Sunteți pe pagina 1din 280

.. ,..

,
i .'
I
I
I'
!
( .
I
,
!
{ ~
l
- . t
.",_ .. _~ i
_ . . - ! . .
, ' " . . . . o < - : : _ . . ' . . . . . . , ,
( .
I
I
t
I
I.
!
,.1" ' ~
~ 1
r. f , _ .
~. . : l:- i ;
'.- 3 < : /i '1=. i
.:l,l;.
i/ 1 ~ { .,;
\._: ~:.., .l. "i. T
\ :.. , .
" " , t .c : " __ ,
~. _ c
;;. ... ;'.,.
1 - , . .;
Ei;J ~II,E ~ouA, REVIZUITA $1 ADAUGITA
'~ . . t -
I
I.
I
I
... \ .-
~ .' 1;- . ._;: ; :
.....: , ~. /1' .. I; ,...:,<._'
Editura Ascendent
2
\:\
Jacques Martel
Legrand dictionnaire des malaises et des maladies
Nouvelle edition revue et augmentee
2007 - Editions Quintessence
RuedelaBastidonne -13678 AubagneCedex- France
Tel. (+33) 0442189094- Fax(+33) 044218 90 99
info@holoconcepteu
Pour IeCanada; EditionsAtrnainternationales
8400, bouI.llem I-Bourassa, bur. 200
Quebec(Quebec) G1G4E2- Canada
Tel. (+1) 418990-0808 - Fax(+1) 418 990-1115
Courrie! ; info@atrna.ca- SiteWeb: www.atrna.ca
Tous droits dereproduction et detraduction reserves pour tous pays.
Descrierea CIPaBibliotecii Nationale aRomaniei
MARTEL,JACQUES
Marele dictionar al bolilor i afectlunilor :cauzele subtile ale
tmbolnavtrtt / Jacques Martel; trad.: Doina Anghel. - Bucuresti :Ascendent,
2012
Bibliogr.
ISBN978-973-1859-69-9
I.Anghel, Doina (trad.)
61
Editor: Clara Toma
Coperta si tehnoredactare: Magda Capraru
Toate drepturile apartin Editurii Ascendent
Reproducerea integrala sau partiala, sub orice forma, atextului din aceasta carte este
posibila doar cu acordul scris al Editurii Ascendent
Copyright@2012 Editura Ascendent
www.edituraascendent.ro
E-mail: office@editura ascendent.ro
Marele Diet/onar 01Bolllor ~1A/ec:tiunilor. Cauzrdesubtile ale rmbolnoviril 3
.Exprimart ...editoriale
despre Vindecare
. l
i
Eu ered eaSanatatea este 0zestre eu care venim pe lume fiecare: Sursa
creatoare, In lnteligenta si generozitatea ei, ne-a inzestrat. cu tot .ceeaceavem
rievoie pentru calatoria vletii -harta, ghizi, indicatoare si resurse de toate
felurile, Starea de sanatate este efectul capacitatil noastre de a ne ne conecta la
planul inalt acarui parte Importanta suntern toti, Uneori lnsa, stimbine, desi ne
propunem 0 tinta ~i un drum bun pentru a ajunge la ea, se intampla sa ne
ratacim: 0 alee cene pare mai scurta, mai frurnoasa sau mai. .. racoroasa decat
drumul ales initial, ne atrage, 0luam pe acolo ~i incepem sa ne lndepartam de
calea initiala; ne putem lndeparta putin dear, iar cand vedern ea aleea nu duce
nicaieri, neintoarcem: sau netndepartarn atat demult, lncat nu'mal ramane timp
:pentru intoarcere ehiar daca avemresurse: ori avemtirnp. dar resursele eli care
amfost inzestrati lainceputul calatoriel vietii sunt (de) limitate. . .. '.
Sanatatea se termina acolo unde incepe dizarrnonia, conflictul cu tine
tnsutt si cu cellalti, frica, neincrederea, necredinta, vinovatia, resentimentul,
uitarea iublrli.; .,.
lar toate aeestea incep sa se manifeste in .viata .noastra odata eu
deconectarea de la resursele indestulatoare eu care am fost inzestrati, prln
. ignorarea legilor si principiilor universului. Amfost creati ca Trup, Minte, Suflet.
Fiecaredin aeeste parti alenoastre sunt strans conectate intreele ~iconectate la
.Sursa creatoare. Cand legatura dintre aeeste parti slabeste, sau cand este
distrusa, fiinta noastra caintreg pierde eontactul eu Sursa, ~i atund, singurele
resurse pe care ne putem baza sunt cele interioarre, din zestea i~itiala, Cand
mintea noastra sufera, .pentru ca nu tntelege ceva, pentru ea e epuizata,
suprasolicitata, insuficient folostta, pentru ca se afla in conflict eu inima sau
pentru alte motive, suferaIn egala masura ~i sufletul ~i trupul. Cand inima
noastra plange, pentru casesimte ranita, pentru easesimte dezamagita, pentru
casesimteinsingurata sau pentru alte motive, sufera inegalamasura si trupul ~i
mintea. Candtrupul nostru ebolnav, pentru caafost neingrijit, pentru caafost
agresat, pentru caafost intoxicat, sau pentru alte motive, sufera in egalamasura
i mintea ~i sufletul. Cand macar una din aceste parti este in suferinta,
manifestarn, eel mai adesea si cei mai multi dintre noi, neincredere, frica,
indoiala, conflict interior, vinovatle, adica exact acele manifestari care stau la
originea bolii. Intram intr un cere vicios, pe 0 spirala descendents, intr-un
labirint intortocheat si Intunecos. Odata rataciti ~i deconectati de laCalei dela
Sursa, proviziile devin dincein eemai sarace, noi dinceIncemai speriati, Boala,
starea de rau, ne tin cu ochii in pamant, tristi, cu bratele incructsate ori cu ele
!
i
........ lIrTTnr 1 1 I 1 I I 1 I j 1 1 !!I 1J I',I' , J 1 1 1 1 1 1 I ',-;. -,--, 1 + - " ,.~ .......... 1 r 1 1 1 I 1 ,,!. I 1 I 1 1 1 1 I I 1 ., 1 ... r. _
4.
\"\
Jacques Martel
atarnand pe langa noi a neputlnta, Cautam iesirea cu disperare si ajungem adesea
sa ratactm si mai mult, sa ne afundam si mai tare. Nu orice luminis este locul
unde trebuie sa ajungem $i nu orice izvor etamaduitor.
Casa putem ie~i din fundatura unde am ajuns, bolnavi fiind, este nevoie
sa facem 0"cale -intoarsa" cu mintea ~i cu inima, sa ne amintim acea decizie, acel
act, acel gan~, acea ernotie, acel conflict, acea slabiciune, acea trauma, acea
temere, etc. care ne-a determinat sa facem primul pas ce ne-a indepartat de calea
cea buna si de sanatate, Iesirea din cercul vicios se poate face printr-un pas
late ral, nicidecum prin continuarea mersului tnainte. lesirea dintr-un labirint
..lntunecat se poate face prin inspiratie, nicidecum prin cautarea unor repere
orbec~ind. lesirea dintr-o splrala descendenta se' poate face printr-un salt In
"inalpme ori prin urcusul treapta cu treapta, nicidecum prin sapaturi In adancime,
Iesirea dintr-o prapastie adanca, atat de adanca tncat ecoul strigatului tau nu
( ajunge nicaieri, se poate face doar prin zbor... . .. ' .
'. Vindecarea presupune credinta in sursa creatoare si tncrederea in
'.resursele interioare. Odata ce ai ajuns, cu mintea ~i eu inima, la.acel punct in care
ai pierdut calea cea buna, regasirea ei si reluarea calatoriei este posibila, Totul
este ca, chiar ~i atunci cand resursele trupului de a strabate drumul inapoi :sunt
limitate ori aproape inexistente, sa ai credinta ,~i tncrederea ca vei reusi .: prin
intuitle, printr-un pas lateral, prin salt in lnaltirne sau prin zbor... . '
: . Vindecarea nu '0 .gasestl neaparat la capatul unei cai vindecatoare,
. Vindecarea este cel'inai adesea, chiar Calea spre Vindecare. Iar Calea spre
Vlndecaretrece intotdeauna prin punctul unde mintea, inima ~i trupul se unese
i devin U n a cu Energia Creatoare si cu lubirea ...
'" Vindecarea este in Tine. . . ' . , ....., ..
'. . ... . Sper diri toata ., ca aceasta luerare al carei editor am bticuria sa fiu, sa te
ghideze catre acel loc din tine insup/insap unde vei gasi resursa tamaduitoare cu
.care ai fostlnzestratfa]. ,"
San~tate i Armonie va doresc !
Clara Toma, editor ..
www.exprimari.wordpress.com
.. :
__ iiiiiiili ........... ,,----tTT1T-r-TlIT..-rr--rT1l1f 1 II! T -r- TIl"" -r
Marele Dictionar alBoli/or 5i AfeCfiunllor - Cauzele subtile ale imbolniivirii
5
Multumiri
~
A$ dori Sa multumesc in mod special doamnei Lucie Bernier, pentru
munca ei de colaborator in top acesti ani de productie a cartli, Experienta sa de
viata, cea de psihoterapist, formarea ei In abordarea metafizicii de boli si stari de
rau, spiritul de sinteza i intuitia au contribuit semnificativ la finalizarea acestei
cartl, (lucie.bernier@atma.ca )
o multumire speciala domnului Claude Sabbah care de peste 40de ani,
prin expertiza sa exceptionala, marea sa experienta i predare asupra biologiei
totale a fiintelor vii, sub forma de povesti naturale, au aetivat in mine un impuls
sa merg chiar mai departe In cercetarea ~i concluziile pe care LE-AM efectuat
pana In aceasta zi. Mintea sa deschisa si iubirea lui pentru filnta umana sunt un
exemplu de perpetuat pentru mine, In special stiind ca iubirea este singurul
vindecator in munca pe care 0efectuam pentru rezolvarea conflictelor care au
adus boala sa se manifeste.
A vrea sa ii multumesc i Domnului George Wright, psihoterapeut si
prieten apropiat, pentru sprijinul constant i incurajarea pe care mi-a oferit-o
fata de munca depusa, care de multe ori mi se parea lunga sl prea laborioasa In
anii de productie acartH. (WWw.groupe-ace.eomgeorge@groupe-ace ..com)
Ii multumesc lui Gerard Athias pentru lucrarlle efectuate in stabilirea
unei liste de cuvinte asociate cu conflicte, pre cum i identificarea etirnologlca a
denumirii de boli care sunt 0sursa valoroasa de inforrnatii care pot facilita
constientizarea conflictului de la originea bolii i pentru ca ne-a perm is sa
utilizam aceste informatii in dictionar. (www.athias.net)
De asemenea, vreau sa multumesc urmatoarelor persoane pentru
participarea lor la realizarea acestei i:ar~i:
Mme Nicole Gagne
Mme Ginette Plante
Mme Denise Quintal
M. Simon Alarie
M. Paul-Emile Drouin
Mme Denise Boucher
M. Pierre Couture
Mme Nicole Cloutier
Dr Amaury Leclerc
M.J ean Dumas
Mme Ginette Caron
Mme Danielle East
Mme Louise Drouin
M. Laurent Chiasson
M. Bob Lenghan
Mme Fleurette Couture
Mme Catherine Guin
Tatalul meu: Noe Martel
-Of , ,. ...... -. 1 1 T"-"l 1 1 J U11
I 1,. ..
6
Jacques Martel , Maiele Dlctionar al Bol/lor If Afectlunilor. Cauzele subtile ale fmbofnavlrll 7
PREFATA.
~
,Accept! ., s a Il i a vindec
Aceastii carte este dedicatii celor care cautiiAdevarui
, A constientiza ce sunt si ce sunt pe cale sa devin este mereu extrem de
captivant, cuatat mai mult atunci cand ceea cedescopar despre mine este frumos
~Lpozitiv. Ceselntampla tnsa cand descoperirile care rezulta dintr-un proces de
autocunoastere rna' pun in' fata faptului de a vedea fatete ascunse ale
personalitatii mele, care Implied si necesitatea de a deveni constlenta de
afectiunile decare sunt atinsa , care s-au instalat anlnteriorul corpului meu ?
Ei bine, este ceea ce s-a intamplat de-a lungul ultimilor ani, in care am
realizat di. maladiile s-au instalat subtil, din eauza ernotiilor prost gestionate,
cand, invatand sa armonizez acest varte] emotional, am reusit sa dobandesc
!'
puterea dearnavindeca.. ' , "
Bineinteles, acceptarea faptului de a-mi prelua responsabilitatea in eeea
, cepriveste sanatatea mea, afost un proces indelung, deIntrospectie ~i revizuire a
_valorilor, dar care mi-adat certitudinea caamputerea dearnavindeca.
, Amavut privilegiul, din 1988, de a-l cunoaste pe J acques Martel ~i de a
'dobandi cunostinte de-a lungul conferintelor ~i atelierelor ttnute de acesta,
, J acques m-a ajutat sa accept caboala, oricare ar fi ea, este ,0'experienta pozitiva,
intrucat eaeste 0ocaziepentru mine dearnaopri, dearnainteroga asupraa ceea
ceseintarripl~tn viata mea. Boala mi-a dat ocazia sainvat sa eer ajutorul, lucru
pe care euII evitarn, Aminvatat $aimi reamintesc eli acadea este omenesc, dar a
te putea ridica este divin si ca, pentru a te vindeca, este esential sate deschizi
, catreceilalti, catre tinetnsuti i mal ales catre Iubire.
Aceasta 'carte este un exceptional instrument de transformare, este 0
fereastra deschisa catre lumea emotiilor, care este Inca putin cunoscuta. Dandu-
mi dreptul sarnaiubesc ~i sainaaccept traversand toate emotiile tralte, amfacut
un pas important catre armonie, pace, iubire.
- Pedurata acestor ani cat amcolaborat cuJ acques lanasterea acestei dirti,
amfost surprinsa saconstat cantitatea foarte mare de timp investita, rara samai
, amintesc deenergia depusa pentru acanaliza aceste informatii.
.Ceea.ce 'doresc fiecaruia, este sadevina din cein cemal autonom, dincein
ce mai capabil de a afla de unde provin bolile si afectiunile care ilafecteaza
Aceasta recunoastere va servi procesului de preventie si va aduce schimbarile
necesare invia~apentru recuperarea sanatlitii.
Multasanatate !
Lucie Bernier,
psihoterapeut, coordonator al tucriirti
8
\,,\
Jocques Mortel
INTRO:DUCERE
Sanatatea a fost intotdeauna un subiect de preocupare pentru mine. De
fapt, chiar de la 0varsta frageda, am inceput sa rna confrunt cu probleI?e d~
sanatate, rara stiu exact cauza. Mamamea, deasemenea, s-aconfruntat cusituatn
dificile,care, aunecesitat diverse ingrijiri [operatiuni, tratarnente), ~i multi ani de
spitalizare'" .. . - .
in cazul rneu, cumnuseputea gasl exact ceea decesufar, 0tndotala plana
constant: rna gandeam ca aceste probIeme ar putea fi psihoIogice. Mi-amzis
atunci: sau "este doar in mintea mea", sau'exista un motiv pentru ceea ce se
lntampla". Amdecis s~optez pentru adoua~i atunci aminceput sacercetez cern-
aadus satraiesctoateaceste nelinisti. .
in 1978, am tnceput sa lucrez in domeniul sanatapi, mai precis a
suplimentelor alimentare. Am realizat atunci, de unul singur, !n ~i~pul
consultarilor individuale pe care Iedadeam, di ar putea exista 0legatura mtre
. ernotii, ganduri ~i boli. Amtnceput intuitiv, sa descopar legaturi intre anumite
emotii ~j' anumite boli. In 1988, atunci cand m-am tnscris la cursuri pentru
dezvoltarea personala, am descoperit ceea ce se numeste astazi, abordarea
metafizica de boli si stari de diu. Iml aduc aminte cum impreuna ell un grup
consultam compilatia de nelinisti i de boli dezvoltate in cartealui Louise Hay.
Observam' cum oamenii Incepeau ancheta asupra lor ini~i.sau pe altii ca sa
verifice validitatea aceea cetnalnta Louise, tott vizibil pasionatl.de a descoperi
noi di decercetare pentru aIntelege mai bine ceeacetraiesc, . .
De'atunci, interesul meu in aceasta abordare a continuat sa creases, in
.' special pentru ea m-am reorientat profesional iri acest domeniu specific de
crestere personala, De atunci.: nu m-arn oprit din a tncerca sa_verlfic, prin
intermedii.tl consultarilor individuale, claselor sau atelierelor de hicru pe care Ie
'conduc, reIevaTtlaacestor datecu privirela boli si stari de rau. Chiar i astazi, am
uneori, fiela magazinul aJ imentar sau leixerox, pun intrebari oamenilor cu care
rnaintalnesc pentru aincerca sainleIeg ceea cetr~iiescei in acel moment, pentru
ag~si link-ul cu boli ~i stari de rau. Se uita lamine cu un aer uimit i in acelai
timp curios, intrebandu-se daca sunt clarvazator, sau un extraterestru pentru a
reu~i sa tiu aa de multe despre ei' rara ca ei sa imi fi zis prea muIte. Defapt,
atund cand timsa decodam boli i stari de rau i di ~tim'Iace fel,de emo!ii sau
ganduri sunt legate, este foarte uor sainlelegi i saii 'spui imei persoane ceeaCe
traie~te. Atund Iezic oamenilor caeste pur si simplu ~unoaterea funcponarii a
omuIui i a legaturilor intre ganduri, emotii i boala. Intr-un fel Ie expJ ic caam
putea avea un calculator umplut cu aceste date, i apoi sa cerem cuiva sa i~i
spuna boala sau nelinitea, iar informapa despre viata personaUi a acestuia ar
aparea dar, eu toate ea ei pot fi con~tienti sau nu de aeeste fapte. Ded, nu este
yorba de clarviziune, este pur si simplu cunoatere.
Astazi, cu experienla ~i cunotintele acumulate, pot afirma ca este
imposibil ca0persoana sasufere dediabet raracaeasanu resimta in viala sa, un
Marele Diq;onor 01Bali/or 5; A/ectlunilor - Couzele subtile ole imbolni'ivlrll
9
;.
sentiment detristete profunda sau dedezgust puternic fa~ade 0situatie pecare a
trait-c. Pentru mine este imposibil ca 0persoana sa sufere de problerne la ficat
rara ca easaresimta furie, frustrare, fata de ea insa~i sau de fa~ade altii, i asa
rnai departe. Mi-a fost racuta de cateva ori remarca urmatoare: "atunci .cand
decodezi boli, fad special in asa fel tncat sa se lege" si urmeaza "toata lumea
traieste furie, frustrare, chinuri si respingeri". Acestora, le raspund ca nu toata
lumea reactioneaza la fel; Deexemplu, amcreseut intr-o familie de doisprezece
copii, cu un tata alocolic ~i 0mama depresiva. Fratli ~i suroriile rnele au avut
aceeasi parint! camine, dar fiecare copil, inclusiv eu, va fi sau nu afectat, lntr-un
fel diferit dinmotivul interpretarit saleproprii atrairii cuparin~ii lui.
De ce? Pentru ca suntem toti diferip si constientizam lucrurile diferit,
fiecare pedrumullui. Astfel, fenomenul derespingere poate declansa o.boala la0
persoana dar nu neaparat si la cealalta. Asta depinde de felul.in care m-am
slmtlt afectat, constient sau tnconsttent, Daca stresul meu psihologic este
suficient de mare, el va fi transpus, de: catre creier, intr-un stres biologic sub
forma deboala, in unul din atelierele mele despre abordarea metafizica deboli i
.star; de rau, cu ocazia unui salon despre sanatatea naturala, bolile si startle de
rau pe care.oamenii le-au imparta~it cumine au fost decodatedestul derepede i
eu precizie, spre marea mea fericire. Putin timp dupa, 0prietena care a fost in
.: public la acest atelier .imi spune: "J acques, ar trebui sa fii atent cand raspunzi
oameniilor i Iedai un raspuns direct i rapid. Persoanele din jurul meu au avut
impresia caatelierul este aranjat dinainte, pentru afunctiona", Bineinteles canici
nuincape tndotala safi fost astfel, aid trebuie inteles urmatorullucru:
. '- in primul rand, persoana afectata deboala stie ca ceea cesespune este
adevarat pentru ea, dar poate nu este asa evident si pentru ceilalti care nu sunt
afectati personal, . .' .
-. in al doilea rand, ceea ce este nou si apare pentru prima oara in
con~tiintapoate sanepara ireal. Sanegi aceasta realitate poate safie~i un fel ase
proteja pentru anusesimti responsabil deceeaceni seintampla. .
Aceasta este 0anecdota care ilustreaza foarte bine aceasta constatare.
Celebrul inventator Thomas Edison a facut cuno~tinta cu membrii Congresului
american pentru a Ie prezenta cea mai noua invenpe a sa, phonographul, 0
inainarie vorbitoare. S:araportat caatunci cand apus in funcpune inventia, unii
membri ai congresului I-au acuzat ccl ar fi un impostor, i spunand catrebuie sa
fie0scamatorie sau ceva necurat, pentru capentru ei era imposibil ca0voce de
. .
omsapoata ie~i dintr~ocutie. ..' "
. . Timpurile s-au schimbat. ~i de aceea este important sa ramai deschis la
idei noi care ar putea aduce raspunsuri inovante la multe din probleme. Multe
. persoane in Statele Unite i in Europa au dezvoltat aceasta abordare alegaturii
existente intre confliete, emopi, ganduri ~i boaUi,~i asta face caacest domeniu de
investigare safiecunoscut nunumai in Quebec dar ~i in alte colturi alelumii.
. Spun des in cursuI confedntelor mele, di amun mental foarte puternic,
dar i 0intuipe puternidi $i ca cea mare proba a vietii mele a, fost, i este, in
continuare saIeconciliez peambele. Formareamea cainginer electrician m-adus
.... , 1 1 ! 1 ! 1 ! 1 _
10
\':\
Jacques Martel
la a concretiza aspectul logic !)i rational a lucrurilor. Fizica rn-a invatat ca la
fiecare cauza este J egat un fapt real. Aceasta lege a cauzalitatil, mai tarziu, am
putut sa 0aplic domeniului emotiilor si agandurilor, ehiar daca sunt mai putin
tangibile ea fizica. Dar este asta adevarat? Chiar i lntr-un domeniu care deriva
din flzlca, cum e electricitatea, lucram eu ceva care ochiul omului nu I-avazut
niciodata: electricitatea. De fapt, lucrarn cu efecte ca lumina, caldura, inductla
electromagnetica, s.a.m.d. In acelasi fel, gandurile $i emotiile nu sunt neaparat
fiziceIn sensul propriu acuvantului, dar pot avea repercusiuni fizicesub forma
deboala $i nelinlste. Deaceea unul din scopurile acestei cartt este deaarata cala
cevacare nu este vizibil asa cumsunt gandurlle si ernotiile, raspund reactil fizice
masurabile care de multe ori se prezinta sub forma de boala i neliniste. Pot sa
maser cat deinfuriat rna simt? Nu! Dar pot saImi masortemperatura atunci cand
am febra, Pot sa maser faptul ca de rnulte ori am impresia ca trebuie sa lupt
pentru a obtine eeea ce vreau? Nu! Dar pot masura scaderea de globule rosii
atunci cand sufar de anemie. Pot samaser faptul ca fericirea nu circula suficient
In vlata mea? Nu! Dar pot masura nivelul meu de colesterol i sa vad ca eprea
ridicat, sl asa mai departe. Atunci dad prind constiinta de gandurl i de emotii
care au dus la dezvoltare de boli $i'stan de rau, se poate ca schimband aceste
ganduri !?iernotii saimi regasesc sanatatea? Afirmcada! . .
Totodata, se poate ca treaba sa fie mai complexa decat imi dau seama
.constient, Deaceea se poate sa am nevoie sa apelez la alp oameni lucrand in
domeniul medical sau altor oameni folosind alte metode profesionale pentru a
rna ajuta sa efectuez schimbarea in viata mea. Dacatrebuie sa rna operez i di
lnteleg ce rn-a adus sa traiesc 0astfel de situatie, este posibil sa imi revin mult
mai repede decat 0alta persoana care nuavrut sastie ceselntampla Inviata lui
sau pur si simplu l-aignorat. .
in plus, daca nu am inteles mesajul din boala mea, operatia sau
tratamentul vafacesapara caboala dispare, dar aceasta vaputea sa repercuteze
subunalt aspect, 0alta forma asupra corpului meu, rnal tarziu,
Estede.sperat cadin ceincemai mult firme vor luaaminte debeneficiile
care Ieaduee sa ii ajute angajatii in parcursul lor personal, pe plan emotional,
Astava permite sascads numarul deaccidente in firma, ~i rata de absents, i va
cre~te eficacitatea individuala. Daca viata mea personaUi, familiala sau
profesionala face sa nu rnasimt bine vis-a-vis de mine, sunt mai multe anse sa
. Imi "atrag", chiar i ineontientj 0boala sau un accident pentru aputea pleca in
concediu sau casaprimesc tngrijire personala.
Ideea de aface un dicponar mi-a venit in 1990, i in 1991m-am pus pe
treaba. Atunci, habar nu aveam de muntii demundi care aveau sarna a$tepte, i
multumesc caafost aa, cad dacatiam, nu a fi pus in micare acest proiect. Dar
mi-amzis"fiecare lucru latimpullui! 0sareuesc; voi munci pana voi fi sufic~nt
desatisfacut pentru apublica aceasta lucrare."
Mentionez acest lucru, pentru ca a fost nevoie de foarte multa mund
energie i vointa pentru afaceaceste schimbari asupra sa. Unscriitor american ~
scris lntr-o zi: "doar cei curajo~i ~i cei aventuroi vor trece prin experien~
MareJe Dietionor 01Bolilor fi A/ecfiunilor Couzelesubtile ale fmbolniivirif 11
cuDumnezeu", Ceinteleg eu din acest pasaj este cadeterminarea mea de atrece
peste obstacole si curajul de a experimenta cai noi pentru mine, lmi vor procura
anumite stari de reusita sl stare de bine. Aceasta stare de bine corespunde
sanatatii fizice, mentale i emotionale.
Din 1978 pana 1988, amlucrat in domeniul complementelor alimentare
numite, metoda orthomoleculare, aceasta semnifica "sa oferi organismului
nutrienti necesari, cum ar fi vitaminele, mineralele si altele sub forma de
alimente sau suplimente alimentare pentru ate mentine la 0sanatate optimala",
Mabazamatunci pe nistelucrari depsihiatriisi alti doctori, bicchimisti si diversi
cautatori canadieni sl americani care, prin experiente, au demonstrat ca dacadai
nutrientii necesari, se poate imbunatati, ba chiar vindeca in unele cazuri
sanatatea fizica, mentala si emotionala, Defapt, exists rnai multe abordari pentru
aobtine 0sanatate optima ~i fiecare are importanta lui, fiecare actionand tntr-
un fel sau altul asupra toate aspectelor corpului nostru. in 1996, amvazut un
reportaj la televizor despre "Columbia-Presbyterian Hospital" din New York,
unde era yorba despre un pacient, domnul J oseph Randazzo care avea sa fie
operat pentru trei by-passuri coronare. Acest pacient abeneficiat de sedinte de
vizualizare, detratament energetic, de reflexologie inainte de operatie. in timpul
operatiei beneficia de tratament energic. Dupa operatie, tot acest pacient a
participat din nou lasedinte de vizualizare, aprimit tratamente energetice sl de
reflexologic pentru aputea sa se recupereze mai repede. Aceste lnterventll si-au
dus fructul caci pacientul s-a recuperat mult mai repede dupa aceasta interventie
decat ar fi facut-o un alt padent in conditii normale, Doctorul practlcant, Mehmet
Oz, mentiona faptul ca face aceeasi experienta cu alti 300 de pacienti pentru a
analiza rezultatul $i de aadauga aceste terapii alternative tratamentului medical
conventional.
Aceasta carte se vrea deci ca un complement adus tuturor
abordarflor, fieele medicale sau in legatura cumetodele alternative. Cartea
trateaza deci abordarea alopata, mai mult rnedicinala, si cea aabordarii holistice
care cuprinde mai mult aspectul fizic, mental, emotional $i spiritual al fiintel
mele.Imi doresc euardoare catoti profesionistii sanatatii, laorice nivel ar fi ei,sa
se foloseasca de acest dictionar in eompletarea practicii lor, ca un obiect al
muncii ~i investigatiei, pentru a-~i ajuta pacientii in procesul lor de vindecare.
Personal, am experimentat operatiile, medicina traditionala, medicamentele,
acupunctura, tratamentele energetice, radiestezia, naturopatia, masajele, terapia
prin eulori, aietetica, vitaminoterapia, e!?enteleflorale aleDr. Bach, ehiropractica,
ortoterapia, iridologia, psihoterapia, rebirth-ul (respirape co.n~tientp),
homeopatia s.a.m.d. Stiu ca daca 0tehnidi era valabila pentru toata lumea,
I aceasta ar fi singura folosita. Dar nu este cazul, caci fiinta umana este animalul de
peplaneta care are celemai multe posibilitati dar ~i ceamai mare complexitate.
, Acesta emotivul pentru care trebuie saIncerc saInteleg de unul singur
ceeacetraiesc ajutat de ceilalti, lanevoie, Indomeniul respectiv competentei lor.
Acel~$i autor pe care I-am mentionat i mai sus scria 0data: "TREBUIE SA
iNV ATAM DE LA CEI CARE~TIU". Astfel eu trebuie sa caut ce este eel mai bun
I , ... " -: ..-r"-:- .. -r"'1 T--l-"T _
12
. "~:\
Jacques Martel
.. din fiecare profesie. Cand sunt fata in fata cu un medic, rna gandesc ca el stie ~i
mai multe decat mine' despre medicina si di trebuie sa fiuatent la ce are sa lmi
.spuna $i la ceimi propune, lasandu-mi libertatea de a alege singur continuarea
orientarii mele. Lafel cand sunt in fata unui acupunctor, sunt atent laceimi zice
sau latratamentul pe careilpropune, pentru di el stle mai bine cumfunctioneaza
.echilibrul energetic al corpului meu vis-a-vts de rneridianele mele. ~i asa mai
.'.departe pentru toate celalalte profesii.
'. lntr-o zi, 0doamna irni spunea ca ea nu crede in toate povestile despre
gandurl $i ernotii in legatura cubolile. l-amraspuns di nu este nevoie sa creada.
.'.Dupacet-arncitit cateva texte care seraportauunor bali ~i stari derau pe care Ie
avuse sau Iemai avea, amputut sarernarc caatitudinea saseschimbase $i caera
mai receptlva laaceasta abordare. Defapt, este a parte din mine care stie ce se
intampla ~i stie ca ceea cese spune despre mimi corespunde laceea cetraiesc i
canu este doar aintamplare. Aid trebuie sa'timprudenti: nu trebuie sa rnasimt
vinovat de ceea ce mi seinrnmpla si sa cred ca mi se spune ca evina mea daca
sunt bolnav.. ' .
Sunt responsabil de ceea cemi selntampla, dar in majoritatea cazurilor,
nu este vina mea. Este necunoasterea legilor care regizeaza gandurlle ~i
emottile asupra corpului fizic cea care ma face sa traiesc stari de rau ~i de
..'boll, Trebuie deci Saaflu calea mea personale, sau in sensu) mai Iarg, acaii
mele spirituale. Acolo unde am descoperit ca este prea purina dragoste sau
deloc, trebuie sa redescopar ca dragostea exists totusi, Nu e evident, 0sa imi
spunetil Dar chiar asa 'e. Dacamp arunc delaun balcon $i irni rup un picior, 0sa
zic ca Durnnezeu m-a pedepsit? De fapt, exista 0lege care se cheama Iegea
gravitatiei care are tendinta de arnaduce inapoi spre pamant, Aceasta lege nu e
nici buna, nici rea, este legea gravltatiei, Pot sa argumentez cat vreau sl sa rna
supar pe'eapentru cadin cauza ei mi-amrupt piciorul; asta nuvaschimba nimic,
cad, LEGEAELEGE.Astfel explicarn catoate boliileyin dintr-o lipsa de:dragoste.
Sezicedi dragostea vlndeca tot. Atunci, daca eadevarat, n-ar ajunge saaducem
dragoste casanevindedii:n?
. Esteadevarat, in unele cazuri. Defapt, eca$i cumdragostea ar trebul sa
. intre prin anumite' porti pentru cavindecarea sa aib~10c,prin aceste porti care
aufostinchise dragostei in momentul ranilor meleanterioare. lata aarieintreaga
dedescoperiri $i luari aminte!
.. Aceasta carte nu are cascop direct saaduca solutii boliilor $i starilor de
diu, ci mid degraba pentru arnaajuta saaflucaboala sau starea derau pe care 0
resimt vine din gandurile $i emotlile mete, si din acest moment, pot sa imi ofer
sansele care leconsider necesare pentru aaduce schimbari invlata mea.
Simplul fapt de asti de unde provine starea mea de rau sau boala mea,
poate saaduca schimbari in corpul rneu fizic, In unele cazuri chiar, schimbarea
pozitiva poate sa fie de 50% si poate chiar sa mearga pana la 100%, adlca
vindecarea completa, .
Pentru mine, atunci cand am luat cursuri de dezvoltare personala in
1988 $i am putut sa descopar schimbarlle care aveau loc in mine,' am avut
~
i
1
i'
;.
t
l:
j:
.,
~.
,
t .
Ma;ele Oit;flonar al Bolilor gl Afectiunilor Cauzelesubtile ale Imbolnavirii
13
lIiiiiiI_iliiiili.-,"'~-.llIIIIiiliiiillllilll __ ...--J--r'--"-'-T!--'1 ,,-r""-"'r-y---r-"lI 'I " l' 1~..,. , ! , "_ ~ _ )1.-; "<to .... _- _ _ .,.. ~ ..,.
