiv a unor
rna
c o nflicte repetate,
din viata mea, bazat
cti a ~unui climat . obisnuit
l ~)
.t
e va sau materIa a etc. .' '.
....
" .'.
.,.penesigurant-a
'.
A:c.ept ~. sa reintru in contact cu esenta fiintei mele, sa . imi consider
e~OtiVltatea
un mod de comunicare eu ceilalti. Meditatia, relaxarea sau orice
a~ta te~nic.a car~ rna ajuta sa ~a calmez, care rna aduee aid ~i ~cum, rna poate
aJuta sa r~mtr~ m contact cu fimta mea interioara i sa imi re-echilibrez emotiile;
Astfel, Iml VOl redeseoperi
adevaratele nevoi i voi invata sa am increde~e'
deoarece tiu di totul vine spre mine intr-un mod perfect, pe~tru evolupa mea. "
(a n
390.
mea incat nu reu$esc sa tl stapanesc. Contactul cu parteriera/partenerul

imi poate
reactiva frica de a-i pierde dragostea $i de a fi ctbahdonat sati respins i acest
lucru rna face sa-mi "pierd mijloaceIe". Daca mi' ctimva, In mod incon~tierit, vreau
, sa rna razbun, sa reglez conturile ?
.." . '
.
Accept~., sa rna .destind $i sa invat din 'nou placerea sexuala legata de
/masturbare,intr-un
mediu liber, Tara constrangeri sau 'ctilpabilitate; Singur sail cu
II Afeqiunilar
391.
EMPIEM Vezi:ABCES
ENCEFALITA Vez;: CREIER - ENCEFALITA
392. ENCEFALOMIELITA'
[SIND ROM DE ..:] .
. 3~..
s9.3.
.~ii
RNDOMETRIOzA '
FIBROMIALGIcA Vezi:
.OBOSEALA :CRONIcA
Jacques Martel
Marele DICf/onar 01Bali/or ~I AfeCfiunilor - Cauzele subtile ale imbolndvirli
Endometrioza
este formarea unor fragmente de mucoasa in exteriorul peretelui
uterin. Este legata de refuzul inconstient almaternitatii. Ades:ori se inta~pIaA c~
relatia pe care 0 am cu mama sau eu mostenirea lasata. de ea (atat pe plan fi~: cat ~I
pe plan emotional) sa fie in conflict cu ceea ce sunt eu $: Iocul pe :are vreau sa II ?CUP
in lume. Nu stiu cum sa rna pozitlonez fata de aceasta doamna care a fost atat de
influenta in viata mea. Daca Ii spun ceea ce simt, Imi este frica ca vom avea un
conflict Este posibil ca partnpi mei sa se fi iubtt, dar eu am negat acest l~::ru ? Daca
provin dintr-o familie "destramata" este posibil sa imi fie te~ma
fam2lia pe car~
vreau sa 0 ofer copilului meu nu va fi perfects, nu va fi suficient de ?una. E~te ca $1
cum cuibul acelui copil ar fi in alta parte $i nu il pot primi cum se euvme la mine. Am
indoieli cu privire la relatia mea de cuplu ? Iml este teams
~u sa~ :o~ul meu a~e~
o alta relatie ? Aspiratiile $i viata mea de cuplu rna pot deterrnma sa Inn fie teama ca,
.un copil va schimba totul in viata noastra ? Ma indoiesc de capac~tat~a mea d~, a fi
mama buna Poate imi este teama sau am impresia di locuinta, cammul acelui copil
care va veni, va fi in afara casei mele. De exemplu, daca stiu ca, copilul meu va trebui
sa mearga muIt timp lntr-o cress, pot sa rna tern ca va asocia ade~arata sa c.a~ cu
acel loc, cu acea persoana cu care i$i va petrece majorltatea timpului, Eysteposibil, ~e
asemenea, sa nu accept] ., lumea in care traiesc sau sa nu indraznesc sa fac parte dm
ea. Daca nu acceptlv aceasta lume, cum as putea duce aid' 0 alta fiinta umana ?
Totusi, ehiar inainte de a rna naste, am ales sa vin pe lumea aeeas:a. ~~ ~treb ceorna
inseamna pur $i simplu ea suntem mai multi oameni care traim situatii
asemanatoarsss. In acelasi fel, pot trai 0 nesiguranta indivlduala sau colectiva, cu
.privire la situatia politica, economlca, la mediu, la fel cum pot simti 0 furie
personala $i fa!a de alte persoane. Natura bolli poate sa in dice ee anume trebuie
sa constientlzez in vlata mea.
'.
Accept .!.., sa redau iubirea acelei par!i din mine care are nevoie de ea,
pentru a-sl regasi paeea interioara $i arrnonia,
ca
ca
399.
EPIFIzA. Vezi:GLANDAPiNEAIA
400.
EPIGLOTA.vezi ~;:GAT - LARINGE, ESOFAG
Epiglota este un cartilagiu plat, in forma de "frunza", care imbraca glota, situat in
spatele radaclnil limbii. Protejeaza laringele si este liber sa se miste de sus in jos.
Actioneaza ea a trapa care se inchide dupa Inghitire, las and hrana sa intre in
esofag. Cand membrana se umfla (Inflamatta epiglotei) si se mareste, secreta un
mucus $i poate duee la sufocare. Este important sa se degajeze caile respiratorii cat
mai repede. Exista ceva ce vreau sa retin, 0 situatie pe care imi este greu sa "0
inghit". Cand se produce 0 epiglottta, foeul produs de furia acumulata creste in
mine. Inghit totul rara sa rna apar, Exista un raport de forte lntre doua persoane, de
obicei parlntii mei si acest lucru rna afecteaza, Imi ascund ernotille, car cu
.mlne experientele din trecut.
deterrnina sa lmi fie greu sa rna acceptlv asa cum sunt $1 sa imt canalizez
creativitatea. Ma las condusa de ceilalti, inghit totul
spun nimic. Am impresia
ca nu am ,forta pentru a sta in picioare, pentru a rna afirma si
tr~iesc me~e~
esecuri, Devin agresiva, deoarece stiu ca rna impiedic sa realizez anumtte lucrun $1
irni este greu sa rna focalizez pe anumite obiecttve..
' ,",
,
Acceptlv sa constlentizez
relapa care exista intre melle mele, indoielile mele,
ineertitudinea mea $i situapa pe care a traiese $i accept.!.., sa exprirn liber eeea ce
simt Ma afirm in calitate de individ. Recunosc eeea ce sunt ~i nu mailas pe nimeni sa
abuzeze de mine. Top rna vor respecta $i astfel, rna voi implini $i imi voi exprima
liber ereativitatea;
rara sa
Accept. ,t., sa rna studiez si sa Inteleg eeea ee vreau sa exprim $i de ce imi

"inchid trapa" in mod voluntar, Trebuie sa imi reconsider intregul mod de
functionare, sa invat sa-mi clarifie gandurlle, sa imi schimb modul de a eomunica.
Alegand noi directii in vi;:t!a, voi rasa la 0 parte gandurile negative si voi putea in
sfaq;it sa imi concentrez atentia pe lucruri mai pozitive.
ca
401. ' EPILEPSIE Vezi: CREIER- EPILEPSiE
EPISTAXIS Vezi: NAS [SANGERARE NAZAIA .]
402.
4:03. EPUIZARE Vezi: BURNOUT
394.
ENTERITA Vezi: /NTESTlNE- cAsmo-ENTERITA.
395.
ENTORSA Vezi:ARTICULATII"":""ENTORSA.
404.
ERECfIE - DISFUNCfIl ERECTILE Ven: IMPOTENfA.
396.
ENUREZIE Vez;: INCONTlNENTA
405.
ERITEM SOLAR Vezi: INSOLATIE
397.
EPICONDILITA. Vezi:COATE-EPICONDIUTA
406.
ERUCT ATIE Vez; ~;:srOMAC [iN GENERAL.1
398.
EPIDEMIE
Eructapa ,este emisia zgomotoasa; pe gura a gazelor provenite din stomac. De$i
in lumea noastra este considerat un gest foarte nepoliticos, orientalii tl eonsidera
,.un semn de apreeiere i de mul!umire pentru 0 masa buna. Eructatia
are
legatura cu voin!a mea de a merge prea repede. Nu imi aeord timp pentru a
interioriza i a asimila fiecare etapa a procesului, fie ca este la nivel personal, fie
la nivel profesional. In acest fel, evit. sa irni infrunt frieHe. Tensiunea urea din
o epidemie
inseamna raspandirea unei boli eontagioase. Este tratata de obieei ca

a boala de origine infec!ioasa. Poate fi u$or sa cred di, daca eontactez a astfel de
boala in acel~i timp 'cu multe alte persoane, aeest lucru nu se intarnpla din eauza
emo~iilor mele, ci mai degraba pentru ca "epidemia nu erU!a pe nimeni"; De fapt,
diferen!a intre faptul di rna irnbolnavesc singur sau irnpreuna
eu eeilalp,
35 Este
vorba despre
forma-gand de grup, denumita EGREGORA, care poate fi negativii ~au pozitiva
;~..
--------------------
199
'1
'"
~ !
~'r,
~,.=
l'
l'
1r."r-;--;--;----,-~-~~---
~,._..=_= =,,_,,.
~o====
====
~---~=-"==.,=. .
-=
-. =
t-
;..
Jacques Martel
200
, cauza faptuluica am de digerat idei noi i simt nevoia ,de a rna elibera de aceasta
tensiune. Ma sirntinvadat de ceva sau de cineva i este ceva prea mare pentru a-I
, inghip dintr-o singura data: Exista 0 relatie care ina apasa 'greu i am sentiinentul
Ca tmi' lipseste aerul, libertatea. Resping inconstient pe cineva .mai ales daca,
exista i un miros urat, Ma simt instabil si tmi este teama di lmi voi pierde
coritrolul. Bructatla tmi poate aminti to ate: aceste impresii, atat pozitive cat ~i
negative, care rna depasesc, Nu stlu cum sa le integrez tn viata 'mea. Dad merge
prea repede, dad sunt nelinistit, eructatla este i mal puternica. ,
"
'
Acceptlv sa tncetinesc si sa imi acord tlmpul - necesar pentru odihna
Constlentlzez faptul cii, mergand prea repede, tree pe langa 'atatea lucruri
frurnoase, care imi fac yiata placuta, Accep~!" sa imi acord timp pentru a ~ai, rna
simt mafputin sufocat de ritmul trepidant al vietii i rna asteptla totce este mai
"bun."
,..
, ,,'.
,
'
"', "'", ' ' ,
407.
~
408.
,ERUPTIE [, .. de cosurl) Vezi: PIELE L:ERUPTIE [LDE cosue; c..
.:
.: :
ESOFAG., ;
_.
"r'
,Esofagul estelocul de trecere a alimentelor, care leaga faringele de stomat. "

Esofagul lasa sa treaca cu usurinta experientele noi, ceea ce rna cijuta sa fiu mai
, deschis fata de lume sl sa evoluez. in general, daca am emotn sau idei care "tree
pe Hinga"drumullor normal, esofagul devine crispat sl trecereaeste maidificila,
, poate provoca chtaro iritatie, care reflecta iritapa mea interioara, fata de cineva
, sau de ceva.ce' nU'pot tolera. Dau dovada de multa intransigenta. Exista lucruri
'care nu imi convin, dar sunt pasiv i riu fac' nimic pentru a schimba lucruriIe.
Fricile mele; angoasa, suferinta vor face eSbfagul sa se'contracte; 'Chiar sa ajunga
la 0 obstructie totala a pasaju]ui.:Ma obJig sa fac diverse lucruri pentru ceilalp, in
loc sa fac ceea ce vreau cu adevarat. 'Las totul sa treaca, pentru a evita conflictele.
Emopile rna paralizeaza ~i rna tmpiedidi sa "inghit" experientele rioi. 'Exista
situatii sau moduri de gandire pe care -rna fortez sa Ie tnghit, .sa Ie accept!. ca
racand parte din mine, dar tiu, in sinea mea, ca nu vreau ca acestea sa rarnana in
mine, sa faca parte din mine. Pot sa "inghit pe lang~" deoarece imi'e'ste frica de 0
autoritate din exterior sau pur ~i simplu ceva "nu .trece"; Ma impiedic sa cresc, sa
avansez. Poate vreau sa inghit piea repede, din Hicomie, de-ieama di mai tarziu
imi vor lipsi iubirea i afecpunea. Prefer sa "imi tin gura";Am iiripresia ca depind
de cineva pentru a "aduce paine pe masa". Ma,ata!?ez,prea mult.cie trecutAm 0
atitudine moale i pasiva. Deoarec~ esofagul face trecerea dintre 'gura (care
s~mnifica intrarea ideilor noi) i stomac (ideile pe care Ie-am digerat) este posibil
s~ am uri cancer la esofag. daca simt 0 furie puternica sau udi fata de ceva din
viata mea: ceva "ce nu trece". Se intampla sa traiesc o:situatie care mi s'e pare tara
, ie!?ire.Orice soar intampla in viata mea, imi spun ca nu mai are ce sa se intamp]e,
"im mai poate aparea nimic care sa' imi' redea sperant~: Partea inferioara a
,,_esofagului se refera la dorinta mea de a lua totu], de a tnghiti, de a nu arunca
nimic. Sunt lacom tot timpuI. imi este teama ca mi se va lua ceva ce imi apartine
~i, in acel~i timp, nu tiu sa profit cu adevaratde ceea ce' ~ deja. Partea
--------------------
'Y
'1
...
l'
su~erioa~
a' esofagulu~ s:oate la lumina
201
situatie pe care refuz "sa 0 inghit",

..
, Accept!., sa renunt la orice .suparare i .acceptlv .sa .consider fiecare
experienta din viata mea ca pe 0 ocazie.de a creste, de a-rna hrani.cu bucuriile
. vietii. Accept!" .sa fiu un deschizator de drumuri, un leader I. Sunt activ: caut
posibflitatt noi. pentru a rna implini. lert orice gesturi sau cuvinte care m-au ranit
19n?r acei non negru care pluteau deasupra mea ~i care rna tmptedtcau sa merg
mal departe. Sunt deschis in .fata lectiilor pe care viata vrea sa .mi .le transmita !?i
astfel vol dobandl mai multa libertate i pace interioara.'
,"
,
0
chiar daca sunt fortat, Exista ceva sau cineva care "imi sta in gat".
..
409.
'.
.._
,I
.arrANASIE Ve2t si: MOARTE
~utanasi~ _nu este 0 boala, ci un 'act prin care vrem ~a scutlm d~ suferinta
mtolerabIla, pe 0 persoana cu 0 afectiune incurabila Acest act va' duce la 6
moarte, ,0 plecare tara suferinta. Este posibil sa am un impas moral, dad. sunt in '
~ostura de a decide pentru altclnevadaca trebuie sa Ii punern capat zilelor. Este
Import~nt sa raman atasat de convingerea mea di viata exista chiar dupa ceea
ce nurmm mO,artei Cl~~stlucru face parte dincredintele mele. Daca nu este cazul
rna pot ~~treba~aca ,p~rsoana din f~ta me~ chiar manifesta' vi~ia. Cori~tieniize~
fap~I, ca ~cea~~a alegere este Individuala. Ii pot Informa pe eel apropiati, verbal
sau in SCflS,despre decizia pe care soar putea sa 0 atba de luat in cazul ln care voi
fi incon~tient.'" .
',' , , ..,' ,".
.: ,
,
ii
."
""
Marefe DJctionar aJ Bali/or $; A!ectiunllor - Cauzeie subtile ate imbolniivirii
l!
I"
1.
expriln
" , , .~ccepf
'~a ~mi
vointa sau ceea ce dotesc $i astfel Ie voi U!?tira
declzlac~lo~I':lltl, cand vafi cazul i ei vor fi mai impacati cu aIegerea pe care 0
vor face. '"
"
"
"
.
,
410.
EWING (sarcomullui ...) Vezi:OASEfCANCERDE
411.
EXCES DE APETIT Veri: APErIT [EXCES DE J
412.
EXCES DE GREUTATE Vez;: GREUTATE [EXCEsDE.:.j
413.
EXCRESCENT A Vezi: POUPI
414.
EXHIBITIONISM
...j-SARCOMULLUIEWING
Ex~ibiponismul este tratat in legatura cu exhibarea organe]or genitale. Este

strans legat de educapa pe care am primit-o i madul in care imi traiesc
se~~itatea
~e fapt, _daca~am fost invat~t di sexualitatea este ceva murdar !?i
nesanatos, eu slguranta am Incercat sa 0 rep rim ~i, daca nu am tacut acest lucrU
simt n~voia sa rna eliberez de aceasta constrangere pe care 0 traiesc cu priyire l~
,sexuahtat~. Faptul de a rna abandona tn exhibitionism este pentru mine 0 forma
de a respmge propriile mele limite pentru a rna face acceptat!., 0 forma de a
provoca. Iar cJjm ~u sunt in contact eu interiorul meu, iubirea mi se pare ceva ce
" nu este pentru mme. Nu pot avea 0 relatie intima cu cineva, deoareee imi este
, . team~ ca voi .fiyra~it. P~e~fersa am experiente cu anumite persoane, pastrand
tOtu10 anumlta dlstanta mtre noi, astfel voi putea fugi cand vreau eu. Voi cauta
Jacques Martel
202
excitarea in exterior,. deoarece am un mare gol interior. Faptul de' a rna exhlba
tmi confera 0 a .numita putere. Pulsiunile si dorintele mele fnconstlente rna
controleaza. Este posibil sa vreau, inconstlent, sa rna razbun pe cineva care mi-a
facut diu cand eram copil. Ma simt neputincios, nerecunoscut pe plan sexual.
, Constlentfzez faptul ca flinta umana a fost creata ell nevoi sexuale, dar ca acestea
trebuie experimentate in iubire. Accept !" faptul di sexualitatea este un lucru
frumos ~i sanatos, prin care rna pot Implini. Sexualitatea face parte dea semenea
din evolutia mea pe plan fizic. Accept l" sa rna deschid fata de iubire. Daca rna
respect voi dobandi forta necesara care rna va ajuta sa trill exprim
vulnerabilitatea. Indrazntnd sa fiu sincer, ceilalp vor face la fel si voi putea avea 0
relatie frumoasa, de comunicare si comuniune.
.
415.
EXOFrALMIE V~zi:OCHI[DUREREDE J
416.
EXTENUARE Vezi ~i:OBOSEALA [iN GENERAL). sANGE ~ IiIPOGUCEMIE, TENSIUNE

ARTERJALA. - HIPOTENSIUNE [PREA scJzurA]
Ma simt extenuat atunci cand corpul meu ~ste obosit, vre';m sa abandonez ceea
ce fae. Tristetea ~i descurajarea pun stap~mre pe creierul meu. Masimt slab si nu
mai vreau sa rna aflu "acolo unde' stint acum", "Ce a determinat aceasta
extenuare ?" Sunt nemultumit de relatiile mele afective cu partenerul meu sau cu
prietenii mel, Am obosit sa rna adaptez tot timpul celorlalti, Traiesc 0 dualitate
tntre a-mi pune pe primul loc nevoile mele sau ale celorlalti, Adeseori sangele
meu este slabit, imi pierd bucuria de a trai,
'.'
.
Accept!" sa lmi regasesc pofta de viata, raeand lucruri care tim plac si
asculand muzlca frumoasa, Aeest lucru rna va ajuta sa imi "ridic moralul". 'Reiau
contactul cu sufletul meu, care rna va lndruma, pentru a-mi regasi bucuria de a
trat.
417.
EXTINqIAA VOCII Vezi:AFONIE
Marele. DiCf/anar al Bali/or ~l A/ectlunllar - Cauzele subtile ale imbolnavirii
203
F
418."
FALLOPE (trompele lui ). Vezi:SALPINGITA
419.
FANTA PAIATINA- GUM. DE LUP" CONGENITALA
Fanta palattna, congenttala numita popular gura de lup, este 0 malformatie

caracterlzata printr-o fanta a buzei superioare (mai frecventa la baieti) sau/si a
palatului.gurti (mai frecventala fete). Este cauzata de oprirea sudaril mugurilor
fetei embrionului tntre zilele 35 sl 40 de viata lntrauterina. Fanta palatlna nu
produce
un ~ihandicap,
poate
aduce devreme
0 problema
alimentatie
in vorbire.darInca
de foarte
stlamestetica,
ea pentrupoate
minederanja
va fi greu
sa comunic ~i sa rna afirm, sa "deschid gura". Ma simt inferior si vreau sa rna
ascund, sa rna retrag, deoareee ceilalti iml conduc vlata. Sunt lucruri care lmi
scapa, "bucatile sunt prea mari de inghttlt". Am nevoie sa lml dezvolt respectul de
sine, sa rna consider pe primulloc.
Mai int~ii trebuie sa fae fata acestei realitati a nasterii mele si sa indrept
sltuatia, acceptandlv sa fac loe unei depaslri de sine, unei acceptari !" a vietii
mele terestre. Aleg in mod constient, sa rna cunosc, sa rna recunosc in calitate de
suflet in evolutie. Acceptandu-milv calitatile ~i fortele mele interioare, Imi
construiesc 0 noua imagine, mult mai pozttiva. Aleg sa ocup locul care mi se
. cuvine, ca un drept divin si sa rna bucur de viata, Fiind eu insumi, pot sa rei au
contactul eu esenta mea divina si sa stiu exact ce drum sa aleg. Pot sa imi exprim
liber nevoile si sa tree la actiune.
in
420.
FANTA VULVARA Vez;:VULVA'
421.
FARINGITA Vezi: GAT - FARlNGITA
422.
FASCIITA NECROZANT A Vezi: BACTERIE CARE MilNANcA DIN CARNE
423.
FAlA Vez; ~i:PIELE /
ACNEE / CO$URI/ PUNCTE NEGRE
Fata mea este prima parte a flintei mele care intampina universul. Reprezinta
"cartea mea de identitate sau de vizita ". De obicei, 0 singura privire imi poate da
, cateva impresii despre cineva, in functie de fata sa, dad este radioasa, lumlnoasa,
zambitoare sau, din contra, lntunecata, Iritata, trista, Fata prolecteaza lume amea
interioara, Are legatura cu imaginea mea, cu identitatea mea, cu ego-ul meu. Daca
vreausa ascund un aspect al personalitatii mele sau daca ascunde eeva de mine
: insumi, fata mea va purta 0 masca ~i va deveni tenslonata si plina de grimase. La
fel, daca rna devalorizez, rna critic, rna simt incompetent, 'daca am impresia ca
nimeni nu rna iubeste, starea mea interioara se va exprima prin .starea pielii, care
devine iritata sau uscata, 0 iritare rnentala imi determina 0 afectare a pielii.
Ranile mele interioare se exprima prin "ranile" fetei: cicatrici, ridurl, cosuri, pete
Jacques Martel
204
etc. Daca sunt preocupat tot timpul de imagine ape care vreau sa 0 am in exterior,
traiesc un stres, daca imi este rusine de felul in care arat, Privirea celorlaltt este
mai importanta dedit a mea? Raman la suprafata -lucrurilor, pentru a evita sa
intru in contact cu eul meu profund ? Pot ajunge sa am "doua fete". Imi este foarte
teama di imi voi pierde imaginea de sine? Poate vreau sa rna protejez, nelasand
sa se vada partea mea negativa, Dad sunt implicat tntr-un accident de maslna
~i sunt ranit la fa~a, acest lucru indica nevoia mea de a-mi reanaliza imaginea
personala, prioritatile si felul in care lmi gestionez viata. Un traumatism
al fetel,
de exernplu, 0 fractura a nasulul, survine atunci cand ceea ce stmtma determina
sa rna devalorizez: .0 situatie devine insuportabila, de exernplu, 0 relatie
extraconjugala, care nu rna mai satisface. Nu mai sunt capabil "sa fac fata" unei
. persoane sau unei situatii. Ii las pe ceilalti sa-mi depaseasca granitele.
.Pentru ca, trasaturile fetei mele sa se lumineze, sa se imblanzeasca sl sa fie
curate, de .la sine, acceptlv mai intai sa imi curat interiorul i sa rna eliberez de
gandurile ~i sentimentele
negative pe care Ie Intretin. Las loc pentru iubire,
pentru mai rnulta intelegere, pentru acceptare lv ~i mai multa deschidere. Fata
mea va fi mai lurninoasa !ji nu voi mai fi nevoit sa port 0 masca,
424.
,
.',
FATALAsATA,MOALE
~.
.
Trasaturile fetei sunt lasate, moi atunci cand am sentimentul

ea ceva rna lasa
balta, sau di eu lnsumi rna las "sa cad". Pielea mea devine flasca, lipsita de viata.
Pleoapele au 0 linie ascendenta, indicand tristetea din ochii mei. M~ neglijez ~i
port pica vietli, Imt cultiv resentimentele.
Imi lipseste "fermitatea" in deciziile
m~
. .
sa
Acceptlv faptul ca am nevoie sa lmi "ridic moralul",

lrni recapatpofta
de
viata. Irni acord permisiunea de a profita de fiecare moment din viata si ll las pe
copilul meu interior sa se manifeste.
425.
FEBLIT A Vezi: sANGE - FEBUTA
426.
FEBRA (in general) Vezili: cAwURA [SENZATJE DE...]
Atunci cand temp~rtura

corpului urea peste 38C, am febra. Febra este un
simptom al emoliilor
care ma ard. Aceste emotii se transforma
in furte
impotriva mea ~i a celorlalti sau impotriya unei situatii. Imi invadeaza_tot corpul.
De ce am nevoie sa ajung la aceasta extre[l1a? Este modul meu de a compensa,
pentru a rna odihni !ji a primi mai inulta iubire !ji atentie ? Am nevoie de aceasta
pauza pentru a rna adapta unei real_itap care ~e si.:himb~ foarte repede? Ce
anume m~ irita in viata ? De obieel, ~ste vorba despre 0 emope i'arzatoare" care
apare sau aceasta einotie ia forma un!r furii intense, a unei indignari, a unei
dispediri, a unei neliniti. Imi fac griji pentru tot ceea ce exista in jurul ineu, in
afara celui mai important Iucru: binele meu interior. Vreau .ca ceilalti
fie
mandri de mine, dar cum rna percep eu insumi ? Daca sunt copil, febra brusdi
p<>ate fi in relape eu conflicte interioare, cu furia sau cu <>rana refulata. Eu, copil
fiind, imi exprim emopile prin corp, deoarece inca nu tiu sa Ie exprim verbal.
sa
Marele DICf/onar al Boli/ar ji A/eqiunllor
205
Orice ar fi, acceptlv Sa identiflc cauza acelei febre !ji voi gasl 0 acumulare de
!ritare $i de furie, care apare adeseori atunci cand "rumeg" nefericirile din trecut.
In lac sa imi produc violenta, lmi constlentizez nevoile si acceptlv sa invatsa
comunic pentru a exprirna ceea ce simt. De acum lnalnte, nu mai acumulez nimie:
stiu di solutia este dialogul, comunicarea.
427.
FEBRA (HERPES FEBRIL ...) Vezi fi: HERPES/ {..iN GENERAL]> {... ORAL] / {...
LABIAL]:
...
Aparit!a herpesului
cu febra este in relatie directa eu constlentlzarlle pe care
Ie fac. lmi pun multe intrebari despre de mine insumi si viata mea in general. Ma
aflu Intr-un conflict intre, propria mea. identitatesi relatiile eu ceilalti. Singura
modalitate pe care corpul meu a gasit-o pentru a exterioriza acest conflict
emotional si a rna elibera, este herpesul tnsottt de febra, Ce anume
lmpiedica
sa fiu eu insumi? Frica mea de respingere I .
..
......
.
....
Cand mi se intampla .acest .lucru, accept!. sa gasesc motivul pentru care nu
sunt in armonie cu mine lnsumi. Imi constlenttzez
nevoia de a fi eu .lnsumi in
orice situatie. Accept-de aserneneajv
sa rna exprim, deoarece cei dinjurulmeu
nu
pot ghici ce anume rna preocupa, Daca Ii acceptjv pe ceilalti asa cum sunt, atrag
intelegerea acestora. Redevenind eu insumi, armonia va reaparea in viata mea.
ma
428.
FEBRA FANuLUI
429.
FEMININ (principiu ...) Vezili:MASCUUNtpRINCIPIU j
Vezi: ALERGIE - FEBRAFANuLUl
Fie cit sunt barbat, fie ca sunt femeie, crelerul drept i partea stanga a corpului,
reprezinta principiul feminin (yin) sediul creanvttattt, al calitatllor artistice,
al compastunlt; al receptlvltatil,
al emotitlor
i al Intulttel, este legat de
natura mea interioara. Se manifests de asemenea prin tandrete, sensibilitate

bl.ande~e; arrrionie,. frumusete sl puritate, rna conecteazaIa
propria mea mltur~
feminina !ji la cea a celorlalti, Este latura mea materna. Este reprezentata de luna.
Principalele . diflcultati legate de principiul femlnin sunt legate de exprimarea
sentimentelor. Ma simt bine atunci cand alin pe Cineva ? Sunt capabil sa spun "te
iubesc" sau "sufar"? Nu m~rsimtln largul meu atunci cand eu sunt cel sau cea
care prime!jte, mai .ales cand este yorba de iubire. Fie cii vreau, fie ca nu,
pri~Cipiul feminin face parte din mine. Atitudinea pe care (> am fata de natura
me~ feminina are 0 legatura directa cu relatiile pe care Ie intretin cu femeile din
viata mea (mama, fiiea, prietena, sopa etc.) Felul in care vreau sa imi exprim
feminitatea (u!jurinta sau dilkultatea)
va depinde in mare parte de modelul
parental $i de identificarea mea cu' unul sau aitul dintre parinti. Daca sunt barbat,
~m 0 dificultate in a-mi elibera emopile $i a Ie primi pe cele ale celorlalti. Dad
sunt femeie, exisfa un aspect al feminitatii mele pe care il"neg sau tl refulez. Daca
imi urmez intuitia, parte~l stanga a corpului $i polaritatea mea feminina var fi
sanatoase. Daca partea ~ea feminina este dezvoltata exagerat; rna intreb care
este gradul meu de lncredere in mine !ji dadi las emopile sa ocupe prea rriult din
partea mea logica i rapcinala ...
',,1'
......
Jacques Martel
206
Acceptlv faptul ca aeest principiu feminin face parte din mine si sunt mai
deschis fa~ de el, stiind di acest proces este esential pentru eehilibrul celor doua
principii care exista in mine [femininsi masculin). Unulil completeaza pe celalalt
, pentru a aduce eehilibrul spiritual, emotional ~i fizie al flintei mele.
430.
FEMININE [afectiuni ...)
Afecrlunlle femtnlne indica faptul di am dificultati in a accepta t., sa flu femeie,

Nici macar nu stiu cum sa imi exprim feminitatea. Ideea de a actiona pentru a
raspunde asteptarilor pe care le are 0 femeie, rna sperie. lmt este frica sa rna
supun. Poate am crescut lnconjuratade femei care trebuiau sa fie "puternice", sa
ia deeizii etc. care de fapt erau ca niste barbati. Sau am trait intr-un mediu in care
. femeile erau supuse ~i au renuntat la propria personalitate ?
Acceptlv sa coustlentizez faptul ca mi-am dezvoltat mai mult latura mea
masculina, ca urmare a educatiei pe care am primit-e sau pentru ca mi-am promis
': sa fiu eu tnsamt (in loc sa rna supun) sl sa tmi asum latura masculina, in detrimental
ferninitatii mele. Accept!., sa flu femele, deoarece in ealitate de femeie, sunt
tntreaga $i lmi exprirn sentimentele. Pot fi puternica ~iin acelasi timp sa stiu sa ofer
tandrete, iubire, tntelegere etc.' Fiecare femeie are maniera ei personala de a-si
exprima feminitatea, ramane ca ~i eu sa 0 aleg pe a mea. Imt voi da seama cat de
fericita sunt pentru ca sunt femeie.
431.
FEMUR
432.
FERMENT ATIE
433.
FESE'
Vezi: PIOOR ~ PARTEA SUPERIOARA

Vezi: STOMAC [DURERI DE, ..] .
Fesele suntpartea car~oasa a_corpului, pe care Ina asez, iau loc,

EU,
LOCULM:
Simbolizeaza puterea mea, fundamentele mele. Fac referire la sentimentul .meu de
. lncredere fata de faptul de a rna simp tn -siguran!~. Reprezinta autoritatea mea
tnterioara, sentimentul meu de mandrle.Atunct cand strang feselesau merg cu
fesele stranse, rna simt amenin~t, imi este teama ca imivoi pierde.controlul, rna
.retrag. Se intampIa ca fesele mele sa fie tensionate a~nci dnd rna simt spionat de
o persoana care are 0 pozipe autoritara fata de mine sau daca imi este teama c~ "nu
sunt la inalpme", tn ochii parinplor mei, de exemplu. A~ vrea sa pedepsesc acea
. persoana, dar nu sunt in stare. Nu vreau sa fiu remarcat, deoarece acest lucru m-ar
putea determina sa rna schimb, sa accept t;' anumite lucruri, evenimente sau
situapi trecute, posterioare, pe care nu sunt pregatit sa mi Ie asum. Oare sunt
capabil sa imi"potolesc autoritatea" ? Sau sunt in .r~aqie fata de aceasta, deoarece,
in copiH'irie,mi s-au dat "palmi la fund" sau cineva a indraznit sa-mi pipaie fesele ?
Daca insa, merg eu fesele prea relaxate, ,eu 0 unduire a ~oldurilor foartepronun~ata,
, imi ocup locul, pe al meu $i pe al celorlalp. Iroi place puterea, deoarece conducand
Imi asigur controlul. Nu am de ce sa rna schimb, incer~ sa Ii fortez pe eeilalti sa se
schimbe! Con~entizez faptul di sunt agatat de trecutul me~, de ideile meIe, de
ranile din trecut ~i pot sa simt chiar ~i ranchiuna sau furie. Pana cand vreau sa scap
de responabilitatile mele ? De ce nu am incredere in fO$ mea interioara ? Ma simt
1
'1
Marele Dictionar al Soli/or JI AfeCfiunilor
Cauzele subtile ale imbo/nCivJrll
207
~,nstabi~s,l f:lul in ~~~ rna vad ceilalti. m~ de~anjeaz~ foarte muit. Sunt disperat
~i
moale fata de deciziile pe caretrebuie sa le iau, Am impresia di "sunt eu fundul in
.doua luntri" sau ca tot timpul este cineva lipit de mine.
A~cept!" sa rna relaxez si sa merg mai departe.sa fiu deschis in fata noilor
experiente. Accept i" sa-mi dezvolt puterea sociala in armonie cu ceilalti, .'
434."
FIBRILATIE VENTRICULARAV~:,iNIMA. -ARIiMIE~IAc.4
435.'
FIBROM UTERIN ~iCHIST FEMININ- Vezi~:
CHIST
F!bromul este ,0 tun.lOra benigna f~rmata din tesuturi fibroase. Apare mai ales la
mvelul uterulul, sedlul maternitatn, al feminltatil ~i al sexualltatll mele a tot
ceea ce are Iegatu~a cu caminul meu, eu familia este legat de un
emotional
(rana sau abuz dm trecut) pe care I-am trait. Poate m-am simtit ranita de
part~nerul ,m:u sau a~ primit 0 lovttura sau 0 jignire pe care nu am stiut sa 0
gesnonez ~l sa 0 exprim (pentru a-mi restabili armonia) ? Sau exista sentimente
de culpabn~tate, de ~~inesauyde co~fuzie Interloara refuiate de mult timp st
acum. a.u prms forma in aceasta masa .de tesut moale? Aceste sentimente pot
'provem dintr-un ~o~ eymoponallegat de primele mele experiente sexuale sau de 0
mtrerupere de sarcina, care rn-a tulburat. Am un gol interior pe care vreau sa il
umpl,u cu orice pret, Traiesc lntr-un mod superficial, nu imi implinesc dorintele ~i
nevoll:. :refer sa fac ca si ceilalti. Pot sa am resenimente fa~a de 0 persoana care
~-a ra?lt. yS~~ po~. avea in?oi~li ~cu ~rivire la .faptul de a avea un copil. Am
Impre~la .ca 11 spnjm pe ceilalti, li hranesc, deoarece rna simt indispensabila ?
Poate irm doresc.sa schimb ceva in viata mea; vreau ceva nou, dar refuz sa imi
manifest latura creativa ~i gustul pentru aventura.
.
Din punct de vedere Istorlc, este interesant de observat ca femeia maritata
d~venea "~ot~e"in momentul in care .avea un copil eu sotul ei. Astfel purta "fibra"
y
ioc
b~rbatuIUl. Flbr~mul uterin apare adeseori in jurul varstei de patruzeci de ani,

cand eu ca femeie, devin constienta de faptul ca, fiziologic, in curand.nu voi mai
putea avea copii. Poate am luat deja decizia de a.nu avea sau a nu mai avea.copii
dar .corpul meu $tie ca acum este "ultima ~ansa", supravie~uirea speciei uman~
dep~~de de as~~ ! Astfe!, dac~ am sau am avut 0 culpabilitate fata de numarul de
copn pe care II am sau _nu 11 amj aceasta soar putea manifesta sub forma unui
, fibrom. Poate ~ yorba, de a~emenea, de un copil pe care I-am creat in imaginarul
me~1 pe care ml-I dore~m at~t,de mult, c~ un anumit partener, dar nu s-a implinit
. ,dorI~ta mea. Poate fi, slmboh 0 com~ame, 0 afacere - pe care 0 consider "copilul
meu - pe care .am creat-o 7mtr-un mterval mare de timp ~i care; in ultimul
. m~me~t nu a prms forma, indiferent de cauza. Acest "bebelu~" s-a materializat
,fizle prmtr-un fibrom, un copil care nu.a venit niciodata pe lume. Am sentimente
de ne~utinJa, cred ca este"prea tarziu~' ~i aceste sentimente se pot transforma in
resentlmente. Sunt con~tienta de faptul ca, tesuturile moi reprezinta schema
.mentala incon~tienta. ~cu~u!area ac~stor modele mentale ~i atitudini negative
au luat acum 0 forma sohda. A sOSlt.momentul pentru mine, sa comunic cu
Jacques Martel
208
partenerul meu, sau cu ait membru al familiei i sa exprim. ceea ce simt. Trebuie
sa rup tacerea, sa exprim ceea ce stiu doar eu si nu am vrut sa dezvalul niciodata,
In ceea ce prlveste rusinea, culpabilitatea si confuzia, accept L. faptul di, in
acel moment, am actionat cum afost mai bine pentru evolutia mea. Ma iert si rna
eliberez deaceasta greutate. Ma simt multmai usoara ~i fiecare zf care trece rna
ajuta sa inteleg c~ lIla accept t. i sunt tot mai fericita ca femeie. Imi iau viata In
propriile maini ~i rna indrept acolo unde este bine pentru mine. Incetez sa mai
traiesc in trecut. Ma lndrept spre viitor, stiind ca .sunt Indrumatajmi
folosesc
:creativitatea pentru a-mi impllni pasiunile si visele.
436>
FIBROMATOzA Vezi: MU$CHi~FlBROMATOzA
437.
FIBROMIALGIE V~zi~i:
.. '
OBOSEAlA CRONIcA [SINDROM DE }
Fibromialgia este '0 disfunctie a muschilor i a scheletului, caracterizata prin

dureri constante; sensibilitate, arsuri musculare.: un somn tulburat, oboseala
externa [pierderea energiei] i:' amorteli acute' dimineata, Exista optsprezeee
'punete foarte dureroase, repartizatede-a lungul corpulukmuschii i tendoanele
de la nivelul umerilor, al gatului, intre omoplati, la baza spatelui, la nervul sciatic,
Ia genunchi.si lacoate, la ineheietura mainii i la torace. Persistenta durerii Ia eel
putin unsprezece dintre aceste punete este suficienta pentru diagnostic. Statistic,
. sunt afectate sapte femei, la" un barbat, Printre cauze se riumara si un
dezechilibru cronic al sistemului nervos, in' urma unui soc emotional; a unui
accident sau a unui .exces de zel al'sistemului imunitar (care continua- sa
actioneze irnpotriva. unui virus inexistent, de exemplu, dupa.o grlpa) sau a unei
tulburari de somn. Toate acestea rna fae sa ered ea "nu valorez nirntc", rna simt
neputincios In a face -schtmban In vlata mea. Aeest sindrom (un ansamblu de
.:simptome care se manifesta in acelasi timp) are legatura cu perfectionismul,
. anxietatea, 0 mare exigenta fata de sine, impinsa peste limitele mele. Simt 0
durere interioara puternica, care rna urmareste peste tot; Aceasta ii poate avea
originea intr-un eveniment trait in copilarie, care a' fost cauza unei mad
. culpabilitati. Ma simtin plus i imi este foarte greu sa ma afirm. Nu rna simt la
inaitime, am impresia di am cazut de undeva de sus. Simt multa presiune din
partea celor din jurul meu, cand de fapt eu insumi rna presez prea tare. Simt furie
i am impresia ca nu primesc iubire din partea celor din juruJ meu. Nti mai vreau
sa avansez. Prefer sa imi ascund emotiile i nu mai simt tandretea din viata mea.
De unde vine aceasta durere constanta? Apare m~liales atund cand -fac gesturi
repetitive i monotone. Imi reamintesc de suferinta morala de a rna forta sa imi
, -asum responsabilitati pe care nu I-am ales eu; Am vrut sa respect anumite
principii, care erau contrare nevoilor mele profunde. Traiese 0 viata rata de care
nu mai am nido pofta de a 0 traL
. Accept t. sa invat sa amgrija de mine, sa-mi ofer multa tandrete, de care am
atat de mare nevoie. Las sa traiasca copilul meu interior ~i care a crescut prea
repede; Nu trebuie sa fiu un super-barbat (sau 0 super-femeie): trebuie, sa fiu
daar eu insumi (Insami). Am dreptul sa fiu fericit, sa traiesc eu bucurie. Imi las
~1
!'
1-1
Marele Dietionar 01Balilor ~IAfeCfiunllor - Cau~ele subtile ale imbolniivlrii
209
creativitatea sa se exprime prin joe, prin arta, sport sau orice alta activitate care
i~i :eaduce po~a de.viat~ si bueuria de a trai. Astfel rna voi implini i voi ajunge
sa gasese pacea mtenoara.
438.
FIBROzA CHISTIcA
439;
FIBROzA Vezi: SCLEROzA
440.
FICAT (abces la ..)
Vezi: MUCOVlSCIDOzA
o .a~umulare de puroi
produce un abces la fieat. Iar cum ficatul are Iegatura eu

crttica, .a~cesul la ~cat, i~dica 0 mare nemultumire din viata mea, care poate
provem dm faptul ea evemmentele nu se desfasoara asa cum vreau eu ea tmt fac
~rea ~uIte griji In anumite situatli sau ca bucuria si lubirea din viata mea sunt
~nsu~c~ente. Am un_ pre~-~l~n de _en:otii. Vad viata in negru sl rna plang in
mactivttatea mea. ~a meapa!anez .sa pastrez ceva sau pe cineva, cand de fapt este
v~rba ~~spr: vechile me.l: gandun. Acord prea mult loc gandurtlor mele negative
l nu.traiesc m prezent ~I m corpul meu fizic.
Afectiunea aparuta este un mesaj pe care viata mi-l transmite pentru a
acceptajv sa imi dezvolt flexibilitatea si deschiderea i pentru a rna determina sa
ca~t iubirea i intelegerea de care am nevoie pentru a deseoperi iubirea din
mme. Acceptjv sa fiu activ, sa imi traiesc pasiunile i sa imi implinesc visele .
Astfel intretin .mai mult vlata din mine. Am incredere in mine i in potentialul
meu creator.'
,
.
441.
FICAT - CIROzA ( .. a ficatului)
Ciroza este 0 boalainflamatorle a ficatului provocata, intre aitele, de consuinul

abuziv de acool. Se caracterlzeaza prin aparitia unor leziuni in ficat. Celulele sunt
~istruse si i~locuite cu un tesut fibros. In timpul unei ciroze, fieatul poate creste
In volum (hlpertrofle) sau se poate micsora (atrofle). Ciroza apare la cineva
care s~ sim~e fortat de viata, de evenirnente sau. de' anurnite situapi, care il
eonstr~ng usa ~vans~ze .. Deoareee rna simt impins impotriva vointei rneIe, rna
opun l rna agat de Idelle mele. Simt ranchiuna i agresivitate. Aceasta boala
reflect~ furia mea, r~~entimentele fata de viata i fata de ceea ce mi se intampla.
. Sunt phn de 0 agre~IVI~ateinterioara latenta ~i rna culpabilizez frecvent deoareee
a~.c?nvin~erea ~a ~i-a~ :'r~tat" viata. imi petrec timpul invinovatindu-ma i
. ,cnticandu-l pe cellaltl. Ma maspresc atat de tare. ineat nu mai vad lumina de Ia
. eapatul tunelului. Mi-am pie,rdut spontaneitatea, imi interzic i nu indraznesc sa
fae .lu~ruril.e :are imi plac, in numele moralei, al regulilor sau pur ~i sirnplu al
rutmel,. rutma pe care am. amplificat-o de-a lungul anilor ~i care rna pne inchis in
zona el de confort. Neslguranta mea este mare i traiesc 0 angoasa. La ce
folosete sa. traiesc? Merita sa rna zbat pentru viata mea? Nu sunt decat un
., numar printre m~lte alteIe ..~U~ele evenimente din trecut au lasat urme adanci i
'.rana mea este atat de mare mcat nu pot fi desehis fata de iubire de teama ca voi
,. s~feri din nou. Ma reprim atat de tare Incat am tendinta de a' evada in alcool.
Vlata ar fi putut fi atat de "roz" i eu a vad atat de neagra ... Increderea mea In
1
. Y---T--"---'"
"l--"'T--"
~~
;_~,
~----;-
.~=====~--
Jacques Martel
210
mine s-a spulberat si rna las in voia sortii, in pasivitate. Incerc sama autodistrug,
imi resping viata sau ceea ce am devenit.
Pentru a rna ajuta sa reiau contactul eu viata, accept!" sa traiesc momentul
prezent si sa vad ceea ce mi se tntampla burr'acum". Imi deschid inima. i Imi
concentrez atentia pe fiecare gest, pe fiecare actiune, aici si acum si inva~ sa nu
mai fiu eel mai aspru judecator al meu. Fiind mai tolerant fa~a de mine tnsuml, voi
fi mai tolerant si fa~a de ceilalti si astfel voi avea mai multa armonie si fericire in
viata mea. Iml verific intentiile adevarate, raman deschis fata de iubire i rna iert
in ceea ce sunt. Afirm cine sunt i imi recap at libertatea de a fi ceea ce vreau sa
fiu. Actionez. Las la 0 parte acel trecut pre a greu i prea nefast. pentru mine. Am
incredere in mine i acceptlv sa tncep 0 noua viata, plina de libertate, de
spontaneitate si de iubire.
..
.
442. FICAT (congestte la ...) Vezi: CONGESTIE
443. FICAT(cnzade
...) Vezi~i:INDIGESTIE
Ficatul asigura metabolismul alirnentelor, elimina excesele de proteine, de
grasimi si de zaharuri sl purifica sangele de impuritati. Este esential pentru via~a,
Este recunoscut ca fiind sediul furiei si al criticii. Ficatul este legat, de
asemenea, de comportarnentul meu ~i reprezinta usurlnta mea de a rna adapta la
evenimentele i Ia sltuattile' din viata mea. Emotiile negative pe care le simt (ura,
suparare, gelozie, invidie, agresivitate) afecteaza buna functionare a ficatului.
Ficatul meu are capacitate a de a acumula stresul si tensiunea interioara. Astfel,
in fieat se depun sentimentele amare si iritante care nu au fost exprimate sau
rezolvate. De aceea, atunci cand lmi cura] ficatul prin mijloace fiziologice (prin
fitoterapie sau alte metcde) sau energetice, rna simt mat calm ~i mai in:contact cu
mine insumi. Tlilburarile de la ficat imi pot provoca chiar ~i dej:>resie, aceasta
fibid 0 forma' de dezamagire fata de mine insumi. Pot simti in ace1 moment
triste~e, sIabiciune, 0 stare de abandon, in general. Vreau sa rna' justific pentru
sentimentul meu de culpabilitate i penriu starea mea de rau, Cand fieatul meu
este obturat, acesta afecteaza nive1ul spiritUal ~i interior al con$tiintei mele. Pot
sa imi pierd calea sau direc!ia pe care trebuie sa merg. Ficatul imi daruie~te via!a
i in acelai timp imi poate intrepne frica de aceasta viata.
Accept !" sa actionez astfel' incat sa imi daruiasca via~. Imi asum
responsabilitatea pentru gandurile mele i pentru gesti.1rilemele i aleg contient
sa 'imi concentrez aten~ia doar pe aspectele pozitive. Astfel voi dobandf un nou
mod de a privi viata, Voi avea 0 deschidere mai mare i iubirea va circula inai
uor in interiorul i in jurul meu.
. .
.
.
444. FICAT (durere
de ...) Vezi~;:CALCUUBILlARl;IcrER
Ficatul este cel mai voluminos organ al organismului. Este anexat sistemului
digestiv i este situat In partea superioara drepata a abdomenului. Ficatul joaca
un rol esential In mai multe func~ii biologice importante, printre care se numara,
secre~ia bilei, curatarea i detoxifierea sangelui. Ficatul reprezinta credinta i
-------------------
"1
-1
"!
Morele Dief/anar al Boli/or fi Afecfiunilor
Cauzeie subtile ole imbolnaviril
211
in.cre~erea in p~o~ibilitaple mele. Durerile de fieat provin din propria mea

atitudine. Frustranle acumulate, ura, gelozia, agresivitatea mea retinuta, toate
acestea sunt elemente care declanseaza problemele la ficat. Aceste sentimente
, cam~fle~~a un~ sau ~~ai rnulte frlci care nu pot fi exprimate altfeI. Am tendinta de
a. rna crtttca I a rna [udeca si de a-i [udeca pe ceilalti foarte usor, Ma plang tot
timpul. Opun reiist~nt~ _rata de ceva sau cineva. Traiesc multa nemultumire. Ii
accept!" greu pe ceilalti asa cum sunt. Bucuria de a trai este aproape inexistenta.
deoarece Ii invidiez pe ceilalti. lucril care rna tulbura $i rna intristeaza. Am
tendi~ta d: a .fi d.e~resiv. P~n~ unde sunt pregatit sa fac eforturi, atilt pe plan
mat~nal, c~t l~s~lr~~al ? Ma stmt capabll sa fac schimbarile care se impun sau
am impresia ca mu h)Jsete curajul? Inca nu am Inteles faptul ca, eeea ce Ie
reprosez celorlalti nu este dedit reflectarea proprtet mele persoane. Celalalt
este oglinda mea. Ma plang' tot timpul si le cer celorlalti sa se schimbe. Undeeste
bunavointa mea? Ce Mort trebuie sa fac? lmi Iipsests bucuria de a trai bucuria
pentru lucrur~le s!,m~le.A~ put.ea face "" cancer Ia ficat daca toate aceste ernotil
care sunt nccrve, rna rod mal mult timp. Este posibil ca acest cancer sa rezulte
dintr-un conflict legat de familie sau de bani, mai ales cand imt este teama ca tmi
lipseste ceva. De multe ori, emotia care se acumuleaza in flcat, este furie. Nu rna
strnt respectat i recunoscut, ceea ce genereaza 0 frustrare mare. Ma lntreb ce
sens pot d~ vi,e!ii rnele. Mai am lncredere ca rna voi Impllni si voi fi feridt ? Via~a
mea este lipsita de sens? Ce este bun pentru mine si ce ar trebui sa elimin din
vi~ta mea? Care sunt limitele i poslbilitatile mele? Ma distrug sau, din contra,
ahmentez bucuria si viata din mine? De unde provine sentimentul meu de
neputinta ? De ce rna agat de ceilalti i de situatii, 'in loc sa am incredere in mine?
Nu vreau sa ii abandonez pe cei dragi.; Toate aceste ernotii acumulate genereaza
o ango~sa interioara i rna polueaza, In cazul unui cancer de ficat exista 0
descuraJare puternica, tristete i chiarodisperare. lmi este atat de teama di voi
pierde ceva s~u pe~dneva incat rna ag~t cat de tare pot de acea persoana sau acel
lucru:. ~u mal a~ mcr:dere In mine. Imi este frica de lipsa, i absenta eelor pe
care 11 mbesc rna apasa foarte tare, mi se pare 0 eternitate. Aceasta frica rna face
sa v~e~u sa acu~ulez, sa adun In exces pentru a evita orice carenta. lmi fac
prOV!Zll:vreau ~a d:vor~z totul, de teama ca 'imi va lipsi ceva ..Am' 0 dorin~a
co.?t:nua~ obseswnala chlar, pe care nu 0 pot potoli, ceea ce'ma determina sa
..m~nan~cl~tr-u~ ~od ex c~~,ivi:Sai~i der~njez' astfel ficatul. Imi fac 'griji pentru
?n~e: Iml fac :ange rau ,. vla~a ml se pare nedreapta. Cancerol, In acest caz
~ndlc~ fap:ul. ca am nevoie sa fae schimbari importante in .viata mea; Am 0
Im~agmeat~t de negati~a fafa de. mine, 'incat eeilal!i imi reamintesc acest lucru i
m~ trateaz~ aa cum rna tratez $1 eu. Acest lucru se reflecta prin persoane care nu
rna respecta.
.
.
'.
.
ACUIn ~s~e~m~me~tu~ ~a con~tie~tizez faptul ca trebilie sa rna accept!" a~a
, ~u~ sunt ~l sa m~at s~ rna 1~~es.cmal mult. Faptul de a fi capabil de Intelegere i
. mblre fat~ de mme msuml Iml va deschide calea spre Intelegerea i iubirea
.celorlal~i. Imi voi i'egasi bucuria de a trai. Incetez sa ii mai critic pe ceilal!i i
' .. ''accept!. sa aleg 0 directie noua in viata mea, in care bucuria i lucrurile pozitive
,..
Ja.cquesMortet
212
Marele DICfionar al Botjlor ~I A/ectiunl/or - Cauzele subtile ale imbolniivlrll
sa fie ratiunea mea de a fl. Imi recunosc dorintele, inva! sa rna respect ~i aceste
noi energii pozitive vor alunga boala
445.
FICAT _:_ HEPATITA
Vezi~i:ALCOOU~M INFEC'fl~ IN~TJE-
I~
, Hepatita este 0 inflamatie a flcatului provocata de un virus, de bacterii, alcool,

.. rnedicamente, 0 transfuzie de sangeinfectat si, in cazul toxicomanilor, de seringi
nesterilizate, este 0 afectiune care afecteaza .lntreg corpul. Simptomele sunt 0
stare de slabiciune, icterul, lipsa poftei de man care, greturile, febra $i durerile
abdominale.
....
.
. .
.Ficatul este eel care "da viata": cura!a sangele de toxine i de excese i pastreaza
.' starea noastra emotionala (sangele] lntr-un echilibru sanatos, Ficatul este locul
in care pot acumula emotii otravite si ..multa 'l.ra. Este si sediul furiei.
Cuvintele care denumesc afectiuni terminate, cu .suflxul "-ita", .precum hepattta,
indica 0 iritare, ,0 furie. Hepatita poate avea legatura eu relatiile rnele personale
sau eu 0 situatie diflclla. Sunt disperat ~i imi reanalizez imaginea. pe care 0
proiectez in exterior. Atunci cand "imi fae sange raul pentru orice, acest lucru
rna determina sa traiesc multa furie, ranchiuna i ura, care pot duce la violenta
impotriva mea insumi sau impotriva celorlalti, Toate aceste emotii ii au de
multe ori originea lntr-un sentiment de esec intr-un aspect. al vietii mele sau cu
privire la revolta
'.. mea fata de nedreptatea din lume. Nu vreau sa tmi deschid spiritul $i sa vad
lucrurile sau evenimentele altfel. Imi este greu sa disting binele de rau. Care rna
respect eu adevarat in ceea ee sunt sl in ceea ce traiesc ? Am Irnpresia ea rna
pierd, rna simt inundat de.tot ceea ce exists in jurul rneu ? Am impresia ca nu mai
, sunt in contact eu eul meu divin i nu. mai stiu in ce directie sa merg? Pot avea
impresia ca rna aflu intre doua lumi. Ma simt taiat in doua - intre jumatatea
tatalui, partea de sus i jumatatea mamei,' partea de jOs. Pot sa simt ranchiuna
fa!a de unii membri ai familiei, care interfereaza in viata mea. Hepatita virala A
.este provocata de 0 ranchiuna pe care 0 am fata de mancare in sine sau fata de 0
problema legata .de alimenta!ie, care este foarte importanta pentru. mine .. De
exe~plu, in cazul unui so! divoI1at care refuza sa plateasca pensia alimentara.
Nopunea de "fuga" este foarte prezenta in via!a m~a i rna impieclidi sa traiesc in
adevar i respect. Hepatita virala B, scoate in eviden!a 0 ranchiuna traita Ja!a
de ceva sau de cineva care mi-a fost impus. Este posibil sa fi amanat, sa las pentru
rnai tarziu un eveniment care rna deranja i am trait 0 dezamagie foarte mare i
poate i un sentiment de respingere. E ca i cum a fl fost "aruncat" intr:-o situape
pe care 0 refuzam. De exempIu, am fost obligat sa particip la un concurs de dans.
Am fost scos dintr-o situa!ie confortabiHi i m-am trezit intr-o alta situape, care
nu imi convenea deloc. M-am simpt prins, incapabil sa reacponez. Am 0 angoasa
i exista situa!ii din trecutul meu care m-au marcat aUt de tare incat acum, am
tendin!a sa imi definesc via!a in func!ie de aeele experien!e, pe care Ie consider
, negative, in loc sa am incredere i sa accept!., di lucrurile vor merge bine pentru
: mine. Ma "otravesc" cu dificultatea mea de a renun!a la trecut, prin ata~amentul
meu fa!a de planul material i de imaginea sociala. Acest Iucru se poate traduce
: printr~o nevoie de a Civeamai multi parteneri sexuali. Astfel evit sa rna implic
213
. total, din teama de angajament sau de a fi ranit, de a fi "intepat", Hepatita vtrala

C apare ea urmare a unei ranchtunt puternice fa!a' de ceva necunoscut ~i secret.
De exemplu, lntrebari de genul "Cine sunt parin!ii mei ? Unde m-am nascut ?" Pot
sa rna opun in fata noilor sltuatit din viata mea, care imi aduc schimbari. Poate
vr:au sa rna aga!?e prejud:caple mele si de idelle mele, Profit de timpul de
~dihn~ pent:u a:ml evalua Vl~la. Ma eliberez de preiudecatt, de furia pe care 0
'mtre!meam m mme.
..
.
, ~ccept., sa adopt atitudini nol care rna vor ajuta sa imi realizez potentialul.
Elimin tot ceea ce imi face rau i acceptlv sa primesc bucuria in viata mea
deoarece 0 merit! .
..
,
446.
FICAT (pietre la ...)
447.
FISTULA
Vezi:CALCUUBIUARI
Fistula ~eprezi~ta formarea unui can~l de l~gatu~~.an~rmal Intre doua organe

(fistula mterna) sau un organ i piele.(fistula externa). Pentru a se forma un
astfel de canal trebuie sa existe up bloca] foarte puternic la ace) nivel care
perslsta de ceva t~m~. Inconstient, am fost atat de anxios, m-am retinut 'i am
blocat ca~ea_de ~hmmare normal. Ce se ascunde in spatele anxietatii mele? Irni
est~ te~ma ca VOlfi respins sau abandonat, ca voi fi ridiculizat sau ca rna insel. Am
retmen legate de a lasa lucrurile sa curga. Ma retrag in mine insumi pentru a rna
proteja. Deo~rece~imi e~te .teaniaca voi suferi, retin totul, tncepand cu ernotiile
mele. Pot chiar sa am idei de razbunare, de a omori pe cineva, de obicei un
barbat, chiar daca, in realitate, nu am 0 astfel de personalitate..
.'
, ..
~ccept.!., faptul di, in spatele oricarei emotii exista orgoliul st cu cat este un
orgohu m.a)_~a~e,cu at~t m~~ma:e va fi frica mea. Am nevoie sa m~ recentrez pe
prezent $1 sa irm as cult intuitia. Viata este 0 scoala in care Invat.Daca.im] bloehez
procesul de inva!are, imi voi bloca i evolu!ia.
.
, ,
4W. FISTULEANALE
449.
FISURI ANALE
450.
FLATULENTA
: .
451.
FOBIE
Vezi:ANUS-FISTULEANALE
Vezi:ANUS- FISURJANALE
Vezi: GAZE
Vezi#:ANGOASA. ClAUSTROFOBl~FURIE
.0 f~bie.este 0 frica neju~tificata, ~aracteriza~a printr,-O angoasa fa!a de unobiect,

o s~tu:tI7' un ges.t ~au. 0 l~ee. Daca am 0 foble, este posibil sa fi primit 0 educape
stfl~ .$1 repre~lva l sa fi reprimat anumite aspecte ale sexualitapi mele, in
, cop.dane. 0 fO~le cuprinde, d~ obicei 0 frica de moarte. Obiectul care declaneaza
fobla este peflculos pentru Vla!a mea, altfel nu ar exista aceasta fobh~. Cand a
aparut ~ce~sta fobi.ei~ via!a m:a, am trait 0 iniensa furie fa!a de 0 situatie in care
m-am slmtlt neputmclOs. Nevola mea de siguranta a fost complet distrusa in acel
moment.
.
.
Jocques Mortel
214
Morele DiCfianor 01Bolifar I Afectiunilor - Cauzeie subtile ale imbolnollirii
Uneori, im! pot aminti de 0 anumita situatie, in care am trait 0 frica puternica fa~a
de obiectul fobiei mele. Totusi, este important sa aflam semnlflcatia, atat in sens
propriu, cat si in sens figurat, pentru a descoperi incarditura
ernotionala (de
obicei, multa furie) corespunzatoare.
De exemplu, daca am 0 fobie de paianlent, rna intreb care este caracteristica
dorninanta a paianjenilor: este yorba despre capacitatea lor de a tese 0 panza.
pentru a-si atrage prada, Este posibil sa lmi fie teama di voi fi prins tntr-o
capcana, de catre un coleg de serviciu, un membru al familiei etc. Deoarece unii
patanjeni suntveninosi, este posibil, de asemenea, sa nu tolerez oamenii care lmi
"otravesc" viata si rna Impiedica sa fiu eu pe primul plan.
Daca am 0 fobie de murdarie
sau de microbi, detest tot ceea ce consider
"murdar", fie legat de sexualitatea mea, de corpul meu fizic sau orice altceva, ce
consider imoral. Nu tolerez "nicio pata pe dosarul meu" si astfel pretind
perfectiunea atilt pentru mine, cat ~i pentru ceilalti
Daca am 0 fobie de serpl, lmi este groaza atat de animal, cat $i de a persoana
care are un comportament de sarpe, adica este in stare de orice manevra pentru
a-si atinge scopurile si este total lmprevizlvila, Sarpele, ca simbol este asociat cu
sexualitatea.
Accept.!.. sa fac fa~a acestei angoase, chiar dad pentru acest lucru este
- nevoie sa - consult un psihoterapeut,
pentru a rna indruma $i a rna insoti in
demersul meu. Cunstlentizez
obiectul real sau imaginar al fricii mele. Caut
originea sau cauza acestei spaime. Imt las sentimentele de furie si de neputinta sa
se exprime, pentru a rna reconecta cu puterea mea divina creatoare. Angoasa mea
se va topi si lmi voi recapata controlul asupra vietii mele !
frica debatranete,
frica de critici36
Faptul de a-mi fi friea arata
ca mi-am abandonat forta Interioara,
215
Daca s-ar
- intampla ceva, acel lucru sau altcineva mi-ar controla viata. Cand fricile mele
ajung
imi controleze ratiunea, pot ajunge sa am atacuri de pantca. Nu mai
sunt capabil sa fiu neutru sl detasat fata de ceea ce traiesc, Ma aflu intr-o stare de
dezechilibru si de vulnerabilitate
interioara. Sunt centrat mai mult pe asteptarile
'celorlalti fata de mine, decat pe propriile mele nevoi. Nu mai am repere ~i uneori
am impresia ca sunt pe cale sa innebunesc.
Acceptlv ca, lncepand de acum, sa imi inlocuiesc frica cu incredere. Am
deplina putere asupra vletii mele. Cer tot timpul sa fiu protejat si indrumat in
actiunile mele sau in vorbele mele, pentru binele tuturor.
sa
'l55.
FRIG - HIPOTERMIE
452.
FOLICULITA Vezi: PAR [BOLIDE ...]
Hipotermia apare atunci cand mentalul meu este rece, intepenit. Ma simt acuzat
si arnenlntat,
Hipotermia
lmi furnizeaza
0 scuza
pentru
a fi singur.
Constientizez
faptul
sunt intepenit fa~a de evenimentele din viata mea. Care
estemotivul pentru care rna simt arnenintat ? Verific ce anume a provocat aceasta
tensiune (persoana sau eveniment) si realizez faptul ca este yorba despre fricile
- mele si nevoia mea de a fi pe pla cuI celorlalti, Am nevoie sa fiu iubit ~i apreciat.
Lipsa de iubire este cea care irni da senzatia de frig. Frigul simbolizeaza
singuratatea, suferinta, teroarea, parte a lntunecata a lucrurilor. Exista ceva ce rna lnghetat, mi-a tnghetat inima .
Accept Iv sa las lucrurile sa curga $i sa nu rna judec. Actionez cu mai multa
suplete fala de mine Insumi. Ceilalti nu sunt decat oglinda mea. In viata, tot ceea
ce mi se lntampla are rolul de a rna ajuta sa-mi depasesc limitele, pentru a evolua.
453.
FRACTURA Vezi si: OASE - FRAcruRA {... OSOASAj
4:56.
FRlG, FRISON
457.
FRIGIDIT ATE vei; ~i:FEMININE [AFECTIUNl...]
ca
454. FRIcA Vezi ~i: RlNICHI [pROBLEME RENALE]

Frica este a teama, 0 spairna pe care a simt fata de un pericol real san imaginar.
Cand imi este frtca, lnimav mea bate foarte tare, devin tensionat. Frica apare in
interiorul meu atunci cand rna simt nelinistit, nu sunt sigur pe mine, sunt
descurajat, sunt foarte emotiv etc. Obiectul fricii mele poate fi esecul, abandonul,
respingerea, frica de a fi ranit etc. Frica devine .atat de reala in ochii rnei, incat
Intregul meu corp va reacpona din cauza ei $i, mai ales, rinichii. Frica mea nu
face decat sa creasca $ansele ca lucrurile de care rna tern, sa se intample. Frica de
o anumit~ boala poate fi ea insa~i un factor determinant
in aparipa acelei
boli.
Este important sa eon~tientizez
care sunt fricile care imi controleaza viata (nu
oamenii sau situatiile). Printre cele $ase frici fundamentele se ami:
frica de moarte,
frica de bali,
frica de sariicie,
frica de a pierde iubirea unei fiinte dragi,
..
"!
Frigiditatea
consta in insatisfactia sexuala a femeii In timpul raportului sexual.
De obicei, are legatura cu un traumatism profund sau cu un conflict interior. Frica
este principala cauza: frica de impulsurile rnele sexuale sau de placerea care mi
se pare "indecenta", frica de a rna abandona ~i de a-mi pierde controlul. Am
irnpresia ca voi "pierde ceva" daca rna voi abandona sexualitatli, Ma simt invadata
~i am impresia di sunt tara aparare. Am nevoie sa detin controlul $i deoarece
acesta nu exista in momentul orgasmului, evit sa traiesc un orgasm, pentru a nu
rna simti controlata
total de partener. Prefer sa-mi controlez emotiile ~l
. evenirnentele, pentru a evita sa ajung intr-o situatie neplacuta. Sau, este posibil ca
in acel moment, sa delin puterea atat asupra mea, cat ~i asupra celuilalt. Acest
cornportament
este accentuat daca educatia mea sexuaHi a fost in secret $i
~- Frica arata in ce asepct al vietii mele ar trebui sa am mai multii Iubire. Friea indica drumul pe care trebuie sa il
urmez pentru_a fi mai conDtienl de conflictul emoDional pe acre il am de rezolvat sau de integrat, penlru a reasi mai
,_ : muM lubire, InDelepciune oi Ubertate,
Jacques Martel
216
Marele DICfionar 01 Bolilor 11 Afectiunilor - Cauz~/e subtile ole

imbolnavirll
parintii mei considerau sexualitatea ca pe ceva rau, respi~gator .sau 0 practicau

intr-un mod situat in afara normelor impuse de societate. In realltate, este yorba
despre frica de a infrunta ceea ce se ascunde in interi?~l meu. C~nd' apar:
aceasta frica, cred ca sunt urata i rara nicio valoare. Irnl este rusme 1 rna
culpabilizez puternic. Educatia pe care am primit-o are u~ imp~ct mare asu.pr~
frigiditapi mele. Sexualitatea era considerata ceva dezgustator l care reprezInt~
cele mai josnice instinct al oamenilor? Am au zit vorbindu-se despre resemnare l
supunere cu privire la relatiile sexuale, in sensul ca nu exists nicio placers in ele?
Sau am suferit un abuz sexual in copilarie ? Daca da, imi resping inconstient
sexualitatea i am 0 dificultate in a rna lasa atinsa rara sa simt. frica i .dezgust.
Constlentizez faptul ca nu exista nimic dezgustator in sexua~~ate. Din cO.ntdi,
cand aceasta este exprimata tntre parteneri constanti, care traiesc 0 relatie de
acceptarelv si de iubire profunda, este frumoasa i sanato..;a~a.. ..
.. ~
Acceptlv sa fiu mai deschisa fata de partenerul meu, sa ImI e~pnm fricile III
fata lui. Accept!" de asemenea sa ii spun care sunt nevoile mele. Imi dau seama
ca sexualitatea face parte din dimensiunea mea fizica .i ca este 0 sursa de
implinire in evolutia mea. Este important de subliniat faptul ca, este posibil ca
nevoile sexuale pentru persoanele aflate intr-un proces de evolutie [atat barbali.
cat si femei) sa fie foarte putin prezente sau deloc prezente, la un moment dat. In
acest caz, invat sa-mi folosesc din plin toate energiile creative i sa fac in asa fel
in eat energia sexuala sa nu mai ocupe un loc atilt de important in via!~ me~a.
Placerea poate fi exprirnata prin plenitudinea interioara pe care 0 traiesc III
fiecare moment, prin bucuria i fericirea la care rna pot conecta, chiar i in afara
.relatiilor sexuale.
..
..
.
Oricare ar fi etapa in care rna aflu, acceptlv ca este important sa rna respect
in nevoile mele, sa fiu mai deschisa fata de ideea ca sexualitatea poate fi 0 sursa
de pUicere i ~n mod sanatos de a comunica cu partenerii mei. Dad ~imt di
cineva abuzeaza de mine sau ca sexul devine pentru mine sau pentru celalalt un
mod de a compensa un gol interior, este raspunderea mea sa comuni~a acest
lucru. Astfel nu va exista niciun joc de putere, ci doar 0 comunicare plina de
iubire.
458.
FRIGURI DE BALTA
459.
FRILOZITATE.
. c~d cineva pleaca (moare) merge in cer, Dar e frig in cer! ~i eu incep sa fiu
friguros, deoarec~ cred ca, daca voi fi in contact eu frigul, atunci voi fi in contact i
cu persoana draga care a murit! Ccnstienttzez faptuI ca am nevoie de mai multa
caldura in viata mea sau de mai multa lubire sau am nevoie sa rna reconeiliez cu
C:i care I?-a~ separat ~e ceea ce reprezenta pentru mine iubirea. Este important
sa c~ntie~tizez evemmentul care a "declansat" frilozitatea si sa accept!" cu
adeva~at (sa recunosc) absenta persoanei, a obiectului sau a animalului de care am
fost separat, pentru a rna i!llpaca cu mine Insuml i cu situatia, .
.
Accept!" faptul di irm este foarte greu sa imi ofer mie ate a caldura de care
am atat de mare nevoie. Am tendlnta sa rna denigrez, impiedicand astfel iubirea
s~ circule in ~nterio~ul ~e~. Ang?asa pe care 0 traiesc rna face sa rna, retrag in
~me~ mea. Ma refugiez In gandunle meIe. Am nevoie sa les.din cochilia mea i sa
expnrn ceea ce sunt. Acceptand!" iubirea reiau contactul cu mine lnsuml si cu
cei din jurul meu.
460.
Vezi: MALARIA
~1 ..FU:MAT Vezi: BUERGER[BOAIALUI. j, CANCERLA UMBA, DEPENDENTA, PzhwvI
.,Fumatul pgarilor are Iegatur~ cu plamaniij simbol al viepi, al' libertatii i al

autonomiei, al comunicarii dintre mine i univers. Fumatul este considerat un soi
,d~p~otectie: un "~oaI" care rna ajuta sa ascund anumite angoase profunde. Cred
c~ ~a prote~ez prm acest ecran de fum, care rna inconjoara i care ma impiedica
sa vad adevarul. Ineontient, fumatul implinete astfel nevoile neindeplinite din
copilarie: pri;t1UIalaptat, dildura, iubire, afectiune din partea mamei.
.
"1
....
"I
FRUNTE
Frunte~ :~te .s~tuat~ la nivelul creierului si, deoarece face parte din cap,
reprezmta indivtdualitatsa mea i feIuI in care fac fata vietil sl evenimentelor mai
mult Ia nivel rational de cat emotional, Face referire de asemenea, Ia volnta i la
vede:ea me~. ~: poate spune di f?r~a fruntll si particularitatile el, pot indica
!eIu! I,ncare imi .l.nfrun! responsabIlitatile. Deschiderea mea de spirit este vizibila~nI~p~ea ~runpI:~cu cat este mai ingusta, au atat sunt mai rigid i am nevoie de
Idei n?l. Orlce ran~ s.~uafectiun: ~ fruntii denota 0 frica sau 0 culpabilitate fata de
pr?p~lll~ mele 0Pl?llj pe :are inn este greu sa mi le~asum pe deplln, stiind di
e~lst~ riscul ~de ~-l deranja pe cei din jurul meuv. In plus, aceste oplnii sunt
d~fente de p~renle c.elo:lalti. De multe ori sunt tratat cu dispret de ceilalp. Mil
~andesc tot tlmpul l rna devalorizez cu privire la capacitatea mea inteleetuala.
Imi ,.place sa Ii contrazic pe eeilalti pentru a-mi rezolva unele probleme
im~ortant~. Ast~el lmi cresc respectul de sine, intr-un mod superficial. Vreau sa
las Impresla unerpersoane puternice.
A:ce~t!" faptu} ca integritatea mea personala este prea importanta i este vital
s.a rna ~espect In ceea ce sunt, fiind deschis fa op~niile altora i $tiind, in acelai
timp, ea am dreptul de a avea o opinie diferita. Iini fixez frontierele pentru a
pastra spatiul care imi apartine mie. .
.
Suffir de frilozitate daca imi este frica de frig sau am 0 mare sensibilitate la mg.
Aceasta fiilozitate apare de obicei in urma unui eveniment in care am trait 0
separare fata de 0 persoana, un animal sau chiar un obiect (de exemplu 0 judirie de
plu) la care tineam mult i care tiu ea nu va mai reveni niciodata. Traiesc un ~are
gol, un mare fiig deoarece mi-am pierdut iubirea, atenpa, contactul fiZlCcu
obiectul sau persoana de care am fost separat. Nu mai sunt in contact ~u caIdur:_a
umana, rna simt singur. Se intampla adese~ri sa fie yorba despre relat1a. c~ tatal
meu, in care simt un gol, 0 distantare, 0 absenta, Timiditatea mea accentueaza aces~
sentiment de raceaHi. Mai ales daca sunt eopil i cred sau mi s-a spus di atunel
---------------
217
: ~rebelle
arrive sou~ent
pendanlla
puberte que
I'acne se manifeste surtout au niveau du front. C'esll'enfant quI se
eut Contredlr6
OU affronter
ses parents
T,,-r.-O-~
~-=~~====~------
-, ;c...
Marele Dietlonar al Boli/or ~I Afeetlunilor - Cauzele subtile ale imbolnavirll
Jatque.s Martf!1
219
218
Imi aprind 0 tigara. tara sa rna gandesc: este un obi~ei, ~? ~est ~~canic, 0 ~anie
devenita atat de importanta pentru mine. Am nevoie sa irm schtltbrez, mal mult
sau mai putin, nervozitatea, excitabilitatea nervoasa Sunt concentrat pre~ mult la
nivelul mintii, iar fumatul devine 0 jeava de esapament, un mod s~per~cl?l de ami elibera stresul. Irni este greu sa. imi acord timp pentru mme si smgurul
. moment cand reusesc sa fac acest lucru este de obicei atunci cand fumez 0
. "tigara", Vreau sa regasesc alinarea mamei, siguranta. pe car: ~mi-O ?~e~ea~Este
posibil sa fi cunoscut foarteputin acest sentiment de sl~r~nja m coplla~le. M-am
slmtit singur, plin de angoasa, departe de tott, Este posibil ca ~mama sa nu se fi
ocupat de mine si pot tdii cu impresia ca.rn-a indepartat de ta~.almeu. lar pentr~
ca am crescut prea repede nu prea stiu ce sa fac cu toate emotiile pe care le am ~l
nu mdraznesc sa experimentez placerile corporale.
.
.
Astfel tigan.le devin 0 adevarata bucurie in sin~. Devin b~curia ~eay de a. tral
deoarece acesta nu exista in viata mea. Este posibll ca aceasta bucune sa fi existat
doar atunci cand mama era alaturi de mine, in copilarle, iar acum nu mai este atat
de prezenta, Am impresia ca nu mai am ni:ni:_: simt 0 m~re l~psa. R:lap~e :u
ceilaltl rna sperie. Faptul ca fumez inseamna ca fug de 0 sl~~pe neplacut~, dl~
familia sau din viata mea. Fumatul face si mai nebuloase deciziile mele. Mamfesta
:un refuz al celorlalti ~i rna ajuta sa pastrez distanta, mai ales fata de cei care nu
.fumeaza ~i sunt maisensibili. Fumatul devine partenerul meu sl tmi da senzatia
ca sunt mai putin singur. Fumatul creste ritmul cardiac si actioneaza ca un
stimulent. Care sunt deciziile pe care nu reusesc sit le iau si care lmi fac _Viaja
fu~?
.
. .
.
Acceptt. sa imi identific adevaratele nevoi. Con~tientizez faptul ca pot trai
cu iluzia ca fumatul rna protejeaza de lumea exterioara: uneori devine 0
. "oportunitate" de. a deschide 0 conversatie eu un strain ("ai 0 tigara sau ai un
foe ?") sau tmt da ceva de facut atunci cand rna deranjeaza 0 ~umita conversa~ie
("ies afara sa fumez 0 pgara"). Umple golul sau pauzele dl~t~-o. conversa?~e.
Fumatul devine parte integranta din relapile mele cu oamenll. Iml fol?se~!: l~
momentele neplacute. Cand vine momentulsa rna las de fum at trebUle sa Iml
regandesc intreaga modalitate de a interacjiona cu oamenii.
. ~
.
Accept ~. sa comunic mai mult ~i intr-un mod mai relaxat. Dac~ vreau sa. m~
las de fumat ar fi bine sa gasesc cauza emojionala de care se leaga acestoblcel,
lucru care rna va ajuta. Voi vedea apoi mult mai dar ceea ce vreau cu adevarat de
la viata ~i nevoile mele vor fi implinite in armonie cu fiinta mea veritabiHi.
Limitarile pot disparea daca rna simt tiber sa evoluez in p~opr~ul m:u :itm.
Savurez, fiecare moment ~i rna simt in siguranja, deoarece ~tiu ca ment sa fiu
.iubit.
v
462.
FURIE Vezi:ANEXAIII,DU~FlCAT,INFECfll
Furia este 0 exaltare a starii afective ~i un mod de exteriorizare brutala a

acesteia, se manifesta printr-o excitare atat fizica cat ~i verbala, care cre~te
treptat mergand pana la ppete, aruncarea eu obiecte, agresivitate, tremurat etc.
Furia este un tipat de alarm a spontan, manifestarea unei revolte interioare, 0

nemultumire violenta, lnsotita de agresivitate. Inainte de varsta de doi ani este 0
simpla modalitate de a reactlona sau de a exterioriza 0 stare de rau (frig, foame
etc.) dar, mai tarziu, este mai rnult 0 metoda de opunere decat de reactie la
interdictii, putand deveni 0 metoda de santa] afectiv sau de dominare. Aceste
ernotii care rna invadeaza se manifesta in generalla nivelul ficatului, prin aparitia
unor toxine care pot declansa 0 crtza de ficat. Gandurile rnele se amesteca se
invalmasesc, se amplifica pana cand nu mal vad limpede. Imi creste tensiunea ~i
devin rosu de furie. Ce anume rna deranjeaza atat de tare si cine rna face sa
explodez? Traiesc frustrari foarte mari ~i nu sunt capabil sa rna afirm. Ma simt
invadat de ceva sau de cineva. Vreau sa alung acele lucruri si folosesc furia ca
mijloc de exprimare. Imi este greu sa flu introspectiv si sa admit ca sunt lucruri
pe care trebuie sa le schimb. Vreau sa raman ferm pe pozitle. Daca sunt furios
este important sa caut cauza care a provocat aceasta stare. Este posibil sa traiesc
un sentiment de slabiciune, de frustrare, de neintelegere, de neputinta etc. Acesta
poate fi exagerat sau ingrosat printr-o emotivitate prea mare sau de
impulsivitatea mea. Cand Il identific, imi dau seama ca acel conflict se rep eta
inconstient i poate proveni din situatil pe care nu le-arn rezolvat, inca din
copilarie. Astfel integrarea lor va fi mult mai rapida .
Acceptlv sa rna deschid in fata iubirii pe care 0 pot manifesta aid $i acum.
Sunt atent si vigilent la toate semnele care indica 0 eventuala furie si nu rna las
inutil prins de aceasta.
463. FURNIcATURI
Furnicaturile reprezinta 0 senzatie la suprafata corpului, care apare de obicei
spontan, dupa comprimarea mecanica a unui nerv sau a unui vas de sange, Locul
in care apare furnicatura indica conflictul sau iritarea ternporara pe care 0 traiesc
legat de un aspect dinviata mea
.
Acceptt. sa con~tientizez acest lucru i las energia: sa circule liber.
464.
FURUNCULI Vezi: PIELE - FURUNCULI
465. FURUNCULI VAGINALI Vezi: PIELE - FURUNCULI VAGINAU
Marele Diet/onar 01Bolilor ~i Afectiunilor - Cauzele.subtile ale fmbo/novirii
Jacques Ma"e/
220
.2.21
.Acc~pt~.., Sa simt tot ce exista in mine. Cu cat integrez mai bine corpuI fizic i
sentlIl~entele mele, cu atat n:ai repede voi stabiIi un. echilibru corp-spirit pentru
~Vo.IU!la~mes~pre mal bine. Inva] sa rna iubesc i sa rna respect, trasand anumite
limitesa maexprim atunci cand exista un prea-plin de emotil i relatiile mele vor
deveni astfel mai autentice.
466.
GAMBE Vezi: PICIOARE GAMBEPARTEA INFiRIOARA
468 ..
GASTRiTA Vezi:STOMAC --, GASTRlTA
467.
.GANGLION (, .. limfatic) Vez;~: ADENflA..ADENOPATIE. CANCERAL GANGUONILOR
469.
GASTRO-ENTERITA Vezi: INTESTINE - GASTRO-ENTERITA
470.
GAT (in general, partea exterioara)
{.ALSISTEMULUI UMFATICLUMFA
Ganglionul reprezinta 0 masa rotunda de celule, situata pe traseul unui vas

limfatic. Daca imi este greu sa fae fata unei situatii si, in loc sa cer ajutor si sa
vorbesc .despre ea, pastrez totul pentru mine, pastrez secret. descurajarea i
..dezarnagirea mea, vreau sa las totul sa treaca, nostalgia fata de viata mea se va
manifesta dupa ceva timp, sub forma unuia sau mai multor ganglioni. Respectul
de sine s-a diminuat i frica mea de viitor rna face sa traiesc oangoasa, Traiesc in
defensiva si in lipsa de actiune, Traiesc 0 situatie in care am impresia di voi fi
. . atacat. Ma simt tintuit la zid ~i nu rna pot misca, Este posibil sa am 0 dificultate de
comunieare cu ceilalti i acest lucru rna afecteaza pe plan emotional sau imi
provoaca frici in relatiile eu ceilalti, A~ vrea sa fac parte dintr-un grup, dintr-o
organizatie, sa fiu mai aproape de prletenii mei in loc sa traiesc singur. Este
important sa observ in ce parte a corpului apar ganglionii, deoarece astfel voi
gasi 0 pista pentru sensul aeestei afectiuni, De exemplu, daca imi fac griji pentru
eeva ee vreau sa exprim, dar pastrez in interior, exista riscul sa apara unul dintre
ganglionii din zona gatului. Sunt eotropit de emotiile pe care vreau sa le evil
Daca exista lucruri pe care nu vreau sa le aud, ganglionii de Ianga urechi pot sa
tmi afecteze auzul.: Ganglionii, in general, indica faptul ca am o : stare. de
ambivalenta fata de 0 situatie, Ma zbat rnult, rna siint blocat, stramtorat, Ma simt
atacat i trebuie sa rna apar tot tirnpul, sa rna protejez, dar nu gasesc niciun loc
sau colt in care sa rna adapostesc, Inconstient, a vrea ea tatal meu sa rna apere.
Ma simt obligat sa pastrez familia legata ~i in armonie. Ma intreb dad sunt
pregatit sa imi asum intreaga responsabilitate pentru viata mea sau prefer sa "fiu
in nori ". Imi este mea de emopile mele, orice aspect sexual este perceput ea 0
amenintare pentru mine. Dadi rna deconeetez de la propriile mele emotii ~i rna
asclmd intr-o carapace, cum voi mai putea fi in contact eu eei din anturajul meu ?
Cfuld ganglionii se urnfla inseamna ca exista in organism 0 supraindircare cu
toxine, care trebuie eliminate. Umflarea poate fi generalizata sau localizata (sub
brat, de exemplu) ~i este in legatura cu sistemul nervos central. Probabil eli
responsabilitaple pe care mi Ie impun sunt in exces. Nu vorbesc despre acest
lucru i pastrez frustrarea in mine. Observ atitudinile fata de 0 persoana din
apropierea mea ~i constat di ar fi important pentru mine sa renunt la un rol pe
care mi I-am atribuit i a carui raspundere este prea grea pentru mine.
Accept !" sa imi comunic nevoile pe toate nivelurile pentru ca disperarea
mea sa dispara i sa faca loc sperantei ~i bucuriei de a.tr~i. Trebuie sa imi ignor
problemele i sa am incredere: 0 forta superioara rna va ajuta pe drumul meu.
"1
..,
G~~ este partea corpului care sustine capul. Aceasta Iegatura dlntre corp sl
SP1~lte.:te ,?untea care permite ~vietii sa se manifeste, este expresia vie, care
face pos~b~Ia"J~carea fundamentals. Reprezinta flexlbllttatea, supletea si
directia anttctpata.: Este ~rn~ltidirec!io~al $i lrni large$te viziunea exterioara
asupra umversul~l. P?t s~ vad totul III !ur.ul~eu si, datorita flexibllltatii gatului
meu pot yed~a 0 sttuatie ?m to ate unghiurile (din'fata, din spate); Punctulmeu de
vedere
.devine astfelmai obiectiv. Un gat sanatos rna ajuta sa iau deciziile cele mai bune .
.Tot cee: ce ~a viata trece prin gat: aerul, apa, alimentele,:drculatia sangulna si
n~~?asa. Gatul u~~te. capuI ~u trunchiul i permite libera exprimare de sine,
vorbirea (vocea) l iublrea, Gatul separa de fapt planuI abstract de eel concret
planuI mater~al de eel spirituaL Este important sa am un gat sanatos deoarece cu
aj~torul lu~ po: ve~de~~aIucruri.le d~n Iurulmeu cu deschidere, Hisa~d Ia 0 parte
onc: fo!rna ?e I~c<~_patanar$e1de mchidere a spiritului (gatul rigid). Altfel spus,
dac~ .~~ obh~ sa ~v~d~o~r~intr;,o.singura directie; daca vreau sa "raman ferm pe
pozitie , daca. rna IAncapatanez l vreau sa imi pastrez cu orice pret viziunea
asupra lucru~I1or,.gatuI ~eu va r~,acpona i poate nu voi ajunge la solutla corecta.
Faptul d:.~ tl~e ptept curva, de a brava" in fata celorlalti pune 0 presiune inutlla
asupra ga~lm .meu. Nu 'este nevoie sa Iupt In sttuatu in care eu nu sunt implicat.
. Con~tie~tizez faptul ca am tendinta de a tine piept celorlaltt. Deoarece

, :sofagul; fanngele $i laringele se sittieaza 'in gat, dadi am <) dificultate in a-mi
I~ghip. emotiile, daca l~ "reinghit" acest lucru poate crea 0 tensiune la nivelul
: gatulul,. ~nde se .aft! centni de energie al comunidirii. Gatu) corespunde
conceptlel, reprezmta, ~e ~sem~~e~, senti~entul meu de apartenenta, dreptul
.' plemtudme.
meu. de ,a fi,pe ..acest pamant $1 Iml confera un sentimente. de .siguranta ~i de
471. ' GAT ~ ~ORTICOLIS Vezi ~i:COLOANA VERTEBRALA ~ PARTEA DESUSA SPA;ELUI,
CEAFA[... INTEPENIT]
. Atunci ,:_andam un ~orticolis exista' 0 contractie a muchilor gatului care

prov?aca 0 durere mal muIt sau mai putin ascutita $i care limiteaza mi~carile de
, rotape ale gatuIui.
.
Un torticoli sa ratap, rintre altele, faptul ca traiesc 0 stare de nesiguranta. jmi .
este greu,s~a v~d to ate. paI1i1e
s.ituatiile pe care Ie traiesc. Muchii gatului
se contracta, gatuI devme teapan l nu mai pot sa lntore capul. Inflexibilitatea
!n
. "1-,-
-T
"1
'l
'--;iT--;--'-'--,--,-,---,--"--,
" --r-T,
"~"''"1iiIii''
.._._.._._. _. _. '
iii
iii"
_iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii"'j""'......-r ,~r--.;::.
.Morele Dietionar oj Boli/or ~I AfectiuniJor - Couzele subtile ole ;mbalnallifil
Jocques Mortel
223
222
mea rna tmpiedica sa apreciez ajutorul pe car.e vor sa mi.~lofere ceilalp~~i.care mar ajuta sa schimb lucrurile pe care Ie :onslder c~mp~lcate. P.refe~ sa lm .capu!
dre t si. sa' asociez durerea cu 0 raceala. Am nevoie sa eon~entlzez
faptu~ ca
ace~sta raceala a atins mai degraba Intmav mea si-a provo~at a~tf~l un hloca]
energie. Este posibil, de asemenea, sa tncerc sa tug d.e .0 S!tu~tlE:mconfor::ab.lla
care lmi cere sa rna afirm si sa rna pozitionez. Este poslblls~ m~ simt nepUtlnCIO~
sl sa rna acomodez, sa traiesc cu acest lucru. Vreau sa merg mamte~ dar, ~n acelasi
?:
tirnp rna retrag atunci cand vad tnaintea mea un obstacol ~are rna .spe:le. A;tfel,
amine~ lnsurni
stare deceea
contradictie
interioara.
Ma0sprijin
~u~t ~I~:mcapatanata.
c:II~l~ de:atEste
pe
ce rna determina
sa am
atitudlne nglda
p
:portant
s~ rna opresc pentru a vedea !n ce di:eAc : re~: sa privesc sau. care
este luc~ul pe care rna tncapatanez sau rna opun sa II vad, sa 11fac sau spun
~Ica.re
"rna aranieaza foarte bine." Oare rna deturnez de la Jelur~e mel: ~i ~e !a ~alonle
,mele personale? Imi este teama. sa ~a~ adevar~l m fat~, sa. 1~1 ~asum
responsabilitatea. Ma gasesc lntr-o situatte m care '~l ~e gar~ irnposibil sa ~c 0
alegere. Tortura morala este indescriptibila. Este pos!bIl s~ e~ste 0 pe:s?ana, ~n
lucru sau 0 situatie pe care as vrea ~i nu as vrea sa 0 vad, III acela~1 ti,mp,.dl~
cauza timiditapi mele, a rusinii si asimtului moral care es~e prea _?ut:r?-Ie? Dac~
amorteala maimptedlca sa tntorc capul in partea dreapta~ pot sa m~ mtreb .CUI
.sau tn ce situatie refuz sa spun nu. Daca, din contra :a~ 0 ~Ificultate III a spune
da poate este yorba despre faptul ca refuz sa adopt ldel :flOI.
.'.
Corpul meu tmi spune sa accept!. sa vad ~i s~ ap:eciez momentul prez:_nt ~~
sa reeunosc toate lucrurile noi care.rae parte dm Vlata mea: Ac~ep~! . sa ,rna
des chid fata de 0 noua modalitate de a vedea lucrurile sau fata de Idel nOloVlata
mea se va tmbunatap ~i torticolisul meu va disparea.
..
=.
472.
GAT (in interior) (ingenerallvezi~:GLANDATmOIDA[ingeneral]
,"
Gatulcontine tn interior corzilevocale (laringele) ~i fari~gele. ~a ~uta sa

exprim
ntru1
cine sunt ~i sa co~unic cu cei din jurul meu. Gatul este l~ legatura cu ce
de
energie allaringelui, denumit ~i chakra gatului (cea dea cm~ea c~.oo:.a),c:n~ al
creativitatii al adevarului ~i al afirmarii. Este, de asemenea, m stransa legat~ra cu
centrul de ~nergie sacru, a doua chakra, centrul energiei sexuale, sexu~htatea
fiind un mod de comunicare cu alte persoane. Acest ce".ntru de ene~gle este
. important pentru afirmarea de sine. Exista expresia:. "g~dul cree~z~j ~verbu!
anifesta". Gandurile mele se materializeaza prin vorbe, m lumea fizlca D~ca
;andurile negative pot avea repercusiuni asupra sanatatii. m~le, vorbel: neg~tiv~
pot avea 0 ~i mai mare influenta. Acela$i lucru este valabIl ~l pentru gandunle ~l
vorbele pozitive.
.' A
.'
I1
. Accept!. sa vorbesc mai mult tntr-un mod pozitiv, re~pe~and as~feI.temp U
ai
meu de carne, care adaposte~e partea mea divina. C,: cat ~Ol experI~enta
mult adevarul prin aceasta cale de comunicare, cu atat mal mult VOl comumea
mai armonios cu eei din jurul meu.
.'.
.
n:
473.
GAT(durere de ...) Vezi$i:AMIGDALE,INFLAMATJAMUCOASELOR
Cu ajutorul gatulut lmi inghit experientele emotionale ~i realitatea ..Prin gat pot
respira, pot bea si ~a pot hrani, Gatul reprezinta puterea si forta mea interioara,
de care depinde capacitatea mea de a rna exprima. Tot prin gat tm! eliberez
sentimentele, de la inirna., pana la voce. Este puntea cu sens dublu, dintre cap ~i
corp, dintre spirit i fizic. Daca rna doare gatul, este posibil 'sa ma culpabilizez
pentru di am spus anumite cuvinte sau m-am gandit cli a trebuit sa exprim ceva.
Este ca si cum, prin durere, m-as pedepsi, Furia mea vrea atat de mult sa se
exprime, tncat lmi este frica de reactia celorlalti, astfel tncat, tmi voi Inghitii
emotiile, care imi aprind gatul. Poate a sosit momentul sa spun ceea ce traiesc,
pentru a rna elibera, Gatul se poate inflama daca tmi refulez furia si aceasta
emotie .urea pana la gat. Daca nu spun ceea ce vreau sa spun sau exista un
conflict in .exprimarea mea, gatul va dezvalui acest conflict refulat, Gatul, fiind
expresia .aflrmarii de sine, daca am 0 dificultate sa rna afirm, sa lmi apar punctul
de .vedere, potsa vreau sa compensez acest lucru, devenind autoritar fata de
mine insumi i fata de ceilalti, ceea ce imi limiteaza energia pe acest plan. Prefer
sa ascund anumite Iucrurl, tn loc sa Imi asum riscul de a fi ridiculizat. Sunt foarte
atasat de oarnenii dinjurul meu $i rna las afectatde cuvintele lor sau de gesturile
lor. Infectla eu bacilul streptocoeie este una dintre forrnele de infectie cele mai
frecvente. Aceasta infectie Implies 0 iritare si retinerea energiei. Daca am
dificultap Ia nivelul gatului, care reprezinta de asemeriea, conceperea ~i
acceptareaL. vielii, este posibil sa traiesc un conflict puternic legat de
acceptarea!. existentei mele. imi caut forta interioara, dar 0 neg in acela~i timp.
Dad am 0 difieultate de inghitire (disfagie), rna pot lntreba ce persoana sau ce
situatie mi-a fost greu sa "inghit" sau ce realitate rna simt obligat "sa tnghit", chiar
daca nu imi convine (de exeinplu, poate fi vorba de ceva ce contravine
principiilor mele). Sau vreau sa provoc ceva sau pe cineva ~i acest lueru mi se
intampla deloc! Pot tncerca sa rna deconectez de realitatea fizica ~i vreau. sa fug
de obligapa de a afirma cine sunt sau care imi sunt nevoile ~i astfel, sa nu aduc
schimbarile necesare in viata mea. In cazul in care mancarea "0 ia pe ait drum"
(cand inghit pe langa) deoarece epiglota nu s-a inchis cumtrebuia, rna intreb in
. ce aspect al vietii mele am impresia ca am "gre~it drurnul" i ar trebui sa regasesc
.directia corecta ~i sa lin cont de prioritatile mele. Vreau sa bruschez lucrurile, sa
: "controlez situ'atia", deoarece.ma simt tn pericol. Daca inghit totul, absorb ideile
celorlalp, imi este greusa am propriile mele opinii. Am tendinta sa fiu' pasiv,
.. atept ca ceilalp sa fadi ceva tn locul meu. Daca am rnueozitati in gat, acest Iucru
.....i.n. dica faptul ca am acumulat prea multe vorbe ~i emopi negative, care cer sa
fie
;
i..exprimate.
. '.
I. Chakra gatului $i chakra sexuala sunt legate foarte strans.
Mai precis, hipofiza
:.stimuleaza tiroida, eare trasminte mesajele organelor sexuale. Ambele chakre
).-<sunt legate de creativitate: ehakra gatului are legatura cu creativitatea
:: ,..gandurilor, iar chakra sexuala se refera la creativitatea rnateriala. Ambele sunt
... "legate de comunicare: prin voce, tmi comunic gandurile, iar prin sexualitate, tmi
.. j
._:c.
Jacques Martel
Marele Diet/onar al Bolilor 51 A/eqiunilor
comunicpe plan fizic sentimentele. Daca am probleme la gat, este. bin; sa iI?i ~u~
cateva tntrebari cu privire la ceea ce am de exprimatdespre mine msurru ~l sa
verific daca tralesc 0 frustrare legat de 'sexualitatea mea,
'. .
.'
'. Acceptt. faptul ca fericirea ~i linertatea vin di~ capacitatea mea de ~ ~~
, exprima in Adevar $i de a rna apropia astfel tot mal mult de esen~ ~e~ divina,
Toate ernotiile pe care le traiesc sunt pcizitiv: ~~au, rolul de a ~a .mvata ceva
despre mine. 'Trebuie sa le eliberez Jlentru a mla,tura to~te tensmmle care s-ar
j>utea acumula,
"
.
y
474.
GAT - FARINGE Vezi$;:POUPI
Faringele, care corespunde gatUlu( este un tub 'care porneste de la capatul gurii,
pana la intrarea in esofag, Daca farmgele m:u este ~ect.at, reg~:t 0 alegere pe
225
blocheaza la nivelul gatului, pentru a le putea acceptalv ~i pentru a le Iasa sa

plece,
Accept t. sa rna exprim ~i lmi recapat puterea asupra vietii mele, deoarece
afirm cine sunt si care sunt nev.oile rnele. Astfel;: imi regasesc autonomia.
. .Acceptl sa dau aceeasilibertate celorlalti si furia va disparea i va face loc unei
mai mari intelegeri ~i linistii, in viatamea.
476. GAT~,wUNG~ Vezi$;:AiONlit.4NCERlAIARlNG~RAGU$EALA
..
Laringele este partea caller aeriene superioare, situata intre trahee _ifaringe.
Simbolizeaza afirmarea mea verbal, prin cuvinte i vointa de a exprima cu
autoritate ceea ce traiesc sau ceea ce gandesc, 0 afectiune a .larlngelul apare, de
care "m- i s-a
rasuflarea" sau .am r a m. as
obicei, in ..u..r. ma unui
.
i taiat
eveniment
n
"stupefiat.. blocat", mi-a fost atat de frica,-incatnu am putut scoate niciun sunet,
Am fost luat prin surprindere ~i mi se lntampla des ~a rna simt.tn pericol atat de
tare, in cat am impresia ca viata mea este in pericol. Poate fi yorba i despre ceva
.
"
care am facut-o. [mt dau seama ca am pornit mtr-o directie gre~~ta sau pe o~cale
gresita, Exist~ otrecere de la 0 situatie la ~lta, care
pe care sa se produca(de
exemplu, adolescenta, schimbarea Ioculut de munca, ~ ~eparare et~.) p~ care nu
am acceptat-o sau care nu ~ avut loc la momentul potrlV~t.Re.gret sltua~,~' da~ ~~
mai pot schimba lucrurile. Imi port pica $i mi se par~ 0 sttuape ,?reu de l~ghlflt'.
Sunt dezarnagit, imi otravesc singur existenta prin faptul ca .vr~au sa r:par
trecutul. Sau, poate fi yorba despre faptul ca imi llpseste c:v~ mdl~pens~bl" (~
lnformatie, de exemplu) pentru a realiza un proiect. ~i, daca irm este imposlbil sa
o gasesc, pentru a indeplini la timp ac~a ~ar~ina, as p~tea dezvolta un cancer.
. Acest lucru rna va face sa rna depreciez ~l sa rna culpabilizez. '.
'
Accept t'. s~ tmi restabilesc priorltatile: ce este cu adevarat necesar yentru
fericirea mea ~i 'ce este pe' p'Ian secundar ~i superficial? Acceptt . ca to~te
alegerile pe care Ie-am {acut pana astazi sunt bune ~i m-au ajut~t s~ invat lectuie
de viata de care aveam nevoie. Sunt tot timpul indrumat ~i Iml as cult vocea
interioara, care imi arata calea cea buna.
475.
- Cauzele subtile ale imbolnavlrli
GAT - FARINGITA Vezi#:ANGINA.ANEXAIH,RJiCEAIA
Faringita este mai cunoscuta sub 'denumirea d: "~ure~~ i~ g~t"~ Emotiile,

, sentimentele sau energiile, care, toate imi blocheaza gatul ~l mtra prln nas sau pe
gum sau Yin din adancurile fiintei meIe, se blocheaza la nive~ul ?,atului. ~e ~1Ulte
A
ori este yorba despre emopi ~i sentimente pe care Ie mghlt ~l pe care Iml este
greu
sa Ie acceptt
~i au ceva,
legatura
un membru
familiei.
yorba
o situatie
in care vreau
cevacuinaccesibil,
vi.mp?sibil
d~ Poate
atins, fi
c:va
c,e despre
nu pot
prinde ~i de care am totu~i nevoie, pentru'a mu. Mlros(prm nas} ca ceva n~ este
in ordine simt ca nu absorb (prin gura) energiile care apar. De muite on sun~
aceIea~i ~motii care se amplifidi, dupa 0 diceala. Aceste emcitii rna afec~eaza mal
al
pro fund, in interiorul meu, decat 0 simpHi raceala. Observ car~ t:ste rela~lamea eu
ea
ceilalti
~i pana
ce punc~
pot fimea
depen~~nt
de. ei. ~u~tfoarte m~~ent.abl.l.
;nsa tiP cine
sunt,indar
anxletatea
~l mcertitudmIle. mele ~a lmple~lc~ sa fae
acest lucru. Am impresia puternica de a trai in plan secundar; 1:1s1p.ate ~l c~ n~
am
. primul loc. Trebuie s~ imi analizez aceste seritimente. care se agata ~l. se
!-~
'1
,.
"T
-.:
'! J
11
..
11'
"'
.....
'
in legatura cu teritoriul meu. De exemplu, 0 situatie in care as fi .vrut sa tip

dupa
ajutor, dar nu am putut. Este important sa identific evenimentul care s-a
petrecut probabil, chiar Inainte ca laringele
meu sa fie afectat de boala.
.Astfel voi putea inlaturatraumatismul care a rarnas "aga!at"de laringele meu,
pentru.ca acesta sa se .vindece. Pentru ca laringele este organul esential al
fonatiei; adica al producerii de sunete, trebuie sa rna Intreb care sunt ernotiile,
startle sufletesti, pe care le traiesc si pe care vreau sa Ie exprim prin voce, dar
pe care le reprim i le pastrez in mine. Poate sunt nevoit sa imi schimb
prioritaple, perspectivele asupra
.viepi i imi .este frica de reacpile celorlaltL
.
_Deoarece vocea mea este unica, observ cum ma accept!. in ceea ce sunt: rna
simt in largul meil cand imi exprim opinia sau trebuie sa a~tept parerea
-celorlalti,
inainte de. a rna exprima? Vorbesc doar despre mine? Am tendinta sa vorbesc
, despre. ceilalti, in locuUor?Imi' las sa vorbeascavocea mea interioara? Am
tendinta de a vorbi la conditional sau sunt afirmativ in felu! meu de a:comunica ?
Vreau sa imi transmit mesajul, dar nu reuesc. Oare imi interzie sau mi
s-a interzis sa spun ceva sau chiar sa tip.? Exista Iucruri pe care imi este greu
sa Ie "inghit" ? . Incepand de acum, accept!.,
sa imi .las inima.
sa
vorbeasca ~i sa exprime cu simplitate emotiile ~i opiniile mele. Vocea mea
va deveni tot mai puternica; solida ~i va reflecta foarte bine siguranta ~i
increderea mea tn mine.
t77. GAT;' LARINGITA vezi~i;AJ,;EXAIll, I0GU$EALA.INFLAMA riE '.

Laringita este 0 inflamatie a laringelui, insopta de tuse i de ragueala. La
copHi mai ,mici de dnd ani, vorbim mai degraba des pre 0 falsa ragu~eaHi.
Aceasta infectie este provocata de dificultatea de a rna exprima, din teama de
ridieol, de obicei, fata de autoritate. Nu imi pot exprima propriile opinii, nu pot
afirma ceea
, ce am pe suflet. Ma supun autoritatii. Poate avea Iegatura, de asemenea, cu
faptul ca simt respingere din partea celorlalp ~i nu sunt inteles de ace~tia ~i
vreau sa rna afirm. Faptul de a-mi pierde vocea poate fi de asemenea 0
modalitate de a evada dintr-o situatie in care ar fi trebuit sa rna exprim. imi
refulez revolta, ma simt
.:~.
Jacques Martel
226
Marele Diet/onar 01Bolilor 11 Afect/unllor - Couzele subtile ole imbolnavlrll
sufocat, exlsta un prea-plin de emotli, ramase in mine. Poate fi ca urmare a unui

anunt, a unei vesti importante care m-a surprins i m-a Ias~t "cu gura ca~:a:~':Atunci cand tac, In loc sa rna exprim, de frlca, de rusine sau dm cauz culpabilitatli,
, aceste sentimente pe care Ie ascund printacere, produc un blocaj de energie, care
.se manifesta prin laringitii. Mai tarziu, cand emotiile incearca sa se exprime,
poate aparea 0 reztstenta puternica, Laringele se inflameaza i apare un nivel
mare de energie emotionala legat de voce si de exprimarea.de sine. Creativitatea
mea lncearca sa se afirme, vrea sa' fie libera sa vorbeasca ~i sa "voealizeze"
. emotiile, Cred ca nu mai sunt in siguranta, dad rna abtin sa vorbesc. Totusi, Imi
dau repede seama ea frustrarea este mare, deoarece nu lmi pot face auzita opinia,
nu rna pot afirma i nu lml pot exercita atutoritatea in situatii in care este necesar
acest lueru. A~putea sama infurii tare, deoareee m-am saturat, dar apoi sa regret
Culpabilitatea fiind mare, atrag astfel 0 Iaringitii; ,astfel, am acum "un motiv
Intemeiat" pentru a nu mai vorbi. '
...:..'
..
..
,"
Trebuie sa invat sa spun ceea ce am de spus, sa imi exprim sentimentele ~i
.. astfel energia va circula liber. Daca, am 0 personalitate care se exprima mai greu
prin vorbe, as putea s~ rna exprirn prin seris. Deoareee laringele este legat de
'centrul de energie al gatului, comunicarea, lmi pot comunica sentimentele
scriindu-le, chiar daca pastrez eeea ce am serfs' doar pentru mine. Astfel voi avea
o mai buna cornunicare cu mine tnsumi ~i voi putea clarifica ceea ce am de
, exprimat
478.
480.
GAT- NOD IN GAT
481.
483.
~,
in...) .
l'
Vezi: NA$TERE /FELULIN CAREA DECURS NA$TEREA MEA.~;]

) Vez;: NARCOLEPSIE
GELOZIE
Deflnitla din dictionar afirrna ca gelozia este "un sentiment de ciuda, amestecata
cu invidie", legat de faptul ca altcineva obtine sau poseda ceva ce as fi vrut eu sa
. obtin sau sa am. Este 'rezultatul unei neslgurante interioare, a unui respect de
sine scazut ~i a unei lipse de ineredere in mine, care rna face sa rna indoiesc de
capacitatea mea de a crea lucrurile din viata mea sau sa imi fie frica ca voi pierde
ceea ce am (mai ales partenerul meu). Ajung sa tdiiesc agresivitate i frustrare.
Neincrederea mea in ceilalti este exagerata, ideile mele sunt prost gestionate $i
credintele mele sunt, de rnuite ori greite. Sunt foarte sensibilIa criticile i
.comentariile care sunt rezultatul geloziei celorlalp fa~a de mine. Con~ientizez
faptul di frieile rnele rna determina sa exercit un control asupra unei persoane
sau a unei situa~ii. De fapt, sunt angoasele rnele care irni controleaza via~a.
Accept! sa am incredere in viata, rna deta~ez de vechile mele credin~e $i irni
aeord mijloacele pentru a vindeca aceste rani interioare, prin psihoterapie
individuala sau de grllP saa printr-un demers energetic, care rna va ajuta sa rna
conectez mai mult cu propria mea putere interioadi. lmi dau seama ca aeeasta
gelozie rna otrave~te ~i otravete ~i viata altora. Ma voi simti mai liber, rnai
Senzatia de a avea ceva in gat indica faptul ca dei doresc sa exprim ceva, repn
acel l~cru in mine. Oare imi este teama ca ceilalp vor rade de mine, ca voi fi
'. criticat, ea voi fi respins, ca nu voi fi In~eles? Exista eeva care rna incurdi, rna
, inteapa in gat... Poate fi yorba despre ceva legat de "sensibilitatea mea", contient
sau nu.
Accept!" sa am incredere in mine i sa spun lucrurile a~a cum sunt, fiind
sincer cu mine insurni, astfel voi dobandi respectul celorlal~i ~i rna voi respecta ~i
pe mine.
GEAMAN
482. GELINEAU (sindromullui
A'
GAT (senzatia de a avea ceva
GAZE (dureri provocate de ., ) SAU FLATULENT A. SAU METEORISM Vezi

~;:BALONARE, UMFLAREA/ [EN GENERAL]/ [... AABDOMENULUI] .'
Flatulenta [denumita si meteorism)

este 0 producere de gaze intestinale
tnsotita de balonare. Emisia de gaze se poate face pe gura sau pe anus. Gazele
sunt acumulate in tubul digestiv. Cand rna agat de cineva sau vreau sa retin 0
persoana sau 0 situatie; este ca si cum as I!astra ceva ce nu v~eau si care imiJace
rau, care se manifesta sub forma de gaze. Imi este frica ~i rna aga~, deoarece sunt
amaas' ~i am impresia ea voi pierde ceva sau pe cineva important, atat pe plan
afectiv, intelectual, material cat ~ispiritual. Este posibil, de asernenea, sa rumeg
aceleasi senti mente, aceleasi nelinisti, care fermenteaza in interiorul meu pentru
a iesi atunci cand rna astept mai putin i acest lucru se face "simtit" ..; Sau pot sa
rna fortez sa "inghit" (in sens figurat) 0 situatie, 0 persoana sau 0 ernotie, care
este irnpotriva principiilor mele si a constlmtel mele. Drept urmare: rna, urnflu.
Vreau s~' rezolv problemele tuturor si. acest lucru devine greu de purtat. Sau
poate exista "paraziti" in viata mea, care sunt daunatori pentru evolutia mea?
Exista .un razboi care Imi perturba pacea interioara. Daca gazele sunt urat
mirositoare, inseamna ca exista lucruri in viata mea care "nu miros bine", pe care
trebuie s~ le elirnin pentru a-mi regasi libertatea si spatiul.
. Accept!" sa irni acord permisiunea de .a simti ceea ce se intampla in mine si
sa rna relaxez. Inva~ sa ani Incredere si sa rna las purtat de via~a, stiind di voi avea
. Intotdeauna ceea ce am nevoie.
Am un nod in gat atunci cand traiesc o anxietate, Ma sirnt "strans de gat". Sau
este posbil sa nuam incredere in mine si sa ma.indolesc de capacitatile mele, mai
ales in fata cuiva care m-a intimidat si care reprezinta 0 forma de autoritate. Am
impresia ca "nu mai am aer", Prefer sa sufar in loc sa tmi asum alegerile. Sunt
paralizat de angoasa ~i viata sociala rna sperie. Irni este greu sa rna pozitionez sl
imi pun analizez credintele, Pot sa rna simtvulnerabiI, atunci cand de fapt, sa am
ineredere in vtata.
Accept!" sa rna exprim liber si sa imi dep~esc fricile. Imi regasesc pacea
interioara, deoarece sunt indrumat tot timpul. Sunt stapanul vietH mele!
479.
227
JocqUf!SMonel
228
Morele Dl'flonor 01 Boli/or ~iA/e'flunilor
tncrezator si voi putea transpune aceasta libertate si aceasta incredere, spre

ceilalti, pentru a trai in armonie cu mine tnsumi si cu cei din jurul meu. ' ' .
484. GENITALE (organe
...) (in general)
".,'
',,'
, '
Organele genttale difer~npa~a. barbatii 'de' femei. Au )egatur~', cu.,p.ri~dp,i~

, masculin- si cu principlul feminin care exista ln fiecare dmtre not [Vezi:
referlrile la FEMININ principiul i MASCULIN,prjncipiu]. De asemenea, ~unt
'legate de sediul ~nergiei,se,xuale, de gonadesi ~e chakra de ~aza38~~:est centru
, este Iegat de placerile vietii si de creativitate. Daca am dfficultati In ceea ce
,privete sexualitatea mea, de oblcet, organelegenitalevor fi afe;~tat~~
485. GENITALE [afectiuni
,
VENERlCE[BOH;.],
ale organelor ..) Vezi ~i::FRlGIDITATE, IMPOTENrA.

"
,:;
,"',
'
,,'
'
Problernele legate de organele genitale indica 0 fric~, 0 culpabilitate, rusine,

, neincredere, regret, furle, in legatudi cu sexualitatea mea; care se pot transforma
in boli venerice, fiigiditate, Impotenta etc. Aceasta zona este legata de gonade
; {testiculele. la barbati i ovarele, la fernei) ~i, energia sexti~l~, e~~e foarte
puternica, deoarece are ca scop perpetuarea speciei. Este posibil sa folosesc
aceasta energie lntr-un mod gresit, Notluneade placere legata desexualitate rna
pune ln 'contaCt cu una' dintre nevoile mele fundamentale, placerea si rna
conecteaza cu copilul meu interior ranit, Astfel, sexuahtatea rIlea rna poate: face
sa scot in evidenta aceste frici, aceste rani, aceste respingeri, care fat parte din
mine. Pot sa nu rna acceptlv in, corpul rneu (sexul meu), pot trai un conflict
interior intre dorintele mele fizice si cele de ordin religios sau spiritual. Daca Imi
este teama sa spun nu ~i am rela~ii sexuale pentru a' ~vita sa fiu tespins sau sa
pierd iubirea cuiva, doar in scopuri egoiste etc., toate aceste situatii, rna pot
determina sa am dificulta~i la acest nivel. Exista 0 confuzie sau un conflict
, interior,o dificultate in comunicare~ Nu rna sinit tot tiinpu) respecta,t ~i imi'este
greu sa am incredere in oarrieni. In plus, dadi padrifii mel ~i~au dorit 0 fata ~i eu
sunt baiat sau iiwe-rs,sau daca chiar eu a fi 'vrut sa fiu de sex opus, acest lucru
, poate determina sa am probleme la organele geilitale, deoarece resping 0 parte
din sexualitatea mea ~i este posibil sa
simt'vinovat pentru 'ca sunt a~a cum
sunt: '
"
, Orice notiune de rau referitoare hi sexu~llftate ~rla' placefe, V'ehicul~ta de

societate, de educa~ia morala: ~i religioasa, poate declan~a 0 culpabilitate foarte
mare. Am impresia ca nu sunt destUi de' bun. 'Imi este greu sa, imi integrez
rnascu.linitatea sau feminitatea in fiecare aspect al Vie~iimele. ,
Accept!" sa inIatur toata. aceasta culpabilitate pentru ca sexrialitatea mea sa
devina 'expresla c;,llitatilor' mele ~i a atEmtiei pe care 0 acord' celorlal1i. Este
importcint ca iubirea sa fie prezenta in expei'ientele mele sexuale ~i de fiecare
data dnd rna privesc in oglinda, pentrti a rna accepta!. din ce in ce mai rimIt aa
cum sunt.
'
,
"
"
;,
rna
38
-.-
Cha~
de baza: legata de centrul de energie de la nivelul coccisului
486., GENUNCHI (in
229
Vezi~i: PIUOARE
Genunchii stint articulatiile pe careingenunchiez, rna supun ierarhiei: normale

.sau celel de deasupra mea si mlscarii si directiei, Cand merg, genurichii
antreneaza lntreg corpul in 'mi~ca:re.' Genunchii -reflecta' gradul' meu "de
flexlbilttate si aurolul de a amortiza socul atunci cand presiunea estepreamare.
Reprezinta gradul meu de perseverenta # de indecizie. Sunt afectati daca rna
devalorizez cu privire la fizicul meu sau la performantele mele sportive.Daca am
o 'dificultate in a plia genunchii, .acest lucru indica 0 anumita rigiditate. Aceasta
poate proveni din egoul meu care este foarte puternic si orgolios, Imi este tearna
ca imi voi pierde Iibertatea, Un genunchi care se pliaza usor este un semnde
modestie si de flexibilitate. Acest lucru indica faptuI ca iml este usor sa lmi as cult
vocea interioara. Genunchii sunt necesari pentru a-mi mentine 'pozitla sociala ~i
statutul. Genunchii sanatosi indica faptul ca sunt deschis fata de ceilalti ~i fata de
schimbari,
' ,
487. GENUNCHI(afectnmlale
...)
Problernele legate de oase sau de tesuturile moi sunt legate de un conflict
interior puternic i implica abandonul egoului ~i orgoliului meu, Ia un nivel mal
profund.: 0 afectiune la genunchl indica dificultatea mea' de a alege intre
individualitatea mea (EU) si cea a unui grup (NOl). Poate fi yorba des pre relatiile
mele, in cuplu, in familie, intre prieteni, intr-o organlzatie religioasa, sociala sau
politica sau lntre cele (loua 'prlnclpiii ale mele [masculin si fefuinin). Candeste
afectat meniscul, traiesc 0 dualitate interioara care rna face nervos i tensionat.
Ma simt prins intre doua directii. Ma agat atat de mult de ceva, de cineva sau:de
ceea ce pot crede ceilal~i despre mine; incat acest h.icru m~timpiedica sa avansez.
Dislocarea unui genunchi indica faptul ca rna simt dezechilibrat fata de 0
persoana sau 0 situatie, iar genunchiul meu ,nu 'mai poate sus~ine greutatea
, corpului meu. Un genunchi care "joaca", cedeaza, indica catde inf1uen~abil sunt i
ea am I)U~iriaincredere ~i eonvingere. Oricare ar fi afe4iunea, genuncliilor,
, trebuie 'Sa rna intreb fata de cine sau fa~a'de ce am impresia ca am abdicat?
Poate fi in fata unei autorita~i exterioare sau pur $i sirnplu, in' fa~a vietH, qeoarece
am imp~esia ca port 0 greutate foarte mare., Ma simt dbborat sub greutatea
responsabilitaplor ~i genunchii mei vor sa flexeze, in ciuda mea. Trebuie sa irni
asum cuvintele ~i gesturile, dar acest lucru necesita uneori uri 'efort. Poate triiiesc
, 1m e~ec legat'de un vis pe care tl am sau' fata de 0 ambi~ie ~i ~ceastii situatie ~a
, face sa indoi genurichii; in 'seriui de abdi<;are. Daca genurichii pocnesc, este posibil
sa am impresia ca "pocnesc" ~i eu sau sa-mi fie teama ca rna voi rupe sub
-I,greutatea responsabilita~ilor, a 'presiunii, a eforturilor etc. Deoarece sunt foarte
;.perfectionist, consider' acest lucru ca pe un e~ec, sau eel pu~iri sun dezamagit de
, mine, de performan~a mea...
'
,'
"
, , ' ,
In cazul in care apare bursita39 care afecteaza mai ales calugarii sau oamenii
, ., pentru care religia ~cupa uri loc important, este nevoie sa rna intreb 'ce conflict
39'
general)
Couzele SUbtile ole imbolnaviril
,
'
"
Inflamape a blirsei seroase BURSITA
Marele Diqionar a/Bolllor ;iAfecflunilor
Jacques Martel
230
eOMPULSIE NERVOASt{, OBSESIE
GENUNCHI - MENISC
de
'1
GILLES DE LA TOURETTE (sindromul
489.
Meniscurile sunt formate din fibre i cartilagii, unul fiind la interiorul

genunchiului, ceIalalt la exterior. Asigura. ajustcrrea corecta <!- oaselor, a diro~
suprafata articulara nu se poate adapta, sunt deci un suport. Daea apare 0 ruptura
de menisc, inseamna ca rna .opun unei adapwi, sunt rigid i nu vreau sa rna supun
situatiilor, celorlalti, autoritatii. etc. 0 uzura permanenta
P?ate aparea, de
asemenea. Genunchiul este legat
mi!jearile viepi, atunci cand cedeaza meniscul
Inseamna ca prefer sa rup ceva, in loc sa rna adaptez. 0 afecpune a meniscului
indica faptul ca depind de ceilalp in unele situapi, in loc sa am incredere in mine.
Ma pliez exigentelor celorla1ti. Sunt tensionat i cea mai .mica tensi~ne. n.epreva~ta
imi afecteaza meniscurile. Am obiceiul de a fi conciliator, de a aran)a lucrunle
pentru ea sa domneasca armonia sau pentru ca disputele sa se rezolve pe cale
amiabiIa. Daca consider cli am e~uat in acest rot de mediator,. meniscurile vor
.reaqiona. Las la 0 parte rigiditatea i incerc sa in1eleg de ce rna in~apatanez atat de
mult
.
".
.
. . Accepti. sa rna adaptez ~i s~ imi sch!mb felulde a fi in anu~ite aspecte din
vi<lta mea Devin tot mai flexibil in loc sa fortez evenimentele sau persoanele.
Con~entizez care este potentialul meu, am tot mai multa incredere in viata care
1
231
imi ofera tot ceea ce am nevoie. Irnt pot Indeplini toate aspiratiile ascultand de
singura autoritate care exists, vocea mea interioara,
traiesc in legatura cu spiritualitatea mea ~i care sunt trnplicapiile acestuia l~ viata

mea. Durerea pe care 0 simt de fiecare data cind ingenunc~iez (pentru a rna ruga,
..de exemplu) imi arninteste conflictul interior si nevoia .mea de a decide pentru
mine insumt ce vreau in viata mea si de a face schimbartle necesare. 0 astfel de
sltuatle poate duce chiar si 1a criza spirituala. Emotiile pe care le-arn refulat cer
sa fie exprimate. Tn~buie sa rna pozltionez fata de un aspect din ~unea mea (de
acasa sau de la servicu) care nu lrni place si carerna deranjeaza i sa vad partile
bune ale acestuia. Imi este teama ca voi trada pe dneva daca ma pun pe mine
.pe primulloc, daca am grija de mine,
..'
.;
~
. _ ... .
Daca vreau sa inHitur afectiunile de la genunchi, trebuie sa acceptlv sa flu mal
desehis fat~ de cei din jurul meu i sa acceptlv sa tmi schimb felul de a fi .in
anumite aspecte. Am de tnvatat sa merg in sensul .curentulul, sa renunt la vechile
mele idei.
'.
." .'
.'
.
.
.
Acceptlv sa ingenunchiez in fata cuiva sau a unei situatii sau poate pur i
simplu, in fata vietii in general pentru a primi ajutor si a fi des~his ~at~ de 0 no~a
realitate pe care nu 0 puteam vedea Inainte, deoarece eram pnzoruer m propflu~
meu univers. Am intreg potentialul necesar pentru .a .acceptal noi
...responsabilitati. Daca traiesc frustrare si culpabilitate deoarece i~i dau seama di
vreau sa-am dreptate tot timpul si ca dorinta meade a avea 0 mal mare putere pe
plan social este nesatula, ma opresc !ji rna intreb care sunt adevaratele mele
',valori, inainte de a reveni la esential sia-mi asculta din nou tntmav, in loc sa las
.ratiunea sa decida totul. Astfel imi acord pern:Iisi';lnea de a renaste ereativitatea
-din mine' i imi. recap at intuitia, care stie ce este bun pentru mine. De acum
" inainte sunt protejat de autoritatea mea interioara. Acum am capacitatea de a rna
misca liber in orice situatie !
.
488:
- Cauzele subtile ale rmbolniilllril
lui ...) Vezi ~i: CREIER -
TIeuR/,
Sindroinul Gilles de la Tourettew rnai este cunoscut sub numele de boala

ticurilor. Este 0 boala destul de rara, de obicei ereditara.. care debuteaza in
copilarie (lntre 2 $i 10 ani) $i a carei cauza stiintifica este necunoscuta Se
caracterizeaza prin ticuri numeroase (printre care si ticuri sonore), simptome
cornpulsiv-obsestonale $i tulburari de 'atentie si hiperactivitate. Exista si 0 emisie
de cuvinte urate si repetarea fragmentelor de cuvinte sau defraze, Istoricul meu
familialsi bagajul genetic rna urmareste in viata. Cand port cu 'mine un bagaj de
indoieli, de perfectionism si de educatie rigida, memoria mea celulara este
codificata dupa acest model. Sunt iritat, nervos, agasat ~i nu stiu de un de provin
aceste start. Imi caut loculSlmt pericolul de peste tot, simt ca rna aflu pe 0 cale
tara iesire sl nirneni nu poate veni In ajutorul meu. Sunt lntr-un impas. Mi-am
pierdut de multe ori cuvintele, mi s-a spus sa "inchid gura". Corpul meu
reactioneaza exprimand, Inconstient, frustrarile mele interioare. Tot ceea ce as fi
vrut sa exprim prin gesturile mele sau prin vorbele mele si nu am putut, se
extriorizeaza astfel. Dorintele mele refulate se exprirna. Ma percep intr-un mod .
negativ, lmi rep rim fortele si talentul. Imi este frica sa flu eu insurni, sa imi
exprim emotiile profunde. Senzatia de a fi impur, diabolic, provine de Ia imaginea
pe care rni-o transmit ceilalti, mai ales parintii mei. Pentru ei sunt 0 oglinda ~i
trebuie sa constienttzeze si ei fapml di eu sunt 'diferit, ca am propria mea
personalitate. Eil~i aU propriile frustrari i angoase.
Accept~ sa fac legatura cu bagajul din trecutu} meu, sa fac cura~enie i sa uit
modelele familiale pent~u a-mi regasi propria
identitate.. Imi exprim
spontaneitatea i emotiile. Imi recunosc puterea ~i fortele mele interioare. Acest
lucru imi confera un sentiment de siguranta i de libertate.
GINGII (DURERI DE ...) Vezi ~i:ABeES,GUllA [iN GENERAL ...], DINTI [iN GENERAL ...]
?ingiile folosesc ca suport dintilor, stabilitatii acestora $i starea din~ilor depinde
In mare parte de cea a gingiilor. Gingiile superioare
au legatura cu energia
. masculina, eu tatal, in timp ce gingiile inferioare sunt legat de energia feminina,
demama.
.
.'
. Durerile de gingii indica faptul ca rna simt prins fata de 0 persoana sau 0
-sltuatie, deoarece rna incapatanez sa raman in treeut. In loc sa merg mai departe,
am tendinta de a da ina poi. Indecizia este un'lucru foarte' prezent in viata mea .
- Am indoieli, rna intreb daca a$ putea suporta deciziile mele i consecintele
490.
~~!la Tourette
. ~II,
I(l
(Gilles): neurolog (1857-1904) la spitalul Salpetriere din Paris, care a desds simptomele acestel
anul 1885, in cazu,1 ~rchjzei.de Dampierre ~i in alte cazuri care prezentau acelea~i simptome clinice
-.
.;'
Jacques Martel
acestora in viata mea. 0 durere de gingie poate fi legata de 0 decizie pe ~are ar fi

trebuit sa 0 iau cu mult timp in urma $i pe care '0 aman, deoarece rna tern de
consecinte sau 0 decizie pe care am Iuat-o deja, dar pe ear.e n~ 0 pun_in pr~ctidi.
Sunt lntr-o stare pasiva de frica, de nesiguranta, de incertltudine fa~a de viitorul
. meu, Cuvintele pe care Ie spun nu au nicio greutate. De multe ori sunt furios pe
mine insurni, Ma simt inchis in mine si tmi este "greu .sa imi fixez zonele de
, toleranta, limitele. Este ca un vulcan .mic care erupe sicare .lasa_sa ~$n.e~s:a
emotiile negative, tndelung reprimate. Pot sa am 0 ~urere ~nte:l~a~a .putermca, l~
raport eu hrana afectiva de care amnevoie si am rmpresia ca 1!TI1 hps~~te. D~c~
exista 0 ruptura afectiva, mai ales in relatie cu. mama sau cu CAOP~ll m~l $1
acumulez suferinta, dezamagire si rna .simt vinovat de .ceea ce se lntampla, va
.aparea un abces. Vreau cu oriee pret_s~ scapde s~fer!.n~an:ea,interio:r~ p~nt~u a
-rna elibera pentru totdeauna. Daca, m plus, gingille sangereaza, Iml~pl~.rd
.bucuria cu privire la deciziile in fata carora rna simt desirat, tulb~r.a~. Gl.:tgJlle
sensibilie, care unori ajung. sa se umfle, sunt un semn pentru sensibilitatea mea
emotionala puternica $i vulnerabilitatea mea" d~oar:ce~ am ~e~oie, de, ~~lta
, iubire si am impresia ca nu primesc sau Imi este teama ea 0 VOl ~lerde. Ma simt
, vulnerabil
fata,bun
limitelor
care $i
mieeIe-am
impus
fa~a
de resurse
capacitatea
measa.
de a
discerne eein.este
pentrupemine
nu este.
Ma $i
simt
tadi
$i lasat
rna
descure
singur, Daca imi port pica pentru anumite cuvinte spuse sau gestun pe
care le-arn facut, glngiile mele vor avea de suferit. '" ' . ..,
Accept t" sa, rna afirm si sa am mal multa incredere in mi!1e deoarece
gingiile suporta dinpi, iar ace$tia sunt in le~atura eu ~ec~ziile: lnv~t. sa am
incredere in deciziile pe care Ie iau $i astfel am mcredere m vlata care Iml,aduce
toate lucrurile de care am nevoie. Devin mai mult eu insum~ $i,~nva.tsa maaffirm
liber. Imi con$tientizez actele. Privesc realitatea drept in fata, las ,in urma trecutul
, $i am incredere in viitor. ,
491.
GINGII- GINGMTAACUTA '
Marele Dictionar al Bolitor ~IAfectiunilor - cauzeie subtile ale imbolniivirlf
nu voi fi aseultat. Cum gingiile sunt suportul pe care se odihnesc dintii mei, pot
simti $i furie, tristete, avand impresia ca fundatia mea se prabuseste $i un
.sentiment de neputintafata de evenimentele vietii sau fata de cineva. Ma enervez
i .critic, in loe sa vad cum as putea avansa in viata, lasand trecutul in urma.
Sentimentul interior de neputinta poate aparea mai ales in cazulin care exists 0
gtngivtta expulzlva, caracterizata prin dezvelirea dintelui. Nu mai pot face fata
realitatli $i forta mea interioara este afectata, Gingiile se scalda in lacrimile
dinjilor mei (emottile mele). Ma intreb tot timpul daca am luat deciziile bune si
lmi este greu sa irni mentin alegerile.Traiesc 0 dualitate extrema, deoarece rna
, tndoiesc ,de mine lnsumi. Vreau atat de mult ca ceilalti sa rna acceptejv incat sunt
extrem de flexibil si intelegator dar, in tot acest timp, las la 0 parte Ilevoile me le
personale. Am nevoie de 0 pauza in care sa tmi recuperez fortele, Constlenttzez
faptul ca, fiecare evenimentdin viata mea exista pentru a rna ajuta sa evoluez $i
di orice schimbare irnportanta este necesara pentru a-mi atinge obiectivele
stanbilite,
a gingiilor in:dica faPtuI di trai~sc 0, fridi,' 'c~e poat~ .fi fa~ de mine,
legat de 0 decizie pe care am luat-o $i pe care 0 regr~t ~au 0 dec~Zlepe care 0 ~~n
sub semnul intrebarii. Sau poate fi eeva legat de 'ezltarea mea m a lua 0 deelzle.
Poate fi 0 frica in relape eu 0 alta persoana (de exemplu, $eful. meu"so~l meu:
cineva in legatura eu religia mea etc) ale c~rei decizii_ma privesc in mod dl:~C~~l
pe care nu Ie pot eontrola. Cineva a acponat prea repede i,ac~~t .lucru ma mta.
Traiesc 0 frustrare $i nemul~mire, care pot duce la confruntan care ,I1USU?t
neaparat necesare. Gingiile de sus fac referire la munca. mea saAula,r()l~l,~eu
III
societate. Gingiile de jos se refera la latura mea eITloponal~~Cand gJngJde se

inflameaza, ele exprima 0 suparare $i 0 slaba ?utoaparare, ins,otita de sJabiciune,
de melancolie $i de teama.lnvat sa can,alizez aceasta frica, sa 0 exprim pentru a
evita ca gingiile mele sa se inflameze. Gingivita implica de obicei $i 0 sanger~~
a gingiilor, care inseamna 0 triste~e sau pierderea bucuriei din cauza faptulu.l c~
nu sunt capabil sa ma exprim, deoarece nu sunt lasat, sau nu rna las eu insu_?ll:s~
spun anumite lucruri: pot avea irnpresia ca ceea ce spun riti are importan!a $1ca
'
imi accept] .adevarata

492. ' GINGU[sangerarea
valoare i avansez in viata cu hotarare,
ginglilor .'.;)Vezi~ SANGE"- sANGERAm
Gingiile care sangereaza indica 0 stare de. nesiguranta, 0 indolala fata de decizie
pe care 0 am de luat in viata si 0 pierdere a bucuriei la nivelul exprimarii de sine.
Am motive sa am indoiliei si regrete? [mt este greu sa lml pastrez pozitla, sa fiu
ferm in deciziile mele. Am impresia di libertatea mea este afectata, ma simt
neputincios $i Ii fae pe ceilalti responsabili de nefericirea mea. '
imi asum responsabilitatile i acceptt schimbarHe care apar in viata mea cu
seninatate. Am incredere in mine deoarece tiu ca alegerile pe care Ie fae rna ajuta
sa evoluez, sa cresc ma{ departe;'"
'
.
493. GINGIVitAVeZi:GINGli~GINGlVITAAcUiA
494.
o infeepe
233
GLANDE(in general)
,: Glanda' este un organ a dirui func~ionare se earacterizeaza prin sinteza i

se'cre~ia unei substanie~ Aceste sub stante 'sunt specifiee ~i 'esenpale pentru
:.. armonia corpului. Exista doua tipuri'prindpale de glande: glandele'endocrine
"
f, ~i glandele
exocrine.'
" ,
.'
.,
, .. Glandele'e~docrine (tara canale) secreta hormonii (caresunt mesagerii lor) in
.' 'interiorul corpului, in sa~ge;' sunt .glande preci.Im., tiroida, fieatul, glandele
suprarenale etc. acestea au 0 funcpe interna i numele lor inseanma "eu separ".
,'Ace$ti hO,rmoni ,. ~unt necesari pentru' a inentine' echiiibrul ccjrpului
,. (homeostazie). Glandele' exocrine i$i secreta produsul in exteriorul corpului
:: printr-un canal care iese la suprafata pielii, a unei mueoase sau in tubul digestiv,
, ',,'precum glCl:Iidelesalivare, sudoripare, lacrimale, ficatul sau paiicreasul. Gandele
:: sunt oglinda EuLUI i fiecare dintre ele este legata de un 'centru de energie
, (chakralO funcponare deficitara a ghiitdelor endocrine indiCa un dezechillbru
sau 0 lipsa de armonie intre eentrii de energie. Glandele, oricare ar fi ele,
Jacques Martel
234
introduc tn organism carburantii de care are acesta nevoie, pentru a functions,

pentru a pune in functiune aite organe. Intercomunicarea dintre glande duce la
armonie sau la lipsa acestela, la echilibru sau la dezechilibru. Faptul de a deveni
tot mai constient ~i -de a-mi crea propria viata, in loc sa traiesc intr-un mod
automat, asigura 0 buna functionare a glandelor.
495. - GLANlm(afecp.uDi
ale ...) Vezi~i:ADENOM
o functionare proasta a glandelor indica faptul di am
dificultate de a gasi a
motivatie, un "carburant" pentru a incepe un nou proiect sau pentru a trece la
actiune intr-o anumlta situatie (am tendinta de a amana lucrurile). Acest lucru se
poate situa ~i pe plan rational, daca tratesc 0 confuzie sau am 9 dificultate de a
vedea dar lucrurile pe care Ie am de facut, Exista 0, anumita nesiguranta
interioara, Sunt dezorganizat, dezordonat.. atat tn viata cat ~i' ln ganduri, 0
, disfunctie a glandelor poate proveni de asemenea, din dorinte neimplinite sau
din emotii foarte puternice. Fiind a oglinda EULUI, glandele reflecta expresia
interiorului meu. Sunt afectate daca traiesc pasiv, am 0 atitudine de victima sau
aleg sa traiesc lntr-un mod inconstlent, in mintea mea, ln loc sa fiu mdrumat de
inima'l. Daca exista 0 Inflamatle a glandelor, lnseamna ca Ie port pica celor care
m-au jignit, m-au umilit. Nu fac decat sa rna protejez ...
Accept!., sa am din' nou tncredere in mine, deoarece am toate calitatile
necesare pentru a merge inainte ~i a trece Ia actiune, '
0
496.
GLANDE LACRIMALE Vezi: PLANS
497.
GLANDA PANCREATIcA
498.
GLANDA PINEALASAU CORP PINEAL SAU EPIFIZA,
Vezi:PANCREAS -
Glanda ptnealaw este cea mai importanta oglinda a EULUI ~i contine energiile
din sase aite centre de energie. Este legata directdeEll SUNT~i de cele maiinalte
grade ale ccnstilntei. Glanda plneala este in relatie cu vocea mea interioara, eu
cautarea mea spirituala. Gestioneaza tot ceea ce, tine de aspectele existentiale.
Aduna toate. informatiile ~i Ie pune in contact cu. experlentele mele interioare.
Astfel pot avea 0 viziune de ansamblu asupra existentei mele. Cand se afla In
dlzarmonie indica 0 non-integrare a euIui, 0 lamentare de sine ~i rna impiedica
sa rna implinesc. Ma simt confruntat ~iin dualitate cu mine insumi. imi produc a
violenla. imi pierd capacitate a de a rna min una ~i imi eSte greu sa tmi inde'plinesc
misiun.ea mea pe pamant. Nu ~tiu pe ce structuri s~nmi construiesc viafa: astfel
tmi voi respinge mediul de viaja sau chiar viata insa~i !imi este teama di rria tn~el
sau ca sunt judecat, mai ales dnd este vorba despre alegerea unei cariere. lmi
'este greu sa integrez tn viaja mea informapile subtile pe care Ie primesc ~i rela!ia
mea cu timpul provoaca 0 lupta interioara. Traiesc aspectul spiritual in timp ce
sunt deconectat de corpul meu fizic ~i de pamant. Am 0 angoasa ~i vad peste tot
aspectele negative. imi trasez limite i traiesc intr-im mod artificial ~i impersonal.
41
Glanda pineaJa are legatura
'T 11....
OJ
Marele Dletlanar 01Boli/or ~iAfectlunllor
'
23S
Cand se afla in armonie aceasta glanda aduce calm, seninatate, deschidere de

spirit Simt prezenta divina ~i energiile mele sunt in armonie cu iNTREGUL.Sunt
fericit cama aflu pe parnant, Ego-ul face loc Constttntel universale ~i dualitatea
nu mai exista, deoarece exist in prezent (~i nu in vitor sau tn trecut) ~i stiu sa rna
adaptez in_orice sltuatie, Deoarece reprezinta puntea de legatura dintre planurile
de consntnta ~i lumea terestra, prin acest centru de energie rna integrez $i sunt
constient de intelegerea mea despre Dumnezeu.
Acceptjv sa rna implic in viata, sa iau deciziile potrivite pentru a rna implini
pe deplin.
499.
GLANDA PITUITARA SAU HIPOFIZA
Glanda pltuitara 4Z este 0 glanda endocrina situata lntre sprancene, in spatele

radacinii nasuIui, sub creier, de care depinde in intregime, sub hipotalamus. Este
in relatie cu fata, ochii, urechile, nasul, sinusurile, creierul mic si sistemul nervos
, central.Secreta stimulina,care actioneaza asupra celorlalte glande endocrine ~i
joaca un rol esential in reglarea secretiilor hormonale. Actioneaza asadar .ca 0
glanda conducatoare, in, relatie cu celelalte glande ale corpului. Joadi rolul
dirijorului unei orchestre. Primeste mesaje de la creier ~i le retransmite
glandelor, Are un rol foarte important, deoarece capteaza oxigenul ~i energia
vltala (prana) si le redistribuie in toate celulele corpului. Aceasta glanda
controleaza secretiile endocrine ale -tiroidei, ale glandelor corticosuprarenale si
ale gonadelor (testiculeIe, la barbati ~i ovarele, la femei). Tot ea regleaza ~i ritmul
somnului. Hipofiza cauta mereu echilibrul. Trateaza toate noile experiente i
noutatile primite in raport cu toate informatiile stocate de-a lungul existentei
mele. Face posibile marile transformari interioare atata timp cat eu raman
deschis fata de schimbare, in loc sa rna opun, din teama de necunoscut. Buna sa
, functionare ajuta le echilibrarea planului -rational si a celui intuitiv (Yang ~i Yin).
Cand este in dizarmonie, acest centru de energie este legat de 0 dezordine din
gandurile mele. Inseamna ca raman la nivelul intelectului, a ratiunil reci, a
egocentrismului ~i rna Impledlc astfel sa am 0 viziune globala asupra marelui
INTREG.Devin arogant si dispretuitor fala de cellalti, ceea ce creeaza probleme
de confuzie in gandurlle mele si tn relatiile mele. 0 incetinire a hipofizei se
manlfesta de obicei prin lene si a llpsa de interes. Un dezechilibru se manifesta
atunci dnd latura mea rationaIa, se "supratndilzete" deoarece nu fac loc pentru
latura mea intuitiva, creativa i emo!ionaHi, iar calitalile mele psihice se
"supraindilzezc" la randullor, deoarece vreau sa evoluez prea repede, mergand
..la cursuri, citind tot soiul de carp, incercand diverse tehnici etc. Pentru ca nu prea
.,tiu cum sa reactionez in anumite situapi, creez un dezechilibru, deoarece corpul
;: meu fizic nu poate suporta toate schimbarile interioare care au loc. Devin
.. dezorganizat ~i rna cuprinde foarte uor panica. Este ca i cum nu mai am
; controlul asupra a ceea ce se intampla in viala mea, ii as cult mai mult pe ceilal!i
': :,.j~Este
centrul de energie coronal sau chakra coronal
legata ~ide centrul de energie sau chakra celui de-al treilea ochl.
'-'_'--'T"~~"
.r--
..;.;.;......;.;.=;;.;.;;;;=..;.;...;.~===-:::---
-.=.._.:__:'_:
=..
Mareie Dictionar al Bolilor ~IA/ectiunilor - Cauzele subtile ale imboinavirii
Jacques Martel
, decat sa tmi aseult vocea interioara, Mi-am pierdut calmul, ltnistea. Cand este in
, armonle, hipofiza creeaza consttentizarl ale eodurilor din mentalul me~' si a
, relatiei dintre mine ~i gandurile mele. Cu ajutorul acestui eentru de energie pot
determina ceea ce imi dorese, la nivelul abundentei, pentru mine insumi ~i pentru
.ceilalti ~i eu ajutorul sau imi pot realiza dorintele. Viziunea corecta .asupra
luerurilor este legata de acest centru si cu ajutorul sau voi gasi solutiile. Deoarece
glanda pituit~ra controlea:a bun~.funcpo.n~re a organis~u,.lui. m~u,ma ~si~~ ea
corpul si spiritul meu sunt m echilibru evitand excesele ~l Im~as~gur stapamre_a
propriilor mele ganduri si emotii, Daca hipofiza mea. es~e at~nsa. de 0 ~~ra"
este posibil sa traiesc un sentiment puternic de neputtnta, a~and lI:npres~aca nu
sunt capabil sa realizez obieetivele pe care mi le-arn propus .In sens fi_gur~t,este
ca si cum mi-as intinde bratul, dit pot eu- de mult, pe,ntrua lua .tm ~ar di?tr-un
porn, dar nu reusesc sa ajung la eL' Obstacolul poate fi de ordln fiZICsau
'emotional. Am impresia di sunt "prea mic" (atat in sens -propriu cat .si figurat)
, pentru a atinge obiectivul si lmreste frica de mijloacele pe c-are I: !olo~ese pentr~
, a-mi atinge scopul. Cum pot ajunge iIi varf ? Cum as putea fi mal malt? Vreau sa
cresc repede, Sau pot sa vreau sa tmi cresc puterea, respeetul de sine, valoarea
mea in ochii celorlalti, dar acest lucru mi se pare inaccesibiL Nu rna simt la
, Inaltime, eu, care sunt de obicei unperfecpontst.: ',' : '.
'.
" '-; "_ _
Am de multe ori impresia di sunt defazat, tulburat in ritmul meu natural, tara sa
stiu de ce si am tendinta sa rna intreb des ce _nu este inregula eu mine. R~r:nan
inchis in inehisoarea mea, refulez totul i refuz sa cer ajutor. ",' '
" ':
_' Aeceptt. faptul ca; obiectivele pe care mi Ie-am fixat sunt p'oate prea inalte.
Invat sa fiu foarte intelegator '~i rabd~tor cu mine insumi, $tiind di intotdeauna
: fac tot ceea ce pot i vreau sa fie mai binepentru mine $i 'pentru ceilalti. Fiind
sinter, voi fi tot timpul mandru de mine, -indiferent care sUlit realizarile mele.
Viata are grija de mine ~i toate dorintele mele vor fi implinite! Acceptt. sa imi
tr~iiesc viata intens, in prezent
'
--
GLANDE SALIV ARE Vezi ~i:ORE/ON, SALWA
500.
Glaildele salivare, dintre care cea mai voluminoasa este parotida, sunt simbolul
iubirii i al tandretei. Demirece fac parte din aparatul digestiv, 0 disfunctie a
acestora (daca produc prea multa sau pre a purina saliva) indica faptul ca triiiesc
o nesiguranra fata de posibilitatea de a gasi hrana necesara peIitru a trai. Poate
nu am bani pentru a cumpara alimente sau am bani, dar nu ~tiu cum sa-i folosesc.
De asemenea, poate imi este frica ea rna otravesc. Hrana este disponibila, dar nu
am acces la ea sau nu am incredere in ea. "Salivez" de pofta ~i am 0 sezatie de
lipsa. Vreau sa fac provizii, sa adun cat pot de mult, in cazul in care va veni 0 'criza
~i' nu voi putea gasi mancare. Intr-un sens mai larg, pot fi 0 persoana careia Ii
place sa colec~ioneze lucruri: in acest caz, am nevoia incon$tientii de a aduna
'anumite obiecte de teama di, intr-o zi, nu voi mai fi capabil sa imi procur acele
lucruri. Totu~i acest lucru are ca efect intoxicarea, murdarirea spapului meu vital.
Daca sunt privat de acest spapu, rna simt devalorizat i de aid poate apa~ea 0
parotidita (inflamatia glandei parotide).
T
'
237
Aceasta Inflamatie, indica 0 insatisfactie fata de unul dintre parintt. Sau poate fi
yorba despre faptul ca vreau sa tmi arat ccltii, Poate sunt in conflict, exista 0
-rivaIitate cu cineva? A~ impresia ca adevarul a fast deformat, rnurdarit? Sau am
intratln contact cu saliva unei alte persoane si acest lucru rn-a deranjat? Ma simt
obligat sa modific.lucrurile. De unde provine nerabdarea mea? '
Acceptlv furta pe care 0 am si 0 las sa se exprime pentru a-mi .regasi llnistea
" ~i armonia; Accept!. situatiile pe care le traiesc fiind constlent di si eu am
, dreptul de 'a' rna hrani. bine $i ca viata imi procura toate .lucrurile de care am
nevoie. ,','
~Ol.
502.
GLANDE SUBLINGUALE V~zi:G'uwDE

GLANDE SUPRARENALE
SALWARE
Vezi ~i:ADDISON BOALA LUI.., CUSHING [SINDROMUL
. LUI.],FRIcA.STRES
'd,-
",Principala functie a glandelor suprarenale=

este de a produce hormonul
stresului, adrenallna precum sl cortizolul ~i cortizonul.Aceste glande regleaza
pulsul i presiunea sangelui si ajuta corpul sa simta situatiile periculoase (frica,
lupta, supravietuire etc.). Sunt legate de partile solide ale corpului i rna mentin
in contact cu energia pamantului, cu lumea materials, cu nevoile fundamentals ~i'
ell acceptarealv partii mele materiale i a personsalltatii 'mele. Cand acest centru
, se afia in dizarmonie, inseamna ea sunt tot timpul preocupat de nevoile mele
materiale, nu am incredere in ceilalti $i nu sunt niciodata rnultumit. Cand traiesc
frici, stres sau nelinlste (reale sau imaginare) cornportamentul meu este agresiv,
eolerie, nerabdator, mai ales atunci cand glandeJe suprareriale luereaza in
exces. Cand funcponeaza sub capacitatea normala, rna descurajez u~or, aman
luerurile pe mai tarziu $i nu vreau sa fac fata problemelor mele, prefer sa fug. Imi
lipsetecurajul ~ivointa pentru a face fata vietii.
,
"
,,'
,
Cand
simt inspaimantat, in pericol sau chiar sunt in, pericol, in realitate,
'"pereeppa mea poate fi diferita, dar' corpul meu
raspunde imediat in orice
'. situatie de stres i de tensiune, pe care 0 simte amenintatoafe, fie caacea situatie
: se va manifesta, fie ca nu. Corpul raspunde la fel de serios i avertizarilor pe care
, , Ie poate' provoca un stres. Ii va lipsi coordonarea. 'Acel pericol poate avea
, ; legatura C~ 0 situape dinviata mea in care imi este teama di "oi pierde timp,
." bani, {> recompensa, uri.partener etc. deoarece am luat o"decizie proasta"sau am
, _ ales 0 "dfrectie' gre~ita" in viata mea. "Oare rna aflu In directhl cea bun~, pe calea
_:,eea buna?," Vreau sa merg foarte repede i foarte departe intr-un anumit
. ,. domeniu din viata mea, dar acest lucru impliea,o deteriniriare puternica, alegeri
'.:-atente ~i nu imi,acord dreptul de a gre~i, care defapt, riu este' decat 0 exp~rienta
'. din viata,lar de aid provine stresul puternie. Uneori am impresia ca imi "pierd
busola". Traiesc eu teama ca rna voi pierde: poate fi in sensul propriu, in sensul
ca imi pierd' directia, nu gasesc drumul, intr-o situatie data sau in viata, in
.general. Pot aV'ea,,de asemenea, impresia ca m-am raradt sau ca m~am pierdut
m~
va
- 43 Glandele suprarenale sunt legate de ceea ce numim centrul de energie de

- coccisului
baza
sau chakra de
baza,
chakra
Marele Dietionar al Boillor ~IA/eetiunilor - Cauzele subtile ale imbolniilliril
Jacques Martel
scaderea imunitatii. 0 dificultate a glandei timus indica, de asernenea, faptul ea

am impresia ca cineva imi sustrage ceva sau pe cineva care imi apartlne. di. am
fost deposedat de ceva sau de cineva eu un rol esential in viata mea. Poate fi
vorba despre un loc de munca, un partener, un obiect material etc. "Mi s-a.luat
painea de la
!" Prin urrnare, m-am simtit, pentru moment, lipsit de aparare,
nestiind cum sa reactionez: este un aspect alluptei dintre mine $i ceilalti. Reflexul
meu este de a cere ajutor mamei, pentru a iei din acea situatie, Vreau sa flu
autonom, dar nu am incredere in mine. Nesiguranta mea rna determina sa rna
agaf de ceilalti.. Refuz sa am grija de mine cu iubire i acceptareajv a ceea ce
sunt. Traiesc in sacriflciu. Faptul de a persista in trecut, rna impiedica sa traiesc in
prezent. 0 tumora la nivelul timusului indica 0 rechestionare
a ceea ce sunt fata
de familia mea, cum rna situez fata de radaclnlle mele.
Cand timusul este in armonle, pot fi constient de identitatea
mea. Este un
canal, de iubire divlna. Sunt capabil de vindecare interioara
si de iubire
neconditionata, Fac totul cu lnimav, daruiesc, primesc cu iubire si gasesc forta de
.a nu fi manipulat,
deoarece nu mi-am urmat valorile profunde ~i am vrut safiu pe placul celorlalti.

Pot sa rna simt abatut, Ma sirnt ca 0 oaie ratacita de turma sa, izolat, pierdut, la
marginea societatii, debusolat,
fcira repere. Ratacesc peste tot, ca un calator,
nestiind incotro rna indrept. Ma simt la marginea societatii, Uneori am impresia
ea halucinez. Este posibil sa traiesc 0 iubire imposibila, sa rna insel cu privire la
sentimentele
rnele sau persoana in cauza sa fie inaccesibila. Nu vreau sa rna
pozitionez, nu vreau sa fiu nici vazut, nici eunoscut. Glandele suprarenale
se
afla deasupra rinichilor, considerati a fi sediul fricii si al durerii. Adrenalina care
se elibereaza atunci cand sunt intr-o stare de excitabilitate, rna stimuleaza, rna
face mai creativ sau, din contra, Imi poate provoca probleme, rna poate distruge.
acurnulare prea mare de stres duce la 0 epuizare total
Sindrornul "ce e prea
mult strica" poate functiona in mod regulat. Exista mai multe situatii in viata mea
sau in societate, in general, pe care le consider aberante. Caut tot timpul in alta
parte, ceea ce se poate gasi chiar sub nasul meu. Am 0 nevoie nesatula de a avea
tot ce este mai bun, indiferent in ce domeniu al vietil. . Cand glandele
. suprarenale se' aflli in armonie, -rna simt in simbioza cu toate filntele de pe
. pamant,
..'
_.
.
. '.
.
. .
..'
. . Accept] . sa renunt la atitudinea mea defensiva si decid sa irri fixez un scop
in viata, Adopt un stil de via!li mai .simplu i devin mai deschis, iml regasesc
.echilibrul. Am Incredere in ceea ce irnl poate aduce lumea materiala (siguranta $i
protectie). Ma trezesc dimineata, plin de energie, am pofta de viata $i sunt capabil
sa tree la actiune, Con~tiEmtizez eeea ce imi doresc cu adevarat, Calatoresc prin
, viata eu incredere ~i credinta.
.
,
503.
gum
a:
Accept!" faptul ca iertarea este .necesara evolutiei mele ~i armoniei mele

interioare. Bucuria de a trai creste imunitatea. Imi dau seama cat de mult sunt
protejat in viata de fiecare zi. Apreciez ceea ce am "aid :;;iacum", deoarece viata
lnseamna miscare si ceea ce voi avea maine poate fi diferit de ceea ce am astazi .
Cu . cat rna detasez mai mult de. lumea materlala, cu atat mai mare este
sentimentul meu de libertate ! Las la.o parte ura i dualitatea i Ie inlocuiesc cu
adevarul.
504.
GLANDE-" TIMUS Vezi #: SIDA, SISTEM IMUNn'AR
Timusul este glanda endocrina care este legata direct de centrul de energie aI inimii., chakra Inlmn.
----------------------_
GLANDA TIRO IDA (in general)
15
, ,
Are legatura cu centruLde energie denumit chakra gatului
1
..
Glanda tlroida se afia la baza gatului, sub -laringe. Este legata direct de gat45 Este
in relatie eu sistemul respirator, cu gatul, ceafa, maxilarele, urechlle, vocea,
traheea, bronsiile, plamanii si bratele. Tiroida este centrul vorbirii, al exprimarii
verbale i al creativitatii. Are 0 actiune i asupra sistemului neuromuscular.
Este
. .legata de exprimarea de sine, de comunicare. Prin acest eentru de energie Imi
exprim lacrimile, bucuriile, .angoasele sl sentimentele.
Fiind prin esenta
producatoare de energie, tiroida secreta doi hormoni foarte importanti, tiroxina
i tiriodotironina,
care contin iod, .r~cunoscut pentru calitatea sa de antiseptic
puternic $i necesar bunei functionari a intregului corp. Ace:;;ti hormoni activeaza
metabolismul celular, cre$terea $i funcpile celulare. Fara tiroida nu a~ putea traL
Deoarece tiroida regleaza temperatUra eorpului, aetioneaza ca un termostat care
adapteciza ceea ce se intampla in interior, la ceeea ce se intapla in exterior. Corpul
meu ii poate exprima astfelintr-un mod armonios emotiile i gandurile.
Tiroida simbolizeaza, de asemenea, eapacitatea mea de a-mi exprima latura
.' divina, de a-mi exterioriza creativitatea. Ea imi arata cum rna pozitionez, in loc sa
rna las limitat de ceilalp. Tiroida reacponeaza
atunci cand simt ca "nu mai
respir". Cand rna simt neputincios, deoarece nu pot sa vorbesc intr-o anurnita
Timusul este 0 glands micuta, care se gaseste in torace, .la nivelul inimii.
$i
care produce un tip de globule albe (limfocite T) ce [oaca un rol esential in
imunitatea naturals a organismului. Aceasta glanda este in relatie eu sistemul
imunitar, eu 'partea superioara a spatelui, cu plamanit, tntmav, pielea, sangele,
nervul vag $i circulatie, Timusul simbolizeaza altruismul, iertarea,. empatia,
perceptia mea asupra iubirii, puterea dlvina, vointa sufletului ~i unitatea
con~tiin!ei
universale. Este eentrul iubidi ~i influenteaza sistemul imunitar,
fabricand limfocitele.' Este influentat de hipotalamus ~i integritate. Este un centru
Yin-Yang, atat masculin cat $i feminin. Este legat de capacitatea de a fi emotiv, de a
simti luerurile pre cum $i de iubirea necondiponata.
Este 0 legatura intte
iubirea parintilor mei $i pozipa mea fata de aceasta~ Este glanda raspunzatoare
de imunitatea nou-nascutului. Activitatea sa se dhninueaza 0 data cu varsta. Cand
.timusul este in dizarmonie
indica 0 non-acceptare
de sine. Am 0 dificult3te in
a da i a primi $i nu rna simt confortabil fata de iubire. Imi este teama de refuz
saU de a fl ridicol i rna inchid in mutenie pentru a rna proteja. Cand exista 0
rancbiuna, energia mea, centrata pe ura, fol()se$te pentru razbunare, nu pentru
iertare; ceea ce deterrnina 0 scadere de energie, deoarece lipsa de iubire duce la
14
239
"
Jacques Martel
240
situatie. "Oare sunt de acord cu regulile pe care mi Ie impun T' Cand se ami ln
, dizarmonie,
tiroida, indica non-exprimarea de sine. Am frecvent impresia ca am
un nod' in gat, sunt pre a rational, devin rigid si imi refuz dreptul de a exista.
Vorbele mele sunt bruste ~i 'comunicarea devine conflictuala. Nu lmi ocup locul
cuvenit, rna sufoc ~i rna simt prizonier, Ma simt ca un fluture caruia i s-au taiat
aripile. Nivelul de hormoni normal determina controlul de sine: hipertiroidia,
, indica caldura, epuizarea si hipotiroidia,
frigul si incetinirea.
Deoarece acest centru de energie este legat de exprimarea de sine, un caz de
hipo- sau hipertiroidie
poate aparea si daca am impresia ca trebuie tot timpul
"sa inghit jignirile celorlalti sau daca viata mi se pare nedreapta cu mine. Deoarece
rna complac in acest rol, ajung chiar sa provocin jurul meu situatii problematice,
devenind astfel victima perpetua, A:;;vrea salas totul sa cada, sa fug departe de
.problernele mele, sa le expediez la capatul lumii. A' vrea ca acestea sa dtspara,
Astfel, daca am un coriflict legat de timp 'i sunt obligat sa merg mai repede sau
mai incet; tiroida va reactiona. Pot avea impresia eli nu. pot crea ceva din cauza
lipsei timpului, ca a trebuit sa cresc prea repede 'i sa devin adult prea devreme,
'di nu sunt destul de rapid pentru a ajunge -ceva etc. Gatul, care face legatura
dintre cap 'i corp, rna ajuta sa fac din cap gesturile pentru DA si NU :;;iface din
aceasta zona legatura dintre corp 'ispirit Daca orgoliul meu este prea puternic 'i
iml lnchide tntmav,' pot ,sa nu vad care sunt adevaratele mele nevoi. Centrul
.energiei gatului reprezinta
creativitatea
mea. Pot sa rna simt in pozitie de
supunere fata de, 0 autoritate exterioara, Pot sa Ii idealizez pe ceilaltisl acest
lucru rna face sa rna simt inferior. Aceasta atitudine poate determina corpul meu
sa reactioneze printr-un cancer de tlrolda: ceilalti devin un instrument pentru
a-mi umple golul interior. Imt este teama de 0 durere, deoarece 0 negpe a mea,
ceea ce rna face sa traiesc in paslvitate. Cand tirotda este in armonie, rna simt
deschis fata de ceilalti; fata de ascultare, sunt mai pUlin influentabil. Stiu sa spun
mi cand este nevoie. Ani spiritul deschis :;;i devin creativ.: Sunt capabil sa spun
adevarul, rara sa rna judee sau sa ii judec pe eeilalp. Acest centru de creativitate
(vorbirea) ina ajuta sa am 0 relape de cuplu echilibrata, sa imi exprim iubirea. In
loc sa vreau puterea asupra celorlalp, este mai bine sa am incredere in vocea mea
interioara:
Acum, imediat accept!. sa rna exprim Ilber ~i imi folosesc to ate mijloacele.
Imi dezvolt spiritual creator. Accept~ '1sa traiesc in Adevar.
50S.
"
GLANDA TIRO IDA EXOFfALMIcA
BASEDO\y (boaia: a lui

'
...) SAU GU~A
Boala lui Basedow46 este 0 stare patologica cauzata de hipersecrepa

de hormoni
tiroidieni :;;i caracterizatii
prin mai"irea anorrilala a globilor oculari ~i ereterea
volumului tiroidei.
Este 0 afec~iune care afecteaza' mai mult femeile decat
barbatii. Persoana afectata sufera 0 accelerare a intregului metabolism; este plina
de energie "nervoasa". Sistemul nervos devine lritabil :;;itiroida estetot timpul in
46
T,c;!T,"I".
Baselow (Karl von): medie german (1799-1854). El este eel care a deseris hiPertiroidia (boala lui Basedow).
IITn
--"""I--.- -:
Marele Dictionar al Soli/or 1; Afecfiunilor - Cauzele subtile ale imbo/niivJrll
hlperfunctiune, din cauza incapacitatil de fiza iodul. Persoana afectata prezinta

tulburari de sornn, tremuratul mainii, slab ire, nervozitate si 0 transpiratie
abundenta. Ce ineerc sa demonstrez celorlalti prin aceasta hiperactivitate?
Ce
anume nu sunt in stare sa exprim? Vreau sa demonstrez CINE'SUNT, rara sa fiu in
stare sa rna mai opresc, Fac tot timpul mal mult decat mi s-a cerut. Ma simt tot
timpul ca Intr-o turbina ~i imi solicit prea tare tiroida ... Imi refulez adevaratele
sentimente, nu rna exprim, inghit totul ~i vreau sa demonstrez ceva, chiar sa "rna
razbun". Cui am nevoie sa ii demonstrez ceva? Ma pedepsesc pentru ca nu am
putut salva la timp pe cineva sau 0 situatie, Ctilpabilitatea mea este mare. Am
devenit neincrezator ~i rna simt obligat sa factotul singur, ceea ce lmi (Iii impresia
ca am control asupra evenimentelor. Invat sa exprim treptat lucrurile, aleg sa fac
ce este mai bine pentru mine, rara sa vreau tot timpul perforrnanta
i, astfel,
renunt la autodistrugere.
Constat ca am nevoie Sa dau (chiar si ceva ce nu rni s-a
eerut) pentru a rna simp Iubit i tmi este greu sa primesc,
.
Aleg sa am grija de mine, accept! sa lrni recunosc nevoile si sa rna impae cu
eeea Ce sunt cu adevarat. Nu rna mai Invart in cere siinteleg ca nu este nevoie sa
'fac atat de~multe pentru a fi apreciat, lrivaf sa ma iubesc i sa ma~accept!'1 asa
, cum sunt. Irni regasesc astfel stabilitatea, sanatatea ~i echilibrulIn
zi.
' "
'
506.
viatade zi cu
GLANDA TIROIDA.- GU~A
, GU$a este umflarea parpi anterioare a gatului, In general, indica faptul cattroda
este superactiva. Acest lucru provine din accelerarea mai multor proeese mentale
i corporale. Tiroida este responsablla,
intre altele, de reglarea procesului
respirator. Are legatura stransa cu dorintamea de a trai, cu angajamentul meu de
.a intra inviata. Hipertiroidia
este un raspuns stresant care imi reflects angoasa,
supararea, pe scurt, emotiile intense, neexprimate, care due Ia uinflarea tiroidei,
a gatului. Am impresia ca totul se petrece prea repede ! Din !ipsa organizarii
, . sau din ,cauza unul nivel de energie prea sdizut, rna simt intr-o agitatie continua a
evenimentelor, care rna depa'e~te. Poate proveni" de asemenea, din sentimental
de a fi sufoeat de viatJi si de responsabilitaple
mele. Este ca :;;icum tiroida mea ar
vrea sa afle: "Continui sa menlin viata sau nu ?" Ar fi bine pentru mine sa imi
exprim nevoile, dori~tele, emopile, in loe sa Ie refulez 'i astfel sa ajut tiroida sa
funeponeze normal. In cazul in care' gu$a este rezultatul unei hipotiroidii,
adiea
glanda tiroida lucreaza prea incet, intr-o perioada lunga de timp, ca :;;icUm's-ar
epuiza, 'aceasta manifestare lasa sa se- vada personalitatea
mea negativista i
, tendinta mea spre disperare, deoarece nu prea vreau sa fae nimie :;;i adopt a
, atitudine de "victima" fata de ceea ce mi se intampla. Traiesc multa contrarietate
. :;;iamaraciune i am impresia ca toata lumea are ceva impotriva mea. Gu~a indica
cat de abandonat de ceilalti rna simt. Am nevoie de hibire $i de atenpe, dar prefer
-sa traiesc retras. Fug de angoasele mele $i ina deconectez de la emopile meie.
, Vreausa pastrez totul pentru mine.
..
, ...
".
Accept~ sa dezvolt 0 atitudine mai pozitiva $i sa am grija de mine pentru ami indeplini obiectivele.
.,
.'.
..
~ 1 I.
, .. ,.,
"!'
."
Jacques Martel
507.
, Morele DiCfionor 01 Bali/or 11 Afectlunllor

imbolnov1r;;
GLANDA TIROIDA~ GU~A EXOLFfALMlcA Vezi:GLANDA TIROIDA-BASEDOW

GLANDA TIRO IDA --:-HIPERTIROIDIE
Hipertiroidia indica 0 hiperactivitate, 0 prea mare activitate a glandei tir~i~e.