-r , , , , _
74
\,"'\
JacquesMartel
CUPRI NS
1. A SCUIPA SANGE vezi: SANGE .................................................................... 52
2. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL Vezi: CREIER 52
3 ACIDITATE GASTRICA Vezi: STOMAC-ARSURI 52
4. ACIDOzA vezi: ~i GUTA, REUMATISM ~ : 52
5 ACNEE Vezi:PIELE ~ 52
6. ACRODERMATITA vezi: PIELE 52
7. ACROMEGALIE vezi: OS 52
8. ACROKERATOZA Vezi:PIELE ; 52
9 ACUFENA Vezi: URECHI 52
10. ACUMULARE UCHID SINOVIAl vezi: BURSITA 52
11. AFAZIA vezi sl: ALEXIA CONGENITALA- VORBIRE 53
12. AFONIA SAU STINGEREA VOCII .. 53
13. AFTA Vezi: GURA - AFTA 54
14. AHILE Vezi: TENDONUL LUI AHILE 54
15 AlCOOLISM vezt $i: ALERGII [IN GENERAL], CANCER LA LlMBA- FUMAT,
DEPENDENT A, DROGURJ, SANGE - HIPOGLICEMIE 54
16. AlEXIE CONGENITALA {cecitate verbals] , 56
17. AlERGIE vezi si: ALCOOL/SM, ASTM 57
18. ALERGIE LA ANIMALE (in general) 59
19. ALERGIE LA ANTIBIOTICE 59
20. ALERGIE LA ARAHIDE (unt sau ulei) ,.. 60
21. ALERGIE LA CAI J: 60
22. ALERGIE LA CAINI : 60
23. ALERGJ E LA CAP~UNI 61
24. ALERGIE - fEBRA FANULUI (alergia la polen) 61
25. ALERGIE LA LAPTE SAU LA PRODUSELE LACTATE 62
26. ALERGIE LAINTEPATURI DE VIESPE SAU DE ALBINA 63
27 ALERGIE LA PENE; ;.. 63
28. ALERGIE LA PE~TI SAU FRUCTE DE MARE 64
29. ALERGIE LA PISICI 64
30. ALERGIE LA POLEN vezi: ALERGJE - FEBRA FANULUI 64
31. ALERGIE LA PRAF : 64
32. ALERGIA LA SOARE 65
33 ALOPECIE Vezi: PAR - CALV/TIE 65
34 ALUNITA Vezi: PIELE - MELANOM 65
_______________ n-1TT-l 11~11I . J 111 "
Marele Dicfionar alBolitor ~iAfectiunilor Cauzele subtile ale imbolnavirii 1S
35. ALZHEIMER (boala lui ..) vezi si: AMNEZIE, SEN/LiTATE ; 65
36. AM ENOREE (absente menstruatiel] vezi: MENSTRUA TIE - AMENOREE 66
37. AMFETAMINA (consum de ) Vez;:DROGUR/ ; , , 66
38. AMIGDALE.- AMIGDALlTA Vezi si: GAT, INFECTII 66
39. AMIOTROFIE Vezi: ATROFlE 68
40. AMNEZIE vezi si: MEMORIE [PIERDEREA MEMORIEI] , 68
41. AMORTEALA ; 68
42. AMPUTARE vezi si: AUTOMUTILARE ; , 69
43. ANCHILOZA (stare de ) vezi si: jl.RTICULATfI [IN GENERAL], PARALIZIE [IN
GENERAL] 70
44. ANDROPAUZA vest si: PROSTATA I{iN GENERAL} / [AFECTIUNI ALE } 70
45. ANEMIE Vezi: SANGE - A,NEMIE 71
46. ANEVRISM (arterial) vezi si: SANGE - HEMORAGIE , ; .. , 71
47. ANGINA (in general) Vezi si: GAT [DURERI DE } 71
48. ANGINA PECTORALA veti si: INIMA'" / {iN GENERAL} /
INFARCT [DE MIOCARD} 72
49. ANGIOM (I n general) Vezi $i: PIELE ..:..ANGIOM PLAN, SANGE - CIRCULAT/E
SANGUINA, SISTEM L1MFATIC. : 74
50. ANGIOM PLAN vezt: PIELE - PETE DE VIN 74
51. ANGOASA Vezi $i: ANXIETATE CLAUSTROFOBIE , : 74
52: ANOREXIE MENTALA vezi $i: APETIT [PIERDEREA APETITULUI L BULiMIE,
GREUTA TE [EXCES DE. ..] ;.; : ; 75
53. ANTRAX Vezi: PIELE- ANTRAX 78
54. ANURIE Vezi: RINICHI- ANURIE 78
55. ANUS 78
56. ANUS - ABCES ANAL vezi si: ABCES {iN GENERAL] 79
57. ANUS - MANCARIMI ANALE Vezi si: PIELE- MANcARIME 79
58. ANUS - DURERI ANALE Vezi si: DURERE .: 79
59. ANUS - FlSURI ANAlE 80
60. ANUS - FISTULE ANALE Vezi st: FISTULE - 80
61. ANXIETATE Vezi si: ANGOASA, NERVI [CR/ZA DE ],NERVOZITA_TE, SANGE-
. HIPOGLICEM/E , 80
,62. APATIE Vezi si: SANGE- ANEMIE / HIPOGLICEMIE I MONONUCLEOZA 81
63. APENDICITA Vezi si: ANEXA III, PER/TONITA 81
64. APETIT (exces de ) Vezi si: BULIMIE, SANGE - HJPOGLICEMIE 82
65. . APETIT (!ipsa poftei de mancare) Vez; sl: ANOREXIE 83
66. APNEE TN SOMN Vezi: RESPIRTIE [AFECT/UNI LEGATE DE } 83
1 .w
16
'"\
Jacques Martel
67. APOPLEXIE Vezi: CREIER - APOPLEXIE .................................... : 83
68. ARITMIE CARDIAC.2i. Vezi: INIMA., - ARITfy1IE CARDIAd. ......... ; ..................... 83
69. ARSURI Vezi ~i: ACCIDENT, PIELE (iN GENERAL] ~ :.. ., ...... 83 .'
70. ARSURI LASTOMAC vezi: STOMAC - ARSURI LA STOMAC ; ;.. 85 .
71. ARTEREvezi: SANGE - ARTERE .i:': 85 .
72. ARTERIOSClEROzA vezisi: SANGE/ ARTERE/ CIRCVLATIE SANGUINA 85
73 ARTICULATII (in general) Vezi ~i; ARTRITA - ARTROZA. .: ;.. 86
74. ARTICULATII - ENTORSA ; ; .. ; ., ; 87
ARTICULATlfTEMPORO-MANDIBULARE Vezi: GURA [afectiuni ole ],
MAXILARE [DURERI DE ] ; ~ 88
ARTRITA (in general) vezi ~i: ARTICULATIf (iN GENERAL], INFLAMATII : 88
ARTRITA - ARTROzA Vezi ~i: ARTICULATII, OASE ;.. : : 89
ARTRITA DEGETELORVezi: DEGETE - ARTR/TA ~ ~ 90
75.
76.
77
79. ARTRITA GUTOASAVezi: GUTA ; .. 90
80. ARTRITA- POLIARTRITA REUMATOIDA : 90
81. ARTROZA Vezi: ARTRITA - ARTROZA ; ~ ; : 91
82. ASFIXIE vezl: RESPIRATIE - ASFIXIE 91
83. ASTENIE NERVOASA vezi: BURNOUT.. 91
84. ASTIGMATISM Vezi: OCHI- ASTIGMATISM .. .. 92
85. ASTM Vezi si: ALERGII, PLAMANI [AFECTIUNI LA ], RESPIRATIE : 92
86. ASTMUL BEBELU~ULUI ~ ~.- : .; 94-
87. ATAC CARDIAC Vezi: INIMA., -INFARCT [ DE MIOCARD].., ; 94
as. ATAXIE LUI FRIEDREICH ;.i :..: ~ 94
89. ATROFIE vez; ~i: MU~CHI- MIOPATIE ;~ : ; ::: 95
90. AUTISM ; ; ; 95 .
91. AUTOLIZA Vezi: SINUCIDERE : : : :.. ! 96
92. AUTOMUTILARE Vezi si: AMPUTARE ., ; : 96
93 AUZ Vezi: URECHI - SURZENIE.. ; ; : 97
94. AVORT SPONTANVezi: NA~TERE- AVORT 97
95 AXILA vezi si: MIROS CORPORAL.. : .. i .,.. 97
96. BACTERIEMANCATOARE DECARNE (infectie cu ) : : ;.. 98"
97 BAlONARE vezi si: STOMAC I[iN GENERAL] / GAZE 98
98. BASEDOW (boala luL) vezi: GLANDA TlROIDA - BOALA LUI BASEDOW.: 99
99 BAZIN Vezi si: ~OLDURI [AFECT/UNI ALE. ..l. PELV/S 99
100. BASICAvezi: CHIST PIELE / (iN GENERAL] / [AFECT!UNI ALE. ..] 99
101. BASICAVezi: PIELE- BA~/CI ; : ~ 100'
102. BATATURllA PICIOARE Vezi: PICIOARE - BATATURI 100
___ ~ ... .. I 1 1111 111111 I 1 T 1 I 'I I I .. 1" I I 1 I ,
I
;
!
l
l
j
.

-,
,
[ ~J

:
11.
Mareie Diet/anar alBolilar ~iAfeqiunilor - Cauzele subtile ale imbalnovlrji 17
103
104.
105
106.
107
108~
109
110.
BATATURI Vezi: PICIOARE - BATATURI : : 100
BAUTORI DE LAPTE (sindromul...) Vezi ~i: ACIDOZA, APATIE 100
BAlBAIAlA Vez; !ji: GURA, GAT (iN GENERAL] : 100
BAZAITiN URECHI vezt: URECHI- BAZAITIN URECHI 101
BETIEVezi: ALCOOLISM . : : ; 1C)1
BIUARI (calculi...) vezi: CALCU_UBILIARI 101
BOALA BAlSER vezi: MONONUCLEOZA INFECTIOASA 101
BOALA CARNII TOCATE, SINDROMUlBARBEQUE 102
111. BOALA BECHTEREWS : : 102
112.
113
114
115
116.
117
BOALA HANSEN Vezi: LEPRA .. ; ; . : 102
,BOALA IMUNITARA Vezi: ,SIStEM IMUNITAR ~ ;.: ; 102
BOALA LA COPIL vezi !ji: BOLILE COPILARIEI : ~~ ; 102
.BOALA LUI ADDISON' vezi ~;: GLANDESUPRARENALE .; : ...; ; 102
BOALA LUI BOUlLARD vezi: REUMATISM ; ; 102 .
BOAlA LUI DUPUYTREN vezi: MAINI- BOALA LUI DUPYTREN : 103
118. BOAlA LUI FRIEDREICHvezi: ATAXIA FRIEDEICH ; .: ., 103
119; BOALA LUI HODGKIN Vezi: HODGKIN .. ; 103
120. BOALA LUI MENIERE Vezi: MENIERL ., : ~ : ; 103
121.' BOALA LUI PARKINSON vezi: CREIER-PARKINSON : ;;., 103
122.
123.
124.
125.
126.
127
128.
129
130.
131.
132.
BOALA LUI RAYNAUD vezi: RAYNAUD ; 103
BOALA ; : ; ~ ., '.: : 103
BOALA CRONICA Vezi:'CRONIC : ; .. .: 103
BOALA IMAGINARAVezi si: IPOHONDRIA ; 103
BOALA INCURABILA : ; : ; : ; 103
BOALA INFANTllA Vezi: BOLl ALE COPILARIEI : 103
BOALA KARMICA ; ~ 104
BOALA MENTALA Vezi: NEBUNIE, NEVROzA, PSIHOzA .. ~ 104
BOALA PSIHOSOMATICA ; : ~i 104'
BOALA SOMNUlUI Vezi: NARCOLEPSIE :..: ;..~ !;.;: 104
BOALA TRANSMISA SEXUAlVezi: VENERICA (BOALA ) ; ,.104
133. BOALAVACII NEBUNE Vezi:CREIER- CREUTZFELD-J AKOB : 104
134. BOALAVENERICA vezi: VENERICA ; , 104
135. -BOll AUTO-IMUNE Vezi ~i:SISTEM IMUNITAR ; 104
136: BOll EREDITAREveti #:INFIRMITAT! CONGENITALE : 104
137. BOLILECOPILARIEI (iN GENERAL) Vezi ~i: BOALA LA COPIL ; -..' 105
138. BOLILECOPILARIEI-RUBEOLA : ; : 105
139. BOLILECOPILARIEI- RUJ EOLA.~: 105
j
11
Il
~
,1;-_,__ , 1 , ' , I , 1 ' , , , 1 , 1 _
18
\:\
Jacques Martel
140. BOLILE COPILARIEI-.SCARLATINA ~.:................................ 106
141. BOLILE COPILARIEI- TUSEA MAGAREASCA ............................................. 106
142. BOLILE COPILARIEI- VARICELA 106
143. BOUI.LLAUD (boala lui...) vezl: REUMATISM 106
144. BRADICARDIE vezi: INIMAY - ARITMIE CARDIACA 106
145. BRATE (in general) ~ ~ ;..106 .
146. BRATE (afectiunl la ) ; 107
147. BRIGHT (boala lul.i.] Vel; i: RINICHI [PROBLEME RENALE} ~ 109
148. BRONHII (in general) vezi si: PLAMANI.. 109: .
149. BRONHII - BRON~ITA Vel; sl: PLAMANI [AFECT/UNI LA } 110
150. BRONHOPNEUMONIE vez! ;:PLAMANI [AFECTIUNI ALE...} : 110
151. BRUXISM vezi: DINTI {SCRA$NIT DIN DINTI } 111._
152. STS (BOll TRANSMISIBILE SEXUAL) vezi: VENERICE(BOLl ..) 111
153. BUCAL (herpes ) Vezi: HERPES{ BUCAL} ~ 111
154. BUERGER (boala lui ...) Vel; si: BRAT, FUMA T, INFLAMATIE,
PICIOARE, SANGE - CIRCULATIE SANGU/NA 111
155. BUFEURI DE CALDURA vezi: MENOPAUzA 111
156. BURNED (sindromullui ...) vezi: BAUTORI DE LAPTE [SINDROMUL...} : .. : 111
157.. .BURNOUT SAU EPUI~RE Vel; i:ASTENIE NERVOASA, DEPRESIE 111.
158. BURSITA Vel; $;:ARTRITA BRATE{afectiuni ale -l. COATE,
UMERI, INFLAMATIE, GENUNCHI , TENDONUL .LUI AHILE : 112
159. BURTA SAU ABDOMEN Vel; $;: BALONARE { A ABDOMENULUI},
. INTESTINE [AFECTIUNf ALE } ,~ 113.
160. BULIMIA Vel; si: ANOREXIE, APETfT [EXCES DE...}, C;;REUTATE{EXCESDt...} 113
161. BURTA (durere de ) vezi: DURERE DE BURTA 114
162. BUZE ;.. 114
163. BUZE USCATE, CRAPATE 115
164. CAECLJ M Yezi: ~PENDICITA ~ ; 116
165. CALCANEUM vezi: cALCAI 116.
166. CALCULI (in general) Vel; $;: CALCULI/BILIARI/RENALI ~ 116
167. CALCULI BILIARI SAU L1TIAZA BILIARA vezi: FICAT(DURERE DE FlCAT),
SPLINA , : ; .. 116.
168. CALCULI RENALI SAU LlTIAzA RENALA Vezi si: RINICHI 117
169. CALOZITATE vezt: PIELE, PICIOARE -CALUSI BATATURI : 118
170. CALVITIE vezi: PAR - CALVITIE :.; 118.
171. CANAL CARPIAN (sindromul...) vezi: CRAMPA SCRIITORULUI r 118.
.172. CANCER (in general) Vel; ;: TUMORA (TUMORI) ~ 118
____ ;;..: .. ~ 1 1 I 1 1 1 1 1
111'11'1.1"'11111'11 11
CANCER AL ALUNITEI vezi: PIELE - MELANOM MALlGN 120
CANCER AL BRONHIILOR Vel; si: BRONHII - BRONSITA 120
CANC~R AL COLONULUI Vel; $i: INTESTIN [DURERE DE } / CONSTIPATIE 120
CANCER LA ESOFAG vezi: ESQFAG ; 121
CANCER LA FARINGE vezl: GAT - FARINGE ; 121
CANCER LA FICAT vezi: FlCAT [DURERE DE } ; ; 121
CANCER.AL GANGLIONILOR (al sistemului limfatic) vezi: ADENITA, ADENOPATlE,
GANGLION lo u LIMFATIC} , , 121
CANCER LA GAT vezi st: GAT - FARINGE 122
CANCEHAL GURII ;.., ,.,; 122
CANCER AL INTESTINULUI (In general) vesi ~i: CANCER LA COLON,
INTESTINE [DURERE DE j / COLON / INTESTIN SUBTIRE 122
CANCER LA INTESTINUL SUBTIRE vezi: INTESTINUL SUBTIRE
[DURERE LA } , 123
CANCER LA LARIN.GE vezi: FUMAT, GAT {DURERE DE...} : ; 123
CANCER LA lIMBA vezi: ALCOOLlSM, FUMAT ; 123
CANCER LA MANDIBULA vezi: MANDIBULA [DURERE DE. ..} 124
CANCER LA OASE Vezi: OASE [CANCER LA OASE } 124
CANC~R LA OVARE vezi: OVARE{DURERE DE } ; , 124
CANCER LA PANCREAS vezi: PANCREAS [DURERE DE l ; 124
CANCER AL PIEUI vezi: PIELE- MELANOM MALlGN .. 124
CANCER LA PIEPT vezi: CANCER LA SAN 124
CANCER LA PLAMANI vezi 5 1: BRONHII- BR'ON$ITA, FUMAT,
PLAMANI [DURERE DE...} ~ < 124
CANCER LA PROSTATA vezi: PROSTATA [DURERE DE...} 125
CANCER LA RECT vezi: INTESTINE - RECT ; 125
CANCER LA SANGE vezi: SANGE - LEUCEMIE.. : ; : .. 125
CANCER LA SAN Vezi: SANI [DURERE DE...} : 125
CANCER LA STOMAC vez; 5;: STOMAC [DURERE DE ] 127
CANCER LA TESTICULE vezi ~i:rESTlCULE [DURERE DE...} : .. 127
CANCER LA UTER (col i corp) vezt sl: UTER 128
,: 200.
l! 201.
Ii
Ii ~~::
Ii
I'
0'
::
"i:
,1.;- 1 , y
)
";:
173
~~
1
174 :!
"1
175
~1 176.
..
f 177 J
.!
178.
179
180.
181.
182.
~l
183 ~
184.
185
186.
187.
188.
189.
190.
191.
192.
Ii
193
194.
I:
195
H
196.
"
I:
'. 197
198.
199
Marele Dlqionar al Bolilor ~iA/ectiun/lor - Cauzele subtile ole imbolniivlr/l 19
CANDIDA vezt $1: INFECTII, INFLAMATIA MUCOASELOR 129
CANDIDOzA Vezl: CANDIDA, INFLAMATIE, VAGINITA 129
CANDIDOzA BUCALA vel; i GURA, CANDIDA, GAT, fNFECTII ; 129
CANGRENA vezi: SANGE - CANGRENA ; 130
204. CAP (tn general) 130
20S. CAP (dureri de ) : 130
1 , 1 _
, j
J
l
____ .. 111, 111 1, 1 1 ~ 1 1 1 " 3 ~ 1 1 1 1 1 1 1 T .. I' 'I II -. 1 If 1 1 ; ! I , , ! 1 1 1 ! "; 1--'"1 -s- ... -y- ... 'II 11'- L -r ~ , _
20
\\,
Iacques Martel
206. CAP - MIGRENE ....... ;........ ; 13 1
207. CARDIACA (criziL.) veti: INIMA "-INFARCT [ DE MIOCARD} ; ., 132
208. CARIE DENTARA vezi: DINTI - CARIE DENTARA : ; .. 132
209; CAROTIDA Vezi: SANGE - ARTERE : : 13 2
210. CATARACTA vezi: OCHI- CATARACTA : ; ~ : ; .. ~ 13i
211. CAD ERE DE PRESIUNE Vezi: TENSIUNE ARTERIALA - HIPOTENSIUNE
(TENSIUNE PREA MICA) , : .- :., : 13 2"
212. CAl BILIARE vezi: VEZICA BILIARA 132
213
214.
215
216.
217.
218.
CAlCAI : : 13 2
CAlDURA (acces de CAlDURA ) vezi: FEBRA 133 .
y ( v ,
CAlDURI a avea ) Vezl~MENOPAUZA. ; 134
CASCAT 13 4
CEAFA ( rigida) vezi ~i: COLOANA VERTEBRALA, GAT 134
CEARCANE (LA OCHI...) vezi: OCHI - CEARcANE 135
219. CECITATE Vezi: OCHI [DURERI DE } ; ~ 135
220. CEFAlEE vezc CAP [DURERI DE } : : 135-
221. CElULlTA ; .: : : 13 5
222. CHARCOT (boala luL) SAU SCLEROZA LATERALA AMIOTROFICA .: : 13 6
223 . CHEAG DE SANGE Vez; ~i: SANGE COAGULAT, TROMBOzA ; 136
224. CHERATITA vezi: OCHI- CHERATlTA . 136
225. CHIST vezi si: OVARE lAFECTIUNI ELE ], TUMORA .; ; : ~ : :.. ;:.: .. 13 6
226. CHLAMYDIA (tnfectte cu ) vezl: BOLl VENERICE .:.: : :.. 137
227. CICATRICE Vezi: PIELE - CICATRICE :.~, :.. 137
:,
228. CICLU MENSTRUAL (dureri de ) Vezi: MENSTRUATfE [DURERI DE } : .. 137
229. CIFOzii. Vezi: COLOANA VERTEBRALA lDEVIATfE A. ..}, SPATE [DURERE DE.. .l .. 137
23 0. CINEPATIE vezi: RAU DE TRANSPORT 137
23 1. CINETOzii. vezi: RAU DE TRANSPORT.. : ,' 137
23 2. CIRCULATIE SANGUINA Vezi: SANGE - CIRCULATIESANGUINA .. 137
23 3 . CIROZA ( a ficatului) vezi: FicAT:'_;_ CIROzA l A FICATULUI} : 137
23 4. CISTITA. Vezi: VEZICA - c/STITA ...-: ; : . .- : 13 7
23 5. CISTOCEL vezi: PROLAPSUS : 137
236. CIUPERCI Vezi: PICIOARE - MICOzA : ., ~ : 137'
23 7. CIUPERCI HALUCINOGENE (consum de ) vezi: DROGURI 137
23 8. CLAUDICATIE (mers schiopatat) vezt ~i: SISTEM LOCOMOTOR 137
239
240.
241.
CLAUSTROFOBIE Vezi ~i: ANGOASA 13 8 .
CLAVICULA {durere de..., fracture a }vezi ~i: UMERI, OASE -'- FRACTURA 138
CLEPTOMANIE Vel; ~i: DEPENDENT A, NEVROzA ;.139
I
I
' .
.
~
i
!
" .~
i
.J
Mo,eie Dictiono, 01801110' ~1A/ectiuni/or Cauieie subtile ale imbolniiviril 21
242. COAGULARE DEFICITARA vezi: SANGE COAGULAT.. : ; 139
243 . COAPSE (in general) vezi ~i:PICIOARE / [IN GENERAL} /[DURERE DE ] 139
244. COAPSE (durere de ) vezi: PICIOARE - PARTEA SUPERIOARA 140
245. COASTE ~ :; 140
246. COATE (IN GENERAL) Vel; si: ARTICULATII 141
247. COATE - EPICONDILITA ~., ., , .., , ; 142
248. COCAINA (consum de ) vezl: DROGURI.. : : 142
249. COCCIS Yezi: SPATE [DURERE DE..} ; 142
250. COCO~AT vezi: UMERI LASATI ; 142
251.
252.
253
254
255
256.
257.
258.
259
260.
261.
262.
263 .
COLUTERIN (cancer de ) Vezi: CANCER LA UTER [COL SI CORP} .- 142
COLESTEROL vezi: SANGE - COLESTEROL ~ : 142
COllCA NEFRETICA , ;..' 142
COLlCI vezi: INTESTINE - COLlCI : 143
COLITA (mucozitatea colonului) Vezi: INTESTINE - COLITA 143
COLITA HEMORAGICA vezt: INTESTINE - COLlTA 143
COLOANA VERTEBRALA (in general) Vezi st: SPATE 143
COLOANA VERTEBRALA [devlatle a ) (in general) 144
COLOANA VERTEBRAtA [deviatie a;..)'- COCO~AT Vezi: UMERI LASATI 144
COLOANA VERTEBRALA [devlatie a ) - CIFOzii. ~ 144
COLOANA VERTEBRALA - DISCDEPLASAT vezi: HERNIE DISCALA. : :.. 144
COlOANA VERTEBRALA [deviatle a.., ) -, LORDOZA ; 145
CO LOANA VERTEBRALA (devlatle a: ..) - scouozz : ; 145
264. COLON (cancer de ) Vez;:CANtER DE COLON .: : 146
265. COMA vezi: ACCIDENT, CREIER - SINCOPA, LE~/N :.: 146
266. COMEDOANE vezi: PIELE- PUNCTE NEGRE : ; .. , ; : 147
267.
268.
269.
COMOTIE ( a retinei) vezi: OCHI - COMOTIA RETlNEI ; 147
COMOTIE CEREBRALA vezt: CREIER [COMOTIE} : 147 .
COMPULSIE NERVOASA 147
270. CONDUCTE LACRIMALE vezi: LACRIMI , ; 147
271. CONGEN'ITAL Vezi: MALFORMATIJ CONGENITALE, BOLl EREDITARE.. 147
272. CONGESTIE (... la creier / ...flcat / :.. nas / ...plamani)
Vezi;: CREIER - ACCIDENTVASCULAR CEREBRAL lA. V.c.} .. .. 147
273 . CONJ UNCTIVITA vezi: OCH/- CONJUNCTIVITA ;.~ ~ : 148
274. CONSTIPATIE vezi: INTESTINE - CONST/PATIE ' 148
275. CONTUZII vezi: PIELE - VANATAI 148
276. COPIL CIANOTIC (ALBASTRU) ., ;~ .: 148 ' .
277. COPIL HIPERACTIV vezi: HIPERACTIVITATE.. ; .. :: 149
l I l ~ .w
22
. . . "
Jacques Martel
278. COPll MORT LA NA~TERE vezt: NA$TERE - AVORT ...................................... 149
279. CORIZA vezi: RACEALA [LA CREIER.:.} ~ ; ~149
280. CORONAR Vezi: INIMA - TROMBOZA CORONARIANA .............................. 149
281. CORP (ingeneral) vezi: ANEXA I , ~...... 149
282. CORZI VOCAlE vezi: GAT - LARINGITA. CANCER LA LARINGE,
VOCE - RAGU$EALA ..................................................... , 149
283. CO~URI (pe corp) vezi: PJELE- CO$URJ , .. 149
284. CRAMPA SCRIITORULUI vezt $i: DEGETE (iN GENERAL),-
MAINI (iN GENERAL), iNCHEIETURA MAINJI ; , 149
285. CRAMPE ,.............~...-...................... 149
286. CRAMPE ABDOMINALE Vezi $i: ABDOMEN .- 150
287. CRAMPE MUSCULARE (in general) 150
288. CRANIU_vezi: CREIER- COMOTIE CEREBRALA,
OS - FRACTURA [OSOASA 1 ~ 151
289. CRAPATURI Vezi: PfELE - CRAPATURI... 151
290. CREIER{In general) , ; 151
291. CREIER(abces la ) ; :.151
292. CREIER- ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL(A.V.C.)
vezi sl: INFARCT [iN GENERAL], SANGE/ [iN GENERAL 1/
ARTERE/ CIRCULATIA SANGUINA. TENSIUNE
ARTERIALA - HIPERTENSJUNE 152
293. CREIER- APOPLEXIE vezi: CREIER- ACCIDENT VASCULAR
CEREBRAL[A. V.C.]/ SINCOPA. SANGE - HEMORAGfE , ....... 152
294 CREIER(comotle) SAU COMOTIE CEREBRAL~ : ; ~~ ; 153
295. CREIER_ (congestie a creieruluL..) Vezi: CONGESTIE ; 153
296. CREIER- CREUTZFELD-J AKOB(boala ..) SAU BOALA VACII NEBUNE 153
297. CREIER(durere la ) :..:..: ; ~ 154
298. CREIER- ECHILIBRU(pierderea echilibrului) SAU AMETEALA 155
299. CREIER- ENCEFALlTA 156
300. _CREIER- EPILEPSIE ~ ; 156
301. CREIER- HEMIPlEGIE vezi: CREIER/ [ABCESAL} /
ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL[A.V.C.} ; 158
302. CREIER- HIDROCEFALIE :...: : ;.159
303. CREIER- HUNTINGTON (boala luL.) sau (COREEa lui )
vezi: CREIER- TICURI : : 159
304. CREIER- MENINGITA vezi: INFLAMATIE, SISTEM IMUNITAR, CAP 159
305. CREIER- PARALIZIE CEREBRALA 160
Marele DiCf/anar al Bali/or ~/ A/eqlunilor' Cauzele subtile ale imbalnavirii
306. CREIER- PARKINSON (boala luL ..) vesi $;: NERVI, TREMURAT 161
307.. CREIER- SINCOPA : 162
308. CREIER- SINDROMUl ADAMS-STOKES vezi: CREIER- EPILEPSIE/
SINCOPA, VERTIJ : : 163
309. CREIER- STAREVEGETATIVA CRONICA vezi: CRONlcA [BOALA j 163
310. CREIER;,_ TICURI ..................... .- 164
311. CREIER(tumora la ) 164
312.. CREVASACUTANATA Vezi: PIELE - RJDURL ....... ; ~ 165
313. CRliA CARDIACA vezi: INlMA - INfARCT [ DE MIOCARD} 165
314. CRIZA DE FICAT Vezi: INDIGESTIE . ; : 165
315. CROHN (boala luL..) vezt: INTESTINE- CROHN [boala lui } .. ; : 165
316. CRONIC.!.(boala cronica ) , 165
317. CRUP vezi: GAT - tARINGITA ~ 166
318. CRUSTA vezi: PIELE - ECZEMA ' 166
319. CUADRIPLEGIEvezi: PARALIZIE [iN GENERAL...J : ; 166
320. CULPABllITATE Vezi: ACCIDENT : : : 166
321. CUPEROZA vezi: PIELE - ACNEE ROZACEE ; .. 166
322.- CURBATURA : 166
323. CUSHING (sindromullui ..) Vel; ~i: GLANDE SUPRARENALE ; 166
324., CUTICUlE vezi: DEGETE - CUT/CULE i.. , 167
325.. DAlTONIAN Vezi: OCHI - DALTONISM [NON-PERCEPTIA CULORILOR} 168
326. DECALCIFIEREVezi i: OASE - OSTEOPOROZA ~ ~ 168
327. DEFICIENTADE AUZ vezi: URECH,-SURDITATE .............................................. ;.168
328. DEGETE(in general) ~ : ~ , ~ 168
329. DEGETE- DEGETUL MARE 169
330. DEGETE--:- DEGETULARATATOR 170
331. DEGETE- DEGETUL MIJ LOCIU ; ; : ~.~ ;..~.~ 171-,
332. DEGETE- DEGETUL INELARUL.. 171 ..
333. DEGETE- DEGETUl MIC : ; ~........... 172
334. DEGETE- ARTRITA LA DEGETE vezi $i: ARTRITA [iN GENERAL} 173
335. DEGETE- CUTICUlE ~ .. 173
336. DEGETEDE LA PICIOARE ; ; : 173
337. DEMENTA Vezi: ALZEIMER [BOALA LUI ], SENILITATE ~ 175
338. DEMINERALIZARE GENERALA Vezi $i: OS - DECALCIFIERE ; ......... : 175
339. DEPENDENTA vezi: ALCOOLlSM, FUMAT. DROGURI : 175
340. DEPIGMENTARE vezi: PIELE- LEUCODERMIE ; 176
341. DEPOZITEDE CALCIU 176
__________ rJ 1 , 1 1 , 1 ; 1 1 t 1 1 1 1 '1 1 11 'I 1 , , , '! ~ 1 ~ , , 1 , T : --Y--.-._- T - ... -- ...- .,. "J , ~ t 1 1
I 1 ~ ~ I" 1 1 T J
\\
Jacques Martel
351.
352;
353
354
355
356.
357.
358.
DIFTERIE vezi si: GAT, LARINGE ......................................... : ...... ;.............. :.. 180 I
q
DIGESTIE (durere de ) vezi: INDIGESTIE .. : ; ; ; 181 ;;
. ~ f
DINTI (In general) :. . 181 ~
DINTE (abces la radacina dintelui. . . ) 182
~
DINTI (carie dentars) 182, ' , I
DINTI (durere de ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . -. . . . . . . . . . . . . . . . . : 183 ' i
"
DINTI - PROTEzAJ 1MPLANT DENTAR . . . . . . . . . . . . . . . ~. . . . . . : ~ 185
359
360.
DINTI (scrasnirea dintllor . . . ) - BRUXISM
vez! si: AUTORITARISM, MAXILARE {DURERE DE } :........... ~.: 185
DINTI (simbolism al dintilor ). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ; 186
DINTI- MASEA DE MINTE INCLUSA vezi i: DINTI- SIMBOLISMUL 189
361. DISC DEPLASAT vezi: HERNIE DISCALA ; ~ 190
362. DISC INTERVERTEBRAL vezi: SPATE {DURERE DE ] / LOMBAGO,
HERNIE DE OISC .- ~ ~i' 190
363. DISCARTROzA vezi: DISC INTERVERTEBRAL.. ,. 190
364. DISLEXIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190
365.
366.
367.
368.
369.
DISLOCARE Vezi: OASE - DISLOCARE -......... 191
DISMENOREE vezl: MENSTRUA TIE [OURERI DE ..] ~ 191
DISTROFIE MUSCULARA vezi: MU$CHI-OISTROFIE MUSCULARA ; .. 191
DIVERTICULITA vezl: INTESTINE - OIVERTICULlTA ; 191
DIZENTERIE vezi: INTESTINE / OIAREE / OIZENTERIE 191
370. DREPTATE. (eu am . . . ). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . :. . :191.
371. DROGURI vezi ~i: DEPENDENT A .. 192
372. OUODEN Vezi si: INTESTINE {DURERE DE ..] ..................................................... 193
373. DUPUYTREN vezi: MAINI- BOALA DUPUYTREN : ; ;.. 193
374. OUR ERE : 193
375. DURERE CARDIACA Vezi: IN/MA" - PROBLEME CARD/ACE 194
, Morele Dietionar 01Bolilor ~JA/ectiunilor - Cauzeie subtile ale imbolnavirii
25
376. ECHIUBRU (pierderea . . . ) SAU AMETEALA vezi: CRE/ERo:- ECH/LIBRU
[PIEROEREA ECHILIBRULUI] ~ : 195
3n. ECHIMOzA vezi: PIELE - VANATAI 195
378.. ECLAMPSIE Vezi: SARCINA -:- ECLAMPSIE ;.; ., 195
379. ECTROPION Vezi: PLEOAPE [IN GENERAL...} : 195
380. ECZEMA Vezi: PIELE - ECZEMA ; 195
381. EDEM :. . . . . . . . . . . . . . . . . . . : 195
382. EGOCENTRISM 196
383. EJ ACULARE PRECOCE : . - 196
384. EMBOUE Vezi: SANGE - CIRCULATIA SANGU/NA/ COAGULARE : 197
385. EMBOLIE ARTERIALA vezi: SANGE - ARTERE : 197
386. EMBOUE CEREBRALA vezi: CREIER, DURERE DE ~., 197
387. EMBOLIE PULMONARA Vezi: PLAMANI {OUREREDE J . ; 197 .
388. EMISFERA OREAPTA SI STANGA vezi: CREIER [IN GENERAL} ; 197 .
389. EMOTIVITATE . - ; : 197
390. EMP1EM vezi: ABCES .. : ; 197
391. ENCEFALITA vezi: CREIER - ENCEFAUTA 197
392. ENCEFALOMIELITA FIBROM, IALGICA
Vezi: OBOSEALA CRONICA [SINDROM DE ] 197
393, ENDOMETRIOzA 197
394. ENTERITA vezi: INTESTINEo:- GASTRO-ENTERITA 198
395. ENTORSA vezi: ARTICULATII- ENTORSA : 198
396. , ENUREZIE Vezi: INCONTINENTA : 198
397. EPICONDILITA Vezi: COATE - EPICONOILITA 198
398. EPIDEMIE 198
399. EPIFlzA vezi: GLANDA PINEALA : 199
400. EPIGLOTA Vel; si: GAT.- LARINGE, ESOFAG 199
401. EPILEPSIE Vezi: CREIER- EPILEPSIE ; 199
402. EPISTAXIS vezi: NAS [SANGERARE NAZALA ].~ 199
403 EPUIZARE. vezi: BURNOUT : 199
404 ERECTIE - DISFUNq ll ERECTILE Vezi: IMPOTENTA ~.199
405 ERITEM SOLAR vezi: INSOLA TIE 199
406. ERUCTATIE Veli~i: 5 TOMAC [IN GENERAL...} 199
407 ERUPTIE ( de cosurl) Vezi: PIELE - ERUPTIE {oo. DE COSURI] ~.200
408. ESOFAG , 200
409. EUTANASIE Vezi st: MOARTE 201
_____ r::~ . . . __ IIIiIIIP! J l! I J 11: ' : 1 '11111111 ': 1 1 1 1 ~-r-.-,..' I . . . , ' I 1 1 ! ~ ! ! ! ~ ! : ; ' ! ' : ~ 1 1 ..- _
26
'.\
Jocques Mortet
410. EWING (sarcomullui...)
vezi: OASE [CANCER DE. ..} - SARCOMUL LUI EWING ................................... 201
411. EXCES DE APETIT Vezi: APETIT [EXCES DE. .} ............................................... 201
412. EXCES DE GREUTATE vezi: GREUTATE [EXCES DE. ..} ........................................ 201 .
413. EXCRESCENTA vezi: POLlPI : 201
414. EXHIBITIONISM : : 201
415. EXOFTAlMIE vezi: OCHI [DURERE DE. ..} 202
416. EXTENUARE Vezi si: OBOSEALA [iN GENERAL]. SANGE - H/POGLICEMIE, -
TENSIUNE ARTER/ALA - HIPOTENSIUNE [PREA SCAzUTAJ :., ........ ; ~.. 202
417. EXTINCTIA A VOCII Vezi: AFONIE : 202 .
418. FAllOPE (trompele luL.) vezi: SALPINGITA : 203
419. FANTA PALATINA- GURA DE lUP- CONGENITALA ~ 203
420. FANTA VUlVARA Vezi: VULVA 203
421. FARINGITA vezi: GAT - FARINGITA .. : ; 203
422. FASCIITA NECROZANTA Vezi: BACTERIE CARE MANANcA DIN CARNE 203
423. FATA Vezi si: PIELE / ACNEE / CO$URI / PUNCTE NEGRE 203
424. FATA LASATA, MOALE 204
425 FEBLITA Vezi: SANGE - FEBLlTA 204
426. FEBRA (in general) Vezi ~i: CALDURA [SENZATIE DE ] 204
427. FEBRA (HERPES FEBRIL...) vezi ~j:HERPES/ [ IN GENERAL] /
[ ORAL] / [ LABIAL} ; .. 205
428. FEBRA FANULUI Vezi: ALERGIE - FEBRA FANULUI ~205
429. FEMININ (principiu ) Vezi si: MASCULIN [PRINCIPIU ] ~ 205 .
430. FEMININE [afectiunl ) . : ; 206
431. FEMUR Vezi: PICIOR - PARTEA SUPERIOARA 206
432. FERMENTATIE vezi: STOMAC [DURERI DE. ..] .. : 206
433 FESE : 206
434. FIBRILATIE VENTRICUlARAVezi: INIMA., _ ARITMIE CARDIACA.: : 207
435. FIBROM UTERIN ~i CHIST FEMIN!N vezi ~i: CHIST 207
436. FIBROMATOzA Vezi: MU$CHI- FIBROMATOzA ; 208
437. FIBROMIALGIE veil ~i: OBOSEALA CRONIC A [SINDROM DE. ..) 208
438. FIBROzA CHISTICA Vezi: MUCOVISC/DOzA 209
439. FIBROzA Vezi: SCLEROzA ; : ; 209-
440. FICAT (abces la ) : 209
441. FICAT - CIROzA ( a ficatului) ~ :209
442. FICAT (congestie la ) vezt: CONGESTIE ~ ~ 210-
443. FICAT (criza de ) Vezi ~i: INDIGESTlE 210
444
445
446.
447
448.
449
450.
451..
452.
453
454.
455
456.
457
458.
459
460.
461.
Ii
462..
463.
j!
Ii
464.
I!
Ii
465.
466.
467.
468.
I
469.
r;
470.
471.
472.
I
473.
Ii 474
475
476.
477.
Morele Dlctlonof 0/ Boll/or ~JAfectiunilor - Cauzele subtile ole fmbolnavlril 27
FICAT (durere de ) vez; ~i: CALCULI BILIARI, ICTER 210
FICAT - HEPATITA vest ~i: A~COOLlSM,/NFECTfE, INFLAMATIE, /CTER 212
FICAT (pietre la ) vezi: CALCULI BILlARJ.. 213
FISTULA , ; , ~ : ~ 213
FISTUlE ANAlE Vezi: ANUS - FISTULE ANALE 213
FISURI ANALE Vezi: ANUS - FISUR/ ANALE 213
FLATUlENTA vesi: GAZE : 213
FOBIE vezl ~i: ANGOASA, CLAUSTROFOBIE, FURIE ~ 213
FOLlCULlTA Vezi: PAR [BOLl DE. ..J.: ; 214
FRACTURA vezi si: OASE - FRACTURA [ OSOASA] 214
FRICA Vezi si: RINICHI [PROBLEME RENALE] 214
FRIG - HIPOTERMIE 215
FRIG, FRISON ;.: ~ 215
FRIGIDITATE vezi ~i: FEMININE [AFECT/UN/ J :.215
FRIGURI DE BALTA vezt: MALARIA 216
FRILOZITATE 216
FRUNTE 217
FUMAT vezi: BUERGER [BOALA LUL], CANCER LA LlMBA,
DEPENDENT A, PLAMANI _.: 217 .
FURIE Vezi: ANEXA III, DURERE, FICAT, INFECTII 218
FURNICATURI 219
FURUNCULI Vezi: PIElE - FURUNCULI 219
FURUNCULI VAGINALI vezi: PIELE - FURUNCULI VAGINAU : 219
GAM BE vezi: PICIOARE -GAMBE-PARTEA INFER/OARA 220
GANGLION (... Iimfatic) vezi ~i:ADEN/TA, ADENOPATIE,
CANCER AL GANGLION/LOR [ AL S/STEMULUI LlMFATIC], LlMFA 220
GASTRITA vezi: STOMAC - GASTRITA 221 .
GASTRO-ENTERITA Vezi: INTESTINE - GASTRO-ENTERITA~ ; 221
GAT (in general, partea extertoara) 221
GAT - TORTICOLIS vesi si: COLOANA VERTEBRALA -
PARTEA DE SUS A SPATELUI, CEAFA [ iNTEPENIT} 221
GAT (in interior) (in general) vest ~i: GLANDA TIROIDA [in general} 222
GAT (durere de ) Vez; si: AMIGDALE, INFLAMATIA MUCOASELOR 223
GAT - FARINGE vezi si: POLlPI 224
GAT - FARINGITA vezi si: ANGINA, ANEXA III, RACEALA 224
GAT - lARINGE Vez; ~;: AFONIE, CANCER LA LARINGE, RAGU$EALA 225
GAT - lARINGITA ven ~i:ANEXA III, RAGU$EALA, INFLAMATIE 225
______ ~., ~ l T 1 1 j 1 1 1 "1 1 "I ~ '1 ... ,~ 1 ill ~ .. -! t 1 ~ -"r-'{- !I: "'1' ..... ,- "I -r ~
~ ~ 1 T 1]' ! 1 1 ~ 11 _
28
\\.
Jacques Martel
478. GAT ~NOD iN GAT .. .. 226
479. GAT (senzatla de a avea ceva In ) :.. 226
480. GAZE (dureri provocate de ...) SAU FLATULENTA SAU METEORISM
Vezi si: BALONARE, UMFLAREA / [EN GENERALJ / [ ... A ABDOMENULUIJ .::: 227
481. GEAMAN Vezi: NA$TERE [FELUL IN CARE A DECURS NA$TEREA MEA. .J; :.227
482. GELINEAU (sindromullui...) Yeti: NARCOLEPSIE , : 227
483. GELOZIE 227
484. GENITALE (organe ) (in general) : : 228
485. GENITALE (afectlunl ale organelor ) vezi si: FRIGIDITATE,
IMPOTENT A VENERICE [BOLI...J : 228
486. GENUNCHI (in general) Vezi sl: PICIOARE : ..~ ; .. 229
487. GENUNCHI [afectiuni ale ) 229
488-.GENUNCHI - MENISC 23o
489. GILLES DE LA J OURETIE (sindromuI lui...) vezi si:
CRElER -:- TICURI, COMPULSIE NERVOASA, OBSESIE 231
490. GINGII (DURERI DE...) vezi i: ABCES, GURA [iN GENERAL.J,
DINTI [iN GENERAL. ..J 231
491. GINGII - GINGIVITA ACUTA : ; : 232
492. GINGII (sangerarea gingiilor ) Vel; si: SANGE -:- SANGERARI 233
493. GINGIVITA Vezi: GINGII- GINGIVITA ACUTA ; ; .~ 233,
494 GLANDE (in general) ;.. 233
495. GLANDE [afectlunl ale ) Vezi st: ADENOM ; ; ; 234
496. GLANDE LACRIMAlE Vezi: PLANS ; ; ~: 234
497. GLANDA PANCREATICA vezi: PANCREAS _ ;;.; ~: 234
498. GLANDA PINEALA SAU CORP PINEAL SAU EPIFIZA ; : 234
499. GLANDA PITUITARA SAU HIPOFIZA ; : 235
500. GLANDE SALIVARE vezi si: OREION, SALlVA : ~.; 236
501: GLANDE SUBLINGUALE Vezi: GLANDE SALIVARE ~.. ; 237
502. GLANDE SUPRARENAlE vezi si: ADDISON BOALA LUI..., CUSHING
[SINDROMUL LULJ, FRlcA, STRES .. ; ; 237
503. GLANDE - TIMUS Vezi i: SIDA, SISTEM IMUNITAR 238
504. GLANDA TIROIDA (in general} 239 .
505. GLANDA TIROIDA - BASEDOW (boala a lui ) SAU
GU~A EXOFTAlMICA : 240 .
506. GLANDA TIROIDA - GU~A , ; : 241
507. GLANDA TIROIDA- GU~A EXOlFTALMICA
Vezi: GLANDA TIROIDA, BASEDOW BOALA A LUI.: ~.. 242
Marele Diefionar al Bolllor ~I Afeqlunilor Cauzele subtile ale imholnavirii 29
508. GLANDA TIROIDA - HIPERTJ ROIDIE 242
509. GLANDA TIROIDA ....;.;. HIPOTIROID1E 242
510. GLANDA TIROIDA - TIROIDITA 243
511. GLAUCOM Vezi: OCHI - GLAUCOM 243
512. GLEZNE Vezi i: ARTICULATJI : 243
513. GLOB OCULAR Vezi: OCHI [IN GENERAL] 245 .
514. GLOBULE SANGUINE vezi: SANGE ; 245
515. GONADE Yezi i: OVARE, TESTICULE 245
516. GRASIME, OBEZITATE vezi si: GREUTATE [EXCES DE J 245
517. GREATA 51VARSATURI vezt i: SARCINA [AFECTIUNI ALE .. ] 246
518. GREUTATE (exces de ) Vezi sl: GRASIME 247
519. GRIPA vezi i: CREIER -ENCEFALITA. STRANUT, FEBRA,
MU$CHI, RESPIRATIE, REP/RATtE [BOLl DE...J, CAP [DURERE DE ..J 249
GRIPA AVIARA Vezi i: GRIPA 250
GRIPA SPANIOLA Vezi: CREIER - ENCEFALITA 250
GURA (In general) Vezi si: GINGII ; 250
GURA (afecttuni ale gurii ...) Vezi si: CANCER LA GURA.
$ANCRU [iN GENERALJ, HERPES [ BUCALJ 251
524. GURA - AFTA 252
525. GURA - HALENA [respiratie urat mirositoare ) SAU HAUTOlA
Vezi si: GINGI/- GINGIVITA, GAT [DURERE DE ..l. NAS [AFECTIUNI ALE } 253
526; GURA - CERUl GURII, PALAT 254
527. GU~A vezi: GLANDA TIROIDA - GU$A : 254 '.
528. GUST (tulburarl ale gustului) vezi si: GAT, LlMBA, NAS 254
529. GUTA Vezi i:ACIDOzA, CALCULI RENALI 254
530. H.T.A (hipertensiune arterlala)
vezi: TENSIUNE ARTERIALA - HIPERTENSIUNE 256
531. HALENA vezi: GURA -HALENA ( RESPIRATIE URAT MIROSITOARE) 256.
532. HALUCINATII Vezi si: ALCOOLlSM, DEPENDENT A , DROGURi 256
533.. HA~I~ (consum de ) Vezi: DROGURI 257
534. HEMATOM Vezi: SANGE - HEMATOM : 257
535. HEMATURIE vezi: SANGE- HEMATURIE.. ;.; 257
536. HEMIPlEGIEVezi: CREIER - HEMIPLEGIE 257
537. HEMORAGIE CEREBRALA vezi: CREIER....;. ACCIDENT
. VASCULAR CEREBRAL [A. V.C.J 257
520.
,
c .
521.
. 522.
,
523
:~.
Ii
1" ,,.
s.
1 1 ! 1 1 1 , 1 , 1 1 , 1 .. ..-;. _
__ _. 1 , I 1 1 l'! 1 I i ~ ! i
30
"':\
Jacques Martel
538. HEMOROIZI vez! i: ANUS, SARCINA, INFLAMATIE,
INTESTlNE- CONSTIPATIE, SANGE / SANGERARI / VARICE,
TENSIUN~ ARTERIALA - HIPERTENSIUNE 257
539. HEMORAGIE Vezi: SANGE - HEMORAGIE ....................................................... 258
540. HEPATITA vezi: FlCAT - HEPATITA : ~ 258
541. HERNIE :........................................... :............... 258
542. HERNIE DE DISCVel; si: SPATE [DURERE Df.;.j, LUXATIE ; 259
543. HEROINA(consum de ) vezi: DROGURI ; 260
544. HERPES( in general, bucal, labial) Vel; si: GURA : 260
545. HERPESGENITAL SAU HERPESVAGINAL vezi si: PIELE - MANcARIME,
VAGIN - VAGINITA ~.. 261
546. HIDROFOBIE vezi: TURBARE .. 262
547. HIGROMA Vezi: BURS/TA, GENUNCHI [DURERE DE...} 262
548. HIPERACTIVITATEVel; ~;; AGITATIE ~.: : 262
549. HIPERCOLESTEROlEMIE Vezi: SANGE - COlESTEROl 263
550. HIPEREMOTIVITATE vezi: EMOT/VITATE 263
551. HIPERGlICEMIE vezt: SANGE - DIABET 263 .
552. HIPERMETROPIE vezi: OCHI- HIPERMETROP/E 263
553. HIPEROREXIEvezi: BULlMIE 263
554. HIPERSALIVATIEvezi: SALIVA - HIPER $1 HIPOSALIVATIE.. .. L 263
555. HIPERSOMNIE vezi: NARCOLEPSIE : .................... 263
556. HIPERTENSIUNE vezi: TENSIUNE ARTERIALA - HIPERTENSIUNE ; : : 263
557. HIPERTERMIE vezi: FEBRA : .. : : : 263
558. HIPERTIROIDIE vezi: GLANDA TIROIDA - HIPERT/~OIDIE :'~ 263
SSg. HIPERTROFIE : ; ~........ ;.:.. 263
560. HIPERVENTILATIE (supraoxigenare) Vel; $;: ACIDOzA,
, ANXIETATE, FEBRA ~ ; ;.................................. ~ , 264
561. HIPOACUZIE vezi: URECHI-SURD/TATE 264
562. HIPOCONDRIE (IPOHONDRIA) Vel; si: AGORAFOBIE,
ANXIETATE, DEPRESIE : ; 264
563. HIPOGLICEMIE vezi: SANGE - HIPOGLICEMIE : ; .. ; .. : 265 .
564. HIPOFlzA vezi: GLANDA PITUITARA ; ; 265
565. HIPOSALIVATIE vezi: SALlVA- HIPER $1 H/POSALIVATIE : ; 265
566. HIPOTENSIUNE veri: TENSIUNE ARTER/ALA - HIPOTENSIUNE : 265
567. HIPOTIROIDIE vezt: GLANDA TIROIDA - HIPOTIROIDIE 265
568. HISTEROPTOZAvezi: PROLAPS 265
569.'
570.
571.
f l
572.
573
I~
~i
574.
~
~
575
~~
576.
;i
~i
.l
577 ~
:.;
~
578.
579
580.
581.
582.
583.
584.
585.
586.
587.
588.
":-,
S8g.
,~
590.
591.
592.
593
594.
595.
596.
597.
598.
599
Marele Dietianar al801ll0r ~i Afeetlunllor. Cauzelesubtile ale imbolndvirll 31
HODGKIN (boala lui ...) Vel; 5;: CANCERAL GANGLIONILOR
[ A SISTEMULUI LlMFATIC],SANGE - LEUCOPENIE 265
HOlERA vezi: INTESTINE - DIAREE.. 265
HOMOSEXUAlITE ; 266
HUNTINGTON vezi: eREIER.- HUNTINGTON [BOALA A LUI ] 266
ICTER(GAlBINAREA) vezi $;: FICAT[AFECTIUNI ALE LSANGE/
[AFECTIUNI ALE. ..] / CIRCULATIE SANGUINA ~ 267
ILEITA(BOALA lUI CROHN) vezi: INTESTINE - CROHN [BOALA A tUl ] ?67
INELARVezi: DEGETE- INELAR ~ 267
IMPACIENTA Vel; 5i: FRIGIDITATE,'NERVOZ/TATE,
SANGE - HIPOGL/CEMIE : 267
IMPOTENTA vest 5i: ANGOASA, ANXIETATE, FRICA : 268 .
INCONTINENTA ( fecale, urinar) veti ~i; VEZ/CA lAFECTIUNI ALE...}. 269
INCONTINENTA LACOPII- vezi: PIP/IN PAT 271
INDEX vezi: DEGETE- INDEX 271
INDIGESTIE Vezi si: OTRAVIRE f PRIN MANCARE},
DURERE DE BURTA GREATA, SALMONELA ~.271
INFARCT(iN GENERAL): .. : ; 272
INFARCT(cerebral) Vezi: CREIER- ACCIDENT
VASCULAIRE CEREBRALfA. v.c.] ; 272
INFARCT( de miocard) vezi: INIMA., - INFARCT [ DE MIOCARD] 272
INFECTII (in general) vezi si: ANEXA III, DURERE, FEBRA-
INFLAMATIE, SISTEM IMUNITAR 272
INFECTII URINARE vezi: URINA[INFECTII URINAREj : 273
INFECTII VAGINAlE vezi: VAGIN - VAG/NITA ; 273
INFECTII VIRAlE Vezi: INFECTII [iN GENERA'L] :.273
INFlAMATIA vezi 5i: ANEXA III .. : 273
INIMA., (in general) vezi si: SANGE 274
INIMA., - ANGINA PECTORALA,ANGOR vezi: ANGINA PECTORALA 275
INIMA.,,,,,;, ARITMIE CARDIACA : : 275
INIMA., (durere ) Vezi: GREATA : 276
INIMA., - INFARCT ( de miocard) vezi 5;: INFARCT [iN GENERAL] .. 276
INIMA., - MIOCARDITA ; 278
INIMA., - PERICARDITA; 278
INIMA., - PROBlEME CARDIACE : ~ : 279
INIMA., - TAHICARDIE vezt: INIMA., - ARITMIE CARDIACA 279
INIMA., - TROMBOzA CORONARIANA 279
~ '! I , , 11' , 1J 't 1 r ' .- ! ~ 1 ,
1 I I 1 1
32
"I.\,
Jacques Martel
600. INSOLATIE vezi $i: ACCIDENT. CA~DURA, PIELE : , ; . 280
601. INSOMNIE ................................................................................................ ~......... 281
602 .. INSUFICIENTA.CARDIACA Vezi: INIMAt. [PROBLEME CARDIACE} 282
603 ... INTESTINE (afectiuni ale ) vezi $;: CANCER COLON. I
LA INTESTIN I COLITA I ;.~ .. ;..'.: .: , 282
604. INTESTINE {cancer la, ..}Vezi: CANCE_RLA INTESTINE ; , ......... 282 .
605~; INTESTINE 7"" COLICA veri si: GAZE ........ ~...................... ,~ :
28
3
606. INTESTINE - COLITA [mucozitati] vezi si: INFLAMATIE,
INTESTINE.- COLQN , : ;.
28
3 .
607. INTESTINE - COLON [afectiunl ale ) Vel; i: CANCER DE COLON 284
608. INTESTINE - CONSTIPATIE Vezi i: CANCER LA. COLON; , ., ; 284
609. INTESTINE- CROHN (boala lui...)SAU ILEITAVezi si:
APENDICITA, INTESTINE - DIAREE ; ; 285
610. INTESTINE - DIAREE 286.
611. INTESTINE - DIVERTICUUTA .. .. 287
612. INTESTINE - DIZENTERIE veti i: INTESTINE- COLICI I DIAREE 288
613. INTESTINE - GASTRO-ENTERITA vezi i: STOMAC I
[AFECTIUNI ALE. ..) I GASTRITA, INTESTINE ~. DJIIREE, GREATA 288
614. INTESTINE - RECT Vezi i: ANUS ~ ; , 289
615." INTESTINE -:-:-TENIA , , , ; ; 290
61.6. INTESTIN SUBTIRE (afecttunl ale ) vezi ~i: INTESTINE - COLlTA. 290
61]. INTESTIN SUBTIRE _;..RECTOCOllTA HEMORAGICA
vezi i: INTESTINE - COLlTA , ;.. ; , .. ; .. .. .. : 29
1
618. INTOLERANTA LA GLUTEN ; ,.. ,:.: ~:: 291
619~ INTOXICATIE Vezi: OTRAVIRE [ PRINMANCARE]., .. ; 292
620 .. INTRERUPERE VOLUNTARA A SARCINII Vezi;.NA5.TERE - AVORT.. 295
621. ISTERIE Vel; si: LE~/N, NERVI. [Cl{lzA DE...l. NEVROz)., 292
622. TMBATRANIRE(afectiuni legate de ) ;.. ; : 293
623. TMBATRANIRE PATOLOGICA vezi: SENILITATE , , .. ;, 293
624. TNDOIALA ; 293
625. INCHEIETURA vezt: ARTICULATII ; : .. :.. .. 294
626. INCHEIETURA MAINII Vel; $i: ARTICULATII : 294.
627. INCHEIETURA MAINII - SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN 294
628. TNGALBENIRE vezi: ICTER , ,., , ; 295
629. KAPOSI (sarcomullui ) vezi si: SIDA , ;., ; ~ 296
630. KILLIAN (polip allui...) Vezi: NA$ - KILLIAN [POUP AL LUI } 296
631. LABII Vezi: VULVA , , ;~.. 297
.... - -----------------"., ,',"
Marele DIefIonar al Bolllor ~1Afeefiunilor - Cauzele subtile ale imbolnovirii
33
632. LABIRINTITA vezi: CREIER 7"" ECHILIBRU [PIERDERE. ..} 297
633. LACRIMI'Vez;: PLANS : ; 297
634. LARINGE vezi: GAT - LARINGE , ,; , ; 297
635 .. LARINGITA vezi: GAT - LARINGITA ~ ~ 297
636. LARINGE (cancer la ) vezl: CANCER LA LA RINGE ~ , 297 .
637. LENE , ~ ; 297
638. LEPRA vezi si: CRONICA [BOA LA I. NERVI, PIELE I(iN GENERAL) I
[AFECTIUNI ALE. ..} .. , ; 297
639 .. LESBIANA vezi: HOMOSEXUALITATE ; ~; 298
640. LESIN SAU PIERDEREA CUNO~TINTEI Vezi si: CREIER - SINCOPA, COMA 298
641. LEUCEMIE Vezi: SANGE - LEUCEMIE 298
642. LElJ COPENIE Vezi: SANGE - LEUCOPENIE : 298
643. LEUCOREEVezi si: CANDIDA, INFECTII, PIELE- MANCARIME,. . .
SALPINGITA 298 .
644. LEZIUNI. vezi: PIELE - LEZIUNI , 299'
645. L1GAMENTE vezi: ARTICULATII-ENTORSE : ; 299
646. LlMBA vezi ~i: GUST [TULBURARI DE. ..} 299
647. LlMBA (cancer la ) Vezi: CANCER LA LlMBA ; ; ; 300
648. LIM FA (afectluni limfatice)Vezi i: CANCER LA GANGLIONI
{ ... ASISTEMULUI LlMFATIC], GANGLION { ..; LlMFATIC},
INFECTII, INFLAMATfE, EDEM, SISTEM I{\/fUNITAR ~ i 300
649 .. LlMFATISM 300
650. LlMFOM vezi: HODGKIN [BOA LA A LU/..;j ; 300
651. LlPOM (in general) vezisi: CHIST : , ; , ; 300
652. L1TIAZA BIUARA vezt: CALCULI BILIARI , , , ; 301
653. L1TIAZA RENALA vezi: CALCULI RENALI ;: ; 301
654. LOCOMOTIE vezi: SISTEMLOCOMOTOR .. ; ; ; 301
655. LOMBAGO vezi: SPATE {DURERE DE. ..l: ZONA LOMBARA , ; 301
656. LOMBALGIE vezi: SPATE [DURERE DE } - ZONA LOMBARA .. ; 301
657. LORDOzA Vezi: COLOANA VERTEBRALA [DEVIATIE A; ..} - LORDOz)., 301
658. LSD (consum de, ..) vezi: DROGURI... ; , 301
659.' LUMBAGO vezt: SPATE [DURERE DE ]- ZONA LOMBARA 301
660. lUPUS vezi: PIELE - LUPUS; , : 301
661. LUPUS ERITEMATOS CRONIC vezi: PIELE - LUPUS~ 301
662. LUXATIE vezi si: ACCIDENT. FURIE, DURE_RE,OASE 301
663. MALABSORBTIE INTESTINALA Veli:INTE5.TlNE ; 303
664. MALARIA SAU PALUDI?MUL Vezi ~i: COMA, FEBRA, SANGELE.. 303
1 1 ;-r-l-T ". tit .~1 1 1 1 1 .1 T l! 1 J _
34
" , , ,
Jacques Martel
665. MALFORMATIE (iN GENERAL) (A INIMII) 303
666. MALFORMATII CONGENITALE .303
667. MAMELE Vezi: SANI : ; 303
668. MANIACO-DEPRESIE Vezi: PSIHOzA : ; ;;..303
669. MANIE Vez; ~i: ANGOAsA ANXIETATE 304
670. MARIJ UANA (CONSUM DE ) vezi: DROG 304
671. MASOCHISM vezi: SADOMASOCHISM : : 304
672. MASTITA Vezi: SAN-MASTITA: . .. 304
673. MASTOIDITA vezi ~i: FEBRA, INFLAMATIE, URECHf-OTITA : 304
674. MASTOzA vezi: SANI .~; .. 304
675. MAXILARE 304
676. MADUVA SPINARII Vel; si: SCLEROZA iN PLACI ; 305
677. MADUVA OSOAsA Vezi ~i:SANGE : : ; 306
678. MAINI (iN GENERAL) 306
679. MAINI (ARTROZA MAINILOR) - Vez;:ARTRITA : : 307
680. MAINI - BOALA LUI DUPUYTREN- vezi 5;: DEGETE 307
681. MANCARIME vezt: PIELE - MANcARIME : .. 307
682. MANCARIME A ANUSULUI vezi: ANUS - f'v'iANCARIME ANALA 307
683. MANCARIME VAGINALA vezi: VAGIN (iN GENERAL} 307
684. MATREATA Vezi ~i: pAR [AFECTIUNI ALE...] ; ~..; : ; 308
685. MEDIACALCOzA Vezi: ARTEROScLEROzA : 308
686. MEDICINA ;308
687. MELANCOLIE vezi si: ANGOASA, DEPRESIE, PSIHOzA, SUICID ,~~ 308
688. MELANOM Vel; :MELANOM MALlGN , : : 309
689. MEMORIE (DEFICITARA) vezi ~i: ALZHEIMER, AMNEZIE 309
690. MENIERE (BOALA LUI) Vel; ~i: ACUFENA, VERTfJ, SURDITATE ; 309
691. MENINGITA vezi: CRElER-MENINGITA 309
692. MENOPAUZA (DIFICULTATI ALE...) : 309
693. MENISC vezi: GENUNCHI {DURERE DE...) ~ ~ .. 31O
694. MENSTRUATIE-AMENOREE ..... ......310
695. MENSTRUATIE (DURERE MENSTRUALA) ' 310
696. MENSTRUATIE-METRORAGIE vezi si: FIBROM 310
697. MENSTRUATIE- SINDROM PREMENSTRUAL (SPM) vezi si: DURERE.. 311
698. MESCALINA (CONSUM DE ) Vezi: DROG 311
699. METABOLISM LENT vezi: GREUTATE (EXCES DE...) ; 311
700. METEORISM Vezi: GAZ ~ 311
701. METRORAGIE vezi: MENSTRUATIE-MENORAGIE.. ~ 311
..:.... " l ~ '!( If ':I 1" ~ !
Marele DiCfionar 01Bali/or 1;AfeCfiunilor - Couzele subtile ale imbolnovirii
3S
702. MIASTENIE Vezi: MU$CHI- MIASTENIE 311
703. MICOzA (.., pe pielea capului, fire de par $i unghii) Vezi: PAR- MICOZA 311
704. MICOzA (... la degetele de la picioare) SAU PICIOR DEATlET
Vezi: PICIOARE - MICOzA : 311
705. MIGRENE Vezi: CAP-MIGRENE ; ~ 311
706. MIJ LOCUL SPATELUI Vezi: SPATE 311
707. MIOCARDITA vezi: INIMAY - MIOCARDITA 311
708. MIOM UTERIN vezi: FIBROM $ICHIST 311
709. MIOPATIE Vezi: MU$CHI - MIOPATIE.. 311
710. MIOPIE Vezi: OCHI - MIOPIE 311
711. MIOZITA vezi: MU~CHI- MIOZITA , 311
712. MIROS vezi: NAS 311
713. MIROS CORPORAL$1TRANSPIRATIE vezt ~i:NAS 311
714. M.N.I. (MNONUCLEOZA INFECTIOASA) Vezi: SANGE-MONONUCLEOZA 312
715. MOARTE vezi si: AGORAFOBIE, ANXIETATE, EUTANASIE 312
716. MOARTEA SUBITA A NOU-NASCUTULUI 313
717. MONGOLISM SAU TRISOMIE 21SAUSINDROM DOWN 313
718. MONONUCLEOZA Vezi: SANGE-MONONUCLEOZA INFECTIOASA 313
719. MUCOVISCIDOzA SAU FIBROzA CHISTICAVezi ~i: PANCREAS; PLAMA,NI.. 313
720. MUCOZITATI ALE COLONULUI Vezi: INTESTINE-COLITA ; 313
721. MU$CHI (TNGENERAL) , 313
722. MUSCHI- CONVULSIJ Vezi si: CREIER-EPILEPSI.. ; 314
723 MU$CHI-DISTROFIE MUSCULARA .. 314
724. MU$CHI - FIBROMATOZA 314
725 MU$CHI - MIASTENIE 315
726. MU$CHI- MIOPATIE 315
727. MUSCH! - MIOZITA 315
728. MU$CHI - TETANOS vezi si: MU~CHI- TRISMUS 316
729. MUSCHI - TRISMUS vel; si: MU$CHI- TETANOS 316
730. NANISM- GIGANTISM Vezi ~i: OASE - ACROMEGALIE 317
731. NARCOLEPSIE- BOALASOMNULUI Vel; sl: COMA
LE$IN, INSOMNIE, SOMNOLENTA 318
t 732. NAS (In general) Vezi ~i: MIROS CORPORAL.. 318
733 NAS [afectluni ale ) ' 319
734. NAS CARECURGETNGAT : 321
735. NAS (congestie) Vezi: CONGESTIE 321
736. NAS - KILLIAN (pollp allui...) Vezi si: TUMORA ., 321
I
I
I ;
1

-. . r-r--'J - II 1 11111 1 ; ! - , ; :; 1
36
737.
738.
739
740.
741.
742:
743.
744
745
746e .
747
748~
749._
750.
751.
752.
753
754;
755
756.
757
758.
l ]
759
1:1
760.
I 761.
!
~ . j
762.
,I
~ 'i
763. : ': :
'iii
764.
''I''
u
iii
765.
:1' 766.
i I
f
767.
768. ,
,I
769.
'J I
770.
;1:1
~ il!
-'. 1
II
. ,
,'!
\\
Jacques Martel
NAS {sa. ngerari ). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . : . . . . . . . . . . ; : 321 .
NAS . ---: - SI. NUZITA ; : . . . . 322
NAS [stranu t] Vezi: STRANUT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , . -. . . . . . . . . 322
NAS (sf orait) Vezi: . SFORAIT , ;. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . : . . . ; 322
NA~ TERE (f elu lin care s-a petrecu t nasterea mea, ca ~ icopiL)
vezi ~i:NASTERE (co mama) ......................... : .................. : ........................... 323
NA!}TEREA. PREMATU RA : . . -. . . . . . . . . . . . . . . . . . . : . , . - ; 326
NEBUNIE Vezi ~ i: PSIHOzA . . . . . . . . . . . . . . . . . ;. . . . . . . . , , ~. ; 326
NEFRITA vezi: RINICHI- NEFRITA............................. ; : ............................... 327
NEF. RITACRONICA vezi: BRIGHT [B_OALAA LUI J . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 327
NEFROPATIE Vezi: RINICHI-.NEFRITA :............................................. 327
NELlNI~ TE . - 327
NEMUlTUMIRE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ;. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ; . . ::327
NERVI (in general) . . . , . - 327
NERVI (criza de . . . ) veti ~;: ISTERIE, NEVROZA.............................................. 328
NERVI - NEVRALGIEVezi 5i: DURERE....................................................... 328
NERVI - NEVRITA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . -. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ;. ; 329
NERV OPTIC Vezi: NERVI - NEVRITA .............................................................. 329
NERVULSCIATIC vezi si: DURERE, SPATE/ [AFECTIUNI ALE ...J /
ZONA LOMBARA, PlqOARE / [iN GENERAL} / [AFECTJUNI ALE..~J......... _..~.... 329
NERVOZITATE ,. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ; 330
NEURASTENIA vez! ~i: BURNOUT, DEPRESIE,OBOSEALA [iN GENERAL} : ........ 331..
NEUROPATIE vezt: SISTEM NERVOS........... ; : ; ; .... 331
NEVOIE (in general) vezi: DEPENDENTA : : :': 331 .
NEVRALGIE vezi: NERVI - NEVRALGIE 331
NEVRITA Yezi: NERVI - NEVRITA ............. , ................................................. 331
NEVROzA Vel; ~i: ANGOASA, ISTERIE, OBSESIE 331
NISTAGMUS vezt: OCHI:- NISTAGMUS : 332
NODUlL . - . : 332
NOSTAlGIE Vezi ~i: MELANCOLIE ;.................................................. ' .333
OASE (in general) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . : . . 334
OASE (af ectiu nl ale ) ;. . . . . . . . . . . . . . . . . . : . . . -. . . . . . . . . . . . 334
OASE - ACROMEGAlIE ; : . . 335
OASE [boala a oaselor} vezi: ANEXA IV : .......... ; 335
OASE (cancer la ) Vezi ~ i: CANCER [iN GENERAL] . , 335
OASE (cancer la oase . . . ) - SARCOMUL LUI EWING
Vel; ~;: CANCER[iN GENERAL} : 336 .