Metabolismul meu creste, am start de caldura si transpir mult Am 0 dezarnagire
, mare deoarece nu pot face ceea ee vreau eu adevarat sau nu pot exprima eeea ce
am d~ spus, deoarece raspund asteptarilor celorlalti, nu alor mele. Ma simt
depasit de evenimente. Aeumulez tot ceea ce nu exprim si imi distrug propria
personalitate. Ma simt obligat sa raspund asteptarilor celorlalti. Prin urm~re.
traiesc ranchiuna, frustrare si ura fata de tot ceea ce nu corespunde cu adevarat
, asteptarilor mele, [mlconcentrez atentia doar pe lucruri~e negative. :ot s~ ascu1t
tot timpul sfaturile celorlalti, lara sa rna aseu1t pe mine. lmi constnnesc smgur 0
inchisoare din care imi este greu sa mai ies, deoarece ii resping pe eei ~are ar
putea sa rna ajute. Ma simt neputincios sa schimb lucrurile in viata mea. In plus.
, 'imt fixez terrnene foarte seurte in sarcinile pe care le am de facut, ceea ce imi cere
, . tot timpul sa JI.ladepasesc pentru a termina la timp proiectele in cauza. Trebuie
fae luerurile mai repede ! Trebuie sa strlc totul deoareee rna, grabesc prea
tare (mai alestn afaceri) si acest lucru lmi provoaca un stres puternic. Am
impresia ca lucrurile sunt prea fugare, ca dispar foarte repede i nu am timp sa
profit de nimic, ca si atunci cand copiii eresc prea repede ~i eu lmi fae prea multe
griji pentru ei. Am 0 multime de dorinte neimplinite. Cand tiroida mea este
htperacttva, am dificultati legate de timp si de lntarzlere. Sunt asemenea unui
copil naiv si tara griji, care spera di ceilalti se .vor ocupa de lucruri de care eu nu
_ vreau sa fiu responsabil.. Corpul meu transmite un mesaj in acest eaz. Mi-arn
pierdut contactul eu eul meu profund. Prefer sa raman .la suprafata luerurilor,. ~
emotiilor mele, decat sa merg in profunzime si sa rise sa am descopenn
neasteptate.
, Accept] ". faptul ca viata nu este 0 cursa de viteza, ci mai degraba un
maraton. Imi constientizez puterea interioara. lau propriile decizii si imi creez
actiunile in functie'dediscernamantul meu interior. Sunt coautor al vietii mele.
510.
GLANDA TIROIDA - HIPOTlROIDIE
Hipotiroidia este functionarea limitata a tiroidei, 0 insuficienta tiroidiana.

Cauzele fizice sunt a dereglare a sisternului imunitar, 0 distrugere a tiroidei prin
tiroidita, cu sau lara formarea de anticorpi $i 0 !ipsa de iod, care duce la cre$terea
nivelului de cOlesterol $i a, oboselii, furnicaturi $i raceala extremitatilor
constipatie, scaderea reflexelor, cre~terea in volum a limbii etc. Poate aparea ~i 0
stare de deseurajare. devin posomorat. negativist $i am sentimentul ca nu sunt
inteles. Corpul, meu tmi transmite un S.O.S. Cauzele metafizice sunt la fel de
importante. Chakra de la nivelul gatului are legatura cu comunicarea ~i cu
creativitatea, Cum este comnuicarea cu mine Insumi. cu cei apropiap $i cu
ceilalp ? Cum imi exprim creativitatea'in ceea ce fac ? Care este ranchiuna pe care
o am $i care "ma roade pe dinauntru" ? De unde vine aceasta lipsa de dorinte fa~a
GLANDA TIROIDA - TIROIDITA
Tiroidita este 0 inflamatie a glandei tiroide. Cea mai cunoscuta este tiroidita lui
Bashtmotos", Traiesc 0 situatie care implica frecvent familia si in care rna simt
prins, deoarece nu lmi pot exprima frustrarile si furia, Ajung sa traiesc cu
lncetinltorul, deoarece emotiile mele negative rna rod pe dinauntru. Imi vine sa
scuip foe, dar nu vreau sa dezvalui anumite secrete care ar putea destabiliza
nudeul familial.' Prefer sa tac $i sa rna sirnt stramtorat, decat sa deschid poarta
inimii" mele ~i sa indraznesc sa rna exprim.
Acceptlv sa recunose $i sa lntampin ernotiile pe care Ie am. Aleg sa le exprim
verbal, pentru a rna elibera. lubirea si lumina pe care le eman formeaza un cere
care rna va proteja in fiecare moment.
sa
509.
Couzele subtile ole
de viata ? Hipotiroidia poate proveni ~i din incapacitatea mea de a lnfrunta 0

situatie care apare repetitiv in viata mea $i in care nu stiu cum sa reactionez.
Trebuie sa Incetinesc ritmul, dare acest lueru rna costa mult, fie in cadrul
profesional, fie in relatiile interpersonale. Sunt prea rapid in afaceri. Trebuie sa
lncetinesc, sa imi acord timp, atat mie cat si celorlalti. Vreau sa fug de
responsabilitatile mele. Prefer sa traiesc tntr-o lume ireala, 'Imi ereez 0 siguranta
artificiala. Consider prea dur faptul de a rna resemna deoarece rna simt depasit
de evenimente.
Accept!" sa, raman in' contact cu corpul meu emotional ~i fizic. Sunt in
siguranta i am tot ceea ce am nevoie pentru a aface fata responsabilitatilor mele.
Sunt creatorul vietii mele. Comunic armonia peste tot In jurul meu. Sunt
increzator si vad viata intr-o lumina noua Ma las sustinut de viata asemenea unui
zmeu, rna las purtat de vant,
BOALAALUI. ..
508.
511.
GLAUCOM Vezi: OeHI -:- GLAUeOM
512.
GLEZNE Vezi~ARTICULATII
Glezna este 0 parte a corpului foarte flexibila si mobila., Foloseste lit sustinerea
corpului $i, prin pozitia fizica suporta presiuni foarte mari. Este un fel de pod, de
legatura intre mine si pamant, Datorita ei sunt "impamantat" la sol, iar energia
spirituala circula de sus in jos ~i invers si sunt in contact eu pamantul-mama. Prin
, ea lmi exprim capacitatea de a avansa, de a rna ridica $i de a sta in picioare, stabil
si ancorat. Glezna executa schimbarile de directie si, prin urrnare, reprezinta
" deciziile mele sl angajamentele pe care Ie iau tin and COIlt de' credintele ~i d.e
valorile
mele,
Gleznelemele
imi interioare
arata cat de
capabil
sprijin pe
insumi, pe
resursele
sau,mult
din surit
contra,
dacasaam tendinta
de mine
a rna
sprijini sau ehiar de a rna agata de ceilal!i. Orice rana sau durere la glezna are
legatura cu capacitatea mea de a ramane flexibil sehimband in acela~i timp
m~
Cunoscuta sub denumirea de boala lui Hashimoto, troida lui Hashimoto poarta numele medicului japonez
Dr Hashimoto Hakaru (1881-1934), de fa Universitatea Kyushu, primuf acre a descris simptomele acestei boli intr-o
'f1
publkatie germana
'
1.'
......
'
..
.;.
..
Marele Dlt:flonar at Bolitor ~iAfectiunitor - Cauzete subtile ale imboiniiv[rll
Jacques Martel
directia, Nu stiu "pe care picior sa dansez". Trebuie sa raman sail trebuie sa pl~c?
Sunt destabilizat, am impresia ca "nu ajung nici pana la glezna" anumitor
persoarie pe care le admir la fel ca pe parintii mei, Am 0 dificultate in a rna ~eta~a
de ei, mai ales de mama. Daca imi este teama de ceea ce va urma, daca sunt
inflexibil in fata unei decizii pe care 0 am de luat, daca merg prea repede, .~ra sa
rna gandesc, daca. lmi este teama. de rssponsabtlitatile mele actuale sau vutoare,
daca am impresia ca sunt instabil, rise sa franez energia din gleznele rnele, Este
posibil sa rna simt o~ligat sa aleg anumita directie ..Ca ~i omida, i,mi.es~e fri.di s~
. ies din coconul meu. In functie de intensitatea blocajului de energie ~l a inchlderit
mele in fata curentului vietii, poate aparea 0 tension are, 0 ent~rs~ sa~ ..o
fractura. Nu pot sta in picioare rara glezne. Poate este momentul sa rna spnjm
de 0 noua modalitate de a vedea lucrurile, "criterii" noi care sunt mal deschise ~i
mai flexibile. Gleznele au grija de mine i de interiorul meu, sunt suportul meu.
Dad una dintre glezne cedeaza sau se rupe, numai amo baza solida, amnevoie
sa schimb directia, traiesc un conflict mental. GleZIia mea nu rna mai poate
suporta si intreg corpul cedeaza fizic. Intr-un anumit sens si viata mea se
prabuseste, dar mai degraba este vorba des pre 0 imagine decat despre 0
. prabusire reala. Referitor la entorsa, glezna rasuctta reprezint~ energia .car: s:
rasuceste in glezna i structura suportului meu se deformeaza. Nu mal exista
nimic dar si definit. Presiunea este prea puternica si nu mai stiu in cine sa am
- tncredere sau in ce directie sa merg, Mi-am -limitat deplasarile: inseamnaca
cineva rna lmpiedica, nu lmi da permisiunea sau poate fi vorba despre un alt
- evenirnent sau situatie. Am tendinta de a avea ineredere in [udecata celorlalti,
_ mal degraba decat in 'propria mea judecata, Iml lipseste fermitatea. Am nevoie de
soliditate, sa rna implic cu adevarat, fizic si emotional in relatiile cu ceilaltt, Cand
sunt confruntat eu ceva foarte profund, o.schimbare obligatorie .pentru evolutia
mea, se manifests 0 fractura sau ruptura. Cred -ca ceilalti rna tmpiedlca sa
avansez, in tirnp ce eu sunt cel care trebuie sa schimbe direcpa. E.stevorba despre
onoarea mea, scopul meu ~i directia pe care 0 urmez in viata,. Orice afecpune la
nivelul gleznei este insotita de obicei de 0 umflatura, care reprezin~a prea plinu~
emotiilor mele, care rna tin pe loc ~i nu rna lasa sa avanse~ eu Imcr_:dere l
determinare. Edemul arat~ faptut' ca, grijile pe care mi Ie fac i ideBe ~egativepe
care Ie intretin' rna determina sa rama.n pe loc. Dadi am glez~ele slabe $i se
ran esc u~or, este cazul sa rna intreb: "am <> capac,itate seazuta de a maAsuporta ~i
am nevoie tot timpul ca cineva sau 0 institupe sa aiba grija de mine r lmi refulez
atat de mult emotiile, incat risc sa imi rup 0 glezna. Indiferent despre ce afeqiune
_este vorba, perioada de imobilitate care urmeazl'i ma ajuta sa integrez asp:e~ele
din viata mea care trebuie schimbate.
_ .
_..
_
Con~tientizez situatia sau relatia in. care rna simt i~lan!Uit., de c:se~en~a~
trebuie sa imi pun intrebarea: deoarece aceasta problema la glezna rna Impledlca
sa indeplinesc anumite sarcini sau 0 anumita mundi, care este avantajul p~ care 11
pot trage din aceasta imobilizare ?
. .
.
. ....
_'''.
'.'
'. Accept!., viata ~i tot ceea ce imi ofera ea. Astfel voi reui sa imbrati$ez viata
pe partea cea buna! Urmez drumul care tmi convine cel mai bine.'
.
v
245
513. GLOB OCULAR Vezi: OCHI [iN GENERAL}

514. GLOBULE SANGUINE Vezi: sANGE
515.
GONADE Vezi#:
OVARE, TESTJCULE
Gonadele produc gametii (spermatozoizii, la barbat si ovule le, la femei) i

hormonii sexuali care combat anorexia mentala, astenia i favorizeaza energia
fizidi si afectiva, Acest centru este legat de creativitate i reproducere. Cand
exista 0 dizarinonie a gonadelor, sexualitatea este centrata pe placerea egoism
i pe 0 iubire posesiva Pierd 'contachI1 cu inocenta copilului meu interior. Imi
lipseste maturitatea $i spontaneitatea, nu am lncredere in sexul 'opus si refuz
tandretea care mi 'se ofera. Nu am incredere in mine. Imi ies foarte repede din
fire, rna infurii din orice motiv. Trebui sa rna intreb ce anume am pierdut, ce lmi
provoaca 0 suferinta atat de mare: poate fi verba despre un copil care a plecat
sau a murit (sau 0 flintii draga) sau despre un bun material sau 0 pierdere
simbolica, de exernplu a iubirii de sine sau a mandriei mele etc. Nu rna rnai simt
creatorul vietii mele, adopt 0 atitudine negativista fata de viata. Cand acest centru
este in armonie, rna simt spontan, deschis relatiilor eu persoane de sex opus .
Acest centru de energie este legat de placere, sub toate aspectele sale si, atunci
cand se afla in echilibru, stiu sa rna adaptez situatiilor, vlata rna pasloneaza i
-sunt plin de entuziasm. Ma simt in largul meu in tornada vietii, rara sa rna opun.
. Comunic cu incredere. nu am prejudecati, rna accept! ., in intregime ca barbat
sau ca femeie. Accept! ., sa lrni las frlcile la 0 parte i iml eonstruiesc increderea
in mine insumi si in viata,
516. GRAsIMEJ OBEZITATE Vezi~;:GREUTATE[EXCESDE ...}

..Grastmea simbolizeaza energia, puterea, "micile placeri" pe care ni le daruim. Cu
cat energia mea este mai activa i drcula liber, cu atat va fi mai mica tendinta ei
de se fixa in grasime. eu cat sunt mai greu, cu atat imi este mai dificil sa rna mi$c,
deci sa imi folosesc energia, care corespunde emotiilor mele i creativitatii mele.
Daca sunt 0 persoana care sufera de corpolenFi, sunt 0 persoana hipersensibila,
am nevoia de a rna proteja. Aceasta nevoie de a rna proteja se regasete mai ales
la nivelul celei de a doua chakre48, ce a sexualitapi ~i a celei de atreia chakre49, a
emotiilor.
Emopile i ideile sunt acurnulate $i -se adauga unele peste altele, a$a cum se
acurnuleaza kilogramele in corpul meu. Barbapi par a avea 0 nevoie mai mare sa
se protejeze astfel. Obezitatea este adeseori expresia unei nesigurante sau a unei
"lipse" pe plan afectiv: atept ceva, ce nu vine sau caut in locul nepotrivit, ceea ce
duce la 0 insatisfactie sau 0 frustrare care rna face sa rna umflu. Am nevoie de
iubire $i, in acela$i timp, rna feresc de ea. Este posibil sa fi fost agresat (fizic sau
psihologic) $i acest lucru rna determina sa traiesc 0 stare de agresivitate. Prefer
sa contez numai pe mine insumi. Ma simt limitat in viata $i faptul de a Simp un
48 a
19
doua chakra: silualll inlre buric Oi pubis

a treia chakra: silualii la nivelul plexului solar, la baza slernului sau a cUliei loracice
J-'
1 1'1'
-,
I!:;:
,-,
.....
Jacques Martel
gol in jurul meu, rna face sa rna simt abandonat. Deoarece vreau sa fiu considerat
o persoana puternica, este posibil sa manifest, inconstient, aceasta forta fiind "0
persoana puternica", corpolenta,
.
.
Pentru a slabi, acceptlv sa imi schimb atitudinea in relatiile mele cu_ceilalti,
Incetez sa mai am asteptari i tnlatur tot ceea ce este inutil i daunator, Invat sa
am incredere in mine insumi 1 in via!a pentru a tnlatura acea grasime
protectoare. Imi exprirri ernotiile liber i invat sa rna iubesc asa cum sunt, . .
.
Accept!., sa merg inainte in viata ffira sa rnai imi fac griji pentru ceea ce spun
sau cred ceilaltl despre mine. Traind In functie de mine, imi tntaresc increderea in
mine, valoarea, iubirea fata de mine insumi. Iml regasesc frumuse!ea interioara si
corpul meu fizic se va modela natural dupa noua mea imagine. Imi exprim mai
mult bucuria i sprinteneala.
517
GREAT ASlVARsATURI
Vezi~:SARaNA[AFECfIUNIALE
...J
Greata se defineste ca un spasm nervos, care precede varsaturile. Este 0 senzatie
. de vema, lnsotita de 0 senzatie de rau generala, Am un sentiment de durere fata
de 0 realitate care provoaca un deranjament in viata mea $i pe care as vrea sa 0
pot evita. Greata este un semn ca simt un dezgust sau simt 0 aversiun: f~ra ~e
un lucru, 0 persoana, 0 idee, 0 situatie sau poate 0 emotie, deoarece nu rna stmt III
siguranta. Traiesc fie revolta, furie, frica, frustrate, fie neintelegere fata devacel
aspect, care "imi ramane in stomac". Trebuie sa constienttzez
fap~ul ca am
absorbit ceva (din realitatea mea sau din fiinta mea), care a creat dorinta de a-l
exprima imediat. ~i, daca nu rna exprim prin cuvinte, il voi manifesta p~n ~e~ta.
Cand devine prea mult, cand ranchiuna
este prea mare; apar varsaturile,
deoarece am tendinta de a manifesta fizic respingerea acelei situatii, care mi se
. pare nedreapta, Aceasta respingere poate avea ca obiect ceva vdin ext~ri~r, dc:r
poate fi, de asernenea, 0 parte din mine insurni, pe care as vrea sa 0 fac sa dispara,
Cand vomit, refuz ceva sau pe cineva. Astfel evit sa avansez $isa evoluez. Observ
fata de cine sau fata de ce opun rezistenta. Poate fi yorba despre unul dintre
parintii mei, pe care a$ vrea sa 11"scot din viata mea", peritru ca, se pare di nu mai
avem nimic in comun. Sau poate imi este teama ca nu voi fi la inaltimea a c~ea ce
se va intampla in viata mea? De ce refuz ceea ce este nou ? Oare rna simt fortat de
ceilalti sa spun sau sa fac ceva ? Pot sa am 0 "strangere de inima"" vazand cat de
neputincios rna simt sa acponez sau sa imi iau viata in propriile maini. Este
posibil sa nu mai vreau sa am 0 viata atat de superficiala. Daca vomit bila, acest
lucru indica faptul di exista 0 situatie, pentru moment, insuportahila
$i m-am
saturat sa fac concesii in viata,. InceI>utul sarcinii poate fi, de obicei, insotit de
.. greturi, care, in acest caz, semnifica faptul di, trebu~e sa acce~t!~ schimb~rile.pe
..care copilulle va aduce in viata mea. Oare refuz copilul sau eXlsta 0 parte III mme
(neputinta, nesiguranta etc.) pe care vreau sa 0 neg? Am destula forta pentru a
avea grija de acest copil ? Fiind stapan pe viata mea, pot sa Ii transmit copilului
acelea~i valori.
Imi redobandesc lini~tea ~i accept!" sa imi diger emotiile i conflictele, pe
care acest eveniment Ie produce in viata mea. Invat sa accept!" fie care parte a
Morele Dlet/onor 01Bolilar 1iAfeefiunilor
Couzele subtile ole imbolnovirii
247
personalitatii mele. Am incredere in viata i in vlltor. Intotdeauna am libertatea

de a alege. Cand fac ceea ce imi place, nu e nevoie sa opun rezistenta. Las sa vina
spre mine toate lucrurile frumoase pe care vlata mi Ie of era.
518. GREUTATE (excesde ...) vezi~i:GRAslME '
Excesul de graslme pe care corpul meu 0 inmagazineaza lntre interior si mediul
exterior, indica faptul ca, inconstient, vreau sa rna izolez fata de comunicarea cu
exteriorul sau ca exista 0 emotie sau un sentiment inchfs, "izolat" in mine, pe care
nu vreau sa il vad, Prin obezitate, caut 0 forma de protectte pe care 0 acumulez
tot timpul in gandurtle mele. Exista 0 prapastie intre mine si lumea exterioara,
Vreau atat de mult sa iubesc i sa rna apropii de oameni, dar imt este atat de
frica !Iml ascund astfel nesiguranta de a fi expus, de a fi vulnerabil, evltand astfel
sa fiu ranit de obervatiile,
de criticile sau de situatlile
care mi se par
inconfortabile, mai ales cele legate de sexualitatea mea. Daca am trait o situatle
traumatizanta
legata de sexualitate (doar mi-a fost frica sau chiar s-a Intamplat ce
va, la nivel fizic) acest lucru se manifests, in cazul in care sunt femeie, printr-o luare
in greutate la nivelul coapselor si al soldurllor, pentru a-mi "proteja"
organele genitale de 0 agreslune. Barbatul are tendinta de a se Ingrasa in zona
abdomenului, pentru ca astfel, organele genitale sa fie mai putin vizibile. Poate fi
yorba despre orice situatie, nu neaparat legata de sexualitate, in care rna simt
agresat. Sau excesul de greutate se poate interpreta i ca 0 dorinta de a poseda
.. totul. Am emotii si sentimente (precum egoismul) pe care refuz sa Ie ignor. Ma
agat de trecut. Poate fi Yorba, de asemenea, de un dezechilibru, de 0 revolts fata
de cei din jurul meu, 0 reactie la gesturile, la situatiile pe care nu mai vreau sa Ie
vad sau de care nu mai vreau sa imi amintesc. Hrana terestra reprezinta, de
asernenea, 0 hrana ernotionala. Astfel, voi manca in exces pentru a umple un gol
interior, am impresia ca am fost abandonat
.sau mananc pentru a compensa
singuratatea i izolarea pe care Ie traiesc. Raman, .inconstient, intr-o dependenta,
am nevoie de celalalt. Vreau sa ascund ru~inea i agresivitatea pe care Ie traiesc
fata de 0 situatie. Uneori prefera sa dispar, pentru a nu mai suferi. Urasc lucrurile
imponderabile
din viata mea, precum i to ate lucrurile care imi sunt impuse.
Totu~i, simt eu insumi nevoia de a rna impune, pentru a rna afirma sau pentru a-i
speria pe ceilalti, care astfel pot sa pIece i sa rna lase in pace. Este posibil sa
traiesc 0 mare nesiguranta, atar pe plan afectiv, cat i material i, incontient, am
nevoie sa fac provizii pentru a evita 0 "penurie" sau 0 "lipsa", care ar putea
surveni. Vreau "sa am de to ate" in caz di se intampla ceva ... Aceasta lipsa poate a
. fost traita in copilarie, mai ales, in relatie cu mama, cea care era legatura mea
directa cu hrana i cu supravietuirea
(alaptatul). Daca un bebelu~ are un
surplus de greutate,
inseamna ca marna H hranete prea multo Copilul poate
dezvolta un reflex de a cere tot timpul, ca ~i cum nu ar fi satul niciodata. Marna
.are dorinta, chiar incon~tienta, de a ramane in fuziune cu bebeluul i acestuia ii
. va fi greu, mai tarziu, sa se detaeze de marna lui. Obezitatea
se dezvolta, de
multe ori, dupa un ~oc emotional puternic sau 0 pierdere importanta, iar golul
interior devine prea greu de suportat.
Mi-am pier-dut continutul.
Traiesc un
1 I
..I.oII
_
I
.y ........
'q'
';
l'
Jacques Mat:tel
248
sentiment puternic de abandon, un gol interior. Ma simt vinovat de plecarea

. sau de pierderea unei fiinte dragi. Sentimentul de abandon poate fi trait in
relatie eu 0 persoana, dar ~i fata de ceva mai abstract, de exemplu, 0 afacere pe
care a trebuit sa 0 abandonez, la care a trebuit sa renunt, din motive personale.
Am fost nevoit sa abdic ~i acest lucru imi sfasie tntmav. A trebuit sa abandonez
un proiect care tmi era drag (de exemplu, acela de a avea un copil) si rna consider
las sau perdant. Pot avea, de asemenea, impresia di mi-am pierdut controlul
. asupra unei situatii sau 0 persoane. Nu mai sunt conectat cu materia. Am
impresia ca "nu am destula greutate" intr-o anumita situatie. Imi caut un scop in
viata, lncerc sa "fac ceva bun". Imi este greu sa rna pozitionez, prin vorbele mele
~i prin gesturile mele. Astfel incat, fac acest lucru, ocupand mai mult loc cu eorpul
meu .fizic. In plus, rna devalorizez eu privire Ia aspectul meu fizh:: 0
. mica "lmperfecjiune" sau cateva kilograme in plus, vor lua in ochii mei proportii
uriase $i nu tmi voi mai vedea sl aprecia calitatile fizice.
.
Daca imi concentrez toata atentia, pe ceea ce este "dizgratios", corpul meu va
reactiona, adaugand inca mai multa greutate, pentru a rna face sa imi dau seama,
cat de sever sunt cu mine tnsurni si cat de mult rna distrug, doar prin gandurile
mele negative. Faptul de a face sport sau a tine un regim, nu vafi suficient pentru
a slahi, deoarece trebuie sa .constlentlzez adevarata sursa a excesului meu de
greutate, care consta, de obicel, intr-o situatie de abandon. Fie ca sunt copil, fie
ca sunt adult, constientlzez faptul ca, rna resping eu insumi. Este posibil am
impresla de a rna simp limitat in diverse aspecte din viata mea sau legat de
proiectele mele. Acest sentiment, de a fi limitat, tmi deterrnina corpul sa se
extinda, prin excesul de grasime. Daca sunt 0 persoana care acumuleaza
gandurl, emottt sau lucrurl, corpul meu va "acumula" ~i el, dar sub forma de
grasime, Trebuie sa rna intreb care sunt beneficiile pe care le trag din faptul de a
avea un susplus de greutate. Care sunt activitatile pe care le pot evita astfel si
care rna sperie ? Care sunt persoanele de care rna indepartez astfel? Am impresia
ca am mai putin control sau mai putina putere, In anumite aspect din viata mea si
tmi convine acest lucru, deoarece am mai purina responsabilitate i astfel rna
implic mai putin, la nivel personal? Un ait aspect important, care trebuie luat in
considerare este: care este pericolul care rna pande$te, daca ajung la greutatea
. mea ideala? De exemplu, in cazul unei femei care, 0 data ce a pierdut din
greutate, va deveni mai atragatoare In ochii barbatilor i se va aHa frecvimt In
situatii in care va trebuie sa refuze availsurile acestora. Astfel Se va simti in
pericol de a-$i pierde libertatea, spapu vital; va trebui sa invete sa se afirme, ceea
ce poate fi foarte dificil, in anumite cazuri. Faptul de a fi atragatoare poate, de
asemenea, atrage stereotipul "are corp frumos, dar nu are nimie in cap", de unde
teama de a nu fi considerata inteligenta. Prin urmare, daca creierul meu a
detectat un pericollegat de faptul de a pierde din greuhlte i de a avea 0 silueta
frumoasa, imediat ce corpul meu se aHa in situatia de a apela la rezervele sale de
grasime, este tras un semnal de alarma pentru a neutraliza ceasta nevoie. Pot
simti 0 sdidere de energie, deoarece toate eforturile corpului sunt folosite pentru
Sa
. a-i pastra greutatea stabila sau chiar pentru a

! 1 1 1 1 ,
1 1.......
cre$te, daca este nevoie. Corpul

_
Mare{e Dictionar alBolilor $1Afectiunifor - Cauzele subtile ale imbalniiviril
249
meu se ~pune~ la fel ca mine, In anumite situatii din viata. Greutatea este de
mult~ on Iegata de notiunea de forta. Cineva care are 0 greutate mai mare este
consld~rata 0 persoana "puternica" sau "volnica". Am impresia ca trebuie sa fiu
?utern~c pentru a supravietui i a reusi in viata? Trebuie sa am un fizic mai
impunator, pentru a rna impune in relatiile mele ~i a alunga "pradatorii"? Aceasta
este metoda mea de a acpona, pentru ca oamenii sa rna vada, sa rna observe mai
u.~or,,altfel as trece neobservat? Sau vreau sa creez 0 "contra-greutate" lntr-o
sltu~tle car: pare de~~~antajoasa, pentru mine? Sau poate, cred ca opinia mea nu
are dest~la greutate mtr-o anumtta situatie, Daca surplusul meu de greutate se
datoreaza unui "metabolism lent", slguranta mea rna face sa fiu foarte prudent
ceea ce rna impiedtca sa actionez. .
,
.A.c~~'p~!" sa lmi exprim emojiile, sa Imi recunosc valoarea ~i toate
posibilitatila mele. Acu~ ~t~u ea: golul pe care am impresia ca it traiesc In viata
mea, p~ate fi umplut c:ulU~l~e ~I cu sentimente pozitive fata de mine. Prin faptul
de~a ~a ~ccepta pe mm: I ai acc~pt pe ceilalti i cu iubirea de care rna inconjor,
rna VOlehbera de aceasta durere I de nevoia de protectie.
.
519.
GRIPA Vezi ~i: CREIER - ENCEFALITA,
sttumn;
REPIRATIE [BOll DE}. , C4P [DURERE DE...]
FEBRA. MU$CH/. RESPIRATIE,
Gripa define~.te 0 sta~e cauzata de un virus care. produce febra, frisoane, dureri
de cap, duren muscblurare, stranut, dificultate respiratorie etc. Gripa lm! poate
afe~ c~rpul mal puternic decat 0 raceala si ma obliga sa stau In pat pentru 0
penoada.
Fiind. 0 boal~ infectioasa, grip a este legata de furie, este un semn ca nimic nu mai
funqlOn~aza c~m trebuie! E mornentul sa rna Intreb pe cine sau pe ce anume
sunt furios ? Simptomels cele mai frecvente indica mai mult ceea ce tratesc In
prez.ent: febra este legata de furie, stranutul de critici, de faptul de a vrea sa scap
de cmev~ ~au de ceva etc. Adeseori este yorba despre 0 situatie conflictuala pe
plan familial: s-a spu~ ~eva sau. a existat 0 situatie pe care "nu 0 pot inghiti"
deoarec:e au fast depalte anumlte. reguli sau limite. A existat 0 cearta in care
ave~m Impresi: c~ spati~l meu vital a fost violat sau di riscam sa pierd ceva sau
pe emeva, c~re ~~I ap~rpnea ..Infleunta anumitor persoane din anturajul meu rna
poate.faee sa.~a md~lesc de Judecata mea sau de capacitatea mea de aindeplini
anumlte s~rcml. Daca este yorba despre membrii familiei, este cu atat mai greu
pentru ~me, deoar~ece am~ Incercat toata ..v. iata sa imi construiesc propria
person.alitate, deta~a~du-m~ ?e. famili~. Deoarece vreau to timpul sa obtin
apar~clere~ lor (mal a.les a parmplor mel), pot deveni confuz fata de cine sunt cu
adevarat ~~ c: alege:1 am ~e rn:ut. Am impresia ca sistemul meu de aparare
natural a ?Isparut. Ma deranJeaza 0 persoana care reprezinta un fel de autoritate
pe~tru ml~e. ~.ulte cazuri de gripa sunt atribuite credintelor inradacinate in
~ocletate l fnctlor. De exemplu: "Mi-a fost atat de frig astazi! Sigur 0 ~
. ~ '"
b
.
Tre uie sa ma intreb de ce am gripa. Oare pentru
1mb I ~
d
sa rna
. . o.navesc .e g!lpa.
ca am
~evOle. ~e odlhna sau de 0 pauza? Ma oblig sa stau in pat pentru a ilU tmi
mdephm responsabilitatile la munca sau in familie ?
.
w
,._,,-
l'
.,
'.:~
Jacques Martel
250
Am
incredere
scazuta
in mine, rna las influentat
de ceilalti ~i poate
Marele Dlet/onar of Bolilor 1;Afectiunifor - Cauzele subtile ale imbolnovlrll
chiar
invadat.
.
.Virusul gripal face la fel si se inflltreaza in: corpul meu, deoarece sistemul meu
imunitar este "slabit" de "slaba" mea stirn a fata de mine. Sunt Intr-c situatie in
care rna opun, deoarece fac eforturi mari in viata de zi cu zi si am nevoie sa rna
odihnesc. Gripa poate aparea, de asernenea, intr-o situatie in care am trait 0 mare
dezamagire, 0 deceptie sau 0 frustrare care rna deterrnina sa nu mai simt ceea ce
se intampH'i In jurul meu (am nasul congestionat) sau sa nu mai simt 0 persoana
~i am 0 respiratie dificila. Totusi, febra imi ellbereaza corpulde toxinele carenu
au cum sa iasa altfel.
.
Acceptlv sa Imi exprim emotiile ~i sa las sa imi curga lacrirnile pentru a-mi
decongestiona intreg corpul si pentru a lasa armonia sa se instaleze.
520. GRIPAAVIARA Veii~i:GRIPA
Gripa avlara sau gripa gainilor este extrem de contagioasa pentru anumite
pasan ~i poate fi transmisa oamenilor (virusul (A (HSN1)): Simptomele sun~
asemanatoare cu cele ale gripei obisnuite, dar mult mal grave. Daca rna
irnbolnavesc de aceasta grtpa, rna gasesc intr-o situatie in care sunt prins, Intr-un
mediu care nu imi convine deloc. Trebuie sa devin "rece", sa rna inchid pentru a
nu maisimti toata durerea si suferinta pe care Ie traiesc, Prefer sa fac pe strutul si
sa rna ascund "sub aripa mamei", Sunt "mandru ca un cocos" ~i ceil alp i~i vor
arata enervarea. inainte ca eu sa rna scuz sau sa iert vorbele sau gesturile cuiva.
Traiesc intr-o societate cu care nu sunt de accord, care rna sufoca, rna face
. agresiv. Am devenit antipatic, intransigerit ~i atac imediat persoanele care lmi
.. tncalca libertatea, care imi distrug spatiul vital. Nu rna simt suficient de puternic
pentru a combate situatta in care rna aflu si plang pentru tot ceea ce refulez de
mult timp, chiar de ani intregi.
''
, Accept! sa las la 0 parte toate ideile mele preconcepute. Imi vindec vechile
rani, incetez sa irm plang de mila si accept sa imparta~esc Iucrurile frumoase din
viata. Sunt mal deschis fata de lume, cu discermamant, rara sa ii judec pe ceilalti.
. Imi fixez limitele, rna respect pe mine ~i Ii respect pe' ceilalti. Astfel irni recapat
y
A'
locul care mi se cuvine.

521.
GRIP A SP ANIOLA
Vezi: CREIER - ENCEFALITA
"
"
251
idei ~i imp!.esii. Astfel, gura reprezinta 0 cale cu dublu sens, iar dificultatile pe
care Ie traiesc au, de asemenea, un dublu aspect: interior si exterior. Este
interesant de observat faptul ca, modul in care mestec alimentele reflecta felul
meu de a fl. Daca Inghit alimentele, tara sa le mestec, sunt impuisiv ~i nu tin cont
de detalii. Daca, din contra, mestec foarte mult, sunt perfectiontst,
acord 0
importanta mare detaliilor. Astfel, pot avea impresia di pot controia situatiile din
viata mea. Nu mal gust viata: 0 desfac in mii de bucatele si rna gandesc tot timpul
la trecut. Atunci cand mananc cu inghitituri . mari, lmi asum muite
responsabilitati.
Pot avea mai muite proiecte in acelasi timp. Inghititurile mici
indica 0 teama de a avea prea multe sarcini de lmplinlt, pe care le-consider dificile
pentru mine.
Accept!.
sa mananc incet, sa. gust alimentele pentru ca astfel sa pot gusta
viata ~i bucuriile ei.
'.
"
. "
523. GURA'(afecpuni ale gurii ...)
HERPES [.BUCALj
vez;'#: CANCER
LA GuRA, $ANCRU [iN GENERAL],

,.
G~~a este poarta aparatului digestiv ~i al cailor respiratorii pe un de accept! " sa las
sa mtre tot ceea ce este necesar pentru existenta mea flzica (apa, mancare, aer),
emotionala si senzoriala (stimuli, dorinte, gusturi, pofte, nevoi etc.) Afectiunile care
ca
po~ ~~a_r~ala ~ra indica faptul

am 0 anumita ingustime de spirit, ca am idei si
opmn rigide si am 0 dificultate de Iua si de a "inghip" tot ceea ce este nou (gandurt,
idei, sentimente, emotii]. Exista 0 situatie pe care nu 0 pot "inghiti": cuvinte auzite,
care m-au deranjat sau m-au ranit sau cuvinte pe care as fi vrut sa Ie aud ~i care nu
s-au spus,
Ma afecteaza
inegalitatile ~i dizarmonia din relatia dintre parinti! mel. Vreau sa

0 replica, dar nu fac acest lucru, deoarece
rna simt rau in
aceasta situatie sau pur ~i simpIu, nu profit de ocazia potrivita. Raman "prins" cu
, tot ceea ce am de spus. Gesturile sau vorbele celorlalti, care rna ranesc si carora
as fi vrut sa Ie raspund.: dar nu am avut ocazia, pot provoca afectiuni ale gurii.
Exlsta ~ confruntare intre m~ne (ceea ce spun eu) i cei din jurul meu (feIul in
care pnmesc ceea ce spun). Indraznesc
sa spun Iucrurile pe care Ie traiesc, cu
riscul de a pierde iubirea celorlalp sau sunt capabil sa rna respect in ceea ce sunt
, i sa indraznese sa rna arat; a~a cum sunt, celoi'laiti ? 'Poate rna simt neinteles,
raspund, sa le dau
ca,
522. GUM (in general) Veri ~ GINGII

, Gura reprezinta deschiderea spre viata ~i ma ajuta s~:intru in contact eu mama,
dnd rna hdine~te la san. Este un organ senzorial sensibil ~i selectiv. Este poarta
de intrare pentru mancare, aer ~i apa. Datorlta ei pot vorbi (buze, limba, corzi
vocale), pot com~niCa ~i exprima emotiile ~i gandurile me~e. Este un soi de punt~
. intre mine ~i interiorul meu ~i universul din jurul meu (realitatea). Simbolizeaza
, intimitatea mea, spatiu1 meu vital. Gura este manifestarea personalitapi mele, a
,poftelor mele, a dorintelor mele, a a~teptarilor mele, a trasaturilor
mele ,~~
caracter, a placerilor vietii. Prin ea pot fi deschis la tot ce~a ce este nou: sen;latll,
"
deoare~e ~u .~tiu :U,?l sa comunic. Corpul meu transmite

mesajul'
pot
transmlte
ldel nesanatoase,
prin intermediul
gUrii, ea trebuie, sa, imi schimb
atitudinea fata de mine insumi i fata de ceila1ti. Exemplul tipic este ~ancrulsau
ulcerul bucal (herpesul), care apare de obicei in urma unui stres. sau a unui
traumatism in timpul sau dupa 0 perioada de stres intens sau dupa () boala.
Acesta indica viziunea mea trista i nervoasa asupra realitatii. Simt 0 iritatie fata
, de ceea ce mi-au racut sau mi-au spus ceilaip. Ceva sau cineva mi-a Uisat un gust
amar in gudi, care rna afecteaza inca. Sunt tulburat ~i nu ~titi cum sa reactionez.
, Ma simt blocat, rna simt prins in acea situape neplacuta, pe care 0 tot an'alizez de
, m~lt tim~ ~i am nevoie sa imi recap at libertatea, sa spun ceea, ce am de spus,
chlar cu rIseul de a ntl fi pe placul celorlalti, pentru ca in prezent rna simt invadat
f~ --,
'1
'1
'I
't
"'"
.........
--'
..
Marefe DiCflanar al Bolitor $i Afecf/unilar - Cauzele subtile ale imbolniivirii
. Jacques Martel
252
din toate partile. Poate "am 0 foame;' de Iubire, de afecpu~e, de cunoastere, ~e

spiritualitate, de libertate etc. Dacaam impresia ca, lucr~nle de care ~m ne~Ol:
nu sunt accesibile sau nu se pot realiza, gura mea va raactrona la senza}l~ de hp.sa
pe care 0 simt, Daca apar crapaturl la colturil: guri~,~ste u~ sem.n al unui confll~t
interior intre a fi protejat de ceilalti sau a ma poztttona ~l a-rm a~culta prop~la
mea autoritate, vocea mea interioara ? Pot sa rna simt frustrat, tensionat, ag~eslv,
pentru ca nu .indraznesc sa 'imi afir~ dez~cordul. _?aca am. gura uscata, .am
tendinta de a fi nelinlstit ~i prefer sa evtt reahtatea. Ma separ de corpul me~ ~l de
ernotiile mele. iwand gura uscata, evit astfel sa inghit.lucruril: ca~e n~ 'i~l plac.
Sunt multe lucruri care imi displac in vtasa si nu mal gust placerIle vietii. Gura
tncarcata indica faptul ca activitatile cotidiene irni sufoca bucuria de ~ trai ~i pofta
de a realiza proiectea noi. 0 afectiune a articulatiilor temporo-man?lbulare ~car~
pocnesc, de exemplu) scoate in evidenta frica mea de a~i contrazl:e ~p~ ceilalti,
mai ales pe cet cu autoritate. Evit orice confruntare ~l prefer sa mu refu~le~
Iacrimile. Dadi'imi rod interiorul obrazului, incerc sa scap de un lucru de care mu
este rusine,
~
Inloc sa tralesc eu teama cacineva imi face ran, acceptlv sa am mcredere III
forta mea Interioara si in capacitatea mea de a gasi solutii in orice situatie.
Incepand de acum, rna pozit!0nez si sunt deschls si fle~ibilla no~tat~, la ar~ome.
Muse eu pofta din viata. Imi accept tandretea, blandetea ~l rna expnm cu
'incredere.
A
GUM - AFfA
Afta este 0 leziune superficiala pe mucoasa bucala, caracterizata printr-o mica
protuberanta alba, uneori cu 0 margine rosie, care poate aparea i pe mucoasa
genitala.
. . .
..
.
Este asociata cu 0 febra, care nu se exprima. Apare deoarece. reaqionez uor
(sunt sensibil) la cei din jurul meu, la "vibrapile" lor, la contextul une! "sit_Uatii.
Surar in tacere, cu gura inchisa. Afta poate indica, de asemenea, faptul ca Iml est~
greu sa prind ridacini ~i ca nu reuesc sa rna exprim, sa spun ceea ee ered ~~
chiar sa reacponez, deoarece ered ca nu am puterea sa f~c aees~ luc~u. N~ m~
simt capabil sa fac lucruri importante. Nesiguranta mea ma face sa fiu m~t f~t~
. de ceea ce traiesc, ~tiind ea daca spun unele lucruri, se pot produce schimban
majore in viata mea sau se pot.intoarce impotriva mea.
. ~..
.
Simt ca am ceva ce rna arde in gura, dar nu pot scoate afara acel lucru. Sau am
simtit 0 viclenie; la care nu am ptitut raspunde. Ca i cum a fi ?bligat sa diger
acellueru! Poate fi vorba despre eeva ce am trait legat de sexuahtatea mea. Este
posibil ca, in copilarie, sa fi trait 0 situ ape in care m-am simtit st~n!enit ~i !n ~ar~
nu am putut reactiona. lar daca astazi retraiesc 0 situape a~emanatoare, 1I~1Vl
Ol aminti acea situape, chiar daca incon~ent i astfel pot aparea aftele.
Cuvmtele mele sunt rara efect i incomplete deoarece. sunt nervos. Raman tacut,
rar~ ca acar sa rna gandesc sa rna revolt! ~i totu~i, nu mai suport, am aj~n~ ~a
capatul puterilor. Sensibilitatea mea fiind foarte mare, port tot felul de matl: IOC
~~a~ru, de teama di voi iritra in contact cu emopile mele profunde. Sunt anxlOs
l mtat.
524..
253
Pot sa rna culpabllizez, Iucru care duce la diminuarea respectului fata de mine. Afj
vrea mult sa fac 0 multime de lucruri, dar nu reusesc, Constientlzez faptul ca, de
obicei, refuz orice idee noua, chiar daca aceasta ar putea aduce schimbari
pozivite in viata mea. Daca traiesc 0 nedreptate, dezgust sau 0 insatisfactie
ascunsa (in gura), daca vreau sa "imi golesc tnimav", pot face acest Iucru fiind
deschis ~i in armonie cu mine insumi. Trebuie rnsa sa irm aleg cuvintele: pentru
ea rise sa spun euvinte grele, false, care vor sa distruga. Am responsabilitatea de a
rna exprima rara violenta, altfelacea violenta s-ar putea intoarce impotriva mea.
Iar pentru ca aftele sunt foarte dureroase, imediat ce deschid gura pentru a spune
ceva, simt durerea.
.
.
Daca vreau ca situatia sa nu se agraveze, acceptlv sa ma exprim deschis ~i
calm, incepand de acum. Inlocuiesc culpabilitatea cu incredere in capacttatile
mele de adaptare, in tntelegerea mea, in intuitia mea, pe care o ascult tot mai
mult. Astfel tmi potolesc ernojiile si felulin care le exprim.
525.
GUM - HALENA [respiratie urat mirositoare ...) SAUHALITOzA
Vezi~:
GINGH-- GINGlVITA, GAT [DURERE DE..~},NAS [AFECfIUNI ALE }
Halena, denumita si halitoza, este consecinta directa a diflcultatii mele de a

trata, pe plan interior i exterior, situatiile pe carele traiesc, Aceasta dificultate
poate proveni din faptul ca imi pastrez ideile pe care nu le exprim sl care
putrezesc in loc sa iasa afara,
.
Dificultatea poate proveni i din faptul ca nu reusesc sa rna decid, in perioadele
de schimbari importante din viata mea i ideile vechi stragneaza prea mult timp,
comparativ cu rapiditatea schimbarilor pe care le traiesc. Verific pana unde pot
controla situatiile din viata mea. am impresia ea trebuie sa fac ceva impotriva
vointei mele? Sau impotriva convingerilor mele? Este important sa comunic cu
persoanele in cauza, pentru a le. imparta~i emotiile mele i a scapa de halena.
Halena poate ave a legatura ~i cu ganduri legat de dezgust, de ura, de razbunare,
pe care Ie am impotriva mea sau a altora sau a vietii insa~i, ganduri de care imi
este ruine. Ma opun [oarte tare acestor ganduri i otrava pe care 0 produc se
exteriorizeaza prin respiratia urat mirositoare, care persista pana .dnd imi
eliberez emotiile negative ~i elimin gandurile de razbunare. Ce ganduri, care ma
rod pe dinauntru, imi pot infecta respiratia? Uneori, este yorba de ganduri
incontiente. Exista ceva pe cale de a putrezi, in interiorul meus au intr~o situatie
care implica 0 alta persoana. Cand acestea i se intampla des, ar fi bine sa ii spun,
pentru ca ea sa poata contientiza ~i rezolva acea problema,' care poate persista
de mai mult timp. ~tiind despre ce este yorba, va avea ocazia sa experimenteze
iertarea fata de sine insui, pentru ca a intretinut ganduri negative fata de 0 alta
persoana, pentru ca a avut resentimente fata de aceasta. Este important sa nu uit
ca, atunci dnd iubirea., i sinceritatea vor fi fundamental gandurilor mele,
respiratia mea va deveni proaspata.
Accept~., sa rna eliberez de gandurile nesanatoase din trecut. Respir
prospetimea gandurilor pozitive, pline de iubire fata de mine fji fata de ceilalti.
Marele Dictionar oTBofifor s; A!eqfuniJor - Cauzele subtile aTei'mbaTniivirif
"Jacques MarteT
254
526. GUM - CERUL GUruI, PALAT

Cerul gurii (palatul) esteplafonul osos al cavitatil bucale. ~e un ro~ ill_1port~nt in
pronuntie si 'in deglutitie, Este afectat atunci c~nd cred ca am. p:m~lt ~eva (de
exemplu un nou loc de munca) dar acellucru mi-a fost luat mal t~~ZlU.~) pentru
mine, este 0 situatie foarte dlficila. Simt 0 frustrare puter~llca ~) 0Amar~
dezamagire, deoarece credeam ca acel ~ucru era ~I. meu, ~ar mi s-a Iu.at l~apOl.
. Sau poate aveam impresia ca fac parte dintr-o famille sau dmtrA-o ~r~amzape, dar
cineva mi-a Iuat Iocul. Ca ~i tum palatul meu nu ar fi destul de mcapatorAP~ntru a
pastra in el tot ceea ce am cucerit, am dobandit, Nu am ~c:es la ceea c~ mu pla:e
(un Iucru sau 0 persoana), Am impresia eli sunt pedepsit m_ur~a U~Ul gest urat
pe care l-am facut, Traiesc 0 mare nedreptate. Ma afecteaza 0 sttuatie, deoarece
. sunt in conflict cu legile, cu autoritatea. .
.
Trebuie sa acceptlv sa rna intreb de ce s-a tntamplat acel lucru. Poate aveam
pre a multe asteptari ? Trebuie sa fae eforturi pentru a re:a~tig: c.eea ce crede~m
ca am pierdut sau poate este mai bine asa ? Acestea sunt l?tr~bar~Ie pe care ll_1.1
pot pune, pentru a fi din nou in armonie ~i pentru ca afectiunile dm cerul gum sa
1:
se vindece.
527.
GU~A Vezi:GLANDATIROIDA-GU$A
528.
GUST [tnlburari ale gustului) veii iGAT. UMB.A, NAS
Ageuzia este pierderea totala sau parpal~ a ~imywui _~stati~.

~e obicei se
asociaza si.cu pierderea mirosului. Oare mal am mca pofta sa conttnui ceea ce am
de facut ? Ce am de schimbat in situatia pe care 0 traiesc ? Nu vorbesc despre
acest lucru chiar daca am sentimentul ca pierd notiunea a ceea ce sunt. Pot avea
impresia ~a trebuie sa inghit 0 situatie, pe care o consider .dezgustat~are:
deoareee nu am de ales, mai bine sa nu fac nimic, Este un mecamsm de aparar:
care rna ajuta sa fug de situatiile dezagreabile si sa scap de natura mea profunda,
de emotiile mele. Ma protejez de ceilalti si, in acelasi timp, rna deconectez d~ la
mine insuml, de corpul meu, de sim~!ile mele. Nu mai sunt in cont~ct cu _mme
tnsumi ~i eu lumea din jurul meu. Imi micsorez sau im] neutrahzez
simtul
gustativ, pentru a rna proteja..
..
.'
A A'
Accept~., sa gust viata, sa imi dau voie sa am expeflente nAOls,a slmt In
sfa:~lt
ca traiesc i sa las sa mi se vada stralucirea. Am incredere In corpul ~eu ~~ l~
natura mea profunda: Am dreptul de a rna afirma ~i de a spune NU daca nu Iml
convine 0 anumita situatie. Ma respect tot mai mult i ceilalp rna vor respecta la
v'
randullor!
529. GUTA Vezi ~i:ACIDOZti CALCULiRENALl
. Guta este 0 boala metabolica caracterizata
prin acumularea
de acid uric in
organism, care se manifesta prin articula~ii iriflamate ~i du~eroase, ~ai al~s
articulapa degetului mare de la picior i uneori litiaza renala (calc~h renah):
Atinge i articulatiile de la maini, incheietura miinii, degete, ge~unc~l, glezn~;l
uneori, coate. Acumularea de acid uric simbolizeaza faptul ca re~In emotule
255
negative, care in mod normal, ar trebui eliminate prin urina. Am nevoie de spatiul
meu vital, de singuratate, dar ii las pe cei din jur sa rna invadeze. Ma simt imp ins
~.--'-.~
,'1
1 '
1 '
de la spate. In cazul unor animale, modullor de a-si marca teritoriul este acela de a urina
in acel loc, pentru a stabili granitele, 0 bariera (de exempIu, in cazul pisicilor). Este
modalitatea lor de a arata celorlalti care este locul ce li se cuvine. Facand 0 analogie cu
oamenii, stiu ca urina (lichidul) reprezlnta emotiile mele. Dad nu Ie pot exprirna, se
produce un prea-plin de emotii, adica un prea-plin de lichid in interiorul corpului meu.
Emotiile din acest caz sunt frustrarile, deceptiile mele si neputinta de a-mi afirma
limitele, zona mea de intoleranta, deoarece vreau sa fiu "baiat bun" sau "0 fata
buna" in ochii celorlalti, Vreau sa nu flu
criticat, judecat si, prin urmare, tac. Cat de mult rna dezgusta acest lucru ! Guta
indica 0 ezitare intre placers si datorie, iar daca sunt tinut la pat, nu mai trebuie sa fac
nicio alegere, Ma simt "prins in trecut" si imi este greu sa privese spre viitor. Corpul
rneu devine rigid, la fel ca $i gandurile mele $i atitudinea mea fata de mine si fa~a de
ceilalti. Faptul de a fi agatat de trecut rna tmpiedica sa avansez, deoareee,
pentru ca
rna simt prins, nu stiu in cedirectie sa merg. Ma "inec in suferinta",
Pot arata
multa nerabdare atunci cand lucrurile nu se intampla asa cum vreau eu. Am nevoie
sa domin, sa lmi controlez in totalitate viata, lueru care
uneori poate fi foarte
dificil. Pot ajunge la extrema cealalta, devin impacientat
si coleric i tncerc
sa ii domin pe ceilalti, crezand ca acest lucru va aduce un echilibru in viata mea. Guta
apare la 0 persoana foarte ambitioasa si rigida sau, din contra, la 0 persoana care nu are
niciun scop, niciun entuziasm fata de viitor. Am arnbitii foarte limitate si nu trebuie sa
imi cer prea multo Daca fac prea mult efort, guta va "exploda". Asa di, sunt cuprins de
disperare. Guta indica faptul di vreau sa lmi ascund emotivitatea, sensibilitatea i vreau
sa par puternic. Nesiguranta
rna face sa devin posesiv, sa rna simt dat la 0 parte si
neintegrat in familie sau in comunitate etc. Vreau sa retin totul. Am 0 nevoie atat de mare
de a- mi demonstra valoarea, ceea ce sunt capabil ! Ma simt vulnerabil fata de propriile
mele emotii si sunt intransigent. fata de ceea ce eu consider negativ, rau sau gresit,
Degetul mare de la picior este afectat atunci cand simt ca rna prabusesc,
tn urma unei vesti care iml afecteaza puternic viata, pe plan existential. far pentru
ca, guta apare de obicei la barbatii de varsta matura, poate este cazul sa inva~, dadi
sunt afectat, sa ii las pe ceilalti in pace, in loc sa ii controlez, sa fiu mai flexibil fata
de mine insumi i fata de ceilalp, in loc sa fiu rigid. Nu voi mai avea nevoie de un
conflict interior intre placere i datorie: sunt "obligat" sa fiu inactiv
i sa apreciez 0 odihna binemeritata !
.
Este importarit pentru mine sa las sa intre mai multa iubire., in mine, pentru a
echilibra i a elibera emotiile negative, dureroase, care rna ranesc i rna infurie,
. pentru a-mi regasi libertatea de micare ~i starea de bine .
Accept~ \' faptul di toate emo~iile pe care Ie am fac parte din ceea ce sunt i trebuie
sa Ie accept!., pentru a rna ajuta sa in~eleg sensul pentru care exista tn mine.
Exprimandu-le, voi descoperi cu adevarat cine sunt, sunt in contact cu puterea mea
interioara $i pot sa rna deta~ez de persoanele de care rna agatam inainte.
'111Tl1~
Jacques Martel
256
H530;
H~T.A[lupertensiunearteriala]
"
.:
531 ..
HALENA
532.
HALUCINATII
Vezi: GUllA -HALENA

Vezi
Vezi: TENSIUNEARTERIALA
~
HIPERTENSIUNE
(RESPIRATIE URAT MlROSlTOARE) .
"
#:ALCOOUSM, DEPENDENfA, DROGURI
Cand sunt epuizat flzic sau moral, pot sa am un scenariu de idei negative, de
multe ori false. Sau pot sa pierd contactul cu realitatea, tara sa fiu constient, pot
sa rna detasez, corpul si sufletul meu se desprind unul de celalalt, Confruntat cu 0
realitate pe care nu vreau sa 0 vad, tmi inventez 0 alta, chiar daca este falsa si
astfel rna izolez de lume. Astfel, tmi pot da dreptate ~i creez propria mea
interpretare a realitatii, pe care nu vreau sa 0 accept] . Aceste interpretari,
aceste lumi imaginare, create in intregine. de mine lnsuml, pot sa scoata la
suprafata propriile mele frid. Peate tmi este frica de latura mea intunecata ~i
negativa si am Impresia ca trebuie sa rna apar pentru a nu iesi Ia suprafata.
Halucinatllle pe care Ie vad si care rna sperie nu reprezinta decat parp ale
personalitatii mele, pe care le neg, refuz sa Ie vad, Mai devreme sau mai tarziu, va
trebui sa Ie consttenttzez, pentru a le putea schimba. Daca neg cine sunt, rna
indepartez de esenta mea si nu sunt in contact cu realitatea mea interioara, Am
impresia ca viata trebuie sa rna pedepseasca deoarece nu sunt perfect. Am
impresia ca am 0 dubla personalitate: persoana pe care 0 iubeste toata lumea $i 0
alta, cea negativa, de care vreau sa fug. Ma simt neputincios in fata acesteia. Pot
avea -halucinatii atunci cand nivelul meu de stress este foarte ridicat si am
tendinta de a-mi crea 0 povara prea grea.
Daca, de exemplu, caut un act de care am absolut nevoie $i a carui pierdere. ar
inseamna milioane de dolari, creierul meu ar putea crea 0 imagine a acelui
document (ca o holograma), care mi se va parea foarte reala si care, pentru
cateva momente lmi va atenua stresul. Apoi, dupa ce lmi voi da aseama ca a fost
doar 0 haluclnatle, voi putea gandi mai limpede si voi putea cere sa fiu ajutat sa
caut altundeva, in alte locuri, unde este posibil sa gasesc acel act. F~ra acea
haluclnatle as fi continuatsa fiu "prizonier" in starea mea de stres; in ceea ce
priveste drogurile, acestea creeaza 0 stare de. expansiune a constiintei. Astfel,
persoana in cauza poate experimenta dimensiuni la care, in mod normal, nu are
acces. De ce iau droguri ? Fug de suferintele mele interioare pe care nu reu$esc sa
Ie infrunt tara ajutor? Pot deveni dependent de orice. fel de droguri. Acestea imi
.pot da 0 stare de bine temporara, dar 0 data ce rna "trezesc", adica revin la
normal, nu va mai fi acela~i efect. ~i atunci unde mai pot cauta? in m:ine. Nu pot
patrunde in interiorul meu decat cu iubire, prin evolupa mea personala $i
spirituala. Spiritualitatea poate, de asemenea, sa rna elibereze de lanturile
trecutului $i sa imi redea libertatea ~i autonomia. Este po sibil ca, in urma unui
!.
;'
I'
-I
I'
Marele Dietionar 01Bo/ilar ~iAfeCflunilor - Cauzele subtile ale imbalniivirii
257
ac~i~ent, a unui stres puternic sau pur si simplu a dezvoltarii mele personale si
spirituale, eel de-al treilea ochi al meu sa se deschida tot mai mult si astfelsa
ajung sa vad culori in jurul persoanelor, curentii de energie din spatiu sau
prezente translucide (non materiale) in jurul meu. Sau pot avea impresia ea am
haluclnatll mai ales pentru ca, sensibilitatea mea este mai mare cand am genul
acesta de perceptii,
Accept!. sa rna reeentrez, sa imi reechilibrez corpul si sufletul. Astfel, voi
avea incredere si voi fi inconjurat de lumina alba $i aurie, stiind ca asa este in
realitate, acesta este adevaratul "Eu". Accept!. toate emotiile care fac parte din
ceea ce sunt, Ie privese in fata si le pastrez: rna pot ajuta sa descopar ce vreau sa
schimb ln viata ~isa fac actlunlle necesare pentru a-mi materializa dorintele,
533.
~I$
(consum de ...) 'Vezi:DRtJGURI
534.
HEMATOM
535.
HEMATURIE
Vezi: SANGE- HEMATURIE
536.
HEMIPLEGIE
Vezi: CREIER - HEMIPLEGIE
537.
HEMORAGIE CEREBRAI..A Vezi:CREIER -
538..
HE!"OR~IZI
Vezi:sANGE-HEMATOM
ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL fA. vc;
Vezi ~i: ANUS, SARCINA, INFLAMATIE, INTESTINE'_ CONSTIPATIE, SANGE

/ SANGERARl/VARlCE, TENSIUNEARTERIALA - HIPERTENSIUNE
"
.
Hemorotztt sunt varice, dialtari ale venelor. Sunt situati in zona anusului si a
rectului. Deoarece pot aparea in cazuri de constipatle ~i sarcina, voi verifica
semniflcatia acestora $i daca traiesc 0 situatie sau mai multe din aceste descrieri.
Cand apare 0 durere, aceasta este in legatura cu un stres, cand exista sangerart,
acest lucru semniflca 0 pierdere a bucuriei. De multe ori, hemoroizii. pot aparea
atunci cand am 0 dificultate in relatie cu mama: poate fi yorba despre un doliu
neterminat sau dorinta de a nu 0 vedea plecand, Pot avea.o mare nevoie de ea, de
sfaturile ei si situatia actuala rna face sa rna simt abandonat de ea. Hemoroizii
indica 0 tensiune si 0 dorinta interioara de a forta elimlnarea, ca ~i cum as vrea s~
fac sa iasa ceva foarte tare si, in acelasi timp retin in mine acel lucru. Conflictul
intre a impinge ~i a retine creeaza un dezechilibru. Venele indica un posibil
conflict emotional intre actiunea de a respinge ~i de a impinge si actiunea de a
retine si de a bloca ernotia in interiorul meu. De exemplu, un astfel de conflict
.poate aparea fa un copil, care se simte abuzat emotional de catre parlntil lui (pe
care vrea sa ii respinga) ~i care, in ciuda acestui fapt, Ii iubete i vrea sa ramana
cu ei, Ii repne. ExistaAunconflict interiorintre sentimentul de pierdere ~i notiunea
mea despre iubire. lmi pun sub semnul intrebarii identit(;ltea mea ~i afilierile
fata de familie, mai ales fata de tatal meu, rnunca mea, societatea in general. Am
senzapa ca sunt doar un oarecare, printre mUlti altii (tara un loc bine precizat),
cand de fapt tiu, in adaneul meu, ca sunt 0 fiinta minunata, cu un loc unic in
univers. Vreau sa traiesc in anonimat pentru 0 perioada de timp ? Ma simt ca un
impostor? A vrea sa rna substitui cuiva, sa ii iau locul ? Sau, din contra, pCiate
.....
.._.
,-
';'
..
Jacques Martel
258
Marele Dietianar alBafilar ~IAfeetlunllar - Cauzele subtile ale (mbo/nalliril
vreau Sa rna atasez prea mult de familia mea, de rudele mele de sange, mai ales de
mama. Nu stiu cum sa rna descurc cu criticile lndreptate Ia adresa mea, mai ales
cele din partea partenerului rneu. Exista ~i alte cauze legate de hemoroizi: un
sentiment intens de culpabilitate sau 0 tensiune mai veche neexprimata sau prost
exprimata, pe care prefer sa 0 pastrez pentru mine i pe care 0 traiesc fa~a de 0
persoana sau 0 situatie care rna deranjeaza foarte tare. Corpul imi transmite un
semnal de alarms. Extsta ceva in viata mea, care are nevoie de clarificare,
deoarece rna deranieaza acel lucru. Este ceva :ce vrea sa erupa, asemenea unui
vulcan. Traiesc mult stres, 0 incarcare cu presiune.de care rna sirnt vinovat. Poate
trebuie sa respect anumite termene ~i tmi este .greu sa rna relaxez, sa am
incredere . ~i pot sa rna simt obligat sa imi implinesc obligatiile ~i
responsabilitatile, chiar daca ceea ce vreau este sa imi exprirn nevoile pentru a
lndrepta ~i a corecta anumite situatii, Am impresia ca sunt controlat i ca trebuie
sa rna supun ? Trebuie sa rna fortez tntr-o situatie care nu lmi place si de care nu
pot scapa. Exista 0 constrangere i resentimente de care as vrea sa rna eliberez.
Nu traiesc decat pe [umatate ~i as vrea sa fug, sa evadez. Presiunea sociala este
uriaa ! In plus, port singur aceasta povara, deoarece din cauza orgoliului, nu cer
ajutor nimanul, Sau, este posibil sa ani un sentiment de supunere fata de 0
persoana sau 0 situatie, in care rna simt dirninuat, ca ~tcum a fi un "gunoi", Nu
reusesc sa rna pozitionez si sa imi arat creativitatea ~i sensibilitatea si cedez locul
altcuiva. Traiesc in complezenta, deoarece, chiar daca tmi caut identitatea sl
vreau sa fiu diferit, vreau in acelasi timp ca ceilalti sa rna iubeasca.
creativitatea. Imi pun intrebarea: oare sunt satisfacut pe plan sexual? Incerc sa
raspund nevoilor celuilalt ~i uit de ale mele ?
La nivelul diafragmei, hernia de dlafragma [hiatala]. Este legata de 0 furie, fata
de care rna sirnt neputincios, imi ies din fire. Hernia ombllicala, care afecteaza i
bebelusii are legatura, de obicei cu proasta cicatrizare a cordonului ombilical,
dupa ce a fost tarat.
Umflatura poate exprima, peritru bebelus, refuzul de a parasi pantecele
confortabil al mamei sau refuzul de a se naste, iar ca adult, irni este teama sa fiu
. controlat, influentat de un nou mediu de vlata. Hernia poate reprezenta 0 dorinta
neexprlmata de a rna rupe de 0 situatie sau de 0 persoana, care nu imi place sl
fata de care am un angajament. Vreau sa ies, sa rna extrag dintr-o situatie care a
devenit intolerabila pentru mine. Poate fi yorba de 0 ruptura in cuplu, provocata
de mine sau de partenerul meu ~i pe care irni este greu sa 0 accept! . Consider
viata greu de suportat? De ce sa rnuncesc atat de dur? Ma simt atat de slab ... Am
nevoie de sprijin, dar nu sunt pregatit sa cer ajutor. Hernia. poate exprima.. de
asemenea, 0 autopedepsire. deoarece imi port pica, rna simt neputincios sau
incapabil de a realiza anurnite lucruri. Astfel simt multa frustrare fata de mine
insumi, deoarece stiu ca rna raportez prea mult la ceilalti si nu tin cont de
propriile -rnele nevoi, Raspund asteptarilor celorlalti: parintl, prieteni, patron,
partener. $i unde sunt eu ? Prin controlul constrangerii mele, ating un nivel unde
totul explodeaza sau face "implozie" in mine. Deoarece nu mi-arn eliberat in
exterior disperarea, aceasta trebuie sa gaseasca un loc pentru a iesi, Peretele
abdominal protejeaza organele interne sile pastreaza la locurile lor. Prin urrnare,
hernia la muschiul abdominal, poate fi legata de dorinta mea de a-mi pastra
lurnea la locul ei, de a nu lasa agresivitatea sa se elibereze. Dare pot sa 0 eliberez ?
Poate rna simt vinovat pentru ca rna aflu in aceasta stare si rna simt fortat sa merg
mai departe sau tncerc sa imi implinesc scopul; intr-un mod excesiv. Exista 0
tensiune mentala, un stres care lncearca sa ta$neasdi afara, Vreau sa ies dintr-o
stare sau dintr-o situatie, care nu este placuta ~i in care rna sirnt constrans sa
raman. Este yorba despre 0 forma de autopedepsire. Este momentul unui nou
inceput.
Acceptlv sa lmi exprim creativitatea. Acum imi permit sa fiu eu insumi $i sa
rna exteriorizez tiber. Traiesc mai rnulta iubire pentru mine Insumi i pentru
ceilaltl, deoarece stiu "cine sunt", Imi acord timp pentru a rna interiorize, pentru a
fi singur i a vedea dar in viata mea $i a ~ti incotro rna indrept.
Cand gasesc cauza metafizica a afecttunii mele, constientizez i acceptjv

aceasta situatie temporara, care rna va ajuta sa gasesc a:jutor pentru a: rna elibera.
Gandurile $i actiunile mele sunt sustinute de iubire. Totul se armonizeaza in
mine si hemoroizii dispar. Accept!" sa rna relaxez si imi asum riscul de a
examina ceea ee rna deranjeaza, Imi reiau viata in propriile mainl i las sa pIece
emotiile negative care lrni fae rau. Stabilesc noi locuri in care sa rna simt bine $i
liber. Sentirnentul de neputinta dispare si reiau stapanirea destinului meu.
539.
HEMORAGIE Vezi: SANGE - HEMORAGIE
540.
HEPATITA
541.
HERNIE
Vezi:FICAT-HEPATlTA
Hernia este 0 tumefacpe a tesuturilor moi ale unui organ care iese prin peretele
mu~chilor, acolo unde exista un punet slab. Poate fi v~rba despre 0 turnora
formata de un organ care a ie~it, printr-un orificiu ~atural sau accidental, in afara
cavita~ii care n con~ine in mod normal. Hernia este prOvoeata de 0 presiune a
tesutului moale de sub mu~chi, cand acesta este slab ~i putin folositHerniile pot
aparea in mai multe locuri.
'
Locul in care apare indica natura i mesajul acesteia. Hemiile apar mai frecvent
de-a lungul peretelui abdominal (hernia peretelui abdominaI), pot aparea $i
inghinal, hernia inghinala, care face referire la un secret pe care il port in mine
i pe care nu il dezvaIui celorla1ti $i la: dificultatea mea de a-mi expdma
~~~~~~~~~~~:~l~;~'
T~
259
542.
HERNIE DE DISC Vezi i: SPATE [DURERE DE ...], LUXATIE
Un disc intervertebral este 0 structura rotunda ~i plata, situata intre fiecare

pereehe de vertebre ale coloanei vertebrale, al carei miez este asemanator cu 0
gelatina, care are rol de a amortiza, de a absorbi ocurile. In hernia de disc (sau
disc deplasat) presiunea vertebrelor provoaca ie~irea acelui miez in spate, in
canalul rahidian, reducand astfel efectul de amortizare $i comprima intr-un mod
dureros radiicinile nervoase de la acel nivel. Intr-o astfel de hemie, pe langa
semnificapa generala a herniei, exista $i 0 relaxare anorrnala a lichidelor, care
~
.'
..
\r.':, .
J'r
Iocques
260
Mllrtel
Marele Diqillnar III Bolilor ~iAfectiunilor
irnplica, pe plan metafizic, emotiile, Exista $[ durerea de la n~rvi, care ~mplica

energia mentala si culpabilitatea. Toat: ac~stea. ir:dica un confhct pu~ermc, c?re
afecteaza toate aspectele flintei mele. In situatta m care apare hern~a de disc,
exista sigur un conflict legat de 0 presiune. Poat~ fi yorba d:spre presiunea de l~
nivelul responsabilitatilor mele familiale, financiare, profesionale etc. Este ca l
cum as exercita 0 presiune asupra mea depasindu-mi
limitele, -~a consi~er
altcineva deoarece vreau sa merg prea repede. Presiunea poate vem de la mine,
de la ceilaltl sau din alta parte. Iau responsabllitatile
celorlalti in_sp_atele m.~~..A~
impresia ca sunt singur in viata, imi lipseste afectiunea, nu rna simt spnjirnt $1
ezit sa marturisesc acest Iucru celorlalti si mai ales, mie insurni. Am sentimentul
de a fi prizonier $i indecis. Nu rna simt la lnaltlme, nu am I~cedere In min:. An:
tendinta de a trai pentru cellalti. Nu imi Apermit sa fac nieio - greea~a. Ma
prabusesc sub greutatea respo~sabilitatilor.
In loc sa rna comp~rta cu ~I~n?ete
fata de mine, sunt foarte rigid. lmi traiesc viata ca un automat 10 loc sa urn l~s
tntmav mea de copil sa se bucure si sa fie spontana, Deoarece totul este mecamc,
foarte rational, Tara emotii, acest lucru determina dificultati In relatiile mele
interpersonale, Emotiile mele sunt strivite in corpul me~ ~i ~a oblig~ sa fiu foart~
rigid:Ma revolt fata de 0 situatie, pe care 0 consider.rara iesire. Este ImpO!tant sa
gas esc sernnificatia pentru partea afectata a coloanei vertebrale, pentru a injelege
mai bine ce se intampla tn mine. Invat sa fiu mai "suplu" fata de mine si rna simt
sustinut de viata. Ma eliberez de toate culpabilitatile $i de toata presiunea. Ma
iubesc asa cum sunt. Fac tot ce pot mai bine si las restul in gr.ija lui D~mne~e~: _
Invat sa am incredere si accept! 'I faptul ca rna pot sustme eu msurm, II las
fiecaruia responsabilitatea
lui, astfel voi fi liber sa-mi traiesc viata conform
propriilor mele valori existentiale, Nu mai trebuie sa fiu "P: li~ia frontul~i". Pot fi
doar spectator. Constientizez
faptul ca, de fiecare data can~ am caut~t un
raspuns sau un sprijin, am gasit confirmarea avceea ce $ti~ sau slmte~
deja,
Accept] 'I sa imi as cult vocea interioara,
care este mtotdeauna aici pentru
a rna ajuta $i a rna lndruma. invat sa am incre~ere
i_? ~iI_Ie $i d~scop~r ~oata
forta care se afla In mine $i fericirea rna va face sa stau In plcloare, hber $1phn de
incredere.
543.
HEROINA (consum
544.
HERPES ( ... in general,
de
Veri #:
261
acea persoana sau a pedepsesc. Am nevoie sa rna retrag [atat in sens propriu cat
i an sens figurat) pentru 0 anumita perioada, deoarece presiunea este foarte
puternica, Poate fi in legatura cu viata mea sexuala sau cu munca sau familia.
Poate imi port pica deoareee am spus cuvinte jignitoare $i acum am tendlnta de a
rna cai. A trebui sa rna apar si este posibil sa regret vorbele spuse. Pot sa judec
foarte sever 0 persoana de sex opus $i sa generalizez apoi (de exemplu: "Toti
barbatii sunt ...") Toate sunt modalitatl de a pastra distanta fata de ceilalti,
deoarece regiunile unde apare herpesul
sunt de obicei buzele si organele
genitale, locuri importante
pentru comunicarea personala, verbals sau afectiva,
eu ceilalti, Ulceratiile indica faptul ca traiesc 0 suferinta emotionala si mentala
(deoarece sunt implicate tesutul moale i fluidele), ca traiesc 0 durere interioara
puternica, care vrea sa iasa la lumina. Deoarece eu buzele ii sarut pe cei dragi
(partener, copii, parinti etc.) herpesul bucal indica faptul di pot trai 0 separare de
eineva apropiat. Contactul de Ia niveluI buzelor a fost tntrerupt dintr-un
anumit motiv $i herpesul poate aparea, Aveam unele proiecte, dar nu mai vreau
sa le realizez. Pentru mine este greu sa imi impartasesc
convingerile. Am
impresia ca cellalti tmi controleaza viata $i nu imi convine acest lucru. Cand apare
pe nas (foarte rar) herpesul
indica faptul ca pot sa fiu furios deoarece cei din
jurul meu cred despre mine ea "imi bag nasul peste tot". Eruptiile par a fi legat
foarte strans de stres $i de situatii conflictuale, mai ales cand fac ceva impotriva
vointei mele sau contrar sentimentelor mele interioare (de exemplu daca am un
raport sexual cu a persoana cu care nu vreau sa fiu). Herpesul
imi poate
trans mite, de asemenea, mesajul ca traiesc 0 suparare, 0 slabiciune fata de vlata,
o lipsa de iubire de sine. Acest virus indica toate problemele legate de rusine,
culpabllltate, compromis si de negare de sine, care sunt legate de sexualitate
(observand partea corpului care este afectata voi putea gasi eauza). .Trebuie sa
analizez intimitatea pe care 0 traiesc cu partenerul meu si sa vad care sunt
frustrarile, fricile $i deceptiile pe care Ie am fata de aceasta. Oare simt ru$ine fata
de sexualitatea mea? Este satisracatoare sau a devenit daar 0 pIacere carnala,
lipsita de sensul profund pe care ar trebui sa il aiba ?
~
Accept! 'I sa nu rna mai judec sau sa ii judec sever pe ceilalji. Invat sa fiu mai
deschis fata de ceilalti. Am tot mai multa incredere in relajiile mele inti me. Ma
iubesc mai mult i soarele va reveni in viata mea. Sunt mandru sa fiu cine sunt.
) Veri: DROGURJ
bucal, ... labial)
- Clluzele subtile ale imbolniilliril
GURA _-
HERPES GENITAL SAU HERPES VAGINAL Vez; ~i:PIELE --: MANcARIME. VAGIN
545.
Herpesul
este 0 eruppe cutanata veziculadi inflamatorie. Virusul este foarte
contagios $i afecteaza un procent mare din populalie i, in plus, persista in corp
pentru tot restul vietii. Exista ceva ce imi otrave$te existenta, 0 legatura i~tre
piele $i sistemul nervos, care sufera: "de aceea rna doare". Virusul p.oate reaparea
chiar i dupa ani de lipsa de activitate. Eruptiile provocate de .VIrusul ,h~rpe~
simplex (HSV) afecteaza mai ales gura, buzele sau organele gemtale. EXlsta mal
multe cauze ce pot determina
herpesul.
Poate fi vorba despre. frustrare
deoarece nu am reu!}it sa imi realizez anumite dorinte !}irna simt "neput;incios",
"incapabil". Sau vreau sa indepartez pe cineva, pentru a nu rna lasa sarutat: judec
-VAGINITA
Conform credinjei populare, herpesul vaginal provine din culpabilitatea sexuala

$i din dorinta incan$tienta de a se autopedepsi. Herpesul genital poate aparea
daca exista un sentiment de absenja a contactului sexual. Poate am avut un
partener, de care m-am separat $i traiesc 0 frustrare legat de acest lucru. Sau in
timpul unei separari fizice, daca partenerul aplecatin caUitorie de afaceri, pentru
o perioada de timp. Contactul fizic cu pielea organelar mele sexuale fiind absent
i deoarece traiesc foarte greu aceasta separare, imi voi manifesta starea de rau
printr-un herpes vaginal. Este posibil ca frustrarea mea sa provina i din cauza
~--t
""II'
1]
l!"
--:
.......
...
.,.
Jacques Martel
262
Marele D1Cf/onor al 8011l0r JI Ajectiunilor - Couzeie subtile ole imbolniivirJ/
.:relatiilor mele sexuale: nu sunt satisfacatoare sau dorintele mele nu sunt

.. implinite sau, din contra, sunt pe deplin implinite sl aduc la suprafata amintiri
dureroase. Altfel spus, rna pot tntreba de ce am trait atalia ani insatisfactii in timp
ce acum lucrurile merg atat de bine, de ce nu am trait asa ceva lnainte? in
educatia religioasa, populara, se pretindea chiar .ca, herpesul era trimis de
Dumnezeu, pentru a ne pedepsi. Sentimentul de rusine rna poate face chiar sa iini
neg, sa nu lml acceptlv organele sexuale. Partile genitale au fost mesageri morali,
in cazul mai multor religii.
Accept! sa constientizez faptul di vreau sa fug de natura mea profunda.
Sunt vulnerabila. Oare sunt capablla sa ma implic in totalitate ? lmi iubesc corpul
i ma bucur de sexualitatea mea. Dumnezeu rn-a creat dupa imaginea lui. Ma
minunez de frumusetea din mine. Trebuie sa rna acceptlv in totalitate, sa rna
abandonez total mie lnsumi pentru ca apoi sa fac acest lucru $i cu partenerul
meu.
546.
HIDROFOBIE Vezi: TImBARE
547.
HIGROMA Vezi: BURSlTA, GENUNCHI[DURERE DE...}
548.
HIPERAcTMTATE Vezi~AGITATlE
...
Hiperactivitatea se refera mai ales -la copiii .ale carer activitati sunt intense sl
constante. Este important sa faeem distinctia dintre un comportamentdinamic
$i
htperacttvttate.
acupunctura, homeopatia etc. Este important sa verific contextul in care s-a

nascut
copilul: circumstantele
nasterii, daca
fost prematura,
copilul
avut
un traumatism
ete. deoarece nasterea
are 0a influent~
asupra dad
evolutiei
copilului,
fiindca memoria emoponala a inregistrat totul (con~tjent sau nu). 0 alta situape
ar fi aceea ca; EUL se adapteaza constrangerilor printi-un filtru intern care Jl
"~'~,,,,'-rT'-~"""""""""""""""",,,,,,,,
ajuta Sa evlte ceea ce Il deranjeaza in realitate. in acest caz, parintil ii pot

explica copilului povestea nasterii sale si pot dedramatiza situatia sau ii pot vorbi
sufletului copllului, in timp ce acesta doarme. Exista si cazuri in care, copilul se
. simte vinovat, de exemplu, daca mama a avut 0 nastere dificila, in acest caz este
bine sa i se explice copilulul faptul ca nu a fost vina lui. indiferent ce s-a
. intamplat. Exista si situatii, in care mama, atunci cand copilul era in pantece, a
avut impresia ca acesta nu se mlsca. Faptul de a nu se misca era un semn de
pericol ~i putea sa lnsernne ca, copilul poate murise. Dupa ce a crescut, copilul
.simte nevoia sa se miste pentru a arata, chiar inconstient, ca traieste, Este ca sl
cum ar avea impresia ca traieste doar atunci cand se misca, Daca i se explica acest
lueru, copilul poate fi eliberat de un stres foarte mare. Acelasi lucru este valabil si
in cazul unui adult, care este in continuare hiperactiv. Este posibil ca un copil sa
fie hiperactiv deoarece este in rezonanta sau in contact cu copilul interior al
unuia dintre~ parintii sai, care, traieste 0 tensiune puternlca sau 0 mare
nesiguranta. In .astfel de cazuri, copilul este supraprotejat de parintt, Este posibil
ca in casa sa se fi vehiculat ideea ca pauzele nu sunt permise, deoarece p01i fi
. considerat slab, lenes, Astfel lncat, corpul meu va dori automat sa se miste, Daca
noi, ca parinti nu suntem centrad pe plan energetic, cum Ie putem cere copiilor
asa ceva?
Accept! sa imt fiu propriul meu stapan, sa rna ocup de mine, pentru mine i
apoi pentru binele copilului meu.
.
Dad sunt un copil hiperactiv am un comportament turbulent, care deranjeaza,

uneori chiar ciudat. Este modul meu oblsnuit de a ignora situatiile i
circumstantele din jurul meu, devenind atat de implicat in ceea ce fae, inea:t nu
trebuie sa lmi concentrez atentia pe realitatea "mea" imedlata, poate pentru ca
acea realitate nu este valorizanta sau reconfortanta. Sunt revoltat de anumite
situatii sau anumite comportamente din anturajul meu. Nervozitatea pe care 0
exprima duce la lumina unele start interioare neexprlmate, frici pe care Ie simt eu
sau altii, De asemenea, poate fi yorba despre 0 forma de revolta contra autoritatii,
un mod de a: evita si de a face fata unei realitatt care este intolerabila pentru
mine. Se stie ea hiperactivitatea
este cauzata de aditivii artifidali: excesul de
zahar, coloranti i mancarea tip fast-food. Mancarea de acest gen este de multe
ori simbolul parintelui care incearca sa umple lipsa de iubire pe care 0 pot simti.
De exemplu, imi da 0 ciocolata, cand eu, de fapt am nevoie de o imbratisare,
.
Daca sunt un copil hiperactiv, acest lucru indica de multe ori faptul ca am nevoie
sa fiu centrat mai mult pe interiorul meu sl pe inima'l mea. In calitate de parinte,
lnainte sa rna gandesc sa Ii dau copilului medicamente, este foarte important sa
incerc tratamente eare actioneaza pe plan energetic, precum destinderea,
263
549.
..
HIPERCOLESTEROLEMIE Vezi: SANGE - COLESTEROL
550. HIPEREMOTMTATE
Vezi: EMOTlVlTATE
551.
HIPERGLICEMIE Vezi: sMlGE - DIABET
552.
HIPERMETROPIE Vezi: OCHI- HIPERMETROPIE
553.
HIPEROREXIE Veri: BUUMIE
554.
HIPERSALW ATIE Veri: SAUVA - HIPER$/ HlPOSAUVATIE
555.
HIPERSOMNIE Vezi: NARCOLEPSIE
556.
HIPERTENSIUNE Vezi: TENSIUNEARTERlALA - HIPERTENSIUNE
. 557.
HIPERTERMIE Vezi: FEBllA
558.
HIPERTIROIDIE Vezi: GLANDA TIROIDA - HIPERTIROIDIE
559.
HIPERTROFIE
Hipertrotla este dezvoltarea excesiva a volumului unui organ sau a unui tesut,
. Trebuie ,sa consultam explicatiile pentru partea corpului care a fost afectata,
pentru a gisi mai multe informatii.
. ,
"
.~"'.
Jacques Martel
Hipertrofia indica 0 nevoie speciala si mai mare deca~ aspectul emotional in

cauza.
,
De exemplu, hipertrofia inimilv indica faptul c~ traiesc ? Iipsa im~orta~t~ d~
iubire. Daca sunt behelus, este yorba despre Iubirea unuia a a ambilor parmn,
de care am atat de mare nevoie, dar pe care se pare di nu 0 pot primi. Indiferent
ce varsta am, traiesc un gol interior si 0 singuratate imensa, ceea ce rna face; sa
simt 0 nesiguranta, '
, '
Accept] V sa Imi recunosc nevoile si imi ofer mijloacele pentru a 'm~ le
implini. In loc sa astept sa fie implinite din exterior, am grija eu lnsuml de ele. Imi
acord toata iubirea, tandretea si blandetea de care am nevoie. Aleg. sa fiu pe
deplin deschis fata de viata ~i sa accept sa fiu 0 persoana Irnplinita si fericita,
560.
HIPERVENTILATIE (supraoxigenare)
'Vezi~i: ACIDOzA,ANX1El'ArE, FEBRA
consta lntr-o inspiratie rapida ~i 0 expiratie scurta, care duce la

, un 'exces de oxigen in organism. Cauzele pot fi. acidoza, anxietatea sau chiar
panica, febra, un exerci!iu, fizic intens, SUIar de hiperventllatie
deoarece .nu
accept!" schimbarea. Prin urmare, am un sentiment de neliniste fata de nou ~i
ezit sa am ineredere in situatia actuala. Refuz sa rna abandonez. .Pot chiar sa
dispretuiesc ceea ee se intampla in vlata mea Deoarece respiratia mea este
dezechilibrata, care este aspectul din viata mea, in care exista -un astfel de
dezechilibru, de obicei in exees? Acceptlv oare cadourile vietii, in totalitate
[inspiratia}? Dau repede ceea ce am, mai ales dragostea mea [explratia] "
;
Pentru a evita sa rna implic total? Am 0 supraexcitare ernotionala, deoarece nu
mai stiu incotro sa rna indrept in viata. Fug, refuz sa imi ascult vocea in5eri_?ara
desi stiu ca am raspunsuri la to ate tntrebarile, daca 0 voi ascul!a. Prefer sa trales:
in neputinta si sa fiu victirna, in loc sa rna responsabilizez. Imi neg puterea ~l
resping ocaziile de a avansa, din teama de necunoscut, ,~orpul meu imi transmite
un mesaj si eu constientizez acest lucru.
"
Accept ~V sa respir normal, rna relaxez, rna abandonez. Viata mea se schimba
si rna bucur de acest lucru. Ma reconeetez cu sentimentul de siguranta interioara,
Accept; V sa avansez cu hotarare si profit de viata !
"
,
Hlperventilatia
561.
HIPOACUZIE Vezi: URECHI- SURDITATE '
562.
HIPOCONDRIE (IPOHONDRIA) Vezi$i:AGORAFOBlE,ANXlEl'ATE,DEPRESIE
Sunt hipocondriac (popular ipohondru) dadi. rna preocupa starea sanatatii

mele intr-un mod excesiv. Acest lueru poate deveni 0 obsesie, ,sa cred ca rna pot
imbolnavL In timp ce atentia mea este concentrata pe -aceasta posibilitate, acest
lucru rna impiediea sa aseult eriticile ~i eomentariile eelorlalp cu privire la mine.
Simt 0 nesiguranta sau 0 frica puternica fata de pierderea de control, care. ar
putea insemna aparitia unei boli. Nu accept!" sa -surar din eauza' unei boli,
deoareee ~tiu, in sinea mea ca deja surar In interiorul meu. Aceasta frica poate
deveni atat de mare incat pot sa rna deta~ez de realitate i sa am halucin'a!ii. '
Morele Dict/anar al Bolilor ~i A/ectiuniior
Cauzeie subtile ale fmboiniivirii
265
Accept! V sa reaiau contactul cu mine insuml. Un demers energetic sau 0

, psihoterapie ~a pot ajuta ~a imi recapa~ incr:de~ea ~inmine si in capacitatea mea
, divina de deschidere, pe care 0 pot mamfesta m viata.
563.
HIPOGLICEMIE Vezi: sANGE - HIPOGLICEMIE
564.
HIPOFIzA Vezi:GLANDAPITUITARA, -
565.
HiPOSALN ATIE Vezi: SJJLIVA- HIPER$1 HIPOSALWATIE
566.
HIPOTENSIUNE Vezi: TENSIUNEARTERlALIi - HIPOTENSIUNE
567.
HIPOTIROIDIE Vezi: GLANDA TIROIDA - HIPOTIROIDIE
568.
HISTEROPTOZA Vezi: PROLAPS
569.
HODGKIN (boala lui. ..J Vezi ~i: CANCER AL GANGLION/LOR [ ... A SISTEMULUI
UMFATICj,sANGE'-LEUCOPENIE
Boala lui Hodgklnw este 0 afectlune canceroasa care afecteaza ganglionii

, limfatici precum si splina ~i ficatul. Se manifesta prin pierderea fortei, din cauza
diminuarii cantitatii de globule albe. Boala lui Hodgkin are legatura eu 0
'culpabilitate mare pe care 0 traiesc, Nu rna consider destul de bun, respectuI
fata de mine este foarte scazut, ajungand chiar pana la faptul de a refuza sa mi se
fa~a complimente. Imt este teama ca voi fi atacat, dezaprobat si traiesc 0
descurajare foarte mare, lml pierd pofta deviata (sangele lnseamna bucurie), imi
pierd imunitatea naturale {globulele albe) deoarece este ca si cum nu as avea
dreptul sau nu a~ merita sa traiesc, Nu pot indeplini asteptarile celorlalti, mai ales
pe eele ale parintilor mei, Ma simt ca lntr-o cursa frenetica, simt nevoia sa imi
"d, emonstrez mie i celorlalti ca sunt cineva ~i pot realiza lucruri importante.
Pot avea sentimente deura, de ranchluna, fata de cineva sau fata de 0 situatie,
ceea ce imi afecteaza sanatatea mentala ~i Qzica. Pot fi sentimente fata de mine
Insumi, deoarece amobosit sa traiesc in functie de ceilalti, Incerc sa aflu cine sunt
si port ma~ti pentru a fi pe pIacul celorlalti, Sunt ea un cameleon, care li schimba
culoarea pentru a se proteja impotriva autoritatli din exterior. Ma consider un
monstru, rna simt prizonier.
"
"
Accept~ V ea marea mea bueurie sa fie faptul de a rna iubi pentru ceea ce sunt.
Am incredere in mine i merg mal departe in propriul meu ritm. Corpul meu se
va regen era deoarece rna eonectez la Surs~ din mine. Imi iau viata in propriile
maini. Con$tientizez faptul ca ceilalti nu rna pot iubi cu adevarat, decat daca sunt
eu insumi. Descopar bogaliile din mine i traiese in functie de adevarul meu
interior.
570.
HOLEM Vezi:INTESTINE-DIAREE
50 Hodgkin (Thomas): medic britanic (1798-1866). Boala lui Hodgkin este un tip de Iimfom descoperit,in ,anuI18~2.!
caracterizat prin prezenta unor celule mari atipice, celulele ReedSternberg. Celula STERNBERGeste Indlspensablla
pentru diagnostic. Natura sa reala este inca putin cunoscuta, dar se pare ca este de origine limfoida B c10nala
-'I'I"fl11::'r~7
liS
~ .....
'I
'
!
r"1
.:...
Jacques Martel
266
Marele Dictionaf al Bali/or ~; A/ectiunilof - Cauzele subtile ale imboln6virii
HOMOSEXUALITE
571.
Exista 0 exceptie pentru iubire? Homosexualitatea este 0 boala ? Exist~ oameni

care incearca sa demonstreze ca homosexualitatea ar putea fi tnscrisa in bagajul
nostru genetic. Homosexualttatea este un limbaj al iubirii, care este acceptatlv
tot mai mult tn societatea conternporana, Poate fi etapa in cautarea propriei
identitati sau 0 alegere de viata pentru evolutia mea sau pentru evolutia
societatii. Cap parlnt! nu se simt dep~ip in iubirea lor pentru copilul lor
homosexual (gay, pentru homosexualitatea masculina sau lesbian a, pentru
homosexualitatea feminlna).
Exista doua parti in fiecare dintre noi. Partea feminina, (YIN sau intuitiva] ~i
partea masculina (Yang sau ratlonala). Este posibil ea, deoarece nu imi acceptlv
identitatea, sa lncerc sa gas esc la 0 persoana de acelasi sex, partea din mine pe
care am respins-o. Sau este posibil sa caut un tata sau 0 mama. Oricare ar fi
alegerea mea in orientarea sexuala, este important sa fiu in armonie cu
mine insumi. Daca aleg homosexualitatea, deoarece resping persoanele de sex
opus, dintr-un anumit motiv, voi retrai situatii asemanatoare eu eele pe care le-as
fi trait cu persoane de sex opus, deoarece am multe constlentizarl de facut, Cand
alegerea mea- este clara pentru mine, fie ca sunt homosexual, fie ca sunt
heterosexual, nu ar trebui sa rna simt amenintat de cei care au 0 orientare diferita
de a mea. Daca reactionez fata de eei care au 0 orientare sexuala diferita de a
mea, trebuie sa rna Intreb foarte serios de ce iml este frica in situatia respectiva,
De ce anume am nevoie sa rna protejez, avand 0 atitudine opusa ? Oare lmi este
teama ea am 0 parte hornosexuala in mine $i imi este frica sa 0 reeunosc? Daca,
de exemplu, sunt barbat $i unul dintre parlntii mei voia cu orice pret 0 fata, este
posibil, chiar daca inconstient, sa vreau sa imi dezvolt calitatile feminine cat mat
mult, pentru a rna apropia si a fi acceptatlv de aeel parinte, Daca sunt barbat,
este posibil sa rna Intreb foarte multe lucruri cu privire la identitatea mea. Poate
imi caut virilitatea sau rolul meu de tata i de flu, relatii in care caut iubirea.
Poate am fost creseut de 0 mama prea dominanta, ceea ce m-a determinat sa evit
femeile. Toate aceste posibilltatt pot fi valabile $i in cazul femeilor.
Accept J,. sa constlentizez faptul ca importanta este iubirea dintre doua
persoane $i ca aceasta iubire sa fie adevarata, indiferent de orientarea lor
sexuala. Pot sa cer sfatuitorului meu interior sa rna ajute sa inteleg la nivelul
tntmttv, sa rna acceptlv asa cum sunt i sa Ii accept pe ceilalti asa cum sunt.
HUNTINGTON Vezi: CREIER - HUNTINGTON [BOALAA LUI..]
572.
267
I
573.
ICTER (GALBINARE!\) Vez; ~i:FICAT [AFECfIUNI ALE .], sANGE/ [AFECfIUNI ALE ..]
/URCULATIESANGUINA
tcterul, denumit popular, galbtnare, este un exces de bilirubina, cauzat de 0

distrugere m~siva a globulelor rosii din sange, din cauza unei anornalii
congenitale a membranei acestora sau din cauza unei agresiuni. Poate proveni si
de la distrugerea celulelor hepatice sau din incapacitatea de a elimina bila
(sindrom de retentie). Rezultatul este colorarea in galben a pielii si a albului
ochiului (sclerotica). Deoarece este legat de curatarea sistemului sanguin,
tnseamna ca am 0 dificultate de a-mi "curata" emotiile, Simt emotii negative,
foarte intense, de invidie, de dezaprobare, de frustrare, atat de puterniee tncat
"rna ingalbenesc". Traiesc multa ranchtuna, Devin atat de transant i de excesiv
in ideile si in opiniile mele tncat rna aga] de ele, ceea ce duce la un dezechilibru
.interior. Sunt ln conflict cu puterea exercitata de autoritate $i cu locul pe care il
ocup in societate, de care prefer sa fug decat sa rna integrez. Vreau sa rna
indepartez de 0 situatie, care este intolerabila pentru mine. Refuz sa rna schimb.
Traiesc culpabilitate ~i rusine, Ma simt prizonier, pe plan emotional, social sau
fizic. Ma lntreb eu privire Ia directia pe care trebuie sa merg, lmi pun sub sernnul
intreb propria identitate. Spiritul meu negativ devine limitat, imi este greu sa am
o vedere de ansamblu asupra unei situatii date sau a vietii in general. Mi-am
pierdut curajul $i rna simt atat de mult prizonierul propriilor mele ernotii neexprimate $i canalizate, incat am nevoie sa fiu singur pentru a-rni reveni. "Icterul
nou-nascutuhn" are legatura cu frustrarile, cu dezamagirea sau cu 0 ranchiuna.
A~ vrea sa rna salvez, dar este imposibil: sunt legat de 0 situatie sau, pur $i
simplu, de mama mea. Eu, ca si copil, este posibil "sa fi Iuat asupra mea gandurile
parintilor mel, de exemplu, daca parintii mei si-au dorit un baiat $i au avut 0 fata,
este posibil sa rna simt responsabila de deceptia lor $i am impresia Calmi lipseste
protectia lor.
Acceptlv sa fiu mai deschis fata de oamenii din jurul meu, deoarece am
multe de invatat de la ei.
574.
ILEITA (BOALA LUI CROHN) Vezi: INTESTINE - CROHN [BOALAA LUIJ
575.
INELAR Vezi: DEGETE - INELAR
576. IMPACIENTA Vez; ~;:FRIGIDlTATE, NERVOZITATE, SANGE - HIPOGUCEMIE
Impacienta denota un stres interior, 0 nesiguranta sau 0 tensiune care rna

cuprinde si imi afecteaza sistemul nervos. Devin mai iritat, mai expeditiv in ceea
ce spun sau fac. "Sunt impacient fata de mine sau fata de ceilalti T' De ce am tot
timpul nevoie sa rna grabesc ? Este ca i cum as vrea sa recuperez timpul. Cand
'.
Jacques Martel
268
Morele Dictionar oj Bolilor 5i Afectiunilor - Cauzele subtile ale fmbo{navirii
simt 0 limita sau simt ca cineva vrea Sa imi afecteze libertatea, acest lucru rna
irita si se manifests prin atacuri de impactenta.
.
Acceptlv sa imi acord cateva momente pentru a rna destinde si pentru a gast
cauza iritarli mele.
577.
IMPOTENTA
269
ranchiuna fata de 0 relatie afectiva anterioara sl sa am impresia ca am fost

victima unei tradari. Impotenta este, de asernenea, un mod de a ave a 0 putere
asupra celuilalt, retinand pe plan sexual un partener (sau 0 partenera) care
abuzeaza sau cere prea multo Pot avea impresia di teritoriul meu (bunurile mele,
mediul meu imediat,.ceea ce rna defineste] se afla lnpertcol. Poate mi-am pierdut
interesul pentru femei in general, ceea ce se transpune pe plan flzic, dad acest
dezinteres persista,
. Si, in cele din urma, daca imt identific partenera sau partenerul cu mama mea,
daca aceasta ocupa un loc prea mare in viata mea si rna supun in fata ei (a lui)
deoarece lmi este teama ca nu rna place, rna simt impotent, neputincios sa 0 (ll]
. fac fericita (fericit) i sa ii ofer placere, acest lucru se va transpune in lmpotenta
sexuala. Partenera mea sau partenerul meu, fiind copia fidela a mamei mele, iml
dau seama ca, am produs, tara sa stiu, un incest pe plan psihologic, care inevitabil
va duce la Impotenta, pe mai multe planuri. Este posibil ca, complexullui OedipSl
sa .nu fi fost trait in conditil norrnale. Ma pot simti amenintat . de
partenera/partenerul meu, de obicei pe plan emotional, dar i pe plan fizic. Ce se
va intampla daca rna abandoneztotal ? Imi voi pierde sentimentul de putere? 0
sa fiu abuzat (atat in sens propriu cat i figurat): pe plan fizic;: emotional sau
financiar ? Frica .de esec rna intepeneste. Sunt plin de emotii i nu prea stiu ce sa
fac cu ele. Traiesc cu obligatia de a avea relatii sexuale satisfacatoare si povara
aceasta. este greu de purtat. Am impresia ca trebuie sa ii ofer placere celuilalt, eu
orice pret, Este posibil sa pot 0 ranchiuna pe care am trait-o fata de 0
partenera/un partener din trecut. Corpul meu rna' face sa Imi regandesc valorile
fata de sexualitate i iubire, in general. FaptuI de a exista ca barbat rna poate
trimite la imaginea tatalui meu, dar constientlzez faptul d sunt diferit de el i ca
pot sa lmi traiesc propria viata, in loc sa 0 traiesc de fapt, pe a lui.
Acceptlv sa lmi definesc locul, sa intru in contact cu emotiile mele i sa las la
o parte controlul, pentru ca energia, in loc sa ramana In minte, sa circule.llber in
lntreg corpul, pentru a rna aduce la 0 relaxare fizica si mentala, Impotenta pe
care 0 traiesc rna poate ajuta sa constienttzez care este adevarata mea valoare,
ca i persoana i ca "partener de sex". Ma ajuta sa descopar ca pot fi creativ in alte
aspecte din viaja mea. Sunt determinat sa-mi reevaluez valorile i prioritatile cele
mai profunde. Cand con~tientizez faptul d pot experimenta iubirea adevarata in
rnoduri diferite i ca merit acest lucru, impotenta va disparea i voi reintra in
_ contact cu fOI1a mea interioara.
Vezi~i:ANGOASA,ANXIEfATE,FRIcA
Ca barbat, daca sunt incapabil sa obtin sau sa rnentin 0 erectie in tirnpul unui
contact sexual. sufar de Impotenta, denumita i disfunctie erecttla, 0 astfel de
afectiune rna face, cu siguranta, sa fiu nesatisfacut pe plan sexual. Pe plan
medical, chiar dad Impotenta poate avea cauze organice, adica 0 cauza de ordin
fizic sau un aspect psthologlc, trebuie sa consider di este provocata de un factor
psihologic si metafizic (dincolo de planul fizic) chiar daca acesta este inconstient,
Impotenta este adeseori legata de frica de a rna abandona, cu deplina incredere:
. unei femei (sau unui barbat, dad am relatii fizice cu un barbat) sau ~de a-rm
pierde controlul fa~ de mine insumi sau fata de partenera/partener .. l~i .este
frica.sa devin vulnerabiI, intimitatea rna "intimideaza", Sau pot fi nelinistit de
ideea ca "0 pot lasa.pe partenera mea insarcinata"..
.
Barbat fiind am multe responsabilitati i pot trai rnulta presiune i mult stres la
munca, iar societatea, i~ general, imi cere sa fiu perforrnant, sa rna depasesc, Daca
transfer acest lucru pe plan sexual, pot simti 0 presiune sexuala, care rna impinge
sa rna autodepasesc i care creeaza 0 mare tensiune interioara i rna face "sa tmi
pierd mijloacele", Astfel rna las prins in raporturile intime. Sau, din .contra, u~
barbat care se apropie de varsta pensionarli, poate observa semne de tmpotenta
i se sirnte inutil, tara valoare. In acest caz, rna simt in declin. Ma devalorlzez,
deoarece nu mai am posibilitatea sa rna depasesc la servicu, nu voi. mai fi
performant nici in pat. Acelasi lucru se poate tntampla daca imi pierd locul de
munca, tntr-un mod neasteptat i brusc. lntr-un anumit domeniu, vlata mea si-a
pierdut orice sens. Deoarece nu indraznesc sa vorbesc despre acest lucru cu
partenera mea, simt multa culpabilitate, confuzie, iml este chiar teama ca 0 v~i
pierde. 0 angoasa puternica in timpul actelor sexuale poate provoca acest blocaj,
care rna face sa sutar de impoten~a. Aceasta angoasa poate proveni din faptul ca,
in timpul unui raport sexual, sunt in contact mai puternic cu latura mea afectiva.
Ca i barbat, nu sunt obinuit sa rna descurc cu emotiile mele. Sunt in contact mai
contient cu copilul meu interior ranit, care poate simp nesiguran~, frica,
respingere, nein!elegere.
De asemenea, daca
avut impresia, in timpul relatiilor mele sexuale anterioare,
ca am trait un eec devalorizant, este posibil sa nu rna simt "la ina1timea" situa!iei
in timpul urmatoarei rela!ii sexuale. Nesiguranta mea, sentimentul de
incapacitate i eec, ura fata de mine, culpabilitatea sau neglijenta, rna pot
determina, de asernenea, sa sutar de impotenta. Pot trai plecarea partenereij a
partenerului ca pe 0 separare, atat pe plan emotional, cat i fizic. Iar cum
contactul fizic, sexual nu este posibil, organele mele sexuale ii pierd
sensibilitatea. Impotenta poate avea drept cauza i un eveniment din trecut, care
m-a marcat: poate am fost abuzat fizic sau psihologic In copilarie, pot sa pastrez 0
am
INCONTINENTA ( ... fecaIe, ... urinar)
5?8.
Vezi$i:VEZ1cAIAFECTIUNIALE ...j
Incontinenta fie di este a fecalelor (ineapacitatea de a retine scaUllul), fie

urinara (pierdere involuntara de urinal are legatura cu controlul. Este posibil ca
viata sa vrea sa rna invete sa fiu mai flexibil i sa las oarnenii i situatiile sa pIece.
, Pierderea controlului in cazul scaunului sau a urinei rna obliga sa con~tientizez
51 Complexullui Oedip: este caracteristic in evolupa copilului,de obicei intre 3 $i 6 ani, pritr-un put~rnic
ata$ament afectiv fata de un partnte de sex opus: baiatul fata de mama lui !iifeti~a, fa~ade talal ei.
'-f-,
..,
,.------------------------------------------------
, ,
.,"",
Jacques Martel
270
acest lucru. Trebuie Sa tmi las deoparte gandurtle rigide care nu sunt decat 0
forma de protectie, pe care mi-o impun pentru a rna apara de sensibilitatea mea,
atunci cand nu pot controla situatia, Deoarece Incontlnenta
rezulta din cauza
unui muschi care nu mai poate actiona eficient, exista 0 lipsa sau 0 slablclune la
nivel mental. Este posibil sa traiesc 0 deceptie imensa, care sa conduca la
disperare. Renun], "cobor stindardul" ~i nu tmi mai stapanesc emotiile, In loc sa
fiu responsabil si activ, rna culpabilizez, las luerurile sa curga de la sine, sunt
pasiv, Am impresia ca nu rnai am putere asupra evenimentelor si asupra mea. In
cazul mcontlnentel fecale, rna pot lntreba care este. persoana sau sltuatia care
rna face sa "fac pe mine". Este posibil sa am 0 reactie foarte puternica fata de
autoritate ~i faptul de a fi nevoit sa rna supun aeelei autoritati, tmi provoaca
aceasta Incontlnenta, Pentru mine, autoritatea poate tnsemna viata insai, care
rna determina sa fac schimbari pe care nu vreau sa le fac. Pot sa verifie cine
reprezenta, in copilaria mea autoritatea pentru mine si fata de care este posibil sa
fi reactlonat. Daca sunt adult ~i traiesc 0 astfel de situatie, rna intreb daca imi este
greu sa iau decizii cu privire la viata mea si la directiile in care trebuie sa merg.
Ma simt "moale" sau am impresia ca am prea multe responsabllltati i imi doresc,
inconstient, sa redevin bebelus si sa renunt la tot, sa nu mai iau nici 0 povara pe
umerii mei, deoareee am nevoie ca cineva sa se ocupe de MINE! In cazul
incontinentei
urinare, aceasta eliberare incontrolabila si inconstienta de emotii
negative, pe care 0 reprezinta urina, poate fi un mijloc de a primi mai multa
atentie, Cauza secundara poate fi un sentiment de respingere, de nesiguranta, de
a nu avea niciun merit sau frica de viitor. Simt ca tmi lipseste afectiunea, Pot, in
acest caz, sa rna sperii ca "voi fi strivit", ceea ce imi va accentua sentimentul de
neputinta, Exista 0 situatie care imi provoaca 0 angoasa si rna simt tara aparare.
Faptul de a rna simti limitat sau de a primi pedepse imi va intensifica afectiunea,
Imt voi construi 0 lume Imaglnara tn care cei rai predomina, Ma simt vulnerabil sl
rna opun iubirii, tandretei, deoarece aceasta nu exista in universul meu.Imi este
frica de autoritate, sub 'toate formele ei. Imi este teama ca voi pierde eeea ce tmi
apartine sau ca voi fi separat de cineva drag. Prin urmare tmi marchez teritoriul.
Urina reprezinta emo!iile negative, pe care Ie eliberez in mod normal, atunci dind
nu mai sunt necesare sau dorite. Aceasta eliberare, de multe ori nocturna, indica
un conflict la un nivel mai pro fund i de care nu sunt contient. FUnd incapabil sa
"controlez" pierderea de urina sau de fecale sunt incapabil sa eontrolez ceea ce se
intampHi tn viata mea, mai ales emotiile, iar acest lucru rna sperie. Este important
ca aceste frici i nesiguranta interioara sa se exprime i sa Ie aud. Astfel pot lasa
balta prea u~or lucruri sau persoane dragi, tara sa am curajul sau forta de a cauta
ceea ce vreau. Deoarece am multe a~teptari de la viata, sunt dezamagit $i rna las
in voia sortii, atat pe plan fizic cat i spiritual. Oare am impresia ea timpul ~i
norocul'imi scapa printre degete?
Incontinenta
poate fi provocata, de asemenea, de 0 friea puternica sau 0
nervozitate, mai ales in cazul copiilor. Copiii sunt foarte sensibili la eeea ce traiesc
parintii lor $i nervozitatea sau angoasa acestora pot fi simpte de copiii de to ate
varstele. Copil fiind este p.osibil ca, din cauza ineapacitapi mele de a exprima prin
'11~"""""""""""""""""".a
.r
Marele Oictionar al80lilor ~JAfectlunilor - Cauzele subtile ale iinbolniivlrll
271
afectiuni ceea ee traiesc, sa folosesc "cerneala galbena" pentru a exprima indirect

ceea ce se intampla in interiorul meu sl acest lucru imi of era un sentimentul ca
exist. Primesc atentie, chiar daca aceasta este tnso!ita de certurl, de tipete si lipsa
de intelegere. Cand sunt copil enurezia poate aparea de multe ori, la nasterea
unui frate sau a unei surori. Acest lucru indica faptul ca imt este greu sa rna
pozitionez in familia mea, nu mai stiu care este teritoriul meu sau locul meu. Daca
tatal meu nu rn-a incadrat destul sau a facut-o prea mult, rna simt pierdut, tara
sprijin si voi pierde urina in timpul somnulul, mai ales noaptea. Dupa aceea rna
simt vinovat ~i rna retrag intr-un colt $i vreau ca mama sa se ocupe numai de
mine.
A~cept !" faptul ea este imposibil sa controlez tot ceea ee se intampla in viata
mea. Inva] sa am incredere si sa iubesc noul $i imprevizibilul.
Daca sunt un
parinte care are un copil care sufera de enurezie trebuie sa il linistesc i sa ii
inlatur orice sentimen! de culpabilitate. II ajut sa t~i gaseasca propria f01}a si
autoritate Interloara. Imi privesc propria viata si verific ce angoasa traiesc,
angoasa pe care copilul meu 0 poate resimti, Consttentlzez
faptul di frica nu
rezolva nimic $i ca exista 0 solutie la 0 astfel de situatie care rna nelinisteste. Am
lncredere in faptul ca sunt lndrumat in fiecare moment. Enurezia poate disparea
din viata mea, daca voi redeveni stapan pe mine i pe viata mea. Doar eu sunt eel
care poate avea autoritate asupra lumii mele interioare. Imi las sentimentele
lib ere, deoarece sunt sursa puterii mele interioare. Doar recunoscandu-le
i
acceptandu-Ie] ", ca tacand parte Integranta din ceea ce sunt, pot sa irm creez
viata asa cum vreau.
579.
INCONTINENT A LA COPII - Vezi: PIPI iN PAT
580.
INDEX Vezi: DEGETE--'- INDEX
581.
INDIGESTIE Vezi ~i: OTRAVIRE [ PRIN MANCAREj, DURERE DE BURTA., GREATA.,

SALMONEIA
Stomacul este locul in care eorpul meu fizic asimileaza mancarea. Daea fac a
indigestie, corpul meu respinge aceasta man care i sunt afectat de greala care
imi dezvaluie starea de rau, de varsaturi, de dureri abdominale sau de balonari
legate de aerul negativ din jurul meu. Acelai Iueru se intampHi i cu realitatea, cu
gandurile, cu sentimentele, cu emotiile, pe care Ie traiesc $i care vor provoca, de
asemenea, 0 indigestie,
daca imi este greu sa Ie gestionez. Exista un prea-plin
intr-un aspect al vie!ii mele. Exista 0 dezordine, 0 dizarmonie in interiorul meu.
Care este situatia sau persoana pe care imi este greu sa 0 diger, sa 0 asimilez in
via!a mea? Ce se intampla in viata mea, un lucru pe care nu 11mai pot 'indura ?
Care este noutatea pe care refuz sa 0 integrez in viata mea? Este posibil chiar sa
fiu revoltat impotriva acelei situatii sau a acelei personae pe care 0 critic foate
tare. Sau poate fi yorba despre ceva ce am vazut sau am auzit, un lueru care nu
mi-a placut i care "nu merge bine". Trebuie sa rna pozitionez intr-o situatie i
deoeamdata sunt incapabil sa fac acest lueru. Nu tolerez ca oamenii sa fie
incoerenti in gesturile i cuvintele lor. Nu ~tiu cum sa gestionez aceasta situatie,
Jacques Martel
272
cuvintele pe care as vrea sa Ie exprim raman inchise in interiorul .meu.

Anxietatea, nesiguranta, agresivitatea "irni intorc stomactil pe dos" ~i, pentru ca
digestia nu poate avea loc normal, voi respinge fizic mancarea, asa cum resping
ideile noi sau situatiile pe care Ie traiesc, Ma simt amenintat fie fizic, fie
emotional. Orice rna nelinisteste, deoarece nu sunt in contact cu puterea mea
interioara. Pentru ca nu diger ceea ce se intampla in interiorul meu, mi-ar fi greu
sa diger ceea ce se lntampla in exteriorul meu.
Acceptjv sa des copar in interiorul meu toate comorile ascunse acolo. Ma
privesc in fata si observ ca toate ernotiile mele rna determina sa fiu 0 fiinta unica
sl extraordinara. Fiind constient de cine sunt, pot sa schimb ceea ce vreau in
vlata, invat sa investesc iubire in situatii, deoarece am de facut 0 constlentizare.
lubirea este ingredientul care rna va ajuta sa diger si sa fac sa treaca situatiile din
viata mea, in armonie cu fiinta mea. Pot, de asemenea, sa iau decizii care rna vor
ajuta sa imi realizez cele mai lnalte scopuri.
582.
INFARCT (iN GENERAL)
in general, un infarct inseamna moartea unei parti de tesut dintr-un organ,

denumita si necroza, cauzata de obstructia unei artere care transporta sangele in
acea zona. Chiar daca pot fi atinse si zone precum intestinul, splina, oasele,
regiunile cele mai expuse sunt creierul, plamanii ~i miocardul, care este invelisul
inimii.,; Deoarece circulatia sangelui este oprita brusc de 0 pietricica sau un
depozit de lipide (un fel de grasime] dintr-o artera, acest lucni implica faptul ca
bucuria nu mai circula in acea zona ~i acest lucru duce chiar la moartea tesutului.
in functie de zona afectata, rna pot lntreba ce anume a determinat corpul meu sa
lmi spuna. "Este destul, nu mai suport, 0 parte din mine rnoare". Am pierdut ceva
vital din viata mea, un lucru cu care rna identificam. Sau, este posibil sa am
impresia ca sunt neobosit ~i corpul meu Imi aminteste faptul ca m-am intins prea
mult, dincolo de limitele mele. Acceptlv sa verific care sunt nevoile mele, pe care
Ie-am lasat deoparte si cum as putea sa reasez lucrurile in ordine in viata mea,
pentru a rna ajuta sa traiesc din pHn experiente pline de bucurie i satisfacpe.
583.
INFARCT (cerebral)
584.
INFARCT ( ... de miocard) Vezi: INIMA. -lNFARCJ' [ ... DE MlOCARD]
585.
INFEqn
Vezi: CRElER - ACGDENT VASCUlAIRE CEREBRAL fA v.C]
(in general) Vezi #: ANEXA Ill, DURE~ FEBRA. lNFLAMATfE, SlSTEM
IMUNlTAR
Infectia se define~te prin dezvoltarea localizata sau generalizata a unui germen

patogen in organism, acesta putand fi bacterie, virus, ciuperca sau parazit.
Aceasta situatie apare atunci cand sistemul imunitar nu reuete sa distruga
germenele invadator. Germenele poate fi legat de 0 situatie din viata mea sau de
o persoana in relatie cu care traiesc un conflict, de multe ori, interior ~i despre
care nu am vorbit nimanui. Deoarece nu a fost rezolvat, acest conflict va reaparea
sub forma de infec~ie. 0 infecpe acum apare in urma unei emotii violente, dar
care este de scurta durata. 0 infectie cronica se refera la 0 emope care exista de
Marele Dlef/onor olSQlifor ~/ Afectlunilor - Cauzele subtile ale imbolniiviril
273
mult timp. Am fost nevoit Sa fac compromisuri pentru a-mi pastra echilibrul. Iar
acum trebuie sa fac 0 alegere, deoarece aceasta decizie i inactivitatea Imi
consuma prea rnulta energie si trebuie sa sap adanc in interirorul meu, dupa
'resurse. Mi-am distrus in mod voluntar libertatea pentru a-i multumi pe ceilalti ~i
nu mal vreau acest lucru. Faptul ca traiesc 0 iritare sau sunt deranjat de ceva, imi
slabeste sistemul imunita:r, care nu poate impiedica Infectla, Trebuie sa imi pun
intrebarea: "ce rna irita sau rna afecteaza eel mai mult?" Care este stresul pe care
il traiesc la munca sau in familie i care rna tulbura atat de mult? Ce lml
Infecteaza viata i rna face sa nu mai pot sa rna protejez cum trebuie? 0 tnfectte
indica faptul ca exista, pentru 0 perioada lunga de timp, 0 acumulare de emotii,
de tristate i de nelinlste. Infectla apare atunci cand "nu mai suport", Bxista un
conflict intre doua aspecte ale personalltatii mele. Acest lucru se reflecta in viata
mea in care exista una sau mal multe situatii, care trebuie sa se schimbe, sa
evolueze, pentru a-mi regasi pacea Interioara. 0 Infectle virala (printr-un virus)
indica faptul ca altcineva este stapan pe viata mea. Aceasta Infectle rna obligasa
rna odihnesc si sa Imi reevaluez viata, De ce sa nu traiesc in functie de propriile
mele credinte ~i propriile mele valori profunde, in loc sa Ii urmez orbeste pe
ceilalti ?
Infectia fungica (cauzata de 0 ciuperca] arata cat de mult rna paraziteaza

propria furie si sentimentul meu de neputinta, care rna rod pe dinauntru, Refuz
sa imi vad tot potentialul sl rna las' afectat .de ceilalti, Trebuie sa acceptlv
schimbarile care au loc in vlata mea, lasand la 0 parte furia pe care 0 pot trai,
Semniflcatia acestei furii va fi eu atat mai lmportanta daca Infectia este insotita
de durere sau de febra, Este important sa vad care parte din corpul meu este
afectata, Daca, de exemplu, este yorba de 0 Infectie a organelor sexuale, traiesc 0
situatie conflictuala, care rna irita si rna lnfurie foarte tare, 0 situatie legata de
sexualitatea mea sau felul in care 0 percep. Infectla va dura atata timp cat nu voi
regIa situatia si este posibil sa intarzii in gasirea solutiilor, deoareee lmi este
teama de conseciilte i de schimbarile care vor aparea in viata mea. Infectia
survine ca urmare a unei sl~biri a sistemului rneu imunitar, ceea ee implicii faptul
ca este yorba despre iubirea fata de mine itlsumi. Trebuie sa rna intreb care sunt
atitudinile, gandurile pe care vreau sa Ie schimb sau acpunile pe care trebuie sa Ie
fae pentru a aduce mai multa iubire in viala mea. Deoarece ~tiu ca oamenii
fericip au un sistem imunitar puternic, fac in aa fel incat iubirea sa creasca in
interiorul meu ~i astfel, sa devina seutul meu, protectia mea.
AcceptL" sa fac cuditenie in viata mea, sa 0 "dezinfeetez" pentru a lasa
deoparte atitudinile i comportamentele care nu sunt bune pentru mine.
586.
INFECTn URINARE Vezi: URINA PNFECTII URINARE)
587.
INFECTn VAGINALE Vezi: VAGIN - VAGINITA
588.
INFECTn VIRALE Vezi: INFECJ11[iN GENERAL]
589.
INFLAMATJA Vezi #:ANEXA III
r-I'~. ,
. ;-.
Jocques Mortel
274
Morele Oictlonor 01Bali/or ~JAfectlunilor - Co~zele subtile ole imbolnavlril
Inflamatla este 0 reactie locala a organismului care se apara impotriva .unui

agent patogen sl este caracterizata de roseata, cal dura, durere si tumefiere
(umflatura),
Este expresia corporals a unei Inflamatli interioare. Sunt inflamat si furios din
cauza a ceva sau a cuiva: de obicei furia in exces este localizata la ficat sau la
vezica biliara si acest lucru este exprimat de corpul meu. Trebuie sa rna intreb ce
aspect al vietii mele rna face sa fiu "rosu de furie", "sa flerb" si care apoi tmi
provoaca culpabilttate, in cazul in care aceasta nu era deja una din cauzele
lnflamatlei. Ma simt stramtorat, limitat. Vlata mea este prea rigida, prea
.programata Inflamatla tmi arata faptul ca traiesc 0 situatie in viata mea, la care
nu vreau sa renunt, Ma opun schimbarilor, Ma lupt cu furia. Lucrurile de care
aveam nevoie tnatnte pentru a rna sprijini si a rna ajuta sa. avansez poate nu l~i
mai au rostul acum. Contradictia pe care 0 traiesc rna aprinde. Acest lucru rna
irita i devin exasperat ! Este important sa verific, de asemenea, daca am avut in
trecut 0 dificultate sexuala, care a rarnas nerezolvata sau daca am trait un
sentiment de pierdere, pe care nu l-am acceptatjv si fata de care simt multa
iritare. Astfel voi putea sa constlentlzez acea situatie ~i sa 0 inteleg intr-o lumina
noua. Ma intreb cu privire la credintele mele ~i dad traiesc un conflict interior
puternic, in care sunt impotriva eelor din jurul meu.
Acceptlv sa fiu diferit i sa imi exprim opiniile chiar daca acestea pot fi
diferite de opiniile celorlalti. Ma afirm asa cum sunt, in unicitatea mea. lnvat sa
am incredere in mine sl sa traiesc lntr-un mod spontan.
590.
INIMA'I (in general)
Vezi $;: SANGE
Inimav este legata de cea de a patra chakra sau centru de energie: aceasta chakra
este YIN-YANGa, tat masculina cat si feminina, atat mentala cat si emotionala.
Simboltzeaza casa si reprezinta iubirea [emotiile, capacitatea mea de a iubi),
bucuria, vitalitatea i slguranta, La nivel simbolic, partea dreapta a inimii.
reprezinta tatal, iar partea stanga, mama. Energia inimii" se propaga In intreg
corpuI, mai ales in zona dintre gat i plexul solar. Inima'l este un fel de pompa
energetidi. care face sa circule viata (sangele) prin tot corpul. Circulatia sangelui
distribuie energia vitaUi necesara fericirii, echilibrului, bucuriei de a trai i pacii
interioare. Este deci esential sa imi manifest iubirea, indrumand energia din
inimii. spre cele mai frumoase energii spirituale disponibile. Daca traiesc 0
situatie in care am impresia ca "mi s-a smuls inima. din piept", ca toata fiinta
mea este implicata, ea nu primesc destula iubire de la ceilal!i, ca iau viata prea in
serios, corpul meu va reactiona. 0 afectiune la inima. rna retrimite la un aspect
fundamental al iubirii, care provine din faptul ca nu rna iubesc destul de mult sau
ca nu primesc aceasta iubire de la ceilalp, de la viata sau de la Dumnezeu. Acest
lucru rna determina sa rna intreb dad traiese 0 culpabilitate, care rna impiedicii
sa rna simt demn de a fi iubit .... Cu cat voi acorda mai multa atentie iubirii,
compasiunii i iertarii, cu atat mai mult inima. mea va functiona cu bucurie,
linite i uurinta. Inima. mea va fi stabila afectiv i se va afla la adapost de toate
dezamagirile. 0 inima. eu un ritm bland i armonios indica 0 persoana calma.
275
Ritmul meu cardiac variaza atunci cand sunt dezechilibrat, tulburat in iubire sau
sensibil Iaemottlls mele.
Accept ~. sa fiu deschis spre iubire, las orice vina in grija universului
incetez sa ~m~ ~ai cri~c :t~t de tare tncat sa rna imbolnavesc si, mai ales:
accept,l. sa rna lert. Daca rna iert voi putea accepts] iubirea celorlalu,
591.
INIMA., - ANGINA PECTORALA, ANGOR Vezi: ANGINA
592.
INIMA'I- ARITMIE CARDIAcA
PECfORALA
Aritmia cardlaca este 0 tulburare a ritmului cardiac. Inimav reprezinta iubirea iar
_palpitaliil~ r~pre~i~ta un s~n:nal de ~larma, un strigat de ajutor In legatur~ cu
Iubirea, Exista 0 fnca putermca de a pierde sau de a nu primi iubirea de care am
atat de mare nevoie, care face ca palpitatttle sa fie un apel la ajutor in
aspectele legate de iubire. Inimav mea bate la fel de repede ca ritmul in care iml
traie~c ~iat~a.Am iII_Ipresiaca ~u detin controlul, nu rna simt in siguranta, Am
n~vOlesa ~ase:c mal .:n~lt calm m viata mea. Caut in toate directiile, dar nu gasesc
raspunsun Ia mtrebanle mele. Inlmav mea bate pentru mai multe lucruri in
acelasi timp: poate fi vorba despre persoane (in dragoste) dar i despre lucruri
pe care Ie fac cu pasiune (munca, un hobby). Am impresia ca trebuie sa fac
anumite alegeri. Stiu ca trebuie sa renunt la ceva sau Ia cineva, dar este foarte
dificil. Ma simt incapabll sa fac acest lucru, dependenta mea este foarte mare.
Traiesc ~ d~ali:ate:~e~ sau ceilalti, Cine va fi pe primul loc ? Sunt alegeri greu de
fa:ut. Ma simt rmpartit, poate chiar si legat de lnsusi sensul vletil. Am 0 nevoie
~tat d~ ~ar.e de a fi !ubit in~at rna ag~t oameni, La fel ca i Infmav mea, sunt
instabil m vtata mea, m functie de reactlile mele emotionale. Exists de asemenea
lu:_r:uripe c~re. mi se cere sa Ie fac, dar pe care Ie fac impotriv~ inimii mele:
Traiesc dupa rirnul rapid al societatii, il lac sa lml gasesc propriul meu ritm. 0
anomalie a pulsuluts- lml dii de inteles ca "tntmav mea oscileaza tntre doua
aspecte" ?i ca i~i este foarte greu sa iau 0 decizie, cu toate implicatiile care
decurg dm ea. In cazul in care ventriculii inimii ., se contracta Intr-un mod
aritmic i ineficient, este yorba despre 0 fibrilape ventriculara.
Poate avea
drept cauza 0 afectare a muchiului cardiac, in urma unei electrocutari sau a unui
moment de panidi, in cazul fetusului, la natere. Daca nu se rezolva imediat in
mi~u~ele care. urnieaza, survine moartea subita. Este 0 situatie care denota 0
dec~z~efo.art~ Importanta pe care trebuie sa 0 iau in viata, cu privire la iubire, 0
?eC~Zlevltala pentru mine. Ma simt neputincios. Incep prin a-mi oferi toata
~ubl~ea ~e ~are _?mnevoie pentru a-mi Inlocui nelinitile cu mai multa siguranta
mtenoara I am I?~rede!~ in viata. Fibrilalia auriculara arata faptul di, in opinia
mea nu este legItim sa mbesc pe cine vreau, in felul in care vreau eu. Simt
anuI?ite c~nstrangeri legate de faptul de a-mi demonstra iubirea pentru oamenL
TahlCardIa se caracterizeaza prin contractia rapida a inimii". Bataile ei se
accelereaza pana fa mai multe de 90 pe minut, iar aceasta stare se datoreaza de
v
52pulsulnormal variaza intre 50 ~i 80 de pulsatii pe minut
r~~'I
JJ
;,
'l
"'I
Jacques Mortel
Marele Dictionar 01Boli/or Ji AfeCf;unllpr - Cauz'elesubtile ale imbolnaviril
277
276
, , obicei eforturilor sau emotiilor puternice, 0 situatie de angoasa. un efort flzic sau
mental ~i frica pot provoca un dezechilibru care afacteaza pe moment inima'l,
care lanseaza un samnal. SOS. Tahicardiile sunt percepute imediat In .caz de
angoasa sau atunci cand apare un ritm anormal, adrenalina induce bataile foarte
puternice. lntr-o astfel de situatie, am considerat ea trebuiesa fac tot mai multsi
mai repede ceva pentru a fi iubit sau chiar pentru a avea dreptul de a ,tdii. De
asemenea, pot avea impresia di trebuie sa recuperez timpul 'pierdut lntr-o
anumita situatie.
-"
"
, Bradicardia rsprezinta inc~tinirea batailor tntmii.Este favorizata de practicarea
sporturilor de anduranta, tntr-un mod anormal, inima'; poate i~cetini brusc ~i
provoca 0 stare de rau, Iucru care justifica uneori implantarea unul pacemaker.
Acumularea unor suferinte profunde, mai ales .In relatia cu tatal meu, poate
- Induce 0 astfel de afectiune. c~ ~i cum mtmav mea nii mai suporta suferinta si
, deddesa'se opreasca din batale.'Ma retrag pentru a rna proteja, deoarece nu mai
vreau salupt, Prefer sa savurez fiecare moment de fericire ~i de iubire, deoarece
"consider ca sunt foarte rare. ExtrasiStola (contractta prematura) arata c'at ,de
"multlmt lipseste tubirea parintllor mel, mal'ales
tat~Hui rneu. Iubtreami se
ofera cu tntrernperi, de obicei in urma separarilor si a regasirilor frecvente, care
, imi sfa~ie tntmav, [ntr-o astfelde situatie con~entizez
faptul ca tubtrea este
"'cea afectata, Respir calm ~i adanc, imi ascultinima'; ..Las satreacatot ceea te nu
'lmi face bine.Aleg drumul pe care vreau sa il urmez, cu rnulta hotarare.
Accept! 'I ca arinonia sa revina in viata mea, atat la nivel afeCtiv cat ~i pe plan
, social.
,",
, ' '
, ,;' "
'"
' '
,',
'
593.
INIMA'I (durere ...) Vezi:GREATA
594.
INIMA'I-:- iNFARCT' ( ... de miocard)
Vezi ~ INFARCT
pi{ GENERAL1
Cand aud vorbindu-se de cineva care a avut un infarct, in lirribaj popular acest
lucru inseamna de obicei ca persoana in cauza a avut un infarct de miocard. Se
mai nume~te ~i criza cardiadi sau atae cardiac. Organul cel mai, afectat de
infarct este inima'l, centrul iubirii din interiorul meu, nucleul emopilor mele.
Atacul cardiac reprezinta pentru' corp un; mod ,de, a-mi' arata intr-o maniera
disperata faptul ca merg pre a departe, acord prea: multa atenpe detaliilor care nu
, sunt importante. Imi pretuiesc ~i imi apar statutul social, in loc sa revin la
esentialul din viata mea, care este bucuria 'de' a trai din toata inima'l, de a
exprima iubirea in familie, de a 'rna iubi pe mine insumi, de, a savura fiecare
,moment cu intensitate. Este ca ~i cum a~ comite 0 infractiune la adresa fericirii
mele ~i a iubirii de sine. Imi este foarte teama de e~ec. Tin atat de mult la tot ceea
ce face parte din "teritoriul" meu (sotia, serviciuI, prietenii, casa etc.) indit, daca
'am impresia ca am pierdut ceva sau sunt pe punctul de a pierde ceva sau pe
cineva care face parte din teritoriul meu, pot sa rna opun situapei care apare ~i sa
fac 0 criza cardiaca. Simt ca sunt '-pe punctul de" a trebui sa, abdic, sa
demisionez. Rise sa vad cum totul se rastoarna in viata mea. A~vrea "din toam
inima'l" sa raman ~eful, stapanul situatiei. Nu vreau sa demisionez, sa renun!
------~=====-~~~-------------------------------- ~
1
?tat de .u~o!. Ma uit la tot ceea ce am obtlnut de-a Iungul anilor i observ daca am
unpresia ca am fost dep~sedat de aceste lucruri sau ca se va tntampla asa ceva.
Poate fi ~or~a despre obiecte, des~re p~rsoane, despre mandria mea, capacltatile
mr:le fi:lce, l,ntelect~al: sau afective, Nivelul meu de dorinte este nelimitat. Pot
chiar ;,_sa~m ~mpre:la ca voi fi expropriat deoarece nu mai sunt binevenit. Oare
sunt impiedicat sa cond~.c lucrurile in felul meu ? Atacul cardiac poate fl, de
a:e~enea, Iegat de pr~pfllIe mele senti mente si de ceea cetraiesc eu Iegat de ele.
P~na unde sunt ~ap!bIl sa simt iubirea ~i sa 0 exprim fatade ceilalti ? Pana la ce
myel
sunt capabil _sa
cum sunt ? Oare ma-obli19 sa_
fiu a ltci
c rna iubesc ~i sa rna accept! 'I asa
y
cmeva ~l .ma_lortez
pre a mult pentru a Ie demonstra
celorlalti cine sunt ~i ce
v~lorez ~ ~aptuAIca ~m un respect de sine atat de scazut rna impiedica sa las pe
cmeva sa mtre in universul meu sau in inima'l mea.
",' Deoarec~.am,
imp:esia .sunt slab; proiectez 0 imagine de sine severa. Ain un ocean
?e emoPApInnse m mme ~i daca accept! 'I sale mentin, am impresia ea rna
voi
meca, atat de ~uIte am acumulat de-alungul timpului ! De aceea angajamentul
este pentru mme eeva foarte greu de trait. Furia mea, frustrarea, agresivitatea,
~ra, pe care le-arn r~ful~t prea mult timp, vor exploda. Descoperirea celor mai
l~p?rtante aspecte din viata mea nu se rezuma la cantitatea de bani pe care am
castigat-e sau la succesul pe care II am. "
' ' "
"
,. ,
,
'
Inima po~~e fi asociata atat cu Iubirea si compasiunea cat i ClI sentimentele
opu.se o:til~tate~, ura sau respingerea. Ataclil cardiac 5urvine adeseori intr-o
pen~ada dm vla!a mea dind competitia este foarte puternica, sau traiese 0
presmne p~. ~I~ finandar, la care se adaug~ 0 lipsa de afecti,une spoi"ita din
pa:tea famIl~el ~l a celor aprophlti. Viata: devine 0 lupta. Traiesc iIifruntari' care
Iml ?ro~.oaca un stres ridicat. Este totul sall nimic i viata mea i~i pierde sensul
?aca .tralesc un .e~ec. Ma pierd in mii de proieCte ~i im mai sunt in contact cu
mtenor~l meu ~l cu persoanele din jurul meu. Ma'simt indilcat. IIiima'l mea este
atr?fiata ~e .separa~ea din~re stmtimentele mele, implicarea- mea; relatiile' mele,
~~lv:rs ~!ntmul_ :au. natural. Nu mai am 'nido placere,' nu mai fae nimic din
Im~a 'I. In loc sa Iml aseul~ corpul ~i inima'l, rna restrang tot mai multo Totul
de;me ~rogram~t ~~eomp.arti_?'len:at.Cre.d ca Ii resping pe ceilaIti, eand' de fapt,
, rna respm~ pe mme msuml. Ma regasesc smgur, lipsit de iubire.
Nu cre~ ca. am. dre?~l ,sa m~ opresc: nu pot trro decat daca lucrez tot timpul...
Cred ca~:,eIl~ltl rna dls.pre~,lesc, dar eu sunt cel care se dispretuie~te' singur.
, ;,Vreau sa ,rna descurc smgur . Uneori iini vine sa cedez, sa las totul tn: urmamea
deoareee es~e p~ea mul~. Nu _?'laiam ?uter~a de a lupta. Cu cat rna indep~rtez
mal
,~ult d~ c~llaItl: cu a~atyrna apropn mal mult de moartea _mea afectiva. Am
"Impresla c~ devm ? ruma ..ered ea trebuie 'sa ma lupt: Trebuie sa anulez iimltele
~e ~are ~l Ie-am Impus ~l care acum ma impiedica sa ajung la un' alt nivel de
lUblre ~l de acep~are~'I ~Dacya~a ~efugiez in latura mea rationala i imi'inchid
, co:?u~ pentr~ ~-l,lmpledlea sa slmta diferitele emotii din via~a de zi eu zI, acesta
" se.mt~re~te ~llml an~l:zA~a.ns.elede ~ intelege ~i de a ierta, atatpe mine cat ~i
pe "~cellaltl, pentru a reu~l sa Iml vmdec ranile interioare.
','
,-.--.
,
"1
I!,
~ "'
.".
Jacques Mortel
278
Marele Dietlonar al Bolllor $1A/eetlunilor - Cauzele sUbtile ale imbolniivirii
In loc sa simt aceasta furie, acceptlv sa raman calm, invat sa imi potolese
angoasele $i eer sa fiu tot timpul protejat, stiind di tot eeea ce se va lntampla va fi
spre binele meu.
.
Accept t" sa urmez curentul si sa lrni acord rtimpul necesar p~ntruy ~

acceptalv tot ceea ce are viata sa-rni ofere $i sa rna inv:te pentr~ .a-~l rega~l
linistea tnterioara ~i a simti in inyeg c~r?u~ tandr~t:a, bl~ndetea ~l ~ublr~a din
mine care nu cer dedit sa tml hraneasca tntmav ~l sa 0 pastreze sanatoasa. Este
597.
o ocazie de a-mi reaseza prlorltatile i a vedea ce este cu adevarat i~po~nt:

Acceptlv faptul ca exista aspecte ale ~ers?~~litati~ m:le .pe c~re refuz sa Ie vad ~l
stiu di am toata forta necesara de a ma pnvi -m oghnda $1a ma acceptal " ~~yacum
,' sunt, [rnt recunosc emotiile pentru a relua contactul cu part:a me.a a~ectlv_a~,
ar~
rna ajuta sa experimentez vtata la maxim. Acceptlv faptul ca ment sa fiu iubit ~l
sa primesc ajutorul celorlalti.
595.
INIMA. -
MIOCARDITA
Miocardita este 0 inflamare a muschiului cardiac (miocardul). Este una dintre

cauzele de moarte subita in cazul copiilor si tinerilor care au facut un efort brusc.
,"La adulti, aceasta se manifesta printr-o deflcienta cardiaca acuta ($i adeseori
mortala].
"
'
,
"Nu rna simt in deplina putere". Imi este teama di tnimav mea se va rupe sau ca
nu am tntmav suficient de solida, atat in sens propriu cat si In sens figural ,
Am un mental foarte puternic si nu stiu cum sa irni gestionez emotiile. Ma simt
prins lntr-o dualitate, intre doua situatii, intr,? ini~a" ~i mint~. ~Uibic:,uneame~
emotionala se reflecta in mediul profesional, nu rna mal trage Im~a" la munca
i imi este tot mai greu sa imi indeplinesc sarcinile. Respectul de sme este afectat
, si rna intreb cum as putea iesi din aceasta incur~atur~... Ma,.simt ~a tntr-o
inchisoare si nu vad nicio solutie si astfel pot, la myel inconsttent, sa atrag 0
mlocardtta, care imi va pune viata in pericol.
,"
Accept t" sa ni~opresc i sa intru in contactcu emotiile care nu vor decat sa
fie exprimate. Ma impac cu situapile nerezolvate di~ltre~u~ $i traie~c in yreze~t.
Sunt in forma maxima atunci dnd latura mea emotl0nala $1cea ratlOnala sunt In
echilibru $i fiecare ocupa locul care ii revine. Regasesc iubirea din mine ~i astfel,
stabilitatea: este ceea ce numim inteligenta inimii".
596.
279
INIMA. - PERICARDITA
Pericardita este, 0 inflamatie, de obicei infe'epoasa (viral a) a pericardul'I:i,

inembrana care acopera inima". Deoarece pericardul are rolul de a proteJ~
ininia~, pericardita apare in situapile in <;.aresirnt ca in!ma" me.a ~a fi atacata:
atat in sens propriu, cat ~i in sens figurat. Imi este teama pentru lmma" mea ~l
pentru eea a aItcuiva. Vestea proasta care anunta di cineva, ap~o~iat, are, 0
problema la inima" ma trimite imediat la propria ~ea fr~ca,teama ea $1mle ~l~ar putea intampla ceva. Am oare impresia ca integ~!tatea a e.e~~ ce :o~stitUle,
terioriul meu este in perieol? Am impresia di.sunt ars de VlU ? Ma slmt tot
timpul riemultumit fata de mine insumi ~i fa~ de via~a? Traiesc 0 situatie in c.are
rna simt de$irat? Tdiiese furie fata de tatal meu, care este departe de rome,
, departe de viata mea?
INIMA. - PROBLEME CARDIACE,
Deoarece tntmae simbolizeaza iubirea, linistea interioara si bucuria de a, trai,

problemele
cardiace provin adesea din lipsa Iublrti, din tristete, ernotii
ingropate care reapar la ,suprafata chiar $i dupa mai multi ani. Iubirile secrete,
imposlbile, iubirea din familie risipita de' conflicte, toate acestea vor "ataca"
tnlmav. Infmav mea este irnpietrita de ranile din trecut. Am ajuns sa cred ca
viata este grea, stresanta si reprezinta 0 lupta in fiecare rrioment. Ma simt des ca
un supravietuitor, intr-o stare in care ered ca doar efortul meu va fi rasplatit,
Trebuie sa rna adaptez la ritmul celorlalti si acest lueru imi confera un stres
foarte mare. Sunt nelinistit, surescitat, angoasat, imi este greu sa imi fixez limitele
sau sunt prea fragil pentru a-mi pastra echilibrul emotional. Imi sufoc inconstient
copilul interior $i il impiedic sa i~i exprime toata aceasta minunata bucurie de a
trai, Durerea cardiaca imi arata faptul ca rna agat si depind de cineva sau de
ceva. Nesiguranta rna face sa traiesc 0 tensiune interioara puternidi. Intmav este
asociata cu glanda timus, responsabila de producerea celulelor Tale sistemului
, imunitar, aceasta slabeste $i rezista tot mai putin invaziilor, iar eu traiesc multa
furie, ura, frustrare sau respingere fata de mine insumi. 0 Insuflclenta cardlaca
.semnaleaza faptul ca vad in anumite situatii din viata mea un esec si cat de
incompetent rna consider. In loc sa lmi urmez impulsurile tntmttv, prefer sa ii
ascult pe altii, lueru care imi franeaza evolutia, Inlmav are nevoie de iubire i de
pace. Viata este facuta pentru a fi privita eu atitudinea unui copil: cu deschidere,
bueurie, cunozitate ~i entuziasm. Chiar daca am nevoi afective neimplinite, incerc
. sa raman intr-un echilibru arrn:oilios, cu inima" deschisa pentru a aprecia fiecare
gest din existenta mea. Daca trebuie sa fiu "operat pe cord deschis" Inseamna
oare ca am vorbit mereu "eu inima" desehisa" despre prciblemele i suferintele
mele?
Accept!" sa ma iubesc mai mult, sa raman desehis fata de iubirea pentru
. mine i pentru eeilalti. Ma distrez, ma destind, imi acord timp sa exist. Incetez sa
, "rna mai iau in serios". Ma simt liber sa iubesc rara obligatii, $tiind ca oricum sunt
; fericit. Exista mai multe expresii 'pentru a descrie inima $i diversele ei stari: a fi
',"rara inima"", "a avea inima"", "a.,.tiasculta'inima"". Daca cineva rmi spune: "nu
.ai inima"" verific ce inseamna pentru mine acest mesaj. Poate este un seron ca
',trebuie sa schimb ceva. Traiesc un dezeehilibru ? Am palpitatii ? Sunt tulburat la
"nivel emotional? Oricare ar fi raspunsul, nu a$tept sa fiu bolnav pentru a intelege
"$i a aceeptat" sehimbarile din viata mea. Raman atent, imi deschid inima" fata
: de tot ceea ce este benefic pentru mine.lmi ascult cu atentie inima",
',~98.
INIMA. - TAHlCARDIE Vezi:INIMA-ARITMIECARDlAcA

INIMA. - TROMBOzA CORONARIANA
1 1 ,
.. '1
~"
..
'I
.....
,.
.,.
...
"
Jacques Martel
280
.Marele Dietlonar al Boli/or ~IAfectiunJlor - Cauzele subtile ale imbolnaviril
Tromboza coronariana reprezinta formarea de cheaguri pe arterele coronare

(la nivelul inimii.,). Acest blocaj al circulap.ei :ange~ui. provoaca ~n infarct de
miocard imediat dupa 15 minute de obstructie, m rna}ontatec: cazurilor. Chea~1
de sange afecteaza organul principal care reprezinta iubirea. In acest caz,trebuie
sa verific cine din viata mea rna lmpiedica sa iubesc liber. Poate fi yorba ~I despre
.. 0 furie, un resentiment violent pe care l-am avut fata de 0 persoana iubi~a. I~ c.e
, aspect rna simt atacat in iubirea fa~ de mine? Am primit.o veste care ~l-a raptt
. ratiunea de a fi, ratiunea care ma ajuta sa imi exprirn iubirea ? ~m ~endin!a de a
rna izola. Nu rna simt la lnalttme fa!a de situatiile care apar in vtata mea. Nu
indraznesc sa rnerg inainte de team a sa nu cad..
;'
,..
.
;.
_
Acceptlv sa rna tmpac eu mine insumi si cu ceilalti. Pentru a rezol~a aceas~
situa!ie,'devin constient de fortele iubirii din mine, rna abandonez ~I deseopar
ca Universul imi ofera solutia de care amnevole.
".
600.
INSOLA TIE
Vezi ~i:AcciDENT,
CAwllRA. PIELE
"
Daca' ma expun prea 'mult tirnp la. soare, rtsc sa. 'fac . 0 .insolatie, care se va
'manifesta prin arsuri.de piele si 0 lncalzire a corpului, care rep.rezinta cr~~erea
. temperaturii corpului in centrii nervosi, Fie di s-a produs din neatentte (a~
adormit la soare) sau din cauza unui calcul gresit a timpului de expunere sau din
orice alt motiv trebuie sa traiesc 0 culpabilitate din moment ce rna "pedepsesc"
.. astfel. Daca sunt in vacanta pot sa maintreb daca cred ca merit cu adevarat acea
vacanta, Pielea este legata de ceea ce traiesc in interiorul rneu i ceea ce traiesc.tn
exterior. Este posibil sa traiesc 0 frustrare legata de consttenttzarea faptului ca,
viata mea exterioara nu este tot timpul asa cum as vrea eu sa fie in i~teriorul
meu. Intensitatea insolatiei sau a Incalzlrii indica importanta unei anumite forme
de disperare pe care 0 sirnt. Soarele fiind simbolul tatalui, tnseamna ca lncerc sa
caut, inconstient, prezenta adevaratului rneu tata, pe care.il percep distant sau
care rni-a lipsit cand erarn copil. Tatal avand de obkei rolul autorita!ii,. este
posibil ca in prezent, sa am tendinta de a imi ceda puterea, autoritatea mea, in
rnainile altcuiva. Este posibil sa rna simt frustrat, deoarece rna sirnt la eheremul
evenimentelor exterioare. Caut Iubirea (tu majuscula) in exteriorul meu i 0
asociez mai ales cu sexul. Trebuie sa inva! sa descopa aceasta Iubire in interiorul
meu, in toate aspectele personaHtapi mele, pe care. de multe ori incerc sa
ascund, sa Ie neg. Ma distrug in loc'sa am grija de mine. Am incredere mare In
ceilalti i prefer sa Ii urmez decat sa fiu eu responsabil de mersullucrurilor. Frka
mea este mai mare dedit sentimentul meu de p.eputin!a i decat frustrarea mea.
De aceea prefer sa dim an inactiv. Ma devalorizez des, rna consider prea urat, prea
gras, insuficient de inteligent, pe scurt, rna pedepsesc singur. Acest lucru poate sa
amplifice criticile pe care Ie prim esc de la ceilalp .. Am tendin!a sa ac~ione:
compulsiv, deoarece frustrarea mea este mare. Modalitatea mea de protee!le fata
de durere, atat fizidi cat i emoponala, este izolarea.
Aceeptl" sa imi dezvolt respeetul fata de mine, sa recunosc cine sunt, sa ~a
apreciez la adevarata mea valoare. Ai cer vietii sa rna ajute sa apreciez lucrun~e
frumoase pe care mi Ie ofera. Voi straluci mai puternic i nu voi mai avea nevOle
!e
........
---..
..................
-----------
,..,.
281
ca "soarele Sa rna arda" pentru a-mi amlnti sa rna pozitionez an viata mea.
Accept}., sa imi recapat puterea. Acceptlv faptul di soarele de care am atata
nevoie, se gaseste in Intmav mea, rna Incalzeste i rna linlsteste in momentele
cele mai diflcile ale vietii mele.
601.
iNSOMNIE
Incapacitatea de a dormi corespunde unei spaime puternice de a te abandon a i

. a te lasa purtat de somn. Traiesc 0 stare de nesiguranta sl vreau sa am eontrolul
, asupra a tot ceea ce :se Intampla in viata mea. Totusi, atunci cand dorm,
"facultatile .mele rnentale" dorm i ele si sunt mai vulnerabil, deoareee simturile
mele sunt mai sensibile i mai desehise spre necunoscut. De aeeea, daca imi
pastrez mentalul ocupat eu tot soiul de idei, tot felul de situatii, ehiar ~i fictive,
lmpiedic. somnul sa. rna cuprinda. Viata mea este cuprinsa de angoasa, de
culpabilitate i, uneori chiar de un soi de paranoia; Am impresia ca 0 persoana
.. din anturajul meu este rauvottoare fata de mine i am impresia ea trebuie sa
veghez tot timpul. Simt un pericol in timpul noptii, eeea ce rna Impiedica sa
, adorm. Am de multe .ori. impresia ea eeva nu imi este bine. Aeest .lucru poate
proveni .din sentimental. ca ego-ul meu sau supravietuirea mea .au fost deja
amenintate lntr-un anumit fel; eeea ee este de lnteles, daca am suferit
traumatisme profunde, mai ales la varsta intre trei sl cinei ani. Bxista posibilitatea
sa simt 0 nervozitate extrema i sa imi fie greu sa rna pozitionez sl sa iau decizii.
Cand merg Ia culcare, sunt doar eu 'cu mine: nu niai am copiii, sotul, colegii de
serviciu. Sunt deconeetat de la lumea exterioara i nu aud decat ceea ee este in
interiorul meu. Daca sufar de insomnie, daca tmi neg sunetele interioare, ceea ce
se intampHi in interiorul meu i rna impiedic sa le exteriorizez, activitatea mea
mentala, conversatia mea eu mine lnsumi nu se poate opri i astfel voi fugi de
sornn: Daca imi pun prea multe intrebari, rna intreb tot timpul dad}: "Am facut
cutare sau cutare lueru.? ... Ce se va intampla daca..." imi manifest astfellipsa de
..incredere in mine ~i in ceilalti. Traiesc tulburat in loe sa am ineredere ca merit ~i
mi se va intampla tot ceea ce este mai bun. Este ea i cum a$ muri de fieeare data
eand adorm i acest lucru imi reactiveaza frieile, mai ales frica de necunoscut din
intunerie. Insomnia poate fi strans Iegata de culpabilitate. contienta . sau
ineon~tienta. Dintr-un motiv sau altul, pot avea impresia di' "nu merit sa rna
odihnese". Poate pentru ea rna simt vinovat fiindca nu am reuit in viata, nu am
racut tot ceea ce trebuia pentru copiii mei'etc. Sau poate m-am programat $i 'cred
, ea.somnul ('este 0 pierdere de timp", "am atatea lueruri de facut..." Glandatimus
este foarte strans Iegata de somn i de energia inimii". Astfel, insomnia poate
avea Iegatura eu capacitatea mea de a rna iubi pe mine insumi, de a avea
ineredere in iubire i astfel, in viata. '
Accept~. sa rna relaxez, sa respir mai bine ~i sa las controluI, sa imi gas esc
pacea sufleteasca, pentru a lasa somnul sa intre in viata mea. invat sa am
incredere in mine i tiu ca "pamantul va continua sa se invarta" chiar daea eu imi
permit cateva momente de odihna. Ma relaxez, $tiind ca sunt indrumat mereu $i
ea voeea mea interioara $tie ee este mai bun pentru mine .
"r ,..T
-,
1:
'
Jacques Martel
282
602. INSUFICIENTA CARDIAcA Vezi: INIMA [pROBLEME CARDIACE]

603. INTESTINE [afectiuni ale ...) Vezi ~i:CANCER COLD_N/ LA INTESTIN / COLITA / . .
Intestinul este centrul absorbtiei si integrarii mancarii (pastrea:a cee~ ce es~e
bun pentru corp i elimina restul), aceasta se rega~ete este ~tat l~ myel flzic
(alimentele), cat si emotional (emotii, ~entimen:e) l .mental (g~ndun). ~ot ceea
.. ce imi provoaca tristete, frlca, confuzie, revolta; ru~~ne sau. once a~t gand sau
sentiment discordant, poate gasi 0 cale de. a se ehbera ~l creeaza ~ro~le.me
. intestinale. Deoareee la acest nivel are loc digestia, daca sunt tulburat l rna simt
vietima unei "loviturl necinstite", a unei"escrocherii" sau daca am impresia di
cineva rn-a pacallt, voi avea 0 afectiune la intestine, pentru ca, pur st stmplu, nu
pot digera aeea situatie l Voi fi afectat, mai ~les daca este ~orba .despre un
membru al familiei mele, care. este "ticalosul '. Problemele mtestmale apar
.. freevent tn urma unei separari, de un partener.: de un asociat, d~ un cOP.il;un
profesor etc. Pentru ca nu pot digera aceasta sttuatie. se va mamfe~ta pn~tr-~
problema la intestine. Chiar daca "as muri de f,?a~e" tot as .:ontmua sa rna
tndipatanez si sa refuz sa acceptlv ceea ce s-a mtamplat. Daea ~ ~ost afe~~~
intestinul subtire, pot avea tendinta sa judec situatiile care apar ~l sa am opmn
.foarte transante fa~a de notiunile mele. de "bine"
d e "rau", M-~ "inasprit"
~!
ca
urmare a severitatii pe care am experimentat-o cand eran: COPll.De asem~~ea:
.' am tendinta sa cred eli mi-au lipsit multe lucruri in viata ..Imi ~stre ~eu sa nm
aleg, sa asimilez adevaratele mele nevoi. Intestinele (rna: al~s l~!e~nul gr.?~)
au legatura si cu abilitatea mea de .a rna relaxa, de a. ma Sl?* l~ siguranta in
interiorul meu, pentru a fi spontan. Intestinele mele slmboli~eaza faptul d~ ~
. lasa sa circule evenimentele din viata mea. Pot avea 0 neVOlefoarte putermc~
de a repne ~i de a control a eeea ce mi se intampla. Ma ~gat de anumite ~ue~un,
de persoane sau de situatii, uneori ajung sa traiesc sentlmente. de g:lo:le ~l d~
posesivitate ~i intestinele mele sunt congestionate de tot cee.a ce retm ~l nu m~
este folositor }ucru care poate cauza, printre altele, constipape sau tuberculoza
Ma las "ros'" de critici ~i rna las afectat de denigrari ~i de ji~iri. ~a op~n
schimbarii, deoareee faptul de a dobandi mai multa autonomle, rna ~per~e.
Traiesc cu suferinta i durere, deoarece imi este greu sa trec mai departe, sa las l~
urma 0 persoana sau 0 situatie. 0 proasta absorb!ie in~esti~ala indi~a fa?~l ca
nu ~tiu ce este bun pentru mine. Prefer sa rna ~upu~ doed ~nUl ~ef, unel r~hgll etc:
in loe sa traiesc conform propriilor mele credmte ~l proprnlor me Ie valon. Atun.cI
. cand renunt, deoatece nu ~tiu ee sens sa dau vietii, poate aparea 0 perforape
intestinala. .
. ..
"
AcceptL" sa fiu autonom ~i sa imi spun ca am toate resursele mecesare In
interiorul meu, pentru a erea ceea ee vreau. Singura persoana pe care 0 pot
- controla, sunt eu insumi!
.
604. . INTESTINE (cancer la ...) Vezi: CANCER LA INTESl'INE
Marele Diet/onar 01Bolllar ~/Afectiunllor
283
Cauzele subtile ale imbolmlv/riJ
60S. INTESTINE - COLIcA Vezi $i: GAZE

Collca este 0 contractie rezultata dintr-o mare tenslune
Interloara,
dintr-o
1
situatle care rna face vulnerabil ~i care rna enerveaza atat de tare tncat pot
aparea congestia intestinala, durerile de stomac, afectiunile la canalele
glandulare sau la carle urinare.
Sunt agitat si iritat fata de 0 situatie sau 0 persoana, Acest lucru rna supara
~i lmi provoaca 0 coli ca. Nu pot controla Iucrurile sl rna deranjeaza acest
Iucru, Nu am
Incredere in capacitatlle mele, nu am tncredere in mine, tmi este teama ea
nu voi
fi la lnaltime, nu stiu ce sa fae pentru a rezolva 0 problema. Un exemplu
tipic,
legat de colicHe sugarului este .acela al marnei, careia ii este teama ca
nu ii ingrtjeste eorect copilul, ca nu face destul epentru el.
Bebelusul resimte anxietatea mamei ~i devine, la randul sau nelinistit
(copilul afectat de collet trebuie sa fie inconjurat de calm, de rabdare i de
iubire).
Accept] ". faptul ca tot ceea ce se Intampla in viata mea este spre binele meu.
Prin urmare, rna relaxez si fae tot ce stiu mai bine, cu tublre. Lucrurile pe
care le consideram problerne si 'neslgurante
devin pur ~i simplu
experiente care rna ajuta sa lmi urmez evolutia si sa cresco Exercltlile de
respiratie, de relaxare sl de meditatie rna pot ajuta sa reiau contactuI cu
interiorul meu, sa descopar toate fortele din mine si sa fae sa dispara
agltatia mea, fala de 0 persoana sau 0 situatie care rna agaseaza .
606. INTESTINE - COLITA [mucozitatf] Vezi $i: INFLAMATIE, INTESTINE COLON Colita (terminatia -ita; indica 0 furie) este Inflamatla, uneori
ulceroasa, a colonulut, intestinul gros: RoluIcolonului poate fi comparat
eu felitl in care ma
comport, in Gare ma port in universul mEmoCand sunt incapabil sa fiu eu
insumi
fata de autoritate sau fat~ de relapile mele personale (partenerul~
parintii, profesorii, ~efii etc.) imi controlez gesturile ~i actiunile deoarece
imi este teama
.de reaepa persoanei a carei admirajie ~i iubire vi-eau sa Ie am. Traiesc
intr-un mod pasiv ~i cred in fatalitate. Am ()stare de neputinta fata de 0
persoana sau un grup, fata de care' ma simt supus une( autoritap sau unei
puteri. Stint acolitul (complicel~i cuiva ~i nu ~eful. Trec prin situcitii care iini
provoaca indigestie. Este
ca ~i cum a~ fi agasat tot timpul. Ma simt oprimat ~i respins. Am tendinta
de a
manifesta un comportainent obsesiv compulsiv. Ma agar de trecut ~i; in
loc sa avansez in viata, sunt in a!jteptare. 'Colitele apar des la cop iii care
tem de
.. reacpile parintilor lor, care sunt foarte severi ~i foarte exigenp cu ei.
Traiesc 0
lipsa de iubirea pe care nii-o ofE~reamama mea. Am 0 nevoie de afeqiune
. foarte mare, de iubire ~i de a fi valorizat ~i vreau sa plac cu orice
pre! eelorlalp (chiar daca acest lucru inseamna sa-mi sufoe personalitatea i
nevoile fundamentale). Nu pot fi eu insumi ~i nu indraznese sa imi exprim
em ojiile, Ie
~efulez. Sunt foarte exigent fata de mine insumi i foarte stresat de faptul
ca tot timpul im(folosesc capacitatea la maxim. Inghit de mai multe ori lucruri
care mi
: se par hedigerabile.Aceasta dependenla afectiva rna determina sa simt 0 furie
care rna road~ in interior, frustrare ~i umilinta. Daca traiesc aceste sentimente
"
l'
.....
,.
se
exagerat, poate aparea un ulcer. Reactiile mele emotionale m-au ayertizat di

trebuie sa imi schimb atitudlnea, dar nu am tnteles mesajele. Iar acum am primit
mesajul pe planfizic. Cum sa reactionez ? Colita hemoraglca [denumitapopular
i boala hamburger, in ami mite ~ari) indica faptul ca exista un conflict in relatie
cu un membru al familiei sau a unui grup, pe care il consider ca pe 0 familie.. .
Acceptlv ca feridrea sa vina dinceea ce simt in interior. invat sa rna iubesc,
sa fiu eu Insumi i sa rna pozttionez. Renunt la Ideile .mele perconcepute i la
prejudecati. Dobandesc astfel independent si autonomie si realizez ca sunt tot
mai fericit
deoarece acum actionez tn conformitate- cu propria
mea natura,
. - .
...
607;
INTESTINE - COLON (afectlunl ale ...) Vezi~;:CANCERDECOWN
Colonul [sau Intesttnul gros) se afla intre iritestinul subtire i rect. Aid are loc
ultima parte a digestiei materiel, care este preparata pentru a fi evacuate. Cand
este afectat colo nul, este important s~ rna Intreb: "Ce vreau .sa retin atat de
mult ?". Ma aflu lntr-o situatie, de mai multi ani i acum trebuie sa rna detasez de
un anumit aspect; daca nu, de intreaga situatie, pentru a face loc unor situatii nol,
Poate fi legat de un aspect din viata mea personala sau profesionala Imi este
teama de )ipsa, de singuratate, de suferinta. Am nevoie sa las deoparte 0 situatie
murdara sau degradanta, care a fest dureroasa i tulbu~atoare '$i pe care inca nu
am reuslt sa 0 inteieg: Este po sibil sa fi simpt ca imi este patata reputatia $i acest
lucru m-a iritat Colonul iritabil indica faptul ca traiesc 0 nervozitate mare, care
poate luaproporpi exagerate, daca. rna aflu in fata unei situapi necunoscute. Nu
tiu sa fixez limite i imi pot simti intimitatea afectata. Astfel devin controlant,
.. pentni a-mi asigura un stmtiment <;le siguranta. Daca exist:a mucozita.ti
anormale, trebuie sa rna iritreb ce anume am, acumulat (emopi, seritimente)
J)fmtru a uinple un gol interior, dar acum ac~le sentimen(e i emopi rna impiedica
sa imi pastrez concentrarea pe obiectivele mele de viata.
.
Oxiuraza (iiIfestarea colonului cu viermi, oxiuri), care afecteaza mai. ales copiii,
indica existen~a unui sentiment de a fi abuzat. Ma simt impiedicat in .rela!ii.lemele
i in ideile melf:!,din cauza ataamentului fa~a de trecut i fa!a de oameni. Vreau,
cu orice pre! sa fiu pe placul unula dintr~ parinpl meL Sunt confuz din aceasta
cauza ~i imi _risipese energi~le, rna ~~mt departe, separat de celalalt Exista 0
. situa~ie sau 0 persoana cu care trehuie,~a rup legaturile..
.
Accept~" sa las trecutul sa fie evacuat, imi ab~ndonez vechile ganduri,
. pentru a lasa sa apara in viata inea)ntelepdunea
int~rioara. Devin tot mai
contient de bogatia mea interioara $i de integrarea noilor experiente ~in viata
mea. Lasand curentul viepi sa circule in mine, tlu ca, orice s-ar intampla, voi ti
sa fae fata situapei $i voi deveni ma"iimplinit, ~ai bogat .
608.
Marele Dlet/anar alBoli/ar ~IAfecfjunilar - Cauzele subtile ale imbolnavirii
Jacques Martel
284
INTESTINE - CONSTIPATIE Vezi~i:CANCERLA COWN
Constipatia are loe in interiorul int:estinului, atunci cand mi$carile'rnusculare,

care ajuta la eliminare, au fost incetinite, lucru care prOvoaca 0 acumulare a
deeurilor. Aceste de$euri sunt mariifestatea fizica a idellor mele n'egre, a
preocuparilor, a furiei mele, a geloziei. Constipapa este adeseo'ri asodata ell 0
285
dieta :araea in fibre alimentare. Acest Iucru indica. existents . unei.: vointe
~uter~lce .d~ a controla evenimentele din viata mea, rezultata din nesiguranta si
mcertitu~ml. Sunt ? ~er~oana foarte neslgura, care are ne:voie de .aprobarea
cel?rlalp. Este posibil sa fiu obsedat de detalii, sa am nevoie sa verific totul de
mal ~ulte ~r! pentru a rna asigura ca totul este "sub control". Astfel ajung sa imi
pun l~treb~n legate. de. identitatea mea in raport cu cei din jurul meu, cu locul .
meu l~ soc.l.etate. Pot ajunge sa fiu chiar i meschin si egoist, pentru siguranta
me~. Sl~atllie ca~e ~av~riz.e~za~onstipapa pot aparea $i atunei cand tree printr0" s!tua_pe financiara dificila, cand am relatii eontlictuale sau cand plec Intr-o
calatone, de.oar::e intr-o calatorie rna pot sirnti si mal nelinistit si "tara ancora",
D"e~u~te~O~l, traresc 0 ~ualitate intre "vrea,: sa plec" sl, in acelasi timp "vreau sa
raman.' Imi este teama de necunoseut. Ma agat de vechlle mele idei i de
~u~urlle~rnel~ pe~sonale. Sau poate vreau sa retin pe cineva. Ceea ce stiu deja
irm permlte" sa detin un ~n~mit control sl imi confera i1uzia sigurantet, Retin
trecutu. l f. "de c.are rna simt un sclav umil. Nu rna simt 1a ~ma"ITti' m.e, sunt
ata
nepUti~ClOSsa sC~Hn"ba~ur~ite situatii,! acest Iucru rna face sa fiu constipat lmt
este atat.d.~ tearna ca ~Ol fi judecat, criticat incat imi refulez'spontaneitatea. Iml
refulez $! ?r~blemele. si "emopile din trecut, de team a di vor iesi din nou la
~uprafa~a I.ca :,a ~rebUl sale fac fata. Traiesc sub presiune. Ma simt.stramtorar
.mtr-o situatie l ~m ac~asta cauza sunt crispat. Am tendinta sa fae provtzu, din
teama d: a avea ~lpsun pe p.lan material. Daca sunt copil, faptul de a-mi retine
scaun~l mseam?a un anumlt. control sau .putere,. devenit adult, vreau sa fac
. acelal luc:u, chl~r daca incontient, in semn de provocare, fa~a de.autoritate in
ge~eral. Can~ ml;.am permis sa rna pozitionez i sa fiu .eu insumi? Cand a fost
; ultlma"d.ata_cand ~~~m simti':_libe.r$i pyn de energie? Ce anume rna retine? De ce
ace.asm Je~na~~ea mbl, de ~ rna retme sa dau sau sa imi ofer iubire, atat in
relatiile amlcale cat $1m cele afectlve ? De ce exista atata culpabilitate? .
. ..
.
. . A~ceptJ" s~ la~ sa. pIece tot ceea ce nu imi convine; sa rna relaxez. Accept! ",
al~l ,,$1 acu~i sa rn~ e.hberez de t~ecut,. sa merg inainte $i sa traiesc 0 viata mai
pIma de pasmne. Ma slmt mult mal ~estins, deoarece am fncredere in vlata. . .
609. INT,ESTINE- CROHN (boal.a lui. ) SAU ILEITA Vez; ~i: APEN,nrCITX
INTESTINE _ DlAREE
. .
..
..
.u~'
~n,
. I1ei~ e~te ~ inflam~tie a u~tim~i parp a intestinului subpre, ileonul,care se

, ~a.mfesta prm duren pU5ermce. I.n"cazul bolilor provocate de bactefii sau viru~i,
. delta poat:fi confundata eu 0 crlza de apendicita. Infectiile legate de SIDAi de
tubercul~za pot provoca inflamarea ileonului, dar cazurile cronice reprezinta
hoala lUI CrohnS3
...
.
Sern~ificapa .poate fi 0 forma de autop~depsire, ~a urmare a unui puternic
I sen~m~nt de cu.~~abi~itc:teE. ~isvta"ganduri negre", fu'rie i disperare.
Vreau sa ii
~impledlc pe'copm mel sa devma autonorni $i fac tot posibilul in acest sens. Acest
.
..
.
.
~.
~~~I~~3n2<"BuSrrtailltBlernUcah~irtudr)g: (1884-1983) la spitalul Mount Sinai Hospital din New York. Boala a fast descrisa in
: :
In
ee me.
T'"1
'
11
....
...;.._
Jacques Martel
286
lucru imi afecteaza respectul fa~a de mine: nu rna simt la tnaltime, "nu sunt bun",
"nu valorez nimic", Ma depreciez atat de mult tncat ajung sa cred ca nimeni nu rna
.iubeste ~i ca cellalti vor ca eu sa rna simt inferior. Ajung sa rna supun in fata
celorlalti, Aceste sentimente se adauga unei situatii in care traiesc 0 lipsa, fie pe
plan material; fie pe plan afectiv, Am impresia ca obiectul aeestei lipse, care era
vital pentru mine, mi-a fost luat tntr-un fel brutal si respingator, La toate
aceestea, se poate adauga frica de moarte. Revolta fierbe in interiorul meu. Simt
eu tot eorpul un sentiment de ura, care rna apasa greu si pe care refuz sa in vad. 0
minciuna poate fi cauza acestei uri. Toate acestea nu fae decat sa imi amplifiee
frica de a fi respins de ceilalti. Pentru ca imi este greu sa rna integrez mtr-ungrup,
raman izolat in coltul meu, cu grijile mele. Ma simt ca un rege (sau regina) in
palatuI meu: rna agat de coroana si rna ascund in spatele ei, Ma simt amenintat de
lumea intreaga si rna aseund dupa a masca, un titlu sau 0 imagine falsa. Vreau ca
ceilalti sa rna placa, pentru a rna simti mai puternic i pentru a-mi ascunde
neputinta. Sunt tot timpul pe picor de razboi, Nu pot sa acceptlv cat de rea a fost
familia mea cu mine, ~i acest Iucru imi "sfasie Intmav", Pentru ca am impresia ca
nu valorez nirnic, boala rna poate ajuta sa primesc atentia de care amnevoie si pe
care consider ca nu 0 prim esc; Respectul meu fata de mine este foarte scazut ~i
sunt prea deschis. pe plan energetic. la nivelul zonei abdomenului. pentru a Iasa
price sa intre inauntru. inclusiv lucrurile negative din jurul meu, care rna pot
afecta.Ma resping atat de tare, Incat, la nivelenergetic, este ca i cum abdomenul
meu ar deveni un cos de gunoi, in care Ii las pe cei din jurul meus sa arunce
energia negativa, Ma las antrenat in acest sistem, deoarece nu rna pozitionez
destul ~i resping situatiile, fiind astfel afectat de diaree. Sunt intr-un proces de
cautare a propriei me le identitati personale sau spirituale si gravitatea bolii tmi
. arata cat de puternic afecteaza aceasta un aspect din viata mea care este
fundamental, esential,
Acceptlv sa gasesc mijloacele pe care Ie pot folosi pentru a imi dezvolta
respectul fata de mine si pentru a tmi gasi adevarata identitate, locul pe care 11
ocup in familia mea sau in societate. Astfel tmi voi .regasl linistea ~i armonia din
viata mea. Faptul de a-mi gasi eu adevarat locul ini confera 0 protectie naturala
fata de mediul meu ~i astfel pot gasi siguranta de a fi eu. Viata este frumoasa ~i eu
am dreptul sa 0 tdiiesc !
610.
INTESTINE - DIAREE
Diareea este 0 emisie prea frecventa, acuta sau cronica, a scaunului. Diareea se
manifesta prin deplasarea atat de rapida a mancarii din stomac In intestin Incat
nu are timp sa fie asimilata integral. Poate avea 0 durata scurta sau poate fi
cronica (dureaza mai muIt de trei saptamani). Este provocata de multe ori de
dorin!a de a evita sau de a fugi de 0 situatie sau 0 realitate, dezagreabila
sau noua pentru mine. Am 0 multime de idei noi i nu am timp sa Ie integrez. A~
vrea ca unele lucruri sa mearga mai repede in viata mea, ceea ce imi provoadi
muita nerabdare. Ma simt prins intr-o capcana de un .lucru nou pentru mine ~i
sensibilitatea mea este intoarsa cu susul in jos! Poate rna simt pri!l~ fata de
Marele Dlctionar al Bolilor 5; AjeCfiunilor
Cauzele subtile ale fmbolnlivlrii
287
. obligatiile mele, fata de lege. Ma resping, rna critic si sunt disperat ! Am trait 0
escrocherie pe care nu reusesc sa 0 diger i vreau sa 0 elimin cat mai repede. Mam simtit pacalit, amortit, In plus, in prezent am 0 imagine de sine foarte
negativa, Ma culpabilizez. Ma simt depasit de evenimente. Imi este greu, In
relatiile intime, sa acceptlv iubtrea, tandretea si bunatatea altora. Traiesc 0
dependenta care rna face incapabil sa actionez, Nu este yorba despre mancare, ci
gandurile sunt ecle care nu imi mai convin. Vreau sa elimin fieeare lucru
periculos sau murdar. Deoarece nu Ie pot "evacua" prin cuvinte, corpul meu Ie
exprima altfel ! Dad. pastrez mult timp ideea de respingere sau sentimentele de
respingere (teama de a rna simti respins sau dorinta de a-i respinge pe altli) sau 0
sltuatie in care rna simt prizonier, exista nari sanse sa sufar de diaree. Pot sa rna
simt atat de depasit de evenimente Incat vreau sa se termine cat mai repede. In
acelasi timp, las sa pIece emotiile negative care sunt legate de aceste evenimente.
Pot sa rna simt neputincios ~i prefer sa fug decat sa fiu nevoit sa "infrunt
evenimentele", Imt este greu sa spun "nu" si sa rna respect. Intestinul refuza
digestia ~i elimlna imediat ceea ce as vrea sa scot in exteriorul meu. Imi caut
identitatea si as vrea sa corespund asteptarilor parintilor mei, Daca nu ascult
viata si semnalele ei, poate aparea 0 diaree spontana, Am astfel de emotii i in
cazul in care sunt afectat de holera: nefiind constient de puterile mele creatoare,
cred ca siguranta mea depinde de eeva din exterior [dumnezeu, guvernul etc.).
Ma simt neputincios, disperat, rara resurse. Pot fi condamnat sa traiesc in
nefericire.
Acceptlv sa imi acord timp pentru a-mi vedea, a-mi simtl si a-mi aseulta
tntmas, pentru a vedea ce se intampla in viata mea. Astfel, integrez si asimilez
situatiile din viata mea si din trecutul meu. Cand sunt cu adevarat linistit, imi dau
seama cat de grablt eram si nu aveam timp sa vad brunatatea si frumusetea vletil.
Corpul meu rna avertizeaza ca trebuie sa am incredere in viaja si ca sunt sprijinit
intotdeauna. Imi acceptlv fortele interioare creatoare. Acceptlv faptul ca merit
sa fiu fericit, sa am propriul meu spatiu, in care sa traiesc respectandu-rna pe
mine si pe de ceilalti, Oriunde as tr~ii in Iume, pot sa creez 0 lume mai buna, in
care este totul frumos.
NOTA: Unii turisti, dind sunt in vizita in tart in curs de dezvoltare, se Imbolnavesc de diareea turi~ilor.
Descoperirea unei saracii devastatoare ~i a mizeriel, Ie deschide inima ~i Ie deranjeaza, inconstient mentalul ~i
corpul fizic. De obicei este 0 reaqie inconstienta, care Imi arata cat de ata!jat pot fi de un anumit confort sau un
anumit stil de viata.
.
611.
INTESTINE -DIVERTICULITA
Diventriculita (-ita=furie) este inflamatia micilor eavitati (diventriculi) ai

. peretelui colonului (intestinul gros). Aceasta afectiune are legatura cu furia
retinuta, din viata mea de zi cu zi. In prezent traiesc 0 situatie in care rna simt
prizonier. ~i din care nu vad nieio ie~ire. Acest lucru imi creeaza 0 tensiune, 0
. presiune, suferinta ~i durere. Ma simt prins intr-o capcana. Intestinul meu
devine fragil, la fel ca emotiile mele. Nu am incredere in nimic i rna a~tept tot
. timpul sa se intample ceva rau. Sunt secretos faja de ceilalji. Nu vreau sa las pe
1 '1
I'
1 1
1 ,
.,
.....
II' I
~,
Jacques Martel
288
nimeni sa intre in viata mea personala.. Primul pas pentru ameliorare e~ste
acceptarealv. Cum as putea sa rezolv un lucru a carui existents refuz sa 0
7
'
'
acceptt,
"
' .
. , ~
.
Accept] . situatia ca fiind 0 realitate $Lraman deschl_:>la cOI~u~e~e~ divina,
, care imi aduce iubirea necesara pentru a integra aceasta experienta. Imi las la 0
parte veehile resentimente. Doar prin acceptarealv ~ideschiderea mea voi gasi
diverse solutii, deoarecenu voi mai fiorbit de furie.
612.
INTESTINE ..;_DIZENTERIE
Vezi$i: INTFSfINE-
coua / DIAREE
'Dize~teri~ este 0 boal'a tnfectioasa si contagioasa, care provoaca mflamatia

",ulceroasa
intestinului gros. Dizenteria indica cat de mult sunt centrat pe
~iitor sideconectat de prezentul meu (de mine insumi) si fa~~~ c~ i~i resping
, trecutul. Raman ferm pe pozltie i rna opun celor care au opinu diferite de ale
.mele. 'Dizenteria amlbtana, este cea mai comuns forma fund cauzata ,de un
parazit intestinal, indic~ faptul c~ exista cineva care se ~gata d.e m~ne!la fel ca un
, "parazit" adevarat, Asta dacanu sunt eu eel care s~ agata d: ceilalti ..: Intotdeauna
.amfacut tot ce am stiut mai bine, dar de multe on, m-am lasat pe mme la 0 parte.
, Mi-ar placea sa preia altcineva conducerea, deoarece exista lucruri pe care. nu le
, mai suport sau simt ca nu mai am capacitate'! de a le :ac~, pe 'pla~ fi.z~cs.a~
psihologic. Dtzenteria bacilara este cauzata de 0 bacteria mtesti~aIa $1 indica
,faptul ca nu sunt capabil sa rna apar. Ii las pe ce~l~ltisa profite de .mm.e. Nu m:r~
nicaieri, sunt golit, pe plan financiar $i afectiv. Imi dezvolt 0 atitudine dura I
, aspra, pentru a rna proteja, ' '
'~.'
~
, , Acceptlv sa fiu In, contact cu emotiile mele actu~e, sa fi~ smcer f~~ Ad~
Iucrurile pe care vreau sa le schimb in viata mea. Cer ajutor, daca am nevoie, irm
asu~ responsabilitatea fa~ de mine insumi i redevin stapan pe viata mea. ,
j:
"I
'I;1
'I
Ii
,!I
i
613.
iNTESTINE _;_ G.AsTRO-ENTERITA.' Vezi ~i: STOMAC / [AFECf1CJNI ALE] /

.. GASTRlTA, 1r(rESTINE - DIAREE, GREATA'
. ~.
'.
Gastro-enterita este inflamarea acuta a mucoaselor gastrice (din stomac) i

, intestinale" (intestiil),' caracterizata prin varsaturi i 0 o.iaree de origine
infectioasa, Este' posibil sa deteiminam" cauza exterioara" a bolii $i sa 0 asociem
cu apa sau' alilllentele contaIllinate,' Totui, tre)luie sa aflam "cauza .i~terioara"
care'm-a determinat sa ,am aceasta afec!iune. In ace~t caz, f~ctorul mtant este
mult mai important de cat intr-un caz de 'gastrita simpla, pentru ca este afectat nu
numai punctul prin care intra alimentele, ci $i cel prin care ies, ceea ee indica
faptul ca sunt atat de iritat i defrustrat din cauz a ceea ce mi se intampla, incat
, nu mai pot absorbi orice ar fi. Vreau sa resping 0 situape sau 0 persoana sau vi:ta
'intreaga, sunt "rou de,furie" i acest lucru iini provoac~Adiaree ~i varsatu~i. ..Im!
este greu sa accept!. evenimentele $i faptul ca voi mun mtr-o Zl. Este POSlbl1sa
mai pastrez anumite idei i ganduri, care'sunt aciuri inu~le. Exi~t:a0 pers.oa~a. s~~
o situatie p'e care nu Ie suport i acest lucru se intoarce Impotrlva mea $1rna mta
emopona1. Sunt' bantuit de unele ganduri, care rna reid pe dinauntru. Traiesc
muIte incertitudini. Sunt cuprins de 'disperare ~i sensibilitatea mea este foarte
Marele Dlcfionar al Bolilor $1Afecfiunilor
CaiJzele subtile ale imbolnavirii
289
,tulburata, [mi este frica de mine insumi, de ceea ce exists in interiorul meu. Ma
consider 0 persoana. rea i mi-e teama ca am multi dusmani, Traiesc 0
nesiguranta puternica ~i prefer sa rna topesc in multime, in loc sa rna ridic si sa
, fac cateva valuri in jurul meu. Nu imi permit sa imi traiesc viata asa cum vreau,
Este posibil sa imi fie greu sa diger autoritatea, deoarece am tendinta de a trl:ii
conform Iegilor stabilite dupa vechile mele credinte, la care nu exlsta nicio
posibilitate sa renunt,
Acceptlv sa fiu deschis fata de 0 noua realitate, de idei noi si sa invat din nou
sa am incredere in ceilalti $i in viata, fiind capabil sa lmi manifest dezaprobarea
in loc sa 0 las sa dospeasca in interiorul meu i sa-mi creeze dureri de tot felul.
Incetez sa mai astept aprobarea celor din jurul meu.
614.
INTESTINE - RECf Vezi~i:ANUS
Rectul este segmentul terminal al intestinului gros, care se continua cu colonul

, sigmoidw i orificiul anal. Daca exista cineva sau ceva in viata mea, care rna
contrazice si judec acea persoana ca fiind "rau famata" sau "ticaloasa", as vrea sa
scot acea persoana sau acel lucru din gandurile mele $i din viata mea. Daca nu
reusesc, pot aparea dureri i sangerari in zona rectului. Daca .traiesc aceasta
situatie .intr-un mod foarte acut, ca pe 0 mare escrocherie de neiertat, pe care
imi este imposibil sa 0 refulez, este posibil sa apara tulburari ale rectului, chiar
un cancer de recto Poate fi yorba despre plecarea cuiva drag, pe care nu 0
acceptlv, deoarece am nevoie sa fiu in contact, sa comunie cu acea persoana, Sau
retin cu toate puterile 0 persoana sau 0 situatie. lml este greu sa iert ceea ce s-a
lntamplat in trecut si acest.lucru rna impledica sa renunt i sa merg mai departe,
deoarece m-arn simtit umilit. Totusi, daca traiesc un sentiment de repulsie i
. dezgust, de ce sa.vreau sa retin acellueru eu orice pret ? Situatia traita implica, de
obicei, un membru al familiei. In astfel de situatii, este afectat inai mult rectul
sigmoid superior, Este posibil, fie sa vreau sa ren~mt la cineva sau la ceva din
viata mea i sunt incapabil, fie, poate fi yorba de ceva sau cineva din exterior care
rna constrange sa faca parte din viata mea i sunt foarte iritat din aceasta cauza.
Invat sa raman deschis i sa incerc sa inte1eg cauza situatiei care rna deranjeaza.
Observ ca, chiar daca eu am impresia di cineva a actionat gre~it, acea persoana
ave a probabil intenpi bune $i motivele ei erau bine intemeiate. Cand este afectata
parte a inferioara a reetului, :este yorba despre 0 situatie in care rna intreb ce
loc imi revine mine, care este scopul meu in viata ~i care este adevarata mea
putere. Orientarea mea sexuala poate fl, de asemenea pusa sub semnul intrebarii.
Exista un mare semn de tntrebare legat de cine sunt, de identitatea mea, de
, directia pe care trebuie sa merg, deoarece, dind' eram tanar aill trait intr-un
,sistem,foarte directly. Este posibil sa rna simt foarte singur i foarte abandonat.
, Exista 0 lipsa de recunoa$tere in familia mea, 'lmi caut 10cu1.Am impresia di nu
am un loc al meu in familie ~i rna simt separat de ceilalti ~i imi este teama ca voi fi
~ :Colon sigmoid: segment al colonului, in forma de ansa, care coboa~ in partea stanga a cavitapi pelvine !}i se
,prelunge!}tepana la reet
Jacques Martel
290
abandonat. Oare tml traiesc viata mea sau pe a altcuiva? Mizele sunt foarte mari
si pot fi atat de crisp at, lncat toti muschii mei sunt crispati. Este important de
mentionat ca, aceasta stare poate fi legata de un eveniment din copilaria mea:
r9Iu1 eliminarii la copii este esential i reprezinta usurinta sau dificultatea mea de
a face fata autoritatii, parentale, mai ales, precum si 0 oarecare frica de a-mi
pierde controlul.Afectiunlle
legate de defecatie reflecta felul in care retin sau las
sa plece problemele mele interioare sau aspectele ascunse ale personalitatii mele.
Acceptlv sa imi recunosc calitatile i stiu ca, indiferent de deciziile luate,
rezultatul va fi intotdeauna spre binele meu. Trebuie sa ihvat sa iert fie pe mine,
fie pe altii, Este ca sl cum as da iertarea flnala, inainte de a rna elibera de toate
lucrurile negative pe care lea-rn pastrat in interiorul meu de-a lungul anilor.
Astfel imi voi regasl pacea interloara i voi fi regele propriei mele vieti.
615.
INTESTINE - TENIA
Tenia este un vierme parazit, care se fixeaza in intestin si a carui Iungime poate
ajunge de Ia cativa milimetri la cativa metri, Boala cauzata de acest parazit se
numeste tentaza,
Denumitpopular
si "viermesolitar",
acest parazit se dezvolta la 0 persoana care
are impresia ca i se impuni idei sau moduri de a gandi, opuse celor pe care le are.
Ma simt departe si separat de mama i vreau sa Ii fiu pe plac, fiind tot timpul
curat i aranjat. Totusi, rna simt trist si neinteles, abuzat si murdar. Pot avea
impresiadi in jurul meu sunt tot soiul de "paraziti". Deoarece imi este greu sa rna
afirm si sa spun nu, rna las "devorat" de energie. Preocuparile, suferintele, pe care
irni este greu sa le uit, vor favoriza, de asemenea, aparitia teniei. Acest gust amar
lmi face digestia dificila, plamanii mei lasa sa treaca.o energie corupta si viermii
paraziti se pot instala, ducand la iritare si nervozitate. Este posibil ca si eu sa fiu
un soi de parazit pentru cineva, crezand di am absoluta nevoie de acea persoana
pentru a reusi in viata sau pentru a rna proteja ? Traiesc iluzii si rna simt inselat,
Critic foarte usor, Sunt ca un vierme, tara "coloana vertebrata": trebuie sa rna
sprijin de ceilalti. Neg ceea ce sunt, rna simt ca si cum cineva strain ar trai in mine.
M~am indepartat de fiinta meai traiesc un mare got
Pentru a-mi vindeca interiorul, accept~., sa am grija de'ideile mele, fac loc
pentru pUicere i bueurie. Ma pozitionez, imi ocup locul cuvenit in viata. Imi
recap at puterea. Imi conduc viata aa cum vreau eu. Traiesc in adevar i revin la
adevaratele mele valori.
616.
INTESTIN SUBTIRE (afecpuni ale ...) Vezi i: INTESTINE ~ couTA
Intestinul subpre este partea intestinului situata intre stomac ~i intestinulgros.