Marele Dlet/onar a/Bolilor ~I A/ecfiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavirii 37
771. OASE - DIFORMITATE : : 336
772... OASE - DISLOCARE ;. . . . ~ 336
773. OASE --: ' FRACTURA (. . osoasa) vezi si: SPATE - FRACTURI
ALE VERTEBRELOR................................................................................ ~..'.... 337 .
774. . OASE -. OSTEOMIElITA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . '. . . . . ;. . . . . . 337
775. OASE - OSTEOPOROzA ;. ; 338
776. OBEZITATE Yeti: GREUTATE [EXCESDE l 339
m. OBICEIURI vezi: DEPENDENTA ......................................... ~ ; 339
778. OBOSEALA (in general): . . . . . . . . ; ;. . . . . . 339
779. OBOSEALA CRONIC. ~ . (slndrornu l de ) SAU ENCEFALOMIELITA _
MIALGI(: A vezi ~;; CRONICA [BOALA j, FIBROMIALGIE ' 339 .
780. OBRAZ (a-~ i roade interioru l obrazu lu i. . . ) vezi: GURA [AFECTIUNI ALL.} 340
781. OBSESIE ,. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 340
782. OCHI vezi: OCHI [iN GENERALj ; 341
783. OCHI (iN GENERAL) 341
784. OCHI (af ectlu ni ale ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . - ;. . . . . . , . ,. . . . . . . . . . . . . . . . . ; . - 342
785. OCHI (af ectiu nt ale copiilor) ; : . . . . . . . . . . . . . . 344
786. OCHI- ASTIGMATISM . . -. . . . . . . . . . . . . . ,. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ' . . 344
787. QCHI - CATARACTA ;. . ,. . . . . . . : . ; ; ; : , ~.. -. . . . . . . . 345
788~ OCHI- CEARCANE . ; ; ;. . . . . . . . . . . . ; 346.
789. OCHI --: ' CHERATITA Vezi sl: INFLAMATIE, ULCER 346
790. OCHI - COMOTIA RETINIANA Vel; $;: CREIER....;_COMOTIE ~ ~ ; 346
791. OCHI - CONJ UNCTIVITA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ;. ;. . ;,. . . ~ : . . . . . ; ~. . . . . . . . . . . . . . . . . . ; 346
792. OCHI - DALTONISM (non-perceperea cu lorilor) 347
793. OCHI - DEZLlPIREA DE RETINA ;. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 348
794. OCHI- DEGENERESCENTA RETINIANA (rnacu lare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 348
795, OCHI - GLAUCOM . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 349
796. OCHI- HIPERMETROPIE ~ I PREZBITISM 349
797. OCHI~ MIOPIE 350
798; OCHI- NISTAGM. US . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . : ; 351
799. OCHI -: - ORBIRE ; ;. . . . . . . . . . . . . . . 352 ' .
Boo. OCHI. - PTERIGION ;. . . . . . . . . . . . . . . 353
801. OCHI - P: UPILE : 353
802. OCHI - RETINITA PIGMENTARA SAU RETINOPATIA PIGMENTARA ;. . . . . . . . . 354
803. OCHI- STRABISM (in general) 354
804. OCHI - STRABISM COI\j VERGENT 354
805. OCHI - STRABISM DIVERGENT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ; 355
.... l11 1 1 J ., J l' """1'1' 1 l 1-1 -, ~ 1 ~ 11 I I 1 ~ rr--.--.-. .. -. . "'1 . . , ""'-' I ~ t 1 1 _
38 JacquesMartel
806. OCHI USCATI Vezi: OCHI [AFECTIUNI ALE ] : 356
807. OMBILIC (BURIC) 356
808. OMBILICALA (HERNIE ) vezi si: HERNIE : .. : : 356
809. OMOPLAT 356
810. OMUCIDERE .357
811. OPIUM (consum de ) Vezi: DROGURI .. 357
812. OPRESIUNE ..357
813. OPRESIUNE PUlMONARA ...-..357
814. OREION Vezi ~i: GLANDE SALIVARE, INFECT II (iN GENERAL],
BOLILE COPILARIEI 358
815. ORGANE GENITAlE vezl: GENITALE {ORGANE...] : 358
816. ORGElET Vezi $i: FURUNCUL.. : 358
817. ORHITA Vezi: TESTICULE (iN GENERAL] 359
818. OTITA vezi: URECHI - OTlTA. 359
819. OTRAVIRE ( prin allmentatie] 359
820. OVARE (in general) vezi $i: FEMININE {AFECTIUNI...] 359
821. OVARE [afectiuni ale ovarelor } : 359
822. PALAT Vezi: GURA - PALAT 361
823. PAlPITATIi Vezi: INIMA'f - ARITMIE CARDIACA : . ;.361
824. PALUDISM Vezi: MALARIE 361
825. PANARITIU 361
826. PANCREASVel; si: SANGE / DIABET / HIPOGLlCEMIE.. 361
827. PANCREAS- PANCREATITA vezi $;: ANEXA 111 ;': 363
828. PANICA (atacde ) vezi: FRICA : 363
829. PARALIZIE(in general} 363
830. PARALIZIECEREBRALAvezt: CREIER - PARALlZIE CEREBRALA : 364
831. PARALIZIE INFANTILA vezl: POLIOM/ELlTA 364
832. PARANOIA vezi: PS/HOzA- PARANO/A. 364
833. PARKINSON (boala a lui. ..) vezi: CREIER - PARKINSON [BOALA A LUI...] 364
834. PAROTIDE vezl: GLANDELE SALIVARE : 364
835. PARTEADREAPTA vezi: MASCULIN {PR/NC/PIU ] 364
836. PARTEASTANGA vezt: FEMININ {PRINCIPIU ] 365
837. PAR (In general) : 365
838. PAR (boli de ) ; : 365
839. PAR - CAlVITIE 366
840. PARGRIZONAT ~ 367
841. PAR - PELADA 368
Marele Dict/anar 01Bolitor ~lAfecfiunilor - Cauzelesubtile ale imbaln6virll
39
842. PAR {pierderea }Vezi: PAR - CALV/TIE 369
843. PAR DE PE CORP Vezi si: PARUL CAPULUI {PIERDEREA. ..j 369
844. PAR- PECINGINE vezl: PAR {PIERDEREA. ..] / CALV/TIE / PELADA 369
845. PEDICULOZAvezi: PADUCHI 370
846. PEDICULOzA PUBIANA vezi ~;: VENERICE (BOU ) 370
847. PELADAvezi: PAR - PELADA , 370
848. PELVISVezi si: BAZ/N, $OLDURI.. 370
849. PENIS(afectlunl ale ) 370
850. PERETE(ANATOMIC) 371
851. PERICARDITAvezi: INIMA'f - PER/CARDITA 371
852. PERITONITA Vezi ~i: APENDICITA 371
853. PERONEU vezi: PIc/OR - PARTEA INFERIOARA 372
854. PETERO~II vezi: PIELE {AFECT/UNI ALE ] : 372
855. PETEDEVIN Vezi: PIELE - PETE DE VIN : 372
856. PICIOARE(in general) ~ 372 ..
857. PICIOARE[afectiunl ale) 372 .
858. PICIOARE - GAMBE (in general) Vel; ~i: SISTEM LOCOMOTOR 374
859. PICIOARE- GAMBE [afectluni ale ) : 374
860. PICIOARE- GAMBE - PARTEAINFERIOARA{PULPAl .. 375
861'. PICIOARE- PARTEASUPERIOARA(COAPSE)
Vel; ~i: COAPSE (iN GENERAL] 376
862. PICIOARE- VARICE Vezi: SANGE - VA RICE : 377
863. PICIOR DEATLET vezi: PICIOARE- MICOzA 377
864. PICIOARE- BATATURI, DURILLON vezi ~i:PIELE - CALOZITATE 377
865. PICIOARE - MICOzA (... intre degetele de la picioare)
SAU PICIOR DEATlET vezi $i: PIELE / (iN GENERAL] / [AFECT/UNI ALL.],
SISTEM IMUNITAR ; 378
866. PICIOR- SPINA CAlCANEANA Vezi ~i: CAlCAI. 378
867. PICIOARE- VERUCI PLANTARE vezi si: PICIOARE - DURILLON ; 378
868. PIElE (in general) 379
869. PIElE [afectiuni ale } 380
870. PIElE - ACNEE vezi si: PIELE / CO$URI / PUNCTENEGRE, FATA 382
871. PIELE- ACNEE ROZACEESAU CUPEROZA
Vezi ~i: PIELE / CO$URI / PUNCTE NEGRE, FATA 383
PIElE - ACROCHERATOZAVezi ~i: PIELE- ACRODERMATITA 384
PIElE - ACRODERMATITA 384
PIELE- ALBINISM Vezi ~i: PIElE - VITILIGO 384
j:
i
r :
I;
l~
I:
I~
I
I!
I:
I
I'
I:
I;
I:
t
I
i
1
i
!
I;
I;
i;
872.
I
r. 873.
t
874.
~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ..- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - - - - -
"."\
40 Jacques Martel
875. PIElE - ANTRAX Vez; sl: PIELE- FURUNCULI ........ : .................................... 385
876: PIElE - BA~ICI..................................................................... : 385
877. PIElE - CAlOZITATE Vezi i: Plc/OARE - DURILLON $1 BATATURI ........... 386
878. PIElE- CICATRICE...................................................................................... 386 .
879. PIELE- CO~URI vezi si: HERPES / { ... iN GENERAL, ... BUCAL},
PIELE - ACNEE ....................................................................................... 387
880. PIElE - CRAPATURI................................................................................... 387
PIELE- DEGERATURI Vezi si: FRIG [iNGHET ] ............................................ 388 . 881.
882. PIELE- DERMATITA 388
883. PIElE - DERMATITA SEBOREICA 389
PIElE ECZEMA :.389 884. - .
885. PIELE- EPIDERMITA Vezi i: ANEXA III, HERPES, PIELE 391
886. PIElE - ERUPTIE( de cosurl) Vezi i: PIELE - MANcARIME 391
887. PIELE- FURUNCULI vezi si: INFLAMATIE 392
888. PIElE - FURUNCULI VAGINALI 392
889. PIELE- SCABIE (RAIE ) ; 393
890. PIELE-IMPETIGO ; .393
891. PIElE - KERATOzA Vezi i: PIELE - ACROKERATOzA,
PICIOARE / DURILLON / BATATURI 393
892. PIElE -lEUCODERMIE Vezi i: CICATRICE, PIELE-
ALBINISM / VITILIGO ; ................... 394
893-. PIElE - LlPOM ,~ ; 394
894. PIElE - lUPUS (eritematos cronic) : .; 395
PIELE- MANCARIME vezl i: PIELE - ERUPTIE { ..: CO$URI} 395 895.
896. PIElE - MANCARIME IN ZONA ANUSULUI Vezi: ANUS - MANCARIME 396
897. PIELE- MElANOM MALIGN ~ 396
898. PIElE - PETEDEVIN, ANGIOM MATUR SAU PLAN : 397
899. PIElE - PSORIAZIS .; .,..................... 398
900. PlflE - PUNCTE NEGRE vezi i: FATA. 399
901. PIElE - SClERODERMIE Vel; i: SISTEM IMUNITAR 399
902. PIElE - URTICARIE ~ 399
903. PIELE- VARICELA vezi sl: BOLILE COPILARIEI- VARICELA : 400
904. PIElE - VANATAI ; 401
905. PIElE - VERGETURI : : : 401
g06. PIELE- VERUCI, NEGI (in general) Vezi i: TUMORI ;402
907. PIELE- VERUCI PLANTARE vezt: PICIOARE - VERUCI PLANTARE ; 403
g08. PIElE - VITILIGO 403
~ .-rl ~ J J 1
; I : ;- ~ l 1
r
L
I'
I
I ~
Morele Dlet/onar aJ801ll0r i A/eCfiunilor - Cauzele subtile ale imbolnovirif
47
909 PIElEA CAPULUI Vezi: PAR - PIELE - MANCARIME, MATREATA 404
910.
911.
912.
913
PIEPT 404
PIEPT(angina la ) vezi: ANGINA PECTORALA ~ 404
PIERDEREACUNO~TINTEI Vezi: LE$IN 404
PIERDEREAPOFTEI DE MANCARE vezi: POFTA DE MANCARE
{PIERDEREA ] 404
PIETRELA FICAT Vezi: CALCULI BILIARI 404 914.
915 PIETRELA RINICHI Vezi: CALCULI RENALI , 404
916. PINEAlA vezi: GLANDA P/NEALA 404
917 PIOREE(gingivita expulslva) vezi: GINGII [AFECT/UNI ALE j. 405
918. PIPIIN PAT Vel; i: INCONTINENT A [. .. FECALA, URINARA} 405
919 PIREXIEvezi: FEBRA : 405
920. PITUITARA Vezi: GLANDA PITU/TARA 405
921. PLAGA vezi: ACCIDENT 405
922. PLAMANI (in general) Vezi si: BRON$II e 405
923 PlAMANI [afectiunl ale...) Vez; si: ASTM, BRON$II - BRON$ITA, SCLEROzA .. 406
924 PlAMANI- BOAlA lEGIONARllOR 407
925 PLAMANI (cancer la ) Vezi:CANCER LA PLAMANI 407
926. PlAMANI- CONGESTIE vezt: CONGEST/E : 407
92Z PLAMANI- EMFIZEM PULMONAR , 407
928. PLAMANI - PNEUMONIE ~I PlEUREZIE 408
929 PLANS : 409.
930. PlEOAPE (in general) vezi ;: TRA5ATURI 410
931. PLEOAPE(dipit al...) 410
932. PlEUREZIE vezt: PLAMANI- PNEUMONIE 51 PLEUREZIE 411
933 PlEURITA Yeti: PLAMANI- PNEUMONIE 51 PLEUREZIE 411
934 PLICTISEALAvezl si: DEPRESIE, MELANCOLJE 411
935 PlOMBA vezi: DINT! - CARIE DENTARA 411
936.. PNEUMONIE Vezi: PLAMANI- PNEUMONIE SI PLEUREZIE ; 411
937. PNEUMOPATIE vezi: CONGEST IE 411
938. POINT DE COTE SAU DUREREIRADIANTA 411
939 POUARTRITA CRONICA EVOlUTIVA
t Vez;: ARTRITA - POLIARTRITA REUMATOIDA 411
940. POLIOMIELITA 411
941. POLIOREXIEVezi: BULIMIE 412
942. POllPI 412
943. PRESIUNEARTERIALASAU SANGUINA Vezi: TEN5/UNE ARTERIALA 412
i l
II,
I:i
,I
'j : ~
U
:'1 '
:1 ,:
'{
.... -.. ... -', t 1 -, 'I 'I ~ I I I I I I I I I I I i . . . _ . . . . 1 ." :r 1 ., , : '
42
. . . .\
Jacques Martel
i
II
'I
.i
944. PREZBITISM Vezi: OCHI- HIPERMETROPIE 51 PREZBITISM ............................. 412
945. PRINCIPIU L MASCU LIN Vezi si: FEMININ .. 413
946. PROBLEME CARDIACE Vezi: INIMA., - PROBLEME CARD/ACE ; 413 .
947. PROBLEME LEGATE DE PALPITATII vezi: INIMA., - ARITMIE CARDIACA 413
948. PROLAPSU L (coborarea unui organ) vezi ~i: PROSTATA {COBORARE DE. ..} ..... 413
949. PROSTATA (i n general ) ; 413
950. PROSTATA (afecti uni al e ) ;. 414
951. PROSTATA (coborare ) Vezi ~i :PROLAPS 415
952. PRPSTATA - PROSTATITA vezi si: ANEXA III, INFECT/E, INFLAMATIE 415
953. PRU RIT Vezi: PIELE - MANCAR/ME ~ ;.. 415
954. PSIHOSOMATICA (boal ~L.) Vezi: BOALA PSIHOSOMATICA 415
955. PSIHOZA (i n general ) : ., 416
956. PSIHOZA- PARANOIA 417 .
957. PSIHOzA - SCHIZOFRENIE : , 417
958. PSORIASIS Vezi: PIELE - PSORIASIS , .. 419
959. PU BIANA (pi l ozi tate) 41 9
960. PU BIS (osul ...) vezi si: ACClDEN~ OASE - FRACTUR/ { OSOASE},
TENDOANE ; . :. 419
961. PU LS (anomal i i al e ) Vezi: IN/MA., ARITMIE CARDIACA ; .. 419
962. PU NCTE NEGRE vezi: PIELE - PUNCTE NEGRE 419
963. RAHITISM : .-.., .: ; 420 .
964.
965.
966.
RANA Vezi: ACCIDEN~ TAIETURA 420
RANCHIU NA , .. ..420
. ~
RAYNAU D (boal a a l uL.) vezi st: SANGE - CIRCULATIE SANGUINA 420
967. RACEALA - RINITA Vezi si: ALERGIE - FEBRA FANULUI 421
968. RAGU ~EALA Vezi ~i: AFONIE 422
969. RAGU ~EALA Vezi: GAT - RAGU$EALA 423
970. RAU DE AER Vezi:RAU DE MARE ; ; .. 423
971. RAU DE ALTITU DINE Vezi:RAUDE MUNTE.. : :423
972. RAU DE CAP Vez;:CAP ; 423
973. RAU DE CALATORIE Vezi:RAU DE TRANSPORT 423
974. RAU DE GAT Vezi:GAT- FARINGITA 423
975. RAU DE INIMA Vezi:GRETURI 423
976. RAU DE MU NTE vezi ~i : APETI~ BALONARI, GRETURI, AMETELJ 423
977. RAU DE MARE - Vez; si: RAU DE TRANSPORT 423
978. RAU DE MA~INA Vezi :RAU DE MARE 424
,I
:!
.~!
43
Mare/e Dictianar 01Boli/or 5; Afecfiunllor - Cauzele subtile ale fmbolnavirii
979. RAU DE TRANSPORT - vezi ~i: ANXIETATE, RAU DE MARE;
GRETURI, AMETELI 424
g80. RAU DE SPATE Vezi: SPATE TN GENERAL 424
981. RAU DE STOMAC Vezi i: INTESTINE ~ 424
982. RAU TATE vezi sl: DREPTATE(EU AM ) 425
983. RAGAIT, ERU CTATIE Vezi: ERUCTATIE 425
g84. RECT Vezi: INTESTINE- RECT 425
985 REGRETE 425
986. RESPIRATIE {i n general ) 425
987. RESPIRATIE {afecti uni de ) vezt: ASTM, GAT rAFECTIUNI ALE l.
MOARTE SUBITA A NOU-NASCUTULUI, PLAMANI {AFECTIUNI ALE...} 425
g88. RESPIRATIE - ASFIXIE vezisl: ASTM, RESPIRATIE rAFECTIUNI DE. ..} 426
98g. RESPIRATIE - SU FOCARE 427
990. RESPIRATIE -TRAHEITA 427
991. RETENTIA APEI vez! $;; EDEM 427
992. RETINITA PIGMENTARA Vezi: OCHI- RET/NITA PIGMENTARA 428
993 RETINOPATIE PIGMENTARA vezi: OCHI- RET/NITA PIGMENTARA 428
994 RETRAGEREA TN SINE ~ :.. 428
995 REU MATISM Vezi st: ARTRITA - POLlARTRfTA REUMATOIDA,
ARTICULAT/f, INFLAMATII : 428
996. RIDU RI i 429
997. RIGIDITATE ( arti culata, muscul ara] 430
998. RINICHI (probl eme renal e) Vezi sl: CALCULI /
[iN GENERAL] / RENALI, FRICA 430
999. RINICHI - ANU RIE Vezi si: RINICHI [PROBLEME RENALE] 432
1000. RINICHI- NEFRITA Vezi i: FURIE, INFLAMATlE, FRICA 432
1001. RINICHI - PIETRE LA RINICHI Vez;:CALCULI RENAL! 433
1002. RINICHI (durere i n zona ) (l umbago) vezi: SPATE / [DURERI DE. ..l / ZONA
fNFERIOARA 433 .
1003. RINITA Vezi: RACEALA { CREIER} 433
1004 RINOFARINGITAVezi : GAT - FARINGITA 433
1005 RITM CARDIAC [tul burari de ) Vezi: INIMA., - ARfTMIE CARDIACA 433
1006. RO~EATA Vezi: PIELE {AFECTIUNI ALE } : . 433
1007 ROTU LA ." ~ 433
1008. RU BEOLA Vezi: B,OLlLE COPfLARIEI 433
1009. RU J EOLA Yezi: BOLILE COPILARIEJ.. 433
1010. SARCOIDOZA ; 434
- :;
" ~ . , " 1 " . ~
44
\:\
Jacques Martel
1011. SARCOMUL LUI EWING Vezi: OASE [CANCER DE...]-
SARCOMUL LUI EWING 434
1012. SACRU (OS) Vezi: SPATE - PARTEA INFERIOARA ~ 434
1013. SADISM vezi: SADOMASOCHISM .. : 434
1014. SADOMASOCHISM ~ : ; .. 434
1015. SALIVA (in general) Vel; ~;: GLANDE SAt.lVARE, OREfON 435
1016. SALIVA - HIPER ~1HIPOSALlVTIE vezi si: GURA 435
1017. SALMONELOZA SAU FEBRATIFOIDA vezi sl: OTRAVIRE [ PRIN MANCARE],
INDIGESTIE, INFECTII (iN GENERAL], INTESTINE - DIAREE, GRETURI 436
1018. SALPINGITA vezi si: CRONlcA [BOALA l. FEMININE [AFECT/UNf l,
fNFECTII (iN GENERAL] : ..: : 436
1019. SARCINA (afectluni in ...) Vel; si: NA$TERE, GRETURI, SANGE - DIABET 437
1020. SARCINA ( prelungtta) 437
1021. SARCINA - ECLAMPSIE vezi ~i: CREIER- EPILEPS/E,TENSIUNE ARTERIALA-
HIPERTENS/UNE : 438
1022. SARCINA ECTOPICASAU EXTRAUTERINA : ~438
1023. SARCINA vezt: NA$TERE -AVORT 439
1024. SARCINA FALSA : 439
1025. SANGE (in general) 439
1026. SANGE (afectlunl ale ) Vezi si: SANGE I ANEMIE I LEUCEMIL .., 440
1027. SANGE - ANEMIE Vezi sl: SANGE I CIRCULATIA SANGUINA I LEUCEMIE 440
1028. SANGE - ARTERE , ; 441
1029. SANGE - CANGRENA Vezi si: AMPUTARE, INFEqll.~ ,;.. ; 442
1030. SANGE - CIRCUlATIESANGUINA Vel; si: IN/MAY; RAYNAUD
[BOALA A LUI ] ;.443
1031. SANGE COAGULAT( in vene sau in artere), CHEAG
vezt si: SANGE -TROMBOzA : 444
1032. SANGE - COLESTEROL vezt $i: SANGE / (iN GENERAL) /
C/RCULATIA SANGELUI 444
1033. SANGE - DlABET (... zaharat) Vezi si: BOLl ERED/TARE,
SANGE - HIPOGLICEMIE ..- : 445
1034. SANGE (In scaun ) vezi $i: SANGE- SANGERARI : ~ 448
1035. SANGE - FEBlITA : : .. : 448
1036. SANGE - HEMATOM vezi $i: ACCIDENT, SANGE / (iN GENERAL] /
C/RCULATIA SANGUINA 449
1037. SANGE - HEMATURIE Vezi $i: ADENOM, VEllCA /
iAFECTIUNI ALE ] / CISTlT)., URINA [INFECTII URINARE] 449
~
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - . . , . 1 " -r ., , , 1
Marere Dictionar 01Bolifor ~I A/ectlunllor - Couzelesubtile are fmbolniiviril
45
1038. SANGE - HEMOFILIE vezi si: BOLl EREDITARE,SANGE /
(iN GENERAL) / [AFECTIUNI ALE ] / CIRCULATIESANGUINA /DIABET 450
1039 SANGE - HEMORAGIE ; 451
1040. SANGE - HIPOGLICEMIE Vel; si: ALERGII (iN GENERAL),
CREIER- ECHILIBRU [PIERDERE DE ], SANGE- DIABET :.; ; .. 452
1041. SANGE - LEUCEMIE vezist: CANCER(iN GENERAL],
SANGE / ANEM/E / CIRCULATIE SANGUINA 453
1042. SANGE - LEUCOPENIE 454
1043 SANGE - MONONUCLEOZA INFEqlOASA vezt si: ANGINA,
OBOSEALA, INFECTII [In general], SPLlN)., CAP [DURERI DE } 454
1044 SANGE - PLACHETE SANGUINE, TROMBOCITE
Vezi si: SANGE COAGULAT - TROMB02A : 455
1045 SANGE - SANGERARI 455
1046. SANGE.- SEPTICEMIE .; : ; 455
1047 SANGE - TROM BOlA vezi st: SANGE/ CIRCULATIE
SANGUINA / COAGULARE 455
1048. SANGE - VARICE : 456
1049 SANGERARI vezi: SANGE -:- SANGERARI 457
1050. SANGERARI NAZALE Vezi: NAS [SANGERARI ] 457
10~1. SANGERARI GINGIVALE vezi: GINGII [SANGERARI ALE ] 457
~ (~
1052. SANI In general) 457
1053 SANI (afectlunl ale ) (dureri, chisturi) Vel; $;: CANCERLA SAN,
SAN - MASTITA ., 458
1054. SANI - ALAPTARE (dificultati de ) Vel; si: SANI- MASTITA ; 459
1055. SANI (cancer la ) vezt: CANCER LA SAN 459
1056. SANI - MASTITA : 459
1057 SCABIE, RAIE vezt: PIELE - SCABIESAU RAIE 460
1058. SCARLATINA vezi: BOLILE COPILARIEI 460
1059 SCHElET vezi: OASE 460
1060. SCHIZOFRENIE vezi: PSIHOzA - SCHllOFRENlE.. : : ; .. 460
1061. SCIATIC (nervul...) veti: NERVUL SCIATIC : .. ; 460
1062. SCLERODERMIE vezt: PIELE - SCLERODERMIE : .. 460
'1063. SCLEROZA vezt $i: INFLAMATIE, SISTEM IMUNITAR 460
1064. SCLEROZAiN PLACI : : 461
1065. SCLEROZA- LATERALA AMIOTROFICA vezi: CHARCOT [BOA LA LUI...} 463
1066. SCOUOZA vezi: COLOANA VERTEBRALA{DEVIERI ALE } - SCOLIOZA 463
:i
.j
~.
,.
'.
r.. __
I'i [ ! ~ ,
46
\\,
Jocques Mortel
1067. SCRASNIT DIN DINTI vezi: D/NTI [SCRAsNIT DIN ..;};
MAX/LARE [DURERE DE. ..} :~.463
1068. SCRUPULE 463
1069. SCURGERI VAGINALE Vezi: LEUCOREE 463
1070. SENECTUTE vezt: BATRANEJE [AFECTIUN/ DE } 463
1071. SENILITATE s.. - - 463
1072. SEPTICEMIE Vezi: SANGE - SEPTICEMIE 463
1073. SHE Vezi si: /NSOLATIE, R/NICHI [PROBLEME RENALE], SANGE - DlABEL 463
1074. SEXUALE (DEVIATII ~I PERVERSIUNI TN GENERAL) .- 464
1075. SEXUALE (FRUSTRARI, UPSA DORINTEI...)
Vezi si: EJACULARE PRECOCE .; ; 464 -
1076. SEXUALA (HARTUIRE ) _465-
1077. SFORAIT - ; 465 -:
1078. SIDA (SINDROMUL IMUNODEFICIENTEI DOBANDITE) 465
1079. SIFILIS Vezi: VENERICE [BOLl ] 467
1080. SINCOPA Vezi: CREIER - SINCOPA 467
1081. SINDROMUL BAUTORILOR DE LAPTE vezi: BAUTORI DELAPTE .
[SINDROMUL. ..] 467
1082. SINDROMUL LUI BURNm Vezi: BAUTORI DE LAPTE [SINDROMUL ] 467
1083. SINDROMUL CANALULUI CARPIAN Vezi: CRAMPA SCRIITORULUI 467
1084. SINDROMUL LUI CUSHING vezi: CUSHING[SINDROMUL LUI ] 467 _
1085. SINDROMUL DOWN Vezi:MONGOLlSM .. ; 467 -
1086. SINDROMUL LUI GELINEAU vezi: NARCOLEPSIE ~ z: 467
1087. SINDROMUL LUI GUILAIN-BARRE SAU POURADICULONEVRITA ACUTA 'Vezi st:
SISTEM IMUNITAR 467
1088. SINDROMUL IMUNODEFICIENTEI DOBANDITE Vezi: SIDA 468
1089. SINDRMUL MARFAN ~ 468
1090. SINDROMUL DE OBOSEALA CRONICA Vezi: OBOSEALA CRONlcA
[SINDROM DE. ..] : 468 .
1091. SINDROMUL PREMENSTRUAL Vezi: MENSTRUAJlE- SINDROM
PREMENSTRUAL ; : 468
1092. SINDROM RESPIRATOR ACUT SEVER (S.R.A.S.) SAU PNEUMOPATIE
ATIPICA vezi st: PLAMANI- PNEUMONIE, RESPIRATIE ~468
1093. SINDROM DE SUPRAUTILIZARE Vezi sl: SPATE [AFECT/UN/ALE. ..l,
INFLAMATII, TENDOANE ~ 469
1094. SINDROMUL UNGHIILQR GALBENE Vezi: UNGHII GALBENE
[SINDROM AL. ..} 469
i
:1
:1
Iii
Ii
""--------- 1 lI" "I I' T "I' J , 1 t 1
Marele DICflonar ol80lilor #AfeCflunllor Couzde subtile ole imbolnavlrll
47
1095 SINDROMUL.DE TUNEL CARPIAN vezi: iNCHEIETURA MAINII-
SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN .................. : , 469
1096. SINUCIDERE Vezi si: ANGOASA, ANXIETATE, MELANCOLlE 469
1097 SINUS PILONIDAL Vezi sl: SPATE/ [AFECTIUNI ALE. ..}/ PARTEA
INFERIOARA A SPATELUJ, INFECT II [iN GENERAL} 470
1098. SINUZITA vezi: NAS - SINUZITA 470
1099 SISTEM.IMUNITAR vezi si: SIDA , ~ 470
1100. SISTEM LOCOMOTOR vezi si: OASE .. .. .. .. .. .. .. , .. .. .. .. 471
1101. SISTEM L1MFATIC vezt si: GANGLlONl [LIMFATICI} ; 472
1102. SISTEMUL NERVOS vezi sl: NERVI [TN GENERAL} 472
1103 SLABICIUNE (STARE DE ) veztst: ASTENIE NERVOASA : 472
1104. SLABIREA vezit.si: ANOREXIE, EXCES DE GREUTATE) 473
1105 SOMN (I~OALA SOMNULUI...) vezl: NARCOLEPSIE 473
1106. SOMN (TULBURARI DE ) Vezi: INSOMNIE..., 473
1107 SOMNAMBULISM (SOMNAMBUL) 474
1108. SOMNOLENTA 474
1109 SPASM : ; 474
1110. SPASMOFILIE Vezi sl: TETANIE : 475
1111. SPATE (In general) : 475
1112. SPATE (durere ) - PARTEA SUPERIOARA (7vertebre cervicale) 476
1113. SPATE (durere de ) - MIJ LOCUL SPATELUI (12vertebre dorsale) 482
1114- SPATE (dureri de ..) - ZONA LOMBARA
4
89
1115 SPATE- FRACTURA A VERTEBRELOR Vezi ~i:OASE - FRACTURA : 496
1116. SPLlNA : ; : 496
1117. S.PM. (sind rom premenstrual) vezi: MENSTRUA TIE -
SINDROM PREMENSTRUAL 497
1118. S.R.A.S. vezt: SINDROM RESPIRATOR ACUT SEVER 497
1119 STARE DE RAU : 497
1120. STARE VEGETATIVA CRONICA Vezi: CREIER - STARE
VEGETATiVA CRONICA : - 498
1121. STANGACI , .. 498
1122. STERIUTATEA 498
1123.. STERN : ; ~.. 499
1124. STRABISM Vezi: OCHI - STRABISM 500
1125. STRES ; 500
1126. STOMAC (in general) : .- ; : 500
1127. STOMAC(durere de ) vezt si: STOMAC- ARSURI LA STOMAC 501
ll---'--T -. J , , 1 , _
, -r .~ '1 '1-
48
\:\
Jacques Martel
1128. STOMAC - AEROFAGIE ............................................... ;..... : : ,.502
1129. STOMAC (cancer la ) Vezi: CANCER LA STOMAC ; .. ; .. 502
1130. STOMAC- ARSURI LA STOMAc ;.. ;.: ...... : :............................... ...... 503
1131. STOMAC - GASTRITA Vezi~i:INFLAMATIE :~.L; ,; :.;; ; :..503
1132. STRANUT :........... .: 1 ;:.504
1133. SUBLINGUALE (glande ) vezi: GLANDE SALlVARE .. ; ~ : .. : ........ 504
1134. SUFOCARE vezi: RESPIRATIE- SUFOCARE : : .: ; ........ : .. ;504
1135. SUGHIT ............................................................. :................. ; :504
1136. SUPARARE Vezi: MELANCOLIE ~ ; :.504
1137. SUPRAPONDERAL vezi: GREUTATE [EXCES DE~.J; ................... : : 505
1138. SUPRAOXIGENARE Vezi:HIPERilENTILATIE ... ; 505
1139. SUPRARENALE vezi: GLANDE : 505
1140. SUPTUL DEGETULUI : :.:: :..... : : ; : 50S
1141. SURDITATE vezi: URECHI- SURDITATE : : : : : .. .: ~;.;. 505
1142; SURDO-MUT Vezi sl: URECHI- SURDITATE ;.: .......... ;... ., : ~:.: : 505
1143. ~ALAZION vezl: PLEOAPE ; ; ::507
1144. ~ANCRU (In general) vezt: ULCER (E) [iN GENERALj 507
1145. ~ANCRU - ULCER BUCAL (herpes) vezi: GURA [DURERE DE j .r., : 507
1146. ~OLDURI Vel; ~i: BAliN : : '507
1147. ~OLDURI (dureri de ) : : : 508
1148. TABAGISM vezi: FUMAT : : ; ~; 51O
1149. TAHICARDIE vezi: INIMA., - ARITMIE CARDIACA ;:.: : 510
1150. TALAMUS : : :.. : :........ .. ........ 1;, . : ;.510
1151. TARTRU vezi: DINTI [AFCTIUNI ALE. ..j : 510
1152. TAIETURA Vezi: ACCIDENT .. ; :.: : :.. : 510
1153. TENDINITA vezi: TENDON [iN GENERALj .... ~.. ; ::.: 511
1154. TENDON (in general) : :........ : : 511
1155. TENDO NUL LUI AHILE ; 512
1156. TENIA vezi: INTESTINE - TENIA .: : : 512
1157. TENIS ELBOW vezi: COATE- EPICONDILlTA : ;.:: .. 512
1158. TENSIUNE ARTERIALA- HIPERTENSIUNE :..:... :.. 512
1159. TENSIUNE ARTERIALA - HIPOTENS1UNE ; ; 513
1160. TESTICULE (In general) Vel; $;: PENIS [AFECTIUNI ALE. ..] 514 .
1161. TESTICUlE (cancer de ) vezi: CANCER DE TESTICULE : 515
1162. TETANIE 515
1163. THANOS vezi: MU$CHI- TETANOS : : ..... 515
1164.. TETRAPlEGIE vezi: PARALIZIE (iN GENERAL] .. : .. : : ; 515
,i
------------------~ .. 11 Y ,. '1 1 1 ! 1
; 1 - ., "! , !
Morele Dictionar of Boli/ar 1;A/ecf;unifor Cauzele subtile ale imbofniiviril
49
1165. TIBIA vezi: PICIOARE- PARTEA INFERIOARA . . . .
....515
1166. TICURI Vezi: CREIER - TICURI .' " .
......................................................................... 515
1167. TIMIDITATE ~.. : : .. 515
1168. TIMPANISM................................................ .
.. .... ........ 516
1169. TIMUS ~ezi: GLANDA -. TIM US ;.; ; 516
1170. TIROIDA VevZi:GLANDA TlROIDA IN GENERAL.. :.. ;.516
1171. TOROPEALA vezi: AMORTEALA .
. . .. .............. 516
1172. TORSIUNE DE TESTICULE vezt: TEST/CULE [iN GENERAL] ;.516
1173. TORTICOllS vezi: GAT - TORT/COLIS ., 516
1174. TOXICOMANIA vezi si: ALCOOLlSM, FUMA T, COMPULSIE NERVOASA,
DEPEND~NTA_ DROGURI, PLAMANI {iN GENERAL] ; : 516
1175 TRAHEITA vezi: RESPIRAT/E - TRAHEITA' . . .',
. .. .... .... .... .... .......... .......... 517
1176. TRAHEOBRONSITA vezi: BRON$ITA_ RESPIRATIE -TRAHEITA .
, ...... .......... ...... 517
1177 TRANSPIRATIE Vez;: MIROS CORPORAL ' '" .
. .... .. .... .. .. ..517
1178. TREMURAT Vezi st: PARKINSONIBOALA A LUI ] : .. ., .. : ~ : 517
1179 TRISMUS Vezi: MU$CHI- TRISMus .. "', .
.. .. .... .. ....517
1180. TRISOMIE 21 vezi: MONGOLISM 517
1181. TRISTETE vezi si: SUPARARE, MELANCOLlE, SANGE I
COLESTEROL I DIABET IHIPOGLlCEMIE . .
........ ...................... .. ..517
118~. TROMBOANGEJ TA OBLITERANTA Vezi: BUERGER [BOALA LUI...] 518
1183. TROMBOZA vezt: SANGE ....,.... TROMBOzA' .
.... .... .. .... .... , ...... .... .... ..518
1184. TROMB9ZA COR~NARIANA vezi: INIMA., - TROMBOZA CORONARIANA 518
1185. TROMPA UTERINA (INFECTIA UNEI...) vezi: SALPINGITA : .. 518
1186. TUBERC~LOZA Vezi ~i: PLAMANI [AFECTIUNI ALE J , 518
1187. TUMOR~ (TUMORI) Vezi si: CHIST, CANCER [IN GENERAL...] 519
1188. TUMOR~ LA CREIER Vezi;CREIER [TUMORA ] ~ 519
1189. TUMORA MALIGNA Veli: CANCER (IN GENERAL.] : .: 519
1190. TURBARE :.... . . 519
1191. TUSE Vez; si: GAT ((IN GENERAL] I[DURERl ~;::;:::::::::::::;::::::::::::::::::::::::::::520 .
1192. TUSE CONVUlSIVA Vezi: BOULE COPILARIEI . .' .: . ..
...... .... .... .. .. ..520
1193. TESUT CONJ UNCTIV (fragilitate a..:) ; : ..': 521
1194 UITARE (a pierde lucruri) Vel; ~i: ACCIDENT' ': " .
.. .. .. .. .. .. ....522
1195. ULCER{E) (in general) ;.................................. 522
1196. ULCER BUCAL (herpes) SAU SANCRU Vezi: GURA [AFEerlUNI ALE...] ~::::::::: 523
1197. ULCER P~EPTICSAU GASTRIC (Ia duoden sau stomac) .: : :.523
1198. UMERJ (I n general) Vezi ~i' ARTICULA TIl . . . , . . . .
. . : 523
1199.. UMERII CURBATI .' .' .: " .
. ~ ; .. 525
1 1 1 1"1 J 1 1
50
\\
Jacques Martel
1200. UMFLARE (in general) 525
1201. UMFLAREA ( abdomenului) 526
1202. UNGHII (in general) ......................................................................................... 526
1203. UNGHII (a-~i roade unghiile ) ..527
- u 527
1204. UNGHIE INCARNATA ; .
. 1205. UNGHII TNGALBENITE (sindrom al. ..) 528 .
1206. UNGHII MOl ~I CASANTE ..................................................... ......................... .528
1207. URA 528
1208. URECHI (in general) Vezi ~i:URECHI- SURDITATE .. .. 529
1209. URECHI (afectluni ale ... ) Vezi ~i:URECHI / ACUFENA/
- - - u 529
BAZAIT IN URECHI/ OTITA .
1210. URECHI - ACUFENA vezi ~i: URECHI - BAzAIT IN URECHI 530
1211. URECHI - BAZAITTN URECHI vezl si: URECHI- ACUFENA .i.,: .. .. 532
1212. URECHI - OTITA : : 533
1213. URECHI - SURDITATE ; . ;.. :.533
1214. UREMIE Vezi $i: RINICHI [PROBLEME RENALE] ; 534
1215. URETRITA Vezi st: ANEXA 1 1 / .. .:535
1216. URINA (INFECTII URINARE) SAU CISTITA vezi $i: INCONTINENT A
[ ... URfNARA}, fNFECTII [IN GENERAL}, LEUCOREE, VAGIN - VAGINITA,
VEZICA [AFECTIUNI ALE. ..} : .. .535
1217. URTICARIE vezi: PIELE - URTICARIE 536
1218. USCACIUNE VAGINALA vezi: VAGIN [IN GENERAL} 536
1219. UTER (in general) Vezi si: CANCER DE COL UTERfN, FEMININE ,~
[AFECTIUNI 1 , PROLAPS ~ : 536
1220. UTER (CANCER DE COL UTERIN ) Vezi: CANCER LA UTER [COL $1 CORP] ~.537
1221. VAGIN (in general) : : 538
1222. VAGIN - MANCARIMI VAGINALE vezi: MANCARIMI VAGINALE 538
1223. VAGINAL - HERPES Vezi: HERPES VAGINAL.. 538
1224. VAGINALE (scurgeri...) vezi: LEUCOREE : 538.
1225. VAGINALE (spasme ) vezi: SPASME : 538
1226. VAGINITE Vezi si: CANDIDA, LEUCOREE, URINA [INFEqll URINARE] ; 538
1227. VARICELA Vezi: BOLILE COPILARIEI , . .. 539
1228. VARICE Vezi: SANGE - VARICE ; 539
1229. VARICOCEL vezi: TEST/CULE [IN GENERAL...} .. .. .. .. 539
1230. VARSATURI Vezi: GREATA .. 539
1231. VANATAIE vezt: PIELE - VANATA/E 539
1232. VEGETATIVA CRONICA (stare ...) Vezi: STARE VEGETATIVA CRONICA . .. 539
Marele D;ctianar at Boli/ or IiAfectiunilor - Cauzele subtile ale imbolniivirii
51
1233 VEGETATIl ADENOIDE (POLlPI) Vezi: AMIGDALE
.. .... .. ..539
1234. VENE {afectiunl ale ) Vezi si: SANGE - CIRCULATIA SANGUlNA 540
1235 VENE - VARICE Vezi: SANGE - VARICE
.. ............ 540
1236. VENERICE (boli...) Vezi si: $ANCRU, HERPES [IN GENERAL] / GENITAL 540
1237. VERGETURI vezi: PIELE- VERGETURI
..........................541
1238. VERTEBRE [fractura de ) Vezi: SPATE - FRACTURA DE VERTEBRE 541
1239 VERTIJ ~I AMETEALA Vezi si: SANGE - HIPOGLICEMIE, .
CREIER - ECHILIBRU [PIERDEREA. ..j. 541
1240. VERUCI (in general) vezi: PIELE - VER'Uc/ [IN GENERAL] 542
1241. VERUCI PLANTARE Vezi: PICIOARE:""" VERUCI PLANTARE
U .. 542
1242. VEZICA (AFECT1UNE LA...) Vel; ~;: CALCULI IN GENERAL
. .
. INFECf/1 TN GE~ERAL, URINA [INFECTII URINAREj. 542
1243. VEZIC~ BIUARA Vezi si: CALCULIBILIARI, FICAT [AFEqIUNI ALE...] 544
1244 VEZICA-- CISTITA Vezi si: ANEXA III
........................................................... 545
1245 VIERMI, PARAZITI Vezi: PAR- TEN, INTESTINE - COLON / .
TENIA, PICIOARE - MICOzA 545
1246. VITILIGO vezi: PIELE - VITILIGO
. . ~ ..545
1 247 VIOLYezi si: ACCIDENT, FR{CA : 545
1248. VOCE (stin~~L.) =.AFONIE ~ : 546
1249 VOCE - RAGU~EALA :.;..................... 54'6
. . .
1250. VORB~RE Vezi sl: AFONIE ~ 547
1251. VULVA Vezi ~i: BUZE ..:.~ : :""?" : 547
\",\
Jacques Martel
52
A
1.
A SCUI PA SANGE Vez;: SANGE
ACCI DENT VASCULAR CEREBRAL Veri: CREIER
.ACI DI TATE GASTRI cA Vez;:STOfl1AC-ARSURl
2.
3.
4. ACI DOzA Vezi: $i GUTA, REUMATISM
Acidul este adesea legat de ceea ce erodeaza metalul. Acidoza i~dica faptul ca am
refuzat sa asimilez 0situatie care s-a acumulat la nivel ineon~tlen:: antryenand pe
plan fizie un nivel mare de aciditate tn sange sau in liehidull~ care moat~ celulele.
A asimila inseamna a rezolva, trata, regI a problema, situatia sau conflictul care
rna deranjeaza, care imi otraveste existenta. ~ste nevoi: sa .ma i~treb care e~t~
situatia (adesea de natura amotionala] care m~er~de~~ pe l~tenor. ~ste posibl]
sa traiesc in prezent 0situatie care face sa. atmga m mme sentimentul y~e
insatisfactie privind relatiile pe care le aveam cand~a cu. ~ama me~. ~?t~trat 0
insatisfactie similara tn raport cu copiii mei, cu pn:tem~ sau
A
ang__alat
ll
myfa~
carora rna simt "ca 0mama". Amdificultatea de arna opn, nu mdr~znes~ sa ~a
odihnesc, sa-mi ofer timp. Acidoza respiratorie sau acidoza gazoasa pro~mey din .
faptul ca nu elimin suficient gaz carbonic pri!l respiratla me~. Ar~I egat~r~ cu
experientele traite I n raport cu anturajul me~. I n c~zul Aacldozel lactice, :e~aslm 0
cantitate excesiva de acid lactic in sange, I ntrucat sangele transporta m mo~
normal bucurie, se tntampla ca tot ceea ce este negative tn viata ~ea s~ rna
afecteze I n mod exagerat I n cazurile extreme, reumatismul este consecmta direct
si adesea inevitabila aexcesului de aciditate. ', . ..... .
Accept t"sa vad ~i sa tratez la nivelul mrmu sltuatiile agas~nte l
iritante din viata mea. Concentrandu-rni atentia pe un proce~ con~tienty d~
deschidere i acceptare, pot evita sa suport fizic aceast~ b~ala durer?asa l
tratamentul ei dureros. Aleg sa traiesc mai degraba bucuna, hbertatea ~l pacea
interioara.
5. ACNEE Vezi: PIELE
6. ACRODERMATI TA Vezi:PIELE
7. ACROMEGALI E Vezi:OS
8. ACROKERATOZA Vezi:PIELE
9. ACUFENA Veri: URECHI
10. ACUMULARE LI CHI D SI NOVI AL Vez;: BURSITA
Marele D;ctionar o{Bolifor #A/ectiunifor Cauzelesubtile ale fmbolnUllirjj 53
11. AFAZIAVezi~i:ALEXIA CONGENITALif,VORBIRE
Afazia este 0tulburare de exprimare ~ifsau de intelegere a limbajului oral sau
scris (alexia), cauzata de 0 leziune cerebrala localizata, I n general, afazia
presupune pierderea memoriei semnelor obisnuite, prin care ne exprimam ideile
fata de cei din jur. Centri limbajului se afla in emisferastanga a creierului, in
jumatatea rationala, specializata in citit, vorbit, numarat, analiza, reflectie ~i in
stabilirea relatiilor, Corespunde laturii mele Yang [ernitator, actiune). I n eazul in
care am 0 astfel de afectiune, imi analizez felul I n care transmit mesajele.
I nconstientul meu se teme ca nu va fi inteles? Amindoieli legate de capacitatea
mea de exprimare? Simt 0angoasa la ideea de a rna .exprima, nu indraznesc, de
teama ea "voi crea valuri" in jurul meu. Astfel, raman la un nivel superficial. Nu
pot sa merg mai in profunzime: astfel evit sa descopar lucruri care nu tmi plae.
Ma simt ea tntr-o inchisoare si, in acelasi timp, rna simt eliberat, pentru ca nu
trebuie sa explie totul, sa rna justiflc, I mi este teama ca voi fi judecat de ceilalti si
pentru di nu am tncredere, vreau sa eontrolez totul.
Acceptlv evenimentele vietii, la nivelul inimii", lara sa mai tree totul prin
filtrul ratlunii, I mt aleg, constient, cuvintele potrivite pentru a exprima eeea ce
trebuie spus, lml eliberez astfel fricile, indoielile ~i nesiguranta. I ndraznesc sa fiu
eutnsumi, imi exprim suferintele si deceptiile, stiind ca acesta este modul eel mai
eficient de arna elibera de secrete si de suferinta: imi regasesc paeea interioara $i
dorinta de aexploata universul, de care m-am deconectat.
12. AFONI A SAU STI NGEREA VOCI I
Vocea reprezinta exprimarea de sine, creativitatea. 0 emotie prea puternica
(depresie, neliniste) poate determina sa nu mai stiu ce spun sau in ce directie sa
merg sau cum sa interpretez acea directie, in functie de emotia traita. Aceasta
emotie, este posibil sa fi fost triiita pe plan sexual si are repercusiuni asupra voeii
~i a corzilor vocale, deoarece eel de al doilea centru de energie (sexuala) are
legatura directa cu gatul, eel de-al cincilea centru de energie. Sensibilitatea mea
(hiperemotivitatea) a fost afectata ~i nu mai pot spune nimic, oricat as incerca !
Simt ca"mi se taie rasuflarea". Daca tmi risipese prea mult energia, mai ales dupa
uii ~oc emotional, se va crea un gol interior, in locul disperarii mele ~i sunetele
vor fi "aspirate" de aeest got Este ca ~i cum mi-a~ inghiti cuvintele, in gat. Este
important pentru mine sa reiau eontactul eu suflul comuniciirii interioare. Este
posibil ca aceasta situatie sa rna protejeze, deoarece sunt tntr-o stare in care nu
mai trebuie sa vorbesc, nu tmi mai pot exprima secretele. Oare tmi folosesc
intr-un mod sanatos voeea ~i corzlle vocale? Trebuie sa fiu tacut pentru un
anumit timp ? Se spune ca "vorbele sunt bani" ~i "taeerea e de aur" ... Sau, cineva
, sau ceva m-a redus la tacere, in mod fortat? Este posibil, sa rna simt neputincios
in exprimare, la modul general, deoarece am impresia ca nu valorez prea mult.
ered ea este mai bine sa tac decat "sa spun prostii", A$vrea atat de mult ca ceila1ti
sa asculte ceea ce am de spus, sa fiu reeunoscut pentru eeea ce sunt, sa fiu
respectat. Uneori rna simt foarte special, dar este 0stare care dureaza foarte
""1111111111]'
i J 1 1 1
~ r . r , 1 1 1
54
putin ~i simt din nou neincredere ~i eulpabilitate si rna ~etr~g ~nmine in_:;umi.~n
lac sa traiesc pentru mine tnsumi, traiesc in functie de ceilalti ;;1, pentru ca nu ;;tl~
ce sa spun tot timpul, pentru a fi apro~at de :_eilalt:i, ?ref~r.; sa tac: fie nu mal
vorbesc, fiecorzile mele vocale decid elemsele sa nu mal emita sunete. _.
Accept] ., sa tmi exprim emotiile, creativitatea i ideile in felul In care rna simt
eel mai bine, respectandu-mi limitele.
13. AFfA. Vezi:GURA-AFI'A
14. AHILE Vezi:TENDONULLUlAHILE
15. ALCOOLISM Vezi i:ALERGII [iN GENERAL], CANCER LA UMBA, FUMAT, DEPENDENTA.
DROGURl, SANGE - HIPOGUCEMIE .
Abuzul de bauturi alcoolice provoaca un intreg ansamblu de tulburari: pe plan
flzic, corpul se schimba si este crispat, capacitatile si funcpon?rea creier~lui se
diminueaza sistemul nervos ~i cel muscular devin tensionate ~l supratensionate.
Asemenea alter forme de dependents, alcoolismul se manifesta mai ales tn
momentul in care am nevoie sa umplu un gol afectiv sau interior profund, un
aspect din mine care lmi "otraveste cu adevarat existenta"! Pot sa beau i~m~d
abuziv din mai multe motive: pentru ca sa fug de realitate, oricare ar fi situatia
[conflict sau alteeva) pentru ca nu imt convine; sa fae fata fricilor ~el~ sau
autoritatii (mal ales paterne) ~i oamenilor pe care ii iubesc, deoarece mu este
teama sa rna dezvalui asa cum sunt In realitate; sa rna incurajez sa merg mai
departe, sa vorbesc, sa infrunt oamenii (atunci cand sunt ametit sunt, de obicei,
mai deschis si mai putin focalizat pe lnhibitiile mele); sa lmi dau un sentiment de
putere i de forta: sa am mai multa putere in relatia ~ea afecti,;-radeoarece s~ar~a
mea Il va deranja, eu siguranta, pe partenerul meu. In aceasta stare nu mal vad
sltuatiile care ar putea fi periculoase pentru mine. Traiesc 0stare de singuratate.
de izolare, de culpabilitate, de angoasa tnterloara, de netntelegere l 0
anumita forma de abandon (familial sau altfel). i am sentimentul ea sunt 0
persoana rara valoare, inutila, inadaptata, inferioara sl incapabila .de.a .~cpona
pentru mine Insumi ~i pentru ceil alp. Ma simt prizonierul unor pnncipn foa~e
rigide. Deoarece cred ca nu merit !ubirea si feri~i~ea, rna r~?ase.sc intr-u~ m~dlU
rece unde nimeni nu rna intelege. In loc sa construiesc relatii sohde eu ceilalti, fae
aces~lucru cu aleoolul, care devine "cel mai bun prieten al meu". Nu imi gasesc
locul in societate. in trecut, aveam obiceiul sa traiese din plin, cu intensitate:
aveam 0belie avitezei, de exemplu, ainaltimilor, a naturii, dar toate acestea au
disparut din viata mea. Am avut nevoie de un ~ie "s~~_ule~~'. UneoD, .vre~u sa
evadez dintr-o situatie conflictuaHi sau care rna face sa-ml mec sufermta sau
oriee alta emotie pe care imi este greu sa 0infrunt.
Nu rna simt ajutat, intr-o anumita situatie !ji alcoolul devine "carja" mea.
Aleoolismul poate avea legatudi cu una sau mai multe situa!ii care creeaza 0
tensiune. Atunci dind beau un pahar de aleool, la ineeput, tensiunea se
micoreaza i se inregistreaza 0micare de genuI: tensiune-+alcool-+star~ d~
bine. Altfel spus, atunci cand traiesc 0tensiune, beau un pahar de aleool l rna
..- I 1 1 ~ 1 l '! : ~ ; ~ 1
Marele Dictionar al Bolilor 5i Afecflunilor - Cauzele subtile ale imbolniivirJI
55
simt .mai bine. Mai departe, este posibil Sa dezvolt un automatism sl, de fiecare
data cand traiesc 0tensiune, informatia inscrisa tncreierul meu este sa iau un
pahar de alcool, pentru a rna simti mai bine. Una dintre cauzele alcoolismului
este dificultatea pe care am avut-o, in copilarie, de acomuniea cu 0familie in care
un membru al acesteia (de obicei, mama sau tata) era alcoolic; in astfel de farnilii,
exista mai multe certuri, uneori violenta fizica si psihologica ~i abuzuri de toate
felurile. Este posibil sa incerc sa rna disociez de familia mea, care nu imi convine.
Exista 0 scad ere a. simtului meu moral: certurile frecvente provocau 0
devalorizare a imaginii parentale i 0lipsa a structurilor etice. As fi vrut sa Ii
reconeiliez pe parinti!mei i nu mai suportam sa traiesc In acel ea~in care era
A ,
distrus sub ochii mel. In unele familii, eonsum:ul de alcool este favorizat de
educatie, adultii pot duce copilul eu ei, atunci cand beau, In [oaca sau pentru a
arata ca este ceva normal, obisnuit pentru ei. Tulburarile nevrotice ~i alterarlle
de personalitate, care decurg din acestea, sunt factori puternici ai alcoolismului,
. care se manlfesta, odata cu varsta adulta, Este posibil ca, unele carente
alimentare sa pcata provoca ocompletare suplimentara, oferlta de alcool.
Alcoolisrnul poate induce stari de hipoglicemie, cu atat mai mult eu cat,
moleculele de alcool se pot transforma repede In glucoza (doar temporar). Acest
lucru explica de ce, daca sunt aleoolic $i nu mai consum alcool, este posibil sa
. incep sa consum cantitati foarte mari de cafea (cafeina este tot un stimulent) si sa
rnalndop cu dulciuri sau produse de patiserie. Uneori pot sa i fumez foarte mult,
deoarece fumatul lmi ofera un stimul (prin cresterea ritmului cardiac) de care am
nevoie pentru a rna simp In forma. Este important sa descopar ce- anume imi
p~ovoaca aceasta tristete legata de hipoglicemle, deoareee nu am rezolvat cauza.
o alta cauza a alcoolismului poate fi constituita de diverse forme de alergie.
Astfel, pot sa beau doar anumite bauturi, preeum coniac, gin, rom, whisky etc. Se
pare di doar unele bauturi rna pot satisface. Este posibil sa fiu alergic la unul sau
mai multe dintre }ngredientele componente ale acelei bauturi, de exernplu grau,
orz, secara etc. In acest caz, rna pot intreba la ce sau la cine sunt alergic.
Alcoolismul poate fi provo cat, de asernenea, de 0persoana sau 0situatie, pe care
nu am acceptat-o Iv cand eram copiI. Daca, in copilarie, am fost victima unui abuz
sexual (sau m-am sirntit vinovat din aceasta cauza) este posibil ea acest lucru sa
rna determine sa beau. Dad nu am acceptat ~., furia tatalui meu alcoolie, este
posibil ca, printr-o asociere, sa am crize de furie la fel ca tatal meu i sa devin i
eu alcoolic. Astfel, pot sa beau pentru a-mi uita grijile, trecutuI, viitoruI i, mai
ales prezentul. Vreau sa evadez tot timpul i imi creez un univers iluzoriu ~i
fantastic, 0forma de exaltare artificiala, pentru a fugi de lumea reala ~i pentru a
disocia astfel 0realitate demulte ori dificila de un vis nesatisracator. Nu. mai vad
, adevaratul sens al vietii mele. Traind conform normelor parintilor mei sau ale
societatii, rna indepartez de mine insumi. Ma simt diferit, neadaptat la restul
lumii. Lace folosesc diplomele, titlurile importante ? Percep lumea ca fiind foarte
materialista ~i nu ~tiu cum sa fac parte dintr-o astfel de lume. Trebuie sa rna
indepartez de creativitatea mea, de imaginapa mea ~i "sa fac ca toata lumea". Dar
daca fac acest lucru am impresia ca "imi pierd sufletul".- Prin alcool, pentru un
r-.. ~
------------------------, ,,
'."\
Jaeqlles Martel
56
timp, pot sarnauit desentimentele desing~ratate,.de ~einte~e&er~,de neputinta,
de a fi diferit de ceilalti, de respingere fata de mme msurm, lmi p~t ~ban~ona
responsabilitatile si rnapot simti "eliberat", pentru moment Aceasta situatie ,nu
. face decat sa se inrautateasca, pe masura ce dependenta mea de aleool (sau de
droguri) creste, deoarece devin tot mai nesatisfacut deexi~ten~.amea. ..~ " . ~
Vreau sa rna separ de realitate si evadez intr-o lume a IIuzlllor: dar eand rna
trezesc" realitatea mi se pare ~i mai greu de trait ~i de multe .?r~am. 0s~are de
depresie. Vreau sa parasesc realitatea e~terioara,. pe~tru a trai l~ pr~pr1a m~a
realitate. Ma clatm, nu am mintea limpede, mal a!es. atu?el eand devm
dependent, am acelasi tip de dependents afectiv~, al carui o~lec~p~ate .a~fi
vrut sa fiu ~i pe care ered ca, mama sau tatal meu nu rru-au m~rtur.lslt-o
niciodata, Vreau atat de mult sa flu iubit necondltionat, Poate vreau sa fuzionez
cumama mea, care lmi lipseste sau, din contra, sarnatndepartez de ~a, d,:oarec:
. nu amprimit dragostea ei si rna opun acest;ia. Deas~mene~, con~lentlZe~ ca,
atunci cand beau, pot spune hicruri pe care, mrestul tlmpul~~nu le~ot expnm~.
Alcoolul devine un fel demodalitate de aface"savorbea~ca meon~tle.?tul m:u .
in aceste momente de criza exprim tot ceea ce nu pot sa spun ~au~safae,~can~
sunt treaz. Acceptlv ca, incepand de acumsaprivesc viata mfat
a
, sa nu m.a~al
distrug ~i sa rna responsabilizez. Este momentul sa rna concentre~ pe ~~htaple
. melefizice~i spirituals, chiar daca trecutul afost durAeros~entru mme ~l, tntr-un
anumit fel alcoolul afost eel mai bun prieten al meu. lncepand deaeum, accept!"
saimt faeordine in viata, satncep saimi apreciez calitatile si ceea cesunt. Sunt pe
caleaspre reu~ita. .
Voi ~ti sa rna respect mai mult sl sa gasesc mai usor :olupa laproblemele mel~
(experlentele mele) in loc sa flutntr-o stare temporara sau aproape permanenta
defuga~i dedisperare. '. A. ~
Accept!" faptul ca sunt diferit ~i imi asum din p.hna~ceAst lu~ru. I,mllas s~a~e
exprime calitatile mele unice, ind ca nu trebUle. sa ~m~lmeso; a~.tept~r11e
societatii. Lasandsasedezvolte plenitu~nea me~.in~er1~ara,fimd des~hls f~tade
iubirea ~i tandretea pe care mi Ieofera oamenll ~l umversul, nu VOlmal avea
nevoie sarna"umplu
lf
cubautura. .'
16. ALEXIE CONGENIT ALA (cecitate verbaUi)
Alexia congenitaUi sau cecitatea verbala este 0incapacitate pat~logica ~e a
citi
1
Fiepot citi literele, dar nu~i cuvintele intregi, fiecites: toat: cuvmtele ~l.ntr~
ofraza, dar nu inteleg sensul. Dacasunt afectat de aceasta boala, este POSI~I~ s~
am0 preocupare mare sau 0 atentie exagerata fata de gandurile mele. D~ca1I~'U
concentrez atenpa (in mod exagerat) pe aspecte .din viat
a
m~a mal pupn
importante risc sasUlar ~i safiuinchis irifranandu-ml astfel evolut
la
. Am0mare
nesigurant~ fata de necunoscut Nuamputere asupravie!ii mele ~i simt un gol
imens.
:j ' .,
"i
ii
~
i
I
;
~\
'I
I
!
,.
,
1Patologicii: 0boala, ~iintific vorbind
l ~ -"~~--------~
l' ", "
Marele Dietianar al Bali/or 11A/ectillnJlor Callzele subtile ale imbolniivir;;
57
Accept!" faptul ca am nevoie sa fiu mal deschis, in interiorul meu, fata de
tntuitia ~i imaginatia mea, doua capacitati minunate pe care sufletul meu le
detine pentru a se exprima. Dacavreau savindec aceasta boala trebuie doar sa
observ aspeetele in care vlata mea este deranj ata, ceanume rnalmpiedica safac
aceasta boala sau cernaImpiedica saspun sau savad. Avand inima deschisa, voi
. putea rezolva aceasta situatie, tntr-un mod consnent, Pentru mine, ca ~i copil,
este mai usor saimi exersez ascultarea interioara, deoarece sunt mai "conectat "
decat adultii, citesc mat usor mesaj ele de iubire ale inimii'" mele !Imi deschid
mai mult intuitia ~iImi manifest dinplin ereativitatea.
17. ALERGIE Vexi~i:ALCOOll5M,ASfM
Alergia este starea unui subiect care, prin contactul anterior cu un anumit
alergen dobandeste proprietatea dearectiona in urma unei agresiuni urmatoare,
cauzata de acel alergen, lntr-un mod diferit, de obicei mai violent si mai
incontrolabil. Alergia este raspunsul exagerat al sistemului imunitar laun factor
exterior (alergen). In cazul in care sunt alergic, substanta alergena nu produce
reactii la maioritatea oamenilor, dar sistemul meu iminitar 0 considera
periculoasa Acest raspuns, rezultat dintr-o cauza interioara este de multe ori
mij locul prin care corpul imi semnaleaza faptul catraiesc 0stare de agresivitate
~i de ostilitate fata de 0 persoana sau 0 situatie oarecare, in funcpe' de
interpretarea pe plan mental aceea cetraiesc. Alergia este 0forma de aparare ~i
un semn ca Eul meu se protej eaza, Sensibilitatea mea prea mare lml transmite
mesaj ul ea exista ceva sau cineva ostil fata de mine, ca exista un perlcol. Nurna
mai simt in siguranta, Alergiile (inclusiv febra fanului) sunt asemanatoare eu
astmul, dar reactia apare mai mult lanivelul ochilor, al nasului, al gatului, decat la
.plamani sau la piept. Laceanume sunt alergic? Cernaderanj eaza atat de mult?
Ceprovoaca iritatia ~i raspunsul emotional atat de puternic al corpului meu (imi
. curge nasul, curg ochii, imi vine sa. plang)? Toate aceste manifestari sunt
raspunsul sistemului meu emo~ional, eliberarea emotiilor suprimate de catre 0
reac!ie acorpului meu. Acesta reactioneaza la ceva, la un fel de simbol mental,
deoarece incearca sa respinga, sa aseunda sau sa ignore ceea ce ilderanj eaza.
Prin urmare, resping 0parte din mine care rna irita. Este mij locul pe care n
'. folosesc pentru a-mi exprima emotiile, pentru a scoate ceea ce este rau!
Deoeamdata nimic nu poate opri aceasta reaetie de refuz ~i aceasta reactie nu
este rationaHi, ci arelegatura cuinstincul ~i incon~tientul. Esteca~i cumar exista
cevacenui~i are locul aici, un inamic, careimi deranj eaza barierele deprotectie.
Acest inamic imi ia puterea de a face sau de a fi ceva, lucru care rna afecteaza.
Sunt afectat de puterea celorlalti asupra mea. Masimt amenintat de 0anumita
, fricaincon~tienta, pecare refuz ~a0exprim. Alergiileindica un pro fund nivel de
intoleranta, poate dinfricade rna implica din plin in viata, de a rna elibera de
toate "carj ele" emotionale, care rna sprij ina ~i care rna fae sa fiu autosuficient.
Prinalergie, rnasepar de cei din j urul meu ~i traiesc tot timpul in stare de alerta.,
deoarece nu vreau sa intru in contact eu factorul alergen, sursa reactiilor mele
alergice. Pastrez distanta ~i comunic pupn. Este posibil sa am 0dificultate in a
1 1 1 ! I
Jacques"Martel
58
discerne lucrurile, a alege, a rna pozrttona. a-mi ocupa loeul cuvenit. Pot ~imti
nevoia de areuni membrii familiei, prin comunicare
o
verbala ~~o ~e plan. fiz~c.0
caracteristidi proprie unei persoane alergice ~ste,.dem~lte. on, rmpresra ca n~
este suficient de corecta !Vreau sa atrag atentia, slmpa~a ~l suportul c:lorla~tl.
Oare folosesc alergia pentru a obtine iubirea celorlalti ? Est~pos.lbll~In or~c~
caz un lucru este sigur: am0 alergie deoarece refuz 0 parte. dmmme msuml SI
am' un conflict. incon~tient. puternic. Prin alergie imi exprim opo~pa,. es:e felu~
meu deaspune nu laceva. Dincauza faptului di resping 0parte dmmme msu~l
(de obicei dorintele mele sexuale, pe care le reneg), slmturile mele. se r~volt~,
deoarece vor sa traiasca viata din plin. Candinvat sa spun nu anuml~or situatn,
sunt mat deschis sa spun DAunor sttuatti noi, Am puterea d~.a decide ce~a. ce
este convenabil pentru mine, tn propriul meu univers. Oamenn pot ? al~r~lci la
diverse lucruri: alimente, obiecte, forme, mirosuri. Toate a.cestea, I~phca cele
cinci slmturi (mai ales mtrosul, care este si~tul ce~mal ?,utermc legat de
memorie]. Mentalul meu tnregistreaza a multirne de impresn, bune sau rele
pentru mine, Este foarte posibil sa fiualergic ~ac~va, un luc~ pe care ~~ntalul
meu l-a asociat cu a amintire rea ~i pe care mstinctul meu II r~fuleaza !n acel
moment, Alergia se refera la trecutul, care irita prezentul. Uneor~nu m~l v_::a~
sa pastrez anumite evenimente tn memoria mea, !ar corpul meu l_n~earcasa Im~
aminteasca ceea cevreau sauit. Alergia poate aparea de muite on, in urma~nUl
eveniment tn care m-am simtit separat de un lucru, un animal, 0persoana. D~
exernplu. poate fi yorba despre 0iubire de vanl, care s-ate~minat brusc., Atunc~
cand traiesc 0sttuatie care imi aminteste acel eveniment tnst pentru mme, VOl
avea acea alergie, deoarece, peundeva, corpul meu (simturil~:ne1,eliJ
i
.a~i~te~te
totul ~i tnregistreaza tn celulele mele. Atunci c~nd0~ersoana lUblt~l~~pa~ase~te
ocorpul fizic,iar doliul nu afost tacut, pot devemaiergle laceva care lml amm~e~te
de acea persoana ~i de separarea definitiva, pe ca:_e~u ama:c~ptat.;pt.~. P!elea
mea poate reacpona la supararea cauzata de despartlre. Dacasltuapa tra~a est__e
inso!ita de 0angoasa puternica, atunci sinusurile mele vor fi afectat: (ra~eala,
stranut). Sau, in cazul tn care, 0situatie "nu miroase bine" ~i i~cerycsa 0eVlt~au
sarnatin la distanta de ea. Daca apare. 0sin~zit~, amimyresla ca.n~pot sc~p~
sau nu pot ie~i din acea situatie, rna slmt pnzomer. Daca am.0 fn~a puteyrmca,
alergia seva exprima mai ales prin tuse(di~cu~tatea de ~resplra), lar daca ~eea
ceamtrait cel mai dificil, a fast separarea msme, reacplle alergene vor aparea
mai ales pepiele (eczema, urticarie, dermita etc,) y' ~
oAlergia la un aliment (de exemplu: zahar ~i alcool, la apersoana alco~hca) are
legatura tu 0experientii in care, m-am~fl~tin situapa d.e,aspun~n.u,fata decev~
ceiubeam foarte mult, iar frustrarea tralta adus laapanpa alergtel. Demulte on,
poate fi yorba despre a frica de nou ~i de aventura, 0~ipsadeinc~edere ~atad~
via!a. Masimt obligat sa rna privez de aceasta bucune, de ve:eh~, c.::zand c~
via!a este cevamonotom, tara nicio provocare. Oare cevreau sa eVlt sa ~n~unt ,
Cernafacesareactionez atilt deputernic ?Cernasperie atilt demuIt? EXlstaceva
de careimi este teama ~i vreau saindepartez acellucru demine? Asupra acea~
vrea saamcontrol (sau aanumita putere) dar simt caimi scapa aeeIIucru? (ca~I
[1_-----
, "! ~ 1 : :. !