Este locul in care are loe absorbpa alimentelor. Aeeasta corespunde integrarii,
asimilarii
informatiilor. primate de con~tiinta mea i faptului de a decide. ce
.vreau sa fae cu aceste informatii. Analizez cee<.l c~ este bun pentru mine i ce
vreau sa resping. Daca sunt tulburat sau nelinitit, daca sunt obligat sa-mi las la 0
parte valorile sau prioritatile, pentru a fi pe placul altora, intestinul meusubtire
va reactiona. Trebuie sa fac fata des alegerilor i deciziilor. Imi este teama sa pot
1 1~"""""""""""""""""""""""""".
1
Marele Dictionar al Boli/or 51Afectiunllor - Cauzele subtile ale imbofniivirii
sa pierd ceva, daca ii las pe ceilalti sa decida in locul meu, in loc sa am incredere in
vocea mea Interioara, iar intestinul
meu subtire, nu va mai putea functiona
normal. Prin inchiderea mea, prin critica mea si refuzul de a renunta la trecut,
refuz sa integrez in viata mea ideile noi sau experientele noi. Este posibil sa rna
simt separat de familia mea sau de partenerul meu, este ca si cum s-a dezintegrat
o structura, Cand conflictele devin insuportabile
si nu le mai pot digera, este
posibil sa' apara un cancer. Vreau sa injeleg totul, sa analizez ce se intampla,
cauzele lucrurilor ~i acest lucru rna roade pe interior. Faptul de a nu rna simp
acceptatlv mai ales de catre familia mea, rna intristeaza foarte tare. Unele
subiecte sau intrebari ascunse
sau nespuse, care ar fi putut fi rezolvate,
"putrezesc" in interiorul meu.
.
Acceptjv sa fiu mai deschis fata de noile experiente i sa am incredere. Las
aceasta energie a miscarii sa patrunda in viasa mea. Astfel, voi putea avansa liber
si imi voi asculta vocea interioara, care stie exact ce este bine pentru mine. Ii
multumesc Sursei pentru tot ceea ce primesc i rna bucur de prezent,
617.
INTESTIN SUBTIRE - RECfOCOLITA HEMORAGIcA
Vezi ~i:INTESTINE-
COLITA
Rectocolita hemoragtca (RCHl este 0 boala inflamatorie a tubului digestiv, care

afecteaza doar rectul i colonul (intestinal gros). De obicei, se manifests printr-o
alternanta dlaree-constipatle,
Fecalele contin sange. Este 0 afectiune cronica cu
episoade inflamatorii de gravitate variabila ~i faze de remisie, uneori de lunga
durata,
.
.
lnflamatia este reactia organismului la agresiune, oricare ar fi agresorul. Reactia
inflamatorie .corespunde
afluxului de celule de aparare
ale organismulul,
denumite celule imunitare (globulele albe, unele dintre ele secreta anticorpi) al
carer rol este sa elimine agresorul, De cine sau de ce anume ma simt agresat ? Am
impresia ca rna otravesc cu tenslunile pe care mi Ie provoc singur. Exista ceva ce
nu diger, legat de familia mea i nu rna pot debarasa de acel lucru. Ceilaltl se
agata de mine si eu numai suport !
.
. A~cept~., sa rna pozitioriez fata de ceilalti, mai ales fata de membri familiei
mele. [mi afirm nevoile i rna simt liber in alegerile mele.
j
618..
INTOLERANTA LA GLUTEN
Glutenul este proteina din taina de grau, care in fabricarea painii, constituie
trama elastica care contine bulele de gaz carbonic i a diror coagulare prin
dildura fixeaza textura miezului. Dad am intoleranta
la gluten, trebuie sa rna
intreb daca am impresia ca rna simt stramtorat, ca ceilalti tmi stau tot timpul in
cale, imi ocupa spatiul vital, mai ales prietenii meL Nu mai pot sa respir normal,
atata lume este in jurul meu. Traiesc 0 dualitate, deoarece imi plac oamenii, mai
ales pentru ca rna suporta, rna suspn i rna protejeaza. Uneori am senzatia ca cei
din jurul meu vor sa imi schimbe viata sau chiar sa 0 conduca. Ma simt prizonier
in mine insumi i, prin urmare lji al celorlalti. A vrea sa las totul balta, sa ii
resping, departe de mine. Oare ce vreau sa tmi ascund ? Sunt foarte sensibil ~i rna
291
Jacques Martel
292
Marele Dietionar al Boli/or ~iAlec/lun/lor
las usor invadat. Recunosc eli mi-am atins limitele. Totusi, trebuie sa invat sa imi
gas esc locul, sa imi ofer spatiu vital.
~
:.
Accept saJ.., recunosc care sunt nevoile mele adevarate ~l sa le afirm f~t~ de
toti cei din jurul meu. Imi pot afirma individualitatea ~i rna pot pozl~ona
w
A.
pe ceilalti, Aleg sa traiesc momente de ~ingur~ta~e,.pen~u ~a~emtra

in contact cu universul meu interior. Sunt consnent ca aici VOl gasi toate
raspunsurile. Sentimentul meu de Libertate vac~creste de fi~c~re~data c.~nd
hni ascult voce a Interioara, care imi cunoaste adevaratele nevoi l gasec
mijloacele pentru a le implin! eu Insumi.
respectandu-i
619.
INTOXICA TIE Vezi: OTRAVIRE [. PRIN MJWCARE]
620.
1STERIE Vezi ~i:LE$j~
NERVI [CRIZA DE ...l. NEVROZA .
Sunt isteric atunci c~nd am 0 nevroza i imi exprim conflictul psihic pe plan
corporal sub forma unei crize de nervi, convulsii sau pierderea cunostintei etc.
Cand fac 0 criza de isterie, nu stiu in ce dlrectie sa rna lndrept, rna detasez de
realitate, rna refugiez in imaginar ~i pot avea tendinta sa imi exprim conflictu!
interior In public. Iml exprim In mod inconstient tendintele refulate si vreau sa
atrag atentia pe care nu 0 primesc in viata de zi cu zi, Isteria apare dupa 0 lunga
perioada de lipsa de afirmare ~i de.exprimare de .sine ~iAa nevoilor mel~. Mam devalorizat atat de mult incat m-am retras tot timpul In fata celorlalti. Mam deconectat de mine insumi pentru a evita sa sufar, Dar atunci cand nu
mai.suport sa rna simt respins, diferit, neinteles, neiubit, explodez.
.
Imi port pica deoarece rna simt atat de neputincios ~i de incapabil, dar furia ~i
violenta mea sunt indreptate spre ceilalti. Vreau ca cellalti sa rna asculte si sarna
iubeasca. Este un aspect adevarat, mai ales daca fac parte dintr-o minoritate,
religioasa, etnica sau de alta natura. Cand traiesc 0 astfel ?e stare, aceas.ta s:o:t~
in evidenta durerea si suferinta interioara pe care le simt, Am nevore sa irm
vindec rana interioara pentru a a-mi regasi un echilibru mai puternic, mai multa
armonie sl pace interioara, pentru a pune capat acestor tulburari, .
..
Acceptlv
sa constlentizez
faptul ca iubirea, bucuria, spontaneltatea:
exprimarea de sine, vor ocupa mai mult loc in viata mea, Ceea ce cer celorlalti
trebuie sa imi ofer eu insumi. [nvat sa imi ascult nevoile i sa Ie implinesc singur.
Daca rna respect, ceilalti rna vor respecta i ei. Cer ajutor pentru a fi indrumat in
alegerea demersului terapeutic care rna va ajuta sa am 0 stare mai buna.
293
621.
iMBATRANIRE (afeC!iuni legate de ...)
Imbatranind, corpuI meu ii pierde flexibilitatea. Merg mai greori, dexterltatea

mea se detenoreaza Care este mesajul transmis de corp? Este posibil sa regret
anumite aspecte din trecutul meu, sau cred ca nu mai am loc pe lumea aceasta, eli
a sosit timpul sa rna opresc. Cred, de asemenea, ca viata era mai buna.lnainte.
Refuz sa vad lucrurile frumoase din prezent. Gandurlle mele se concentreaza pe
trecut i critic prezentul. Aceasta rigiditate in gandirea mea se transmite intregii
mele fiinte, irnbatranirea este 0 etapa la care trebuie sa rna adaptez. Pentru ca,
de fapt, incep sa imbatranesc imediat dupa nastere i continui, pana in momentul
mortii, lntrebarea este cand incep sa lmbatranesc "prea repede" sau "prea
tare"? Nu exista un barem in acest sens. Procesul de imbatranlre se poate
accelera atunci cand traiesc prea mult in mintea mea :;;iprea putin, in Inimav
mea. Daca cedez puterea mea creatoare altcuiva, daca las societatea sa dicteze ce
anume este bun pentru mine, daca vreau sa joc un rol pentru a fie acceptatjv de
catre cei din jurul meu si nu traiesc in functie de valorile mele personale si lmi
.limitez astfel libertatea, daca refuz sa imi consider ernotiile niste aliati, daca sunt
lnchis in fata lubirii, daca imi omor creativitatea si pulsiunile profunde, atunci
pot deveni rigid i rna pot gandi la varsta pe care 0 am.
Acceptjv
sa am Incredere in mine. Accept!." de asemenea, sa traiesc
momentul prezent la nivelul inimii" mele. Ignor ceea ce nu este benefic pentru
mine. Pastrez lucrurile care rna fac sa rad, sa rna bucur, care imi dau energie,
iubire, fata de mine i pentru ceilalti, Accept!" sa fiu deschis fata de schimbarl si
acceptjv sa primesc i sa dau din inima.,. Astfel, starea mea va fi din ce in ce mai
buna, Am convingerea sa tineretea inimii" i cea a corpulul este eterna, Corpul
rneu fizic nu poate decat sa manifeste aceste ganduri pozitive de sanatate si de
tinerete,
622.
iMBATRANIRE PATOLOGIcA
623.
iNDOIALA
Vezi: SEN/UTATE
indoiala este legata direct de mental. Este 0 stare obsesionalii care rna ]mpiedica
sa rna "conectez" la planuI fizic. Indoiala poate rezulta din intrebari de genul: "am
facut sau nu am tacut ace I hicru"? Imi pun ]ntrebari foarte' concrete sau, din
con~a, sub forma metafizidi, legat de valoarea vietH, de religie, de datorie, adevar
etc. Imi pun subsemnul intrebarii deciziile pe care Ie iau, rna intreb daca am mcut
alegerea corecta, in anumite situatii ale vietii. Indoiala imi poate tulbura ~i otravi
eXistenta.
~ Accept!., sa imi ascult vocea interioara i sa am mai multa incredere in viata.
Imi linitesc eul interior ~i accept!., sa rna eliberez de ata:jamentele mentale, care
Jacques Martel
294
Marele D1ctionar al Bali/or 1; A/ectlunilor - Cauzele subtile ale imbalnoviril
tmi opresc evolutia spirituala, Cand este yorba despre relatiile mele cu cei din jur, inva!
sa imi verifie nevoile, impresiile, intuitiile faja de acele persoane, in loc sa lmi otravesc
existenta cu lndolala.
'
F.
624.
INCHEIETURA
625.
iNCHEIETURA MAlNII Vezi $;: ARTICULA TIl
Vezi:ARTlCUIATII
, Incheleturfle matnilor sunt articulatiile, pivotii care fac posiblla mobilitatea,

supletea si flexibilitatea mainilor i care fac Iegatura cu ,brajele. incheietiIrile
,, initiaza miscarea mainilor, care vor sa: efectueze 0 miscare, pentru a: fi in actiune.
incheieturile mamtt stmbolizeaza vointa ln actiune, Dadi actionez i lnalntez
lntr-un mod fluid, incheieturile mainii Vol' fi puternice si sanatoase. 0 rlgldltate a
acestora rna Impiedica sa actionez arrnonios sau sa alegtot ceea ce imiofera viaja.
'
Exista 0 obstructie, -un bIocaj sau un refuz faja de actiunile pe care ar trebui sa Ie fae.
Sunt afectate activitatile care au nevoie de dexteritate. Care at fi avantajul pe
, care il pot trage din faptul ca acum sunt "obligat" sa nu fac anumite mlscan,
anumite activitatt ? Presiunea pe care 0 traiesc poate fi atat de mare incat nu mai stiu
in ce directie sa rnerg. Traiesc 0 indecizie puternica, Vreau sa resping
responsabilitatile pe care Ie am in anumite situatii, nu vreau sa imi asurn sau sa
, recunosc importanta acteIor mele. 0 durere la incheieturile :infuIii poate indica
energia refulata, cu privire Ia eeva ce trebuie facut, dar rna abtin sa rae acellucru. Sau, po
ate fi verba despre ceva ce s-a realizat in trecuf i acurn rna apasa atat de tare lncat
vreau sa ii neg existenta, Fractura sau entorsa indica tin conflict puternic de
exprimare faja de viaja i de felul in care aceasta rna foloseste, pentru
a-si irnplini opera. Fractura rna reduce la ordine si imi transmite sa nu mal imi gasesc
motive pentru a fugi de responsabilitatile mele. Trebuie sa ineetez sa dau vina pe
ceilaltl, pentru propria mea rigiditate. 0 afectiune la tncheletura
arata cat de
influentabil sunt Pot sa rna opun unor schimbari, unor solujii noi sau, pur
i simplu, propriei mele creativitaji. Ma simt inlanjuit, legat, intr-o situajie sau
intr-o relajie i sunt impiedicat sa spun eeva Trebuie sa rna imobilizez i sa nu imi
rnai mie mainile.
Accept! .. sa meditez la aceste dureri pentru a contientiza
faptul ca trebuie sa
eliberez aceste energii, prin iubire i incredere, deoarec~ circulapa lor libera rna ajuta
sa acponez intr-un mod constructiv. Am incredere in mine, sunt determinat
i pa~e~ 0 deschidere care rna ajuta sa evaluez fiecare situape. AstfeI, raman la
nivelul iubirii i tot eeea ce fac este in armonie cu ~volupa mea. Ma bucur de
,,toate oportunitatile pe care mi Ie ofer~ viala.
' "
626.
I:
'I:
'I
295
INCHEIETURA MA.INII - SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN
Sindromul de tunel carpian se ~aracterizeaz~ Pi'intr-9 ~enzatie de ingreunare, de

furnidituri ~i,uneori, de durere in degete. Afecteaza mai ales femeile, in timpul sarcinii
sau la menopauza ~i se manifesta noaptea sau dimineatai la trezire. In
~azul .unei feinei" acest sindrom apare in perioadele, de mari' schimbari
.
~.
: '.
i!l:
!"I"l;':==;=:"""'
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii~~~~~i~~~~~
I1"!
h
o
~
m
?
~
a
l
e
,
r
a
n
d
n
u
m
i
a
m
integrat aspectul feminin in totalitatea sa, Apare de o.blce),in moment~ in

care rna simt impinsa pe planul secundar sau nu rna mai
~lrn~Ia locuI m~u. Inainte, aveam senzatia ca eu sunt stalpul care aduce echilibru
In viata Acurn,
mea si deo~r:ee
a celo~ apropi:ti
(in fa~ilie,
la serviciu,
in activitatile
sociale).
.atenlla. e:~e
mdreptata
spre altcineva,
tmt
creez
pentr~ a presiune
gasi nOI modalitati de a fi remarcata, Fie ca sunt barbat ,fie di
sunt femele, nu stiu cum sa _imi folosesc autoritatea: am .nevole sa rna
i pie~d controluI, sa "las fraiele din mana". Am
'relaxez dar re~z. sa
tendinta de a da or~line. Ma Sl~t mdepartat de partenerul/partenera
mea
si nu mai sunt in contact eu
.sexuaht~tea me~: aproape inexist:nta; Intrezaresc foarte putine solutii si
cai de urrnat. T~?~l~l ,este foarte strarnt'. Ma simt presat de viata si
strivitrle respon:abIl~ta~le mele, ceea ce face luarea de decizii si mai grea.
Structurile pe care rna oblig sa de respect rna fac sa rna simt limitat.
"
. Accept! .. noutatea, schimbarile care' apar in vlata mea. Orice situatie
sau
,once prov,ocare care apare are drept seop sa rna ajute sa dobandesc sau sa
?ezvolt not ~orle sau noi calitati pentru a-mi dezvolta pe deplin potentialul,
Este Im?Ort~nt ~a. fac acest demers singur, fata de mine insumi, fata de
schimbartle " fi~lce 1 PS1~1~~p:trecut: i~ mine. Accept] .. sa iini asum
riscuri, sa descopar dlVe!S,e~~slblhtall c~:e irm vor aduce satisfactia
personala, deoarece imi voi
~epa1 fn~Ile ! Aleg sa mtegrez tot ceea ce sunt, rna eliberez de lucrurile care rna
pn legat sr renasc.
627.
iNGALBENIRE
628.
iNERUPERE VOLUNT ARA A SARCINII Vezi: NASTERE - AVORT
Vezi: lITER
i:n
1"'1't'~~f~l~1
11
. Jacques Martel
629.
KAPOSI [sarcomul lui ...) VeZ;~i:SIDA
. Sarcomul lui Kaposi 5S (sau Boala lui Kaposi) este 0 proliferare maligna a
tesutului conjunctiv. Este 0 afectiune rara si cu evolutie Ienta. Bxista 0 forma de
evolutie rapids, in cazul persoanelor afeetate .de SIDA. Deoarece .tesutul
conjunctiv serveste ca sustinere pentru alte tesuturidin corp (nutritie, aparare),
observ in ce aspect din viata mea rna simt abandonat mie insumi. Poate m-am
abandonat lntr-un evenimente care mi-a marcatviata, care reprezinta un.punet
de cotitura, Am nevoie de un sprijin, atat moral .cat i fizic. Ma simt obosit de
rolul
meu de "stalp al familiei", fata de copiii mei sau fata de alti membri ai familiei,
fat~ de care am responsabilitatt, pe, care Ii am .ln grija ..Sunt euprins de. revolts
cand rna infrunt cu propria mea neputinta,
'.
., .
. Imi accept!" limitele i caut ajutorul de care am nevoie, Stiu ca rna' pun,e pe
mine pe primul loc, fac acest lucru constient si tmi acord !imp pentrsu a lmi fae
. pe plac i a rna odihni. Imi regasesc libertatea i bucuria de a trai,
.'.
,
,,
630.
KILLIAN (polip al lui ...) Vezi: NAS - KILLIAN [pOUP AL LUI ...1
Kaposi (Moriz): dennatolog ~ihistolog austro-ungar (1837-1902). in 1870, descrie xerodennia pigmentarll. ~
mai multe afeqiuni care ii poW numele: pustuloza vacdnofClnTlll, sacromatoza hernoragigi ~ 0 fonna de lupus
cronic, cu nodun hipodermid. A publicat 0 lucrare de dermatologie, la Vlena in anul 1879. In acelasl an a
condus clinica de dennatologie Allgemeines Krankehaus, transfo""and Viena in centrul mondial al dennatologiei.
55
Marele Dletlanar a/SOli/or ~iAfeetlunilor - Cauzele subtile ale imbolnii"irii
631.
LABII Veri: VULVA
632.
LABIRINTITA Vezi: ~REIER -,- EQ{IUBR~ [pIERDERE ...1 '.
633.
'LA~RIMI Vezi: PLANS
634.
LARINGE Veri: GAT - LARINGE
635.
LARINGITA Vezi: GAT - Lt1RINGITA
636.
LARlNGE (cancer la ..) Veri: CANCERiXi..iimNGE
637.
LENE
.,
..
297
",
Lenea este tendinta de a evita orice activitate, de a refuza orice efort. Are
legatura .cu starea de slabiciune rata de viata In general, 0. atitudine pasiva, deoarece
nu vreau. sa fac eforturi sau sa rna fortez sa fae ceva, Evitand sa actionez, evit in acelasitirnp
sa fiu. criticat si sa fiujudecat. Raman In cochilia mea si In
monotonia mea.
..
'.
. Ac~ept!.' sa actionez.Tncep sa actionez, sa fac lucrurl pentru a-mi recapata energia..
elanul, bucuria de a trai, Jmi descopar astfel talenteIe care au ramas ascunse pana
aeum $i acest Iucru imi confera un sentiment de Implinire
. personals !.'
638.
'LEPRA Vezi #: CRONlCA [BoAiA ...J,NER~
PIELE/
[iN GENERAL) / EAFECTIUNI ALE ...}
. Lepra, denurnita i boala lui HansenS6, este 0 boala infectioasa, "Data am lepra,
. am impresia di nu am. tot ceea ce Imi trebuie pentru a-mi asuma viata,
responsabilltatile." "De ce am contactat aceasta infectte ? Am 0 lepra cronica, provocata
de baciluI lui Hansen, care se rnanifesta prin afectarea pielii, a rnucoaselor ~i a
nervilor ? Boala este frecventa mal ales in tariie tropicale. Are lin caracter "familial", este
contagioasa $i perioada sa de incubatie este lunga [intre trei i cinci ani). Daca sunt atins
de lepra rna slmt murdar, impur si nu rna simt la Ina1time.. Sufar .de izolare i simt
chiar dezgust fata de mine insumi. Ma autodistrug. "Boala aceasta a existat in
familia mea? In familia mea exista
comunicare ?, Suferinta cauzata de Iipsa de comunicare rn-a afectat atat de mult,
, indlt vreau sa rna distrug? sensibilitatea mea' a fost atinsa, "jupuita de vie".
"oricum, oaremerita sa traiesc ?" Am tendintads a rna intreba des acest lucruri i
i abandonez t0tlll, m~ simt lncapabtl sa schimb ceva in viata mea. Traiesc ca 0
56
"
':
:',
..
H~~sen (Gerhard Hen~ Armauer): n~eclic ~ ~nist

norvegian (1841-1912). in anul 1869 a descoperit badlul
~prel Intr-un nodul. Daar In anul 1874 ~I-apubhcat descoperlrea la Societatea Medicala Christiana. A fost numit
Inspector general pentru a se ocupa de lepra, in Norgegia.
11
...
_"
....
Jacques Martet
29B
victim a in loc sa fiu creator al vietii mele. Ma simt condamnat, criticat de

dumne~eu de societate sau de cei din jurul meu. Ma simt neputincios s~ schimb
ceva. Port' toata raspunderea pentru nenorocirile de pe parnant, pe umerii m:i.
Renunt la bagajul acumulat in trecutul familiei mele si tmt gasesc locul MEU In
societate.
.
. Accept!" ca de acum inainte sa rna hranesc cu ga~duri d~ iubi~~ ~l ~e
armonie, pentru a-mi crea 0 noua piele, care va reflecta mal m~lt fi~nta dIV~n~?
l~
mine. Imi rei au puterea, pe care am lasat-o celorlalti cu mult nmp .l.nurma l imi
asum responsabilitatea pentru viata mea. lmi rec~nosc ener?I~le_ creatoare.
Accept!" faptul ca, corpul meu fizic face parte din flinta mea divina, Accept!"
faptul ca merit tot ceea ce este mai bun!

639.
LESBIANA Vezi: HOMOSEXUALffATE
640.
LE$IN SAU PIERDEREA CUNO~INTEI
Morele Dicfionar at Bolilor 51 A/ecfiunilor - Cauzele subtile ale imbo/navirii
299
in- contact eu nevoile i dorintele mele, joc rolul victimei. Nevoile mele sunt pe
locul dol, dupa nevoile celorlalti. Sunt supusa i pot chiar sa rna las exploatata, in
cazul in care nu sunt eu cea care it exploateaza pe partenerul meu. Energiile mele
creative sunt complet ignorate. Faptul de a fi femeie nu.inseamna ca trebuie sa fiu
supusa celorlalti. Nu mai pot sa "rna adaptez" mereu celorlalti, sa fac concesii, mai
ales in relatia de cuplu .
Accept!" sa imi ocup locul, sa tmt recunosc adevarata valoare si sa rna
conving ca eu sunt. singura persoana care are controIuI asupra mea si asupra
vietii mele ..
644.
LEZIUNI Vezi: PIELE;:_ LEZIUNI
645.
L1GAMENTE Vezi: AJ1T/CUIATll- ENTORSE
646. LIMBAVezi ~i:GUST f/'ULBURAR! DE...]

Vezi ~i:CREIER -SINCOPA. COMA
Leslnul este 0 pierdere a cunestintel ternporara sau_de d~ata vari~bila, care

poate dura de la cateva secunde la 0 [umatate de ~ra. Daca am ~ pler~ere ~
eunosttnte! totala, brusca si de scurta durata, vorbim despre .0 smcopa. Daca
pierderea cunostintei dureaza 0 perioada maioma~e d: ~mp, :ste vorba d~spre
coma. Sub orice forma ar fi, pierderea cunostmtet, rna alum sa fug de realitate.
Evadez pe moment, deoarece sunt foarte obosit i rezist_enta m~~ este l~ capat,
Sunt incapabil sa fac fa!a situatiilor din viata ~ea s~u sa a~ ~nla.?e mm7 ~~
start alternarite de'frtca, angoasa sau descurajare 1neputinta. Imi este frica ca
voi pierde controlul si nu voi putea fi "la inaltime" fa!a de anumite pe~so~ne sau
situatii, Sunt aid si toto data altundeva. Am tendinta de a face luc~unle in I?o~
automat. Ma simt invins dinainte. Nu rna mai simt hranit si sustinut de vlata.
Cand rna agat de ceva, blochez toate energiile si fortele din mine. Am nevoie ca
vlata mea sa se schimbe.
. ..
".
'..
.
Accept!" sa tncetez sa rna mai aga! de trecut si de vechlle mele ldel ..Las Vla!a
. sa ii urmeze cursut Accept!" sa am incredere in univers; deoarece totul face
parte din evolu!ia mea.
..
641.
LEUCEMIE Vezi: s.4NGE - LEUCEMIE
642.
LEUCOPENIE Vezi:SANGE-LEUCOPENlE
643.
LEUCOREE Vezi ~i: CANDIDltINFEqU, PIELE.;_ MANcARIM~ SALPINGITA ..
Leucoreea mai este denumita i sucurg~re alba sau -scurgere vagiriala. Este 0
infecjie vaginal a care indica, fie un refuz de avea relajii sexuale,fie culp~bilitate
sau agresivitate fa!a de partenerul meu, sali faptul de a nu avea un partener. D~
multe ori este cauzata de impresia mea ca 'sunt neputincioasa in fata partenrulUl
meu i, pentru ca am impresia ca nu am nicio put:re asupr~ lui, aceasmboaUi
devine un soi de instrument de manipulare, care rna face sa slmt ca eu controlez
situatia, deoarece EU decid daca pot avea relatii sexuale sau ~u. Am atata nevoie
de iubire, dar 0 a~tept din exterior, in loc sa 'imi ofer eu insumi. Deoarece nu sunt
"
.,
Llmba este un organ muscular, de care este legat gustul i face parte din aparatul
digestiv. bad vreau sa exprim verbal un gand, am nevoie .de limba. Daca imi
muse Ilmba, trebuie sa rna Intreb daca lmi port .pica pentru ceea ce tocmai am
spus, daca traiesc culpabilitate. Dare stiu "s,~ lmi tin gura" ? Imi face rau sa nu
. spun lucrurile a~a cum Ie traiesc, sa nu imi exprim sentimentele, nefiind capabil
sa gas esc cuvintele potrivite ? Cand folosesc expresii de genul: "acestlucru imi sta
pe limba" sau "ai limba ascutita", reflecta 0 situatie legata de ceva "spus" sau
"nespus", care poate genera afectiuni ale limbii (intepaturl,
senzatle de
arsura). Ce anume rna "arde" sa fac ceva sau sa rna abtin sa spun ceva?
Sentimentul meu de neputinta rna face sa tac. Pot pastra pentru mine un secret
de familie, pe care, daca l-as divulga, ar exista riscul sa traiesc 0 rusine, Deoarece
am impresia ca nu sunt ascultat, .devin complet indiferent fa!a de ceilalti, Daca
exista 0 culpabilitate fa!a de ceea ce am spus, imi muse limba. Expresia din Iimba
franceza "a-si Jntoarce limba de sapte ori, lnainte de a vorbl" ilustreaza acest
, lucru. 0 durere la limba indica ceva,bine precizat, un lucru pe'care refuz sa il
spun i care ramane"pe varfullimbii". Un c,o~pevarfullimbii
indica faptulca
imi reprim elanurile de pasiune, atat verbale cat i fizice. Poate este vorba despre
o amintire dureroasa, ,pe care a vrea sa 0 exprim, pentru a rna elibera. Daca
limba mea'este fisurata, vreau sa incetez sa mai joc rolul del'baiat bun sau fata
.~buna" i sa spun tuturor: :'Destull Ascultati-ma! M-am saturat sa rna simt
.. impar!it, in dualitate intre ceea ce vreau sa exprim i ceea ce spun cu adevarat.
Am limba greoaie sau umflata cand vreau sa gust mai mult din via!a, sau simt
. . un "dezgust" fata de 0 persoana, un lucru sau 0 situ ape. Limba incarcata indica
.cat de mult arylimpresia ca rna incurc in cuvinte inu tiu sa Ie exprim. Un ulcer
pe varful limbii arata faptul ca, rna arde ceva ce vreau sa spun. Retragerea in
mine sau 0 culpabilitate legata de place rea care imi este oferita, poate determina
limba sa reaqioneze, in cazul unei giosite (inflamaiii), de exemplu. Nu
indraznesc sa gust toata savoarea vietH. Nu fac decat sa rna pedepsesc i traiesc
ca un sclav. 0 micoza (limba acoperita de un inveli albicios) manifesta cdtica i
".
-----
Jacques Martel
300
furia care rna rod pe interior, pe care nu Indraznesc sa Ie exprim; Am fost ranit in
trecut si acest lucru rna urmareste ~i acum, prefer sa fiu singur, cu durerea mea.
Accept] 'I ca Incepand de acum sa "gust" toate bucuriile vietil, care mi se
ofera, Invat sa imi exprirn opinia, sa fiu respectat cu diferentele mele ~i sa rna
bucur de viata !
647. LIMBA(cancerIa
648.
...} Vezi:CANCERLALIMBA
L1MFA {afectluni limfatice] Vezi~: CANCER LA GANGLIONI { A SISTEMULUI

LIMFATIC}, GANGLION {.. LIMFATICL INFECTII, INFLAMATJE. EDEM SISTEM IMUNITAR
Limfa contine globule albe, proteine $i lipide (sub forma de grasime). Limfa lupta
impotriva infectiilor ~i respinge ceea ce este rau pentru corp. 0 Inflamatle a
vaselor limfatice [limfangita] indica capacitatea mea de a-mi controla emotiile,
mediul din jurul rneu, dar acum nu mal pot! Ma simt descurajat! Ma simt
asemenea unui elefant mare, prins tntr-o casa midi: vreau sa ies, vreau sa fiu
liber l Edemul Iimfatic semniflca sentimentul meu -de nesiguranta, Imi
construiesc a imagine in care sunt deasupra tuturor, dar acest lucru rna face
fragil, deoarece viata mea se bazeaza pe un teatru, in loc sa traiesc la nivelul
inimii'l mele. Sunt confuz si nu stiu ce drum sa aleg, ceea ce rna face vulnerabil.
Afectlunlle limfatice sunt un semnal de a fi atent la gandurile mele, de a-mi
gestiona emottile si de a acceptal 'I ca bucuria sa circule liber in mine, ea 0 seva
tntr-un copac. Trebuie sa revin la esential ~i sa lmi concentrez atentia pe
adevaratele valori ale vletii, in loc de lucrurile materiale care am iinpresia di irni
lips esc.
649.
If
iii
,,:.,11
!i
.,
L1MFATISM
Limfatismul se caracterizeaza printr-o paloare anemica; 0 moliciune a tesutului

~i 0 piele fina. Nu am fOl1a ~i rigoare. De teama de a fi rantt, nu fae nimic, am 0
atitudine pasiva, Imi lipsesc Indrazneala sl vitalitatea. Nu mai gasesc nicio
motivatie in viata si rna simt inutil. Ii las pe cellalti sa Imi invadeze viata, deoarece
am 0 dificultate in a-mi delimita spatlul vital si a-l face respectat.
Faptul a nu rna accepta] 'I pe mine lnsuml ii are de rnulte ori cauza in situatii in
care rna judec foarte aspru. Limfatismul indica faptul di am nevoie sa rna
reconciliez cu mine tnsuml. Este un semn eli trebuie sa redevin stapan pe viata
mea, sa rna mise, sa fae sa avanseze lucrurile pentru a face energia sa circule i a
iesi din aceasta letargie care rna determina sa fac totmai putlne lucruri si sa rna
adancesc tot mai mult in negativism.
Accept] 'I sa imi recap at elanul, aleg sa ofer bucurie eelor care are nevoie de
ea, prin mici gesturi $i astfel rna simt mai util, ceea ce rna va ajuta sa ma pretuiesc
mai mult.
650.
LIMFOM Vezi: HODGKIN [BOALAA LUI...]
651.
LIPOM (in general) Vez; $i: CHIST
Marele Diet/onar al Bali/or i Afeetiunllor - Couzele subtile ale imbolnavlril
301
Un lipom este 0 alterare a tesutului, palpabila pe 0 anurnita parte a corpului sau

intr-un organ. Este ea 0 explozie a corpului, care tipa in interiorul meu si are
nevoie sa se exteriorizeze. Asemenea unui ou gata sa eclozeze, nu mai pot
retin
ceea ce are nevoie sa se exprime, sa se spuna, Am impresia ea "Ii las pe ceilalti sa
intre in spatiul meu vital ?" Sau ea muncesc prea mult pentru a avea rezultate
bune? Traiesc 0 situatie conflictuala cu seful meu? Traiesc 0 dualitate lntre ceea
ee exists in realitate si ceea ce exprim: tot ceea ce retin in mine poate exploda sub
forma unui lipom. Pot avea confruntari cu cei din jurul meu. AnaIizez a situatie in
care nu am reusit sa lmi exprim nevoile si pe care am amplificat-o prin faptul de a
pastra totul ascuns In mine.
Accept! 'I sa Imi exprim liber ideile, emotiile. Pot, de asemenea, sa scriu ceea
ce am nevoie sa clarific in interiorul meu, tot ce se lntampla in mine, inainte de a
le lmpartasi celorlalti, Acest exercitiu rna ajuta sa eliberez preaplinul din mine, sa
revin la nivelul inimii'l si sa irni regasesc linistea, Imi recapat astfel pacea
interioara i armonia cu propria mea fiinta ~i cu cei din jurul meu. Aeum tmt pot
exprima calm gandurlle, eu incredere si iubire neconditionata,
si
652.
L1TIAZA BILIARA Vezi: CALCULIBILlARI
653.
LITIAZA RENALA Vezi: CALCULIRENALI
654.
LOCOMOTIE Vezi: SISTEM LOCOMOTOR
655.
LOMBAGO Vez;: SPATE [DURERE DE]. - ZONA LOMBAR.4
656.
LOMBALGIE Vezi: SPATE [DURERE DE..J - ZONA LOMBARA
657.
LORDOzA Vez;: COLOANA VERTEBRALA [DEVIATJEA ...J - LORDOzA.
658.
LSD (consumde ...) Vezi:DROGURl
659.
LUMBAGO Vezi: SPATE [DURERE DE...J - ZONA LOMBAR.4
660.
LUPUS Veri: PIELE - LUPUS
661.
LUPUS ERITEMATOS CRONIC Vez;:PIELE-LUPUS
662.
LUXATIE Veri ~;:ACCIDENT,FURl~ DURER. OASH
Luxatia reprezinta deplasarea a doua extrernitati osoase ale unei articulatli,

Poate fl yorba despre umar, cot, degete, genunchi, vertebre, sold, De multe ori,
luxatia apare In urma unei lovituri, a unui soc, a unei miscari fortate, In functie
de locul unde s-a produs luxatla, trebuie sa rna intreb ee frica sau ce soc
emotional lmi dau impresia de a fi prins "ca ~i cum a$ fi pus tntr-o cusca", Vreau
sa scap de 0 obligatie, dar ma simt obligat, prins in acea situatie. E ca ~i cum a~
purta 0 cama~a de forta $i a~ incerca din toate puterile sa scap din ea. Corpul meu
a reactionat invers, i-a asumat contralovitura emoponala.
~========= ..
......-.-..-.-.-..-.-.----------
-,~-,-,..
"1-,,,
1J
"1
"
':
'i
:r
'I
302
Mare/e Diet/anar aJ Bali/or li Afeqiunilor
Jacques Martel
Am impresia di nu lmi mai gasesc locul. in ace~sta lume ? uMasi_mtdestabilizat in

ernotiile mele de catre 0 persoanasau un evemment ? Fala de cine sau d,e ce s~nt
atat de intransigent? Daca luxatia tmi afecteaz~ u~aru~; rna intreb ~e CI?~
anurne vreau sa rna apropii. Luxatia de mandibula (dizlocarea articulatiei
temporo-mandibilare) indica faptul ca rna simt prins intr-o situatie, nu mai pot
nici inainta, nici da inapoi. Ma simt'rupt intreTa~iune si pasiune.
',
"
, Acceptlv sa-rni eonsttentizez libertatea .Interioara ~i las lumina sa intre in
toate situatiile care par sa rna limiteze, pentru a-mi dizolva i a-mi disipa fricile ~i
a avea mai multa armonie in via~.
"
CauzeJesubtile ale imboJniivirii
303
MALABSORBTIE INTESTINALA Veii:lNTESTINE
663.
664. MALARJASAU PALUDISMULVezi ~i:COMA, FEBRA, SANGELE

,
Se manifestaprin febra puternica. Aceasta are Iegatura cu critica ~i cu refularea

contra a ceva sau contra cuiva pe care-l iubesc .Comunicarea este afectata.Nu pot
face alegeri autentice cu privire Ia relatiile mele. Mvam pierdut speranta ca pot
face fata unei situatii, Partea mea masculina este "in hibernare", Tot ce vad mi se
pare negativ.
Acceptlv sa-mi schimb punctual de vedere fata de viata, sa-mi recunosc
posibilitatile.sa renunt laranchluna, pentru a-mi regasi pacea interioara,
MALFORMATIE (IN GENERAL) ... (A INIMII)
665.
o malformatle 'este 0 anomalie ,a corpului.ce exista la nastere datorita unei

probleme din timpul sarcinii. Ele pot fi ereditare sau dobandite in urma unui
traumatism sau soc in tirnpul vietii intrauterine. 0 malformatie lmi indica 0
constientizare particulara, adesea in fata unei frici, legata de partea corpului
afectata. Pentru di eu sunt in rezonanta cu parinti!' mel, ei pot avea acelasi
conflict ca $i mine.
,
Acceptlv sa reglez circumstantele nasterii mele, sa iert i sa am grija de
,inima mea. Ma accept asa cum sunt, rara sa rna critic. Acceptlv sa rna bucur de
via~, sa savurez fiecare clipa, sa experimentez iubirea sub toate forrnele ei.
MALFORMATII CONGENITALE
666.
o malformatie este 0 slab ire, 0 absents, 0 alterare sau 0 pierdere a unei functli,
Persoana afectata are de trecut mai multe obstacole in viata sa. Este important sa
observarn ce zona a corpului este afectata, Aceasta va indica care este obstacolul
, specific pe care il are de trecut acea persoana, Malformatia poate fi de asernenea
rezultatul unor situatii conflictuale nerezolvate, pe care parlntii rnei le traiau
, cand eram in pantecele mamei sau inainte sau 'pe care bunicii mei sau strabunicii
: mei le-au.indurat i pe care eu Ie retraiesc acum, pentru a Ie integra si a invata
; lectia de via~a care provine din, aceasta situatie. Traiesc 0 situatie personala si
"famillala in care modelul 'deviata estefoarte strict, lucru datoratde obicei unei
, presiuni sociale la care rna simt obligat sa rna supun. Imi este teama de judecata
, i de criticile celorlalti. '
Acceptlv sa am dreptul sa fiu diferit si ceea ce este important este sa urmez
:'calea inimii. mele.
t,
,6fJ7. MAMELE Vez]: SANI
MANIACO-DEPRESIE
1,,:r:(~J7T;
Vezi: PSIHOzA
'1~'~:~"1"1."lI"1".~!
!!.
!>.
Jacques Martel
304
669.
MANIE Vezi ~i:ANGOASA.
Marele Dlcfionar al Bolilor ~i Afecflunilor - Cauzele subtile ale fmbolnavirii
ANXlEfATE
Maniile sunt obisnuinte care ascund angoasa i anxietatea. Aceasta stare de

agitatie poate fi 0 forma de fuga, lntrucat rna obliga sa evoluez mereu in acelasi
cadru, rna Impiedica sa explorez drurnurinoi,
avand ca scop doar sa rna simt an
siguranta.
Mi-e teama sa imi utilizez partea inovatoare, independent.
Ma
incarcerez in obisnuit, lntr-o zona de confort,
.
Accept!" sa caut sa aflu care este sursa acestei anxietati pentru a-mi regasi
calmul si armonia. Gesturile i atitudinea mea vor fi in.. acord cu inte1epciunea
mea tntenoara. .
670.
MARIJUANA (CONSUM DE ..)
671.
MASOCHISM Vezi: SADOMASOCHISM
672.' MASTITA
673.
Vezi: DROG
Vezi:SAN-MAST/TA
MASTOIDITA
Vezi si: FEBR,4.INFLAMATlE, URECHl-OTlTA
MASTOzA.
675.
MAXJLARE
Vezi:
responsabilitatii mele? Sentimentul neputintei mele da nastere unui sentiment de

inferioritate i de gelozie.
.
Cand maxilarele sunt dureroase, este pentru di Incerc sa ascund sub un zambet
fortat dorlnta me~ de. a rna impotri~i .cuiva. 0' fractura de maxilar poate s~ apara
ca urmare a tendlntei mele de a grab! lucrurile sau deciziile. Ma simt bruscat de
viata ~~ de ceilalti, ~ar eu sunt eel care doreste sa mearga prea repede. Pot fi
aspru m eomentarnle
mele referitoare
la ceilalti. Totu~i, rna simt cenzurat
tncapabil de a exprima eu adevarat sentimentele mele autentice de suferlnta l
durere interioara.
. .
.
; Daca ,am 0 '!.i~cultate l~' ni~elul articulatillor maxilarelor (ele par nealiniate),
trebuie ~a rna mtreb _daca exista un decalaj, 0 diferenta Intre ceea ee gandesc i
ceea ce indraznesc sa spun in mod deschis. Traiesc 0 dualitate interioara intre a
spune sau a ascunde adevarul, sentimentele mele profunde. Bxlsta 0 distorsiune
lntre em()tii~e ~i gand~rile mele, sunt desirat intre ceea ce imi dorese sa fae si
c~ea ce treuie sa fac. Visele pe care le aveam eu privire la ceea ce as fi vrut sa fie
viata mea" sunt total di.fe~ite de realitate ~i sunt urmate de mari dezamagiri ~i
semne de mtrebare. Irni pierd speranta atingerii idealului meu, fie el personal, de
cuplu sau social.
..
.
..
w
Este 0 inflamatie produsa .la baza osuiui 'temporal, numit mastoid, in spatele
urechii.Se poate produce atunci cand refuz sa ascult. Sunt contrariat i frustrat cu
privire ia ceea ce aud.rna simt deranjat.
.
..
. Accept!';
ca sunt impaeat, armonia circula in mine.
674.
305
sANl
Atunci can~ lmi scrasnesc dintii traiesc insecuritate.

Sunt anxios $i imi rep rim
~u~t ~~ol:ille. ~cest :lucru este valabil in 'special in cazul copiilor in relatia cu
panntu.
.'
. .
.:Se poate lritampla ea maxilarele mele sa se decalcifieze i sa devina mol, Aceasta

~mi ara.ta
eu insu:m pot fi "rnoale" in anumite situatii, in special cand am
-,rmpresia ea. cmeva ~ ras de mine sau nu a dat lmportanta la ceea ce spuneam .
Este. consecinta unei foarte mari auto-devalorizarl,
Ma pot simti de asemenea
.dommat, neputiincios in a rna exprirna, din cauza timlditatil sau frlcilor mele. Ma
:.fere~c sa v,orbesc cad ered ca nu am nimic interesant de spus.
Daca maxilarele se blocheaza, rna aflu in incapacitate
de a rna exprima, de a
: .conn:o~a ceea ce rna inconjoara, imi refulez emotlile. Maxilarul poate fi paralizat
d. e fnca ~au durere ca urmare a unei situatil in care m-am slmtit neputiincios sa
.',f~e sau sa ~pun ce~a ~entru a evita situatia in' discutie. Un maxilar blocat se poate
se fi C~lS~~t c~la~ In m~mentul.in care am wut cu toata forta sa contrazic pe
"cmeva on sa Impledlc rostlrea unel vorbe. Ma simt deci cenzurat .
"Daca este vorba de un cancer al maxilarului, aceasta incapacitate este traita
:_inte~s, in special in familia mea unde cuvantul meu nu are nicio greutate. Daca
,. maxIlarele mele sunt prea stramte, dezvoltarea personalitatii mele a fost ratata.
. :.'Obligapa de a flla inaitime a pus presiune pe mine; Intelectul meu este stimulat
::..c~nstant, in timp ce partea emotionala devine deficitara. TrebuiE~ sa rna destind
...s.a las energia sa cireule liber.
."
.
,
:U~;
.' Maxilarele . sunt esentiale pentru a. manca, pentru. tnceputul proeesului de

digestie si de asimilare a hranei sau a realitatii tncomuratoare.
Ele tmi permit
"inghitirea" unei anumite realitati, atat la nivel fizic cat i emotional. Ele
reprezinta capacitatea i forta mea de a rna deschide catre ceva sau catre cineva
. anume. Maxilarele mele permit deci schimburile cu ceilalti, in deplina siguranta.
Ele des chid calea catre adevar ~i afirmare de sine. Toata puterea Interioara pe
care 0 manifest este simbolizata prin maxilare. Cel superior se refera la relatia
. mea cu tatal, eel inferior are legatura eu relatia mea cu mama.' Pentru di ele
trebuie toto data sa se intalneasea, dar sa se i opuna pentru a' fi eficace,
. maxilarele simbolizeaza eapacitatea mea de a face fala luptelor i opozipiloi' pe
care Ie intalnesc cat i celor interioare. Problemele- care tin de maxilare pot
surveni ca urmare a incletarii dinlilor datorita faptului ca exista refulari i d
retin toata energia legata de furie, incapalanare
~i' poate chiar de 0 dorint
incon~tienta de a rna fazbuna pe ceva sau:pe cineva. Lucrurile nu merg cum a~
vrea ~i furia rna invadeaza. Rumeg tara ineetare acelea~i probleme. rara a gasi
solulii. Ma agat de emotiile mele i de comportamente
imature. Pot astfel sa
apara ticuri ale maxilarelor, care imi arata ca"vorbesc in tacere". Ce vreau eusa
pastrez doar pentru mine i care sunt emotiile pe care Ie pn bine pazite ?
.
Vad evenimentele cu 0 oarecare ingustirne de spirit, nu sunt in contact cu puterea
mea interioara ~L rna agar de 0 autoritate exterioara mie. Unde se afla sirn~l
is?
: .: Accept!" s~. rna :~ri~

.;;relau locul cuvemt. Tralesc
. . 6J.6. MAoUV A
'1
"'!
SPINAruI
In
?ber. ~unt ~hidat !n tot eeea ce am de spus ~i imi

mtegntate ~l adevar la nivelul inimii mele.
Vez; ~i:SCLEROZA
iN PLAO
.,. l
"I
l'
a,
Jacques Martel
306
Marele Dictianar a/Boli/or $1 AfeCfiuniiar - Cauzele subtile ole imbolniivirii
Maduva splnarit este 0 parte a sistemului nervos central conpnu~a In ca.n~~l

rahidian in interiorul coloanei vertebrale. Am dificultatea de a pune m practica m
lumea flzidi ceea ce gandesc. Am nevoia excesiva de a calcula si a planifica
perfect, asa tncat spontaneitatea nu-si mai gaseste locul in viata mea. Ezit sa
lnaintez, demonii interiori se lupta cu partea mea lnteleapta, ...
.
Accept ~ "sa rna ascult, sa fac lucrurile intuitive, stiind ca totul este spre
binele meu, ca orice eroare ste doar 0 experienta care rna ajuta sa evoluez.
677.
MADUVAOSOASA Vezi~i: SANGE
afectiune legata de maduva osoasa lmi indica di nu rna pot aga~a de nimic, ca
nu pot da niciun sens vietii mele. Deceptia mea fata de ceea ce sunt este asa de
mare incat nu rna simt demn de viata, _
_ _
Accept ,J. -., - c~ am nevoie de ajutor si ca trebuie sa-l _cer. Decid sa-rni
revizuiescstructura de baza si sa-mi ajustez anumite fatete. Spun-Ida" vietii.
678 ..
;.
l,i
Ii
MAlNI (iN
GENERAL)-
Mainile reprezlnta capacitatea mea de a da sau de a primi. Ele simbolizeaza

trecerea la act si executarea muncii. Sunt expresia intima a fiintei mele in Univers
si puterea de a atinge este atat de mare meat rna simt neputiincios ca~d mainile
mele sunt afectate. Ele imi permit schimburile cu altii ~i de asemenea sa comand.
Ele au un caracter unie - ca si arnprentele digitale, mainile reprezinta trecutul,
prezentul i viitorul meu. Mana mea stanga este cea-a inimiiv, cea care primeste,
Cea dreapta reprezinta vointa mea, puterea, actiunea, afirmarea.
Tin In mainile mele situatiile cotidiene si starea rnainilor mele imi arata pana la
ee punct pot sesiza realitatea, cum exprim iubirea si chiar ura, :um:'manipulez:
evenirnentele sau persoanele. Calitatea contactelor. mele cu ceilalti se reflecta
prin mainlle mele. Daca am mainile reci, rna retrag emop~nal dintr~o situa~~_sau
dintr-o relatie .in care sunt implicat. Pot de asernenea sa refuz sa a~ gnja ~e
nevoile mele de baza ori sa imi fac placers. Pot considera rece relatia cu tatal
meu. Mainile umede lmi indica un nivel excesiv de anxietate si nervozitate. Sunt
excedat de propriile emotii, rna simt poate prea implicat sau prea activ Intr-o
anumita situatie din cotidian. Mi-a~ dori sa pot regIa totuI, sa "sting focul" eu
mainile rnele. Dadi am dureri sau crampe, Inseamna ca refuz sa fiu flexibil in fa~a
unor situatii prezente. Ar trebui sa sa rna .lntreb ee rna deranjeaza sau ce anume
nu vreau sa realizez. Pot avea un sentiment de neputinta sau sa traiesc frica de
e~ec. Asta rna face sa imi doresc sa controlez totul, sa posed cat. mai mult, est~
posibil sa am impresia ca am mijloace li~tate in ~ata un:~ :ituapi sau a unel
persoane. Sau poate ca un gest sau 0 aqtune Iacuta cu maml~e ~~!e a avut .ca
rezultat ranirea fizica sau emotionala a cuiva? Sunt oare eapabIl sa lau lucrunl:
in propriile maini" ~i sa-mi coneretizez ideile? Daca, in plus, mainile sa~gereaz~,
exista cu siguranta 0 situape in via~a mea, un vis, un proiect pe e~e a~ ~mpresla
ea nu 11 pot realiza ~i asta rna face sa traiesc triste1:ea. Paea mamile mele
paralizeaza, rna pot sim~i paralizat in ceea ee prive~te alegerea mijloacelor pentru
realizarea unei sarcini sau a unei activitap ~i rna simt neputiincios. De asemenea,
307
paraIizia rnalntlor poate surveni ca urmare a unei activitatl mentaIe foarte

intense sau rna simt surescitat, contrariat sau sub presiune In interiorul meu.
Poate simt nevoia sa"sucesc gatul" cuiva eu matmle mele. Dad malnile sunt
rigide, eu manifest rigiditate In modul meu de a Indeplini anumite sarcini sau in
modul de a exprima ce sirnt. Daca imi ranesc mainile, poate ca rna abtin sa ating,
evitand 0 anurnita intimitate. Aceasta difieultate de a intra in contact. poate fi
legata de un evenirnent din prezent care lmi amintests de un abuz trait in treeut.
Poate fi yorba de de un eveniment in care rn-arn stmttt manipulat i retraiesc
acelasl sentiment in prezent. Este de asernenea recomandabil sa i~ipui intrebarea
. "ce nu sunt capabil sa fac sau ce anume sunt obligat sa fac acum asa incat am
probIeme eu mainile?" Pe cine sau ce doresc sa retin cu mainile rnele desi ar
trebui sa las sa se duca?
.
Am tendinta sa fiu intransigent cu mine sau eu altii, Aceasta poate fi 0 reactie la
faptul ea. am fost prea eonciliant in trecut, de unde poate fi posibila ehiasr 0
fractura, Ma fortez sa urmez un .anumit drum cand as putea sa merg pe un drum
mai benefic pentru mine. Ma ghidez In viatii dupa ratiune sau dupa intuitiefDe ce
am oare lmpresia ca trebuie sa mentin eeva eu orice pre! in viata mea, de pilda
.statutul, standardul de viata, popularitatea? 0 rana in palma imi arata 0 frica de a
rna pierde, la nivel afectiv sau social. Dosul mainl! este afectat atunci cand rna
simt respins, lasat deoparte.
Acceptjv sa las controluI, sa imi Intlnd mainlle spre cer, devenind constient
ea singura putere pe care 0 am este asupra mea i nu asupra celorlaltl, Imi iau
viata In maini acceptand toate fatetele fiintei mele.
.
679.
MAINI (ARTROZA MAINILOR) - Vezi:ARTRITA
680. MAINI ~BOALA LUI DUPUYTREN Vezi ~i:DEGErE

Boala lui Dupuytren este 0 afectiune a mainii. caracterlzara prin flexarea de
natura permanents, spre palma, a anumitor degete. Aceasta boala denota
erispare in atitudinile mele, 0 anumita inchidere In.relatia cu partenerul de viata
sau cu copiii mel, Am impresia ca imi pun frane cu privire la un proiect. Sau poate
vreau sa posed prea rnult, am dificuItatea de a rna abandona? A vrea sa tmt
controlez mai muIt viata dar totuI imi scapa, imi lipsete forta. Mainile mele fiind
crispate, inchise, ce a~ vrea sa pastrez pentru mine eu orice pret? Sau ce nu vrea~
mai primesc?
..
, sa
. Aceept~" sa devin mai flexibil ~i mai deschis, exprimandu~:mi starile de spirit.

Accept sa vad care este sensu 1pro fund al viepi mele..
.
..
. .
681.
MANcAruME
682.
MANcAruME A ANUSULUI Vezi:ANUS -MANcAmMEANAIA

MANcAruME VAGINALA Vezi: VAGIN [iN GENERAL]
683.
Vez;: PIELE -
MANcAmME
Mancarimea vaginalii este legata de sexualitate ~i de principiuI feminin. Daca am

o astfel de afeetiune, insearnna ca exista ceva Iegat de reIatiile rnele sexuale, care
::
~:..,...;.:,.m-
1
'l
"'
.....
_.
".
Jocques Mortel
More/e Diqionor o/Boli/or ~IAfeqiunilor
- Couzele subtile ole imbolnavirll
309
308
rna deranjeaza, de exemplu partenerul meu rna ~~~~e, L~ fel ca~i in ycel~lat:
cazuri de mancarime. rna intreb ce .anume rna" irita, rna deranjeaza I rna
q~~
'..
..':
.
."
Accept! 'I sa aflu cauza acestor mancarimi, invat sa comumc, sa vorbesc eu
inima'l deschisa pentru a exprima ceea ce simt
..
684: MATREATAVezi~i:PAR[AFECTIUNIALE ...]
i
,1
;"!
'I
I
II
!
i
.i
I
I:"
:
I"
I'
. ....
'.
: .
Matreata este un strat de pelicule cutanate uscate. Acestea au aspectul unor_~lgi
. albi si apar de. obicei, pe pielea capul.ui.l~ acelasi timp c~ ~cumul~rea bucatilor
de piele moarta, exista $i 0 acumulare de modele moarte , invechite, de ~are nu
mai am nevoie. Pielea. capului este legata de mental, de, abstract Matreata
reprezinta acele scheme de gandire la care trebuie sa ~enunt pe~tru a face loc
deschiderii i flexibilitapi mentale. Fie ca sunt fo.ar:_ea~v pe ~l~n intelectual fie,
din contra, foarte inactiv (daca Ii las pe ceilalti sa ~ande~sca m loc,ul ~~~ de
exemplu] acest lucru produce matreata.: d,eo~rece 1~ ambele c~z~n, exista u~
echilibru legat de functionarea mea pe plan rational ~I ~ental._r.1~ simt agresat 1
. am nevoie sa las sa lasa aceasta furie, intr-un mod sanatos ..Maslmt cyontrola5d~
.ceilalti, cand de fapt este verba despre propriile mele emotii, care rna .?antule 1
cu care nu prea stiu ce ~a fac. Sunt rupt de reali~t~ ~i ~n~en~ezs:enarn pentr~ a
rna ajuta sa depasesc situatiile in care m-a~ s.i~~t ramt. lnc~ n~ inteleg ~nun:'~te
situatii in care am trait oseparare,dificiUi. Imi nSlpe~c ener.gIa ~n t~ate dlr.e~llie.
Apar situatii .nolpe plan social, religios sau moral $1 t.rebUl.e.~a rna l;'epozltl~ne:
fata de vechile mele convingeri si credinte, Astfel apar indecizii pe ca:e ~rebUl~sa
le
trebuie,
de asemenea,
sa lasreahtate.
la ~ parte. ceea
ce nu'.. l convme.
[miexperimentez
este teama ca$ivoi
fi demascat
in noua mea
'.
Accept! 'I sa fiu tot mai deschis la noile structuri de f~.n~?onare ~n viata mea
$i rna simt tot mai flexibil, rna las condus de curentul Vle?l~ Intru_ m. contac~ cu
emotiile mele si 'imi coD.$tientizez adevarata valoare. Lasand sa circule l!ber
. fluxul vietii $i toata creativitatea mea, intru tot mai mult In contact cu potentialul
meu $i devin stapan pe propria mea viata.
Im
1;
685 .
MEDIACALCOzA
686.
MEDICINA
Vezi:ARTERO$CLEROzA
.:
'.
Medicina este 0 '$tiinta $i 0 arta de a prevtmi $i a tngriji bolile omuhli. _C!n~

medicina poate pune un diagnostic, poate oferi $i solupi de tra:am:n~ Daca m~a
afeqiunea mea nu poate fi identificata, medid~a nu ~re cum sa rna aJ.u~e:Pot .m
acest caz sa caut cauzele raului suferit de mme, prm alte metode- mdlOlogle,
citire energetica, etc.
687.
MELANCOLIE Vezi ~;:ANGOASA,
DEPRESIE,PSlHOzA, SUlCID
Melancolia este 0 stare de tristete profunda. Ma simt deprimat, nesatisracut~

lipsit de bucurie. Am impresia ca ina t~t rotesc intr-un cerc.
Accept] 'I sa afirm di bucuria se afla in fiinta mea. Imi -stabilesc obiective
realizabile care rna ajuta sa imi regasesc energia, iar trlstetea se va dislpa tncetul
eu incetul,
688..
MELANOM Vezi :MELANOM
689.
MEMORIE (DEFICITARA)
MALIGN
Vezi~i:ALZHElMER,AMNEZIE
Memoria are rolul de a inmagazina idei, ernotii si de a aduce in constient ceea ce

dorim sa ne reamintim. Pot, dupa un soc emotional, sa imi ascund in memorie
frici, tristete, amintiri neplacute, de pilda sa nu imi mai amintesc 0 separare
dureroasa, 0 drama greu de suportat. Creierul meu decide sa pastreze doar
amintirile bune, este 0 forma de fuga de realitate, cad fuga este mai usoara decat
suferinta.
Accept! 'I sa tmi asum responsabilitatea vietii rnele, constientizand ca fiecare
situatie rna ajuta sa rna cunosc mai bine $.isa devin mai liber.
690.
MENIERE' (BOALA LUI) Vezi~;:ACUFENA, VERTI]'SURDrrATE
Boala lui Meniere este caracterizata prin adevarate vertijuri, de senzatia ca te

afli
intr-un labirint, asociata cu scaderea capacitatii auditive; Este adesea insopta de
o mare obseala fizica $i psihica, .Nu sunt in contactcu lumea fizica, rna simt lntrun labirint, refuz sa ascult mesajele pe tare .mi le trimite vocea intertoara. Am
tendinta de a respinge sfaturile altora. Observ situatil intolerante in viata mea i a
altora si doresc sa fac schirnbari importante. De' ce sa tot ascult pe ceilalti
vorbindu-mi de suferintele lor si eu nu pot sa vorbesc despre ale mele?
Accept] ., sa imi iau un repaus fizic si intelectuaL
691.
MENINGITA
692.
MENOPAUzA (DIFICUL TATI AiE.:.)
Vezi: CRElER-MENINGITA
In toamna vietii, corpul femeii se -schimba $i trebuie sa accept asta. Este 0

perioada Cll incarcatura emoponaUi , care atinge mai ales sentimentele mele
legate de a rna simti dorita, iubita. Am senzapa ca "rna diminuez", ca nu mai pot fi
atat de activa, mai ales pe plan sexual. Bufeurile de caldura pe care Ie
experimentez la menopauza
manifesta un: conflict interior. i partea mea
feminina se simte sufocata de aceste simptome. Ele iini amintesc ca nevoile mele
de caldura umana obtinute prin sexualitate sunt prioritare i ca trebuie sa rna
ocup de ele. Incontient, faptul ca rna dezbrac pentru ca imi este foarte cald, imi
. aminte$te de situatiile cand rna dezbracam pentru a-I atrage pe barbatul iubit.
Transpiratia care rezulta din bufeuri elimin~ ~oate emotiile traite. Singura
maniera de a. Ie face sa dispara este sa regasesc in. mine Jemeia experimentata,
plina de intelepciune, did altfel, incapatanarea mea de a rna opune curentului
vietii imi va. produce in plus dureri de cap, migrene. Am nevoie sa regasesc
Femeia din mine. Regasesc sensullibertatii, , al individualitatii. Descopar un nou
r-l
''I
1- 'J
'l'j
"1
.~
"1
-,
,,~
<
11
't
"'.
Jacques Martel
310
Marele Dietlanar 01Soli/or 11 Afectiunllar - Cauzele subtile ale i'mbolniivlrll

311
sens al vietii, reincep sa fac lucruri care-mi aduc placere. Sexualitatea mea poate
fi redescoperita i trilita din plin.
Accept ! 'I transformarile
care survin, atat in corpul meu cat ~i in viata
lnterioara, spiritual. Constientizez ca menopauza
este 0 renastere a ceea ce sunt
eu cu adevarat, Este tineretea inimii, nu a corpului.
.
.
693.
MENISC Vezi: GENUNCHI(DlJRERE DE...) .
694.
MENSTRUAT~IE'.-AMEN.OREE'
Amenoreea
este absenta sau diminuarea. drastica a menstruatlei,
Poate fi
legata de respingerea feminitatil, de lin soc sau de inconvenientele faptului de a fi
femeie. Poate avea legatura cu 0 tensiune provenita din cuvintele sau actiunile
partenerului meu sexual. Poate refuz sa traiesc ceea ce mama mea a trait in
relatia eu tata, respective refuz inconstient roIuI de a fi doar un "instrument de
reproducere" .
II accept! 'I la nivelulinimii pe partenerul meu, li acord incredere, mai ales
daca acesta rna iubeste si este desehis fata de mine. Accept! 'I ca viata se exprlma
prin feminitatea mea.
695.
MENSTRUATIE (OURERE rdENSTRUALA)
Menstruatia
reprezinta
scurgerea,
prin vagin, a sangelui provenind de la
mucoasa uterina. Ea survine periodic la 0 femeie neinsarcinata, intre pubertate i
menopauza, Durerile menstruale,
numite dismenoree,
pot fi legate de
culpabilitate si de furie, Acestea ii pot gast sursa tntr-o experienta in care am fost
abuzata sexual, in generalinainte de pubertate. Imirefuz conditia de femeie. Pot
fi foarte perfectiontsta $i rna astept ca. ceil alp sa fie la fel. Viata mea afectiva este
instabila $i mi-e teama penru viitorul meu. Imi refuz feminitatea,
poate chiar
sexualitatea, crezand ca este "murdara" sau plina de "pacat" . Este posibil ca, in
fiecare luna, sa fiu deceptionata ea nu am ramas lnsarcinata, daca sunt 0 femeie
ce-si doreste un copil. Dificultatile mele legate de menstruatie i$i gasesc adesea
originea in rezistenta pe care 0 am in fata puterli mele sexual sau in fata
potentialului meu matern sau in fata crativitatii mele.Eu cat sunt mai trista, ell
atat menstruatia mea este mai abundenta.
.
Accept ! 'I ca rnenstruatia este pur sl simPl!! raspunsul corpului meu la 0
programare natural, rna impac, ca feme ie, cu ritmurile corpului rneu, las energia
creatoare sa curga prin mine in mod liber,
'
696.
MENSTRUATIE-METRORAGIE Vezi $;: FIBROM .
Este 0 crestere anormala a abundentei si duratei menstruatiel, Poate proveni de

la un flbrom, Exista dificultate in coagularea sangelui, cevace nu pot controla,
un sentiment ca ceva Imi scapa, Are legatura cu neacceptarea faptului de a avea
un copil sau cu pierderea bucuriei de a avea un copil datorita infertilitatii sau
folosirii unui mijloc de contraceptie, Imi caut identitatea. Am doua parp ale mele
-----------------
, ,
, , , , ,
si demonul. Ce vreau cu adevarat? Care este

c:rre ~or ~a se reconcilieze-ingerul
, situatia dm cuplul ~eu pe ear nu mai po: suporta ~i am nevoie sa 0 schimb?
Acce.pt ~ 'I ',oncare ar fi situatia mea, sa rna lmpac eu ceea ce sunt .
M~ST~UATIE- SINDROM PRE!\1ENSTR,.uAL (SPM) Ve;;$i:DURERE .
69~.
Sl~dromuI ~remenst~al
apare In perioada dinaintea menstruatiei$i se traduce
; prm nervozl~ate, d~r~n de spate,de cap sau de burta; Perioada menstrualg
t
pentru~fem~l rearmnurea faptuluica traiesc i'ntr-un univers dominat de b~a:s ~
Aeeasta perioada aduce situatti care rna fae sa imi pun Intrebari asupra p ar ~t1:
mele cu pri
I
I'
erceptleI
,
rvire a re atia cu feminitatea, mai ales daca vreau
~.
profe~slOna!. Este posibil sa rna la influentata de stereotipurile
social:~C~~~f~:~
. regulile socials foarte dureroase.
Care este rolul meu? Pot sa~mi
it ~
. t-~. tl ~ i d
.~..
,lperml saamo
viata ac Iva 1 e asemnea sa-rru permit moment de destindere?
Accept! 'Iceea ce sunt i cum sunt i las loc evoluttel,
,
!i98.
MES~INA (CONSUM OE.~.)Vezi:DROG
699.
METABOLISM LENT Vezi:GREUTATE(EXCESDE ...)
700.
METEORISM Yeti: GAZ
,.
701.
l\1ETRORA~1E Vezi:MENSTRUATIE-MENORAGIE'
702.
MIASTENIE Vezi: MU$CHI';_ MlASTENIE .
'703.
MICOzA ( pe pielea capuhn, fire de par ~i unghii) Vezi: PAR~ MICOzA.
704. MICqzA ,(
la ~egetele de la picioare] SAU PIclOR O'E A'TLET.'.
PICIOARE _ MlCOZA.
105.
'.,
Vezi:
MIGRENE Vezi: CAP-MJGRENE
706.
MIJLOtUL SPATEL1JI Vezi: SPATE
707.
MIOCARDITA Vezi:INIMAY-MIOCARDlTi
i:i
..n
7.98. MIOM UTERIN Vezi: FlBROM $1 CHIST
709.
MIOPATIE Vezi:MU$CHI-MIOpATIE
710.
MIOPIE Vez;: OCHI,:""M""IOPlE
711. MIOZITAVezi:MU$CHI-MIOZITA
:n.2.
MIROS Vezi: NAS
i~MIROS CORPORAL ~lTRANSPlRATIE
Vezi$i:NAS
p)n general, toate lichidele din corp reprezinta
emot-iile mele It'

miros neplacut
I
I .
)',
n aces caz, un
: ;
, a ~orpu UI este un semn al emofiilor negative care debordeaza
, ~ pe care trebUle sa Ie exprim, in Ioc sa Ie retin in interiorul meu. Poate fi vorba
-,
11
",
Jacques Martel
312
I',
i'l
,I
II
IiII
-!!Ii
~!
despre iritare, nemultumire, ura, frustrare, ranchiuna, dezgust faja de cineva sau
fala de 0 situatie etc, Sunt foarte sensibil la .comentariile $i criticlle celorlaltt,
Poate fi, de asemenea, un semn derelaxare, a unei ernotii foarte puterniCe;legate
de partea corpului care transpira, Daca nu am tncredere in mine si, in plus, Irni
este teama ca voi fi criticat sau respins, mirosul corpulul men risca sa fie
neplacut, Aceasta situatie Iilndeparteaza pe cei din jurul meusi rna pot intreba ce
motiv am pentru a-i tine.Ia distanta. 0 persoana .care are un miros corporal
pia cut are de obicei ganduri frumoase sieste in armonle cu cei din [urul diu.
Exista persoane care au 0 misiune spirituala elevata sl atunci cand mor, "mires a
sflntenie". ~i chiar se simte un parfum de floare, care se degaja din corp.: Daca
sunt o persoana cu preocupari spirituale, daca sunt in stare de meditatie sau de
" conternplatie sau sunt foarteferlcit, pot-de asemenea; degajaun miros defloare,
precum garoafa, trandafirul, lemnul de santal sau alt par fum. Ceilalti pot simp sau
nu mirosul pe care 11degaj. Chiar daca se intampla rar, pot exista persoane care
"mires" bolile $i chiar sentimentele unei alte persoane, Doctorii de.la jara, de pe
timpuri, spuneau ca "trebuie sa mirosi startle pacientului.,", Fiecare boala are un
miros particular, la fel cum fiecare boala are 0 culoare anume, ill' campul
magnetic, denumita aura. '
o transplratie abundenta indica faptul ca traiesc multa nervozitate interioara,
nesiguranta si am angoase mario Las sa Iasa prin porii pielii mele tot ceea ce am
refulat si a rarnas inchis in mine. De obieei este yorba despre furie si rusine. Sunt
nesigur cu privire la drumul pe care sa ..l urmez in viata;' Sunt in defensiva,
deoarece lmi este teama di voi fi ranit sau prins ca Intr-o capcana, daca imi
exprim ernotiile in public. Oricum, censtlentlzez faptul d1 vreau sa rna' protejez
fata de mine insumi: lmi refulez atat de mult emotiile, incat acestea vor reaparea
si vreau sa evit acest lucru. Nu am incredere in ceilalti i de fapt, nu am
incredere in mine. Prin apa care iese prin pielea mea, vreau sa "spal" 0 sftuatie in
care m-am simpt separat de cineva i in care, :am trait un sentim.ent de
murdarire, de nedreptate. Am sudori reci atunci cand sunt paralizat de frica i
am multe dificultap in relapile cu cei din jurul meu.
Accept!., sa rna afirm $i sa Imi exprim sentimentele atat pe cele: pozitive, cat
$i pe cele negative, pentru a rna elibera i a face loc pentru lucrurile noi. Mil
hranesc cu ganduri frumoase pline de iubire. Nu am. In jurul meu dedit oameni
care imi vor binele. Renunj la singurul meu,duman, eu insumi, rna iubesc ~ai
mult $i con~tientizez toate posibilitatile care exist~ in mine. -714.
M.N.I. (MNONUCLEOZA INFECTIOASA) Vez;: sANGE-MONONUCLEOzA.
715.
MOARTE Vezi~i:AGORAFOBIE_ANXIEI'ATE_EUTANASIE
Este 0 stare ce apare atunci cand funqiile vitale precum batiiile inimii, respiratia,
activitatea cerebrala, inceteaza. In ceea ce prive$te moartea dinic sau aparenta,
exista 0 suspendare a starii' de con$tien!a $i acest tip de moarte are 0 faza
reversibila; putandu-se obpne reanimarea' cardio-respiratorie. Ma' intreb ce
-
Mare/e Dief/anar 01Bolilor $1A/eetluni/or - Cauzele subtile ale Fmbolnolliril
313
.' conflict profund traiescdaca am ajuns sa rna intreb data trebuie sa traiesc sau nu.
, , Ma simt prizonier in propria viata. '
'
Accept ! ., sa imi iau viata in maini, stiind ca atunci cand sernan ganduri
pozitive atrag experlente pozitive.
716.
MO.ART~SUBITAA
N01J~NAsCUTULUI'
Este decesul neasteptat al unui bebelus nou-nascut, Se evoca adesea drept cauza
sufocarea in somn. Eu, bebelusul, nu doresc sa traiesc, am venit sa experimentez
. aceasta nastere-moarte pentru a-i ajuta pe eel 'din' jurul .meu sa evolueze,
, lnvatarid lectia detasarii. .
'"
Daca sunt parlntele unui nou-nascut ce a murit, accept! sa Irni traiesc
, viata pentru mine insami. Realizez ta nimic nu e imuabil/permanent, catotul este
experienta de viaja pentru a crests.
717.
MONGOLISM SAU TRiSOMIE 21 SAU SINDROM DOWN
-Maladie congenltalain care de la nastere copilul prezinta anomalii morfologice

i este afectata $i dezvoltarea intelectuala. Miisimt angoasatin fata acestei lumi i
accept cu dificultate anurnite aspect. Sunt atatea responsabilltati in viajii i'ncat
prefer sa raman "copil" intr-o lume aparte, unde domneste
simplicltatea,
spontaneitatea,
continua
a tral,
,;,
Accept! ., bucuria
sa traiesc
fiecare experienta
cu deschidere ,i si.' iricredere , tnviata,
Ma simt din ceince mai plin de bucurie pentru faptul di traiesc in aceasta lume.
de
718.
MONONUCLEOZA Vezi:SANGE-MONONUCLEOzAINFECfIOASA'
7,-9. MUCOVISCIDOzA SAU FIBROzA CHISTlcA Vezi #: PANCREAS, pLAMANJ,

.'
- Mucoviscidoza este 0 maladie mortals, ereditara, a tinerilor, caracterizata

,printr-un defect enzimatic.' Atinge 'pIamanii $i aparatul digestive.' Exista 0
, vascozitate anormaIa .anlucusului ~ecretat de bronhii i pancreaS. 'Mo~ultrleu
;, rigid de a gandi;$i tiparele mele mentale rna fac sa refuz sa inaintez in vi,ata. Ma
agat de idei ,lnvechite. lmi crez 0. "bula" existenjiala care sa rna apere de ~ot ce mi
,se pare periculos. C~ntrolez_$i am nevpie sa mananc neincetat pentru a-in~ uIl}ple
vidul interior.
",
Accept! ., sa rna desch.id;ideilo~,noi,:~atrai~sc in mod spontan, sal~ e~ergia
sa circule in interiorul meu i sa rna ajute sa-mi regasesc echilibrul. .
.
"120.
MUCOZITATI ALE COLONULUI'vez;: INTESTINE-COLITA
721.
MU~CHI (iN GENERAL)
Mu~chii sunt controlati de forta minlii. Ei reprezinta mui1ca de depus pentru a

reu~i sa mergem inainte. Sunt simbolul evolujiei, al vitc;llitatii. Problemele
musculare imi arata ca rna simt neputincios in fata unei situajii, diminuat din
'punct de' vedere flZic, emotional sau intelectual. Aceasta aduce '0 'diminuare a
performantelor mele. Daca sunt un am pozitiv, muchii mei suntfermi $i flexibili.
intinderea musculara imi spune ca traiesc 0 tensiune enorma, $tiu ca ar trebui sa
II:
I .,
,.-- .
-. . 'I
"'!I:
'I
1 '-1-'
1 ..
"'.
Jacques Martel
314
urmez un anumit drum dar totusi refuz sa fac vreo schirnbare, din teama fa~a de
reactiile celor din jur. Durerile musculare Imi arata di ridic stacheta prea sus
pentru mine insumi.
.
Accept ! ca corpul meu reia contactul cu tot universul meu de ernotii.
Muschil mei redevin sanatosi cand eu rna incred in lntelepciunea interioara, iar
cand eu devin ai flexibil in fata vietii, muschii mei vor devein la fel.
.."
722. MUSCHI - CONVULSII Veri #: CREIERI
. EPILEPSIE
o convulsie
..
este 0 contractie a muschilor survenlta brusc ~i involuntar. Traiesc

o dualitate interioara care rna face sa actionez in maniera irationala, Nu stiu
. incotro sa merg, rna sirnt ca intr-un neant,
Accept! sa rna opresc si sa vad ce anume in viata mea cauzeaza atata stres
~i agitatie. lmi fac timp sa savurez viata, sa stabilesc prioritatile.
723.
MUSCHI-DISTROFIE MUSCULARA
, Este 0 boala in care muschii slab esc, se degradeaza rapid. Este legata de 0 mare
.' dorinta de a controla oameni ~i situatii. Am sentimentul ca pentru mine totul este
pierdut dinante ~i corpul rneu este atat de slabit prin acest stres tncat se
autodistruge progresiv. Mi-e teama di nu voi reusi in viata dar nici nu fac vreun
efort. In consecinta, muschii mei, care reprezinta actiunea, se lmbolnavesc. Am
irnpresia ca noi oamenii sunternniste marionete. Nu am tncredere In nimeni.
.Accept! sa rna detasez, sa renunt la control, sa lmi Infrunt fncile. Accept!
., sa merg inainte eliberat de nevoia de a controla.
724.
MU~CHI - FIBROMATOzA
Fibromatoza
provine din tumori fibroase (fibrom) san din cresterea numarului
de fibre din tesut [fibroza] care provoaca rigiditate la nivelul muschilor sl a
tesuturllorfibroase
~i 0 durere intensa. Tesuturile mol au legatura cu modul de
gandire; durerile pe care le simt rna avertizeaza ca traiesc mult stres si tensiune,
.de unde provine 0boseala mentala intensa, Ma fac sa realizez faptul
lmi
lipseste supletea, di sunt rigid ~i am angoase, mai ales pe plan 'mental $i in
atitudinile mele. Din cauza propriilor rnele conflicte interioare impiedic energia
sa circule liber, prin mu~chii meL
Con~tientizez
aceste tensiuni: de unde vin ele? Este yorba despre 0 oboseala
mentaJa legata de ceea ce fac, de felul meu de a fi ~i' de a rna exprima ? Sau nu
Indraznesc ca pun pe primul plan anumite proiecte, care ar putea rezolva
controversa, tara sa calculez tot timpul energla folosita? Trebuie sa fac fata
loviturilor ~i rna deranjeaza acest lucru. Gasind semnificatia partii corpului, care
este. afectata voi gasi ~i cauza fi~romatozei. Poate fi .vorba despre faptul di
trebuie sa schimb directia inviata mea..
.'.
Accept! ., sa fiu deschis ~i voi simti cum dispare tensiunea. Ma aflu pe pamant
pentru a evolua, iar pentru ca sunt pre a rigid, am toate aceste dureri. Traiesc in
. prezent ~i Inyat sa am incredere in viata.
.
.
.
ca
ii
!i,
Marele Diet/onar 01 Balilar ~iAfecfiunilor
725.
Cauzele subtile ale imbolniivirii
315
MU~CHI- MIASTENIE
. l\1iastenia este 0 afectiune cronica neurologica, caracterizata printr-o oboseala, 0

sUibire musculara, Exista un blocaj de transmitere a influxului nervos la muschi.
Este 0 boala rara, care indica faptul ca traiesc 0 stare de descurajare, 0 lip;a de
motivatie si "am obosit sa traiesc ". Am impresia ca nu voi putea face niciodata
ceea ce vreau sl nu imi voi putea realiza visele. Ma simt epuizat: am fost mult
timp sub stare de terisiune si acum cedez !
.
Acceptlv
mor. Daca
gasesc cauza
'~i a gasi pana
sa
726.
sa constlentlzez
ceea ce rna descurajeaza atat de mult incat vreau
voi gasi raspunsul, va fi mult mai usor sa schimb sltuatia. Daca nu
exacta a conflictului meu, totusi, pot cauta surse pentru a rna motiva
la urma 0 solutie,
MU~CHI-MIOPATIE
: Termenul general de miopatie

descrie toate bolile congenitale cauzate de 0
alterare a fibrelor rnusculare. Din punct de vedere metafizic, muschli au legatura
cu mentalul, cu modul meu de a gandi. Ma devalorizez frecvent si nu mai am
motivatie. Vreau sa opresc 0 situatie sa nu' mal avanseze, vreau sa opresc orice
miscare cu privire la ceva sau la cineva care face parte din viata mea actuala: de
. aceea, muschlt mei, care rna ajuta sa fac miscari ~i sa rna deplasez, se vor
deteriora.
.
,
.
Sau poate mi se interzice sa fae 0 anumita miscare sau sunt obligat sa rna opresc .
Traiesc 0 angoasa: propria mea incapacitate de a ineplinl anumite lucruri si lipsa
mea de forta rna revolta. Mi-e teama ca voi ave a un esec, din cauza angoasei mele.
. Muncesc din greu pentru a construi haze solide in viata mea si trebuie sa
". demonstrez mai rnulta tenacitate i perseverenta, In functie de partea corpului
.care este afectata, voi gasi indicatiile Cll privlre la gandurile pe care trebuie sa le
schimb:
A~:ep~t!., faptul ca aceasta afectiune rna ajuta sa 'imi 'largesc campul de

constnnta
si sa traiesc mai mult iubire, libertate ~i intelepclune.
lml acord
?er~isiu~ea de a trai din plin, sprijinindu-ma pe propriile valori i pe forta mea
mtenoara.
.
727.
MU~CHI - MIOZITA
~i?~ita este 0 inflamatia i.1 tesutului muscular, care provoaea 0 slabiciune i 0

ngldltate musculara, muchii fiind folositi la efort. Miozita provine din stresul
provocat de efortul pe care il fac la mundi, pe plan fizic, emotional sau mental,
munca pe eare nu am neaparat chef sa a fae, deoarece necesita multa energie,
a~tfel ca rna simt "blocat" in acea situatie. Pentru ca am impresia ca sunt obligat
sa fac ceva ce nu vreau, sunt lipsit de motivatie. Am nevoie de calm, de
s~ng~ratate, de introsepectie, dar acestea nu se potrivese cu ritmul meu agitat de
vlata. Acest lucru provoaca reactiile ceIor din jurul meu, care nu rna inteleg. Ma
considera misterios, enigmatic. Este ca ~i cum ar exista a furtuna in jurul meu i
trebuie sa rna protejez de toate amenintarile.
~1~)
1~~~1111'1
_
.~-'
~.
Jacques Martef
316
i:
i:.:
!~.
.1, ':
Marele Diet/onar al BolI/ar ~iAfecfiunilor
- CauzeJesubtile ale imbolniiviril
Accept! 'I sa fac 0 pauza, cer ajutor sau tmt acord mai mult timp pentru a
indepllni osarcina: astfelimi refac muschii si energia. Ma detasez de ~ndo~alasl
de intrebarile celor din jurul meu ~i merg pe calea care imi convine pentru a-mt
regasi pacea interioara, .
728. MU~CHI-'TETANOS
Vezi~: MU$Cm-
TETANOS
Trismusul se caracterizeaza' prin strangerea involuntara amaxilarelor, din cauza

unei contractu musculare, Este primul simptom al faptului ca am tetanos, 0 astfel
de afecttune indica faptul
simt multa agresivitate. Refuz sa imi exprim
sentimentele, am Impresla ca astfel imi pot pastra controlul. Refuz sa fiu deschis,
de teama ca voi fi judecat, respins sau neinteles. Imi muse limba, regret anumite
cuvinte spuse sau auzite. Fiind lnchis fata de ceilalti, inchid i circulatia iubirii.
Sunt foarte trist ~i rna ocup de ceilalti in loc sa rna ocup de mine insumi. Vreau sa
par mai puternic pentru a rna valoriza, dar, in sinea mea, rna simt mic i slab.
Accept! 'I sa am incredere, sa lmi exprim dar dorintele sl sa fae loe iubirii.
Alung oriee ganduri de razbunare ~i leinlocuiesc cu iertarea.
ca
TRISMUS
Tetanosul este 0 boala lnfectioasa, cauzata de infectia unei plagl sau, uneori a
unei intepaturi. Muschli maxilarului se contracta Intr-un mod foarte dureros
(spasm), iar apoi sunt afectati muschii respiratori ~i cardiaci. Tetanosul indica 0
iritare interioara puternica, provocata de ganduri daunatoare, Ma aga! devechile
rnele idei. Traiesc in intuneric si este insuportabil. In loc sa rna exprim, inghit
totul in mine ~i rna simt sufocat. Gandesc prea mult si nu mai pot inainta. Mil
sprijin pe structurile si autoritatile din exterior, in loc sa rna pozitionez, In acelasi
timp, refuz sa traiesc in functie de pasiunile si dorintele mele profunde. Traiesc 0
sltuatie, in care am impresia ca sunt 0 povara pentru familia mea sau mi se pare
di due in spate 0 povara uriasa. Imi analizez rolul meu de sprijin al familiei. Vreau
sa fae fata fie mamei mele, fie copiilor rnei. Suntconvins ca ceea ce fac este pentru
binele tuturor, dar ceilalti pot considera ceea ce fac eu 0 dovada de egoism.
Acceptlv sa las iubirea sa rna purifice, fae loc pentru armonie in viata mea.
Ma responsabilizez i traiesc la nivelul inimii'l, inaintez in viata stiind ca tot ceea
ce se lntampla este pentru binele meu.
729. MU~CHI _ TRISMUS vezi ~i:MU$CHF-
317
730.
NANISM- GIGANTISM Vezi~i: OASi - ACROMEGALIE
Nanismul este 0 anomalie caracterizata prin tali a mica, comparativ cu statura

medie a majoritatii oamenilor de aceeasi varsta, acelasi sex.. aceeasi rasa, tara
Insuflcienta sexuala $i lntelectuala, ceea ce il diferentlaza de infantilism
(gigantismul are aceeasl deflnitie, cu singura diferenta ca talia este anormal de
mare). Cresterea are loc foarte repede $i sistemul osos si glandele au deflciente si
carente .mari.
. Nanismul indica faptul di, inconstient, vreau sa diman copil cat mai mult timp
posibil, Este ea $i cum m-am ghemui spre mine tnsumt. Sunt diferit de toata
lumea $i nu corespund normelor.Nu am incredere tn ceilalti, in lurne in general $i
de obicei am un complex ca sunt "pitic", din toate punctele de vedere. Vreau sa
rna ascund in spatele celorlalti deoarece astfel rna simt mai in siguranta. Am
tendinta de a rna retrage in mine insumi si a tdii dupa reguli foarte stricte: cred
ca astfel imi voi stapani mai mult viata si traiesc intr-un mod foarte structurat.
.Faptul de a deveni mare Impllca ideea de a deveni adult si, daca acest lueru este
un pericol pentru mine (deoarece, voi avea responsabilltati, de exemplu, care.rna
sperie), corpul meu va refuza sa creases. Sau este posibil sa mi se Interzica faptul
.' de a creste sau este periculos pentru mine (poate irni este frica de incest in relajie
eu un parinte, daca cresc prea mult).
Accept sa cresc] 'I, atat pe plan fizic cat si afectiv, sa im! implinesc evolutia
spirituala, Fiecare etapa din evolutia mea aduce provocarl noi si sufletul meu are
tot eeea ce ii trebuie pentru a Ie face fata. Maturitatea irni aduce 0 intelepciune
mai mare $i 0 forta interioara, Filnta mea se poate impli 'in totalitate si l$i poate
rnanifesta mai mult libertatea interloara. Eliberandu-ma de convingerile mele
false, voi realiza ca aleg con$tient sa fac fata situatiei, ~tiind di sunt indrumat ~i
protejat de Sursa. Fac un pas 'in plus in fiecare zi $i imi ofer iubire
necondiponata.
in ceea ce prive$te gigantismul, acesta indica faptul ca rna simt prizonier al
corpului meu $i al emotiilor mele $i vreau sa ies eu orice. pret din el ! Ma sufoc, nu
vreau sa rna inclin in fata niciunei autoritati. Fiind. mai. mare decat ceilal!i, acest
lucru imi da 0 falsa impresie de putere $i de control asupra mea $i asupra
eelorlalti. Ma simt depa$it de evenimentele vietii, in generaLVreau sa intru prea
repede in cicIul vietii $i nu Iirespect mi$carile naturale.
.
Accept!. sa imi iau viata in propriile maini. invat sa incetinese lucrurile, sa
. nu fortez nimic, deoareee imi reeunosc sentirnentele $i invat sa Ie canalizez
"
..
..
".
Jacques Martel
318
Marele DiCfionar al 80lilor $i Afecfiunilar - Cauzefe subtile ole imbolnlivirii
pentru ca energia din mine sa fie pozitiva $i sa imi aduca mai multa Iublre sl
libertate.
Acord 0 atentie speciala obiectivelor din viata mea. Ma impac cu sufletuI
meu si Incetez sa rna mai fortez pentru a merge mai repede decat ceilalti. Singura
autoritate este cea a vocii mele (a diii mele) interioare i ea este drumul spre a
rna elibera tot mai mult, in fiecare zi,
731.
NARCOLEPSIE - BOALA SOMNULm Vez;.

SOMNOLENTA
~i:
coMA. LE$IN,. INSOMNIE,
Narcolepsia este 0 tendinta irezistibila de a adormf'". Adorrn brusc si somnul

poate dura de la cateva secunde pana la mai mult de 0 ora. Daca sornnul este
tnsotit de 0 scadere brusca a tonusului muscular, denumita si catalepsie, vorbim
'despre slndromulGelineau". Somnul devine. a modalitate de a scapa de frici i
de Iucrurile pe care nu vreau sa Ie fac. Spun nu evolutiei si refuz sa acceptlv ceea
ce se tntampla in viata mea. Vreau sa fug deoarece nu mai vreau sa vad sau sa
.' simt anumite persoane sau anumite situatii, Nestiind cum sa rezolv aceasta
situatie, fiind incapabil sa rna afirm, rna retrag in somn, aceasta fiind solutia cea
mai usoara pentru a evita un pericol. In acel moment am tendinta de a juca rolul
victimei, rna simt neputincios sau cred ca nu am instrumentele necesare pentru a
face fa~ lucrurilor care rna sperie. Refuz sa traiesc intr-o realitate atat de
constrangatoare. Trebuie sa tmi reevaluez vlata si refuz sa. renunt la unele
persoane sau la unele situatii,
.....
'.
.
.
.'
. .Acceptlv sa rna 'ocup de mine sf s~ merg lnainte, sa nu mai cer ajutorul unui
. parinte sau unui prieten, pentru a actions si a-mi crea viata asa cum vreau eu.
. Reiau contactul cu simturile i cu emotiile mele, cu viata mea si cu lurnea din jurul
.meu, precum si cu natura. lini eliberez fricile $i acceptlv sa traiesc fiecare
moment fiind constient di tot ceea ce mi se intampla este a experienta pentru
evolutia mea. Incetez sa mal fug si accept-sa traiesc fiecare moment aid st acum.
732.
.'
NAS (in general) Vezi ~i:MIROS. CORPORAL .
Nasul face referire la instincul omului,. mai .ales in ceea ce privete

supravietuirea. Deoarece rna ajuta sa miros, rna ajuta sa simt, de asemenea, c:ea
ce se intampla in interiorul i in exteriorul meu. Daca am nasul fin, acesta devme
indrumatorul meu. Detecteaza ceea ce am de facut in viata, este tot timpul in
cautare. Nasul indica felul in care imi iau propria viata in maini, dad'sunt stapan
pe viata mea i pe soarta mea. Nasul este organul prin care trece aerul (viata),
pentru a ajunge la plamani. Aerul este foarte important Pe:langa cele d~ua na!i:
putem respira i pe gura. 0 dificultate legata de respirape poate indica dlficultatl
pe care Ie am in viata. Dadi refuz sa traiesc sau imi este greu' sa comunic cu cei
din jurul meu, deoarete ceea ce simt sau resimt, nu imi convine, capacitate a mea
57Nacrolepsia este foarte asem~natoare. ell hipersomnia (exces de ~mn). Sing~ra diferen~ consta in cazul
hiperSomniei, aleg sa dorm l"!Iai mult timp sau maides
58 Gelineau (Jean-Baptiste Edouard): medic neurolog francez (1828-1906). In anul 1880, a descns smdromul care II
poarta numele, folosind termenul de narcolepsie
A
319
de a respira pe nas, va fi diminuata. Este ca sl cum as dori sa alung a situatie

eonflictuala prin nas. Dare am impresia di "sunt dus de nas?" Daca apare 0
. problema la nara stanga, mesajul are 0 legatura cu latura ernotionala sau
afectiva, deoarece pe aici intra emotiile, in timp ce, nara dreapta indica 0
. dificultate rattonala, deoarece este legata de intelegere i analiza. Un pericol
simtit va blocal nara stanga, iar un peri col ce trebuie lnteles, va bloca nara
dreapta, Ca st in cazul animalelor, nasul foloseste 'la mirosul pericolului, al
pradatorilor, mirosul rna poate ajuta sa gasesc prada sau, din contra, propriul
meu miros va face sa fiu gasit de altii:
.
Afecpunile care apar la nas au legatura cu notiuni precum mirosul, simtul,
pericolul.
Pot sa adulmec a afacere proasta sau un pericoI, sau faptul ca mi se ascunde ceva
sau sunt pacalit, Exista 0 angoasa cauzata de 0 situatie care irnplica un intrus. in
orice caz; pot ajunge in trecut, chiar pan a la momentul nasterii mele, pentru a
descoperi cauza afectiunil de la nas. Daca a trebuit sa fiu operat la nas pentru a
.respira mai bine, este ca si cum as fi spus da intultiet mele, mirosului ~i vietii,
Acceptlv sa adopt a atitudine deschlsa si de 'incredere in, mine. Astfel pot
vindeca orice afectiune care apare la nas.
733.
NAS [afecthmi ale ...)
.. Nasul este organul mirosului, Este simtul care rna ajuta sa traiesc, sa fiu in
contact cu atmosfera, cu exteriorul. Mirosul este unul dintre simturile cele mai
puternice pe care Ie am i este legat de primul centru de energie (chakra), situat
: la nivelul coccisului. Nasul reprezinta 0 dubla deschidere spre viata! Nara
:}dreapta sl cea stanga sunt canalele din interior si exterior. Daca, corpul meu
ridica 0 bariera in canalul respiratlei, face acest lucru pentru a-mi arata ca rna
izolez de cineva din anturajul meus au de 0 situatie care rna afecteaza; care rna
deranjeaza sau pe care nu 0 acceptjv. Vreau sa rna "rup" de ceva ce poate avea
, Iegatura cu partea mea intima ~i secreta, atat la nivelul gandurilor, cat i la nivel
}izic si emotional. "Acest lucru miroase urat I"~.S.au poate .ft yorba despre 0
, persoana care "nu-mimiroase bine". Acea persoana, pe care nu 0 pot mirosi pot fi
q:hiar eu, (sau anumite aspecte ale personalitatii mele pe care Ie resping)! Astfel
: imi pot pierde simtu1 olfactiv. Simt melancolie ~i.tristete, d.eoarece sunt separat
de mirosurile pe care Ie iubesc. Vreau sa mi se respecte intimitatea. Trebuie sa
'~rna intreb totui, dad eu "nu imi bag nasul in treburile altoral' sau "lmi bag nasul
peste tot". Sau poate exista 0 persoana sau 0 situatie pe care 0 judec, 0 critic
'. deoarece "miroase urat" i fata de care P.ot simti 0 ranchiuna i chiar dezgust.
'. "Miros" 0 situatie, un eveniment care va veni, care lise tese" $i pe care imi este
teama sa il. infrunt. Traiesc 0 situatie in care ceva sau cineva se va' nate i acest
Jucru imi genereaza 0 stare de rau. Am 0 dificultate in. a simti apropierea cuiva.
"Pacea mea interioara este tulburata de 0 persoana, un intrus, pe care vreau sa n
indepartez de mine. Sau, este posibil ca pe plan sexual sa imi fie greu sa reperez
"un pradator" sau "0 prada", depinde de caz. Poate fi yorba despre un miros care
nu imi place deoarece imi aminte$te un eveniment pe care vreau sa il uit i pe
....
1 1
:
~.
III
...
Jacqiles Martel
: i!
care il consider dezgustator, Mirosul este strans legat de memoria mea

holografica (in trei dimensiuni) asupra evenimentelor. Prin miros imi este foarte
usor sa-mi amintesc atat evenimente placute, cat i neplacute, Cand nu mai pot
mirosi, vreau sa tntrerup 0 informatie inainte de a ajunge la creier pentru a nu fi
, in contact ell 0 situatie care imi poate.starni furie. Orice amintire dureroasa, care
implica un miros anume, poate provoca 0 afectiune la nas. Poate fi un miros
" gretos, dar poate fi i un miros frumos al unei persoane de care a trebuit sa rna
despart si acest lucru rna afecteaza sl astazi.
Cand am nasul Infundat, nu mai pot simp gustul alimentelor.: Prin urmare,
trebuie sa rna intreb daca mai vreau sa traiesc 0 situatie care "imi lasa un gust
amar !" Avand nasul infundat, este posibil sa vreau, inconstient, sa nu imi
amintese de evenimentele traitapentru
a evita sa retraiesc emotii dureroase din
trecutul meu. Poate vreau sa rna opun cuiva sau unei situatii, Fortez prea mult
, lucrurile in loc sa.ascult ceea ce spune vocea mea interioara sa fac. Am impresla
di sunt "dus de nas". Deoarece nasul are 'legatura directa cu latura mea intuitlva
si cu simturile mele, trebuie sa rna intreb daca este posibil sa fiu inchis fata de
intuitia i perceptia mea. Este ca asi cum as acoperi cu un val, emotiile ~i
sentimentele mele. Ma las tnchts de prejudecati, Intr-un cadru limitat, in lac sa fiu
deschis la orice posibilitate noua, Blocandu-mi respiratia, imi ,"blochez"
intelegerea, eeea ce poate sa Imi convina foarte bine. Daca m-am simtit ranit,
poate rna separ de 0 parte din mine $i am tendinta de a aprecia mai mult partea
exterioara i artlficiala a lucrurilor. Pot deveni arogant, incapatanat $i sa am
tendinta de a-i provoca pe ceilalti, pur i simplu pentru di nu mai sunt in contact
eu intelepciunea mea, eu latura mea intuitiva, Imi sufoe agresivitatea ~i
frustrarea. Vreau sa imi schimb complet viata, dar nu lmi exprim sentimentele
cele mat profunde. Nasul uscat este un semn canu tmi pot exprima iubirea intrun mod deschis. Daca am 0 fractura la nas, este posibil sa imi fie teama di va
urma 0 separare, de parintii mei sau de alti membri ai famiIiei ? Daca rna lovesc
la nas, inseamna ca exista tineva pe care vreau sa il alung din viata mea. Sau
vreau sa imi depaesc tatal, sa ii arat di am reu$it Neintelegerea inea fata de el
rna poate determina sa regret ca este tatal meu. Am 0 mare frica de eec. Nu am
simtit apropierea unui agresor i nu am reuit sa rna apar. 0 deviatie de sept
indica faptul ca in viata mea lucrurile nu sunt separate, delimitate clar, am
tendinta de a amesteca totul (mai ales munca i latura afectiva).
Accept! 'I aceasta stare de restrictie a respiratiei mele pentru a-i elibera pe
ceilalti de deciziile lor, pe care eu nu am de ce sa Ie judec sau sa Ie critic. Incetez
sa mai judec oamenii, situapile, alegerile lor i deciziile pe care Ie fac i, in acelai
timp, rna eliberez i eu de deciziile i de alegerile mele. Astfel viata va circula liber
in mine i iubirea se va dezvolta. Accept ! 'I din plin, ceea ce sunt i toate
'experientele pe care Ie-am trait. Accept! 'I eli evenimentele dificile pentru mine,
pe care Ie inteleg altfel acum, fae parte din experienta mea i voi incepe din nou
sa respir liber.
Marele DiCfjonar al Bolitor si Afecfiunllor - Cauzele subtile ale imbolniivirii
734.
321
NAS CARE CURGE iN GAT
Orice lichid din corpul meu reprezinta un aspect al emotiilormele. Dad nasul
eurge in gat, in'loe ca lichidul sa iasa in exteriorul eorpului, acest lucru indica
faptul catm! "inghit' emotiile sau lacrimile. Am tendinta de a rna retrage in mine
~i"a-mi plange de mila". Sunt atasat de cineva sau de ceva. Lacrimile vor sa curga,
dar iml este greu sa Ie las sa curga: vreau sa arat ca sunt foarte puternic ~i
controlez totul, dar realitatea este total alta. '
,_
Daca sensibilitatea mea este reprimata, mai devreme sau mai t~rziua va trebui sa
se exprime. Am atata nevoie ca ceilalti sa' se oeupe de mine! Ceea ce arat
celorlalti este complet diferit de ceea ce traiesc eu in interior $i astfel rna
, deconectez de lumea din [urul meu.
'
",;'
Este important sa rna ocup de mine, sa fae lucruri pentru mine, pentru a-mi
recapata pofta de viata si a-mi lndepllni misiunea, Trebuie sa fiu sincer ell cei din
jurul meu. Imt asum din plin emotiile. Incep din nou sa am grija de mine, daca
vreau ca ~i ceilalti sa lmi ofere afeqiune'
,
,
,
735.
NAS (congestie)
736.
NAS - KILLIAN (polip allui ...)
Veri: CONGESTIE
Vezi ~i:TUMQRA.
Polipullui Killian ,59 esteo tumora benigna.care se dezvolta in sinus sau in fosa
nazala .corespunzatoare acestuia si obstructioneaza total sau partial partea
afectata. Ca si tn cazultumorilor, in general, este verba. despre faptul ca am
suferit un soc emotional fata de ceea ce "am simtit". Durerea rna face sarna inchid
~i rna deterrnina sa retraiesc sltuatii care m-ar putea afecta. In, functie de
localizarea pollpului.acest "glob de carne", voi putea gasi ceea ce.ma tulbura, fie
pe partea .stanga, pe plan afectiv, .emotional, fie pe partea dreapta, pe plan
rational sau legat de responsabllitatile mele. .:
" Daca este nevoie ca polipul sa fie scos, Ii multumesc corpuIui meu pentru
inforrnajia pe care mi-a transmis-o '$i accept! 'I din toata inima'l,
constienttzarea pe care 0 am de facut,
737.
NAS (sangerari ...)
Nasul este organul prin care cireula aerul pentru a ajunge la plamani i sangele
transporta ,aerul i oxigenul .in intreg organismul. Sangerarea
nasului
(epistaxis) indica faptul ca las bucuria, dragostea de viata, in afara cQrpului
meu, in afar a fiintei mele. imi pierd bucuria in legatura ce ceva ce simt. Exista,
cu siguran}a, 0 mare deceptie in viata mea, Am impresia ca sunt golit de 'tot
sangele, de toata bucuria de a trai. Am sentimentul di nu sunt aceeptat! 'I,
reeunoscut sau iubit la adevarata mea valoare. Joe rolul victimei i am tendinta sa
,pastrez distanta fata de ceilaIti. Ma simt inchis,~i presat de lucrurile pe care Ie am
, de facut. Sangerarea nazala atrage atentia celorlalti asupra mea. Daca sunt un
59 Killian
(Gustav): oto-rino-faringoiog german (1860-1921). A activat fa Berlin, apoi in Statele Unite, unde a inventat
bronhoscopia iri anuf 1897 ~i esofagoscopia in 1898
, .'
'
-~ ''I''''
11 1
~;
!,
~"
1 'I
1 ..
...
'\
Jacques Martel
322
copil, iml este greu Sa rna pozitionez fa~a de 0 persoana, care reprezinta pentru
mine 0 autoritate. Caut tot timpul aprobarea acelei persoane.
.
Accept !" sa inva~ sa rna recunosc, S? rna iubesc eu tnsumi, si sa tnteleg di
ferieirea mea depinde doar de ceea ce cred eu despre mine insumi. Bxista 0
credinta straveche conform careia, emotiile rele sau situatiile rele se due, in afara
vietii mele, ..
738.
NAS - SINUZITA
Cand am sinuztta, am .un blocaj la nas si smusurile sunt afectate. Aceasta

infectie a sinusurilor are legatura cu neputinta mea fata de 0 persoana sau 0
situatie: nu a pot suporta sau nu Ii mai suport "mirosul" puternic. ~imt ca rna
sufoc, rna "ustura" ... Sau este po sibil sa presimt un perieol sau a ameninjare, care
starnesc 0 frica In interiorul rneu. Pericolul poate fi real sau imaginar: rezultatul
va fi acelasi, "Miroase urat treab~ asta", Adevarul este ascuns sau deformat ~i din
. acaesta cauza rna simt ineonfortabil. Este posibil sa. rna aflu intr-o situatie din
care am impresia di nu exista nicio iesire si ca rna aflu intr-un irnpas? Imi doresc
un copil, dar am impresia ca acest lueru este imposibil sau am deja un copil, dar
as vrea sa rna simt mai apropiat de el, mai unit eu el? Pot avea impresia ca "eeva
nu miroase bine", ca exista ceva aseuns sau ca cineva face ceva pe la spatele meu.
Ma opun, deoarece refuz sa las aerul saintre pe nas. Creativitatea mea va fi foarte
scazuta si am tendinta sa lucrez intr-un mod mai rational, Simt rnulta iritare,
deoareee rna simt limitat, tara spatiu de manevra. Ma simt fortat, comprimat
"strivit ca 0 lamaie", atat in ceea ce priveste spatiul-vital [slnusul maxilar) cat ~i
timpul (sinusul frontal). Ma aflu intr-o situatie in care exista 0 ierarhie: pentru
ea rna simt supus si primesc mai putine inforrnatii decat daca as fi avut putere de
decizie, am impresia ea trebuie sa suport tara sa cunosc toate elementele fiecarei
situatii, Deoarece nu pot sa inteleg totul, pot intui anumite lucruri, dar nu am
nieio confirmare ca ceea ce simt este adevarat ~i acest lucru rna deranjeaza mult.
Iri loc sa imi ascult voeea interioara, las vechile mele scheme mentale sa imi
dicteze comportamentul. tmi rep rim emopile, angoasa ~i frica mea ca nu sunt
iubit. Ma simt strans de gat. Neputinta mea rna fac sa rna ascund in iluzie ~i in
revolta. Am impresia di mi-am ratatviata ... Sinuzita "explodeaza" cand nic.ieu nu
mai pot ~i sunt pe care sa explodez emoponal. Nu mal pot trai in siguranta vietii
organizate ~i rigide, pe care mi-am creat-o. Nu mai pot trai in functie de ceila1ti,
pe care ii folosese ca pe ni~e balize de salvare. Am nevoie de rep ere noi i Sa!m~
afirm autoritatea. Mesajul pe care trebuie sa il inteleg este acela de a SImp
iubirea din jurul meu i de a 0 inspira cat mai adanc in mine.
Accept!" sa vorbesc despre mine. Nu mai am nevoie sa fac tot timpul
compromisuri. Am incredere in vocea mea interioara, pentru a afla ceea ce este
bun pentru mine. Las tandre~ea sa intre in viata mea. Am incredere in mine $i pot,
in sfar~it, sa vad lumina!
.
.
739. NAS (stranut)
740.
NAS (sforait)
Vezi: STRANUT
Marele Diet/onar a/Bolilar 11 A/ecfiunilor
741..
N~ERE
Cauzele subtile ale fmbolnavirii
(felul' in care s-a petrecut nasterea mea, ca si copil ...)
Vezi ~;:
NASTERE (ca mama)
In timpul celor noua luni de gestatie, cand nu eram decat un foetus, toate
simturile mele erau deja trezite si auzeam tot ceea ee marna, tata sau cetlalti din
jurul meu spuneau. Puteam simti si emotiile, "startle sufletesti" ale celor din jurul
meu, mai ales pe cele ale mamel mele, eu care tntretineam legaturi foarte stranse
'si puternice. Felul in care pot interpreta ceea ce am auzit sau am simtit in timpul
acelei perioade va influenta asupra comportemente mele viitoare. De exemplu,
este posibil sa fi avut impresia ca "am facut-o pe mama sa sufere", in timp ce m-a
nascut, cand de fapt, ea a contribuit Ia cresterea durerii prin anxietatea ei, prin
fricile ei ~i prin faptul ca retraia propria ei nastere, pe care 0 eonsidera foarte
dureroasa. Sau am putut crede ca din cauza mea, mama a fost pe punctul de a
muri. Astfel voi purta cu mine, toata viata, acest sentiment de culpabilitate "de a-i
fi facut diu mamei", sentiment pe care ilvoi retrai fata de alte persoane, Daca am
lmpresia ca nu am fost un copil dorit sau ca parintii ail vrut s11rna tina ascuns,
iml pot trai viata ca 0 fantoma, Pot simti un sentiment de respingere foarte
puternic si am 'tendinta de a rna Indeparta de ceilaltl. Daca am avut putine
contacte cu parintll mei, este posibil sa vreau sa compensez acest lucru deveniind
exagerat de apropiat fata de ei, "rna lipesc de ei". In plus, felul in care s-a petrecut
nasterea mea sau mijloacele folosite pentru a decurge mai usor, tmi vor influenta
eorriportamentele pe care le am in viata de toate zilele, care se refera la felul in
care a decurs nasterea mea. Acest lucru se intarnpla mai ales atunci cand
traiesc mari tulburari sau mari schimbari in viata mea, situatii pe care nu le pot
controla. lata cateva exemple cu situatiile cele mal des lntalnite:
Oaca .pozitla mea in pantec era incorecta, nasterea a fost foarte diflcila si
dureroasa .: Acest Iucru rna poate determina mai tarziu, sa traiesc 0 viata de
sacrificiu, voi continua sa rna pedepsesc crezand ca aceasta este singura
-modalitate de a trai. Am tendinta de a indura multa durere i frustrare, tnainte de
a ie~i din anumite situapi. Daca m-am nascut prematur, voi fi de multe ori
nerabdator: 0 sa vreau sa termin 0 sarcina inainte chiar de a 0 incepe. Am
impresia ca nu sunt complet, ca imi lipse~te ceva. Voi cauta mereu "acel ceva". In
plus, daca am stat in incubator, 0 perioada, voi retari adeseori aceea~i
. singuratate profunda ~i impresia ca sunt neputincios in fata unor situatii sau a
unor persoane, ceea ce rna determina sa rna izolez ~i sa am un nivel de energie
foarte scazut. imi va fi frica de intunerie, deoarece m-am obi$nuit foarte devreme
in viata mea, sa stau in lumina puternica ~i in galagie. Pot trai un sentiment de
respingere puternidi, din cauza faptului ca am avut impresia ca mama m-a
neglijat dupa natere sau ca "m-a expulzat" de la locul meu. In acest caz, voi avea
tendinta de a rna pIasa in situatii in care voi fi dat afara, fie din cas~, fie de la locul
de mundi sau din relatiile afective. Contactele cu ceila1ti sunt rare sau absente.
Deoareee timp de a perioada mi-a lipsit hrana mamei mele, voi avea tendinta sa
mananc intr-un mod compulsiv, pentru a evita sa retdiiesc aceasta lips~. Este
posibil sa fi auzit, persoanele care veneau la spital, spunand Iucruri de genul: "
Vezi:SFORArr
I
l!
~.
Jacques Martel
324
Marele Dictionar 01Boli/or ~I AfeCfiunllor - Cauzele subtile ale imbolniivlril
Cum va trebui sa te zbati pentru a supravietul!" Crescand am .P.astrat' aceasta

impresie ca trebuie sa rna lupt pentru viata mea si pentru cauzele importante.
Astfel, a abandona, a renunta devin p~ntru mine sinonime ell un pericol de
moarte.
,'.
..'
....
..
Faptul de a fi pus in.incubator
este, pentru mine, 0 problema de .supraviejuire ~i
acest lucni se face, mai ales prin cresterea in greutate. Mai tarziu, esteposibil sa
.. am dificultati legate de pierderea in .greutate, deoarece am inregistrat inc~ de la
nasterefaptulca
trebuie sa am rezerve de gras)i~e, pentrua putea supravietui.
Daca, din contra, m-am nascut mai tarztu de termen, voi avea 0 dificultate in a fi
punctual si a face lucrurile la timp.
nevoie de mai rnult timp si rna simt
bulversat de lucrurile pe care Ie am de tacu~. Imi place, de asemenea, ca lucrurile
sa fie facute in felul meu. A~ putea sa manifest, agresivitate fata de. persoanele
care vor sa rna faca sa rna simt.vinovat de intarzierile mele, deoarece am impresia
.ca sunt i~ intarziere, din cauza evenimentelor exterioare, Am tendinta de a ma
"gandi mult inainte de a actiona silmi este greu saIau decizil.In viata, este posibil
sa- am tendinta
rna agata de persoanele cu care rna simt in, largul.meu, Peate
mama voia sa ma pastreze mai mult cu ea,-t~i facea griji pentru mine ~,iera fericlta
: sa .ma simta in burta ei sau poate eu eram eel care vola sa ramana in fuziune cu
ea? FaptuI de
rna fi nascut fle prea devreme, fie 'prea tarziu determina, in
general situatii conflictuale, legate de timp. Ac<;ept!"sa tnvat sa stapanesc timpul
pentru a face bine lucrurile si a avea timp pentru mine. In loc sa traiesc tottimpul
. in viitor.sau in trecut, invat sa traiesc in prezent,
"
.. '
.
o nastere care trebuie provocata, denota adeseori faptul ca nu eram pregatit
pentru a veni pe lume, este posibil sa traiesc multa frustrare, care rna va ipS9ti pe
tot parcursul vietii. Pot sa devin neincrezator fata de cei din jUl-ul meu. Naterea
provocat~ sau naterea prin cezariana pot deterrruna copilul sa fie frus~~t sau
. furios, deoarece nti este pregatit sa vina pe lume: deoarece simte fricile mamei
:.sau Ii este frica lui insul. Taietura din cezariana ~ste foarte drastica;' copilui a
ieit intr-un mos brutal din pantecele'mamei.
$i astfel, aceastaielre
prea r~pida
pentru el, va provoca frustrarL De aceea 'aceti nou-nascUli plang mullin p,ri~ele
luni de la natere. Uneori, medicul este cel caredecide.sa
provoace naterea. In
viata cotidiana, mai tarziu, acest lucru se reflecdi in .nevoja ca altcineva ~;~ ia
deciziile pentru mine. Sau a~ putea av~a 0 reacpe total opusa, sa nu suport 4eloc
ca ceilalp sa ia deciziile in locul meu, sa nu leis smirta mea "in mc1inile' ciItcuivif'. In
acest caz, doar opinia mea conteaza,.deoanice;-im;ontient;
imi amint~sc ca, in
Am
de a
a:
dmpul na~terii mele, nu am fost consultat peiltru it ti dnd eram pregatit sa: Yin
pe lume.pe Inlume,
cazul este
in care,
mama
mea.tendinta"
'a avut nevoie
de anestezie
pentru~i
.aduce
posibil
sa am
qe a adormi
tot, timpuI'
a
i d~.ma
"anestezia" realitatea, nu percep lpcrurile' clar i interpretez
in: felul" meu
. evenimentele, in functie de fricile pe care le.am. Este vor~a despre 0 for.ma de
fuga, asemenea unui: drog: fiind ametit, "inghetat", eVit' s~ intru in contact cu
emopile i Cll fricile mele. imi este greu sa primesc mangaierile.i este poS.lbil sa
am bolide;piele.
Este posibil sa imi.fie friea de durer;e, sa am tendinta:sa'fiu
325
distrat la munca si Sa am 0 dificultate de a acceptalv sa.lndeplinesc sarcini care

!=ermult timp sl multa energie..
.
'.
. , . .,
In cazul in care am avut cordonul ombilical infa~uratin
[urulgatului, rna simt
"sufocat" de oameni sau de situatii, Pot sa.am 0 sensibilitate la nivelul gatului, iml
este greu sa rna exprim, sa comunic simplu i afirmativ. Am tendinta sa rna simt
"strans de gat". In acest caz, poate fi verba si .despre disperarea mamei in fata
nasterii.: mama. se lntreaba dad copilul .se va naste in.' cele: mai bune conditii
.: .posibile i dacatrebuiejntr-adevar
ca acel copil sa vina pe lume. Nu vrea sa illase
sa plece60 Astfel, adult fiind, acest lucru se poate reflecta, de exemplu, daca nu rna
simt in largul meu cand port 0 cravats, un fular, bijuterii, deoarece acestea Jmi
amintesc, chiar daca inconstient, ca am fost in pericol de moarte cu cordonul
. infa~urat in jurul gatulut, Imi va fi greu sa rna apropii de oameni, atat pe plan
fizic, c.at i afectiv, deoarece am impresia di "mi se ia aerul" ~i nu vreau in niciun
. caz, "sa-mi leg funia de gat" prin casatorie,
.
.
In cazul unui copil nascut prin cezartana exists mai multe interpretari posibile:
este posibil sa fi luat decizia de a iesi, dar se simte impiedicat sau a fost scos afara
, inainte ca el sa fle.pregatit sa iasa. In astfel de cazuri, ca adult, voi aveadiflcultatl
cu privire la aducerea proiectelor la termen, iar un efort prelungit si constant este
foarte greu de realizat. Ma descurajez usor, Prefer ca ceilalti sa. faca lucrurile in
locul meu, rna simt incapabil sa Ie fac eu insumi. De asemenea, pot avea impresia di
oamenii rna trateaza nedrept sau ca nu sunt recompensat cumtrebuie
pentru
eforturile depuse, "Dati-l Cezarului, ce este alCezarului" ! Ca mama, faptul de a
'face 0 cezariana, rna impiedlca sa nasc prin vagin:Este posibil saf trait 0 situatie
.in care rn-am simfit abuzata; fie ca s-a intamplat in realitate; fie ca mi~a fost foarte
teama ca se va intampIa,. nu exista nicio diferenta. Ceea ce este important este
cum am trait acea experienta i ce am simpt. Pentru ,d vreau. sa evit sa imi
remerriorez acel eveniment dureros, cezariana
devine o.modalitate
maL uoara
de a na~te copilul. Daca sunt acel copil nascut astfel, pot dezvolta mai tarziu un
comportament ezitant, fricos i sa am dificultati de a ma angaja in viata. Nu am
incredere in deciziile mele, deoarece imi este teama 'ca rna in~el. Deoarece nu am
avut contact direct prin plele, cu mama, la natere, po ate, mai tarziu Yoi avea 0
dificultate in a aprecia sexualitatea prin contactul pielil.
Dadi am avut 0 pozitie transversaJa
la natere; ca adult voi trai adeseori_:o stare
"de culpabilitate, mai ales deoarece am impresia ca ii fac sa sufere pe cel din jurul
meu; Repit muite in mine i imi este greu sa rna relaxez l sa am incredere.
Traiesc multa tensiune interioara. Nu ma'simt bine aezat in viata. Este ca i cum
a . merge jnvers in lume, nu a~ fi doril sau rna' simt incapabil sa implinesc
doriri!ele i'a~teptarile parinplor mei. De asemenea, pot ave a impresia ca rna simt
limitat in aCfiunile mele' ~i in proiectele mele. Este ca ~i cum oamenii' i
citcumstantele vietH fac in aa fel indit eu sa renunt la lucrurile noi pe care vreau
sa Ie fac.
~ Patrid( Drouot a menponat intr-una din cartile sale faptul ca un procent mare (peste 60 %) dintre persoanele
Msalte OJ cordonul ombilical inta$urat in jurul gatului, au conftientizat,
in timpul unei regresiuni intr-o viata
anterioara, faptul ca au fost spanzurate
~,",:,,"""',,:",'"1,:iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii~~~
.
!
.. ~ ~
...
"
''J
l'
"
"
..
l--:
~.
Jacques Martel
H.u
iii
,I
11
;~ :
'i,
':,
Daca, in timpul nasterii s-a folosit forcepsul, care avea rolul de a-mi strange ~i a-mi
proteja capul, pentru a usura expulzarea, este posibil sa sura:- de d~~e:i_d~ c~p, d~
dureri ale craniului si am' impresia ca rna izbesc de multe dlficultap. m viata, mal
ales la inceputul unui proiect sau al unei noi relatii. Am impresia ca, trebuie sa fac
fata circumstantelor care apar, pentru a-mi duce la capat noul proiectsau noua
relatie, Iml pun multa presiune pe umeri ~i am 0 placere 'rautacioa~a in a' ac~ep~! 'I
inutil tot mai multe responsabilitati. Ma simt "fortat" sa fac anumite lucrun, avand
des impresia ca "nu am de ales". Am tendinta de a astepta pana in ultimul mo~ent
pentru a face ceva. Pot trai des sltuatii de urgenta un care am nevoie de un ajutor
din afara, la fel ca si la nastere. Fara acest ajutor, simt ca voi rnuri ... T?tu~i, da~a
atunci cand eram bebelus, as fi vrut sa raman 'in fuziune cu mama mea, ajutorul dm
exterior ar fi fost perceput ca ceva negativ, m-ar flllpsit de contactul cu m~ma..Le
pot cere parintilor mei detalii despre nasterea m~a. Do~ f~ptul de a .cO~$tien~za
dificultatlle traite in acel moment rna va ajuta sa inteleg ~l' sa schimb
comportamentele care decurg ~i care pot sa nu Imi plac~....
~
Daca sunt geaman, tmt pot pune intrebarea de ce partntu mel au fost atat de
. grabitt sa alba copii, din moment ce au facut doi in acelasi timp. Le era te~ma di
i~i vor pierde copilul si..inconstient, au facut, un al doilea, pentru a se asigura ?
Oricare ar fi motivul. le multumesc pentru ca. m-au adus pe lume ...
742.
N~TEREAPREMATURA
. 0 nastere prematura are loc intre a 29-a' ~i a 38-a saptam~na. de lei in~etarea
.. menstruanei. Daca se.Intampla, este posibil ca eu sa nu rna. sirnt suficient de
puternica pentru a purta acest copil pana la termen ~i ca doresc, inconstient, sran
a
debarasez de el. Poate di am .pastrat sarcina secreta, ascunsa de' 0 persoana de a
carei reactie imi era foarte teama.
. . ".
..'
..
Orieare ar fi motivul, accept! 'I ca tot ce se intampHi este spre binele meu ~i
al copilului nascut prematur.
743.
NEBUNIE Vezi ~i:PSIHOzA
Nebunia, denumita ~i'alienare mintala sau psihoza, apare atunci cand .nu mai
suport ~i resping lumea in care traiesc. Ma simt agresat ~i persecutat .din toa~e
partile, mai ales de propria mea familie. Viata !lU.inseamna p~ntru .~ne deca:
suferinta. Ma inchid in universul meu unde rna sunt foarte bme. NlmlC nu rna
poate atinge aieL Este modul meu de a rna deconecta 'definitiv de fam~lie'~i ~e
lumea exterioara. Este 0 fuga ~i 0, evadare. Aceste aspecte apar mal ales m
grandomanie, care este asociata cu un sentiment exagerat al ,pro~riel mel:
valori sau al cauzei la care ader. Exista 0 Upsa de realism care are drept cauza
!ipsa respeetului de sine. Ma simt mic ~i imi proiectez idealurile in lumea iluziilor.
Accept! 'I sa ma eliberez de aceasta nebunie, primind iubire ~i intelegere.
Dadi consider ca nebunia pune stapanire pe mine, trebuie sa preiau controlul
asupra mea ~i sa accept! 'I faptul ca, tot ceea ce mi se intampla are un motiv ~i
prin aceste experiente devin mai responsabil, mai liber, mai stapan pe viata.mea,
Astfel pot sa accept mai u~or noile situapi care apar in viata mea.
. '.'
.
Marele Dlqionar af Bali/or ~IAfeqiunilor
744.
NEFRITA Vezi:RlNlCHI-NEFRITA
745..
NEFRITA CRONIcA
746.'
NEFROPATIE
747.
NELINI~E
- Cauzefe subtile ale imbolnaviril
327
Vezf:BRlGHT[BOALAALUJ ...j .
Vezi:RlNICHI~ NEFRITA
Nelini~ea se manifesta :prin . agitatie, angoasa ~i frica, Provine dintr-o

nesiguranta interioara pe care 0 traiesc si care rna face sa fiu foarte emotiv.
Nelini~ea mea i~i poate avea originea in copilarie, mai ales daca am trait 0 stare
de nesiguranta fizica sau sociala sau am avut impresia ca mi-a lipsit ceva pe plan
afectiv ~i educational sau daca m-am simtit abandonat la un moment dat.
Aceasta tradare poate reaparea la varsta adulta atunci cand retraiesc 0 situatle
asernanatoare cu cea pe care am trait-o in copilarie ~i care imi "reactiveaza" acest
sentiment. Traiesc nelmiste ~i fata de o situatie fata de care cred ea nu am nicio
putere sa 0 schimb sau in care rna percep mai mult ca victim a evenimentelor
decat ca ~i creator al acestora. Cred ca trebuie sa' Indur in loe sa cred c~ sunt
capabil sa actionez sl sa accept] 'I sainvat sa am incredere in mine.
Trebuie sa fiu mai puternic decat angoasele mele pentru a Ie putea controla,
in loc sa fie ele ceIe care rna controleaza ~i imi alimenteaza sentimental de
neputinta fata de viata.
.
Nellnistea este legata de 0 lndotala, de 0 frica fata de 0 situatie sau 0

" persoana, fata de care simt un pericol. Am 0 neintelegere fata de ceea ce mi se
)ntampla. MentaIuI meu incepe sa fabuleze eu tot felul de 'idei sinu rna mai pot
concentra. .
..
...
,
lncepand de acum, imi concentrez atentia' pe interiorul meu ~i accept ~'I, Ia
'.nivelul inimii'l experientele vietii ~i ma protejez in acela~i timp.
748.
NEMULTUMIRE
Nu sunt satisracut de ceea ce mi se intampUi in viata. Sunt poate prea

perfectionist. Nemultumirea mi se vede adesea pe fata. Am nevoie sa fac
schimbari in viata mea, sa restructurez, dar imi este teama de consecintele care
vor decurge; Prefer a~adar sa rna plang, in loc sa acponez.
Accept! 'Isa caut cauza acestei nemultumiri, pentru a aduce schimbari
.' pozitive in viata mea, cu mijIoacele potrivite. Voi fi primul care voi beneficia de
. ~:mai multa bucurie, care se va rasfrange ~i asupra celor din Jurul meu.
149.
NERVI (in general)
; 'Nervii sunt organe care primese ~i transmit informatii intregului corp, informatii
provenite din sentimente, din ganduri sau de la simturi. Activitaple contiente
"sunt controlate de nervii perife'rici, care i~i au sursa in maduva spinaIa, unde se
::-afla sediul sistemului nervos. Activitatile incon~tiente, pr~cum bataile inimii'l
: sau respirapa sunt controlate de sistemul nervos vegetativ (autonom). Prin
~':medit~ti~sau prin~r-.? rel~xare profun~~1 pot obtine un control con~tient.asupra
. acestul slstem. EXlsta mal multe felun m care pot fi afectat, deoareee slstemul
Ii
..
".,'
a ... ... ......
..I ..& ..& ~
1.1
,",,-.
j
,- 1
-or
328
nervos acopera mai multe functii. Nervii sunt ca un sistem electric al corpului,
Daca circuitele mele sunt supraincarcate deoarece exista prea multa "tensiune",
acest lucru afecteaza functionarea organismului meu, Aceasta tensiune poate
aparea din faptul ca am nelinisti fa~a de viitor si lmi este teama ca proiectele pe
care le pot realiza nu vor fi gata la termen. Aceasta tensiune a nervilor mei
reflecta starea mea Interioara: rna simt In detentie (in inchisoare) fata de 0
persoana, 0 situatie sau pur si simplu fa~a de mine insumi. Daca sunt afectati
nervii senzitivi (cei care pleaca de la organele de simt) inseamna ca vreau sa
devin insensibil fata de ceva sau fata de cineva. Dad sunt atinsi nervli motori
(care ajung la muschi), am 0 dificultate in a face 0 anumita miscare, Nervii stau la
baza comuntcarlt si, daca nu functioneaza normal, pot sa rna lntreb, In ce aspect
din viata mea as ave a interesul s~ comunic si sa primesc ceea ce au .de spus
ceilalti,
'
'
Daca sunt "cu nervii la pamant" sau lila capatul nervilor", acest lucru ,Imi
rearninteste ca am 0 sensibilitate crescuta i, chiar daca este posibil sa rna fi
simtit ranit In trecut, accept!" sa am incredere In ceilalti.
'
750. NERVI (cIizcl de ...) Vezi ~;: lSTERlE. NEVROzA
Crizele de nervi reprezinta 0 crestere a energiei, 0 vibratie interioara, care

blocheaza nivelul vorbirii prin lipsa comunicarii sau incapacitatea de a-mi
exprima punctul de vedere, In cadrul unei activitati cand este imposibil sa
,Indeplinesc sau sa realizez ceva. Blocajul devine atat de puternic tncat, nu pot
, elibera energia In armonie si atunci se produce 0 explozie. Aceste crize Ii au
originea in atentia mea care este tot timpul centrata pe frica. Imi este tearna tot
impul sa se va lntampla ceva negativ i nu fac nimic pentru a schimba acea
situatie,
"
,
Accept!" sa rna opresc si sa consnentfzez "totul, respirand adanc i
relaxandu-ma profund. Trebuie sa accept!" situatia i sa imi acord timp pentru a
face tensiunea sa scada prin reechilibrarea emopilor mele.
751. NERVI-
.j
::1
"
Marele Dictionor 0/ BoTilor 1i A/ectiunilor - Cauzele subtile ale imbolniivlrli
Jacques Martel
NEVRALGIE Vezi ~;: DURERE

Nevralgia poate fi descrisa ca contact stricat, pe traseul unui fir electric. Firele
electrice sunt reprezentate de nervi. Este 0 durere ascutita, pe un nerv,
provocata de a tensiune prea mare pe traseul nervului. Dadi nervul este taiat,
inseamna ca i comunicarea, libera circlIlape a energiei in mine, este Intrerupta i
ea. Se produce 0 separare, 0 Intrerupere. Exista 0 "raceala" care s-a instalat Intre
mine i 0 alta persoana, 0 anumita animozitate, insotita de agresivitate i de
ranchiuna, care rna Impiedica sa intru In contact cu acea persoana. Gandurile
mele sunt iritante i arzatoare. Am impresia di "Imi vor crapa nervii". Locul in
care este situata durerea indica genul de emope despre care este Yorba. Un
sentiment de culpabilitate i dorinta de a fi tot timpul In normele stabilite de
societate sunt, de multe ori, sursa unei nevralgii. Imi este frica de autoritate.
Dad nevralgia apare la un brat sau la 0 mana, acest lucru indica 0 presiune
,(precum un angajament) sau 0 alta. emoiie (precum neputinta), care rna
329
impledlca Sa ':i~u" ~ d~c~zie sau 0A directi: armonioasa in vtata, Daca nevragia

apare la ~n. pl~lor, indica un pas in plus rntr-o noua directie, pe care emotia il
, blochea~a l, p~m _?rmar:, blochea:a Iibera circulatie a energiilor In vlata mea.
Nevralgla factala arata faptul ca fata mea "este de gheata", ca Irni ascund
emotiile, pentru a rna proteja. Pot, de asemenea, sa am tot timpul, "chiar in fata"
ceva c: 1m!aminteste de un evenirnent dureros din viata mea. Nevralgia dentara
reflecta ca, faptul de a rna plia In fata celorlalti rna revolta, -Devin indiferent
pentru a evita sa fiu nevoit sa tau decizii.
, Accept!" sa i~i constientizez
emotiile interioare, care impiedica fluxul
natural de energie. In ce situatie rna simt blocat? De ce comportament sau obicei
vreau sa rna debarasez? Constientizand
aspectul vietii mele (in functie de
pa~tea corpului care este afectata) care este atins de anxietate sau nesiguranta, 11
VOl putea remedia mai usor i voi gasi sclutiile si toata iubirea
necesara, Ma
elibe~~z d~n aceasta Inthis.oare pe care mi-am construit-o eu singur. Las sa curga
ernotiile l le acceptlv Ie mtegrez si le schimb in ceva pozitiv. Raman In contact
permanent cu esenta mea divina si astfel pot Indeplini lucruri importante !
f
752. 'NERVI-
NEVRITA
Nevrlta este inflamatia unuia sau mai multor nervi. Partea corpului care este
~ectata de unul sau mai multi nervi, indica In ce aspect al vietii mele este nevoie
~a fa~ 0 contie~tiza:e. Chiar daca aparent nevrita ii are originea lntr-o
, infectie, in alcoohsm, in anumite boli sau In efectele secundare ale anumitor
medicamente, este de dorit sa gas esc, In comunicarea cu mine lnsumt, factorul
, 'care maa determina sa traiesc furia. Ii refuz pe ceilalti, In ceea ce sunt sau in ceea
ce fac. Ma simt agresat si vreau sa rna apar. Detest imprevizibilul. De' aceea
, incerc sa previn totul, avand astfel un faIs sentiment de control. Prefer sa traiesc
In anonimat, Astfel; ceilalti nu rna vad ~i evit sa ii critic.
Accept!" sa restabilesc aceasta comunicare cu mine tnsumt i imi gas esc
mtelegerea de care am nevoie. Regasesc mai mult calm in viata mea i In corpul
meu. Traiesc In adevar, transparenta ~i cu inima" deschisa.
A
753. NERVOPTIC Veri: NERVl- NEVRlTA

754 .
NERVUL S~IATIC Vezi ~i:DURER, SPATE / lAFECf/UNI ALE ...] / ZONA LOMBARA,
PICIOARE /
UN GENERAL] / lAFECf7UN/ ALE ...} ,
NervUI sciatic Incepe din zona lombara a coloanei vertebrale, traverseaza fesele
;coapsa i gamba, ajungand pana la laba piciorului. Durerea simlita rn~
, pa~alizeaza. Este posibil ca dUrerea sa se manifeste mai mult la un picior decat la
celaI~I~.~m nelini~~i c~ pr.ivire la' situatia fin anciara, deoarece tree printr-o
tranzlt~e Imp~rt~n~a dm vlata mea, care rna face sa traiesc 0 nesiguranta
putermca. Daca plclom) drept este afectat, acest lucru poate insemna ca Imi este
frica sa facfata responsabilitaplor din viata mea. Sau pot avea sentimentul ca "Imi
pierd sprijinul", mai ales, daca am :;iisentimentul ca sunt tradat. Ma simt obligat sa
merg Intr-o anumita direqie, de!?inu vreau acest lucru. Daca durerea apare In
v
,~- 1
11
IJ
.....
1 '
piciorul stang, lipsa de bani lml poate intensifiea sentimentul di nu pot da totul,
pe plan material, oamenilor pe care Ii iubesc. Exista lucruri pe care as vrea sa Ie
fac, dar nu pot. Mi-e teama di dragostea lor pentru mine_va fi afectata, lmi fae
iluzii, rna consider foarte spiritual ~i detasat de bunurile materiaIe (am un soi de
ipocrizie). Totusi, tema de a nu avea bani rna urmareste i devin foarte anxios.
. Muncesc mult, am responsabllltatlmari ~i, in ciuda eforturilor mele, am probleme
financiare. Corpul meu intepeneste: rna simt blocat. Este ea $i cum m-as slmti
strans de gat, neputincios Intr-o situatie, avand impresia di altcineva are putere
. asupra acelei situatii, nu eu. Ma simt limitat in libertatea mea si in creativitatea
mea. Ce anume nu fae? Am oare cunostintele si .talentul necesare pentru a face
fata unei noi situatii? Neslguranta mea rna face sa rna revolt am resentimente
fata de viata, Mi-am creat un sentiment de inferioritate.
Agresivitatea se instaleaza [ara sa lmi dau seama i comunicarea mea cu ceilalti
are de suferit. Furia fierbe in' interiorul meu. A$ vrea sa opresc .totul l Este
important sa imi calmez nervii, deoarece, in acest moment, am impresia ea am
nervii intinsi la maxim. Constlentlzez confuzia mea mtertoara sl durerea mea
(atat interioara cat ~i exterioara] cu privire la directiile din viata mea, aid i
acum. Aceasta durere rezulta adeseori din incapatanarea mea de a rna agata de
veehile mele idei tn loc sa fiu deschis spre schimbare si noutate. lmt fac. griji
pentru ea cei din juruI meu sa fie bine si fericiti, in detrimentul propriei mele
fericiri. Aceasta situatie este frecventa in eazul femeilor insarclnate, care traiesc 0
eonfuzie interioara si 0 suferinta eu privire la dlrectia actuala din viata lor: au
tndoieli, temeri si nelintsti. Ma simt sustinut in noile mele responsabllitap, pe
care Ie voi avea de aid inainte? De cine sau de ce anume as vrea sa rna apropii
sau, dimpotriva, sa rna tndepartez. Am 0 dlficultate, deoarece acest Iueru ar aduce
multe schlmbari in vlata mea. Constlentizez faptul ca m-am lnchis singur intr-o
inchisoare, pentru a nu fi fericit i a-mi putea dezvolta pe deplin potentialul, nu
indraznesc sa traiesc in functie de esenta mea, de eul meu autentic. lmt las la 0
parte latura intuitiva, impulsiva, creativa, M~iimpiedic sa avansez mai repede din
cauza fricilor mele. Caut siguranta In exteriorul meu sl tn lucrurile materiale,
artificiale.
Nu trebuie sa rna judec, ci sa rna acceptlv asa 'cum sunt, Accept.lv faptul ca
sursa adevaratei mele slgurante este in mine ~i nu in bunurile pe care.le am.
Ma relaxez ~i am tncredere tn univers, deoarece exista abundenta pentru toti, pe
toate planurile: fizic, mental i spiritual. Avand lncredere in univers, am
'incredere in viata. Aleg sa accept!.., flexibilitatea ~i descopar adevarata bogatie,
cea care se afla in mine. Adevarata valoare a unei flinte se masoara cu mare~ia
sufletului ei. Imi accept!.., limitele, imi con$tientizez mdle i Ie integrez. Decid
sa avansez in viata ~i rna las indrumat in siguranra, pentru binele meu.
755.
NERVOZITATE
Nervozitatea este un semn care indica faptul di nU,am 'incredere in mine, in cei .
din jurul meu ~i in viitor. Faptul de a vrea sa merg prea repede sau sa vorbesc
:i:
~~70,-"~
Marele Dietionar al Bol/lor ~IAfeetlunllor - CauzeJesubtile pie imboln6viril
Jacques Martel
330
"
""""""""""""""""""""
331
prea repede imi tradeaza nervozitatea. Cand sunt nervos imi pierd conexiunea
eu interiorul meu. Devin instabil, iritat.
_
Acceptlv sa am lncredere in viata ~i sa admit ca nu este necesar sa controlez
totul la .perfectie, .pentru ca viata sa fie frumoasa si lubitoare, Constlentizez
faptul ca, nervozitatea mea ascunde instabilltate, frica de un eveniment in care nu
am ineredere sau teama .de a pierde ceva sau pe cine~a drag. Trebuie sa rna
eliberez ~i sa am Incredere in eul rneu interior $i sa rna relaxez.in mod constant.
756.
NEURASTENIA Vezi ~i: BURNOUT, DEPRESIE. OBOSEAI..A[iN GENERAL]
Neurastenia sau epuizarea nervoasa, este 0 stare de oboseala fizidi si pslhica,

SimptomeIe sale se traduc prin dificultatea de a lua decizii si prin confuzie. Desi
nu am nicio tulburare organica, este posibil sa am dlficultatt legate de digestie,
dureri fizice, 0 emotivitate exacerbata ~i sa rna simt foarte slabit, Neurastenia
seamana in mai multe aspecte cu depresia. $i in acest caz, am tendinta de a fi
singur si a vedea totul in negru. Nu vreau sa fac eforturi, deoarece lml spun ca
acestea nu vorschimba nimic, Atitudineamea negativa este eauza aeestei boli. Ma
simt intr-un impas.Vreau sa excelez, sa rna remarc.rlar mi se pare ea irnirislpesc
~ans~Ie dinainte, de fiecare data cand rna deseurajez.
.
In loc sa iml coricentrez atentia pe "tot ceea ee nu merge in viata mea",
acceptjv sa spun Multumesc pentru ceea ce am. Trebuie sa mii responsabilizez, sa
imi fac proiecte $i sa acceptjv faptul ca, am tot potentlalul, perseverenta $i
curajul necesare pentru a-mi atinge toate scopurile pe care Ie fixez. Fericirea i
bucuria vor ocupa si mai mult lac in viata mea.
157.
NEUROPATIE Vezi:SISTEMNERVOS
758.
NEVQIE (in general) Vezi: DEPENDEN]'A
759.
NEVRALGIE Vezi: NERVI- NEVRALGIE
760.
NEVRITA
Vez;:NERVi-NEVRlTA
761. 'NEVROzA vezi~i:ANGoASA.ISI'ERIE. OBSESIE

'. Nevroza este 0 afectiune nervoasa, caracterizata de conflicte psihice, care
. determina .tulburari de comportament, dar nu altereaza decat foarte usor
personalitatea unei persoane care este afectata. La fel ca depresia Lpsihoza,
nevroza este cauzata de emotiile nestapanite sau de cautarea unei identitati, care
. sa 0 inloeuiasca pe cea pe care 0 refuz. Chiar daca pastrez contactul cu realitatea
~i pot continua sa traiesc in.societate, este posibil sa am un sentiment de angoasa,
.. Judeeata mea poate fi alterata i viata mea sexuala poate fi afectata, sub forma de
-' impotenta sau frigiditate. Ma simt singur, nu am pe nimeni care sa rna sustina. Ma
l simt goIit, deconectat de la emotiile mele. Imi refuz placerile. Ma impiedic sa
, :traiesc eu adevarat ~i, in acela~i timp, imi este frica de moarte. Pot sa am
dependente, deoareee am nevoie de 0 supapa pentru a lasa sa iasa tot ceea ee
vreau sa retin in mine. Lupta interioara este constanta ~i extenuanta. Daca rep rim
~'
",
-1
~
1
T
~,
1
:t
~
II
1
.......
-,
..
1
,
'7
'
1
l'
"'.
Jacques Martel
332
'parte din' mine, trebuie sa rna echilibrez prin comportamente care pot fi
obsesionale. Sunt contrariat, deoarece rnulta lume, inclusiv persoane care
reprezinta autoritatea, este in dezacord ell felul meu de a gandi, .
.
Accept!" sa iini reiau Iocul care imi revine si sa am nevoie sa primesc atentie
. pentru a fi valorizat, Ani nevoie, de asemeneasa gasesc un sens vietii mele, ceea
, ce rnava ajuta sa rna eliberez de tensiunile pe care le traiesc, Voi fi liber, deoarece
imi voi concentra atentia pe un scop fix, pe 0 sursa de feritire i de satisfactie.
Trebuie sa imi acceptlv natura profunda, care lnseamna sa Ii iubesc pe ceilalti si
sa rna iubesc lie mirie Insumi, tara sa fie nevoie sa Inteleg toata viata, de la A la Z,
pentru a rna acceptajv asa cum sunt.
.0
762. NISTAGMUS Vez;: OCHI - NISTAGMUS

763. NODULI
Un nodul este 0 .leziune cutanata sau mucoasa, bine delimitata, aproape sferica i
palpabila, care poate aparea in diverse straturi ale pielii (derma, epiderma sau
hipoderma], Apare frecvent. pe corzile vocale sau in ureche. in acest caz, un
nodul rna ajuta sa constlentizez faptul ca traiesc 0 deceptie, 0 ranchiuna fata de
un proiect pe care nu l-am .putut realiza, deoarece am avut de infruntat un
obstacol foarte mare, care rn-a lndepartat de scopul meus au nu. m-a lasat sa il
ating. Poate fi yorba despre .ceva pe plan profesional sau pe. plan afectiv.
Comunicarea (corzile vocale} poate fi afectata, poate am vrut sa spun ceva ce nu
am Indraznlt sau am impresia ca am vorbit prea mult si in gol. Sau poate fi yorba
despre ceva ce am auzit (nodulla nivelul urechii) $i care rn-a deranjat atat de
tare, tncat am oprit proiectul pe care it derulam. Est eimportant sa stiu ca tot ul se
Intampla Ia momentul oportun. Observ dad rigiditatea pe care 0 arat in viata
mea poate fi cauza afectiunli mele interloare. Daca sunt prea dur fata de mine
insumi, intr-o zi voi vrea sa rna revolt. Am uneori. impresia ca,: .asteptarile
celorlalti fata de mine sunt practic nerealiste si trebuie sa fiu altcineva pentru a
supravietui in aceasta lume. NoduIuI apare de obicei tntr-un loc din: corpul meu
unde nu vreau sa fiu atins (nici macar de cineva pe care il iubesc sau in care am
incredere, de exemplu un medic) deoarece acest lucru imi rearninteste un $OC
emotional, un eveniment dureros. Sentimentul meu de. nesiguranta poate fi
amplificat in acel moment. Pot retrai 0 situatie in care mi s-a spus "nu": $i a fost
ceva foarte dureros pentru mine. Nu primesc recunoasterea de care am nevoie i
nu am tncredere in puterea mea creatoare,
Acc~pt!" aspectul care mi-a oprit entuziasmul, pentru ca apoi sa it pot
depasi, Important este sa Imi ating ~elul fixat, indiferent care vor fi obstacolele de
, pe parcurs. Voi fi mai mandru si mai multumit de mine ! Imilas lao parte masca
, $i invat sa fiu eu insumi. Aleg sa reaUzez proiecte care lmi sunt dragi $i care stint
importante pentru mine sl doar pentru ceilalti, Pozitionandu-ma voi putea sa lmi
exprim nevoile $i voi avea toata energia necesara pentru a-mi atinge toate
~~
. Marele Dietionar al Boli/or 11A/eetiunilor Cauzele subtile ale imbolniivirii
NOSTALGIE Vezi~i: MElANCOLlE

Nostalgia este 0 forma de melancolie provocata de un regret. De obicei, atunci
cand sunt nostalgic, inseamna ca privesc printr-un nor Imbibat de emotii, in
afara prezentului, avand sentimentul ca imi lipseste ceva. Este 0 forma de reverie .
Nu trebuie ca acest vis sa de vina 0 fuga constanta de prezent. Ma agat de
"amintirile frumoase din trecut" pentru a rezista. Daca rna agat de trecut, nu mai
pot vedea lucrurile frumoase care apar in prezent. Optimismul i spontaneitatea
. mea dispar, Nu rna mai pot bucura de "aid i acum" si las sa treaca nenurnarate
ocazii de a intalru oameni noi, de a tra~ experiente noi. Nostalgia se poate
transforma usor in negativism siprietenii rnei se vor indeparta de mine. Aceasta
nostalgie poate sa nu lmi faca .rau, eu conditia sa nu dureze mult sau sa apara
_prea des.
.
.
..
'.
. Accept!" sa savurez din plin prezentul pentru ca fiecare moment care trece
sa fie trait ca 0 experienta unica Iplina de invatamtnte noi.
..
764.
;
I
"I
333
....
,.
"'f
"1
""!
'
1 1
..
MoreJe Dietlonor 01Boli/or ~I Afeet1unilor
Jocques Mortel
Cauzele subtile ole imbolniivlrll
335
334
Peate vreau Sa rna aga~ de imagine pe care 0 ofer in exterior, pentru a rna
respecta, intr-un, mod superficial, A vrea atat de mult ca cineva sa rna
.tnsoteascatn ceea ce traiesc, Daca observ i analizez care parte a scheletului este
I
"
765. OASE (in general)

Oasele reprezinta structura
solida a corpulut, stalpii sai, arborele vietii. In
interiorul oaselor exista maduva, eel mai profund miez al fiintei mele, locul in
care se nasc celulele imunitare care au capacitatea de a rna proteja. Energia
rinichilor [aflata in legatura cu nesiguranta si lncrederea in sine) hraneste oasele
~i maduva, de aici vine expresia "a avea rinichil puternici". Oasele reprezinta
structura de baza, armatura fundamentala pe care este construita intreaga mea
fiin~a, suportul
corpului meu emotional. Oasele au, de asemenea, O legatura .~
structura legilor si cu principiile fundamentals cu care am de-a face m fiecare Zl ~l
care sunt aplicate de autoritate (politic, profesori, parlntt etc.) pentru a rna ajuta
sa flu sprijinit si a exista 0 ordine generals. Incepand din copilarie, pe masura ce
cresc, rna pozitionez fa~a de autoritate si este posibil ca; atunci cand ajung de
inal~imea mamei mele, daca este 0 persoana autoritara, atitudinea mea fa~a de ea
A
sa se schimbe foarte mult.