Marele Dietionar al Bollior ~IA/ecflunilor - Cauzelesubtile ale imbolniivirll
59
In c~zul ~norex~ei, trebuie sa eontrolez cu grija ceea ce rnananc, cu riscul de a
mun, mal ales m cazurile acute de alergii alimentare). In unele cazuri este
posibil ca, n:e~talul meu sa asocieze anumite situatii cu anumite substante, eu
nume asemanatoare. Astfel, daca, de exemplu, am fast nevoit sa tmt parasesc
locul de munca (in Iimba franceza boulot) pentru totdeauna si sa rna consaeru
viep~r~l~gioas~, potydeveni alergic la mesteacan (In limba franceza bouleauJ.
Dupaca!lv~am, du~a ce amacceptatlv ~i amintegrat aceasta schimbare, alergia
p?at~ ~l~pa~ea. lata un e~xemplu:un nou-nascut este alergic la piersici (peche-
pierstca, in hmba franceza). Din ce cauza? Pentru ca, mama lui, nerabdatoare i
pe punetul de a naste i-a spus sotului ei: "Griibeste-te (depeche-toi, in limba
franceza), vomintarzia laspital !"
Astfel, la baza alergiei exista lntotdeauna 0ernotie de iritare sau frustrare
asociata cu un produs sau 0situatie, pentru a-mi aminti situatia pe care 0amde
integrat sa~de:on~tientizat. Alergia sepoate manifesta atunci cand cadrul vietli
meleseschimba, este reevaluat. Reperele mele seschimba, ehiar daca esteyorba
despre un evenirnent fericit pentru mine. Un nou loc de munca, 0mutare, de
exem?lu, ~deterrnina a anumita insecuritate sl este posibil sa vreau sa rna
protejez. !ncreder:a y~ea. scade, simt. c a ametesc, Faptul de a nu-rni recunoaste
valoarea mseam?a ca trm s~praapreclez partenerul, copilul, cel mai bun prieten
sau un alt ap:oplat. Inconstient, acest lucru rnairita i pot deveni alergic fata de
aceapersoana.
. Daca imi acceptlv, laonivelul inimii. viata i fricile mele, procesul de
mt~grare va ave~ loc si alergiile care lrni compltca existenta vor reveni tn
umver~. Amnevoie depace interioara si mai ales, de iubire. Sunt desehis ~i totul
va fi bine. Accept!. sa imi recunosc valoarea, sa caut in profunzimea lucrurilor.
Vo~~~scoperi f~r.icirea.m:a interioara. Acceptandu-mi !"frumusetea ~i toate
cahtaple mele dIVme,VOlfi Inarmonie cuceilalti ~i frustrarea vadisparea.
18. AL ERGIE L A ANIMAL E (ingeneral)
Anim__alel.e a~~.ninstinct i 0sexualitate tnnascute ~i fiecare animal reprezinta 0
forma ambl.rn. A~~~l, 0~alergie la un animal (sau la blana lUi) corespunde, in
general, unel 0pOZltll fa!a de aspectul instinctiv sau sexual pe care ilreprezinta
acel animal.
Accept!" toate aspectele sexualitapi.Imi accept, de asemenea, dorintele, atat
p~cele con~tiente, cat ~i pe cele incontiente, deoarece fac parte integr~nta din
mme.
19. AL ERGIE L A ANTIBIOTICE
, Antibioticu1
2
(anti=Impotriva, bio=viata) esteun corp (de origine bacteriana sau
a~tceva) ~p:cializat tn lupta ~m'potrivamicrobilor, Microbii reprezinta tnsa i ei
vlata. EXlstaastfel 0eontradlctle. Iar cumrolul antibioticului este sa"omoare" 0
~Antibi~l!c: Sir Alexa nde: FI~n:'i.ng este medic ul ~i ba c teriologul brita nic (Da rve 1881 - Londres 1955) c a re I-a
d
esc op:nt Ina nul 192B, dl~'p~OIClhna c a re nu a putut fi extra sa dedit ina nul 1939 :ji testata pe oa meni in1941
esc hlza nda stfel epoc a a ntiblotlc elor 0 '
\,'\
Jacques Martel
60
anumita forma de viaja din mine, atunci cum se ~ac: di sU.nt ~lerg~~!
nbtottce ? Poate pentru ca. refuz anumite forme de viata, an~mlte situat
an 1 , . I . tin placute) ,
dinexisten!a mea (experien!e diverse, mal mu t sau mal pu 1 : ue chiar
Este
nevoie sa constientizez di trebuie sa acceptlv aceste expenente. ial I
' ' , . 1 AmA dere in potenti u
, dacasunt dificile, deoarece amdeinvatat eevadmee. mere , ,
meucreativ.
20. ALERGIELAAAAIDOE (untsauulei) , . . _ A
. and mananc unt sau ulei de arahide, acest lucru actrveaza ~n~me
Z:i~~~r~aunui eveniment dincopilarie.In care m-amsimtity"exiploata~' ~lIfa!ad~
,. Amavut impresia ca eram pus sa fac anumtte ucrUfl
care am regrete acum. t ( terial sau
pentru care nu consideram ca sunt suficient debine!ec.ompensa rna : i
eu afsctiune etc.) Chiar si astazi pot mun.ci.~e branci pentru foarteputm ~
aceasta situatie mi separe respingatoare, onbIla. . hide"
Tr~iiesc0 furie interioara, pentru ea sunt nevoit "sa muncesc pentru ar~ ~")
(ex resie folosita in Quebec, care tnseamna, "sa munce~c pentr~ rnrmc :
.. Yne~rcandsa gasesc sltuatia in care amtrait un astfel de sentiment, VOlputea sa
irni schimb memoria afectiva si sarezolv problema: . "A ." t
. Aceept~" sa constientizez toate aspectele dm viata mea ~ncare rna slmy
aiutat si In care, viaja' este usoara, Imi amplific sentimental d:.b:n
e
, pe.n:r~arna
a~utasi-mi echilibrez sentimentele dureroase pecare le-arntrait mcopilarie.
21. ALERGIE LA CAl . .. . '. " .
Calul este asociat cuaspectui instinctiv al sexualitatii. Iar cumm~tin~tul esteleg~t
de prima chakra
3
(coccisul), frica poate fi aceea "de a av:a mstmcte.se;uate
rimitive", care se manifesta printr-o alergie fata de acest .ammal ~u~emI~. ?a e
~red casexualitatea nu este destul ?e spirituala pen;ru mm~, da~; s;~;i:~a~:~a~:
mea, dorinta de atrai aceste experiente pentru a~uce mal mu a
peplan material. . ' . care rna vor ajuta sa rna
. Acceptlv sa fiu deschis faja de expenenje nOl,
implinesc.
22. ALERGIE LA cAINI
d
A' caYeste "cel mai bun prieten al omului" (al fiintei umane),
Sespune espre came y 'tu ti
prin urmare, dadi ampastfel dealergie, rnapot intreba ceper~oana~.s~uceSly~~
rna facesatraiesc 0 furie, legata deprietenie ?Dacasunt ale~gIclaCalm,pot S t Sl~
o agresivitate ~i chiar 0 anumita violenja faja de sexual.Itate, pe care 0 eg. e
prietenie. Am0stare de diseonfort, ne~tiind prea ~~nec~I~c ocu~a pentru .~l~:
sexualita~ea, prietenia ~i iubir.ea..Aceasta stare rna mfune, lar funa se mames a
sub formadealergie.
'\
I ,
] 1\
"
j
: 1",1
~'
., . ta I 'velu
3 Prima chakra: prima chakrli este unul dintre cele ~pte centre prindpale de energle din corp, Sltua a m
coccisului, la bazacoloanei vertebraI e .
,
)J , _
t__ .... ", "
Mare/~ DiCfionar al Bomar ~iA/ectiunilar - Cauzele subtile ale imbolniivlrll 61
Accept~" sa imi delimitez granitele prieteniei, 0 definesc pentru a clarifica
anumite situatii din viata mea, care pentru moment nu sunt prea bine definite.
Ma.respect in alegerile mele si innevoile mele.
23. ALERGIE LA cAP~UNI
Alergia Ia capsunl este asociata cu 0 frustrare, care pune in contradictie
sentimentul de iubire i eel de placers, acesta din urma fiind 0 nevoie
.fundamentals pentru mine, lafel de irnportana eamancarea sau somnul. Aceasta
alergie ii poate avea originea intr-un eveniment pe care l-am trait sau pe care,
din contra; nu l-am trait, in legatura cu 0 persoana sau 0 anumita situatie.
Sentimentul de. ura i de culpabilitate poate duce la aparitia acestei alergii.
Placerea este atat de importanta pentru mine, in calitate de fiinta umana, incat
crizeleputernice provocate de alergia la capsuni, pot declansa 0incapacitate de
arespira, care poate cauza moartea. Plarnanii simbolizeaza viata i, prin aceasta
alergie; scot in evidenta 0 nevoie fundarnentala pentru mine, care -nu este
.Implinita Este important sa imi constlentlzez nevoile fundamentals, stiind di
atunci cand mananc ceva, acesta este un mesaj de iubire fata de mine insumi;
atunci cand dorm, este tot un gest de iubire faja de mine, atunci cand simt 0
placere, este tot 0forma de iubire pentru mineinsumi. Alergla la capsuni poate
proveni, deasemenea, dintr-un sentiment pe care l-amavut pentru cineva sau un
sentiment pe care acea persoana l-aavut pentru mine. Deexemplu, lntr-o situatie
in care amspus: "Nu-mi place expresia acelei persoane", in sensul canutmi place
cepune lacale. Poate fi yorba despre un membru al familiei in raportcu care rna
intristeaza neintelegerile dintre noi.
. Trebuie sa accept!" faptul ca, fiecare dintre noi are propria sa
individualitate, eu calitatile ~i eu fricilesale ~i ca, in fiecare fiinta exista 0lumina
carestraluceste.
24. ALERGIE - FEBRA FANULUI (alergia la polen)
Aceasta alergie are la baza 0 reactie lapolen, elementul masculin al unei flori.
Acestelement masculin simbohzeaza reproducerea i fertilizarea. Aceasta alergie
afecteaza deobicei ochii, nasul ~i sinusurile. Alergia este cauzata de 0rezistenPi
" la 0 situajie din viata mea, de 0 amintire din trecut sau chiar de 0 latura a
personalitatii mele. Nuvreau caviata mea safieprogramata dinainte. Esteposibil
sa9pun 0rezistenta, de..multeori, incontient, unei forme desexualitate sau unor
aspecte ale aces~eia, mai ales daca ceea ce simt fata de sexualitate "nu miroase
.,bine". Poate fi yorba despre teama de reproducere. Sau poate sunt un adult care
"simte cumtrece timpul foarte repede i caruia ii este teama ca, visullui deaavea
r copii se destrama, pe masura cetrece timpul? Sau 0 adolescenta, care ii pune
intrebari legate de faptul de avea copii? Poate fi vorba, de asemenea, de 0
rezistenta i 0non-acceptare!" atrecerii timpului, care se observa mai ales la
schi.mbareaanotimpului, moment in care alergia reapare. 'Febra fanului poate fi
legata, de asemenea, de faptul caamfost separat de cineva i m-a afectat foarte
;tareacea desparpre. 0alergie Iapolen_indicadificultatea mea deafideschis spre
~1: ll"" ~' '
---------" ,.
62
\\
Jacques Martel
. I
I
/ :
,I
J
"
schimbarile vietii, spre aventura. Imi este fridi denoutate ~i sunt nelinistit fatade
schimbarile din viata mea. Pot sa atrag 0alergle, din mai multe motive, dar un
lueru este sigur: rnasufoesau rnasimt sufoeat de0sltuatie. Marevolt, exista eeva
eenu imi convine deloe, dar totusi faeacel lucru, pentru a fi pe plac altora si rna
sufoc. Marazgandesc, fiindinfluentat decineva, sunt gata safaeorice sl rnasufoc.
Pot sarnasimt sufocat insituatii ln caretrebuie saspun sau safac ceva, mal -ales
pentru c~lmi este greu sa rna pozitionez i sa spun nu. Amtendinta de a tr~ii
multa culpabilitate. Ma simt inferior, lmi este teama de reactia celorlalti, Ma
resping pe mine insuml ~i vreau sa alung ceea cerna deranjeaza, Imi este teama
eavoi ajunge sarac, Totusi, raman prizonierul vechilor mele obiceiuri. Sunt rigid,
la fel ca si treeerea anotimpurilor, care se petrece tot timpul in acelasi ritm. Ii
manipulez pe alti! pentru a' obtine ceea ce vreau... Vedeti unde se manlfesta
programarea? Peate fi yorba despre 0programare atat de plan mental (un mod
deaplange), cat si "sezoniera", deoarece in perioada devara semanifesta eel mai
mult aceasta alergie, mai ales dacaamnevoie de0scuza pentru perioada aeeasta
atat defrumoasa !Sunt oameni care au aceasta alergie pe perioade Iungi, pana la
sapte ani! Este momentuI sa sehimb situatia imediat sau eel putin sa 0
constientlzez, Constlentlzez faptuI cafebra fmlUlui poate deveni un mijloc care
rnaaiuta sa evit anumite situatii, deoarece altfel nu as fi capabil sarefuz anumite
sarcini, sau deamerge intr-un anumit locoPrin urmare, euajutorul alergiei ani un .
. motiv intemeiat sanu facacellucru !Saupoate fiyorba despre 0rnodalitate dea
rna simp diferit; de aatrage atentia, Astfel, ceilalp trebuie, cel putin sa rna
remarce, tnperioada alergiilor. Mapot imaginain globul meu delumina (i astfel
saimi dezvolt sentimentul de afi protejat, fata de rriediul din jurul meu ~i sa fiu
mai increzator). Pot sa fiumai deschis fata de ceilalti, tara sa rna prefac casunt
altcineva. Astfel, voi evita sa mai traiesc evitand anumite situapl ~i cu multe
secrete. Prima manifestare afebrei fanului a putut fi Iegata, incon~tient, de un
eveniment marcant in care am trait ernop~foarte putemice. Iar 'atunci cand
revine aceeai perioada a anului, corpul ii amirite~te ~i se declan~eaza alergia.
Este important sacon~tientizez aeel eveniment pentru areui sa sparg modelul
repetitiv al acestei afectiuni: nu voi mai aveanevoie de ea, deoarece acumsunt
con~tient deceea ceamde[acut. Febra fanului nu este decat un semnal pentru a .;
rna ajuta sa gasesc cauza profunda a starii meIede rau..Vreau sa rna simt mai
liber, rnai stapan pevia!amea. ,"
Accept!. ceea ce este bun pentru mine, chiar dadi acest Iucru implidl 0
anumita. forma de sexualitate noua ~i necunoscuta. ~tiu ea totul este posibil,-cu
iubire ~i in arinonie. Accept!. sa ies din izolare, nu mai am nevoie de aceasta
alergie pentru aatrage atentia celorlalp, deoarece ~tiucasunt diferit ~i unic. '.
25. AL ERGIE L A L APTE SAU L A PRODUSEL EL ACTATE
L aptele reprezinta contactul eu mama, din primele mornente alevenirii mele pe
lume. Este un aliment complet, care contine top nutrienpi necesari pentru
cre~tere, tn primele luni dinviata mea. Deoarece, lainceput, primesc laptele prin
contactul cumama, aceasta hrana simbolizeaza iubirea pe care 0primesc de J a
~ , ~ ! ; ! . ~ ,
Morele Dietianar 01Bollia .A ~ . .
, ~I I eCflumlor - Cauzelesubtile ale imbalnliviril
63
mama mea. Astfe], daca am identificat. j
persoana care este "mama mea'" prmtr~. pe~soanele din jurul meu 0
frustrare fata de ea acest Iucru p; te exnl! care joaca rolul mamei" i simt 0
legata de forma de~tentje i chiaradeeX~.I: aalergia laIapte, Tralesc 0frustrare
fatademine, lucru care faceneplacut eC: l ica pe care Iemanifesta acea persoana
Esteposfbil, de asemenea sa mV tl o_: lceco~tact peAcare II amcuea.
"lamilacelorlalti" Este ca<: 1 ' a a .umtr-o sltuape mcare rna simt dependent
}- . . . y cumvlata mea d ind '
hrani sau nu i este foarte frustrant i In .. ~r epm ede decizia cuiva dearna
cel care se agata prea tare? D V gnJ voratorpentru mine. Saupoate eusunt
v' aca aceasta alergie s d I v
nevoresaverific care sunt fricHesau frustraril e ez~? ta la nastere, este
au devenit apoi ale rnele: iar acest epe care Ietraia mama mea i care
care mi se acorda ar pu~ea insem~=' ~~'provocat alergia mea. Aceasta atentis
mama mea ?" .. me se crede acea persoanaz Se crede
Este important sa acceptjv sa tratez V',
armonizez sentimentele fata deaceasta I Vace~sta sltuatle c~iubire i sa irni
esteInregistrata inmine ceaaIegatu '?d~gtaturafu~d~mentala pentru viata, care
, rn mremama I copilul ei.
26. A AL ERGIE L A INTEPATURI DE VIESPE SAU DE AL BINA
Cand.an: 0astfeI de alergie, amimpresla di s ' v.
de cei din jurul meu. Astfel pentru' unt ~otttmpul hartutt sau criticat
, rmns este cal cuma fi IIA "
cu ceva. Atunci cand sunt intepat i Ii mtepat tot timpul
careamacumulat-o Inmine in toate~~: fel~te, ~~: st lucru declaneaza 0ura pe
tendinta sa rna retrag A
1n
mI' A s tuapI, mcare rnasirnteam atacat Am
. . ' ne, crezand di astfi I . . .
l~ferJ or. "Otrava" din acul "agresor I ." A. e VOlA eVlta atacurile. Ma simt
A '. . uUI Iml ammte<: tecat de It A, V
msuml vlata, deoarece tral'eSC t: Y mu Iml otravesc eu
conlorm reguhlor . tV ..
partenerului meu A<:vre'a sa
V
fiu" . SocleatH, ale familiei ale
. y regma stup I 'U d ., VA'
vlata asemenea unei "albine munc't " u UI, ar, dm contra, J mi triHesc
victimei. Nuamincredere <: iimi PIal oa;-e
t
'l!afel catoate celelalte albine. Joe roIuI
A V V Y cela aItatea.
ccept!. sa vad i partea frumoasa aI .
Yicti~a, inseetele Ii vor duta alte victimeu,ClurI~or. !~c~ptand!" sa nu mai fiu
exammez 0modalitate deafacesanum 'fi . ~vat sa.l~l ocup locul cuvenit i
.meui de arna deta<: ade ceea ce d aI u~~atde cntlcat de catre cei dinjurul
.. A Y cre oamenn despre m' MV .
munn. llmi acceptJ " adevarata valoare ! me. aprrvesc euochii
27. AL ERGIE L A PENE
Oareamdevenit aJ ergic ]a0situatie sau Iv' '
sunt "tintuit de pamant" <: 1' nu"~' I a0persoana, care imi da impresia ca
fi
" A 'f Iml pot ua zborul" t fi .
erIClt? In acest caz, este foarte posib'j v. p~n ru a 1 mal liber : }imai
, sentimentul de a fi prins Intr-o situa\eS~a~l~t 0~r~e legata de faptul ca am
pentru afi fericit. Poate amtrait 0situaJ ie f care ~l bb.ert~tea pe care 0caut,
.fost foarte iritat. ncare m-amslmtlt furat, inelat i am
Accept!. faptuI di universal se ocu ad' . ~ .
nevoiepentru afi fericit. p e mme l lml ofera tot ceea ce am
'1-'1'-'-, _
1 ~
'I
"
i i
':" .
Jacqu"iiMartel
28. ALERGIE LA PE~TI SAU FRUCTE DE MARE
In limbafranceza exista expresia "afi peste", adica a fi 0persoana care poate fi
pacalita, lnselata foarte usor. 0 astfel de alergie; la pe~~e, ~~~te indica
sentimentul meu de frustrare fatade0situape sau mal multe situatn, mcare am
fostnaiv.
Acceptlv sa rna pozitionez si sa constientizez faptul ca viata este fermata
dintr-o serie de experiente din care avem ceva deinvatat, Dacairni voi dezvolta
mai mult increderea In mine si simtul responsabllitatii, sentimentul acesta seva
diminua si astfel, vadisparea ~i alergia.
29. ALERGIE LA PISICI
Pisica este un animal mult mai sensibil la ceea ce este invizibil majoritatii
oamenilor. Pisica reprezinta senzualitatea $i tandretea. Este posibil ca, 0 alergie
lapisici sa aiba 0legatura cuacel aspect al personalitatii melecare poate "simt
i
:'
lucrurile (latura feminina sau Iatura masculina), tara sa fie nevoi: de dO~~Zl:
concrete. Pot sa am0intoleranta deoarece nu amprobe (pe plan rational), Plsica
simbolizeaza latura sexuala ferninina si toate calitatile feminine, precum
blandetea, sarrnul si tandretea, Traiesc 0 anumita dualitate tntre nevoia de a
primi, de exernplu, tandrete ~i frica mea fata de aceasta. Exista 0 angoasa cu
privire la sexualitate, care poate proveni din notiunea de interdictie, de
culpabilitate si chiar demoarte. '. ~ . '
, Estenevoie saaccept lv aceste aspecte pecare probabil refuz salemamfest.
NOTA; $ensi bi li tatea feli na se expli ca pri n faptul ca" morfologi a .pi si ti i a~eun s~~m ~rvos si tuat ?lai ales ~aperi feri ~
corpului , spre deosebi re de om, la care si stemul nerves este si tuat mal. mult 1 0 I nteno.Tul corpulul, Ace~sta structura
parti culara 0face pe pi si ca mai sensi bi la la vi bra~i i le ~i la energi i le speci ale ale oamenllor sau ale locunlor sau, altfel
spus, la ceea ce degaja a persoans sau un toe.
30. ALERGIE LA POLEN Vezi: ALERGIE - FEBRAFANuLliI '
31 . ALERGIE LA PRAF
Deoarece praful este legat de murdarle, de tmpuritatl, in cazul in care sunt
alergic la praf, traiesc 0 nesiguranta fata de anumite aspecte din viata mea pe
care Ie consider "murdare sau impure" si este posibil ca aceasta frica sa se
manifeste pe plan sexual. Dacasunt alergic la praf, inseamna ca trebuie sa rna
ocup mai mult de respectul fatade mine. Expresia folosita Inreligie "Te-ai niiscut
din tiiranii !if te vei fntoarce fn tiirdnii" exprima acest sentiment de in~tilitate p~
care 1 1 pot simti in anumite situapi. Sau expresia "totul este praf ~l~pulbere
exprima, de asemenea, sentimentul de inutilitate pe care 1 1pot avea fata de c~ea
cefac fata de ceea ce sunt, pe plan psihologic, afectiv (emotional) sau matenal.
Amt~ndinta de aface orice pentru afi iubit ~i acceptatt." deoarece amimpresia
ca nu sun't destul de bun. Aceasta autocritica I i poate face pe ceilalti sa se
indeparteze de mine. Chiar daca nu am niciun simptom fizic legat de alergia la
praf, este posibil safiuapersoana "maniaca cuprhrire lacuratenie", intr-un mod
i
."_: _,---.--. "-J--"1 l""'1 ~;-
Marele Dictionar al Balilor ~iAfectiuni/or - CauieJe subtile ale imbolniivirii
6S
exagerat. Pot verifica ce parte din mine considera sexualitatea ca fiind murdara
sausarnatntreb dacatmi este teama caar putea fi murdara,
jnva~ sa rnavalorizez ~i sa valorizez tot ceea cefac. Inva! saacceptjv fiecare
aspect si fiecare parte din corpul meu. I I consider cape un tntreg. lmi acord timp
pentru a analiza emojiile ascunse in mine, pentru a rna cunoaste mai bine si
pentru a gasi astfel 0 forta extraordinara, pentru a-mi trai viata in. bucurie si
creativitate.
32. ALERGIA LA SOARE
Soarele este reprezentarea principiului activ ~i al energiei Yang. Prin urmare,
este simbolul Tatalui, Daca sunt alergic la soare, acest lucru indica faptul ca,
relatia cu tatal meu (atat pe plan fizic, cat si simbolic) este 0 sursa de suferinta
pentru mine. Poate fi yorba despre 0 relatie dureroasa, usturatoare, sufocanta si
care a incetat bruse, la un moment dat. Contactul eu tatal meu poate a fost
intrerupt; alterat sau adevenit prea sufocant. In orice caz, exista un conflict sau 0
deceptie cauzata deceva sau de 0persoana de care amfost nevoit sa rnadespart
~i care aprovocat 0reactie dureroasa, pe care nu amstiut sa0gestionez si care a
lasat urme chiar ~i Inprezent, in viata mea deadult. Poate exista, deasemenea un
refuz dea-l acceptalv peTatal meu interior?
Acceptlv sa vad ceeea ce rna deranjeaza i sa rnalas atins cuincredere de
caldura soarelui (~i detatal meu I). Maeliberez de ernotiile care erau ingropate ln
mine, in adancul Inimitv mele. Soarele este 0 sursa de lumina, de caldura $i de
viat~i.Alegsa intru in contact culumina mea interioara si rna impae cu trecutul
rneu, pentru arna responsabiliza pentru arna simp mai liber ~i pentru astraluci
si amerge mai departe spre propriul meu destin.
33. ALOPECIE Vezi:P.AR-CALVlfIE
34. ALUNITA Vezi: PIELE - MELANOM
35. ALZHEIMER
4
(boala lui ...) Vezi ~;:AMNEZIE, SENILITATE
Aceasta boala determina 0 degenerare a celulelor creierului, care se manifests
prin pierderea treptata a facultatilor intelectuale, ajungand pana la dements
(nebunie). Este 0boala a epocii moderne, caracterizata mai ales de dorinta de a
srar~i eu viat(i, de a termina, 0data pentru totdeauna, de aparasi' aceasta lume
sau de a evada din realitate, din cauza unei incapadtati cronice de a face fata
realita~ii sau deadepa~i provocarile vietii, deoarece imieste frica~i rnasimt rau.
Sunt insensibil Ia cei din jurul meu i Iaemopile mele interioare. "Sunt ametit,
greor' ~i viata mi se pare mai grea ~i moartea mai acceptabila! . lmi este teama
, sau amimpresia ca nu mai sunt iubit, ca amuitat cine sunt. Amsuferit atat de
mult, Indit nu mai vreau sasimt nimic. Nuamimpresia caamfost recunoscut in
viata (mai ales de catre mama mea) ~i astfeI nu Ii recunosc nid eu pe ceilaiti.
+I Alzhei mer (Aloi s): neuropatolog german care a descri s, i n anul 1906, aceste alterari ale crei erului , i n cazul unei
persoane afectate de dementa (nebuni e)
'I 1 1
66
'.\
.Jacques Martel
Boala lui Alzheimer determina 0degenerare a rnemoriei, 0stare de confuzie
mentala sl incapacitatea de a rna exprima clar.: violenta, .unele forme de
nerecunoastere a mediului din jur, de inconstienta, chiar un comportament
inocent, apropiat de eel al copiilor. Disperarea, iritabilitatea, starea de rau, ma
determina sa rna inchid in mine insumi ~i sa tralesc intr-un "glob" al meu. Ma las
sa mor, incet, Ma despart usor de restul lumii. Aceasta boala indica faptul ca nu
mai vreau sa traiesc, fug de 0situatie care rna sperie, rna irita sau ma raneste,
deoarece ma simt abandonat. Fug de lumea adulta, prin pierderea memoriei
recente sl rna lntorc la amintirile din trecut. Este 0situatie grava, la prima vedere,
deoarece pot fi inconstient pentru mult timp. Ceilalti rna vad ca pe 0persoana
normala i echilibrata, dar observa ca ma lnchid in mine din disperare, din furie
si frustrare, devenind insensibilla lumea din jurul meu, Refuz sa simt ceea ce se
tntampla in jurul meu sau in mine; prefer sa rna las dus de curent. Am 0mare
dificultate de arenunta la ideile vechi, care pot fi atat de multe in memoria mea!
far pentru ca, atentia mea este concentrata mai mult pe trecut decat pe prezent,
memoria de scurta durata este foarte afectata ~i se atroflaza; nu mai aduce nimic
nou sau creativ. Consecinta: memoria se uzeaza cu lucrurile vechi, in loc sa
genereze lucruri noi i proaspete. Aceasta boala afecteaza in general persoanele
in varsta, mai ales dupa varsta de pensionare. Este momentul in care tree de la 0
conditie in care sunt productiv, am putere $i responsabilitate, la 0via~a in care
rna simt inutil, neputincios si dependent, pe plan emotional, fizic si material. Mi-
ar places atat de mult sa dau timpul Inapoi !"Cand eram copil, nu imi era frica de
moarte, nici de viitor sau de responsabilitatile mele ...lmi era atat de bine l" Din
punct de vedere medical, factorii emotionali ~i mentali, precum i cei corporali
care le corespund (lichide, sange, tesuturi, oase) sunt Implicati in manifestarea
bolii. Cand sangele nu ajunge in anumite par~i ale corpului, apare un fel de
traumatism mental. Au loc reactii foarte violente la nivelul creierului. Poate fi
vorba de 0retragere a fluxului sanguin din anumite zone ale ereie~rului. Este
posibil sa existe 0frica imensa de toate aspectele batranetii sau de apropierea
rnortii, ceea ce duce la 0tntoarcere, inconstienta, spre un comportament de copil,
pentru a ascunde astfel prezentul, trecutul i viitorul $i pentru ale ignora. Corpul
meu, atacat de degenerarea celulelor creierului, rna pregateste, inconstient,
pentru momentul in care "va trebui sa plec", sa mor. Acest lucru se manifesta
printr-un comportament infantil, in care imi permit sa traiesc $i sa imi
"implinesc" toate fantasmele ~i fanteziile. Intr-o astfel de experienta, sunt
necesare iubirea ~i sustinerea.
Accept!. sa tdiiesc in prezent ~i sa las la 0parte trecutul, sa incep s a rna ocup de
mine.
I
I
I
36. AMENOREE(absentamenstrualiei) Vez;:MENSTRUATIE-AMENOREE
37. AMFETAMINA (consum de...) Vezi: DROGURI
38. AMIGDALE-AMIGDALITAVezi~i:GAT,INFECflI
Marele DiCfionar 01Bolitor $f Afectlunilor - Cauzele subtile ale imbofniivirii
Amigdalele al carer nume vine de la migda/e, fae parte din sistemullimfatic, deci
din sistemul imunitar al corpului i se definesc ca niste filtre care controleaza tot
ceea ce circula la nivelul gatulul (simbol al creativitatii, al comunicarll). Pastreaza
doar ceea ce este bun pentru mine si resping ceea ee este nociv. Atunci cand sunt
inflamate, am 0dificultate de a Inghitl $i rise sa rna sufoc. Imi refulez emottile ~i
"imi sufoe" creativitatea. Exista 0situatie care rna sufoca, prin care imi refulez
sentimentele de furie i de frustrare. 0amlgdaltta (-ita=furie) se manifesta in
general atunci cand realitatea pe care "0inghit" rna irlta puternic astfel incat
filtrele mele (amigdalele) nu pot retine totul si devin rosii din cauza furiei, rata
de ceea cese vatntampla, fata de revolta pe care 0traiesc, Poate fi vorba despre 0
frica de a nu putea realiza un scop sau de a nu realiza ceva important pentru
mine, din cauza lipsei de timp sau a posibilitatilor, Din aceasta cauza rna aga]
puternic de cineva. Am impresia ca rna aflu pe punctul de a atinge un obiectiv
care imi este drag (un loc de munca, un partener, 0masina etc.) dar imi scapa
ceva $i trebuie sa rna opresc sau nu rna pot bucura de acea situatie decat in parte,
ceea ee este foarte greu de "inghitit" pentru mine. Am un conflict interior
"sufocat", neexprimat.
Este un blocaj, 0inchidere a acestei cai de comunicare. Ma simt neputincios,
blocat, prizonier. A'vrea sa tip cu toata forta ! Sau poate am impresia ca exists 0
situatie care trece pe langa mine? M<1revolt fa!a de 0persoana aproplata (din
familie, de la scoala, de la munca). Poate fi vorba despre 0relatie arnicala, in care
am impresia ca nu pot conta cu adevarat pe prietenii mei, Daca sunt coptl, pot
suferi destul de des de amigdaltta, deoarece tnca nu sunt destul de constient de
ceea ce se Intampla sau nu pot controla evenimentele. Sunt frustrat di~ cauza a
ceea ce trebuie "sa lnghtt' in viata mea. Sunt foarte vulnerabil $i rna intreb cum
rnapot proteja de toate lucrurile din exterior, care rna asalteaza, Masimt atacat si
vreau sa rna apar, dar am 0dificultate de exprimare. Cum pot face fata lucruril~r
care mi se ofera in viata $i cum pot alege eeea ce este in armonie eu mine insumi ?
Cand sunt copil am mult mal putlna experienta si mai putine resurse decat
adultii, deci pot fi mai usor afectat de amigdallta, Am impresia ca parintii mei nu
se mai ocupa de mine, ca nu profit destul de prezenta lor. Deoarece amigdalele
reprezlnta faptul de aexprima, de a-mi exterioriza esenta profunda, indiferent ce
varsta am, amigdalele mele reactioneaza, la neincrederea mea, la disperarea mea,
mai ales atunci cand am incredere mai mult in ceilalti pentru aindeplini sau crea
anumite lucruri. Este posibil, sa vreau cu disperare sa I ireunesc pe parintii mei,
despartiti. ~i un vis de copil pare tot mai inaccesibil.
Accept!. luerurile a$a cum sunt, analizez situa}iile care rna deranjeaza, cu
calm i seninatate. Este u$or sa ii i'nvatam pe copii aceasta atitudine, cei care sunt
r pregatiti pentru acest lucru. Este important de retinut ca, ablatia amigdalelor
simbolizeaza accept area de a "inghiti" realitatea rara ea aceasta sa fie filtrata sau
cenzurata (protejata) in prealabil. Inseamna 0absenta a proteqiei. Trebuie sa
tratez aceasta situatie intr-un mod diferit, care va fi mai armonios pentru mine.
Trebuie sa invat sa rna descopar, sa fiu eu insumi $i sa am i'ncredere totaIa in
mine.
",_ .. , , . , , ,------------------------
68
~'\
Jacques Martel
39. AMIOTROFIE Vezi:ATROFIE
40. AMNEZIE V~ $ 1 : MEMORIE [pIERDElmAMEMORlEl]
Amnezia reprezinta pierderea memoriei, partials sau totala, atat a inforrnatiilor
dobandite in trecut, cat sl a celor din prezent. Amnezia poate fi comparata cu
boala lui Alzheimer, 'inmai multe aspecte. Persoana amneztca sufera foarte tare
de prezentul din vlata sa. Dorinta de a fugi ~i de a. "pleca" este atat de mare
(indiferent de situatla tri.ma) 'incat rnainchid 'inmine lnsumi din cauza durerii, a
furiei, a incapacitatit sau a disperarii ~i devin lnsensibil fata de aproape orice.