Accept! ., sa incetez sa rna mai tern
si inva~ sa am tneredere in mine.
766. OASE (afectfuni ale ...)

Bolile sau afectiunile oaselor, indusiv cancerul de oase, reflecta un protest fa~a
de acea autoritate pe 0 lnfrunt si fata de care pot ajunge chiar sa rna revolt, rna
simt incapabil sa actionez Intr-o sltuatie dictata sau supusa unor principii
existente sau unor legi. Am irnpresia di "mi se pun bete in roate". Ma opun
autoritatii. Pot sa rna intreb daca rna simt pro fund bulversat sau tulburat cu
privire l~ credintele rnele fundamentale, la convingerile mele intime. Sunt foarte
dezamaglt fata de mai multe aspecte din viata mea si fa~a de societate in general.
Este posibil ehiar sa am un sentirnente de dezolare,
atat sunt de afectat de
anumite sltuatii. Daca oasele mele sunt afectat de 0 boala sau 0 afectiune, trebuie
sa rna intreb in ce aspect al personalttatii mele rna devalorizez, ajungand chiar sa
vreau ca acel aspect sa dlspara. Valoarea mea ca fiinta umana este pusa sub
semnul tntrebani. Ma simt ca un de~eu. Ma simt anihilat, stricat, distrus de
ceilalti? Fie rna devalorizez ~i am 0 dificultate de a rna face respectat, fie rna
ascund in spatele unei imagini prin care nu las sa se vada decat p'artea pozitiva a
personalitapi
mele. Prefer sa par dur i rece: acest Iucru da irnpresia di
potcontrola totu}, cand de fapt, in adancul meu, tremur de frica la ideea de a intr~
In contact eu emo~iile mele. Ma simt slab, tara aparare, chiar indolent
Pentru ca
rna simt inferior, imi este greu sa rna tin drept. Ma simt, intr-un feI, ca ~i cum a fi
murit deja. Nu vreau nimic, rna simt un nimic. Via~a mea se invarte In jurul golului
~i al Upsei. Nu am dreptul sa fac gre~eli. Sunt foarte auster in via~ de zi cu zi.
Este posibil sa fi inca1cat anumite legi i acum sa simt culpabilitate i remucari ?
J......-
'
'
afectata, voi avea 0 mai buna informare

mea. In ce aspect din viata mea sau in
aplec? Ma revolt impotriva, unor reguli
legilor. Daca imi rup un os, este bine sa
cu privire la aspectul afectat din viata

fata cui am impresia ca trebuie sa rna
ale socletatii i as vrea sa rna sustrag
rna tntreb <:e anume s-a "sparr" in viata
mea. Ma opun atat de mult fa~a de ceva lncat trebuie sa iml rup un os pentru a
constlentiza
acest lucru. 0 afectiune a oaselor indica faptul ca, uneori am
impresia ea sunt destructurat. Corpul meu Imi trans mite un S.O.S.
Acceptlv sa fiu mai flexibil fata de mine insumi ~i sa nu rna mal supun inutil
unor presiuni. Imi acord timp pentru a rna interioriza si, la nevoie, cer ajutor
celorlalti pentru a putea vedea mai dar deciziile pe care Ie am de luat. Am
tncredere in faptul ca toate sunt la locullor i eu sunt indrumat lndeaproape. La
fel ea un arhitect, pot ~i eu sa lmi construiesc viata, cu toate elementele pe care Ie
vreau.:
'
'
,
767.
OASE --:-ACROMEGALIE
Acromegalia
se caracterizeaza
printr-o crestere exagerata a oaselor
extremitatilor ~i ale fetei, Hormonal de crestere este secretat Intr-o eantitate mult
peste cea norrnala. Daca am 0 astfel de afectiune, rna intreb in ce situatie m-am
simtit prea mic pentru a realiza un proiect. Sau un de m-am simtit prea rnic, prea
neinsemnat pentru a-mi ocupa locul cuvenit si a fi respectat? Raspunsul corpului
!Deu a fost sa creasca peste masura pentru a rna ajuta sa imi ocup mai usor locul.
Ii multumescl Voiam sa impresionez, sa aratca eu sunt eel mai puternic. Poate
, m-am simtit abandonat de unul dintre parinpi mei si angoasa de a fi ranit rna face
, sa fiu distant fata de oamenii din jurul meu. Desi pot ave a impresia ca, corpul
rneu ocupa mult Icc, incerc prin toate mijloacele sa ramand departe de vlata din
jurul meu. Lumea mi se pare rece $i am nevoie de un colac de salvare. "Care este
persoana sau institutia care s-ar putea ocupa de mine si astfel sa nu mai am
nevoie sa imi fae griji pentru viitor?" Ma indoiesc de puterea mea sl caut
adevarul, Compensez devenind dependent de 0 substanta, de bani, de mancare
etc.
Acceptlv sa irni restabilesc obiectivele pe care mlIe-am
fixat si pe care
societatea mi le-a impus. Creterea mea fizica fiind mare, este momentul ca acum
sa cresc i pe plan emotional i personal. Am incredere in viata i decid sa
investesc in viata mea. Noua mea structura mentala include acum respeetul fat~
de mine, emotiile mele i diferentele mele.
' '
768.
OASE (boala a oaselor)
769.
OASE (cancer la ...) Vezi ~i:CANCER [iN GENERAL] ,
Vezi:MfEXAW
Daca sufiir de cancer la oase, este posibil sa traiesc un conflict foarte puternicin
care am impresia eli eu nu valorez nirnic, eli nu sunt bun de nimic. Am impresia ca
~,
"1""111
'J
L,
LJI.
1 1 1
-.
Jacques Martel
336
nu am nieio valoare i sunt plin=de ernotii: Ie pastrez in interiorul meu pe cele

care imi patrund pana la oase. Un alt mod de a le expri~a ~ste faptu~ ca.traiesc
un profund sentiment de devalorizare. Traiesc in propriul meu sacr!ficlU~E'
ste
posibil sa traiesc 0 situatie in care principiile mele i fndame~tele. mele sunt
daramate sau puse su b semnul intrebaril. Este yorba despre 0 sttuatie care m-a
Iuat prin surprlndere si rna simt tradat, ~i pentru ca rna simt constrans de ceea ce
se Intampla in jurul meu, rna revolt
. ....
....
.....
'. ., .. . .
Acceptlv sa irni recunosc calitatile, Devenind mal deschis llTI~1fle~bIl V?l
-reusi sa rna' pozitionez : mai bine in situatiile n~~te~tate .~l ma~
p~tm
"conventionale". Invaiand sa exprim ceea ce simt, emotiile pe care uneon le simt
foarte 'puterntc, rna voi putea vindeca ~i oasele se vor regenera astfel.
770.'
OASE (cancer la oase ...J .~ SAR(;OMUL LUI 'EWING61 Vezi $i: cANCER [iN
GENERAL]
i:
.....
Este 0 forma.a cance~ului de oase, cu probabilitate mai mare de aparitie intre

varsta de 10-15 ani, chiar daca este 0 forma foarte rara. Fiind 0 forma de cancer
care afecteaza oasele picioarelor, acest lucru inseamnaca exista o frica puternica
de a avansa in viata. Imi este teama ca nu am tot 'ceea ce imi trebuie pentru a
'."infrunta" viata. Corpul meu tipa de durere in fata nesigurantei din interiorul
meu. Cred di nu sunt capabil sa rna integrez in lumea adultilor.> -. . ,
. , . 'Accept] \f sa am tncredere in viata, stiind ca aceasta lmi va oferi ocaziile
de
"care am nevoie pentru a trai in societate. .
.
771:' 'OASE~ OIFo~rrATE

Oasele se .pot. deforma din cauza presiunii la cal,'e rna expun sau pe care am
. jmp~esia ca trebuie sa ~ sup art Sunt mai rigid pe. plan mental ~i ~cest lu~ru se
".manifesta prin furie. Diformitatea exprima ceea ce nu am putut striga sus ~l tare.
Este posibil sa traiesc 0 situatie familial a care imi afecteaza sensibilitatea ~i a~
vrea sa pastrez armonia, dar acest .lucru imi. cere un efort prea ma:re. Ma simt
obligat sa rna supun ~i corpul meu face la feI. Este important sa observ un de se
afladiformitatea ~i sa caut corespondenta emotionala specifita fiecarei parp a
corpului. .
.
..'
.
. '.
.
Accept~\f sa fiu mai flexibil fata de prineipiile mele de viata. Deschiderea mea
. de spirit rna va ajuta sa apreciez diversele aspecte ale viepii ~i sa descopar faptul
ca iubirea poateexista in diverse forme.
.
772.
OASE - DISLOCARE
Cuvantul dislocare inseamn~ 0 "pierdere a locapei':, ca ~i cum a iei ill afara

circuitului sau a merge in sens opus fata de ceea ce se intampl~. 0 dislocare este
legata de un profund sentiment de deiechilibtri. La nivelul articulatiei, oasele se
deplaseaza i "ies" complet din, locul,lor. Dislocax:-eaindica pana,in ce punet nu
sunt sau nu simt ca sunt in directia cea buna. Deoarece oasele ~unt legate de
Ewing' (Ja~es): medi6 hlstolog american (18~ 1943). S-a consacrat l'iistologiei tum~ril~ ~fnumeie' sau se h!aga
de sarcomul oaselor lungi,
Marele Dictionar al Bali/or ~l A/ectiunilor - Cauzele subtile ale imbolniivirii
337
miezul fiintei mele, de energia fundamentala, dtslocarea indicao 'schimbare

.profunda '3 energiei, in adancul flintei mele. Mai am inca locul meu in 'univers ?
Cine rna deranjeaza atat de mult in cat rna simt confuz ? Am ajuns Intr-o etapa din
-,viata mea in care structurile suntpe cale sa se schtmbe.Valorile mele se schimba,
vreau sa lmi tntaresc 'terneliile, Este posibil sa rna simt 'total pe Ianga directia cea
buna.
.., "
, Verifie si accept] \f concretizez constlentlzarfle necesare, ceea ce ina va ajuta

sa rna depasesc i sa vreau ceva nou in viata mea: Dislocarea este suficient de
dureroasa pentru ca eli sa constientizezfaptul ca trebuie sa rna schimb, pentru a
nu 0 mai trat din nou.
.',.
773.
..
'.'
OASE - FRACTURA ( ... osoasa) Vezi ~i:SPATE -
'
FRAcruRl ALE VERTEBRELOR
Oasele reprezinta structura legllor si a principiilor lumii in care traiesc. Cand

apare 0 fractura,. aceasta indica faptul ca triiez un conflict interior puternic.
Poate avea 0 legatura cu revolta sau cu reacttlle inele fata de .autorltate, de crae
vreau sa rna desprind. Ma simt limitat si vreau sa ies dlninchisoarea mea. Am
impresia ca trebuie tot timpul sa lml dovedesc valoarea Pentru ca rna opun prea
mult si sunt prea nerabdator fata de mine insuml ~ifata de ceilaltl, oasele mele nu
. mai suporta si se fractureaza, Fractura lmi sernnalizeaza faptul di nu mai pot
continua astfel i este nevoie de 0 schimbare.' Localizarea fracturii lmi ofera
indicatii despre natura conflictului meu. Dad fractura se produce in timpul unui
accident, trebuiesa descopar ce culpabilitate .traiesc, fata de acea sltuatie. De ce
sunt atat de sever cu mine insumi, iricat 'ajling sa lmi fracturez un os] Oasele
reprezinta, de asemenea, suspnerea, 'stabilitate~ $i o fractura poate fi un
'avertisment.legat de ideea ca trebuie sa rna separ de trecutul meu sa renurit la el,
sa devin flexibil pehtrua evita un stres iriutil ~i pentru a trece hfo alta erapa din
evolutia niea~Se impune 0 ruptura ~i 0 r~-eva:luare. Poate fi yorba despre 0 relatie
pe plan afediv sau profesional. Sati este rievoiE~sa 'rna separ de 0 ideologie, de un
. mod de a face Iucrurile sau de a gandi, care nu imi mai' convine; Obliga~iile mele
lata de: mine insumi sau fa~a de societate rti~(deterniina s~ cer',o anumita
perfeqiune, in a$a fel incat devin rigid? Mi-am concentral ateiltia prea inult pe
aspectele fizice, in detrimenttll celor spirituale' din viata mea?' 0 fractura a
craniului indica faptul ca traiesc 0 situape in care rna stresez to~ timpuI; 0 sitUa~ie
care pare tara: ieire. Ma simt prins $i fnistrat.' Imi viI!e -sa "m~' dau, cU capul de
.pereti !" Pentru a-mi regasi aceasta liberiateinterioara,con~tientiiez
ceea 'ce rna
deranjeaza:'
..
.
,
Accept!.. sa rna iubesc suficient de muIt pentru a exp-rhna .ceea ce simt.
Regasindu'-ini libertatea interioara, imi' regasesc libertatea de mi~care. Eu decid
ce se intampla in'viata mea. Devin centrat pe mihiHnsumi~ipeOPbteritialul meu
nelimitat.
.
. "'.'
.
e
.774. OASE - OSfEOMIELITA
61
~ I
~..
.
-1' 1
1 1
,---------------------------:
.
'.
-.
Jacques Martel
338
Marele Diet/onar alBolifor ~j A/eefiunifor - Cauzefe subtile ale imbolniivirii
Osteomielita este 0 infectie a oaselor i a maduvei oaselor, eare afecteaza de

obicei 0 zona situata in apropierea unei articulatii i apare mai ales la e~pii sau la
adolescentt,
Osteomielita apare mai ales la oasele lungi, preeum tibia, femurul, humerus.
Energia cuprinsa in oasele mele se manifesta prin articulatii, 0 Infectie implica 0
iritare provocata de 0 slabiciune interioara. Traiesc furie si frustrare fata de 0
autoritate i fa~a de felul in care este structurata viata, de "inregimentarea" ei.
Sau pot avea impresia eli nu sunt suficient de sustinut sau de sprijinit, mai ales
de tatal meu. Yl consider indiferent si voi adopta i eu, la randul meu, acelasi
comportament. Sunt tot timpul cu garda ridicata, Nu am incredere in mine i in
cei din jurul meu, ceea ce induce 0 anumita pasivitate. Compensez prin control sl,
uneori, prin dictatura.
Acceptlv sa 'inva~sa am lncredere, sa rna relaxez si sa accept!" ea universul
va avea grija de mine. Infectia nu face decat sa scoata la lumina anumite conflicte
pe care le traiesc in prezent. Daca osteomielita provine dintr-o rana anterioara,
este posibil ca, cauzele originale ale acelei rani sa nu fi fost 'inca tratate.
775.
339
angajez in proieete noi. Imi depasesc timiditatea. Am nevoie sa am lncredere in

viata si sa tmi gasesc noi resurse de motivatie, De acum tnainte, sunt stapanul
vietii meIe!
776.
OBEZITATE
177.
OBICEIURI
118.
OBOSEALA (in general)
Vezi: GREUTATE [EXCES DE ]

Vezi: DEPENDENTA
Oboseala'imi da impresia ca sunt plat. Ma simt gol pe interior. Sursa oboselii se

afla in lipsa de iubire fata de viata pe care 0 due, Unde a disparut motivatia mea?
Nelinistile rnele, fricile, suferintele i ranile mele interioare rna fae sa lupt, sa rna
opun, sa refuz anumite situatii. in loc sa imi centrez energia pentru a cauta
punctul comun diflcultatilor mele, rna imprastii in prea multe directii 'in acelasi
timp. Sunt disperat si nu gasesc 0 solutie. Traiesc 0 stare de slabiciune fata de
viata, 6 oboseala interioara deoarece trebuie sa rna zbat pentru a continua sa
avansez. Poate aparea i 0 stare de depresie. Ma simt abatut, Am un sentiment de
incompetenta, de lipsa, de dezinteres sl chiar de Impotenta, Nu mai stiu cum sa
rna orientez in viata, mi-am pierdut pofta .de a trai. Ma plictisesc, traiesc in
intuneric. Pot sa imi pun unele lntrebari cu privire la absurdul vietli, Am 0
multime de semne de lntrebare i nimeni nu rna ajuta sa gasesc raspunsurtle.
Este posibil sa fi avut dificultati cu modelele oferite de parintli mei. Dad am avut
o mama prea masculina sau un tara prea feminin, este posibil ca atunci cand eram
copil sa fi consumat multa energie pentru a lntelege cu cine trebuie sa seaman.
Oricare ar fi cauza oboselii meIe, traiesc 0 slabiciune atat morala cat i fizica,
Accept!" faptul ca am nevoie de un timp de odihna, pentru a lmi reface
plinul de energie. Incetez sa rna mai agat de trecut si acceptlv sa traiesc
momentul prezent, deoarece fiecare moment tmi aduce energia de care am
. nevoie. Facand lucrurile de care am nevoie si care imi plac in mod deosebit,
energai va reveni In mod natural!
OASE - OSTEOPOROzA
Osteoporoza lmplica 0 pierdere a. tramei proteice a osului, care devine poros.

Implica 0 pierdere in sensul dorintei de a "fi", o .pierdere a interesului i a
mottvatiel de a fi "aici" 'in propria fiinta. "Nu mai sunt cine eram tnalnte". Traiesc
o stare de descurajare. Sunt singur i obosit pentru ca trebuie tot timpul sa rna
lupt 'impotriva autoritatii sau a Iegilor umane. Osteoporoza poate aparea
frecvent la femei, dupa menopauza, Deoarece oasele. sunt cele afectate, adica
structurile i credintele mele fundamentale, rna pot Intreba care sunt credintele
de care rna agat $i pe care poate ar trebuie sa Ie schimb, deoarece, acum, nu mai
pot avea copii. Pot .tnsa sa mai fiu "utila" i "productiva", nu in eeea ce priveste
reproducerea, ci pe alte planuri (personal, social, profesional) si toate acestea pot
fi la fel de valorizante i rna pot ajuta sa rna implinesc, Exista 0 rnultime de Iucruri
pe care nu mai indraznesc sa Ie fac, crezand di nu se potrivesc "la varsta mea".
Trebuie sa depasesc aceasta tendinta de a rna devaloriza, crezand ca sunt inutila,
nu sunt "buna de nimtc". Imt pierd identitatea feminlna, rna consider mai putin
atragatoare dedit tnatnte. Deoarece nu pot ramane tanadi, vreau sa rna sting
treptat, tara sa las urme. Ma critic tot timpul si Ii critic pe ceilalp ima impiedic
sa-mi traiesc din plin via~a. Culpabilitatea pe care 0 traiesc poate proveni din
credintele mele religioase. Imi privesc viata i pot avea impresia ca am ratat-o.
Uneori rna cuprinde un sentiment de dezolare. Am senza!ia ea viata mea este in
descompunere. Nu tiu cum sa Imi organizez viata, care se sehimba prea repede.
Imi lipsete curajul. Am impresia ca mi se apropie moartea, gandurile mele
negative 'imi diminueaza energia creativa.
Accept!" sa imi schimb felul in care vad viata i sa am mai muita toleranta
fa~a de mine insumi. Privesc to ate realizarile frumoase pe care Ie-am facut.
Accept! ". faptul ca am atins 0 noua etapa i pot schimba aceste structure care miau controlat viata. Privesc spre viitor, analizez ceea ce iubesc cu adevarat i rna
779.
OBOSEALA CRONIcA [sindromul de ...) SAU ENCEFALOMIELITA

MIALGlcA Vezi ~;: CRONlcA [BOALA ...], FIBROMlALGIE
Sindromul de oboseala cronica sau ENCEFALOMIELITA MIALGICA poate

surveni in urma unui atac viral i poate dura mai multi ani. De asemenea, este
posibil sa apara deoarece sisternul meu de aparare naturaIa a corpului, sistemul
imunitar, este sHibit. Sau este posibil ca pe plan psihic sa fiu afectat de 0 depresie,
de stres, de demotivare, de surmenaj ete. Pe plan mental sunt epuizat ~i acest
lucru se reflecta 'in instabilitatea mea emgtionala. Imi consum toata energia
pentru a-mi plange de mila. A'!j vrea ato1tde mult sa fiu recunoscut i admirat de
cceilalti. Totui, este greu sa obtin acest lucru, deoareee imi creez 0 alta
personalitate pentru a raspunde dorintelor celorlalti ~i adevarata mea identitate
este lasata deoparte. Nu imi prevad un viitor prea frumos. Pe plan fizic, SUfar de
dureri de cap ~i forta mea musculara se stinge treptat. eel mai mic efort 'imi
provoaca 0 oboseala intensa. Mi-am pierdut pafta de viata. Unde au disparut
-,
'.,
....
1"'
,-. 1
-';I
'340
visele i ambitiile mele? A trebuie sa Ie sacrific cu pretul reusitei i al

performantei pe care societatea le cere de la mine sau pe care mi le-arn impus
singur. Sunt intransigent,
vreau sa rna descurc singur i evit sa cer ajutor
celorlalti, Totusi, vreau atat de mult sa reusesc in tot ceea ce fac ! Imi este foarte
frica de esec, de viata si de responsabilitati." Ma simt incapabil sa raspund
asteptarilor celorlalti de la mine. Am impresia ca am ajuns atat de jos indit nu vot
mai putea urea din nou. -Aceasta afectiune poate apara ~i ca urmare a unui
eveniment, precum un accident in care am supravietuit, in timp ce ceilalti au
murit. Culpabilitatea legata de supravietuirea mea ("de ce eu i nu ceilalti ?")
poate fi atat de mare tncattmt consuma toata.energia.De fapt, boala rna ajuta sa
rna retrag in mine, este scuza mea pentru a nu actiona si poate fi un mijloc de a
primi mai multa atentie, Astfel rna simt mai in siguranta cu aceasta boala decat sa
-. rna -"confrunt" cu viata. Ce anume traiarn in momentul atacului viral? Luasem
hotararea sa tmi parasesc caminul ? Am trait 0 situatie de deces, 0 Tuptura, 0
--respingere? Constientizez faptul ca toate acestea au legatura cu iubirea mea
pentru cei apropiati sau iubirea mea pentru mine. Ma distrug daca vreau tot
timpul sa imi traiesc viata cu rnintea, cand de fapt, ar trebui sa traiesc cu.inima ~i
cu simturile mele. Sunt prea incapa!anat si consum 0 energie imensa pentru a
rna opune, cand ar fi mult mat simplu sa rna las purtat de curent. Constlentlzez
cat -de usor este pentru _mine sa rna denigrez, sa rna umilesc, sa rna compar
negativ cu ceilalti, Daca continui sa rna vad tntr-un mod negativ imi voi diminua
energia vitala si rna voi autodistruge. Accept] sa invat sa rna iubesc rnai multo
Sunt persoanacea
mai importanta din viata mea. Invatand sa rna iubesc, voi
face lucrurile pentru mine si rna voi bucura de fiecare inoment. Fac parte dintr-un
univers in care reciprocitatea este lege. Ma iubesc: atrag astfel iubirea celorlalp
i Iiiubesc $i eu in schimb. Am incredere in universul care rna ajutii sa merg mai
departe, in fiecare zi. Ascultandu-mi vocea interioara; evit ocolurile inutile, care
imi consurna multa energie. A putea folosi energia economisita astfel pentru a
face lucrurile care imi plac i care rna ajuta sa reintru in contact cu calitatile mele
profunde $i care imi redau pofta de viata.
"
Acceptt., ca orice situatie este perfecta. Imi inlocuiesc toate obligatiile cu
alegeri pe care Ie fac in via!a. Astfel trni voi crea in mod liber viitorul.
780. -OBRAZ (a-~i roade interiorul
Marele Dietionar al Boli/or # Afeetiunilor
Jacques Martel
"mentale" despre "ceea ce s-ar putea intampla ..." sau nebunia lndoielil sau
compulsia in a comite anumite acte, care pot fi tara consecinte sau care pot fi
foarte grave, chiar sinucigase, "dar care aproape niciodata nu sunttransformate in
actiunt. In majoritatea timpului, am 0 angoasa fata de "ceva ce s-ar putea
intampla" din neglijenta sau din greseala mea si trebuie evitat acellucru. eel mai
important pentru mine este sa imi intretln obsesia, chiar inconstient, Sistemul
meu de gandire este paraIizat. Sunt hranit de obiectul obsesiei mele. Astfel lmi
umplu uri. gol interior i 0 mare nesiguranta, Traiesc a tensiune interioara, 0
neliniste care ajunge pana Ia obsesie. Este momentul pentru mine "sa gasesc un
punct de interes in viata mea, care sa tml ofere mai multa linste i pace interioara,
Astfel voi putea profita mai mult de ceea ce imi ofera viata, Dad -sunt 0 persoana
obsedata, rna critic i rna judec foarte sever. Ma panichez candma gandesc la ceea
ce se va mtampla in viitor, dar de multe ori, teama mea este nefondata, Aceasta
angoasa rna imptedtca sa traiesc din plin, sa evoluez. Ma oblig sa raman in zona
mea de con fort i ezit sa imi fac protects, sa-am vise, deoarece am decis dinainte
ca se va intampla ceva negativ si dorintele inele nu se vor implirii. Stiu ca am
ajuns Ia 0 etapa din viata mea in care trebuie s~ las la 0 parte -Iucrurile sau
persoanele care nu imi convin. Trebuie sa renunt la ceea ce este negativ pentru
mine, dar in loc de aceasta.rna agat deoarece imi este fridi de nescunoscut,
Decid incepand de astazl sa devin stapan pe viata mea. Privesc intr-un mod
obiectiv to ate lucnirile frumoase care mi se tntampla si accept! faptul ca viata
vrea doar ceea ce este mai bun pentru mine. Merit acest lucru si am incredere in
mine. Eliberandu-ma de tot ceea ce nu -mal are sens sa existe tn viata mea, rna
apropiitot mai rnult de esenta meadivlna, Astfel rna reconectezla forta mea si la
siguranta mea interloara, Nu mai am de ce sa fiu obsedat, trebuie doar sa am
. incredere in vocea mea interioara, care rna iridruma intotdeauna spre ceea ce
este mai bun pentru mine.
782.
OCHI Veri: OCHI p'N GENERAL}
783.
OCHI (IN GENERAL)
Ochii mei reprezinta oglinda sufletului. Ma ajuta sa v~d in exterior i, prin ei, imi
exprirn toate emotiile interioare. In functie de profunzimea loc, este posibil sa tmi
descopar raporturile cu lumea exterioara. Functionarea ochilor mei reflecta felul
in care vad viata i relatia mea cu aceasta. Reprezinta, de asemeneaj faptu] de a
vedea dar in proPI:.ia mea viata i in interiorul meu. Reflecta viziunea mea asupra
lucrurilor. Indica felul in care datele din exterior sunt transmise in interiorul
meu. Ochii mei reac!ioneaza puternic atunci -cand exista 0 interferenta, 0
respingere, 0 rezistenta fata de informatiile care suntin contact eu ei. Daca am 0
dificultate de a vedea dar intr-o situa!ie, daca adevarul pare ascuns, ochii mei
sunt incetoati. Daca rna deranjeaza ceea ce vad, intelegerea mea"este incompleta
i ochii mei reactioneaza. Ochii sunt afectap i atunci cand am 0 dificultate _dea
rna raporta la adevar, Ia realitate i la viitor. Fiecare ochi repre~inta un aspect
particular al fiintei mele. Ochiul stang simbolizeaza aspectul interior, emotional
obrazului ...) Vezi: GUM [AFECf/UNI ALE ...}
781. OBSESIE
Obsesia este 0 boaIa a gandirii. Atunci cand sunt obsedat de ceva slim de cineva,
intreaga mea atentie, toata energia mea este indreptata spre obiectul obsesiei.
Ideile revin intr-un mod repetitiv $i amenintator. Totui sunt ~ontient de
caracterul ira~ional al acestor ideL Nu mai conteaza nimic .altd~va,"dedit ele.
Daca am 0 personalitate obsesionala, exista anse mari sa fiu 0 persoana plina de
"iridoieli, care _ are multe dificultaii _in luarea deciziilor ~i" care traie$te 0
ambiguitate iubire-ura, fata de sine irisu$i sau fata de ceilalti~ Obsesiile pot
imbraca forme foarte variate: 0 fobie fata de ceva sau de dneva, "rumegari
"il
Cauzele subtile ale imboln611lril
.-
'I(
''I
..
"'f
'
r"
o
'.
Jacques Martel
~i intuitiv, latura mea feminina ~i relatia cu mama mea. El este punctul Il_le~de
control care rna ajuta sa stau la panda in fata a tot ceea ce ar putea constitut un
peri col'~i sa reacttonez imediat. 0 problema la Aoc~iul stang indica :at 'de.atasat
sunt de ceva sau de cineva. Nu am incredere in cine sunt cu adevarat ~l poate
vreau sa ascund ceea ce vad. Vreau sa rna simt in slguranta ~i prefer sa rna sprijin
pe ceilalti, sunt dependent la nivel emotional. Am impresiadi nu imi pot co?t.rola
emotille, care nu cer decat sa se exteriorizeze! Ochiul drep.t, are 0 vlzm~~
rationala asupra universului si a situatiilor din exterior. Este ochiul recunoa~t:ru,
care rna ajuta sa imi slefuiesc identitatea. Face referire la latura mea masculma, la
relatia cu tatal meu. Daca ochiul meu drept este afectat de 0 anumita problema,
acest lucru inseamna ca este nevoie sa imi gasesc radacinile ~i sa intru in contact
cu propria mea identitate. Trebuie sa fiu propriul meu stalp de sustinere. Nu mai
am nevoie sa rna agat de cineva, sa rna simt neputincios. Gasesc 0 modalitate de a
rna responsabiliza, de a deveni stapan pe viata mea. Minciunile Imi tncetoseaza
ochiul. Problemele la ochi indica faptul ca exista lucruri pe carerefuz sa le vad ~i
care irni pun sub semnul tntrebarn principiile mele fund~en:ale
~i.no~i.u~ile
mele de justitie. Este foarte important de mentionat faptul ca, calitatea Im~gImlo~
care sunt trimise la creier de catre retina, depinde de felul in care reactioneaza
sistemul meu nervos fata de aceste imagini transmise prin impulsuri nervoase:
pe Hinga imaginea fizic~, reala, exista toata aceasta "colorate" cu. care im~regnez
fiecare imagine, tinand cont de toate experientele mele trecute ~1 de bagajul meu
emotional personal, familial sau social. Pe langa vederea exterioara, exista 0 alta
vedere, care este strans legata de aceasta, percetia mea Intertoara. Pot avea 0
afectiune la ochi, rara sa am impresia ca am trait un traumatism sau 0 situatie
stresanta: este yorba, mai degraba de a vedea pana unde am acceptatj ., 0 situatie
pe care am vazut-o, atat pe plan exterior, cat ~i interior. Stresul trait este legat
mai mult de emotia mea fata de ceea ce vad, decat de evenJmentul in sine.
.
Acceptt., sa traiesc 0 viata vesela, plina de bucurie. Imi intaresc structunle
avand incredere in intelepciunea mea interioara. Prin deschiderea celui de-al
treilea ochi (chakra) pot avea 0 viziune corecta asupra mea, asupra lucrurilor, a
oamenilor, a situatiilor ~i pot avea un discernamant limpede. Daca privesc in
interiorul meu, inainte de a privi lumea, voia avea 0 noua viziune de ansamblu ~i
o privire noua asupra existentei mele. Privirea mea va fi sincera ~i tara judecata.
:;
784. OCHI (afecpuni ale ...)

"
j:
::
.j
1
Afectiunile ochilor, printre tare ~i orbirea, reprezinta 0 modalitate de' a rna

inchide fata de ceea ceea ce vad. Aleg sa ignor ceea ce' se intampHi in jurulAmeu,
renun~ la impresiile vizuale care m-ar determina sa rna anali~ez mai bi~e~ In I~C
sa acceptt., 0 realitate dureroasa, respingatoare sau confuza, prefer sa mchld
ochii. Imi deformez percep~ia asupra oamenilor ~i acest lucru rna ajuta sa fac fata
. realitatii cotidiene. De exemplu, daca "imi vad copiii cum cresc, cat ai clipi" ~i eu
imi imaginez, in mintea mea, ca vor ramane mici. Prefer sa intreziiresc lucrurile,
In loc sa Ie vad dar, deoarece acest lucru m-ar deranja prea tare. Poate fi yorba
despre un secret nedezvaluit sau 0 tacere a mamaei mele, fa~a de 0 situajie, care
Mareie Dletlonar 0180lilor ~I AfectiunJlor - Cauzele subtile ale imbolnavirii
343
ma afecteaza, chiar dad inconstient. Decid, constient.rsa lnchid ochii". lmt este
greu sa vad un pericol de care mi-e teama. Orbirea poate fi provocata ~i de
diabet (a se vedea ~i referirile la aceasta boala) sau de acumularea unor lucruri
pe care refuz sa Ie accept t." care rna fac sa rna simt confuz ~i sa am sentimentul
ca nu mai stiu incotro sa merg. Adeseori, atunci cand sunt ranlt in urma unui soc,
un traumatism sau 0 frica foarte puternica, vederea mea se pierde, la fel si
energia organelor vizuale. Astfel.pastrez in intuneric unele amintiri si emotii, pe
care prefer sa le ascund. Sau poate fi vorba despre frica de a pierde pe cineva sau
ceva, foarte drag. Sunt speriat ~i prefer sa nu vad ce se intampla cu mine. Totusi,
este posibil ca, intunericul din exterior sa produca 0 deschidere interioara, un
univers intim, secret si colorat Ma deschid mai mult spre spiritul meu interior.
Este posibil sa-mi afectez ochii, prin propria me atitudine negativa Daca ii
folosesc pentru a-i abuza pe ceilalti, pentru a-i manipula sau a-i seduce, Intr-un
scop egoist sl pentru a-i controla, ochii mei lasa sa se vada aceasta realitate ~i
sunt mai greoi, mai lntunecosl. Ochii rosll exprima oboseala mea interioara din
cauza luptei impotriva emotiilor mele, pe care Ie refulez. Ochii ustura atunci
cand sunt iritat din cauza a ceea ce vad sau traiesc, Caut tot timpul cu ochii
lucruri sau persoane pe care vreau sa le "dobandesc", Ochii uscatl indica faptul
ca traiesc 0 situatie in care imi pierd sau mi-am pierdut demnitatea ~i vreau sa
raman impasibil. Este ca i cum ochii mei s-ar fixa undeva ~i nu ar mai fi lubrifiati.
Nu lmi dau voie sa plang in fata oamenilor. Pungile de sub ochi indica faptul di
rna aflu lntr-o situatie, in care am prins pe cineva in flagrant delict su eu insumi
am fost surprins ~i lmi este tearna ca ceva va iesi lumina zilei... Poate fi yorba
despre acte, dar si despre ganduri, secrete, pe care nu vreau sa Ie divulg. 0
problema de vedere (astigmatism, miopie, prezbitism) poate indica faptul ca
incerc sa caut, lntr-un mod exagerat, raspunsuri in exterior, in loc sa Ie caut in
interlorul meu. Cu cat voi cauta mai mult in exterior, cu atat rna voi tndeparta mai
mult de esenta mea interioara. b vedere neclara (cataracta, glaucom) denota
faptul ca viziunea mea asupra realitapi este contrara a ceea ce vad. Acest lucru
indica faptul ca imi este greu sa ma concentrez pe esen~ial, ca refuz eeea ce vad.
Am 0 privire piezi~ii dad nu vreau sa fiu remarcat sau pur ~i simplu, vreau sa nu
vad dar ceea ce se intampla in jurul meu. Con~tientizez faptul di am nevoie de
ochelari pentru a-mi core eta vederea, iar ochelarii imi confera 0 modalitate de a
rna proteja de agresiunile exterioare. In timp ce pot impiedica intru~ii sa intre in
-universul meu, rna pot ascunde in spatele ochelarilor, evitand astfel sa imi arat
adevarata fata. Daca am 0 sensibilitate excesiva rata de lumina, inseamna ca
imi percep viata in negru ~i nu vad decat partea intunecata a fiinjei mele. Un ochi
vanat exprima exteriorizarea violen~ei mele interioare. Atitudinea mea negativa a
atras pe cineva sau ceva ce m-a lovit, a~a cum a~ fi vrut ~i eu sa 0 fac. Daca globii
oculari ies din orbita (exoftalmie) inseamna ca sunt tot timpul in alerta, la
panda. Exista 0 distorsiune intre ceea ce vad ~i realitate, ceea ce imi provoaca un
stres imens. Intr-o situatie in care rna simt in peri col ~i am tendinte spre
paranoia, globii oculari sunt ie~i~iin afara, pentru a vedea mai bine in jurul meu.
""-1-"
'
'344
Jacques Martel
Accept! frumusetea din jurul meu i imi acord timp pentru a 0 contempla.
Irni lndrept ochii spre ceea ce este frumos in jurul meu si in interiorul meu,
.
..
785. OCHl(afecpuni ale coptilor]
o problema la ochi, in cazul unui copil mic reflecta un stres legat de familia lui,
un refuz de a vedea ceea ce se intampla. Daca sunt acel cop il, vad sau resimt toata
tristetea i durerea parintilor mei ,i prefer sa im! ascund ochii, pentru a nu mal
, vedea.In cazul in care problema apare la scoala, este vorba despre anxietatea fata
',de necunoscut, nu stiu incotro sa rna indrept, Vreau sa fug de cei din jurul meu. 0'
problema la ochi care survine in adolescenta poate insemna 0 frica fata de
sexualitate. In cazul in care sunt parinte, este important sa il incurajez pe copilul
, meu sa ii comunice frieile, pentru a-l hnisti i a-l ajuta sa le depaseasca,
.
786. OCHI - ASTIGMATISM
'i.
I ~I
II,"
> ii
.r
;,
--I,
, AStiglnatis~ul este un defect aI, curburii corneei sau a cristalinului. Curbura

, verticala a corneei este mai accentuata dedit cea ortzontala sau invers. Este ca ~i
cum as vedea printr-o oglinda care deformeaza, Aceasta afectiune denota, in
general, 0 fnca de a rna privi in fata, asa cum sunt. 0 proasta coordonare a
ochilor poate lnsemna faptul ca felul meu de a actionasi.gandurlle mele sunt in
, dezacord cu cei din jurul meu, producand astfel conflicte interioare. Vreau sa irni
" creez 0 realitate diferita i incerc sa rna eliberez de influenta parintilor mei sau a
: ,altculva, influenta, pe care 0 consider abuziva. Fiind de multe ori confruntati eu
furia sau cu fricile mele din copilarie, ochii meiau pastrat 0 expresie de spairna ~i
muschii din jurul lor au rarnas in permanent stare de soc. Ochii mel suntiritatl ~i
ceea ce vad in interiorul meu sau in exterior, rna irita ..Viziunea mea asupra unei
lumi ideale este foarte departe de realitate i prefer sa nu vad ~i sa nu Ii cunosc
toate detaUile. Daca, de exemplu, mi-am idealizat tatal i imi, dau seama ca
realitatea este cu totul alta, refuz sa fiu ca el. Am 0 atitudine care spune "0 sa rna
descurc singur". Simt dispret fata de mine insumi i fat~ de ceilalti. Le atribui
, oamenilor etichete, foarte uor. Acest lucru face dificile relatiile mele cu ceilalp,
mai ales cu partenerul meu, deoarece pastrez 0 distanta fata de el. Ma simt umilit.
Vreau sa pastrez totul in mine, sa nu las sa se vada suferinta mea interioara.
Prefer sa indur totul, chiar daca este foarte greu i trebuie sa deformez realitatea
pentru ca aceasta sa fie suportabila. Vreau sa trec sub _tacere cicatricile
ernoponale pe care Ie port. Astigmatismul poate ft, de asemenea, rezultatul unei
curiozitati mari. Nevoia mea nestavilita de a'vedea totul, rni-a "uzat" ochii. Corpul
meu it;nispune sa imi acord timpul necesar pentru a aprecia lucrurile. Acest lucru
poate lnseamna faptul ca ar fi bine sa recunosc adevarata frumusete din mine,
fiinta minunata care sunt.
Accept! faptul ca sunt capabil sa imi asum din plin ceea ce sunt, sa fiu in
contact cu sentimentele mele profunde. Accept~ iubirea fiind deschis rata de
mine insumi i imi manifest aceasta iubire i fata de: ceilalp. Vreau sa vad
adevarut fiind capabi! sa primesc intr-un mod ordonat mesjele trimise e vocea
mea interioara. Astfel voi putea sa imi analizez viata, intr-un mod mai limpede.
1 1 1 1 1 1..-
..
,Marele Dletlonar 01Bolilar i Afecfiunllor
787.
OCHI - CATARACT
Cauzele subtile ale imbolniiviri/
345
Cataracta este 0 boala in care cristalinul (lentila biconvexa a ochilului) devine

treptat opaca astfel tncat vederea se deforrneaza, ceea ce poate duce la orbire.
Aceasta forma, de incapacitate fizica apare in momentul ln care nu mai vreau sa
, vad, interior; ceeace se Intampla sub ochii mei, ceea ce se va lntampla sau ceea ce
imi poateinfluenta viata si deciziile, pe care Ie am' de luat. Ceea ce traiesc sau
ceea ce vad pentru viitor, rna face sa spun: "Nu-rni vine a cred~ ochtlor l" A vrea
atat de mult ca lucrurile sa ramana asa cum sunt acum ! Vederea mea se strica,
deoarece energia nu mai ajunge la ochi. Se lntuneca i se sterge: vad viitorul cu
un ochi intunecat si acoperit, rara bucurie i rara veselia inimii. Este posibil sa
am 0 atitudine egocentrista i sa vreau sa vad viata doar asa cum vreau eu, rara sa
tin cont de realitatea celorlalti. Refuz sa vad anumite evenimente sau persoane,
intr-un mod mai transparent., Cataracta rna indeparteazaa de prezent, rna
retrage .din universul inconjurator, Acest lucru imi displace, in unele aspecte i
trebuie sa constlentizez aspectele interioare si exterioare ale lucrurilor. Exists
un pericol constant. Ma sirntizolat, singur in coltul meu de lume. Am nevoie de
, ceilalti, as vrea sa pot sa-m! traiesc emotlile In prezenta celorlalti, dar irm este
' tearna de,reactiile .lor,
'
,D~ca Iei'acopar" fetele, pot pune astfel 0 distanta Intre mine i ei i rna simt mai
.protejat, Este interesant de notat ca, cataracta este 0 membrana opaca, care
Impledtcarazele de lumina sa aiunga la retina. Pentru ca soarele simbolizeaza
.: tatal, rna intreb .daca imi este teama de el si dad simt nevoia de,.a rna proteja.
, Oare rna tern de .pivlrea Tatalul ceresc, a lui Dumnezeu, care este eel care va
pronunta judecata de apoi ? Cataracta apare, de obicei, spre sfarsitul vietii, in
. .momentul in care apare teama de a lmbatrani ~i de a deveni neputincios. Am
:> .irnpresia di se inchid niste usi inaintea
mea. Folosesc cataracta ca mijloc de
pr~tectie, deoarece "nu vr.eau sa vad imaginea mea in viitor, daca aceasta nu
;.exista i de teama ca nu irni va placea prea mult". Refuz sa vad ceea ce se
, intampla sau se va intaInpla i vreau' sa impiedic sau sa incetinesc evenimentul
sau "agresiunea" de a rna apropia de el, deoarece mi se pare inevitabil. Daca am
copii, Ii consider "ingrati" fata de 0 anumita situatie. Fiind rigid, acest lucru rna
impiediea sa vad "cealalta fata a medaliei". Nemaifiind capabi} sa vad ceea ce se
,intarnpla in prezent, rna fortez sa imi reamintesc trecutul, pe care il consider
'. ",timpul frumos de altadat~" de care, nu vreau sa rna despart. Irni pierd
"flexibilitatea de spirit i de actiune, devin mai putin tolerant i uit adeseori
,-.:evenimentele care mi s-au intamplat recent. Nu vreau sa intrezaresc viitorul, care
: mi se pare prea intunecat (cataracta afecteaza mult populatia din tarile in curs
de dezvoltare). Nu imi mai pot folosi imaginatia pentru a vedea viitorul; este ca i
-, c~m ochii mei ar fi tot timpul plini de emopi care imi acopera vederea. Totui,
.. pot ridica acestval care rna impiedica sa vad adevarata realitate, concentrandumi atenJia pe lumina mea interioara. Acest lucru se poate intampla, rnai ales dad
sunt mai tanar i sunt afectat de cataracta: pot decide ca viata se va ocupa sa imi
ofere toate lucrurile de care am nevoie, pe plan fizic, emotional i spiritual.
,,
,,/'
'.
Jacques Martel
Marele Dictionar al Bolilar ~iAfectiunllor - Cauzele subtile ale imbolmivirll
Acceptlv Sa fac un efort pentru a privi in interiorul meu si a vedea lumina ~i

frumusetea din jurul meu. Asa voi trai din plin !
OCHI - CEARcANE
788.
Ochii marcatl puternic de cearcane sunt in general semnul oboselii. 0 alergie,

rezultata din dependenta fata de un produs, poate fi de asemenea cau~
cearcanelor, Poate fi yorba si despre 0 anernie, ceea ce indica 0 lipsa de fier. In
. .acest caz, rna simt limitat in viata mea, care este stearsa. Mil simt spionat, incoltit,
amenintat chiar si nu stiu cum sa ies din aceasta situatie.
Acceptlv sa fiu mat independent si faptul ca, fericirea mea depinde doar de
mine. Aprobarea celorlalti devine astfel un plus ~i nu 0 conditie pentru starea
mea de bine.
OCHI - CHERAT ITA Vezi ~i: INFLAMATIE, ULCER
789.
,
;
:,.
.
I:! !
. Cheratita este. 0 inflamatie a corneei, insotita de dureri destul de marl ~i poate

aparea sub forma unui ulcer. Apare atunci cand traiesc 0 suferinta si 0 neputinta
. fata de ceva sau cineva, pe care ll vad si care rna infurie. Ajung Intr-o stare in care
. as fi capabil sa lovesc pe cineva fizic sau in sens figurat, ajung sa imi doresc ca
acea persoana sau acea situatie sa fie "lovita de nefericire", pentru a obtine astfel
un soi de satisfactie. Cheratita poate fi provocata si de un sentiment de gelozie.
Sau daca vreau sa rna ascund de ceva sau de cineva, pentru a nu fi vazut sau daca
vreau sa ascund ceva din exterior. Ma pot regasi intr-o situatie in care pierd
contactul vizual ell cineva si mi se impune sa vad pe altcineva sau altceva,
Corneea simbolizand "fereastra" ochiului, vreau sa 0 fac opaca, pentru a fi ca un
zid, care rna protejeaza,
.
..
_.
Acceptlv mesajul pe care mi-I transmite corpul meu, aceia ca, trebuie sa
tnvat sa vad viata eu alti oehi, eu 0 atitudine noua, pllna de deschidere ~i de
intelegere. Pot vedea lucruri care nu rna privesc, care nu iml convin si trebuie sa
rna detasez de ceea ce vad, Trebuie sa invat sa renunt 1a controlul pe care vreau
sa 11exercit asupra celorlalti, asupra lucrurilor sau a sttuatnlor din juru1 meu,
asupra carora nu am nicio putere.
w
790.
OCHI - COMOTIA RETINIANA Vezi ~i: CREIER - COMOTIE
. Pe plan fizic, 0 comotie survine In urma unui ~oc violent (direct sau indirect)
.. asupra unei parp a organismului meu ~i este insotita de Ieziuni ascunse, ca.re
necesita investigapi mai profuride. In cazul unei como pi retiniene mesa)ul
transmis este ca refuz sa vad ceea ce "imi sare In ochi" deoarece am 0 dificultate
de a-mi schimba viziunea asupra 1ucrurilor, de a rna relaxa. Ma opun schimba.rii ~i
persist in situatia actuala. .
.
.
...
Accept!., sa las sa pIece vechile mele ganduri sau felufl de a vedea lucrunl:
~i fac loc noilor ganduri pe care Ie am. Incepand de acum, imi as cult intuitia i
rna las indrumat de ea i de sentimentele mele. Ma simt mai liber i mai senin.
791.
.,
OCHI - CONJUNCTMTA
347
Conjunctivita este inflamatia membranei transparente care acopera interiorul

pleoapei ~i globule ocular. Exista 0 legatura directa intre conjunctivita i ceea ee
vad, Inconstient, refuz sa vad un eveniment sau 0 situatie eu care nu sunt de
acord sau care ma raneste, Felul meu de a vedea lucrurile este dureros, pentru ca
refuz sa am 0 noua Intelegere asupra unei situatii sau referitor la punctul de
vedere al celorlalti, Nu sunt in stare sa rna pun In locul celuilalt, de unde provine
imposibilitatea mea de a ierta. Din acaesta cauza simt frustrare, iritare si revolts .
"Nu suport ceea ce vad l Ma ustura ochii daca vad asa ceva!" Este ca ~i cum ochii
mei ar vrea sa spele tot timpul murdaria pe care 0 vad intr-o situatle care rna
snerveaza, Poate fi yorba despre ceva ingrozitor si trebuie neaparat "sa spal
onoarea familiei" sa 0 feresc de orice judecata sau scandal. Rezultatul duce la 0
amortire mentala si la 0 eliberare emotionala, similara cu plansul. Viata, bucuria
de a trai ~i entuziasmul meu dispar. Amintirile mele irnl fac diu si rna refugiez
lntr-o lurne ireala, ideal a ~i romantica, Ma opun vietil pentru ca realitatea este
insuportabila. Tristetea si disperarea mea rna fac sa rna gandesc freevent la
moarte, pentru ca vreau ca durerea sa inceteze. Prefer sa fiu orb pentru un
anum it timp, deoarece ceea ce vad rna face sa sufar, Vreau sa rna eliberez de
influenta pe care 0 am fata de felul In care rna vad ceilalti, Traiesc 0 situatie in
care as vrea sa irni folosesc privirea pentru a 'rna lega de 0 anumita persoana, De
asernenea, 0 situatie cu partenerul meu care starneste 0 posibila separare, poate
provoca 0 conjunctivtta. Este momentul sa rna opresc, acceptlv sa vad aceasta
situatie, care rna deranjeaza ~ianalizez cauzele acesteia. Imt acord dreptul sa
plang i sa imi exteriorizez astfel suferinta, disperarea. Sunt deschis si receptiv,
evit astfel sa am din nou conjunctivita, Reiau contactul eu realitatea. Renunt la
trecut.lmi iau viata in propriile maini,
lmi acceptlv suferinta pentru ca aceasta sa se transforme in pace interioara.
Sunt constient de toate poslbilitatile care mi se ofera i Imi creez viata asa cum
vreau.
OCHI - DALTONISM (non-perceperea
culorilor)
A fi daltonist inseamna sa Vezi: lumea rara culoare, cenusie ~i monotona. Se
poate lntampla sa nu disting anumite culori sau sa confund culorile (de obicei,
rosul si verdele). In acest caz, rna intreb in ce situatie din viata mea am trait un
stres puternic, care avea legatura Cll culoarea sau ell culorile pe care nu ie pot
distinge. De exemplu, daca nu vad culoarea rou, poate am fost in pericol de
. moarte, in copiUirie, deoarece era sa fiu lovit de un tren rou. Ro~ul, fiind acum
asodat cu un pericol de moarte, nu mai vreau, incori~tient, sa vad aceasta culoare.
Daca nu pot distinge nido culoare, este valabil acelai principiu. Exista, de multe
ori, 0 violenta mare in viata mea; am fost tratat (oarte dur, cand eram copil i
\Treausa rna deconectez de lume, nu mai am incredere in ceilalti. Cadrul meu de
. viata nu mai este in armonie cu valorile mele. Poate candva am decis sa nu mai
"visez in culori", pentru a nu mai fi dezamagit $i a vedea viata fn gri; astfel incetez
.. sa mai vild culorile din viata mea. ~i pentru ca, visele noastre de astazi creeaza
realitatea de maine, decid ca, incepand de acum, sa las culorile sa fad parte din
792.
._
Marele Dictionar al Boli/or ~iA/ectiuni/or
LI ','
j"
i
" imaginatia mea. Imt imaginez rozul verdele sau albastrul. As:_menea unui pictor,
eu creez amestecul culorilor. Absorb toate culorile Iumii. lmi ,las fantezia sa
zburde liber, lmi exprim bucuria de a trai printr-o mie de posibilitati.
, Accept!!, faptul ca, am putere doar asupra measi deschid orizonturi noi,
, pentru a dobandi .0 noua viziune asupra Iucrurilor. Astfel voi putea vedea .viata
, .mea sub 0 noua lumina, la fel i lectiile pe care le am de invatat.
bE RETINA
Dezliplrea de r~t~n~ 'este o afecti~ne a ochiului cauiata'de desprinderea rennet
de restul peretelui ocular, sub, efectul patrunderii de lichld :subretinian.
Dezlipirea
de retma decurge dintr-o situatie in care am vazut ceva ce s-a
.: petrecutin fata mea i mi-a provocat un stres foarte puternic, chiar un $OCsl am
.tinut an mine; poate inconstient, acest lucru. Am impresia ca imaginea celui
eveniment, pe care, il consider, ingrozitor ~i inspiiimantiitor, va rarnane
; Impregnat ln memoria mea pentru ,tot restul. vietii ! Nu mi-am putut "desprinde
, ochii" de la ace situatie. Prima mare problema la ochi apare de multe ori in
copilarie, deoarece iI,ldi nu am reflexe formate, pentru a-mi proteja ochii atunci
"cand vad ceva traumatizant, Ochil mei raman "lipiti" de ceea ce yad. Mai tarzlu,
, orice stres puternic, care afecteaza ochii, se poate transforrna intr-odezlipire
~e
retina. Ceea ce a rarnas imprimat in mine, nu se poate desprinde, dezlipi". In
, acest caz, irn! pot'ptuie intrebarea daca vreau, intr-un anumit fel, sa rna desprinde
, de lumea in.care ti:a"iesc. Mi-am pierdut increderea in viata, lngeneral
i nu .mai
vreau sa rria irnplic, flindca nu am tncredere in nimic. tr resping pe cei din jurul
meu, pentru di nu mai vreau sa sufar, Nu mai vreau "sa ii ating cu privirea pe
. ceilaIti"... Ma feresc de toata lumea. Suferinta rna face sa rna retrag in mine
insumi. Amintirile mele dureroase.ma urmaresc peste ~ot. Ma simt decon~ctat de
,lumina. Trebuie sa fac fata acelei imagini, in loc sa vreausa 0 ascund undeva intrun ungher sau sa 0 neg. Pot cere ajutorul unui terapeut, pentru a gasi cauza care
m-a determinat sa vad acel eveniment traumatizant i a identifica lectia de viata
,pe care 0 am de asimilat. Dupa incheierea acestui proces, vOl evita alte sittiapi in
care a putea sa provoc odezlipire de retina.
'
Accept!" faptul ca este posibil,sa-mi fi creat viata prin gandurile negative,
, fata de mine ~i de eeilalti. Accept!" sa, rei au contactul eu visele mele, cu
'aspirapile
mele. Accept! . sa rna apropii de, oameni, sa imparta~esc la 'nivelul
inimii" experientele meIe, tC?t.ceea ce am trait. Fiind mai apropiat de emopile
mele, rna apropii de esenta mea ;divina ~i ochii mei pot astfel sa inceapa un proces
,de vindecare.
ii
794.
OCHI - DEGENERESCENTA RETINIANA(riiaculara)
Degenerescenta
maculara
este forma cea' mai frecventa ~i. ~ea mai, grava de
degenerescenta
retiniana. Aceasta consta intr-o distrugere progresiva ,a maculei
" (zoria central a a retinei unde acuitatea vizuala este maxima). Apare mai, frecvent
" la persoanele, de peste 70 de ani. In' a,cest caz, sunt confruntat cu situapi din care
, nu exista punct de intoarcere. De exemplu, atunci cand vad 0 persoana iubita, in
349
momentul in care i~i paraseste corpul fizic. Ma simt neputincios fata de durerea
mea, deoarece nu am nicio putere asupra mortii, a mea sau a altcuiva. Aceasta
viziunea, pe care nu 0 suport, rna face sa rna deconectez de lume: nu mai vreau sa
o vad. Ma lntreb eemai caut aici.,
Accept;!," faptul ca inca mai am un rol de.jucat pe acest pamant, Prin prezenta
mea manifest iubire si lumina, care iradiaza asupra celor din jurul meu, mai ales a
celor 'pe care liiubesc. Decidsa Imi Implinesc visele, sa las viata sa curga in
mine. Corpul meu i mai ales ochii mei se vor regenera i voi ave atoata energia
necesara pentru a trai viata din plin !
793~ OCHI-UEZUPIREA
. i!
Jacqu~s Mart~1
348
795.
OCHI - GLAUCOM '
Glauccmulimpllca
un blocaj.al canalului de scurgere al ochiului, ,care lmpiedtca
eliberarea lichidelor i provoaca 0 crestere a presiunii interne. Aceste liehide
simbolizeaza to ate lacrimile care ar fi trebuit sa curga, de-a lungul vietii mele i
care, acumulandu-se
provoaca 0 presiune pe retina ~i deterioararea
vederii.
Glaucomul afecteaza mai ales persoanele de peste 60 de ani, care au sentimentul
'
,
'
di au vazut destul. ,
'Poate fl.sernnul unor resentimente
vechi si a unui refuz de a ierta. Pot avea
impresia ca sunt depasit, subjugat de viata si imf este frica de viitor. Ma simt
"obosit i viata mea se schimba i devine, mai greu de acceptatjv pe plan
, emotional, Refuz sa I1?avad Imbatranlnd. Nu mai pot vedeaimagirule
viitorului ~i
lmi convine foarte bine acest lucru. Deoarece, un ochi afectat de glaucom
"reactioneaza cao lupaests
posibil sa existe ceva sau cineva in viatamea, de care
a vrea sa rna apropii cat mai repede posibil. Poate fi yorba despre 0 apropiere in "
.spatiu sau timp. Ma simt ca i cum a fi lnIntarzlere,
Scopul meu este atat de
aproape, dar simt unpericol care rna urmareste. Glaucomul rna obliga sa privesc
i" doar inainte sl nu in lateral, ea sl cum as purta ochelari de cal. Am impresta
ca am
ratat sau (lm trecut pe langa anumite Iucruri din viat_a mea i am resentimente din
"aceasta cauza. Ca i cum ocaziile mi-ar scapa printre degete, exact in momentul in
, care a putea obtine sau realiza ceva. Ma simt de parea (l~ fi intr-un tunel. EXista
atat de muite lucruri care se petrec in interiorul i in exteriorul meu, inca.t rna
simt pe undeva golit. Reperele mele, care erau inainte Jamiliare, se schimba i
sunt foarte trist sa vad ca pierd ceva la care tineam foarte multo Viata mea devine
: trista, plina de melancolie i nefericita. '~Ceimi rezerva viitorul ? Dare chiar vreau
'. sa tiu acest lueru ?" Nu mai vad nieio posibilitate, nido ieire pentru a reu$i in
,~ata. Apar tot felul de posibilitati, dar Ie ratez, tot timpul, imi ingr~desc
,libertatea. A$ vrea atat de mult sa imi retin trecutul, ineat lucrurile raman aa
cum sunt ... Traiesc 0 tensiune pute,rnica $i am impresia ca voi crapa !
,
Accept!"
sa inlatur valul care rna acopera ~i sa vad lume,a cu iubire
i tandrete. Nu rna mai agat de ceilalti $i traiesc intens in prezent. left i accept!"
sa vad viata cu mai multa toleranta.
'
796. OCIII - HIPERMETROPIE ~I ~REZBITISM
-.
I.
Jacques Martel
350
In cazurile de hipermetropie
~i prezbitism,
vederea de aproape este afectata .
. Hipermetropia
apare mai ales la eopiii mid, din cauza unei refractii oculare. Cat
despre prezbitism,
acesta reprezinta
a diminuare progresiva a acornodaril
ochiului si apare, de oblcei, in jurul varstei de 40 de ani. Amandoua afectiunfls
de nota .0 frica de prezent. Oare ce se intarnpla In viata mea, aproape de mine,
ceva ce refuz sa vad ? Poate fi yorba de incapacitatea mea de a "pune luerurile in
ordine" ~i a vedea calm ceea ce este accesibil, foarte aproape de mine. Ma
intereseaza mai mult ceilalti, relatiile personals si evenimentele exterioare, in lac
sa privesc in interiorul meu. Aceasta stare poate fi cauzata de un soc sau de un
traumatism, care rn-a determinat sa ered ca acest prezent nu este pentru mine.
Devenind extrovertit si privind mai departe, aleg sa ignor ceea ce se petrece langa
mine ~i visele mele sunt indreptate spre viitor. Ochii mei devin ca un binoclu care
cauta tot timpul, in departare, Vreau sa rna distantez de anumite aspeete din viata
mea actuala, prin urmare privesc in departare pentru a vedea-ce viitor se zareste
pentru mine. Am a dificultate de a fi apropiat ~i intim cu eei din jurul meu. Evit sa
vad cine sunt eu adevarat, Nici macar nu indraznesc sa rna privesc in fata. Nu Imi
. place eeea ce vad ~i evit sa rna implic in situatii care rna deranjeaza. Simt d'i exista
eeva ce imi scapa, Vreau sa prevad totul dinainte. 'Chiar daca rni se pare periculos
ceea ce fae. In ceea ce priveste prezbitismul,
tralesc a stare de neliniste,
deoarece ceea ee vad acurn rna ingrijoreaza: Imbatranesc, eopiii plead de acasa,
devin tot mai trist, Devin mai sensibil la comentarii si la critid. Vedearea mea se
modiflca, in functie de ceea ce vreau si eeea ee nu vreau. Ma distantez de viata
mea actuala, Devin rnai constient de moarte ~i rna simt vulnerabil fata de ceea ce
se lntampla cu mine sau cu familia mea. Poate fi yorba despre 0 moarte simbolica,
dupa perioada de pensionare. Trebuie sa rna pregatesc, sa imi fae planuri si rna
.intreb daca voi avea destule resurse finandare pentni a Ie indeplini.
Prezbitismul
poate aparea mai devreme in vhlta mea, la 0 varsta mai frageda,
daca am avut de a face cu 0 situatie legata de moarte. De~i sunt tanar, rna simt
. deja "batran". Am impresia ca am suportat atat de multe incercari in via!a meAa,
incat simt ca, parca am trait deja doua vieti. lmi simt corpul uzat, impietrit. In
cazul in care doar unul dintre ochi este afectat, este important sa verific
semnifiea!iile legate de partea corpului afectata (stanga: intuipe, dreapta:
rapune).
..
.
..
...
Accept~" sa vad via!a mea actuala cu toata frumusetea ei i tiu ea rna aflu in
siguranta, AlCI ~I ACUM. Accept~" sa imi privesc in fata emopile i situa!iile in
care rna aflu ~i in care nu rna simt confortabil. Doar prin acceptareat"
de a vedea
prezeritul voi putea crea viitorul, deoarece trebuie sa con~tientizez
ceea ee
vreau sa schimb i sa imi folosesc toata energia pentru a crea 0 lume noua,
adaptata nevoilor mele. Accept!" sa imi as cult intelepciunea
interioara, care se
exprima prin intuipa mea.
797.
OCHI- MIOPIE
Miopia imi afecteaza vederea la distanta. Nesiguranta mea fata de viitor rna face
sa vad lucrurile mai grave ~i mai nelini~titoare decat sunt in realitate. Se pare ca
"'
Marele Dicrionar a/Bolitor ~l Afectiunilor - Cauzele subtile ale imbolniivirlj
351
nu sunt pregatit sa le infrunt, Vad ceea ce este aproape de mine, dar vederea mea
la distanta este acoperita, din cauza muschilor oculari contractati i tensionati,
Exista 0 ceatii care rna lmptedica sa vad perieolul de de parte. Sunt capabil sa rna
.. ocup de viata mea "de pe 0 zi pe alta", cu usurinta, Dar, imi este greu sa imi ereez
propria viziune asupra viitorului si sa vad posibllitatile in fata mea, sa fae fata i
,. sa tmi depasesc fricile si nesiguranta. Sau rna poate deranja un mister, care poate
nu va fi nicodata rezolvat, pentru care nu voi gasi niciodata 0 solutie, Perceptia
mea Interioara asupra adevarului, este neclara, tncetosata. Exista 0 distorsiune
intre ceea ce vad i ceea ee traiesc. Faptul de a vedea foarte bine din apropiere,
implies 0 difieultate de a-mi gasi masa mea de manevra, in anumite situatii,
Traiesc situatii in care ar mai fi lipsit foarte putin, sa se tntample ceva, de
exemplu, un accident de masina. Daca sunt mlop, am tendinta de a fi timid si
introvertit, ceea ce poate proveni din experiente din copilaria mea, abuzive sau
lnspaimantatoare
pentru mine (de exemplu privirea ostila i furioasa a unui
parinte). Daca, de exernplu, un profesor sau un unchi rna batea, am devenit miop,
deoarece Imi era fircade el si nu voiarri sa il vad, pentru ca, imediat ce II vedearn,
deveneam nervos, nelinistit, stiam ce rna asteapta, Aveam impresia ca sunt
, abuzat si voiam sa inceteze acest lucru, Am simtit necesitatea de a rna proteja de
.. lumea exterioara, asernenea unui autist, prin miopie. De obicei, eu exceptia
faptului de a fi trait un alt conflict, vederea mea de aproape va fi mai buna decat a
. malorltatll oamenilor, deoareee stiu, chiar i tnconstient, di este important sa vad
bine ceea ce se petrece langa mine, pentru a rna putea apara sau pentru a evita sa
:.fiu ranit, atunci cand rna simt amenintat.
: Miopia indica, in general, 0 subiectivitate exagerata, Expresia "a nu vedea mai
.'departe de varful nasului" descrie foarte bine aceasta stare de spirit, de a nu
'vedea in departare, dinlasitate sau lene sau dun cauza decepttilor vietii, "Nu imi
:.;ered ochilor" ilustreaza foarte bine cum rna simt. Uneori este mai simplu sa tmi
::'pIang de mila, in loc sa actionez. Oare partenerul meu ii petrece mult timp
.,departe de mine? Ma pot intreba daea nu cumva expresia" ochii care nu se v~d,
:;se uita" se poate aplica ~i in cazul me~ ... Sau poate imilipse~te prezen~a tatalui
'. meu ... Sau cred ca realitatea exterioara ~iviitortil meu sunt nesigure, deoarece nu
:ltni folosesc for!ele ~i intelepciunea interioara. Pentru ca rna simt. ranit de ceilal!i,
:.nu mai vreau sa interacponez cu ei. Ma simt neputincios, rara sustinere i nu mai
"pot mergemai departe.
.
,.
Acceptand~" sa vad lumea exterioara, voi inva!a mai multe despre mine.
:'yiziunea mea se va largi ~i imi voi dezvolta spatiul meu interior. Aleg drumuri
'.Doi, am incredere in mine. Acceptt" faptul ca fiecare persoana este responsabilii .
:;d. e propria ei viata; vad viitorul intr~o lumina frumoasa i pozitiva i se va
!~manifesta exact aa in viata mea.
.
j:
798.
OCHI - NISTAGMUS
:-Nistagmusul reprezinta 0 suita de micari sacadate i rapide ale globilor oculari,

~:rnvohmtare, de multe ori fiind un sirnptom al unei afectiuni a centrttlui nervos.
::;'Ochii mei se mica tot timpul dintr~o parte in alta, cand sunt afectap de
I",
...
..
...
Jacques Martel
352
,Marele Dlctionar al Boli/or ~IAfectiunilor
nistagmus. Trebuie sa rna tntreb cand a aparut aceasta afectiune In viata ~ea. De
obtcel, poate fi yorba despre 0 perioada in care traiam 0 situatie in care extsta un
pericol ~i incercam :sa gas~s~_toate 'solupih_: posi~ile pentr~ a sc~p~ de acea
.' situatie. Am impresia ca nu ,m~ pot salva decat daca caut tot timpul in jurul meu
. elemente carema fac sa apreciez y~ata . .
'...
_
'. '
"
Nu prea stiu pe ce sa imt 0p.r~s~privirea. Este important sa regasesc evenim~n~ul
.initial, pentru a con~tielltiza cauza acestei afectiuni si astfel, pe~tru a reusi s~ 0
vindec, Am impresia, de aS~lllenea::ca exista imagini ca:e dvefileazaco.~~tant, chiar
i in mintea mea .~acestluqu rna oboseste. Am nevore _sacobor ochii pentru ca
totul sa se opreasca. ..'
....
_ .' ..
"
.
.
.' .
Acceptl" sa constientizez faptul ca. pericolul putea, fi real pentru mme, In
tre~ut, dar acum nu mai existacsunt tot timpul indrumat siprotejat, :.'
~OO'.
799. OCOI -.-;.ORBIRE '. .

'
....
'Sunt considerat orb' daca am 100/0 din vedere sau mai putin, Daca m~ aflu in
.::aceast~ sltuatte, rna intreb ce 'anume nu vreau sa vad sau ce i,ini este teams sa vad
'in viata mea, fie ca este"yo,rba,despre persoane. fie c~ este yorba despre 0
persoana sau osituatie. Vreau sli"ma protejez ~i rna ghemuiesc in lurne~ mea, pe
..'care 0 pot crea 'asa cum vreau eu: rna simi: in siguranta i noua mea realitate este
mutt mai placuta decat 'ca, pe care a~' putea sa 0 vad in viata reala. Astfel
pot
'depa~i perlcolul pe.care il.si!l1ttot tirnpul in urma mea si de care nu.pot scapa.
. T)adi a~ orbit'in urma 'unlii \accident s'au a tinei boli, caut cauza care ar putea fi
legad de pierderea vederii. "Apoi"tntegre:z;.acepStcaauza pe'lltru con~tientizarea
. pe care 0 am de. rac.ut i.accept!" sa '''vad'' .din nou ~i sa la.s .vederea mea
, interioara s'a se dezvoite tot"mar mult in' iubire ~iin intelegere. Daca rnamnascut
orb, ma,intreQ,pana la'varst~, chiar dac'a este vorb~ despre 0 vars~ fo~.rt~mica,
i:ni~a fost fric~ .de 'lumea exterioara, ca ~i cum a fi fost in. pencol l smgura
v
til
i!
,
i.I'
"ti!
1:11
1I,"i.'
1
1::
1'
:1;
,~;I
1
OCHI --:-PTERIGION
,:Reprezinta 0 ingrosare a conjunctivei (albul ochiului), de forma triunghiulara,

,care se intinde dela cornee pana la unghiul intern al ochiului. Daca am aceasta
afectlune, lnseamna ca rna' simt expus intemperiilor vtetii, vulnerabil. fata de tot
..ceea ce este in jurul meu; nimeni nu rna protejeaza de ceea ce vad, Imi este greu
,:.sa coabitez cu lumea din jurul meu, deoarece mlmav mea de copil nu stie cum sa
. reactionezesl si cumsa se protejeze de toate aceste agresiuni. M.ilsimt incapabil
safac fa~a lucrurilor pe care le vad si exista lucruri care lmi. scapa, in apropierea
mea.
i ':
',_ Accept!" Sa fiu in contact cu Iumeamea Interioara. Privesc tara sajudec ceea
'ce se inta.mpla in jurul meu. Con~tientizez faptul ca, ceea ce rna deranjeaza sau
rna intristeaza rna triinite la propiile mele, rani interioare: ,Nu pot fi stapan decat
pe propria mea via~a ~i tiu ca fiecare are aceea~i putere,trebuie'doarsa accept
,;acest lucru~ ". ..
.
~i ;.i~
8Hl ..
'.
...
OC".I- P1)PILE
, rnodalitate de ama sim~ bi~e era sa
ma deconectez
. , ~:.
de lume. Dare voiam sa vad
lumea ~u adevanlt? Poate. ceila1ti au vrut sa rna: ascunda, chiar ~i atund cand
eram in paritcele mamei. F,aptul de -n~ vedea in jurul meu rna ajuta sa evit sa
, rna compar 'cu aliii. Dadi rna simt urat;.Iimitat, J1U a~ de a face cu aee~t lucru, tot
timpul. Uneori 'este mm U~Qr sa riu Vezi: nefericirea umana, decat sa ii faci
fa~~
Aceasta reflecta sarada mea iriterioara i acceptand~" s,a imi concentrez atentla
doar pe bogapile mele interioare, vederea mea se va ameliora i voi fi ~apa~i1 apoi
sa vad frurnusetea pes~e tot. Indiferent de varsta la care am devenit or~, m
. totalitate sau parpal, acest lucr!l indi,ca faptul ca exista un refuz de a deveru eu
insumi i a m~ na:jte in lumea eXterioar~. Vreau sa inchid ochii, pentru a nu vedea
. amintirile care lmi' fac rau .mai ales daca sunt orfan ~i parintii rnei nu rn-au va:ut
, niciodata, nu m~au prlvit. Sunt dependent de cin~va, din cauza situapei mele. 1m) .'
lngradesc singur libertatea. Ma conformez lumii exterioare cand, de fapt, a~ putea_. sa
traiesc in funqie de propriile mele nevoi, de adevarul meu profund. '
Este ,pc;>sibicla vederea mea sa revina complet: trebuiesa accept~" cine sU.nt
~i lumeidin jurul melt, cu toatafrumusetea ei, cu tot negativismul ~i inegalitliple
. eL Accept!" aici ~i .acllm sa fac fata tuturor fr~cilor mele ~i sa imi recunoSC
353..
potentialul. Accept!" sa ies din rolul meu de victima ~i sa devin .creatorul vietii
mele. Ma privesc in ochi asa cum sunt. Accept!" sa fiu eu lnsuml, nu sa rna
confomez celorlalti, Devenind stapan pe viata mea, acc.;eptaI1d!" faptul ca lumea
este ceea ce este i cil singura putere pe care' 0 am este asupra mea, realitatile
, exterioare si interioare vor fi mai clare si irni pot redobandi vederea. ~i meritul
este doar al meu ! Refuzand sa deschid ochii, sa vad lurnea exterioara, nu am alte
alegeri decat sa. 'prlvesc in mine Insumi i sa constlentizez Unlversul meu
, interio-r. Exista cineva in .viata mea care rna lasa sa orb esc ~i in care nu mai am
,.tncredere ? Ceoanume imi. tulbura discernamantul ? Accept sa vad bogatia din
interiorul meu, lumina din mine ..
'. i
Cauzele subtile ole imbolniivirii
;
:
;
P
u
p
i
l
a
e
'_IfiIll~lil:lilT'-:"
,.
I,!
ste orificiul central al irisuhii pe' unde trec razele: de iumina~:Ea dozeaza
cantitatea de lumina care patrunde in ochi. Midriaza reprezinta.
dilatarea .
:j:~ormala a pupilei ~i imobilitatea irisului. Cand apare aceasta
problema, dnvestighez lucrurile fundamentale pentru mine i nu irni
pot'capta'esenta viepi mele. Ce seris are viata, mea, care sunt aspirapile mele
?,Un sens pe care nu reuesc
t,::san vad,' deoarece caut in afara raspunsurile pe care trebuie sa'le gasesc
in
interiorul meu, in centrul meu, in inima" mea. 0 pupila prea dilatata
1
(uveita)
indica 0 situatie pe care trebuie sa 0 rezolv urgent (a. se vedea. ~i referirile la
. .'. '. infiamape, din aceasta carte). in cazul in care exista 0 diferent~
marinie intre
,1cele doua_ pupile (anizocorie), exista 0 situatie sau un aspect, 0 hltura', a vietii
nlnele, pe care nil mai suport sa 0 vad. Lucrurile nu mai sunt.clare,"tbtul este confuz.
, .~:Ntimai pot indura'imaginile pe care Ie vad. Milsimt singtir ca un orfan, care rill mai
'::poate fi Ianga parinpi lui, pentru a fi ajutat ~i protejat. Exista 0 dualitate In'ildancul
I;meu. incerc'sa fiu echilibrat, in ciuda durerii care este prezenta tot timpuL :;'
I'll..
Accept~":sa clarific situatiile incerte, imi acord timp pentru a reflecta asupra
.. ~lucrurilor pe care am nevoie sa Ie lirnpezesc. Imi as cult vocea interioara i
'de
I
-'.--,.
"
'.1
.'
,."
. Jacques Martel
354
adaptez sitnatiile in functie de nevoile mele. Astfel, voi putea vedea lumina de la
capatul tunelului ~i voi putea avansa in viata, cu incredere si determinar~.
802. OCHI - RETINITA'PIGMENTARA SAU RETINOPATIA PIG~ARA

Retinita plgmentara sau retinopatia plgmentara este considerata 0, boala
ereditara, care determina degenerarea celulelor vizuale receptoare de lumina.
Afecteaza mai ales copiii, Oehiul nu se mai poate adapta la lntuneric ~i campul
vizual se: micsoreaza in timp. Nu mai vad lumina. Aceasta boala se dezvolta ~i imi
este rusine de mine, de ceea ce sunt, .atat pe plan fizic, cat ~i intelectual. Ma
consider ridicol. Este ca sl cum nu as fi vazut niciodata lumina zilei, 0 parte din
mine este ascunsa, Aceasta rusine poate aparea, de asemenea, dupa 0 situatie
tngrozitoare, la care am fost martor. Vederea mea de copil a fost murdarita, Nu
trebuie sa se afle acest lucru ! Trebuie sa ramana ascuns, in intuneric. Vreau sa
rna opun acestei viziuni a nefericirii. Avrea ca ceilalti sa nu i~i tndrepte prlvirea
spre mine ..Este posibilsa fiu perfectionist ~ifaptul de a vedea 0 problema in fata
.mea, lml provoaca un stres puternic. Poate imi este teama ca nu voi realiza tot
..ceea ce rna asteapta in viata sau refuz sa rna vad batran, deoarece lrni este fricii de
..moarte. 0 situatie in care simt abandon, rna poate indeparta de 0 persoana iubita,
pe care nu 0 mai pot vedea ca inainte. Corpul meu raspunde acestui stres prin
diminuarea campului meu vizual, sperand ca astfel va diminua stresul.
Trebuie sa invat sa rna acceptlv asa cum sunt ~i sa am 0 privire pozitiva fata
de cea ce sunt, deoarece sunt 0 persoana unica si extraordinara,
I
803. .OCHI ~
STRABISM (in general) .. '
Daca sunt afectat de strablsm, se spune, in limbaj comun, "ca rna uit chiora~",.am
privirea incrucisata, Axele vizuale ale ochilor mei nu sunt paralele. Strabismul
denota contradictii, dualltati sau incertitudini, fata de relatiile mele cu cei din jur,
o lupta continua intre nevoia mea de singuratate i cea de a fi admiral, 0 dorinta
. de independenta confruntata cu frica de a fi singur.
.
BHindetea tacerii este tot timpuI in contradic!ie cu nevoia mea de a pune
intrebari. tmi este greu sa rna concentrez doar pe un aspect 0 data. Nu am
incredere in oameni ~i in situa!li, pe care Ie consider "strambe".
Acceptt. sa inva! sa imi descopar adevaratele nevoi ~i sa rna simt bine in orice
situap.e.
804.
ocm -
STRABISM CONVERGENT
Strabismul convergent (ochii incruciap.) este 0 deviere a privirii, spre interior,

spre nas. De obicei, impUdi faptul ca refuz sa vad anumite lucruri a~a cum sunt in
realitate, din cauza unei nesigurante pe care 0 pot reprezenta pentru mine. Este
posibil sa vreau sa scap, astfel, de anumite. persoane .pe care Ie consider
amenintatoare pentru mine, pe care Ie vad ca pe .nite priidiitori. Prefer sa port
ochelari eorectori. Astfel, ochii mei pot veghea tot timpul in jur, pentru a vedea un
.eventual pericol. Ma tern de ce sar putea intampla . .in funcpe de ochiul care
"fuge" pot descoperi anumite aspecte ale personalita.tii mele. Daca ochiul men
Marele Dletionar 01Bolilor ~IAfeCfiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavirii
sting are privirea spre interior, inseamna ca sunt foarte speriat ~i am. un
complex de inferioritate. Daca este yorba despre ochiul drept, probabil.sunt 0
persoana foarte banuitoare si ranchiunoasa -. Este un mod de a-mi concentra
intreaga atentie spre 0 persoana: pe care vreau sa 0 supraveghez tot timpul.
Ochiul stang indreptat in sus, denota faptul ca sunt un .visator, care nu are
notiunea timpului. Daca ochiul drept se uita in sus, lnseamna ca sunt 0 persoana
Indisclplinata ~i cu 0 intellgenta irationala. Strablsmul mai are un efect, acela de
a rna determina sa vad lumea doar in doua dimensiuni. Daca am privirea
incrucisata, imi este greu sa vad directia in care merg. Nesiguranta mea ~i
angoaseIe mele rna fac sa caut 0 prezenta linlstltoare, Nu "am ochi decat pentru 0
anumita persoana", Daca sunt copil, este Yorba, de obicei despre unul dintre
parlntii mel, dar poate fi yorba ~i despre un anumit grup sau un professor. Daca
este yorba despre 0 prezenta fizica a cuiva, este ca si cum ochii mei ar cauta tot
timpul prezenta oculars a acelei persoane, care reprezinta pentru mine siguranta
~i un sol de autoritate. Ochii mei cauta in diverse directii. Ochiiincrucisati pot
indica 0 situatie in tare sunt confuz, singur. Ma simt rupt tntre doua persoane ~i
nu stiu cum sa rna pozitionez,
.
Pentru a lmi uni perceptia, trebuie sa observ lucrurile din toate unghiurile
posibile si sa acceptlv realitatea. Devin atent la toate mesajele pe care mi Ie
:.transmite corpul meu i descopar 0 viziunea a vietii, in totalitatea -ei, In lac sa iml
gas esc siguranta in jurul meu, acceptlv sa 0 caut in interiorul meu. Las deoparte
lucrurile care m-au influentat in v1ata i lml creez 0 viata plecand de Ia nevoile
mele, de la spiratiile mele, de la fortele mele interioare. Astfel imi voi gasi
stabilitatea interioara .: Daca traiesc in armonie, ochii mei li vor relua pozitia
normals. Punctele rnele de vedere pot fi diferite de ale celorlalti, Important este
sa lmi fiu fidel mie tnsuml.
805.
OCHI - STRABISM DIVERGENT
La fel ca ~i in cazul strabismului convergent, strabismul divergent, este tot 0

deviere a ochilor, dar, de data aceasta, spre exterior. StrabismuI .divergent
denota, de asemenea, 0 frica de a privi prezentul in fata. Cand ochiul dr.ept este
afectat, este un semn al faptuIui ca exista un efort intelectual care incearca 'sa
amelioreze relape' dintre . inteligenta i' 0 anum ita situape .. Am .impresia . ca
inteligenta mea sta pe loc, ceea ce rna poate predispune spre depresie;' Daca este
yorba des pre ochiul stang; sunt 0 persoana foarte sensibila. Actiunile pe care Ie
, realizez sunt in functie de aceasta sensibilitate. Ma vad ca pe 0 prada u$oara,
deoarece rna simt foarte fragil.
Stabismul divergent indica faptul ca rna simt intr-o pozitie de victima sau de
neputin!a. Am nevoie de 0 vedere de ansamblu pentru a vedea cat miH multe
lucruri posibile i astfel sa rna protejez ~i sa evit sa fiu dIn nOll ranit in viata mea
afectiva, in cazul in care apar posibili parteneri.
I
Acceptt. sa traresc momentul prezent ~i sa privesc fiecare situa.pe in fata.

mea rna ajuta sa iau decizii mai clare, ~tiind ca sunt tot timpuI indrumat
'. Sensibilitatea
~iprotejat
...
1
!
355
-..
".
Jacques Martel
356
:,1 ;
!II
f::l1ii:
.1
I:
'i :
.:
,
806.
OCHI USCATI vezi: OCHI [AFECflUNI ALE }
807..
OMBILIC (BURIC)
Marele Dietionar al Bali/or ~iA/ectiunilor
, ,Ombilic~1 este desehiderea din peretele abdominal prin care fetusul este legat eu
cordonul ombilical, Imediat dupa nastere, devine 0 cicatrice sl este denumit, in
.. 'limbaj curent buric. 0 durere la aeest nivel impllca faptulca trebuie sa flu, mai
deschis fata de ceilaltl, inIoc sa fiu eentrat pe mine.Este P?sibil.sa fiu pe cal.e.sa
-"tai cordonul ombilical", adica dependenta fata de mama $1 mediul meu familial.
Cand eram fetus, prin .buric
primeam : toata . hrana
esentiala . cresterii
: supravietuiril mele. 0 anomalie sau 0 afectiune a burlculul poate sa ~ndice ca a~
o nevoie vitala de ceva din viata mea i nu primesc acellucru sau,dm contra, ca
as vrea sa resping, sa evacuez ceva ce am consumat sau am primt i~ eantitate
prea mare si .mai este bun pentru mine. Potavea 0 dificultate de a ~a ?et~a ~e
.influenta parintilor mei, de a "taia -cordonul". Tot c:ea ce car dupa ~me !~utl1:
devine 0 povara, Imi reanalizez locul pe care il ocup in cadrul clanul?1 familial $~
am impresia ca nu fac parte din el. Daca sunt bebelus.si am burlcul rosu 1
inflam~t acest lucru indica faptul cii traiesc multafuriefata de incapacitatea mea
de a tr~ii' anumite lucruri. Am nevoie sa 'fiu aproape de mama mea si, in acelasi
timp, am nevoiede spatiu, Daca sunt parintele acelui copil, este nev.oi.e sa observ
daca si eu traiesc acelasi lucru, deoareee bebelusul este foarte sensibil la ceea ~e
simt eu. Buricul este considerat de catre unii .oameniun centru de energie,
::.i~portant
pentru
deschidere.
Exista .chlar . un .grup denumit . "ado~atorii
, . buricului"
in care se fac exercitli de meditatie pe aceasta parte a corpului, care
" reprezintadeschiderea
pasajului vietii, de cand eram fetus; in pantecele ma~ei.
, ',Invat sa lmi acceptlv .partea excentrlca;
sa hnl -recunosc calitati~e cu
modestie
evitand astfel sa rna consider "buriculpamantului" sl .astfelsa 'pot
vedea toata frumusetea care exista tn fie care ~inta $i in fieGare lucru. Ignor orice
relatie sau situatie care nu mai este buna penttu mine, ~entrua Iasa sa.vina :pre
mine noi cunotinte sau noi contacte care aduc un vant, de prospet1me $1 de
schimbari pozitive in viata mea.
.
808.
':
OMBILICALA (HERNIE ...) Vezi ~i:BERNIE
Hernia'ombilieala
poate fi 0 manife~tare a dezamagirii mele sau a regretillui de
a fi trebuit sa ma deta$ez de mediuLconfortabil
$i sigur,: pe care 11 reprezenta
:burta mamei. Am impresia ca trebuie sa ma descurc singur acum ~i ~ebuie sa fa~
eforturi, pentru a ~tinge scopurile pe care mBe-am fixat i care devin dintr-o data
mult mai putin interesante.
.
:; .
AGcept!. faptul ca am intr,eg potenpalul
necesar pentru a-~u. atmg:
obiectivele ~i recunosc ca viata rna va sprijini pe deplin~ Acceptand!.
s~.aJut tara
; egoism, i.l11di eschJd inima. spre iubirea celorlalp.
."
.
809.
OMOPLAT
. .'
.'
.'
.',
OmoplaWI este, un qs lat, la;g $i subtire, care' face pro-teOdi~-schelet. Impreuna

cla~icu'la . t'me~te bratul de trunchi. 0 afecpune a omoplatului
poate inqica
Cll
0
:'
357
revolts fata de autoritate,

deoarece rna simt strivit de aceasta. Problemele
(fracturi sau altceva) care pot afecta omoplatul pot proveni dintr-o contradictie
intre ceea ce sunt, reprezentat de trunchi si ceea ce vreau sa exprim, reprezentat de
brate, care reprezinta prelungirea energiei inimii . Tensiunile
(sau nodurile] la
nivelul omoplatului
stang indica faptuI di suntin dezacord cu partenerul meu
sau cu copiii mei, iar tensiunile
la omoplatul drept, indica faptul ca exista ceva,
cu ce nu sunt de acord, la serviciu. 0 afectiune a omoplatului
subliniaza faptul ca
am tendinta de a ma lasa "calcatin picioare". Am nevoie de un seut pentru a rna
proteja .. Exista 0 situatie in vlata mea Ill. care rna simt complet inferior celorlalti,
mai slab, mai incompetent. Traiesc In pasivitate, ceea ce Imi diminueaza nivelul
de energie.
Accept!. sa tin cont de toate aspectele mele, pentru a manifesta arnionie in
viata mea" In .acttunile pe care Ie fac. Imi acord timp, In liniste, pentru arnedita si
pentru a vedea cine sunt cu adevarat, Invat sa fiu in largul meucand sunt singur,
deoarece in singuratate pot.sa intru in contact cu esenta mea divina, Dupa aceea
trm va fi mai usor sa tmi exprim nevoile.
810 ..
OMUCIDERE
Pot sa tmt doresc sa omor pe cineva. Daca hranesc aceasta dorinta cu resentimente si
cu ura, rna expun unei energii negative colective (egregora - energia sub forma de
-, eon~inta,
fermata din gandurile mai multor persoane) legate de acest gand, care
poate rna va Impinge spre acpune, Oare ce vreau sa omor in mine? Suferinta mea,
durerea mea, ura mea ... ? Am resentimente pentru ca am pierdut ceva '$i ,Ii fac pe
ceilalti responsabili de suferinta i de disperarea mea. Rana mea lnterioara mi se
pare insuportabila, Suferinta pe care 0 traiesc necesita curaj: curajul de a cere ajutor,
curajul de a avea.lncrederein
cineva care arputea sarnaajute
neconditionat, cineva
in care a$ putea avea incredere.
'
Accept!., sa rna eliberez de trecut, sa rna iert i imi TegaSesc forta pentru a
redeveni stapan pe viata mea.
811.
OPIUM (consumde
812.
OPRESIUNE
...)
Vezi:DROGURI
Cand ma simt opresat

am senzatia ca am 0 greutate pe piept, la nivelul
plamanilor. Pot avea i impresia de sufocare; Poate fi yorba despre emopile care
m-au cuprins, de grijile mele care cantaresc mult, de revolta mea care rna roade
pe interior,. Este posibil sa ,rna simt cople$it de 0 autoritate ~i am impresia ca sunt
- .abuzat de ,"putere". Pot simp, fata de persoana
sau fata de, 0 situajie, 0
nesiguranta interioara profunda, care maJace sa vreau sa tezolv acea situajie, cat
mai repede posihil. Imi este frica de critica,. malnchis intr-un anumit fel de face
lucrurile, pentru a trece neobservat $i a nu starni agitatie.
, Accept!.,
sa imi regasesc puterea interioara: Contientizez
libertatea pe
care 0 amJmi eliberez sentimentele negative pentru a face loc calmului'$i iubirii.
OPRESIUNE PULMONARA
813.
,._),
!
- Cauzele subtile ale fmbolnoviril
'I
'I
.. l!
IT'"
'Jacques Martel
358
Marele Dlctianar 01 Solilar ~l A/ecfiunilor - Cauzele subtile ale fmbolniiviril
astfel de stare denota faptul ca exista un dezechilibru intre presiuneadin

interiorul meu ~i cea din exterior. Este un sentiment foarte puternlc care
blocheaza clrculatla vietii in mine. Trebuie sa censtientizez ~i sa rna Intreb,
.daca acea presiune puternlca vine din interiorul meu sl ce anume rna impiedica
sa respir regulat ~i adanc. Exista ceva ce rna arde, este ca si cum plamanii met s, ar supraincalzi. Aceasta senzatie este amplificata de incertitudinile ~i nesiguranta
mea .
.Acceptlv sa rna relaxez, sa nu rna mai oblig sa fiu intr-un anumit fel sau sa fac
atat de multe lucruri. Pentru a rna ajutasa inlatur aceasta presiune, Insplr.lumina
$i iubirea, care purifica aceste emotii, care vor fi astfel echilibrate.
814. ,OREION Vezi~: GLANDE SALIV_ARE.lNFECJII [iN GENERAL], ~OULE COPILARIEI
Oreionul este, 0 Infectie virala contagioasa, care se manifesta eel mai des prin
inflamarea .unor glande, mai ales a glandelor salivare. Copiii sunt-afectati eel mal
des de aceasta boala. Bxista ceva sau. cineva in viata mea, fata de care simt 0
iritare, 0 frustrare. Ma simt denigrat, criticat ~i uneori as vrea, la randul meu, sa ii
"scuip" pe oameni In fata. Doar daca nu este cumva altcineva care ar vrea sa faca
la fel, in ceea ce rna priveste pe mine sau ideile mele ! Am 0 dificultate de a Inghiti
lucrurile care tmi plac mult, deoarece am fost impiedlcat sau mi s-a interzis sa fac
acest lucru. In general, oreionul afecteaza mai mult copiii decat adultii, copiti
avand 0 dificultate mai mare in exprimarea furiei sia frustrarii, Ma bat tot timpul
cu mine insuml, rna [udec cuseveritate, rna percep ca fiind fragil si .anormal. Imt
neg instinctele ~i energia mea sexuala care incepe sa se trezeasca. Acest lucru lmi
Iimiteaza dezvoltarea.
in loc sa rna denigrez pe mine sau pe altcineva (sau 0 situatie). acceptlv sa
.gasesc ce anume am de invatat din toate acestea. Las sa curga energiile. mele
interioare, dorintele mele naturale i astfel pot fi in contact cu creativitatea mea i
cu bucuria mea interioara,
"
,
'I I
iii
815.
ORGANE GENIT ALE Vezi:
816.
ORGELET
Vezi~: FURUNCUL
Ogeletul (urdorol)
este un 62furuncul mic, rou i dureros, care apare la
marginea pleoapei, la baza genelor. Orgeletul se manifesta atunci cand traiesc
sentimente de tristete, resentimente fata de cineva sau de ceva, ce nu' imi
'convine. Este posibil ca 0 persoana (partenerul meu, de exemplu) sa aibe a opinie
diferita de a mea, sa faca lucrurile altfel i eu sa consider acest lucru drept ceva
"murdar". Am fost dat la 0 parte sau cred di nu am acp6nat bine, dar a vrea sami indrept "greeala". Nu rna simt in siguranta i traies.c multa nesiguranta, este
ca i cum nu a~ mai fi stapan pe mine insumi. Am nevoie de puterea cuiva pe care
sa rna pot sprijini, deoarece eu rna simt prea slab. Pot chiar sa rna ascund in
spatele cuiva, ceea ce rna impiedica sa imi creez eu insumi viata pe, care mi-o
doresc. Devin pasiv i sunt inchis tn fata diverselor ocazii care apar tn viata mea.
62
Furuncul: infecpe acuta a unui folicul
4:,;1",,,, ,,-f"n
Y
GENITALE [ORGANE ...]
lllii
lllllllii
.--.
-I
359
Viata mea devine goala si rece. Diferenta dintre conjunctivita ~i orgelet este ca, in
ultimul caz, consider situatia respectiva "urata".
In loc.sa Imi refulez ernotiile, acceptjv sa Ie exprirn, altfel ar putea sa se
manifeste sub forma de orgelet. Devenind stapan pe viata mea i racand parte
din ea.fiind "in primul rand", rna voi dezvolta pe deplin.
817.
oRiIITA
818.
OTITA
819.
OTRAVIRE ( ... prin alimentatle)
Vezi: TESTICULE [iN GENERAL]
Vezi:URECHI-OTITA
Otravirea sau mtoxtcatta poate aparea atunci cand 0 substanta toxica este
introdusa in corp i este Insotlta de 0 serie de tulburarl fizice. Atunci cand se
produce 0 otravtre trebuie sa observ ce sau cine imi otraveste existenta. Nu este
yorba atat despre alimentele care au cauzat otravirea, ci de faptul ca aceasta
reflecta propriile mele ganduri. De altfel, nu to ate persoanele care au mancat
acelasi lucru vor suferi de pe' urma otravtrlt. Constientlzez situatia sau persoana
care rna deranjeaza atatde tare. Incerc sa aflu fata de cine sau de ce sunt suparat
, i care sunt gandurile otravttoare pe care Ie intrettn fata de acea persoana sau
fata de' acea .situatie, Cine iml otraveste existenta ? Ce am de invatat din acea
situatie ? De ce sunt atat de fatalist? Otravirea scoate in evldenta latura mea
., falsa si foarte artificiala: nu fac decat sa joc un rol. Valorile inele sunt cele ale
celorlalti: astfel evit sa creez conflicte cu ceilalti, Este posibil sa existe reguli sau 0
autoritate care sa-mi otraveasca existenta. Ma simt ca Intr-o lnchisoare in acest
aspect ai vietii mele. Ma intreb pana unde pot sa merg in ceea ce exprim,
deoarece constlentlzez importanta cuvintelor i ce irnplica acest lucru.
Acceptlv sa readuc situatia otravttoare Ia cea mai simpla forma de
exprimare si reduc totul la un singur cuvant: suparare, frustrare, gelozie etc.
Deoarece tot ceea ce nu acceptlv revine in viata mea, tot mai puternic.pana cand
, voi acceptalv acel Iucru. Trebuie sa tnvat
fiu mai deschis aid i acum i sa
acceptlv din toata inima" aceasta situatie, Incepand de acum, lmi dau seama ca
- acea persoana sau acea situatie exista pentru a rna ajuta sa rna depaesc i sa
'. evoluez; Las sa iasa din mine toata otrava: to ate atitudinile, actiunile, emotiile
, mele care nu imi convin. Imi preiau controlul asupra vietii melej eu simplitate i
"sinceritate.
Sa
820. OVARE
,(in general) Vezi~: FEMININE [AFEC'J1UNI}

Ovarele reprezinta dorinta mea de a avea copii i creativitatea mea, capacitatea
mea de 'a crea, feminitatea mea, faptul de a fi femeie i de a fi implinita sau
realizata ca femeie.
OVARE (afecp.uniale ovarelor ...)
Problemele ovariene indica un conflict puternic fata de faptul de a fi femeie, de
exprimarea feminitapi mele sau de faptul de a fi mama. Este posibil sa fi neglijat
partea mea creativa. Este ca i cum a~ "taia" a parte din mine, deoarece ovarele
821.
1 ,
'
..
11
"
l'
!"!
",
, Jacques Martel
360
"Ii.t "
reprezinta 'Iocul un de lncepe crearea unei vieti noi. Sunt situate, ~n , z~na
pelvisului, zona unde pot da nastere unui copil i unor noi aspecte din mme
tnsumi, este locul ln care rna pot redescoperi. Este posibil sa fie yorba despre un
conflictinterior legat de creatie $i de descoperirea propriei .mele vocatii.Prefer sa
joc un rol care sa rna protejeze de peri cole, In loc sa fiu eu Insumi. Deoarece am
inchis In mine tot potentialul pe care 11am, mi-am rnchis $i creativitatea, Ma simt
legata de ceilalti, cand de fapt eu sunt cea care seleaga, Ma simt sub puterea
fatalitatli. Poate vreau sa compensez acest lucru prin supraproducerea
de
ovule. Un chist ovarian, care este 0 co1ectare anorrnala de lichid In ovar, indica
faptul di emotille mele sunt acumulate, ca rumeg tot timpul aceleasi -ganduri sau
aceleasi griji. Sau poate rna simt stresata la ideea ca voi deveni mama? Care este
motivul care maretine sa am copii ? Am trait recent un eveniment legat de faptul
de a deveni mama? Sau 0" situatie care lml aminteste 0 experienta sexuala
traumatizanta ? Dad nu rna simt dernna de a avea copii, pot inceta produce rea
de ovule. Cat despre cancerul de ovare (corespondent la barbati este caneerul
lie' testicule) acesta se poate dezvolta in urma unui eveniment In care amtrait
PIERDEREA unei persoane dragi. Am impresia ca viata mea sau vlata unei
persoane iubitea fost rulnata, sau este pe calesa se plarda. Este poslbil sa fie
. v'orba despre unul dintre copiii mel, mort intr-un accident, in urma unei bali sau
a unui avort. Sau poate fi vorba despre cineva cu care nu am 0 legatura de,sange.
dar pe care "0 iubesc ca ~i cum ar fi copilul rneu". Sentimentul de. pierdere
, poate fi trait fata de un element abstract, de exemplu: "de d.nd are acest nouloc
de munca, sotul meu nu mai prea sta acasa, se intoarce tarziu, de abia mai
vorblm, se gandeste tot timpulla munca, Mi-am pierdut sotull Daca lucrurlle vor
continua asa, munca va lua locul casnlciel ,noastre ..." Deci, "l-am pierdut !"p~
barbatul pe care n cunostearn inainte sl cu care eram fericita, ceea ce nu se mal
lntarnpla astazi, Poate fi yorba despre un proiecth care tinea:m dintoata inima
$i care a fast Intrerupt. De altfel, daca eu era:m initiatorul acelui protect, le
vorbeam celorlalti despre el, ca $i cum ar fi fostt'copilul meu", Sentimentul meu
de culpabilitate fata de evenimentul respectiv este adeseori un element
important si declansator al bolii. Am 0 dificultate fata de angajament.ideoarece
m-am simtit devastat in relatie eu 0 persaana de acelai sex. Cancerul de ovare
apare ca urmare a unei situas:ii dureroase, care rna rane~te in imagineamea de
mama $i care rna face sa simt neputin~a $i sa am impresia unui e$ec..Chiar dad
fundamentul vies:ii mele fata de creape este reanalizat, La fel ca In cazul unei
tumori, exista multe lucruri care nu Inii plac, dar refuz sa fac schimbarile
necesare.
,
Oricare ar fi situa~ie, este important sa accept~ 'I imediat toate sentiinentele
pe care Ie am, sa Ie exprim pentru ca rana mea interioara sa se vindece i sa rna
pot indrepta sepre viitor, cu 0 privire mai pozitiva $i sa n umplu de proiecte pe
care Ie voi realiza.
..
:..
"
Marele Dietionar 01Boli/or gi A/ecfiunilor
Cauzele subtile ole fmbolntiviril
p
~22.
PALAT Vezi: GURA'- PALAT
"
823.-. 824.
8i5.
PALPITATII
PALUDISM
Vezi:INlMAY-ARlTMlECARDIAcA
Vezi:MALARlE
PANARITIU
"
, Panarltiul este lnflamatia acuta a unui deget de la mana sau,. in~i rar. a unui
.deget delaplciot.Daca degetele de la mana sunt afectate,am ~ ?lficultate de ~
, merge inalnte, in detaliile cotidiene, in timp ce degetele de Ia prcioare se refera
'mal ales Ia detaliile legate. de viitor, Sunt pasiv, indiferent, melancolic i energia
mea activa, care are nevoie sa se exterionzeze, iese prin degetele de la maini sau
de 1<p:1icioare. Oare vreau sa rna apropii de ceilalti ? Exista, cu sigura~~a.a l~psa
i~ acest sens. Am nevoie sa las sa iasa din mine to ate aceste ernotn $1
ganduri negative, refulate i s~ fiu deschis fata de ceilalti, sa comunic, Vreau
sa ~a eliberez din inchisoarea mea interioara. Pot chiar sa pastrez un secret
care" In
';'prezent, ~a roadepedinauntru. Ma aflu in pana de bucurii si de placeri. Nefiin~
" in contact cu interiorul meu, rna sprijin pe ceilalti, Este ca ,$i cum nu as putea sa
''-imi controlez destinul. Ma las invadat in spatiul meu intim, deoarecelmi ignor
: .limltele,
,,'
,.
", . Accepti" sa decid, incepand de .acum, asupra teritoriului meu. Reintru In

, .contact cu puterea mea Interloara. Inlatur gratiile inchisorii mele. Acum sunt
': liber sa imt.creez viata, asa cum vreau. ,
826. pANCREAS Vezi ~i:sANGE / iJIABET / HIPOGUCEMIE
~:Panereasul este situat cam 1(1zece centimetri deasupra buriculuiet, 'Acesta
" 'sint~tizeaza enzimele care ajuta la digestia mancarii, Aici este mentinut nivelul de
:')nsu'Hna, care ajuta la stabilizarea nivelului de zahar din sange. Daca este in
;",de~echilibru; poateaparea un diabet sau hipoglieelDie (referintele ~a cel~ ,dou~
~boli ofera mai multe detalii despre fiecare In parte. PancreasuI supbohzeaza
::,libertatea~ puterea, stapanirea de sine, definitia mea despre "eu}" meu. Atunci
- :~~ndtraiesc multe emotii, potavea 0 dificulta~e de a digera. Cindaceasta starese
/ prelunge$te $i traiesc
stare de tristete, pot sa am hipoglicemie (legata de ~psa
; ,d~ bucurier Sediu al EGO-ului, al centrului meu de energie emO!io~ala,..al
:: sentimentelor, acest centru de energie este mereu in mi$care. Capteaza VlbraS:llle
i:'altora (pazitive sau negative) care Imi influenteaza propria stare. Pancreasul este
i"
..
~'Pancreasul este.conectat la centrul de energie (chakra) plexului solar, care se aflli la baza sternului meu/ la cativa
, sentimetri deasupra buricului meu
. ,'
.:
'
.. ,
--..
."11
'1
~.
Jacques Martel
~r
I
[
!I
. !
centrul ernotiilor ~i al dorintelor. Reprezinta capacitatea mea de a exprima i de a

integra iubirea in interiorul meu si capacitatea mea de a gestiona sentim~ntele
contrarii iubirii (de exemplu furta), Tara sa provoc durere. 0 dificultate la mveluI
pancreasului
indica faptul di exista 0 dezordine si 0 confuzie i~ emotiile mele,
de aceea am 0 dificultate in digestie. Vreau sa pastrez controlul si puterea asupra
celorlalti, devin agitat in interior i imi scade respectul fata. de mine. Este ca st
cum ar exista 0 lupta interioara in rata obstacolelor, imi este teama de noile
provocari ~i ma epuizez in lupta, ceea ce duce Ia scaderea energiei. Tin la
libertatea mea. 0 proasta functionare
a pancreasului
apare in urma un or
evenimente traumatizante,
precum pierderea unei flinte dragi, un soc pe care lam avut si' care m-a destabilizat. Reprezinta instinctele primare pe care le-arn
refulat. De multe ori este yorba despre 0 situatie care pune in discutie un alt
membru al familiei si a carei miza consta in dobandirea unei puteri rnai mari sau
a unor bani (de exernplu, in cazul unei mosteniri). Pot fi eu in centrul conflictului
{eu primese reprosurile, ceilalti vor s~ rna "alunge") sau o alta persoana (eu sunt
persoana care bombane, care reproseaza),
0 astfel de sltuatie, in car~. port a
povara emotionala poate determina aparitia unor calculi. Pancreasul
este legat
de obsesii i de ideile rumegate tot timpul, reiau mereu aceleasi gandurl, rara sa
, gas esc solutii, Consider ca exista in viata mea 0 situatie vabjecta ~i ne~rea?t~.?aca
traiesc 0 situatie prea greu de lnghitit, care' mi soar parea odu~.asa, onbIla sau
tmoralaas putea chiar sa ajung sa am un cancer la pancreas. In acest caz, s.u~t
revoltat, rna opun tuturor fortelor, ramanand totusi pe pozltia mea. Este posibil,
de exernplu, sa imi fi pierdut numele si sa imi caut in zadar radacinile. Exista a
legatura cu bucuria de a trai: rna simt demotivat ~i imi este atat de frica de esec,
tncat prefer sa nu fac nimie. Deoarece nu am niciun scop i nicio asteptare, evit sa
fiu dezarnagit l Las noile situatii sa ocupe 'Ioc in vlata mea sau 'ma opun
. schimbarilor ? Care sunt schimbarile sau modificarile pe care Ie am de facut
pentru a asimila mai uor emotiile interioare ? In ce fel accept!" sa primesc toate
cadourile vietii ? Este u~or pentru mine sa rna bucur cu to ate simturile sau refu:
' fericirea sub toate aspectele ei, rna simt nedemn, chiar ~i de numele pe care II
. port? Am tendinta sa fiu dispreputor.
Ma sirrit indignat in fata unor situapi. Pot
chiar sa fiu umilit ~i am 0 dificultate in a: ina apara. Am tendirita de urma doi
. maetri sau doi profesori
acelai timp? Trebuie sa imi con~tientizez
nevoile ~i
sa las hicrurile sa mearga inainte; pentru a cauta ceea ce vreau. Acest lucru rna va
ajuta sa con~entizez
ca friea mea de a-mllipsi ceva, nu are sens sa se manifeste,
deoarece voi trai in abundenta, pe toate planurile. Trebuie sa gasesc un echilibru
intre ceea ce dau ~i ceea ce primesc, intre munca i timpulliber. Nu este nevoie sa
caut stimuli artifciali pentru a rna "hrani" (dfoguri,' mancare, sexualitate etc.)
trebuie doar sa invat sa rna iubese a~a cum sunt. Am nevoie sa imi ofer "mid
" placeri". Trebuie sa tin cont de perceptia mea, de opinia mea fata de 'zahar, sau
fata de pHicerile din viata, in general. Pentru mine, zaharul insearnna ceva nociv,
ca 0 otrava ? Refuz sa imi creez momente de bucurie sau mici cadouri, deoarece
am 'impresia ca nu Ie merit sau di voi fi considerat 0 persoana materialism?
Relatia mea lipsita de armonie cu zabarul ~i reprezentarile
sale la nivel afectiv
Mare/e Diet/ona, al Boli/or 51A/ectiunilor - Couzele subtile ale ,mbolna,,/rll
(lubtre..tandrete, blandete] imi poate afecta pancreasutconsttenrtaes

faptul di
atunci cand pancreasul
meu este In armonie, am 0 stare de eehiIibru, de pace, de
bine. Ma sirnt la locul meu In viata.i rna simt bine Inplelea mea.
Acceptjv faptuI ca, totul este 0 experienta de viata, rna .adaptez sltuatiilor,
,', imi las emotlile Iibere i tncetez sa mai controlez, atat situatiile, cat si persoanele.
PANCREAS~.PANCREA TIT A Vezi ~i:ANEXA III

" Traiesc multa furie fata de vlata, deoarece nu imi mai of era "placer! dulci". Vreau
fJ27.
.sa 0 resping. Am 0 furie tmensa, rna simt prizonier fata de 0 persoana sau 0
situatie. Ma aflu intr-un impas i prefer sa raman pe Icc, eu toate emotiile care rna
fac sa rna simt neputincios, deoarece nu stlu cum sa Ie gestionez. Prefer sa renun];
.tn loc sa fac un efortsuplimentar.
Sunt plin de nesiguranta, Ma las purtatdevtaja.
Nu mai am tonus, niei pe plan fizic, nici pe plan mental sau emotional. In Ioc sa
astept ca"plaeerile dulci" sa vina spre mine, eu sunt eel care l$i poate oferi astfel
, de bucurii, stiind ea le merit.
...
.
.
..'
Aleg sa traiesc. lmi alung gandurlle negre. In loc sa tmi evit ernotiile, Ie
.. primesc i observ c:e vor sa rna invete, Observ toata tristetea care se ascunde in
spatele furiei. La 0 parte tot ceea ce nu imi mai convine in viata si imi construlesc
noi .cadre de ,viata (la nivel personal, familial i peofesional). Astfel tmt creez 0
noua viata, plina de bucurie $i de fericire.
828. PANIcA (atae
PARALIZIE (In general)
829.
, Paralizia este a imposibilitate de aactiona, 0 oprire a functiilors! a activit~tii

unuia sau mai multor muschi, Poate afecta un organ, un sistem sau intreg corpul.
";Aceasta boala este legata dorinta de a fugi de ceva, de a evita ceva: oare tncerc
'. 'sa evit sausa rna opun unei situatii, urieipersoane sau responsabilitap
? De multe
ori, sunt paralizat
de frica.; Ceea ce t:i-~iese mi se poate parea atat de
. insuportabil, incat vreau sa rna "rup", sa devin insensibil, avand impresia ca nu
, exista ilicio solupe $i nu sunt capabil sa imi asum responsabilitaple.
Este posibil
., sa traiesc sau sa fi trait un traumatism puternie, care imi cere "sa rna opresc" sa
traiesc, deoarece este prea mult. Uneori, viata tmi cere sa iau un timp de ragaz
pentru a-mi re-evalua prioritatile i, daca ma fac ca nu aud acest mesaj, poate
, , aparea 0 paralizie, care rna obliga sa rna opresc. Este posibil, de a.semenea sa'
existe 0 ura puternica sau 0 ]ipsa de incredere, care rna determina sa nu mai
' " actionez. Astfel, nu rna pot in~ela. Vreau eu orice pret sa indeplinesc 0 dorinta
. care nu se poate realiza: corpul meu se oprete pentru a-mi transmite un semn,
ca este mai bine sa accept!.
acest lucru. De asemenea, pot fi foarte rigid In
In
, ,
de ...) Vezi: FRIcA
gandire i, daca lucrurile nu se intampHi cum vreau eu, reac!ia mea este sa rna
retrag, sa evadez. Este important sa con~tientizez
presiunea care rna apasa, cu
'" ,: .. privire la ceea ce se intampla sau ce se va intampla, pentru a 0 controIa i a ajuta
: -.:.:~;
partea paralizata, sa "revina la viata/'.
.
..._ .
.\
I.,
.,
"1
'1
';
-:
-_._j
'.
'.MareTe Dictlonar 01Boli/or ~; A/ectiunilor - CauzeTesubtile ale imbolnavirii
Jacques Martel
'Este. posibil sa rna 'simt "paralizat" .lntr-o situatie, in care nu rna pot rnlsca sau
.care nu imi 'ofera .nicio 'perspecttva asupra alegerilor .sau a actiunilor pe care le
pot face. Lipsa de initlatlva: sau.faptul ca nu pot gasi 0 .iesire lntr-o anum ita
.. situatie, rna parallzeaza, Incotro sa:merg? Peate este mai bine sa raman pe loc ...
Partea corpului care este afectata ofera tndlcatii suplimentare despre cauza
afectiunii sl a fricii mele. Daca, de exempIu, piciorul rneu drept este paralizat,
acest lucru poate avea 0 legaturacu frica fata de 'ce rna asteapta la noulloc de
munca.Tn responsabilitatile mele din farnilie' sau cele de .cetatean, Daca nu pot
evita 0 situatie sau nugasesc 0 iesire, picioarele mele paralizeaza, Dad nu pot
;respinge sail retine 0 situatie sau 0 persoana, bratele mele vor fi afectate, Daca
, nu mal vreau 'sa vorbesc sau sa beau, nu mai stiu cum sa rna port, gura poate
parallza, Cand sunt afectat de paralizte, simt ca Intreaga lume se prabuseste,
Ma' simt ca ~1cum' 'as primi 0 'palma direct in fata ~i poate aparea 0
paralizie
". faclala. Aceasta exprirna frica mea viscerala de a-mi arata sentimentele, de care
lmi este rusine, Sunt paralizat la gandul ca voi fi vazut asa cum sunt ell adevarat,
. :.Paralizia iIlfantiia scoate in evidenta sentimentul bebelusului de a fi prizonier.
Cvadrlplegta sau tetraplegia 64 scoate Ia Iumtna sentimentul meu 'profund,
conform caruia, brice as face,' nu pot fi Ia inalprne sau nu pot satisface asteptarile
:. tuturor. Chtar data "ina tailn patru bucati", fac tot posibilul pentru ceilalti, nu
foloseste la nimic.
',:
Consttentizez faptul ca a paralizez eu tnsuml", cu atitudinea mea negatlva fata de
ceea ce sunt Ma simt victima, rna simt "paralizat". Faptul ca riu sunt'in contact cu
inima" mea ~i cu emotiile mele, rna impiedidi sa avansez, sa evoluez. Raman in
cochilia mea, ag~ta~ de ~recut. Angoasa rna paralizea~a. Vreau sa lmi anesteziez
. durerea interioarli. " . . . .
'.
....
..'
. .
.
.Acceptt., sa o~~erv care situatie din viata mea ,e~t~';paralizata" ~i pe care
trebuie'sa 0 schimb sau': s~:6 ameliorez pentru. a,.mi.dezvolta starea de. bine
:.,interioara. Renu,nt la trectitul pe care vieau sa-l "fixez" ~i rna indrept spre'viitor,
tlind ca ce este mai bun va ve~i de acum 'inainte. Am grija de mine: fac lucruri
pentru mine. In loc sa vreau sa ii controlez pe ceilalti ~i situa~ile. din exterior,
, preiau controlul asupra propriei mele viep ! lnvat sa accept!. iubirea celorlalti.
Mu~cdin via~a cupofta !
' '
!
830. P ARALIZIE'CEREBRALA Ven: CREIER_:_PARALIiIE CEREBRALA .

831. PARALIZIE INFANTILA Vezi:POUOMIEUTA
ii
il
ill'I'
&!
,:1'
'"1'':;[',p" " ....
1
8;37 . PAR (ingeneraI)
Pami protejeaza pielea. capului i simbolizeaza forta, vitalitatea, libertatea,

!rumuseteaii .puterea (de exemplu, povestea lui Samson $i .a Dalilei, din Biblie).
,In cazul femeilor, parul reprezinta puterea de atractie, seductia, Iar.tn cazul
., 'barbapIor, virilitatea. Parul este legat .direct de demnitatea de a fi, de esenta
I puterii, de imaginea de sine. Prin par intru in contact cu energia spirituala,
cosmlca sau supracosmica, De asemenea, reprezinta relatia cu tatal sau
,,' echivalentulacestuia.
Parol creste aproape de cea de a saptea chakra sau .centru
.' de en ergie, chakra coloanei. Firele de par sunt niste "antene" deoarece Ieaga
, planul flzic.de eel spiritual. '.
.',
, ,
..
Radacina parului si a firelor de par, in general, slmbolizeza tnradacinarea lumii
~;,spirituale in lumea fizica, Descriind starea parului meu, descriu relatia pecare
-.-partea.mea spirituala 0 are cu partea mea rationala, fizica. Intr-o anumita masura
1;' parul simbolizeaza latura mea feminina, creativitatea, intuijia mea. Parul fiind in
, continua crestere i$i reaminteste faptul ca, in calitate de fiinta umaria trebuie sa
.: ma.responsabilizezfatada cresterea mea personala sau de faptul ca am puterea
; de.a-schimba vechile moduri de a gandi, vechile mele scheme mentaIe, care Imi
"franeaza evolutia. Parul face referire la Intultie $~este simbolul feminitatli, Este
rrdnteresant de observat ca, barbatii care poarta parul lung au de obicei lin suflet de
a~s~ Sau poate fi yorba despre tineri care se opun autoritatii di~ societate i vor
+ sa Iljl recupereze puterea interioara, in inima" ~i in vocea lor interioara. Starea
.;.parului .este; de asemenea" reprezentarea '.puterii sexpale, genitale $i
<:;reproductive. paroIeste asociat cli glandele suprarenale (energia 'de frica sau de
;. incredere) care sunt legate de motenirea ances~rala (cea de a doua chakdi).
Exista muIte mituri referitoare Ia par (blond, brunet, perscianele chele ...) Este
important de tiut di parul exprima imaginea puterii pe care 0 am pentru a-mi
conduce viata Ce vreau cu adevarat in viata ? Am impresia ca cellal!i sunt cei care
,'imi conduG viata? Forta $i curajul de a prelua haturile vietii mele imi vor intari
f/seiltimental de'libertate i vigoarea parului meu; Parul reflecta bucuria de a trai
!i .a unei persoane, iar curatenia sa indica interesul pe care iI are pentru a avea grija
,. de el, de a fi aicL Observ diferitele stari ale parului men,' care c6respund
~;diverselor stari intefioare (parternj subtire sau casant, des etc.) ,;
"c' Accept!., sa raman deschis fata de aceasta minunata putere pe care 0
: k'reprezinta piirul meu !
r,
(boli de~".)
h'$oC
834. P~QTIDE Vezi: GLANDELESALWARE .'

835. PARTEADREAPTAVezi:MAsCUUNiPRlNClPJU
STANGA Ven: FEMININ [pRINCIPIU .J
Exista mai muite cauze care pot duce la aparitia afectiunilor paruIui: un pute~nic
emotional(ca 0 sperietura P4ternica), 0 reactie excesiva de neputinta fata de
. )~9 anumita situatie" ,un conflict latent sau mai muite sentimente refulate, precum
'.,. 1Ldisperare" neliniti,.' ingrijorare.. Apare nervozitatea, crete, . instabilitatea
. 'jr;emoponala, iar fortele ~i resursele mele interioare se "ep.uizeaza.: Traiesc 0
'bdezordine interioara. Acesta nesiguranta provine din frica mea de moarte sau din
833. PARKINSON (boala a lui ...) Vez;: eREIEli - PARKINSON [BOALAA LUI ]
I'
PARTEA
~I~S.P~
832.
PARANOIA
Vez!: PSmOZA- PARANOiA
{t
: ;
!I
836.
365
Paralazie care afecteaza simultan cele 4 membre

, ~
T""
'I
'11:'11l;-~~Jl~
1';,11
'.
JacqUfi Martel
366
faptul di nimic nu este permanent, di totul se poateschimba brusc ~ fara niciun

avertisment S-a instalat lndolala in fata spiritualitatii ~i lmi pun multe tntrebari.
II caut pe Dumnezeu sau manifestarea lui in viata mea sl am nevoie ca "ceva" sa
rna atinga in adancul fiintei mele, dar in acelasi timp, sunt speriat, deoarece rna
. simt vulnerabil. Ma inchld in fata enrgiilor vitale, iar parul meu i$i schimba
.aspectul, 'Cade, devine gras sau uscat, albeste (par alb), i~i pier de stralucirea.
Apare matreata, ca un rezultat al unui conflict interior fa~a de mine ~i rolul meu
social. Am impresia ca nu reusesc sa stralucesc, sa rna remarc in lurne (sentiment
.' prezent in majoritatea afectiunilor legate de par).
A~vrea sa ajung mal sus, sa fiu seful, dar nu reusesc, Mil simt separat de lume i
nu lnteleg de ce rna aflu in ignoranta, ceil alii nu sunt tn stare sa imi dea motive
sau argumente pentru a-si justifica actiunile sau vorbele. NiveIuI meu de stres
este ridicat: tot timpul sl obosesc foarte uor. Aspir spre autonornie, la
recunoasterea celorlalti, Ia o comunicare adevarata ~i clara. Foliculita
(inflamarea foliculior) arata faptul ca nu rna simt protejat Sunt ca un pore spines,
rna simttnjepat in punctele vitale. Un par casant indica faptul ca rna simt
tmpartit intre a prelua "haturile" vietii mele si a lasa aceasta putere altcuiva,
deoarece intr-o anumita masura imi convine acest lucru. Imi ascult intuitia sau
ratiunea ? Ma simt neputincios i rezist in, fata 'schimbarii. Pot trai 0 sltuatie in
care imi simt tntmav rupta, desirata si tre buie sa' clarific aceasta situatie. Am
nevoie de oxigen! Este primul lucru pe care Il putem face daca vrem sa redam
forta i vitalitatea parulul nostru.
Accept! 'I faptul ca am nevole sa lmi schimb gandurile i atitudinile fata de
situatiile din viata mea. Accept! 'I sa fiu deschis ~i observ ce se intampHi in acest
moment, mai ales felul in care rna comport cand infrunt anurnite situapi din viata
i incetez sa imi mai smuig parul din cap! Accept! 'I sa rna bucur de viata ~i
sunt mai tolerant fa~a de mine insumi.
'
839.
pAn..:.... CALVIllE
Calvitia este pierderea parpala sau totaHi a parului. De~i apare mai frecvent la
barbap, tot mai multe femei sunt afectate la randullor. Parul reprezinta oglinda
unei anumite foqe interioare i a rad~kinilor mele. Ma, gandesc la Samson (din
scrierile, din Vechiul Testament) care i~i pierde fO$ dupa ce i-a fost !aiat parul...
Parul reprezinta legatura dintre pia nul fizic i cel spiritual, ceea ce rna leaga de
cosmos ~i de energia spirituala. Adeseori este comparat cu 0 forma de antena
pentru lumea de dincolo. Se spune di principala cauza a calvipei, ,mai frecventa
la barbati, este ereditatea. Printre diversele tipuri de calvipe se numara tipul
chel '$i barbos, asociat cu un individ care i~i folosete mai mult facultatile
intelectuale de dit pe cele ernoponale.
Pierderea parului (alopecie) simbolizeaza faptul ta m-am indepartat de divinul
din mine. Sunt 0 persoana axata mai mult pe' planul material decat, pe eel
spiritual. Este posibil sa am 0 intuipe puternica, dar prefer sa rna axez mai mult
pe planul material i rational. Daca imi pierd parol inseamna ca traiesc frecvent
situatii in ,care tensiunea este atat de mare, incat imi vine sa ''irni smuIgparul
Marele Dlet/onar al Soillor ~IAfectlunllor - Cauze/e subtile ale imbolnavlril
din cap". Exista mai multe experiente traumatizante sau stresante care pot
accelera procesul de calvitie: 0 nastere care poate fi 0 sursa de frica i de
nelintste, un soc emotional puternic, 0 separare, rnulta tensiune acasa sau la
munca, nevoia de a. se depasl pe plan material sau 0 devalorizare pe plan
intelectual. Atund cand am 0 multime de nelinisti i frlci puternice, lml pierd
contactul eu puterea mea interioara divina. Deoarece imi pierd parol, imi pun
intrebarea ce cred ca pierd in viata mea sau ce imi este teama ca.vot pierde in
viitor [poate ceva sau pe cineva), Sau rna pot revoIta: vreau sa rna eliberez de
aceasta presiune care rna sufoca. Vreau sa fiu eu insuml si sa incetez sa tralesc in
functie de obligatitle exterloare, Prin faptul ca imi pierd parol, rna eliberez de
, ceea ce rna tine lnchis. Probabil am primit foarte putina tandrete, mai ales din
partea tatalui meu si am tendinta de a rna revoIta in fata autoritatii. Sunt mai
degraba materialist si spiritualitatea ocupa un Ioc putin important in viata mea.
Incerc pe cat-posibil sa controlez totul, deoarece imi este teama sa rna deschid ~i
,sa pierd controlul. Ma Inchld in structuri rigide, obligatil care nu i~i au sens. Sunt
lmprastiat, gandurile mele sunt in calcite, incetosate, Sunt atat de disperat in
legatura cu 0 situatie din. viata mea in cat "im! smulg parul din cap". Traiesc 0
ruptura interioara ca pe un calvar.Nu vreau sa nu fiu alaturi de copii mei ~i astfel
sa pierd iubirea lor. Am tendinta de a rna devaloriza pe plan inteleetual i rna
simtnedreptapt. Daca, la un moment dar, aveam 0 usurinta sau un anumit talent
lntr-o activitate in care excelam, iar acum "performanta" mea s-a schimbat i a
decazut, parol meu va cadea la randul sau. Refuz functia de baza a vietii, sub
pretextul ca pot face mai mult decat aceasta, Orice frica interloara duce la
incapacitatea de a actiona, la disperare sl tensiuni care rna epuizeaza, Este 0 iluzie
sa poti crede ca vei face lucrurile mai bine decat viata insa~i. Nu trebuie sa rna
lupt cu viata, deoarece ea este Mereu cu mine pentru a rna sprijini i rna va ajuta
dad 0 ascult ~i daca raman deschis:
Pentru a opri procesul de pierdere a parolui i pentru ca acesta sa creasdi
din nou, accept~'1 sa fac schirnbari,le cuvenite in via~a mea, care rna vor elibera de
, aceasta incarcatura,suplimentara pe care am acceptat.1.'I sa 0 port ~i de care acum
nu mai am nevoie. Accept! 'I sa am incredere in viatii cu certitudinea ca totul va fi
mai bine.
In loc sa imi caut for~a in exterioruI meu (simbolizata de par) accept! '1,sa
caut in adancul meu i sa extrag de acolo toata forfa, i curajul de care am nevoie
. pentru a merge mai departe spre 0 noua etapa din viata mea. invat sa integrez
, ' regulile in viata mea intr-un mod armonios, ~tiind ca acestea exista pentru binele
. meu i'pentru binele tuturor. Accept !'1 sa cer vie~ii cu seninatate.ceea ce am
, nevoie, iar viata imi va darui ceea ce merit. Acesta este inceputul, trebuie sa am
, incredere in viata i In fiinta mea interioara $i' sa descopar peste tot solupile,
, deoarece acestea exista !Toata lumea exista pentru a rna ajuta ! De ce a mai avea
.nevoie de altceva ?
I] ~
~O.
PAR (iRiZONAT
!
!
-.
""
1 J
-..rr "
,_j
-.
Jacques Martef
368
Parul grfzonat simbolizeaza tntelepciunea. Totusi, aparitia brusca a firelor de

par .albe este legata de stres, de 0 situatle in care am trait un soc emotional
puternic. Cand acest lucru .se lntampla la varsta de douazeci de ani, reprezinta
existenta unor nelinisti puternice [tensiune sau stres) constiente sau
'.inconstiente, raportate la faptul de a te lasa indtumat pe plan spiritual. Oare cred
'di am nevoie sa traiesc sub presiune sipresiunile din viata mea sunt necesare
..pentru "binele" meu ?
Esteposibil sa fie vorba despre un model legat de performanta in aceasta viata.
De obicel, parul grfzonat apare odata cu varsta si acest lucru tnseamna 0 scadere
a vigorii si a fortei vitale. Apare in mornentul in: care este important pentru mine
sa 'con~tientizez faptul ca traiesc pentru ceilalti i nu pentru mine lnsumi. Sunt
presat de societate, de farnilie, de prieteni, de obligatiilelegate de munca, Traiesc
in ritmul celorlalti in loc sa traiesc in ritmul nevoilor .mele personale. Cand am ras
ultima' data in hohote? Deoareceparul reprezinta puterea mea, este bine sa rna
intreb cui vreau sa cedez aceasta putere, dad nu as vrea acest lucru parul si-ar
pastra culoarea naturala,
..
lmi revizuiesc atitudinile !ji acceptlv faptul ca viata continua asa cum este,
nici mai mult nici mai putin si rna eliberez de sarcina de a fi competitiv. Descopar
como rile ascunse in mine. Accept!" faptul ca parul meu gri este semnul care
.anunta 0 renastere a adevaratului "eu", a unei nouvieti pline de bucurie. Merg
spre 0, directie noua. Am grij~f de mine, Acceptlv toate emotiile pe care Ie am,
care fac din mine 0 fiinta extraordinara. Nu mai sunt sclavul timpulut.si al
-obllgatillor, Poate voi fi deranjat de noua imagine pe care 0 proiectez, dar a sosit
, momentul sa traiesc la nivelullui "a fi", in loc de "a parea",
84L
Pelada este 0 boalii a pielii caracterizata prin caderea parulU:i in placi rotunde.
. ,Poate proveni in urrna unui :;;ocemotional, a'furiei sau a pierderii respectului de
sine, care genereaza ruinea, a renuntiirii la partea mea spirituala_sau la ceea ce
rna tine conectat la valori mai inalte. Uneori am senzatia ca sunt un gunoi, ca
gradul meu de inteligenta este redus wmparativ cu alp oameni i ,aces lucru imi
provoaca dificuWiti in relatiile mele. Sau am fost oripilat de ceva sau de catre
cineva. Est~ ca :;;icum integritatea mea a fost atinsa sau mi-am pietdut protectia.
Este posibil sa fi trait 0 separare, mai .ales in relatie cu mama ~i acum imi fae
multe griji. Am tendinta de a fi "viclean ca 0 vulpe" pentru a ie:;;idin situatiile
stanjenitoare !ji evit astfel sa imi asum unele responsabilitap. Adeseori am
, impresia catrebuie "sa imi sustin cauza" pentru ca ceilalti sa ina asculte sau sa
rna creada. Nesiguranta p,e care 0 simt rna determina sa traiesc 0 frica puternidi,
care se. manifesta repetitiv. Faptul de a-mi pierde 'parul rna 'poate, trimite la
imaginea tatalui meu care, larandul lui ~i-a pierdut parul. Dad tatal meu a murit
sau este foarte batran, mi se aminte!jte mereu ca trebuie sa rna separ de el, dadi
inca nu am racut acest lucru. Cand rna uit in ogUnda, este ca i cum l-a~ vedea pe
tatal meu !jiacest lucru rna deranjeaza. Poate a!j vrea chiar sa neg lega"tura dintre
noi.
!I:
'"
'"t
PAR~PELADA
-l
Marele Dictionar af Bomor ~iA/ecfiunilor
- Cauzele subtile ale imbolniivirjj
Accept!" sa fac pace CLI mineinsumi sl sa gasesc solutii care rna vor ajuta sa
traiesc in armonie cu aspiratiile mele cele mai inalte.
.'
.
842.
PAR (pierderea ...) V~zi: pAR - CALVITIE
PAR DE PE CORP Veri si: pARUL CAPULUI [pIERDEREA ...}

Parul de pe corp are 0, dubla functie: de a: proteja si de a in:c~l~i.0 pilozttate
843.
exceslva in cazul femeflor, denumita hlrsutism se datoreaza unui deranjament

hormonal. Es~~0 problema care apare de obicei, in adolescent sau Ia.menopauza,
Acest dezechilibru hormonal este legat de faptul ca i1U rna pozitionez destul de
multoVreau sa actionez (aspectul yang, masculin al persoanlitatii] dar i1U reusesc,
~a c.um~~ v~ea :u. Prin. urmare, devin autoritar. Imi protejez pielea prin fire de
par inutile 1 rna protejez astfel pe mine. Oare rna simt bine in pielea mea de
femeie ? Ce vreau sa schimb in viata mea? Refuzul unor anurnite aemotii pe care
le am, precum latura mea ferninina (afectlva si creativa) maimpiedtca sa avansez.
Vreau ~a controle; t?tul, sa analizez' prin prisma ratiunii si am tendinta de a rna
subestima: astfel imi las la 0 parte spontaneitatea, 0 pilozitate abundenta. atat
la femei ~at .~la barbatt denota 0 imensa nevoie de contact, de energiile ~i de
fortele primitive, foarte prezente, care pot fi pozitive daca sunt folosite intr-un
mo~ ~.ontient. To~i, daca acestea imi controleaza intr-un mod exagerat viata si
deciziile pe care le iau, atunci apare 0 pilozitate "anorrnala". De aid pot decurge
. comportamente compulsive si afresive, care se manifesta printr-o autoritate
exagerata i prin egoism. Am 0 personalitate de "razboinlc", Cand apare 0 cadere
a firelor de .pa~ (i~ ~r~~ unei boli sau a unui soc), rna simt dezarmat si singur pe
lum~. nergla vltala.ll pler~e puterea, Dare ce am.impresia ca voi pierde in viata
m~a: In :eea ce pnv:~~ecaderea ~ge~el?r, ace~staareJegatura
cu ~chii :;;i,cu
pnvlrea. In ac~st caz, 1ml este te(irna sa pnve~c ceea ce mi se intampla, sa fac fata
acestor lucrun Traiesc 0 anxietate, deoarece :;;tiuca mima potiritoarce in trecut.
Astfel, de e~ern:pI~,irnipot"vedea copilul plecand de,acasa: am depait un punct in
care nu rn~l~existacal~ de !n:oarcere~ Sau rna simtincompatibil
cu 0 situatie sau
cu 0 anumlta persoana. Ma slmtamenint:at de ceilalti, constrans sa fac ceva. Daca
~rele de par sunt afectate de foliculita (infiam,at:iea radacinii unui fir de par) rna
mtreb de ce simt ne",:oiasa deyin ca un ariei. Ma apar mai .ales pentru ca nu Imi
pot exprima nevoile. Imi fac rnuite griji pentru detalii. Ma simt "jt,lpuit de viu".
~ Chiardaca, in trecut i-am Iasat pe ceilalti sa imi controleze viata :;;ia~est lucru
rna sufoca, accept!" sa devin stapan pe viata mea. Acult,andu-mi vocea interioara
~tiu ca voi.? rnereu protejat. Sunt deschisin comunicareacu ceiIalti, imi accep~
toate e~otll.leJ ceea~ce i~i.va ~feri u~ echilibru cu partea mea rationala. Merg mai
departe III slguranta, rna slmt mcoonJurat mereu de iubire ~i de tandrete.
PAR- PECINGINE Vezi: PAR [pIERDEREA ...} / CALV/TIE/ PELAnJ
Pecinginea este.o ciuperca, parazita contagioasa care afecteaza s~prafata pielii, a
firelor de par, apielii capului:;;i a unghiilor.
.'
..
..
844.
"1-"1'
.,
..
...
'.
Jacques Martel
370
1"1
I'
:1
Ma las atins,"atacat","distrus",
deranjat de ceilalti, deoarece am 0 slab~ incre~er:
in mine si sunt vulnerabil. Ma simt urat, murdar, tara vlaga, P~t avea lm~resla c:
pierd controlul in anumite situatii, Astfel, sapca me~ de sef (p~~l)~ va fi afectata.
Este posibil sa rna simt foarte deranjat de propunerile celorlalti ~l sa fiu afectat de
ideea pe care 0 au acestia "daca palaria te defineste, poart-o !" (dupa 0 :xpresie
din Quebec avand ca echivalent "cine se simte murdar, se murdareste". Ii las pe
ceilalti sa decida pentru mine. Am fost separat de familie sau de cineva la care tin
foarte mult ~i acest lucru mi se pare foarte urat,
.
Acceptlv sa lml ocup locul, sa am incredere in mine. Doar eu am putere
asupra vietii mele,
:',1
845.
PEDICULOZA
'....11
846.
PEDICULOzA PUBIANA Vezi ~i: VENERICE(BOll ..)
:..;.,
'
'1
:.
j:
I'
!:
Ma simt vinovat, murdarit prin faptul de a avea relatii sexuale in afara cadrului
permis de societate. Sunt dependent de alpi -. este rnai simplu pentru mine sa fiu
supus dedit sa-mi asum riscul de a fi respins. Imi simt invadat spatiul ~i
intimitatea. Dad sunt copil, sunt foarte sensibil la critic si rna simt par~zitat.
847. PELADAVezi:PAR-:-PEIADA
848.
~!:
j.
i,
:'1
I
.,i
Vezi:PAnUCHI
PELVIS Vezi $;: BAZIN, $OLDURI
Pelvisul reprezlnta deschiderea zonei pelvine, sustlnuta de solduri i de coloana,

Afectiunile din aceasta zona sunt de multe ori percepute ca niste dureri ascutite.
Zona pelvina, sustinuta de solduri, este zona care rna ajuta sa avansez, sa fiu in
miscare si sa rna "lansez" in vtata sau intr-un no~ pro~ect. Pr?iect_UI ~o~t~
insemna nasterea unui copil sau 0 renasterea personala, mal ales prm atitudini l
comportamente
noi, Acestea impllca 0 comunicare
pe plan sexual sau
interpersonal. Ezit sa rna angajez lntr-un proiect sau intr-o relatie sau, din contra,
pot avea 0 dificultate in a rna dezangaja de 0 responsabilitate,
dintr-o relatie, un
loc de munca sua 0 promisiune facuta cuiva; Ma simt Incoltit, mi s-a tngradit
libertatea. 0 torsiune
recidlvanta
sau cronlca in zona pelvisului, indica in
general, 0 dificultate a rna adapta la aspiratiile mele intelectuale, la dorintele mele
si la viata mea materiala: "Sunt atat de multe lucruri pe care as vrea sa le
indeplinesc, dar nu pot din diverse motive ..."
Accept] ., sa am incredere in deciziile pe care le iau cu privire la noile directil
pe care Ie aleg i la capacitatea mea de a descoperi toata bogatia lumii mele
interioare ~i toate posibilitatile care mi se ofera.
849.
PENIS (afeq:iuni ale ..)
Penisul este organul masculin cu functie reproductlva.

Reprezinta aspectul
masculin, forta, masculul procreator ~i siguran~a afectiva. Cand apare 0 afecpune
la nivelul penisului
sau al testiculelor, aceasta indica un conflict puternic in
exprirnarea masculinitapi mele. Este posibil sa fie yorba despre un conflict aparut
in relatie cu mama mea? Fac legatura cu iubirea materna pe care am avut-o i
Marele Dletlanar al Balilor ~IAfectlunilor - Cauzele subtile ale imbolniivirli
371
care nu era asa cum imi doream. Trebuia sa rna autodepasesc pentru a fi iubit? Mam adaptat la ceea ce credeam ca ceilalti asteptau de la mine, ca ~i barbat ? Sunt
fericit eli sunt barbatul care sunt acum ? Am devenit usor fatalist in relatiile mele
afective. Am impresia ca nu mai controlez nimic si ma inchid in mine insumi.
Acceptlv sa tnlatur masca de barbat puternic i lmi pun lntrebari legate de
relatia mea cu cele doua aspecte care se gas esc in mine: eel masculin si cel
feminin. Acceptjv aceasta vulnerabiliate $i intru in contact cu Intelepciunea mea
interioara, Imi ofer iubire neconditionata,
rna acceptlv
asa cum sunt. Imi
folosesc creativitatea in intregime, atat in aspectul masculin, cat i in eel ferninin
$i stralucesc de bucuria de a folosi pe deplin toate postbtlttattle mele.
850.
PERETE (ANATOMIC)
Peretele anatomic
este partea care limiteaza 0 cavitate a corpului sau a unui
organ (precum vezica, intestinal gros, vezica biliara, intestinal subtire, stomac).
Daca acest perete este afectat, trebuie sa rna intreb fa~a de cine rna sirnt fragil.
Am impresla ca nu am puterea de a schimba lucrurile. Ma simt limitat fata de 0
situatie sau un rol pe care nu l-am ales eu. Vorbele mele nu ies asa cum vreau eu,
nu rna simt "regele", stapanul vietil mele. Traiesc 0 stare de supunere din cauza
faptului ca nu rna respect destul ~i a indoielilor care rna paralizeaza. Ma simt
separat, Inchis.. diferit de cellalti. Imi este greu sa trasez limite, sa rna fac
respectat in nevoile mele. Este important sa citesc referirile la organul afectat,
pentru a avea mai multe informatii despre ceea ce traiesc,
Acceptt., sa reiau contactul cu nevoile mele si cu emotille mele. Le exprirn eu
toata increderea, cu respect fata de mine lnsumi si fata de ceilalti, Actionez ~i
astfel redevin stapan pe viata mea!
851.
PERICARDITA
852.
PERITONITAvezi$i:APENDIOTA
Vezi: INIMJ'I - PERICARDITA
Peritonita
este inflamatia cronlca sau, eel mai adesea, acuta, a peritoneului.
Provoaca, de obicei, 0 durere abdomlnala, resimtita ca "0 lovitura de cutit" si
insottta de varsaturi.
Aceasta durere abdomlnala indica faptul ca exista 0 dezordine afectiva, 0 nevoie
.de a-mi calma frica de abandon. Nu am tinut cont de semnalele transmite inainte
de corpul meu. Peritonita
indica faptul ca aceste dureri au aceeasi intensitate ca
i emotiile mele ne-exprimate.
Acestea sunt atat de puternice ~i de vii in
interiorul meu incat explodeaza. Suferinta mea erupe astfella suprafa!a. Este 0
forma de autodistrugere,
un mod de a spune: "De ce sunt atat de dur cu mine
insumi ? Sunt iritat ~i agresiv "din cauza celorlalti". Ma simt atacat, ca i cum "a~ fi
primit 0 lovitura in burta". Simt nevoia de a rna proteja, de a-mi crea 0 carapace.
Este posibH, de asemenea sa existe 0 durere care rna roade pe dinauntru.In loc sa
rna consider 0 victima, accept!. sa fiu un receptor al iubirii ~i sa fiu responsabil,
atilt pentru bucuriile mele, cat ~i pentru suferintele mele. Examinez situatia care
rna preocupa, dintr-o perspectiva noua ~i renunt la ea, indiferent de circumstante
1 I .~
.1
-,:
372
','
"_-,-
.-
. Jacques Martel
sau de persoana implicata. Incetez sa-i mai critic pe ceilalti, deoarece nu

corespund asteptarilor mele.: Folosesc 'inteligenta inirnii., pentru a vorbi, calm eu
persoana in cauza; pentru a tntelege i a rezolva situatia.: Indiferent . de
receptivitatea eeluilalt, aleg sa las sa circule iubirea in mine ~i in jurul meu. ......
Acceptlv sa imi iau fericirea in rnaini, indiferent de circumstante: Eu sunt
. -singurul responsabil de viata mea Cand rna, relaxez,' intreg corpul rneu'se
..relaxeaza si astfel tmi -gestionez mult mai bin~; emotiile si ,~o.tuldevine"".flUid~'
i armonios.
8S:i. ,. PERONEu
Ven: .,PICIQR ~. _" PARTEA~RIOARA

..
:.
'
_"
.'
854. PETE ROSII Vezi: PIELE [AFEqIUNl ALE ...}

855. PETE DE VIN Vezi:PlELE..,... PETE DEVIN
856. PICIOARE (ingenelCll)
I,
. :'i"
:;,'': ' . .:
Picioar~le -rep;ezinta contactul ~eu cu parnantul ,Lenergia lui hranitoare.
.Ptcloarele au 0 legaturacu relatla siconfllctelepe care .'le am.cu mama.mea,
situatii care uneori pot merge pana la momentul.conceptlel, Picioarele imi
confera stabilitate in deplasarea mea spre un scop, 0 dorinta sau o directie. Ma
ajuta sa.rna simt in siguranta ln relatia mea cu universuL Reprezinta pozitia mea
sociala ~i pozitia pe care.o adopt rata de sltuatiile care apar in.viata.mea. Faptul
de a avea un picior stang mai puternic decat plclorul drept sau. invers, imi
poate indica diferitele -tendinte pe care Ie am in contactele mele cu solul.sau tn
.deplasarile mele, atat ~zice cat i mentale sau spirituale; Daca .merg cu
,picioarele
indreptate spre exterior, este posibil sa traieseo confuzie ,cu privire,la directia pe
care merg sau sa imi risipesc energia t,n. diverse proiecte, tn timp ce, dad
picioarele sunt indreptate spre interior, trafesc 0 tnchidere sau 0 rezistenta fata
de directiile pe care Ie aleg in viata.
,.
,.
''-_>'.
'-
857. PICIOARE(afeqiuniale)
,. .
..:-.",' ;
, Cu ajutorul picioarelor
rna deplasez in vi~ta. Creierul; meu este. postul .de
comanda al picioarelor mele. Reflexologia ne invatii ca, intreg corpul nostru este
repartizat pe toata suprafata picioareldf. Pi-i~'urmare,' orice problema ca~e are
legatura cu picioarele, rna ajuta sa aflu Ce zona a c:orpull.limeu este afec~ata. 0
problema a picioareIor, indica un conflict intre' directie: ~i micare, dificultate~
. mea de a merge spre un scop i indica, de asemenea, rievoia m-ea de a'avea mal
multa stabilitate ~i siguranta in viatii. ViitoruJ'i orice forma de impre';'_iz!bil,rna
:.sperie. imi este greu sa uit trecutuL Ma pot int'I'eba' ~are e5te ~itUaiia c9l1flictUaIa
pe care 0 traiesc fata de mama mea (fie' ca traiete, fie ca nul: in leg'at'u'racu Terra,
:tare este simbolul mamei, in sensul larg aHerm'enuhii $i'rapoitat'ia picioarele .
;. mele, care sunt aproape tot timpul in legatura cU'pamanttil:
putea fi
.;situatia pe care 0 traiesc sau inconfortul'pe care il am~~a~ad~ ,senumerttul meu
de
:'fuziune tu mama 1 Sau poate tmi doresc sa'ma distantezde ea'-~hicestlucru 'este
...dificil; sau visul meu dea fi mereti langa ea; nusemateriallzeaza, debarece exista
c~e aI:..
Marele D/etlona, al801ll0r ~I Afeetiunilor
Cauzele subtile ale imbolniivlril
373
r .
un context care face acest lucru imposibil, Am 0 dificultate de a rna detasa de

cuibul familial 1 Ma las usor calcat pe picioare 1" Picioarele mele pot reactions
, daca, un membru al familiel se afla pe punctul de a-si. parasi corpul fizic: stiu,
[nconstient, di va fi "pus in parnant" i refuz aceasta realitate. A~:vrea sa fac totul
pentru a-l ajuta. Cand rna dor picioarele, trebuie sa incetinesc pasul. Oare rna
dor din cauza problemelor i a descurajarii fata de responsabilitatile mele si de
lucrurile pe care le am de facut, care mi separ impcsibilde realizat 1 Sau, din
contra, merg cu 300 de kilometri pe ora i corpul meu imi spune sa incetinesc
inainte: de "a face un accident"? Port responsabilitatl grele si imi este greu sa
urmez cursul normal al lucrurilor. Vreau sa grabesc lucrurile si rna sprijin pe
ceilalti, in loc sa rna sprijin pe resursele mele interioare. imi este teama ca nu voi
putea "pune pe ptcioare" un proiect, 0 afacere. 0 crampa la piciorul drept sau Ia
piciorul stang, indica la ce nivel se situeaza ezitarea' mea sau refuzul de a inainta
.spre directia pe care merg.
..
, Am 0 piedica la picior spre interior sau spre exterior? Trebuiesa rna pozitionez
iotr-o anurnita situatie si imt este teama ca nu voi $ti "pe ce picior sa dansez", ce
sa aleg. Daca imi scrantesc piciorul, vreau sa plec, sa rna distantez deo persoana,
~:dar sunt obligat sa raman. Daca rna lovesc laun plcier, cinevasau ceva lmi va
; ,conduce viata. Daca apare 0 fractura, ma incapatanez sa merg lntr-o directie sl
.: viata imi cere sa lila opresc i sa imi re-evaluez viata si deciziile pe care trebule sa
: Ie iau, Un platfus indica 0 colo ana vertebrata foarte dreapta, foarterigida: deci, 0
; structura putin flexibila, Lirriitele mele personale sunt slab delimitate deoarece
, nu exista niciun spatiu intre piciorul meu i pamaotul pe care calC. imi abandonez
. ; identitatea; Astfel, rna simi vulnerabil i; pentru .a rna proteja, voi "survola"
r 'suprafata lucrurilor, in loc sa am un contact mai profund ~i sa "pdnd radacini", fie
..'"di este yorba despre 0 relatie afectiva, fie in mediul profesional sau in alt
, domeniu: Acestlucru are drept consecinta faptul'ca voi amesteca, iridiferent de ce
, se intampla, viata prOfesionaia cu cea personalii, ambele ~chipatand destul de des
. i,in detrimentul celoi:'lalte relapi pe care h~am. Faptul di pamaritulsimbolizeaza
; mama i pidoarele mele se lipesc aproape tot timpul de "mama" indica 0 nevoie
, ' de apropiere, de fuziune, con~tienta sau nu, de:'mama mea sau persoana care
:.:.. ~;joaca acest rol in viata mea. Vreau sa raman'''lipit'' de ea. Daca'inca am curbura
'. f~piciorului foarte inalta, acest lucfu indica 0. deplasare' greotiie, 0 coloana
. :), >vertebrala prea incarcata i faptul caviata profesioriiila i cea'privata sunt foarte
.
clar separate. Acest lucru rna determina sa fill, tacuf ~i distant, 'fiii:1'du-migreu sa
incep 0 comunicare cu ceilalti ~i sa merg inaintea lor. in acest caz, in relatia cu
_mama mea, am tendinta de a fugi, mai degraba. Vreau s~ fiu ~utonom, diferit de
... & ea. Picioarele umOate denota 0 repnere' a erhotiilof ,cu privire la direcpa pecare
'merg in viata~ Excesul de emotii care se elibereaza este manifestat prin
,
. Exista ceva ce treneaza in viata mea t'W taraie picioarele) ~i'vreau
'ca lucrurile sa se mite mai repede ! imi este teama ca raman inurma. Picioarele
'reci, iilghetate, indica 0 legatura felul in care vad i'elatia eu mama mea. Poate fi
vorba, pur ~i simplu de comunicarea cu ea, pe care 0 con~ider distanta ~i rece. Sau
poate fi yorba despre 0 situa~ie care are legatura cu moartea, care rna ingheata.
II
"
1 _
...
. Jacques Martel
374
Daca merg in varful picioarelor, rna pot intreba de ce am nevoie sa rna ascund si
.sa tree neobservat? Este ca i cum ar trebui sa rna salvez tot timpul de ceva (la fel
ca i tn cazul unui picior diform, care simbo!izeaza ?~v~ia mea de .a ~fugi ~e
ceva). Aspiratiile mele spirituale sunt foarte inalte l urn este greu sa fiu III
contact cu Iumea fizica. .
..'
Accept!'; sa imi iubese picioarele, deoarece ele sunt eele c~re tmi transpo~
Intreaga fiinta pe drumul vietii. Cu dit le iubesc mai mult,~cu cat le accept!" ~~l
. mult eu atat va fi mai usor sa functioneze normal. Aleg sa urmez ealea bucuriei,
in armonie cu asplratiile mele profunde. Reluand contaetul cu radacinile mele,
pot astfel sa rna implinesc si sa avansezcu gratie si determinare.
858.
l.'i
I'
Ii,
,
!:
'Vezi~SISTEMLOCOMOTOR
Picioarele simbolizeaza deplasarile mele si autonomia mea. Ma transporta

inainte sau inapoi, imt confera propria directie, stabilitate, solidit~te i.0 ~ezare
ferma, Reprezlnta puterea ~i capacitatea mea de a avans~ m vtata, ~e a
merge tnatnte, lasand trecutul in urma Picioarele rna ajuta sa merg sau sa nu
merg spre intalnirea eu oamenii, sa rna apropii sau sa rna indepartez de ei.
Picioarele sunt. de asemenea.legat de mama (pamantul-mama). Piciorul stang
. .reprezinta latura emotionala i faptul de a nu putea merge intr-un loc, chiar daca
vreau acel lucru. Piciorul drept reprezinta partea rationala i faptul de a nu
merge intr-un loc, ehiar daca trebuie sa merg ln acel loco Picioarele exprima
relatia mea cu faptul de a avansa, de a rna misca. Ele reflects ~e .ase~enea
orientarea pe care 0 aleg in via~a (munca, familia, sexualitatea etc.) l dlrectiile pe
care le urmez. Reprezinta, de asemenea, totalitatea relatiilor cu cei din jurul meu.
o afectiune a picioarelor poate indica faptul ca sunt pre~ in:a~acinat i~ ru~in~
mea cotidianta, in zona mea de confort. Piciaarele slabe indica faptul ca exista
putina energie care circula prin ele, ceea ce r:flecta 0 l~psa d~ si~ura~~a, 0
incapacitate de a sta in picioare sl de a fi puternic m fa~.au~e~ClJolumltselt~atn.sa~
a unei persoane. Am tendinta de a fi dependent de cellalp.. Iml caut motlVa!la l
sustinerea la ceilalti, in loc sa Ie gas esc tn interiorul' meu. Grosimea picioare~o:
mele poate transmite, de asemenea, unele informatii: dadi am picioare subtIrl,
imi este mai greu sa fiu conectat la lumea fizica, materiala i a prefera sa dele~
responsabilitaple, tn loc sa mi Ie asum. Daca am picioare graase, acestea suporta
o greutate prea mare: responsabilitaple pe care mi Ie asum (mai ales pe plan
material) i uneori i ale celorlalti, pe care Ie accept.i," din "obligape".
859.
PICIOARE.- GAMBE (in general)
PICIOARE - GAMBE (afeqiuni ale ...)
Cand am 0 dificultate la picioare, trebuie sa tmi pun ~rmatoarea intrebare: "Care

este situapa actuala sau viitoare, care rna face .sa imi fie frica de viitor 7" Mil opu~
schimbarilor, rna simt "paralizat", limitat i pot fi atat de speriat incat 3 vrea sa
"imi iau pidoarele la spinare", sa fug. Dar oare aceasta estesolupa? Cu cine ~m
dificultati relaponale, care sunt sursa tensiunilor i a conflictelor 7 0 problema la
picioare poate insemna impresia mea di nu sun} sprijinit de ceilalp i mai ales,
de mama mea. Ma scufund sub responsabilitati. Imi este greu sa rna sprijin pe un
,,---_
.. ,
..:.:'
Marele Diqionar al Boli/or il Afectlunllor - Couzele subtile ale fmbo/niiviriJ
picior sau pe ambele picioare. Exista deplasari care mi se par foarte dificile de
facut, de exemplu cand rna lntreb daca este cazul sa rna lndepartez de tatal meu
sau vreau sa apropii de 0 anumita persoana, Nu vreau sarna misc. Irni este.teama eli
viata mea, care pare atat de bine structurata, va suferi prea multe schimbari.
Am aspiratii mari, dar cred ca nu am ceea ce tmt trebuie pentru a le atinge. Ma
. aflu tntr-un imp as. Ma simt 0 povara, 0 greutate pentru ceilalti. Atunci cand rna
tndoiesc sau imi este frica de drumul pe care II aleg, pot chiar sa ajung sa imi rup
un picior. Avansez ~i evoluez in fiecare zi, in fiecare moment si, problemele la
. picioare 'nu fae decat sa indica faptul ca exista obstaeole pe care trebuie sa le
tree, pentru a-mi continua drumul spre mai rnulta fericlre $i mai multa armonie.
Accept!", oricare ar fi, noua situatie care.apare in viata mea st sa invat sa tmt
canallzez siguranta interloara, Pot avea lncredere in mine i sa tree peste
rezistenta mea in fata schimbaril,
860.
PICIOARE - GAMBE -. PARm INFERIOARA (PULPA)
.. Partea.inferioara a piciorului este.la nivelul pulpei, care este sustinuta de oasele

tibia i peroneul. Pulpele rna ajuta sa avansez, sunt implicate in miscare,
Reprezinta, de asemenea 0 protectie fata de trecutul meu, rna ajuta sa avansez in
'.' viata. Daca am dureri sau crampe in zona pulpelor, este un semn ca trebuie sa
lmi incetinesc .ritmul. Vreau sa opresc anumite evenimente care vor urma $i care
rna sperie 7 Am impresia ca eveniIIientele sunt ca 0 avalansa, eli totul merge prea
repede? Irnl este greu sa .ma pozitionez fata de 0 persoana, 0 situatie sau 0
credlnta? Orieare ar fi situatia, am tendinta de a reveni la veehile mele scheme
mentale sl rna pot simti hartuit si tensionat din cauza presiunilor exterioare.
" Cand este atins muschlul pulpei, imi pun lntrebarea daca Uti-am fixat prea mult
: atentia pe 0 anumita problema. Insist prea mult pe un anum it aspect. -Sunt
". tncapatanat i lml as cult prea putin vocea interioara, Sunt foarte suparat cu
-. privire la 0 situatie (de exemplu, 0 mostenire) si nu rna mai bucur de vlata.
; -Fericirea mea depinde de ceilalti, tn loc sa vina din interiorul meu. Daca tibia este
-; afectata, rna intreb cat de mult sunt imobilizat? Tibia este ca un stallp care imi
". f' sustine corpul. II poarta cu bucurie sau il simte ca pe 0 povara grea? Tibia
~,reprezinta intoarcerile mele, dificultatea de a fi mobil. Am tendinta de a-i urma pe
, f eeilalti, de a actiona putin pentru a-mi ameliora viata. Am impresia ca m-am
~:_multumitcu pupn in viata i acest lucru rna deprima. Imi pun intrebari legat de
f rolul meu de parinte. Sau 'este posibil sa rna simt atacat i a vrea sa lovesc pe
i(.cineva eu piciorul! Sunt imobil $i am mai degraba aspiratii materiale, decat
.' .'..,r~umaniste sau spirituale. Nu prea am incredere in.mine $i imi este greu sa fiu eu
.-,1msumi. Nu $tiu ce direcpe sa apuc. Ma simt amenintat i a vrea sa atac. Vreau sa
$ma detaez,de mama mea, sa ies din dependenta, deoarece mi se pare greu de
Daca .este atacat peroneul, traiesc 0 situatie in care sunt prins intre doua
Ma simt impartit tn doua, in fata unei alegeri. Vreau sa devin
}_f'lnalepE~nclednar ceva rna impiedica corpul meu tmi spune ca pot avea incredere
viitor i .caviata va avea grija de mine.
1:
!
375
"
'
;',
1"
"!"I
Jacques Martel
376
Mare/e DIet/onar a/ Boli/or ~l A/eetluniIor - Couzele subtile ale imbolniivirIi
Acceptt" aceasta forta din interiorul meu si pot avea pe deplin incredere. in
ceilalti deoarece am incredere in potentialul meu nelimitat, [ml aleg viata pe care
vreau sa o traiesc, o noua cale mult mai simpla :~i mai plina de' 'tmpliniri !
Accept!" sa privesc si sa rna mise in toate directiile, -Nuirni fixezatentia decat.pe
lucruri frumoase; Sunt propriul .rneu sprijin i viata rna sustine ,in - fiecare
moment L - .
, -861.
II
ii,
I'
j.i
I'., ~
'I'
','
I'
1." !
. I
PIQOARE - PARm
~UPERlO~
(<:O~SEl vtii~;:-Cl!AP~i[i~,G~ERAL]
Partea superioara a picioarelor, cuprinde coapsele si este sustinutadefemur,

care reflecta tendinta mea de a retine lucrurile, de obicei pe cele legate de trecut.
Coapsele reprezinta mai ales forta partii.mele masculine, cea care contine toate
energiile, toata forta din mine. Daca puterea mea estepusa sub semnul-intrebarii
i trebuie sa cedez in anumite situatii, este nevoie salmlre-evalues limitele sl imi
este greu sa accept!" acestlucru, In. functle de ceea ce pot sau ,rna imp_iedic sa
indeplinesc in viata, coapsele mele vor reactiona, Dadi retraiesc mereu trecutul
, sau daca traiesc culpabilitate fata de anumite Evenimente, to ate acestea se vor
inmagazina in coapsele mele; care vor deveni mai groase. Sau. este posibil sa fi
pastrat ranchiuna si suparare, deoarece m-am simtit tradat, Este ca i cum
trecutul meu m-ar trage in spate i m-ar impiediea sa merg Inainte. Fiind plin de
angoasa si lipsit de incredere, imi este teama sa merg inainte, simt ca nu mal am
niciun sprijin. Uneori trecutul rna impiediea sa fiu intim cu.mine tnsumt sau cu
ceilalti, Ma decoriectez de sensibilitateamea si de esenta mea profunda. Ranile i
- traumatismele mele 'rna fae sa "irni tadisc picioarele, Nu tmi traiesc din plin
senzualitatea i dorintele sexuale, ceea ce imiprovoaca furie sl frustrare. Faptul
de a avea eu insumi copii poate reactiva toate aces~e rarii din trecut ~i -coapsele
mele vor fi afectate. Picioarele groase pot fi: de asemenea un semn' ca
inmagazinez prea niulte (pe plan material, emoponal:i intelectual) ~i pastrez
lucrurile "in cazul in care" voi avea nevoie de ele; din nesiguranta,-din teama de ami lipsi eeva sau cineva. Asemenea un-ei' veverite, -imi fac 'provizii in -eventualitatea unei posibile penurii, dar de multe ori nefondate. Ar fi bine sa "fae
cura~enie" pentru a nu mai pastra decat ceea ce este bun pentru mine. Am dureri
de coapse atunci dind pastrez prea mult pentru mine energiile ~i capacita~ile pe
care ar fi trebuit sa Ie exploatez mai inainte. Creativitatea mea' este sufocata,
puterea mea de a crea, atatla nivel ficiz cat ~i emo~ional,- este neuttalizata de
pasivitatea mea i de "supunerea" mea exagerata fatli de autoritate (care poate fi
reprezentata de parinpi mei). ,Este posibil sa rna simt neptitincios i"rna Intreb cat ...
de. mult am acceptatt" faptul ca, parintii mei -sau profesorii mei Imi defineau ..
viata, In loc sa fiu eu stapan pe soarta mea. Cand exista 0 fractura de femur, ,
structura mea de baza este atinsa. Sunt in opozitie (fie fizica, fieverbala) fata de,
eeva sau cineva pe care trebuie sa II infrunt. Am impresia ca stagnez sau
merg Inapoi. Adversarul meu este mai puternie decat mine ~i trebuie sa
supun in fata lui. A v:rea chiar sa aiba cineva gdja de mine, deciarece, in
ce vreau sa fac sau unde vreau sa merg, am senzapa di rna izbesc de un zid.'
377.
- ceilalti nu ii intereseaza ce vreau eu si nevoile mele. De aceea mi se cere tot

timpul sa fac mai mult $i primesc foarte putin 'in schim b...
, Accept!" sa lmi traiesc viata din plin. Imi recapat spatlul pe care l-am lasat
~elorla_Iti,.~as sa iasa toate aceste energii care au fost atat de mult timp inchlse.
,Imi I~~ lib:ra ~rea~v~tatea. Simt toata forta eliberatoare de a-mi exprlma
capacitate.amtenoara,a$a ~um vreau eu. Nu rna potsimtl In siguranta decatdaca
. ~a sprijin pe fo~eIe me le proprli, nu pe ceilalti. Cu cat actionez mal mult, cu atat
...,
'."
'. mavoisimti
maiviu!'.
,
.
. .
,',-
,.
'":
862.
PICIOARE-- VARICEVez;:SANGE-VARlCE'
863. '
PICIOR DE ArLET Vezi: PICIOARE-
'.:,
'",
MICOzA
864.
PICIOARE-::-;B: ATATURI, DURILLON Vez; si: PIELE- CALOZITATE

,Batatur~Ie$i durilloanele sunt 0 ingrosarl cutanate localizate, legate de frecari
,repetate. Bat~tura formeaza un con galbu! dureros i poate avea un aspect

, macerat. Apare In spatele .articulatiilor degetelor ,de Ia picioare, rntre acestea sau
l';pe talpa -piciorului. .Durillonul. este 0 Ingrcsare localizata a stratului.cutanat al
L~pidermei, pe 0 zona defrecare a piciorului. Este rotunjit $i are pastreaza la
~~sllprafata_ aspectul pielii, spre deosebire de veruci. Inaintez' cu. alutorul
picioarelor, dar exista .ceva ce impiedidi putin inaintarea ... Astfel apare
durllionul, 0 umflatura mica care indica 0 neliniste din viata mea actuala, Nu vad
!oate aspectele pozitive ale vietll i astfel, nu pot profita din plin de ea.
. In ~~zul unyeibata~r~, ~iferenta fata de.durillon consta i'n durerea mult mai vie $i
.. , F.; m,.;~ll.ntensac, ar~, mdica un sentiment de culpabilitate. Este yorba despre frica de
<;!~ ~~amta spr~ pec.~nosCll~eu ,incredere, -d~oai"ecenu reu$esc sa fiu "natural" sa fae
d!~c~urile ~implu; Ji"las, P~ ceilalJ:isa decida pentru mine; Imi este greu sa merg
film~unte~vI~t~estedificila,-pe plan material ~i trebuie sa fac inarIeforturipentru a
.E:"m~rgme amte_.\f~eau s~ma indrept spt~viitor, dar ezit ~i,
fortez prea mult
sau
tf;p~~te n~ e~te d~stuI._()~re cine rna deranjeaza atat de mult ? Imi .este imposihil sa
....!.;::,ti;~I~~l":n~re~~~t. ~o~te vreau .sa rna razbun pe eineva. Devin ,tot mai
inasprit.
'..E\1lt sc:tIm~,eXprIm dur,erea interioara. Aceasta se va manifesta prin bataturile
yr~a~-s_alllerg inairite, sa imi 'implinesc obieetivele, dar emotiile mele sunt
de pilternice, incM rna impiedica. Este posibil sa~am impresia ea mama mea
imp'ie~ic_as~ tr~~esc.ySare ;ste pe.rsoan~ _pecare ~.p~rcep ca pe.un "spin" in
.m:a. ,Ce sltuape tralesc In mod repetitiv sau traiesc 0 presiune puternica?
sa. d:~c0t:ar cauza .acestei difi~ulta~i de a trai in prezent sau fata' de viitor .
-rr.' .,t-a.t-a ... ,~ISU?,ara~ea, frIca de"a ~u .reu~ipot ~ unele dintre cauze. ,Bineinteles,
apela Ia chlrurgle pentru a mlatura b~ta.turIle, dar nu este suficient deoarece
voi 'inlatura adevarata eauza.
,. .
. .
'.. .
A~ce~t!" savad c: anume rna d~ranjeaza atatde multincat rna impiedica sa
m~.m~Ar q;ept. sa alung t~a~e acest~ ganduri negre ~i aceasta
culpabilitate.
.~olfi In armO~llecu Viata. Increderea meai'n viitor va fi tot ~ai mare.
m~
j
-,
"
~",
''I'
'
-:r
Jacques Mortel
378
865.
I -
lVIarele Dictionor al Balilor 5; Afectiuni/or
PICIOARE - MICOzA ( ... intre degetele de la picioare) SAU PICIOR DE

ATLET Vezi ~i:PIELEI [iN GENERAL]/ [AFECflUNl ALE ], SISTEM IMUNITAR'
Micoza este 0 afectiune provocata de 0 ciuperca microscopica, Piciorul de atlet

,este una dintre numeroasele forme de mlcoza, Acesta apare Intre degetele de la
picioare sl se caracterlzeaza prin pielea uscata i crapata, mai mult sau mal putin
adanc, 0 astfel de afectiune indica faptul -ca, mentalul meu este iritat sau
contrariat, ca ina simt limitat sau incapabil sa avansez asa cum 3 vrea, in prezent
sau in viitor. Ain 0 dificultate de a rna acceptalv asa cum sunt sl as vrea: sa am
acceptarea i ad!Dirapa oamenilor din jurul meu, la fel ca un "atlet", care a reusit
sl este admirat. Insa, rna simt exact invers, rna simt renegat trebuie sa rna' exilez
pentru a-mi gasi Iinistea ? Traiesc un stres i 0 durere interioara, in mine exista 0
dualitate profunda: apreciez faptul ca pot trai in siguranta, sub protectia celorlalp
si, in acelasi timp, rna simtprizonier.
Port 0 masca de persoana dura, pentru a numi arata adevaratul chip. Iritatia de la degetele de la picioare are legatura cu
detaliile si directiile pe care Ie va avea viata mea. in viitor, eu latura abstracts i
notiunile energetice. Exista multe frici si 0 lipsa de lntelegere.
Accept!" sa rna vizualizezpe
un drum pe care este foarte placut sa mergi
Inainte i unde rna simt plin de incredere. Astfel voi tiita fricile si voi gasi mai
_ multa~armonie in viata mea. lrivat sa traiesc in functie de nevoile i de dorintele
mele. II71idau jos masca si tmi traiesc emotiile intr-un mod simplu si natural, , -
866. _.PICIOR - SPINA CALCANEANA VeZi ~i:0000Spina calcaneana

este 0 excrescenta osoasa situata la partea inferioara a
calcaneului. Calcaneul este un os care forrneaza suportul caIcaiului i constituie
sprijinul ,posterior al boltil plantare. Semnificatia acestei afectiuni se refers la
faptul di nu stiu de unde yin i nu stiu incotro
indrept. Un lucru este dar: nu
~m nicio radacina i nu am stabilitate interioar~ Ma simt ca intr~o gaui-a neagra.
In ce directie sa merg ? Ce sens sa dau viepi mele ? Se pare ca viata mea a fost atat
de grea in anumite momente 'incat am uitat 0 parte din ea. Trebuie sa 'invaJ sa
prind radadni undeva, sa gasesc 0 stabilitate, un echilibru. Ce anume chioapata
in via~a mea? Este yorba despre viata mea de cuplu, de relapile mele afective sau
de locul de munca ?
Accept!.
sa caut in interiorul ineu, sa ina cone~tez ia spiratiile - mele
profunde i sa imi fixez scopuri noL Imi concentrez atentia in prezent i ~am
incredere In viitorul care nu 'imi poate aduce decat lucruri bune. Ascultand ceea
ce Imi spune vocea mea interioara, drumuIse va deschide in fata ~ea~i voi avea
o mare satisfac~ie interioara ~i 0 bucurie nesfar$ita.
rna
,Ii
867.
PICIOARE - VERUCI PLANTARE Vezi~i: PlaOARE
- DllRlLLoN
Veruca plantara
se observa, de obicei, priri apari~a pe talpa a unei particule
transiudde 'in jurul careia se formeaza 0 calozitate care, sub presiu'ne, provoadi
durere.
,-
Cauzele subtile ole imbolniillirii
379
o veruca
la picior indica faptul ca traiesc 0 frica cu privire la viitorul meu sl la

responsabilitapele
mele. Este un mod de a striga dupa ajutor. Durerea pe care 0
provoaca vrea sa rna faca sa tnteleg ca simt 0 furie Iegata de modul in care percep
-viata, Care este directia in care trebuie sa merg, chiar daca acest lucru imi face
.' diu sau rna frustreaza ? Este posibil sa rna las impiedicat de mid obstacole care
_ apar in fata mea i sa acord prioritate nevoilor celorlalti si nu nevoilor mele. Sau
po ate traiesc 0 devalorizare
fata de capacitatile mele sau abilitatile mele in
practicarea unor sporturi. Pot fi un sportiv foarte bun, peste medie si totusi sa rna
;".slmt devalorizat deoarece rna oblig sa fiu tot timpul eel mai bun sau sa fiu
performant in orice situatie. Este posibil sa am senzatia ca "nu fae lucrurile la fel
de bine ca ~i ceilalti". De asemenea, rna compar cu ceilalti si rna simt inferior, fata
de capacitatile lor fizice. [oc un -rol pentru a fi acceptatlv
de cellaltl. Acumulez
frustrarlle, Ma simt vulnerabil si rna sprijin, la fel ca ~i picioarele mele, pe Iucruri
sau persoane din exteriorul meu. Corpul meu im! spune eli este inutil sa -imi
- provoc atata durere si ca pot avansa in viata, cu deplina incredere.
Trebuie sa-mi acceptlv atat forta cat i slabiciunea si prin perseverenta, voi
reu$i.
>
868.
c.
PIELE (in general)
Pie lea acopera iritreg corpul sl dellmiteaza ceea ce este "In interior" de ceea ce se
afla "in exterior", adica individualitatea
mea. Este organul cu suprafata cea mai
_mare. Reprezinta un strat protector, care delimiteaza dar spatiul meu vital si care
, lasa sa transpara fidel $i inconstient, stare a mea interioara: exista 0 legatura cu
raportul meu fata de anturaj (eu fata de ceilalti], Pielea mea este prelungirea
simtamintelor meIe, a a sensibilitatil mele interioare. Este oglinda vietii mele
, intime, cartea mea de vizita, Anallzeaza toate informattile de contact. Daca sunt 0
_,persoana blanda, asa va fi i pielea mea. Daca am 0 sensibilitate foarte mare i
.. pielea mea va fi foarte sensibila. Daca din contra, sunt sever fata de mine insumi
sau fata de ceilalti, pielea mea va fi ;;i ea dura i groasa. Dac~ am pielea iritata,
! exista ceva sau cineva in viata mea, care rna irita. 0 nesiguranta
mare, imi face
pielea umeda, in timp ce pielea care transpira mult, elimina emopile pe care Ie
retin i pe care am nevoie sa Ie evacuez. 0 boala care "imi atinge" pielea indica
Ie J~ptul ca am dificultati la nivelul comunicarii cu cei din jurul meu. Simt 0 pierdere
'> la nivelul integritatii
mele. Stare a pielii mele indica starea relapilor mele cu
r - ceilalti. Individualitatea
mea este analizata, intirnitatea mea i zona mea de
b vulnerabilitate
pot fi amenintate. Care sunt limitele mele ? care sunt zonele mele
" de intoleranta ? Pielea mea reactioneaza atunci cand am nevoie sa ating $i sa fiu
:"atiris $i sirnt 0 lipsa la acest nive!. in mbmentul unei separari
poate aparea 0
L eczema
sau un psoriazis: pielea mea este stresata i are nevoie sa devina ro~ie
'.7 de furie, nu intelege
de ce nu primete afectiune, tandrete. Traiesc 0 senzalie
iO': puternica de frig, de raceaIa
la nivel afectiv i imi este greu sa rna adaptez la
:;, noua mea viata, la noua mea situatie. Calitatea relatiilor mele cu cei din jur este
reprezentata de starea In care se afla pielea mea.
'II-W.
"Ill
'
~"j
~.
"1.,
..."-1
869.
Marele Dictioilar al Balitor 5i A/ectiunilor -
Jacques Martel
380
PIELE [afectiuni ale.z]
Pielea este ca si scoarta unui copac. Ne arata dad exista probleme In interior sau
in exterior. Daca pielea mea are anumite anomalii este posibil sa fiu 0 persoana,
care acorda multa tmportanta opiniei celorlalti si a ceea ce spun ei despre mine.
Nefiind prea sigur pe mine si flindu-mi teama de respingere sau ca voi fi ran it, tmi
voi crea 0 boala de piele care va deveni " 0 bariera naturala" ~i rna va ajuta sa
pastrez 0 anumtta'distarita fa~a de cei din [urul meu. Vreau atat de mult sa ader l~
un grup, la familia mea.Ia cclegii de rnunca etc. dar, deoarece respectul meu fa~a
. de mine este scazut, creez o distanta, pentru a nu fi respins. Sufar de absenta
contactonu cu mama mea si este posibil sa vreau sa il culpabilizez pe tatal meu.
Pielea, 'fiind un ~esut moale, care este legat de energia mentala, exprima
nssiguranta mea, incertitudinile mele si grijile mele cele mal profun?e. Est~
[mportantsa observ care strat al pielii este atins, mai ales in cazul unei arsun.
Daca este afectata epiderma, este 0 referire la 0 situatie in care a existat 0
separare dificiHi.Derma indica mai degraba un eveniment pe care I-am. perce~ut
ca fiind murdar. Iar cand htpoderma este afectata, deci este un loc mal apropiat
de case, acest lucru indica faptul ca exista 0 scadere a respectului meu fata de
mine ~i 0 devalorizare. Pielea reflecta in mod constant sentimentele rnele
interioare, de unde vine ~i expresia: "a fi rosu de furie". Pielea mea i~i poate
schimba culoarea, cand rna simt jenat sau rusinat, Reprezinta linia de, dernarcatie
, fizidi, niasca mea intre iriterior ~i exterior. Dad am pielea uscata, este un semn
ca exista 0 iips~ de apa. Apa este eel'de-al doliea elerrient (dupa aer) necesar
viepi. Relapile mele cu vla~a sunt pri~ urmare uscate, aride. Ma blochez la nivel
interior in relatiile cu cei din jurul meu. Pot avea impresia di "rna usuc pe loc'~
Imi re~in atat de mult emopile (de care vi-eau sa rna deta~ez) in loc sa Ie las sa
transpara prin piele; in cat aceasta devine uscata, fiind in pana de lichid
, , emotional, format :din emopile mele. Trebuie sa caut bucuria in comunicware~eu
ceilal~i. 'Pielea umeda poate insemna emopile care ies la suprafata PIle~
scuamata indica faptul ca rna las indrumat de vechile mele scheme mentale. Daca
traiesc 0 situatie stresanta, am tendinta sa merg in toate sensurile, sa ~a
impra~tii. Daca apar co~uri, pe suprafa~a pielii, este un semn ea exprim In
exterior problemele din relapile mele, probleme de comun~care cu ~ei din ju~, c~
privire la anumite aspecte., Daca pielea prezinta semn~ de mflamape, t~ebUle s~
nu mai fiu'atat de iritat in anumite situapi de conflict interior sau exterIOr. Da~a
, am pielea grasa, este un semn eli retin sau pastrez prea multe emopi in mine. In
, acest caz, este yorba de "prea-plinul" de emotii care se exteriorizeaza, in ciuda
voin~el mele. Este posibil sa vreau sa evit 0 situatie sau' 0 persoana, ea ~i cum
cineva ar incerca sa rna prinda, rna simt ca un pureelu~ pHn de ulei, pe care
incerci sa 11prinzi, dar ip scapa printre degete. Nu vreau sa fiu atins ... Este yorba
. despre un fel de protecpe. 0 hipersecretie de sebum indica atitudinea mea d~
, "adoles'cent"; imatur, cand este yorba despre 'emotiile mele. Sunt foarte nerv~s ~I
el:
nu '~tiu 'ce' sa rae. Trebuie sa las energia sa circule pe~tru ca. gandurile
negative sa poata disparea. Cand pielea mea este afectata, este Important sa rna
:n
...-rl'-!
c'
couzete
subtile ale imbolnavirli
381
Intreb daca traiesc 0 situatie in care lmi este teama ca voi fi separat de ceva sau
,de cineva, "cineva care mi-a intrat sub piele" ~i voi rarnane singur. Poate fi yorba
',despre 0 separare flzica: de exernplu, partenerul meu trebuie sa se mute din
cauza serviciului. Sau poate ca ma simt separat de cineva, deoarece nu mai exista
" comunicarea cu, acea persoana, Sau este posibl, sa locuiesc in aceeasi casa cu
, partenerul sau cu copiii mel, dar sa traiesc un gol imens, deoarece exista 0
,prapastie mare care ne separa $i
impresia ca traiesc singur, Aceasta
singuratate 'se datoreaza de multe ori, faptului ca rna inchid in cochilia mea,
traiesc 0 .starede nesiguranta. In acest caz, am tendinta sa vad situatiile intr-un
.mod negativ ~i in .negru, Am impresia ea am fost clurult 'de lovituri si acum sunt
'examinat pe toate partile, Aces! lucru poate antrena, de asemenea, 0 pierdere a
.sensfbilltatti pielii. Zgarieturile, juliturile sau Ieztunlle indica faptul ca rna
simt desirat, "[upuit' de viu pe interior. Ma las zgariat, nu ocup suficient de mult
lac si. ar fi,pine 's~ irni, fixez limitele si sa 'rna fac respectat. Daca fac tot timpul
.compromlsuri, rna pun tntr-o pozitie de inferioritate si ajung sa consider viata
nedreapta. ,qnd .pielea . este agresata, poate ,reactiona prin intreruper,ea
sensibilitatii, pentru a se proteja, Daca, de exemplu am trait 0 situatie de abuz
, fizic, de atingeri .nedorite, pielea mea va dori sa "inghete" acea zona ~i sa nu mai
aib~ senzatii, pentru a evita sa-i arninteasca acea situatie neplacuta.
'
Pielea poate fi, din contra, hlpersenslbila ~ai tunci, modul de a rna proteia este sa
I:llaretin sau, sa fug de anumlte.situapi, de exemplu sa nu stau la soare sau s~ fiu
,nevoit sa porto palarie. Acelai lucru se intamplacand am pistrui (efelide): este
,:posibiI sa rna simt patat, rnurdar ..Poate fi vorba despre ceva la nivel moral, afectiv
_,sau' fizic. Sau 'pot avea impresia c~ am patat, deexemplu, imaginea farniliei mele i
, yre,au sa rep,~r situa~ia ",nu fa,c ~~lagie')au.rna conformez a~teI>tari1or.celorlalti.
Trebuie saprivesccu calin, la rece,frustraril~ pe care Ie am, pentriI ca pieleamea
sa fie mai h,iminoasa ~i mai subtire. Cu cat voi fi.mal transparent ~i mai sincer cu
ceil<:lItic, u a~at pielea mea va' fi mai ~ransparen~. 0 mancarime arata faptul
ca
" exista unul sau mai inulte ganduri iritante, c~re ies ia suprafata pielii l trebuie sa
Ie ~cord ate.n~ie, p'entru ca ele sa nll imi maLatraga atentia i sa rna deranjeze.
,D~ca pi'elea i$i schimba culoarea, rna intreb paoa Ia ce nivel tmi accept!\'
~en~ibilitatea i intuitia. Ma consider 0 persoana "rea;' ? Ruine~ ~i culpabilitatea
!lla impiedica sa traiesc 'eu spontaneitate. Ma oblig sa rna angajez in relatil' care
,sunt nefaste pentru mine. Interiorul ,meu ~ipa dupa libertate $i acceptarea! \'
~fjin!ei .mele! Daca am pielea inro$ita; integritatea mea este atinsa, a$ vrea atat de
. mult sa tree J}.eobservat... ceilalp rad. de mine $i vreau atat de muit sa fiu la
.',i~altime ~i sa fiu iubit.
".
'
,,
Accep't! \' sa incep sa imi aprec~ez calitaple ~i sa imi ofer "mid bucurii", in loc
. s~ curnpar't~t felul de cutiu~e eu creme mir,aculoase: pie lea mea va "transpire"
,aceasta, st~re de bine prin catifelare ~i stralucire. Cu cat sU,nt capabil sa imi
,;.'expri~ mai liber ernotiile, cu atat mai destinsa ~i relaxara va fi pielea mea. Am
, .incredere ,$iaccept!\' iubirea celo,rlal!~.Tottil este 0, chestiune de atitudine. Aleg
sa am 0 mai buna;calit~te ~ relatiilor lllele cu lumea exterioar,a. '
"
',.
am
,'!
~--t- ,
,It
Jacqu~s Martel
382
870.
Marefe Diet/onar af Bolifor Ii A/eet/unllor - Cauzele subtile ale imbafnavirii
PIELE - ACNEE Vez; $;: PIELE /
CO$URI / PUNITE NEGRE, FATA
M_a.si~t li~it?t in spatiul meu vital i rna resping. Ma simt controlat i dirijat
de panntn mel, mtr-un mod excesiv. Ma revolt repede impotriva autoritatii $i
nu
. respect regulile stabiliate. Ma identific cu unul dintre parintu mei, pentru a-I face
pe plac ~elui~alt,in loc sa imi pastrez propria mea identitate. Ma privez astfel de 0
~ar~e_din mme. Acnee~ s~ ~oate situa i pe aite parji ale corpului. Pe spate
m~lca tr;ecutul meu, obiceiurile meIe, fricile mele anterioare i angoasele mele.
Ma.:.esYIn? sau Ii re~ping pe cei carora Ie reprosez ca nu rna sustin sl nu rna
spnJln~ .. Cand ~pare In partea supertoara a spatelui, acneea reprezinta furia
refulata sau ~ lritare. care trebuie lintstita. Cand apare pe plept, acneea poate
reprezenta viitorul l ceea ce este prevazut .pentru mine. Acneea semnlfica 0
c~utare a spatlulut meu vital i a respectulut celorlalti fata de spatiul meu
VItal.
. .
.
Acceptandjv, la nivelul inimii., schimbarile din mine, imi ascult nevoile
fundamentale (sexuale sau de alt gen) intr-un mod sanatos i natural. Intr-o zi voi
descoperi persoana care va corespunde asteptarilor mele. Trebuie sa rna
pozitionez in functie de tntmav mea si sa le semnalez celorlalti, daca este
necesar, unde este spatiul meu vital si ce loc pot ocupa ei in cadrul acestuia. Ma
accept! ~ $i m~ iubesc asa cum :unt $i incetez sa mai vreau sa fiu pe plac
:el~rlaltl, c~ once pre], Acceptlv sa fiu deschis spre ceilalti sl ii las sa se apropie,
m siguranta.
Cand apare
pe fa!3, acneea
are legatura
cu individualitatea
(eap=individualitate), este in legatura eu armonia a eeea ee traiesc in interiorul
meu ~i cu ceea ce se intampla in exteriorul meu. Fata este acea parte din mine,
care intra prima in contact direct cu ceilalti, cea care rna ajuta sa fiu acceptatlv
sau respins. Acneea poate aparea atunci cand rna aflu tntr-un conflict, pe plan
emotional sau mental, .cu propria mea realitate, mai ales in adolescents, cand
personalitatea nu este inca bine conturata. Acest conflict este legat de exprimarea
.de sine si de propria mea natura interioara, Astfel; acneea este expresia vizibiHi
de iritare, de crltlca, de resentiment, de frica, de rusine sau de nesiguranta
fata de mine ~ fa!3 de cellalti ~i Indlca 0 non-acceptare a propriei mele
fllnte, Ma consider urat ~ uneorf, chiar dezgustator !Toate aceste sentimente
sunt tntr-o efervescenta in interiorul meu. Revolutia interioara pe care 0 traiesc,
se manifesta printr-o eruptie a cosurilor, Aceste expresii sunt legate de afirmarea
propriei rriele Identitati, de iubirea sl de acceptarea lv necondttionata a propriei
mele persoane. Daca imi voi face tot timpul griji pentru imaginea mea in ochii
celorlalti, viata mea va deveni acra. in loc sa traiesc o stare de libertate si de
..miscare, rna tnchid in lumea mea interioara '~iin fricile mele. Acneea se mantfesta
pe plan flzic, prin Ieziunl cutanate ale pleln, la nivelul epidermei. $tiu ca
mancarea de tip fast-food poate -favoriza aparitia acneel si poate afecta
functtonarea ftcatului, sediul furiei. Acest lucru lmi aminteste faptul ca, daca
mananc foarte repede, cu Iacomie, vreau de fapt sa umplu un gol interior.
. Acneea, in timpul adolescentei este adeseori in legatura eu schimbarile
interioare pe care Ie traiesc in momentul in care aleg intre frica de a fi deschis
fata de mine insumi i fata de ceil alp (opunere, alegeri, decizii) si de a rupe astfel
(de multe ori inconstient) orice contact cu ceilalti si, pe de alta parte, optiunea de
..a Vrea :sa fac fata schimbarilor din viata mea, adaptarilor la lumea mea
interioara ~i la viziunea mea asupra lumii exterioare. Nu mai sunt copil, dar nu
sunt inca nici adult $i este posibil sa rna simt iritr-o po:litie inconfortabila fata de
propria mea imagine. Este posibil chiar sa rna tern ca "imi pierd fata" cu privire
la ceea ce pot crede ceilalp despre mine sau la judecaple pe care Ie au asupra
mea. Altfel spus, acneea se manifesta printr-o friea incon$tienta fata de
sexualitatea mea, printr-o tentativa de e~eriorizare a ceea ce sunt cu adevarat.
Vreau sa fiu vazut, remarcat, dar nu rna port aa cum trebuie in acest sens; Cand
sunt adolescent, comportamentul meu este acela de a intra in contact cu ceilalp,
chiar dadi vreau cu tarie sa fac exact contrariul. Ma uratesc pentru a filtra astfel
oamenii pe care nu vreau sa ii am in apropiere sau in mediul meu. Stabilesc ni~te
grani~e, imi marchez teritoriul i nu las sa intre decat oamenii cu care rna simt
intr-adevar bine. Vreau sa stau linitit, rara sa fiu deranjat de ceilalp, pe care ii
indepartez, incontient. Ma inchid in mine $i "reau sa raman astfel Nu reuesc sa
rna iubesc suficient de mult: astfel, ceilalp nu rna pot iubi nici ei. $till ca exista
ceva ce rna harjuie$te i provoc 0 reacpe negativa asupra pieliL Ma compar cu
ceilal~i $i imi gasesc tot soiul de defecte (sunt prea mare, prea gras etc.).
871.
1''
n:
;.'
-,
--
NEGRE, FATA
Vezi
#: PIELE / CO$URI / PUNITE

..
Cuperoza este 0 leziune cutanata cauzata de congestia i de dilatarea vaselor

mid de .s~nge. E~ista 0 dereglare a glandelor sebacee. Nasul $i obrajil sunt rosii si
apar mici cosun conturate cu roz. Aceasta forma de acnee apare mai des la
femeile In jurul varstei de cincizeci de ani. Inflamatia la nivelul fetei este asociata
cu 0 ~limenta~i~ nesanatoasa, un exces de aleool sau de pgari $i poate fi
consecmja unel clroze a ficatului.
.' .
In acest caz este yorba despre furia mea care se manifesta, despre frustrarile
mele, cauzate de impresia ca nimeni cu rna asculta, ca opinia mea nu conteaza, ca
nu sunt deloc recunoscut. Ma simt separat de familia mea $i rna opun iubirii lor
semnelor lor de afecpune. Critic foarte uor, mai ales propriul meu corp iest~
nevoie sa a intreb d,!di imi acord libertatea de a fi eu insumi. Ma exprim $i imi
.accept!. dlferentele? Imi accept feminitatea!. sau aceasta reprezinta un periCo}
pentru mine? De cine indraznesc sa rna desprind? De mine insumi? De ce
:elajiile.~ele cu c~ila~tisunt atat de complicate? Ce este nevoie sa imbunatajesc
; m relatiIle cu cedaltl? De unde vine aceasta nevoie, de a prinde "tot ce se
: intampla" (at~~ lucr~ri cat $i p~rsoane) i .de a. acorda atata importanta
~parennelor l lucrunlor superficlale? Sunt foarte emotiv i complic lucrurile
mutil... Sunt intr-o perioada de tranzipe i nu rna mai recUllosc, trebuie sa rna
.adaptez 1a 0 schimbare fizidi i Ia nivel emotional. Sunt de acord cu aceasta
. schimbare ?
:.
................................
PJELE - ~CNEE ROZACEE SAU CUPEROzA
.:
1~"'1
l'l"T'1
.'
...
..
Jacques Martel
384
Aleg Sa rna reconciliez cu mine insumi ;;i acceptlv ciclurile vietii, Ma reconectez
cu esenta mea dlvina si acceptlv sa restabilesc ordinea ~i sa fiu impacat cu
aceasta miscare a vietii, Invat sa am mai multa lncredere in mine, sa apreciez eu
adevarat cine sunt. Devenind mai autonom, tmi realizez potentialul creativ.
872.
PIELE - - ACROCHERATOZA
Vezi i: PIELE - ACRODERMATITA
-
La fel ca in cazul acroderrnatiei, acrocher~toza afecteaza talpile si palmele, prin

ingrosarea epidermei, - -Imi folosesc energia mentala pentru a rna proteja de faptul de a da si pentru a rna
simti mai in arrnonie cu .pamantul. Imi este teama de schimbare si nu lndraznesc
sa fiu deschis spre ceilalti, Devin dur si resiling orice noua ocazie care mi se ofera.
Ma simt limitate ~i devin impacient si impulsiv.
Accept.lv sa rna elib erez de mental.u. l meu si de angoasele mele. Indrazn. esc sa
muse din viata. am lncredere ;;i sunt deschis pentru a da si a primi in siguranta,
_Curiozitateamea deschide cale aspre noi experiente, care rna ajuta sa rna apropii
de oameni. Pot sa tin eontde sugestiile descrise in cazul acrodermatiel, pentru a
ajuta energia sa circule. .
873.
PIELE - ACRODERMATITA
Acroderinatita este 0 boala de piele care afecteaza mai ales palmele ;;i talpile,
une se situeaza patru dintre cei douazeci si unu centri minori de energie (chakre)
ai corpului.
_ -, _
_in acest caz imi pun intrebari legate de sacrificiile pe care mi Ie impun. Chiar sunt
necesare? Pot sa tmi consum timpulsi energia respectandu-mi ritmul si energia?
Am 0 sensibilitate prea mare, care Iml poate limita capacitatea de a gestiona
relatiile ;;i evenimentele din viata mea. Acrodermatita indica 0 nevoie de a oferi
mai multa iubire, cu mainile, mai ales membrilor familiei mele, deoarece centrul
de energie situatin palma fiecarei maini este 0 extensie a centrului de energie al
tntmitv, care reprezinta iubirea.
Pot invata 0 tehnica de vindecare prin intermediul mainilor, care rna va ajuta sa
las sa circule aceasta energie a iubirii, pe care 0 blochez pentru mine. Sau pot
face diverse activita!i manuale creative, pictura sau desen, pentru a ajuta aceasta
energie sa curga mai liber prin mainile mele. in ceea ce prive;;te picioarele, 'imi
pot imagina ca merg pe un teren sfan,t i las energia din interiorul meu sa circule
liber spre pamant, deoarece tiu di p,rimesc energie, dadi 0 las pe a mea sa
circule.
874.
PIELE- ALBINISM Vezi i: PIELE""':' VITILIGO '
.. lbinismul este incapacitatea de a produce melanina, care joaca un rol

A.
. important in pigmentarea pieliL Albinismul afecteaza de obicei pielea, parul i
ochii (cand exista 0 lipsa parpala. de melanina, persoana afectata sufera de
. vitiligo, care se manifesta prin pete nepigmentate in anumite zone ale corpului).
In acest caz. Intrebarea pe care mi-o Ie pun este: "Las pe'cineva sa imi controleze
viata. erezand di acea persoana face mai bine acest lucru, deoarece eu nu sunt
..... - .
! :-
!darele Dictionar al Bolitor
# Afectlunilor
- Cauzele subtile ale imbolnavlrll
capabil sau Anuam forta n_ecesara?" Cred ea nu am dreptulla viata, Vreau sa plec
departe, atat de greu rna apasa privirile celorlalti, Ma resplng, rna exclud din
mediul _me~. M~ cons~d~r responsabil de to ate relele din lume si, inccnstienr,
vreau sa rna purific, Ma simt ca 0 fantom a, rara suflet ~i rara 0 identitate proprie.
Acceptlv ca tncepand de acum sa fiu diferit si unic, nu doar din cauza
fizieului meu, ci pentru ca am nenumarat calitap, care fac din mine 0 fiinta
minunata. Pot sa Imi folosesc talentele in serviciul umanitatii si astfel devin m~i
consttent de puterea pe care 0 am.
.
875.
PIELE - ANTRAX
Vezi ~;: PIELE-
FURUNCUU
Antraxul este 0 infectie a pielii fermata din mai multi furunculi, care se intind la
tesutul conjunctiv sub-cutanat.
in acest caz traiesc 0 agresivitate nociva, provenita din faptul ca am sentimentul
ca mi ~-~ i~gradi.t li?ertatea personals Intr-un mod nedrept ~i inacceptabil. A'
vrea_s~ lm~ url~ mdignarea peste tot. Ma simt prlns, Inchis, neputincios. Exista 0
lupta mtenoara care se desfasoara in mine ~i 0 reflecta pe cea din exterior. mai
ales int r-soitua!ie ca:_eirnplica 0 persoana sau 0 institutie in pozitie de putere sl
de forta. Aeeasta lupta are loc intre mintea mea i inimav mea. Imt las la 0 parte
Iatura afectiva, intuitiva, care ar trebui sa fie totusi prima autoritate care sa rna
indrume ce sa fac in viata.
_ Accep.tt. sa i~va! .cum.sa-mi gasesc locul care mi se cuvine si acceptlv faptul
pot schimba ~~ce ~l:uat~~ di!l v.iata mea: trebuie doar sa iau 0 decizie. fnvat sa
irm ascult emotiile ~l rntuitia, Imi redescopar spontaneitatea, tntmav de copil.
Acceptjv sa fiu eu insumi tot timpul.
.
:a
876.
PIELE - B~ICI
Ba.~icae~t: 0 acumula~e de ~~a. format~ intre doua parti ale pi~lii. intre derma i
epiderma, m urma unei freean repetate in acelasi locoAcumularea de apa fermata
astel actioneaza ca 0 forma de protectie naturala a corpului. Ba~ica seoate in
evidenta 0 lipsa de protectie, mal ales Ia nivel emotional sau 0 lipsa de rezistenta.
Este un semn de slabiciune emo!ionala i loeul unde se situeaza ofera 0
indicatie despre natura slabiciunii respective. 0 ba$ica la picioare este are 0
legatura cu di~ectiile pe care Ie iau in vja~a mea i sentimentul de nesiguran!a.
car_:de:urge dm alegerea lor. Daca apare a ba$idi la ciilcai. semnificatia ei are 0
legatura cu relatia cu mama sau propriile me Ie atribute materne. Trebuie sa rna
intreb dadi avansez cu adevarat in viata sau nu fae dedit sa Imi fae iluzii. Sunt
!oa~e sev~r cu mine insumi. Ma fac sa surar, ii plang pe ceilalti. Vreau sa imi
mtaresc plelea a;;a cum vreau sa imi intaresc emotiile. pentru a nu mai suferi. Ma
opun fata de ceva sau fata de cineva. 0 ba~ica la maini indica iritarea sau
~ust~area legate de ceea ce fac sau de felul in care traiesc. Am tendin~a de a
Ideahza alte persaane, in loc sa vad toate calitatile pe care Ie am. In functie de
locul in care se afia ba~ica. rna pot intreba ce anume rna agaseaza tn viata, ce
. ~nume .imi_creeaza 0 frietiune ~i iini provoaca suferin!a (apa) chiar daca este
mcontlenta. Poate fi yorba despre ceea ce sirnt sau ceea ce vad ;;i rna simt diferit
386
Jacques Martel
- de ceilalti, deoarece viziunea mea despre viata este foarte diferita. Vreau sa irm
tmpartasesc cunostintele si experientele, dar oamenii fac adeseori pe surzii ~i
sunt deranjati de ceea ce spun eu. Bastca apare pentru a aduce mai multa lumina
in viata mea. Ma intreb care sunt emotiile care ies la suprafata si sunt pe punetul
de a se sparge. Exista 0 tensiune interioara, care vrea doar -sa fie exteriorizata, Am
tendinta de a - rna restrange
eu lnsumi, ceea ce se poate manifesta prln
agresivitate, de multe ori irnpotriva mea insumi.
Acceptlv sa imt exprim mai mult emotiile, -sa urmez curentul vietii, Inliitur
orice limita pe care mi-am impus-o.
877.
PIELE - CALOZITATE Vez; ~;: PICIOARE -
DURIU.ON $1BATATURI
Calozitatea reprezinta 0 ingrosare ~i 0 lntartre a pielii, din cauza Onor frecari

repetate, adlca a unor atitudini i anumite scheme de gandire rigide, pe care le
am In prezent. Pot fi afectate mai -multe parti ale corpului. Pielea este Iegata de
energia mentala si atunci cand se acumuleaza sau se cristalizeaza, ca rectie fata
de frica sau 0 situatie oarecare, survine 0 imobilitate sau 0 inertie care impiedka
deplasarea acelei energii, tara flexibilitate ln gandire, Raman deschis, chiar daca
imi este frica. Aceasta frica rna face sa inchld ~i sa imi lngustez viziunea obiectiva
asupra vietii. Prejudecatile mele mainchtd in pozitiile mele. Pot sa resping rolul
meu de pacificator sau responsabilitatile
mele de a-i servi pe ceilalti, Ma protejez
prin faptul ca imt lngros pielea ~i impiedic astfel agresorii sa intre in interiorul
meu. Trebuie sa constlentlzez
faptul ca facand acest lucru, lmptedtc ~i
manlfestarile de afectiune si tandretea, sa se manifeste in mine. Zona in care se
formeaza calozitatea tmt poate aduce informatii suplimentare. De exemplu, daca
apare 0 batatura la nivelul umarulul, lmi Inaspresc ideile si atitudinile fata de
responsabilitatile vietii, Daca am bataturt la picioare, acest fapt arata ca rna opun
schimbaril care se tntampla In viata mea In lac sa am incredere, Imi -forrnez un
strat protector, pentru a "para loviturile". Deoarece plcioarele imi confedi
stabilitate i rna ajuta sa avansez, dind ani bataturi la picioare (de obicei la
caldH), inseamna ea traiesc 0 angoasa, deoarece nu rna siint sprijinit. Imi este
teama ca imi voi pierde piciorul sau ea tmi vor lipsi lucruri legate de nevoile de
baza (siguranta) ~i imi "protejez" eiilca:iele printr~o piele groasa. Ineontient,
ingrop sentimentul de nesiguranta in mine. Grosimea pielii palmelor indica de
asernenea, 5' rezistenta la schimbare. Ma protejez legat de tot eeea ee tine de a da
i a primi. Irni blochez spontaneitatea
~i creativitatea in structuri rigide, care rna
limiteaza.
_
Accept t., sa devin mai bland Cll mine insumi. Descopar cauza fricilor mele ~i
energia blocata acumulata pe epiderma,'va tncepe sa circule In armonie cu mine.
Pielea va redeveni supIa ~i tanara.
878.
PIELE- CICATRICE
- 0 cicatrice este un tesut fibros care inlocuie~te definitiv sau pe termen foarte
lung un tesut normal, dupa 0 leziune. Este rezultatul cicatrizarit
Locul unde se
afla cicatricea arata faptul ca rana fizi~a este legata de 0 rana mbraUi:. Faptul de a
Marele Dietionar al Bolilor ~IAfectiunilor
Cauzele subtile ale imbolniivirii
387
ave a acea clcatrice lmi - aminteste mereu evenimentul care a eauzat problema,
ruptura, rana. Cand nu mai exista durere fizica in acel loc, ramane doar 0 amintire
din acea bucata de vlata, Cand privesc cicatricea si rana morala reapare, trebuie
_sa irni dau seama de tnvataturile primite din aceasta experienta de viata. sau de
lectia pe care trebuie sa 0 trag de aici. Difieultatea de cicatrizare scoate in
- evidenta faptul ca acea durere morals a lasat urme. Imi este greu sa acceptlv i
sa iert (pe cineva sau pe mine insumi] pentru ceea ee s-a lntarnplat. Rana irni
"infecteaza" inca viata.;
Accept!" sa iert pentru a investi mai multa iubire in aeea situatie ~i pentru
a-mi regasi pacea interioara. Acest lucru va lasa cicatricea sa se tnchida, uneori
chiar sa dispara de tot.
879.
PIELE - CO~URI Vez;~;:
HERPES / [...
IN GENERAL,
BUCALj, PIELE - ACNEE
Co~urile au de obicei legatura cu aeneea. Dar, in timp ce acneea este localizata

.'mai mult pe partile centrale ale corpului (fata, spate etc.), cosurile pot aparea pe
toata suprafata corpului, Sunt niste bubite rosiatice, care pot contine puroi, In
, functie de infectia respectiva. Am cosurl pentru
exprim nerabdare,
vreau sa
-merg inaintea lucrurilor i repede -, Daca apare puroiul (cosurile cu varful alb)
ca
_sunt furios, fierb pe dinauntru.

Imi refulez emotiile, care nu vor decat sa se
exteriorizeze.Imi
este team a ca rna tnsel, Cand apar cosurt pe tntreg corpul, rna
simt contrariat i banuitor, poate am 0 tristete interioara si 0 descurajare,
generals, Cosurlle
pe fata au 0 legatra cu in dividualitatea.
Au aceeasi
- semntficatie
ca i acneea fa ci Ma resping, selectez persoanele care tree de
ala.
- "barierele" mele, vreau liniste, rara ca ceilalti sa sa apropie de mine. Cosurlle
-sunt manifestarea unor ganduri: sunt posornorat, am sentimente depresive, care
, sunt toxice pentru mine. --Pastrez totul in interiorul
meu si cosurlle
imi
reamintesc ca este ceva nesanatos pentru mine. Vreau sa rna ascund ~i totusi, in
acelai timp, a vrea atat de mult sa Ie spun celorlalti cine sunt i ea exist.
Accept!" sa imi acord timp pentru a spune sau a face anumite lucruri, ~tiind
ca sunt indrumat tot timpul. Imi amintesc faptul cal fiecare fiinta umana are
dreptul sa se exprime eu toata sineeritatea ~i simplitatea. Exprimandu-mi
mai
mult emotiile, corpul meu nu va mai avea nevoie sa Ie exprime sub forma de
co~uri.
880..
PIELE - CRAPAruRI
_.Crapaturile
pielii sunt fisurile dureroase, care apar mai ales la maini i la
,_picioare. Este posibil sa traiesc 0 iritare puternidi fata de cineva, de ceva sau fata
de 0 situatie. Ma simt prins in capeana, parca am "mainile i picioarele legate",
- intr-o relatie i nu tiu cum sa ies din acea situatie. Deoarece crapaturile
apar
mai ales iarna, fiind provocate de frig, este posibil sa am impresia ca sunt liars de
-viu" de catre 0 persoana sau 0 situatie, deoarece frigul puternie poate arde la fel
--d- e tare ca i focul. Daca este vorba despre crapaturi la maini, acest lucru imi va
-' afecta mai mult viata de zi cu zi, in timp ee, la crapaturile la picioare, inseamna
':ca prind ceea ee va veni in viitor. Vreau sa fae 0 multime de proiecte, dar exista
'1
. 1
..
':J
,.
"'!
Jacques Martel
388
Marele DICffonar al Bolllor
conditii defavorabile pentru realizarea acestora.: Consider foarte grea raceala

tatalui meu sau a rnarnei mele. Contactele rnele cu ceilalti sunt dureroase. Traiesc
o tensiune puternica i pielea mea devinetensionara ~i ea si va crapa, Iau pe
urnerii mei suferinta celorlalti, Deoarece rna sirnt vulnerabil, lmi. este greu sa rna
exprirn. La ce foloseste sa vorbesc? A vrea sa, rna eliberez de acest trecut care
. rna apasa foarte tare. Pentru a-mi calma pielea, rna dau eu crema si crema, in
acest caz sugereaza sa "incetez sa rna mai stradui pentru 0 situ ape pentru:care nu
pot sa fac nimic". Astfel, pielea mea va redeveni moale si intinsa..
' ,.
,'
Aecept.j," sa-rni constientlzez valoarea, Vorbesc din inlma ... Daca am grija
de mine ~iceilalti vor face la feI.
881.
PIELE - DEGERATURI Vezi $i: FRIG [iNGHEf .j
Degeraturile
sunt Inrosiri cauzate de frig.: care se regasesc la extremitati,
precurn urechi, nas, maini, picioare. Aeeste lnrosiri albastrui sunt grease, reci i
uneori ; foarte ,dureroase.
Degeraturlle formeaza uneori 'baici .de apa pe
suprafata pielii.
Viata rna arde si eu rni-am tnghetat reactiile, Cand degeraturlle
se forrneaza la
maini sau la calcaie, acest lucru rna face sa rna mlsca mai greu. Nu rnai pot simtl.
Pe de alta parte, rna agat de aceste situatii i nu mai vreau nimic altceva. Pe plan
flzic, dau impresia ca sunt un luptator, cand, de fapt, in interiorul meu, rna simt
-golitepuizat, Nu mai am chef sa merg mai departe i pofta mea de viata s-a oprit,
s-a imobilizat Ma intreb chiar de ce traiesc, Gandurile mele sunt crispate si tmi
reduc circulatia sanguina.: Frigul care a cauzat aceste degeraturi
provine din
frigul pe care II traiescin relatie eu 0 persoana, de obicei, un membru alfamiliei i
simt 0 lipsa de iubire. Caracterul rece al acelei persoane Imi lngheata sufletul.
Traiesc eu frica, "simt frigul in spate": Refuz sa Imi recunosc.limitele, sa recunosc
faptul ca cinevami-a tncalcat spatiul vital. Dizarmonia din familie rna apasafoarte
tare.
.
, In loc sa vad doar aspectele negative din experientele mele, accept! .. sa dau
drumul trecutului
i sa fiu deschis spre viata. Cand sunt deschis fata de viata,
sunt din nou in masura sa vad toata iubirea de care sunt inconjurat i sa tr~iiesc
in armonie cu cei din jurul meu.
882.
PIELE-DERMATITA
Dermatita
este 0 inflamape a pielii. 0 infiamape indicao furie 5urda,. 0 iritare
, reprimata, care incearca sa se exprime. Furia, care rna consuma poate fi' atat
. impotriva mea, cat ~i impotriva celor din jurul meu. Dermatita
este un mod de a
rectiona daca cineva "se baga sub pielea mea", rna bulverseaza, rna deranjeaza
'i sau exista 0 situatie care imi provoaca frustrare.
Dermatita scoate in 'evidenra 0
, nevoie de contact fizic (de obicei prin atingere); care cere sa, fie implinita sau
nevoia ,de a evita un contact, care, imi este impus $i pe, care n resping.
Vulnerabilitatea
$i sensibilitatea
mea sunt puse in peri col. Traiesc 0 stare de
, inconfort $i chiat 0 anumita dualitate fata de limitele dinrela!iile mele cu ceila1ti.
Pana ,unde poate merge libertatea
mea, fiind in siguranta?
Deoarece' am 0
" 11-", "!J~
--' ,.
# A/ectiunilor
Cauzele subtile ale Imbolniivlrii
i nu indraznesc sa Ii spun celuilalt sa se opreasca, pi~Iea mea ~e

tnroseste de furie sau din contra, pot avea 0 dificultate de a-mi manifesta nevoia
de contact uman, de mangaiere etc ..Traiesc un inconfort fata de mama mea: fie
simt ca rna respinge, fie este supraprotectoare
~i rna deranjeaza acest lucru.
, Acceptandl .. ca ceea ce este important este sa tmi respect nevoile i sa le
imparta$esc celorlalti, dermatita
va disparea de la sine.'
,
dificultate
PIELE~ DERMATITA SEBORElcA
883.
Pielea este lnvelisul protector al corpului i protejeaza de asemenea organele

interne. Dermatita seboretca este 0 afectiune cutanata frecventa, caracterizata
prin pete rosii, mai mici sau mal marl, acoperi!e de scuame car~ Ase desprind ~e
piele (galbene si grase). Se manifests mai ales In zonele corpului m care secretia
seboreica aste mai Importanta.rde
obicei pe pielea capului, in narl, pe frunte,
tample, stern etc; Seboreea [hipersecretia de sebum). predispune la de~~tit~
seboretca. Deoarece sebumul lubrifiaza ptelea si 0 protejeaza, este posibil sa
simt aceasta nevoie de a rna proteja, deoarece "exista riscul sa lmi cada 0
caramida in cap"? Manlfesta un exces, un surplus, un secret greu de purtat,' de
exemplu: este posibil sa imi fi dat seama de 0 frauds, la care amfost martor sau la
care particip si tmi este teama ca voi ,fi demascat. Traiesc un stres care apare de~
, in viata mea; legat de un exces, 0 supraincarcare ~ 'unei~ si~uat~i, pe, care ~~ ,OA ~al
pot tolera. Oare am grija de cinev~, in mod e~c:slv, [a~a svarna ocup ~al ~ntiil .de
propriile me le nevoi? Dermatita
seborelca
expnma un conflict Inteno~
nerezolvat Resping apropierea fizica de ceilalti, atunci cand am un complex fata
de fizicul meu ~i exista aspecte ale personalitatii mele pe care vreau sa le ascund,
Acceptlv
sa traiesc
in adevar,
Recunoscandu-mi
propriile nevoi,
exprimandu-mi
eonfuziile si frustrarile,
interiorul
meu va deveni tot mai
transparent. Iar pacea se va manifesta tot timpul.
884. PIELE - ECZEMA
Eczema este 0 afectiune a pielii,acoperite
de zone ro~ii, care pot aparea atatla
adulti cat i la eopii., Este un semn eli cunt 0 persoana hipersensibila. Nu am
invatat sa rna iubesc ~i, deoarece rna tem,ca voi fi ranit, traiesc mult in functie
de ateptari1E:! celorlalti fata de mine! Imi este teama,ca voi fi abandon~t.Dac~ am
o eczema, inseamna ca am trait deja 0 situatie de separare, foarte mtensa, de
, exemplu in,timpul unei mutari,o schimbare de clas~ la l)coala sau 0 cearta ca,;:e a
, dus la 0 ctesparpre ulterioara. Poate fi 0 situatie legata chiar de momentul cand
eram in pantecele mamei. Mai tarziu mi~a fost foarte greusama
adaptezla
noi~e
condipi de viata. Uneori, totul se petrece la niveIu}simtamintelor,
deoarece, dm
, exterior n~ se vad schimbari prea marl. Este posibil sa fi simtit ca valorile mele
, sunt ra~tUrnate ~i este ca $i cum, ninta mea profundaar
fi fost respinsa. Am
, ;;,impresia ca nu am nicio putere asupra ~ietii. AmA~~ndinta de a recr~a ~i~atii in
,'" .care rna simteam separat, mai ales de cel pe care 11 lUbeam. Ec~ema mdica (aptu~
'.',ca ceea ce imi lipsete, chiar incontient, este contac~ul, atingerea persoanel
,'.:,respective, pe care acum am pierdut-o sa~ 0 vad foarte rar. Este,nevoie sa fac un
-'!"
"'!
l'
"I
~.
390
Jocques Mortel
travaliu de doliu. Pielea mea este cea care intra in contact cu celalalt ~i pentru ca
acel contact nu mai exista, pielea i$i exprima nevoia de a fi atinsa sub forma unei
eczeme. Mesajul pe care mi-l transmite este
am fost iubit, dar
trecut.
.Eczema indica, de asemenea, faptul
traiesc a ambivalenta fata de atingere: am
nevoie de ea, chiar dad rna sperie, Daca eczema este generalizata.. separarea a
fost brusca, totala si s-a Intamplat rnai devreme decat era prevazut, Este ca si cum
pielea mea transmite un jipat, un strigat de ajutor. De exemplu, .daca este yorba
despre 0 eczema localizata dear la matnt, lmi pot pune intrebarea daca am
. pierdut un animal domestic; la care tineam foarte mult, dat fiind ca II luam in
. brate, II atingearn cu mamlle, eczema a aparut in acest lac. Este posibil, de
asemenea, sa traiesc 0 situatie in care rna simt frustrat, deoarece,irni port pica
pentru di nu am actionat intr-un anumit fel. Daca eczema este la coate sau la
genunchi, aceasta manifests faptul di rna retrag In mine,' ceea ce nu irni este
benefic. Acest lucru rna determina sa rna izolez, sa' rna' retrag $i sa rna
devalorizez. Fie ceilaltt rna uita, fie rna uit eu pe mine, treptat,
dar in
detrimentul
meu. Acord multa importanta
la ceea ce ar putea crede ceilalti
despre mine sau la felul in care rna percep ceilalti. Imaginea pe care 0 ofer este
foarte importanta, Imi este greu sa fiu eu insumi.
Faptul ca nu stiu incotro rna duce destinul meu, imi da 0 stare de neliniste, chiar
anxietate. Trec de la disperare la revolta sau la furie. Aceasta disperare, care
"mocneste" in mine, va "erupe" in valuri.
Efervescenta
si nerabdarea pe care le traiesc legat de 0 situatiepe care vreau
o rezolv, se exprima prin pielea mea, care fierbe in exteriorul meu. Toti acesti
factori reuntti rna determina sa tralesc frustrare,
iritare si multa suparare,
ca
ca,
in
sa
Ernotiile mele ies la suprafata pielei. Chiar dad incerc sa plac tuturor, omit sa iau
in considerare propriile mele nevoi, toate acestea pentru
rna face iubit de
ceilalti, Sunt separat de 0 parte din mine. Actionez In functie de asteptarile
celorlalti, in loc sa fac ceea ce imi place. Resping ceea ce sunt. Nu rna iubesc asa
cum sunt, prin urmare, faptul ca pielea, care este la suprafata si toata lumea
poate sa 0 vada, este Intr-o stare proasta, ehiar "urata", va confirma pe plan fizic,
felul in care rna percep eu in interior. Cu cat rna resping rnai mult, cu atat voi
atrage mai mult in jurul meu oameni care am impresia ca rna resping, iar frica
mea de respingere se va manifesta ! Acest lucru rna face s~ maretrag i sa rna rup
de realitatea exterioara, cand de fapt, ceea ce vreau, In sinea mea, este sa rna
apropii de oameni. Pot fi "iritat" pe plan emotional, lara sa fiii con$tient de acest
lucru. Vreau ca prin eczema saridic 0 bariera'fizica intre mine $iceilalppentru
a
rna proteja $i a evita sa rna simt ameninjat sau ranit. Totodata, in cazul unui
bebelu~, apare 0 crusta de Iapte (dermatitii seboreica) deoarece are nevoie de
caldura umana $i de contactul fizic eu ceilalp, mai ales cu mama. Deoarece rna
simt "izolat" voi avea 0 eczema pentru a rna apropia de ceilalti. Sunt vulnerabilla
nivelul sensibilitapi mele. Am nevoie de iubire i de atenpe. Este important de
notat ca, majoritatea eczemelor apar la nou~nascut intre doua i $ase lunL Este
itarsta la care bebelu$uI devine con~tient de propria lui existenta, separata de
tea a inamei lui. Faptul ca aceasta "separare" aduce nesiguranta sau 0 frica, va
!
:!j
:.!
iii
1,1
f!,I 1'-;-"'7It~1 11:.
~ ~,
1 .
Morele Dictionar 01Balilar 51Afectlunilor - Couzele subtile ale imbalniivlrii
391
determina aparitia eczemei.

Daca sunt un copil, nevoia mea de a fi atins
manifesta prin nevoia de a avea un contact "piele pe piele", (in sensul propriu al
termenului) cu 0 persoana pe tare 0 iubesc si nu un contact in care sa existe
., paturi sua haine, care ar impiedica .contactul fizic. Este posibil sa rna simt
. neputincios fata de toti adultii din jurul meu. Ma simt neputincios fata de ei, fiind
vulnerabilla reactiile lor.
Fie
apare la un copil, fie ea se manifesta la un adult, aceasta crusta reprezlnta
ceea ce trebuie sa ignor pentru a deveni eu insumi, acel "eu" ascuns de atat de
mult timp. Personalitatea
mea este tnchisa i rna rup de anumite parti din mine .
Prefer sa traiesc lntr-un mod superficial, rna pedepsesc crezand ca nu merit ceva
. mai bun. Accept! 'I sa las la 0 parte anumite atitudini, anumite scheme mentale
. pentru a rna detasa de treeut $i a rna concentra pe actiunile pe care le am de facut
in scopul de a-mi implini potentialul.
Trebuie sa rna accept! 'I asa cum sunt sl sa rna iubesc. CEEA CE NU IMI OFER
,EU INSUMI, NU iMl POATE DA NIMENI, ACEASTA ESTE LEGEA
RECIPROCITATII. Imi identific nevoile reale $i actioneaz in functie de acestea.
Invat sa traiesc din plin momentul prezent, stiind ca fiecare gest pe care il fae
astazi eontribuie la viitorul meu. Avansez in viata cu incredere. Astfel, pielea mea
se va "reinnoi".
ca
885.
PIELE - EPIDERMITA Vezi si: ANEXAIlI, HERPES, PIELE
-Eptdermlta
este 0 lnflamatie a epidermei, stratul exterior al pielii. In acest caz
: exista cu siguranta, 0 tensiune lntre ceea ce traiesc in interior $i ceea ce se
tntampla in viata mea, in exterior. Este posibil sa rna simt obligat sa rna separ de
.trecutul meu, sa rna rup de acesta. Peate fi yorba despre un anumit mod de a
; gand! sau 0 ideologie, de anumite comportamente
sau persoane, care nu sunt in
armonie cu mine. Furia pe care 0 simt, din cauza diferentelor
dintre noi, rna
.:supara, deoarece nu inteleg ce s-a intarnplat, din moment ee ne-am indepartat
, atat de mult unii de altii.
Accept! 'I sa primesc schimbarile din viata mea $i uit vechile mele obiceiuri $i
..moduri de a gandi. invatand care sunt sernnificatiile pielii $i a problemelor de
.piele, pe plan metafizic, voi intelege mai bine ceea ce traiesc si voi putea indrepta
5' situatia,
~~6.
PIELE - ERUPTIE ( ... de co~uri) Vezi ~i:PIELE -MANcAmME
o eruPtie
cutanata
se manifesta prin aparitia unor pete mici rO$ii, cum mid
excrescente, la suprafa!a pieHi. Pielea este prima parte din corp care intra in
contact eu universul.
Inro~irea are legatura cu emotiile mele $i mancarimea
-, ~ste un semn al confuziei mele. Sunt iritat din cauza unor intarzieri sau incetiniri
/" i sunt frustrat de 0 situa!ie sau de 0 persoana. Aceasta eruptie poate fi legata, de
~>.:asemenea, de 0 ru~ine sau 0 culpabilitate, pe care 0 simt. Am acponat prea
i, repede?
Am mers prea departe cu vorbele ~i actiunile mele? De obicei, exista 0
''.",""''''0 de stres puternic, fata de emojiile mele' ~i din aceasta cauza apar co~urile.
cum pamantul manifesta eruptii vulcan ice, deoarece la suprafata scoar~ei
I-J-'j~l'?l
11
'l
!!ll'l1111111
111
Jacques' Martel
392
terestre se acurnuleaza 0 presiune prea mare, pielea manifesta eruptil cauzate

de tensiunile interioare, care vor sa se elibereze. Daca rna regasesc, in viitor, tntro situatie asernanatoare, corpul rneu i~i va arninti si va aparea 0 noua eruptie.
Sirnt contrarietate interioara, este posibil sa rna simt amenintat, sau pot chiar sa
. rna resping, ca persoana. Nesiguranta mea rna determina sa rna "retrag", sperand
eventual, ca nu se va apropia oricine de mine. Inconstient, pot chiar sa folosesc
acest mijloc pentru a atrage atentia, Imi retin creativitatea, fortele.
Daca sunt adolescent, este posibil sa imi fie frlca sau sa rezist autoritatii
exterioare, A~vrea ca, integrarea mea ca adult sa se petreaca mai repede. Oricare
ar fi varsta mea, viata mea este organizata de ceilalti, deoarece nu prea am
incredere in propriul meu potential. Am nevoie sa actionez, sa fac unele lucruri,
. dar exista unele experiente neplacute din trecutul meu, de obicei legate de tatal
meu, care rna lrnpiedica sa dobandesc mai multa autonorriie.
Partea corpului care este afectata indica la ce nivel se afla contrarietatea mea
Acceptt'l sa constientizez cauza eruptiei si acceptlv sa exprim ceea ce simt
Astfel rna eliberez si pielea mea va straluci din nou. Imi recunosc valoarea,
intelepctunea mea interioara.
887.
PIELE - FURUNCULI
Vezi si: INFLAMATJE
Un furuncul este 0 inflamatie a pielii, cauzata de 0 bacterie, caracterizata printromasa albicioasa de tesut mort. Am impresia ca cineva sau ceva imi otraveste
existenta ~i, deoarece refulez in mine toata aceasta furie, angoasele mele, am
ajuns "sa fiu satul pana peste cap" si prea-plinul se manifesta printr-unul sau mai
multi furunculi. Deoarece afecteaza pielea, furia traita este provocata, 'de obicei,
de a situatie in care am fost separat de cineva sau de ceva, care lmi era drag ~i cu
care nu mai pot avea contact fizie (atingere). Sau de exemplu, este posibil sa fi
treeut pe Hinga un moment de glorie, in care as fi putut fi "senzatia spectacolului",
dar am fost lasat in umbra. Poate fi vorba despre 0 promotie sau 0 avansare la
serviciu, care mi-a scapat printre degete. Locul din corpul meu unde se manifests
furunculul ofera 0 indicatie cu privire la aspectul vietii mele care imi provoaca 0
furie atat de mare ~i asupra motivului pentru care aceasta fierbe in interiorul
meu, deoarece rna simt murdarit. De exernplu, un furuncul pe umarul stang,
indica 0 frustrare legata de responsabilitatile mele familiale ~i cele din cuplu. Pot
avea impresia ca am prea multe responsabilitati, iar partenerul meu prea putine.
Accept! 'I sa imi exprim furia pe care 0 traiesc'~i sa cer ajutor, daca este cazut
pentru a evita sa rna otravese prin aparita unui"fururicul.
888.
PIELE - FURUNCULI VAGINALI
Orice furuncul indica 0 frustrare neverbalizata. Daca 'apare la nivelulorganelor

sexuale, este posibil sa simt 0 furie impotriva partenerului meu $i a felului In care
sexualitatea este traita (de exemplu: pot fi frustratfa~a de durata, de frecventa, de
intensitatea relapilor l10astre sexuale ?).
Daca nu am un parterier, este posibil sa tdiiesc 0 furie din cauza faptului ca nu imi
traiesc sexualitatea a~a cum vreau eu. In cazulin care am un partener, indiferent
Marefe Dlctlonar 01Bolitor ~; Afectluni/or - Cauzele subtile ale imbolniivirii
393
de situatie, este important sa imi comunic nevoile, frustrarea, pentru ca tmpreuna

sa aducem schimbarile necesare pentru ca relaxia sexuala sa se lmpllneasca.
Daca nu am un partener, imi acceptlv situatia actual a, ca fiind cea mai buna
pe moment. Avand 0 atitudine pozitica, imi cresc sansele de a lntalni pe cineva eu
care as putea avea 0 relatie frumoasa sl satisfacuta, pe toate planurile.
889.
PIELE - SCABI~ (HAlE)
Scabia sau rata este 0 boala a pielii cauzata de paraziti, Se caracterizeaza prin
mancarime. In acest caz, imi pun' urmatoarele lntrebarl: cine deranjeaza atat de
tare, lncat am 0 mancarime continua? Exista 0 situatie in vlaja mea, pe care
: vreau sa a schimb, de ceva timp, dar nu se intample nimie? Poate pentru ca,
lucrurile nu se tntampla asa cum vreau eu si niciatat de repede dit vreau eu. Ma
las deranjat, "infectat" de 0 persoana, un Iucru sau 0 situatie si ar fi bine sa renunt
sa vreau sa controlez totuI in viata mea. Poate rna deranjeaza faptuI ca lml este
greu sa imi suport comportamentul meu sup us.
Ma simt neputincios in anumite situatii din viata mea si am tendinta de a arunca
sarcina asupra celorlalti, Imt este teama sa rna a firm si este ca ~i cum. as lasa pe
cineva sau ceva, "sa imi crape pielea", rara ca eu sa pot face ceva, Imi este teama
ea cineva imi va face rau si prefer sa rna dau la 0 parte in loc sa-mi spun deschis
'.gandurlle i ceea ce simt. Ma interiorizez mult ~i sunt aproape "salbatic" fata de
ceilalti. Observ unde se Iocalizeaza scabia, pe ce parte a corpului, pentru a
descoperi eauza afectiunii mele. Trebuie sa las sa curga cursul vietii meIe ~isa imi
spun ca exista un timp pentru toate lucrurile,
. Acceptt'l ca totul sa fie Ia locuI potrivit si in armonie. Ma respect si preiau
controlul asupra vietl! mele si astfeI reintru in contact cu puterea mea creatoare.
Q90~
PIELE .; IMPETIGO
Impetigo este 0 infectie cutanata contagioasa, care afecteaza mai ales cop iii sub
zece ani. Traiesc a situatie foarte dificila la nivel emotional, Cineva lml otraveste
vlata si pot exprima acest lucru: corpul meu vorbete pentru mine .. Ma simt
vulnerabil, agresat i a~ vrea sa rna simt in siguranla ~i protejat de lumea
exterioara. Traiesc 0 situatie nedreapta, care imi afecteaza echilibruI.~i vreau sa
. alung acellucru saupersoana, din via~a mea, dar nu tiu cum sa fac acest lucru.
.. Detest c'eea ce vad. ,;.
Imi deschid inima'l fata de cineva apropiat, in care am ineredere $i accept~ 'I
,sa imi dezvalui secretul. Astfel rna voi elibera de a suferinta mare. Accept~"
" faptul ca am propriile mele limite. Le fac sa fie respectate de tOli cei din jurulmeu
> i astfel imi regasesc siguranta interioara de care am atat de mult nevoie:
~~1.
. ....
PIELE - KERATOzA
BJTATUm
Vezi ~i: PIELE -
ACROKERATOzA, PIGOARE / DumLLON /
: t::~eratoza ~~ caracterizeaza prin ingro~area stratului superficial al pielii. Pe

.:lll~cestadin urma pot aparea suprafete rO$His, euamoase, care pot forma 0 crusta.
'1\
l:1~
l'111~11i1
Jacques Martel
394
Marele Dicponar al Bali/or ~iA/eqiunllor
.Dat fiind di pielea este legatura dintre .lumea interioara i cea exterioara, este
posibil sa simt unele frici legate de mediul meu si sa simt nevoia sa rna protejez
printr-o "bariera deasa", Culoarea rosie indica 0 frustrare refulata, cu privire la
ceea ce traiesc. Ma revolt impotriva "destinului" meu. Nu indraznesc "sa iau
taurul de coarne" sl sa Infrunt anumite diflcultati, Este posibil sa Imi fie tearna ca
partenrul meu rna tnsala si sunt padilit. Este nevoie sa lmi revad prioritatile si sa
im! restructurez viata, Baza relatiilor sau a relatiei mele este mult mai fragila
decat credo Locul in care se formeaza keratoza, pe brat, pe coapse, pe fata sau pe
maini, indica in ce aspect al vietii mele simt nevoia sa rna-protejez.
Accept!., sa transmit ganduri de iubire corpului meu, in locul unde se
formeaza keratoza pentru a integra constientlzarea. Increderea fata de viata va
.creste si voi putea sa Imi regasesc supletea naturala a pielii.
,':
892.
PIELE - LEUCODERMIE
Vezi~i: ClCATRl~PIELE
894.
1 '1
PIELE - LIPOM
1 1 I .....
PIELE - LUPUS (eritematos cronic)
Exista mai multe forme de lupus, In general, este 0 boala inflamatorie care poate
afecta un numar mare de organe. Cauza sa este considerata 0 problema a
sistemului auto-imun. Cand este afectata pielea, vorbim . despre lupus
eritematos cronic.
. Pot fi afectat delupus atunci cand traiesc 0 stare de descurajare profunda, de ura
sau rusine fata de mine insumi, ceea ce duce la slabirea sistemului meu imunitar.
Starea mea de rau li are de multe ori originea lntr-o culpabilitate emotionala
puternica, care rna invadeaza sl rna roade pe interior. Ma consider a persoana
rea, nu merit sa fiu fericit. Prefer sa rna pedepsesc decat sa rna afirm. Renun], rna
, predau, deoarece am impresia ca nu exista nicio iesire posibila, nicio solutie i
pot avea a frustrare fata de neputinta mea. Am suferit atat de mult in viata incat
nu mai vreau. Mai pastrez inca cicatrici adanci. Ma simt ca un lup ranit, rara
putere. Vreau sa fiu lasat singur. Moartea este a forma de sdipare i refuz sa
acceptlv iubirea $i iertarea fata de mine insumi sau fata de ceilalti,
Acceptjv sa inva] din nou sa rna iubesc pe mine Insumi, ceea ee constituie 0
etapa importanta, chiar esentlala pentru vindecarea mea. Pot eli cer ajutor, din
r; interiorul meu sau sa cer unor persoane competente sa rna ajute pentru a incepe
.proc.esul de vindecare interioara, Ma reconectez la puterea mea interioara i irni
. las sa se manifeste ambitiile de "lup tanar" ! Astfel vor fi recunoascute talentele
.. mele si potentialul meu;
.
:-"-ALBlNISM/VITlLlGO
895.
Un lipom este a turnodi benigna, formata prin proliferarea de tesut adipos

(grasime), localizarea lui este de obicei sub-cutanata i nu este necesara ablatia.
Apare mai ales intre 30 i 60 de ani. LocuI in care se situeaza ofera indicatii
asupra cauzei aparitiei sale.
Este posibil sa rna devalorizez frecvent, sa rna judec fata de anumite parp ale
corpului meu fizic $i lipomul poate aparea mai ales pe acele locuri, de exemplu,
pe pantec. Poate ceilalti au ras de mine sau au facut glume pe seama mea $i acest
lucru m-a racut sa sutar $i m-am simtit agresat. Deoarece exista a supraproducere
de celule grase, este posibil sa rna intreb fata de cine sau de ce vreau sa rna
protejez. Ma simt agresat $i tara protecpe: care sunt problemele profunde care
rna urmaresc? Ma simt abandonat, doar daca nu sunt eu cel care pastreaza
distanta, pentru a fi capabil sa continue sa traiesdi in societate ... Fiind con~ent
395
de mesajul acestei "tumori benigne", pot repara situatia periculoasa, rara sa Imi .
produc 0 violenta, rara sa continui sa Ilia agresez.
Acceptjv sa des copar rana legata de 0 situatie anterioara pentru a rna
acceptalv asa cum sunt $i renunt la teama de ridicol, incepand de acum nu rna
mal supraprotejez $i acceptIv sa fiu deschis la schimbare. Ma indepartez de ace Ie
puncte de sprijin pe care le-am fixat in subconstientul meu. Ma impac cu mine
Insumi $i sunt deschis fata. de 0 noua comunicare cu ceilalti,
Leucodermia, denurntta i acromie sau deptgmentatle, este 0 micsorare,

pierdere sau absenta a pigmentatlei naturale a pielii, constand in aparitia unor
pete decolorate, albe, inconjurate de a zona in care pielea este mai pigmentata
decat de obicei. Apare de multe ori, In zona unei cicatrici,
A avut lac un eveniment important $i viata mea a luat 0 turnura dlferita de cea la
care rna asteptam. M-am simtit ranit, tradat, nerespectat in intimitatea mea.
Durerea interioara rna urmareste si as vrea sa dispara pentru a nu mai suferi.
. Poate fi doar a pata midi, alba, dar are legatura cu a rana profunda, care a lasat
urme. Pot sa rna simt vinovat pentru ca am respins pe cineva, involuntar, prin
cuvintele sau prin gesturile mele. Acest lucru imi afecteaza viata de zi cu zi.
Culoarea unora dintre relatiile mele a devenit acum palida sau inexistenta ..
Accept!., sa imi asum responsabilitatea pentru propriile mele emotii si Ie las
celorlalti responsabilitatea pentru emotlile lor. Descopar ce anurne imi afceteaza
bucuria de a trai $i ina impac cu mine insuml. Imi as cult Inimav si exprim celor in
cauza ce m-a facut sa sufar si cum vad evolutia relatiei noastre.
893.
PIELE - MANcARIME
Veri ~i:PIELE -ERUPTIE
[.. CO$URIJ
Mancarimea, denurnita i prurit este legata de piele, organul senzorial eel mai
:. intins al corpului uman. Mandirimea este a iritare, 0 senzatie ca ceva "aluneca"
. sub piele i rna afecteaza intr-un anumit loc sau care rna irita pe interior. Ma simt
; contrariat din cauza dorintelor nerealizate i simt un soi de nerabdare, care rna
C; face sa rna scarpin tot timpul...
to Sdirpinatul indica faptul ca situatiile din viata mea nu se desfa~oara a$a cum
vreau eu i ca nu mai am bucuria $i placerea de a trai, pe care a vrea sa Ie
:' r~gasesc. Lucrurile nu avanseaza repede pentru mine. Sunt iritat, nemultumit de
~ vlata mea i am impresia ca ceilalti sunt de vina. De multe ori caut prea departe
;~fericirea care este de fapt, chiar langa mine ... Nu sirnt ca am control asupra vietii
f; inele i am resentimente
fata de orice fel de autoritate. Oare ilU eu sunt eel care
~<malirnitez, prin faptul ca rna separ de propriile mele emotii ? Viata rna determina
s'~safac schimbari rapide. In consecinta, traiesc nesiguranta $i remu~cari. Oare ce
_,
111tll
1 r
1 1 l'
,,0' 1 . 1-
~.~...!
1 ~
'1
,.,.
Jacques Martel
396
rna "mananca" atat de tare Indit rna scarpin pana la sange ? (sau ce am nevoie sa
vad i~ adancurile fiintei mele pentru
gasi raspunsul la intrebarile mele). Nu am
un raspuns sau nu vreau sa tl vad ? Poate nu vreau sa ajung in strada. Ce trebuis
sa fac pentru a sehimba aceasta stare? Identific "cauza" Iritarll, Poate fi 0
situatie legata de tatal meu, de mama mea sau de cineva pe care il iube~c? Sau
este yorba despre 0 situatie pe care vreau sa 0 schimb in interiorul.meu ? Imi pun
lntrebari legate de locul meu in cadrul familiei. Simt di apartin familiei mele sau
mai degraba am impresia ca sunt separat de ea si trebuie sa caut iubirea in alta
parte?
,
Am pierdut contactul eu propriile mele emotii ? Dad! iritatia este generalizata pe
intreg corpul, lnseamna ca Imi afecteaza fiinta intr-un mod foarte intens. Daca
apare Intr-un anum it loc, voi gasi raspunsul in functie de partea afectata, De
exernplu, la nivelul pielii capului, semnifica faptul ca exista 0 dezordine in
gandurile mele. Am incredere In mentalul meu pentru a gasl raspunsuri
la
lntrebarile mele, dar ar trebui sa Ie caut mai mult in tnlmav mea.
Accept] y aceste mancarirni, deoarece stiu ca sunt un mesaj care mi se
transmite. Nu mai am nevoie sa rna evit ceea ce simt, pentru ca mancarimea sa
dispara. Din contra, dad, este yorba despre alergii, Incerc sa aflu la ee sau la cine
sunt alergic. Nu voi mai avea nevoie sa rna simt atat de rau tncat sa rna scarpin tot
timpul. In interiorul meu stiu ca deschiderea inimii'l poate vindeca multe boli !
896.
PIELE - MANcARIME iN ZONA ANUSULUI
897.
PIELE - MELANOM MALIGN
Vezi:ANUS -
MANcAmME
Melanomul malign mai este denumit $i cancerul alunitelor, Este yorba despre o
tumora la nivelul pielii sau a mucoaselor de la la nivelul ochilor, care provine din
celulele responsabile de pigmentarea pielii (melanocite). Exista forme de
melanom care apar spontan si cele care rezulta din transformarea
unei alunite,
care sunt mai rare. Melanomul are legatura cu anumite ernotii asemanatoare cu
cele traite in cazul aparitiei unei simple alunite (lentigo), dar in acest caz sunt
mult mai violente, mai profunde sl diversificate. Melanomul apare lntr-o z9na a
corpului, pe care 0 pot asocia cu un eveniment in care m-am slmtit MURAD IT,
patat, mutilat, desfigurat, denigrat.
Am simtit ca a fost atinsa integritatea
corpului meu. Pie lea mea se mcdifica, se altereaza. Este ca si cum pielea st-ar
arninti un contact fizic neplacut, impus, fortat, de catre societate, familie sau 0
alta persoana. Melanomul
devine astfel un scut, 0 carapace pentru a evita orice
alta agresiune. Imi pun sub semnul intrebarii INTEGRITA,TEA mea fizica $i
morala.
Am nevoie sa rna albesc, fie fata de ceea ce am facut sau am spus, fie fata de ceva
ce mi s-a facut, 0 situatie pe care m-am simtit murdarit. Sau este posibil sa fi trait
un eveniment in care m-am simtit SMULS de langa cineva sau de ceva care imi
era drag (bolile de piele sunt de multe ori legate de 0 separare) $i fata de care am
pierdut orice urma. De asemenea, este posibil sa imi fie teama di voi trai aceasta
senzatie de smulgere, in viitor ... Pot exista secrete de familie, precum na$terea
11~""""""""""""""""""""-----
Morele Dictionar al Bali/or ~i A/ectiunilor - Cauzele subtile ale fmbolnavirli
397
unui copil in afara casatoriei, despre care nu s-a vorbit nimic i care s-a aseuns eu
mare grija. Limitele si granitele mele au fost lncalcate si rna simt foarte
vulnerabil. Relatiile mele eu ceilalti, mai ales cu unii membri ai familiei rnele, sunt
"irttante". Melanomul se manifests frecvent in urma unui conflict eu 0 persoana,
care face referinta la un element masculin, precum tatal meu sau 0 persoana care
imi arninteste de el. Sau pot face ,parte dintr-un cuplu, dar rna simt separat,
despartit de partenerul meu. Spatiul meu vital a fost poluat. Ma simt zdrobit,
nedemn. Pot, de asemenea, sa rna judec foarte sever si sa rna consider "un gunoi"
care traieste in disperare, nu am nicio urma de respect fata de mine si ceilalti,
sunt intotdeauna pe primul loc. Ma simt mlcsorat, DEVALORIZAT, In ceea ce
sunt $i in ceea ce sunt capabil sa indeplinesc, Ii las pe ceilalti sa aiba putere
asupra mea i Ie ascult criticile. Situatille in care trebuie sa fiu apropiat de ceilalti,
atat pe plan fizic cat i emotional, sunt foarte dificile pentru mine. Faptul de a-mi
freca pielea de altcineva 'imi trezeste ranile interioare. Traiesc 0 lupta continua
intre faptul de a avea nevoie de cellalti, pana la a deveni dependent de ei si, in
acelasi timp, dorinta puternica de a fi autonom ! Ma pot simp srnuls, despicat in
interior. Nu imi mai suport limitarile, Am nevoie de libertate. Am nevoie sa irni
delimitez dar spatiul. Ma simt abatut deoarece am impresia eli mi-arn pierdut
integritatea morala si fizlca. Am tendinta de a vedea totul in negru.
Pentru ca toate acestea sa inceteze, acceptlv sa readuc iubirea in situatiile
care au declansat acest nielanoma.
Desi au fost situatii foarte dificile, in
momentul in care le-arn trait, acceptjv sa vad care este elementul pozitiv sau
intelepclunea interioara pe care am obtinut-o. Accept] y sa cer ajutor, cand este
necesar.
PIELE - PETE DE VIN, ANGIOM MATUR SAU PLAN
898.
Petele de vin (numite in limbaj medical angiom matur

san plan), sunt
malformatil foarte frecvente ale capilarelor, localizate pe partea de la suprafata
pielil. Daca, Ia nastere am avut 0 astfel de para de vin, pot sa incerc sa examinez,
pe ce parte a corpului se situa. Pata de vin corespunde de obicei unei emotii
puternice, mal ales furie sau durere, traite de catre mama atunci cand rna purta in
pantece $i care rn-a afectat i pe mine. Exists un sentiment de rusine, care vine de
foarte departe din trecut i care rna face sa rna devalorizez. Aceasta rusine se
pare ca afecteaza toata familia. Poate avea 0 legatura cu contacte familiale care
sunt constrangatoare
sau chiar inexistente, ceea ce determina multa confuzie.
Sunt ata$at de familia mea. Am te!Odinta de a ataca sub forma de afirmatie. Petele
de vin sunt adeseori destul de $terse i a$ vrea tat de muIt sa rna topesc in
mul!ime $i sa nu fiu remarcat. Dat fiind faptul ca prin chirurgie sau tratament cu
laser, petele pot disparea in totalitate sau partial, trebuie sa contientizez
Iegatura pe care 0 are aceasta afectiune cu mine $i astfel sa 0 integrez $i sa
reuesc sa fiu mai mult tu insumi.
Nu mai este nevoie sa suport aceasta rU$ine inchisa in pata aceea rO$ie: rna
eliberez i accept! 'I sa am propria mea viata, independenta de cea a familie mele.
r-I
'I
..,
'!
I 1 I l
Jacques Mortel
39B
899. .PIELE -
PSORIAZIS
900.
Psoriazisul
consta In cresterea productiei -de celule cutanate, care creeaza 0
aglomerare de celule rnoarte, 0 tngrosare a pielii, placi rosii, dese sau separate,
care sunt acoperite de fragmente de scuame. Daca sufar de psoriazis rna numar
printre cei 2% din populatia lumii, care au aceasta boala, in general sunt
.hipersensibil
si am 0 nevoie mare de iubire i de afectiune, care nu este
implinita, nevoie care imi aminteste de 0 alta perioada dificila, din trecut, in acea
perioada, este posibil sa fl avut un sentiment puternic de abandon sau de
separare de cineva sau de ceva drag.
Psoriazisul
implica existenta unei duble separi:iri65. de cele mai multe ori, de
doua persoane diferite sau 0 dubla separare fata de. aceeasi persoana. De
exemplu, am fost separat de ambii parinti cand eram copil. Pielea a fost "atinsa"
deoarece, pentru mine, copil fiind, eel mai mult am nevoie de contactul fizic cu
parintll mei sau cu 0 persoana pe care 0 iuhesc si de care rna simt apropiat. 0
dubla separare poate fi separarea de mama mea i un frate sau 0 sora sau
separarea
de partenerul
meu si un protect ("copilul meu") sau orice alta
combinatie care implica 0 separare de doua persoane sau ed doua situatii, pe care
le iubesc i care imi sunt foarte dragi. Este posibil sa rna simt separat de mine, de
propria mea identitate. in plus, rna pot simti obligat sa am contacte nedorite eu
alte persoane. Faptill de a fi sau a rna simti separat impiedica acel contact. mai
ales prin atingere. cu pielea. cu persoanele pe care Ie iubesc. Reunlunea
este
imposibila. Astfel va aparea psotiazisul.
in prezent, imi este atat de teama ca voi
fi ranit in
vreau sa pastrez 0 anurnita distanta intre mine si ceilalti. Vreau sa
evit sa sufar. PsoriazisuI este 0 buna modalitate de protectie pentru corpul meu,
lmpotriva oricarei apropieri fizice-si impotriva vulnerabilitatii
mele. Este ca 0
arrnura care si imi protejeaza corpul de exterior. Tdiiesc un conflict interior. 0
ambivalenta Intre nevoile mele ~i dorinta mea de apropiere $i frica mea de
contact. care rna face sa pastrez distanta. Ma simt neinteles de cellalti. Vreau sa
controlez ceea ce Imi of era cellalti. Am impresia ca sunt pacaltt, ca unele persoane
abuzeaza de autoritatea lor, mai ales daca au multi bani. Trebuie sa rna eliberez
de anumite modele mentale si atitudini acumulate in mine i care, acum nu mai
au niciun motiv sa existe. Mi-am reprimat atat de muIt emopile i traiesc 0
angoasa permanenta.imi
controlez viata pana In momentul In ce trebuie sa fac
fata propriilor mele emotii. Atunci, intru in panidi.
Imi accept!., sensibilitatea, invat sa fae lucrurile pentru mine $i nil doar in
functie de ateptarile celorla1ti fata de mine. Dei psoriazisul
a aparutin
urma
unui eveniment dureros sau a unui oc emoponal, accept!.,
ca acest lucru face
parte din procesul natural" de viata i din dezvolfarea mea i accept!., sa devin
mai puternic i mai solid In interiorul meu. Imi imblanzesc fiecare emope. inva~
sa am incredere In mine. indraznesc sa imia sum riscul de a fi deschis fata de
ceilalti i de a primi tandretea contactului fizic. Fiind "in contact" cu ceea ce se
Intampla in interiorul meu, angoasa va face lac increderii in mine i in viatii !
cat
65
Doublii separare: in caw! unei eczeme, este vorba despre 0 separaresimpla, de
~===_IiiI
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
Morele Dietionor 01 Bolilor ~I A!ectiulliJor - Cauzele subtile ole imbolnovirii
singuri!i persoana sau situaye
399
PIELE - PUNCTE NEGRE Vezi ~i:FATA
Punctele negre sau comedoane

sunt mid puncte care apar la suprafata pielii,
negre Ia varf cauzate de 0 hipersecretie de sebum=. Aceste puncte sunt expresia
. exterioara a sentimentului
meu interior, de a fi murdar, " de a nu valora prea
. mult" si care indica faptul ca nu rna respect. Chiar imi este rusine de mine, ceea ce
.face dificile contactele
mele cu ceilalti. Sentimentul
meu de abandon, de
singuratate :;;i de esec, rna apasa foarte tare. Tenul fetei (unde apar de obicei
comedoane) devine stralucitor
i este nevoie sa invat sa rna iubesc $i sa fiu
mandru de mine.
Accept! ., .sa invat sa am mai multa incredere in mine. imi fac din nou
proiecte. Toate aceste ganduri negre pe care le am fata de mine insumi si care se
manifesta sub forma de puncte negre sunt lnlocuite acum de ganduri pozitive.
lmi concentrez atentia pe calitatile mele si ceilalti rna vor respecta.
901.
PIELE - SCLERODERMIE
Vezi ~i:SISTEM IMUNITAR
Sclerodermie
se caracterizeaza
prin intarirea plelll, pierderea mohilitatii si a
. .supletei sale. Daca sufar de aceasta boala sunt de obicei, foarte sever cu mine
'Insumi si rna simt destul de des ranit, Traiesc 0 nesiguranta mare si cred di
trebuie sa rna protejez tot timpul de cei din jurul meu. Pentru a reusi acestlucru, rna
Inaspresc atat de tare tncar devin un bloc de gheata sl evit, cand este posibil, sa
vorbesc. Imi este frlca de schimbare si, mai ales, de batranete, Este posibil sa
traiesc 0 situatie in care rna simt departe, separat de cineva sau de ceva i
persistenta In timp a acestui sentiment poate declansa sclerodermia.
Este ca si
-. cum acea persoana a smuls 0 parte din mine.: Simt singuratate, un gol si am
;_impresia ca nu traiesc, Ma agat de trecut :;;i imi hranesc vechile rani. Deoarece
~.retin totul, povara este tot mai grea, pe zi ce trece. Deoarece nu sunt in contact cu
/inima"
mea si cu ernotiile mele, nu rna pot bucura de viata, Ma retrag in mine
insurni, evitandrelatlile
cu ceilalti si, intr-un anumit fel, madistrug.
M1isimt nul,
"bun de nimic" deoarece nu am reusit sa impiedic acea separare. Consider
.. lucrurile implacabile et rna intreb cum s-ar mai putea schimba ceva in viata mea.
Deoarece imi este teama sa fiu judecat, evit sa imi arat adevarata fata.
. Vindecarea se afla in deschiderea fata de cellalti, Acceptjv sa- imi des chid
_',inima., spre iubire, sa simt caldura i starea de bine din jurul meu, acea caldura
care coboara In adancul meu i topete blocul de gheata. imi con~tientizez
'0 valoarea i accept!.,
fie care parte din mine. Acceptand sa fiu pe deplin in relatie
]' eu mine insumi, voi putea fi in relape cu cei din jurul meu.
~02. PIELE- URTICARIE

. \>Urticaria
corpului.
..'i;Urticaria
.Ii
se caracterizeaza
prin aparitia unar plad roii, pe diverse parp ala
Acestea sunt uor bombate i provoaca 0 mancarime
puternica.
poate proveni dintr-o intoxicape alimentara
sau din cauza unor
o forma de grasime, alcatuita din trigliceride, care se formeaza mai ales la suprafata epidermei
~
~
1 ;
1 1
! 1
lIT
Jocques Mortel
400
medicamente sau alte substante, iar starea se poate agrava din cauza stresului ~i
-:a tensiunii. Este posibil sa rna simt depasit de situatie, fac foarte multe, cbiar daca
ceea ce fac nu este recunoscut. Am nevoie de atentia celorlalti, dar nu suport
criticile, Daca sufar de urticarie, sunt probabil 0 persoana hipersensibila, care
'traie~te multa respingere.:
tm! place persoana care sunt i frica mea de a fi
',ranit'este atat de mare, indit pentru a ~ iubit, fae totul.in functie de asteptarile
, celorlalti fata de, mine. Frica mea de a fi respins se concretizeaza deoarece rna
, resping eu tnsumi. Am adeseori impresia di cineva vrea sa scape de mine, sa rna
'alunge. Pielea mea acoperita de acele placi rosii rna face sa rna simt urat st
, neatragator, Ma simt ca un animal marcat eu fierul rosu, sunt dependent de
proprietarul meu. Deoarece traiesc In, functie de ceilalti, rna Impiedic ,sa fac
lucruri pentru mine, nu lndraznesc sa lndeplinesc proiecte noi, ceea ce irm
amplifidi sentimentul de neputinta, Le port pica celorlalti, li fac responsabili de
nefericirea mea. Ma simt separat, cbiar smuls de langa cineva ~i integritatea mea
este atinsa, Totusi, lmi dorese aeea separare.deoarece astfel evit complicatiile.:
Acceptlv sa fiu stapan pe viata mea sl devin persoana cea mai importanta
pentru mine. Inaintez i am incredere in mine. Accept!" sa merg lnainte, sa
interactionez cu ceilalti. Am to ate calitatile necesare pentru a fi un bun
'conduditor. '
Nu
'903. PIELE - VARICEIA Vezi#; BOULE COPlLAmEI - VARICELA,
Varieela este 0 boala infectioasa cauzata de reactivarea, virusului varicelo zosterian. Este recunoscuta dupa eruptia cutanata, care se rnanifesta unilateral ~i
"in banda, urm~nd traiectoria unui nerv. Nervii fiind mijloace de comunicare
interioara, durerea pe care 0 provoaca eruptia indica 0 ruptura in comunicarea
" din zonele afectate. Varicela arde ca focul (senzatie care poate fi determinata de
.:furia rezultata in urma criticilor celorlalti sau de frica), M-ain simtit agresat ~i
, traiesc 0 mare suparare, Existii 0 situape sau 0 persoana care m-a ranit, mi-a
provo cat 0 tensiune i corpul meu a~e nevoie de aten~ie. in plus, pot avea
impresia ca am fost murdaIit, patat. Durerea imi reamintete un contact nedorit,
o obligatie de a rna supune unei autoritati oarecare. Primul me,u reflex este sa rna
retrag, sa rna inchid, crezand ca astfel voi evita alte rani. Am acest comportament
deoarece situatia aceea rna face sa simt 0 nesiguran~a interioara foarte mare.
Actionand astfel, intore spre mine aceastii agresiune, a carei victim cr~d ca am
fost. Le dau dreptate agresorilor mel. Ma simt tot timpul in pericol. Exista 0 parte
",din mine pe care nu vreau sa 0 vad~imi refulez energiile ,creatoare. Vreau sa evit
contactul cu acea parte din mine pe care 0 consider intunecata.
Accept!" faptul ca eruppa aceasta plina de pete are dfept scop sa rna ajute sa
, con~tientizez ca traiesc 0 reactie sau 0 iritare emo!ionaHi intensa, fata de cineva
sau fata de ceva, care imi provoaca un stres excesiv i care rna determina sa iau
foarte greu unele decizii. Chiar dadi caut armonia in relapile mele ~i in relapile
celorlalp, singura putere pe care
am este asupra propriei mele viep. Corpul
meu imi spune sa am incredere tn curentul viepi,' care' exista In mine. Imi
acceptJ. sensibilitatea deoarece aceasta face parte din mine. incetez sa mai flu
More/e DiCfionor 01Bolilor 5i Afecflunilor - Couzele subtile ole imbolniiviril
401
propriul meu dusman i acceptlv sa rna privesc in ochi. Intrand In contact cu

fiecare parte din fiinta mea lmi voi regasi sentimentul de siguranta. Invat sa rna
detasez de suferinta celorlalti, stiind ca 'acestia au nevoie si ei de proeesele lor de
constientizara, pentru a se lmplini,
PIELE - VANATAI
904.
Vanataile se mai numesc contuzii. Se manifesta prin niste plagi de culoare rosie,
albastruie sau neagra, care apar in urma unei lovituri cu un obiect dur, care
sparge pielea. Aceasta contuzie are legatura cu 0 emotte refulata, 0 durere
mentala sau 0 angoasa profunda, pe care nu a verbalizez. Agresivitatea mea se
lntoarce lmpotriva mea. Poate aparea In momente de oboseala puternica, rand nu
sunt .concentrat. Incerc sa aflu care este adevarata mea putere asupra vietii ~i a
evenirnentelor, ,Evitemotiile ~i am impresia ca nu valorez nimic. Ma simt sclavul
celorlalti, rna intreb care este loculcare mi se cuvine. .Le las celorlalti autoritatea
pe care ar trebui sa 0 manifest eu insumi, prinvorbele i prin comportamentele
mele. Ma privez de adevarata mea valoare personala. Sentimentul meu de
slabiciuns rna irita foarte puternic ! Ma simt vinovat din orice motiv, vreau sa rna
pedepsesc, adopt atitudinea unei victime, imi Iipseste rezlstenta in fata
evenimentelor
vietiicand
(am ma predispozitie
sprenucontuzii).
avertizeaza
im.ediat
ca, atunci
izbesc de ceva,
rna lndreptViata
sprernadirectla
buna,
oncare ar fl acel obiect, de obicei imobll, prin faptul ca il intalnesc, rna
autopedepsesc. Ma uit pe unde merg? Ma comport cu blandete in vlata sau am
, tendinta de a actions brusc? Sunt suficient de atent pentru a continua sau sunt
prea slab si prea obosit de ranlle mele interioare, care se manifesta acum pe plan
fizic? Sunt destul de linlsttt in interiorul meu ? Ma dlstantez suficient de mult fata
de situatie pentru a-i intelege cu adevarat sensul ? Vreau sa evadez ~i traiesc
"altu~de~a"'AEsAt_eP0sibilsa vreau ~tat de.mult sa fac Iucrurile pentru a fl iubit
si apreclat, mcat Iml concentrez toata atenpa pe ceea ce am de racut ~i nu mai
vad
c:ea ce vine~spre mine. Ma lovesc pentru a-mi pune intrebati $i a ave a impresia
ca acestea ',raman rara raspuns. Devin incapatanat in Ioc sa fiu perseverent. Am
v~nat~i d~oar:c~ am n.ev.oied: e iu~ire $i de afectiune ~i nu prim esc decat
violenta
~l
a slmt vlctlma evemmentelor i am impresia di trebuie sa indur
IOVltUfl;M.
, 1 1 1
..
suferinta. Imi plang de mila. Sunt "negru de furie" ~i am impresia ca trebuie sa rna
bat in'viata. Ma mutilez eu, insumi, crezand ca merit ceea ceea_ce mi se intampla.
Poate este nevoie sa imi revizuiesc pozipa pentru: a fl, capabil sa evit obstacolele
care apar in calea mea.
"
, '
-:,
Accept!" sa imi controlezviata. Este foarte important sa'aleg i sa imia sum
deciziile care sunt in armonie cu mine insumi, cu evolutia mea. 'Am mai multa
g:ij~ de mine $i ~~ mai a~ nevo~e sa ~~crau, deoarece tiu ca merit sa fiu fericit
i
ca cmeva are gnJa de mIlle. Relau fralele viepi mele. Ma respect i acceptJ" sa
imi schimb cadrul de viata pentru a ramane flexibilin fata vietii i a ceea ce are ea
, de oferit.
" ,
"
"
:.'
" ,'
',!
905.
PIELE -. VERGETURI
I,'
'!
1111'1"11
Mare/e Dictionar 01Bali/or ~I A/ectiunilor
Jacques Martel
Couzele sUbtile ole imbolniivirll
403
402
pe~fata, este .vorba de 0 situatie in care respectul meu fata de mine este foarte
sca:ut. ?a.t fimd faptul ca veruca este cauzata de un virus, trebuie sa rna lntreb
daca m~ s~t atacat, invadat de.clneva sau de ceva, care exercita 0 putere asupra
~ea '. Ma simt d~zgust~t pentr~ eli am fost "pacalit" in acest feI. Ma slmt ros pe
mtenor. ~~er~clle ep~dermOlde (la nivelul epidermei) implica 0 separare
punctuala m nmp. La mvelul dermet este verba .mai degraba de un eveniment in
care~m-.a~ simtit murdarit i fa~a de care am regrete, In acest caz, am tendinta de
ama cnttca. .
.
.
.
A:eeptand!., ceea ce sunt, 0 fiin~a demna de iubire, nu mai am nevoie de
V~ruCl pentru :-mi ~aminti .a~est lucru si ele vor disparea. Las sa iasa la suprafata
fiinta mea adevarata. Creativitatea mea se va exprima astfelliber.
Vergeturile sunt mid cicatrici la tnceput rosietice apoi albe, care brazdeaza
pielea, supusa unei tntinderi exagerate. Cele mai cunoscute sunt vergeturlle din
sarcina, dar acestea pot .aparea si in perioada pubertatii sau Ia persoane care
slabesc, dupa ce s-au tngrasar, mai mult sau mai putin. Avem tendinta sa credem
di mai ales femeile au vergeturi. Dar nu este asa: sunt multi barbati i uneori
chiar copii care au vergeturi. De rnulte ori sunt Iegat de un mecanism de genul
"m-am ingraat si am slabit". Apar mai ales pe burta; dar si pe fese, pe coapse sau
pe brate, lmi fac griji pentru aspectul meu estetic. Imi lipseste supletea ~i
elasticitatea, nu traiesc conform cu natura mea profunda: Traiesc divergente mari
de _opinie, care rna fac sa nu rna simt bine. Sunt tensionat ~i pielea mea este
afectata de vergeturi.
Ma simt ranit sau amornt fata de. atasament si
vulnerabilitate. De multe ori eu sunt eel care rna pedepsesc.
Acceptlv sa imi ofer toata tandretea de care am nevoie. .Sunt in~elegator si
flexibil fata de mine si fata de ceilalti,
906.
PIELE - VERUCI, NEGI (in general)
..........................................................
'
PIELE -:- VE~UCI PLANT ARE Vezi; PICIOARE - VERUCIPIANTARE
908.
PIELE - VITILIGO
Vitiligo Arep rezi nta cea mai frecventa forma de depigmentare a pielii. Pielea se
albestea m
unele. suprafete
alefata
corpului
si se formeaza
placi.inPoate
p.arte
co!puIUl,
~ncluslv pe
si pe miini,
Pot fi afectat
cazulaparea
in careinnuorice
rna
~Imt lu~t l~ consld~rare ?e ca~re cei din jurul meus au in anumite situatii. Am
Imp~~sla ca nu mal a~ identitate. Nu am sentimente de apartenenta fata de
familia mea, ~e com~mt~tea me~ de colegii de munca sau de poporul meu.
~eoar~ce am impresia ca sunt patat, ceea ce poate reflecta un sentiment de
Impun~ate, vreau ca acea pata "sa dispara" ~i, in loe de 0 pata lnchlsa la culoare
vo.~apAar~apete albe. Ar_nimpresia ca mi s-au distrus to ate resursele, atat pe
pla~ fiZl~c~~1 pe plan e~oponal. Pot avea un sentimentul ca vreau "sa dispar"
sau sa d~vm ~ransparent' pentru a trece neobservat. A$ vrea sa fiu sterilizat,
tara mlcrobi Asau probleme. Este posibil sa fi trait una sau mai multe
experiente sexuale m care am avut un astfel de sentiment de a fi murdar. Sau am
impresia di
~m fost s~p~at de una sau mai multe fiin~e dragi. Mi se pare ceva foarte
msuportabll l absenta lor este apasatoare. Am fost incapabil sa tmpiedic acea
sep~are pe care am trait-o tntr-un mod foarte brutal. Consecintele, ar fi putut fi
totU~Icatrastofice, de exemplu prin exeludere sau moarte. Acest lucru imi tulbura .
. sentlmentul meu puternic de datorie i respectul fa~a de traditii. Radacinile mele
structura m:a d:. baza sunt. bulversate. Am avut un e$ec. Este posibil, d~
ase~menea,sa fi trait acel evemment ca pe 0 ruptura, care poate avealegatura cu
tatal meus au cu pe!soana care 11re~rezinta i intr-un mod mai subtil, cu tatal
Veri $i:TUMORl.
Verucile (negii) sunt

Infectie virala a plelli, care produce un exces de celule,
creand astfel 0 masa dura si medora (0 tumora benigna). Aceasta masa
stmbolizeaza acumularea de bariere pe care mi le ridic in drumul meu. Bariere de
suferinta, de ranchiuna, legate de anumite aspecte din.mine, pe care le consider
urate st detestabile, care provoaca un sentiment de culpabilitate. [mi este rusine
de cine sunt. Imi resping spontaneitatea ~i sensibilitatea. Ma simt respins si
neinteles de ceilalti, Daca acest Iucru se intampla tn relatie cu tatal.meu, negii
apar de obicei pe maini ~i, daca este in relatie cu mama, vor aparea mai ales pe
pidoare. In acest caz, poate fi yorba despre 0 situatie legata de radacinile mele. de
patria mea, de familia mea. Veruca poate aparea tntr-un loc precis, pe unul dintre
membre (de exemplu, in interiorul mainii) ca rezultat al. unui gest pe care il
regret. Nesiguranta mea rna face sa rna retrag in mine insumi. Traiesc in functie
de ceilalti. Am nevoie sa ating i sa fiu atins. Ma caut cu disperare. Pentru mine,
nimic nu este elar, evident. Daca. de exemplu, am negi pe partea exterioara a
mainii, ma judec foarte sever cu privire la scrisul_meu i Ia scrisul ceiorialp sau
fata de 0 munca manuala. Am impresia ca mana mea nu face acellucru "la fel de
bine ca profesorul" ~i ma devalorizez. Aparipa negilor umple un gol afectiv.
. Consider ca nu merit ceva mai bun dedt acest lucru urat ~i rna pedepsesc astfel.
Daca ma consider urat, corpul meu va deveni urat, reflecta pur ~i simplu,
atitudinile mele interioare. Daca imi este ruine de ceea ce fac sau imi doresc ceva
~i cred ca nu merit acellucru, este posibil sa apara "eruci. Vreau recunoa~tere ~i
am tendinta de a "pune carul inaintea boilor". Verucile conpn toam creativitatea
i emotiile mele refulate ~i care nu cer dedt sa fie exprimate.
Mestec mereu aceleai ganduri. lmi este frica de singuratate ~i de moarte. Este
important sa descopar in ce parte a corpului meu apare veruea pentru a
cunoate ce aspect din corpul meu sau din viata mea este afectat. Daca "eruea
apare pe spate, este ceva legat de trecut, pe partea laterala a corpului, are
legatura cu prezentul, iar in partea din fata a corpului, cu viitoiul. Cand apare
907.
cerese, Dur~mez~ul m car~ credo Daca sunt barbat, vreau sa fiu un tata care sa
sem.ene
cu Ima.gmea.altcUl~a,
dar punctele
nu sunt eu
Amreperele,
nevoiemai
puternidi
a
cla~?ficaluc:unle~
Ml-am plerdut
deinsumi.
referinta,
ales fatadede
ta~aI meu. Simt :a ~u mai s~~t p~otejat de el. Pentru mine este ca un necunoscut.
Prm U)~m~re~. a VOl:_ulpablhza ~l rna voi devaloriza, rna voi simti murdar, fa~a
de aceas~ sltua~le. Daca a putea fi "spalat de orice banuiaHi", mi-a putea
regasi d~mmtatea. ~ona corpului ce este afectata imi ofera indicatii despre ce
aspect din
mme este atins. 0 parte din mine este complet ascunsa, deta~ata de tot, este in
..
l'
1'!:
1 ~ J
1"'
~ ~ 1
1 ]
Jacques Martel
404
Marele DICfionar al Bolilor ~i A/ecfiunilor - Cauzele subtile ale imbolniivlrll
intuneric. A~ vrea Sa fiu alb ca zap ada, imaculat ca un copil inocent sinaiv, Nu
trebuie sa rna tnsel sa fiu prins radind greseli, Iml resping 0 parte din. mine,
partea mea Impulsiva $i creativa, Exista 0 contradictie intre educatia pe care am
primit-e si valorile mele personale. Ma ascund pentru a rna proteja. Serisibilitatea
mea a fost foarte puternic atinsa in' copilarie si, chiar $i acum, rna simt lipsit de
-aparare. Mi-am construit 0' noua personalitate pentru a fi pe placul celorlalti Ji
pentru a evita astfel sa' fiu ranit, Am aproape tot timpuI gura pecetluitii.
In
adancul meu, as vrea sa omor pe toata Iumea, deoarece nimeni nu rna intelege.
. Nu mal vad dar lucrurile pe care Ie am de facut, deoarece acord prea multa
'.importanta asteptarilor celorlalti fata de mine, in loc sa rna concentrez pe ceea ce
vreau eu cu adevarat, Cand eram copil, rna simteam 0 povara pentru parintii mei,
cred ca i-am ingrijorat mult, eel putin pe plan material, deoarece parinti! mei erau
nevoiti sa munceasca mult pentru a hrani familia si pe mine; in mod special.
Acceptlv sa constientizez
importanta vietii mele. Reiau contactul cu natura
mea profunda. Sunt in siguranta atunci cand sunt eu.lnsumi, Merit tot ceea ce este
Ipai bun si nu his 'pe nimeni sa lmi fad. rau., Daca rna respect,' ceilalti ITl,avor
, respecta si ei la randul lor.
. '..
"
..
.
'.'
909.'
PIELEA CAPULUI Vez;: pAR - PIELE - MANcAmME. MATREATA .
910.
PIEPT.
Pieptuleste partea anterioara externa a trunchiului, care se tntinde de la umeri