Devenind amnezic, ~u mai sunt responsabil de-mine lnsumi, deoarece rnasepar
de constientul meu.Imi las viata in rnainile altcuiva. Amimpresia caastfel, nu voi
putea fi judecat sau eondamnat.
Evadez, sunt ametlt sau devin insensibil fata de 0persoana sau 0situatie, Refuz
sa traiesc situatii si experiente din viata de zi eu zi, indiferent de intensitatea
acestora. Durerea interioara este proportionala cu intensitatea amneziei, fie ca
este partials (stergerea partiala aimaginilor foarte dureroase din copilarie]. sau
total a (tentativa inconstienta de aavea 0 viata noua si 0 noua dorinta de atrai,
deoarece nu mai pot trat viata~de dinainte 1) Rusinea lji culpabilitatea se pot
manifesta, indiferent de motiv. Incere sa ignor mai muite lucruri, printre care
familiamea lji alte situatii difieile. Sunt mai mult sau mai putin separat desituatia
prezenta. Amnezia semanifests in momentul in care amimpresia caduc 0povara
prea mare pe umeri, ca sunt supraincarcat in sarcinile mele lji exista un peri col
foarte mare. Numai stiu incotro sa merg ~i amimpresia di pot "lzbucni" in orice
moment. Pot trai 0amnezie partlala legata de 0situape diflcila,pe care prefer
sa 0uit, pentru a nu fi nevoit sa reintru In contact cu emotii dureroase, precum
separarea de 0 fiinta draga Procesul de acceptare] . lji de integrare este foarte
important, deoarece fenomenul de mascare a anumitor experiente de catre
mental, poate sa imi joace feste, in experien!ele viitoare. Este posibif'sa traiesc
unele experien!e, rarasal)tiusau sainteleg deeemi"seintampHi !.
Accept!. conljtientizarea a ceea ce sunt, in ficare zi lji a ceea ee am de
rezolvat in viata pentru a-mi redpbandi contaetul cu adevaratul meu Eu
. superior.
41. AMORTEALA
Amorteala se caracterizeaza printr-o stare de ins~nsibilitate, greutate,
furnidituri, care apare laun membru, iar uneori acesta nu poate fi miljeat.
Amorteala fizica este efectul unei amorteli mentale. Surar, sunt ranit. Imi este
atat de rau indit amhotarat sa nu mai simt, sa nu mai las energia sa circule. imi
amortesc sentimentele. Maretrag deoarece o'parte din mine. este ranita ~_ i nu
vreau sa 0mai simt: astfel _?evinmai pu!in sensibil. Devininactiv fata de ceeace
se intampla 'injurul meu. lmi este teama ca voi fi padilit. Este yorba despre 0
"moarte" .partiala pentru a evita suferinta. Aceste rani. pot fi -prezente inca. din
copilarie lji s-au agravat de-a lungul timpului, iar acumIeport cape 0 povara. Nu
am'inva!at samaiubesc l)isunt 'inchisfatadeiubire inloc saimparta~esc aceasta
J
1
...... ~1 1 1 1 1 1 I
Marele Dlcfionar 01Bali/or ~I Afecfiunilor - Cauzelesubtile ale imbolniivirii
iubire ~i compasiunea mea. Este 0 forma de fuga. Poate insemna 0 raceala
Interioara, 0 dorinta de a retine iubirea, 0 lipsa de dinamisrn.: Deoarece am
i~pre~ia ca ~u ~ put:re" asu~ra meaInsuml, amtendinta de a-i controla pe
ceilalti, de a-i retine. Semtampla desca, de-a lungul .anilor, ambitiile si visele pe
care Ie aveam in copilarie sa dispara sau aleg sa le "amortesc" ~i imi pierd
speranta di Ie voi realiza vreodata. Ma pun intr-o situatie de letargie. Totusi,
aceste vise sunt inca prezente ~i acum sunt Intr-o perioada in care reanalizez
totu!, vis~le P?t reap.area sa rna bantuie, deoarece au ramas neimplinite. Chiar
daca Iamvel tnconstient, nu vreau sa intru in contact cu ele pentru a evita sa
retraiesc durerea legata de faptul ca a trebuie sa renunt la ele. Amorteala imi
arat~faptul ca aceste vise sunt in continuare vii ~i mal este inca timp sa Ie
~eal~zez,pent_:u~da un nou sens vietii mele, Partea corpului afectata, precum ~i
[umatatea (stanga sau dreapta) rnaajuta saidentific lacenivel seafla rana.
.. Acceptlv sa imi regasesc spontaneitatea fata de viata, acceptlv sa
redescopar in mine mai multa iubire, dinamism si entuziasm fata devia!a; Astfel
i~i v~~imbuna~p cali~te~vietii in aceasta Iume. Acceptlv, aici si acum, sainvat
samaiubesc mal mult ~l safiudeschis fata deiubire; in lac saretin aceasta iubire
~~c~mpvasiun~amea. ~idicyb~riera pe care 0 instalasem de atat'de mult timp. Cu
cat rnvat mal mult sa ma Iubesc, cu atat voi invata mai repede di exista 0
recompensa: primesc dragoste si prietenie. Aceasta seninatate pe care 0cautam
dintotdeauna, in exterior exista acuminmine~i 0pot comunica ~i celorlalti. .
42. AMPUT ARE Vezi #:AUTOMUTlLARE
Amputa:e~re~re~inta a~latia unui membru, aunui segment sau a unei par~i a
corpului (hmba, san, pems). Amputarea totala sau partiala aunui membru fiedin
cauzau.n~i accident, ~eydinmotive medicale (cangrena, tumoral are legat~ra eu0
.culpablhtate putermca, eu privire la un aspect din viata mea. 'Vreau ca acea
'si.tuati~sa dis~.ar~din via!a mea, pentru .totdeauna. Dar in loc ca situatia sa
dlspara, va fi talata acea par.te acorpului meu, care ii corespunde. Toate acestea
au Ioc la ni~el .iI:con~tient~D~ca, de exemplu, imi este amputat piciorul stang,
acest lucru mdica faptul ca, fflca sau culpabilitatea mea este atat de mare incat
'p~~fer"sa mor", sa nu mai merg in directia pe care merge viata mea af~ctiva;
plclorul drept, serefer aIaculpabilitatea mea faJ aderesponsabilitap etc. Dacanu
am acceptat!. aceasta amputare, apare 0 durere amotionala (durerea
membrului fantoma). Maintreb care este; teama care ma impiedica sa reiau
contactul cu realitatea. Chiar 'inainte de amputare aveam un sentiment de
ne~ut~nta, .dedependentit Poate chiar masimteam infirm, intr-un anumit aspect
, fiZlC,m vla!a mea sau 'in relatiile mele interpersonale. Aceasta infirmitate
psihologica ~i emo!ionala s-a transpus in corpul meu fizic. in cazul in care traiesc
, 0 astfel. de situatie, 0 amputare, este important sa i:ini amintesc ca, corpul meu
~nergetl~, n~este amputat, p:ntru aramane deschis la aspectul metafizic pecare
II :e~rez.mta p~rt:a amputata. AstfeI, dadi am'avut piciorul drept amputat, pot
prmmblre, pnn mtelegere ~i integrare, saam0 con~tientizare aceea ceamde
Irr,-, , 1 _,
I ' 1 ! 1 1
70
Jacques Martel
facut pentru a merge mai .departe lnainte, ca i cum as avea in continuare
piciorul amputat.
Acceptlv sa fac sa dispara orice culpabilitate, stiind di fae intotdeauna tot
posibilul. Ma reeonciliez eu mine insumi si invat sa apreciez ceea ce sunt. Oricare
. 'ar fi conditiile, aleg sa Inaintez in ritmul meu si apreciez eeea ce este frumos sl
bun in viata,
43. ANCHILOZA (stare de ...) Ven ~i: ARTlcuUrn [IN GENERAL], PARALIZIE [IN
GENERAL]
Anchiloza este 0 stare caracterizata prin limitarea, de. obicei, temporara a
mlscarilor uneia sau mai multor articulatii, Anchiloza este partials, dar poate fisi
totala, .dacadevin eomplet inactiv; este primul pas sper 0incapacitate motrice, un
fel de paralizie a gandurilor. Trebuie sa constientizez responsabilitatea pe care
trebuie sa mi-o asum daca decid sa raman imobil, sa nu mai fae nimic, sa nu rna
mai mise deloc. Care este frica mea? Imi este frica de neeunoseut, de eeea ce rna
asteapta, de ceva nou pentru mine, cev~ ce rna deranjeaza ? Sau este yorba
despre eeva ce nu am chef deloc sa fac? In cine sau in ce nu indraznesc sa am
incredere ? Pot sa verifie sernnlflcatia partii corpului afectate, pentru a avea rnai
multe inforrnatii despre cauza anehilozei. Daca, de exemplu, aceasta apare labrat,
acest lucru inseamna di rna aflu lntr-o stare in care refuz noile experlente ale
vietii ? Am sentimentul ca sunt mutilat? Imi vine sa omor pe cineva ? Daca este
yorba despre umar, rna intreb daca viata mi se pare grea; sau cacineva sau ceva
este 0 povara pentru mine? Singuratatea sau nevoia de a face fata
necunoscutului lmi blocheaza gandurile ? Daca este yorba despre picior, rna
Intreb care este directia pe care nu vreau sa merg ~i fata de care "intepenesc" ?
Cand este afectat intreg corpul, sunt lntepenit fata de ceva sau de cineva: este
yorba despre 0forma de fuga. Sunt constient de faptul ca acumulez energie in
acea parte a corpului i di, inconstient, am 0angoasa. Vreau sa raman pe pozipe
si Irnl este greu sa Irni schimb parerea,
Acceptlv di a sosit momentul sa merg inainte! Incepand de acum, sunt
eontient de greelile mele (sau mai degraba, de responsabilitatile mele) ~i de
experientele viepi ~i Ie recunosc. Ma predau ~i accept!. sa recapat mi~carea pe
care am oprit-o temporar ~i imi mobilizez din nou gandurile,. cu deschidere. De
acum inainte voi avea un spirit creator.
44. ANDROPAuzA Vezi~i:PROsrATA/PNGENERALj/[AFECf1UNIALE ...l
Andropauza, care afecteaza barbatii, corespunde menopauzei femeilor, chiar
daca nu exista ~i schimbarile hormonale ale acesteia. Toata nesiguranta eu privire
la batranete, la capacitatea sexuala, la sentimentul de inutilitate, se manifesta in
interior ~i pe plan fizic, prin afecpuni la organele genitale (mai ales la prostata)i
cu privire la unul sau mai multe aspecte masculine. Am ajuns intr-o etapa din
viata mea, in .care pot sa rna odihnesc, sa fac 0pauza ~i sa imi schimb prioritatile.
In loc sa rna resping, ca barbat, accept!. sa imi oeup locul in univers, in
armonie eu fiecare aspect al personalitapi mele, atat cu latura feminina cat ~i cu
"
'j
--------- , , , , ' , , , , '! , .
Marele Dietianar al Boli/ar ~j Afeqiunilor - Cauzele subtile ale imbolniivirii
cea.mascuIina. Am dreptul Saimi acord mai mult timp pentru mine; voi fi ~i mai
eficient la munca sau In activitatile meIe, ..
45. ANEMIE v eri: SANGE - ANEMIE
46. ANEVRISM (arterial) Vezi ~i:SAlv GE - HEMORAGIE
U~ ~nevrism este 0 slabire a peretelui arterial, care determlna 0 dilatare
eXIst~nd riscul un:i hemoragii prin ruperea vaselor de sange, 0 astfel de
afectiune poate aparea atunci cand traiesc un conflict in familia mea sau cu
pe!soane ~e care Ie consider ca pe familia mea. Ma simt obligat sa fac ceva, dar
rna opun din toate puterile ~i trebuie sa irni demonsttrez punctual de vedere ceea
ce c?nstituie 0prf!.si~ne mare pentru mine. Sunt nervos, rise sa "pierd" ce~a, ce
.nu pot con~ro~a. Imi =.teClma ca voi fi abandonat si imi blochez energia,
deoarece rna simt neputincios. Cred ca am 0viata grea i vad tot ceea ce mi se
!nta:npl~ intr-u~ m~d pesimist i negativ, Imi pierd energia pe care am risiplt-o
III~ant. Incerc sa pastrez eu orice pret 0situatie, care merge mai mult sau mai
putl~ ~ine si care risca ~a se rupa tn oriee moment: un lac de rnunca, 0relatie
a:ecti~a e:~. ~asele de sange se contracta deoarece nu tin cont de ritmul meu
biologic l irm ereez ~n ~oi~de pr:si~ne, ca~e risca sa explodeze. Refuz sa merg
mal departe eu bucurie si sa las.sa circule viata, AnevrismuI cerebral scoate in
evident~ cat .de diferit~ s~nt uneori ~deile mele i catrebuie sa rna' apar pentru a
Iepr.oteJ a, deoar ... ece exrsta ~... mare netntelegere in jurul meu. Este posibil sa am un
sentiment de nem~elegre sr murma unei rupturi, pe care am trait-o (fie am plecat
eu, fie? plecat altcrneva) si care m-a afectat foarte puternic. .
. Anevrts~uI aort~i indica presiunea exercitata asupra mea, mai ales de catre 0
p~rsoana cu autoritate, pentru a renunta la ceva, ce eu consider ca imi apartine
mme. ..
A~evrism~ul indica cat de lnchis pot fi fata de ideile noi sau de solutiile noi, care
ml se ofera. . .
. ~Accept t.sa tmi ofer iubire. Incetez sa mai lupt inutil $i renunt sa rna mai
a~at de t~ecut. Ac:e~~t ~~a m~ abandonez, pentru a rna elibera. Invat sa hISsa
clreule ml~carea vlepl, 1m}regasesc astfel bucuria de a trai ~i invat sa traiesc in
prezent. . . . ' .
47. ANGINA (in general) Veri ~;:GAT[DURERI DE...]
Angina s~.caracte~~eaza printr-o senzatie de strangere la nivelul gatului, din
. cauza ~nel mfla~... atll.ac~t~ a!:ri~gelui. Exista ceva ce "nu poate trece", 0 emotie
,. bl~cata, "care m"aImpledlca sa mil exprim adevaratele nevoi. Am sentimentul ca
avand gatul ~trans (chakra ~~aucentrul de energie al creativitatii ~i al exprimarii)
nu pot expr~ma .ceea c~tralesc ~i ceea ce simt fata de ceilalti $i eontinui sa tmi
coneen~rez mutil ~tentla, pe aceasta eredinta. Trebuie sa gasesc cauza care a
?et:rmmat aeeasta credinta. De obicei, pot sa gasesc un raspuns, in 48 de ore
mamte de ~ebu~l boHi. Poate aparea 0uoara iritatie (gatul inflamat) sau 0mica
frustrare ca nu mghit normal ~i care va persista pana cand imi voi schimba
1 t ~ 1 1
I ! !
!
72 Jacques Martel
atitudinea ~i gandurile. "Nici nu sepune problema sainghit povestea asta", chiar
daca astfel "voi avea gatul rosu", Pot fi, de asemenea, ganduri negre ~i negative,
fa~adecineva sau fa~ade 0situatie. Sauexista eevacevreau neaparat "saprind":
un Ioc de munca, un rezultat scolar foarte bun, care m-ar ajuta sa evit sa rna
justific, .sa dau explicatii sau care m-ar impiedica sa simt moartea care da
tarcoale, in jurul meu? Emotiile mele neexprirnate fierb in mine. ~i cand, in
.sfarslt, reusesc sa rna exprim, rna simt inconfortabil sau vinovat NuImi acord
dreptul deacere ajutorul celorlalti, .
Indiferent care este cauza acestei boli, acceptlv faptul capot safiudeschis i
sa redeschid acest canal de comunicare, chiar daca senstbtlttatea mea afost
ranita. Nevoile mele fundamentale trebuie sa fiesatisfacute i amdreptul s~fac
acest lucru, lafel cacellalti, Sunt atent lanevoile meIei concentrate pefiintamea
interioara si astfel voi evitaacest gen deangina, lanivelul gatului. Acceptlv sacer
ajutorul celorlalti pentru a-mi deschide Intmav si aprimi darurile vietii, .
48. . ANGINA PECTORALA Vezi si: INlMA / [iN GENERAL]/ lNFARCI' [DE MIOCARD]
. Cuvantul angina vine de ia verbul din latina ANGO,care tnseamna a strange, a
sufoca, iar cuvantul anqor tnseamna opresiune, angoasa. Angina pectorala este 0
durere foarte puternica in zona inimii. (centrul de energie al iubirii). Aceasta
ltpsa temporara de oxigen, la nivelul rnuschilor inimii, deterrnina 0multime de
consecinte: insuficienta debitului sanguin in aceasta zona, interventla
chirurgicala etc. I nirna slmbolizeaza motorul sistemului meu, Angina este 0
angoasa a inlmiiv, Atunci cand ofer prea multa Iublre, cu 0 atltudine de
atasarnent, este posibil cainima saoboseasca din cauza acestei concentrari isa
numai simta destula bucurie
5
deatrai in aceste situatii (din cauza acestui fapt, se
dirninueaza debitul de sange], Daca am0astfel de angina, este poslbil, " sapun
prea mult laintmav" viata i lucrurile pecare Iefac, sarnaconsum pre~multoAtat
. nelini~tilecat i bucuriile melesunt exagerate: maenervez i rnasimt ranit foarte
uor, sunt nemultumit, rna simt trist sau iritat fala de 0anumita situap~, care,
.totui nu este chiar atat de grava cum ered eu. Am impresia ca sunt asaltat,
atacat Este cai cumin inima'l mea ar fi un razboi. Cineeste persoap.a pecare
vreau sa 0strang puternic in brale i careia refuz saii dau drumul ?Ate~lia mea
este centrata tot timpul pe acea persoana sau pe ceasitualie. Vreau sa tim "uniti
pentru totdeauna", dar acest lucru este imposibiL Inlocsarnadetaez i sarnalas
purtat de curentul viepi, vreau sa controlez totul, vreau sa pastrez totul. Este 0
sarcina grea pentru mine i am 0 incertitudine cu privire la directia in care
trebuie sa merg. Sentimentul degol sau de pierdere atunci cand, m~abandonez,
imi poate starni frica. Este foarte dureros daca pastrez totul in mine, daca 'imi
ascund emotiile in interior. Este posibil sa primesc un prim semnal din.partea
corpului meu, dupa aceste stari: spasme i 0durere ascutita la inima'l. ~nima
lanseaza un semnal de alarma pentru caeu sa-mi con~entizez sentimentele. ~i
J
h
,.
"
i :
! I ;
I r
:'i
ii: 5 Bucurie: deoarece sangele simbolizeaza bUaJ ria, 0mi~rare a debitului sanguin ~ma aceasta atitudine a
J ~ b_ U_ CU_ rie_ i/_ m _ _re_ la_ ! ie_ C_ U_ iU_ b_ ir_ e_ a .n
Marele Dictionar al Bolilor 5; Afecflunllor Cauzele subtile ale imbolniivirif
73
faptul ca, Intr-un anumit fel, sunt pe cale Sarnadistrug, prin gandurile negative
~unan~u-mi 'i~.pericol. armonia interioara i avand 0energie proasta, IIi acela~i
nmp ~l bucumle man pot provoca 0criza de angina, deoarece in astfel de
,moment, centrul de energie al inbirii (inimia,,) se deschide mult i poate activa
suf:rinte d~ntrecut si astfel sa provoace criza. Poate fac lucrurile diri obligatie sl
tara bucune sau placere. Astfel, bucuria nu mai circula, Este ca i cum mi-as
concentra atentia pe ceilalti (pe fericirea lor ~i nefericirea lor) in loc sa rna
preocupe ~ai ~ult fericirea mea, Ego-ul meu este atat de activ tncat s-aseparat
derestul fiintei mele, ceea ce determina un blocaj pe plan emotional. Imi creste
resp_ectul f~tade mine, prin faptul ca rna preocup mai mult de ceilalti, aproape
toata atentia mea este concentrata pe ei. Este principiul iudeo-crestin, al darulrii .
dinsacrificiu. "Daruiti celorlalti ! " Astfel, devin vulnerabil i tmi manifest fricade
afi deschis fatadeceilalti. "Numai mai atinge nimic, dar incep saamdureri",
Amspasme, lntepaturi lainima, extremitatile [mainile i picioarele) reci. Corpul
meu.rna avertizeaza. foarte serios ca exista ceva ce nu merge bine (este un
avertisment rnai usor de recunoscut pe plan metafizic decal: pe eel fizic), Poate,
inconstient, vreau sa parasesc "viatade pepamant", deoarece rnasimt sufocat de
grijile mele i nu stiu cum sa rezolv situatia, dar Inca nu avenit morrientul ! Ma
simt zdrobit, oprimat ~i nu mai vreau safacniciun efort. Darede ceImi este frica,
de fapt? Este important de observat faptul ca, deoarece angina se manifesta
printr-o restrictie a vaselor sanguine, trebuie sa rna lntreb daca eu limitez
inbirea oferita de ceilalp ? Pot accepta user ajutorul care mi se ofera? Merit tot
ceeacemi se ofera ?Amtendinta .deacontrola ceea ce mi seofera, nestilnd cum
as reactiona la prea multa iubire si afectiune ? Amtendinta de a da imediat
inapol ceea ce primesc, nestiind sa accept cu tnlmav darurile primite. Este
posibil saamimpresia cami se cere prea mult i catrebuie sa rezolv problemele
tuturor. Din:ac~asta ~auz;aam0atitudine dedispret. Totusi, toate aceste sltuatii
pot provem dm atltudmea mea (ata de mine insumi: pot fi 0 persoana
~o.mpetitiva,imi concentrez toata energia pe mine, cer foarte mult de la mine i
.las la,o parte toate dificultaple afective pe care Ieam. Inima. mea sufera pentru
canuimi exprim emotiile. Con~ientizez faptul caviata este un schimb continuu.
Dauatat cat primesc, lafel cai contracpa $i dilatarea vaselor de sange, altfel voi
aveaun dezechilibru i atentia mea trebuie saseconcentreze pe echilibrulacesta
necesar unei viep sanatoase. Este un proces fundamental in experienta umana,
deoar:ce, .sunt 0 fiinta divina, care. trebuie sa se exprime in echilibru.
Con~tientizarea pe care 0amde racut este aceasta: accept 1'1 sanu mai iau totul
'inserios ~i sa fiumai deschis ! Este u~or, deoarece nu vreau sa mor ci vrean sa
traiesc, safiudeschis spre iubire i sanumai lupt pentru putere. I~i concentrez
atentia pe parple frumoase ale vietii. Invat sa rna iubesc aa cum sunt: astfel
energia mea vitala va crete. Acetiasunt primii pai spre 0vindecare serioasa a
acestei boli.
.. Exprim ceea ce traiesc i invat sa rna acceptl'l aa cum sunt. Amgrija de
rnl~e, ?eoarece f~ricirea mea depinde doar demine. Tree delaura i delaru$ine,
laIUblre. Unultlm lucru de realizat este sa observ expresiile legate de inima",
.~'\
Jacques Martel
74
precum: "0inima depiatra, 0inima dura, cineva care nu~rei.?ima,yp~it d: inima
.etc". Fieeare dintre aceste expresii lmi atrage atentia ca se mtampla ceva
.important pentru mine...
49. ANGIOM (in general) Vezi ~j; PIELE - ANGIOM P~ sANGE - CIRCUlA'flE
SANGUINA, SISTEM UMFATIC
Unangiom nu este 0tumora, ci 0maltormatte legata desiste~ul vascular (vasele
limfatiee ~i sanguine). Dat fiind faptul di vasele sunt niste conducte ca~e
transporta sangele si limfain organism, amimpresia~eaviata ~e~nu~rr:.e~gein
sensul in care as vrea eu. Nuprea stiu in eedirectie sa me~g,~~a simt r~taclt: an:
senzatia ca mi-am pierdut controlul. N:siguran~.pu~e s~pamre p.e~m~n~~l rna
face sa imi imaginez tot ce este mai rau, nu mal sttu cme sunt $1 irm nSlpes:
energia. Iml este teama saintru in contact cuemotiile mele, lucru care blocheaza
circulatia energiei. ~ .
Acceptt" salas viata sacircule inmine ~i sarnarespect. Accept! " sapn~ese
ernotiile si sa rnaimpac cu ele.Acceptlv in to:a1itate cee~cesu~n:,a1~gconstient
satraiesc fericirea in viata dezi cuzi, stiind casunt protejat, Maimpltnesc cutot
eeeaceammai frumos, prin lumina $i iubire.
I i
:!
!i
I i
i .1
50. ANGIOM PLAN Vezi:PIELE-PEI'EDEVIN
51. ANGOASA Vezi$i:ANXIETATECIAUSTROFOBIE
Angoasa se caracterizeaza printr:o s~are de. disperar~ psi~ica, in care a~
sentimentul ca sunt limitat, restrans I nspatlul meu $1,mal ales, sufocat I n
dorintele mele. Masimt limitat de granite care in realitate nu exista. "Masim:
.prins intr-o capcana''. Nu irnl pot exprima furia. Sunt de acor? cu~fap~l ca
.oamenii iml invadeaza spatiul privat si acest Iucru se mamfesta prmtr-o
retragere in mine. Imi las la 0parte nevoile per~onale. pentr~a.~.fiye. plac
celorlalti, pentru a atrage iubirea de care amnevoie (chI~r daca eXIst,:~l ~lte
moduri deafaceacest lucru. Tdiiesc 0insatisfac!ie profunda. Retragerea mmme
rna face sa imi amplific emopile $i emotivitatea in general, in detrimentul unui
echilibru interior. Deoarece traiesc intr-o ceata, increderea in mine este
zdruncinata fiindinlocuita de disperare ~i deinvidie. Simt un anumit perico}, dar
nuin pot id~ntifica.Imi este teama deviitor $i de eforturile ~e care tr.ebuie.s~~e
facpentru a-mi atinge scopurile. Amderacut 0alegere care I Dl separe lmposlblla.
Nesiguran1a mea are legatura cu faptul ca, in loc sa ~red in .putere~me~
interioara, 0atribui altcuiva, 0persoana pe care 0consIder mal elevata, mal
realizata dedit mine. Vreau caacea persoana sa rnaprotejeze, ca.$i cumeu 3$ fi
prea slab ca sa am griFi de mine insumi. Caut un sens in via~amea. Masimt la
milaunui pericol de moarte, deoarece caut in exterior pe cineva s~ucev~ape car~
sa rnasprijin. Sunt plin de tristete ~i rnasimt prins, legat, compn~at, ~n!an~n
chiaroNumai amIncredere in capacita!ile mele. Care ar putea fi sltuatla mc~~
m-am simpt foarte strans, in copilarie ~i pe care acum 0reproduc fidel astasl,
i
.1
11
;1'
; ' 1
.,
----------------".-<------~.,,
; I 1- 1 1" J " I I
Marele Dlctianar al BoliJor ~i Afecfiunilor - Cauzelesubtile ale imbolnavirii
75
dupa acelasirnodel mental? (angoasa si daustrofobia se aseamana prin aceeasl
senzatie deafi imobilizat, strans] .
Pentru corpul meu este ceva natural sa Irnpllneasca nevoile psihice de baza:
nevoia de aer, pentru a respira si atrai, spatiul dintre mine ~i ceilalp, libertatea
de a decide si de a discerne ceea ce este bun pentru mine. Daca, incepand de
acum, raspund asteptarilor mele fata deviata, in primul rand, exlsta sanse saIi
las peceilalti saseocupe de nevoile lor: astfel, voi fi mai in acord cuei i faeacest
lucru Tarasa le invadez spatiul vital, pentru ca, daca eu rna simt sufocat, acest
Iucru se intampla pentru ca, I i sufoc,.constient sau nu, pe cei din jurul meu.
Angoasa sepoate manifesta si ca0asteptare nelinistitoare si caateama caseva
"intampla ceva", cu 0tensiune difuza, inspaimantatoare ~i adeseori Taranume.
Poate fi 0tensiune legata de 0amenintare concreta, nelinistitoare (precum 0
arnenintare cu moartea, 0catastrofa personala, 0sanctiune). Demulte ori, este
yorba despre 0tearna Taraun suport real, care poate fi perceput sau exprimat. De
aceea, cauzele profunde aleunei angoase pot fi cautate de muite ori, in copilarla
mea, avand legatura eu teama de abandon, frica de apierde iubirea unei fiinte
dragi si teamade suferinta. Cand traiesc 0astfel de situatie, angoasa reapare la
suprafata, De.fiecare data cand reapare una dintre aceste frici sau traiesc 0
situatie tmaginara sau reala, inconstientul meu 0percepe ca pe un semnal de
alarms: atunci cand apare un pericol, angoasa este i mai puternica. Cand sunt
copil, angoasa semanifesta deobicei printr-o fricadeintuneric i tendinta deafi
izolat.
Incepand de acum, accept!" saimi folosesc discernamantul, sa irni manifest
curajul $i increderea in viata pentru a rna respecta i a le respecta ~i celorlalti
spatiul vital. Alung din viata mea orice rernuscari. Astfel voi vedea "mai dar" si
voi merge inainte in viata, cu mai multa luciditate. Imi dau dreptul sa fiustapan
peviata mea, pe alegerile mele. Amincredere in mine si stlu caviata imi vaoferi
toate lucrurile de care amnevoie. Maastept latot eeea ceeste mai bun in via!a ~i
acceptt" faptul camerit tot ceemai bun.
52. ANOREXlE MENTALA Vezi ~i: APETIT [PIERDEREA APETITULUI ...], BULIMIE,
GREUTATE [EXCESDE...}
Anorexia reprezinta refuzul meu, mai mult sau rriai pu!in sistematic, de a rna
alimenta din cauza respingerii propriei mele imagini corporale; se nume$te
anorexie mentala (In limbaj comun, doar termenul anorexie este folosit).
Anorexia se caracterizeaza printr-o respingere totaHi a vietii. Este dezgustul
total pentru tot ceea ceeste viu in mine ~i care poate intra in corpul meu, pecare
il consider urat, pentru a-I alimenta. Acest sentiment sepoate transforma chiar i
,inllra. Exista mai multe simboluri pentru viata: apa, mancarea, aspectul matern
(mama), iubirea, latura feminina. Este dorinta arzatoare i incon$tienta de a
scapadinviata, de ase detesta pesine, dease respinge, deoarece tdiiesc 0frica
foartemare fata de deschiderea spre viata minunata din jurul meu. Masimt atat
.de descurajat inca.t rna intreb ce anume m-ar mai putea ajuta. lmi doresc,
incon~tient, "sa dispar" pentru a-i deranja cat mai putin pe cei din jurul meu. Ma
76
\\,
Jacques Martel
resping tot timpul. Pot ajunge chiar Sarnaurasc pe mine insumi si astfel, sa rna
pedepsesc si sarnaautodlstrug, Imi este rusine demine ~i asvrea atat de}'nult sa
fiu iubit neconditionat, asa cum sunt, nu pentru ceea ce pot realiza. Imi neg
propriile nevoi si as vrea satree neobservat. Dinaceasta cauza traiesc cusecrete
~i cuminciuni. Amimpresia capot compensa daca imi fac viata grea.tdura". Imi
'este foarte usor, daca am fost tratat cu duritate, in copilarie, Untrecut de
dominare, de reprosuri si de pedepse, rnava face sa rna comport la fel,fata de
mine insumi. Anorexia ~i obezitatea provin amandoua dintr-un sentiment
puternic de lipsa de iubire ~i de afectiune, chiar daca,pe plan fizic se manifesta
complet diferit. Exista mai multe tulburari de alirnentatie care pleaca de la
relatia mama-copil, in care exista un conflict. Eu, copil filnd, vreau sa fug
departe demama mea,care este adeseori anxioasa i care vrea cuorice pret sa-~i
hraneasca copiii. Traiesc 0dualitate intre atasamentul meu fata de familia mea i
dorinta mea de arnaimplini, dualitate care rnaobligasa rnasepar de farnilie. De
multe ori, poate fi yorba despre 0constrangere legata de teritoriul meu, pe
care am impresia ca nu II am; ca I-ampierdut sau ca nu mi se respecta, Acest
teritoriu poate fi constituit de lucrurile mele fizice (haine, [ucarit, masina, casa
etc.),bunurile mele psihice (drepturile mele,cunostintele mele,nevoile meleetc.)
sau de oamenii din jurul meu [tatal meu,mama mea,prietenii, sotul etc.) Traiesc
o contradictie in prezent, fata de ceva sau cineva pe care nu il pot evita si pe
care nu it.dlger". Mapot intreba daca nu cumva,amimpresia ca cinevavrea sa
rnaomoare. Avand aceasta frid, nu mai mananc si vreau, inconstient samor. Am
impresia ca supravietuirea mea depinde de capadtatea mea de a rna separa de
ceilalti, Fiind atat de slab, ceilaltl nu rna vor mai vedea; voi disparea, rna voi
ascunde pentru afi in siguranta. Sau,pur ~i simplu, pot respinge imaginea mamei,
mai ales daca aceasta are un surplus de greutate. Vreau sa evit,cu orice pre], sa
imi las corpul sa se dezvolte ~i sa lncep sa seaman cu ea, catui de putin: .astfel,
vreau salmi ucid propria imagine! Desi anorexia apare mai ales in ~dolescenta,
aceasta se poate manifesta i In cazul bebelu~i1or ~ al copiilor mid. In cazul
unui bebelu~, refuzul de a manca poate decurge dintr-o problema in relatia cu
mama lui: poate fi yorba despre lipsa sanului matern sau aclildurii.fizice, care ar
trebuie sainsoteasdi alaptatul, poate din cauza hranirii artificiale,' dozata ~i prea
rigida, sau a unei supraalimentatii' sau subalimentapi, produse de respectarea
une'i curbe agreutapi ideale,ignorarid ritmul alimentar individual etc. Mamaeste
plina de remu~diri, care, intr-un anumit sens, simbolizeaza moartea. Penttu
mine, ca mama, este' important sa respect gusturile ~i' ritmul copilului ~i sa
incetez sa vreau sa fiu mama: perfecta ~i supraprotectoare. Dadi sunt un copil
putin mai mare ~i sunt afectat de'anorexie, aceasta este, de obicei,0forma mai
atenuata ~i secaracterizeaza printr-o "pofta de mancare scazuta", copilul detesta
mesele la ore fixe, are capricii alimentare, refuza cu incapatanare anumite
alimente, nu mananca tot din farfurie, vomita des ~i mesteca mult timp, aceea~i
inghilitura. La varsta aceasta, masa ~i imperativele ei sociale joadi un rol
important, deoarece mesele sunt un prilej de reunire a familiei, sub autoritatea
tatalui, in timpul carora pot aparea diverse reactii sau confliCte.Anorexia estein
ii
I.,
Mareie Diet/anar al Boli/or ~/ A/ecriunilar - Cau~ele subtile ale imbolniivirii
77
primul rand, nevoia mea de a umple un gol interior, cu hrana afectlva. Am
nevoie de iubire ~i de,acceptarejv necondttlonata, din partea mamei mele
interioare. Anorexia, spre deosebire de obezitate, este 0tentativa de afugi si .de
alasasamoara de foame goIul meu interior, pentru a-I face atat de mic,tncat sa
,dispara sl sanuimi mal ceara nimic. Acesta esteunul dintre motivele pentru care
continui sa rna consider gras (am 0fixatie mentala pe greutate) chiar daca sunt
mic ~i slab. Altfel spus, continui sa imi consider nevoile emotionale ~i afective
.: foartemari si rnasimt depasit deacestea, Exista,in interiorul meu,0lupta pentru
putere, lntre. viata i moarte. Amnevoie deatentia celorlalti pentru arnasimti viu
si astfel adopt comportamente, atitudini de.victima,prin care rna oblig sa imi
schimb intatiarea fizica. Vreau ca ceilalti sa "imi urnple", sa imi implineasca
',' nevoile. Totusi, pentru catmt ofer eu insumi iubirea de care am0nevoie atat de
mare,Imi refuz emotiile, sensibilitatea, latura mea de copil ~i cellalti sunt sl eu
severi cu mine. Anorexia poate avea Iegatura si sentimentul de afi pedepsit de
viata i de mama, simbolul matern, care rna impinge spre dorinta de
independenta i de individualitate. Acesta este motivul pentru care resping
mancarea i pe mama mea, In acelasi timp, deoarece am avut senzatia di
autoritatea ei era omiprezenta, cand eram copil,Traiesc sentimentul deanu mai
,controla nimic, cu privire la evenimente ~i incerc, lntr-un mod exagerat sa reiau
aceI control. ' ;.