.. Ia . abdomen .. Semnificatia sa este legata de simtul identitatii
~i de -partea
interioara a flintei mele, Am tendinta de a-mi bomba pieptul pentru a-mi da curaj
i a parea puternic sau, din contra, am opozitie ghemuita atunci cand simto. frica,
o rusine sau 0 disperare. In piept se afla Inlmav ;i plamanit, Daca apare 0
afectiune sau 0 durere in acest loc, rna pot.intrebar'Senslbllttatea
mea fata de
. relatiile de familie a fost cumva afectata in ultimul timp ? Imi este teama sa lmi
.iau un angajament fata de 0 persoana sau lntr-o situatie, ceea ce rna fac e sa evit
ocaziile de a rna iinplica? Am inchis in mine tot soiul de emopi negative, care se
amesteca ~i care rna distrug? Sunt dezamagit de relatia meade cuplu ? Traiesc 0
situatie ca pe tin e~ec i acest lucru rna apasa foarte tare. :
Accept~. faptuI ca este foarte benefic pentru mine. sa imi arat adevaratele
sentimente i vulnerabilitatea: intotdeauna voi fi ca$tigator' daca sunt sincer !
911.
PIEPT (angin~ila...) veZi:ANGlNAPECrORALA
912.
PIERDEREA CUNO~TIN'fEI Vezi: LE$IN
913.
PIERDEREA POFfEI DE MANCARE Vezi:POFrA DE M.4NCARE [pIERDEREA ...}
914..
PIETRE LA FICAT Vezi: CALCUU BILlARl
915.-
PIETRE LA RINIC"I Vezi: CALCUU RENAL!
916 ..
PINEALA Vezi: GLANDA pINEALA
~~~11;1r~
l'
PIOREE (gingivitii expulstva) Vezi: GINGII[AFECfIUNI ALE ...].
918. PIPliN
PAT Vezi ~;:INCONTINENrA [... FECALA. ... URINARA] .
Faptul de a face pipi in somn, indica anumite ernotii si frici pe care copflul meu Ie
traieste fata de 0 autoritate
parentala sau scolara, Daca sunt acel copil, care
sufera de incontinenta,
poate fi yorba despre un mod de a elibera emotiile (pe .
care Ie reprezinta urina) retinute In timpul zilei, de multe ori pentru ca lmi este
teama ca voi fi pedepsit sau ca nu voi fi pe placul celorlalti i nu voi mai fi iubit.
Exprim astfeI 0 sufertnta
profunda. Traiesc 0 presiune atat de mare in timpul
zilei, lncat trebuie sa 0 eliberez In timpul nopjn. Aceasta presiune provine de
obicei din familia mea sau din mediuI scolar. ES.te ca si .cum m-as ridica impotriva
unor parint! care ar reprezenta
"autoritatea suprema". Este 0 mica revansa,
deoarece faptul de a face pipi in pat starneste, de obicei furia parintilor. Traiesc
un conflict eu privire la inregimentarea
care mi se impune. Deoarece nu rna pot
exprima in timpul zilei, fac acest lucru in timpul noptii, Exista un secret, care are
legatur~ :u cyeea ce ~raiesc: as vrea ca nimeni sa nu imi descopere secretul i
vreau sa II pastrez bme, dar este ceva mai puternic decat mine sl de obicei se
tntampla In timpul noptii, cand toata lumea doarme ~i in mtunericul camerei
mele rna eliberez de el. Imi este frica sa plang in fata parintilor mei si fac acest
lucru in tacere. Astfel, evit sa vad reactia lor la plansul meu, dar va trebui s~ fae
fa!a reactiei lor, a doua zi dimineata ... Asa cum animalele Ii rnarcheaza teritoriul,
prin urina, eu, copil fiind, pot simp Inconstient nevoia de a face acelasi lucru,
pentru "a-mi defini micul I:I1eu teritoriu de copil" care tmt este tearna ca va fi
indIcat i de aceea traiesc 0 mare nesiguranta. Aceasta se ampliflca daca sunt
o~ligat sa dorm in lntuneric. Pot avea un sentiment de separate intensa fata de
c~neva sau de, ceva ce iubesc sl este ca si cum, in timpul noptil, as striga dupa
ajutor, deoarece am nevoie de "caldura". Este sentimentul meu de rusine i de
neputinta, care striga dupa ajutor.
. ..
'
.
Accept!., in cali tate de parinte sau edu.cator, sa con~tientizez
sensibilit~tea
copilului fata de autoritate, sa II ajut sa se elfbereze de autbritatea
mea prea
puternica, prin cuvinte de iubire, care pentru el se transforma apoi in incredere.
919.
PIREXIE Vezi: FEBRA
920.
PITUIT ARA Vezi: GLANDAPITUITARA
921.
PLAGA Vezi: ACCIDENT
. 922.
PLAMANI (in general) Vezi ~;:BRON$II
Prin activitatea plamanilor viata circula in mine. Acetia sunt filtrele de aer din
intreg corpul. Inhalez via!a i a returnez Universului. 0 buna funcponare
a
plamanilor mei rna ajuta sa oxigenez fiecare celula a organismuIui.
.
" Prin plamani con~entizez
faptuI ca EU exist. Ace$tia reprezinta capacitatea
mea de a darama toate zidurile pe care le-aI:I1 ridicat eu insumi sau le-a impus
sOcietatea, precum $i abilitatea mea de adaptare.
-'
'
917.
405
"
.,,.
1'"
11'1')
1'1
,_
Jacques Martel
406
Marele Dief/onar 01Bollior ~i AfeC:fiunilor - Cauzele subtile ale fmbolntiv/rii
o problema legata de existents mea poate genera
0 afectiune a plamanilor i
astfel este nevoie sa oxigenez sentimentele negative pe care trebuie sa le purific
prin iubirea pe care 0 inhalez.
.
.
923.
ii
;
!i
"
~resplr,at
~i
ii,1
PLAMANI (afectluniale ...) Vezi~i:ASTMBRON$II-BRON$ITA,SCLER6zA
Afectlunlle plamanllor, precum pneumonia, bronsita, astmul, fibroza etc.

semnifica faptul ca traiesc 0 frica foarte puternica ca rna voi sufoca si voi muri.
Traiesc lmpotriva vietil si 'a aspiratlilor mele profunde. Este ea si cum seopul
vietii mele ar fi fost distrus. Imi este frica sa fae fata vietli. Ma simt atat de
nelinistit indl.t imi restrang viata lntr-un teritoriu foarte bine delimitat, pe care
tnsa il consider nesigur.
Pot avea impresia ca mi-am pierdut teritoriul sau di 11voi pierde, ceea ce imi
sentimentul de a fi blocat. Dad il pierd este ca ~i cum as muri, nu mai sunt bun de
nimic ! Am 0 dificultate de a-mi gasi locul i de a-mi gestiona relatiile cu eei din
jurI meu. Am Impresia ca rna pierd pe mine insumi, Deoarece plamanii imi
folosesc la respiratie, 0 proasta functionare a acestora duce la un transfer dificil
al .oxigenului spre sange, functie vitala pentru supravietuirea mea. Aceasta
disfunctie nu face decat sa scoata in evidenta frica mea de moarte, pe caretrebuie
sa 0 potolesc. Am tendinta de a-mi sufoca lacrtmile, Trlstetea imi slabeste
plamanii, Daca am 0 durere sau 0 dificultate respiratorie, trebuie sa rna intreb
daca am impresia ca rna simt sufocat in viata mea? Am impresia di "nu am aer"
sau rna simt asfixiat, mai ales in legatura cu relatiile cu eei din familia mea? Ma
simt limitat sau am impresia ca nu merit sa fiu ferlcit? Vreau sa "urlu cat rna tin
plamanii'' din cauza disperarii, Nu imi plac conflictele si am tendinta de a fi
conciliant pentru a evita certurile. Ma simt trist si deprimat si trebuie sa invat sa
imi recunosc valoarea personala sii sa. fac lucrurile care lmi plac. Plamanii mei
vor fi afectati, mai ales .respiratia, dad m-arn sirntit abandonat cand eram copil,
Daca sunt un copil orfan, increderea mea in viata si in adulti, in general, poate fi
foarte sHibita ~i plamanii mei vor manifesta aceasta rana interioara. Este posibil
sa am 0 dificultate legata de schimbarile din viata mea ~i sa traiesc situapi de
separare, mai ales dadi separarea de mama, in momentul na~terii (care se
exprima pe plan fizic prin prima respiratie) a fost:traumatizanta. PHimanii mei,
care ar trebui sa joace un rol important in faptul de a deveni autonom (de a
respire singur) pot interpreta aceasta situa!ie ca pe 0 moarte intr-o anumita
masura, Oare sunt eapabil sa traiesc intr-un mod independent, fam sa ani mereu
nevoie de cineva pentru a face lucrurile in loeul meu ? Pot avea idei macabre
care pot duce la aparitia unei tumori. De~i se considera ca fumatul provoadi
bolile de plamani, este yorba mai degraba despre 0 angoasa fata de moarte, traita
in urma consumarii tutunului care provoaca boala.
In cazul unei embolii pulmonare67, semnificapa este 0 pierdere a bucuriei,
exprimarea tristetii pe care am acumulat-o in mine, Ma revolt fata de sentimental
'I
67
Obstruqie brusca a uneia dintre ramurile arterei pulmonare
1 1 ll:a.
407
meu ~e ~epu~nta. Este ca ~i cum eineva m-ar impiedica sa indeplinesc un proiect

sau sa ajung mtr-un loe anume i din aceasta cauza am 0 depresie. Nu rna mai
simt acasa. Ideile si emotiile mele sunt obturate.
Accept!., faptul de a fi tot timpul indrumat $i protejat. In loc sa imi. faca
plae~re sa Intretin amintirile vechi, care rna fac melancolie si imi pot amplifica
sentimentul ~a s~nt singur si izolat, este bine sa apreciez tot ceea ce am i sa vad
abundenta din viata mea. Am dreptul de a avea un teritoriu al meu, un loc doar al
meu, personal $i care sa nu mai fie al nimanui, asa cum toti ceilalti au un loc al lor.
Astfel voi gasi armonia si lintstea ce rna vor Implini pe deplin. Imi recapat
puterea care Imi apartlne ~i respir viata "cu toata forta plarnanilor mei",
?24.
PLAMANI - BOALA LEGIONARILOR
~ri~~ epidemie ~e "boala legionarilor", 0 boala infectloasa, a fost descoperlta

iulle 1976, pnntre fostii combatanp reuniti la un congres Intr-un hotel din
Fil~delfia, Este cauza.ta de bacilul Gram, necunoscut la acea data denumit i
legIO nel1a~n:.umophIla. Boala legionarilor, denumita i legloneloza, este 0
boal~ asemanatoare eu pneumonia. Dupa 0 perioada de Incubatle de 2 pana la 20
d~ zile, boal~ debute~za brusc, foarte repede si poate provoca moartea (in 16%
dl~tre cazun). Sernnificatia acestei boli reflect faptul ca, situatia de a rna afla
p~mtre cO~batanti (asemeni mie) mi-a activat amintiri dureroase, i simt
tns~et~ ,fata de suferi~ta umana. M-am simtit neputincios in fata mortii.
Amintirile au fost reactivate bruse i fricile mele, conflictele mele interioare au
reaparut la suprafata, Am un sentiment de furie ~i de nedreptate, care rna
.. impledica ~ar_es~ir i ~a particip din plin la viata, in general. Situatia este greu de
. suportat $1 rna simt vmovat pentru faptul ca nu am facut tot posibilul. Vreau sa
~g, d~r sunt obligat sa raman pe lac. Imi este rusine ca sunt obligat sa iau parte la
razboiae cu care nu sunt de acord.
Accept!., sa rna impac cu mine Insumi i sa rna eliberez de aceste amintiri.
!a~ travaliuI de doliu $i Incetez sa rna mai chinui in interiorul meu. Cer ajutor si
inn acord dreptul de a respira, de a participa din plin la viata. Imi dau seama ca
viata este prea prepoasa, gust fiecare moment din plin ~i sunt recunoscator.
In
925.
PLAMANI (cancerla ...) Vezi:CANCERLAPLAMANI
926.
PLAMANI - CONGESTIE
~27.
PLAMANI - EMFIZEM PULMONAR
Vezi: CONGESTIE
[: Emfizemul pulmonar se earacterizeaza mai ales printr-o dificultate respiratorie

.. la efort.
..In perioada intrauterina, dind pUimanii mei se formeaza, acest lucru semnifica
, angaja~entul meu de a fi aici, acordul meu fata de viata, care este posibiHi prin
le. Daca imi este frica de viata sau vreau ca altcineva sa aiba grija de
~:propr.la ~ea vi~ta, plamanii mei vor putea fi afectati. Respirand superficial rna
. . ': prote)ez lmpotnva faptului de a fi nevoit sa fac fata realitatii. Tr~iiesc 0 anxietate
. :. ';,< i imi este frica, deoarece rna simt amenintat. Iar pentru ca, plamanii mei se dialta
Jacques Martel
si se contracta, acest lucru corespunde capacitatii mele de a largt, de a tmpartasi

si de a intra in via~a sau, de a rna contracta, de a rna izola si a nu mai -retine viata,
Faptul de a fi atins de emfizem pulmonar este un semn. ca am 0 dificultate
respiratorie ~i rna sirnt presat de efort. Prin respiratie, aspir viata in mine. De ce
" tmi este greu sa "apuc" viata din plin ? In ce aspect al vletii ele rna simt indignat?
.Acesta este felul meu de a evita viata ? Viata nu rna mai tntereseaza, nu mai
gasesc niciun interes in ea. Am niste fricl puternice i una dintre ele este frica de a
rna afirrna i de a-mi ocupa locul cuvenit De ce viata si-a pierdut orice sens
pentru mine? Ma sirnt blocat, sufocat. Nu am tnvatat sa fiu eu insumi i sa imi
ocup locul care mi se cuvine, traiesc in functie de ceilalti. Sufar de 0 lipsa de
cornunicare, profunda. Cuvintele se sugruma in interiorul meu, de unde provine
si sentimental de neputinta, Frustrarile i nemultumirile rnele rna sufoca. Am
impresia ca nu merit sa traiesc, Port 0 povara prea grea.
Acceptlv sa constientizez faptul cii fiecare are Iocul sau pe pamant si di eu

trebuie sa il ocup pe al meu. Accept!. sa rna iubesc mai mult, sa rna afirm sl sa
lmi exprim nevoile, intr-un cuvant, sa fiu EU ! Astfel, apasarea pe care 0 simt va fi
tnlocuita de un prea-plin de aer si de via!a in plamanii mel. Voi vedea din nou
. toate posibilitatile pe care rni le ofera vtata, Irni recapat pofta de vhlta, de a fi
. : fericit.
928. PLAMANI - PNEUMONIE ~I PLEUREZIE
Pneumonia este infectia plamanilor, cauzata de 0 bacterie sau un virus, in timp

ce, pleurezia este inflamatia acuta sau cronica a pleurel, membrana care
. acopera plarnanii (rnai de mult de folosea termenul de. pleurita, pentru
preureziile uscate localizate). Plamanulfiind organul respiratiei, unde are loc
transformarea aerului "meu" pentru a fi transmis corpului "meu", 0 afectiune 'in
acest loc indica faptul ca traiesc un conflict interior, care rna epuizeaza. Trebuie
sa gasesc emotia sau sentimentul care rna irita i Imi limtteaza functionarea
relatiei mele cu aerul din viata mea interioara, deoarece acest bloca] .rna
impiedica sa traiesc din plin. Aceste sentimente, profund ancorate in interiorul
fiintei mele, reprezentate de inflamaJie, pot indica faptul ca rna simt profund
"ocat", "iritat". Aceasta iritare, care face parte integranta din mine, este ca un
reflex i antreneaza multe sentimente negative. Trebuie sa rna intreb care este
situatia sau persoana pe care 0 urasc atat de mult i care, de multe ori, face parte
din mediul meu profesional. Abilitatea mea de a respira este foarte. afectata de
emotiile mele, de frica de afi singur, de a fi copleit sau de revolta mea fata"de
viata. Am impresia ca m-am "incalcit" in relatiile mele personale. Este posibil sa
rna simt sufocat de to ate responsabilitaple mele i nu tiu cum sa Ie Jac. fata.
Descurajarea i disperarea pun stapanire pe mine, ajung sa rna intreb chiar care
este'sensul vietii mele i dadi viata merita traitll. Am impresia ca spatiul'meu
vital poate fi invadat, ca mi se poate sustrage ceva. Cred di nu mai traiesc din plin.
'.imi pun intrebari legate de parcursul meu personal i caut un nou sens viepi
meIe, pe care mi-o doresc mai bogata, la nivelul relatiilor interpersonale i rna
intreb ce loc ocupa spiritualitatea (i nu religia) 'in viata mea de zi cu zi. Ma simt
Morele Dicfionar al Bali/or ~I A/ectiunllor - Cauzele subtile ole Imbolnovirii
409
vulnerabil si nu stiu cum sa imi realizez aspiratiile. Imi creez 0 imagine de

"persoana puternica", dar, in sinea mea, rna simt neputincios. Am obosit sa mai
traiesc ~i sunt cuprins de disperare. Vreau sa imi traiesc viata mea, nu pe cea
programata de parintii mel, Traiesc 0 angoasa, deoarece am multe dificultati
legate de relatiile cu cei din jurul meu. Munca mea nu rna mai multumeste i nu
mai corespunde aspirajiilor mele.
Cat despre pleurezle, care se manifesta de obicei prin prezenta unui lichid intre
plarnani si peretele toracic, semnificatia acesteia este legata de plans, de
lacrimile pe care nu am vrut sau nu am putut sa Ie exprim intr-o anumita situatie
in care am trait disperarea provocata de moartea unei flinte dragi. Vreau sa tmi
creez 0 carapace pentru a rna proteja si a arata eli sunt puternic, dar, in sinea
mea, rna simt ca i un copil, lipsit de aparare, Sunt in contact eu durerea care
urmeaza dupa 0 drama i care, de multe ori, este inexplicabila. Aceasta draina
este traita, de obicei, in relatie cu un membru al familiei mele. Poate fi, de
asemenea, yorba despre 0 situatie care se destrama sl careia Ii prevad sfarsitul, 0
situatie care Implies un cuplu, 0 afacere etc. ~i pe care as vrea sa 0 protejez,
Acceptlv faptul ca am nevoie sa imi acord timp pentru mine, pentru a face
"curatenie" in viata mea. Nu pastrez de cat responsabilitatile care imi revin mie ~i
le dau inapoi celorlalti, responsabilitatile pe care Ie-am luat asupra mea i care nu
imi apartin. Imi ofer dreptul de a cere ajutor. Viata va deveni astfel mai simpla si
mai frumoasa.
929. PLANS
. Lacrimile sunt 0 efuziune a ochilor, 0 eliberare a emotiilor. Fie ca sunt lacrlmi de

bucurie, de iubire, de frica sau de deceptie, faptul de a plange rna elibereaza de
un prea-plin de sentimente, de ganduri foarte puternice. Poate fi vroba, de
asernenea, de faptul ca ochii mei au fost afectati lao vederea unei scene
insuportabili, terifiante, pe care am fost obligat sa 0 vad, pentru a inregistra
fiecare detaliu. Pot sa plang ~i pentru ca rna simt incapabil sa comunic ceea ce
simt. Sunt ignorat, este ca si cum as fi invizibil. Sunt foarte putin in contact cu
universal meu interior. Ma agat prea mult de oameni ~i de lucruri, de teama ca Ii
sau Ie voi pierde. Am 0 angaasa, rna simt fragH i am prea pu!ina incredere in
mine. Traiesc 0 stare de dependenJa. Plansul meu reprezinta 0 eliberare a
tristetii, a decep!iei. Am reactie care face presiunea sa scada. De asemenea, imi
pot folosi lacrimile, pentru a atrage atentia, simpatia celorlalti. Dar acest lucru mi
folose~te la nimic, deoarece a putea, pur ~i simplu, sa-mi arat calitatile frumoase
~i sa am acelai rezultat. Am impresia ca rna lupt tot timpul i sunt epuizat. Imi
vine sa plang, deoarece nu mai sup art! Am nevoie de ajutor, dar nu it cer. Faptul
de a plange lasa uneori impresia, unei alte persoane, di este mai puternica, di rna racut sa "cedez" ~i ca are 0 anumita putere asupra mea.
Cand nu plang evit sa par mai slab. Conductele lacrimale blocate indica faptul
ca am 0 repnere in ceea ce prive~e libera exprimare, care poate fi legata de
credinta ca, "doar bebelu~ii plang". Am vrut sa nu imi arat suferinta prin lacrimi ~i
mi-am blocat conductele lacrimale. Vreau sa arat ca exist, dar nu reauesc.
,
.....
,_
Jacques Martel
410
Marele Diction or 01Boli/ar 1; A!ect;unilor
_ Daca apare 0 inflamatie de conductelor lacrimale, 1a un bebelus, acesta este

. vulnerabil atunci cand este atins. Ii este tearna ca va fi ranit, Lacrimile mele, care
iesdin ochii mel, aduc cu ele lucruri pe care le acopera, pentru ca eu-sa nu le vad,
poate din tearna ca s-ar putea realiza.
.
Acceptjv sa rna eliberez, sa imi eliberez emotiile, toxinele acumulate si astfel
sa rna vindec ~ sa rna revigorez. Acceptlv sa rna respect si sa traiesc cu bucurie.
930:
I' ;
l:
II
Ii
!!
Ii
~I".:
:
i
"
[:1
1;1
1':
;1
-
PLEOAPE (in general)
"1-.'
[
!
~31.
PLEOAPE (c1ipital. ..)
Pleoapele au tendinta de a clipi mai repede atunci dind traiesc un stres sau 0
tensiune mare. Sunt uprea solicitat" eu privire 1a ceea ce vreau. Exista in via~
mea 0 situape pe care a prefera sa nu 0 vad?
Acceptt., momentele de linite i de destindere i inva~ sa "vad" partea
pozitiva in oriee lucru.
932.
PLEUREZIE
933.
PLEURITA Vezl: PLAMANf- PNEUMONIESI PLEUREZiE
934.
PLICTISEALA
411
Vezi: PLAMANI- PNEUMONIE Sf PLEUREZIE
Ven $1:DEPRESIE_MELANCOLIE
:li~tis~a~a se i~anife~ta printr-o tristete profunda, 0 suparare mare. Cand spun

. ~a phctIse~c Inseamna ca nu imi folosesc forta i potentialul, De ce am tot
tim~ul neV?le .de compania celorlalti, ca stimulent? Ce suparare rna urmare~te
tot timpul, indiferent unde as fugi ? Plictiseala este 0 forma de melancolie, care,
pe termen~~uAnpgoate duce la ~epAresie nervoasa, daca nu reactionez, Este ca
i cum a. tral mtr-o .noapte rara sfarsit, rara speranta de a vedea intr-o zi
lumina soarel~l. ~elane?ha ~re legatura cu 0 lipsa, un gol pe care Il simt ln viata
mea
Trebuie sa consttentizez acest lucru.
.
Accept. L" sa rna las indrurnat de eul meu superior deoareee exista toate
resursele in mine. ,Aece~tL" ~a im! ascult vocea mtenoara, Meditatia $i
tratamentele en~rgetlce rna pot ajuta, Eu sunt eel care imi con due viata, deoareee
sunt complet si autonom in universul meu.
.
Vezi $;: TRAsATIIiH
.Pleoapele acopera si protejeaza ochii. Pleoapele umflate, iritate sau cu pungi

. sunt un semn ca traiesc un sentiment de tristate, care poate fi cauzat de 0 situatie,
~cde exernplu, aceea de a nu mai vedea pe cineva sau 0 'sltuatie in care am plans,
dar din, care vreau sa rna retrag, sa pastrez durerea in mine. "Inchid ochii in fata
unor lucruri evidente, pe care imi este greu sa le admit". M-am desparpt de
cineva sau de tara mea. Trebuie sa inchid ochii atunci cand vreau sa rna odihnesc
sau sa dorm, este 0 miscare voluntara Dar, daca pleoapele melesunt tot timpul
pe jumatate inchise, exists ceva cineva in viata mea, de care vreau sa fug, pe
care nu am curajul sa il privesc in fata sau pe care nu trebuie sa n vad. Refuz
privireasi judecata celorlalti, deoarece pentru mine este usor sa rna denigrez i
sa resping ceea ce sunt. Sunt in defensiva i rna simt sub presiune. Daca, in plus,
traiesc 0 tensiune puternica, pJeoapele mele au tendinta de a clipi mai repede.
Pleoapele cazute (ptoza palpebrala) indica 0 tristete profunda sl 0 resemnare
fata de evenimente pecare nu vreau sa le vad. Este ca si cum ar cadea 0 cortina
peste 0 parte din viata mea. Ceea ce vad este mult prea departe de idealul meu.
Am fost martor la un eveniment mai riiu decat tot ceea ce am vazut inainte ... in
cazul unei femei, afectiunea apare mai frecvent la ochiul stang i dezvaluie 0
'. situatie in care exista un. impas si 0 mare deceptie, Atunci cand pleoapele (mai
ales cele inferioare) sunt rasfrante spre exterior (ectropion) traiesco mare
nesiguranta: deoarece in viata mea este 0 mare confuzie, toate sunt amestecate,
sunt nelinistit cu privire la necunoscut si la moarte .. Daca pleoapele sunt
rasfrante spre interior (entropion), este un semn ca nu primesc atentiea si
tandretea de care am nevoie, din partea celor din jurul meu.
Blefarita [inflamatia] exprima 0 dualitate dintre a spune adevarul sau "a inchlde
ochii" i a tacea, Sau vreau sa iml ascund lacrimile.,
Accept Iv sa observ faptul ea Imi inchid ochii pentru a: rna centra mai bine,
pentru a rna interioriza, dar este important, de asemenea, sa Iitin desehi~i pentru
a vedea toata frumuse~ea din univers i toate posibilitatile care apar in viata mea.
Cauzele subtile ale imbolniiv{r;;
935.
PLOMBA
936.
PNEUMONIE
937.
PNEUMOPATIE
938.
POINT DE COTE SAU DURERE IRADIANTA
Vezi: DINTI - CARIE DENTARA.

Vezi: pLAMANI- PNEUMONIE SI PLEUREZlE
Vezi: CONGESTIE
Un point de co~e (term_:nul vine din limba franceza, durere laterals)
este 0
durere c~re survme. dupa un :fort fizie, dupa un mers alert sau dupa alergat.
Poate fi 1 0 durere mtercostala cauzata de 0 agitatie fizica intensa sau un efort
foart~ mare: Aceasta ~ur:re este un semnal de alarms: de ce rna grab esc atat de
tar~. C~ rna presea~a atat de mult? .Refuz sa imi as cult vocea interioara si rna
obhg sa fac anumtte lucruri pentru a-mi erea 0 imagine buna, pentru a
corespunde n~~melor sociale, referitoare la reusita, Aceasta iritare se datoreaza
~n~l exasperan, un~i nemulturniri sau unei deceptil ? Ma fortez la maxim,
mdlfe:ent de. c~n~ecmtele asupra corpului meu fizic. Nu ascult decat de mintea
. .mea ~I ~e nehmtlle. ~ele. PunctuI dureros rna face sa incetinese pasul. Invat sa
:' las s~ clrcule energule, rara sa fiu nerabdator, imi aeord timp pentru a face 0
pauza.
,
.'
.
.' A~eeg~ ". sa con~tientizez faptul ca tre~uie sa' ine~tinesc ritmul, in viata de
Zl cu Zl,sa Iml ~co:d tlmp pentru a trai viata, Imi ascult vocea interioara, care $tie
de ce am ne.vOle.1ce est~ bun pentru mine. Merg in propriul meu ritm $i corpul
, meu se destmde ~l nu mal are nevoie sa protesteze !
'c
939.
POLIARTRlTA CRONIcA EVOLUTIVA

REUMATOIDA
POLlOMIELlTA
Vezi: ARTRITA -'
POLIARTRlTA
L1l1'~
: 940.
--......
Marele Dictionar al Boli/or ~iAfeCfiunilor - Cauze/e subtile ale fmbolnov;,;;
Jacques Martel
412
Poliomielita este 0 boala contagioasa, provocata de un virus, care se fi~e:aza pe

centri nervosi, mai ales pe maduva spinarii, provo~and fo~me ~e par~h~le. cl~re
pot fi mortale, atunci cand afecteaza muschii res~lra~OrI... pO~l~~e Ita
anterloara acuta care afecteaza neuronii motori ai coarnelma~~VlI spmaru,
denumita, in limbaj comun pnllemlelita. Deoar~:e este.;0 boala care apare ma~
ales la copii, se mat numeste si parallzla im:antil~. Daca ~u~t.afectat?e acea~~a
boala, virusul care "rna paralizeaza simbohzeaza gelo~a ~I nep~~~~ta.S . t
invidios pe ceea ce sunt capabili ceilalti sa indep~inea~ca: ~~ vre: s.a 11 Irnp:edIc,
"dar de fapt rna Impiedic ~i rna blochez pe mine, prm par~h~le. Nu ImI.p~ac~sa dau
socoteala nimanul, sa rna supun aitoritatii, sa nu am mc~o altern~tI;,a~ II ta:i~~
ceilalti sa 'alba putere asupra "mea.Vulnerabilitatea ~ea rna determma ~a rna
tot timpul ln pericol. Vreau atat de mult sa lndeplinesc une!e lucrurl, darsunt
paralizat, Cred ca nu am p~tere asupra vietii mele. ~unt tot timpul cu"ga.rda sus.
Asvrea atat de mult sa lmi demonstrez valoarea! Disperarea pe "care 0 simt este
foarte puternidi.".
""
"
""
"
~ ."" d'
~
" "Accept!., sa nu Ii mai invidiez pe ceilalti: sunt 0 perso~na .ext~a~r ma~, c~
resurse imense. Am la fel de multe calitati i putere ca ton cetl~lp l ~rebUle sa
945.
PRINCIPIUL MASCUUN Vezi if:FEMININ "
Este reprezentat de partea dreapta a corpului "~i de emisfera stanga a

creierului. Este denumita $i partea YANG;in medicina chineza, sau partea
rationala, in Occident. Reprezlnta legatura mea eu barbatii din' viata mea.
Calitatile dominante sunt curajul, puterea, logtca. Este .Iegat de cunoasters,
cuvant, e partea rationala, materialista a flintei, E reprezentata de soare. Este
. partea care alege direepa,' care administreaza. Fiecare filrita. umana are" parte
ferninina ~i una mascultna. Bolile care" apar pe partea dreapta lrni indica un
conflict cu notiunea de virilitats $i de rlvalitate daca sunt barbat $i daca sunt
femeie imi indica 0 dualitate ip. ce priveste viata pro"fesionala.
"
' Accept!"" '. sa "imi echilfbrez
implinit.
"".
" partea masculina $i cea fernlnina pentru "a fi
946. 'PROBLEME CARDIACE Vezi:INIMA" - PROBLEME CARDlACE

947.,
PROBLEMELEGATEDEPALPITATII
PROLAP.
SUL(cobor.. areaunu
~io.rgan)
941.
POLIOREXIE Vezi: BULIMIE
942.
POLIPI"
Polipul este 0 tumora benigna, care se dezvolta pe 0 mucoasa, de ~xemplu,

mucoasa bucala, nazaJa, intestinala sau uterina. Excrescenta ~are rez~lta ~ste un
semn fizic, care amta faptul ca exista in viata mea 0 persoana sau 0 sltuap~ c:are
rna deranjeaza i ca care vreau sa 0 evit, vreau sa scap de~ea, dar nu este posIbl}. ~
Dimpotriva, rna simt prins, blocat Intr-o situatie ~i nl! rna pot sustra~e, d~ te~~
ca voi fi abandonat sau nu voi fi pe placul celorla1ti. Imi neg puterea mt::lOara ~l
acest lucru rna face sa rna simt foarte tncadrat, inregimentat. Am e~O?IA~are se
Intaresc in mine. Sunt ca ni~te "bulgari de suparare", pe care trebu!e sa u:parg:
Dad am polipi in nas, rna pot intreba care este mirosul. care anu~~~ un _pencol ~I
rna ingrijoreaza? Vreau sa rna protejez i am nevOl:" de ~pnJln. dll~ p~rte~
eelorlalti. La nivelul intestinelor, polipul indica faptul ca, a~ !~preSIa ca ce~lalt~
vreau sa rna impiediee sa imi ating seopurile. Sunt tentat sa 11 urm~z pe cellal!1
mai degraba. decat sa fiu un eonducator adevarat: astfel reduc rIscul de a fi
dezamagit..."
"
, "' ." "~ . ~ A b
de
' Acceptl" faptul ca cineva sau ceva rna deranJeaza l rna mt~e :e" am ~
invatat din toate acestea ? Cum a putea sa rna si.m~m. ai li~er~? Daca VOl face
fata responsabilitaplor
pe care Ie am, polipul sau pOhPll vor dlsparea.
943.
944.
! 1
PRESIUNE ARTERIALA SAU SANGUINA Vezi: TENSIUNEARTERIALA

PREZBITISM Vezi: OClH- HIPERMEfROPIE SI PREZBITISM
Vezi:INlMA"-ARlTMIECAlmlAcA
Vezi~;;PROsrATA{COBORAREDE ...J
948.
' '.
acceptlv, Acest lucru. In loc sa fug ~i sa imi concentrez. a~~np.a pe .ludecarea

celorlalti, Imi redobandesc aici i acu~ ~ut~rea supra vietu mele I acceptlv
faptul di abundenta face parte integranta din vtata mea.
413
"
" :"
'-
Prolapsul indica deplasarea patologica a unui "organ"in jos, din cauza relaxarii
elementelor care il mentin "la '"loeul sau. Apare rnai des la nivelul prostatei.. al
uterului, al vaginului, rectului, uretrei si a vezicii. Aceasta afectiune indicafaptul ea
traiesc 0 stare puternlca de abandon, 0 Ups~ de control. Muschii slahesc,
.deoarece nivelul meu de energie. este. atar de jos lncat nu poate mentine
"elasticitatea aeelui organ. Sunt slab, am. 0 stare de dlsperare .Intertoara Imensa,
legata mai ales' de acel aspect al vietii mete, reprezentat de organul afectat. De
" exemplu, prolapsul uterln, exprima toata greutatea proven ita din faptul de "a fi
": mama, faptul ca problemele copiilor p~r sa nu se mal rezoIve niciodata $i ca eu
",r"na simt slabita din eauza tuturor grijilor aceastora. Imi iubese eopii, dar am
obosit $i nu mai pot... Imi este sete de libertate i nu mai vreau sa" am
".consiTangerL. Am aspirapi mari, pe care nu Ie pot implini. Prolapsul vezicii
"'(cistocel) indica cat e"greu rna apasa emoliile neexprimate. Increderea mea in
. mine este atat de scazut~ incat, rna eobor in fata celorlalti i vezica mea face la
Stint foarte trist, deoareee cred ca mi-am ratat datoria. Prefer sa rna cfesprind,
"sa rup contaetuI cu e~ilalti, fie pe plan fizic, fie pe plan emotional.
" ,"
" ,Aceeptt. sa gasesc mijIoacele necesare pentru a-mi rehia viala
maini i fi
, activo Pot sa tncer sa fae ceea ce iubesc eu adevarat, fie arta, sport sau un hobby,
".pentru"a-mi ~ecaI?ata vitalitatea ~ipofta de viala.
'
reI.
in
949. PRosT ATA (in general)

"','Prostata este 0 glandii a aparatului genital maseulin, situata sub vezica i care
"'secret~ un liehi~ ee constituie until dintre elementele cO.mponente ale spermei. "
Reprezinta principiul i IJuterea maseulina: 0 prostata sariatoasa indiCa faptul ca
tiu
foarte dar
incotro .'. merg i imi aseult vocea interioara. im:i traiesc emopile i
.
.
".
"
"
'.:
11
1"-
1',
1;
'1
Jacques Martel
414
Marele Dietionar 01Bali/or ~j A/ectiunilor - Cauzele subtife aJe imbolnavirii
norme. Ma simt adeseori ciudat, diferit de ceilalti. Nu irni place imaginea mea de
tata.. Un adenom poate aparea atunci cand am 0 suparare mare, fata de unul
dintre copiii mei sau am impresia ,ea mi-am pierdut "puterea" la munca sau in
societate. Am nevoie sa tnvat sa am incredere i ca, teama mea, ca Ii se va
lntampla ceva "rau" sau "grav" celor pe care Ii iubesc, nu face decat sa atraga mai
mult obiectul fricii mele.
,
Am incredere in faptul ca, suntem cu totii indrumati si protejati, de fortele
interioare, inclusiv cei pentru care imi fac griji. Astfel voi evita dezvoltarea unui
cancer de prostata. Aeesta se poate manifesta dupa ce am trait mai multe
esecuri ,in relatiile mele afective. .Sirnt, in sinea mea, ca am pierdut aceasta
dimensiune masculina necesara pentru a seduce si a atrage 0 partenera sau un
partener. Sunt frustrat si trist si aceste sentimente se intorc, de obicei, impotriva
mea. Viata mea nu mai are sens (mai ales cand sunt pensionar). Mi-am pierdut
increderea in capacitatile mele, in imaginea mea, de tata si de barb at. Ma privez
de creativitatea mea si de dreptul meu la fericire.si la bucurle, ' '
Acceptlv sa invat sa rna bucur de viata, cu toate simturile si nu numai pe
plan sexual. Pot sa imi redescopar creativitatea si sa realizez lucruri importante.
Accept! 'I, de asemenea, sa simt cu adevarat toate emotiile pe care le am i sa
Jnvat sa Ie recunosc din plin. Emotiile fae parte din mine. Astfel imi recapat
intreaga putere asupra vietil mele.
stiu Sa elimin prea-plinul de emotli. Sunt capabil sa fiu eu tnsumi si stapan pe

viata mea."
.
dr' '" ~
.
Acceptlv faptul ca, autoritatea se afia se afia in tnteriorul me~ $1rna l~ uma
ln alegerea pe care 0 am de facut, in loc sa rna las condus de valori superficiale.
c :
9S0.
PROSTATA (afeqiuni aie ...)
Prostata are legatura cu sentimentul meu de putere pe plan social ~~ cu

capacitate a mea sexuala, Deoarece, de obicei barbatii mai in ":.ar~a suf~ra de
tulburari ale prostatei, pot sa lmi ,pun urmatoarea intrebare: rna simt S~tiS~cut
si in largul meu, in ceea ce priveste sexualitatea ? Traie~c frus?,are, neputl.nta sa~
poate chiar confuzie, fata de sexuAal~tate~~a~a sa~ fata ?e .caut~rea unUl
(unel~ partener (partenere) poate mai tanar/t~na!a? ~r fl ~al bme s~ re~unt
la tot. Poate rna simt inutil ineficient, mcapabil sa fiu un barbat adevarat' . Sau
poate am impresia di nu sunt la inaltimea copiilor mei sau sunt un tata TaU. Mai
sunt inca atragator ? Am 0 teama puternica la gandul ca nll, m~
acore~.~un~ normelor sexuale cerute de societate, mal ales daca eu sau unul
dmtre copm mel
suntem homosexuali: inconstient, stiu ca specia este in pericol, din cauz~ ~on, r~producerii. Sunt ~del dorintel.or ~~ie ~e~ale ~sau aceste~. depe~d~ de ~ar.lme~
:,organelor mele gem tale? Trebuie sa tnvat sa rna ~eculpablhzeZ}1 sa.nu 1111m1~l
. 'cre~z 0 presiune fa}a de "performanta" pe care societatea vrea sa 0 atmg. Tre~Ule
sa con~tientiZez' valoarea mea, cu toate calitatile frumoa~e ye ~care ~e am ~1n~
doarln functie de "psrformantele mele sexuale". Este poslbl~ sa am lmpr~sla ca
nu sunt acordat cu partenera mea sau partenerul meu, ca suntem un cuplu
nepotrivit, mai alesla nivel sexual. Formam un amalgam, 'un ames.tec, iesit di.n
",comun, Oare imi reprim emotiile $i impulsurile creatoare? Refuz once act;er~t~c
' din viata mea? Este posibil sa traiesc, 0 iub!re ~lato~ica; care nu se .expnma m
"corpul meu fizic. Daca nu imi cunosc' nevOlle ~l dormtele, este, ca $1 cum a$ fi
,I
i!
Ii
Ii
I!
I
Ii
deconectat de persoana mea.'

',
','.'
.'
Ma'simt obligat sa rna prosternez in fata cuiva sau chiar tn fata unUl dumne.zeu,
in care credo Este un act umilitor ! Trebuie sa incetez sa roai' impun 0 pr:sl~ne
'asupra'hicrurilor pe care Ie am de racut sau pe care nu Ie am de ra~ut,:m~sn~t
vulnerabil cu priVire la bani, deoarece rna apropii de pensionare~? Ma slmt muti~
deoarece nu mai sunt atat de activ cum eram cand lucram ? Daca 0 am problem~
la prostata, trebuie sa rna intreb dad traiesc 0 dificultate $i o. c~lpabili,tate fatct
de nepotii mei sau fata de copiii mei, care, chiar da;a au .devemt adultl, pentru
mine sunt inca "mid" !ji"fragili". Mi-e teama di stint m pencol, pe_plan moral sau
fizic $i, mai ales, in orice situape care poate avea legatura cu ~ex~~tatea $i ~are
mi e mi se pare murdara sau anormala, conform nOnnelor socletapl., Vreau sa fiu
in continuare protectorullor. Am impresia ca sunt impiedicat sa Ie fiu aproape.
Daca nu am eopii sau nepotei, dificultatea poate fi traita in relatie eu un copil al
fratilor niei sau un alt copil pe care 11consider "ca racand parte din familie:'. Am
'tendinta de a rna adapta a$!eI?tarilor celorlaW fata'de mine. ~re~~~:de a~erne~~a
ccl$i ceilalti sa se conformeze valorilor mele sau cel~r ale socletatiI. ~~ Impres~a
ca am nite anomalii imense ~i nu prea tiu ce sa fae pentru a rna mcadra III
L,
Ii
I!
'n--.-r
415
951.
PROST ATA [coborare ...) 'vezi~;:PROLAPS
Cand prostata coboara, aceasta e~ercit~ 0 presiune mare asupra vezicii. Este un
. semn ca am 0 dificultate de a renunta la sentimentul de inutilitate pecare 11am,
urina reprezentand eliberarea ernotillor mele negative. Ma simt coonfuz si lmi
este greu sa imi exprim dorintele,
,
Accept~., sa tmi recunosc tot mai mult valoarea $i $tiu ca am 0 contributie
inestimabila in cadrul societatii.
'
.
,
952.
PROST ATA - PROSTATITA Ven ~i:ANEXA In INFECTIE, INFLAMATIE
Prostatita reprezinta inflamapa prostatei. 0, astfel de afectiune, indica faptul di

este posibil sa traiesc deceppe sau frustrare fata de ceea ce partenera mea sau
partenerul meu a$!eapta, legat de performantele mele sexuale, de la' mine,
deoarece tmi port pica pentru ea nu sunt mai "viril", mai "performant". Ma
. consider batran, '''terminat'', "bun de nimic". Nu imi pot "poseda" partenera sau
partenerul. ,Valorile mele ,sau singura MEA valoare se bazeaza pe lucruri
materiale i superficiale. Ma rup de emotiile mle, deoareee imi este frica de ele.
,.
Este important sa accept!. faptul ca, sexualitatea mea s-a schimbat $i a
, :v~luat in timp $1 di poate fi tn contimiare la fel de excitanta $i intreaga ca i
,mamte.
'
!,:~
953.
v
" 954.
PRURIT Vezi: PIELE - MliNciiRJME

PSIHOSOMA TIcA (boala ...) Vezi: BOAL.4 PSIHOSOMATlcA
I
_
'I
1!
~ ~
!"'
ii'
Jocques Mortel
416
955. PSIHOzA
(in general) ,
Psfhoza este 0 boala mentala majora, care tulbura gray exis.ten~~ p~ihica ~
persoanei afectate, in raport cu ea insati si cu llumea exter.lOara, provoaca
v
alterarea constltntel de sine, a consntntel .desp~e .. celalalt ~l d:s?~~ lumea
exterioara, a afectivitatii, a' Inteligentet, a [udecatii, a personahtatll~ ~tfel:
subiectul traieste ca ~i cum ar fi un strain in aceasta l~mev Parano~a si
schizofrenia sunt psihoze. in cazul in care sunt afectat de pSlhoz~ v~eau s~ fug
. de cine sunt si ~a evadez din acest corp, pe c.are n~ n a~cept! ":~Ma sl.mt atat
de
nelalocul meu, Incat am. impresia ca nu mal am Ident~tate, ~a l~s mv~d.at de
.oamenii din jurul meu. Am un foarte scazut r~spect fala d~ mine mS~~ll ~l cau~
prin toate mtiloacele sa fiu iubit si sa pnrnesc atentia celorl~lli. N~. mal
lndraznesc sa fiu eu insumi. Prin faptul ca lmi neg propria per~oana, ~elaplle c~
ceilalti, viata in general, devin obsedat, fixat pe ceva sau pe cmeva ~l astfel rna
indepartez de durerea mea interioara ..PSiho~ poat: fi, de ase~en:a, rezultatu~
unui eveniment in care am trait un soc emotional atat de mare, mc~t ~~ vrut ~a
rna rup de realitate, mentalul meu neinte~.e~and "de ceomi s-a putu~ tntampla rme
acellucru!" Am ascuns evenimente, emotn m subcon~ti.entul me.u ~!~,al
dev~eme
sau maitarziu vatrebui sa le fac fata pentru a le putea mtegr~ ~l a ~n~~!alecp~ de
viata corespunzatoare. Bliberand aceste eveni~ente, .care rna ~omma :ncO?~tle?t
~i care rna fac sa actionez intr-un fel impulsiv, VOlputea. sa .:ecap~t dl~ plin
controlul asupra vietii mele si sa traiesc in pace cu. rmne ~nsu.ml. P~hoza
maniaco-depresiva este 0 alternants de'criz~ de excltatie (.:na_n~e~)l. ~e
epIs~ade
. depresive. care se manifests prin melancolie ',lmi :ste team~ c~ lffil VOlra~a
vlata,
. ca nu am nidun Viitor. Aceasta boala se mamfesta des dupa ?l:rderea CUlvasa a
u,nui iUCfU drag. Ajung foarte repede la ~xt::em~,Ade~.arec~maAslm:.d~conectat
de ptiterea mea interioara, deci su~t neputmcIOs sa lmllau VIata l~ mam.l.: .
Cat despre psihoza infantila; aceasta poate. fi :~zultat.ol unel relat~l perturbate
intre copil ~i parintii lui. Copil fHnd, pot tral respmgere le?_ata de revolta
il se~uale, yrea
incon~tienta
sau deoarece
sunt~~chid
supusintr-o
unor sta~:
revelat
precoce pentru mamei
a fi integrabile
etc. M~
de. .m~lfe~enta,
de
inertie ~i de stagnare pe planul dezvoltam mentale sau m.~ mchld mtr o.lume a
mea, unde nu mai comunica ~i care imi serve~te ~e~ep~ mlJloc de ~rote~:. Es~e
ca ~i cum nu a~ mai fi capabil sa-mi gasesc loculv~lsa rna o.cup de mme. ~': mchld
intr-o "separarae protectoare", dupa ce am traIt orespmgere~ p.ut~:mc~ s~u 0
]ipsa de afectivitate, avand impresia ca nu .pot fi ceea ce vor p(lrmpl mel. s~ fiu,
ace~tia fiind controlati de fricHe lor, de dormtele, de fantasmele lor, cu pnvlre la
mine, copilullor.
.
.
..
A.
Acceptt" sa rna deschid treptat fata de umv~rsulv~e~ mtenor.lml recuno~c
puterea pe care 0 am asupra vietH mel~. Dure~Ile t~alte m trecu~ fac pa~e dm
procesul de evolupe a fiedirei finite ~l trebUle sa Ie accept!". este smg.ura
modalitate prin care pot lasa la 0 parte suferinta ~i astfel ~a imi po~ construe vla!a
pe noi fundamente positive. Sensibilitatea mea deVine un mstrument de .
Morele DJcfionor 01Bolilor Ji A/eqiunllor
- Couzele subtile ole imbolniivlrll
417
transform are, deoarece astfel am acces la diferite niveluri .ale constiintel.

avea incredere in viata, deoarece sunt pe deplin protejat ~i indrumat.
Pot
956. PSIHOZA- PARANOIA
. Paranoia se deflneste cap pslhoza caracterizata prin supraestimarea eului,

. neincredere, atitudine banuitoare, rigiditate psihica, agresivitate, care antreneaza
un delir de persecutie, Comportamentul paranoic poate fi eonsiderat un fel de
.sindrom provenit dintr-un sentiment de inferioritate, cu valoare de protest, de
.compensatie, de revansa sau de pedeapsa, Totusi, daca sunt paranoic, eontinui
sa imi pastrez toate capacitatile intelectuale. Am obsesii, idei fixe, pe care se
concentreaza toata atentia mea. Observ fiecare detaliu marunt care, .chiar daca
este neinsemnat, poate lua proportii inimaginabile. Deoarece universal meu.este
astfel. edformat, totul devine periculos pentru mine. Ma simt mereu urmarit,
spionat, ceea ce duce la 0 stare de delir. Daca sunt afectat de paranoia, rna simt
victima a tot ceea ce mi se intampla si.sunt tot timpul in alerta. Am impresia ca
cineva rna pandeste.. imi da tarcoale tot timpul. Yizi,unea mea. asupra lumii
exterioare este falsa (rna gandesc la ceea ce ered ceilalp despre mine ...)
Disperarea mea ~i tristetea rna fac sa urlu .. Ma simt pus -la zid, nestiind in ce
diretie sa.ma indrept pentru a fugi. Anticip tot timpul ceea ce este.mai rau ~i rna
ascund iq spatele unei carapace, Ranile .mele emotionale, sensibilitatea mea
. puternica, fricile ~i regretele mele, mai. ales fata de experiente pe care .le consider
, esecurl, deoarece nu am primit recunostinta si admlratia pe care Ie doream, toate
. acestea rna fae sa fug, sa rna rup de 0 realitate la care lmi este greu sa rna adaptez.
:. Nu pot fi consolatcu privirela 0 situ ape pe care am trait-o. De exemplu, am avut
de infruntat moartea, pe a J1?easau a altcuiva. 0 simt rnca apro(;lpe_de mine, ca ~i
cum m-ar spiolla. Simt catr,a.iesc intre doua lumi ~i_numai tiu care este cea reala
, -icar~ este imaginara. Nli ~ai am incredere in nime(li. lmi caut "porti de ie~ire"
'. pentru a evita .sa fac fata realitatii. Exista

e0,
parte din mille pe car;-
accept!.
"
1 'I
1_
"
"
foarte greu. Aceasta are legatura cu toate angoasel~,.mele, cu sentimentul

meu de
.. neputinta, cu .furia mea refulata. Fug de propriile mele ~~opi. ."Nu sunt
nimic".
...E..ste posibil ca, in copilarie sa fi invatilt sa traiesc intr~un l!lediu {parte
periculos.
. Poate am fost, chiar dat afara din cas a, de _la ~eoala sau din cercul de
prieteni.
Nefiind capabil sa rna privesc in fata, am fugit de adevar, intr-o lume ,ireala;
Astfel, ".am dimas cu ~endinta de a-i invidia pe ceilaltL
~
Accept!:. faptul ca, gandurile meJe negative ~.i obsesiile m~le sunt
nocive
.. ::pentru mine i es~e important sa imi asumtot maimult
rea~ponsabilitatileJata de
; viata, deoarece sunt capabil sa 0 creez a~a cum vreau. eu. lmi creez
viata prin
r.; ganduri p,ozitlve. Sunt sincer.cu mine insumi ~i cu cei din junil meu. Accept
toate
': emopile care ~xi,~tamine.
957.
.... :
PSIHOzA- SCHIZOFRENIE
. ::. ~;Schizofrenia este 0 modalitate de a 'rna asmnd~ i de a ascunde fata de
ceilalti,
. '. 'adevarata mea identitate. Daca surar de schizofrEmie, este posibil sa fi
crescut
intr-un medlu familial foarte rigid, in care mi-am aierdut adevarata
identitate .
I' .... "
1 1 1 .,
'I
'/
1 1 1 1 ,
.
J
I '_
"1
Jacques Martel
418
Nestiind cine sunt, am decis sa devin altcineva. Este yorba despre 0 negare, un
refuz total a.CEEA CE SUNT. Ceea ce traiesc este atat de intens, tncat starea mea
schizofrenica devine 0 solutie de disperare, din cauza. unui stres prea mare. Am
impresia ca nu exista solutll pentru sltuatla mea ~i singura mea sansa de
supravietuire este sa fug. De obicei, ca mai toate persoanele afectate de
schizofrenie, am un intelect foarte puternic si am nevoie sa inteleg ceea ce mi se
tntampla, in loc sa accept!",
pur si slmplu. Traiesc lntr-un
amenintari si, pentru ca rna simt arnenintat, deformez realitatea.
mediu plin de
Sau rna sperii $i
intru in panics. Simt nevoia sa rna apar de lumea din jurul meu: viziunea pe care
o am asupra ei este foarte diferita de realitate. Am impresia
singurulmod
de a
detine controlul este sa traiesc in singuratate, Imi 'construiesc 0 lume in care lmi
controlez cum vreau eu, fiecare parte a personalitatli mele, Nu sunt niciodata in
totalitate, eu insumi cu ceilalti, Am 0 putere fictiva, fabuloasa asupra persoanei
mele, pana in momentul in care apar acele parp din mine pe care vreau sa le uit.
Aceasta personalitate ascunsa are nevoie sa se exprime si sa fie auzita, De aceea
. am impresia ca aud voci sau ca sunt posedat, realitateafiindinsuportabila
sl rna
retrag intr-un fel de delir. Trebuie sa incetez sa negrealitatea
Nu sunt posedat de
nicio entitate, este doar 0 parte din mine, pe care am sufocat-o si care cere sa iasa
din ascunzatoare, Faptul de a fi "divizat" devine insuportabil, Iar faptul ca atrag
atentia oamenilor asupra mea si, in acelasi timp, vreau sa Ii resping, este foarte
obositor. Uneori, se poate lntampla, dadi am calitati fizice deosebite, sa Ie
. folosesc tntr-un mod exagerat, Fiecare dintre noi traim, 0 forma de schizofrenie,
tntr-o masura mai mica sau mai mare. De fapt, am 'tendinta de' a .deforma
realitatea atunci cand, inviata mea de adult, apareun evenimentcare
reactlveaza
o rana aparuta in timpul copllariei mele (mai ales intre 0 sl 12 ani), sub forma de
respingere, de supunere, de furie, de neintelegere, de abandon-etc, este ca sl cum
a$ dezvolta anumite mecanisme, uneori inconstiente, pentru ama impiedica sa
retraiesc durerea sau sa irm reamintesc ace a .suferlnta traita inainte. Printre
aceste mecanisme de aparare se numara faptul dea schimba imediat subiectul
unei conversatil;' atunci cand se vorbeste despre 0 situatie, in care m-am simtit
ranit sau des pre un subiect care rna deranjeaza, In astfel de cazuri, pot avea un
comportament
aberant, sa rna ridic sa caut sareain frigider,de exemplu, hicru
care este considerat drept 0 "distractie";
Este important sa redescopar
fiinta minunata care sunt $i sa accept.!."
responsabilitatea
pentru viata mea: Accept!" faptul ca pot" trai In deplinii
siguranta. Cheia eliberarH mele este sa accept!" fiecare parte a fiintei mele,
deoarece acestea formeaza un intreg. Daca exista 0 parte pe care 0 iubesc mai
putin, $tiu ca 0 pot schimba. in acest sens, trebuie sa"'ini dau jos masca $i sa rna
privesc in fata. Astfel, nu mai simt nevoia de a reaction a
exces, deoarece
intreaga mea fiinta are acum 0 voce $i se poate exprima. Am incredere in mine i
tiu ca nu exista decat lucruri bune in interiorul meu. Uit nopunea de "rau" pe
care am lasat-o sa se infiltreze in viata mea $i care nu' mai corespunde noii mele
realitati.
ca
Marele Dletionar al 80lilor ~IAfecfiunilor - Cauzele subtile ale imbolniivirii
958.
PSORIASIS Vez;: PIELE - PSORIASIS
959.
PUBIANA (pilozitate)
Pilozitatea
pubiana
ascunde partial organele genitale si pubisul. Daca este
deasa, acest Iucru denota 0 frtca legata de sexualitatea mea, ceva ce vreau sa
ascund. 0 pilozitate rara sau absente denota 0 vulnerabilitate
fata de viata mea
sexuala sau in relatiilor cu partenerul meu.
Accept!" sa rna implinesc in sexualitatea mea, exprirnandu-mi
fricile $i
avand mai multa incredere in mine.
960.
PUBIS [osul ...)
961.
PULS (anornalii ale ...) Veii:INlMA.ARITMIECARDlA.cA
962.
PUNCTE NEGRE
Vezi $;: ACQDENT,
OASE - FRACfURI { ... OSOASE], TENDOANE

Pubisul este partea anterioara a osului iliac,' osul larg si plat care formeaza
bazinul. Ajuta la protejarea
naturala a organelor genitale. Deoarece aid se
tntalnesc mai 'multi mischi ai abdomenului $i ai coapsei, este posibil uneori sa
apara 0 tendlnlta, care sernnifica 0 dezamagire cu privire la sexualitatea mea si
Ia diferenta dintre ceeea. ce vreau sa ceea ce traiesc pe acest plan. 0 fractura a
acestui os implica 0 frica sau 0 culpabilitate mare in actiunlle mele legate de
sexualitate. 0 afectiune a pubisului reflects frica mea de a fi ranit in intimitatea
mea. Acest Iucru se intampla mai ales atunci cand intainesc pe cineva cu care sunt
sanse sa dezvoit 0 relatie mai profunda. Pot sa rna simt abuzat. Acest lucru poate
proveni dintr-un stres pe care I-am trait in perioada pubertatii. Am indoieli cu
privire la capacitatea mea de a fi un partener sexual bun, performant. In cazul in
care imi doresc un copil, rna Intreb dad nu cumva, consider acel copil 0 povara,
Sau pot sa am impresia ca "performanta" mea lasa de dorit.
Accept!" sa invat sa-mi recunosc adevaratele nevoi sexuale ..pentru a rna
implinl mai mult in ceea ce sunt. Imi consttentlzez
limitele i accept!" s~ fiu mai
deschis fata de ceilalti, stiind ca sunt protejat tot timpul.
Vezi: PIELE -
PUNCTE NEGRE
in
419
;l~~~
111'11It"1111!!
Jacques Martel
420
, Marele Dlet/oltar 01Boli/or JI A/eetiunllor - Cauzele subtile ale imbolnaviril
1:
':
:1
l'
~ !'\
,i
;II
ji
RAHITISM
963.
Ii.1
'
'i
:i:
',J
Ii
, Ii
',
',
,"
Rahitismul este 0 boala de crestere, .care afecteaza scheletul. Este favorizat~ d~ 0

lipsa de mineralizare a oaselor [tulhurari de metabolism a, fosforului ,~l ~
calciului) si prin carenta de vitamina D. Daca sunt afect~t _de 0 astfel de boala,
malnutritia de care sufar pe plan fizic, 0 sco~te la l~nllna. pe _cea .pe care am
, impresia ca 0 traiesc la. nivel personal ~i afectiv ',~ l~p.resla ca _~ee~ce .produc
prin creativitatea sau sexualitatea mea, n~ are m.clO~tahtat:. Tralesc un gol .sa~
: 0 lipsa de tandrete, de iubire. Pot avea impresra ca su~t ~mg~r ~pe lume '~l ~a
, nimeni nu ma intelege. Nu am sprijinul de care am peVOl si mCl.slm.t'v:u~nerabIl.
'Prin urmare, traiesc pentru ceilalti, Ma simt inferior fata ~e ~eIlal!l ~l JOcr~lu!
victimei. Aceasta boala rna afecteaza mai ales cand sunt copil ~l scoate la lUI~l.In~
faptul di mama mea, este posibil sa tr~asc~ a:~lea?i emo~i ca mtne. Trebuie s~
irni reamintesc ca sunt tot timpul protejat ~l ca fublrea umversala este prezenta
'peste tot.'
, :' "
"
Este nevoie sa acceptlv aceasta iubire sl sa 0 las sa rna hraneasca pentru a
f~ce s~ dispara boala, care nu va mai avea sens, deoarece voi intelege fapt~l ca
trebuie sa imi ofer iubire pentru ca apoi sa 0 pot darui celorlalti. Adevarata
'bogape este cea interioara. ,
964. RANA Vezi:ACCJDENt

965.
TAIEfU~
RANCHIUNA
966.
RAYNAUD (boala a lui ...) Vezi #: sANGE - CIRCULATIESANGUINA
Boala lui Raynaud68 se caracterizeaza printr-o contractie ~ mi:ilor. artere de l~

maini, de Ia picioare ~i mai ales, 'de la degete, care se mamfesta prm paloare ~l
extremitafi rigide, care devin albastre sau purpurii. Degetele sunt la !nc~put albe.
apoi se coloreaza, tn timpul reluarii circulapei, care devine dureroasa. Sangele nu
68 Raynaud (Maurice): me<f1C francez (1834-1 BB1) care a descris primul, in 1B62, manifestiirile acestei bali
.-
circula bine 'in extremitati.. Emotiile care ar trebui sa circule prin sange, sunt
blocate. Atunci cand unul sau mai multe degete de la mani sunt afectate, este blne
sa verific semnificatia degetului respectiv ~i astfel sa clarific mai mult ce aspect al
vietii'rnele este.afectat, Membrele atinse de aceasta boala se simt abandonate ~i
traiesc un sentimente de pierdere. in acest caz, este bine sa lmi pun urrnatoarea
intrebare: oare ~i eu, in viata mea traiesc un sentiment de respingere ? Imi este
frica sa rna exprim ~i ca Imi voi pierde pozitia pe care 0 am ? Am lncheiat 0 relatie
afectiva de care rna mai agat Inca? Ma simt abandonat de cineva (poate cineva
care a murit ~i am senzatia ca "ml-a ingbetat sangele" $i refuz sa lnchei doliul) sau
rna simt abandonat de via!a? De ce simt nevoia de a rna indeparta de oameni ?
Pentru a nu rna simp obligat sa fac anumite lucruri ? De' ce sunt atat de dificile
contactele fizice si emotionale ? De ce anume vreau sa rna protejez? Poate rna
simt. prea vulnerabil . sau nu .ma consider, suficient de important' sau
tntreprinzator .pentru ca ceilalti sa fie interesati de mine. Am 0 stare, de
, nehotarate puternica i .acest lucru rna lrnpiedica sa merg maideparte. Imi este
frica sa rna lntorc acasa, pentru ea simt ta rna pandeste un pericol. Am nevoie sa
rna tmpac cu mama mea sau cu persoana care joaca acest rol 'in viata mea.
Accept!., faptul ca, la un anumit nivel, m-am deconectat de la energia Universului
~i am nevoie sa imi gasesc locul si sa rna integrez lnacest Univers, 'in care joe un
rol important; Daca rna integrez 'in universul exterior, extremitatile mele vor fi
din nou hranite de iubire si de intelegere. Sunt convins ca toate actiunile si toate
deciziile mele sunt cele mai bune pentru mine si pentru evolutia mea.
Acceptjv sa imi concretizez ideile ~i visele, chiar i pe cele care par mai
nebunesti. Astfel .iml construiesc 0 noua realitate $i Imi creez nol oportunitati.
Viata mea va,deveni mai bogata $i mai motivanta.
'
967.
Daca simt ranchiuna fata de 0 persoana sau 0 situape, simt, ,un, pro fund
resentiment i vreau sa rna razbun. Voi cultiva aceste, se.nt~m:nt: negative,
considerandu-ma 0 persoana care a fost ranita i care este 0 Vlctlma. Vlata mea ar
trebuie sa fie mai buna, ar fi trebuit sa ajung in varful societa!ii "dar cineva m-a
'impiedicat sa fac acest lucru !" Ii fac pe ceilalp responsabili pentru propria mea
viata. De ce sa 'imi pierd energia pentru a uri pe cineva ?
. Este important sa accept!., evenimentel: cu inima" ~i sa m.a !ndrept spre
viitor in loc sa rumeg tot timpul trecutul. Daca nu fac acest Iucru, Imma" mea se
va in;ari ~i corpul meu va reacpona printr-:o afec~iune sau boala.
': j
. ,:
421
RACEALA-RINITA Vezi~i:ALERGIE-FEBRtiFAN.ULUI
Raceala, denumita ~i rinita este 0 infectie viraIa, care declan~eaza tuse ~i

curgerea nasului. Cea mai cunoscuta forma este rinita aeuta (coriza). Raceala se
manifesta i prin dureri de spate, oboseala, 'nas 'infundat. Este foarte
raspandita ~i foarte contagioasa. Deoarece corpul este afectat ,de 0 bacterie sau
, un virus, acest lucru indica 0 sciidere a sistemului imunitar. Aceasta stare poate
proveni din confuzia gandurilor mele, din faptul di nu mai ~tiu incotro sa merg .
Traiesc, 0 stare de dezordine totala ~i sensibilitatea mea este foarte afectata.
Exista prea multe Iucruri de gestionat, in acela~i timp. Ma 'intreb de un de sa 'incep.
Ma simt zdrobit de obligatiile familiale sau profesionale. Imi este frig ~i atunci
"racesc" i raceala se declan~eaza. Raceala 'imi ofera un timp pentru ,odihna, in
care rna pot "proteja" de ceilalp ~i pot pastra distanta fa!a de ei, pentru a intra in
contact cu' mine 'insumi. Deoarece exista 0 eliberare de secre~ii, este posibil sa
traiesc 0 situ ape emo!ionala care rna afecteaza pro fund $i fa!a de care traiesc
, multe emo!ii, care nu vor decat sa fie eliberate. Exista vreun lucru pentru care a
: yrea sa plang, tara sa recunosc insa? Deoarece am nasul 'infundat, oare exista
vreo situape sau 0 persoana "care miroase urat" $i pe care nu vreau sa 0 simt
aproape ? Pentru ca 0 raceala poate afecta atat pieptul, cat ~i capul, poate exista
"
1
.--,"
"1"1"
I;
11"1
111
1/11
,!
Jacques Martel
422
Marele DictJonar al Bali/or II A/ectlunllor - Cauzele subtile ale f'mbolniivirii
un dezechilibru dad lmi concentrez toata atentia pe un plan, ignorandu-l pe

celalalt, Fiind de multe ori in legatura eu frlgul, este bine sa rna intreb care este
situatia sau care sunt cuvintele ce mi-au fost spuse $i care au "racit" relatia
respectiva, sau care mi-au "inghetat" corpul in asa fel incat m-am simtit ranit,
dezamagit ~i vinovat, Am relatii reci cu cineva ? Exista cineva care rna vorbeste pe
la spate? Sau eu sunt eel care rna "racesc" fata de propria mea durere i
suparare ? Pentru ca rna simt victim a, acceptlv ca ceilaltl sa lml -dea "vtrusi".
.. Accept:J," faptul ca am nevoie de caldura umana. Trebuie sa Incep prin a avea
grija de mine, pentru ca i ceilalti sa faca la feI. Imi dau jos toate rnastile, deoarece
sunt "imunizat" fata de orice atae din exterior. Am nevoie de timp de odthna,
pentru a clarifica lucrurile in viata mea. Am rievoie sa imi refae fortele. Adopt noi
atitudini i noi comportamente. Fac curatenie in viata mea si incetez sa rna mai
.. las influentat de credintele populare ("iarna aceasta s-a raspandit raceala peste
tot" sau "racesc tot timpul, in.decembrie"). Invat sa imi cunosc limite le sl sa nu Ie
. depasesc, Astfel, armonia se poate instala i devin stapanul vietii mele. Daca am
". nevoie ca ceilalti sa se ocupe .de mine, sa fiu consolat, indraznesc sa ee~ acest
lucru!
968.
HAGU~EALA l:"ezi ~i:AFONJE
T I I :..-------
, ,
RAGU~EA.LA Vezi: GAT -
970.
RAU DEAER
971.
RAUDEALTITUDINE
972.
HAU DE CAP Vezi:CAP
973.
RAU DE cALATORIE
974.
HAUDE GAT Vezi:GAT-FARINGITA
975.
RAU DE INIMA
976.
RAU DE MUNTE
RAGU$EALA
vezi:RAuDEMARE
Vezi:RAUDEMUNTE
Verl:RAU DE TRANSPORT
Vezi:GRETURI
Vezi~i:APEI'IT,BALONARi, GR.E[1JRI,AMETELI
.. Atun~i ~cand SU?t~la ~titudine, se poate produce un ansamblu de problems

-. ~at~nta faptulu~ ca oxigenul este rnai rar iar corpul meu il obtine greu - exista 0
. hpsa de deschidere sau. de adaptare undeva .. Intrucat urc, schimb .nivelul
constiintel, care poate provoca un soc, Problemele pe care le traiesc nu sunt decat
re~ectarea angoaselor $i ranilor interioare constiente sau Inconstiente, Este
evident cAa~u ca.t voi ~vea un fizic mai in forma, cu atat imi va fi mai usor sa
suport, pana la myel fiZICa, ceste schirnbari de constiinta interioare. .. . .. .
A~cept!. sa .raman. ,ca!m si lncrezator in mine ins ami si in viata, de a rna
. d:~chlde altar orizonturi l de a dezvolta acest sentiment de libertate pe care II
tralesc, ..
.
Am vocea ragu~it:a atunci -cand timbrul vocii devine surd, Infundat sau. haratt
Ragu~eala este un semn ea sufar de epuizare rnentala i fizica, Ceva impiedica
rotitele mele sa se invarta rnra obstacole. Traiesc un bloeaj emotional, 0 emotie
puternica i imi .retin agresivitatea; Deoarece gatul. este legat de centrul de
energie al adevarului, al comunlcarii i al exprimarii de sine {chakra gatului), este
posibil sa rna simt afectat de dificultatea pe care iml este greu sa 0 asimilez si de
convingerile mele personale. Am recurs la unele stimulente precum cafeaua,
alcoolul, pgarile etc. iar cand efeetul acestora a disparut, raguseala apare din
nou. Oboseala pe care. 0 simt amplifica nelinistea sigrijile carora nu voiam sa Ie
fac fata. Exlstao dualitate puternica in mine: "sa spun sau sa nu spun"? Sa spun
adevarul sau nu T' Daca sunt nelinlstit cu privire la felul in care vor primi ceilalti
ceea ce spun sau nu sunt sigur de vorbele mele, frica sau nesiguranta mea sevor
slrnti in vocea mea, care devine ragu~ita. In loc sa comunic cu adevarat ceea ce
simt i eeea ce traiesc, exprim mai ales ceea ee presupun ca ceilaIti ateapta de Ia
mine, ceea ce, intr-un anumit sens, pare 0 rninduna. 'In loc sa imi folosesc forta
interioara, rna sprijin de ceilalp, lucru care imi da 0 nesiguranta i rna face mai
fragil (la fel ca vocea mea).
..
Con~entizez faptul ca am nevoie de timp pentru a rna opri i a accepta!. sa
irni acord un ragaz pentru a rna reface. Fiind odihnit, situapile i evenimentele ii
vor relua proporpa real a, voi fi mult mai obievtiv i mai .'lucid pentru a Iua
deciziile potrivite. Imi permit sa imi exprim emopile. Con~entizez
faptul ea,
daca vorbesc din inima. imi controlez pe deplin resursele i rna voi simp in
. largul meu, pentru a rna exprirna liber. Vocea mea va<putea i ea s~fse exprime
.. , liber, deoarece acum am incredere in ceea ce spun i tiu ca ceilalp aseulta cu
inima" ceea ce am de spus. .
969.
423
977.
HAU DE MARE ~ Vez;~;: RAu DE TRANSPORT
Raul de ~are este senzatia de a nu avea controlul situatiei, de a fi aruncat in

e~en!ment:.le vietii, in:p~esia .:ca ai putea pierde totuI. Neavand pidoarele pe
pamant, traiesc anumita nesigurata care ia proportii din ce in ce mai mari cu cat
. incerc sa rna proiectez in viitor sau sa fac rata necunoscututut, Asta se mamfesta
prin greturi. Trebuie sa rna .intreb ce nu diger sau ce rni-as dori sa resping
m~u:.at ~u .am Aacc~ptat F~ug~n~de propriile ernotii i de esenta flecarui lucru,
e~lt ~a a slrn~ in siguranta $1 bme ancorat in viata. Sunt ca un vas care merge in
batala vantului. Nu sunt eu eel care decide drumul pe care il urmez dar las
~venim~ntele :~erioare sa se ocupe de asta, .de unde ~i sentirneritul de
.. m~e~untat.e. !r~~sc ~anchi~na fata de altH i Ii critic, dar, in fond, imi reproez
",.m. le msuml c~~tralesc m.~eSlguranta. Este nevoie'sa rna intreb care este suferinta
:' pe care 0 ~raIesc c~ pnVlre l~ mama mea. Poate ca a murit $i imi lipse$te. Sau
...poate relapa noastra este tensIOnata, conflictuaUi. Se intampla adesea ca orice rau
. de t:anspo~t - v_?por,avion, autoturisrn, tren, sa fie legata de frica mea, con$tienta
. sau mcontienta, de moarte.
.
.
:'
Accept!. sa vadi'n interiorul rneu pentru a gasi raspunsulla intrebarile mele.
~enunt sa rna mai distrug prin ganduri negative i prin modul meu de a rna
. )udeca prea sever.
.
rr:
I;
.. ','
'I'!
!
'j
1 I
, I
II!
1 l
1 ,
! 1
..:
Jacques Martel
424
Marele Dictionar al Boli/ar 1i A/ectiunilor - Cauzele subtile ale imbolnaviril
978. RAU DE MASINA Vezi:RAU DE MARE
Accept!" sa comunie eu anturajul

incredere in via~. :
979. RAU DE TRANSPORT - Vezi$i:ANXlETAmRAuDEMARE, GREflIRl,AME{ELl
Raul de transport survine atunci cand traiesc 0 dualitate sau un dezacord lntre
doua surse de informare diferit~ ~i aceasta cauzeaza 0 dificultate de a-mi ajusta
reperele cu privire la anumite persoane sau situatii. De exernplu, ceea ce spune
mama este in dezacord cu ceea ce spune tata . .Lumea mea interioara este total
diferita de lumea exterioara, Pot sa ma simt bine si in deplin controlcu privire la
vehiculul pe care II conduc, dar nu ~i cu privire la oamenii care rna i~conjoara.
Traiesc insecuritate, si lipsa de confort. Asta deranjeaza obisnuintele mele
prestabilite i am impresia ca pierd controlul a"ceea ce se intampla in viata~mea.
Necunoscutul rna sperie sl implicit, rnoartea. Exista ceva de care vreau sa fug.
Raul de autoturism se refera adesea la sentimentul de a ma simp prins. sufocat,
lncoltit. Daca am dificultatea de a conduce eu insumi un autoturism, ma intreb in
ce manlera tmi conduc propria viata- sunt eu eel care 0 conduce sau poate 0 las sa
fie condusa de altii tntrucat mie iml este teama de autoritate, de responsabilitatea
inerenta luarli deciziilor. "
"
"""
-Daca nu 'imi place" ca altcineva sa conduca, poate ca nu sunt capabil sa am
incredere in altcineva ~i am tendinta de a dori sa controlez foarte mult, crezand
ca astfel rna pot slmti an siguranta, Se poate tntampla ca inconfortul meu vis a vis
de un mijloc de transport sa fie legat de 0 experienta trecuta care a fost
traumatizanta sau dezagreabila pentru mine. Cand rna aflu tntr-o situatie
similara, corpul meu isi reaminteste experienta negativa ~i reactioneaza. Se poate
tntarnpla, de pilda, sa fi prirnit 0 veste foarte proasta in timpul unui voiaj. Asociez
acum inconstlent calatoriile cu vestile proaste.
"
Accept!" sa fac pace cu rhine insumi ;;i sa constientizez ca mijloacele de
transport sunt sigure. Este nevoie sa-mi dezvolt increderea si sentirnentul de
securitate. Stiu di sunt inereu bine ghidat, ca sunt intotdeauna In locul potrivit, la
momentul potrivit. Am incredere in viitor, accept sa traiesc experiente noi din
care voi ie~~mai evoluat. "
"
Ii
'I'I
I'
980. RAU DE
SPATE Vez;:SPATEiNGENERAL
981. RAU DE STOMAC Vezi $1: INTESTINE'
Atat pentru copil, dit i pentru adult; raul de. stomac este un" semn al
"sentimentului de abandon," de singuratate. Sunt sensibil" cu privire la un
eveniment exterior care rna afecteaza tara sa il pot exprima. Aceasta face sa se
nasca in mine revolta. Durerile de stomac sun~ adesea la copil, 0 maniera de a
avea grija de el. Este un refuz de a co~unica, 0 grija de a nu fi ascultat. Sunt
angoasat did nu ;;tiu dadi am tacut tot ce era de Iacut. Am luat decizia buna? ~
vrea sa fiu coreet. Mi-e teama de suferin~a i de moarte. Aft?irnpresia ca nivelul
meu de"stres este foarte ridicat. A~ putea sa rna exprim pentru a rna asigura i
pentru a~mi da rnai rnulta incredere in mine.
"
1 1 1 ,
425
sa las iubirea sa cireule catre ceilalti, Am
RAUTATE Ven ~i:DREPTATE (EU AM
982.
...)
Rautatea este dortnta rnaladiva, de ura exprimata prin obiect!vul de a face rau,
prin cuvinte sau actiuni. Vreau sa imi dovedesc di suntcorect, ca am dreptate.
Aceasta "poate proveni din rani ernotionale grave, din' frustrari. Doresc sa" rna
razbun, crezand di astfel obtin un sentiment de usurare.
"
AcceptL" ca suferinta mea 'tmi apartine Lca in loc sa rna razbun, as putea sa
" imi ascult ernotiile, sa Ie inteleg sursa. Pot accepta ca tot ce mi se intampla sunt
"Iectit de via~a care rna ajuta sa evoluez,
983.
~RAGAIT,
ERUeFA~T~IE
- -
'.
ERUCT
AT"
-'
IE
Ven:
984. "RECT Vezi: INTESTlNE- REef '

985.
REGRETE
Dad! rna hranesc cu regrete, imi hranesc corpul cu suferinta, cu suparare, cu

nemultumirs fata de ceea ce ar fi trebuit sa fac sau nu, sa spun sau sa gandesc, Fac
fala unei realitati contrariante. Am impresia ca am pierdut ceva sau pe cineva,
pentru totdeauna. Regretele mele rna rod in interior i lmi scad nivelul de
energie. Creaza un teren propice pentru instalarea bolilor.
A~cept! " sa am oatitudine pozitiva stiind ca fac tot timpul tot ce stiu eu mai
bine. Invat din trecutul rneu ;;i astfel rna imbunatatesc, ca$tig experienta, devin
mai intelep,t.
986."
RESPlRATIE (in general)
'.:
Resplratla este 0 functie care asigura schimbul de aer intre mine i mediul
exterior; Este 0 cale de acces pentru viata, pentru ca ea sa intre in interiorul meu.
Daca pot respira adanc, acest lucru repreztnta abilitatea mea de a da via~a $i forta "
emotlilor mele. 0 resptratte superflciala indica 0 frica sau 0 rezistenta fa~a de
viata, mal alesin momente de disperare sau de panica ~i denota faptul ca am
'tendin~a de a-mi refula emotiile. Imi traiesc viata in modul in care respir, poate fi
intr-un mod superficial, lipsit de sens sau in ritmul natural al vietii, Cadenta intre
" a lua" (inspirape) i "a da" (expira~ie) are loc in armonie, caile de comunicare
dintre mine ;;i lumea exterioara sunt deschise i libere.
987. "RESPlRATIE (afecpuni d~ .) Vezi:ASfM, GATiAFEC[1UNIALE ...],MOARTESUBITA

'"
ANOU-NAsCUTULUI.l'LAMANI IAFECfIUNI ALE ...}
"
"Dificulta~ile mele de respiratie denota un conflict intre locul pe care II ocup 'in
via~ i cel pe care a vrea sa il ocup. Poate fi yorba, de asemenea, despre un
conflict intre dorin~ele mele materiale i spirituale, 0 rivalitate intre dorinta mea
de a triii $i cea de a "renunta la tot". Ma pot sim~i sufocat de lucrurile pe care ma
oblig sa Ie fae sau de persoanele pe care ma simt obligat sa Ie intalnesc, eeea ce
declaneaza, printre altele, 0 "lipsa de suflu". Limitele mele sunt bine stabilite
I 1
..
Marele Dictionar aJ Bolitor 5i Afectiunilor
Jacques.Martel
Cauzele subtile ale fmbolniivirii
427
426
-sufocarea indica faptul ca rna simt blocat, ca nu am aer si spatiu.: Gatul
corespunde centrului de energie legat de adevar, de exprimarea de sine, de

creativitate i, indirect, de sexualitate. Pot sa rna simt "strans de gat" sau shut ca 0
idee "a trecut pe langa", rna simt foarte criticat. Mi-am refulat atat de mult
emotiile incat acum exists un prea-plin 'in mine. ~i, in ciuda a tot ceea ce se
intampIa, inca mai incerc sa le reprim. Aceste emotii sunt insa foarte prezente in
viata mea de zi eu zi i, inconstient, le alimentez pana cand ajung sa rna sufoce.
Este posibil ca, anumite situatii sa fie atat de dificil de inghitit, tncat rna sufoca.
Ma sufoc cu unele situatii din trecutul meu, care inca rna mai fae sa sufar si care
sunt inca foarte proaspete in memoria mea. [rm este. greu sa rna integrez in
societate, in familia mea sau la locul de munca. De ce iml este atat de frtca sa fiu
eu insumi ~i sa rna exprim ? Poate din teama de respingere, deoarece cred ca nu
. pot fi iubit, asa cum sunt?
Trebuie neaparat sa renunt ~i sa accept!' sa las sa iasa la suprafata tot ceea
- ce este lnchis in mine. Solutia este sa inva! sa cornunic ~i sa Imi exprim nevoile.
Cat de usurat rna voi sirnti dupa aceea! Imi dau seama ca nu ceilalti trebuie sa se
schimbe si ca nevoile flecaruia pot fi implinite, respectandu-i pe ceilalti i in
armonie .
pantecele mamei.
~
~. ~ ~
_.
Accept! , sa nu rna mal opun, sa las totul sa curga ~1 sa rna abandonez, ava~d
tncredere in viata, Astfel, imi voi gasi locul cuvenit in Univers. Renunt la lucrurile
care nu sunt bune pentru mine. Accept!' sa rna' schimb, sa evoluez. Accept!'
. faptul ca viata mea se schimba in mai multe aspecte, iar unele di_?Avi~elemele se
spulbera ~i este momentul sa privesc spre viitor cu incredere, sa irm ocup locul
cuvenit ~i sa rna afirrn asa cum sunt acum.. MULTUMESCtuturor expenentelor pe
.care le-arn trait pana azi, stiind ca viata se va ocupa de mine.
. ,
.
A
988.
. I" i
'J
"!
. !
I!
It
iii!
I\i'l
!dIn!
liil
I!!!
:1'11
Iilii
11i\'
:111,
"'II
itll!
Illll
\UI
4Ili!11'1
I'
r . ,-
990.'
1 1 1 1 I 1 1 ..
'
.,
RESPIRATIE - TRAHEITA
.Traheita este 0 inflamatie a mucoasei din interiorul traheel, conducta prin care
"trece aerul din laringe, la bronsii i bronsiole, De obicei, este asociata unei
laringite, unei bronsite sau rinofaringite. Calle respiratorii astfel afectate arata
faptul ca rna simt sufocat. Aerul reprezentand viata, simt 0 mare tristete si uneori
. furie. Ma simt neinteles de catre cei din jurul meu, eeea ce Imi deterrnina 0 stare
. depresiva. Am impresia ca nu am aer ~i ca traiesc din obligatie ~i nu sunt liber sa
decid eu insumi asupra vietii mele. Este ca ~i cum a~ avea mainile legate la spate.
, Traiesc 0 dualitate rapune-pasiune. Ma sufoc pentru ca vreau sa Ii controlez pe
i ceilalti. Am nevoie de spatiu, poate chiar sa fiu separat de unele persoane, pentru
a rna sirnti mai bine, 'deoarece rna simt foarte iritat. Corpul meu imi spurie sa
'respir tiber i sa las loc iubirii. .'
.
.
Accept!' autonomia ~i libertatea, pentru mine ~i pentru ceilalp ~i imi
. Tfegasesc demnitatea .
RESPIRATIE - ASFIXIE Vezi ~i:ASTM, RESPIRATIE [AFECTJUNI DE }
Asfixia este o tulburare respiratorie care se manifesta prin oprirea resplrattel

. _sau obstructia [constienta sau nu) a c~~ii1orer s~ira~orii, car; iriga oxi~en~l :pre
plamani. Aceasta stare, foarte spontana, are lega~ra cuAon~mcreder~:n .vl.ata,cu
des[a~urarea ei ~i cu anurnite frid ~r0!ttnde, aparut~, III tl~pul. copllanel ~eIe:
Poate proveni din nesiguranta de a ramane ~locat sa~ fi:l:{at'c:a ~l c~m~~aJ Sl~tl
"fixat" (as~"fixlJ-ie)intr-o situape in care rna sufoc ~l sunt Illcapabil sa rna ml~c.
Este chiar posibil ca asfixia sa fie legata de 0 "fixa~ie mentala" cu ~rivir: la
sexualitate deoarece fiind asfixiat, gatul este cel care ,este blocat, Jar .gatul
simbolizea~a exprim~rea de sine, creativitatea ~i sexualitatea: Ma simt abiitut ~i
nu ~tiu cum sa ies din stare a de le.targiej pentru ca imi este frica de viitor, vreau
sa raman in trecut, in perioada copillkiei sau a adolescen~ei, in functie de
perioada care a fost cea mai frumoasa pentru mine. .'
. ....
.'
Accept! , sa fiu pregatit sa vad altceva, sa rna rr:i~~,sa nu mai am ne~?:e .de ~
fixatie ~i sa am incredere in viata mea. Trebuie sa Iml asum responsabllitaple ~l
sa n~ irni mai fixez atenpa pe frustrarile din copilarie, care rna mai afecteaza inca
~i sa factot ce trebuie pentru a Ie integra.
RESPIRATIE - SUFOCARE
989.
sau .din contra Ii las pe ceilalti ~i viata insa~i, sa lmi dicteze cum trebuie sa fiu?
Da~a, in plus, dificulta?le mele respiratorii sunt ciclice, trebuie sa rna tntreb ce
eveniment sau ce persoana poate fi unul dintre elementele declan~a!oare ~ale
acestei afectiuni: ce anume "imi taie suflul" sau este posibil sa vreau "sa fiu lasat
sa 'respir"? Pot sa flu atat de exasperat Incat, incon~tie~t,. probleme~e mele
respiratorii, pot deveni un mod de a-i manipula pe :~llaltl pe~tru.a obtm~ c:ea
ce vreau. Este posibil sa rna simt limitat. Am dificultati de rAes~lra~leatu~cl ~nd
ezit sa dau, sa impart~esclucrurile sau sentimentele mele. irm este teama ~.atau,
sa absorb sau sa integrez lucruri noi sau chiar viata tnsasl, 'cu toate bucurnle pe
care le poate aduce. Nu mal cred ca voi rade din nou in:tr~o zi. Di~cultat~a de a
expira aerul denota retragerea in mine,' nu ocup spatiul care t;nl se C~Vl~~: Nu
mal am aspiratii profunde si, intr-un fel, parca astept moartea, a~teptAsa-rm d~u
ultima suflare". Acest lucru este valabil, rnai ales daca sufar de apnee In somn. In
acest caz, simt ca exista ceva in aer, care nu "miroase bine". slmt.un pericol, tara
sa n pot identifica si vreau sa rna simt in siguranta, ca atunci cand I!l,aaflam in
c.
'J
,""";
....991.
"',,'
RETENTIA
~ APEI Vez; si:
, EDEM
.
.....~..Retentia apei in organism este de obicei eauzata de
proasta functionate
a
;:rinichilor. Corpul meu "face 'rezerve" i acest lucru scoate in eVidenta faptul ca
. 'este posibil sa acumulez lucruri sau emotii deoarece imi este groaza sa pierd ceva
j Sau pe cineva. Irni pastrez lacrimile in interior. Sunt foarte retinut sunt atent sa
< ~;nu j'j,deranjez pe cei din jurul meu. Evit sa "cad prada tentatiilor':'~i acest lucru
:.':~provoaca frustrari ~i instabilitate. Nesiguran!a mea poate fi motivul incon~tient al
;.;',!lclcestc"lrrezerve". Am tendinta de a rna critica !iiide a~i critica pe ceilalti. Acest
provine din dificultatea mea de a rna afirma sau, din contra, din cauza egotf1!'11'11'1~ll
:'1
Jocqul!s Mortel
428
.1
:~
Morele Dlctlonor 01Bali/or ~i Afectiunilor - Couzele subtile ale imbolniivirii
ului meu prea mare, care rna face sa ocup chiar ~i locul celorlalti. Astfel lml
" ascund angoasele. Relattameafata de autoritate va fi foarte haotica, deoarecema
,
,
.slmt victima unei nedreptap.,
Accept L. sa 'tmi asum responsabilltatea pentru viata ~ea ~i sa inval ce
tnseamna respectul si rnodestia.Tnvat sa imi ocup locul care tmt revlne, prin
,drept divin, stiind ca totul este posibil, totul este disponibil, atata timp cat stiu sa
.cer,
992.
RETINIT A PIGMENT ARA vezi: Oc1l/- REf1NITAPIGMENTARA
993.
RETINOPATIE PIGMENT ARA Vezi:OCH/- REflNITA PIGMENTARA
994.
RETRAGEREA'iN SINE
ei ? Ar ~ trebuit sa Ii ajut ..." Culpabilitatea ~i responsabilitatea sunt mari, la fel si

de~a,lo~lz~reamt:a. Trebuie sa fac de 0 suta de ori maimulte ,~isa fiu de 0 suta de
ori mal .bun, pentru a-mi recapata respectul f~Ja de mine, valoarea i iubirea
celorlalti, pe care oricum am impresia ea nu 0 primesc. Traiesc tntr-o lume
in:a~nara $i n~ s~nt s~ti.sracut de viata mea. Sunt frustrat, dezamagit, deoarece
rna slmt neputincios sa sc;himblucrurile in viata mea. A~ vrea sa fiu primul, sa
~au, d~v~a~dae rnai multa independenta si curaj, dar rna, simt incapabil. Am
Impresla 7a nu ~eri~ sa ~u ~ericit, ca oricum trebuie sa Indur "incercarlle" vietil,
Dare a11:i1mpresia ca ceJlalJI au vrut sa rna manipuleze sau ca am fost tradat ?
~e_u~~tismu~ a~c~l~r acu~ ~oala lui Bouilaud69) seoate in evidenta faptul c~
, irm e~te teama ca VOl pierde Iubirea cuiva foarte drag, deoarece acesta trebuie sa
plece~, "
' "
',
"
'
,. ; AcceptL area mea nevoie de iubire.lnva! sa am grija de mineinsu~i ~i sa
urn asum emotiile, deoarece acestea sunt toate pozitive $i rna ajuta sa rna cunosc
, .mai mult. Devin stapanul vietil mele ~i, din victima care eram devin creatorul
~ie~ii me!e. ~tiu ca, totul e~t: posi~il. Este suficient sa am rabdare'i sa acceptjv sa
mamtez m ritmul meu, evitand sa fiu sub presiune ~i radlnd schirnbarile necesare
pentru a fi mai bine,
'
n:
, Retragerea in sine poatefl 0 ocazie minunata de a rna opri.de a-mi acorda timp
pentru mine, de a-mi descoperi nevoile. Acest lucru se mai numeste si
introspectie, Totusi, in cazul in care aceasta perioada se prelungeste si in loc sa
, fie 0 forma de evolutie si de cunoastere de sine, poate deveni o ocazie pentru a
rna 1nchide falii de lumea exterloara, pentru a "rumega" idei negative, pentru a-mi
plange de mila ~i" a juca rolul victirnei. In acest caz exista riscul de a rna imbolnavi
gray, atat pe plan psihologic, cat si flzic,
,
Acceptlv sa fiu deschis in fata Universului si sa imi respect nevoile pentru a
trat in bucurie ~i armonie.
995. REUMATISM veZi.
!ji: ARTRITA
POLlAR'i1uTA
996.
nmunr
rudurHe ;~~nt niste crayaturi cutanate, Pot fi ridun de expresie sau de batranele.
, Se pro~~ce o. rup.tura. a fibre lor elastiee ale dermei si este afectat ~i restul
. jesutului ,fonJun~tiy. Ridurile apar atunci cand traiesc un soc emotional, 0
,tulb~ra:e 'put~rm~a sa~ 0 suferinta Interioara, Aceste raze de pe pielea mea
exp~ll:na~$I :~lstahzeaza suferlnta ~i durerea, care Imi marcheaza pielea. Este
posibil s~,traiesc ~ ruptura sau un eveniment in care trebuie sa rna detasez de 0
persoana, de 0 sltuatie sau de un bun material. Din aceasta cauza traiesc 0
suparare, mare, 0 disperare, neintelegere $i durere interioara. Daca rna stresez
prea IllUlt.c~ p.rivire la ~unca me~, a~'indoieli sau' cred ca nu sunt la Inal!ime,
, aces~e !l~hm$ti se vor Impregna m plelea mea ~i vor forma riduri. Ridurile
verncale dintre ochi denota 0 tensiune excesiva, agresivitate $i nerabdare.' , "
,Ac~ept~. sa renunt la trecut, fac curatenie in viata mea, in structurile rnele
psi~i~e rigid~, c~re Imi infr~ne~aza elanul. Invat sa accept!. faptul ca, orice
evemmep;..t~m vI~ta, mea eXIsta pentru, a rna ajuta sa rna implinesc i prin
t: d~t~~ar: Iml. man~fest iubirea ne~onditionata. Astfel, ridurile mele nu mai au
:' motiv sa, eXlste $1 pot disparea. Intelepciunea este cea care, aduce adevarata
, tineret~ ainimii..
'
,
,
REUMATOlDA, AR,TlCUIATfI,
INF.LAMATll
Reumatismul se defineste ca 0 afectiune dureroasa acuta, de obicei cronica, care

afecteaza buna functionare a' aparatului locomotor. Am 0 rigiditate in articulatli,
lucru care" face ca mi~carile sa devina dificile. Reurnatismul simbolizeaza
rigiditatea mea, inflexibilitatea ~i incapatanarea mea cu privire la anumite
persoane sau situalii. Imi este tearria di voi fi ran it, vrei!lu sa adit 0 imagine, in
, care sa par "deasupra tuturor", sa arat ca "totul,merge bine",chiar daca,)n,sinea
mea, nu este cazul. In lumea mea, rna consider drept victimanedreptatilor,care
mi se intainpla. Ma gandesc tot timpul la "micile mele nefericiri" ~i sunt foarte
critic, fie fata de mine insumi, fie falii de ceilalp. Ma consider _unmartir. Nu imi
mai acord nido ~ansa, suntfoarte exigent ~i mi se pare ca viata are un gust foarte
acru. Trebuie sa rna intreb daca sunt tulburat fata de 0 situape in care traiesc
ambiguitate: Sii fac sau nu acellucru ? Sii fllovesc sau nil ? etc. Traiesc un
conflict interior, legat de 0 separare, de exemplu, cea de copilul meu: vreau
sa fiu apropiat de el, dar nu pot. Daca mi-am lovit copilul ~i apoi regret acest
lucru, este
,foarte posibil ca, mana care a [acut acest gest, sa fie afectata de reumatism.
Respectul meu fala de mine este foarte scazut, deoarece rna devalorizez tot
timpul. Imi fac griji pentru ceilalp, mai ales pentru copiii meL Ma sprijin pe ei,
deoarece ei sunt rapunea mea de a fi ~i motivul pentru care,continui sa traiesc.
Daca se lovesc, dad au probleme, daca au e~ecuri, imi este teama ca nu sunt
capabili sa i~i revina ~i rna intreb: "Ce a~ fi putut face altfel sau mai mult pentru
429
, ,:'
Bouill~~d. (Jean-Baptiste Bou,illa~d~ (1796-1881): este pri~~1 care a demonstrat leg~tura dintre poliartrlta ~i
, rl)~ocar~lta,. l~ I~crarea sa, pubhcata In anul 1840, Tratat dtmc al reumatismului artiCIJlar ~i legea coinddentelor
, banfiamatlllOI!nlmll, c~ ac~a~ta, boala. Pentru problemele cardiace ale reumatismului articular propune un tratame t
, zat pe sangerare $1 pe hplton
n
,,
1-,
'"TO.'
1 "
; I
Jacques Martel
430
997.
: I
, I
RIGIDITATE ( ... articulata, ... musculara)
Rigiditatea
musculara, provocata de acumularea de acid lactic, implica 0
acumulare de energie mentala rigida si blocata, Manifest astfel modele de gandire
, rigide ~i tncapa~anare, precum si un refuz sau 0 incapacitate de a "rna preda",
, Poate fi yorba despre 0 situatie legata de 0 autoritate sau fa~ de mine lnsumt.
In~epenesc intr-o structura, rna blochez In loc sa rna las dus de curent. Imi lasla a
, parte spontaneitatea sl rna opun mersului vietii. Nu lmi las-intuitia sase exprime,
Devin intransigent. 0 rigiditate lmi limiteaza anumite miscari: oare am impresia
'ca am avut prea multa libertate lntr-o anumita sltuatie sail cineva voia sa lmt ia
libertatea? Trebuie sa imi verific atitudinile mentale, in relatie cu partea corpului
afectata de rlgtdttate. Daca este yorba despre arttculatil, care surit rigide, la
nivelul membrelor sau al coloanei vertebrale, inseamna di exista 0 rezistenta
puternica, manifestata prin oase, care indica 0 rigiditate profunda i un refuz de a
merge inainte;'
,
,'
Acceptlv sa devin mal deschis ~i mai flexibil fa~a de nolle directii care mi se
of era, pentru a nu risca sa raman tntepenit. In lac sa rna opun, rna las purta de
, via~a i traiesc in ritmul anotimpurilor si al vietii.
'
998.
Ii
Marele Diqionar 01Boli/or $i Afectiunilor.
RINICHI (probleme
renale)
Vezi $i: CALCULI/
[iN GENERAL]/ IlENAU. FRlcA
Rinichii mentin echilibrul (asemenea unei balante) din mediul interior prin
, purificarea sangelui de substantele toxice i prin echilibrarea "lntrarilor" din
, mediul interior cu "iesirile" in exterior (secretiile de urina), Rinichii rna ajuta sa
fac fa!a vietii. Participa la controlul presiunii arteriale. Stimuleaza productia de
globule rosii, Rinichii elibereaza corpul de' deseuri, il curata, asa cum Cura!a
corpul, in sens figurat, de ideile negative ~ de toate lucrurile care il polueaza
Rinichii filtreaza ernotiile si rna ajuta sa traiesc plin de bucurie, atuunci cand
cura!enia este racuta intr-un mod constant ~i natural, las and sa iasa afara vechile
enervari ~i vechile suparari. Daca am 0 relape buna eu lumea mea interioara,
rinichii "mei vor funcpona foarte bine. Rinichii simbolizeaza
sEabilitatea,
discernamantul,
echilibrul. 0 proasta funcponare a acestora denota 0' re!inere a
vechilor modele emo~ionale sau a re!inere a anumitor emo~ii negative, care nu
vor decat sa fie eliberate. Relatia mea Cll parten era mea/partenerul
este de
multe ori lipsita de armonie i rna simt vulnerabil, cautand cu disperare un
anumit echilibru. Sexualitatea poate deveni pentru mne un mijloc de a evada, de a
fugi de problemele mele. Atept ca ceilalti sa rna faca fericit. Ma simt licheftat, ca
$i cum mi s-ar fi luat toate for!ele. Vechile mele emopi re~inute se manifesta eel
mai frecvent prin pietre la rinichi, denumite ~i calculi renali. Fac tot timpul
"calcule" pentru a ~ti ce imi apa~ine mie sau ce risc sa pierd. Imi este team a ca
imi va fi distrusa cariera. Vreau sa imi impun limitele ~i grani!ele, pentru a nu
"pierde" niciun centimetru
din spa~iul meu vital! Uneori, este posibil ca, toata
triste!ea mea ne-exprimata, care se solidifcia de-a lungul timpului, deoarece nu
am renun!at la 0 situape de nesiguranta (arnt pe plan emo~ional, cat $i material),
.pentru a dobandi 0 noua intelegere, sa se manifeste printr-o furie, care irnpreuna
meu
Ii
:!
~.
cu tristetea
Cauzele subtile ale fmbolnaviri/
lngheata in interiorul
431
meu, in lac sa fie exprimata
i sa curga afara, ca
apa unuiAmrau,
Pot sa dirna
ca un Sunt
vaporplinde
care rernuscari,
esuat i as
care
maidepoate
inainta.
impresia
rnasimt
voi ruina.
vreanuatat
mult
sa rna intorc in trecut i .sa schimb lucrurile ... , Rinkhii sunt recunoscuti. de
asemenea. ca "sediu al fricii", Atunci cand sunt slabi~i sau nu mai functioneaza
bine, este posibil sa existe 0 frica pe care nu vreau sa.o exprim sau pe carenu mio masturisesc nici macar rnie Insumi. Discernamantul meu este astfel afectat. Am
impresia ca sunt vizat de situatii care, in realitate nu au niclo legatura cu mine.
Am tendinta de a trai situatil extreme, fie devin prea autoritar, cu tendinta
p.ro~~~~ata de a c~itica, ~e, din contra, devin supus, indecis, rna simt neputincios
~raleSC? ~eceptle dupa alta. Viata este pentru mine "nedreapta", Iml: este greu
sa tau decizii, Poate am.o dificultate de a judeca ce este bun pentru mine si.ce nu
este bun ~i ar trebui sa elimin din viata mea. Mi se pare greu sa traiesc cu min
elnsumi si cu ceilalti, Nu pot sa' fae tot timpul diferenta dintre adevar si iluzie $i
acest lucru rna face sa traiesc stari.de dezamagire ~i frustrare, Daca rinichii mei se
op~esc din filtra.re~ sangelui este ca i cum, corpul meu ar vrea sa pastreze cat
mal mult acel llchid, pentru a nu-l pierde sau .anu ave a destul. Prin urrnare,
trebuie sa rna intreb in ce situatie am trait africa asociata cu. un lichhid (de
exemplu, daca mi-a fost teama ca rna voi ineca, in acest caz, lichidul este apa).
Sau, poate fi yorba desprefaptul
de a fi Inghitit un lichid toxic. Po ate fi yorba, de
'ase?Ien~a; ~e 0 situatie care implica bani (vorbim de "bani lichizi") sau am trait o
sltuatie m care a trebuit sa imi "lichidez datoriile"
sau acest lucru i s-a
i~t~m~~at uneLp:rsoane
pe care am judecat-o, toate aceste situatil imi pot afecta
rlnichil. -Tuburlle colectoare
ale rinichilor
pot fi afectate atunci cand am
impresia ca trebuie sa lupt pentru existenta mea: Ma simt deprimat, abatut in
urma unui eveniment marcant din viata mea. Ma simt coplestt de toaterelele
din
lume. P~oble~ele
la ri~ichi apar des in urma unui accident sau a unei situa~ii
, traumatlzante m care ml-a fast teama ea voi muri.
' ,
Cand frica este legata de un conflict existenpal, este posibil sa aparii un cancer.
Am iI?presia ca ma_:flu intr-un neant, di nu amnimic in fata mea. Am impresia,ca
an; plerdut totul, ca mtreaga mea lume se prabu~ete. Ma simt disperat, deoarece
rna confrunt cu faptul de a nu mai avea nimic. Nu mai sunt fericiUn familia mea
vitalitatea mea profunda este distrusa. Imi este teama ea sunt incapabil sa infrun~
via!a ~i rna rup de propiile mele sentimente. Rinichii simbolizeaza, de asemenea
, colaborarea,_ ec~i~a (deoarece sunt doi ~i trebuie sa Iuereze str~ns irripreun~)~
, Este cazul 'sa rna mtreb cum este relatia mea' actuaHi cu partenerul meu. II fae
'. responsabil de toate nefericirile meIe? am tendin~a de "a-mi varsa de$eurile"
asupra cel?rlal!i i de ~-i otravi eu "problemele" rnele? Sau, din contra, rna aga~
de trecut ~l acest lucru Imi provoaca un dezechilibru?
',
' ,
;, C~iti_cfoarte u~?rJi rna plang tot timpul, deoarece am impresia ea viata mea este
. pIma de eecun. In acest caz, rinichii mei vor avea 0 dificultate de func!ionare i
~':e~te posibiha amchiar ~i 0 insuficienta
renala. Voi fi nevoit, tara sa am de ales,
;' sa a.m d:-a face eu 0 maina, generatorul de hemodializa, care rna va ajuta sa lmi
'" punfic sangele.
'
,--
'I
..
11 1
!)
'l"1111'l'l11
1'1
Jacques Martel
432
Acceptlv s-a fiu responsabil de mine tnsumi, sa invat sa-mi descopaadevaratele mele nevoi. {mi asum responsabilitatea pentru viata mea i nu ii mat
'il'ivinuiest pe ceilalti. Sunt eapabil sa Iml asum alegerile pe care le fac,
-Disecernamantul meu este sigur si precis. Colaborez in totalitate, 100%, -eu viata
.$i atunci voi avea rinichi puternici. Imi las ernotiile sa curga, asemene unui
. fluviu, stiind ca acesteafac parte integranta din viata mea.
-
1001. RINICHI
999. RINICHi ~ ANURIE
1002.
Vezi ~i:RINICHI
[pROBLEME RENALE]
Anuria este cauzata de oprirea producerii de urina de catre .rinichi sau de un

obstacol.plasat pe traieetoria de scurgere a unrinei, intre rinichi $i vezica.In cazul
in care sufar de anurie, este posibil sa rna simt "gol'' ~i tara protectie in fata vietii,
. Riscul de a-mi fi frica creste mai mult decat de obicei (rinichii sunt sediul fricii) $i
am' tendinta de -a rna agata de veehile mele credinte, in -plus, urina reprezinta
vechile mele. ernotii, care trebuie eliminate din' corp. Dad. rna agat de veehile
mele 'credinte, frici, indoieli sau .rnanii (care sunt foarte puternice pe plan
metafizic) manifest 0 anurte, adica oprirea secretiei urlnare (sau cum se spune,
in limba] comun: rinichii sunt blocati], Angoasa pe care 0 traiesc poate fi atat de
mare. incat am senzatia ca trebuie "sa rna retin" de teama ca voi. da drumul
emotiilor mele, suferintei, reprezentate prin lichidul care circula, Intensitatea
aeestei opriri (daca oprirea este totala, acest lucru tnseamna moarte) poate oferi
informatil importaente despre veehile modele rnentale la care trebuie sa renunt
..pentru a fi deschis in fata noilor idei. Ma lnchid in mine insumi ~i mtmav mea
este plina de suparare, Sunt dependent de ceilalti i inca mai ered di ei.ma pot
,face .fericlt.. Poat ajunge sa" rna deconectez total de ernotii. Le impiedic sa se
manifests, pentru a nu Ie mai simtii, Acest Iucru indica prezenta unui stres urias,
in corpul meu fizie. La nivel afectiv, sunt ca un desert, Viata mea a devenit fada,
lipsita de aventuri i de motivatie, Nu mai am nieo curiozitate.
Acceptlv sa lmi las ernotiile sa circule in interiorul meu, orieare ar fi acestea,
deoareee fac parte din esenta mea dlvina. Dupa aceea, fae curatenie $i rna eliberez
de orice emotie, relatle sau lucru care nu imi este benefic si le inlocuiesc prin
lucruri noi, pozitive.
Am incredere in viata, care se ocupa sa imi procure to ate luerurile de care am
nevoie.Imi ascult intuitia care imi dicteaza in ce directie sa aleg. 1000.
,'-.
Mareie Dictionar al Bolifor 51Aleerlunllor - Cauzele subtile ale fmbofnavirii
~NICHI- NEFRITAvezi ~i:FURIE.INFLAMATIE, FRIcA
433
can vreau. Ma intoxic cu lucrurile pe care Ie inghit. Secretele bine ascunse imi
obliga rinichii sa lucreze mai multo
Accept!" sa am incredere in viata, Imi exprim mai mult increderea in mine
msuml. Traiesc in pace .
- PIETRE LA RINICHI
Vezi:CALCUURENAU
RINICHI (durere in zona ...) (lumbago) Vezi: SPATE / [DURER/ DE..} / ZONA
INFER/OAllA
1003. RINITA vezi: RACEAIJI [. .C~IER}

'1004.
RINOFARINGITA. Vezi: GAT -
1005.
RITM CARDIAC(tulburart de ..) Vez;: INIMA" -ARITMIE CARDIAcA
FARINGITA
. 1006. RO~EATA Vez;: PIELE [AFECfIUNI ALE ...}
1007. ROTULA
Rotula este osul de forma triunghiulara, care permite miscarile de flexareextensie ale articulatiei genunchiului. Daca simt 0 durere 'in acest loc sau am
rotula deformata, este posibil sa traiesc 0 stare de furie, de deceptie sau de
iritare fata de visele mele, care par a fi irealizabile. "Flexez genunchli" atunci cand
rna simt invins. Exista 0 situatie care pare sa stagneze, blocata in prezent, iar eu
astept sa se amelioreze chiar daca nu ered di se va lntampla acest lueru. Sau refuz
sa cedez in fata autoritatii, nefiind pregatit sa lngenunchez. Ma shut dominat de
{ familia mea. Simt ca am coborat Intr-o prapastle $i nu stiu cum sa ies de acolo,
, Autonomia mea este limitata.
Accept!" faptul ea a sosit momentul sa imi acord timp pentru mine insumi,
sa rna ridic ~i sa iau initiatlva pentru ca visele mele cele mal dragi, sa se
implineasca. Daca -voicrede in ele.vor tncepe sa capete forma.
,1008.
RUBEOLA Vez;: BOLILE COPlLAmEI
1009. RU,EOLA Vezi: BOLILE COPILAmEI
Termenul de nefrlta deflneste, la modul general, ansamblul bolilor de rinichi. in

acelasi timp, termenul se foloseste pentru a desemna 0 inflamatle a rinichilor
(cunoscuta in prezent, sub numele de nefropatie). Acaesta afectiune corespunde,
pe plan metafizic, unei spaime si unei angoase puternice fa~ de viata ~i de
moarte. Este yorba despre frustrari, sentimente de e$ee sau de decePtie, care nu
.. au fost cana$izate, ci refulate in interiorul meu. Am 0 reaepe exagerata i sunt
surescitat eu privire la ceva ce rna contrariaza i fa~ ed care rna simt neputincios,
tara sa ~tiu ee lectie de via~a pot trage din aeea situatie, imi produc violenta
deoareee imi port pica pentru di nu sunt capabil sa rna afirm ~i sa spun nu, atunci
1 1 1 1 1 I ~
...
" _
','1111111
1'1"\1
Jacques Martel
434
s
SARCOIDOZA
1010.
Sarcoidoza, denumita ~bioala Besnier~Boeck-Schaumann7o

este 0 hoala
rara,
care afecteaza mai ale pielea si ganglionii limfatici. Daca sunt afectat de aceasta
boala inseamna ca traiesc 0 perioada de schimbari, lmi este greu sa rna adaptez
~i rna'descurajez, deoarece consider ca adaptarea nu se. p~oduce ~est~l de
repede.
Ma intreb pana unde pot ajunge tn afirmarea de sme ~l cat trebuie sa lupt pentru
credintele mele. Ajung astfel sa rna depreciez. Traiesc periovade ~e su~u~ere
si/sau de agresivitate, care se reflecta tn actiunile mele. yre~~ sa ~u plerd_mrnlc.
Acceptlv sa fae loc lucrurilor noi ~i de aceea, trebuie sa mdraznesc sa ~enunt
la ceea ce nu este bun pentru mine. Poate fi yorba de ceva pe plan matepal sau
legat de modul meu de gandire, care uneori poate fi foarte inc~is si critic. Invat :a
fac alegerile in functie de locul in care rna aflu, aid ~i acum. Imi asum pe dephn
alegerile ~i stiu ca sunt creatorul fericirii mele.
1011.
SARCOMUL LUI EWING
1012.
SACRU (OS)
1013.
SADISM
1014.
SADOMASOCHISM
Yezi: OASE[CANCERD~...l-SARCOMULLUI
EWING
Vezi: SPATE - PARTEAINFERIOARA
Vezi:SADOMASOCHISM
Sadomasochismul
implica 0 relatie tn care unul dintre parteneri i~i exprima
dominarea
(sadismul), iar celalalt i~i exprlma supunerea
(mas 0 chismul).
Daca sunt masochist, imi gasesc placerea sexuala in suferinta (fizica sau morals)
pe care 0 suport in mod voluntar, ceea ce iml daimpresia ca am 0 putere sau un
control asupra celuilalt. In sinea mea, rna simt chiar gol, neputincios i~ a-mi cre~
viata ~i a avea relatii satisfacatoare cu ceilalti, p_e to~t: planurile .. ~ce~a:l
sentiment de neputinta exista si daca sunt 0 persoana sadtca, dar se exp!lma III
alt mod. Mi-am dezvoltat 0 parte dura pentru a rna proteja de ceilalti. Inca de
cand eram copil am fost nevoit sa rna apar de anumite persoane care aveau 0
putere asupra mea. A trebuit sa tmi refulez emopile ~i durerea. C~nd am cresc~t,
am vrut sa Ii pedepsesc' pe ceilalp. pentru ce s-a tntamplat 10 trecut. Prill
practicarea sadomasochismului
reu~esc sa gasesc un a~umit :chilibru !n
relatiile mele. Totu~i, dadi simt nevoia de a practica aceasta forma de relat1e,
vreau sa rna eliberez de 0 suferinta, de un anumit stres interior ~i uneori, chiar de
un implus de a rna sinucide. Reu~esc acest lucru prin faptul ca imi exercit puter~a
de a controla sau prin supunere. Ma eliberez astfel de angoasele mele. 0 parte dm
1
i:
, !
Besnier (Ernest Henri): dermatolog francez (1831-1909), Boeck (~r

1917), Schauman~ (Jorgen Nilsen): dermatolog suedez (1879-1953)
70
Peter Moiler): dermatolog suedez (1845-
Marele Dicfianar al Boli/or ~I A/ecfiunilor - Cauzele subtile ale imbolniivirii
435
mine a ramas tnca in perioada adolescentei: rna revolt sl vreau sa le arat celorlalti
eli rna aflu sub control. Exista, de asemenea, un aspect de placere in durerea
fizidt Oare asta este ceea ce lml doresc in viata ? Aceste practici pot aparea in
viata mea in rnomentele in care rna astept cel mai putin, De exernplu, in anumite
conditii de stres puternic, as putea crede ca solutia consta in a controla sau a rna
supune, Trebuie sa fiuatent la faptul ca devin la fel ca obiectul atentiel mele.
Jar acest comportament, care poate parea negativ, poate amplifiea atitudinile
negative care exista tn mine.
Accept!" s~ dezvolt, in subconstientul meu, urmatorul program: sunt liber
atunci cand controlez ~i rna simt mai bine dupa aceea sau rna simt liber cand rna
supun "de bunavoie" ~i rna simt mai bine dupa aceea. Imi acceptlv dorinta de a
rna elibera de fricile mele si de lirnitarile mele, de a-mi dezvoIta rnai mult
modestia decat supunerea, de a fi indrumat, mai degraba de cat sa fiu controIat.
Astfel voi putea sa caut 0 forma de satisfactie mai adecvata pentru implinirea
'mea personala,
~015.SALivA
(in general)
Vezi$i: GLANDESALW~
OREION
Saliva are puterea de a elimina dezvoltarea microbilor. Ea ajuta, de asemenea,

prin capacitatea ei .de umectare, la trecerea sunetelor la nivelul gatului ~i la 0
; inghitire mai usoara a alimentelor. Are un rol important in prima etapa a
digestiei, transformand amidonu!. Prea multa saliva sau prea purina, 0 fae
ineflcienta, inutila, Daca sufar de depresie, am tendinta sa mananc repede, sa
inghit alirnentele intregi, ceea ce imi provoaca 0 lipsa de saliva si senzatia de
sufocare. Am impresia ca am "apa in gura" sau ca "im! curg balele de pofta"
pentru eeva sau cineva, lara insa sa imi satisfac doriritele.
Accept] 'I sa am ineredere in deciziile mele, sa decid sa las bucuria sa intre in
vtata mea, In locul regretelor, sa merg lnainte plin de lncredere. Actionand pentru
a obtine ceea ce vreau, saliva mea va functiona cu deplina putere.
1016. SALIVA -:-
HIPER ~I HIPOSALIVTIE
Vezi ~i:GUM
Hiposallvatla este 0 lipsa de saliva. Saliva este umoarea apoasa ~i putin vascoasa
care umezeste gura ~i alimentale. Glandele salivare secreta saliva care ajuta la
digestie. Pot sa respir mai mult pe gura decat pe nas, lucru care va antrena 0
, uscare a gurii sl a cailor respiratorii. Deoarece gura reprezlnta deschiderea mea
spre viata, rna pot Intreba in ce aspect din viata mea, dorintele ~i poftele me Ie
sunt acum "uscate" ~i de ce nu se manifesta aa cum a~ vrea eu. Este posibil sa
cred di evenimentele din viata mea nu rna hranesc destul ~i ca imi pierd interesul
pentru viata. In cazul hipersalivarii semnificatia poate fi aflata intrebandu-ma
dadi mi se intarnpla des sa "am apa in gudi", adica sa am 0 mu1time de fantasme,
de dorinte, de proiecte, care insa intarzie sa se tmplineasca. Am nevoie de
afectiune. Vreau sa fae sau sa spun tot feIuI de lucruri, dar rna simt limitat im
gesturile mele. Sunt in alerta, deoarece nu am incredere in mine. Marea mea
: nevoie de iubire, chiar i incontienta, se poate exterioriza printr-o hipersalivare
tn timpul noppL Oricare ar fi situapa, rna simt sub tensiune i nu sunt multumit
1111'
I
'J
11
1 111
IJIo~
. Jacques Martel
436
de relatia mea cu viata ~i cu tot ceea ce este legat de ea. Am nevoie de experiente
noi pentru a "rna linisti",
'
Accept! . sa constientizez darurile vietii si libertatea pe .care 0 .am. Las la 0
parte ce cred celorlalti $i traiesc tntr-un mod spontan. Ma bucur de momentul
prezent. Ma bucur de viata, rna rasIat $i gust fiecare moment de fericire. Ma
'impac cu toate dorintele rnele interioare $i actionez pentru a le implini.
1017.
SALMONELOzA SAU FEBRA TIFOIDA ~veri
~i: 'OrRAVIRE
(... PRlN MAN~,
INDlGESTI~
INFECfIl [IN GENERAL), INTESTINE""","DJAREE. GREtuRi
.
.
,".
'"
Salmoneloza
este 0 boala infectioasa cauzata de 0 bacterie (salmonela), care
provoaca tulburari digestive. Contarninarea se face de obicei, ,prin apa- murdara
sau prin man care.
.
_
Forme1e cele mai severe sunt febra tlfolda I paratlfolda. Simptomele .sunt
. diverse: vaI:saturi, diaree, sindrom infectios i toxic. In acest caz, rna tntreb ce
anume rna determlna sa traiesc atat de multa iritabilitate. Chiar daca pentru mine
era usor sa cred ca nu sunt responsabil de ceea ce mi se intampla, deoarece
mancarea era infectata (cauza exterioara a bolii], trebuie sa tmi reamintesc faptu1
ca, nu exista hazard 'i, ca elementele exterioare exista doar pentru a rna ajuta sa
declansez starea de rau pe care 0 traiesc in prezent, in viata mea, cu -privire 1a 0
situatle "pe care nu 0 diger si care rna enerveaza", Am 0 atitudine defensiva ~i
sunt extrem de tensionat. Ma simt prizonier, sunt neputincios sa actionez tntr-o
situatie. Situatia respectiva, care de obicei Implies familia mea, rna afecteaza
profund $i pentru ca, nu rna pot exprimaboala
va scoate la suprafata ceea ce nu
imi mai convine. Sunt foarte iritat. Imi caut adevaratele orlgini, vreau sa rna
tntorc la originile sau la credintele mele, dar ceva rna tmpiedtca. Ma revolt
impotriva numelui pe care il port, pentru di, am impresia ca rna Irnpiedica sa fac
anumite Iucruri. Trebuie sa fiu Ia inaitime $i sa raman tn. cadrul.a. ceea ce "este
acceptabil". Ma las inghipt de societate ~i de regulile ei. Trebuie sa exprim ceea ce
traiesc, ematiile care ocupa tot mai mult loc ~i care rna infe,cteaza, deaarece nu
mai vad nicio salutie. Am 0 povara grea pe umeri ! Viata mea este 0 furtuna de
emotii.
Accept!. sa restabilesc armonia in situatia respectiva i astfel, sanatatea mea
va fi mult mai buna. Ma voi imbogap cu 0 experienta care rna ajuta sa imi dezvolt
inte1epciunea. Valorizandu-ma
$i acceptandu-ma!.
a$a cum sunt, rna simt in
siguran~a $i stralucesc.de pace $i de bunastare.
'
,
1018.
SALPINGITA
Vezi
$i: CROrwcA [BoNA..}.. FEMINlNE1AH.CflUNl ...p INFEC'J'll [IN
GENERAL]
Salpingita este 0 infectie acuta sau ,cronica a trompelor
uterine (sau ale lui
Fallope). 'Trompele simbolizeaza intainirea cu parteneru1 meu $i comul)icarea
.cu acesta. De mu1te ori, boala are 1egatura eu neputinta pe care 0 simt fata de un
partener sexual.
,.
lmi este teama ca partenerul meu mii in~ealii J Am impresia di 0 persoana
apropiata, precum partenerul meu, tatal meu, unul dintre fratii mei, un prieten
Morele Dletianar al Boli/ar ~iAfectlunilor
- Cauzele subtile ale ;mbalnalliTii
437
:t~. m:a tnseta: sau m-a triidat prin atitudinile sale, prin gesturile sale, ceea ce
irm starneste 0 furie puternica. Oricare ar fi situatia, de obicei, este lmplicat un
aspect al sexualitajtl, pe care a' consider degradanta, Deoarece trompele
sunt
locul de tn~.al~re .intre sperma~ozoizi sl ovule, este posibil sa am diflcultati in
unele relatii dm viata mea de Zl cu zi. Am impresia ca fundatia relatiei mele de
cuplu este foarte firava, Oare Yom. putea avea copii candva ? Sau vom. putea
pastra familia unita ?
Acceptjv sa aduc iubire in situatla in cauza, pentru a vedea adevarul in

experienta pe care mi-o of era viata. Astfe1, voi fi mai fericita, cu 0 mai mare
bucurie de a trai ~i cu mai multa seninatate,
.
1019. SARCINA
[afectfuni in ...) Vezi $i: NA$TE~
GREfURI. SJiNGE - DIABET
~hia~. 'd~ac~ de obicei, ... sarcina

este 0 experienta fericita, poate fi i
mspalma~tatoare
?r~n grijile ascunse, prin indoielile, fricie ~i nelinisttle sale, mai
ale~ 1apnma ..sarcina. Aceste sentimente ascunse vor gasl a cale de a iesi ~i, in
cab tate de vutoare mama, nu sunt in stare sa Ie exprim verbal. Uneori.' am
!m~resia ca P:ov~dirile ~unt a~at de mart fata de ceea ce sunt eu capabila sa'duc,
mcat pot, la myel mconstianr, sa resping copilul.
Cred ca am, renuntat la tineretea mea si chiar la libertatea mea. Vad toate
responsabil~tapl:
p~ care tre~u~.e sa mi. Ie asum. Acestea sunt cateva afectiuni
care pot aparea m timpul sarcmn: arsun la stomac, care Indica dificultatea de a
lnghiti realitatea, consttpatta, care scoate In evidenta frica mea de a rna relaxa
tendinta mea.de ~a~tra ~ucr~rile.aa cum sunt acum, stiind ca venirea unui copii
va aduce schimbari rnajore In vtata mea. Un nerv sciatic dureros
indica frica
mea d~ a merge Inainte, in noua directie pe care mi-a adus-o viata, Un diabet
ge~~~IO.?al_~ste consecinta tristetii pe care 0 traiesc in aceasta perioada. Este
poslbil sa tralesc 0 nemultumire, sa imi fie teama ca voi trai 0 respingere cand imi
V~l vedea corp~l modificat i nu mai vreau sa rna ingra. Greturile indic~ faptul
ca transformar.Ile ~orp~lui meu imi dau "palpitatii". Resping imaginea mea de
acUl~: Sunt anXlOasa fata de natere i de capacitatea mea de a fi mama.
Invat sa am incredere in rriine i. accept!.
sa am toate' instrumentele
necesare pentru a trai aceasta experienta minumita, cu bucurie i in armonie.
, Acc~pt~ . sa imi iau un angajament fata de acest copil care se va nate. Accept!.
schlmbanle care vor avea loc in mine i care rna vor transfarma
intr~o noua
persaana.
'
,
,
1020. SARCINA
( ... prelungita)
, Cand _o s~r~i~a se preI~ngete dincolo de termenul abinuit, este posibil ca eu, ca

" maI?~' sa Iml doresc, mcontient sa cantinui sa port acel copU cat mai mult
~ poslbIl, ~eoare~e apreciez _ac~asta. stare, in care imi vad capilulin siguranta i In
'. ca~e legatura dmtre mama l cop II este foarte puternidi. Vreau sa il pastrez "la
, adapost de problemele" vietii de fiecare zi. Sau poate imi este frica de noile mele
, r~spo~abiIitati,
care vor aparea Impreuna CU capilu].' Oare voi fi la inaltimea
, situatlel? se va schimba ceva in viata mea de cuplu? Voi fi 0 mama buna?
:1
;f
!l,
l!
Jocques Mortel
Morele Dlctionor 01Boli/or $1Afect/unilor - Couzele subtile ole imbolnavirii
438
Nelinistile mele fata de nastere rna pot face sa aman ve;tirea copil~lui pe l~me.
Este posibil, totodata, ca copilul sa se simta atat de bine m acel mediu s~cunza~t
incat sa vrea sa ramana cat mai mult posibil. Pot intra in contact cu aspectul sau
divin sa il llntstesc, sa 11 asigur ca voi face tot posibilul pentru a rna ocupa de el,
di voi continua sa n iubesc ~i ca, de ab_ia astept sa 11 tin in brate, Trebuie sa rna
_detasez de copilul meu si sa rna conving ca are toate instrumentele
necesare
pentru a infrunta obstacolele intalnite.
Are nevoie doar de iublreav si de afectiunea mea,
iozi. SARCINA -
ECLAMPSIE
Vezi~:
CREIER -
EPlLEPSlE, TENSIUNE ARTERIALA-
HIPERTENSIUNE
Eclampsia poate aparea la sfarsitul sarcinii, fiind 0 af:qiune ?ra~a, car~cteri~ata

prin convulsii secundare asociate cu 0 crestere grava a tenslU~ll wartenale. l?! cu
edern cerebral. Apare, de obicei in tlmpul prirnei sarcini. Seamana cu 0 cnza de
epilepsie, se caracterizeaza
prin pierderea cunostintei, ~nt~pe.n~rea mern~relor sl
convulsli. Este ca si cum ai fi lovit de fulger. Eclampsia indica faptul ca -sunt 0
femeie
care, din nesiguranta sau culpabilitate, va respinge sarcina sa~ tOwct e~a
ce
,1",
l!~."
lI-
poate reprezenta venirea copilului. Sau este posibil sa am 0 r~nchmna ~ata de

partenerul meu, pe care 11 fac responsabil ~i vinovat de sarclI~a- mea. In -alte
cazuri eu ca mama, pot avea 0 dificultate in a acceptat.
vemrea pe lume a
copiluiui ~eu, rna resping, rna simt tncapablla sa ipli as urn noile responsabilitati.
Ma simt intr-o inchisoare si vreau sa rna eliberez. lmi este frica de moarte: a mea
_sau a hahelusului. Ma simt neputincioasa
si prefer sa rna ascund in spatele
altcuiva, in loc sa merg mal departe. Dilema in acest caz este canu pot avvea
-incredere in nimeni pentru a aduce copilul pe lume: doar eu pot sa fac acest
lucru. Trebuie sa.fac fata tuturor emotnlor care se izbesc in mine si nu pre~ stiu
cum sa reactionez. Sunt sensibila la comentarii si la critici. Daca am nevoie de
multa ateritie, oare acest copil iroi va lua tot ceea ce primesc de la ceilalti ? Va
deveni centrul atentiei iar eu, voi fi ca 0 fantorna ? Ma simt foarte vulnerabila $i
irni doresc acest cop ii, dar in acelasi timp, vreau sa imi pastrez spatiul vital.
_
invat sa astept venirea copilului cu 0 atitud}ne pozitiva, stiind ca am ~ot c~ea
ce este necesar pentru a-I ajuta in evolutia lui. Imi acord timp pentru a vizualiza
felul in care vor evolua sarcina ~i nasterea sl sunt convinsa ca a~a va fl. Astfel imi
pot creea viata ~i pot construi 0 baza solida pentru copilul meu. Sunt destul de
puternica ~i primesc tot ajutorul de care am nevoie.
i:,
I.'
I1:
i:
::
I
" i
,l
J
rI
. :
mama sa traiesc 0 angoasa fata d~ natere ~i sa am 0 retinere in a na~te. Inn

dores~ aceasta sarcina ~i, in acela~i timp imi este frica. Poate am impresia
cuibul pe care il ofer copilului este prea mic $i rna voi afla intr-o situape difieila.
Sau poate imi este teama ca partenerul rneu rna in~eaUi sau m-a in~e_lat intreeut
ca,
Sau poate eu voi in~ela pe cineva ?
,:\
: i
,
10ZZ. SARCINA ECTOPIcA SAU EXTRAUTERINA

sarcina ectopica se dezvolta in afara uterului. in acest caz este posibil,~ e~
439
Acceptlv sa las sa evolueze procesul natural al vietii i sa las energia sa

cireule liber 'in interiorul meu pentru ca elernentele vietii sa ocupe locul rezervat
conform planului divino
1023. SARCINA Vezi:NA$TERE-AVORT
1024. SARCINA
FALSA
Este posibil sa experimentez

fizic aceleasi simptome pe care le are 0 femeie
tnsarcinata, chiar daca eu nu sunt, stare care se numeste sarcina falsa, 0 sarcina
falsa indica 0 incertitudine, 0 nesiguranta fata de responsabilitatile
$i dorintele
rnele. Pot sa irni doresc sa am un copil. Dar rna intreb daca voi fi la inaltime. Oare
sunt capabila sa indeplinesc toate nevoile i dorintele copilului? Poate ca nu ...
Daca 0 sarcina nervoasa
apare in cazul in care sunt 0 femeie celibatara este
important sa verific daca am dificultati pe plan sexual. Poate vreau sa am un
copil, dar nu vreau sa am 0 relatie afectiva cu cineva. Poate lmi este frica de toate
responsabilitatile
pe care le impllca faptul de a avea un partener, desi imi doresc
unul, Am tendinta de a-mi crea iluzii si a rna amagi, Corpul meu reactioneaza la
tmaginatia mea. Imt place sa joe un rol, sa tree drept altcineva. Ma las invadata de
ceilalti. ~hiar daca sarcina falsa afecteaza femeile, poate, foarte rar sa apara ~i la
barbati. In acest caz rna intreb cum se poate produce asa ceva. Este important sa
imi arnintesc, fie ca sunt femeie, fie ca sunt barb at, faptul di exista doua parti in
mine, Yin (partea feminina) si Yang (partea masculina). Chiar daca sunt barbat,
imi pot dezvolta instinctul matern si anurnite frici asociate de acesta ~i astfel sa
dezvolt simptomele
unei sarcini
false, prin empatie sau prin simbioza
energetica.
Verific care sunt nelinistile pe care le traieste 'in prezent, copilul meu interior. Voi
putea sa il linistesc, sa ii ofer iubirea mea si atentia de care are nevoie pentru ca
totul sa revina Ia normal..
.
..
Acceptlv sa rna nasc in mine insuml. Las sa se nasca dorintele mele, tot ceea
. ce am in adancul meu i vrea sa iasa la lumina. Astfel imi ocup tot mai rnult locul
care rni se cuvine in Univers.
1025. SANGE (in general)
Pentru .a f~nc!iona bine 0 ma~ma are nevoie de un
_Combustibilul corpului este sangeJe, care, pentru a fi eficient,
; liber in tot corpul. Daca combustibilul
contine impuritati
motorul, care in acest caz este inima . Sangele simbolizeaza
setea d~ via!a ~i impuritatile pe care Ie contine pot provoca
combustibil
bun.
trebuie sa circule
poate afecta gray
bucuria de a tdii,
afectiuni in intreg
corpul. In functie de alimentapa

mea, stornacuI produce 0 energie care imi
.' forti fica sangele sau 11face anemic, la fel ca in cazul unei ma~ini, care are nevoie
:~de un cornbustibil bun. Sangele reprezinta energia care drcula in mine. Este
(centruI inimH. mele. Globulele ro~ii (hematiile)
transporta
oxigenul de la
. plamani pana la celule. Acestea poarta viata, actiunea.
Globulele
albe
i:(leucocitele)
apara
organismul
de intru~i ~i: reprezinta,
de asemenea
-I
; i
1-:
~..i
~-,
'1
T 1 ..
"
'1'11~"~'~'1
1':
Jocques Martel
440
Morele DiCflonar 01Bolilor ~I Afectiunilor
personalitatea mea.: ceea ce sunt Circulatia sanguina simbolizeaza dorinta de a

evolua a flintei umane. 0 circulatie proasta indica faptul ca iubirea mea este
blocata, nu reusesc sa lmi exprim sentimentele, sunt tn conflict cu .notiunea de
iubire. Bebelusul aflat in pantecele mamei lui este legat de aceasta prin sistemul
sanguin, sangele contine intreg bagajul meu genetic sl ereditar. Prin urmare, daca
am dificultati legate de sange, rna pot tntreba daca traiesc un conflict cu un
membru alfamiliei mele, din linia mea de sange, din clanul meu: este posibil sa
rna simt ca un strain: Poate nu m~ implic destul de mult, la nivel afectiv, tn familia
mea.
Mesajul pe care mi-l transmite corpul esteacesta: sa las' sangele sa curga In
venele mele, sa las iubirea sa ajunga pana la tntmav mea, sa acceptjv sa dati ~i
sa primesc bucuria de a trai. Fac loc ideilor nol, deoarece sunt 0 persoana
excepponala !
.
.
.
1026.
SANGE [afectiunt ale ...) Vezi~: SANGE / ANEMIE / LEUCEMIE
o proasta
circulatie a sangelui indica lipsa bucuriei de a trai 'in vlata mea. Ma

simt amortit, ideile mete sunt incalcite. Am impresia d trebuie sa rna bat pentru
viata mea. Sangele meu este afectat atunci cand tralesc mai mult la nivelul
gandurilcr decat la eel emotional. Mi-arn pierdut bucuria de a trai, 0 boala care
afecteaza sangele este semnul unei rani profunde, care nu a fost nici acceptatajv,
nici iertata,
. Am impresia ca traiesc 0 viatl3 clandestinii, nu simt ea fae parte eu adevarat

. dintr-un grup, din familia mea. Sufar pentru ca nu am locul meu 'in clanul familial.
Totul se amesteca 'in mintea mea si nu mai stiu incotro rna Indrept Deoarece nu
rna respect, sunt tot timpul rara energie. Imi traiesc relatiile tntr-un mod
superficial, iar banii, puterea, sexul, aparentele sunt pe pi'imul plan. Am impresia
ca am tot timpul nevoie de cons;mtamantul celorlalti pEmtru a fi In randullumii.
Ma stresez, rna agit tot timpul, chiar ~i pentru lucruri marunte. Ceea ce vreau eu
adevarat este sa traiesc Ia nivelul inimii. ~i al sertsibilitalii mele. Dad scuip
sange, este un semn ca sensibilitatea mea nu mai rezista, ca am lin prea-plin de
amintiri dureroase din trecut, care rna urmaresc ~i de care este absolut necesar
sa rna debarasez. Este ca i cum corpul meu ar avea nevoie de () cura~re
completa. Am nevoie de mi~care, de schimbare, de noutate.
..
Pentru a-mi regasi bucuria, accept!" ideile noi, recunosc frumuseple din
'j'urul meu, sunt zambitor In rata Vielii. Con~ientizez faprul
traiesc, cat de mult
imi doresc sa traiesc. Doar de mine depinde acest lucru. Reiritru In contact eu
tandretea ~i eu iubirea din interiorul meu:
c~
1027.
SANGE -
~l Hemoglobina:
oxigel)ului in sange.
1..1;+
ANEMIE Vezi ~i: SANGE / CIRCULATIA SANGUINA / LEUCEMIE
Anemia reprezinta diminuarea nivelului de hemoglobina71 din sange. Anemia

feripiva (datorata lipsei de fier) este forma cea mai frecventa. SangeJe
'reprezinta bucuria de a trai, iubirea i emotiile. Stare a de anemie are legatura
I; \
1 1 l
1..-
proteina conpnuta in :globulele r~ii,
carora Ie d1i culoarea ro~e !iii
care asiQiJra transportul
_.,
Cauzele subtile ale imbolniilllrll
441
cu. o li~sa de bucu~ie, ?e forta si d: profunzime a iubirii pe care 0 simt pentru

mme~sr pentru ceilalti sau cu nemcrederea In capacitatea mea de a iubi cu
adevarat, cu forta si eu determinare, eu 0 descurajare si un refuz al vietii sau cu
impresi~ de a fi li~s~t de valoare ~i de a se opune iubirii, .de unde' provfne
d:~alonzarea proprier mele persoane, Ma devalorizeztn aspectele care rna fae sa
t~alesc, a poarta prin viata, mal ales speranta si aspirattile rnele. Imi -traiesc
viata dupa fo~mu~a':da, dar ...", adica cu putln interes ~i rna simt Iimitat peste tot.
As:t"el,cred c~ n~ irm pot realiza aspiratiile cele mai profunde. Am impresia ca ma
priibusesc, ca viata mea sau ca familia mea se destramii. Lucrurile care rna fac sa
~raiesc ,~~mai v_alorea:a p~ea mult pentru mine. Trebuie sa fiu sprijinit de ceilalti,
pen~u ca am lmpresla ca nu sunt suficient de, puternic pentru a-mi' realiza
d.ormtele :e~e mal profunde. Este posibil sa traiesc disperare si resemnare. Ma
sl~t.~~fen:~t<slab I ~mov~t i nu mal am deloe energie. Este ca ~i cum cineva
ml-~~ suge sangele.sfmt ca sunt facut bucatele ... Ma sufoc in mediul meu sau in
'. fam~ha mea, de care rna simt indepartat. De ce este nevoie sa ajung pana la
. epUl~ar~ p~ntru a ~ recunoscut de oamenii pe care ii iubesc? Sau pot manifesta
, m~lta rlgiditate ~a!a de evenimentele din viata mea. Ii pot purta pica cuiva sau
.. c~lar sa vreau sa II omor, crezand ca astfel lmi voi usura povara, Toate aceste
:, slmpto~e s~nt ,re~Ita~I'un:~ m~~i ~Iabiciuni la nivel sanguin. In limba engleza
pentru fier exista cuvantul Iron I se poate face un joc de cuvinte schimband
.::ir?n':,cu I run" ("eu fug"), La fel, In limba franceza, putem inlocut "fer" [fierj.cu
faire (aAface): ~ersoana anemica nu mai simte destula bucurie i motivatie
pentru a mdephn~ tot ce~a c: are de facut ~i nu mal poate alerga pentru a obtine
,. ceea ce vrea. Am irnpresra ca nu pot face ceea ce trebuie pentru a regIa 0 situatie
sau ceea ce.fac n.u.e~te corect. ?are de ce refuz sa folosesc energia universului,
este AdISPO~lbI~p,aentru mme? De ce Imi este teama? Ce rna determina
~mlfac
sa sange
rau? Am un sentiment profund ca nu am fost iubit de familia mea
:' ~l poa~e chiar a vrea, incontient sau nu, sa suprim unul sau mai multi membri ai
: aces.tela: ~raiesc un conflict legat de iubirea pentru "clanul" meu. NU am nido
. ~otlvatIe, deoarece nu ~tiu, ee rna bucura cu adevarat. Nu sunt in contact eu
.: mt:rioruI ~eu~ Viito~u~e~te ne~ar, nesigur ~i periculos. Gandurile mele negative
.,/a~a. de mm~ ~msuml ImI seaca energia. Este ca ~i cum nu a putea integra
.. -reahtatea fizlca.
'.
.. .
Acee?t !." sa spun da acestei minunate energii, care poate sa imi alimenteze
..;: ~ata cu lUblre ..Ale~ CA~" rija alimentele ~are rna ajuta sa imi hrailesc corpul
~i
,:slstem~l sangUl.n, s.a ~ml refac fortele. Incepand de acum, privesc, obsev i
,desc?par bucuna dm Jurul meu. Este peste tot: in familia mea, la serviciu In
::relatnle eu ~ri.etenii~mei. Fiintele de lumina sunt, de asemenea, aHituri de mIne,
;:pentru a ~a aJuta sa cresco Accept!. sa Irni traiesc viata, In loe sa 0 traiesc pe a
:~o~elorlalti.lmirecunosc dorintele profunde.
n:
~:fE
.i:~.
'1028.
SANGE - ARTERE
Arterele sunt "vasele care conduc sangele oxigenat de Ia inima.

organe.
la celelalte
_
I .. 'I
. 'I
..
~!
'I"
Jacques Martel
Marele Dietlanar al Boli/or $; A/eetlunilor - Cauzele subtile ale imbolnavlrii
442
Arterele la fel ca si eelelalte vase de sange (vene, capilare etc.) simbolizeaz~

mijloacele de manifestare a calitaplor divine ale iubirii. Se iutlnd 'in tot corpul si
cornunica cu fiecare parte a acestuia. Arterele sunt conectate, de asemenea la tot
.ceea ee tnseamna "vtata",
.' .
:
u
: Ele fae sa circule bucuria de. a trai ~i' .ele ne ajuta sa comunica~Ju s~ ne
sxprimam emotttle, sa pastrarn contactul cu unive~sul. Arterele exprima cat de
.lntens rna irnplic 'in viata. Daca tensiunea nervoasa creste foar~e ~ult,. ac~asta
duce Ia un echilibru emotional, care poate rezulta dintr-un conflict mtenor mtre
"lumeamea fizica" si "lumea mea spirituala". Ma aflu intr-o situatie~i~ ca~e ~uupo~
actiona: de exemplu, vreau sa plec de acasa, dar exis:a ce~a c~ rna impiedica ~a
fac acest lucru. Congestia indica faptul ca sunt prea implicat mtr-un aspect ~n
viata mea sau Intr-o emotle, care poate fi nefast~ pentru min~, preeu~ furl~
gelozia etc. Atunci cand am a dificultate sau nu irm ~al. expr.m~ e~ojille, rna
inchid (rna blochez) si pot fi afectat de diverse afectiuni d:. ~mma', yr:cun:
.arteroscleroza, tromboza, angina pectorala etc. Bucuria de a trat m~~teaza sa mal
circule prin mine. Este posibil sa rna devalorize: cu ?rivirela sarcI~ll: pe care le
am de indeplinit. Tot ceea ce vreau sa realizez m viata mea, necesita-prea ~ult
efort si prea multa energie. Este greu sa imi structurez bin.~ mun~a sau sa ~
cladesc pe baza solida Toate acestea pot fi cauza une~ e~olll a~erl~l: ~ un~l
membru. Carotidelen sunt afectate daca am impresta ca trebuie sa irm apar
mereu ideile sau daca Imi este teama ca ceilalti 'imi fura ideile rnele bune.
Frustrarea
mea sa
fajacircule
de viata
crea slarterita,
. .. un~r
Pentru ~icafuria
energia
maipotregulat
sa impiedtce as~fel aparttta
scleroze (care simbolizeaza bloeajele energetice), a~cept!~ .sa.~u mal d~schlS
'fata de bucurie ~i circulajia acesteia, fiind deschis la mvelullmmn', acceptand!,
sa imi schirnb atitudinea ~i sa las iubirea sa circule in tot corpul.
1029.
SANGE - CANGRENA Veri ~i:AMPUTARE, INFEqn
Cangrena ischemica este cauzata de oprirea fluxului sang~in 'intr-~na ,sau mai
multe parji ale eorpului, ceea ce duce la moartea jesuWlUl respectiv. ~Fluxul. de
sange are legatura cu exprimarea sau repner:a ~ubirii m:le .f~ja de Umvers ~l cu
bucuria mea de a trai. Astfe}, daca cangrena 1ml afecteaza plcloarele, acest !ucru
simbolizeaza ca rejinerea sau Upsa iubirii din interiorul rneu este atat .de
profunda, 'indit se opre~te complet din mi~carea Asa~De obicei, 'in acest caz,
f~lca de viitor ~i nesiguranja faja de ceea ce mi se va mtamp~a, sunt foarte
~uterm~e. Ma distrug ~i rna intoxic cu culpabilitatea mea, de ru~me sau. de
0
syparare ~l A parte din mine este pe cale sa moara. Ma simt foarte murdar. Slmt
ca regresez III loc sa evoluez, dau 'inapoi, in loc sa avansez. Mi-am pierdut
puterea creato~re. Viaja trece ~i nu mai simt nido bucurie. Pentru ca rna
distrug, vreau sa h se
'intample acela~i lucru ~i celorlalp ~i am impresia ~a am 0 oare.care putere asupra
loc ~i vreau sa ii _simt neputincio~i, la fel ca mine. In cazul unel cangrene uscate,
72
1 1 1 1
Carotide: artere din' zona gatului ~ a capului.

1 1 I J...-
sangele nu mai iriga tesutul afectat In acest caz, este indicat sa reiau contactul cu
mine In~uIhi suu eu bucuria din mine, referitor la aspectul din viata mea care este
afectat In cazul cangreneiumede,
care rezulta 'in urrna unei infectii
' ,sunt nevoit
.
sa fac faja unor ganduri otravitoare, unor ganduri legate de moarte. Cangrena
gazoasa
(foarte
rara)care
estese cauzata
infectle
bacteriana,
in urma
unei rani,
produsa de
bacterii
dezvoltade
'in medii
lipsite
de oxigen.
Prin urrnare,
sub
piele se formeaza gaze proveriite din proliferarea germenilor infectlosl. Nu am
doar idei legate de m:oartea unel parji din mine, ci simt ~i 0 resplngere la gandul
ca tocmai aeea parte din mine, rna deterrnina da traiesc 0 astfel de situatie.
Acceptj.' sa reintegrez sangele ~i iubirea in exprimarea a ceea ce sunt, In
viata mea. Invaj sa rna accept!' asa cum sunt ~i sa imi redescopar bucuria de a
traL Devin stapan pe viata mea.
1030. SANGE
- CIRCULA TIE SANGUINA Vezi ~i:lNlMA, RAYNAUD [BOALAA LUI ...]

Clrculatia sanguina este legata de inima' ~i de sange, simbolul vietii. Sangele
circula 'prin toate vasele din corp: artere, arteriole, vene, capilare. Aceste vase
sunt necesarepentru a distribui iubirea, bueuria ~'iviata in lntreg corpul. Inlmav
mea (sediul iubirii) acceptalv sa transmita sangele (energia) in flecare parte a
fiintel mele, ihdiferent de importanta acestela, tara discrimlnare.' Sangele
reprezinta vigoarea mea, placerea de a tral si ceea ce sunt acum, in' acest univers.
Teate problemele legate de circulatie au legatura cu sangele si cu flinta mea. Daca
tralesc 0 situatie diflcila pe plan emotional sau mental, energia care lmi anima
fiinta, se pierde. Aceasta slabire a s'angelui ~i a circulajiei sanguine simbolizeaza
, faptul ca rna retrag, la nivel emojional, dintr-o situatie care rria afeeteaza 'pe
moment, deoarece nu am destula,"energie" pentru a merge inainte. Ma protejez
de emotiile care torisuma prea multa energie, deciarece este dureros sa Ie simt
atat de puterrtiC. Nil ias sa drcule destula iubire in via}a mea. Ma autoeritic foarte
sever; surnr ~i traiesc multa tfistete'-' interioara. Bucuria mea de a trai ~i
.bundispozijie se diminueaza, ideile rnele devin confuze. Am 0 viata sociaHi
anosta, plictisitoare ~i plata. Am nevoie sa fac "sa circule" multe prbiecte, idei,
senzatii. Dadi nu, totul va "'injepeni" din cauza stresului meu, a suferinjei, a
"oboselii, a furiei mele. Acela~i efect II poate avea ~i <> stare de supraexcitahilitate
'.:"sau 0 obsesie, care produc un dezechilibru in circulatia sanguina. Lipsa bucuriei
. .~ rna determina sa Imi neglijez responsabilitajile. Am unele blocaje care rrla obliga
.. " sa evit anumite situajii. Este un mod de a spune nu vietii, de a-mi dari,
,c incon~tient, moartea.
Exista riseul de a iei la suprafaja mai rnulte "m'odele"pe
; care Ie triliesc (controlu}, abandonul, indiferenja faja de viaja, nevoia exagerata
, de atentie, dorinja de a muri...) Tulburarile de circula~ie se manifesta mai intai la
~i;maiIii~i la picioare, la partile externe i active ale corpului, cele care rna indruma
'~,in univers. 0 circulatie sanguin~ proasta care imi' afecteaza picioarele, are
.. legatura cu directia mea emotionala, cu emojiile pe care pot conta ~i la care tin.
~.,Lanivelul mainilor, reprezinta expresia emotiilor mele ~i 0 dorinja de rna opri din
~~,;~eeace fac in prezent. Mainile ~i picioarele reci indica a retragere 'in sine,
.....r.e. tragerea din participarea emotion~Ia la universul meu interior. Nu mai vreau
sa
i!
_
1
443
.,
l'
J'
1 &.....
Marele Dlet/anar 018011i0rli A/ectiunilor

444
fac parte din spectacol, voi sta .la ~stan~ ! Un chea~ de sange simboli:eaza un
secret bine pastrat, un eveniment m care am avut tmpresia ca sunt tradat sau
pacalit ~i,in loc sa las emotiile sa curga, le-arn lasat sa se intare~sdi ~i sa form::e
un cheag de sange, Printre afectiunile circulatlei sangume se numara:
ateroscleroza, arterioscleroza, cresterea nivelului de colesterol, trornboza,
embolia etc.
'.'
:
.
..
.:
....
AcceptL. sa ma privesc in fata si mai ales lmi observ atitudinea (aja ?e via~ !
Viata nu este destul de frumoasa, pentru a profita din plin de e,!? lml deschid
immav spre iubire, am grija de mine ~i mii las indrumat de via~. Intotdeauna se
va.lntampla tot ce este mal bun pentrumine,
1031.
SANGE COAGULAT( ... in vene san in artere], CHEAG .Vezi ~i: sANGE
TROMBOzJ'
Sangele reprezinta bucuria -care circula in corpul men. Cand sangele se

, coaguleaza, s~ formeaza un cheag, 0 masa sem!-solida. AcestaAeste necesar pentru
a opri o. hemoragie atunci cand vasele de sange se rup .. Can~ coagularea eS.te
deficitara, este un semn ca, rana emotionala, care se manifests pnn hemoragie,
mi se pare imposibil de vindecat intr-un fel, este ca ~i cum m-as lasa. sa ~o~:
neputinta mea, lipsa mea de putere asupra vietii mele: da na~t~~e dlsp;rarn.
Traiesc tot timpul in trecut. Energiile.mele profunde sun:m dezechlllb~u. ~and s~
forrneaza brusc un cheag (tromboza), de exemplu m urma unei circulapt
proaste, acest lucru poate provoca 0 ocluzle?" sau 0 embolie. Este ca ~~cum.a~
pune un dop, care ar bloca tntreaga circulatie a sangelui, Cheagul poate simboliza
un secret foarte bine pastrat, 0 minciuna sau 0 tnselaciune, care nu au fost
niciodata exprimate.,
.
. .. ' .
. -. .: ,
. Acceptt. sa las sa circule bucuria in mine ~i rna pregatesc_ pentru 0 viata
noua. jmi recunosc puterea l)i locul pe care tl am in univers. Fiecare _situape,
fiecare dificultate din 'viata mea imi aduce mai multa tntelepciune l)i mai multa
jubire. Am tot ce tmi trebuie pentru a-mi schimba viata: nu mai dimane decat sa
rna hotarasc !
il
'I,
i\
1032. SANGE - COLESTERDV4 vezi ~i:SANGE / [iN GENERAL1/ CIRCULATIA sANGELUl

Colesterolul are legatura cu sangele, simbolul bucnriei de a trai. Colesterolul
provine din anumite alimente nevegetale. Organismul nostru 11:ransf?rma, in
ficat. Este 0 componenta important~ pentru peretele celular. Dac~ cantltatea de
colesterol este prea mare, acesta se depune pe vase Ie de sange ~i reduce, treptat,
diametrul acestora.
'.
Care de ce se intampla acest lucru ? Pentru ca mi-am pierdut bucuria de a trii !
. in adancul meu, cred ca nu merit sa fiu fericit, sa fiu vesel ~I ac~asta bllcurie
circula foarte ~eu ! "Imi fac sange rau" sau sange bun (precum colesterolul).
73
74
\ . : _1 '
Oduzie: obstruqie totalii sau parpalii.

.
.
.
Colesterol: existii mai multe fraqiuni de colesterol, dintre care LDL (din dHenum!reaIn hTba engleza ~wDens~ty
Lipoproteins (Iipoprote(ne cu den;itat: joasJ), a~n~mitul "colest~1 ~u

Lipoproteins (Iipoproteme cu dens/tate maltii), a~numitul colesterol 'bun .
'.
,'I
445
Cauzele subtile ole imbolniiviril
Jacques Mortel
...
~":r'~~_"''''~1
-r-'--.
$1
....
HD~ (In englez~ High Density
-,----r--r-,"
Of
Este nevoie Sa redescopar sensu I vietii mele. Oare viata mea merge fn sensul fn
care imi doresc eu ? Ma pot intreba, de asemenea, daca Imi fac prea rnulte griji,
rnai . ales cu privire la mama mea sau la familie. Este posibil sa creases
colesterolul dupa anumite evenimente, precum pensionarea, deoarece nu mai
am bucuria de a trai pe care Ii ave am cu colegii de munca sau cu oamenii pe care
Ii intalneam la munca, Aceasta crestere se poate produce ~i atunci cand pleaca
cineva drag; care imi aducea bucurie in viata, in acest caz, in loc sa dezvolt un
diabet, care este simbolul unei tristeti profunde, corpul' meu interpreteaza
evenimentul ca pe 0 pierdere a bucuriei de a trai, ceea ce deterrnina cresterea
nivelului de colesterol. Acest lucru se poate intampla ~i dupa pierderea unui
animal de companie sau tn orice situatie care poate sa imi diminueze, constient
sau nu, bucuria de a trai, Uneori traiesc ~i un sentiment de nesiguranta, Traiesc 0
situatie intr-un mod dramatic. De exernplu, in cazul in care vreau sa realizez un
protect, sa construiesc ceva, un lucru -Ia care tin mult, dar nu sunt ajutat de
nimeni.
Nu pot
conta decat
insumi rise
~i acest
foarte
multo Dad
las aceasta
stare pe
sa mine
se agraveze,
sa am,lucru
intr-o zi, afecteaza
un atac cardiac.
Daca nu rezolv situatia care rna face sa imi pierd bucuia de a trai, este afectat un
aspect foarte important din viata mea - iubirea. Cand bucuria mea se pierde, este
ca ~i .cum as simti mai putina iubire in mine, de aceea pierderea bucuriei tmi
afecteaza inima . Un nivel crescut al colesterolului indica faptul ca lml este greu
. sa rna implic cu adevarat in viata mea. Ma simt ca un actor care [oaca 0 piesa de
rna
teatru: fac parte din spectacol, dar nu tmi insu~esc in totalitate emotiile. [oc un rol
.pentru a le fi pe plac celorlalti, cand de fapt ar trebui sa fac ceea ce imi place mie.
. Am devenit foarte altruist, pentru a evita sa fiu considerat egocentrist. Am
.Impresia ca, visele rnele sunt ireallzabile, inacceptabile. lmi 'caut identitatea. Ma
. identific mai -mult cu familia mea, pe care 0 vad cum 'se destrama, se distruge.
: Poate fi vorba despre .familia mea biologidi, dar ~i despre un grup din care fac
'; parte, sau despre colegii de munca. A~vrea ca familia mea sa fie unita, sa traiasca
'in armonie, dar rna simt incapabil sa intervin. Majoritatea colesterolului animal
{provenit din carne ~i produse lactate) apare din cauza unei alimentatii prea
, bogate, a occidentalilor. Alimentele cu continut bogat in colesterol, reprezinta 0
<anumita satisfacere egoista, a apetitului meu. Ma simt bine, tara sa rna gandesc 0
, clipa ca, acest surplus imi poate deteriora ~i chiar distruge sanatatea! Este 0
:,dluzie sa cred ca Ii produc 0 placere corpului meu. Verific daca rna iubesc intr-un
'5'mod putin cam "egoist sau egocentric". Absorbind alimente 'cu continut prea
:;.mare de colesterol; Imi neg bucuriile vietii. Intr-o zi, va trebui sa platesc acest
. '. elucru. Chiar imi doresc 0 astfel de afectiune ?
Accept t'l sa rna schimb imediat l)i sa las sa circule bucuria in mine, ca un
. ;:.;copicl are se minuneaza in fata frurnuse!ilor vietii ! imi neutralizez frica de a
trai
; .dn bucurie ~i accept! 'I sa las bucuria sa intre in viata mea. AtceptL. sa fiu eu
..--;':.$lnsumsia, imi realizez visele. Savurez fiecare moment, deoarece am dreptul sa
fiu
'~i;fericit.
SANGE - DIABET ( ... zaharat) Vezi ~i:BOLI EREDITARE- sANGE - HIPOGLICEMIE

j
1 I
1 1 '1 I
J -----------
.....
Jacques Martel
Marele Dictionar al Boli/or ~iAfecfiunilor
(:n
"
1 ...
447
se adauga un sentiment de dezgust, de respingere, de dispret fa~a de

evenimentuI respectiv.
Astfel ca, imi este foarte greu, din cauza constrangerilor de tot felul sa regasesc
aceasta bucurie, de' care am atat de mare nevoie. Chiar daca trece timpul, lipsa pe
care 0 am si suferinta care decurge din ea, persist ... Este posibil sa fi pierdut un
prieten foarte bun sau un cornplice, una dintre putinele persoane careia puteam
sa ii spun totul despre mine. Sau imi este teama de ceva sau de cineva si, lara sa
Imi dau seama, ajung sa dezvolt 0 adevarata paranoia, legat de acest subject.
Constient sau nu, ma gandesc tot timpul la acest lucru. Am impresia eli sunt
nevoit sa fac fata unui adversar de talie mare ~i nu stiu care dintre noi va fi "eel
rnai puternic". Oare forta mea primitiva va fi mai puternica ? Aceasta forta este in
interiorul sau in exteriorul meu ? Este 0 incercare foarte solicitanta pentru mine.
Sunt "gata de lupta", tmpotrlva vointei mele! Din acest motiv, glicemla ridicata
reprezinta rezerva de care am nevoie pentru "a fi pregatit tot timpul" daca va fi
nevoie sa lupt (zaharul din sange este eel care furnizeaza energia muschilor mei,
pentru a rna Iupta). Daca sunt in conflict cu autoritatea, este posibil sa simt chiar
o oarecare placere sa rna opun cuiva, unei situatil sau unui principiu?
Hiperglieernia va aparea intr-un astfel de moment. De asemenea, pot avea un
sentiment de neputinta fata de prezent. Adica rna simt incapabil sa actionez, sa
due la capat sarcinile pe care le am.
.
Nu am energie sa lnaintez, sa merg mai departe. Ma simt Impins sa fac lucruri fata
de care rna opun. Pe plan biologic, zaharul consinut in corpul meu este eel care
produce energia calories, necesara pentru miscare, Nivelul de zahar creste in
sange deoarece este vorba des pre un zahar care se transforma foarte repede ~i
poate fi folosit imediat. Astfel devin puternic ~i pot face anumite lucruri repede ~i
eficient. Am nevoie sa fiu responsabil de viata mea, incepand de acum. Am nevoie
sa schimb situatiile care rna afecteaza, incepand prin a vedea iubirea ~i bucuria
din toate aspectele vietii. Zaharul este in relatie cu blande!ea i cu iubirea. Daca
sunt un eopH, care sufera de diabet, imi este teama di unul dintre parintii mei
sau amandoi, nu au incredere in mine i ca ii voi dezamagi. {mi este frica sa rna
implinesc, sa devin eu insumi. Am nevoie de tandrete ~i de afectiune, dar nu tiu
cum sa Ie caut. Simt 0 nesiguranta, dar nu tiu cum sa spun sau sa exprim acest
lucru ~i devin tot mai aspru. A~vrea sa nu fiu nevoit sa fac fata acestei situatii i
rna simt crisp at fata de amploarea ei. Ma stresez tot timpul, bat pasul pe loc. Este
ca i cum nu a avea _nicioputere asupra vietii mele i totul tmi este impus din
afara. Simt 0 ang~asa pentru di nu mai ~tiu cine sunt, nu ~tiu cum sa am
incredere in mine. Inca nu m-am acceptatL. a~a "cum sunt", in calitate de fiinta
umana. Ma' simt in nesiguranta, in instabilitate, fata de viitor. Nu vreau sa
imbatranesc ~i sa devin "mare". Diabetul, hiperglieemia (prea mult zahar in
sange) i hipoglicemia (prea pupn zahar in sange) au toate legatura cu lipsa de
bucurie A~icu iubirea pe care sunt capabil sa 0 exprim pentru mine insumi ~i
ceilalti. In cazul diabetului gesta!ional, care apare, de obicei, dupa jumatatea
celui de-am doilea trimestru de sarcina, este bine sa imi pun acelea~i intrebari,
valabile i in cazul diabetului zaharat. Este posibil sa decopar in mine 0 triste~e
Diabetul este 0 boala caractenzata prin eliminarea axcesiva a unei su~sta?t: i~

al eXl~ta!jl
urina. In general, termenul de diabet: se refera la diabetu~ zaha~at
diabet [uvenil, sau infantil). Diabetul este provocat de 0 msuficl~nta se~rep: de
insulina, de catre pancreas, care nu poate mentine zah.ar~lla un mvel.sat1slac~to~
. pentru sange, Astfel se produce un exces de zahar l sangele este m.capabl~ sa
.foloseasca intr-un mod.adecvat zaharul din fluxul sanguin. Cresterea nivelului de
zahar este descoperita prin cresterea glicemiei ~i aparitia zahar~lui in ur~na. Dat
fiind faptul ca zaharul stmboltzeaza iubirea, tandretea, afeC!lUnea,. dl~betul
reflecta sentimentul de trlstete tntertoara. Este vorba despre 0 hpsa de 0
anumita iubire, deoarece am nevoie, din cauza ranilor anterioare. sa co~trole:
mediul in care traiesc si oamenii din jurul meu. Trruesc 0 stare de. ~bstment~
afectiva. Cand sufar de diabet, traiesc sentimente de tristete~ repet1ti~e~ ex:?0p~
refulate, tristete inconstienta ~i absents tandretei, ceea ce rna ~et:rm~na sa m~
iniispresc. 'randretea a disparut, lasand in locul ei 0 d~r.ere contmu~: Dm ace~st~
cauza, incep sa mananc zahar, sub toate formele posl.bl.le:~pas~e,pal~e, d~lclU~~,
produse de patiserie etc. pentru. a comp.ensa ~ste yoslbll. s~ ~n~es: o}o:ntu~a.,
pe plan afectiv, social sau financtar. Am tmpresia ca trebuie sa tin Pl:_pt situatiei,
sunt fortat sa lupt, sa infrunt viata, oamenii, eveniment~le. In~er~ sa c~mp'ense~
prin toate mijloacele posibile. Ma limitez in multe domenn ale vietit. Devm amar.
fata de viata, consider ca viata mea este "amara" i compensez printr-o stare mal
"dulce". Am regrete fata de trecut sau ce s-ar fi ~utut inta~pla. C.re?.ca ?u meri;
sa cunosc fericirea ~i placer ea. Deoarece am 0 diflcultate m a pnrm Iubirea, rna
simt sufocat ~i supraincarcat, blocat, intr-o situape~ incontr~l~bi~a" ~i excesiva;
Aceasta situatie, pe care nu reusesc sa 0 gestio nez, rna dete:~mn~ sa com?ensez'
prin alimentatie ~i sa rna ingra~, fravorizfmd ~stfel apantl~ ,?abetuIUl. Am. 0
mare nevoie de iubire ~i de afectiune, mai ales dm partea tatalm meu, dar nu ~tl~
cum sa reactionez pentru a primi aceasta iubire. Mi se pare nedrept sau nu mal
am incredere in autoritatea care se exercita asupra mea. Poate fi vorba despre
autoritatea tatalui meu, sau a unui patron sau a cuiva care reprezinta autoritatea,
in religia mea. Am 0 dificultate in a primi iubi,~e~~elorlalp ~~viata. es~: li~sita d~
pHicere pentru mine. Deoarece nu accept.!," mlclle bucurn ale Vl~t~l, aJ~ng s~
dezvolt un diabet, a carui consecinta este tocmai aceea ce a-ml mterzlce .sa
mananc dulciuri ca altadata. Pentru mine este greu sa rna relaxez ~i sa expnm
iubirea adevar~ta. Este posibil sa fiu obligat sa nu imi pot expri~a. ?esc?iS
emotiile de bucurie, iubire sau pasiune, d!n. c~uza unui. context care Iml mchide
to ate aceste sentimente. Uneori am a~teptan disproporponate, deoarece vreau ca
ceilalti sa imi implineasca dorintele. Aceste a~teptar~ deter~ina frustari ~i furie
fata de viata ~i fata de mine. Ma opun eu p~~ere UDUle~emrne~t pe car~ ,:eau
sa il evit, dar pe care rna simt obligat sa II suport ~l refuz sa fiu flexlbd. Nu
pot renunta atat de simplu! De exemplu, poate fi vorba. despre 0 separare, 0
mutare, un examen et. Emotiile traite fata de acest evemment pot fi leg~te~d~
pierderea unei fiinte dragi sau de 0 singuratate profunda, care ma determtna s~
traiesc 0 stare de disperare. De obicei exista 0 legatura cu familia mea. Acestora Ii
"! :
;."
;f--,
Jacques Martel
448,
Marele D1ctionar af Bolitor l A/ectiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavirii
profunda, 0 resplngere sau 0 rezistenta. Sarcina poate activa sau arnpliflca in

mine amintiri, constiente sau nu, legat de eea c~ am trait in copilarie, situatii care
pot declansa diabetul. Dupa nastere, revenirea la starea mea normals arata faptul
ca acele sentirnente au 'disparut, sau .sunt diminuate, lueru care determina
restabilirea nivelului glicemiei (al glucozei). Daca sunt mama, in acest caz, trebuie
449
Feblita se defineste ca un blocaj al sangelut tn vene, mal ales la nivelul

membreJor i?ferioare. Este provocata de un cheag favorizat de 0 imobilizare (de
e~empl~, g~lpS), 0 patologie varlcoasa (a .varicelor] sau 0 hipercoagidare a
sangelui, Sangele reprezinta libera circulatie a vietii prin venele membrelor
mferioare; ~Astfel, posibilitatea mea de locomotie este limitata, iritata. si
defe~t~oasa, deoarece a:est blocaj ~l sangelut indica 0 pierdere a bucuriei, legata
de picioare, cele care rna transporta spre diverse destinatii din viata mea. Feblita
apar.e atunci cand traiesc un eveniment brutal in viata mea, care irm starneste un
s~ntime~t ~e ne!nte~~gere i c:re A1miingadeste libertatea. Imi vine sa "muse pe
cm~va p~na Ja sange . Pentru ca sangele nu mai urea in picioarele mele, rna simt
sa rna lntreb daca nu.cumva eu insaml rna simt micuta ~i dependents, la fel ca ~i
meu.foarte
Simt puternic.
nu sunt, in, stare imi indeplinesc rolul
, bebelusul
rna lntristeaza
" de mama, eeea ce
Sau rna tntreb daca bebelusul va deveni 0 alta persoana, care lml Invadeaza
spatiul privat. Imi este greu sa rna acceptlv asa cum sunt. Sarcina irni modiflca
corpul si lmi este greu sa fiu de acord cunoua mea imagine. Ma vad ca pe 0
persoana lenesa i pasiva ~i rna persecut, in loc sa irm acord iubire ~i compasiune.
obhgat sa "remontez", sa Incurajez pe cineva.rie obicei pe partenerul meu care
Daca am diabet sl trebuie sa fac injectii cu insulina, este bine sa rna lntreb, de ce
areectat
tot ,timpul
':moral~l
sca~ut"
c~re
~ede totul
functie (exteriorul)
de pi~iorul
eel sta~g.
,(Sl~~~hzeaza
mteriorul
meu)In.negru,
sau eelIn drept
este legata aceasta dependenta, la nivel afectiv: oare sunt ,tnea dependent de
pierderea bucuriei indica m ~e aspect am 0 ezitare sau un refuz de a avansa de
parintii mei ? Oare le daruiesc celorlalti .iublrea si afectiunea pe care am nevoie
accepta!~ 0 noua destinatia, Imi fae "sange rau" fata de anumlte situatil din viata
sa Ie prlmesc sau rna simt prea golit ~i prea singur pentru a fi in stare sa ofer
_?1~aT. raiesc 0 stagnare, 0 incetinire din cauza unei emotii, a unui sentiment care
aceasta iubire? De ce sau de ,cine rna agat ? Exista at~t de multa iubire
Inn blocheaza bucuria, fericirea de a trai, Este posibil sa traiesc 0 frustrare la
disponibila, Oamenii rna iubesc si trebuie sa, recunosc acest Iucru, incepand de
" ~ivelnl.sexualitapi mele. Am tendinta de a-i invinui pe ceilalti i de a-i dispretui.
acurn, Daca sunt copH,' este mornentul sa iau tnltlativa si sa continui sa merg
h conslde~ responsabi~ p.entru lipsurile mele ~i imi pierd pofta de a trai $i a
tnainte 'in viata. Exista multe oportunltati care iml vor amellora condttlile de
, mer~e .mal depa!te: Ma stmt nesigur, instabil, simt ca "rna clatin pe picioare".
viata, dar eu rna opun, pentru ca toate acestea pot aduce.schimbari importante in
Indolelile mele cantaresc multo Ma simt neputincios. Oare merit sa fiu fericit ?
viata mea. Am obosit ~a surar tot timpuL Este posibil sa simt ca ,nu sunt sustinut
" 'A~ i~p~esia ca .stau pe loc, ca totul este Incrementt si nimic nu mi~ca. Sau poate
chiar Iml doresc acest lucru?
'
.'
,
",
de tatal meu (sau de persoana care II r:eprezinta) sau sa cred ca acesta nu acorda
niciun interes fata de mine sau activitaple lTIele.Ii captez indiferE!nta. Daca sunt 0
~. Acc:p~!" ~~a las la 0 parte durerea, nemultumirea, frustrarea pe care'le
femeie sau ,un barbat, cu 0 Iatura feminina foarte bine dezvoltata, imi doresc sa
:' ,tralesc ~sa rna respons~bilizez fata de ceea ce Sf Intampla In viata 'mea. Accept!
~',faptul ca am puterea sa imi' creez viata a~a cum" vreau eu. Trehuie' doa~ sa
, devin mai activ ~i mai independentTotu~i, ~tiu ca astfelli voi.dez:anja pe cei din
,, , acc~pt!. fapttil ca ~~ dreptul la fericire i merit ca bucurfci i pacea sa fini
:, jurJ meu ~i imi este teama ea rna voi,indepartade cei pe Care Iiiubesc., De altfeI,
lummeze drumu!. Ma mtorc spre mine insumi, spre inima. mea ~i spre adevar.'
tI11ieste greu sa Ie accept sfaturile, ,de(>are~e cred ca acestea tmi ingradesc
libertatea. Ego-ul meu izbucne~ete uneori i acst lucru se reflecta in accese de
i036. SA.NGE :- HEMATOM Vezi ~i:ACCIDENT, siNGE / [iN GENERAL] / CIRCULATlA
furie violenta sau in atitudini rigide.
,r SANGUINA'"
',
Accept!. sa rna deta~ez de trecut, sa n accept aa cum e~te. S-uritmai dechis

, Un h~mat?m apare in urma unei hemoragii $i provoadi 0 acumulare, 0 col~ctare
fata de viata, tiin ddi imi rezerva doar momente frumoase ~i sunt gata sa Ie
,'de sangeAmtr-un !es~t sau intr-u.n 'organ .. Iar pentru ca un hematom apare
accept! . Am incredere in mine ~i nu maioam nevoie de altcineva sa rna sprijine:
;,.aproape mtotdeauna, m urma unUl traumatIsm, este cazul sa rna i'ntreb Ceofrica
am toata forta ~i determinarea necesare penrtu a-mi crea propria fericire. Daca
am inima. dechisa, se pot produce IIliracoIe! Faptul de a nu rna mai opune imi
"~.,sau ce culpabilitate rna impiedica sa las sa circule liber bucuria din viata mea.
, eliber~aza frustrarile ~i astfel pot trai in ritmul natural ai vi~pi. Invat sa rna simt
:,
tn sigu~anta, caut afecpunea, tandretea ~i iubirea pe care mi-o ofem ceilalti. Imi
,
con~tientizez propria mea valoare. Devin mai spontan ~i il las pe copilul meu
interior sa se exprime, sa se simta ves~l ~i in, siguranta. Astfel, incetez sa rna mai .,
autodistrug, tmi ofer 0 viata in sigurant~, frumoasa ~i plina de bandete.
eli
a:
$!
<~
i034.
SANGE (in scaun ...) Vezi#;SANGE-sANGERARI
1035.
SA.NGE - FEBLITA
1 1 1 ,
1 , .'
.
,
"
, .
Jacques Martel
450
Morele D1ctianar alBolllor ~i Afectfunilor - Cauzele subtile ale imbolnavirll
Hematuria
reprezinta prezenta sangelui in urina, la nivel micros:opic
s.au
macroscopic'". Urina reprezinta veehile mele emotii, pe care le las sa pIece, l~r
pierderea
sangelui
indica pierderea
bucuriei, prin urmare~ hve~a~r~a
simbolizeaza 0 tristete fata de emotiile mele din trecut, care rna framanta In
continuare. A trecut mult timp de cand nu am mai ras ... A' vrea sa plee departe,
sa las In urma mea responsabilitatile,
care rna apasa. Ma simt imatur tn unele
aspecte ale vietii mele, desi, in sinea inea stiu ca as putea fi un leader bun: ~u rnai
.. vad dar lntr-c situatie care n implica de multe ori, pe par~enerul meu ~l l~ ~ar~
rna simt blocat. Este ca si cum iubirea a fost rupta, distrusa, Astfel, devm rigid ~I
sunt defensiv. Sunt confuz, nu am lncredere in deciziile mele, deoarece nu mai am
incredere in mine. Este posibil sa tralesc un conflict cu un membru al familiei
mele, de care as vrea sa rna debarasez. Trebuie sa aflu care sunt evenimentel.e,
care m-au sfasiat emotional, pentru a reusi sa gas esc blandetea ~i tntelegerea pnn
care se va instala vindecarea.
.:...
...:
.
.
. Acceptlv sa tmi acord timp pentru a medita asuprays:h~mbarilor
pe ~are I~
voi aduce in viata mea. Acceptlv ca, lncepand de acum, sa mu transform visele ~l
. ideile in actiuni fizice. Astfel, bucuria va circula din nou in mine.
75
1038.
SANGE - HEMOFIUE Vezi si: BOll
-"ARE, sANGE I[iN GENERAL}
I[AFECf/UNl
ALE } I CIRCULATIE SANGUINAI DIABEl'
451
Accept! sa am incredere ln mine. Actionez, in loc sa fiu tn defensive: stiu di,

daca lmi urmez Inimav, voi fi intotdeauna indrumat ~i protejat. Primese iubirea
i blandetsa in viata mea.
..
1039.
SANGE ..:_ HEMORAGIE
o hemoragts se caracterizeaza printr-o pierder~ de sange, in afara vaselor de

sange, Aeeasta pierdere necontrolata de sange este de multe orl asociata cu 0
. tulburare sau cu un traumatism
emotional. Emojiile .rnele, precum furta i
. angoasa, care au fost prea mult tirnp retinute, devin incontrolabile
i tanesc
dintr-o datala suprafata, Este posibil sa traiesc evenimente care nu se desfasoara
conform asteptarilor sau dorintelor mele. La capatul puterilor, epuizat pe plan
moral, abandonez i. 0 mare parte din bucuria mea de a trai paraseste brusc
corpul: R~na mea emotionala profunda este inca deschisa ~i se manifesta prmtr-o
hemoragie. Este posibil sa rna fi simtit umilit, agresat in adancul fiintei mele .~inu
m-am putut apara, Ma simt zdrobit, neputincios ~i traiesc multa agresivitate.
rraies~. intr-un mod 'periculos, deoarece viata nu valoreaza mare lucru pentru
mine. I~i pierd forta si bucuria de a trai, Este ca i cum m-as nega pe mine
, i'nsumi. !~i c~ut st~bilitatea in viata mea. Familia mea este destramata i acest
; Iucru rna rntnsteaza foarte tare. Este important sa.vad care parte a corpului meu
~. este atinsa, pentru a avea mai multe Inforrnatli legate de ceea ee traiesc, De
:~exemplu, 0 hemoragie uterina, indica faptuI c~ pierderea bucuriei are legatura
.' cu familia mea, cu caminul meu. Hemoragia
la stomac, indica 0 pierdere de
>s~n~e asoci~t~ u~ui $0(: emotional, pe care nu reusesc sa n diger. Ma roade pe
"dmauntru,
irm pierd bucuria de a tral. Este foarte urgent sa rezolv aceasta
.;;.situatie, sa fae travaliul de doliu, pentru a-mi ameliora circulapa sangelui, Cat
.. ipespre pierderile
de sange post-natale,
acestea .sunt nor111~ile.. Totui, dadi
.:i,..:tr~v~iul est.e ~rea lung, uterul este prea dilatat ~i poateaparea
0 hemoragie"de
. ,,;oblcel asoclata cu 0 stare de angoasa, cu 0 tulburare
sau un traumatism
. ;:,~~oti~nal, chiar 0 s.tare de slabiciune fizica sau morala, denumita post-partum.
,!,Ma re~m pentru un mterval de timp, 111acontract i apoi rna relaxez, dintr-o .data,
.Jezistenta
cedeaza, 0 dat~ cu energiua mea vitala. Ma regasesc singura i rna
;iJ~n~nt
eu ~ine insami. Inainte, toata atentia mea esta concentrat~ pe copiluI
'&,dm mme. Iublrea pe care 0 simteam In interiorul meu este inlocuita acum de un
.. h;~oI~p~ care ceil alp nu au cum sa il umple. fntr-un feI, ma simt s~parata de mine
,;,xmsaml.
.
Hemofilia este 0 boala ereditara, legata de 0 tulburare a coagulant sang~elui. Se

transmite de Ia mama Ia copil 'i doar baietl! vor dezvolta aceasta boala, In cazul
fetel~r nu se manifests (exceptand doar cateva tulburari minore). Deoarece
sangele meu are diflcultati de coagulare, orice tii!e~ra sau rana ~oat~ pro~oca
pierderi de sange foarte greu de oprit, lucru care mu poate pune viata in peflco~
Chiar daca este 0 boala, considerata ereditara, nu tnseam~a ca nu este cazul sa
am 0 constientizare,
cu privire Ia pierderea bucuriei de a trai. La cel mai mic
accident s~u incident, viata mea risca sa fie pusa tn pericoI, daea nu se intervine
urgent. Am nevoie sa con~tientizez
Ce anume mya ~ete"rmi.na sa .~r~ies~ Q
disperare atat de mare tncat, 3$ putea sa mor. Nu rna slmt m slguranta m.vlat~
mea afeetiva 'i sociaHi. Nu am integrat niciodata, cu adevarat, lumea exterlOara.
Traiesc 0 singuratate profunda ~i sentimentul di sunt incapabil sa reu~ec in viat~
Tot ceea ce fac, se transforma in scrum. Am fost ranit in treeut, iar acum cred ca
trebuie sa fiu mereu tn defensiva. Simt 0 "amenintare" care planeaza asupra mea.
:~.~:. In acest caz; acceptt. sa con~tientizez
fricHe. asociate momentului na~terii,
Reacponez tntr-un mod disprop0rtionat atunc dnd sunt eontrazis. Am ~ot ytimpul
:ffl~va! sa r:s~iry mai bin~. i imi concentrez atentia pe "aici i acum", pentru a
o indoiala care rna urmare~te ~i care rna impiedica sa fiu autonom $1 sa merg
t}amane stapana pe emotllle mele, pentru a-mi contraeta ~i decontracta uterul $i it
inainte. Exista 0 dualitate: vreau sa fiu autonom, dar'sunt dependent $i vreau sa
'
.
1r}ias pe copil sa iasa,_ in siguranta, i incredere. Ascultandu-mi corpuI, pot
fiu rasfatat. Traiesc in funqie de ceilalp, in Ioc sa imi urmez elanurile inimii . Pot
sa veri fie dad semnificatia diabetului
poate corespunde,in anumite aspecte, cu . :.. recunoate un mesaj, care rna va ajuta sa traiesc mai bine ~i mai armoni.os.
. .,tiicceptJ,.
sa rna relaxez ~i sa imi exprim emotiile mai liber. Daca rna simt
ceeea ce traiesc.
...'..
erata, tmi voi con centra atentia pe' bucuria din mine ~i dinjuruI meu ..
Microscopic: dcare nu este vizibil c:u ochiulliber in urina: poate fi vazut doar Iii microscop.
. ~
Macroscopic: ceva ce poate fi detectat cu ochiul liber in urina sau prin culoarea ro~ie ~i unnele de sange
prezente
75
76
'!
1 1
I 1 1
" ""
",.,'
r"
,)
Jacques Marte'
452
, Moreii? OICfionar 01Bolilor $; Alec/funllor - Cauzele subtile ale imbolniivirii
1040.
SANGE -
HIPOGLICEMIE
[PIERDERE DE",}, sANGE-
,)
j.
Vezi $i: ALERGll [iN GENERAL}, CREIER DIABET
ECHlUBRU
.
Hipoglicemia se caracterizeaza printr-o diminuare anor.mala a ~lueozei d~n

sange, eel rnai adesea printr-o insuficienta de aport calonc, (energie) sau pnn
.excesul de alimente prea dulci, uneori din cauza excesului de tra.ta.r.n~ent:u
Insulina". Partea pancreasului care secreta insulin a, este supracti~ata. Pn~
urmare, celulele simuschii sunt privati de glucoza furnizoare de ~ner~le~Aceasta
'situatie este opusa diabetului, fiind cauzata de un exces _de msuhn~ sau de
. exrecitiu fizic. Zaharul reprezinta 0 forma de rec~mpensa, ~e :_afectI.une, de
blandete ~i de tandrete. Conform metafizicii, zaharul reprezmta mamfestarea
iubirii .. In cazul in care sunt afectat de hipoglicemie, imi pun urrnatoarele
'intrebari: in acest moment, sunt in cautarea iubirii din mine? Sau astept sa. vina
din exterior? Mananc dulciuri pentru a umple aceasta lipsa ? ~xista mai multe
manifestari asociate hipoglicemiei: aceasta se poate manifesta pentru ca dau
, prea mult celorlalti si nu mai ain' ce sa irni ofer rriie in~urni. Sau viata mea
i~
dezechilibru si as vrea sa abandonez totul i sa fug. In acest caz, am. nevOle.sa
lncep prin a. rna iubi pe mine, prin a-mi respecta nevoile. Hlpogllcemta prov!n~
din emotiile mele puternice, dlntr-o tristete profunda, care pro~~aca angoasa ~I
chiar ostilitate ~i 0 aversiune faJa de ceilalti, Oare am asteptan, care nu sunt
satisfacute ? Refuz ceea ce vine din exterior, mai ales din partea unei persoane
care are autoritate i sunt foarte contrariat. Este posibil, de asemenea, sa am 0
'frica puternica fata de ceva sau de cineva, care rna dezgu:tii_ i pe car: pref~r Sya
ll/o evit Sau pot fi dezgustat de corpul meu fizic, pecare II vad :rlE:re~in oglinda.
Trebuie sa rezit din tcata puterea pentru a evita acest lucru oribil I OdIOS, care
imi repugnii, pe ca~e 11consider "dezgustator:. Fortele mele s~n~Aa~o.rti~e'"Poate
fi yorba despre un obie:_t, un gest sau un .cuvant c~re ym-a Iovit m. ml~a. _',Acel
lucru sau acea persoana, pe care 0 consider respmg~toare este}1 abJect~. P~t
reactiona lncercand sa rezist, sa lupt pentru c~ "situatia" aceea sa. se te~mme cat
mai repede. Prin faptul ca 'nu mai ripostez cand sunt agresat fiZlc, celalalt este
. posibil sa se oprea"sca mai repede, decat daca ii rasp~nd:.. chiar daca :eea. ce indur
este insuportabil. Incep sa consider obositor, eel mal marunt gest dm vlata mea.
A~vrea sa arune totul, cat mai departe. Hipoglicemia poate aparea, de asemene~
atunci rand traiesc 0 tensiune sau 0 presiune interioara excesiva. pe care cred ca
nu Ie, pot controla. Viata mea este dezechilibrata i mi-am p~erd~t simf~l
orientariL 0 alta cauza "fizica" a scaderii glieemiei poate ,fii 0 alergIe ahmentara.
Este important sa fae investigatiile fizice necesare pentru a afla la cine sau la c~
anume sunt alergie. Canr suffir de hipoglicemie, rna simt slabit i acest lucru
, aminte~te faptul ca, uneori, imi place sa Ama_si~t:lab i victima: ?en.tr~ a ~rmll
, astfel atentia celorlalti. Este mai uor decatsa raman ferm pe pOZltle I sa rna lupt
pentru ideile mele.
..
_;
A
' Ma joc de-a v-ati 'ascunselea ~i trebuie sa accept!. sa prelau conducerea l~
, viata mea. Accept!" ceea ce mi se intampla i tiu ca, daca imi ofer mai mult, VOl
es:e
!m~
n Exces de tratament insulinic: insulina ajuta la diminuarea glucozei din sange

1 1 1 I ,
1 ",.
453
put~a apo~ :a .le ofer ~i celor~:lti Adiniubirea mea. Nu Ie pot oferi ceva celorlalti,
~ecat daca nru dau mine mal mtai, acel lucru. Decid sa imi fac viata mal vesela.
Imi indeplinesc aJteptarile. Corpul meu este intelept, un prieten fidel, pe care Il
ascult cu atentte, Imi accept!" rolul de leader, in loc sa Ii urmez pe ceilalti,
1041. SANGE
:- LEUCEMIE
aRC~LATIE SANGUINA
Vezi $i: CANCER [iN GENERAL
sANGE / ANEMIE /
" ,
"
Cancerul de sange sau leucemia apare atunci cand globulele albe se dezvolta
Intr-un mod necontrolat. Sirnbolizeaza bueuria care nu poate circula libera in
viata mea. Am 0 ura profunda, ingropata in adancul meu, de multe ori lndreptata
spre unul dintre parintii mei. Ma autodistrug, refuz sa lupt. Daca sunt un copil
afectat de leucemie, acest Iucru indica un ,.refuz de a renaste, deoarece sunt
' foarte profund dezamagit de ceea ce vad pe pamant, Faptul de a creste reprezinta
un pericol pentru. mine. Vad cat de rnulta presiune trebuie sa suport pentru a
reu~l,~este. m~lt prea muIt pentru mine. Leucemia poate aparea dupa pierderea
unei flinte iubite (poate fi yorba chiar ~i despre un animal pe care il iubeam
foarte mult). Sau poate fi yorba despre 0 distanta care s-a instaIat Intre mine i
unul dintre parinpl mel, de obicei, tatal meu ~i care, rna afecteaza foarte mult. Am
iI?p~esia,c~ treb.uie ~a ma integrez intr-o alta familie, intr-un alt clan, pentru a rna
simp protejat, Fie ea sunt copil, fie ca sunt adult, vreau atat de mult sa fiu pe plac
celor din familia mea si sa le..'implinesc asteptarile, incat ajung "sa rna omor"
pentru a reusi acest lucru. Aceasta forma 'de cancer este Iegata direct de
expr~marea . iubirii din interiorul meu. Poate aparea,' de asemenea, dupa un
evemment Important pentru mine, care m-a determinat sa rna devalorizez.
Aceasta d:val~rizare imi afecte~~ .intreaga fiinta ~i 0 traiesc foarte intens ~i
p~ofund. Sa luam exernplul, unui baiat, care' nu a fost primit in echipa de fotbal
d~n orasul sau .di cartierul lui. Este 0 adevarata drama! Pentru el, este ca i cum
vtata nu ar mal avea sens i nu ar "merita" sa fie traita. Yntr-un astfel de caz rna
s~m: ~e~ne de disp:e~, am senzapa ca eu nu am dreptul deeM la jirmitu;i, in
vIata. Iml caut locul mtr-un grup sau intr-o familie. Nu mai am motivatie: nu mai
vrea.u sa imi construiesc viata. Pot avea impresia ca trebuie sa rna supraprotejez
tot tlmpul, p.entr~ a obpne ceeci.ce vreau. Este posibil sa rna simt lipsit de aparare
(de altfel, cel mal afectati sunt copiii ~i 'persoanele mai in varsta ...). Este posibil sa
fi trait 0 frustrare intensa ~i sa-mi fi sUfocat in mod violent emopile. Daea iubirea
mea sau dorinta mea de a trai au fast ranite, intr-un fel sau altul atitudinea mea
fata de .dragost~ poate deveni neincrezatoare, confuza i aliena~ta.' Ma pot izola
de ~entlmente. In lac sa traiesc co emotiile mele, rna prefac ea traiesc. Viata nu
~al ~re sens. Ma simt ca un sclav fata de 0 alta persoana. Mi-am pierdut
ldentltatea pro~mda, nu mai vreau sa ma apar. Imi lipse~te iubirea, mai ales cea
a tatalui meu. Intr-o anumita masura, inlocuiesc iubirea cu banii. Eul meu se
simte "uzat"._Daca sunt mai in varsta, dupa varsta'pensionarii, este posibil sa imi
dau seama ca acum, este prea tarziu sa imi mai implinesc aspiratiile. Traiesc a
stare de dezamagire fata de proiectele mele: fie am prea multe ~i sunt apasatoare,
_
'1~il1111!
11
t :
Jacques Martel
454
Marele Diction or 01Bali/or 11Afectlunilor - Cauzele subtile ale imbolnavirii

455
pentru di nu le voi putea realiza pe to ate, fie am impresia ca acum este prea
tarztu sa Ie mai realizez. Simt 0 furie care imi sfasie tntmav,
A _ Acceptlv sa rna las purtat de vlata, in loc sa merg lmpotriva ei. Imi a~igu~
mijloacele potrivite pentru a trai cu adevarat, nu doar pentru a supravietu]
AstfeI, voi fi mai lmpacat cu mine insumi si nu voi mal simti nevoia exagerata sa
rna apar, Fac abstractie de trecut si rna angajez sa fiu sineer eu mine. insuml, t~
ficare moment. Reintru in contact eu ideile mele profunde. Am curajul de a-mi
arata emotiile cele mai ascunse. Fie di sunt adult, fie ca ~unt ~opil: trebuie sa
traiesc in adevar si autenticitate ~i sa reintru in contact cu viata din mme.
1042.
SANGE - LEUCOPENIE
Leucopenia este scaderea globulelor albe, ducand la dezechilibrul sange!Ui,

Globulele albe devin asemenea unor soldatei care predau armele. In acest caz, Irni
pierd pofta de via~a, pentru ca sufar prea multo Pentru a m~ sirnti tot ~mpul. i~
siguranta i stapan pe situatie, rna fortez sa evoluez respectand aceleasi reguh ~l
astfel rna impiedic sa experimentez lucruri noi, ceea ce poate fi a forma de fuga.
Traiesc 0 saracle emotionala i am nevoie sa rna regasesc in familie, in calm ~i
armonie.
_
Acceptjv sa am grija de mine pentru a-mi ref ace fortele interioare si, astfel,
sa imi recapat pofta de via~a, cu toate place rile pe care Ie aduce aceasta.
1043.
SANGE -
MONONUCLEOZA INFECfIOASA Vezi ~i: ANGINAl OBOSEAL.4
INFECTII [in general}, SPLINA CAP [DURERl DE ..}

I
Mononucleoza
tnfecttoasa
este a infectte caracterlzata _prin cresterea
limfocitelor care fac parte din leucocite, globulele albe ale sangelui. Aceasta boala
apare mai ales la adolescenji sau la tineri. Mai este c~nosc.uta s~~ ~enumir:a
populara de boala sarutulul, deoareee se poate trans mtte prm sahva. In cazul in
care sunt adult i sunt afectat de aceasta boala, incerc sa aflu ce anume m-a
afectat ca i cum as fi inca adolescent sau ceva ce tmi aminteste de adolescenta
Vreau sa traiesc din plin, simt 0 schimbare in interiorul meu lji am impresia di
trebuie sa rna zbat tot timpul pentru a obpne ceea ce vreau. Sistemul meu de
aparare se dezvolta pentru a compensa atacurile i limitarile pe care am impresia
ca Ie primesc de la via~. Ma simt singur in fa~a obstacolelor care apar m fa~a
mea, rna simt departe de familia mea. Vreau atat de mult sa rna simt acceptatt!
de familia mea, de prietenii mei lji/sau de societate ! Asemenea unui lup, vreau sa
fac parte din haitii. Ma simt foarte singur, rna simt ca un rebut, ca un de~eu al
societa~ii. Ma denigrez ~i vreau sa ii resping pe ceilalti, chiar daca, in acelai timp,
am nev_oiesa rna aga~ de ei. Acest lucru imi provoaca a dualitate_ interioara ~i 0
tensiune puternica. Mononucleoza poate aparea ~i atunci cand rna simt vinovat
fa~a de a anumita situa~ie, cand Ii critic pe ceilalp sau dnd critic via~a in
general:
.Are legatura ell a problema a splinei, deoarece exista a cre~tere a volumulUl
acesteia.
.
Acceptt\' sa fac cura~enie in via~a mea ~i sa investesc mai multa iubire, ~~
de mine ~i fata de ceilalti. [mi recapat curajul i increderea In mine ~i astfellIDl
s
r'
.,. "1
.1
_.;.L.....
~eg~sesc energia . ~i bucuria de a trai, care rna ajuta sa experimentez mai mult
iublrea.
--=
1044. SANGE
TROMBOZA PLACHETE
SANGUINE, TROMBOCITE Vezi si: sANGE COAGUIAT-
Plachetele ~trombo~itele) sunt celule sanguine care joaca un rol important in

coagul~re. ~~nd numarul de plachete este sub lirnita normals (tombopenie), este
~azul sa rna mtreb de ~~de ~ne dificultatea mea de a rna integra in familis sau
m~r-un gr~p, cu care rna ldentiflc, Exista conflicte care fac ca Iegatunle care exista
deja, .la mv:lul acelui grup, sa fie precare ~i exlsta riscul sa izbucneasca un
confll~t, daca p:rs_?anele in cauza nu actioneaz, Am vrea Sa intervi, sa lndrept
l~cru~d~, dar eXI.staceva ce rna i'mpiedica sa fac acest lucru. Ma simt fragil in fata
. situapei respecnvs, deoarece nu vreau sa ran esc pe nimeni. Ma simt singur i
neputincios, rara sa stiu in ce dlrectie sa merg.
.
Ac.c:~t! \' faptul. ca n~ am putere deA~aatsupra vie~ii mele. Raman neutru fata
. de deciziile cel~r!altl, mal ~l~s cele care 11 privesc pe membri familiei mele. Stiu ca
.:sunte~ ..cu totii :~~rumatl m alegerile noastre ~i las universul sa se ocupe de
oamenn pe care 11 iubesc, Am grija de mine i nu rna las influentat de cuvintele
sau de conflictels celorlalti,
.
1045.
S.ANGE- SANGERAru
Sang~ra~le pot fi Aco~parate cu lacrimile, reprezlnta tot 0 pierdere a bucuriei.

Atun~l cand" sufar Im~ curg lacrimile, seuferinta mea este atat de intensa Incat,
parca ~m plange cu sange. Unde a disparut bucuria mea de a trai ? De unde vine
a~e~sta s~feri~ta, ~ceast~ ~urie, care rna face sa vad rosu in fata ochilor? Poate sa
. alba 0 legatur~ ~u mtrebanle ~ele ?espre originile mele, despre apartenenra mea
la clanul ~amIllal, d~sp,r: l:gatunle mele de sange. Sangerarile anorectale
(sange~e ~m scaun) Indica cat de mult rna agar de trecut. Acest lucru are drept
consecm~a 0, s~gnare, fap,,~uldi raman pe lac. Ma simt tntepenit atat pe plan
_sexual, cat ~l m general, 11 acuz pe ceilalti ~i trecutul pentru nefericirile din
A
. fiu
prez~ntul
dm noum:u:
ramt.Ma retrag in mine insumi, traiesc in singuratate, pentru a evita sa
.. . Accept!. ~ansa pe care a am in vlata i imi regasese bucuria de a tdii. Mil
ehb,erez de toatil tristetea i accept! ._ sa primesc ceea ee imi ofera viata.. . .
1046.
SANGE - SEPTICEMIE
'-~epti~emia este a infeqie grava (0 otravire totala) a sangelui, Este eeea ce in

, ~mbaJ po~ul?r s~ spune ':a-$i face sange rau" sau "a-~i otravi vlata". In aeestcaz,
)OC ~r~lul vlctlm~1 $1 este Important sa rna intreb "de cine sa e ce anume rna las
o~ra~~tsau pe ~cme las sa imi contamineze existenta ? Stagnez i'ntr-o situatie, rna
,_slmt pe cale sa putrezesc" .
, A~.cep~!~.sa
constientizez
bucufllie
VIetH. am intreaga raspundere pentru alegerile mele-$i
.
.
1047.
SANGE - TROMBOzA. Vezi ~i:SANGEj CIRCULATIESANGUINAj COAGULARE
----------------
1 1
.I .I. _A: .... - .I .>L~
-.
':._
I
Jacques Martel
456
Sangele care .circula in venele mele reprezinta bucuria de a trai. 0 tromboza,

care se defineste prin formarea cheagurilor de sange tntr-o vena sau tntr-o
artera, provoaca un blocaj, care Impiedica sangele sa circule liber. Aceasta stare
demonstreaza
faptul ca exista, de asemenea,' un blocaj in eliberarea i in
circulatia iubirii.
,
,_
',
'
Pentru ea rna simt singur, sufar ~i ,aIn impresia ca dlficultatile de care rna izbesc
, sunt prea greu de suportat ~i canu sunt capabil sa le depasesc.Imi pierdbucuria
de a trai, Viata mea mi se pare strain a, rna simt neglijat, abandonat si neinteles.
Am impresia eli nu mai exista iubire in mine, deavin inflexibil, sunt tot mai tnchis
in modul de a actiona i a gandi, ceea ce provoaca 0 intarire a arterelor mele: Lupt
lrnpotrivaoricarei schimbari i intepenesc pe loc. Exista 0 situatie sau 0 credinta
de care ina aga] i pe care nu lndraznesc sa 0 parasesc ? Aceasta manifestare tmt
atinge lntreg corpul. Este interesant de notat faptul ca, tromboza se manlfesta
mal 'ales la nivelul venelor. Este posibil sa traiesc 0 situatie in care am 0
, dificultatede a primi, mai ales ajutorul celorlalti (pe plan psihologic, material sau
" flnanciar], Cred ca pot face totul smgur. Retin iublrea pe loc. Atunci cand
, .tromboza apare la picioare, indica 0 tearna de a merge inai!lte, 0 tendinta de a
r~marie "intepenit" pe loc, tara sa rnapot misca. Ma simt "batut in cuie", la sol.
Poate fi yorba, de asemenea, de nesiguranta pe care 0 shut cand rna despart de
dneva iubit. Incercand sa retin acea iubire, sporesc sansele ca ea sa dispara, Ma
simt "blocat" in emotiile mele.
"
, '. Accept ~. sa fiu tot mai deschis fa!ii de viata,~i acceptlv schimbarile ca pe
semne
ale evolutiei mele. Imi exprlm ftustrarile
l devin activ..$i creativ.
'.
.
.
1048. SANGE
~ VARICE
'_varicele apar de obic~i, la picioare. Sunirezultatul venelor dilatate: sa~gele nu

imli poate urca liber spre inima" deoarece valvulele venelor riu mai luncpon.eaza
- normal.
_,
-,;Picioarele rna: ajuta sa avansez in. viata, sa m'a deplasez dintr-un loc in altul.
Varicele picioarelor indica 0 circuiatle sanguina proasta. Pot simboliz~faptul ca,
, nu imi mai convine locul in care rna aflu sau nu imi place ceea ce fac in prezent
Nu mai gasesc bucurie in ceea ce fae. Poate fiyorba despre 0 relape afeetiva sau
despre un loc de munca, care a devenit monoton. Sau 0 situatie in familie, unde
rna devalorizez, in latura mea feminina. Imi caut locul, "cuihuorul" meti. Nu mai
vreau sa avansez intr-o direepe precisa, dar nu tiu nid cum sa ies din'situapa
actuala. Viata mea este plina de insatisfaqii, este lipsitii de pasiune i tern.a. Devin
;zg~rcit cu zmbetele i veselia mea.Vreau tot timpul tot,mai mult! Struc~rile in
'care funqionez nu imi mai eonvin. Sfutgele reprezinta bucuri.a, de a tra,i ~i
circulatia iubirii mele in univers. Venele sunt mijlocul meu de locomo~ie.
, Sangele din vene se afla pe drumul de intoarcere spre inima! ~i aduce cu el toata
iubirea pe care a primit-o de la univers., Varicele pot ~ndica existen~a unui
puteniic conflict emo~ional, eare'este directlegat de capacitatea meade a rna iubi
~i de a primi toata aeeasta iubire. Nu mai sunt sincer eu mine insumi. Direcpa
spre care merg sau pamantul pe care stau nu imi ofera 'eeea ee vreau, din punet
Marele Dicpanar at Bolitor ~i Afectiunilor - Cauzele subtile ale

imbolniivir;;
457
de v~de~~ em~tional.. Ac:st lueru ~mi .blocheaza ~i tmi arneteste "miscarea

ernotiilor . Am impresia ca trag dupa mme 0 greutate imensa, ca un prizonier
, care trebuie tot timpuI sa tarasca dupa el lanturile, Uneori este yorba despre 0
~eutate de or~in fina?ei:r, ba?ii lmi d~u multe batai de cap si sunt foarte zgarcit,
In gene~al, am I~pres~a"ca, mal d~graba suport anumite situatii, decat sa le creez.
s~nt ghl~at de . t~eb~Ule, de se~tlmentul de a fi obligat, lucru care rna impiedica
:a ~u eu msun~u~lsa fac-lucrur:pe~tru mine. Varicele la picioare, par frecvent,
1Il timpul sarcmn, eeea ce arata extstenta unor frici legate de aceasta stare' ca
femeie msarcfnata, im:ieste tearna sa impartaesc aceasta iubire cu altcineva 'imi
este~tearna ca iT?~pierd indivi~ualitatea, in noul meu rol de mama ~i rna s~erie
toata re~po~s~bl~tatea faptului de a te oeupa de un copil, Ce loc voiocupa langa
ace} copilsi langa parteneril meu? YOi avea tot 'ajutorul i sprijinul de care voi
ave~ nevoie ? Povara responsabtlttajflor va fi ~i mai grea.
Da.casunt afectat de vance,' rna simt depasit de situatie $i lmi este teama ca nu
, ,VOl face totul, deoareee am tendinta
sa amplific micile detalii. In astfel de
~omente rna pot sim~~ descurajat. Nu rna simt sustinut si sprijinit (este
mter~sant de observat ca, persoanelor care au varice la picioare, sau celor care
;, trebuie .s~ pre~na ap.arit~a lor, Ii se recornanda
purtarea unor ciorapi
, ~ompreslVl). Am impresia ca dau mult mai mult decat primesc in schimb .. Este
;;lmp~rtant sa inva~ sa iubesc si sa restabilesc situatia.
,';
~mi acce~tJ" Iibe~tea de a alege i de a circula liber. Ma fae respectat si imi
e~~lm "nevOlle. eel' .aJ.utorul de care am nevoie. Nu am nevoie sa'ma justific.
, Traiesc mdrumat de mrmav mea ~i am grija de mine. Ma bucur din plin de viata.
1049. SANGEAARI Vezi: S.ANGE _:_sANGERAm

1050. SANGERAru
f
NAZALE Vezi: NAS [S.ANGERAm ...]
"
.'
1051. SANGERARI
GINGIV ALE Vez;: GINGll [sANGERAm ALE ].
~:OS2.SANI (in general)

, Sc1l}isi.i~bolizea~a contiinta a ce~a ce sunt ~g!enerozitatea mea fata de mine i
, de ~~Ilaltl.Sunt sl.m~~lul ?,umusetu materne. In fune~ie de starea lor; pot observa
, e~hlhbrul,c:are eXlsta m vlata mea, intre a da ~i a primi, Intr,e:/Iahira mea feminina
, l eea ma~culina. 0 stare buna, eehilibrata, rna face sa
'~u adevarat fertiIa in
:,toa.te asyeetele viepi mele. Viata mea afeetiva este in armonie Cll latura ~ea
, ratlO~alCl0~ persoana care are sanii mari (fie femeie; fie barb at) a inceput, inca de
; la 0 varsta fo~rte. ~ag~~a, sa.se sim~a obligata sa joaee rolul mamei fat~ de ceilalti,
,"~e?tru a se Slm!l lU~lta. ChIar daca am aceasta abilitate, de a clvea grija de al~ii,
I~l d~u seam~ ea acponez astfel~deoareee imi este teama de resping~re i ca, dadi
rna s~t ~dmlrat pentru aceasta latura a mea, imi voi atrage astfel'recunotinla
eelor dm Jurul meu. Poate eu am nevoie de afecpune materna ... Din contra daca
" am Sani! rp.ici,est~ po~ibil sa nu am Incredere In capadtatea mea de mam~ i sa
. vreau sa de~onstr.ez tot timpul ea pot face acest lucru. Sanul stang reprezinta
- aspeetul mal emotional, afeetiv al laturii mele materne, in timp ce sanul drept
flu
....T
..
-'lI,
f"'
;'
'1
------------
--C--l
11'
Jacques Martel
458
Marele
Dletianar
11 Ajectiunl/or
01 Bali/or
- Cauzele subtile
ate imbolnavlrii
459
este asociat cu responsabilitatile

mele de femeie, In familie sau in sccietatets,
Daca am sani! moi; care atarna, este important sa invat sa devin mai femeie in
felul meu de a vorbi sl de a actlona, Shii reprezlnta, de asemenea, feminitatea i
seductia unei femei. De multe ori sunt admirati in mod exagerat. Aparitia sanilor
echivaleaza cu faptul' de a deveni femeie. Acest lucru .provoaca 0 multime de
reactii, 'in cazul femeilor. Este posibil sa'imi fie teama ca voi deveni un sex-simbol,
ca voi fi ridlculizata. Sau poate sa lmi fie rusine, sa rna simt stanjenita, Este posibil
sa nu vreau sa am copii, deoarece acestia lmi reamintesc, constient sau nu, un
"soc" din trecut. Pot avea anumite temeri cu privire la faptul de a fi, in acelasl
timp, femeie i mama. In ce situatie am avut impresia ca nu voi fi la tnaltime 'in
rolul meu de femeie sau de mama?
Acceptlv sa primesc, la fel de mult cat dau. Imi acceptlv feminitatea.
1053.
SA.NI(afecttuni ale ...) (dureri, chisturi)
sunt atat de prezente i sanii mei pot deveni hipersensibili,

lasand sa se vada
toata aceasta durere interioara. Un chist poate aparea atunci d\nd rna simt
vinovata fata de un aspect legat de maternitate sau 0 situatie in care am trait un
1054.SANI - ALAPT ARE (dificultiiii de ...) Vez; ~i:sANI:"'_ MASTItA

Dlficultatils care apar 'in alaptate
provin, printre
altele, din flsuri ale
mameloanelor
sau 0 lnsuflcienta de lapte, In acest caz, imi este greu sa
acceptjv rolul de mama. Am impresia ca, acest copil imi distruge libertatea. Ma
perce? ca ~e 0 "masina ~e pro~us lapte". Am a dificultate in a constru legatura
mama-:opIl, care pare mmunata, pengtru majoritatea femeilor. Dar, in cazul meu
nu . s~ ~n~ampla acest lucru i rna intreb care este "problema mea"! Devin
~elmltlta, deoarece copilul depinde de mine pentru a trai, Este cazul sa rna
. m~e?: cum as _!lutea sa ii ofer iubire, bebelusulul rneu, prin alaptare, cand nu
rna ~lmt demna de el? Cu 0 astfel de atitudine blochez totul. Nu rna respect
sufielen~tA?e mult si nu Imi ofer iubirea si tandretaa de care am nevoie. Cum a
putea s~ ~ldau hebelusulu] meu ceea ee nu imi pot oferi mie insumt ? Vreau sa fac
to~ poslbilul pentruAa hram copilul, dau foarte mult i uit complet de femeia din
me, .care a cedat In tot~litate locul mamei. Prin urmare rna simt depa$ita de
sltu~tl.e, .deoarece vreau sa fac totul foarte bine, nu rna simt la Inaltimea acestei
sarcim l clachez. ,Cum as ~ute.? Asa~u iubita partenerului meu i, in acelasi timp,
mama bebelusului ? Treb~le sa rnva] sa rna adaptez la orice situatie noua, sa imi
dozez efortul. Laptele putin, pentru copilul meu, poate indica faptul ca eu insami
am foarte putina hra~a afecti~a (afectiune, tandrets, atenti etc.) din partea
pa~enerullll ~eu, de cand a aparut bebelusul, care "iml ocupa tot locul" i care
pnmeste toata ate_?tAiaA. cea~ta situatie, irn! poate aminti, de asemenea, relatia
cu prop~la m~a mama, m care slmteam 0 raceala, un go], 0 lip sa. Ro]ul meu de
mama
reactiveaza acum ranile mele emotiona]e in relatie eu propria mea mama. Cum sa
fiu 0 mama bun a i 0 iubita buna, in acelai timp ? Cum sa impac intimitatea mea
...eu copi~ul, p~~tru a ~~ s.imp bine ?_Imi accept corpul $i persoana mea aa cu~
SU?t. Ma P?ZltlOnez llml ocup spatlUl de care am nevoie i care este al meu. Ma
' pnvesc cu lUbire i cu blandete.
Vezi~:CANCERLAsAN,sAN-MASTJTA
Atunci cand am dureri de sanl, este important sa rna verific daca adopt 0
atitudine supraprotectoare
sau dominatoare
fata de. cop iii mei. sau ceva ce
reprezinta cop iii mei (de exernplu, un proiect de munca, de care rna ocup care i
cum ar fi copilul meu sau un membru al farniliei, un nepot sau nepoata sau un alt
copil pe care tl consider copilul meu sau parintii mel, care au nevoie de at:ntie, ca
niste copii si de care rna ocup eu acum) sau fata de partenerul meu. Imi e~e
tearna sau chiar mi s-a intamplat sa fie luata de langa mine, 0 persoana draga?
Poate am fost separata fizic de aceasta sau poate este yorba despre 0 ruptura in
relatiile mele personale in care comunicarea
nu mai exists. Nevoia mea
nelmplinita, de a avea 0 legatura cu lucrurile sau cu oamenii, lasa un gol in viata
mea. Am fost renegata de cineva apropiat i sufar mult din aceasta cauza. Sau
poate eu am renegat pe cineva apropiat Traiesc 0 angoasa, rna gandesc prea mult
la aceste lucruri. Am impresia di libertatea mea este distrusa, Ma ocup prea putin
de emotiile mele i vreau sa dornin, safiu posesiva, Ii judec foarte aspru pe ceilalti
i nu v~eau sa aud ce au de spus. Vreau sa controlez totuI. Nu am incredere in
valoarea mea i am tendinta sa rna consum foarte mult In iubire, rna pierd in
relatiile mele, pentru a compensa lips a de 'incredere in mine i lipsa respectului
fata de mine.
..
Bilcuria pe care a putea sa 0 sirrit este absorbita de vechile mele suparari sau de
grijile, care rna urmaresc de atata timp. Angoasele mele i nesiguranta mea sunt
mai puternice decat dorinta mea de a deveni propriul meu stapan. Am impresia
.ca traiesc in pacat. Incerc sa inHitur, rational, to ate aceste emopL Totui, acestea
,'-;
i1
soc emotional. Faptul de a vrea sa Ii protejez prea mult pe cei dragi, rna face sa ii
impiedic sa traiasca, ajung sa iau decizii in Iocul lor i devin omama closca,
. ~ccept!:' sa ii las pe cei pe care ii iubesc, sa devina autonomi pentru a deveni
si ei, la randul lor, persoane
respansabile.
Imi exprim astfel adevarata
perso~alitate.
Merit tot ceea ce este mai bun. Ignorand angoasele, grijile,
resentlmentele din trecut, sanii mei vor redeveni sanatost. .:
.
n:
ca
.Accept!" sa impartaesc aceasta iubire cu ebbeluul meu, tiind

el exista
~n,,:at a mea, p~~tru a~rna ajuta sa devin 0 persoana mai bun~. Imi of era bticurie i
. lUbl~e necondltlonata.
Astfel pot deveni stapana pe viata mea i pot crete
sentimentlil de libertate pe care il am.
.
..
~055. SA.NI(cancerla
...) Vezi: CANCER LA sAN
1056.sANI - MASfITA
Conform teoriel doctorului Hamer, faptul de a fi stangad sau dreptaci are un im~act asupra conftictului I~at d:
afectiunile sanilor. Nu am mentioinat aceasta teorie aici. Este.o interpretare valabila, la fel ca cea care suspne ca
partea dreapta este legata de ra~une ~i cea stanga de afeqiune $1 de emopi. Este posibil sa ~nem cont de ambele
interpretari
78
1 1 ,~
. M~st~t~. este 0 i~flamatie dureroasa a sa~ului, care poate aparea in timpul

alaptaru, care devme periculoasa, daca exista 0 scurgere de puroi din mamelon.
'T
...
'11
..
"!
"I
Marele Dictionar 01Boli/or ~IAfectiunilor
Jacques Martel
L
f.1
I" ; I
Ii'
i
In acest caz, tot tn relatte cu maternitatea, este posibil sa ~a simt ob~osita.d~p~

nastere, (sau din alte motive) ~i tmt provoc 0 stare de r~u. car~ m~ obliga sa
intrerup alaptarea, lara sa rna simt vinovata. Sa~ poate ~m Impre~la ca sunt prea
materna tn relatie cu partenerul meu sau cu cmeva din antu~aJul ~eu. ~Acest~
dureri de san pot indica" de asemenea, faptul ca sunt prea dura cu rrune msurm.
Am impresia ca trebuie sa rna sacrific pentru familie, pentru mu~c~ s~u pen~ 0
cauza foarte importanta pentru mine. Nu mai suport, sunt agresrva ~l frustranle
se acumuleaza tot mai multo
Acceptlv sa recunosc fap:ul ca, mod.u~I_TIeude a functlona _~a impiedica
sa
rna implinesc. Observ cu atentie toate cahtaple pe care le am. Ma mtr:b de c~ am
o nevoie atat de mare de a rna simp utila pentru cineva. Acceptandu-mt .!..
valoarea nu voi mai avea nirnic de demonstrat, nimanui. Daca imi ofer mie
insumi mai multa Iublre, voi putea astfel sa 0 ofer si celoalalti, intr-un mod
dezinteresat, gratuit si simplu, asa cum 0 face un copil. Sunt c~~.abi1asa s?un. d~
sau nu, in functie de ceea ce este bine pentru mine. ~ccept.!. s~ 11 las p~ ceilalti s~
aleaga liberl, tnvat sa rna iubesc. Recunosc faptul ca, fiecare dintre not evolueaza
prin experiente1e pe care le are.
Accept!. sa fiu desehis fa;:a de iubire, irni recunosc valoarea divina eu sunt
totul si pot face totul, Imi regasesc curiozitatea ~i lucrurile care rna pasioneaza,
1064. SCLEROZA iN PLACI

Scleroza in placi este 0 demielinizare?", care pare infiamatorie, prin procesul
auto-imup. al invellsulut care infasoara caile nervoase ale creierului ~i maduvei
spinarii, Intreg corpul este afectat ~i accesele (puseurile) pot surveni in diverse
momente ale vietii. Este ca ~i cum intreg corpul meu ar fi lntr-o capcana, prins
intr-o cusca, care devine tot mai midi, In inlantuirea evenimentelor. Daca sunt
afeetat de scleroza in placi, acest lucru inseamna ca sunt afectat, in general, de
suferinte puternice si rna simt descurajat In viata. Exista ceva sau cineva care rna
paralizeaza, rna simt blocat. Nu rna mai simt vioi in fata vietii. Viata mea duce
lipsa de tandrete, de "miere" [de-mlel-inizare].
Traiesc 0 revolta puternica, care
lmi anima tntreaga fiinra. Ma simt obligat sa fae totul eu singur. Fiind foarte
perfecrion!st ~i intransigent, refuz sa rna inel ~i acceptjv eu greu ajutorul
celorlalti, Imi este greu sa acceptlv constrangerile, mai ales pe cele care provin
din familia mea Vointa mea este tot tlmpul pusa la incercare. Constientizez
faptul ea trebuie sa fiu foarte dur cu gindurile mele ~i sa raman departe de
emotiile mele. Gandul unui esec rna lngrozeste.Imi este greu sa rna iert ~i sa ii iert
pe ceilalti. Pot sa Imi port pica pentru ca am lasat sa scape 0 oportunitate. Imi
este teama di voi fi dat la 0 parte, voi fi abandonat. Sau imi este teams ca voi
cadea, atat In sens propriu cat si figurat ~i ca, 0 astfel de cadere mi-ar putea
provoca moartea. Toate aceste friei, care implica 0 deplasare pe verticals ~i care
rna pot face sa cred ca viata mea este in pericol, pot declansa 0 scleroza in placl,
Peate fi verba, de exemplu, despre caderea de pe 0 scarii, riscul de a cadea lntr-o
groapa, pierderea brusca de altitudine in avion, eeva ce Imi cade in cap etc. La
nivel simbolic, expresii de genul"a-mi cadea cineva cu trone" (a rna tndragostl)
devin periculoase pentru mine. Caderea poate fi fizica, morala sau simbolica.
Teate aceste situatii mi se par bulversante, uimitoare si sunt siderat. Imi este
teama ca voi cadea de foarte sus sau ca "va cadea ceva de sus peste mine" si voi
muri. Sau rna pot simti degradat de cineva sau de teama ca imi voi pierde
protecpa sau 0 pozitie privilegiata la munca, de exemplu. Am impresia ca nu mai
am niciun viitor. Foarte des, rna judec sau Ii pot judeca pe eeilalti foarte sever,
ceea ce creeaza un sentiment de depreciere, de devalorizare si de diminuare
a persoanei mele. Cand rna simt diminuat, doborat, am impr~sia ca viata rna
zdrobete ~i am tendinta sa cad, in lac sa stau in picoare. Pot ajunge chiar sa rna
opresc, sa rna imobilizez, nu mai am forta se avansez, sa ma m;$c. Astfel, boala se
va manifesta mai tntai la picioare ~i pot avea impresia ca sunt strivit. Faptul de ami reduce capacitatea de a rna deplasa, de a merge, de a rna mi~ca, imi poate da
senzatia ca astfel sunt mai in siguranta. Faptul de a nu mai putea merge mai
departe, rna poate impiedica sa fiu nevoit sa fac fata unei situatii, pe care vreau sa
1057. SCABIE, RAIE Vezi: PIELE - SCABIE SAU RAIE

1058. SCARLATINA Vezi: BOLILE COPlLAmEI
1059. SCHELET Vezi: OASE
-
1060. SCHIZOFRENIE Vezi: PSlHOzA - SCHIZOFRENIE

'
1061. SCIATIC (nervul ...) Vezi:NERVULSCIATIC

1062. SCLERODERMIE Vezi:PIELE-SCLERODERMIE
1063.SCLEROZA Vezi~i:INFLAMATIE,SISTEMIMUNITAR
Scleroza 0 hipertrofie care intareste tesutul conjunctiv, prezent in intreg corpul.
Este important sa con~tientizez ca, daca sunt afecta~ de ~ee.ast~ boaHi,.m~ atac
pe mine insumi, ceea ce poate determina scleroza sa se mtmda, Ia ma)ontatea
organelor. Aceasta hipertrofie provoaca un fel de energie arzatoare, care seoate.la
suprafata furia mult timp refulata. Tesuturile se i~tarese ~i la .fel ~~i.g~nd~nle
mele atitudinile mere ~i se creeaza un dezechihbru energetic. lrm mtaresc
pOzinia fata de viata ~i fata de persoanele din anturajul meu. Sunt inflexibil ~~x;t~
adaptez foarte greu la noile situatii. Prefer sa rna~ag~tde ;,:chile mele m~?~ahtatl.
Nu mai sunt flexibil, mai ales fata de ceea ee se mtampla m cadrul famlhel mele.
Este posibil sa rna simt invadat de eeilalti,lntregul meu corp sau oricare p~~e d~n
el poate fi afectat de scleroza. Este important sa con~tientizez ceAeace trale:c l~
interiorul meu. Oaca rna tnchid fata de iubire, acest lucru poate msemna ca rna
consider nedem de aceasta iubire, di rna simt vinovat sau imi este ru~ine de
viata.
D~myelinisation: diminution de la myeline, substance protectrice compasee de lipides (fa nne de gras) et de
protelnes entaurant certaines fibres nerveuses
.
79
"
f-'f
, " , ,
Jacques Martel
462
Morele Dietianar al 801l/0r ~IA/eetiunllor - Cauzefe subtile ale ImbolniivJrJi
463
o evit cu orice pret .. Daca, de exemplu, nu am capacitatea fizica de a repune pe

adresa mea, atat pe eele din familie, cat si pe cele din jurul meu. Imi aeord mai
picioare 0 companie aflata in dificultate, boala rna ajuta sa evit sa am dinnou un
. multa blandets. Urmez curentul vieti! ~i bucuriile. ei ~i astfel voi evolua in mod
esec in care rna devalorizez. Indiferent ce varsta am, ,nu mi se da voie sa am
armonios. Renunt la rolul meu de clovn $i las sa se vada lumina mea interioara,
proiecte, sa rna dezvolt, sa iml exprim parerea, Iau asupra mea povara de a
.. Pacea mea interioara va deveni tot mai.mareIn fiecare zi.
realiza dorintele mamei mele sau ale tatalui meu: devin "bratele $i picioarele lor".
Ma mise repede, dat fiind faptul ca sunt neputincios sa jot acest roI. Ajung sa nu
1065. SCLEROZA - LATERALA AMIOTROFIcA Vezi:CHARCOT [BOALA LUI.~.]
rna consider destul de bun pentru ei. Apararea mea in fata acestor frici va consta
: 1066. SCOLIOZA Vezi: COLOANA VERTEBRALA [DEVIERI ALE ...] ';_SCOUOZA
in a vrea sa controlez totul, a vreaca totulsa se petreaca asa cum vreau eu.
Criticile, care de obicei sunt lmpotriva mea, imi otravesc viata ..
., ;1.067.SCRASNIT DIN DINTI Vez;:DINTJ[ScRAsNlTDIN ...J,MAXILARE[DUREREDE .. J
Cred ca .suferinta face parte din viata mea de zi cu zi ~i ca nu merit sa
1068. SCRUPULE
odihnesc. Fac eforturi pentru a rna depasl si, cu toate acestea, nu sunt suficiente.
. Corpul meu Dbos it refuza sa mai duca lupra aceasta siiml da de Inteles ca este
. Scrupulele apar in cazul unei persoane care simte 0 neliniste faja de propria sa
posibil ca si eu sa am nevoie de ceilalti i ca trebuie sa tnvat sa am tncredere in ei.
'. constilnta, "Ma doare sufletul", sunt plin de indoieli. Ma autoanalizez tot timpul.
Ma opun fericirii si valorizarii mele. Ma neg pe mine insumi. Faptul ca am fost
. "Acest lucru imi scade nivelul de energie si poate duce la aparitia sau la acelerarea
. umilit si degradat rna face sa cred ca nu valorez mare lucru. Sunt ca un co pac care
; irnbatranirii.
.
...
.
cade. Ma simt abiitut. Ma distrug atat de tare cu gandurile mele, iar acum boala
.:.
Acceptt" sa traiesc in armonie i sa rna Indrept spre idei noi, astfel imi
. . regasesc entuziasmul !
...
.
rna distruge si ea. Inflamatia indica 0 furie arzatoare sl foarte emotionala, care
Imi poate afecta tntreaga extstenta, Imi pot pune urrnatoare tntrebare: "Dare
1069. SCURGERI VAGINALE Vez;:LEUCOREE
chiar lmi doresc sa fiu liber cu adevarat T" Peate, inconstient, vreau sa rna razbun
astfel pe cineva, care graviteaza in universul meu, dar care nu mi-a aratat destul
1070. SENECTUTE Yen: BATIMNE[E [AFECJ1UNIDE...]
de multa iubire!
Aceasta forma de cusca, in care se afla corpul meu;
SENILrrATE
protejeaza de faptul de a fi obligat sa lmi exprim adevaratele sentimente ! Daca .
tac astfel, rna simt obligat sa merg Intr-o directie pentru a 1: face' pep lac
Daca sunt 0 persoana in varsta $i im! sunt afectate facultatile fizice i psihice, se
celorlalti, tn loc sa avansez in directia in care vreau eu sa merg. In loc sa fiu in
., vorbeste despre senilitate.
Senilitatea
este 0 boala care are Iegatura cu
miscare, sa rna schimb, sunt intnertle, stagnez. Deoarece nu mai vreau sa simt
.evadarea, eu fuga de eeva.. Prin intoarcerea
Intr-o stare asernanatoars
eu
nimic, nervii mei senzitivi sunt' afectati de boala, Reprirnarea emottilor poate
. copila~ia~ rna intore la siguranta pe care mi-o aduce acea stare. Aleg sa Ii las pe
duce la 0 incapacitate de a-mi schimba ernotiile i poate provoca astfelo alterare
ceilalti sa se ocupe de mine, vreau sa alba grija de mine. Ma simt neputincios pe
musculara i metala, Cand sunt afectat de scleroza in plact, devin dependent de
. mai multe planuri, mai ales in comunicarea foarte difcila, cu ceilalti, In loc sa
ceilalti, Devin asemenea unui copil, care vrea ca cineva sa se ocupe de nevoile
traiesc In pasivitate, ca adult, prefer sa flu eonisderat senil $i sa Irni ereez astfel
sale de baza, Trebuie sa rna agaj de ceilalji, pentru a nu cadea, atat pe plan fizic,
::'un mo~tiv lnterneiat pentru ea ceilalti sa se ocupe de mine, sa rna trateze ea pe un
cat lji emotional. Trebuie sa rna tntreb daca, responsabilitajile
mele de adult sunt
, copil. Imi pun intrebari de genul: Dare viata mea mai nierita sa fie tr~iita ? ce mai
prea greu de purtat. Poate prefer sa rna tntorc la 0 stare de dependenta, in lo~ ~
': pot realiza acum?
fiu nevoit sa fac tot timpul eforturi pentru a dobandi sau a pastra eeea ce am. hm
Daca sunt afectat de senilitate, accept!. sa con~tientizez
faptul ca nu este
era atat de bine cand mama avea grija de mine ... 0 consideram admirabilii. Dar
nevoie sa fug nidiieri.. Daca vreau sa am parte de atentia atat de mult dorita
acum nu voi mai vedea niciodata blandejea din ocliii eL.. Acum am impresia di
. .:'. treb~i~ sa.o mani~es~ eu insumi. Ma bticur de protectia divina, tr~iescin pace ~i t~
viata mea este tot timpul agitata, In plina efervescenta. Corpul meu imi transmite
.;:~:: de~lma Sl?UAra?ta. In fie~are moment din viata' mea, con~tientizez
fOrja
mesajul sa rna relaxez, sa rna eliberez de aceste lanjUri. Solupa se afla numai In
, < " UmversulUl. Iml pot crea Vlaja aa cum vreau eu: trebuie doar sa devin propriul
mine.
.. .meu stapan i sa'cer ajutot atunci dnd am nevoie, peritru a~mi indeplini visele. '.
Accept!" sa am incredere tn indrumatorul
meu interior 'i recunosc in
t07z. SEPTICEMIE Yen: sANcE ~ SEPTlCEMIE
fie care, prezenta aeestuia, care ne face pe fiecare dintre dintre noi sa aqionam
. cat putem mai bine. Astfel, voi arata mai multa flexibilitate ~i intelegere. Accept!'
SETE Ven #: INSOLATIE, mNICHI [pROBLEME RENALE], sANCE - DIABET
sa dau un sens vietii mele. Redevin stapan pe viaja mea ~i tmi asum din pUn
. :'~:,~Seteaeste un fenomen natural, care contribuie la echilibrul subtantelor
din
sentimentele. Aprobarea celorlalti nu mai este necesara. Imi aceeptse.ntiinentele
.,...,... ;sistemul sanguin, precum sarea ~i zaharul, printre altele. Cand senzati~ de sete
interioare, acestea fac parte din mine. Las la 0 parte com'entariile negative la
rna
rna
';i071.
..(\';073.
l~""""""""""""""""""""",,
,,
......
"
'T
1 1
'
~ ,
1 ,
T 1 1 1 1 1 1
1"1 _
..........
......
_.
Marele Diefionar a/Bali/or i Afectlunilar - cauzeie subtile ale imba/niivir;i
Jacques Martel
este exagerata (polidipsie), gandurile .mele sunt tulburate, inima bate foarte
puternic, nu mai vad dar, am gatul uscat ~i lmi este sete. Iml lipseste cevapentru
a fi fericit. Sa beau I Pentru moment, setea se calmeaza, dar revine foarte repede,
deoarece cauza este in mentalul meu, Este nevoie sa descopar aceasta cauza: ce
amime rna deranjeaza in viata ? Munca mea pare ceva plictisitor? Ce gand sau ce
frica tmi usuca gura sau spiritul ? Am impresia ca tmi este sete de via~a ? Ce rna
nemultumeste, ce imi lipseste sinuamnclodata destul ? Cand voi gasi raspunsul,
setea aceasta, in aparenta de- nepotolit, va fi controlata, Condimentele puternice
sunt recunoscute pentru calitatea lor de. a accentua dorinta sexuala, Acest
excitant, folosit adecvat, poate diminua setea. in schimb, 0 relatie . sexuala
nesatisfacatoare va avea ca efect cresterea senzatiei de sete, amplificarea
- .sentimentului de Iipsa.Pentru a umple aceasta lipsa, dorinta de a bea reprezinta
nevoia mea de via~; deoarece apa este simbolul vietii; In cazul in care beau foarte
putine lichide si imi este rar sete, am prea multa saliva, lnseamna ca sunt pre a
centrat pe mine insumi, pentru a vedea ceea ce se intampla in alta parte decat in
"micul meu univers" ~i mi sunt suficient de deschis spre lumea exterioara.
Acceptlv sa fiu mai deschis fata de viata, fata de iubire, pentru a gasi in
sfar~it solutia de "a-mi potoli setea",
1074.
------------------
SEXUALA (HARTUIRE ...)
. Daca tra~e.sc 0 si~~tie de ~aI1Uire sexuala, acest lueru indica faptul ca tralesc
mult: fn~l, u.neon mconstlente ~i rna las manipulat de tandrete sau de 0 alta
forma de l~blre. Pot, inconstient, sa am onevoieatat de mare de afectiune, incat
acest m:saJ po~te fi ~e~ceput, de cineva din exterior, In sens negativ. Ceilalti pot
crede ca sunt disponibil sau interesat, tn timp ce este yorba doar de nevoia mea
de atentie :ide a fi iubit.
.
.
.; . .
.
Acceptjv sa rna fac respectat ca persoana, Trebuie' mai Intai sa' identific
surs~le ca~e d:ter~ina aceasta situatie, pentru a-mi recapata puterea ~i a-mi
. contmua vtata mal normal".
1077. SFORAIT
SEXUALE (FRUSTRARIJ LlPSA DORlNTEI ...) Veti #: EjACULARE
PRECOCE
Fiind de multe ori influentat de 0 educatie prea stricta cu privire la tot ceea ce
inseamna sexualitatea, cred sincer, ca organele sexuale sunt ceva imaral ~i
murdar. Sau e~te posibil sa suta.r de un complex legat de performanta ~i cu cat
vreau sa imi imbunatatesc aceasta performanta, cu atat voi reu~i mai putin. Este
posibil sa port pica persoanelor de sex opus ~i faptul de a-mi nega sexualitatea
sau de a refuza sa a manifest, este 0 modalitate de a rna razbuna: "nu Ie yoi oferi
nido placere, ei sau ele nu merita acest lucru !" Astfel, rna pedepsesc pe' mine
insumi :i rna privez de nevoile mele vitale ..Poate fi v~rba ~i despre diniinuarea
sau absenta dorintei sexuale (anafrodizia). Deceptiile mele ~illpsa inea de
....
1076.
c '.
SEXUALE (DEVIATII ~I PERVERSIUNI iN GENERAL)
Atunci cand sunt afectat de 0 deviatle sexuala, acest lucru indica faptul ca vreau
sa refulez sau sa resping 0 parte importanta din mine ~i traiesc tot timpul a lupta
tnterloara,
Am fost ranit de multe ori in viata mea si nu lmi dau seama ca deviata se
datoreaza unei frustrari, Ma simt prizonier in suferinta mea, din cauza .educatie
mele stricte ~i a regulilor societatli, a propriilor mele Iimitari sl vreau sa imi
amplific sentimentul de libertate ~i de putere.
-,
Astfel, corpul meu imi spune sa accept!., fiecare aspect din mine, pe care II
asocie.z unui .defect. Fiecare fiinta are 0 latura ,masculina ~i 0 latura feniinina.
Daca sunt un bi'irbat, imi accept!., feminitatea ~i daca sunt femeie, imi accept!"
latura masculina. Devin modest ~i decid sa 'ma afirm tara sa Ii ranesc pe ceilalp.
Aleg sa imi unific intreaga fiinta, deoarece fiecare parte din mine vrea sa se
exp_rime.
1075.
interes fata de via~ rna deterrnina sa traiesc acelasl lucru ~i la nivelul sexualitatii,
Po~te fi ~orba despre un anumit grad de disperare, cauzat de negativitatea mea
fata de mme insumi sl fata de ceilalti,
Este preferabil sa acceptjv sa-ml traiesc lntr-un mod sanatos sexualitatea
deoarece face parte din calitatea vietil mele. lml acord timp pentru Iucrurile care
lmi fae placere~ care imi ofera satisfactie, Pofta mea de viata si pentru lucrurile
bune se va trezi astfel, Ia fel ca ~i cea pentru relatiile intime ~i sexuale.
,~
j;
Zgomotul pe care il scot rand respir In ti~pul;omnului sau care provine de la un

obsta~ol ~: p~ calle nazale sall Jaringe, se numeste sforait. In cazul in care sforai,
tr~bUl.e~a irru pun urmatoarele Intrebari: oarema'agat de vechile mele ldei, de
atltu?mIle mele sau de bunurile materiale? Ma Indipatanez sa raman intr-o
relatie s~u intr~o sltuatie, care nu mat. este buna pentru mine? Sunt obosit ?
Stag~ez m ~ecAhIlemele modele de viata, ceea ce imi ingradesta libertatea ? Daca
.. am s~?usunle mfundat~, rna lntreb care este lucrul pe care il respir greu in timpul
n~~p! (~ee,7emplu, mlrosul partenerului meu, un parfum etc.) Sau poate, vreau
'. sa II prmd. pvepa:tenerul meu, care doarme langa min~ i sa inIatlir distanta
'. care ~~ separa (atat pe plan fizic, cat ~i emotional). Prin urmare, tncerc sa rna
a~ropll.de :1. ~au poa~e ~ncerc ~a Iisp~n, .in t~m:puln?ptii; tot ceea ce nu am reu~it
.' . i- sa exprm~,.m.~mpul ~Jlel ? Daca nu rna slmt mteles m cererile mele, am tendinta
, . de a sfo~al ! mco~tientul meu continua sa se exprime in timpul noPtii, deoareee
nu pot sa ~a ex~nm al~el. Ma sim~ prins tntr-o capcana, in relatie cu partenerul
, meu sau malta relatle personala. Este important sa vad daca sforaituI se
.. produ~evcand i?spir ~au cand expir aerul: daca are loe in timpul inspiratiei, este
. ~n str!gat de a)utor, Jar daca are loc in timpul expiratiei, inseamna ca vreau sa
" mdepartez un perico1.
..
.
A.cce~tl" ~a invat s.a rna deta~ez i s~ fac lac lucrurilor noL Invat sa comunic
cla.rl tara submtelesun sau ambiguitati. Sunt deschis fara de schimbare ~i lucruri
"no1.
;~078.SIDA
:
(SINDROMUL IMUNODEFICIENTEI DOBANDIlE)"

,.
Jacques Martel
466
Marele Diet/onar al Bali/or ~IA!eetiunilor - Cauze/~ subtile ale imbolniiviril
in cazul in care sunt purtatorul virusului HIV (virusul imunodeficientei umane) i

starea mea de sanatate este buna, se spune pur si simpu ca sunt, seropozlttv i,
este posibil, sa nu dezvolt niciodata boala. Daca tnsa sistemul meu imunitar
slabeste din cauza virusului HlV,se poate spune ca am aceasta boala, SIDA.Daca
. sunt afectat de aceasta boala, sistemul meu iminitar are un deficit de' celule T
(limfocite sau variante ale globulelor albe din sange si din limfa) si ~evine
incapabil de a rna proteja impotriva unor afectiuni. precum pneumoma sau
cancerul. Virusul care produce SIDAeste transmis prin sange (sange contaminat
in timpul unei transfuzii de sange, printr-o seringa infectata sau 0 rana care intra
in contact cu sangele infectat etc.) sau prin contact sexual. Glanda timus {situata
in fata traheei) locul in care se formeaza celulele de tip Teste afectata de boala i
astfel energia tntmitv si intreg corpul vor fi afectate. Difuzarea celulelor infectate
in 'lichidul extracelular, mai ales in sange, corespunde -energtei emotionale.
Sangele in legatura cu Inirnav simbolizeaza Iublrea i suferintele, creativitatea.
Astfel, sistemul meu emotional este in dezechilibru si incapabil sa se exprime
liber. Traiesc 0 mare culpabilitate fala de iubire, am impresia ca nu sunt la
imU!imea asteptata, Corpul meu devine slabit si tot mai vulnerabil in fata
invaziilor exterioare. Este ca si cum, sistemul meu imunitar nu ar mat putea face
diferenta lntre ceea ce este bun pentru mine si ceea ce nu este bun. Este
important sa constienttzez faptul ca imi refulez emotiile, precum frica ~i furia, ca
Imi neg intreaga fiinta $i sunt pe care sa rna distrug in: totalitate. Reprimaril
sentimentelor se adauga, de oblcei, 0 culpabilitate profunda, care rna roade in
interior. Nu rna respect aproape deloc ~i" lmi este fries de judecata celorlalti, Si,
bineinteles, pentru ca nu Imi place felul in care rna vad ceilalti, este posibil sa fac
parte dintr-un grup social, care este foarte des criticat, judecat, chiar neinteles de
ceilalti, de exemplu, pot fi homosexual, toxicoman, de rasa neagra, prostituata etc.
(eategorii care sunt cele mill expuse infectarii cu HIV si care s~nt victime ale
discriminarii, de catre restul societatii. Incapacitatea mea de a rna iubi ~i a rna
acceptalv asa cum sunt determina faptul ca nu reusesc .sa rna protejez, rna
simt tara aparare, la fel ca tunci cand eram copil.: Porta mea interioara care, in
. mod normal, se sprijina pe iubire, pe aceptarejv si pe 0 dorinta puternica de a
trai, este acum sUibita $i se distruge treptat. Chiar ~i Inconsttent, moartea
poate parea 0 solutie pentru disperarea mea: Imi este rusine de mine insumi,
nu mai sunt in contact cu propriile mele emotii, este un .gol total. A trecut mult
timp de dind am impresia.di nu mai am nicio autoritate asupra viepi mele. Sunt
incapabil sa cer ajutor celor apropiati, indiferent de doemniul in care .am ne~oie.
Boala aceasta poate este singura modalitate de 'a avea parte, in sfar~it, de atentia
~i de iubirea parintilor meL Ma consider 0 ruine pentru famHia mea i ar fi mai
bine sa dispar ... Astfe} nu' a mai fi 0 sursa de suferinta pentru ei, deo~rece nu
sunt conform a~teptarilor lor. Integritatea mea este atinsa. Este important sa fiu
con~tient de faptul ca, virusul HIV este transmis prin sange sau prin sperma, in
timpuI relapilor sexuale, ambele simbolizeaza viata (0 transfuzie de sange poate
salva 0 viata i, prin actul sexual, pot da viata, pot continua linia de sange).
Ambele sunt acte de iubire neconditionata. Si atunci cum este posibil, ca prin
aceste acte, sa poata fi transmisa "moartea"? Unde a avut lac ruptura interioara
de iubirea din mine, ruptura care a permis virusului sa se instaleze si sa fie
stapan in corpulmeu ? De ce am devenit propriul meu parazit, in lac sa fiu eel mai
bun prieten al meu ? Descopar faptul ca traierea unei experiente sexuale poate fi
un fapt plin de revelatii emotionale, Chiar ~i pe plan spiritual, 0 experienta
sexuala rna poate face sa traiesc evenimente benefice atunci cand energia sexuala
se deschide, din chakra de baza, care este sursa elanului meu spiritual. Dad insa
aceasta energie este prost folosita, doar pentru automultumire i complezenta, se
poate intoarce impotriva mea. Fara 0 sincera manifestare de puritate, se poate
transforma lntr-c energie bolnava, invat sa recunosc energiile din mine i le
folosesc pentru evolutia mea.
Accept!" sa am grija de mine, am lncredere in mine si in vat sa lrni iubesc
fiecare parte din mine. Trebuie sa renasc din nou $ij de aici inainte; accept!" sa
traiesc pentru mine i sa fiu fericit. -Accept!" cine sunt, adlca 0 fiinta divlna si
extraordinara. Daca am copii, toate acestea ii vor ajuta sa devina la -randul lor
stapani pe viata lor i sa i~i dezvolte si sa-i accepte] " flinta, in totalitatea ea.
I 1 1 1 J 1 1 1.-
....,
467
1079. SIFILIS Vezi: VENERICE [BOU ...]

1080. SINCOPA Vezi:CREIER-SINCOpA
1081. SINDROMUL
BAUTORILOR DE LAPTE Vezi: BAUTORI DE LAPTE [SINDROMUL ...j
1082. SINDROMULso
LUI BURNETT Vezi: BAUTORI DE LAPTE [SINDROMUL ...j
1083. SINDROMUL
CANALULUI CARPIAN
1084. SINDROMUL
LUI CUSHING Veri: CUSHING[SINDROMULLUI...j
. -. 1085. SINDROMUL
1086. SINIJROMUL
Vezi:CRAMPASCRJIIDRULUl
DOWN Veri: MONGOLISM

LUI GELINEAU Veri: NARCOLEPSIE
1087. SINDROMUL LUI GUILAIN-BARRE

Vezi si: SISTEM IMUNITAR
SAU POLIRADICULONEVRITA ACUTA
Sindromul Gullaln-Barresr se caracterizeaza prin inflamatia i demielinizarea

. (lipsa de mielinaB2) a numeroaselor radacin! nervoase. Aceasta inflarnatie este
uneori continuarea unei boli infecpoase sau virale sau a unei vaccinari, eel mai
.: adesea, se pare ca rezulta dintr-un dezechilibru imunitar. Este localizata mai ales
pe partea inferioara a corpului, dar po ate afecta toate. ra~acinile nervilor
~ Sindrom: un sindrom nu este 0 boala in sine, ci un ansamblu de simptome, a caror cauz3 nu se cunoa~e
exact. In acest caz este vorba de persoane care beau prea mult lapte !
81 Guillain (Georges), Barre (Jean-Alexandre), Strohl (Andre): medici francezi care au aratat in anul 1916 anomalia
taracteristicli cr~terii numarului de proteine din Uchidul cefalo-rahidian, in cazul a doi soldap cu paralizie generala
.. tranzitorie
..... Mielina: este 0 substanta alba din fibrele nervoase care intra in componenta nervilor sistemului cerebro-spinal
(considerata maduva nervilor)
.
,.,
,'!
11'
I ,.,
I J
Marele DiCf/onaf al Boli/or 11Afecfiunilof - Couzele subtile ale imbol"iivirii
Jocques Mortel
468
situatia in care rna aflu acum, rna sufoca. [mi este teama sa rna fixez undeva,
fricisa-ml iau lin angajament. Ma simt invadat din toate partile de oameni care
iml otravesc existenta, Este foarte urgent sa censtientlzez aceste lucrurl, pentru a
ma.elibera de frici si a-mi asuma din plin existenta, Imi analizez fricile legate de
angajament.
Acceptt" sa descopar situajiile in care imi pot gasi locul cuvenit i mai este
timp sa: rna dezangajez, sa rna eliberez si s'a rup sau sa schimb ceva in
comportamentul meu. Inva! sa aleg in functie de nevoile rnele i tml regasesc in
armenia, respir cu toata fOI1a.
. .
.
rahidieni si cranieni. In acest caz, rna aflu Intr-c situatie in care a~ impresia c~
sunt spionat; ceva sau cineva se ,c:mufleaza Aca_un eam:leon ~l V?f ,~a m~
atace.Sunt tot timpul nerves, in ,alerta, stau la panda; nu am mcredere l~ mmem,
rna simt neputinclos, deoarece nu imi cuno~c ade_versarul, _care ,;orIeu,m,.se
presupune ca ar trebui sa rna protejeze ', Exi~ta un C.hl,.p.eu doua fete, ea ~l
~me uneori si acest lucru rna deranjeaza. Devin hipersensibil.la tot ceea ce este m
jurul
meu, pentru a evita pericolul si rna simt;ne~~ti?ciOS s~ ~~actionez,~deoarece nu
stiu
de unde
atac. Este de
posibllsa,
deo~re:e
am tra~at
s~us sau
am facut
cevava~iveni
am acel
un sentiment
rulpabilitate.port
Amp~ca
impresia
:a am:
P:
cineva sau ca am fost tradat.. .. Pot descoperi informa!ii care .ma ~o: oblige sa
exclude pe cineva din viata mea. A fost taiat un contact m~r~ m!ne si :meva
saAu0 situatie, Pierderea unui prieten bun rna sperie si este poslbIlsa.r~~qlOnez
avan~
. relatii sueperficiale cu oarnenii, pentru a-mi proteja astfel .se~slblhtatea ..Ae:asta
ruptura poate fi si fata de. mine insum~, ~eoarece ~Xls:a un .confllct mtre
individualitatea mea ~i sufletul meu: uneon rna neg pe mine Insu~l:
.
. Acceptlv sa con~tientizez si sa tnteleg '.de _~: minci~n~ ~l indolala sunt
prezente in viata mea si, incepand de acum VOltrat m
~ecare ~9ment,
.~_devarm,
indiferent daca va fi fata de mine sau fata de ceilalti. Astfel, VOlputec: d~~ola
relatil sincere, profunde si durabile cu ceilalti. Am 0 protecne naturala ~l viata
mea devine tot mat calma si mat luminoasa. _
.. .
".
1:n1
1088.
SINDROMUL IMUNODEFICIENTEi DOBANDITE Veri: SIDA
1089.
SINDRMUL MARFAN
..
Boala de tip eredltar, care atinge fibrele tesutului conjunctiv, responsabil ~e

anomaliile ocular si cardiac. Aceasta boala se intalne.~te la .pers~a~ele d~ talie
tnalta cu articulatii foarte sup Ie, car~ ,przinta anomalll cardlace l ~n ieCl.al ~le
aortei . Exista oare secrete de famlhe care au .fost ascunse de mm: .. ~xls~a ~
legatura care nu a fost stabilita cu trecu~l-...Cal~a
fost~locata_p:m ..hps~
~n~m~ai
de comunicare. Care este motivul care rna lmpledlca sa comumc cu parmtil mel
sau alpmembri ai familiei extinse? .
1090.
SINDROMUL DE OBOSEALA CRONIcA Vezi: OBOSEALA CRONlcA [SINDROM

DE...}
.'
109i.
SINDROMUL PREMENSTRUAL veii: MENSTRUA'jrE:':""SINDR0lrf PREMENSTRUAL
1092.
SINDROM RESPIRATOR ACUT SEVER (S.RA.S.) SAU PNEUMOPATIE

ATIPIcA Vezi ~i:pLAMANl- PNEUMONIE_RESPlRATJE .
.
Sindromul respirator acut sever (S.R.A.S.) denumit ~i pneu~~pati~ atipic3,

.este 0 infecpe pulmonara grava, caracterizata prin aparipa bru~ca a unei febre de
peste 38 C, insotite d~ al!e .simptom~ ~espira~orii precu~ tuse, sufocare sa~
dificultati de respiratle. Iml este fnca, resplr gre~, rna .suf~.c, "am febr
Temperatura urca in mine, atunci cand, rna simt bl?ca~ mtr-~ sltu~pe,. m ~uplu, la
sreviciu sau in alta parte. Stiu ca spapul meu Vltal trebUle reVlzult, deoarece
1093. SIND ROM DE SUPRAUTILIZARE Vezi ~i: SPATE [AFECflUNI.ALE ...J, INFLAMATll,
TENDOANE
~.:
Sindromul de suprautilizare este 0 afectiune care apare mai ales la muzicieni.

Se caracterizeaza prin inflamatia tendoanelor de la degete, de la incheieturi, de la
coate ~i uneori, de la umeri sau de la gat: Poate provoca si dureri de spate. Se
spune ea pozitiile inconfortabile pot face ca 53 % dintre .muzicienii unei
orchestre sa sufere de dureri de spate. In cazul in care sunt muzician, sunt
. adeseori prins in spatii inchlse si stramte, cu un confort pre a putin adaptat la
natura meseriei. Cand umerii mer sunt afectati, este posibil ca, lungile ore de
practica sa rna determine sa consider munca foarte greu de suportat, Nesiguranta
locului de munca i competitia foarte dura din acest medium rna fac sa traiesc
frlci puternice i nu rna simt suficient de sustinut; si de aid provin durerile mele
deumeri.
Acceptjv sa fiu flexibil i sa tmi armonizez 'energia mentala si .spirituala
atunci cand tendoanele mele sunt afectate. Fiecare parte din corp imi trirnite un
rnesaj despre ceea ce traiesc, Chiar daca afectiunea poate parea sa alba 0 legatura
.: cu profesia mea de muzician, totui, nimic nu este intamplator. Identific partea
" implicata pentru a face con~tientizarea i a rna sirnti mai bine in ceea ce fac..
1094. SINDROMUL
,~
UNGHIILOR GALBENE Vezi: UNGHII GAmENE [SINDROMAL ...j

~
1!!
1095. SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN Vezi: iNCHEIETURA MAINIl- SINDROMUL DE

TUNEL CARPIAN
1096.
SINUCIDERE Vezi~i:ANGOASA.ANXlErATE.MELANCOUE
.
..
Dadi rna gandesc la sinucidere, iau decizia de a rna autodistruge. Ma sirnt golit de
Lenergie. Aceasta idee imi bantuie gandurile tot timp~l. Devin melancolic, solitar,
':'plin de arnaraciune. Nu mai reuesc sa am un contact cu Iumea exterioara,traiesc
;)n pe~tera mea, in cre riu la pe nimeni sa intre, deoarece "nimeni nu rna in~elege".
:',S: uferinta mea este atat de mare, incat nu mai vad lumina~ Este 0 suferinta
. '.'insuportabila. Sinuciderea are legatura cu evadarea, cu fuga. Ma pot intreba
~.de ce anume vreau sa fug, de durerea mea interioara, de r~sponsabilitatile mele,
de golul meu interior, de lipsa mea de iubire etc. Daca consum droguri, alcool i
o alirnentape sar-aca in nutrien~ii esentiali pentru echilibrul meu interior,
...._'--- sistemul meu nervos, pot, in anumite condi~ii, sa am idei legate de
11
III
1111
Jacques Martel
Marele Dlctionar 01Balitor ~I Afeqiunilor
47
0
,
id e Sau rna pot gandi la sinucidere atunci cand vreau sa pedepsesc pe
smuci er ,
t I
s
- fi i bit d
cineva, el sau ea vor purta astfel culpabilitatea de,a nu rna A I,U,I
es ui.
,
Acceptlv sa am incredere, inchid ochii: lumina este In imma m~a", Vorbesc

eu cineva despre problemele mele sau scriu despre toata depresia pe care 0
traiesc ~i cer ajutor celorlalti.
. .
SINUS PILONIDAL Vezi #: SPATE / [AFECflUNI ALE-:-} / PARTEA INFERlDARA A
i097,
SPATELUI, INFECfII [IN GENERAL}
stnusul pilonidal' este 0 infectie a siste~mului pilos, la nivelul muschiului d:

langa coccis, la baza coloanei vertebrale, In c:zul In c,are ~u~t afectat de ,aceasta
boala, traiesc 0 frustrare, tritare sau revolt fa~a de 0 sttuatie In care nevOll: mele
de baza sunt in pericol si nu mai pot fi imp~inite a~~ ~um vreau ,eu, A~easta ,stare
de "lipsa" Imi poate aminti 0 situatie din copilarie sau c?iar di~ perioada
intrauterina cand am avut impresia di imi lipsea ceva sau cmeva, vital pentru
ace! moment, Poate fi vorba despre un element fizic, de exemplu, un loc
r:all~e''i~cnare locuiam, haine confortabile. toate acestea fiind legate de .planul
afectiv, de iubirea si de tandretea parinplor me~. .
_
Oricare ar fi aeea situatie, este important sa acceptlv sa II eer, U~lversulUl,s~
,
A,
'
'
rna ajute, astfel 'incat toate nevoile mele de baza sa fie Implinite ~il_~a~ d:p~na
tncredere in el. Trebuie sa acceptlv de asemenea, faptu~ c~ a~ tra:t ? h_psacand
eram copil, iar aceasta situatia a existat pentru a ..rna rnvata sa Im~ ~ez~ol:
Increderea si sa apreciez tot ceea ce am avut ~l ceea ce am astazi si sa
constientlzez acest lucru.
1098.
SINUZITA
1099.
SISTEM IMUNITAR
Vezi: NAS - SINUZITA

Vezi
#: SIDA
Apararea organisrnului este asigurata d~ sistem~. Imunltar, care e~te esential

pentru a rna proteja de agresiunile din exterior, precu~ ba~ternle, VlrU~ll,
. ciupercile microscopice ~i orice alte pr?blem~. Sistemul. lmumtar recu~oa~t~
celulele straine, agentii infeqio~i patogem, dar ~l celulele d~n~-un alt o~gamsm ~~
astfel poate respinge implanturile. Fara 0 func!ionare ?un~ !jl c~mple~ ~ acestUl
sistem as fi mort. Sistemul imunitar este m rela~le dlrecta cu stanle mele
a
emoti~naie ~i 0 suferinta puternidi pe care 0 traiesc, poate re~u:e mult fort
- Cauzele subtile ale imbolnaviril
471
inima., rna face sa consttentizez !ji mai bine relatia existenta tntre corp si spirit.
Sistemul imunitar raspunde sentimentelor ~i totalitatli gandurilor mele, fie ca
sunt pozitive, fie ea sunt negative. Astfel, to ate gandurile legate de furie, de
suparare, de ura, de resentimente i de autodistrugere vor avea tendinta de a
slabi sistemul imunitar. Pe de alta parte, orice ganduri de iubire, de armonie, de
frumusete ~i de pace interioara vor avea tendlnta de a intari sistemul imunitar.
. Timusul este gland a endocrina care are legatura eu chakra (centrul de energie al)
inimU". Asadar, cand sistemul meu imunitar este atins, nevoia mea de iubire
este, de asernenea, foarte mare. Creierul este i el foarte legat de sistemul
imunltar ~i anumite stan de pirit au un efecta puternic care poate afecta
functionarea sistemului. Constlentizez faptul ea, sistemul meu imunitar poate fi
foarte ocupat sa inlature propriile mele ganduri negative (inamicul interior) in
loe sa elimine agresiunile din exterior (inarnicul exterior). Acest sistem poate
slabl dad principaJa mea preocupare este sa rna lndoiesc de locul i de respectul
pe care mi Ie acord. Acest lucru 'i~ipoate avea originea in copilaria mea, in relatie
eu unul dintre parinti: simteam ea cuibul meu era in pericol, aveam impresia ca
un vant de nebunie plana deasupra easel. Ma aflu lntr-o dinamlca de
autodistnigere emotionala. Ma uit pe mine insuml, rna consider mai putin
important decat ceilalti, negand astfel cine sunt ~i nu imi exprim adevaratele
nevcii ? Ma lntreb ce valorez ~i ee Ie pot oferi celorlalti ? Viata mea este plina de
conditii pentru a lndepltnl lucruri sau pentru a fi fericit, pur si simplu. Ma
resemnez prea usor In fa~a obstacolelor care se ridica In fata mea, deoarece nu
tmt mai doresc sa traiesc. Nu mai am niciun motiv sa rna apar. Deoarece nu sunt
capabil sa vad ceea ce este bun sau rau pentru mine, sa identific dar cine sunt
fata de ceilalti, tara sa judec ~i tara autocritica, sistemul imunitar nu mai poate
..sa rna protejeze. Nici macar nu mai stie data trebuie sa ii faca treaba, pentru ca
eu nu mai arat nicio dorinta intensa de a trai.
Accept! 'I, lncepand de acum, sa identific emotiile pe care le traiesc, orieare ar
fi aeestea. Incepand de acurn 'imi formez obiceiul de a rna debarasa de de~eurile
care rna impiedica sau pot diminua eficien~a sistemului men imnnitar. Ma ocup
de sentimente1e de triste~e,' de singuratate, de abandon, de devalorizare etc. ~i
... tncerc, prin intermediul situatiilor'in care traiesc acdeste emo~ii, sa vad rnesajul
sau lectia de viata pe care 0 am de invatat. Astfel, restabilesc echilibrul dintre
',viata, mea' interioara ~i cea exterioara ~i sistemul irnunitar devine pe deplin
! funcponal. Ma deta~ez de valorile ~i de a~teptarile societatii
~i Imi .construiesc
propriile
mele
perefrinte.
Astfel
rna
conectez
la
puterea
mea
ereatoare i de
~
vindeeare, care imi hranete i Imi intarete imunitatea naturala. Imi descopar
bogapa interioara. Iau deeizia de a inva~a sa rna simt bine cu mine insurni 1jisunt
mai in masura sa am 0 via~a sociaHi rnai bogata ~i fondata pe adevaratele valori.
acestuia. Celulele imune se dezvolta la inceput in maduva 0Aso~sa~l cele ca.re se

transforma 'in celule T sunt transportate, la maturit<ite, pan: l~ gla~da tlmus:
.situata langa inima". Celulele T joaca un. :01 primordIal m ldentlfi:are~ ~l
eliminarea celulelor sau substantelor straine ~i nocive pentru corp; :rep~le sa fie
de asemenea, eapabile sa recunoasca ceea ce :st: bun p~ntru ?rgam~m. In scopu
de a-mi menpne eorpul Intr-o stare de sanatate cat. mal buna, eelule~:. T
. diferen~iaza, discern, tolereaza sau respihg, l~ n:V?le ~lementele strame~
.. 1100. SISTEM LOCOMOTOR Vezi ~i:DASH
. Sistemul imunitar se ocupa de sistemul de referm!a ~l d~el, d:_ce~~ ~e sunt, d .
Sistemul locomotor este legat de mobilitatea mea ~i de flexibilitatea mea,
individualitatea mea. Imi pazeste fortareata (fizidi $~emoponala). ~l.I~I f010s:$t:
'."
pre cum ~i de deschiderea mea interioara ~i exterioara. Cuprinde oasele, mu~chii,
rezistenta pentru a comb ate agen~ii periculoi. Locallzarea glandel tIm us, fata d
tendoanele ~i ligamentele. Structura care sus~ine tntreg corpul este formata de
::~.
'['
I
~ I
_,
. 1
'iJ
:'
[J
Jacques.Martel
472
Marele Dietlanar 01Bali/or 51Afecfiunilar - Cauzele subtile ole imbolniiviri/
oase. Oasele simboliz.eaza principiile

mele rnorale.. structura
mea,
onestitatea, verticalitatea,
stabilitatea.
Cand devin prea rigid 'in gandurils
mele, oasele mele devin de asemenearigide ~i exista riscul de a se sparge foarte
user. Bxtremttatile corpului meu st ale muschilor stmbolteeasa. actlunea ~i
, mtscarea, Cu ajutorul mainilor pot "prinde" lucrurile si le pot retine. ~icioarele
rna ajuta sa avansez in viata, 0 dificultate legata de miscare indica 0 frica de a
progresa. 0 lipsa de modetsie sau unrefuz de a fi flexibil sau de a-mi recunoaste
greselile are ca efect 0: durere la articulatia genunchiului. Picioarele reprezinta
stabilitatea. Cu ajutorullor pastrez contactul cu pamantul, "sunt cu picloarele pe
parnant", Fiecare parte a corpului. meu rna ajuta sa-ml constlentlzez
felexibilitatea sau rigiditatea.
Acceptlv sa ma simt liber 'in miscarile mele si sa imi ascuIt.corpul,deoarece
.. el esteindicatorul starii mele interioare.
1101.
traiesc un conflict sau a ernotie puternica. Consttentizez ceea ce se intampla dar

n~ v~:au
~u a~olo ~i.s~ inteleg ~e s: i~:ampli'i. Simt nevoia sa rna intind pe~tru
a irm recapata slmtu~lle . Aceasta slablclune poate proveni dintr-o situatie fata
de. care ~ u~ mare disconfort, deoarece nu stiu cum sa rna pozitionez. De multe
~a
on este implicat un membru al familiei mele. Este ca si cum altcineva ar avea

control.ul asu~ra eelei situatii ~i eu nu pot. face nimic, ceea ce tmi confera un
putermc sentiment de ~ep~tin~a. Simplul faptde a rna gandi la acest Iucru poate
de~lan~~ ~ s~are de slabictune, care este a forma de a fugi. Acest fapt seoate in
evidenta indiferenta mea fa!a de viata, lipsa mea de interes. Traiesc in rutina atat
la munca cat si.in vlata personala si rna simt slab fa!a de tot ceea ce este in jurul
rneu..
. Ac~ep:! " s~ ~c fa~ realitatii cu f~rta ~i curaj. Sunt constient de faptul ca pot
alege sa rna pozittonez sau sa Ii las pe ceilalti sa ocupe mai mult loc: doar de mine
d~pind: Syafac ceea ceoes~e necesar. Indraznesc sa exprim ceea ce simt pentru .a, rm re~a~ata Io:ul ~~vem~. Fac .aleg~r:a py0trivita pentru binele meu ~i eel al
apropiatilor mel. Ma mconjor de lumma, rna las cuprins de iubire.
.
SISTEM LIMFATIC vez;~i:GANGUOM[LIMFATICf]
Sistemullimfatic este cornpus din ganglioni ~i vase care transporti'limfa pan'a Iii
. curenttil sanguin. [oaca un rol important In functtonarea sisternului. imunitar.
Sistemullimfatic functioneaza, tntr-un anum it fel, 'in paralel cu sistemul sanguin.
Este legat mai mult de partea ernotionala, afectiva a fimtet mele, de umori'". Daca
sistemullimfatic este legat mai mult de partea afecnva a corpului meu energetic
sau astral, sistemul nervos este legat. de ganduri, Iubirea este cea mai buna
modalitate de a pastra sistemul limfatic sanatos :}i eflcient,
.
1102.
1104. SLABIREA Vezi:$:ANOREXIE, EXCES DEGREUTATE)
o subalimentare
SISTEMUL NERVOS Ven ~i:NERvi[iN G~NERAL]
Sistemul nervos este format din nervii si din centrele nervoase care folosesc la
coordonarea ~i la comanda diverselor par~i din corp (emisie) , precum ~i la
receptarea tnformatiilor senzoriale, psihice ~l intelectuale. Sisterriui nerves este
direct legat de gandurlle mele In raport ell' partea corpului meu energetic sau
mental. Este sistemul de coriectare electrica pe plan fizic, care ajuta gandurile sa
aqioneze in aceasta lume. Sistemu1 nervos este afectat (neuropatie) atund eand
acord prea mare aten!ie par~ii mele raponale, in detrimentul emopilor ~i a1
intui!iei mele. Totul este gandit, analizat, programat, organizat in viata mea :}iImi
este greu sa fac loc pentru spontaneitate, pentru placere, bucuria de a. trai,
emo!iile pe care am tendin!a de a Ie rep rima. Traiesc muita tensiune interioara,
am dificulta!i in a gestiona situa~iile pe care Ie traiesc in fiecare zi. Neuronii mei
se "supraincalzesc". Aceeptl. sa. inva! sa imi umanizez eomunicarea ~i rela!iile
interpersonale pentru a con~entiza pe deplin errio~iil(ip!e care Ie am. Astfel
voi putea sa tmi traiesc din pHn via~a,iritr-un mod echilibrat.'
1103.
SLABICIUNE (STARE DiL.) Vezi~ASTENIENERVOASA
Am 0 stare de sliibiciune atunci eand simt 0 lipsa de fo~a tn general. Pot de

asemenea sa am senzatia ca imi voi pierde cu~o~tin!a. Sunt hipersensibil' ~i
poate antren~ slablrea, tar un eonsum excesiv de alimente se

tr~nsforma in obezitate. in ambele cazuri, intestinul gros asimileaza prost
ahmentele..
'.
Nervo~tatea, anxietatea, consumul de medicamente, marile frici sau marile
bucurn sunt faetori ce fae ca 0 persoana sa se ingrase sau sa slabeasca, Daca sunt
? persoana slaba, syunt;ades~a foart~ emotlva si cu 0 mare sensibilitate ~i nu stiu
mtot~eauna cum sa-rm expnrn sentimentele, caci, fiind deja ranita, vreau sa rna
'pr0t:Jez p~ntru a nu mai s~f~ri. datori~ sarcasmului eelor din jur. Am tendinta de
a .rna res~mge sau de a rna mversuna .lmpotriva anumitor lucruri sau persoane.
. Dispretuiesc U~Oc!eea ~e es~e in jury~ipastrez a anume distanta fata de altii. Pot
" avea s~nz~pa :~ trebUle ,sa fug, sa abandonez ceva sau pe cineva pentru a
supraVle!Ul'At'ramd astfel impresia de. laitate. Pot avea impresia ca sunt
aband~nat. I~ ~~orexie existii adesea 0 legatura cu mama sau cu imaginea mamei.
.~ceea~l sen~lblhtate se regase~te ~i la 0 persoana cu un. exces de greutate, ea
.. ~ncercand sa. creeze 0 proteetie, 0 bariera prin intermediul fizicului sau foarte
Imp~za~t. Oanie~ii ~norexici refuza sa traiasdi, prefera mai degraba sa moara
. de~at s~ accept: l~blr:a.~Obezitateaa;e olegatura cu imaginea de sine $i adesea,
cU.lmagmea tataiUl. Atat mtr-un caz cat ~iin ceHilalt,trebuie sa gasesc modul de a
aSlmila viata in maniera sanatoasa $1echilibrata.
.
~ccyeptan~u-mwa!" a~a cum sunt, rna pot lega $i reconecta cu eeilati tntr-o
mamera eontienta, care-mi va incalzi inima.
.
, p05.S0MN
(BOALASOMNULUI.
.) Vez;: NARCOLEPSIE .
'. 1106. SOMN (TULBURARI DE ...) Vezi: INSOMNIE

.J:-,
83
473
Umori: lichide organice din copul uman
1 1 1 1 ~
1
!
,-,
l'
1 I
JI;.-
.I .....-I
Jacques Martel
474
1107.
SOMNAMBULISM (SOMNAMBUL)
Atunci cand sunt somnambul, mii plimb de colo-colo, fiind adormit, fara sa fiu
constient de acest lucru. Acest lucru simbolizeaza faptul ca, traiesc 0 tensiune
interioara foarte puternica, uneori inconstienta. Incerc sa fug de 0 situatie, care
rna preocupa foarte tare. Ma "exprim" astfel pentru a lasa sa iasa aceasta
tensiune. De multe ori, experimentez 0 stare (chiar inconstient] de a fi "in afara
corpului meu". Cand se intampla acest lucru, corpul meu astral lmi conduce
corpul fizic, pentru a iesi "in afara corpului meu", De aceea, cand sunt somnambul
pot merge cu ochii lnchisi si pot "vedea" totusi obstacolele, deoarece le vad cu
vederea corpului meu astral. Gandesc prea mult si traiesc multe dualitati. Ma simt
strivit de "trebuie". Este ca si cum as trai intr-o Inchisoare din care, nopatea,
vreau sa evadez. Ma simt 0 povara pentru familia mea sau pentru societate.
Ingrijirile de care am nevoie rna apasa foarte tare. Nu vreau sa fiu gasit.; Traiesc
in globul meu de sticla, departe de ceilalti, Nu prea am incredere in mine ~i este
greu sa merg inainte In viata (merg In Intune ric), pentru ca nu am incredere in
vocea mea interioara,
Pentru a ameliora aceasta stare din viata mea, acceptlv sa comunic mai mult
ceea ce traiesc in relatie cu partenerul meu, cu parlntil, cu un prieten sau pur ~i
simplu, sa scriu to ate acestea. Astfel Imi pot regasi calmul interior !]i pot sa lrni
reglez somnul. Traiesc intr-un mod mai spontan. Imi manifest creativitatea, las sa
se exprime energiile refulate si stiu di pot avansa In viata cu incredere.
1108.
SOMNOLENTA
Somnolenta este legata de ficat, care poate lucra mai lent. Pot sa am 0 stare de
somnolenta, dupa 0 masa consistenta. Este un mod placut de a prelungi
momentul. Nu rna mai gandesc la nimic, rna las dus de viata, Totusi, aceasta stare
poate indica $i 0 digestie lenta $i, in acest caz, trebuie sa rna tntreb ce anume este
greu de digerat in viata mea actuala Este foarte normal sa Vezi: un batran care
adoarme in timpul zilei, deoarece a ajuns in ultima parte a vietil sale. Sta linlstlt,
obosit, asteptand moartea. Dar, dad sunt un adult sl mi se lntampla des sa am 0
stare de sornnolenta, in timpul zilei, inconstient, poate fi un semn ca refuz viata,
rna ascund, fug pentru a nu mai fi nevoie sa fac alegeri, sa iau decizii, sa actionez.
Sunt moale, inactiv, greoi. Ma inchid in cochilia mea i am multe momente de
introspectie.
Acceptt., sa reiau contactul cu viata, sa devin actor ~i creator al viepi mele.
Daca nu fac acest lucru, este posibil sa acumulez frustrari.
1109.
SPASM
Un spasm se produce atunci cand unul sau mai mup mu~chi se contracta ~i se
dilata, in mod involuntar ~i aritmic. Spasmele sunt ca un nod. Ma crispez, vreau
sa retin iubirea, imi este teama ca voi pierde 0 persoana pe care 0 iubesc atat de
mult. Aceste spasme creeaza in mine un sentiment de nelini~te, de neputinta.
Acest nod de suferinta, pe care nu reu~esc sa n controlez provine dintr-o multime
de nemultumiri sau iritari, care dau un gust amar vietii mele. Mentalul se
..-_------------,
.,
.',
..
Marele Dietianar 01Bali/or ~i Afecfiunilar - Cauzele SUbtile ale imbolnavirll
475
relaxeaza in timpul noptii, iar acesta este unul dintre motivele, spasmelor
nocturne. Traiesc emotii ~i culpabilitate legate de.sexualitate.
Recunosc faptul ca acest nod rna sufoca ~i acceptjv sa m,a detasez pentru a
pastra iubirea in jurul meu.
1110. SPASMOFIUE
Vezi ~i:TETANIE
Spasmofilia este un sindrom legat de o stare. de hiperexcitabilitate

neuromusculara cronica, Cand sunt afectat de spasmofilie, Inseamna ca rna
deprim foarte usor sl consider fiecare eveniment al vietii mele, 0 drama. Traiesc 0
stare de nesiguranta ~i lml este greu sa-mi gestionez emotlile ~i comportamentele
In relatie cu influentele exterioare.Ma gandesc la tot felul de probleme, fie ca sunt
ale rnele, fie ca sunt ale altora. Am 0 mare dificultate de a rna relaxa, de a aprecia
viata din plin. Cum trebuie sa rna pozitionez ? Care este locul meu pe parnant ?
Sunt deconectat de nevoile mele ~i sunt plin de suparare, Fac .pe surdul fata de
exterior. si imi Iipseste iubirea fata de mine lnsumi. Astfel resping iubirea
c.elorlalp. Este ca si cum, corpul meu ar vrea sa exprime ceva ce am reprimat tot
tl~PUl. S~nt nefericit $i neputincios fata de incapacitatea mea de a rna exprirna
?rm. ~uvmte sau prin gesturi. Ma decid sa iml relaxez mentalul si sa nu rnai
Intretm dramele, pentru a participa la rniscarea vieti! si aface loc lucrurilor noi.
Acceptjv sa respir viata din plin, sa imi exteriorizez suferintele, durerile si
.to~ ceea ce trebuie sa iasa din mine, pentru a fac loc calrnului, paci! interioare ~i
blandetei, Accept sa lmi acord bucurii, sa rna relaxez, sa petrec momente
frumoase ~i sa consider situatiile care apar, ca pe 0 experienta, Astfel voi
participa din plin la toate frumusetlle acestei lumi ~i voi voi vedea viata ca pe 0
aventura palpitanta, plina de bucurii i de fericire.
1111.
SpATE (in general)
Spatele reprezinta sprijinul ~i suportul vietil, Este partea corpului care rna
protejeaza daca rna simt neputincios fata de persoana sau 0 situatie " intorc
spatele". Daca povara mea este prea grea, daca nu am sprijin si nu rna simt
suficient de sustinut (pe plan afectiv, material etc.) spatele meu va reactiona in
consecinta ~i anurnite dureri i$i vor face aparitia. Dad. ajung la limita
suportabilitatii, spatele meu nu mai rezista si apar afectiunile. Am impresia ca
supravietuirea mea este in pericol i ca ceilaiti sau viata insa$i, rna vor "lasa
balta". Nu mai suport ceea ce mi se intampla. Este posibil chiar sa am impresia de
a fi incremenit,tntr-o anumita situatie sau de a "dira tot timpui pe cineva in
spate". Con~tientizez faptul ca rna sprijin de ceva sau de cineva,'din afara mea.
Deoarece nu am totala Incredere in ceilalti, rmi este greu sa avansez. Traiesc 0
!ru~trare, rna simt prins ~i limitat in lucrurile pe care care a~ vrea sa Ie. mi~c
mamte. Nu mai sunt capabil sa dozez bine lucrurile, pentru a Iua deciziile
potrivite. Pot avea spate Ie Iarg ~i sa fiu capabil sa car mult sau sa
indin umil
sa rna aplec din respect sau din acceptaret.,.
'
Oricare ar fi motivul, 0 durere de spate indica faptul ca, poate vreau sa rna
salvez de ceva, Iasand ace 1 Iucru in spatele meu, deoarece cu spatele ascund
rna
':I
.,.
":I
:r
.,
..,.. -----
11
Marele Diet/anar 0/ Balilor 5i Afectiunilor - Cauzele subtile ale imbolnQvirii
Jocques Martel
476
experientele Care mi-au provo cat confuzie sau suferinta, Plasez tot ceea ce nu
vreau sa vad celorlalti, jucand astfel rolul strutului, Ascund, de asemenea,
trecutul meu i tot ceea ce este inconstient sau necunoscut Pot chiar sa ascund ~i
visele mele si dorintele mele, pe care nu cred di le pot realiza. Sunt pro fund
ranit si incapabil sa-mi exprim deocarndata emotiile blocate. Refuz sa vad ceea ce
nu constituie treaba mea! Poate am primit "0 lovitura pe la spate" si traiesc
aceasta situatie ca pe ' 0 tradare, Daca durerea este provocata de 0 vertebra
deplasata= rna intreb tn ce situatie sunt revoltat, care este idealulla care aspir,
dar lntr-un mod agresiv? Ma opun cu toata forta, deoarece imi este team a de
responsabilitate. Un spate suplu, dar puternic indica 0 anumita suplete mentala ~i
o mare deschidere de spirit, contrar unei amorteli dorsale, care semnifica
orgoliu, putere i refuzul de a ceda. Fiind asezat confortabil pot ave a impresia di
sunt protejat, rna aflu in siguranta deplina, Totusi, chiar daca spatele rneu
foloseste la a ascunde aceste lucruri nedorite i daca vreau "sa joc rolul strutului",
accept! ., sa vad i sa exprim ceea ce rna deranjeaza. Actionand astfel, rna eliberez
de povara grea pe care 0 port. Daca durerile de spate sunt mal degraba
musculare, acestea indica 0 atitudine rigida fata de situatiile pe care le intalnesc
in viata. Am nevoie sa fiu sustinut, deoarece daca nu se Intampla acest lucru, cred
ca voi lasa totul sa se prabuseasca. Postura adoptata of era indicatii despre felul
in care tree prin situatiile din viata. Sunt in reactie fata de autoritate, daca vreau
sa irni sustin pozitia fata de cineva sau Intr-o situatie, imi voi indrepta spatele,
din orgoliu: Daca, din contra, sunt intr-o sitUape de supunere, daca irni este frica,
rna sirnt slab, 0 sa~rili indoi spatele. Cu dit preocuparile mele sunt rnai mari, cu
atat rna va durea mai tare spatele. Accept!., sa eliberez energiile relinute in
locurile care rna dor ! pot sa integrez mai mult dificultaple vietii prin scris, in
dialog sau comunicare. Aleg modalitatea care trni convine mai mult i las viata sa
curga in mine, pentru a invata sa rna exprim mai mult ~i sa rna afirm atunci rand
am nevoie.
,Accept!. faptul di viata rna sustine in flecare moment i imi indrept umerii
~tiind ca am forta necesara pentru a-mi realiza toate proiectele.Accept!.,
sa rna
sprijin pe resursele mele interioare. Intuipa rriea rna indruma in aqiuni care rna
ajuta sa-mi tmplinesc obiectivele.
1112.
SPATE (durere
...) -
PARTEASUPERIOARA (7 vertebre
cervicale)
477
ca
p~at: fa~e. vulnera~ill~ a~est ni~el. Daca am impresia

ceilalti vor sa rna judece,
sa rna :r:tice .sau sa ~a raneasca, as putea fi afectat pe acest plan si am tendlnta
de a rna In~hlde In mme, Vertebrele cervieale sunt In relatie eu capacitatea mea
de comumeare, ?e afirmare ~i de opunere sau supunere In fata justltiei.
Verteb~ele
ce~cale
C2 et C3 vor fi atinse tn mod special daca rna
dev~lonze~ la mve~ul. capacitatilor
mele intelectuale In timp ce, vertebrele
c:fVlca~~ slt~ate .mal jos, vor reactiona fa nedreptatea pe care pot avea irnpresia
ca 0 tr~le~c in vtata mea sau nedreptatea pe care 0 vad in jurul meu, care lmi
repu?na:. In plus, fiecare vertebra Imi da lnformatii suplimentare
despre sursa
afectiunii mele:
A
ci.
,..
;'.'
v '
......
Cl~.~~ima verte~ra cerv!cala numita ATLAS, care are numarul Cl, foloseste la
spnJInlr:~ capul.UI: Este st~lpul. care mentine ec~ilibrul capului. Daca imi fac prea
rnul!e gr.IJl.cu pnvire la 0 situatie sau 0 persoana, daca sunt tot timpul nelinlsttt i
am indoieli, capul meu va deveni mai greu si vertebra Cl va avea 0 dificultate de
a~suporta aceasta greutate. Daca dau dovada de rigiditate a spiritului, daca refuz
sa ~ad toate ~s~~c~ele unei ~i~uatii, daca am 0 gandire rlgida, Cl va reactiona ~i li
va mceta .actIVltallle, nemaiflind capablla .sa se Intoarca, Va fi paralizata de frica
m~a, de.dlsperar~~ mea f~ta de viata, de negativismul meu ~i de dificultatea de arm exp~lma ernotiile. ~ vertebra Cl lntr-o stare proasta este Insotita de obicei de o
afec~lUne ca.~e cuprmde capul, creierul i sisternul nerves, precum migrena,
amn~zla: ~er~~ul, ~epresia nervoasa etc. Cand capul este atins de diverse
af~CP~.?\IndIVlduahtate~
~~a est.~ ~,ea pusa In cauza, liCe cred ceilalli despre
:nIne ~' Sunt oare la malpme?
Unde rna. aflu in viata ?". Incerc sa rna
mdepar:ez de emotiile mele. Joe un rol pentru a nu fi nevoit sa rna privesc In fata.
Prefer s.a adopt un comportament rigid pentru a ramane in zona mea de confort
dar, mal devreme sau mai tarziu. va tz:ebui sa lntorc capul pentru a vedea ceea c~
se I~tampla in jurul $i In interiorul meu. Am 0 mare nevoie de comunicare chiar
d.aca uneori am impresia.ca ceilalti nu rna asculta. Am tendinta de a avea g~nduri
l ~~mportam~nte _?bseslOnale. AcceptJ," sa imi ascult interiorul, sa tmi pastrez
SPl:l~ul deschlS, sa~ aduc mai mult calm in viata mea pentru a-mi diminua
. activ~t~tea cerebr:_ala. reu~ind astfel sa vad realitatea sub 0 noua lumina, cu mai
multa Inc~e~~:e. Imi ~au viata in maini i accept J,., sa rna vad in fiecare aspect al
p~rsonsahtatll mele. Imi recapat puterea i realizez lucruri importante ... pentru
mme ..
I
Partea de sus
spatelui corespurfde regiunii inimii" i centrului de energie
cardiac. In aceastii zona se vede daca ani sau nu forta de a-mi purta emopile.
Durerile de spate sunt legate de primele stadii ale conceptiei, de nevoile de baza
i de structura fundamentala a fiintei. Cele 7 vertebre
cervicale sunt cele rnai
afectate din aceasta zona. Vertebrele cervicale au legatura cu cornuniearea (mai
ales cea verbala) i cu gradul meu de deschidere fata de viala. Naivitatea mea rna
I
i
84
Cu referire la fiecare vertebra In parte.
l.
1 ~ ,
J 1 1 1 ,
1 ,
'
Marele Dictionar 01 Bolilor fi A/ectiunilor
Jacques Martel
478
_C2
Cl
C2
C3
C4
Vertebre cervicale
C5
..
C6
C7
Dl
D2
D3
D4
D5
D6
D7
Vertebre dorsale
D8
.;..
L2
L3
Vertebre lombare
L4-
L5
Sacrum
Coeds
1 l
u.
'!
!,--
Cauzele subtile ole imbolnavirii
479
cea de a doua vertebra cervlcala este strans legata de C1. Este numita
AXIS. Este pivotul. care 0 ajuta pe Cl sa se miste, Este in legatura cu
principalele organe de sirnt, ochii, nasul, urechile, gura (limba). Din aceasta
cauza acestea vor fi afectate daca C2 este bolnava, C2 este afectata de
obicei, in situatiile ln care traiesc 0 etapa ln viata mea in care im! pun
lntrebari referitoare Ia parcursul meu personal si la rolul pe care il [oaca
spiritualitatea in viata mea. Apar posibilitati noi care ar putea sa rna ajute
sa am 0 noua viziune si 0 noua lntelegere asupra vietii si a unor Evenimente
pe care Ie traiesc.
_Oare sunt intr-adevar pregatit sa primesc raspunsurile la Intrebarile mele ?
Dad am un mod de a percepe viata rigid, refuz sa renunt la vechile mele
idei si sa fae locul pentru ceva nou, daca imi fac mereu griji pentru ziua de
maine, C2 risca sa devina, de asemenea, rigida, Pot sa fiu pregatit sa caut in
adancul meu si sa intru in contact cu esenta flintei mele. Am situatii
neterminate, travalii de doliu nefinalizate. Lacrimile mele nu mai curg
deoarece imi refulez emotiile i supararile, deceptiile, .regretele, toate
raman ingropate in Interiorul meu. "Lubrifiantul", lacrimile mele de durere
sau de bucurie, nu mai exlsta, Cl nu se mai poate articula pe C2 cu usurinta,
Apare 0 incalzirea locului, 0 iritatie, exact ca i In viata mea cotidiana, Acest
lucru survine mai ales in caz de depresie, de emotivitate excesiva (daca
.exista un conflict familial, de exempIu),- de furie, de amaraciune, de
, resentiment, de revolt, toate acestea fiind cauzate de frica de a merge
-inainte, de a rna schimba, de' a-mi asuma responsabilitatile. Frica de
judecata celorlalti i de mine tnsuml, prin lips a de respect de sine, poate
_duce chiar la dorinta de autodistrugere (sinucidere). Ce s-ar tntampla daca
as lasa sa Iasa la suprafata sentimentele mele cele mai profunde? Prefer sa
fac pe surdul in loc sa cunosc adevarata cauza a afectiuntlor mele.
, . Accept!"_ sa intru in contact cu emotiile mele si sa mi Ie asum, sa imi
ocup locul cuvenit si sa exprim ceea ce traiesc pentru ca fluxul de energie sa
-circule din nou in corpul meu i vertebra C2 sa functioneze in armonie cu
C1 sl totul sa "curga". Accept! 'I sa rna reconectez la forta mea creatoare sl
sa rna las indrumat de vocea mea interioara.
C3 = a treia. vertebra cervicala este solitara, Din cauza pozltiei sale, nu poate
conta pe nimic sau coopera cu alte vertebre.
_Dad am 0 afectiune a acestei vertebre, este posibil sa am .impresia ca
, trebuie -sa rna descurc singur. Ma retrag In mine insumi, traiesc "in
carapacea mea" si evit orice forma de contact sau de comunicare (indusiv
verbala sau sexuala) eu cei din jurul meu. "La ce bun sa pierd timpul?"
Oricum, nu sunt ascultat niciodata i ideile si startle .rnele nu sunt intelese !
Sunt separat de ceea ce iubesc. Traiesc revolta, descurajare, disperare,
deoarece sensibilitatea mea este atinsa in adancul ei. Pot sa am chiar ~i
.angoasa, Uzura timpului se face simtita si viselesi dorintele mele cele mai
dragi se topesc treptat. Devin iritat atunci cand sunt pus In fata unei situatii
.. sau aunei persoane pe care nu 0 pot digera. Am obosit sa flu nevoit sa imi
"-""""'"
1"',"'1111111
......
,.1
JocqUt!s Martel
480
" dernonstrez va1oarea, Sa rna sacrific pentru ceilalti. Daca am un esese,

acestia vor confirma ceea ce credeam des pre mine tnsumi: ca nu sunt bun
de nimic. Viata mea este intr-un fel 0 mare rnascarada. .Am tendinta de a
cauta sprijin la altcineva. '
Devin angoasat daca irnleste teama ca nu voi reusi un proiect si di nu voi fi
,', recunoscut. 0 afectiune. a vertebrei <:3 poate duce Ia 0 afectiune a fetei
(pielea; -oasele, nervii) precumsi
a urechilor st a anumitor parti din gura
[dtntii, gingiile, amigdaIele).
,
Acceptjv faptul ca singuratatea poate fi benefica pentru a rna linisti,
a face ordine in viata mea, in loc sa fie un mijloc de a fugi de ernotiile mele,
de realitatea fata de care simt 0 mare netntelegere, Alegerea Imi apartine
mie!
C4, C5j C6 a patra, a cincea ~i a sasea vertebra cervicala sunt localizate la
nivelul tiroidei !ji sunt in relatie stransa cu aceasta, Tiroida, care joaca un
rol esential in limba], pentru voce (corzile vocale) sl orice alta dizarmonie
.legata de comunicare (cand ma exprim sau cand ceilalti nu comunica) va
deterrnina vertebrele C4, C5 !ji C6 sa reactioneze. Este posibil sa rna fi simtit
jignit de ceva ce am auzit !ji sa fiu indignat !ji furios. Cele trei vertebre vor
reactiona !ji mai puternic daca, in plus, nu lmi exprim opiniile, frustrarile !ji
suferintele, Gradul meu de agresivitate risca sa urce tot mai mult, ceea ce va
inchide canalele de comunicare la nivelul celor trei vertebre cervicale.
lnghit in sec ceea ce mi se intampla. Am tendinta de a rumega anumite
'evenimente
pentru mult timp. Este posibil sa apara afectiuni. care ating
intreg slstemul de comunicare verbala: gura, limba, corzile vocale, faringeIe,
amigdalele
etc. $i toate partile corpului meu situate intre nivelul gurii $i
umeri.:
Daca C4 este afectata in mod special, observ care sunt sentimentele pe care
Ie rumeg continuu, mai ales cele de furie $i de' culpabilitate. Caut echilibrul
!ji dreptatea. Imi este greu sa gasesc solutii deoarece adeseciri ezit sa imi
exprim divergentele de opinie. Ma agat de amintirile mele !ji de trecut Imi
ascund 'emopile profunde, in lac sa Ie exteriorizez. Evit sa vad ce se
intampla in interiorul meu !ji astfel sa rna descopar !ji sa rna implinesc. Mil
distrug $i rna pedepsesc !ji imi sabotez fericirea pe care cred ca nu 0 merit
C5 reactioneaza atunci cand opun rezistenta celor din jurul meu!ji Ie refuz
sfaturile. Imi este teama ca ceilalti rna vor rani prin cuvinte sau gesturi. Mil
simt inferior celorlalti $i voi ridica un zid in jurul meu. Avand impresia eli
nimeni nu rna ascuitii $i nu rna intelege, :ma retrag in mine insumi.
Compromisurile
nu sunt posibile, deoarece evit sa rna poziponez. Simt
, rU$ine $i, in multe situatii, prefer sa tac in loc sa imi asum resporisabilitatea
pentru ceea ce vreau sa exprim. Vertebra C6 poate fi afectatii atunci dnd
vreau sa ii modelez pe ceilalti in functie de nevoile $i dorintele mele. A!jtept
prea mult de la ceila1ti, in loc sa imi iau viata in propriile maini. Sunt
disperat, am impresia ca.,doar ceilalti rna pot "salva", dnd de fapteu sunt
singurul care are putere asupra vietii mele. Visele mele de demult sunt
lIT
Mart!le DJctionar al Bolilar I Afectlunllor - Cauzete subtile ale imbalnavirll
481
Irealizabile $i mi se pare nedrept acest lucru.imi amintesc toate sltuatiile

din copilarie, cand am trait aceasta nedreptate. Simt nevoia de a abandona
sunt deprimat deoarece am senzatia ca "imi cade cerul in cap". Car atat de
mult povara celorlalti lncat faptul de a rna sacriflca in acest fel. rna ornoara
incetul cu tncetul.
'
'Acceptl
'" faptul ca fiecare experienta poate fi 0 nportunitate de a
evolua si di exista 0 lectie de Invatat, din fiecare Iucru. Trebuie sa las
lucrurile sa curga, in loc sa rna incapatinez $i sa port pica vietii, Dad. nu fac
acest lucru, capul meu va "fierbe" $i ma voi simp supraincarcat
cu toate
sarcinile si voi avea impresia ca nu voi putea duce totul pana la capat, Am
nevoie sa ma exprim prin cuvinte, prin scris, prin muzica, pictura sau orice
alta forma de exprimare care rna va ajuta sa ,rna reconectez cu creativitatea
" mea, cu frumusetea
mea interioara. AstfeI, toate simturile mele vor f
stimulate, readuse la viata, lucru care imi va activa tiroida si va face ca
vertebrele C4, C5 $i C6 sa functloneze normal. Afectiunile din aceasta zona
vor putea fi astfel alungate .
C7
ultima vertebra
cervlcala este lnfluentata de, partea mea morals de
credintele mele, de partea spirituala, de justine. Daca traiesc in arrnonie cu
legile naturii, dac~ ascult mesajele pe care mi Ie transrnite corpul ~i viata in
general, C7 va fi mtr-o stare foarte buna. Daca Insa traiesc furie, daca sunt
!nchis f~ta' de:.o~iniile !ji mentahtatile celorlalti, daca rna opun in fata altar
Ide~logll,v tara sa am A~n.spirit deschis, vertebra C7 va reactiona puternic,
putand sa.afecteze malm.le, coatele si bratele, care se pot inflama sau poate
extsta
~lfi.cultate de rmscare., de asemenea, va fi afectata ~i functionarea
gland:~ tll:_OIde.Vertebra C7 poate f afectata, de asemenea, de rernuscari de
co~tllnP1legate
de 0 yorba spusa, un gest sau un gand pe care Ie-am avut
fata de 0 ~er~oa~a. Daca .am emotii puternice, daca sunt dezamagit sau tmi
este teama ca VOl fi respms, daca unele situatii mi se par nedrepte sau rna
ascund sub caraPAacea mea pen~ru, a evita sa fiu din nou ranit, vertebra C7
poate. ~ ~eCtata. In acest caz este u~ar pentru mine sa ii acuz pe ceilalti de
~efenclflle mele: CumAvOi,ie$i din aeeasta situatie ? Viata mea este lipsita de
~,oc,de s~onta~elt~te_ [ncredere~mea
in mine este foarte scazuta $i joe rolul
elevulUl. cu.mm~e pentru a eVlta furia 'celor din jurul meu. Ma simt prea
vulnerabIl $1 rU$mat pentru a-mi comunica adevarafele nevoi.
'
Prefer sa rna iz.~lez pentr~ a .ma ascun~e de privirile celorlalti. Am un bagaj
greu de emotll ne-extenoflzaate.'
Ma deconectez de la interiorul meu.
" Parlile mele intuitive !ji emotive sunt disociate de raliune $i sunt controlate
de indoiaHi.
'"
,
Deoar,ece nu pot avea incredere in propria mea putere, in capacitatea mea

, de decizie, trebuie sa rna sprijin pe altii. Depresia poate aparea daca rna
simt tot timpul presat de timp.
Accept! '" sa inva! sa discern ceea ce este bun pentni mine de ceea
ce nu este bun. Trebuie sa respect punetele'de
vedere ale fiecaruia chiar
dad silnt difereite de ale rriele. Doar fiind deschis fala de ceil alp voi tnvata
_
"1111'1
l'
!!
'1
'I
1 'I I T '.... -------
1Il
Jacques Martel
482
mai mult sl voi sti mai bine Sa fac alegerile care rna vor face sa rna simt mai
liber.
Durerile In aceasta regiune a spatelui provin, de asemenea, de la einopile
negative refulate, care s-au adunat ca un ghern in mine si pe care refuz sa le
vad. Am asteptari mari fa~a de ceilalp, dar lmi este, de asemenea, greu sa
imi exprim adevaratele emotii precum furta, frica de a nu fi iubit sau lipsa
de sprijin afectiv.Am impresia-ca eu trebuie sa rna gandesc la toate ~i sa fac
totul. Nivelul meu de frustrare .este mare si uneori vreau de lntorc spatele
tuturor, In loc sa le fac fata, Ma opun mult.: cred ca sunt incapabil sa rna
sustin afectiv si am convingerea ca, daca cei din jurul eu mi-ar arata mai
rnulta dragoste si sustinere, lucrurile ar merge mult mai bine. Acest gen de
asteptari foarte ridicate se pot lntalni la 0 mama sau la un. tata, dar poate
exista si 0 frustrare din cauza unei poveri prea mari pe care 0 poarta pe
umeri. Pot chiar sa rna tern di supravietuirea mea sau cea a celor apropiati
mie este in pericol. Corpul trirnite mesaje importante pe care trebuie sa le
ascult pentru a-mi pastra echilibrul emotional.
..
..
..
.
lncepand de acum, acceptlv sa rna .iubesc mai mult, incetez sa ina
judec sl sa rna critic 'tot timpul l Descopar"~ot ceea ~ce .a~ a.scuns si a:n
refulat, arnbitiile mele, dorintele mele, scopurile mele m vtata :;;l acceptlv in
acelasi timp capacitatea mea de a lerealiza.
..
.
Confuzia mea va disparea daca nu va mai trebui sa "intorc spatele" unei
situatii sau unei persoane, deoarece am dobandit certltudlnea ~~ pot
realiza tot ceea ce lmi doresc. Accept! 'I sa' eliberez toate aceste energn care
rna lmpledica sa rna implinesc deplin. Nu este surprinzator faptul ca mi-a
fost greu sa rna iubesc deoarece nu mai eram eu Insumi. Fap~uI de a d:ven~
eu Insumi imi deschide larg usile vietii si cele ale -inimii'l. Incetez sa mal
. critic si inva~ sa rna exprim liber in loc sa refulez totul. Acceptjv faptul ca.
am nevoie de ajutorul celorlalti :;;inva~ sa cer. Astfel rna respect mai mult.
1113.
SPATE (durere de ...) - MlJiOCUL SPATELlJI (12 vertebr~ dorsale)
Mijlocul spate~ui reprezinta regiunea toracidi a corpului, cuprinsa intr.e ini~a~

:;;i vertebrele lombare. Aceasta zona semnifica culpabilitatea emot1onala ~I
afectiva. Cele 12 vertebre dorsale85 fac parte din aceasta zona:
01 = prima vertebra dorsala poate reaqiona putemic atunci cand rna fo~ez
prea mult la munca, in sport, sau orice situa~ie in care ajung laoc~patu!
fortelor mele mentale, fizice :;;iemo!ionale:, de asemehea, este afectata daca
exista un consum excesiv, fie ca e yorba --de droguri, alcool san altceva.
Sensibilitatea mea este foarte exacerbata. Am 0 angoasa $i imiconstruiesc
mijloace de autoproteqie pentru a rna proteja de cei din jurul meu pentru a
nu fi ranit. Acest lucru se manifesta mai ales in gesturile:;;i in cuvintele
mele. Astfel am tendinta de a rna indeparta de ceilaI~i prin raceala mea sau
Morele Dlctianar 0/ Bolilar ~IAfeeriunllor - Cauzele subtile ale Fmbalniivirii
prin cuvinte jignitoare. Retragandu-ma, evit astfel Sa Ii.las pe ceilalti sa

ajunga la mine, sa.imi exercite autoritatea asupramea. Acest lucru se poate
manifesta sl-printr-o crestere serioasa in greutate (protectia mea naturals
:;;ifizica) deoarece inconstient, vreau sa "ocup mai mult loc" :;;isa Ie las mai
putin celorlalti. Sau poate camufla 0 timiditate pe care imi este greu sa 0
depasesc. Timiditatea va fi :;;imai evidenta daca imi _este teama ca voi
pierde dragos~ea -celorlalti, Am tendinta de-a fi intransigent sl dezordinea
rna oripileaza._ Inchiderea mea :;;ifricile mele fa~a de viata pot afecta starea
vertebrei OL Irni blochez emotiile. Frica mea de a pierde dragostea cuiva,
.moartea unei fiinte dragi, rna paralizeaza. Nu lndraznesc sa fac anumite
lucruri, sa imt ocup locul cuvenit. Trebuie sa fiu vigilent i sa evit sa rna
retrag in mine insurni, sa vad totul in negru, fiind tot timpul fixat pe aceleasi
idei sl frustrarl, Am tendinta de a rna con damna fata de experientele mele
din trecut. 0 afectiuns a vertebrei 01 poate determina afectarea oricarei
par~i a corpului, situata intre coate :;;ivarful degeteIor, precum si dificultati
respiratorii [tuse; astm etc.)Accept!., sa fiu rnai deschis In fata iubirii, fa~a
de ceilalp :;;isa rna respect mai mult.
02 = a doua vertebra dorsala va: reactions usor si rapid ca 0 alarm a atunci
cand emotivitatea mea este atinsa, Daca Irni acumulez sl Imi sufoc emotlile,
02 imi va transmite un mesaj :;;idurerea de spate va aparea din nou. Dad
amimpresia ca nu am un loc al meu invia~a ~i in societate, daca consider ca
vtata este "nedreapta" :;;irna simt victima evenimentelor, 02 va fi atlnsa, Pot
sa fiu ingrijorat mai ales de aspectele legate de familia mea si sunt foarte
-afectat de orice conflict sau lipsa de armonie. Ma simt asuprit, sufocat, atat
pe plan psihologic (emotiv) cat sl pe plan fizic. Care este locul meu in randul
. clanului familial, mai ales fata de tatal meu? Am trait lipsuri mari in relatie
cu tatal meu? Am 0 responsabllitate prea mare fata de siguranta si de
bunastarsa familiei ? Este posibil sa fi acumulat resentimente vechi. Sau sa
reiau neincetat experiente din trecut sau amintiri, deoarece vreau sa-mi
fixez realitatea in acele evenimente din trecut, in loc sa privesc spre viitor
cu incredere i sa traiesc din plin momentul prezent. Sau pot sa traiesc 0
noua situape care Imi starne:;;te frica de necunoscut. Am prea multe
responsabilitati? Voi fi sustinut sau va trebui sa rna descurc singur? Cum
'vor reactiona cei din jurul meu? Dadi nu am incredere in mine, in
.capacita~ile mele, a putea sa reactionez :;;i sa joc rolul unei persoane
severe, devenind foarte autoritar: astfel. dau impresia ca pot controla
situa~ia, tiind foarte bine ca, de fapt tremur de frica, ajungand chiar pana la
. angoasa. De asmenea, pot deveni iritabil fata de 0 persoana sau un
~veniment :;;ireactionez prin stcki proaste. Nu am incredere in ceilaiti $i
..prefer sa ii tin Ia distan~a ..Astfel, nu rna vor putea rani! Vertebra 02 aflata
intr-o stare de sanatate proasta este adeseori insopta de dureri i afec!iuni
ale inimii'l :;;i ale organelor din vecinatate i ale plamanilor. Acest Iucru
indica 0 inchidere a inimii" fata de 0 persoana sau 0 situatie, deoarece nu
inai vreau sa surar. Accept! 'I sa invat sa cer :;;i sa am incredere in
Vertebre dorsale: se identifica prin litera D, de la dorsa~unnata de nu~arul cOrespunzator vertebrei. Se mai
folos~e identificarea cu litera T, de la toradc, vertebra toradca
..
8S
...
I!:
1 ,
., 1 ~ T
:"
. Jacques Martel
484
capacitatea mea de a depasi noile incercari. Las trecutul de 0 parte ~i rna

intorc spre viitor, stiind di acum sunt capabil sa fiu In armonie cu ceilalp.
Pot sa citesc ~i sectiunea despre inima., din aceasta carte, pentru a gasi ~i
alte piste_posibile ..
03 = a treia vertebra dorsala este legata mai ales de plarnani ~i de piept, Pot sa
citesc despre cele doua parti ~i astfel sa.gasesc cauzele care Ie pot afecta,
fiind, de asernenea, 0 posibila pista cu prlvlre la afectiunea vertebrei 03. In
plus, tot ceea ce percep prin simturile mele.Jucrrurlle care nu lmi convm
vor face sa reactioneze aceasta vertebra; Deoarece sunt foarte sensibilIa cet
din jurul meu, mi-am construit un sistem .care rna ajuta sa stiu ce este bine
si ee este diu, ce anume este acceptabillv sau nu. Pot fi rigid ~i incremenit
in modul meu de gandlre si de a vedea lucrurile. Am tendinta de a judeca pe
toata lumea, mai ales pe mama mea, care mi-a lips it sau 0 situatie pe care
nu 0 consider "convenabila", Pot reactions puternic fata de ceea ce eu
,-;consider a fi 0 "nedreptate", Potchiar sa devin coleric, chiar violent cand nu
.sunt de acord cu ceea ce vad, percep sau aud. Pot_sa lmi construiesc un
scenariu in mlnte, ceea ee va duce la deformarea .realitatii, de obicei din
cauza fricii mele de a vedea realitatea in fata $i pentru 'ca realitatearna
deprirna, Este posibil sa am frici exagerate ~i irationale, lmi dispare pofta de
viata si nu mai arnsentimentul ca sunt in siguranta, Sunt invadat de tristete,
nu mai vreau sa lupt, Depresia rna va cuprinde treptat ~i voi vrea sa rna
.desprind de lumea aceasta care nu imi aduce' decat suferinta, frustrare ~i
anxietate. Supararea rna sufoca ~i rna retrag in mine insumi. imi reprim
emotiile si refuz sa le fae rata. Trebuie sa invat sa vad viata sub 0 noua
,lumina, sa accept!., faptul ca pot sa traiesc intr-o lume' eat;e nu este
perfecta, dar in acel~i timp, orice situatie poate fi perfecta, :deoarece rna
ajuta sa invat ceva nou. ,
04 = a patra vertebra dorsala are legatura cu placerile, dorintele, tentatiile
nea~teptate. A~teptarile mele sunt uI1eori exagerate, aproape nerealiste ~i
devin iritabil, coleric, deoareee dorintele mele nu sunt implinite ~i pentru di
viata este nedreapta. Port pica viepi ~i eelor din jurul meu. in adaneul meu,
simt un gol atat de mare, de. obicei pe plan afectiv, incat am _tendin~e
depresive. Singurul mod pe care il eunose pentru a eontracara aeeasta stare
~i pentru a aduce pupna "picanterie" in viata.mea este sa creez o.stare de
excitare naturala sau artificiala. Pot practica sporturi extreme (para~utism,
alpinism etc.) sau pot lua droguri pentru a' obpne 0 stare temporadi de
extaz sau de bine. Ma refugiez astfel intr-o lume imaginara, la adapost de
eeilalti. Totu$i, nu sunt la adapost fata de emopile mele pe care Ie-am
refulat ~i de care am ineercat sa scap. in aparenta, pot fi liber cand.de fapt,
,in realitate sunt inehis in furia mea, in suferintele, frustrarile mele, in
ranchiuna excesiva, din frica de a fi asfixiat de dragostea :celorlalp,
deoareee nu am ~tiut niciodata sa 0 recunosc ~i sa 0 accept! . Ma opun,
pastrez, distanta ~i hranesc aeeasta prapastie printr-o stare proasta, prin
atitudinea mea depresiva. Am 0 nevoie atat de mare de a fi iubit, ehiar dadi
1 1
l!
J 1 , ,
, .....
_.,
Marele Dletionar al Bolilar II Afectiunflor - Cauzele subtile ale imbolnavlrii
485
am te?dinta ~e a-i respinge pe ceilalti ~i de a-i con damna, chiar de a-i trada,
adevarata tradare 0 indrept spre mine Insumi ceea. ce rna
indeparteaza de misiunea mea in aceasta lume.
'.'
~st~ importa~t sa imi recunosc si sa Imi acceprjv emotiile pentru a
. putea sa Ie integrez $1 astfel sa pot sa imi traiesc viata din plin. Atunci cand
.. , . vertebra 04 este afectata, este posibil, de asemenea, sa existe 0 afectiune la
'vezica biliara ~i la flcat,
.'.
. . .
05:,= ~ dn.ce~ vertebra dorsala este .afectata atunci cand ~a regasesc intr-o
-.
situatie III car: a.m impresia ca Imi pierd controlul, ea puterea mea este in
afa~a .me~. Ma~slm~ destabilizat $i furia incepe saa creasca in mine. Este
posibtl chiar sa fiu rntr-o stare de panica, Acest lueru se intampla mai ales
pe, plan afecti~ in relatte cu partenerul meu sau un membru al familiei, un
p'rIeten.:a. ~roplat .etc. A~est control se ascunde uneori sub 0 aparenja de
a
vrea sa ~Jut pe cmeva m problemele sale" sl sa ilindrum, dar in sinea mea,
:,ncer_~s,a e~ntrolez. acea persoana, chiar incon$tient,' fiind :in pozitie de
fOl}a . Daea lucrunle nu merg cum vreau eu, pot sa devin frustrat critic
ner~bdato~ ~i_ehiar coleric, iar vertebra 05 va reactiona violent. V;eau s~
l~s lm~resla e~ sunt 0 persoana "dura", cu "spatele lat", "care este capabila
. sa duca mu~te m sp:te". ?ar: in s!nea mea, stiu ea due prea multe pe umeri,
:eea e~ rna face .sa rna simt III nesigu ranta, sa fiu nelinistlt, revoltat
l~potnva _ae~lordm jurul meu, pe care ii fac responsabili de starea mea de
rau. Nu_~~ ~lmt p~rte _din familia mea ~i traiesc 0 culpabilitate deoarece as
putea :a 11 ~J~t mal mult, dar nu sunt capabil. Am ambitii marl, ceea ce rna
face sa, ~a mdepartez de valorile mele profunde ~i sa reactionez in
contradicpe eu .ele: Ma arun: in !elapi artificiale, tree de la 0 deceptive la
. alta, ~eoarec~ lU~l~e~ adevarata nu prea' exista iil -viata mea. Acumulez
;mO!ll ,?ega~ve ~l Iml este greu sa vad partea pozitiva a unei situapi,
:ume~ to~ tlmpul.aspectele negative. Traiesc mai inult-pe plan rational, cu
candunle $1 planunle mele. Ma afund in mundi, devin nemultumit de viata
-mea~,D~ asemenea,. ~ectiunile vertebrei D5. pot fi insotite de diverse
afecpum ale ficatulUl ~I ale circulapei sanguine.
. .
.
Acee?t!.., sa ascult ceea ee este in interiorul meu, sa reiau contactul
eu ~s:~ta ?mtei mel~, :u ~devaratele .mele valori, pentru ca lini~tea sa
revIll~ I"., Vlaja I_Dea$1 sa vad dar evemmentele, sa rna implinesc ~i sa fiu
capabd sa expenmentez iubirea adevarata.
D6 = a $3Sea vertebra dor~al~ reactioneaza atunci cand rna critic ~i rna judec
foart: asp_ru.Este posbIl sa fi fost creseut intr-un mediu foarte strict, in care
valonle ~l modelele ~e eomportament trebuiau respectate in totalitate.
Deoareee am erescut III acest mediu autoritar $i lipsit de permisiuni acum
. pot sa am :~u~trari de :on~tiinfa" in momentele in care a~ vrea sa
fac
pe plac, sa Iml aeord tlmp pentru mine; dar judec acest lucru ca fiind
. "inc~rect" i ~red ea "nu merit a~a ceva". imi creez griji inutile deoarece imi
anahz:z tot timpul gesturile, cuvintele, gandurile, pentru a fi sigur ea "sunt
coreet ; Sunt deconectat de corpul meu, deoarece traiesc doar in mintea
TOtu$I,
imi
1 1 ,
1 T
--,-or
T.
-,---1111 ...
1-
"'I
.,.
.,
Jacques Martel
486
Marele Dlctionor 01 Bali/or 1i Afectiunilor - Couzele subtile ole imbolniiviri/
,.mea. Culpabilitatea rna roade pe dinauntru. An~oasa este foar:e p~ternidi ~i

ma.autopedepsesc prin deconectarea de lume. Imi este greu sa .ma acceptjv
asa cum sunt. Ma simt victima vietii, neputincios in fata ev:_mmentelor pe
care le judec foarte sever; nu vreau sa accept!" faptul ca acestea apar
pentru a rna ajuta sa cresc ~i le consider mai: mult pv~deps~,nedreptati
Refuz viata si experientele noi. Prin urmare traIesc. m. frustrare,
neintelegere si cu resentimente, fiind invidios si ge!os pe .cel~al~.De ~ceea,
vertebra 06 atunci cand este afectata, genereaza afectiuni ~I la mvelul
stomacului st a vezicii biliare, deoarece traiesc multe situatii contradictorii
~i nuvreau sa imi asum responsabilitatile.
v.
v'.
Accept!" sa fiu mai flexibil ~i mai ingaduitor fata de mme msurm ~l
.invat sa am 0 atitudine pozitiva in fiiecare situatie, stiind ca fiecare
experienta rna ajuta sa rna cunose mai bine ~i sa devil} m~ bu~.
07 = a saptea vertebra dorsala este foarte muncitoare. In ~I~aplle in car~ um
, Imptng limitele la extrem ~i nu tmr ascult corpul c:tunc1eand are 'nevOl~ ~e
.. odihna si de relaxare, vertebra 07 va emite un ppat de alarma. Este posibil,
de asemenea sa vreau sa evit sau sa uit pe cineva sail 0 situatie oarecare.
Sau vreau sa uit de problemele mele financiare, afective et. Daca rna opresc
.din munca, exlsta riscul ca descurajarea ~i nernultumirea fata de viata mea,
sa reapara, lucrupe care nu it vreau. AC~~,ulez mult~ furi: ~~a~esi~,tate~
totul se zbate in interiorulmeu deoarece viata nu-rm ofera mrmc bun. Ma
opun, rna indipata.nez ~i rna revolt chiar daca ~a ~ez pe anumit.e lucrur~
care rna obsedeaza, Refuz sa eliberez aspiratiile, spontaneitatea ~l
'creativitatea, nestiind cum sa le fac fata. Deoarece ii las pe ceilalt~ s~ imi
spuna cum sa imi tr~iiesc viata, sunt anxios, vulnerabil; nu sunt sta~an. pe
viata mea.;'Mil framanta conflictele din familia mea, pe~tru care ma s~m~
responsabil. Trebuie sa invat sa apreciez tot ceea e: ~m.1ceea ~e sunt I sa
vad toam abundenta din viata mea. Am dreptul sa Iml acord tlmp pentru
mine, am dreptul sa-mi exprim emotiile in loe sa Ie las sa fiarba in interiorul
meu. Imi aeord dreptul de a-mi trai suferinta,. deceppa, fricile, deoarece
astfel Ie voi putea accepta!" ~i transforma in ceva pozitiv. Pot sa !a~
curatenia interioara i astfel sa ajut vertebra D~ sa funcp~neze ~or~al. 1m)
reiau contactul cu eorpul meu, eu viata reala. Astfel ~l afecp.umle care
insotesc de obicei afecpunile vertebrei 07; cele de pancreas i duoden, vor
putea sa dispara..
. v.
..
.. . ..
. ..
D8 ~i 09 = a opta ~i a noua vertebra dorsala, SItuate la mvelul dlfragmel, care
.. sunt strans legate, se asemana in totalitate. De aceea sunt prezentate
impreuna. Cele doua vertebre sunt afectate mai ales atunci cand traiesc 0
stare de nesiguranta in legatura cu frica de a-mi pierde controlul asupra
unei situapi sau a unei ,persoane. Sunt dominator, rna simt mai sigur pe
mine atunci cand controlez toate aspectele viepi mele, cand orchestre~
perfect orice situape pentru a ~ti exact la ce sa rna atept. Incerti:u~inea ~~
face sa pastrez totulpentru mine. Ma ascund,in globul meu de sticla, nu ~rn~
pun intrebari !,)inu fae niciun efort pentru a schimba ceva in viata mea. 1m!
.....
A
"
r u.
487
traiesc toate emotille in interior. Dar daca acest "echilibru aparent' este
tulburat, vertebrele D8 ~i 09 vor reactiona puternic, se vor curba de fnca
Daca rna retrag in mine lnsumi, rna simt mai in siguranta. Imi resping
... emotiile ~i Imi reprim fortele interioare. Vertebra D8 arata mai ales faptul
ca sunt acaparat de frica de esec $i ca exista 0 situatie in familia mea, care
trebuie rezolvata. Vertebra 09 este in relajie cu rolul de vtctlma pe care
.. mi-l.atribui. Sunt cuprins de disperare si iml este greu sa traiesc, deoarece
nu stiu in ce directie sa merg in viata mea i imi este frica ca rna voi insela.
.Ezit sa avansez, deoarece traiesc mal multin trecut si iml este frica de
respingere ~i abandon. Imi este greu sa vad lumina la capatul intunericului
si prefer sa raman "pe loc". Nu am incredere in viata si rna indrept spre 0
. prapastie pe care nu 0 pot treee decat daca am incredere in viata. Doar daca
voi renunta la aceasta atitudine voi avea controlul asupra vietii mele.
Este important sa retinem: faptul di, vertebra 08 afectata poate antrena
dureri de diafragma si de splina (inclusiv problerne legate de sange), in
.timp ce atunci. cand este afectata vertebra 09, pot aparea alergii sl 0
proasta functionare a glandelor suprarenale sau urticarie;
...
Accept!" sa las sa se dezvolte latura mea blanda si profunda. Ii dau
.voie laturii mele de copil sa existe alaturi de latura mea de adult, care va
avea grija de ea.
.. ~,010 = a zecea vertebra dorsala este afectata atunci cand apare 0 nesiguranta
;....p. rofunda rata de care rna simt dezarmat, tara resurse. increderea mea este
foarte scazuta i am nevoie de un "energizant" pentru a rna ajuta si a avea
.. curaji a-mi uita grijile. De obieei,. poate fi yorba despre un consum mare de
alcool, de droguri,.care,de obicei, imi ofera un stimulent. Totu$i, cand revin
'la stare a mea normala, grijile sunt tot acolo i viata mea se absoarbe
.d~oarece ~u vad decat latura negativa a lucrurilor. Am in fata un mare gol.
Vad totulm negru, refuz viata i imi plang de mila. Ma supar din orice motiv
.i rna infurii tara insa sa fiu in stare sa manifest aceasta furie, lucru care imi
va afecta .sensibilitatea, foarte mare, care rna determina sa rna enervez
. pentru cele mai marunte aspecte, de multe ori intr-un mod foarte agresiv.
Nu am ;nimic in perpectiva i nu tiu in ce directie sa merg sau care sunt
alegerile potrivite pentru mine. Ma simt victima drcumst~mtelor i acest
lucru rna impiedica sa fiu stapan pe viata mea. Sunt acaparat de emotiile
. mele, ceea ce face dificila comunicarea cu ceila1ti. Imi caut locul in viata i
nu reu$esc sa rna pozitionez.Vertebra 010 afectata este insotita adeseori
de dureri de rinichi, recunoscuti ca sediul fridlor.
Accept!" sa am incredere i invat sa vad frumusetea din mine i
din jurul meu. Am curajul de a cere ajutor. Imi asum toate responsabilitaple
i reiau controlul asupra vietH mele.
Dll= a unsprezecea vertebra dorsala este afectata de obicei atunci cand
sistemul meu nervos funqioneaza defectuos. Sensibilitatea mea exagerata,
~e toate -planurile, face ca vertebra 011 sa se deformeze, deoarece ~i eu
deformez realitatea pentru a suferi mai putin. 0 schimb dupa cum vreau eu,
1
'I
'1
"J"1
"
1 1
IS"
'--I
I '[ l
,. r-'T-rl-I--J'--'-l'j-'--',
TT-r
l )
Marele Dief/anar al Bomor ~I Afeetiunilar
Cauzele subtile ale ,mba/novirll
Jacques Martel
488
pentru a deveni asa cum 0 vreau eu. Ma consider. 0 persoana -ur~~,

~ga~toare plina de defecte. Aceasta imagine de sme, foarte -negativa,
,
bil
. d' . 1
nea tr a
rna determina sa am dificultati in a stabili .relatii dur~ ~ e cu eel l~ juru
meu, deoarece frica de respingere este~foa~te ma~e. Ma IIp.sesc co~~~ent.de
cei din jurul meu, deoarece am impresta ca sunt ~v~dat ~l nu mal stiu cm~
sunt eu. Dar acest Iucru nu poate dura la nes~~lt ~l, mal devre~e sau ~aI
tarziu, va trebui sa rna confrunt cu realitatea. In acel m~om:nt ~Ol fi cupnns
de 0 tensiune interioara puternica si imi v~ ~ ~eu sa ~a el~b~rezg d: ea,
Acest lucru poate deveni atat de tnsuportabil mcat.~ot:chlar sa. a!un s~ am
idei sinucigase deoarece traiesc in neintelegere ~l-l~ eS.te I:lcade Vllto~
deoarece rna simt neputincios in a schimba lucrurile din viata AmyeaM:
a consider "victima", rna simt ranit in sentimentele mele. Nu ~unt la
maltlmea imaginii perfecte ~i ideale pe care vreau sa 0 am.~I~Slst .pe
aspe~el:
negative si fac putine eforturi pentru a iesi din aceasta situatte. Trebuie sa
invat sa rna mise si sa merg tnainte. in loc sa stagnez l~ starea aceAasta~e
coma si sa rna afund in trecut. Durerile in zona vertebrei D11 pot fi insottte
de afectiuni ale rinichilor precum si .de boli ?e piel~ (:czema, ac:n.ee:tc.)
Accept Iv sa schimb lucrurile din viata mea ~l trebuie s~ flu ~reg~ati~sa fa:
eforturi ~i sa cer ajutor. Reiau contactul cu forta mea mtenoara :;;1 las sa
circule energiile mele creatoare.
y
.
'
.
012 = a douasprezecea vertebra dorsala este ~fectata m~l .ales ~tunCl cand
traiesc tnchis. retras in mine insumi. Am tendinta de a cntl.~a, a Jude;a,. de a
trage repede concluzii, pur ~i simplu pentru ca observatiile ~~le irm po~
oferi Impresii false si le interpretez in felul meu. Acest lucru rrm provoaca
multa furie care "rna roade pe interior". Mentalul meu este foarte afectat
Sensibilitatea mea este foarte mare silmi fac multe iluzii, Inventez tot f:lu~
de scenarii, evitand astfel responsabilitaple pe care ~e a~. Deoa:ec.e 001
este greu sa comunic cu cei din jurul meu, traiesc multa n.esl~uranta ~l ~u~t
perfecponist. Yntrepn idei morbide ~i nu mai sunt ~apa.bIl sa absorb mmIC
din ceea ce vad, simt sau percep :;;i ii invidiez pe cellalp pentru ceea ceoau.
Ma sufoc din cauza acestei agresivitap, a supararii :;;ia sentimentul~l de
abandon pe care 'il am. Port 0 masca pe~tru a rna ~para de alte d~ceptll sau
deziluzii, mai ales in relatii1e mele afectlVe. 0 afecpune.a verte~rel O.~2 este
insopta de obicei de afecpuni intestinale, de duren. de. artlcula~ll, de 0
circulape limfatica deAficitara :;;i uneo.ri de - a~ectt~m ale trompelor
falopieneH6 (uterine). Inva~ sa comumc cu cell~tl p.:ntr~ a. alunga
nesiguran~a pe care 0 simt, astfel voi vedea mai dar sltuaplle dm Vlata mea
dar am indoieli fata de acestea si fata de ideea de a mi le asuma, Aceasta

zona a spatelui corespunde si miscarii de exteriorizare a energiei vitale,
care trece prin mine: Acest lucru inseamna ca, in perioadele de maturitate
. interioara (cand acumuIez experlenta) mai multe calitati divine, precum
lncrederea, iubirea, detasarea (liberul-arbltru, mai ales pe plan afectiv) sunt
puse Ia incercare, Ourerile de spate, indusiv spatele curbat pot semnifica
, mai multe lucruri, pre cum culpabilitatea in situatii tn care nu am de ce sa
. rna simt vinovat, amaraciune sau 0 slaba incredere in mine, cauzata de
'. impresia ca viata mea este prea greu de suportat pentru mine. Cred di eu
'trebule sa fiu stalpul sustinator i sa gestionez bine structura care exista
deja Pot avea impresia di am tot timpul pe cineva "In spate" :;;ica trebuie sa
fac totul singur. 0 durere de spate indica un puternic sentiment de
neputinta fa~a de 0 situatie diflcila din prezent, in care as avea nevoie de
ajutor. Nestiind cum sa rna pozitionez in anumite situatii cand trebuie sa fac
unele alegeri, voi tral adeseori start de tristete deoarece consider de multe
ori .nevoile celorlalti mai importante dedit nevoile mele. Sunt banuitor :;;i
. acest lucru rna face sa rna tnchid in mine. Poate aparea disperarea deoarece
nu rna sirnt destul de sustinut pe plan afectiv ~i sufar, de asemenea, de
nesiguranta. Am tendinta de a-mi retine emotiile si traiesc mult in trecut.
Raman atasat de trecut, rna invart in cerc. Ma simt instabil ~i nelinistit, Am
mustrart de consttinta. Obiectivul, in acest caz este de a exprima mai activ
energia divina,
Acceptlv faptul ca am nevoie sa fiu clar, fata de mine si de ceilalti,
.tara sa vehiculez sentimentele din trecut si sa fac loc unui "aici ~i acum"
calm $i senin.
Am' nevoie de ajutor si de incurajare, sa rna conectez la interiorul meu.
Corpul tmi transmite mesaje importante. Faptul de a cere ajutorul celorlal~i,
nu este ceva ru~inos. Din contra, este un semn de inteligen~a deoarece acest
ajutor rna ajuta sa merg inainte. Recunosc importanta propriei mele
, identitati :;;isunt prudent fata de egoul meu ~i fricile mele. jnva~ sa comunic
Cll fiinta mea interioara prin meditatie sau contemplatie: astfel voi gasi
muIte solupi ~i raspunsuri. A fi in contact cu fiin~amea interioara inseamna
:sa aleg mai sa triiiesc mai bine situapile din viata mea.
,~i voi fi mai calm.

.
y
'e
Durerile din zona de mijloc a spatelm reflecta, de asemenea,,-o rel~~.
dificila cu viata :;;icu situatiile din existen!a mea. Am de luat anumlte declz!I,
Fallope, Gabriel: anatomist!ji chirurg italian (1523 -:-1562).A~profes~t la Padova!ji a,facut numeroase
descoperiri anatomice, printre care se numara cea a trompelor utenne, care II poarta numele
_
86
!1111"'1111
. i;114. SPATE (dureri de ...) -
ZONA LOMBARA
-,:Aceasta zona, adeseori confundata cu rinichii ~i asociata cu durerea de rinichi

'.. '.este situata de la mijloc pana la coccis: face parte din sistemul de suspnere.
, Partea de jos a spatelui simbolizeaza siguranta, asigurarea i increderea mea in
via!a. Durerile din aceasta zona denota prezerita nesigurantei materiale (legate
,~demunca, bani, bunuri) i afective. "Imi este teama ca imi va lipsi ceva", "Nu voi
',reu:;;i niciodata ...", "Nu voi realiza niciodata acest lucru ..." 'sunt expresii care
i) exprima sentimentele
interioare pe care Ie am. Sunt atat de preocupat de toate
. ' ~spectele materiale incat simt 0 mare tristete, deoarece exista un gol, un gol care
fiimi face rau. Exista 0 !ipsa de coerenta intre dorintele mele :;;iactiunile meIe. Pot
,,- 1
1 1 ~ 1 !
1 1 1 ,;
'i"
,Jocqu~s Martel
490
chiar sa, imi estimez valoarea personals

in functie de numarul de bunun
materiale pe care Ie am; Durerile in aceasta zona apar des in 'urma pierde~ii unut
Ioc de munca, a pensiei, Ia plecarea unul copil; dupa 0 separare etc. Traiesc 0
dualitate foarte mare, deoarece imi doresc atatl'calitate" cat si "cantitate", atat
legat de relatiile mele interpersonale
cat si legat de bunurile pe ca~e Je am. Am
tendinta de a cara prea multe pe umeri si a-mi consuma energiile. Incerc sa fac
totul pentru a fi iubit si insist pe eeea ce ered ceilaltl despre mine. Simtca eu sunt
stalpul de. sprijin, ceilalti pot conta doar pe mine. De asemenea, pot ~a vreau sa
imi atribui acest rol, pentru a-mi da importanta. Poate fi yorba si despre 0
neliniste legata de una sau mai multe persoane ..Imi fac griji pentru ele si poate
am tendinta de a Iua problemele altora asupra mea i de a le salva. Astfel extsta
riscul de a aparea lombalgia, durerea lombara, Neputinta mea fata de anumits
situatii din viata tmt da 0 stare de amaraciune si refuz sa rna supun, deoareee lmi
.este frica. Acest sentiment de neputinta
(trait uneori pe plan sexual), care
poate duee pana la revolta, Imi poate provoca un lombago sau 0 durere de
rinicbi. Nu rna simt sustinut in nevoile mele de baza i in cele afective. Ma simt
incapabil sa irni asum dimensiunea materiala a vietii, Raporturile intre lucruri i
persoane sunt conflictiuale, Imi este greu sa fae fata schimbarilor si noutatilor
. .care apar, deoarece imi place sa rna simt in siguranta.cu rutina i Cll veehile mele
obiceiuri. Acest Iucru indica faptul ea sunt adeseori inflexibil slrlgid i as vrea sa
fiu sustinut in felul meu. Nu pot sa fiu pe deplin fericit: extsta tot timpul 0
"umbra", eeva ascuns. Daca acceptlv faptul
ceilalti pot sa rna ajute in felullor,
voi descoperi i voi constientiza
eli am tot sprijinul necesar. Astfel voi deveni
mai autonom si mai responsabil. Mil eliberez de povara care apartine celorlalti,
Trebuie sa imi reeunosc valoarea pentru a rna implini in: loc sa astept
recunoasterea
celorlalti. Am nevoie sa nu rna mal. fortez sa fac ..unele lucruri
. pentru a pastra 0 imagine frumoasa, deoarece astfel ii voi manipula pe.ceilalti ~i
nu actionez ghidat de Inlmav mea. Daca apare o.presare a discurilor lombare,
inseamna ca, probabil, pun prea multa presiune asupra mea, in a face anumite
lucruri cu scopul de a fi iubit de ceilalti, Am nevoie de 0 perioadade
odihna, de
care voi profita pentru a observa ce se petrece in viata mea i pentru a-mi
redefini prioritaple: Deoarece nu rna simt suspnut, devin rigid (intepenit) fata
de ceilalti. Oare am tendinta de a-i acuza pe ceilalp pentru problemele mele ? Miam exprimat nevoile ? Acceptt" faptul ca singurul meu sprijin vine de la mine
insumi. Reluand contactul cu fiinta mea interioara, stabilesc un echilibru in
.nevoile mele i reintru in contact cu toate fortele universului care se afla in mine.
Aceste forte imi dau inceredere in mIne i in viata, deoarece tiu ca imi var aduce
tot ce am nevoie, pe plan fizic, emotional i spirituaL Sunt sustinut tot timpul !
Exista 5 vertebre lombare:
Lt :::p:rima vertebra lombara este afectata attind cand traiesc un sentiment
de neputinta
fata de cineva sau ceva ce nu imi convine, avand impresia
ca nu
pot schimba nimic i ca trebuie sa suport acel lucru. Astfel devin inert, ca
lipsit de via!a. Consum multa energie pe lucruri' adeseori marunte, dar pe
care Ie amplifie atat de mult incat ajung la proportii catastrofice, ceea ceoimi
rna
ca
1 1 1
Marefe Diet/ollor a! Bolitor gi A/ectlullifor - Cauzele subtile ole imbolniiviril
491
da un sentiment de disperare. Pottrai 0 nesiguranta legata de unele aspecte

din viata mea, chiar daca nu are sens acest sentiment .. Ma astept sa fiu
inelat, pac alit de ceilalti. Vreau sa controlez totul, lucru omeneste
"imposihil. Tin atat de mult cont de ceilaltt tncat imi las total deoparte
propriile nevoi sl libertatea mea. Pot ave a de asemenea, conflicte interioare
legate de faptul ca nu imi permit sa fac ceea ce vreau, Am nevoie sa fiu
apropiat de oameni, dar in acelasi timp, am nevoie de momente de
singuratate. Acest lucru rna face sa sirnt frustrare, agresivitate ~i furie.
Aceste sentimente imi asp rest inima'l si nu rna pot elibera de ele, lucru
care im! da 0 stare de amaraciune fata de viata. Cand este afectata vertebra
Lt pot aparea, de asemenea,: afectiuni Ia nivelul _aparatului
digestiv
(intestine .i colon) sau legate de eliminarea alimentelor
[constipatle,
dizenterie etc.) .
Accept t'l puterea pe care 0 am de a-mi schimba cursul vtetn mele (numai a
mea)! Imi refac prioritatile pentru a-mi canalize mai bine energiile.
L2= starea celei de a doua vertebre lombare depinde mult de flexibilitatea mea
fata de mine ~i fala de ceilalti, Singuratatea si tristetea, cauzats de rnulte ori
deo timiditate accentuata, sunt, de asernenea, factori Importanti care pot
afecta vertebra L2. Sunt prizonierul ernotiilor mele: nestiind cum sa Ie
traiesc i sa le exprim, avand uneori emotii explozive, imi pun 0 masca
, pentru a rna apara si a evita ca ceilaltl sa vada ce se intampHi in interiorul
meu. Starea mea de rau poate deveni atat de puternica, Incat vreau sa imi
"ingrop" raul prin alcool, droguri, munca etc. L2 transmite astfel un semnaI
de alarms, Nu mal vreau sa fiu jgnit si umilit. Am tendinta de a vedea totul
'in negru si traiesc intr-o stare de depresie, care pe undeva imi place,
. deoarece astfel am un rol de victima, care. rna obliga sa nu actionez si sa
schimb lucrurile in viata mea Ii pot acuza pe parintii mei sau anumite
evenimente
din copilarie pentru
nefericirea
mea actuala, Cred ca
supravietuirea
mea depinde de iubirea
celorlalti, La fel ca in cazul
vertebrei Lt, am un sentiment de neputinta i de tristete, care vor afecta
vertebra L2. Sunt trist deoarece 'ar fi trebuit sa rna bucur de placerile vietH,
in timp ce nu imi permit acest lucru, din cauza "obligatiilor" mele sau din
datorie, pentru a da un bun, exemplu celorlaiti. Trebuie sa imi implinesc
nevoile mele i uneori ~i pe ale ceiorlalti. Trebuie sa invat ca nu trebuie sa
fiu perfect. Uneori rna simt incapabil sau'neputincios
in fata unei situatii i
imi este greu sa renun! la ceva. Menponez faptul ca, afectarea vertebrei L2
poate duce Ia dureri de abdomen, apendicita sau afectiuni Ia picioare,
putand aparea varice.
Accept~ 'I sa las la 0 parte furia sau ran chi una pe care Ie am fata de
mine: nu trebuie decat sa fiu sineer cu mine insumi i cu ceilalti. Accept!"
sa imi 'exprim liber suferintele,
bucuriiIe, indoielile,
neintelegerile,
fruStrarile, pentru a fi mai dechis fata de ceilalti ~i pentru ca vertebra L2 sa
. ii revina la starea de sanatate.
492
Jacques Martel
L3 = a treia vertebra lombara este afectata mai ales atunci cand traiesc situatii
tensionate sau conflictuale in familie.
.
Poate fi yorba despre un conflict pe plan sexual: exista sau a existat 0
rivalitate, exista 0 relatie in afara casatorlel, care lmplica copiii, sau traume
legat de un incest din treeut sau actual. Ma retin sa spun sau'sa fac anumite
lucruri pentru a nu-i rani si a nu-i deranja pe cellalti, dar, facand acest lucru,
imi fac rau mie Insumi. [oc rolul "baiatului bun" sau a "fetei bune" ~i arat 0
flexibilitate foarte mare, dar devin prea generos, ceea ce rna face sa sirnt
frustrare, mai ales daca sunt nevoit sa-mt las dorintele deoparte. Ma dau la
o parte poate ~i din cauza culpabilitatll si tirniditatii, care rna fae sa rna
resping pe mine insurni; Ma judec foarte aspru, am "mustrari de constiinta",
fondate sau nu, care pot avea legatura eu tradarea. L3 reactioneaza de
asemenea, daca, tn numele sensibllitatlt mele prea mad, evit sa tmi comunic
ernotiile, nestiind cum vor fi primite acestea. Devin "paralizat", neputincios
chiar, in emotiile mele, In corpul meu, tn gandurlle mele, ceea ce rna
, Impiedica sa imi manifest creativitatea si tot ceea ce este legat de ea, mai
ale eomunicarea si sexualitatea care raman "rigide" si "frigide".
,
o stare proasta a vertebrei L3 poate cauza afectiuni ale organelor genitale
(ovare sau testicule), la uter sau la vezica i la genunchi, precum artitra,
lnflamatii ~i dureri, . '
,
Pentru a depasi aceasta descurajare, acceptlv sa tntind bratele spre
ceilalti si sa tndraznesc sa lmi exprim ernotiile pentru ca potentialul meu
creativ sa renasca si sa se manifeste.
L4 = cand este .afectata a patra vertebra Iombara, acest lucru este provocat de
multe ori de faptul.ca am dificultati in a face fata realitatii de zi cu zi. Sunt
, putin precocupat de ce se tntampla in jurul meu si foarte atasat de trecut,
pot sa rna plang Intr-o lume imaginara i astfel sa traiesc intr-o stare pasiva.
, Apare 0 stare de indiferenta. "De ce sa imi fac griji ?" De obieei rna supun
evenimentelor care vin, tn loc sa Ie creez, lucru care imi provoaca un gust
amar. Este un aspect prezent mai ales pe plan profesional, in munca mea:
am aspiratii enorme, dar fricile mele rna tmpiedica sa avansez ~i tmi
franeaza sehimbarile pe care le-a~ putea face. La acestea se adauga 0
nesiguranta legata de bani. Ma simt in afara norrilei, diferit de ceila)ti. Poate
fi ceva legat de mund sau de cuplu, care nu mi se pare potrivit Incerc sa
raman intr:-o structura definita. Este singurul mod de a obpne aprobarea
celorlalti, atentia lor ~i de a pastra 0 imagine pozitiva. La fel ca i in cazul
vertebrei L4, am nevoie sa rna protejez ~i rna tnchid, deoarece rna las foarte
uor influentat de lucrurile din jurul meu, mai ales de ceea ce pot spune
cceilalp despre mine, lueru care imi afecteaza mult sensibilitatea. Toate
acestea imi afecteaza i sexualitatea, pe care am tendinta sa 0 neg. Ma critic
foarte mult ~i discernamantul meu este uneori foarte sdizut, deoarece
mentalul meu este rigid, astfel nu pot avea 0 vedere de ansamblu asupra
unei situatii ~i, priri urmare, sa gas esc solutii sau posibilitap. Vreau sa
controlez in loc sa imi ascult vocea interioara. 0 vertebra L4 afectata poate
Marele DiCfionar al Solilor ~i AfeCfiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavirii
493
provoca dureri in zona nervului sciatic, a corpului uterin, la femei si a

prostatei, in cazul barbatilor.
Acceptlv sa imi ascult vocea interioara, lucru care imt reda
controlul asupra vietii mele. Imi recapat puterea de a-mi crea viata asa cum
vreau $i tmi regasesc gustul de a implini lucruri mari.
L5 = rand ceade a cincea vertebra lombara este afectata pot sa rna intreb ce se
intampla in viata mea actuala, Oare am 0 atitudine de dlspret sau de
nonsalanta fata de 0 persoana sau 0 situatie ? Este posibil sa simt gelozie,
nemultumlre, frustrare, sa am senzatia ca viata m-a pacaltt si sa imi fie greu
, sa recunosc acest lucru.
'
Ma devalorizez fata de membrii familiei, de prieteni, de colegli de munca
etc. Ma simt diferit, mai ales legat de fantasrnele mele sexuale si, prin
urmare, traiesc in tacere. Sunt decoriectat de frumusetea inea Interioara,
.Viata mea este atinsa de un apetit sexual necontrolat (in toate aspectele] ~i
trebuie sa lnvat sa imi cultiv relatiile interpersonale, mai ales pe plan
afectiv, sa invat sa fiu sincer $i sa rna simt bine, deoarece, in sinea mea,
.traiesc 0- nesiguranta mare si irni este greu sa exprim ceea ce traiesc, Am
tendinta de a fi usor depresiv, deoarece trec cu usurinta de la un partener la
.altul, rara sa stiu prea bine de ce mi se lntampla acest lucru, rna simt
"cinstit" in ceea ce traiesc, Inventez tot felul de seenarii i atentia mea este
concentrata pe detaliile marunte, ceea ce rna Impiedica sa tree mai departe.
Exista o umbra de tristete care imi intuneca viata $i rna impiedidi sa rna
bucur de ea. Neslguranta mea, neincrederea mea si greutatea pe care 0 port
, pe spate, rna impiedica sa merg inainte. Invat sa savurez fiecare moment
care trece si sa apreciez abundenta care face parte din viata mea. Traiesc eu
,recunotinta si bucurie. Starea proasta a vertebrei L5poate cauza dureri de
, picioare, leigenunchi i degetele de la picioare. Regiunea lombara face parte
, ~i' din sistemuI central. al micarii. Daca imi este greu sa negociez cu
, soci,etatea, a13t tn ceea ce prive:;;te directiile pe care Ie aleg, cat i sprijinul
pe care Jl primesc' 'de Ia aceasta, pot trai frustrare sau resentimente. Nu
vreau siHree de provoearea fata de anumite persoane sau situapL Relatiile
mele personale eu cei din jur au de suferit. De asemenea, poate fi yorba
despre dificuItatea de a accepta!., faptul ea, imbatranesc. linbatranesc ~i
!I'ebilie sa accept nopunea de muritor. '
"
In cele din urma, ,zona lombara este foarte strans Iegata de centrii de
energie inferioara: coccisuI i osul saeru, care sunt legate in mod special de
sexualitate. Daca traiesc conflicte interioare sau exterioare legate de
sexualitatea mea, dadi mi~am refulat energia sexuala, daca rna simt tradat,
poate aparea 0 durere in aceasta zona.
'~eel: 5 vertebre scare $i cele 4 vertebre ale coccisului sunt legate de aceasta
, Lzona.' '
~ Cand sunt afectate vertebrele zonei-sacraJe este posibil sa am impresia "ea nu
am 'coloana vertebrala" i ea am nevoie de altcineva sau altceva pentru a rna
, sustine. Sunt pus la incercare de catre viata pentru a-mi cunoa$te niveIuI de
Jacqu~s Martel
494
integritate ~i de onestitate. Am un potential enorm, dar sunt oare pregatit sa fac

eforturile necesare pentru a-mi implini scopurile?
.
Vertebrele zonei sacrele sunt urmatoarele:
S1, S2, S3 = fiind prirnele trei vertebre sacrale, sunt sudate i vor fi prezentate
tmpreuna, Formeaza un tntreg. Reactioneaza la rigiditatea pe care 0
manifest, .la amorteala mea de spirit fa~a de anumite situatii sau anumite
persoane, la mintea mea lnchisa, care refuza sa tnteleaga ceea ce vor sa
spuna ceilalti. Vreau sa detin controlul, pentru a rna simp puterni: ~i ln
siguranta, iar dad. il pierd, rna tnfurii, devin agresiv si pot avea tendinta sa
vreau sa bat pe cineva, atat sunt de frustrate si de plin de suparare, Toate
aceste sentirnente t~i au cauza de multe ori, in relatiile mele afective (care
nu sunt tot timpul asa cum mi le doresc) si intr-un conflict cu autoritatea.
Comunicarea, atat cea verbals cat si cea sexuala, este deficitara, rna simt tot
timpul judecat. Am impresia di lnot contra curentului ~i rna simt tnchis. Am
nevoie sa iau 0 pauza si sa Imi observ dar viata, sa meditez la ceea ce vreau
si sa clad esc 0 baza solida,
.
S4, S5 = to ate dorintele li au sediul tn a patra st a cineea vertebra sacrala,
Daca sunt capabil sa Ie gestionez bine, daca imi aeord timp pentru odihna ~i
pentru a a face lucrurile care imi plac, S4 i 55, vor functiona foarte bine.
Totusi, daca traiesc culpabilitate, rna consider lenes i rna confrunt eu
datoria mea si eu moralitatea mea, imi judee atitudinea ca fiind "incorecta",
cele doua vertebre risca sa reactioneze puternic. Am dreptul sa fac anumite
lucruri pentru mine ~i sa evadez uneori, dar trebuie sa evit ea acest ~ucru sa
devina un mijloc de fuga, pentru a nu face fa~a responsabilitatilor. In acest
moment lenea poate fi in dezavantajul meu: rna tine tntr-o stare de lasitate
st de pasivitate, care rna lmpiedica sa merg inainte. De aceea, in cazuri
extreme, picioarele mele vor fl, de asemenea, afectate. Singura modalitate
de a vindeca un os sacru rupt sau luxat, este imobilitatea fizica, pe 0 durata
lunga de timp. Osul sacru este legat de al doilea centru de energie, situat la
nivelul primei vertebre lombare. Un dezechilibru al acestui centru de
energie poate determina urmatoarele afectiuni fiziee: la nivelul organelor
genitale, poate exista infertilitate, frigiditate. sau herpes, la nivelul
rinichilor, cistite si calculi renali, iar la nivelul digestiei; exista riscul d~
diaree, de constipa~ie, de colita, de incontinenta etc. Deviatiile coloanel
vertebrale (scolioza) apar de obicei la acest niveli sunt insopte de dureri
de spate. Cea de a doua chakra de energie influenteaza raporturile pe care
Ie am cu cei din jur ~i 0 disfuncpe a acestei zone, care afecteaza osul sacro,
va indica stresul meu, angoasele, fricile ~i tendin~a mea depresiva, pe care
trebuie sa inva~ sa Ie gestionez. 0 dificultate la nivelul osului sacru poate
reflecta existen~a unui conflict interior fa~a de ceea ce este sfant $i sacru~
fa~a de valorile mele religioase. Oare sunt tn contradic~ie eu acestea sau m~
culpabilizez deoarece am Uisat deoparte viata spirituaHi? Am impresia ca
trebuie sa fae multe sacrificii ? Am de luat 0 decizie cruciala ~i rna simt
pierdut in fata acesteia. Cine rna sprijina in deciziile mele? Osul sacru are
1 ,
1 1 1
Marele Dictionar al Bolllor 5; A/ectiunilor - Cauzele subtile ale imbalniivirli
495
legatura cu relatia parinte-copil si poate fi atins din cauza unui sentiment

de ura, Vreau sa avansez in viata, dar rna agat de trecutul meu si de
lucrurile sau de persoanele care imi sunt familiare st care irm confers un
sentiment fictiv de stabilitate, de control i de protecjie. Dualitatea mea
interioara nu poate disparea decat daca imi identific In mod sincer emotiile
actuale, astfel aeestea vor deveni un mijloc de transform are.
Coccisul .este in Iegatura cu prima chakra, sau centru de energie, sediul
supravietulrit Reprezinta baza sexualitatii mele, indeplinirea adecvata a
nevoilor de baza (sexualitate, hrana, protectie, adapost, iubire87 etc.), tot
ceea ce imi asigura stabilitatea. Coccisul este format din patru vertebre
sudate una de alta. Reprezinta dependenta mea de viata sau de cineva. 0
durere 'In aceasta zona poate semnifica faptul ca, .corpul irni spune ca
trebuie sa rna opresc. Mai ales nesiguranta mea se manifesta in legatura cu
nevoile de baza, .de supravietuirs, mai ales faptul de a avea un acoperis,
hrana, haine etc -.Hrana, in aeest sens, euprinde nevoile fizice, dar i pe cele
ernotionale si sexuale. Am nevoie sa rna simt in slguranta, ca 0 pasare in
cuibul ei. 0 afectiune la coecis poate proveni din sentimentul meu de a fi
dorninat, de a rna: simti ea "un nimic", Am tendlnta de a rna ghemulesc in
coltul rneu, ea $i cum as fi pedepsit: simt ca 0 parte din mine este moarta si
privesc viata care trece pe hlnga mine, tara sa fae parte neaparat din ea.
Raman in situatii care ar fi trebuit sa se termine eu mult timp in urma, dar
incertitudinea .si Indoiala pun stapanire pe mine. Oricine are nevoie de
iubire in vlata lui.
Oricine are nevoie de comunicare prin relajii sexuale, cu partenerul sau,
Aceste nevoi sunt adeseori negate sau reprimate, mai ales din cauza
convingerilor morale ~i religioase, care rna determina sa fiu nesatisfacur.
Pot sa rna simt neputlncios, in toate sensu rile cuvantulul $i simt 0 furie care
se zbate In mine. Vreau sa fug de orice situatie care imi afecteaza
sensibilitatea $i fata de care pot simti eulpabilitate. De exemplu, .daca
trebuie sa imi las copilul sa fie ereseut de altcineva, oasele eoccisului vor
reactiona foarte puternic. Pot sa rna simt ca un cue, care iese din
ascunzatoars pentru cateva secunde si care trebuie apoi sa se lntoarca
pentru timp lung. Trebuie sa lmi las orgoliul la 0 parte, adlca fricile mele.
Trebuie sa am tncredere in viata i mai ales in eapacitatea mea de a rna
exprinia i a avea grija de mine. Cand am 0 dificultate legata de acest aspect
din mine; verific in interiorul meu pana in ce punet sunt dependent de 0
persoana care, eon~tient sau nu, tmi satisface anumite nevoi din viata. Sunt
capabil sa imi implinesc propriile nevoi, sa fiu autonom. Este posibil ca,
persoanele de care rna ata~ez sa fie mult mai dependente la nivel afectiv
decat mine i sa aiba nevoie de acest gen de relape. Deoarece coccisul este
legat de prima chakra, un dezechilibru la acest nivel de energie poate cauza
, .~7}ubirea aici se refera la iubirea unei marne pentru copilul ei. Cand este afectat coccisul, este posibil
sa
'. tra1esc 0. f~ica de a pierde sau a nu avea, eel pu~n 0 iubire asemanatoare celei pe care .un copU 0 prime$te de la
.:' mama lUi. In acest caz este vorba despre aeest gen de iubire, nu despre'cea din relapa dintre doi adulti.
_
~
.,
"
"
,.,'.
l'
'1
Jacques Martel
496
Marele DietJanar al Bolilar ~i A!eetiuni/ar - Cauzele subtJle ale imbaln6virii
tulburari fizice, eel mai adesea legate de rect sau de anus (hemoroizi,
mancarirne), vezica (tulburari urinare, incontinenta], prostata, Pot ,aparea
i dureri la baza coloanei vertebrale, 0 luare sau 0 pierdere in greutate
considerabila
(obezitate sau anorexie), 0 proasta circulatie sanguina la
nivelul picioarelor (febllta) i a mainllor. Aceste afectiuni indica faptul
am nevoie sa re-echilibrez acest centru de energie. In cazul in care cad si
rna lovesc la coccis, rna intreb in ce situatie am impresia ca rna invart in
cerc. Bat pasul pe loc. imi neg impulsurile. Deoarece rna tern de propriile
mele emotii, imi intepenesc spatele pentru a-mi proteja imaginea pozitlva,
dar -viata rna readuce la realitate, rna face "sa revin cu picioarele pe
pamant"...
.
.
, Accept!., sa vad pana in ce punct fac dovada de independenta i de
. vigoare in viata mea. Trebuie sa las la 0 parte orice sentiment de nellnlste
fata de nevoile mele de baza i sa constientizez
acum fortele mele
, interioare i sa recunosc ca eu sunt persoana cea mai potrivita pentru a-mi
asigura propria viata.
ca
"
:,'
1115.5PATE-
FRAcru~A
VERTEBREWR Vezi~i: O(!SE- FRACTURA
Facturarea
unei vertebre
este de obicei rezultatul unei revolte interioare, 0
inflexibilitate
mentala, legata de autoritate.
Vad viata rara
deschidere de spirit i acest lucru atrage fractura. Gandurlle mele sunt prea
rigide, refuz sa rna adaptez unor idei noi, care rna lndeparteaza
de iubire i care
imi aduc suferinta, Sunt intransigent i adeseori foarte orgolios si ar fi mai bine
pentrumine
sa fiu mai modest. Spatele este suportul meu, iaro durere la spate
este foarte inconfortabila, M-am saturat sa port toata aceasta greutate pe umerii
. mel, VREAU SA FlU RECUNOSCUT ~I RESPECT-AT.Exista 0 dualitate in interiorul
meu, care rna distruge. Vreau sa fiu centrat, in contact cu esenta mea pentru a sti
perfect ceea ce este bun pentru mine. Vreau sa fiu creatorul vietil Il!ele. Ma simt
prins intr-o situatie ~i trebuie sa merg inainte pentru a rna elibera. Imi accept!'
atitudinile din prezent stiind ca pot sa le schimb lncepand de aCUJ;n.Viata este
frumoasa, cu schimbarlle ei si este important sa inva! sa rna las purtat de curentul
vietii,
. reactie la
1116. SPLINA
Splina este situata in partea superioara stanga a abdomenului, sub diafragma.
Principalele functii ale acestui organ limfoid, care' face parte din sistemul
.imunitar, sunt de a veghea asupra calitapi globulelor rO$ii i de a lupta impotriva
infectiilor, .prin producerea
de anticorpi. Nostalgia situapilor
neterminate,
'regretele, grijile, toate i$i pot avea sediul in splina. Daca splina mea nu
functioneaza bine, este posibil ca i eu sa am probiemE legate de functionare,
'principal cauza fiind fixapa mea pe anumite ganduri negre $i negative. Sunt
obsedat de ceva sau de cineva. Acest lucru imi scade nivelul de energie i nu mai
am chef de nimic. Am impresia di sunt un ratat, ca mi-am ratat, mi-am masacrat
via!a; deoarece nu am reuit sa termin anumite lucruri, nu am $tiut sa merg mai
1
'1
::
.,
")."
497
depa~te. Simt:ca "am pierdut trenul", am ratat ocazii frumoase i imi port pica, rna
cred incapabll sa reusesc in viata, Alterez astfeI istoria familiei mele. Vreau sa
compensez uitare fata de familia mea sau prietenii mei, dar nu mai pot! Am creat o
situatie din care nu rna mai pot sustrage. Acest lucru poate determinao
ablatie
a splinei. Negativismul poate fi legat de felul in care rna vad: sunt urat, nu sunt
bun, nu sunt Ia lniltime. Am mai mult tendinta sa dorm i sa fiu pasiv. Ma hranesc cu
furie i nu exists nimic vesel in viata mea, Exista eeva sau cineva care rna irlta:
poate fi yorba despre cineva din falimia mea, 0 persoana pe care 0 consider "
ratata", Problemele care apar la splina transmit 0 lndicatie referitoare la fricile
pe care ~e-a$ putea avea in Iegptura cu 0 problema legata de sange, de a nu avea
detul sange, de exemplu, de a sangera
prea tare (precum in perioada
menstruatisl sau in timpul unor transfuzii de sange), Pot sa cred ca "sangele meu
nu este bun" sau ca este atat de rar tncat nu cred ca a putea fi salvat in cazul
unui accident gray, daca as ave a nevoie de 0 transfuzie.
. '.
Frica de moarte apare foarte des, in plan, secund. Splina are functia de a
eontrola calitatea globulelor rosii ale sangelui i 0 proasta functionare a splinei
poate indica 0 rana interioara profunda, nevtndecata
Este ca 0 plaga care
sangereaza, Sangele reprezinta bucuria de a tral, pot avea impresia ca viata este 0
lupta atat de grea, lncat poate ar fi mai bine sa renun] si sa rna retrag. Vreau sa
rna refugiez departe de realitate, intr-o lume mai spirituala, care nu este
conectata la pamant, iar acest Iucru poate determina 0 umflare a splinet. Ma
limitez eu singur intr-o structura rlgida, ceea ce rna lndeparteaza de sentimentul
de llbertate, Acest lucru se poate vedea in aspectul meu fizic, prin faptul ca
slab esc. Ridic un zid lntre mine i emotiile mele si port 0 masca: am impresia ca
este un mod foarte bun de a maa apara. de lumea exterioara $i de a evita sa fiu
umilit.,
"
.
In loc sa fiu tot timpul obsedat de ideile negative pe care am tendinta sa Ie
sa Ie schimb i sa gasesc mijloace de a fi mai deschis. Imi
?e?ramati~ez viata $i invat sa rad de mine insumi si de anumite situatli. Inva! sa
nm comunic treptat emotiile, pentru a-mi pastra echilibrul $i armonia din corpul
meu.
1117. S.P.M. '(sindrom
premenstrual) Vezi: MENSTRUATIE
SINDROM
PREMENSTRUAL
exagerez, accept!"
.': 1118. S.R.A.S. Vezi: SINDROM RESPlRATORACUT SEVER

,.:.1119. STARE DE RAU
,Nu este 0 boala propriu-zisa, mai degraba un disconfort pe care il resimt de
, intensitate diferita. Este un stare de a fi negativ, rna aflu in conflict cu mine sa~ cu
0. situatie din viata mea. Maniera de decodare a starii de rau este asemanatoare
.. celei pentru boala. Simptomele clinice sunt mai vagi. Starea de rau provine dintrun conflict contient sau incontient, care trebuie rezolvat inainte ca starea de
. rau sa se transforme in boala.
~ ..I.....I.....J
.. 'II
1E
l'
'
-:
-:
11'111
,",.
11
"'l
"!
Jacques Martel
498
Marele DICfionar al Bolilar ~IAfecfiunllor - Cauzele sUbtJ/eale imboln6virJI
1120. STAREVEGETATIVACRONIcA Verl:CRElER-STAREVEGEI'ATWACRONlcJ.
Este posibil Sa rna consider imatur pentru acest gen de experienta, sau sunt prea
egoist. Frica pune stapantre pe mine. Daca sunt femeie, este posibil sa simt teama
de a retrai, prin. sarcina, amintirile momentelor in care mama rna purta in
pantece ~i care m-au putut afecta. Pot, la nivel inconsnenr, sa resping imaginea
mamei mele (eea care mi-a dat viata) sau relatia pe care am avut-o. Daca tralesc
un mare gol. interior.. poate nu il voi putea umple, nici macar cu un copil ...
'Sterilitatea masculina apare atunci cand un barbat considera responsabilitatile
1121. STANGACI
Un'stangacl inseamna, in general, cineva care i~i foloseste mai multmana stanga
si bratul stang decat mana dreapta si bratul drept, in acttvitati prvecum scrisul,
cantatul Ia un instrument, sport etc. Pe vremuri, in educatia noastra, se acorda 0
mare importanta faptului de a fi dreptaci, adica a fi dreptaei era considerat
"corect" sia fi stangaci Inseamna a fi "incorect", ano rmaLDe aici vine si
expresia:
"ce stangaci estil" eu sensul de neindemanatic. In prezent trecem de la Era
Pestilor la Era Varsatorului, adica am trecut de la partea rationals la cea intuitiva
i creativa. Se stie d faptul de a Impiedica un copil sa fie stangaci, daca aceasta
. este tendinta lui naturala, poate sa dud la aparitia unor ticuri, la nesiguranta,
tulburari afective, dificultati in a scrie si a citi, a unui sentiment de culpabilitate
sau de inferioritate.
Daca am trait astfel de sentimente deoarece am fost obligat sa fiu dreptaci,
este important sa-rni restabilesc. pacea interioara prin .intelegerea i
acceptarealv a eeea ce am trait Cum partea stanga reprezinta partea afectiva,
intuitiva, sensibilitatea, pe scurr, partea 'feminina" a fiintei mele, dad. sunt
stangaci, fie ca sunt femeie, fie ca sunt barbat, inseamna ca partea mea creativa
este foarte d~zvoltata si am 0 usurinta aparte de a invata muzica sau orice alta
'. forma. de arta, Este ceva lnascut in cazul meu. Stangaclul poate avea 0
personalitate mai introvertita, in timp ce un dreptaci este mai extrovertit si mai
deschis in eomunicarea eu ceilalti. Nu imi ramane decat sa tmi accept!"
potentialul creativ $i sa'imi folosesc sensibilitatea pentru ea totul sa se manifeste
din plin. Ma accept!" asa cum sunt stiind ca am capacitati uluitoare, care fae din
mine 0 persoana unica,
1122. STERILITATEA
Sterilitatea se defineste drept ineapacitatea de a se reproduce.

Aceasta induce sentimente de neputinta, de disperare, de culpabilitate $i
impresia di traieti 0 nedreptat~. Stresul pe care 11traiesc sau presiunea pe ~are 0
exercit pentru a avea un copiJ, pot irripiedica procesul in -sine. Sterilitat~a poate
indica 0 respingere, 0 rezistenta incon~tienta fata de ideea de a avea un eopil sau
teama ea acesta ar putea avea un handicap, 0 diformitate sau ar putea sa moara.
Sau, este posibil sa vreau un copil doar pentru a implini a$teptarile celor din juru!
meu, dar, in sinea mea, nu imi dorese cu adevarat acest Iueru. Sau, a put:a
. cred ea, dadi voi avea un copil, il voi retine astfel pe partenerul meu. Daea Iml
este teama de na~tere sau de faptul d sunt incapabil sa fiu parinte (teama de
responsabilitate. de problemele financiare ...) sau dad nu vreau sa tdiiasdi ~i
. copilul meu aceleasi suferinte pe care Ie-am trait eu. imi provoc sterilitatea.
. deoarece ideea de a avea un copil. devine. inconstient; de nerealizat.
~
499
;',.
'. de a fi tata, prea mari si trebuie sa li asume acest rol. Este posibtlca, tara sa fiu
constient de acest lueru, sa nu vreau sa reproduc aceleasi greselt pe care cred ca
le-au facut parinti! mei. Sau poate fi yorba; Inconstient, de 0 reglare de conturi, nu
neaparat fata de partenera mea, ci.mai ales fata de farnilie, care a vrut tot timpul
sa inti dicteze ce sa fac in viata.. Trebuie sa Inteleg ca dorinta de a avea un copil
poate fi foarte mare, dar si frica la fel de mare, fie ca este constienta sau nu;
aceasta este diferenta care poate determina daca procesul de reproducere are loc
. sau nu. Este posibil, de asemenea, sa port un bagaj ereditar, format .din fricile
mamei sau ale bunicii mele. Fie ca sunt barbat, fie ea sunt femeie, este important
sa verifie daca am avut in trecut experiente care m-au facut sa traiesc anumite
blocaje sexuale. .Un demers pSihoterapeutic sau energetic poate fi .foarte
recomandat in acest caz, Dare vreau un copil numai pentru a umple un gol,
pentru a da un sens vietii mele sau pentru a rna simji, in sfarsit, uti] i important?
Sau, din contra, PAoate am impresia ca nu am atat de multe de oferit, pentru a
. "menta" un copil. Imi analizez viat~ i rna Intreb in ce dorneniu al vietii mele pot fi
. foarte fertil, foarte "reproductiv". In acest caz, imi lmplfnesc nevoia de a Yea un
copil, 'in alt domeniu al vietii mele.
..
Dupa aceea, rna intreb dad. imi doresc in continuare un copil ~i .daca da,
acceptjv sa imi manlfest creativitatea printr-o sarcina. Este posibil insa sa nu am
. de trait aceasta experienta, de a fi parinte. Este foarte important sa imi analizez
natura dorintei mele si sa am incredere in decizia mea de a da viata unui copil sau
nu. Orice s-ar intampla, accept!" sa Imi traiesc din plin viata ~i lmi acord
permisiunea de a trai experiente bogate, care sa rna apropie mai mult de fiinta
mea divina. Trebuie sa' irri! reeunosc din plin valoarea. Traiesc pentru mine
insl,lmi, eu valorile ~i eu prioritatile, care sunt importante pentru mine i care rna
. fae sa vibrez 0 data cu universul. Resping orice gand de genul "nu sunt bun, sunt
incapabil sau ra~". Viata imi spune sa fiu mai deschis fata de mine insumi, sa am
grija de mine. Trebuie sa fiu fericit dinainte, nu sa atept venirea unui ~opil
pentru ca a'cesta sa rna fadi fericit. Astfel, evit sa fac ca fericirea mea sa depinda
de altcineva, deoarece este 0 responsabilitate foarte grea pentru acea persoana.
. Ma las purtat de viat~ i ii cer vietii ca totul sa decurga natural, atund dnd va fi
momentul potrivit. Intre timp, imi eultiv ereativitatea i fecunditatea In aIte
i, domenii din viata mea. Imi creez viata asemenea tapiserulu; eare ii tese panza.
1123. STERN
Sternul este un os plat situat in partea anterioara' ~i mediana a toracelui i care

se articuleaza cu primele ~apte pereehi de coaste i cu clavicula. Deoarece sternul
T
T T-'~
,;-
'r
'I
Marele Diet/onar 01Boli/or S1 Afectiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavlrll
Jacques Martel
501
500
e vede foarte bine atunci cand Imi bombez piept~l, a~esta :ste le.gat de imagine a
~e care mi-o construiesc fa~a de mine ~i fa~a de cellal~. Daca respmg ceea ce sunt,
1
daca am mereu impresia ca ceea ce fac nu este suficient d: bun, sternu
meu s~
oate era a. Ma simt mediocru. Pot avea tendinta de a rna revolta foarte ~~~r
~ea .one: p'rin a-i 'infrunta pe oameni cu agresivitate, de~a~ec: am !?st r~mt ~n
tre:t Ma cabrez ca un cal 'in fata unui obstacol, Este posibil sa fi trait 0 ~Itua~e
in car~ nu mi-am putut lua la revedere de la cineva s~u ~u. am putut st~n~e in
brate ace a persoana.
~l naivttatea deidcopil
. ~1 am
t~
. ~ MI-'am .pierdut
1 t~ tn spontaneitatea
aceasta lume pe
care 0 ccnsi er mgra
a.
devenit un gladiator care se up a
'~
1 fel ca st
I
Atunci cand sl burta mea este predominanta ~i iestta in afa.ra,~a e.. ca s rtrotund.
o dificultate de accepta lv ceea ce sunt si ~ma 0'p~n un~I Sltuatil: Sunt
,
deoarece imi ascund emotiile, nu stiu sa rna pozitlOnez .~Ivre~ausa ~ac ;~~ror:
sunt prea bland gesturile !fiele ~i nu stiu sa lmi fix~z lim:tele~ Intorc us an e ~~
. situatiile Impotriva mea. lncetez sa mai opun !"ezistenta. fa!a d~eceea .ee sunt ~l
fata de evenimentele din viata.mea. Aleg sa rna cunose ~l sa ~a apreciez pentru
:1
ceeaI:e:~I~
sa particip din plin la transforma~ea vietii mele~ ~e~arece eu sunt
creatorul acesteia. Accept! ., sa fiu ferm ~i sa rna exprim eu toata mcrederea.
1124.
STRABISM Vezi: OCHl- STRABISM
1125. STRES
.
. . . . .
Stresul este un raspuns de adaptare fata de un eveniment, 0 sl~at~e. sau u~
ericol real sau imaginar. Capacitatea de a se adapta depinde de dlfenp facton.
~riee sttuatie care creeza un efort prea mare pentru organism~l meu, ~oate
la a ari ia unui stres, care apoi se schimba 'i~ depre~ie, daca are.o .mtensl a e
foa~e ~are. Stresul poate fi de oi-din psihologIc (presmnea c:lor ~n Jur~.me~)j
fizic (0 solicitare puterniea, legata de munca, de sport, ~e .caIdur~ sau h~g ~vc.
chimic sau bioehirnic (luarea de medicame~te: chlmloterap~e, sc ~m an
hormonale). Stresul tn sine este, de fapt, mai putm Importan~ decat. re~ctl? mea
fata de acesta. Poate fi ceva mai ;..degrab~pozitiv, st~~ulant ~l cr.;e~tiv~i~~~i~:v~
amenintator pentru copul meu. In funcpe de reaqllle mele fat~ e
. e
emotiile corespunzatoare, efectul stresant va fi benefic ~au no~lV.p.~nA~ m~~t~
Este im ortant de observat faptul ca, chiar. ~i un _eve~ll:nent. enCI .lml p .
provocaPun stres puternic. De exemplu, daca ca~ti~ un m~llOnd~e dola!,lla
.este posibil sa traiesc a depresie deoarece amlmp!e~Ja ca ~m_at~t de
salucruri de schimbat in viata mea, 'incat 'imi este teama ca ~u v~~reu~l. Oare? la
.mi pastrez locul de mundi i colegii pe care Ii respect ? Pn:ten~l mel vor mal fi
fel fata de mine? Va trebui sa rna mut? Voi fi capabil sa rna adaptez la toate
~;~e
IO!~:~
aceste schimbari ?
.
.
. "1
l' trle ~i
Accept!., sa privesc in interiorul meu ~i sa t~i ob~.erv reac~ll e, Il!0 l~a, ~ a
atitudinile, tn loc sa Ii invinuiesc pe eeilal? ~au sltuaplle extenoare. lnva~ sa m
relaxez ~i sa recunosc ~i beneficiile stresulUl.
Stontacul primeste hrana si 0 digera pentru a acoperi diferitele nevoi nutritive

ale corpului, de vitarnine, proteine etc. In acelasi fel, 'irni hranesc creierul cu
situatiile si evenirnentele care apar in viata mea. Fieeare stomac are propria sa
functionare. Chiar daca forma generala este asemanatoare, digestia poate fi
diferita de la a persoana la alta. Stomacul meu reflecta feIuI in care absorb ~i
integrez realitatea ~i capacitatea mea de a digera ideile not sau sltuatille noi.
Poate fi comparat eu un barometru care indica graduI meu de deschidere ~i felul
meu de a reaction a 'in viata, Accept Iv sa primesc ideile noi, cu deschidere si tara
sa judec.
1127. STOMAC (durere
de ...) Vezi $;: STOMAC- ARSURILA STOMAC

Afectiunile care afecteaza stomacul se refera Ia "painea cea de toate zileIe", la
latura materiala si materna a existentei mele. Stiu ce munca face stornacul meu si
stlu ca acesta reprezinta felul meu de a dlgera, de a absorbi ~i de a integra
evenimentele ~ sltuatllle din vtata, Problemele de stomac. apar atunci cand
realitatea mea cotidiana este in conflict eu dorintele $i cu nevoile mele. Aceste
conflicte se regasec de obicei la nivelul relatlilor mele de familie, amicale. sau
profesionale. Traiesc angoase importante. Anumite lucruri le "resimt la stomac".
Digestia mea, atat .la nivelul gandurilcr cat $i al emotiilor mele are loc dificil,
deoarece am tendinta de a ramane agatat de trecut si tmi este greu sa rna iert pe
mine lnsuml si pe ceilalti, Daca nu comunic, daca ascund anumite lucruri,
stomacul meu va reactiona. Daca am sa trm reprosez anurnite lucruri sau nu am
constiinta linlstita, stoma cuI meu poate fl, de asemenea, afectat. Daca am crampe
Ia stomac, trebuie sa rna intreb in ce situatie din vlata mea traiesc a stare de
neslguranta Ma simt pierdut i rna resernnez, crezand ca aceasta situatie este tara
iesire, Senzatia ca rna roade stomacul este adesea legata de 0 nevoie de iubire de
"hrana emotionaIa" i de alimente. Hrana reprezinta afectiunea, siguranta $i
supravie;:Uirea. Dadi simt un gol in viata mea, a$ vrea sa tl umplu cu hran~i,mai ales
in momentele de separare, moartea cuiva, pierdere sau !ipsa de bani. Hrana poate
sa rna ajute de asemenea, sa rna "eliberez" de tensiunile materiale sau flnanciare.
Simt a lipsa indispensabila pentru supravie;:uirea mea. Fennentapa provine din
faptul ea nu vreau sa fac fata anumitor emopi, pe care Ie traiesc fata de unele
persoane sau situapi. Las aceste emopi departe, dar sunt tot timpul acolo, se
acumuleaza ~i "fermenteaza", sub efectul atitudinti mele "acide". Repet tot timpul
anumite situatii din trecut, pe care nu Ie pot "digera". Am tendinta sa "rumeg"
.' situatii trecute i de a Ie retrill $i sa traiesc aceIe~i atitudini i ernopi negative:
astfel evit conflictele.
Aeestea irni raman in stomac. Pentru stoniac este foarte greu sa digere emotiile
netraite. Iar cum realitatea mea este in conflict eu visele ~i cu nevoile meIe, acest
lucru tmi provoaca emopi puternice. Nu imi exprim contrarietatea i sunt nervos.
Furia ~i agresivitatea imi rod interiorul i Ie refulez. Dar in zadar! Astfel apar
ulcerul i arsurile stomacale. Am frici mari, digestia mea devine greoaie
deoarece stomacul meu este nervos i fragil. Care este situapa din viata mea pe
; . care "nu a diger"? De obicei, este yorba despre ceva ce s-a 'intamplat mai recent.
1126; STOMAC (in general)

,
1 1 1 J
_
1
I!:
~t
0;11
l'~1~11T~';
Jacques Martel
502
Marele Dietianar 01Balilar ~i Afeeflunllar - Cauzele subtile ale imbalnavirii
Peate fi yorba des pre un contlict In familia mea, in mediul profesional, In cercul
meu social, relatiile cu vecinii, 0 situatie In care eu am avut un rol activo Traiesc
rnulta neliniste, mai ales din cauza unei slabe increderi In mine, ceea ce face dificila
acceptarealv emotiilor mele. Durerile de stomac vor aparea atunci cand traiesc o
situatie conflictuala pe plan financiar sau in viata profesionala, Unele situatii sunt
atat de respingatoare
si dezgustatoare, incat stoma cuI meu refuza sa le digere.
Care este situatia sau persoana care as vrea sa dispara din viata mea? Vreau sa
schimb 0 parte din mine sau din felul meu de a tral, deoarece constientlzez ca sunt
prea artificial si prea rigid? Fa!ii de cine sau in ce situatie rna simt neinteles ? De ce
sunt tratat intr-un mod ingrat ? Reactionez la realitatea mea intr-un mod negativ ~i
"acid" si sufar de indigestie sl de greturi, Digestia este prea lentil $i stomacul meu
este tensionat si rigid, iar eu evit sa fac schimbarl in viata mea. Ma lntreb daca si eu
sunt lent i pasiv evit sa due lucrurile mai departe, din cauza nesigurantei mele.
Daca acest inconfort digestiv apare dupa mese (dispepsie) lnseamnaca exista 0
inactivitate i 0 indecizie ..
Constlentizez faptul ca trebuie sa fiu mai deschis in viata si acceptlv di
situatiile si evenimentele apar pentru a rna ajuta sa rna implinesc. Acceptareajv
Ie va transforma in experiente si presiunea sau tensiunea vor disparea, Accept jv
sa traiesc in adevar si transparenta pentru a-mi potoli ernotiile profunde i a fi in
armonie cu cei din jurul meu. Iertarea i. reconcilierea sunt cele mai importante
pentru vindecarea mea. Astfel 'voi gasi in mine. un sentiment de siguranta si de
plenitudine.
112ft srOMAC
1130. STOMAC- ARSURI LA STOMAC

.Aa ~um denota si nu~eleJ _0 arsura la stomac este semn ca ceva, 0 situatis, un
~~em~entJ 0 per:oa~a,. ~~ arde, este acida, rna infurie. Situatia mi se pare
tntanta, nedreapta, onb,Ila $] a~ un sentiment de neputinta, Am impresia ca sunt
controlat de elemente din exteriorul meu. Ma simtdominat i nu rna pot elibera de
acest control, lucn: ca~e im! starnests furia interioara fata de mine insumi. Cand
apa~e.o astfeI ~~, situatte, rna pot intreba: "ce anume rna arde sau rna infurie ?" Ce
n~ l_?l] place $~ ,nu reusesc sa diger8S"? Am 0 atitudine "acida' i amara fata de
vla~a. Est: P,os]blt ~e_a:em:nea, sa rna agat de aceasta furie, in mod mconsttenr,
?eoar~.ce irm e.ste fI'l~a ~a ~a afirm, sa fiu tiber si sa Irni exprim nevoile, dormtele $i
intentifle Ia mv~IuI _m~rn~l. Sunt, unie i cellalti sunt diferiti de mine in toate
aspecteIe. !~ebUle" sa ram_an deschis sl atent Ia propriile mele nevoi sl sa acceptlv
re~ponsablhtatea m~ea~a. pentru actele meIe, chiar daca cellalti sunt diferiti de
m~n~. Faptul d~ : r:l?gh1t], d~ ~ refula_ ~ e~oti~ (furie, suparare, enervare) cresta
aCldl~tea gastrl~a $l,}n acelasi tirnp, rna Impiedica sa Inghit orice aItceva (deoarece
arsunle se mam!es~a sub ~or~a de presiune Interloara in regiunea stomacului).
Accept !~s~ vad Iegatunle dintre adevaratele rnele sentimente si arsurile
de stornac. R~~an calm i ob~erv feIuI meu de a fi, reactille meIe fata de situatiile
pe care ~e trale~c, pre~um l atitudinea mea fata de evenimentele
cotidiene.
Concentrandu~m! ate~t~a pe convingerea mea ca viata este buna $i ca nevoile
mele SU?t to.~te ImpI!mte la momentul potriv~t, respectul meu fata de mine va
crests $.1 furiile ~rm~toare vor fi diminuate .. Imi acord timp pentru a aprecia
, fiecare moment din Vlata mea i stornaculmeu
se va comporta mai bine!
.
- AEROFAGIE
Aerofagia inseamna inghiprea in mod involuntar a l.lIlei cantitap de aer, care~p~trunde

in esofag i in stomac. Este un fenomen fiziologic, la orice varsta., dar atunci clnd apare
prea frecvent poate provoca dilatarea esofagului sau a stornacului (aerogastrie).
Traiesc 0 nervozitate mare, 0 tensiune interioara. Am 0 dificultate de a-mi gestiona, de
a-mi "digera" viata, mal ales pe plam material i finaciar. Devin preocupat tottimpul
Angoasa imi conduce viata. Ma simt amenintat, satul i nu mai pot ingera nimie sau
integra ceva nou. Oare am nevoie de 0 "gura de aer" in viata mea? Ce vreau sa absorb
dintr-o singura inghiptura? Vreau sa merg prea repede i nu am timp pentr:u mine,
lucru care imi spore$te riscurile de a experimenta eecuri. Cine rna perturbain munca
mea, in relapile mele, in viata mea?
. Accept l sa rna retrag pupn pentru a-i recatiga spapul vital. Invat sa respire,
sa mestec, sa imi accord timp pentru a trai $i nu ii mail as pe ceil alp sa imi
controleze viata. Invat sa aleg atunci cand este nevoie. Acceptandu-mi!.,
fo~ele
interioare $i acceptandl sa Ie las se sa exprime, tmi voi regasi sentimental de
siguranta $i echilibrul.
1129. STOMAC (cancerla
503
..
~131.STOMAC -
GASTRITA
Ven
#: INFLAMATIE
~astrita este 0 infla~are. acuta ~au cronica a mucoasei stomacuIUi, 10cul in care
. mc~pe p~oces_ul de dlgestle. D~ca exista 0 inflamape, este semnul unei irita~ii i a
unel ~rn fata de ceva sau cmeva pe care nu Ie pot digera. Nu inteIeg de ce
an~mlte ~ucruri nu.. s~ intampIa a$a cum vreau eu sau unele persoane nu
aC~lOn:aza a~ cu~ Iml dor_esc eu. Pot aveasentimentuI
de a fi fost in$elat, de a fi
prms l,ntr-~ sltuatle s~u t:adat. de tacerea cui va. Sunt iritat de ceva ce sistemul
meu dlgeStiv. a abso.:bl~ $1!:ahtatea
"digerata" rna deranjeaza foarte tare. Am 0
s~~re de nes!guranta $1 rna mtreb ce rna a$teapta de acum inainte. Sunt ca un
cam~ d: pa~a care este tot timpul pe punctuI de a fi in pericol.
.
Invat sa acce~t! ~ si~atiile i pe ceilalti a$a cum sunt, $tiind ca am putere
do~r asupra me~. I~I_ schlmb :te~tarile in sens pozitiv: rna, a$tept la tot ce este
mru bun de ,Ia ,~lata. Incetez sa rna mai stresez $i invat sa rna bucur de fiecare
moment al Vlepl.
. .
...) Vezi:CANCERLASTOMAC
. sa"Nu reu~
d' r" "
,
..
sa 1ge. al~ eXJ?f~a are ~ figurat. Poate fi vorba despre 0 persoana des re care cred
acea
......: persoana, nu reu~esc sa 0 dlger' , Inseamna ca nu 0 respect pe acea persoana, ii port pica pen~u ceva etc. pe
H
'!I
11
'
'
1,
T 111
IT
1" 11-,.
..
a-
-z:
Jacques Martel
504
1132.
STRANUT
Stranutul este provoeat de excitarea sau gadilarea peretilor interiori ai narilor,

care provoaca 0 iesire brusca si simultana a aerului pe nas ~i pe gura, Stranutul
tnseamna ca exista ceva sau cineva care rna deranjeaza, rna irita. Observ ce fae in
. acel moment ~i cu cine. Ce anume rna indispune, situatia sau persoana ? .Sunt pe
cale sa critic pe cineva sau pe mine Insumi ? lnconstient, simt nevoia sa ies dintro anumita situatie, sa rna eliberez sau sa rna indepartez de cineva, deoarece am 0
nernultumlre. Ce anume vreau sa resping in viata mea? De ce sau de cine vreau
sa scap ? ce anume am nevoie sa exprim sau sa exteriorizez ? care este partea din
mine fata de care opun rezistenta ?
Identific cauza si acceptlv sa ocup locul care mi se cuvine si sa actlonez astfel
indit sa restabilesc armonia, sa vorbesc cu persoana in cauza sau sa' indrept
situatia respecnva.
1133.
SUBLiNGUALE (glande ...) V~:GLANDESAUVARE
1134.
SUFOCARE Vezi: REsPlRATIE-SUFOCARE'
1135.
SUGHIT
Sughltul este provo cat de contractiile -spasmodice,
subite i involuntare, ale
diafragmei.
Este posibil sa traiesc 0 revolts tnterioara. 0 culpabilitate, 0 autocritica. Acest
lucru imi perturbs organismul. Apare din nou sughitul ? Poate fi frecvent si sa
dureze multo Este 0 sxperienta foarte incornoda si neplacuta pentru persoana
afectata. Oare exlsta ceva incomod ~i neplacut In ceea ce traiesc sau ceea ce as
vrea sa traiesc, care inca nu se manifesta si ceva ce nu pot oprl ? Sughi!Ul este
programat (de exemplu: "de fiecare data cand beau 0 bautura gazoasa, sughit"}?
Exista 0 situatie in viata mea, pe care nu 0 pot admite, asupra careia nu am niciun
control i pe care as vrea sa 0 schimb, sa 0 fac sa tnceteze, la fel ca pe sughltul
meu ? In ce situatie sunt In dezacord sl am impresia ca nu pot fi In!eles? Imt
ascult tot timpul vocea tntertoarasi aprobarile ei? Pot trai 0 emotie fata de 0
persoana cu autoritate ~i a vrea sa Ii spun: "M-am saturat !" Imi este frica de ceva
sau de cineva ~i sughi!ullmi amintete ca trebuie sa rna eliberez de acea fridt
Nerabdarea i impulsivitatea mea fata de un eveniment poate, de asemenea,
cauza sughipll.
.
Accept!., sa fiu mai calm in viata. Invat sa gust ~i sa imi apredez viata din
plin. Accept!., ca toate sunt In ordine in planul divin, ca totul este in regula i
sughilUl va disparea. Accept!., sa am putere deplina asupra mea i sa am grija de
mine.
1136.
SUP !RARE
Veri: MELANCOUE
Supararea este legata de 0 forma de anxietate, 0 nelinite sau 0 tristete care se

manifesta prin plans, sunete de durere, singuratate, scraniri din dinti.
'.
.Marele DiCfionar 01Bolifor ~i Afectiunilor.
Cauzele subtile ole ;mbolnavirii
50S
Inlmav me~ este dinita~ i bolnava in urma unei experiente regretabile ~i

dureroase ~m t~ecut. Supararea mea poate dura rnult sau doar un moment. Caut
cau.za adevar~ta~ a~eseori .f~a~e a~danca si !ncontienta. Exlsta posibilitatea ca
mal .~1Ult~~r~m dm copilarie sa reapara dupa ani de zile sau anumite
COn$tlentlzan.'
.
.
.: ~ccept!. sa raman deschis fata de ceea ce traiesc i sa identific rapid
adev~rat~ sursa a supararii mele pentru a rna putea schimba. Accept !"
CO~~~l:ntlza:.e~ae care am facut-o i 0 integrez. Astfel lmi voi regasi bucuria de
a trat st cresc prm aceasta experienta.
1137.
SUPRAPONDERAL
1138.
SUPRAOXIGENARE
1139.
SUPRARENALE Vezi: GLANDE
1140.
SUPTUL DEGETULUI
Vezi: GREUTATE [EXCESDE...}

Vezi:HIPERVENTILATIE
P~in suptul deg~tului mare de la mana, incerc sa recreez senzatia de bine din
p.antec~le ~amel .m.e~e.Uneo!i degetul mare este lnlocuit de eel mijlociu, care
s~mbohz:a~a sens.lbll~tatea. Caldura i umiditatea din gura mea imi dau 0 stare de
siguranta, impresia ~a sunt ~a a~apost de toata lurnea. Cand imi sug degetul mare
sau u~ al~ de~et, am impresia ca pe moment, sunt satisfacut, Constientlzez cat de
nep~tmc~o: :}lde d:_p:n~ent de ceilalti rna simt. Am 0 foame de a invata, de a rna
reahza ~~,m l_?c sa "". umP.lu acest gol prin mancare, n umplu prin suptul
degetului, ~Dacasunt copil, prm acest gest lmi exprim teama de a deveni mare,
~dult. Da~c~adegetul sau degetele pe care le sug sunt indreptate spre cerul gurii,
mse~mna ca am nevoie de tatal meu, de prezenta lui, am nevoie sa rna protejeze,
Daca.degetele sunt plasate sub Iirnba, in spatele incisivilor de jos, am nevoie de
~eC!lUn~. de 'pre:ent~ maternala, Trebuie sa imi intaresc sentimentul de
siguranta mten~ara, ~vand grija de mine si racandu-mi pe plac.
.
. A:c~pt!., sa ex~nm ceea c: simt si fac l!n efort pentru a fi rnai deschis fata de
c:rlal!l l a Ie ~ere aJut?rul daca am nevoie.]n loc sa am incredere in degetu] meu,
ca rna va. suspne, a~ mcrederea in fortele rnele interioare i accept!., faptul ca
sunt tot tlmpul proteJat.
1141; SURDITATE Vezi: URECHI-SURDITATE
1142. SURDO-MUT Vezi ~i:URECHI- SURDITATE
Dac~:~nt ~urd, dintr-un rnotiv de natura congenitala sau mi-arn pierdut auzul in
copIlane l n~ am reuit sa invat sa vorbesc, se spune despre mine ca sunt surdo":Iut09: TOtU~lgradul meu de auz variaza intre 0% i 30%. Este posibil sa existe 0
SItuape pe care nu am vrut sa o. au~, probabil legata de parintii mei i, mai ales,
de mama mea, care poate nu VOlasa rna asculte. Poate fi yorba despre 0 situatie
506
Marele Dictionar al Balitor li Afectiunilor
Jacques Martel
In care, cand eram in bratele ei, sa fi spus: "Nu ma~ vrehauhSa a~d .vorbi~du-se
despre acest lucru". Sunt responsabil de ceea ce m: se mt~pla ~l, ~ac~. ace.st
. lucru rna afecteaza, inseamna ca ~i eu am ceva de inteles din acea~ situatie.
Poate cand eram bebelus aveam 0 dificultate cu faptul de a devem autonom,
indep'endent, de a-mi dezvolta individualitatea (mai ales dupa ce am pe~rec~ 9
luni de fuziune cu mama mea). Poate voiam sa rna protejez de lumea exten~ara.
Acceptlv sa consttenttzez aceasta situatie si .~mi .de.~v~lt_to: malm.
ult
ascultarea interioara, care rna ajuta sa profit de bucurnle vtetu ~l sa ma irnplinesc,
in relatiile cu cei din jurul meu.
.
1143.
507
~ALAZION Vezi: PLEOAPE
~alazionul este
mica tumors de natura inflamatorie (un nodul rosu, suplu)
situata de obicei pe marginea interioara a pleoapei. Deoarece tumora este legata

de un soc emotional, apare cand traiesc 0 emotie intensa legat de ceea ce vad,
ceea ce am vazut sau ceea ce nu mai pot sa vad deoarece mi se pare ceva oribil.
Exista, de asemenea, rnulte.lucruri care mi-au fost impuse, trebuie sa evoluez in
interiorul regulilor sl a constrangerilor rigide $i nu mai suport. Sunt frustrat $i
simt multa furie. Pot verifica care pleoapa si care ochi sunt afectate: ochiul stang
tine de domeniul afectiv, iar eel drept reprezinta rationalul si responsabilitatile,
Acceptlv sa fiu deschis la ceea ce vad i sunt mai centrat pe mine insumi.
1144.
- couzete subtile ate imbolniivirii
~ANCRU (in general]
Vezi:
ULCER (E) [iN GENERAL]
~ancrul apare intr-un loc izolat al pielii sau aI mucoaselor, sub forma de
ulceratie, Este semnul unei boli contagioase aflate la debut, boala care poate fi
.. adeseori de origine veneries. Traiesc 0 furie care are legatura cu raporturile mele
sexuale. Locul in care apare sancrul indica rnai precis ceea ce traiesc In acea
situatie. Astfel, sancrul poate aparea pe partile genitale, pe anus, pe fata, pe
.mucoasa gurii. Cand extsta un sancru sub forma de ulcer eu puroi apare in gura,
acest lucru indica faptul ca exista ceva care rna lmpiedica sa spun. anumite
lucruri. Sunt -nemulturnit, dezaprob anumite situatii din viata mea ~i nu
indraznesc sa. vorbese . despre acest lucru. Retin anumite cuvinte care
fermenteaza i acest .lucru poate produce puroiul. Resping sau condamn 0
situatiesau 0 persoana. Ii fac pe ceilalti responsabili de nefericirea mea. A$ vrea
sa Ii scuip in.fata.
Accept!" sa vorbesc i sa rna exprim chiar daca nu sunt de acord cu viata
mea si cu ceilalti, Trebuie sa fac acest lucru daca vreau sa raman deschis sa
primesc energia activa a cuvintelor $i exprimaea de sine. Ma accept!" in
sexualitatea mea si.lmi acord dreptul de a descoperi iubirea care rna va ajuta sa
ma dezvolt .
!"
..:~.
1145.
~ANCRU
;ULCER BUCAL (herpes)
1146.
~OLDURI Vezi~i:BAZIN
Vezi:
GuRA [DURERE DE ]
~oldurile iml poarta corpul in echilibru perfect $i sunt situate tntre bazin $i
femur. Ma sprijin pe solduri. ~oldurile ajuta picioarele sa se miste pentru a duce
corpul tnainte. ~oldurile determina daca rnerg inainte sau nu; Reprezinta
credintele mele fundamentale cu privire la ceea ce sunt sau ar trebui sa fie
relatiile mele cu lumea. ~oldurile cuprind pozitia pe care 0 'am fa~a de a trai in
raport cu mine lnsumi sau in functie de ceilalti si de felul in care rna vad acestla,
1
'!
'
.:
1 1 1 1 1
~..
1".'_
...r.
1 '1"-1
508
Marele Dictlonar af Bofilor ~iAfecfiunilor
Jacques Martel
Bazinul si soldurlle formeaza un ansarnblu i reprezinta faptul de a rna Ian sa in

vlata, Prin urmare, snldurlle,
reprezinta de asernenea, nivelul meu de
determinare pentru a avansa in viata.
.
Acceptlv sa rnerg inainte cu bucurie i incredere in viata, stiind ca orice
experienta exista pentru a rna ajuta sa-mi descopar bogatiile interioare.
1147. ~OLDURI [dureri de ...)
~oldurile amortizeaza miscarea picioarelor i mersul. Picioarele rna aiuta sa

avansez liber, exista si un raport :de autonomie. Pot sa flu, retinut in a merge
inalnte si a lua deciziile importante in viata mea. Atunci cand arnortizez un
anumit drum personal, cand incep sa imi pun intrebari despre diverse lucruri, se
lntampla sa am dureri de solduri, sa fiu indecis cu privire la inaintarea in viata
sau la directia pe care 0 am de urmat. Ma intreb daca am dreptul sa traiesc pentru
mine lnsumi sau trebuie sa .rna sacrific pentru ceilalti, asa cum am: facut tot
timpul. Exista 0 dualitate Imensa, care rna Impiedica sa merg inainte i,' daca
continui sa traiesc sub presiune, sa urmez un drum care nu lmi place; as putea
chiar sa imi fracturez soldul.. Pot avea impresia ca trebuie sa cedez, impotriva
vointei mele fata de ceva sail cirieva mai puternic decat mine. Prin problemele
de Ia soldurt, corpul meu tmi. indica 0 anumita amorteala, 0 rezistenta, 0
rigiditate. Traiesc 0 inflexibilitate f~ta de 0 situatle sau fata de persoana, Acest
lucru poate proveni dintr~o situatie in .care m-am simtit tradat de cineva sau
abandonat i acest lucru rn-a afectat atat de tare, lncat acum tmi re-evaluez toate
relatiile cu ceilalti, In plus, am nevoie sa stabilesc reguli noi; pentru a rna proteja
~i a evita sa fiu ranit din nou. Este posibiI sa fiu nelinistitcu privire .la viitor: sunt
ingrijorat atunci candtrebute sa iau 0. decizie imporrtanta, deoarece pot avea
impresia ca nu merg nicaieri sau ca nu voi ajunge niciodata nicaieri sau, pur sl
simplu, rna consider lipsit de orice valoare,"un nimic". Oare sunt capabil sa imi
realizez visele dragi inimii" mele? Cand rna dor soldurlle (de exemplu, daca
sufar de artitra) corpul meu imi transmite un mesaj: exista un dezechilibru in
mine. Nu lmi pot impune ideiIe. i personalitatea, prin urmare rna supun. Sunt
furios, deoarece ceilalti nu irni recunosc nevoile. A'$ vrea ca ceilalti sa raspunda
asteptarilor rnele, lara sa fiu nevoit sa le cer acest lueru. Cand apare 0 durere,
exista 0 culpabilitate. 0 durerela soldurl, sau soldurlle care nu vor sa se miste,
pot indica faptul ca imi bloehez energia sexuala de frica sau din culpabilitate. Mel
consider un partener sexual slab, lmi este greu sa comunic cu celaIalt Este posibil
sa imi fie frica de intimitate i uneori ar fi mai uor sa rna indepartez de persoana
iubita, in loc sa fac fata problemelor mele. Pot chiar sa rna ingral in zona
oldurilor, pentru a crea un. spatiu fizic intre mine '$i celalalt. Traiesc un
sentiment de neputinta atat Ia nivel sexual cat. '$i in capacitatea mea de a rna
accepta!., a'$a cum sunt, cu gusturile mele, cu dorintele mele~ cu place rile mele.
Sunt tulburat pe plan sexual i emotional i oIdurile mele nu mai funcponeaza
normal. Aceasta neputinta poate proveni '$idin faptul di nu 'rna simt capabil, sau
nu rna mai simt capabil sa rna pozitionez ~i sa ma 0Ilun in fata cuiva sau a ceva.
Nu imi acord dreptul de a merge spre 0 situatie sau un lac, care ar putea sa imi
Cauzele subtile ate imbolniivirii
ofere 0 placere pe plan sexual, din cauza interdictiilor pe care mi le-arn imp us sau
a celor pe care Ie-am acceptatjv din partea soctetatn. Aceasta situatie rna obliga
sa meditez la limitele pe care mi Ie fixez. Observ pana in ce punet rna impiedic sa
avanasez, deoarece, in loc sa imi traiesc viata cu ernotiile mete, 0 traiesc in minte.
Decalcifierea soldului indica faptul di siguranta mea se darama, rna simt
neputincios ~i nu mai indraznesc sa rna mise, Ma simt golit, deoarece am
sentimentul ca am dat foarte mult, rna simt folosit.
Acceptlv sa nu mai fiu cao mama pentru toata lumea. Imi permit sa primesc,
sa rna h=anesc cu iubire. Corpul meu rna ajuta sa imi dezvolt constiinta, pentru a
. avansa In voata cu incredere ~i siguranta '$iimi arata ca trebuie sa fiu flexibil in
modul meu de a lua deciziile, sa lmi asigur astfel un viitor mai bun. Sunt echilibrat
,,i avansez in viata cu incredere '$iseninatate. ii rnultumesc vietil pentru tot ceea
. ce rna ajuta saexpenmenrea tn fiecare moment. invat sa traiesc in echilibru cu
.. experienjele mele. Ma eliberez de greutatea responsabilitatilor de care nu mai am
. nevoie: acest l~cru rna (ijuta sa iau mai user deciziile.
. .
,I
1 1 1
509
.,
.,.
'1'
..
y""
,.
-:
Jacques Martel
510
Morele Dictionar 01Bali/or
Vezi:FUMAT
1149. TAHICARDIE
Vezi:INlMA.,-ARITMIECARDlAcA
1150.TALAMUS
Talamusul are forma a doua mase voluminoase de substanta cenusie, situate de
fiecare parte a celui de-al treilea ventricul din creierul anterior ~i foloseste ca
releu pentru sensibllitatlle specifice. O disfunctie a. talamusului indica mari
autolnvesttgatli pe care Ie fac referitor la ceea ce sunt ~i Ia felulin care rna percep
ceilalti, Este posibil sa traiesc, in relatia de cuplu, 0 nefericire pe care nu
indraznesc sa 0 rnarturisesc, Pot sa am 0 stare de disperare profunda. Poate fi
fata de mine tnsumi sau fata de 0 persoana iubita. Imi este frica de judecata
celorlalti, de faptul ca nu sunt respectat, ca sunt umilit. Cu toate acestea, de multe
ori, sunt primul care rna critic ~i rna judec. Am tendinta sa rna compar cu ceilaltt.
Latura mea afectiva este intr-un fel, moarta, Ma aflu tntr-o perioada de schimban
mari: este ca ~i cum as fi pe care sa rna schimb radical; las Ia 0 parte tot ceea ce
rna impledica sa merg inainte, .chiar daca acest lucru rna sperie. Iml caut
adevarata identitate.
Invat sa rna acceptlv asa cum sunt si realizez ca, daca sunt sincer cu ceilalti,
voi manifesta mai multa tubire i voi ave a relatii sanatoase i durabile.
1151. TARTRU
5n
. Accep~!~ ceea ce trebuie sa lnteleg, lml asum alegerile i fac schimbarile care
l~pun. sa mu~:ord
timp ,toate
pentru~isele:
a rna opri
i a imi
i obiectivele.
Am
, se
puter:.a
lmph~esc
trebuie
doarevalua
sa lmiviata
acceptjv
adevarata
~atur~, fortele mel~ mtenoare l totul devine posibil. Reiau contactul cu mine
m~u~ 1cu oarnenn care rna pot ajuta in parcursul meu.
.
!~I
1153. TENDINITAVezi:TENDON[iNGENERAL]
1154. TENDON (in general)
Vezi: DINTI [AFCJ1UNI ALE ...]
1152. TAIETURA Vezi:ACCIDENT

Taietura indica 0 dezordine emotionala, 0 durere mental a puternlca, care se
manifesta pe plan fizic si care poate ascunde 0 culpabilitate foarte mare. Ma face
sa constlentizez 0 rana interioara si faptul ca este posibil sa vreau, in mod
inconstient, sa rna autodistrug. Este un avertisment, un semn cu privire la faptul
ca trebuie sa re-evaluez direcpa in care vreau sa merg. Vreau sa fae lucrurile prea
repede. Iar acesta este semnul unui conflict interior adanc. imi imping limitele
prea muIt! Pentru a identifica mesajul observ Iocul in care m-am taiat i .
activitatea pe care 0 faceam in acel moment. De exemplu, 0 taietura la maini
poate insemna faptul ca rna simt vinovat sa imi exprim creativitatea in situapile
cotidiene sau ca sunt iritat deoarece fac un lucru care nu imi place, rna grabesc $i
rna simt vinovat. De obicei, in momentul in care are loc taietura, exista 0 emo!ie
pe care nu reuesc sa 0 stapanesc. Oare am impresia ca sunt rara aparare $i di
cineva vrea sa profite de mine i sa rna raneasca? Profunzimea ~i gravitatea
taieturii imi arata cauza conflictului: taieturile uoare indica 0 culpabilitate
uoara, care de obicei este legata de detaliile zilnice, dirora Ie acord 0 aten!ie
prea mare sau, din contra, rna las distras ~i neatenpa mea rna face sa omit
A/ectiuni/or - Cauzele subtile ole tmbo/novlTil
detaliil.e, importante. 0 taletura mai mare i mai larga Indica faptul ca

CUlp~~lhtatea este mu~~n:.~i i~port~n~a: rna simt "talat" in esenta mea profunda
sau raiar de restul lumii, tarat m doua, in fata unei decizii pe care trebuie sa 0 iau
de~astat ~a~ade 0 persoana ~au 0 si~a~ie. Ma simt vulnerabil, incapabil de ~
actio~a, ~lvelul m~u de stres l de anxietate este ridicat, deoarece am impresia ca
~reb~l~.sa fiu tot timpul cu garda ridicata, Pot avea impresia ca sunt prizonierul
imagmn ~e c:re vr~a~ sa o~o~er,al idealurilor care rni-ai fost impuse de societate
s~u ~,e~1~e msurm. Simt ca hbertatea mea este naruita $i vreau sa rna revolt. Mil
simt taiat r deconectat de adevaratul meu eu, de potentialul meu real.
,
T
1148. TABAGISM
~j
Tendonul este. punctul de legatura dintre muschi i oase, pe care este inserat.
Este fowrmat din tesut conjunctiv. Acest tesut moale, constituit din energie
me~ta~a,.~are se unests cu energia spirituala, are ca efect unificarea exprimarii i
a rmscarn complete: A~est luc:u creeaza 0 legatura directa cu "corpul meu spirit".
. .T.en~o~ele ~eprezmta capacitatea mea de a rna adapta diferitelor situatti ale
VIeth I felul in care avansez ascultandu-mt vocea Interioara,
Ten~oanel~ ~uplAei~di~a. s~pletea mea fata de mine insumi i fata de ceilalti,
Daca ~unt rigide m:a, ngl~lt~t~a lor denota tendintele mele de a fi rigid. Daca
e~er~la mea mentala este rigida, eu devin inflexibil. Astfel, tesutul meu moale va
slmtl. ac:_estlucru, provocand apoi 0 rigiditate fizica, Atunci cand traiesc un
conflict !ntre ceea ce cred ca am de facut si vocea mea interioara care imi spune
cu adev~rat, ceea c~ trebuie sa fac, simt 0 durere la tendoane. Am tendinta sa rna
~evalonzez. Energia mea rnentala [exprimata prin tendoane) alege 0 direcjie, in
tl;UP ~e, ener~la m:a fundamentals, profunda ~i spirituala (oasele) vrea sa aleaga
directia o~u~~. Venfi"ccare tendon este afectat ~i gasesc 0 indicatie referitoare la
~spec~l VIetn mele, m care rna devalorizez. De exemplu, daca am a tendinita la
!nCh~letu~a ~ai~~i,. este cazul sa rna intreb: "In ce activitate, in care Imi folosesc
me?eletu~l,~e$1 mamlle, am impresia di nu sunt suficient de bun, sau ca a putea fi
, ~al ~~I.~. C:e anume. ~a fa:e. sa stagnez? In ce situatie am nevoie
de
I~bunatatm pentru a~ml.mdephm o?i.ectivele in viitor, de~i rna sinit neputincios
sa fa~ acvest.luc~u: M~ slm~ ~Iocaty mcapabil sa imi indeplinesc scopurile. Am
. ,. neVOIesa ~I se mtl~d~ 0 m~m~de aJutor. ~m tendin~a de a merge spre obiectivele
.' . mele, .dar m. a..celal tlmp Iml este teama ca nu voi reu<~:i. Ma~"lntreb ca re es
te
I
.,
..
,.
, 1. capacltatea_ mea de a coneilia dualitaple din via!a mea. Daca sunt capabil, de
.... '_exem~Iu, sa trec _uor,de ~a ~echile Ia noile mele idei, tiind ca rna pot baza pe
..'... autontatea mea mtenoara l tendoanele mele vor fi sanatoase. Dad sunt tot
11"1'1'1111
Jacques Martel
512
timpul contrariat si traiesc In functie de ceilalti, te~d~anelev ~ele devin fragile i

se destrama. Sunt slabite si eu, de, asemenea, rna simt slabit sau nu m,a simt
suflcient de bun. Pot sa cred dHapteleme1e sunt considerate fara valoare. '
, Accept!" sa recunosc importanta echilibrului energiilor ,I1lele i sa merg
tnainte In via~a. Pot sa am Incredere in inte1epciunea mea divina.
1155.
TENDONUL LUI AHILE " "
'
"
",
Tendonul lui Ahil~' face legatura 'cli~tre muchiu:l'pulpei i osul c~lcaiului. Este
tendonul. cel mai puternic din corp: poate suporta pana la 400 de kilograme.
Tendonul lui Ahile' simbolizeaza realizarea gandurilor i a dorintelor, atat pe
plan fizic cat sl spiritual. Foloseste, d: asemene~ p:ntru,.a~:prima o~i~e blocaj
din miscarea gleznei. De exemplu, daca am 0 dorinta puterrnca de stabilitate, dar
estegreu sa obtin acest lucru, din cauza unei situatii financiare precare. Tendonul
poate suporta foarte multe, oare ~eu am impresia casuport 0 greutatefoarte
mare? Acesta poate fi foarte puternic i poate suporta 0 greutate mare, deoarece
are baza solida, dar eu, daca rna simt gol pe dinauntru, pe ce .as putea sa rna
sprijin? Poate acord prea mare tmportanta "ambalajului", exteriorului i ignor
continutul ? Care sunt prioritatile mele, valorile mele profunde ? Pe ce se bazeaza
viata mea? Oare suntln contact cu esenta mea divina sau traiesc doar l~.nivelul
aparentelor ?: Exista 0 ruptura in relatiile mele cu ceilalti, mai ales cu copm sau cu
, parinpi mei? Am' nevoie tot timpul sa rna misc. sa plec, ca ~i cum nu a~ putea sta
, intr-un singur loc prea mult timp,'asemenea unui tigan, care se mum dintr-un loc
lntr-altul ? consnenneez -faptul ca, tendonul Iut Ahile, lucreaza mat mult atunci ,
cand stau in picioare (in pozitie verttcala) decat atunci cand sunt culcat. Poate
deveni fragil atunci cand am 0 dificultate de a rna ridica. Poate fi vorba despre
,dorinta de a fi promovat, de 0 schimbare de rang social, de dorinta de a ~ace.pa:t:
dintr-o echipa profesionista: de sportivi, dar' apar obstacole" care Impledica
realizarea acestei dorinte. ' "
"
.
,',',
' . ,;, .,
Accept!" sa ac!Hmez pentru a face liIcrurile sa se ~ite, pentru a-ml lmplm~
visele i a atinge scopurile pe care mi Ie-am propus. Imi bazez viata pe valon
umane profunde.
Imi 'amplific
fiind eu insumi.
,', . forta interioa~
.
.'
1156.
TENIA Vezi: JNTESI'INE - TENIA
1157.
TENIS ELBOW vezi; COATE- EPICONDIUTA '
1158.
TENSIUNE ARTERIALA-" HIPERTENSIUNE
....
_.,
5f3
,tiu dad voi fi eapabil sa tmi implinesc toate proiectele. Pot sa imi amplifie
problemele si culpabilitatea mea va creste ~i mai multpresnmee, Dorinta mea de
a controIa totul i de a rezolva situatiile din viata mea, deterrnina cresterea
tensiunii, care poate deveni incontrolablla. Ma simt neputincios, de multe ori
deoarece nu mai pot sau nu mai vreau sa rna supun ordinelor, mal ales la locul de
munca, Traiesc 0 frica profunda de" a fl respins, rna simt in peri col i sunt tot
timpul in alerta, Ma simt strivit, lipsit de aparare, Traiesc 0 tensiune cu privire la
o situatie emotionala sau sentimentala si as vrea sa imi diminuez nivelul de stres.
Am 0 dificultate in a simti si a prlmi Iublrea celorlalti.: M-am lnchis fata de
aceasta iubire pentru a nu .mai suferi. $i acum nu vreau nici sa mai prim esc, nici
sa mai dau. Hipertensiunea pe care 0 am ii poate avea originea si In frica mea
de moarte, constienta sau nu si in dorinta mea -de a profita la maximum de viata,
deaorece vreau sa imi realizez cat mal multe dintre obiectivele fixate. Creierul
este cel care cornanda tensiunea nervoasa i tnimav este cea care da ritmul si
incalzeste sangele: .impreuna, regleaza tensiunea. Am sentimentul ea eu insumi
lmi creez aceasta presiune sau ca provine de la ceilalti ? Oare. neg .anumite
aspecte ale personalitatii mele, care .inceard cu disperare sa iasa la lumina 7 Ma
simt comprimat? Este posibil sa rna simt in peri col daca imi exprim adevaratele
sentimente ~i acest lucru poate induce 0 stare de depresie. Trebuie sa fiu eel mai
bun, performant, sa-mi folosesc la maximum capacitatile, Daca nu reusesc sa fiu
atat de bun cat imi doresc, atat pe plan fizic, cat si pe plan Intelectual, presiunea
si tensiunea vor fi enorme. Caut armonia peste tot i ma simt responsabil, chiar
si atunci. cand estevorba i despre alte persoane. Ce misiune mi-am atribuit!
Deoarece am tendinta de a fi hiperactiv (ceea ce.ma ajuta sa uit grijile) 0 metoda
buna de a trai in armonie ar fi sa tmi stabilesc prioritatile printre lucrurile pe care
le am de facut si sa ,imi acord timp pentru a descoperi ce se lntampla in interiorul
meu i a~mi'exprima toate aceste emopi, care nu cer decat sa se exteriorizeze.Accept! sa inval sa las sa iasa aburii, treptat i sa con~tientizez presiunea
pe care 0 pun asupra mea. Evit acumularea care provoaea explozia. invat sa am
incredere.in mine. Accept!" faptul ca nu mai am nevoie de aceasta presiune
pentru a rna simp viu. Ma acceptL a~a cum sunt ~i recunosc faptul ca, sunt 0
fiinla unica.
,,
1159. TENSIUNEARTERIALA-
Imagiriea care reprezinta' 0 persoana sufet_:indde hipertensiune este cea -: uriei

oale sub presiune, care fierbe pe foc: In acest, caz sunt 0 persoana, care
"acumuleaza, pe 0 perioada lunga de timp, ganduri ~i einotii, ca~e ~u .~u.nt
exprimate; sunt de multe ori hipersensibil i ~~. contr~lez vgreu. Funa ~l stan!e
mele de coritradiqie, pentru care i~ca 'nu am gaslt solutiI, rna copleesc ~l fierb In
interiorul meu. Ma simt confuz. Pot avea tendinta sa aman lucrurile pe c<;ireIe am
de spus sau de facut, de teama sau din Iip~a de incred~r~ in. I?ine I .~raie~c0
" tensiune nervoasa foarte mare, deoarece toate acestea ml se par prea mult l nu
1
Marele Dictlonor al Bolilor ~I A!ectiunllor - Cauzele sUbtile ale imbolnavirii
HIPOTENSIUNE '
Contrar hipertensiunii, hipotensiunea, apare in cazul unei. persoane car'e are

tensiunea arteriala prea scazuta (de retinut ca, cineva poate avea 0 tensiune
:' . scazum i sa se simta in plina forma, tensiunea este eea potrivita, atata ttmp cat
:, nu ii afecteaza calitatea vietii).
, , Daca sunt 0 persoana cu tensiunea midi, acest lucru poate indica faptul di imi
lipsete dorinta de a trai. Am impresia ca nu merge nimic, di este inutil sa fac
",','eforturi, deoarece, oricum, am sentimentul ca nu va functiona nimie. Ma siII),tgolit
, , de energie i nu mai ~uport greutatea situapilor pe care Ie traiesc. Ma las purtat
de descurajare ~i de negativism. Inima" nu mai are nieio putere asupra mea. Joc
rolul victimei ~i am impresia ca viata mea este ca un mare gal. M,a simt
- t
-1'
"'I
']
!'!
~ I
1 1 1 1" 1"1
l'
'J
11 1 -,
.=
Jacques'Martel
514
neputincios fata de ceea ce mi se cere sa fac pentru a rna pIasa in normele

stabilite de societate, norme, care nu corespund neaparat valorllor mele
personale, Imi este teama ca voi renunta la visele mele. Hipotensiunea poate
provoea 0 pierdere a cunostintei, Aceasta Oeste semnul ca vreau sa fug de
, responsabilitatile mele, de anumitesituatii sau persoane, deoarece faptul de a Ie
face' fata rna obliga sa rna pozitionez si sa fae a:numite actiuni care nu lmi plac sl
"pe care poate nu vreau sa le fac. Ma simt responsabil pentru toata lumea din jurul
"m" eu ~i este 0 povara prea greu de suportat, Este 0 situ ape care a aparut,
probabil, foarte devreme in viata mea. Ma simtatat de slab, neputincios, epuizat ...
Nu mai am chef sa rna Implic in vtata. Mesajul pe care mi-l transmite corpul meu
este sa am tncredere si sa iml iau viata in maini. Aleg sa rna las indrumat de
fOI1amea interloara.
Acceptjv sa tmi acord timp pentru mine." Daca tmi regasesc starea de
seninatate, descoperind ceea ce iubesc, reluand contactul cu lucrurile care rna
pasioneaza si traind fiecare zi cu simplitatea unui copil, imi voi regasi bucuria de
a trai, Le las celorlalti responsabllttatile lor ~i 'rna ocup de ale mele. Tensiunea
mea artertala poate ramane scazuta, dar va fi dear un serrin ca am atins un nivel
de stres aproape de zero si di irni traiesc viata in armonie cu cursul vietti insa~i.
1160.
TESTICULE (in general) Vezi ~i:PENIS [AFECflUNI ALE ]. ,
Glandele sexuale masculine reprezinta aspectul masculin.' 0 afectiune a

testiculelor, denumite in limba popular "bijuteriile familiei" este de obiceilegata
, de frici, de nesiguranta, de imaginea tatalui, de indoiellle mele legate de faptul ca
sunt . barbat !iii de capacitate a mea, de a procrea. Poate .indica" ,0 lipsa de
acceptarelv a sexualitatii mele, a preferintei mele sexuale. Teama de a fi judecat
in functie de performanta mea poate duce la Impotenta. ,Ma, simt slab ~i
vulnerabil. De ee trebuie sa dovedesc ceva, atat in pat cat ~i in familie saula
munca ? Ce am de dovedit? Candtraiesc 0 situatie tensionata, mi se lntampla sa
am impresia ca sunt "strans de testicule", mai ales daca partenera sau partenerul
meu, este 0 persoana, autoritarii Devin martor ~i spectator, in loc sa fiu actorul
principal al viepi mele. Angajamentul devine, pentru ,mine un" lucru foarte
periculos, care imi poate fi cmar fatal. In acela~i timp, este posibil sa rna simt
blocat in ac~iune ~i in creativitatea mea, deposedat de talentele:mele. Ulldeva tn
adancul meu, exista 0 frica de a pierde pe' cineva sau ceva, 'care este
omniprezenta. Poate fi yorba despre un membru cil familiei; 'pe care n iuoesc sau
poate fi vorba despre teama de- a-mi pierde identitatea, tiiripul, speranta,
memoria. Am tendinta de a rna culpabiliza, de a rna simp denigrat, destramat de
catre 0 persoana, de obieei de sex opus. Ma simt sau ceilalp rna fac sa rna simt ca
" un copil mic. Ma retrag in coltul meu, rna ascund in spatele unei ma~ti pentru a
evita sa fiu din nou ranit. 0 torsiune testiculara, care apare mar ales Ia copii,
, reprezinta felul in care con~entizez; intr-un mod dul', imagiiIea falsa pe care 0
am despre tatal meu. 0 alta interpretare ar fi ca, am nevoie sa fiu atestat, sa
existe martori ai ac~iunilor mele, caz in care poate aparea un chist sau 0 tumora.
Refulez atat de mult ceea ce sunt, incaf ajung sa fiu separat complet de for~ele
Marele Dictionar 01 Balilor ~i A!ectiunilor - Cauzele subtile ole imbolnavirii
515
me~e profunde. Dad e.xista 0 lnflamatie a testiculelor (orhita), frustraraa i

~r~a me~ cresc tot mal mult, deoarece nu mal suport Inchisoaraa emotionala i
mCI respmgerea spontanettatn
i creativitatti mele. Incapacitateamea de a realiza
anumite proiecte lmt afecteaza, de asemenea, testiculeIe. Daca testiculele nu sunt
cob?rate in ~crot (criptorhidie)
este posibiI sa fi avut 0 copilarie in care
cuvmtele schimbate CU tatal meu erau inexistente, de multe ori, deoarece era
prea autoritar si puternic.
"
Ma simt sufocat si am 0 mare neincredere fata de ceilalti, Daca scrotul este
afectat; acest lucru indica faptul ca, vreau sa rna protejez, deoarece tmi este teams
ca m~ s: va Intampla ceva, mai ales Ia niveluI testiculelor. Sunt prins tntr-un
conflict m ca~e est~ vor~a desp~e b.:.mi. VaricoceluI indica 0 frica de a avea copii,
deoarece eu msurm am rmpresia ca nu am avut parinti sau ca unul dintre ei era
absent si m-am simtit orfan.
Acc~pt~" sa imi investighez sentimentele fata de virilitate si sa irni analizez
perceptta mea asupra principiului masculin.
'
116.1.
".
"
-',
TESTICULE (cancer de ...) Vezi:CANCERDETESTICULE
1162. TETANIE
Teta~lia se caracterizeaza prln crize de contracturi musculare si nervoase, mai
al~s in :ona extremltatllor. Imi simt mainile, picioarele, toti muschii, cum se
cnspeaza.
"
. .
Aceasta star: provine dintr-o hiperexcitabilitate si se produce in urma unor
co~trazi~eri. In anumite cazuri, in timpul crizelor irnportante, degetele mele se
st~~n~ si d~getul mare, de Ia mana se pliaza sub celelalte degete, 'in interiorul
~amll, ~a ~~,;um"ar vrea sa se izoleze de exterior. Poate ca ~i eu vreau sa rna
Izo~ez,sa rna rup de lume, poate am dorinta inconstisnta de a muri, deoarece nu
mal am chef de viata, mi-am pierdut bucuria de a trai. Reactionez la 0 situatle in
care rna ~imt oprimat, deranjat In miscarile mele. imi port pica pentru ca nu rna
pot e~p~lma sau. nu p~t, reactiona in anumite situatii. Nu imi mai pot refula
frustranle mele ~l agreslVltatea mea. A~vrea sa "arunc totul tn aer", dar frica mea
de consecinte rna 'impiedica sa fac acest lucru. ,
Accept~., sa invat sa imi controlez viata. Elimin gandurile negative i reduc
efect?l d~econtradictie. Daca invat sa 'imi exprim emo~iile prin cuvinte, nu mai am
neVOlesa fae eacest Iucru prin corp.
TETANOS
Vezi:MU$CHI-TEl'ANOS
.'
..
, 1163.
~
.. ',1164.
TETRAPLEGIE Vez;: PARALIZIE [IN GENERAL]
. ' 1165. TIBIA Vezi: PICIOARE;_ PARTEA INFER/OAllA

,.1166. TICURI
Vezi: CREIER - TlCURI
,1.167.TIMIDITATE
. 1
'I
III
"T
'"
.. .., ","
lO. '!l
11
"1"
~ .
'1
'!
l'f
,J
. Jacques Martel
51 6
Marele Dictlanar al B~lllor $1Afectiunllor.
Timiditatea rna face sa tree pe liinga lucruri minunate. Evit oamenii pe care nu ii
cunose. Imi este teama ca sunt judecat si renunt la lucruri nol, sub pretextul di nu
sunt potrivite pentru mine. Ma resemnez sl refuz sa mai lupt Am tendinta sa rna
simt in slguranta in rutinamea. Ma iubesc putln si respectul meu fata de mine
este scazut, nu pre a am incredere in mine si raman intr-un cadru bine stabilit,
..unde nu rna simt nici respins, nici ran it, nlci neinteles. Aceasta forma de evadare
rna face sa flu tot timpul in. retragere. Pe undeva, este foarte posibil sa imi
convlna acest Iucru, deoarece rna protejez astfel de situatiile in care as putea fi
ranit, Comunicarea mea este foarte redusa si doar cu persoane de care nu rna
simt deloc amenintat,
Acceptlv sa actionez cu calm si imi ofer sansa de a descoperi, in fiecare zi,
lucruri not ~i oameni noi.
1168.
TIMPANISM
Timpanismul este cresterea sonoritatii toracelui si a abdomenului. Se .poate

simti daca lovim cu degetele 0 zona a corpului: aceasta rezoneaza, ca a toba. 0
astfel de stare paate fi semnul ca sunt 0 persoana cu osensibilitate foarte mare si
ea pastrez in mine ernotiile, in lac sa le las sa pIece. Ma simt ca 0 marioneta,
manevreata impotriva vointei sale. Pentru a rna proteja de sensibilitatea mea, imi
"rationalizez" emotiile pentru a avea impresia, pe plan intelectual,. ea am
. contra luI asupra acesteia.
Acceptjv sa imi traiesc din plin emotiile, deaarece reprezinta 0 bogatie
pentru a descoperi diversele aspecte din min.e.
1169.
TIMUS Vezi: GLANDA - TIMUS
1170.
TIROIDA Veri: GLANDA TIROIDA iN GENERAL
1171.
TOROPEALA Vez;:AMOR'{EALA
1172.
TORSIUNE DE TESTICULE Vezi: TFSf1CULE [iN GENERAL]
1173.
TORTICOLIS Vez;: GAT - TORTicOUS
1174.
TOXICOMANIA Veri ~;: ALCOOLISM, FUMAT, COMPULSIE NERVOASA, DEPENDANTA.

DROGURI, pLAMANI [iN GENERAL]
Toxicomania se caracterizeaza prin consumul abuziv dediverse produse tozice,

legale sau nu, printre care se numara tutunul, medicamentele, alcoolul !]iitaate
tIpurile de droguri. Reprezinta 0 forma de dependenta' fiZidi !]iip' sihiea. Aceasta
nevoie irezistibila de a consuma diverse substante, denota 0 frica foarte mare de
a rna vedea aa cum sunt. Prefer sa fug, sa evadez, in incantient. Netiind cum sa
rna iubese eu insumi, nu imi da seama ca cei din jurul meu rna lubesc i rna
apredaza. Imi este teama de eee. Am 0 nevoie atat de mare sa fiu recunoscut i
iubit, incat sunt pregatit sa eonsum produse toxice, ehiar daca rise sa mor, pentru
a-mi implini aceste nevoi. Am 0 dificultate de'a intra in contact eu eetialti, de a-mi
exprima frustrarile i disperarea. Decid dinainte ea ceilalp nu rna pot ajuta,
Cauzele subtile ale Fmbolniivlril
517
deoarece '~nimeni
rna Intelege!" Yntr-un fel, im! convine foarte bine sa gandesc
a asc~ndn~mtr-o
a~tf:l...mClodata..:N.uam
lume
"fantastica"
in care
credresponsabil
ea nu rna poate
atinge
mrmc,
chef
sa fae
niciun efort,
sa devin
de viata
mea.
. Adorm treptat, irm refulez ranile cat mai adanc in mine. imi este rau i nici macar
eu nu Ie mai vad..
.
Acce~t L" s~ vad dit de toxic este acest obicer pentru mine. Prin faptul de a fi
~u I.nsuml, pot deseoperi fiinta minunata din mine .i pot sa fiu mai deschis spre
Iublre.
!"I.
1175. TRAHEITAVezi:RESPlRATlE-TRAHElTA
1176.
TRAHEOBRON~ITA Vezi: BRON$1TA, RESPIRATlE - TRAHEITA
1177.
TRANSPIRATIE Veri: MIROS CORPORAL
1178.
TREMURAT Veri#:PARKINSON/BOALAALUI
T~~~uratul afect:az! .mai ales membrele superioare ale corpului si, in special,
mal~de. I?e!ude rmscan neregulate, care apar mai ales dupa 0 furie puternica sau
dt~_paa. fnc~ sau a slabiciune fizica. Este' 0 reactie a sistemului .nervos. Pentru
ca rna stmt prms, neputindos, muschll mei se tensioneaza si incep sa trernure,
Sunt ca un vulcan care er~pe i fu~ia c~oc~tete in mine. Pot sa lncep sa tremur i
dupa
.ce aflu 0 ~este sau om~or~atle, ~are!a refuz, constient, sa ii lntrevad consecintele:
est~ ca ~ cum ~~a~ mrnti _pemm~ msumi. Exista un conflict intre consnentul !]ii
~ubco~tie~tul meu. Tensmnea dmtre cele doua parti provoaca un cutremur
mvoluntar m d!~~r~e par_!iale corpului meu [brate, fata, picioare, trunchi). Acesta
. poate avea Iega~~a cu.o mtrebare pe care mi-o pun de mult tirnp i Ia caream un
r~s~uns, da.r rna lndoiesc sau rna tern ea este ad eva rat. Ma simt scuturat pe
dm~un?,u si ace~t Iu:~u. se manifesta prin tremurat. Sunt nehotarat, nu rna pot
?eclde ~nunele situatn I carpul meu face la fel. Energia pe care am acumulat-o In
meontjen:ul" meu, ~~ elibe~eaz~ sub f~rma de tremurat, Acesta atinge epiderrna
doar atuncl cand traiesc 0 situatle de separare, foarte dlflcila.
.
....
A~cep~l" s~ in~~t sa ina pozitionez;' sa rna destind si traiesc In' prezent,
Apreciez vlata l fenclrea !
'.
."',
. .
. 1179. TRISMUS Vezi: MU$CHI:- TRISMUS
1~80.TRISOMIE
21 Veri: MONGOLISM
"
.. 1181:TRISTETE Veri ~;: suPARARE_ MELANCOUE, sANGE / COLESTEROL / DlABET /

HIPOGUCEMIE
..
.
".
,. , '.
'. Tristele~ ,~e'd:fi.nete ca "~;tare naturala sau aceidEmtala de suparare, de

m~lanc~h:,; Este .Important sa Imi amintesc faptul ca "tot ceea ce nu se exprirria,
s~ Impnma . 0 t~lstete ne-exprimata poate declana.o problema la plamani. Iar a
tnstetew~rpf~nda, poate determina un diabet. Yntreg eorpul meu refuza bucuria
de a. tral. Iml conce?trez. a~entia pe cenuiul cotidian. Am impresia ca nimic nu
este vesel pentru mIDe ~l slmt tristelea care curge prin mine. Inima. mea rupe.
"11'
1111l~'~1111'1'I'lil1111~
:
,I
Jacques Martel
518
Mare/e Dictionar alBolilor ~i Afecriunilor - Cauzele subtile ale imbolnavirii
Acest gol imens se mareste in interiorul meu, pentru va face. la~' ~uferinf:i~ Su~t
decanectat de la forta mea creataare. Sunt supus. fat a de vtata, in loc sa fiu In
actiune. .
.
....,
d'
'",
t' ~ . +.,
. Accept t" sa lassuferinta sa izbucneasca, Am nevOl: e ~eva .plcan . in VIa}"
mea si de caldura, care va topi toate lacrimile ~ad~nate in mme ~l asltfe! aceste~
vor iesi din corpul meu, ca niste vapori. ~st!el, lm~~o~ um?le g~l~l ~u bla.ndete !j~
cu tandrete, Iar gandurile negre vor disparea si. mu VOlregasr dinamismul l
bucuria de a trai,
1182.
TROMBOANGEITA OBLITERANTA-Vezi: BUERGER [BOALA LUI .] .
1183.
TROMBOZA Vezi: sANGE - TROMBOzA
1184.
TROMBOZA CORONARIANA Vezi: INIMA - TROMBOZ/{CORONARlANA.
1185.
TROMP
A UTERINA
TUBERCULOZA Vez; si: PLtlMANI [AFEctIUNI ALE ...].

.....
.
Tuberculoza este 0 afectiune produsa de bacilul Koch90, care se p~aseaz~,~.e?~ic~~,
in interiorul plamanilor, dar care poate afecta, prin intermediuI sang;elUll rinlchii,
sistemul urinar etc. Simptomele principale sunt, intre altele,. bron~lt~ repetate, 0
1186.
oboseala anorrnala, febra prelungita.. scu!pat cu sange .. ~lec.a:e dintre ~ceste

simptome indica faptul ca simt furie ~i ca viata mea. este lrp~lta de. ?~cunl. Am
impresia di sunt abandonat, ca irni pierd resursele, mal
fata de familia mea..~u
mat am destul spatiu pentru a respira normal, A'vrea sa pastrez.doar p~n~ ~m~
oamenil pe care .n iubesc, Egoismul rna face sa fiu gelas pe :e:a ce em ce.tlalp !jlrna
. . t" .~a" .am resentimente fata de ceilalp i incerc sa rna razbun pe el.
Deoareee
~:t a'%ctap ~iamanii, tuberculoza seoate in evidenta friea mea de m~arte, eare
este foarte prezenta ~i care.imi invadeaza g~nd~Ie._Aces~ este moti~} pen~
care exista 0 cre!jtere a cazurilar de tuberculoza, dupa razboale, p_entruca,.m mul
cazuri; este posibil sa rna regaSese in situFtii in care bombe~e cadea~ ap~.o~pede
mine sau in care a!j fi putut fi uds de inam~c.Am trait astfel m~ m~~tes~tuapl, m car~
exista riscul sa mor. Sau poate am fostconsiderat mort sau ~arn?l mel au_~~ezut~a
voi muri la a anumita varsta, de mnar. Tandre~ea lipse~te din ~lafa mea ..II mterne
fiintei mele interiaare sa se manifeste. Duritatea viepi ~i a expenentel~r el m-a ~cut
amar ~i am 0 dorinta.-de razbunare. Vreau~pur !jisimplu~sa rna pr~te~e~ de pe~lcol.
Lupta mea pentru supravietuire rna face s~ port ~ n;tas~a d: fier, sa ndlc un Zl.dd:
piatra in fata mea. Ma simt oprimat, parca ceva Iml tale .rasuflarea. Am n~vOlesa
~e
reintru in cantact cu capilul meu interior, pe care I-am respms de prea mult ti~p. Car
mine
senti
amarein fata
eveni~ent~le
me~.,camumc
Ma lz.olez,
. dupa
evitand
astfel
sa mente
las sa intre
minedeideile
nOl,.atitudllllie.tre~utul
nOlo~u mal
cu
corpul meu, nici prin saruturi, nici prin imbrap~ari, nid prin relapl sexuale.l\stfel, nu
?i?
Koch (Robert): medic german (1843-1,.910). ~n anul, 1882 ~ identifieat bacilu! ~bercul?zei. A stabilit ~~~~e:
transmitere a boliii ~ a inventat 0 metoda de dlagnosticare;In anul 1905,.a pnmlt premlul Nobel pentru
recomperisa pentru descoperirile sale.
rna eliberez de frica de moarte si am impresia ca Ii protejez pe ceilalti, Pot sa fug de

ernotiile mele si. sa rna refugiez in munca Este important sa consnenttzez toate
sentimentele pe care Ie am i sa descopar abiectul acestei frici de moarte .."
Acceptt" faptul ca sunt pratejat tat timpul. [ndraznesc sa fiu mai ternerar, sa
Imi asum mai muite riscuri. Trebuie sa depasesc aceasta frica de moarte si sa
traiesc mornentul prezent, savurand fiecare clipa. Las blandetsa sa intre in viata
mea. Reintru in contact cu esenta mea divina i acum nimerii nu imi mai poate
face rau,
1187.
(INFECTIAUNEI ...) Vezi: SALPINGITA
90
519
TUMORA (TUMORI) Vezi ~i: CHIST, CANCER [iN GENERAL ...]
. 0 tum ora este 0 masa de tesut inform, care paate aparea in diverse locuri ale
corpului. Tumora apare de obicei, in urma unui soc emotional, Daca pastrez in
mine ranile vechi, gandurlle negative, fata de trecut, acestea se acumuleaza !ji
formeaza 0 masa care devine apoi salida. 0 tumora indica faptuI ca rna atasez
.foarte usor si Iipsa mea de incredere In mine rna face sa simtgelozla, invidie,
deceptie fata de mine insumi ~i fata de ceilalti. Am un potential nelimitat, dar
nefolosit. Simt 0 tristete adanca fata de 0 situatie i m-amresemnat, deoarece lrni
spun ca "am pierdut partida" ~i abandanez, vreau sa se termine viata, Este ca 0
cadere morala ~i emotionala ~i nu stiu daca
sa mai pat sa lmi revin. Am prea
multe emotii inchis in mine ~i corpul meu nu mai suporta. Cred ca,daca ii domin
pe ceilalti, daca ti critic si tmt folosesc puterea, acest lucru va schimba eeva, dar,
in sinea mea, stiu ca nu aceasta este solutia, 0 tumora bentgna poate creste i
deveni malign a (cancer) atunci cand devin tot mal nelinistit i imi cancentrez
tot mai mult atentia pe evenimentele din trecut, care rna -rod pe dinauntru,
Ernotiils mele sunt tot mai puternice si ranile mele sunt vii. Devin atat de
negativist incat sunt tot timpultn alerta ~i rna a~tept Ia tot ce este mai rau: Exista
o energie negativa in jurul meu, care devine mai puternidi decat mine.
. Accept !" sa con~tientizez faptu) di aceasta masa de 'celule blocheaza
trecerea energiei in corpul meu, energie care, ttebuie sa circule liber. Este
important sa imi ,pot exprima tristetea din mine. Trebuie sa iau faarte tn serios
acest mesaj pe care mi-l trimite eorpul. Ma concentrez pe prezent ~i tmi exprim
sentimentele. Daca refuz acest lucru, este ca ~i cum, 0 voce interioara mi-ar ~apti:
"tu mori, tncetul cu tncetul". [nvat sa rna detaez i sa am incredere totala In mine.
1188.
TUMORA LA CREIER
1189.
TUMORA MALIGN A Vezi: CANCER [iN GENERAL ].
1190. TURBARE
Vezi: CREIER [TUMORA ..]
Turbarea este a baala cotagioasa, care afecteaza anumite mamifere (vulpea,

pisica, caineIe etc.) ~i care se poate transmite la aameni, de abicei prin mu~caturi.
Frica puternica de apa, hidrofobia, este unul dintre primele semne de turbare,
la care se adauga 'i frica de aer, aerofobia. Daca sunt afectat de turbare, este
posibil sa fiu "turbat"
de furie sau de suparare,
aces tea fiind indreptate
Impat
riva
~:a: : ~n~ip, ~~s~an~~a~" ,u~e,~i i~~l:i.~, a,s:~t. n~~u~~C,iOO:'~, l,ig,~a~a~, C

q
Marele Dlcf/onor al Soli/or II Afectlunllor - Cau:celesubtile ale imboln6vlr;;
Jacques Martel
520
ce tmi repugna. Vreau sa-mi creez 0 imagine perfects, deoarece nu am nicio

tncredere in capacitatile mele. Prefer sa depend de altii chiar daca nu suport
autoritatea. M-am simtit ranit de 0 persoana care avea 0 putere asupra mea sia
cum as vrea sa rna razbun. 0 furtuna interioara face ravagii si temeliile vietii
. mele sunt slabite i se afla in pericoL
.
Acceptl" faptul ca, nu doar prin forta i violenta lmi pot rezolva conflictele sl
'disputele. Invat sa-mi comunicAcaImnevoile, opiniile, sentimentele, respectandurna sl respectandu-i pe ceilalti, lmi accept emotiile, oricare ar fi acestea.,
'
~."
1192.
TUSE CONVULSIV
A Vezi: BOLILE COPlLARIEI
T
.I
1193.
TESUT CONJUNCTIV
(fragilitate a ...J
.Un tesut reprezinta un grup de celule care au aceeasi forma sau indeplinesc
aceeast functie. Rolul tesutulut conjunctiv este un rol de sustinere a altor
1191. TUSE Vezi ~i: GAT / [iN GENERAL} / [DURERl DE ...}
, Tusea este un simptom minimalizat, de multe ori ignorat Totusi ea arata 0

iritare; aceasta poate fi la nivelul gatului sau al plarnanilor ~i traiesc 0 tensiune
nervoasa care rna irita i de care vreau sa rna eliberez. Este posibil sa rna simt
sufocat Intr-o situatie, de catre 0 persoana, pe care nu 0 suport. Ma simt frustrat,
, lmi vine sa tip, sa lmi "scuip" suferinta, dar educatia mea rna impiedlca sa fac
acest lucru. Prin tuse, reusesc sa rna eliberez de emotiile mele, sa resping ceva
care rna deranjeaza, ceva ce nu mai vreau. Poate fi verba despre singuratate,
nefericire, tristete, neintelegere, frustrare etc. Uneori am nevoie sa tusesc, chiar
rna fortez, deoarece simt ceva blocat in gatul meu. Este vorba, de obicei, .de ceva
ce nu pot exprima, de teama de reactia celorlalti, Tusea apare atunci cand vad di
pot fi deposedat de ceva. Pentru ca vreau sa pastrez totul pentru mine, corpu!
meu reactioneaza "respingand inamicul" cu aceasta tuse. Tusea este u~cat~
[lrttativa]: atunci cand sunt iritat si ii critic pe eei din jurul meu, pe care nu 11 mal
suport. Atunci cand sunt nerves, sub tensiune, pot sa dezvolt un tic, care consta
intr-o tuse care lmi ascunde jena, tensiunea sau nervozitatea. Tusea poate
persista atunci cand m-am certat cu cineva ~i nu am rezolvat situatia. Sau cand
vreau sa obtin atentia.celorlalti. Exista eeva blocat in gatul meu, dar mai degraba,
eu rna simt blocat Intr-o situatie. Ma revolt Intr-un mod subtil. Ezit ~i, in Ioc sa
spun Intr-un mod direct si ferm ceea ee am de spus, spun doar cat~va c~vinte:
Tusea umeda, care este lnsotita de secretii, pare a avea ,0 semnificatie mal
profunda. Tusea convulsiva exprima ranchiuna ~i uneori capriciile mele, pe care
nu Ie pot exprima dedit tntr-un mod violent.-deoarece sunt foarte iritat.
Acceptandlv sa recunosc ceea ee rna irita (poate fi vorba despre un aspect
din mine pe care lmi este greu sa 11accept!") tusea va disparea. Daca persists,
inseamna di nu reusesc sa rna eliberez. Este bine sa lmi acord timp pentru a
rezolva situatiile care rna irita $i sa rna simt mai bine eu cele pe care trebuie sa le
accept!".
521
tesutun ale corpului, asigurand hranirea tesutulut muscular, nervos $i a

epttellulur, pr~curn ~i inlocuirea interstitiilor (a fantelor) care se gasesc lntre
aceste tesuturl, In cazul In care este afectat acest tesut, rna intreb: "De ce anume
am, nevoie, pentru a rna hrani, atat pe plan emotional cat ~i fizic sau spiritual ?"
Ma, simt suficient de sustinut sau am impresia ca trebuie sa fac totu1 singur,
inc1usiv "sa umplu golurlle", acasa sau la serviciu, de exemplu? Deoarece rna
.devalorizez foarte usor, trebuie sa rna fac util i sa fiu important. lmi simt
libertatea Ingradita i am tendinta de atribui celorlalti responsabilitatea pentru
nefericirea mea. Sunt dispus spre ranchiuna i iert foarte greu.
Accept!" sa imi comunic starile, nevoile: acest lucru rna va ajuta sa rna
descopar, sa lmi iau viata in propriile maini ~i sa caut ajutorul de care am nevoie
' i la care am dreptul.
t
!i~"
~
~
i~.
j.
~~
~.
-~.
!
,
,41-,
l:
lC
-;3 "
"
ff
s ~;-],-E-pi-te-li-u-: u-n-tes-ut-c-ar-e-a-co-p-er-a-su-p-ra-fe-tereorganismului
1:
spre exterior
1 1 1
1 1 l' 1'''1 -----
.. --,-
....
" - -'I'
"1
l'
'
1'""",!
-r
"1
-:
l'"T'
'.,--'T
ii'
IT."
-'----'---'-'---'T', ,~-'---;-'-,
--c, -""
--,-
~ T"T"'i -,--,r---r'1 J
Jacques Martel
522
u
1194.
n:
mTARE (a pierde lucruri) Vezi $i:ACODENT
ULCER(E) (in general)
Ulcerul reprezinta pierderea unei substante din pele sau din mucoasa, care ia
forma unei leziunii, care nu se cicatrizeaza $i are tendinta sa se tntinda si, in unele
cazuri, sa produca purol'". U1cerul poate aparea pe piele, in exterior (pe brate,
picioare, cornea ochiului etc.) sau pe peretele unui organ intern (stornac,
intestine, gura etc.) Un ulcer este un semnal di trebuie sa constientizez faptul eli
traiesc 0 mare spaima $i nesiguranta. Indica un stres puternic i care simt ca rna
roade, rna devoreaza: to ate acestea rna ard pe dinauntru. Ulcerul este
rezultatul focului revoltei, al ranchiunii $i a unui resentiment puternic. Am
impresia di sunt prins de 0 ghiulea i nu mai pot inainta a$a cum vreau eu. Simt
ca mi-am atins limitele i rna aflu intr-o etapa a vietii, in care trebuie sa fae
schimbari majore, dar nu ~tiu cum sa fac acest lucru. Mintea mea este plina de
ganduri i este supraindilzita. Agresivitatea mea refulata rna face sa intalnesc
persoane care traiesc aceeai situape. In functie de Iocul in care se dezvolta
ulcerul, este posibil sa descopar ce anume provoaca aceasta stare. Daca apare de
exemplu, in gura, rna pot intreba ce anurne am de spus ~i pot sa spun. Mll
deconectez de la spontaneitatea mea de a vorbi. Ulcerulla stornac indica faptul
di exista un lucru pe care 11 "diger" foarte greu. Vreau sa fug, sa ies dintr-o
situatie. Anxietatea mea rna face sa port 0 masca penttu a fi acceptat!., de ceilal!i
i astfel sa-mi regasesc 0 anumita sigurantit Un ulcer la intestinul gros, denota
92
523
faptul di rna si~t sufocat de trecut si refuz sa ll las la 0 parte. In general, un ulcer
este un semn ca las lucrurile sau oarnenii sa rna irite.
..
. ~cce?t ~., :~ a ~almez, sa rna relaxez. Am incredere in propria mea forta
mte~l~ara. D~c~l~l VOlcalma emotiille voi reusi sa sting focul din interiorul meu.
Regasmdu-mllmltea interioara, ulcerul nu va mai avea motiv sa se manifeste.
Uitarea se rnanifesta printr-o afectare de moment sau permanenta a memoriei.

Poate fi un semn ca rna agat de anumite evenimente sau de persoane, mai ales din
trecutul meu ~i'fata de care vreau sa rna detasez, deoarece traiesc in trecut, in loc
sa rna bucur de momentul prezent Sau pot fi preocupat de una sau mai multe
situatii din viata mea si acest lucru rna lmptedica sa fiu prezent in totalitate. Daca
uit sau imi pierd chelle, portofelul, servieta, este posibil sa flu in cautarea
identitatil mele. Pot sa rna simt vinovat pentru ca vreau sa fac 0 pauza, sa imi
ofer luc~uri placute, vreau atentie (deoarece nu este ceva rezonabil) si rna
pedepsesc astfel, uitand anumite lucruri. Expresia "a fi pe luna" insea~na ca.: nu
stint "aiel si acum", ca as vrea sa fiu altundeva (in trecut sau in viitor). Imi place
schimbarea ~i rna precipit sa fac unele lucrurl imediat, in loc sa tml acord timp
pentru asta.
.
Acceptlv sa las lucrurile si persoanele sa treaca si las trecutul la 0 parte $i
rna deschid spre toate frumusetile vietii, care sunt aid i acum.
1195.
Marele Dictianar af Boflfar fl A/ectiunlfar - Cauzefe subtile afe imbalnavlrll
Este 0 suprainfeqie, specifidi ulcerului cutanat
'I
1196.
ULCERBUCAL (herpes) SAU ~ANCRU vezi:GURA[AFECTIUNIALE ...j
1197.
ULCER PEPTIC SAU GASTRIC [la duoden saustomac)
u~ce~lla stornac poate aparea atunci cand nu rna respect destul. Vreau atat de
mult ~a Ie.~ac pe .?lac ce!orlalti, lncat sunt gata sa inghit orice. Astfel, imi refulez
e~oJIIIe}I propr~Ie ~or.mte, nu rna respect ~i pana la urma Ie reprosez celorlalti
C? ~u rna respecta. Ma simt ros pe dinauntru i dramatizez fiecare eveniment din
Vla!a. ~ea: 'A!ll. di~c~Itap :ot. mai mari de a digera to ate aceste contradictli,
n~hnlti. Incer.ti~dlm,. care irru arnpllfica sentimentul de neputlnta. Este un prea, phn de !actofI Ir.Itant.l, care se transforms In ulcer. Un fator iritant poate fi 0
?~,~so~n~s~u 0 sl,~uatlE; ,' care vreau sa evit sa .0 vad sau sa
infruut; dar
pe
este
~II_Iposlbls!r ace.I ceva Imi ramans in stomac. A vrea sa "evacuez" acel
factor
intant d:n spa~lUl m:~ "vital, din "teritortul" meu. Ma shut neinteles, mai ales
p:ntru ca am dlficultatll.n a-mi c0',!luni~a ~e~oile. Pentruca vr~_ay,cu orice pre],
sa~le fac pe;plac celorlalti, prefer sa tac l sa "imi rod frustrarsa", Imi este greu sa
,~a afirm 1fru~~ra:ea creste In mine, pana devine 0 agresivitate, pe care trebuie
'.
sa 0 re~~no~~ l sa 0 acce~t ~.,. p~mn:u a 0 canaliza mal bine: altfeI, poate lua
'.pr.?p~~l exagerate, p.oate sa devma chiar 0 dorinta de razbunars. Am tendinta sa
!ll~CrItIC ~~~rt~t~re ~] poat ajunge chiar sa rna autodistrug.
Imi f.acgr~JltOt timpul.pentru un a~urni.t ~spect din,viata mea: poate fi ceva pe
plan "afectlv sau pro~eslOnaL Aceasta neliniste "rna roade pe dinauntru", Simt un
nod In stomac. Toata aceasta agitatie rna face mai fragil i mal vulnerabil. Daca
am ulcer la duo den: acesta in~ic~ mai ales, frica mea dea nu fi Ia inaItime, in fata
ceIor care, pentru mme, reprezmta autoritatea.
.
.
a
. ~cce~t!., faptu!
~rimesc un mesaj de ia corpul meu, care Imi transmite c11
. a~v"en~mt o:nentul sa Iml descopar calitatile, sa rna apreciez la justa mea valoare
i
. sa 1m]accept!., nevoia de iubire.
. '.
,..
.
..1198.
UM-ERI(in general) Vezi$i:ARTICULATll .
.,
. Urneti.i. reprezi~ta capacitate a m.e~~d.e a. purta 0 greutate. Umerii poarta

bucun~le, s~fe~mtele, responsabIlltatIle $1 incertitudinile mele. Fac referire
. Ia povar~ actlU.ml~rmele sau a c:Iorp: ca:e a~ vreasa Ie fae. La fel ca toti ceilalli,
... nu sun~ InstrUlt sa port 0 povara. Daca rna consider responsabil de fericirea sau
~.de buna~tarea. c~lorl~lti, oi ~plifica greutatea pe care 0 port i voi avea dureri
. de umen. A:n Impres13 ca am prea multe de tacut" ~i ca nu voi fi in stare sa duc
:" totul ~a c~pa~. De ,:sem~nea, p~t avea impresia ca mi se impun anumite lucruri, ca
, s~nt ImplE:dlc~tsa actlO~ez ~In ca~z~ ~nor O~iriii diferite sau pentru ca, pur ~i
slmplu cellaltl nu vor sa rna sustma m prOlectele mele. Ma simt blocat. Am
:r
"
"
"
"
'
"
"
"
"
., .-. , , ' , , 'n
. , , , .
n_j
524
Jacqu!!SMarteJ
adeseori impresia di Stint izbit in plin ~i nu mai suport. Ma simt neputincios si am

impresia ca trebuie sa las armele [os, Ma simt ea i cum as fi pus la zid. Imt vad
viata ca prin ceata ~i nu imi pot vedea calitatile frumoase pe care Ie am. Pot sa "am
o .durere .de umar ~i atunci cand traiesc 0 nesiguranta mare pe plan afectiv
(umarul stang) sau material (umarul drept) sau cand rna simt strivit de
greutatea responsabilitatilor mele, atat pe plan afectiv, cat i pe plan material. Nu
rna simt sprijinit. Sunt tnchis tntr-un sistem caruia nu reusesc sa ii deschid usa,
pentru a lest afara, Imi este atat de .teama de ziua de maine tncat uit ~a traiesc
momentul prezent. Dificultatile de care rna izbesc, responsabilitatea de a crea, de
aface ceva l de a reusi, toate acestea ma "darama", Este posibil sa vreau sa lrni
..d' emonstrez sa oricum, pot face fata situatiilor i am umerii lndreptatl spre
spate,
. pieptul este scos in afara, cand de fapt, in realitate, spatele meu este fragil i
.' incovoiat de frica. Imi impun tot timpul perfectiunea, pot ajunge chiar sa rna
"flagelez" pe 'plan emotional sl am impresia ca am fost las, Pot sa imi port pica
deoarece nu am stiut sa protejez 0 persoana draga, Am multe remuscari sttmt
spun tot timpul "ar fi trebuit sa ..." Traiesc 0 angoasa i imi fac prea multe griji
pentru viitor, Daca partea afectata a umarului este osu1 [Iractura] acest Iucru
are i mai mult legatura eu responsabilltatile mele fundamentale. Daca muschtt
sunt cei afectati, legatura este mai mult cu gandurile i cu emotiile. mele. Astfel
invaj sa las sa circule energia inimii. mele pana la umeri i apoi spre brate, ceea
ce va risipi durerea ~i rigiditatea. Umerii reprezinta actiunea ~i miscarea, de la
conceptie pana la materie. Prin umerii mei tree dorintele mele de a rna exprfma,
. de a erea, de a acpona, deoarece umerii au aparut la nivelul inlmii . Energia
emotionala trebuie sa se indrepte pana spre maini i brate, pentru a implini
dorintele. Daca ma repn din a spune sau a face ceva, daca ma inchid in mine in loe
sa rna arune in viata, data port 0 masca pentru a-mi aseunde fricHe i indoielile,
umerii mei vor fi tensionati i mai rigizL-Daca simt 0 durere, mai ales atunci cand
ridie bratele, ,am,0 difieultate in a fi autonom ~i a rna descurea singur~ Identitatea
mea personaIa este repusa in cauza,' fata de mine insumi, dar i fata de ceilaIti,
mai ales fata de familia mea, care, uneori, rna va ataca i imi va provoca un
dezeehilihru. Dadi am un umar rupt, fracturat sau sudt, inseamna ea exista in
viata mea un conflict foarte puternic care are Iegatura eu esenta fiintei mele. Sunt
prea exigent eu mine insumi. Vreau sa controlez totul i greutatea este prea mare
pentru mine. Tensiunea sau alta afecpune pe care 0 simt inzona umerilor imi
transmite un mesaj, in funcpe de care dintre eei doi umeri este afeetat- stangul
sau dreptul. Dadi este afectat umarul drept este yorba desprelatura masculina,
activa: pot trill un conflict sau 0 terisiune in legatura eu munca mea, Cll felul meu
, de a reac~iona fata de autoritate. Ma devalorizez in statutul pe care II am, fie In
cadrul familie mele, fie in cuplu sau In societate. Este partea rigida, care
.. controleaza, care conduce, in timp ce umarul stang indica tensiunea pe care 0
pot trai in aspectele feminine ale vie~ii meIe, adidi latura creativa i.receptiva,
. capacitatea mea de a-mi exprima sentimentele. Ma cobor fata de imaginea mea
.'sau de capacitatea mea de a fi eu insumi un painte .bun sau un copil bun pentru
'parintii mei. Un umar in!epenit inseamna ca devine rece i dureros i este
Marele Dlctionar al Bali/or ~I AfeCfiunilor - Cauzele subtile ole imbolniilliril
525
..deranjat In act~vitatea sa. Dare i eu sunt rece i indiferent fata de ceea ce fac (rna
prefac) ~au chiar vreau sa fae aceI lucru? Exista 0 tensiune in mine care arata
. fa~tu! c~ vreau sa fac ceva diferit de ceea ce fac acum. Censtienttzez ceea ce rna
. framanta.
.
".
.
.
."
A~cept~" ~a?tuIAca eu sunt responsabil de MINE$i Ie las celorlaltl grija
pentru p.r?pr~a l<:rfericire, I~c:pand de acum, Incetez sa mai "port lumea pe
umerii mei"
$1mvat sa deleg sarcinile, Acceptjv, de asemenea, sa invat sa traiesc momentul
prezent, e:ea c: rna va ajuta sa mai usurez greutatea pe care 0 port pe umeri. Am
mcredere in umversul care imi ofera bunurile de zi eu zi,
A
1199.
.~-
.~
UMERII CURBATI
~merii ~~rbati g~nereaza de obicei porecle precum "cocosatul", Pe langa to ate

mformailll.e val~bIle ~entru afectiunile umerilor, umerilor eurbatt Ii se adauga
faptul ca sl~bohze~za eedarea in fata vietil i a greutatilor ei. Nu mai pot purta
s~ng~r toata _?ceasta greutate $i cred ca nu mai am nicio speranta. In plus, pe
I~~ nenumar:~tele mele probleme, am impresia ca trebuie sa car i povara celor
din J~rul meu. Soa~a lor este in rnainile mele", Port eu mine multa culpabilitate,
Iegata de tr:cut Daca umerii mei sunt $i rigizi, tnseamns ca exista in mine 0 stare
pe.rman~nta de tensiune interioara, Sunt tot timpulla panda, gata saIntervin in
once sl~ua~e neprevazuta i irni asum responsabilitatea pentru fericirea
celorlalp, Ma astept parca sa-rni cada ceva in cap.
,
y Accept~" faptul ~a a sosit rnomentul sa am grija de mine i sa Ii las pe ceilalti
sa se oeupe de fenclrea lor. Aceasta forma de deviape pronuntata a coloanei
vertebra Ie poate semnala, de asemenea, 0 obligape de a fi modest. Oricare ar fi
eauz~ sta~ii mel~, trebuie sa invat sa fiu modest, deoarece acest blocaj energetic
prOVl?e dl? sentiment: ~e. furie di~ trecut, carema afecteaza inca i astazi $i care
sunt msotlte de multa lfltare fata de anumite persoane sau anumite situatii.
Deoarece sunt. 100% responsabil de ceea ce mi se intampla, imi acceptl.
, alege~e~, contlent sau nu. Este rara indoiala, cea mai mare provocare din viata
mea. I~l as.c~lt vocea in~erioara care rna indruma in ceea ce trebtiie sa fac pentru
a fi mal fenClt. Un masaJ sau un tratament energetic rna pot ajuta sa rna centrez
pe momentul prezent i sa intru In contact eu eul meu superior pentru a-mi
. recunoate propriile nevoL
.
1200. UMFLARE
(in general)
,~ Umflarea ap~re in general atunci cand opun 0 rezistenta emotionalcl i imi

~; . refulez emotll~e. Acu~ulez ac~ste emotii deoarece traiesc 0 neputinta sau
d.eoar:ceynu y$~Ucum sa l~ expnm pentru a evita sa ran esc pe cineva san pur i
,;i slmpla, sa rna ran esc pe mme.
umfla~ra ~oa~e fi, de.ase~,enea, un mijloc de protecpe i rna pot intreba de ce
slmt ~evo~a sa rna.~roteJez l de ce sau de cine" ? Oare imi creez iluzii cu privire
~a o.sltuape ? IlUZlll~sunt legat de apa, iar cand contientizez faptul ea aceastii
~lu~le este ? percept~e greitii a unei situatii sau a unei persoane, este nevoie sa
Iml re-anahzez valorIle i perceptia mea asupra lucrurilor, tntr-un mod realist. De
i .
l ~
,.
"I'
"
'!
1I ...
.-_."s--.- -.";A
".'
Jacques Martel
526
Marele Dictionar al Boli/or ~iAfectiunilor
asemenea, este posibil Sa simt ca unele persoane rna mint sau imi ascund
adevarul,
.
Accept! " sa imi verific perceptiile pentru ca situatiile din viata mea sa fie mai
dare. Invat sa exprim ceea ce traiesc pentru a rna elibera si pentru 'ea
umflaturtle sa dispara,
,1201.
UMFLAREA ( ... abdomenului)
,
-;.
Umflarea abdomenului
rna determina sa ccnstientizez faptul ca traiesc 0
frustrare fata de partenerul
meu.: fata de copii sau -fata de familia mea. Am
impresia ca sunt mintit, Ma simt probabil limitat pe plan afectiv sau in
exprimarea sentimentelor mele fata de persoanele din jurul meu.
Schimband felul in care vad lucrurile si avand 0 atitudine mai pozitiva,
accept!"
sa constientizez
toata abundenta din viata mea, pe plan- afectiv,
intelectual, emotional, material etc.
ce imagine vreau sa protejez in ochii celorlalti, cu scopul de a ascunde 0 parte din

mine, care mi se pare urata. Puncte sau pete albe, pe unghii indica faptul ca am
trait un eveniment bulversant. Imi sufac frustrarea, deoarece imi este frica sa fiu
" activ ~i raman in pasivitate. Simt nevoia sa rna apar, ca un animal urmarit
, ,Ungiile rupte sunt expresia sentimentului
meu de a fi prizonier, aproap:
ingropat. Unghiile care se exfoliaza sunt un semn,a! tendintei mele de a vrea s~
rna agat de doua locuri sau doua persoane in acela$i timp. Urmez 0 cale, regult
527
care irni fac rau i totusi rna inciipatanez sa eontinui. Ma simt rupt in bucan, Pot
alege sa imi folosesc unghiile in mod negativ (pentru a agresa, pentru a rna apara
si.a-rni face rau, ca i In cazul animalelor) sau in mod pozitiv (pentru dexteritatea
si creativitatea mea). Oricare ar fi genul de energie folosita, pot sa Ii descopar
-. natura, .examlnandu-ml starea unghiilor.
"
'Acceptjv sa imblanzesc aceasta forta interioara, Renunt sa mai opun
rezistenta.si nu rna mai agat de ceil alp. Nu Imi pot dezvo1ta solitudinea Interioara
dedit daca rna sprijin pe mine insumi.
1203.
UNGHII (a-~iroade unghiile ...)
Daca imi rod unghiile, acest lucru indica 0 nervozitate interioara foarte mare si
existenta. unei situatii care irni roade energia. Poate insemna, de asernenea 0
nesiguranta profunda, teama de a nu fi capabil sa fiu sau sa fac ceea ee se asteapta de
la mine. Daca sunt copil, acest lueru poate fi din cauza unei ranchiuni sau a unei
frustrari fata de unul dintre parinti, situatie care poate reveni $i la varsta adults.
Daca sunt copil, pot avea impresia di familia In care crese rna Impiedica sa rna
afirm si imi striveste creativitatea. Pot sa rna simt incapabil sa rna ocup de
, mine i sa rna descure singur si vreau ca ceilalti sa se ocupe de mine. Sau se poate
sa imi rod frana, sa lmi refulez agresivitatea.
Las sa se vada a debordare
.lrninenta a emotiilo! mele neexprimate. Poate fi yorba despre 0 parte din mine pe
, care nu 0 agreez. Imi suprim nevoia de a-mi exprima nevoile, atat la nivelul
, vorbirii, cat $i p~ plan sexual, deoarece imi este teama ea Irni voi descoperi
adevarat esenta, Imi este greau sa lmi asum autonornia, mai ales fata de parintti
rnei. Nu vreau sa mai dau sau sa mai primesc lovituri. Am impresia ca am ajuns la
Iimita.
'
'1202.' UNGHII (in general)

, Unghiile reprezinta tesutul du~ si energia cea mal profunda ~i spiri.tual~, forta
, mea interioara. Prin unghii imi pot crea viata, Imi. acord -timp si nu fortez
lucrurile, astfel nu voi perturba curentul vietii. .Aceasta forta interioara
rna
sustine. Aceasta protectie, reprezentata
de unghii este tot timpul eu mine.
Unghiile arata capacitatea mea de a fi flexibil. Se manifesta asupra corpului meu,
:in locurile cele mai "prelungite", Unghiile pot fi afectate atunci cand activitatea
, mea, dexteritatea mea, dire cpa mea, tind sa se schimbe si imi-este greusa fac fata
.acestor schimbari. Indica, de asemenea, 0 dificultate de a rna pozitiona fata de
unele situatii sau persoane. Detaliile din viata mea cotidiana pot deveni punctul
central al atentiei mele. Unghiile reprezinta
de asemenea sentimentul
de
protectie pe care II am fata de tot ceea ce se tntarnpla in jurul meu. O-problema la
unghii, precum 0 inflamatie, denota faptul ca rna agat de ceva ~i nu vreau sa Ii
dau drumul. Ma simt vulnerabil. Unde este adevarata mea putere ? Unghiile mele
pot deveni exagerat
de groase deoareee vreau sa rna protejez, ea 0 broasca
testoasa cu carapacea .ei groasa, Vreau sa rna apar de perieolele din exterior,
traiesc tntr-o inchisoare. Vreau sa imi scot ghearele pentru a rna apara, Daca sunt
femeie, nu indraznesc sa rna apar, iar daca sunt barbat pot ezita intre a ataca sau
a rna afirma. Orice as fi, aare este nevoie sa rna protejez de ceilalti sau de
propriile me Ie sentimente de agresivitate si de autodistrugere ? Vreau sa inchid
u$a de acces spre mine tuturor celor din jurul meu, - pentru 'a-mi --proteja
vulnerabilitatea. Daca imi ingrijesc unghiile in mod exagerat, trebuie sa rna intreb
- Cauzele subtile ole imbolnaviril
Acceptjv sa irni exprim toate ernotiile i sa imi caut siguranta

interiorul meu. Astfel rna voi implini !
$i increderea
in
-~.
:-, 1204.
UNGHIEiNCARNAT!
Este yorba despre a unghie

moale. Se intampla .mai ales
incarnata
indica culpabiIitate
.ma razbun, sa rna opun cuiva
acest lucru.
ale, caret margini laterale sunt adancite in tesutul

in cazul degetului. mare, de la picioare. 0 unghie
sau nervozitate fata de 0 situatie noua, Vreau sa
(de obicei mamei mele), dar nusunt capabil sa fae
Po.a~e repreze_?ta, de asemenea, un conflict intre dorintele mele mentale $i

spmtua!e. Daca este yorba despre unghia unui degetde la mana, are 0 legatura
cu 0 situatie din viata mea actuala. Daca este yorba despre 0 unghie de la picior
(ceea ce se intampla mai frecvent) exista 0 legatura cu 0 situatie sau 0 decizie
referitoare Ia viitor. In cazul degetului mare de la picioare, unghia incarnata
poate reprezenta nelini$tea mea fata de presiunea pe care cred ea trebuie sa 0
~!;i:. infrunt in viitor $i fata de care rna simt deja vinovat, deaareee mi-e teama ca nu
:;, voi putea trai aeest viitor in armonie $i cu sucees; Traiesc 0 ranchiuna i
culpabilitatea
mea rna face sa cred ca nu am dreptul sa' avansez $i sa realizez
anu~ite lucruri. Este posibil sa am regrete fata de unele decizii pe care Ie-am
A
J i-
Ii
....
l'
'1
.~
;'
-'
"1
"
7"
,"
T'
Jacques Martel
528
Marele Dletianar 01Boli/or 11 A/eefiunilar
luat. Ma pedepsesc prin suferinta pe care o provoaca a unghie mcarnata. Este

important sa vad care deget de la mana sau de la picior este afectat: pe,??"u a ~vea
mai multe lnformatii despre aspectul din viata mea pe care trebuie sa II schimb,
..penuntand in acelasi timp la culpabilitate. Unghia are tendinta sa :e intoar:a.
spre interior, daca ~i eu fac acelasi lucru in viata mea. Totusi, vreau s~ reusesc In
viata, dar nu rna simt capabil sa imi implinesc visele. Astfel a~ te~dmta d~ a fi
agresiv, frustrat. Cred di trebuie sa "fac" ceva pentru a~mr arata adevarata
fata viejii,
Accept J" faptul ca iubirea se afla la baza oricarei vietl, Invat sa rna iert i sa
Ii iert pe ceilalti. Acceptlv sa ii inteleg pe oameni si situatiile, plin de iubire. Doar
fiind deschis fata de ceilalti tmi voi putea schimba viziunea asupra lucrurilor i
rna vole libera de judecap si de aceasta ura a carui prizonier eram.
1205. UNGHII iNGALBENITE (sindrom al ...)

Sindrornul unghiilor tngalbenite se manifesta atunci cand unghiile de la
degetele de la rnaini sau de la picioare au 0 culoare verzuie, sunt gr~as~ i
curbate. Din punct de vedere medical, acest lucru se produ~ce atu?cI c~nd
circulatia sistemului limfatic nu este normals, anomalie, care la ran.~ulel pro~n~
din cauza unor tulburari respiratorii cronice. Deoarece unghille mele irm
protejeaza degetele, corpul lmi transmite un semnal ca tr_ebuie .sa tmi int~es.:
sistemul de aparare, deoarece sunt fragil sl nu pot face fata everumentelor vietn
(plamanil=viata) in micile lor detalii, de fiecare zi. Viata m~:,sepa_rete:na. .: . _
Acceptlv sa caut in mine ceea ce irni poate aduce mal multa pasnme in vtata.
Imi dezvolt energia vttala pentru ca aceasta sa se manifeste ~i in capatul
. degetelor.
1207. URA
Multe boli au drept cauza ura. Faptul de a Intre!ine ura rna face sa detest
. anumite persoane, rna face diutacios, rna determina sa arunc cuvinte jignitoare,
. fiind plin de furie. Sentimentul de ura duce la autodistrugere: distruge persoana
1
529
care illntretine mai mult decat pe persoana sau situatia In cauza, Cand traiesc 0
ura, am impresia ca exista ceva care arde in mine, pe mai multe sisteme: digestiv,
pulmonar f in relatie eu vezica biliara i ficat. In evolutia semnelor manifestate
de corp apar afectiuni tot mai grave. Pot chiar sa atrag un cancer. Ura apare
atunci cand am impresia ca ceilalti rna Impiedica sa tml traiesc viata, Vreau sa .
traiesc asa cum vreau eu i cand lucrurile nu merg dupa placul meu, reactionez
puternic. In loc sa fiu deschis si sa vreau sa inteleg punctul de vedere al celuilalt,
rna incapa!aneZ sa raman pe pozitia mea. Refuz astfel orice responsabilitate tn
valoare.
_
Acceptlv sa imi descopar toate boga!iile interioare, sa recunosc
toata forta
e
pe care 0 am in mine. Nu mai am nevoie de aceste "g~ear~" car:. cresc ~~ toat~
par!ile ~i de care credeam ca am nevoie pen?"u a~a apar: ~I.a rna afirma. I~ loc sa
vreau sa rna agat, este mai bine pentru mme sa rnerg mamtea celorlalti. Merg
inainte ~i rna sprijin pe forta mea interioara,
.
1206. UNGHII MOl ~I CASANTE

Unghiile reprezinta vitalitatea, starea energiei mele vitale. Unghiile casante
exprima un dezechilibru la nivelul energiei mele ~i felului in care 0 folosesc.
Unghiile moi exprirna slabiciunea pe care 0 sirnt, indiferenta mea. Viat~ mea este
la fel de terna ca i unghiile mele. Doar de mine depinde sa aduc ceva plcant m ea
~i sa tmi folosesc energia. Con~ientizez faptul di imi traiesc viata tntr-un mod
"moale", lasandu-i pe alpi sa decida pentru mine. Traiesc in umbra, refuz fortele
rnele interioare. Ma simt neputincios, fragil, la fel ca ~i unghiile mele~.Am 0
dificultate de a face faja tuturor emopilor pe care Ie simt. .
.
.
Accept!., sa imi reiau viata in maini ! Descopar intreaga forta pe care 0 am:
sunt puternic i pot indeplini lucruri mari. Doar de mine depinde sa fiu sigur pe
capacitajile mele i sa merg inainte.
Cauzele subtile ale fmbalniJllirli
-~:.
.1208.~CHI (in general) Vezi ~i:URECHJ- SURDJTATE

Vazul si auzul sunt simturile care rna aiuta sa ma orientez tn rnediu, Pot sa vad
ceva, Carasunet sau pot auzi ceva, tara sa vad neaparat de unde provine sunetul.
Irnpreuna, cele doua simturi creeaza un soi de lume In "trei dimensiunl",
Urechile rna ajuta sa aud toate sunetele din jurul meu, atat pe cele armonioase,
cat si pe cele neplacute. Surditatea totala sau partiala poate surveni atunci cand
nu pot acceptalv ceea ee aud. Intrerup contactul tntre mine si ceilalti, Daca sunt
surd, inseamna ca s-a instalat un proces selectiv de informare, vreau sa aud doar
ceea ce 'lmi convine ~i resping tot eeea ce riu-mi place ..Acest proees selectiv est
efoarte eficient, deoarece rna ajuta sa "recunosc", de exemplu, vocea copilului
rneu, atunci cand tl caut intr-o multime de oamenL In acelai fel, acest proces
actioneaza ~i invers, in cazul lucrurilor pe care nu vreau sa Ie aud. Intr-un mod
indirect, urechile ajuta la men!inerea unui echilibru corp-spirit in Univers. Acest
echilibru rna tine in picioare, in alerta i rna ajuta sa fiu centrat i sa lmi urrriez
drumul. Urechea este i un simbol pentru ascultarea mea interioadi: Ascultarea
injelepciunii mele interioare se face prin intermediulurechilor. Stare a urechilor
mele indica cat de mult sunt deschis fata de emoJiile ernIe cele mai adanci i cat
. de flexibil i primitor sunt fata de ele;
.Acceptt., sa raman flexibil fata de structurile vietii, care sunt mereu in
evoluJie. Construind baze solide, cu ajutonil vocii rnele interioare, urechile mele
vor fi perfect sanatoase!
1209. URECHI (afecpuni ale ...) Vezi #: URECHI/ ACUFENA/BAzAI; iNURECHI / OTITA
Afec!iunile urechilor apar atunci dnd traiesc 0 suferinta, cand sunt iritat sau
rna simt ranit de lucrurile pe care Ie aud. Pot avea impresia ca nimeni nu asculta
ceea ce am de spus sau sunt dezamagit fata de ceea ee a fi vrut sa aud i nu mi se
spune (complirnente, multumiri etc.) Este ca i cum a vrea sa rna inchid ~i sa nu
mai fiu in contact eu ceea ce este in jurul meu. Sau poate sunt incapajanat ~i refuz
sa aud ceea ce spun ceilalp. Ceea ce aud imi depaete puterea de intelegere. Daea
ma simt confuz legat de ceea ce nu am putut auzVdin cauza unui zgomot, de
11
..
'W
'J
'f
'l
-r
'I
f~:
.".&,.--------------
Jacques Martel
530
'.Marele Dictionar al Bali/or
exemplu, cuvinte sau informatii foarte importante [deexernplu referitoare la a

lua 0 decizie sau a alege 0 anumita directie), furia sau frustrarea mea vor
.declansa 0 afectiune lanivelul urechilor.
. .'
. .
Exista 0 slabire a auzului la nivelul comunicarfi, al zgomotelor.
Uneori, poate fi verba despre un conflict tn relatie cu mama, ca~e se m~nif:s.~
printr-o afectiune a urechii. Durerea de ureche apare ca urmare a unei cnnct
care "mi-a ajuns la ureche" i care lml era destinata mie sau altcuiva. Ceea ce aud
rna nelinisteste si tmi face rau, atat fizic dit sl emotional. Ma simt in~his in
trecutul meu tntunecat, de care rna aga], Imi port pica i rna culpabilizez. lmi fac
rau singur ~i poate ii las i pe ceilalti sa rna raneasca. Daca este verba ?~spre 0
Infectle la ureche, este posibil sa fi auzit cuvinte care mi-au produs 0 intare, 0
tulburare .emotionala, un conflict sau un dezechllibru. Urechlle mele
reactioneaza puternic atunci cand aud un dezacord sau.o neintelegere in cazul
unor persoane pe care Ie iubesc. Daca este vorba des pre 0 otit.a, acest lucru
indica faptul ca simt multa neputinta legat de ceea ce ani .auzit, Este ca i cum
urechile mele ar fi fost sparte de cuvinte pline de violenta. Daca -un copil are 0
durere de ureche,. acest lucru poate exprima un conflict legat de mediul familial
sau de scoala, Durerile de ureche sunt frecv.ente la copiii -care aud tot ceea ce
spun adultii, certurile parinplor,. tara' sa poata sa-i exprime punctul lor de
'. vedere. Este posibil sa aud diferite versiuni ale aceleiasi povesti si acest lucru rna
tulbura mult, deoarece nu mai stiu ce sa credo De obicei, unul dintre parintii mei
traieste aceeasi situatie ca si mine, pe plan afectiv. Pot fi 0 oglinda care ii arata
faptul 'ca ar fi important pentru el sa se asculte. Durerile de urechl se pot
manifesta la adultii care au 0 dificultate de a comunica verbal, mai ales daca nu
suporta sa folose;sca telefonul. Pot avea 0 dificultate sa inchei conversatiile care
mi se par plictisitoare, despre aceleasi subiecte care se repeta la nesfarsit.Aiung
sa am 0 "fobie de telefon", care, prost gestio nata, poate declansa 0 durere de
ureche. Corpul poate, de asemenea, sa tmi spuna ca ar trebui sa imi ascult mai
mult lnjelepciunea mea interioara. Pot fi confuz .cu privire la mesajele sau
semnalele care imi sunt trimise i vreau, intr-un fel, sa nu mai aud ce se IntampHi,
"nu-mi cred urechilor !" Urechile se.pot infunda atunci cand vreau sa rna ascund,
sa rna refugiez in interiorul meu i, daca vreau sa nu maL aud nimic, deoarece rna
doare prea tare sau rna deranjeaza prea tare ceea.ce aud. Acest lucru ,este valabil
atunci cand am un dop de creara in urechi: nu mai vreau sa aud certurile,
cuvintele care rna ran esc. Pastrez totul in mine, In loc sa ignor ce s-a spus;
Accept! sa rna disciplinez, sa "aplec urechea" la tot ceea ce se intampla tn
jurul meu i mai ales in interiorul meu. Ynvat sa 1mi !in urechile "deschise" tot
timpul, dezvoltandu-mi In acelai timp capacitatea dea rna detaa de ceea ce aud.
Astfel, inima mea poate ramane deschisa tot timpul. ..'
1210.
URECHI- ACUFENA Vezi #: URECHI
~ BAzAIT!N
III
Cauzele subtile ale imbolniivlrii
531
diferita a sunetelor. Acufena se manifesta mai des in cazul persoanelor care

traiesc un stres puternic, legat de performanta, Apare adeseori in urma unui
eveniment care a produs un soc emotional sau cand nivelul de stres R crescut
.foarte mull, de exemplu dupa: divor], pierderea locului de munca, un accident etc.
Am nevoie sa fiu recunoscut i sa mi se respecte identitatea, drepturile. Imi este
. teams di lmi voi pierde locul de munca sau un anumit statut social (pe plan
profesional sau tn.viata personals) ~i nu pot face fata la acestlucru.
Uneori este posibil sa am 0 dificultate de a-mi revizui unele idei i pot fi
,incapatanat. Insist sa raman intr-o situatte care nu imi convine. Ma opun
schimbarilor pe care nu lea-m ales eu i pe care nu le pot controla. Stiu,
lnconstlent di, daca nimic nu se schimba, poate exista 0 separare, atat la nivel
personal, cat si profesional. Cand se intampla acest lucru este bine sa rna Intreb
daca mi-am ascultat vocea Interioara. Este ca i cum nu as fi fost conectat exact la
radio-ul meu interior. Cand caut un. post de radio, care nu emite muzica sau
discutii, pot sa "aud linistea". Daca tnsa mut frecventa undeva unde nu exista
niciun post care ernite, aud pacanituri sau suieraturi, ca i cum as folosi un post
cu unde scurte. Exista emotii pe care Ie refulez de frica sa nuImi tulbur echilibrul
interior? Viata imi reaminteste sa imi ascult vocea interioara, nevoile mele ~i
dorintele mele. Trebuie sa rna ocup de mine pentru a diminua "nivelul de zgomot
i de interferenje", care pot exista in gandurfle i in ernotiile mele, deoarece
faptul de a auzi aceste zgomote indica poate cit exista sl altceva ce nu vreau sa
aud sl acel zgomot, lmpiedica sunetele nedorite sa ajunga la urechile mele.
Acufena indica faptul di, corpul meu se afla sub tensiune. Lucrurlle se mica atat
. de repede in mintea mea tncat am impresia ca "totul 0 sa sara in aer", Sunt foarte
, atent la tot ceea ce se lntampla in jurul meu. Cand sufar de acufena, rna simt des
departe de 0 persoana draga, Ma simt separat de ea deoarece avem 6 dificultate
de comunicare. Tacerea traita rna sperie si frica devine insuportabila. Am nevoie
. de asigurare, de explicatii, de cuvinte frumoase, dar toate acestea nu exista. Maa
simt agresat de lipsa de comunicare. Nu am de ales decat sa rna retrag in cochilia
. mea pentru a rna proteja de a cest zid de tacere. Traiesc 0 anumita dualitate: am
rtevoie de singuratate, dar doar atunci cand 0 aleg eu, nu atunci cand Imi este
impusa sau apare, tara sa 0 pot controla ! Zgomotul pe care n aud rna poate ajuta,
de asemenea, sa raman in contact cu 0 suferinta traita, pe care nu vreau sa 0 uit.
, Acel sunet sau zgomot poate rna va ajuta sa rna linitesc ? A$a ceva s-ar Intampla
daca a auzi zgomotul in realitate, In exterior. Uneori tacerea rna trimite eu
gandulla notiunea de moarte i la frica de ea, creierul meu "face zgomot" pentru a
nu putea gandi. Este important sa identific exact ceea ce aud (~uierat, fluierat,
bazait, clopotei, claxoane etc.) pentru a identifica ceea ce traiesc. De exemplu,
este posibil sa aud urmatorul sunet: sunetul unui diu, urletul unui torent, cIopote,
bazait de albine, 0 singura nota de fluier, sunetul de cimpoi, vantul fonind prin
copaci, mii de viori sau un murmur adanc. Cand se Intampla acest lucruinseamna
ca sunt in contact eu un sunet care exista pe un plan interior, reprezentativ
UImciIi "
Acufena este un fenomen care rna face sa aud sunete, precum,uieraturi, bazait
sauscranete, tara ca acest lucru sa aiba vreo legatura cu ceea cese aude injurul
meu. Poate fi ceva trecator sau permanent i se poate produce. cu intensitate
1
# A/ectiunilor
_..
11'
,
..
'I
..
.,
"'[
III
,'I
1-'
Jacques Martel
532
pentru un anumltplan al consntnter, in acest caz Ins a nu este yorba des pre
acufena. este yorba despre un sunet natural. Ureehea mea interioara, 'spirituals,
este deschlsa, Pot sa multumesc pentru di aud un astfel de sunet, deoarece acest
lucru indica faptul ca sunt in contact.mal constient cu una dintre lumileinterioare
.ale creatiei, Raman linistit si atitudinea mea este eea a celui.care locuieste chiar
langa un .rau si aude in mod normal aeeste sunet. Creierul.inregistreaza, acest
sunet ca pe un sunet normal ~i rna simt in largul meu In viata de zi cu zi, eu aeest
sunet natural.
Acceptlv sa tmi desehid mai mult ureehile interioare (situate la 8 ~i 10 em in
.spatele urechilor fiziee) pentru a putea fi mai in rnasura sa lmi captez vocea
interloara, Pot sa incerc, de asemenea, Sa aud intr-un mod mai constient sunetele
naturii i melodiile celeste pentru. a -rna bucura de mai multa pace si liniste
interioara. Orice forma de demers holistic .(yoga, destindere dirijata,
acupunctura, osteopatie, vitaminoterapie, energie - etc.) rna' poate ajuta. sa
diminuez nivelul de stres si sa irni recapat linistea interioara, Pot ajunge sa aud sl
eu sunete precum susurul unui rau, al unui to rent, clopotele (rnici, mijloeii sau
mari), cimpoiul, vantul care adie prin copaci, bazilitul albinelor sau sunetul a, mii
de viori. Aceste sunete corespund uneor sunete pe care le .pot auzi pe diverse
plan uri ale realitati! interioare si rna pot ajuta sa aflu pe ce plan rna conectez,
Acest Iucru Ineamna ca, .urechea mea interioara este deschisa pentru a auzi mai
, mult realitatea acestor lumi.
1211.
URECHI- BAzA.ITIN URECHI Vezi~i:uimmf-~ACUFENA
Bazaitul este legat de refuzul de, a-mi asculta vocea interioara, semnele
, interioare care Imt tndruma viata, Fac totul cum vreau eu, refuz sa ascult anumite
euvinte care rni se par neplacute, Pot fi chiar si incap~tanat. Ma opun, deoarece
imi este tearna sa aflu adevarul, sa fiu la curent cu 0 situatie sau chiar spi au 0
decizie. Pot sa ajung sa fiu in dizarmonie i s,a aud un bazait in ureehi, tocmai
pentru a nu auzi ce se intampia cu mine ... Am impresia ea <:inevase gande~te la
mine, cand, de fapt, in realitate este exact invers ... Pot fi tensionat din cauza
ideilor care imi "tropaie" prin minte. Ma hranesc cu ganduri negative. Angoasele
mele rna impiedidi sa imi as cult in!elepciunea interioara. 'Imi c~eez 0 ,intreaga
lume in minte, traiesc in iluzie. Su~t pre,a centrat pe mip~ InsumL_
Acceptand! '" sa fiu deschis la nivelul inimii"" pot sa aud cuvintele cu mai
muita deta~are. Renunt la ideile preconcepute, la prejudecati, ia faIi idoli, pe care
,se baza viata mea de pan a acum. Descopar bogapa din inima'" mea i invat sa am
Incredere In vocea mea interioara. Nu mai sunt obligat sa"fac pe surdu.l". Exista 0
,;vorba inteleapta care spune "Asculta ceea ce nu IP spuL" Recunosc lumina din
mine ~i rna scald in ea. Astfellmi va fi mai uor sa vad frumusetea celorlalti.
Marele Dletlonar al Bolllar ~1A/eqiunilor
1212.
- Cauzele subtile ale imbolnoviril
533
URECHI - OTITA
Otita ~ste 0 Inflarnatie a uneia sau a ambelor urechi, care l~l are cauza in
inconfortul pe care il pot simti fata de ceva ce aud sau am auzit in ultimuI timp.
Otiia .apare frecvent la copii, mai ales in legatura cu ceea ce vorbesc parintit mei
intre ei sau eu ceva ce mi s-a spus mie, fiind de obicei incapabil sa imi exprim
_nemultumirea sau frustrarea. Sunt foarte sensibil la rnediul meu $i la ceea ce
consider ca fiind periculos. Fie ca sunt adult, fie ca sunt copil, chiar daca durerea
poate proveni din ceea ce am auzit, paate veni, de asemenea din cauza a ceva ce
nu am auzit, de exernplu, cuvinte precum: "te iubesc", "Felicltari pentru ceea ce ai
facut" etc, 111 general, cand am 0 otlta, se aduna lichid in spatele timpanului. Ceea
ce aud trebuie sa treaca mal intai de acest lichid, inainte de a fi auzit. Este a
situatie asemanatoare cu cea din pantecele mamei. Prin otita, caut, chiar si
inconstient, sa regasesc acel mediu privilegiat. Sau poate fi yorba despre faptul ea
"fac pe surdul", tmt "atup urechile" pentrua nu mai fi nevoit sa aud. Ma retrag In
mine insumi i simt doar tristete, slabiclune ~i netntelegere, Vreau sa rna simt
apropiat de mama. si, in acelasl timp, vreau. sa rna' protejez de fricile si de
nelinistile ei. Pentru parintii mei este un semnal, care Ie arata ca eu, copilul lor,
care are otita, traiesc un conflict interior ~i este important sa rna. ajute sa exprim
ceea ce traiesc, pentru a rna vindeca mai repede. Caut armonia acasa ~i evit
dezacordurtle. Este posibil sa stiu ceva legat de o separare, dar nu vreau sa aud
schimbarile care vor rezulta dupa aceea. Ca ~i adult. cttta rna poate ajuta sa imi
pun intrebaru cu privire la voeea mea interioara: "Oare 0 as cult ? Primesc mesaje
care
si care
infurie cucaprivire
la ceeaeuee sunt deeelfacut
la eeea
ee mim~sederanjeaza
cere sa fac
? Amrnaimpresta
tot timpul
caresau"ciuleste
urechile" spre ceilalti, dar cand e momentul sa flu i eu aseultat, se pare ca nimeni
nu vrea sa rna ajute ?" Otita este 0 forma de a fugi de problernele mele. Ma simt
prizonier, lnchis. Prefer 'sa raman in lumea mea imaginara. Astfel evit sa fac fata
lumii terestre $i momentului prezent. Sunt revoitat. Nu vreau sa aud suferintasau
durerea pe care Ie-am putut provoea cuiva. Accept!'" faptu) ca,. prin ascultare,
atat irtterioara, cat i exterioara, pot avansa in viala, pot ramane centrat i evita
abstacolele inutile.
"
Imi accept!. trecutul, renunt la arice sentiment legat de moarte sau la orice
amintire dureroasa. Indiferent de varsta mea, imi ascult intelepciunea interioara.
Traiesc in spontaneitatea momentului.
.
.
am
1213.
URECHI-SURDITATE
(and exista 0 diminuare a acuitatii auditive, -vorbim despre hipoacuzie. (and

aceasta acuitate se stinge camplet sau intr-o masura foarte importanta, vorbim
des pre surditate.'
.
Mai bine surd decat sa auzi a~a ceva ! In acest eaz, aleg sa nu mai aud, decid sa rna
izolez de eeilalti. Pentru ea rna simt foarte repede respins, "imi astup urechile",
deoarece nu mai' vreau sa fiu suparat. Ne~tiind ce sa raspund uneori, "fae pe
surdul". imi este teama ca voi fi manipulat ~i nu accept!'" criticile, nu vreau sa
93 Sursa: " Camet de note spirituale de Paul Twitchell

!
1 11
1 1
l'
'1"
''I
11
..
Jacques Martel
534
Marele Diefianar 01Boli/or 51Afecfiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavirii
aud, astfel, prin aceasta bariera rna izolez tot msi mult, rna incapatanez sa nu mal
aud nimic. Prefer sa rna retrag, In interiorul meu, sa intru In "cochilia mea", ca un
animal ranit, Sunt asurzlt de ceea ce aud sau de ceea ce descopar despre mine
insumi sau despre alte persoane, Am impresia di se reiau mereu aceleasi lucruri.
Sunt foarte sensibil la expresii de genul "ce va spune lumea". Ma simt agresat de
tot vacarmul din jurul meu, Totusi, fie ca vreau, fie ca nu vreau, ttmpul face In asa
fel in cat, problemele nerezolvate din viata mea sa reapara Intr-o zi i va trebui sa
Ie fac fata. Am tendlnta sa vreau sa rezolv totul eu singur, In loc sa cer ajutor. Sunt
tnchis fata de ceilalti. Ma pot lntreba daca imi ascult ernotiile, frustrarile $i, nu in
ultimul rand, vocea mea interioara ? Furia creste in mine $i mi-e teama sa 0 las sa
se exprime. Prefer sa rna inchid in mine insumi, nestiind prea bine cum sa exprim
aceasta furie. Pot fi foarte indipatanat sl pot "face pe surdul", deoarece vreau sa
fac totul cum vreau eu i nu acceptlv sa mi se dicteze sau sa mi se dea sfaturi.
Constlentizez sltuatiile particulare in care am diflcu}tati. de a auzi ceva, Este
yorba despre sunete ascupte' sau mai joase? Acuitatea mea auditiva se
arnelioreaza in anumite perioade i apoi scade din nou? Este yorba des pre
persoane de gen rnasculin sau feminin? Adulti sau copii ? Persoane care au un
accent particular? Deoarece este interesant de observat faptul ca, surditatea are
anumite variatii, nu este tottimpul constanta si difera de la 0 persoana la alta Am
tendinta", de a "bloca" anumite sunete lnainte de a fi trimise
la creier i tnainte de
..
a-mi deranja linistea' interioara.,
'.
Pot opri aceste sunete prin prezenta apel in urechlle mele. Aceasta apa poate
reprezenta ernotiile care s-au acumulat In urma lucrurilor pe care le-amauzit: rna
impiedica sa comunic pentru a-I menaja pe ceilaltide ceea c ear putea sa auda de
Ia mine. Aceste forme diferite ca forma si intensitate, ale surditatii, rna fac sa rna
simt singur, Izolat, Prefer sa rna indepartez de lume, deoarece, ooricum, imi este
teama cii rna insel in alegerile pe care le' fac. Daca sunt copil, certurile, tipetele,
reprosurile, zgomotele pe care Ie aud pot, la un mornentdat, sa devina prea mult
pentru mine i am nevoie sa rna rup de tot acest vacarm. Daca imi este teama tot
timpul, di "va suna alarma" atat In sens propriu~ cat i In sens figurat; acest lucru
rna face sa plang $i prefere sa nu aud, deoarece aIiuntii un peficol.
.
Accepti. sa "ciulesc urechea" $i sa Imi ascult vocea interioara, care este cel
mai bun sratuitor pe care n am in viata mea. Cel mai frumos act de iubire pe care
n pot face este acela de a-mi deschide inima . Accept.!.. sa audmesajele i s'unt
deschis fata de ceilalp. Imi regasesc linitea interioara. les'dln umbra pentru a
trai in srarit in lumina intelepciunii mele interioare ..
ce am..Uremia apare de obicei, atunci cand rna simt dezradacinat de locul meu
natal, cand trebuie sa rna exilez in cealalta parte a lumii. Nu mai stiu unde rna
situez In viatii~Ce este cu adevarat bun pentru mine? Ma obJig sa fae unele Iucruri,
uneorl cu duritate ~i rigiditate. Vlata mea este condusa .de minte, nu de inima .
Incerc sa fiu eel mai bun, ceea ce imi complies relatia cu autoritatea. Urina are
legatura cu vechile mele emotii, care cers a fie eliminate.
Acceptlv sa fac "curatenie" in eeea ce rna tulbura in viata ~i sunt dechis fata
de noi poslbilitati. Imi aseult nevoile si voeea mea interioara.
1215. URETRlTAVezi~i:ANEXAIII
Uretrita este 0 inflamatie a canalului care trnsporta urina spre col, din veziea
. urinara spre orificiul extern al uretrei, meatul. Aceasta stare indica faptul ea
acceptlv cu greu sa las sa treaca 0 situatie noua si fac Ioc agresivitatii, 0 situatie
nerezolvata, in relatie eu mama mea, poate duce la aparitia unei uretrite. lmi este
greu sa lmi delimitez frontierele. Vreau sa controlez viata celorlalti. Traiesc multa
furie. Vreau sa am impresia ca imi controlez viata, dar trebuie sa constlentizez
faptul ca este 0 iluzie i ca trebuie sa renunt la unele lueruri sau persoane. Nu pot
.avea putere decat asupra mea tnsusi !
.' .. Accept Iv sa las sa clrcule mai liber noile idei ~i sa-rni pastrez spiritul deschis
fata de opiniilemele, care se pot schimba, stiind ca sunt tottimpul ln evolutie i
in schimbare.
1214.
1216.
UREMIE Vezi ~i:RINICHI [PROBLEME RENALE]
1'1"
,"1"
1~
"
URINA. ONFECTII URINARE) SAU cISTITA Vezi si: INCONTINENTA [... URlNAML
INFECfll[iN GENERAL1,LEUCOREE, VAGIN- VAGINITA, VEZlcA [AFECfIUNI ALE ..;1
. Uremia este nivelul de uree din sange. Ureea este' un component al urinei. Acest
'nivel poate fi anormal de ridicat, din cauza unei insuficiente renale, insuficienla
hepatica (a ficatului) poate cauza un nivel prea sdizut'de UI:eein sange. In acest
caz, proteinele sunt prost gestionate}n organism .~i pot ~a Imi pun urmatoarea
intrebare: "Care este aspectul din viata mea care nu este gestionat a~a cum a~
vrea eu ?" Milsimt obligat sa las totul in urma me'a, am impresia ca voi pierde tot
I
535
'~
Urina simbolizeaza veehile mele ernotii, de care nu mai am nevoie ~i pe care le

elimln din sitemulmeu, 0 inflamatie aveztcii urinare (cistita) provoaca 0 durere
la urinare (chiar daca cantitatea de urina este mica) precum si 0 nevoie constants
de.a urina. Afcetiunea apare frecvent la femeile tinere, care sufera de diabet, la
femeile insarcinate. Ca orice Infectie, indica faptul ca exista 0 furie pe care am
aeumulat-o. Cistita poate fi cauzata ~i de suparare, de ranchiuna, de exasperare,
. care fierb in mine sau rna ard in interior !ji care ating aspecte din mine sau din
. relapile mele personale. Ca ~i in cazul unei vaginite (sau leucoree), este posibil
sa traiesc un sentiment de frustrare legat de relatiile mele sexuale. Deoarece
" sistemul meu urinar i sistemul reproducator (vaginul) sunt legate, se pot afecta
redproc. Este posibil ca re1axtiile mele sexuale sa mearga foarte. bine ~i sa nu
inteleg de ce am 1m sentiment de frustrare. In acest caz, rna potintreba: "De,ce a
trebuit sa a~tept atat de mult, pentru a avea relapi sexuale satisraeatoarE:!?" .
De aici pot proveni frustrarea i furia neexprimate. 0 cistita poate aparea, de
asemenea, in urma unei separari. Nefiind capabil sa imiexprim emotiile neg~tive,
fricHe ~i conflietele mele interioare, legate de eeea ee traiesc, urca la suprafata.
Avand mari ateptari neimplinite, ii acuz pe ceilalti pentru acest gal interior, mai
ales pe partenerul meu. Traiese frustrare dupa frustrare deoar~ce Ie las celorlalti
'responsabilitatea pentru binele meu. Furia mea interioara este de obieei intoarsa
spre. persoanele de sex opus sau spre partenerul meu sexual. Ma simt prizonier
""
,
'I
11
11
"'I'
1.
'"
Jacques Martel
536
lntr-o situatie? Exista cineva care are un control asupra mea? De aiel deriva un
sentiment de neputinta ~i am impresia ca viata mea este distrusa,
Este momentul sa acceptlv sa tmi asum responsabilltatile pentru viata mea.
Iau decizia de a merge tnalnte si de a renaste, independent de relatiile mele
prezeIite sau din trecut. Ma umplu de bandete: [mt las creativitatea sa se exprime.
Astfel, Imi traiesc viata in functie de inima., In loe sa flu indrumat tottimpul de
minte.
1217.
URTICARIE Vez;: PIELE"":"'"URTICARIE
1218.
UScACIUNE VAGINALA Vezi: VAGIN [iN GENERAL]
1219.
UTER (in general)..Vezi
~;: CANCER DE COL UTERIN, FEMININE {AFECTIUNI ...],
pROLAPS
Uterul simbolizeaza starea mea de femeie, este sediul creativitatii mele,

Reprezinta, de asemenea, capacitatea de a naste, siguranta, caldura, Este un
refugiu. In acest sanetuar calduros ~i primitor, are loc nidatia. Problemele de
ovare sau de uter, precum retroversia uterului, indica faptul ea este momen~ul
sa imi dezvolt creativitatea, care Imi va reda puterea de a-mi gestiona viata, Este
important sa aflu "Cum rna simt, in ealitate de femeie ? Ma simt vinovata, rusinata
sau tradata, in faptul de a avea sau a nu avea eopii ? Sunt dezamagita de faptul di
nu am familia dorita sau sunt dezamagita pentru ca nu voi avea niciodata un
eopil ? Consider ea este greu sa fii femeie, sotie, mama, femeie de afaceri, iubita ? "
Poate am. impresia di regresez! Uterul are legatura eu sentimentele mele .cele
mai profunde, 'mai secrete. Culpabilitatea, rusinea .~i slnguratatea rna rod pe
dlnauntru. Cauza acestora poate fi un doliu 'neterminat, Sentiments percum
disperarea de a vedea ca nu sunt "0 femeie adevarata", o "doamna", ca sunt
inutila, neatragatoare, sunt foarte prezente in mornentul in care se face 0
histerectomie si pot cauza depresia. Sau este posibil sa rna. simt "nepotrivita" in
relatie cu partenerul meu, simt ca "nu ne acordam" ~i din aceasta cauza sunt
trista, il tnvinovatesc pe el pentru starea mea ~i acest lucru poate determina 0
inflamatie a uterului: ceea ce vad la el imi aminteste tot timpul ceea ce imi
displace 'la mine, deoarece el este oglinda mea. lmt resping viata, propriul meu
corp. 0 problema In aceasta zona Indica faptul ca lmi este imposibil sa dau din
nou nastere, sa fac sa renasca anumite aspecte din mine, pot sa continui sa imi fae
o autoinvestigatie,
Daca un uter se dezvolta 0 tumora, in aceast caz, mp intreb
cum percep sexualitatea celorlalti, mai ales a eopiilor ~i a' nepoplor mei. Am
impresia ca nu este "corecta", ca depaseste limitele normalului TIi simt in pericol,
fizic sau moral? Ar putea fi raniti ? Bxista ceva ce mi se pare respingator, legat de
copiii mei ~i de viata lor de cuplu ? Ma deranjeaza repartizarea rolurilor sau locul
pe care II ocupa fiecare, in familia rriea? Simt ca tmi pierd "nepoteii" deoarece
cresc "prea repede" (a~ vrea atat de mult sa: ramana mici ~i astfel sa fie in
siguranta]? Simt ca, aproape am datoria sa fiu parinte in relatie cu nepotii mei.
AstfeI, sentimentul meu de libertate este distrus, inca o data. Este ca si cum ar
exista 0 nefericire care iml pandeste familia, casa noastra, Toate aceste intrebari
pot avea legatura fie cu cop iii mei, fie cu nepotii mei reali, fie ell cineva pe care il
consider copilul sau nepotul meu (copilul unor frati, uri vecln, sau, daca sunt
profesor, un elev). Vreau sa retin atat de multe lueruri din trecut si acest lucru irni
Impiedlca creativitatea sa se exprime. Resping copilul meu interior, pe care I-am
lnchis intr-o eutie, atunci cand am devenit adult.
In adancul meu, imi dorese sa merg inainte, sa fae 0 multime e lucruri, dar sunt
frustrat, deoarece, ceva rna tmpiedica, Cand exista 0 retentie tntrauterlna,
constientizez starea de frica in care rna aflu. Imi este tearna sa rna relaxez. Ma
nelinistesc, nu vreau sa nasc un copil in aceasta lume si incere sa il retin, Pierd
sange, ceea ce simbolizeaza pierderea bucuriei de a trai, "Imi pierd bucuria, daca
am acest copil in mine? Va trebui sa infrunte, in curand lumea ~i imi este teama
pentru el..."
Acceptlv sa remise; sa redevin eu tnsami. in Ioc sa vreau sa tnlatur toate

regulile ~i obiceiurile care mi-au dictat viata, acceptjv sa le integrez intr-unmod
armonios, Constlentlzez faptul ca nu am nicio putere asupra vietil celorlalti ~i ca,
. fiecare traieste in felul sau, Le-am oferit cea mai buna educatie posibila, copiilor
mel ~i pot fi mandra de ei ! Acceptjv sa las sa traiasca copilul meu interior, care
inseamna iubire, bucurie ~isperanta,
1220.
UTER(CANCERDE COL UTERlN.;.)
Vezi:CANCERIA UTER {COL $1 CORP]
, r r.r-T--.--I:;II.,_
11/11111111111
537
Marele Diet/onar al Boli/or ~IAfeCfluniior - Cauzele subtile ale imbolnavlrll
:r-r---.
Jacques Martel
538
Marele Dlctianor 01Bali/or ~I AfeCfiuniiar - Cauzele subtile ole imbolnavlrij
v
1221.
1222.
VAGIN - MANcAruMI VAGINALE Veri: MANcAR1MJ VAGINALE
1223.
VAGINAL - HERPES Vezi: HERPES VAGINAL
1224.
VAGINALE (scurgeri
1225. VAGINALE (spasme

1226.
sexul pentru a avea 0 putere sau un control asupra partenerului meu, este posibil
sa am frecvent, probleme vaginale. Aceasta poate fi scuza ideala pentru a nu face
dragoste i pentru a-mi pedepsi astfel partenerul, privandu-l de sex. Partea mea
prea puritana sau moralizatoare
rna face sa rna pedepsesc pe mine, printr-o
vaginita. Intimitatea pe care 0 presupune 0 relatie sexuala poate declansa mai
multe sentimente legat de frica: frica de a rna sim!i neinteleasa, ran ita din nou
sau de a-I pierde pe celalalt, care s-ar putea simti controlat, posedat, In plus,
mirosurile neplacute permit eliberarea ernotiilor negative, a suferintei si a
angoasei acumulate, care sunt adanc ingropate in tesutul vaginal. Vagi nul este
locul de un de provin toate sentimentele mele cu privire la sexualitate. Daca
aeeste sentimente sunt pozitive, imi traiesc cu placers sexualitatea. Daca insa,
vreau sa rna autopedepsesc sau simt culpabilitate, frici, rusine, conflicte, confuzie
sau am amintiri din experiente abuzive, este posibil sa apara 0 infectie.
Acceptlv sa rna deschid spre ideea de a trai 0 sexualitate armonioasa, Acest
lucru face parte din viata mea si din fericirea la care am dreptul.
VAGIN (in general)
Vaginul este 0 membrana musculara, situata Intre vulva i uter. Afectiunile legate
de vagin I~i au, de obicei originea in frustrarea mea de a nu putea indeplini actul
de uniune carnal a, deoarece nu Imi dau voie, din punct de vedere moral sa fac
acest lucru sau pentru ca nu am gasit acel barbat cu care sa traiesc noi
experiente, "Oare sunt satisfacuta cu actualul meu partener?"
Daca imi este
teama de saruturi, de intimitate, din cauza credintelor mele foarte limitate,
referitoare la sexualitate sau din cauza evenimentelor
din trecut, cand m-am
sirntit vinovata si. rusinata, in legatura cu eeea ce s-a lntamplat, este posibil sa
sufar de afectiuni in zona vaginului, mai ale de uscarea vaginului, deoarece,
inconstient, vreau sa aman penetrarea. Resping sexualitatea, dar de teams di imi
voi pierde partenerul, raspund eererilor i invitatiilor lui. Traind mai mult In
min tea mea si cu grijile mele, rna deconectez de la corpul meu fizic, de la
pulsiunile mele, de lao viata din mine. Placerea este interzisa, plina de
culpabilitate. M-am inchis tntr-o carapace, la nivel fizic i psihologic. Am impresia
ca nu apartin nimanui, Oare tmi accept din plin pulsiunile sexuale, ehiar daca
acest lucru implica faptul ca, uneori rna simt subjugata i uneori simt ca imi pierd
controluI ? Am fost victima unei acuzatii ? Sau am trait 0 situatie in care, copilul
meu pleca sau aveam impresia ca pleaca, intr-un anumit fel, la razboi si nu se va
mai intoarce?
Sufar pentru ca nu am un partener, pentru di nu "apartin"
nimanui, Traiesc acest lurcu ea pe 0 drama, care deureaza de prea mult timp.
Toate aceste situatii pot declansa 0 coborare a vaginului sau tulburari asociate
cu aceasta. Ma simt neputincioasa
fata de mine ins ami i fata de ceea ce se
intampla. Este 0 stare care, de obicei implica un conflict sau 0 .respingere la
nivelul sexualitatii mele sl a perceptiei pe care 0 am despre sexualitate.
.Acceptlv sa fiu deschisa fata de iubire, sub toate formele ei si sa rna
impllnesc pe deplin.
1227.
VARICELA Vezi: BOLlLE COPlLAmEI
1228.
VARICE Yezi: SANGE - VAR/CE
1229.
VARICOCEL Vezi: TESTICULE [iN GENERAL...}
1230.
VARsATURI Vezi:GREATA
1231.
VANATAIE Vezi:PIELE- VANATAIE
1232.
VEGETATIVA CRONIcA (stare ...) Vezi:SfAREVEGEI'ATWACRONIcA
1233.
VEGETATII ADENOIDE (pOLIPI) Vezi:AMIGDALE
Vegetapile
adenoide, sub denumirea cornuna de polipi, reprezinta 0 infectie
. care ii afecteaza mai ales. pe copii. Se manifests prin hipertrofia arnigdalelor,
situate in spatele foselor nazale, provocand 0 obstructie la nivelul nasului, eeea ce
il obliga pe eopil sa respire pe gura, Fiind foarte sensibil si eu 0 intuitie foarte
dezvoltata, irni blochez nasul pentru a nu rnai mirosi lucrurile care rna ranesc,
Poate fi yorba despre un detaliu absolut banal, din cotidian, pe care il amplific
exagerat de mult. Uneori mi se inta'mpla sa simt ca nu imi gasesc locul in familia
mea; simt 0 furie puternica i rna simt respins. Prefer sa tae in loc sa fiu nevoit sa
aegumentez eeva. Tensiunile sau conflictele din farnilie, pot favoriza aparitia
vegetatiilor.
) Vezi:LEUCOREE
Acceptjv sa rna pozitionez, in armonie, imi exprim sentimentele

beneficiile intuitiei,
) Vezi:SPASME
VAGINITE Vezi ~i: CANDIDA, LEUCOREE, URINA [INFECfn URINARE]
Vaginita este 0 infectie a vaginului (precum candidoza sau ciupercile) insotita

sau nu, de un miros neplacut, In majoritatea cazurilor, simbolizeaza faptul ca, am
o frustrare fata de parteneul meu sexual sau traiesc 0 culpabilitate. Daca folosesc
539
-,
~ ,
1 '1
'II
"
'I
si recunosc
Mareie Dietioliar al Bolilor 5i Ajectiunilor - Cauzele subtile ale imbolniivlril
Jacques Martel
540
1234.
rna razbuna pe partenerul meu, atunci cand simt ca m-a abandonat, pe plan
afectiv. Nu mai "venerez" nimic la el. In cazul in care sunt afectat de chlamydia,
acest lucru inseamna ca, imi este teama de putere, mai ales de cea sexuala, care ar
putea duce la un abuz (a fi abuzat sau a abuza pe cineva). Ma culpabilizez atunci
cand lmi simt pulsiunile. lmi este teama, atat de ceea ee simt, cat ~i de ceea ce este
in [urul meu. Care este frustrarea care rna deranjeaza in viata mea sexuala ?
Corpul meu exprima ceva ce as vrea sa ii spun partenerului meu? Am impresia ca
sunt neputincios in aceasta situatie ? Ma simt dominat in aspectul meu feminin
sau masculin. Am nevoie de 0 distantare pentru a analiza relatta mea cu
partenerul meu i corpul meu este eel care traseaza limitele, pe care eu nu
-indraznesc sa Ie exprim, deoarece am 0 stare de slabiciune, A vrea sa schirnb
unele aspecte ale relatiei i rna simt incapabil sa rna pozitionez. Nu gasesc
. cuvintele potrivite, dar acest lucru rna deranjeaza. Gonoreea,
denumita si
blenoragie,
indica iritarea mea legata de incapacitatea
mea de a indeplinl
anumite lucruri. Vreau sa realizez lucruri marl, dar rna devalorizez atat de mult
incat nu mai am nicio energie pentru a face ceva. De asemenea, sunt dezamagit de
partenerul meu. Sifilisul indica faptul
rna refugiez tntr-o sexualitate golita de
sens. Este 0 boala care aduce 0 anumita rusine asupra familiei. Imi ignor
adevaratele sentimente
i am relatii cu partenerul meu, in care tncerc sa lmi
exercit puterea, sau vreau sa fiu eu pe primulloc. Daca am 0 boala venertca, este
po sibil sa existe un sentiment de pierdere sau 0 frica de abandon, pe plan afectiv?
Care este calea pe care trebuie sa 0 urmez, pentru a-mi regasi echilibrul si
, unicitatea ? Exista in mine un aspect de fuziune cu celalalt, pr care nu l-am sesizat
in relatiile mele st care nu imi convine? Este important
sa acceptjv
ca
sexualitatea este 0 forma de exprimare a iubirii mele si a dorintet mele de a rna
uni cu celalalt, Invat sa observ ceea ce este bun pentru mine ~i ce anume nu imi
convine.
Accept!." sa imi contactez sentimentele interioare pentru ca relatiile.mele sa
fie sincere i sanatoase. Imi folosesc puterea lntr-un mod pozitiv i la sa cireule
lin mine toate energiile creatoare. Aleg sa imi revizuiesc pozitia in relatiile mele
afective sisexuale.Las sa circule liber ideile noi i imi pastrez spiritul deschis. Irni
adaptez modul de gandire si acceptlv faptul ca aceasta experienta este un mijloc
de a rna dezvolta i de a-mi regasi echilibrul afectiv.
VENE (afectiunl ale ...) VE1Z$i;: sANGE - CIRCULATlA SANGUINA
, Vena este un vas de sange care aduce sangele de la organe inapoi la inima,,94.
Cand venele se tntorc de la plamant la lnima, transports
un sange "rosu",
purificat, oxigenat. Cand venele revin de la celelalte organe, spre inima,
transports un sange "albastru", foarte slab oxigenat i plin de dioxid de carbon. 0
afectiune a venelor simbolizeaza faptul ca nu rna bucur destuI de viata. Ca i cum
nu as fi gasit ntciodata bucuria de a trai, Sangele circula prin venele mele; sangele
slmbolizeaza viata, 'bucuria de a trai, Ma aflu in 'contradicpe
cu vocea mea
interioara si cu ceea ce realizez in viata mea. Ma simt dezamagit, depasit, Traiesc
tntr-o stare de inertie, nu mai pot vedea lucrurile frumoase care mi se lntampla,
Imt lipseste energia, rna simt golit. Sunt incapabil sa lmi asum viata i nu vreau sa
rna tntorc acasa, in caminul meu. A vrea sa rna eliberez de nelinistile mele, dar
exista ceva ce rna impiedica, Venele coronare sunt afectate mai ales atunci cand
tmi este teama ca voi pierde ceva sau pe cineva, pe care "il posed" si nu vreau sa ii
dau drumul. Traiesc situatia ca pe un pericol care lmi amninta "teritoriul", adica
partenerul meu, familia mea, munca, ideile mele etc. Imi e teama di nu am
identitate, nu apartin nimanui, deoarece am 0 dependents:
sufar din cauza
indiferentei, mai ales cea a partenerului
meu. Ma simt neglijat, abandonat. Ofer
mult, dar am impresia ca nu prim esc la fel de multe in schimb. Simt ca "nu mai am
sange in vine", imi Jipsesc energia i curajul.
.
Acceptlv sa las sa circule bucuria in mine. Recunosc momentele de fericire,
invat sa rna destind i imi regasesc pacea interioara.
1235.
VENE - VARlCE Veri: sANGE - VARICE
1236.
VENERICE (boli. ..) Vezi $;: $ANCRU- HERPES [f~GENERALJ / GENITAL
ca
boala venerlca
poate sugera un sentiment de culpabilitate
cu pnvire la
sexualitatea mea. Este posibil sa fi avut 0 educatie religioasa, care mi-a format
ideea ca sexualitatea este eeva murdar si impur. Pentru ea rna simt rusinatde
gandurtle i de gesturile mele, tradate de celalalt, care "mi-a transmis boala", cred
di trebuie sa rna pedepsesc si imi resping partile genitale. Ma autopedepsesc i
rna autodistrug. Energia sexuala este foarte importanta sl foarte puternica, face
parte integranta din programul meu genetic pentru supravietuirea
speciei. Prin
urmare, 0 boala venerlca, implica 0 afectiune sau 0 infectie legate de aceasta
energie. Daca 0 subestimez, 0 abuzez sau 0 folosesc intr~un mod negativ, prin
lipsa de ,respect fata de mine sau e ceilalli, corpul meu rna avertizeaza printr-o
boala venerica. Sunt multumit de sexualitatea mea i, mai ales, rna simt bine i
implinit cu persoana cu care imi impartaesc intimitatea? ,Ma respect sau am
impresia ca sunt abuzat ? Faptul de a nu rna accepta pe mine insumi poate duce la
respingere, frustrare i, pentru ca nu imi mai controlez pulsiunile, "atrag" 0 boala
venerica, care rna obliga sa stau la distanta de orice contact sexual, pentru 0
anumita perioada de timp. Sau este posibil sa lmi atrag aceasta boala, pentru a
94
1237. VERGETURI Vez;: PIELE- VERGEI'URI

1238.
VERTEBRE (fractura de ...) Vezi: SPATE - FRACI'URA DE VERTEBRE
1239.
VERTIJ ~I AMETEALA Veri $i: SANGE - HIPOGLICEMIE' 1 CREIER - ECHIUBRU

[PIERDEREA .. ~J
Vertijul este 0 tulburare cerebrala, 0 senzalie sub influenta careia ered ea

propria mea persoana sau obiectele din jurul meu sunt animate de 0 micare
giratorie sau oscilatorie (vertij rotativ). A avea un vertij sau 0 ameteaIa este un
mod de a fugi de un eveniment sau de 0 persoana, pe care refuz sa 0 vad sau sa 0
aud: chiar daca nu sunt multumit, raman in aceasta "schema" de functionare.
In timp ce artera. este vasuI de sange care transporta sangele de la Inima. spre celela!te organe
!
':
1...L...i
541
~
1
'I
'I
..
"'I
....
":"
TT'
.....
}acques Martel
542,
Refuz Sa ma supun autoritatil exterioare sau interioare, vocii mele interioare. Pot
avea impresia di 0 situatle evolueaza prea repede pentru mine ~i imi este fri~a de
schtmbarile pe care le va genera in viata mea. Oare pot fi tot timpul la inaltime? 0
sarcina noua sau 0 pozitie noua, pe care le consider prea exigente, lmi pot
provoca un vertij fizic psihologic, care se poate transforma in vertij fizic..
Imi este teama ca nu voi tine pasul cu schlmbarile. Totul se misca prea repede !
Simt ca imi pierd spatiul vital, rna simt strivit Este ca i cum nu as mai avea
repere pentru a ma conduce si pot avea impresia ca "tatal meu", sau cineva care
reprezinta autoritatea, este.absent si ca ar trebui sa rna ajute mal mult, legat de
directiile in care trebuie sa merg. Imi este frica de viitor, nu prea stiu in ce
directive sa merg si rna regasesc in fata in fata cu mine insuml, in neant. .A.
cest lucru imi provoaca un vertij. Am 0 dificultate in a rna pozitiona. Prefer sa
rna inchid, sa evadez.As vrea sa controlez totuI, atat ceea ce se intampla in
interior, cat si ceea ee se tntampla in exteriorul meu, dar este imposibilsi devin
tot mai instabil si mai anxios. In rnajoritatea cazurilor, atunci cand sufar de vertij
~Lde ameteli, este posibil sa sufar de hipoglicemie. Exista forte asupra carora
nu am niciun control i acest lucru rna descurajeaza. Cau tot timpul adevarul.
Sunt afectat de 0 mlnciuna, in legatura eu linia mea genealogica i am impresia ca
ceva "nu este in regula" ~i nu stiu despre ce este Yorba. Nu sunt in contact eu
pamantul, "nu ating pamantul", Ma lnvart in cere i nu vad nicio iesire, Exista
Iucruri pe care nu suport sa Ie aud. Traiesc in gandurile mele, in visele mele, Am
0 stare, de rau sau 0 tulburare profunda eu privire la pozitia pe care 0 ocup in
familia mea sau in sodetate. Care este pozitia mea, rna simt confortabil cu
aceasta? Vertijul scoate la lumina un dezechilibru interior pe care 11traiesc, de
multe ori, lntre partea
'mea feminina ~i cea masculina. Sau un dezechilibru aparut in urma unui soc
emotional: pleearea cuiva drag, de exemplu, al carei impact l-am neglijat, am
preferat sa rna prefac ca nu rna afecteaza, Am impresia ca asa imi pot pastra
eontrblul asupra vietii mele, dar nu este decat un echilibruesterior, foarte fragil, 0
iluzie.
Accept! 'I sa descopar bucuria de a trai, sa lini ofer mid 'pHiceri ~i sa am
incredere in viitor. Astfel imi voi regasi un sentiment de echilibru interior,
esential pentru vindecarea mea.
1240.
VERUCI (in general) Vezi: PlELE - VERUCI [iN GENERAL]
1241. VERUCI
1242.
PLANT ARE Veri: PICIOARE - VERUCIPLANTARE
VElIcA (Al'EC'fIUNE LA...) Vezi #: CALCUU iN GENERAL, INFECrn iN GENERAL,

URINA [lNFEqH URINARE]
Vezica este rezervorul in care urina"ateapta" sa fie eliberata. Ea simbolizeaza

"a~teptarile" pe care Ie am de la viata. Simbolizeaza, de asemenea, faptul de a
privi adevarul in fata, adevarul continut in toate emotiile mele, in toata lumea
mea afectiva. Veziea functioneaza bine daca las sa drcule liber emopile, in
procesul de acceptare! "t. Problemele la ,veziea indica faptul ca am tendinta de a
rna agata de vechile mele idei, pe care refuz sa Ie las sa pIece. Ma opun
Marele DJcfionar 01Balilor SiA/ecfiunilor - Cauzele subtile ale imbalnavirii
543
schimbarilor, din eauza insecuritatii mele. Am 0 dificultate in a rna adapta la noile

situatll. Vezica mea reactioneaza daca vreau sa evit adevarul, Vreau sa manipulez,
- sa controlez, mai ales la nivelul sexualitajii. Afectiunile la vezica denota faptul di,
traiesc 0 anxietate de mult timp si a sosit momentul sa imi dau drumulla ernotiile
negative, nedorite. Astfel, vezica mea rna va impiedica sa rna inee in propria mea
negativitate. Infectiile urinare sunt semnul faptului ca traiesc multe frustrari,
sufeirnta i nesiguranta, neexprimate. Pot sa simt chiar ~i urii. Este bine sa rna
, investighez, pentru a afla ce anume retin in viata mea si ar fi indicat sa eliberez.
Aceste sentimente rna imptedtca sa fac anumite lueruri, sa actionez. Traiesc 0
perioada de lntrospectie si de pasivitate.: Aceste sentimente pot fi traite intr-o
situatie in care este yorba despre eeea ce imi apartine mie, sau ceea ce consider a
fi teritoriul meu. Ca ~i atunci cand "imi este greats", se tntampla ca, de fiecare
data cand ajung acasa, sa gasesc mizerie ~i dezordine peste tot. Nu rna mai
regasesc acasa, nici pe plan flzic, nici pe plan personal. Traiesc intr-un haos
imens si amnevole sa vad mai dar in viata mea. Am irnpresia ca cineva vrea sa
acapareze ceva ce imi apartine sau ca cineva rna pandeste. Nu stiu cum sa irni
respect limitele. Viata mea este dezorganizata: nu rna mai pot pozlticna, deoarece
mi-am pierdut reperele. Caru! teritoriu [carei familii) Ii apartin ? Vezica
reprezinta, de asemenea, dorneniul relatiilor mele personale, Este posibil ca
'aceste Infectli sa apara, de multe ori, in perioada din jurul Iunii de miere, in
timpul unei relatii complicate si conflictuale sau, cu ocazia unei rupturi. Luna de
miere sau 0 experienta sexuala rna pot determina sa am anumite dificultati, chiar
deceptii, care pot declansa furie sau resentimente fata de partenerul meu, ca ~i
cum acesta ar fi responsabil de Insatisfactia mea; Frica mea de intimitate poate fi
descoperita, in astfel de situatii. 0 relatie pe punctul de a se rupe este;: de obicei,
apogeul cuvintelor "nespuse", al emotiilorrefulate in interiorul eu: este ca ~i cum
"as lngropa in adancul meu, problernele rnele psihologice, provocarid astfel 0
presiune" constanta. Aceasta' presiune risca sa explodeze: 0 creativitate 'slab
exprimata (indusiv cea sexuala) poate determina dificultati Ia nivelui vezidi.
Trebuie :sa inteleg ca, daca rna voie liberade aceasta presiune, oricare ar fi ea, voi
simti, eu siguranta, 0 uurare. Calculii la vezica indica dit de dur sunt cu mine
insumi ~i cat de deconectat sunt de emotiile mele. Acest lucru rna deterrnina sa
.traiesc confuzie ~i indoiala. Daca am nevoie sa urinez tot timpul, inseamna ca
exista 0 presiune permanenta asupra vezicii mele. Exista un prea-plin de emotii.
Ma simt depa~it de ceea ce se intampla in viata mea. Nevoia mea de a urina este
de obicei foarte presanta, prin urmare, traiesc mai multe situa}ii in care rna simt
presat ~i chiar in stare de lirgenta..
Este posibil sa vreau sa ma grab esc sa-mi eliberez to ate emotiile, pentru a evita
"sa fiu nevoit sa Ie traiesc ~i sa mi Ie asum pe deplin. In loc sa am relatii durabile cu
ceilalti, am tendinta de a rna implica foarte putin. Experimentez tot felul de
lucruri noi, vreau sa detin din plin controlul asupra ctiunilor mele, dar imi este
greu sa rna implic ~i sa rna adaptez, pe plan emotional. Dupa ce a trecut un
pericol, simt nevoia sa urinez, pentru a elibera stresul acumulat. In cazul in care,
-;: cantitatea de ufina este mai midi decat de obicei (oligurie) acest lucru
~ !
T:
1
!.
I"
r-,
11
'I
'I
...
.... 1
'1
.,
"r
Ti
TI
-YT'''"1
'1'0"1--'.1-.'
Jacques Martel
544
Marele Dietionar alBoli/or 51 A/eetiunl/or
simbolizeaza faptul ca, relatiile mele personale sunt "uscate", ca i cum m-as afla
tntr-un desert, Aceasta stare este determinata, de obicei, de 0 furie care rna roade
pe dinauntru. Un cancer poate aparea daca decid sa rna "deconectez" de emotiile
mele, asa-zis negative ~isa le alung din viata mea Dad. imi goIesc doar mintea
este ca _si cum nu as vedea _un incendiu care imi distruge casa. In lac sa
caut raspunsurtle in interior, simtnevoia sa le caut tot timpul, in exterior.
Accept! ." sa rna eliberez de _vechilemele credinte i fac loc lucrurilor noi din
viata mea. Accept !.,,- sa investesc din timpul meu i sa rna implic in. relatiile
interpersonale i acceptlv sa exprim toate aceste emotii, care imi deranjeaza
vezica.Imi eliberez emotiile din.trecut, pe care Ie retineam pana acum. Traiesc in
adevar si simplitate. ,
Cistita este 0 inflamatie a vezicii, de obicei Infectloasa, Exista uenle evenimente

sau unele situatii, care rna determina sa imi retin iritarea, frustrarfle i
lnsatisfactfa. Sunt atat de contrariat in asteptarile mele, lncat vezica mea se
tnflameaza, Traiesc 0 presiune foarte puternica, Cistita apare, de obicei, atunci
cand traiesc 0 situatie de ruptura, fie in relatie cu partenerul meu, fie eu un
asociat in afaceri sau cu un membru al famrliei. Simt 0 disperare mare !ji imi este
greu sa irni exprim ernotlile, Exista 0 lupta afectiva, care rna face sa traiesc start
" de raceala si de asprime. Tacerea amplifica sentimentul de neputinta, deoarece
rna simt legat, inlantutt, invadat. Imi impiedic exprimarea emotiilor. Este posibil
sa vreau sa joc un rol de, conciliator intre doua persoane, de obicei, tatal meu ~i
ma~,a m:a. Oa~e est~ rolul meu sa fac acest lucru sau este yorba mal degraba, de
o mtruziune in Ylata lor? Traiesc 0 situatie care rna arde !ji ernotia
corespunzatoare acesteia vrea sa se elibereze. Faptul de a avea 0 ctstlta poate fi
, un lucru benefic, intr-un anumit sens,deoarece tulbura relatiile sexuale, care
devin mai rare. Traiesc un conflict cu partenerul meu i furia mea se manifesta
intr-un mod subit i exeesiv. Iml este greu sa im! gasesc locul, spatiul meu vital, in
cuplu. Arde de nerabdare fata de cineva sau intr-o anumita situatie,
. Acceptlv faptul ca este foarte important sa rna relaxez pentru arna elibera,
deoarece, daca rna retin imi blochez energia, din cauza fricilor. Nemultumirea
mea fata de evenimente, care produce 0 tensiune nervoasa, duce la inflamarea
vezicii. Acceptjv sa traiesc rnomentul prezent Ia maximum ~i imi dau seama ca
~in.d deschis, pot sa gust din minunatele experiente care apar. Actionez si merg
mamte. .
'
VEZICABILIARA Vezi ~i:CALCULI BILIARI, FICAT [AFEqIUNI ALE]

Vezica biliara este un rezervor membranes, situ at sub ficat, un de se acumuleaza
hila pe care 0 secreta ficatul. Aceastabila eli.inina substantele toxice din intestin.
BHa simbolizeaza eliminarea emotillorsl a experientelor negative pentru mine.
Ea reprezinta puterea mea de a-mi asimila i de a-mi digera emotiile, pentru a rna
implini pe deplln.Dlflcultatile care pot aparea tnacest caz suntlegat de anumite
"modele" emotionale i mentale, care sunt pline de amaraciune i de iritare fata
de viata mea sau fata de cellalti, Daca aceste modele se fixeaza _ise tntaresc, se
pot transforma in calculi biliari. Daca vezlcabiliara nu functioneaza bine, acest
lucru poate decurge din nesiguranta mea sau din nelinistile mele legate de 0
persoana pe care oiubesc. Atasamentul fata de aceasta persoana rna determina
sa traiesc emotii pe care imi este greu sa le gestionez si sa mi .le asum, Plecarea
[moartea] unei persoane devine pentru mine un eveniment foarte dificil i 0
sursa pentru ranchiuna: de multe ori dintr-o astfel de situatie decurg conflicte
legat
impartirea
mostenirii,lmi
Vezica
poate
deranjata,
asemenea,i de
situatiide de
'conflict, deoarece
este biliara
teama ca
"imifipierd
p,artea cuvenita'"
ca
trebuie_sama des part de Iucruri sau de persoane dragi sau exista riscul sa-mi fie
dipite. Tr~iiesc 0 corifuzie i 0 ambivalenta fata de emopile mele. Imi este greu sa
discern i sa vad dar emotiile i responsabilitaple mele i sa acponez corect. Am
impresia ca trebuie sa-mi justific tot timpul actele i sa percep situapile din viata
mea ca fiind "nedrepte", ceea ce'imi provoaca multa furi~. Devin amar, chiar
furios, fala de anumite perso~ne, situa}ii sau gesturi, uneori ajung chiar sa Ii
detest ~i sa caut 0 revan~a. Am impresia di mi se incaldi spatiul vital. Furia, care
de obicei ramane tacuta, ~i supararea rna determin sa rna retrag din lume.Traiesc
multa animozitate. A vrea sa rna exteriorizez ~i sa arat Imnii intregi .de ce sunt,
dar raman inchis in carapacea mea. Acest lucru rna dispera.
Accept!." sa rna eliberez de aceste sentimente amare, 'iritante. Trebuie sa
consider, fiecare experienta, pe care 0 traiesc,ca pe 0 ocazie de a rna cuno~te mai
bine i de a-mi folosi sensibilitatea tntr-un mod pozitiv i creator, in lac sa ii
controlez ~i sa Ii manipulez pe a'ttii. Doar prin exprimarea sentimentelor mele
interioare i prin aceeptarea experientelor trecute, care m-au marcat, voi put:ea
sa rna eliberez i sa traiesc in pace.
'
.
,.
'
de
-;
-1
545
VEZlcA - CISTITA Vezi ~i:ANEXAIII
1244.
1243.
_.-,---"'""!
Cauzele subtile ale imbolnavlri;
1245.
VIEIU!I, PARAZITI
MICOZA
'
1246.
VITILIGO
Vezi:PIELE-
1247.
VIOL Vezi~i:ACCIDENT,FRIcA.
Veri: PAR-
TEN, INTESTINE -
'COLON jTENIA, PICIOARE- "

_-
vrnUGO
Violul este 0 agresiune care poate provoca un dezgust fata de sexuaiitate sau 0
deceptie fata de sine. Poate fi legat de 0 culpabilitate puternica fata de sexualitate,
m(;liales la nive) mental, "de teama de ce s-ar putea intampla!" Violul la care
face~ r:t'er!re aid, este legat de sexualitate, adica de un raport sexual impus, tara
conslmtamantul persoanei respective. Chiar daca nu am trait 0 astfel de
experienta pe plan sexual, este posibil sa 0 fi trait in alte aspecte. Dadi, de
e~emplu: mi s-a ~~at ceva, este posibil sa traiesc un sentiment cai cum a fi fost
vI~lat. YlOlul pSlhlC poate fi la tel de gray ca i violul fizic: trebuie sa invat sa nu
rna ma,l las abuzat. Felul in care Ii las pe ceilalti sa rna trateze, in ceea ce prive~te
gustuflle mele personale, ideile mele, valorile mele, poate fi perceput ca un viol.
Pot trai ~ situatie de viol i in cadrul unui mariaj. Daca am fost supus unui viol
sau u~Ul abu~ sexual, analizez daca ignoranta mea in ceea .ce privete
sexuahtatea, chlar dadi este incontienta, era atat de mare, incat am "atras" (pe
1"
r- "
"I
"'I
--so-
-,-,"
""T"
-,------..,-----: -. ---:- --:- ---.,,----;------,- T
---; l
-:- T -T
,----,,----y----.---..
....;.
Jocques Mortel
Morele Dictlonar 01 Bolilor ~IAjectiunilor - Couzele subtile ole Tmbolniivlrii
546
n:
plan energetic) aceasta sltuatie, ca pentru. a. m~ elibera de ? ica sau, p~r ~i

simplu, pentru a nu mai fi abuzat. Este posibil sa fi avut pulsiuni sexuale foarte
puternice, dar Imi interzic~am:a n:_i Ie asum. Am te~din~~ de!
~rea moale, p~~a
tntluentabtl: este mai simplu sa rna supun celorlalti, decat sa imi afirm p~opru!e
mele nevoi. Astfel le voi castiga. iubirea. Simt 0' angoasa la ideea de a. mtra m
, contact cu emotiile mele,. care ma paralizeaza, Nu ain tncredere Ill, mine. Am
impresia ca nu pot tdii decat dac~ am pe cineva in viata mea ~i u?e?ri su~t gat~
, sa platesc (in toate sensurile euvantului) foarte s:un:p pe~tru a pr~ml.afe~~une ~l
, tandrete. La nivel constient, nu am vrut aceasta sttuatre, dar trebuie sa inteleg
functionarea subconstientului, pentru a-mi da seama ca, acesta poate program~
, un eveniment, pentru a rna elibera de fricape careo simt. Trebule sa fiu atent, s~
nu rna consider vinovat de ceea ce mi se tntampla, ci sa tncerc, mat dagraba, sa
. aflu de c;emi s-a tntamplat asa ceva, pentru a rna ajuta sa vindec rana deschisa in
mine. in cazul in care cred (sau mi s-a SIlUS) ca. voi fi marcat pentru tot restul
vletii mele de aceasta situatie, ar fi foarte bine sa incep sa cred imedi~t ca .ESTE
FALS.Exista mijloace de a te vindeca complet dupa 0 asemen,ea sltuatte, N~
va mai ramane decat amintirea acelei situatii, istoric vorbind, dar nu va mal
exista suferinta, tristetea, furia, supararea sau ura, deoarece toaate se .vo:
. vindeca, printr-o con~ti~ntizare" la nivelul inimii ~i prin, tntelegerea asociata
acesteia.
.'.
Am tncredere In posibilitatile infinite pe care viata mt le ofera ~i inva~ sa Imi ocup
10cu1 cuvenit, sa rna pozitionez. Astfel, voi deveni stapanul absolut al
evenimentelor din viata mea.
' .'
"
Pentru a rna vindeca, trebuie sa ies din starea de vieti_!lla, sa ina
responsabilizez ~i sa acceptlv sa ridic valu) de pe trecutul meu. Incepand de
acum, nu mai' fug ~i rna privesc direct in ochi.
'.
"
.' ,
Acceptl'" sa gas esc In interiorul meu siguranta ~i foqa de a rna recunoa~te, In
calitate de fiinta umana, indrumata ~i protejata tot timpul. Las in urma mea
aceasta experienta traita, fiind co~ient di persoana care a fost im~lic~ta in ac~a
situatie, va cauta ~i ea, sa i~i depa~easdi sentimentul de neputinta. Redevm
stapan pe viata mea ~i devin total autonom. Trebu~e sa ma respect pe ~min~
insumi pentru ca ~i ceilalp sa rna respecte la randul lor. Doar daca. VOl
experimenta iubirea, in fiecare gest ~e car~ iI. fac~,voi" ~~t~a experi~ent~
fericirea, in fiecare moment Astfel, pot sa contnbUl la 1mbunatatltea COn~lln!el
familiei mele: sentimentele de inferioritate, de neputinta, de victim; pe care Ie .pot
trai unii membri ai familiei mele, vor fi diminuate. Faptul de a dezvalui secretul ~i
de a rupe tacerea aduee a eliberare foartemare.
fi
1248. VOCE
1249.
"agar" in -ceva, Traiesc un blocaj emotional, 0 emotie puternica si imi retin

.agresivitatea. Deoarece gatul este legat de centrul de energie al adevarului, al
'. comunicaril ~i al exprlmarii de sine [chakra gatului), rna simt blocat de.un adevar,
pe care imi este greu sa iI asimilez si de convingerile mele personale. Traiesc in
. functie de structuri .foarte clare ~i uneori rigide. Perceptia mea asupra muncii, de
exemplu si convingerea cii "trebuie sa muncesti din greu pentru a reusi in vlata"
determina un surmena], care se manifesta, printre altele, printr-o raguseala. lau
calmante sau stimulenti, precum cafeaua, alcoolul tigarile etc. ~i, cand efectul
acestora dispare, raguseala apare din nou. Obosea1a pe care 0 simt amplified
nelinistile ~i grijile pe care nu voiam sa Ie vad, Este ca si cum vocea mea ezita sa
scoata sunete, deoarece mi-e teama di rna voi izbi de un zid; nu mai stiu ce sa
spun, deoarece rna simt putin "nebun" .
Accept t" faptul ca am nevoie de 0 pauza si de timp de odihna pentru a rna
reface. Fiind odihnit, situatiile si evenimentele i~i reveni la proportiile lor reale;
voi fi mult mai obiectiv ~i mai lucid pentru a Iua deciziile necesare. Pot sa cat ~i sa
Imi eliberez astfel voeea ~i exprimarea de sine.
1250.
~i sa folosesc cuvinte care nu respectau realitatea mea. Daca, de exemplu, sunt a

femeie, care nu a putut sa spuna ca era insarcinata, exista un stres imens care s-a
Inregistrat, din cauza faptului de a "nu spune", de ascunde ceva. Dupa acest
moment, dnd apar situatii asemanatoare sau imediat ce ma sitnt intr-o situatie
de stres, am 0 dificultate de a vorbi. Ma simt inferior celorlalti. Este greu sa rna
exprim, deoarece imi este teama di nu voi fi la in1:Upme.Poate vreau sa joc un rol.
Armonia sau dizarmonia In care SUNT depind de calitatea vorbelor mele, de
alegerea cuvintelor. Daca ceea ce spun este melodios, vorbesc din inima"', daca
bucuria, optimismul, Ineurajarile ies din gura mea, voi atrage soarele. Dadi insa,
vorbele mele sunt rautacioase, negative, pline de furie, distructive, atrag astfel
nori negri, furtuni ~i intemperii. Alegerea imi aparPne !
1251. VULVA Vezi
RAGU~EALA
-r--,.- -
"
!
~i:BUZE
Vulva reprezinta ansamblul organelor genitale externe ale femeii. A~a cum
buzele sunt considerate poarta gurii, labiile vaginului reprezinta buzele
aparatului genital. Un sentiment de gol, de epuizare, de slabiciune poate provoca o
inflamape (vulvita) sau alte tulburari ale vulvei. Ma simt vulnerabila,
neputincioasa, resping orice' contact fizic, sunt lipsita de bucurie interioara. Ma
inchid in fata placerii. Angoasa ~i fricile determina inflamapa vulvei, de multe ori,
in momente in care am fost nevoita sa iau mai multe decizii. Am obosit sa iau
decizii ~i aceasta afecpune indica neputinta mea, impresia mea ca sunt diminuata,
Atunci ca,nd timbrul meu vocal devine surd, zgariat sau l1ar~ait, am vocea
ragu~Wi (disfonie). Ragu~eala simbolizeazafaptul ca sUfar de epuizare ~e~tal~
~i fizica. Exista ceva ce rna Impiedica sa vorbesc, rara sa simt obstacole, tara sa rna
"I "!"T'l
VORBIRE Vezi ~i:AFONIE
Vorbele pe care le rostesc in prezent imi creeaza viltorul. Se spune ca gandlrea

creeaza ~i verbul (vorbirea) manifests. Astfel, atunci cand vorbesc, Imi fae
concretizez gandurtle pe plan fizic, ca ~i cum vorbirea ar deveni materiala, Daca
am 0 dificultate Iegata de vorbire, de a-mi alege cuvintele pentru a exprima ceea
ce tralesc, pot sa rna intreb In ce situatie am fost obligat sa nu spun nimic, sa mint
(50053 ...) Vez;:AFONIE
VOCE -
547
... T
"'I
'I".
-:
:'
'1 -,
...-...'"
T--.--&
....
~-
--r-r", -:. 1"!
Jacques Martel
In fata evenimEmtelor. Am' 0 dificultate in ~ rna exp~ima lei'nive:u~.i~~ii.

~n
relatiile intime cu partenerul meu ~i nu mal vreau sa fimaproplap. raml.e din
trecut sunt inca prezente ~i prefer sa am un anumit control asupra corpului meu
si asupra emotiilor mele.
....
..'
... '.
..
.'
Acceptlv sa rna simt valorizata i acceptlv rasponsabilitatea alegenlor mele.
..
,.
, MareJe Olcfi(!nar al Bolilor ~l A/eCfiunlIor - Cauzele subtile ale imbolniivlrll
549
CORP (iN GENERAL) vezi ~i PART) CORESPUNZATOARE

lata parple corpului ~i semnificatia metafizica general atasata fiecarela.
PARUL
PIELEA CAPULUI
CAPUL
OCHII
URECHILE
NASUL
BUZELE
DINTII .
.GATUL.
GATUL (INTERIOR)
UMERII
BRATELE
,. COATELE
, DEGETELE
INIMA' .
SANGELE
SAN II
PLAMANII
STOMACUL
FUNDUL
ARTICULA TIlLE
.
PIELEA
OASELE
INTESTINE
, RINICHI
PANCREAS
FICAT
GAMBELE
GENUNCHII
PICIOARELE
FORTAMEA
PARTEA MEA DIVINA
" INDIVIDUALITATEA MEA
CAPACITATEA DE A VEDEA
CAPACITATEA DE A AUZI
CAPACITATEADE A SIMTI PERSOANE SAU SITUATII
.. CEA SUPERIOARA E LEGATA DE PARTEA FEMININA
CEA INFERIOARA DE PARTEA MASCULINA
DECIZIILE
CELE.LEGATE DE PARTEA FE MIN INA IN PARTEA DE SUS,
CELELEGATEDE.PARTEA MASCULINA, lOS .
FLEXIBILITATEA, CAPACITATEA DEA VEDEADIN MAI.MULTE '
PERSPECTIVE SITUATIILE DINVIATA
LIMBAIUL VERBAL SI NONVERBAL, CREATIVITATEA
CAPACITATEA DE A PURTA RESPONSABILITATEA CAPACITATEA
DE A PRIMI OAMENII SI SITUATIILE. ELE SUNT
PRELUNGIREAINIMII. SERVESC LA EXECUTAREA ORDINELOR
AUL.EG,ATURA CU CEEA CE FAC, CU r-iUNc:AMEA
FLEXII}ILITATEA DBA SCHIMBA D.IRECTI_AINVIATA
MICILE DETALII COTIDIENE
.
IUBIREA
BUCURIA DINVIATAMEA
PARTEAMEAMATERNA
,
, NEVOIA DE SPATIU, DE AUTONOMiE .
CAPACITATEA DE A DIGERA IDEI NOI
SUPORTUL, SUSTINEREA MEA
FLEXIBILITATEA, CAPACITATEA DEA MA PLIA PE ANUMITE .'
SITUATII DE VIATA
.
LEGATURA DINTRE INTERIOR SI EXTERIOR, ECHILIBRUL
STRUCTURA DE LEG I SI PRINCIPII ALE LUMII iN CARE TRAIESC
CAPACITATEADE A RENUNTA LA CEEA CE IMI ESTE INUTIL
SEDIUL FRICII
BUCURIA CARE ESTE IN MINE
SEDIUL CRITICII
CAPACITATEA DE A AVANSA iN VIA'}'A, DE A MERGE SPRE
SCHIMBARE SI EXPERIENTE NOI
FLEXIBILITATEA, MANDRIA, ORGOLIUL, iNCAPATANAREA
DIRECTIA, iNTELEGEREA MEA $1 A VIETH
"1111"1
1
1"1
..
,.,
'1
.,"!
Jacques Martel
550
Marele Dletionar al Bolllor 11Afeetiunllor - Cauzele subtile ale Fmbolnavlrii
551
Anexa2
Lista principalelor
Abces
Accident
Alcoolism
Alergii
Alzheimer
Amnutare
Anaoasa
Anorexie
Artritii
Articulatii
Bulimie
Arsura, febra
Cancer
Celulita
Dependenta
de tieari
Afecpuni : ale
inimii
Cramne
Iritatii
Diabet
Diaree
Durere
Eczema
Bntorsa
Sufocare
Cane:rena
Incontinenta
Infectii
Nerv sciatic
Saneerare
. SIDA
Ticuri
Torticolis
Tumora
afectfuni ~i semnlflcatla lor
Anexa3
dificultatea de a exprima ceva ce rna ii"ita

. vinovatie
incercarea de a fuzi de responsabllitati, frica de a fi ran it "din nou"
frustrare
fata unei persoane, sau eveniment asociat produsului
alerzen
dorinta de a fugi de realitatea acestei lumi
o mare culnabilitate
credinta ca sunt limitat
"
stima de sine scazuta, dorinta de "a disparea''
critica si autocritica
linsa de flexlbilitate
dorinta de a umple un vid afectiv
furie
frica sau culoabilitate, dorinta inconstienta de a nu mai trai
frica de angaiamente, retinerea emotiilor din trecut
vid interior
'.
B~~
in
..A~:st:boli sunt in mod obisnuit legate de furte san de frustrare, se asociaza Inflarnatiei,
lata cateva exemple
.
'.. .
amigdalitii
apendicitii
artritii
"
bronsita
bursita
colita
conjunctivitii
cistitii
gingivitii
hepatitii
laringitii
mastitii
otita
poliomielitii
uretrlta
lipsa iubirii de sine sau a Iubirii
fata de ceilalji
tensiune
nerabdare, insecuritate
tristete
resoinaerea solutitlor ce mi se ofera pentru a avansa in vlata
"
autonedeosire
refuzul de a avea contact cu cineva drag
rezistenta fata de 0 situatie
linsa snatiulul vital
ura, ranchiuna
-,
dorinta de a controla totul
frustrare
insecuritate material
pierderea bucuriei
..
culoabilitate cu privire la dragoste si sexualitate
tensiuni interioare
evit sa vad ambele fatete ale unei situatii
SOC emotional
'
vaglntta
'
a carordenumtre are termlnatia "ITA"
'
'
'
"
.,-r~
~
J ---,
'I
""T"""T
-.....
1'"
l'
"I
-t
1 , ...r.-
1'1
l "'...1- .............
........
55Z
Mareie DICf/Onar 01 Boillor JI A/eCflunllor.
Couze/e subtile (lIe fmbalniJvlrll
.Bibliografle
Anexa4
Boli a carol' denumlre are termmatia
"OZA".
1. Arnold Roland, La symbolique
Aceste bali sunt neinflamatorii. Daca am 0 astfel de boala, traiesc 0 situatie in ~~ carela
imi pun frane, caci dau prea mul~ ~tenp~ .li~itelor int~r.ioare sa~ ~xte~oar~ .. Nu
tndraznesc sa actionez, cad sunt sensibll la criticile celorlaltt, iar aceasta tnertte ma face
sa fiu negativ ~i deprimat
Exemple Artroza
Ciroza
Cuperoza
Fibroza
2.
des maladies, Ed. Dangles, 2000
Balch lames F., M.D. Balch Phyllis A., C.N.C., Prescription
for Nutritional
Healing,
Avery publishing group inc., 1990

3.
BeerlAndt Christiane, La clefvers
l'autoliberatton,
Ed. Altima
4.
Bo~rBeAu Lise, Qui es-tuj, Ed. Ecoute ton Corps, 1988
S.
Caffin Michele, Quand les dentsse mettent
a parler,
Ed. Guy Tredaniel, Ed. de la
Maisnie, 1994
Lordoza
Micoza
Nevroza
Oseoporoza
Scleroza
Scolioza
Tromboza
Tuberculoza
553
6.
Charpentier
7.
de Surany Marguerite,
Pour urie Medectne de l'Ame, Ed: Guy Tredaniel,
8.
de SurAny Marguerite
et Jean-Claude JourdAn, Les deux inseparables
'9.
drAnSArt Philippe, La maladie cherche
Gerard, Les maladies et leurs emotions,
a me
Ed. de Mortagne 2000
1987
guerir; Ed. Le Mercure dauphinois
1999,2000
10. duhAime Bertrand,
L'humanite
Metaphysique,
A.U.M. Les ateliers
universels
de
motivation
11. Dunne Lavon

12. Dupont
J., Nutrition
Michel,
Almanac (Third Edition), MCGRAW-HILL, 1990
Dictionnaire
medecine, Larousse-Bordas,
historique
des medecins
dans
et hors
de la
1999
13. Fiammetti Roger, Le langage emotionnel
du corps, Ed. Dervy 2004
14. Fleche Christian, Decodage biologique des maladies, Ed. Le souffle d'or, 2001
15. Hay Lousie, D'accord avec mon corps, Ed. Vivez Soleil, 1988
16. Hay Louise, Transformer
Votre vie, Ed. Vivez Soleil, 1990
17. Hay Louise, L'amour sans condition, Ed. Vivez Soleil, 1992
18. Muller Brigitte et Hardt H. Gunther, REIKI, Gueris tol-meme,
Ed. Le courrier
du
Livre, 1994
19. Odoul Michel, Remy Portrait,
Cheveu, parle moi de moi. Le cheveu, fil de l'ame,
Ed. Dervy, 1997

20. Odoul Michel, Dis-mol OU tu as mal, Ed. Dervy, 1999
21. Rainville Claudia, Metamedecine,
22. roSSette cAzel Alain, Bncyclopedie
_..
"T
la guerison
a votre
portee, Ed. FRJ, 1995
de decodage biologique, Ed. Holoconcept
"!
<
:
";
Jacques Martel
554
Marefe Dictianar a/Boti/or ~j Afec:fiunilor.
Cauzele subtile ole imba/nallirll
555
23. Sabbah Claude, La Biologie des etres vivants decrite sous forme d'histoire
naturelle, notes de cours, seminaires 1, 2, 3, Ed. Holoconcept, 1997
24. SMpiro Debbie, The Body mind workbook, Element Books limited, 1990
25. SMpiro Debbi,e, L'intelligence du corps, Ed. Dangles 1998
26. SMrAmon Shalila & Bodo
J. BAGINSKI,REIKI Guerir, Reequilibrer grace a la
Force de Vie Universelle, Ed. Guy Tredaniel, 1991
Despre autor
27. Vereeck Estelle, Dent qui pousse, dent qui parle, Ed. Quintessence_2002
28. Crane-Colonne, union de l'ame et de l'esprit,
Ed. Guy Tredaniel, 1992
29. Dictionnaire des noms illustres en medecine, Doeteur Antoine Colin, Pro dim Ed.Librairie, Bruxelles, Belgique 1994
30. Dixel..
'
Le dictionnaire illustre,
Dictionnaires Le Robert, 2010
.....
.
31. Dictionnaire encyclopedique alpha, ~d. Gram~ont SA, Lausanne, .1982

32. Larousse medical, Ed. Larousse 2006
~3. Le grand dictionnaire collegial de decodage biologique, 2e Ed., Rassemble par
Eduard Van den Bogaert, Asbl Teligate, avril 2004, Bruxelles.
34 ...Le.nouveau petit Robert, Ed. ~aul Robert
- 35. Wikipedia, I'encyclopedie libre - www.wikipedia.org
Nascut la Montreal in septembrie 1950, Jacques Martel si-a terminat 'in

1977 formarea de inginer electrician la Universitatea Laval din Quebec. In
parallel, lntre 1978-1988 s-a specializat 'in vitaminoterapie,
abordare
ortornoleculara ce urmeaza 0 abordare holistica a flintei umane. In 'aceasta
perioada, cu titlu benevol, este membru activ in randul unei mlscari dedicate
cunoasterlt de sine, se ocupa de seminarii si conferentiaza. In 1987 urrneaza 0
formare 'in cadrulColegiului de prezentatori de radio si televiziune. In urmatorii
2 ani participa ca ~nimator la nurrieroase emisiuni televizate pe tema sanatajii ;;i
a starii de bine. In 1990 devine fondatorul Centrului ATMA.In 1993 devine
!llaestru REIKI iar intre 1994-1998 este presedintele Asociatiei Canadiene REIKI.
In . 1990 incepe formarea ca "rebirtheur" profesionist la _Institutul Helena
Marcoux.
In .ianuarie 1991 se naste proiectul acestei lucrari, A mai scris "Intre
Spirit si Inima" dar si alte lucrari, multe imprimatepe CD-uri, incIusiv destinate
meditatiel ghidate.
- --, ---:--.-~r-r~"'T"---r--,--.r-'--.-I-.--'
1
..
"
'-s-~
......I
Marele Diqianor a1801/l0r ~i AJeqiunifor - Cauzefe subtile ale imbolnlWirii
557
. Jocques Martel
556
20,00 lei
Credeam ea este de ajuns sa te iubesc- J.Salome
25,00 lei
De ee este atat de dificil ...- j.Salome

Oriee carte este
fereastra dinspre lume spre tine.

Deschide-o !
.Despre
angajament
si
responsabilltate- Lise
Bourbeau
Oespre emotii,
sentiment si iertare-Lise Bourbeau
.
. _
Despre friei si credinte-Lise
Pret(RON)
CARTI
6,00 lei
18 Poezii - Clara Toma

Clara Toma
15,00 lei
personal T.Q Dumont
14,00 lei
Agenda cu citate si tmaglni color -Redeseneaza-ti

viata -Clara Toma
.
'...
. Aschia nu sare departs de trunchi-J.A.Benoit
10,00 lei
Armonia dintre trup,minte,sufletArta si stiinta magrietismului
,.
mai bun-Lise
25,00 lei
16,00 lei
Oespre relatiile parinti copil-Lise Bourbeau
16,00 lei
Despre senzualitate
'16,00 lei
Buburuza Ruza si ciupercuta
Cuta-Clara Toma
Carte despre bradut- Claudia si Daniel Beimel
8,00 lei
pe intelesul
Corpul tau spune iubeste-te-
celor
mid-
10,OQ lei.
Toma
Toma
Dumnezeul meu-Lise Bourbeau
Iubire, iubire, iubire-Lise Bourbeau
15,00 lei
16,00 lei
6,00 lei
lstorii Ia 0 cafea eu ciocolata-Cristiana

LevitchiCristiana Levitchi .
11storii la umbra unor castele-Cristiana Levitchi
Iti multumesc,
..
15,00 lei
'Imbunatateste-ti
relatia cu tine si cu ceilalti prin
psihoastrologie-Cristiana
Levitchi
Istorii eu parfum de leandri-Cristiana Levitch! .
6,00 lei
15,00 lei
.
7,00 lei _
7,00 lei
7,00 lei
29,00 lei
.. 25,00 lei
': Iubirea e una-Clara Toma

6,00 lei
Lise Bourbeau
15,00 lei
..
Inimioara si ursuletul zambltor-Clara
10,00 lei
Toma
'15,00 lei
6,00
.' Ganduri puse-n randuri-Clara
25,00 lei
nonverbal-Clara
15,00 lei
Fabule - Esop
lei
20,00 lei
Cine esti tu?~Lise Bourbeau
sale
Exprimari in alb si negru-Clara Toma
14,00 lei
Cele 5 ram- Lise Bourbeau
zz.ooter
Este bine pentru tine prin terapii alternative
8,00 lei
Brunton
Bourbeau
Fericiti eel care comunica- J.Salome
3,00 lei
Carte des pre curcuheu-Cla,ra Toma
si sexualitate-Lise
cunoscand . .trasaturile
Educa-ti . copilul
. psihoastrolngice--Crlstiana
Levitchi
-..Elogiul casatonei-Cfdnger
7,00 lei
.,
22,OOle.i
Comunicare relationala
J.Salome
Confesiune- Clara Toma
Despre relatiile intime-Llse Bourbeau
~ Fericirea se poate-Clara Toma
Basmul in gradinitele Waldorf- N.Avramescu
Comunicarea
16,00 lei
25,00 lei
.25,00 lei
Ce este karma?-Paul
Bourbeau
15,00 lei
Asculta,mananca
si .inceteaza sa controlezi -Lise
..
Bourbeau
Asculta-ti corpul in continuare- Lise Bourbeau
Asculta-ti corpul,prietenul
tau tel
Bourbeau
Aura umana- Swami Panchadasi
16,00 lei
Dorinta intre magie si realitate-A. Lucian
. .
..
16,00 lei,
6,00 lei
Jurnalul bucuriilor marunte-Clara
Toma
10,00 lei
20,00 lei
-;
.,
')
!!
',.,."",
.,.- .. - ...
':'
-,
-,
-I
.....
Jacques Martel
558
Marele Dictionar 01 Bolilor SlAfec,iunilor
[urnalul meu de bebelus- Clara Toma

-, La capatul tramvaiului
'15,00 lei.
44-ClaraToma
. 18,00 lei:
Lumea astral-SiPanchadasl-
o viata
6,00 lei
pentru avorbi desprenoi .. msm. e~
J '.S~Iorne>
-Pentru 0 viata mai linistita alege sa nu eontrolezi .r

ehiar totul-Ch.Chaille
Piti la munte si la mare-Eflasandra
15,00 lei
Povesti pentru
-- -- lSalome
Povesti
7"
pentru
ate'
iubi-
a ne vindeca,
povesti
pentru a
al blilor si afectiunilor.
5,00 lei
Cauzele
60,00 lei
5 LEI
5 lei
lIeu
0,50 lei
.25,00
-Cristiana
~JL~e~v~it~eh~i~,~C~lar~a~T~o~m~a~~~~~
.. Traind eu cei apropiati- j.Salome
8,00 lei
-t~~nn~
~
'.
19,00 lei
-Traind cu eeilalti-J.Salome
19,00 lei
Traind cu tine insuti- l.Salome
1'1,00 lei'
prin
in ritmuri,
~~N~.A~vr~am~es~c~u~~~~~~~~
Pentru comenziIe adresate Editurii Ascendent

Incapand cu 1 octombrie 2012,
beneflctatt de un CADOUla FIECARECARTEcomandata,
10,00 lei
amandoi . (ghid)
Un an de constientizari
corpul-Lise Bourbeau
OFERTA!!!
lei
15,00 lei'
Stiinta de a deveni bogat-J.Allen

pentru'
Detalii despre aeeste publicatii gasiti pe www.edituraaseendent.ro

Puteii comanda pe e-mail offiee@edituraaseendent.ro
sau la telefon 0747085371.
_- 10,00 lei:
Si Dumnezeu poarta negru uneori .
si joeuri
5lei
23,00 lei
. 20,00 lei.
Si daca am fi noi insine cine arsuferi?- [Salome -
1111111111'1
Toma
--Seeretul succesului-W.Atkinson
Versuri
magic-Alexandru
Carti postale cu imagini florale si din natura
pentru
doi
20,00 lei
Felicitari eu imagini si citate
24,00 lei'
-- - Realitatea finala- Balogh Bela
in
Levitchi, Clara Toma
:.
a iubi, povesti
.. creste-j.Salorne
Joe
Despre iluzii, mituri-Cristiana
Saeuleti eu vorbe de duh (seturi de 12 carti postale

si felicitari cu imagini si citate ambulate in saculeti
de eadol!)_
Vorbe de duh ...de daruit (ravase cu
citate
ambalate or!IDnan
3,00 lei
.h. --p--o--v-'-e"""st7:'i-d-=-e-s--pp-~r-oe:-::r--va:---:d:-et:J-="ces-:t::iis~-='rip:=-,r=e--:s;::p::e::?r:2aQn:3t~f,eO~l-fIO ~ lI:lli;;e:ii

_.
16,00 lei
subtile ale imbolnavirii1a~ues

Martel
Timpul iubirii-calendar perpetuu pentru aniversari
si sarbatori
- -~~p-o~ez~i~i~fu-~~ti~tl-U~-D~.~B~ei~m~e~I~--~'~--~~~--~~~5,nO~0~1;;ei~~
[Salome
Bourbeau
Marele Dictionar
.. 3;00 lei
.Patania puiului de caprioara-Lillana i\}i
559
Despre bani si abundenta-Lise
Iubirea ingredientul
..23,00 lei
.
Cauzele subtile ale Fmbolnavlrii
metoda
Asculta-ti
de-a lungul .a:n~lui~
~~
.,=:.25,00 lei.
Cadourile sunt alese de Editura $i eonstau in reviste de dezvoltare personala

(numere de colectie], seturi de diI1i postale cu citate, agende sau dirti.
Cadourile se trimit garantat, odata eu cartile comandate.
Pentru eomenzile de peste 100 lei, costurile de expeditie sunt suportate de
Editura Ascendent. Pentru comenzi de valoare mai mica, taxele de expeditle in
valoare de 15 lei se suporta de catre cumparator,
22,00 lei
-l~1A~~:;--~
-.
Livrarea catre dvs se face prin curier rapid,

in maxim 3 zile de la plasarea eomenzii.
Voeea interioara-RStanciuleseu
..
Vorbe fara glas-Cristiana
Levitchi, Clara Toma
starea ta de bine- ClaraToma
.20,00 lei
"14,00 lei
20,00 lei' Un dar pentru
V
a
l
n
v
i
t
a
m
s
a
l
e
c
t
u
r
a
t
i
p
a
s
a
j
e
d
i
n
e
a
r
t
i
l
e
E
d
i
t
urii Ascendent
pe www.eartideschise.wordpress.com
.
Asteptam pe aeest blog parerile dumneavoastra

cartile citite .
1
.
despre

Jacques Martel Marele Dictionar Al Bolilor Si Afectiunilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Jacques Martel Marele Dictionar Al Bolilor Si Afectiunilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

.. ,..

,'" .... o<-::_ ..

Marele Diet/onar 01Bolllor ~1A/ec:tiunilor.

Cauzrde subtile ale rmbolnoviril

des malaises et des maladies

Nouvelle edition revue et augmentee

.Exprimart ... editoriale

2007 - Editions Quintessence

Pour Ie Canada; Editions Atrna internationales

Eu ered ea Sanatatea este 0 zestre eu care venim pe lume fiecare: Sursa

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

I. Anghel, Doina (trad.)

Editor: Clara Toma

Toate drepturile apartin Editurii Ascendent

Copyright@2012 Editura Ascendent

lar toate aeestea incep sa se manifeste in .viata .noastra odata eu

+-" ,.~ ..........

Marele Dictionar alBoli/or 5i AfeCfiunllor - Cauzele subtile ale imbolniivirii

atarnand pe langa noi a neputlnta, Cautam iesirea cu disperare si ajungem adesea

San~tate i Armonie va doresc !

Mme Nicole Gagne

Tatalul meu: Noe Martel

, Maiele Dlctionar al Bol/lor If Afectlunilor.

Cauzele subtile ale fmbofnavlrll

Aceastii carte este dedicatii celor care cautiiAdevarui

Marele Diq;onor 01Bali/or 5; A/ectlunilor - Couzele subtile ole imbolni'ivlrll

Sanatatea a fost intotdeauna un subiect de preocupare pentru mine. De

sentiment de tristete profunda sau de dezgust puternic fa~a de 0 situatie pe care a

MareJe Dietionor 01Bolilor fi A/ecfiunilor

la a concretiza aspectul logic !)i rational a lucrurilor. Fizica rn-a invatat ca la

Couzele subtile ale fmbolniivirif

cu Dumnezeu", Ceinteleg eu din acest pasaj este ca determinarea mea de a trece

Ma;ele Oit;flonar al Bolilor gl Afectiunilor

Cauzele subtile ale Imbolnavirii

Marele Dicfionar alBolitor ~iAfectiunilor

Cauzele subtile ale imbolnavirii

ALZHEIMER (boala lui ..) vezi si: AMNEZIE, SEN/LiTATE

AM ENOREE (absente menstruatiel]

A SCUIPA SANGE vezi: SANGE ....................................................................

AMFETAMINA (consum de ) Vez;:DROGUR/

ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL Vezi: CREIER

ACIDITATE GASTRICA Vezi: STOMAC-ARSURI

AMIOTROFIE Vezi: ATROFlE

AMPUTARE vezi si: AUTOMUTILARE ;

ACUFENA Vezi: URECHI

ACUMULARE UCHID SINOVIAl

AFONIA SAU STINGEREA VOCII

AFTA Vezi: GURA - AFTA

AHILE Vezi: TENDONUL LUI AHILE

vezi: ~i GUTA, REUMATISM

AlEXIE CONGENITALA {cecitate verbals]

AMIGDALlTA Vezi si: GAT, INFECTII

vezi si: MEMORIE [PIERDEREA MEMORIEI]

vezi si: jl.RTICULATfI [IN GENERAL], PARALIZIE [IN

ANEMIE Vezi: SANGE - A,NEMIE

ANGINA (in general) Vezi si: GAT [DURERI DE }

ANGIOM (In general) Vezi $i: PIELE ..:..ANGIOM PLAN, SANGE -

SANGUINA, SISTEM L1MFATIC.

vest si: PROSTATA I {iN

GENERAL} / [AFECTIUNI ALE }

INIMA'" / {iN GENERAL} /

INFARCT [DE MIOCARD}

GENERAL], CANCER LA LlMBA- FUMAT,