- Esteposibil safi trait 0situatie in care amsimtit aceasta lipsa de control sau fata
,decinevasl amimpresia ca,singurul lucru asupra caruia pot avea un control tot~l
:,i care rpavafacesa rnasimt bine (inaparenta.i.) este mancarea pe care refuz sa
.odau corpului meu. "Nuimi place modul in care rnaiubeste mama measl 0detest
din cauza aceasta". Vreau sa raman tanar (sau tanara), deoarece vreau sa rna
apropii, c;It mai mult de 0forma: de "puritate" fizica ~i interioara (de obicei,
anorexia apare in perioada pubertatii). Este0cautare absoluta atineretii, Faptul
.dea deveni prea slab rnaface sa nu mai simt placerea. Astfel,rna deconectez de
. toate senzatiile fizice legate de senzualitate i plckere. Este ca ~i cum a muri,
;: vreau sa rna omor. Cabaiat sau fata, in acest caz,refuz etapele de dezvoltare
, sexuala, caracteristice varstei mele, pe care nu Iepot controla, astfellncat, orice
tentativa de apropiere sexuala, de descoperire ~i de abandon spre un eventual
partener (absenta maturitatii) sunt aproape inutile. Daca traiesc toate acestea
"Intr-un mod profund, exista 0legatura cuuntraumatism puternic, pe plan sexual,
.<cuun abuz sau 0stare de nesiguranta afectiva. Este posibil chiar sa rna simt
'.' agresat de schimbarile care au loc in corpul meu fizic i "Inchid u~a" dorintelor
.'mele fizice,spirituale sau emoponale. Primullucru foarte important pe care il am
defacut,pentru indepartarea anorexiei este saimi accept feminitatea (daca sunt
~.fata) ~i latura intuitiva i emotionala (daca sunt baiat). Pot face acest lucru cum
vreau eU,:important este sailfac! , ' , "
. Accept-t" 0anu!,11itaintimitate sexuala ;;i chiar materna (trebuie sainvat'sa 0
.lUbescpe mama I). lnvat saimi iube.sccorpuI i saIiiubesc pe ceilalti !Inaintez
,.~re~tat, d.eoarece este 0situatie delicata, in ca,re trebuie sa fiu deschis spre
lublrea ~_l spre frumusetea din univers. Dacaeste nevoie, cer ajutor celorlalti. ~i,
.... ---------------------- t ., , 1 ~"I I "! "' 1 1 T I -: ! ~ -1-1-"--" 'J 1 , , 1
',,\
Jacqlles Martel
mai ales ramand deschis Ia ceea ce imi ofera viata l Acceptarealv ~i iubirea
necondit'ionata vor fi cele mai apreciate. Daca este posibil, fac a~vitati fizice
(sport sau altele). lata 0observatie interesanta: dac~sunt anorexIc: pot avea
impresia di sunt prins in niste inele (in limba fra~c~z~a~~neau~), c.?-~l c~mas fi
tntr-un mecanism care rna izoleaza de restul lumn ~l irm intensifica sentimentul
delimitare faja deviaja. Sunt deschis spre orice alta interpretare degenul acest~
Mavizualizez in timp ce rna eliberez de acele inele ~i Ie multumesc pentru ca
m-au aiutat.: stiind ca acum nu mai sunt necesare. Vizualizez ~i urr:'atoare
imagine: lafiecare inspiratie mai multa lumina intra 'inmine, pentru a-rmu~pl~
sentimentul de gol interior, Alegviata, rara sa tin cont de ceea ce cred cellalti
despre mine. Imi ofer iubirea, blandetea de care amnevoie,.tn loc sa astept sa,o
primesc de la ceilalti: astfel voi fi cu adevarat multumit i voi avea 0budme,
lnterioara !
I
53. ANTRAX Vezi: PIELE- ANTRAX
54. ANURIE Vezi: RINICHI - ANURIE
55. ANUS
Anusul este orificiul rectului, locul prin care las saiasa deseurile de care nu mai
am nevoie. Pe aici ies conflictele ~i resentimentele mele interioare. Problemele
care pot aparea in aceasta zona, sunt legate de"aretine ceva sau ada drumulla
ceva"; de exemplu, daca sunt copil si rnaconstip, sau imi m~~d~esc ~~ternutu!:
acest lucru seintarnpla, deobicei, pentru arnarazbuna pe parmtit mel,pe care 11
consider autoritari, manipulator! sau abuzivi, Am impresia di cineva rna
murdarestel Aid este locul evacuarli celor mai multe toxine din corp. Este0parte
ascunsa a corpului, care corespunde de obicei, laturii mele inconstiente si care,
carnufleaza uneori sentimente foarte dure, deviolenta. defurie, desuparare.
Deexemplu, in cazul tn care amtrait 0situatie ionca!e rn-am~i~~t ~b~zat, p,~
plan sexual, mai ales dad aexistat 0penetrare fortata, ~t:ebUlt sa raman .??l :
fiein sens propriu (sa rnadezbrac), fiein sens figurat (sa divulg un secret, sa~ml
exprim adevaratele ernotii, eeea ce implica un anumit r~sc). Exist~cevain mine,
cernarevolts si as vrea sascot afara acellucru, pentru canu pot digera ceea ces-
aIntamplat. Mi se pare imposibil sa iert si exista 0alianta (po~ibil al~, n~cea
prin casatorie) care s-a distrus pentru totdeauna. Amun conflict de lde~ti~te,
care rna ustura, Anusul se situeaza la nivelul bazinului, aproape de COCCIS ~l de
prima ehakra sau centru de energie, care facelegatura dintre sine i uni.vers. ~.re
legatura eubaza energetidi acorI_?ului. Anumi~efric~in~erioare, ~esul l :moplle
se evacueaza prin acest orificiu. Incazul unel afeCjlUm,pot venfica urmatoarele
situatii: "Pe cine sau ce incerc sa ignor ~i repn in mine? Pana unde rna pot
abandona? Sunt capabil sa rna relaxez i sa las viaja sa rna indrume? Sunt
pregatit satraiesc noi senzapi ,aleviepi.? Faja de,cin~sau f~ja~de~ce :nainc~id ~
Pot avea tendinja de a-mi rejme emojllie negative, mtr-atat mcat aJ ung sa rna
otraveasdi. Ma pot agata de ceva sau de cineva, ceea ce imi provoaca multa
durere interioara. Traiesc dincomplezentii, dnd defapt a~vrea sa'imi facmiepe
. !!. !. { _ . , . , 'I I 'I
MOleie Dictional al 80/110111Alectluni(or - Calliele slIbtile ale imbolniivilii
79
plac. Problemele care apar in zona anusuluisunt demulte ori in relatie eufelul in
carernaraportez labani.
Acceptlv sa amlncredere, in mine, H'isandsa iasa afara emotiile de care nu
mai amnevoiei inlocuindu-le cuidei noi,cuatitudini pozitive i proiecte noi !
56. ANUS- ABCESANAL Vezi ~i:ABCES [iN GENERAL]
Abcesul este 0masa de puroi, provocata de frustrarl sau de iritabilitate, cu
privire la 0situatie pe care nu vreau sa 0las sa plece, carela nu vreau sa ii dau
drumul, in cazul unui abces anal. Uneori, chiar daca rnaretin, fac acest lucru rara
sa vreau. Abcesul se va manifesta oricum. Este posibil sa fiu furios pe mine
insumi, deoarece nuvreau "saevacuez",sacedez, infataunor flxatii mentale, care
irni alimenteaza viata in prezent. Pot chiar sasimt 0nevoie de razbunare, fata de
osituatie din treeut sau fata de cineva pe care refuz sa11iert. M-amsimtit umilit,
jignit, ridiculizat. In viata de zi euzi,manifest aceasta lipsa de arenunta laceva,
prin faptul di, exista obiecte de eare nuvreau sa rna separ si care totusi, nu mai
auvaloare sau sunt.inutlle.
Aceasta afectiune Imi transmite mesajul ca, trebuie sa acceptlv sa am
ineredere in viata si in ceea ce este frumos in ea. Amincredere in ceilalti si,mai
ales,Ii iert pe oamenii dinjurul meu. Maabandonez ~i amIncredere inviata.
57. ANUS- MANcAruMI ANALE Vez; ~i:PIELE-MANcAmME
Mancarimile au legatura euremucarile sau cu culpabilitatea, fata de trecutul
meuapropiat Existaeeva cernairita sau rnaderanieaza si rnasimt vinovat legat
de eeea ce trebuie sa retin sau sa las sa pIece. Port 0masca si lmi ascund
adevarata identitate. Regretele mele ~i furia mea pot fi cauzate de relatiile
sexuale nesatisfacatoare, de un gol de iubire. Analizez anumite evenimente din
trecut, pecarevreau saleevacuez, euorieepre].
Este important pentru mine sa acceptlv sa imi ascult eorpul ~i sa cunose
satisfactia in toate aspectele vletii, deoarece culpabilitatea nu face dedit saiml
infraneze evolutia, rarasalmi aduca niciun beneficiu.
58. ANUS- DURERI ANALE Vez;~i:DURERE
Durerile anale (anita) au legatura euculpabilitatea. Masimt rau, deoarece nu
rna,consider destul de eficient pentru a-mi realiza dorintele.
-Este 0forma de autopedepsire, de iritare, din dorinta de a rna pedepsi tntr-un
mod care exprima 0rana interioara, sensibilitatea mea, afectata in urma unui
eveniment din trecut, pe care inca nu I-amaceeptat! . Poate fi yorba despre 0
culpabilitate (a mea sau a celorlalp) traita in relape cu sexualitatea mea. Simt 0
r disperare puternica, care rna poate determina sa pierd sange ;;i,uneori sa ama
hemoragie. [mi impun 0pedeapsa demult timp i rnaretrag in mine insumi. Pot
accepta!. sa devin mai responsabil de dorintele mele, sa nu rnamai devalorizez
inceeacesunt, sanu rnamai impiedic satraiesc i sanu rnamai pedepsesc inutil.
A~putea sa nu rna mai simt inconfortabil i sa 0 iau de la inceput,
acceptandu-mi!. experientele trecute, prezente ~i viitoare i astfe!, sa inaintez
, ; , , _ ' ~ ,'i n-r ~
80
'.:\
JacqueSMartel
rnai mult in via~a. Nu rna mai distrug ~i accept!" sa vad toata frumusetea pe care
o manifest. Traiesc pentru mine, in Ioc sa actionez tot timpul, in functie de
dorlntele si asteptarile celorlalti.
59. ANUS - FISURI ANALE
Fisurile anale sunt crapaturi superficiale, care determina sangerarea la nivelul
anusului, ceea ce simbolizeaza 0pierdere a bucuriei de a trai, In legatura 'cu 0
situatie pe care trebuie sa 0schimb. Daca simt 0tristete puternica, verific ce
anume provoaca aceasta tristete si accept!" schimbarile din vlata mea. Ma simt
slab i vreau sa rna protejez de lumea exterioara, Vulnerabilitatea mea rna face sa
stagnez, sa raman in pozitii bine stabilite. Prefer sa raman' In unele situatii
neplacute, in J oc sa irni asum riscul de a merge tnainte, spre necunoscut, Ma simt
dezbinat, tntr-o situatie: trebuie sa retin acel lucru sau sa ii dau drumul ? Ma agat
de ceea cestiu, Devin autosuficient, nu mai am nevoie de ajutorul celorlalti.
. Accept!" sa spun acum: "destul l" celor care lmi cer prea mult Nu mai
astept sprijinul celorlalti pentru a rna schimba. Imi elimin frustrarea, furia
fata de 0persoana sau un eveniment "care rna ustura" sau fata de care rna simt
"cu fundul in doua luntrii", Imi redobandesc locul care mi se cuvine. Irni afirrn
nevoile si lncetez sa mai vreau sa fiu pe placul tuturor.
60. ANUS - FISTULE ANALE Vezi ~i:F1STULE
o fistula anala poate fi cauzata de 0 sltuatie pe care 0 traiesc si in care
experimentez 0furie, fata de ceea ce vreau sa retin si nu reusesc sa pastrez in
mine. Este ca i cum as "rea sa pastrez vechi deseuri din trecut (vechi modele de
gandire, emotii, dorinte) dar nu reusesc, Pot chiar sa am sentimente de razbunare
fata de cineva sau fata de 0situatie, Retin emotii din trecut, care sunt pline de
ranchiuna, Afectiunea care apare este 0fistula, un soi de canal anormal lntre
organe si piele. Aceasta indica faptulca nu reusesc sa rna decid Intre planul fizic i
cel spiritual, intre dorinte i de~are (in sensullarg). Amimpresia ca nu rna mi~c.
Mainchid in lumea mea, in gandurile mele negre, rna simt incapabil sa comunic
ceea ce simt Traiesc 0situape in care rna simt ~i ciisiitorit i divortat i aceasta
situatie rna destrama. A avea nevoie sa rna consult cu cineva, dar prefer sa stau
singur, sa-mi rumeg suferinta. Am impresia ca am'incheiat reJ api, dar nu este
totul rezoJ vat inca. Trebuie sa destram legatura care rna pne Hl.ngacelalalt? Am
impresia ca sunt lucruri care imi scapa printre degete: . ,
Sunt deschis, la nivelul inimii" ~i accept!" sa golesc de tot aceste "couri de
gunoi", plin de idei negre, nesanatoase, aici i acum. Invat sa comunic ]iber ceea
cetraiesc in prezent ~i viata mea va deveni mult mai vesela ~i mai echilibnita.
61. ANXIETATE Vezi ~i: ANGOASA, NERVI [CRlzA DE ...J, NERVOZITATE, sANGE -
HIPOGUCEMIE
Anxietatea este 0frica de necunoscut, care poate seman a cu 0angoasa. Se
manifesta prin anumite simptome precum:. durere de cap, caldura, crampe,
palpitapi nervoase, transpirape puternidi, tensiune, voce puternidi, plans i chiar
------ ..n1 ,
Marele Dictionar 01Bali/or ~j A/ecfiunllor - Cauzele subtile ale imbofnavjrjj
81
insomnii. Daca sunt anxios, este posibil Sa am "frisoane de angoasa": un frison
care imi arninteste de frica mea. Anxietatea rna face sa am 0senzatie de nod in
gat, sa imi pierd stapanirea de sine i controlul asupra evenimentelor din viata
mea, rna impiedica sa Iml folosesc bunul sirnt i discernamantul. Pot, de
asemenea, sa simt un dezechilibru intre lumea fizica, asupra carela pot avea un
anumit control si perceptiile rnele fata de 0lume imateriala, pentru care nu am
explicatii sau a intelegere rationala, Nu mai detin controlul, ca si cum as putea
exploda in orice moment. Am un sentiment de pericoJ iminent, dar nedefinit. Pot
fi anxios, in orice situatie: DEVIN LA FEL CA OBIECTUL ATENTIEI MELE. Daca
atentia mea este centrata pe o fridi, cu slguranta voi trai 0stare de anxietate, care
poate avea Iegatura cu 0frica' de rnoarte sau cu ceva ce mi-ar putea aminti de
. aceasta frica. Moartea, lucrurile pe care le ignor sau pe care nu Ie vad, dar care
pot exlsta, imi declanseaza aceasta frica. Nu amincredere in viata~
Chiar daca imi este fnca de necunoscut ~i neg, in mod inconstient, viata ~i
mecanismele ei, accept!" sa imi concentrez atentla pe urmatoarele aspecte: am
incredere in viata ~i sunt convins ca, ceea ce mi seintampla este spre binele meu,
in prezent i in viitor. Simptomele vor disparea, la fel si frica de moarte. .
62. APATIE Vezi #:SANGE- ANEMiE / HiPOGUCEMIE/ MONONUCLEOzA
Apatia este 0forma de insensibilitate sau de indiferenta. Abandonez lucrurile
care mi se intampla in viata, devin. indiferent ~i nu am nieia motivatie pentru a
. rna schimba. Simt 0descurajare continua si mi-am pierdut orice interes pentru
viata, Apatia poate surveni in urma unor evenimente care rna deterrnina sa tmi
reconsider ratiunea mea de afi, pe aceasta lume. Marevolta atata nedreptate. Ma
distantez de lume, pentru a nu suferi din nou. Traiesc cu angoasa "ca mi se va
intarnpla din nou" acellucru. Este posibil sa vreau sa fug dintr-o situatie, din lipsa
de motivatie sau de bucurie, sau de tearna cavoi fi dezamagit. Ma opun ~i refuz sa
vad ceea cese intampla in interiorul meu ~i Injurul meu, ceea ceimi provoaca un
soi de insensibilitate, eu scopul de.a rna proteja. Apatia poate fi legata, de
asemenea, de 0ura profunda i de culpabilitate. Astfel lncerc sa devin insensibil
fat~.de fiinta mea interioara. Sunt~ca un robot ~i nu mai am niciun sens in viata.
Tralesc conform normelor altora. In acest fel, pot ramane deconectat de eul meu
profund.
. Accept!" sa fiu mai deschis fata de viara i fa~ade noile experiente placute,
pe care Iepastre~, pentru a-mi gasi apoi un nou scop in viata. Adopt atitudinea pe
care 0vreau eu. Imi las inima" sa rna indrume, cu toata spontaneitatea. Astfel, imi
redescopar pofta de viata i imi las simtilrile sa se bucure de fiecare moment al
vierii.
63. APENDICITA Vezi ';:ANEXA Ill, PERITONITA
Apendicita este 0 inflamarie a apendicelui- ileocecal (din limb a latina
."caecum=orb"), situat la baza intestin-ului gras. Aceasta afectiune provine dintr-o
furie legata de 0tensiune sau de 0situatie acuta, pe care nu reuesc sa a
rezolv, care rna face "sa fierb" pe dinauntru ~i sa rna simtrau.. _
1 ,I t 1 1 . '-1'1. 1'1" 1 l 1 ~ -: "! 1 "1 T 1 ! ' ! ~1 'J 1 ... , J 1 ; 1 l' I 1 ~ 1 ~:,. 1 -!
1 7 11
82
'.:\
Jacques Martel
De obicei, este yorba despre 0situatie pe plan afectiv, care lmi dezechilibreaza
sensibilitatea ~i ernotille. Frica mea poate sa fi declansat acest eveniment,
deoarece tntretineam ganduri negative siImlfaceam griji. Simt 0lupta interloara,
intre viata ~i rnoarte. Am0angoasa puternica i trebuie sa fac fata unei alegeri, pe
care imi este greu sa 0fac, din cauza responsabllitatilor care decurg din ea. Prefer
sa rna refugiez in munca sau in diverse activitap, Ma sirnt ca inchis intr~un sac,
pentru di am sentimentul casunt oprimat i simt friea, nesiguranta, slablclune,
abandon. eel mai adesea, aceasta contrarietate are legatura cu un membru al
familiei mele sau are legatura cu principiile si ideile referitoare la familie. Poate fi
yorba despre 0situatie cu privire la bani si, mai ales, la banii de buzunar. Poate
trebuia sa primesc 0suma de bani, pe care apoi i-am pierdut imediat. Sau este
yorba despre ceva sau cine pe care as vrea sa >IiI adaug' in viata mea, dar nu pot
din cauza circumstantelor, De exemplu, In situatia in care as vrea ca partenerul
meu sa semute la mine, dar nu am destul spatiu pentru arnandoi etc.
Exista 0"obstructie" in fluxul vietii si refulez 0multime de emotii, Sunt pe cale sa
tree Intr-o noua etapa, sunt tntr-o cotitura a vietii, dar tmi este frica de
schimbarile ce vor urma si de dependenta de anumite persoane. Pot sa ajung
chiar sa rna tern sa traiesc, Nu mai reusesc sa filtrez suficient de bine noile
realitati, pentru a rna proteja. Nu mai vad nicio solutie. Am impresia di nu pot
scapa de ceva. Pastrez ceva in mine, pana cand apendieele nu mai poate. Am
nevoie sa vorbesc despre ceea ce traiesc, sa imi "golesc sacul", pentru ca lrni este
greu sa diger ceea ce se intftmpla ~i sunt foarte dezamagit. Masimt intr-up impas
si consider situatia respectiva foarte dezagreabila i greu de "digerat", lmi este
frica de viata si nu imi exprim spontaneitatea. Am impresia ca, in orice moment,
pot fi agresat, mi se pot "goli buzunarele", atat pe plan material, cat ~i la nivelul
iubirii. Imi este greu sa elimin aspectele negative din viata mea. Simptomele
obisnuite pentru apendicita sunt caldura, roseata din zona inflamatiei i durerea,
din cauza tensiunii. Simt 0 suferinta puternica atunci cand apendlctta se
transforrna in perltonita (ruperea apendicelui).
Accept sa rna opresc] ", sa imi acord un ragaz i sa tdiiesc in functie de
nevoile mele, in loc de a~teptarile celorlaltL Las viata sa li urmeze cursul i
accept!" situatiile din existenta mea, cape ceva bun pentru mine. Sunt deschis, la
nivelul inimii" i las la 0parte barierele mele, treptat i in armonie. Ma relaxez i
gust viata din pUn.
64. APETIT (exces de ...) Veri ~i:BUUMlE_ SANGE - HlPOGUCEMIE
Mancarea reprezinta viata i are legatura cu placerea i cu 0forma de bucurie de
atraL Mancarea lmi umple 0nevoie fizica i emotionala, iar un exces de mancare
poate insemna ca vreau sa compensez, sa am mai multa viata in mine, pentru ca
am nevoie sa umplu un gal interior. Este yorba despre 0insatisfacpe profunda
fata de iubire i de foamea de iubire (ca i setea de iubire), 0nevoie de a
diminua 0tensiune sau, pur ~i simplu, de a fi ocupat, pentru a nu rna gandi la
problemele mele. Imi judec foarte aspru propriile mele emopi. Evit sa privesc in
interiorul meu ~i gasesc in mancare acel sentiment de libertate i de satisfactie de
., 1 \ 1 1 1 1 l....... r. .. I -, , ,
Morele DICfjanor alBolllor !II AfeCfjuniiar - Cauzelesubtile ale 'mba/nov/ril
83
a-mi implini toate dorinjels," oricare ar fi eantitatea absorbita, Acest lucru se
poate lntampla, cand am 0hipoglicemie, stare legata de 0lipsa de bueurie in viata
sau de 0dorlnta excesiva de dulce (legata de iubire), care indica 0 nevoie
evidenta de tandrete ~i de afectiune, In eazul copiilor, nevoile lor afective
neimplinlte sunt usor de recunoscut: ii manifesta dar preferinta pentru duIciuri.
Fie casunt adult, fie di sunt copil, este yorba despre inimav mea de copil care se
simte ranita ~i trebuie sa ofer mai multa iubire copiilor met ~i sa primese, la
randul meu, pentru a-mi implini nevoile.
Accept!" sa constlentizez ca, faptul de arnanca muIt are legatura directs eu
o forma de recornpensa sau de consolare. Sunt deschis pentru a primi energia
iubirii ~i a gasi un echllibru, 0comunicare veritabila, 0recunoasters de sine, un
sehimb intre ceea ce sunt ~i nevoile mele. Pofta de mancare se va echilibra
imediat cevoi fi mai implinit pe plan emotional.
65. APETIT (lipsapoftei de mancare] Vezi ~i:ANOREXlE
Oat fiind faptul ca, mancarea este legata de viata, pierderea poftei de mancare
poate fi atribuita unei culpabllitati (nu merit sa traiesc, irni este frica,.ma protejez)
sau unei pierderi a bucuriei, a motivatiel fata de 0persoana sau 0situatie,
Pierderea apetitului apare mai ales dupa pierderea unei fiinte dragi (in urma unui
deces, rupturi, mutari etc.). Masimt pierdut Rana mea fiind foarte mare, 0pastrez
vie i rna autodistrug. Pot sa acord 0atentie prea mare unei situatii speciale din
viata mea sl uit sa mananc, Refuz sa merg mai departe, sa am impresii noi i
experiente~interesante, care sa rna lnveseleasca. Emotiile mele "imi taie pofta de
mancare", Imi resping dorintele, pasiunile, curiozitatea, gusturile. Uneori i apetitul
meu sexual se diminueaza, Refuz sa absorb, sadlger, "sa mananc ceva nou", ceva ce
apare In viata mea, deoarece nu lmi convine acellucru. Cred ca ceilalti rna strivesc
sau rna lmpledica sa traiesc. Dar, eu sunt eel care prefer sa rna topesc In multirne
-sausa fiu absorbit (uneori de catre partenerul meu sau de catre unul dintre parintii
mei). Simt ca "rni se ia sl pielea de pe mine". Mapedepsesc sau rna sacrific, nu ered
eamerit ceva mai bun i vreau sa fiuaprobat deceilalti.
Accept!" sa fiu deschis la nivelul inimii", fata de aventura ~i viata; imi cresc
respectul de sine i pot aecepta noile impresii (noile gusturi) i merge mai
-de~ar:e. Pofta mea de manSare se va echilibra. Iar pentru ca polta vine
. mancand, VIATA vine cu TRAIND! Accept!" sa rna pozitionez i sa recunosc
aceasta pasiune i aceste dorinte din mine, care nu cer decat sa fie exteriorizate
mai ales prin intermediul creativitapi mele. .,
66. APNEE iN SOMN Vez;: RESPIRTIE [AFECTIUNI LEGATE DE. ]
6 " 1 . APOPLEXIE Vez;: CREIER - APOPLEXIE
68. ARITMIE CARDlAcA Vezi:INlMA-AR!TMIECARDlAcA
69. ARSURI Veil ~ ACCIDENT. PIELE [iN GENERALJ
) i 1 '""!T1111J1111"! ~!
-.~"\
Jacques Martel
Arsura, cauzata de diverse surse fizice [caldura, .frig etc.) provoaca 0leziune a
pielii. Pielea reprezinta limita dintre interior i exterior, frontiera dintre
.universul meu interior si lumea din jurul meu. Exista ceva ce rna arde pe
dinauntru: 0profunda durere, ernotii profunde si violente . refulate (furie,
suparare; disperare) i intorc toate aceste emotii Impotriva mea, sub forma de
culpabilitate si de autopedepsire (arsura). 0arsura poate implica mai multe pa~i
ale corpului (earnea, tesutul moale, lichidele corpului, uneori ~i oasele). 0arsura
pe plan emotional sau mental se manifests fizic tntr-un mod foarte agresiv si
puternic. Verific sernnificatia pa~ii afeetate. Daca am mainile arse, este probabil
c a rna simt vinovat sa indeplinesc ceva, legat de 0situatie actuala sau pentru eli
rna incapatanez fata de ceva sau de cineva. Daca am picioarele arse, acest lucru
are 0legatura cu viitorul si directia pe care merg In viata. Poate lrni este teama sa
cunosc 0persoana noua sau 0situatie noua, desi ard de nerabdare sa 0cunose.
[rm este teama ca proiectele mele se vor risipi. Sau poate, am 0dorinta arzatoare
sa flu cu persoana iubita. Pot sa "rna joe cu focul" Intr-c anumita situatie din viata
mea si am nevoie sa fiu mai atent culucrurile pe care Ie fae sau cu ceea ce spun.
Semnlficatia arsurilor difera si ln functie de cauza acestora. Daca arsura este
provocata de lichide (apa fierbinte, gaz), aceasta are Iegatura cu0reac~ie
emotlonala violenta, In -timp ee, 0arsura provocata de 0substanta solids
(metale) implica 0"arsura'' pe plan' mental. Arsurile usoare lmi arata faptul ca
trebuie incetinesc ritmul lji sa rna concentrez rnai mult pe prezent in loc sa imt
risipesc energiile si atentia pe mai multe lucruri deodata, 0 arsura mai grava
indica emotii mai violente, destructive. Masimt liars" de cineva sau intr-o situatie,
cnstalizata In interiorul meu, trecuta sau prezenta, Analize emotiile care rna ard
pe dinauntru, Ma simt prins, ea ~i cum libertatea mea ar fi Ingradita. Ii acuz pe
ceil alp, dar eu sunt cel care are' nevoie sa rna responsabilizez ~i sa rna respect
pentru a-i determina ~i pe ceila1ti sa ina respecte. Exista mai mul~e tipuri de
arsuri, clasificate In funepe de profunzimea lor. Toate referirile de dfnainte sunt
valabile pentru urmatoarele tipuri de arsuri, 'In funcpe de "profunzimea"
acestora. Arsurile de gradul intcii, care afecteaza partea superficiala a pielii (ca
. arsurile solare) pot impliea o confuzie In situapile din viata mea. Cele de gradui
doi, au legatura cu suferinta pe care 0traiesc intr-~n aspect al vlepi mele, pe care
II consider important. Arsurile de graduI trei, care afecteaza toate straturile pielii,
pot afecta un muchi, un tendon sau un organ. Acestea eorespund uiiei furii i
unei agresivita~i intense, care Imi strapunge bariereIe naturale de protecpe fizice
i psihice. Pe plan fizic, arsurile grave nu mai pot fi recuperate. Totui, exista
calitatile mele divine (iubire, tandrete, respect) care rna pot ajuta sa integrez
experienta unei arsuri grave.
In loc sa vad doar dificultatile lji problemele din viata mea, accept!. sa vad
iubirea din fiecare situape. Iubirea este peste tot i sunt deschis sa 0primesc lji
sa Invat din experientele pe ca-re Ie traiesc. Acesta este procesul normal de
integrare la nivelul inimii. Astfel imi pot vindecaatat ranile interioare, cat ~i pe
cele exterioare.
~[ .
:1
I I
!;
I L
f:
I )
1
' 1
.....-------------------- 1 1 T ~ I
Marele Oictionar 01Bali/or ~iA/ectiunllor - Cauzele subtile ale imbolnaviri;
"
85
70. ARSURI'LA STOMAC Vezi: STOMAC - ARSUR/ LA STOMAC
71. ARTERE Vezi: SANGE - ARTERE
72. ARTERIOSCLEROzA. Vezi ~i:SANGEj ARTEREj CIRCULATJE SANGUINA
.Arte~ioscl~roza, denumita i ateroscleroza, este 0boala degenerattva care
provme din formarea unor depozite de lipide [grasirni, asernanatoars cu
colesterolul~ pe. peretele arterelor cerebrale, coronariene, renale sau ale
~embrelor mfenoare .. Arterioscleroza este ~i 0boala degenerativa, cauzata de
?Is~r~gerea fibrelor ~usculare. ~i elastice. Ambele formule se manifests prin
mtar.lr~~ .?rterelor .I a artenolelor, mai ales prin epuizarea si pierderea
e~asticlt~P:1peretelui acestora, ,0capacitate slabita de dilatare si de circulatie a
sangelui, p~m cresterea depozitelor de grasime, In concluzie, prin mai putina
lUblre,. e~nmata la nivelul inimii . Aceasta stare progresiva se ma nifests dadi
s~nt n~ld sau devin infl~xibil sau ten,si 0nat, cu privire la comunlcara. ~i la
?andu~Il~ mele.. ?ste ~~mfe~t.area. unei rezistente foarte puternic e i a unei
. Ingustirni de sptrtt, psihice ljI mtenoare. Exprimarea si receptarea lubirt .
b
" d . li . . y lfll ljl a
ucurtet evm Imitate sl restranse. .
Prin ur~ar~, exist? U ? dezec~ilibru fata de a da si aimparta$i cu ceilalti $i faptul
de a p:lml. Am Ide~ fixe ~I foarte rigide, sunt intransigent, rigid, lipsit de
~o~paslUne;, am te~dmta de ~.ved~a doar partea Intunecata sau negativa avietli,
Imi ~efulez, mconstienr, emojiile I refuz iubirea, pentru ca lml este frica sa rna
expnm: Poate di traiesc prea mult In conformitate cu principiile ~i. cu morala
ca:
e
~l-a~ fost tra_?smise in copilarie, In lac sa am propriile mele valori. Rama~
pnzomer in aceasta _s~are,pentru c a rna simt in siguranja. Totusi, stagnez In loc sa
evoluez. Deoarece v~zl~nea mea asupra lucrurilor este limitata de friei $i arterele
~el~ s~mt ~afe!. Ma slmt, sclerozat, cristaHzt, la fel ca arterele mele. Ma simt
mchls m mm~. In lo~ sa ~alas condus de intuitia mea, pentru a ti ceea ce este
~un pen~ruymme, m.alas mdrumat de rep ere exterioare. Poate consider ca m-am
mljelat ~1 ca ~-am J udecat prea
u
aspru. Clnd ~i unde am mai trait 0experienta
traumatlzanta, care. m-a facut sa detest 0parte din mine, atat de tare incat am
negat-o sau m-am slmtit respins? Aceasta boala este legata de 0rana afectiva sau
de nerec~noaterea iubirii din viata mea. Ce rost are sa vad ce este exccelent
pen_:ru,mm:? Decue~aimi exprim sentimentele ? Dece sa rna implic intr-o relatie,
daca fISC sa fiu ramt? Corpul meu imi arata ca este nevoie de 0schimbare in
comport~entul meu fa~ de viata. Con~tientizez [aptul ca in arterele mele 'se
acumuleyaza culpabili5ate, suparare, ru~ine, regrete, pe care Ietraiesc in fiecare zi.
vDaca .acc:pt! . sa. am 0atitudine mai deschisa, mai toleranta $i mai blanda
, fata de ~me l,nsu~1 $1 de experientele pe care Ietraiesc, procesul de unificare cu
eul ~:u mter~or $1.c~.universul:e va manifesta mai mult. Imi recuperez bucuria,
sem~atatea $1 ~ex~b~hta~ea,. f~!a de cei din jurul meu i rna abandonez unei
adevarate :xp~lman ~ IUblrn. Oameni din jurul meu vor simti schimbarea.
Accep~!. s~ pnmesc aJ ut~~~Treb~ie sa I_?1idezvolt creativitatea pe plan fizic $i
matenal. Vlata va avea grlJ a de mme. Ma exprim liber pentru a evita orice alta
. ! : 1 I i 1 I I :I I''"'I I I ) :3 " : : I " 1 1 11'
. . . . '\ .
Jacques Martel
86
aeumulare in arterele mele ~i tmt imping limitele pentru arna angaja din plin in
ralatiile meleeuceilalti.
73. ARTICULATII (in general) Vezi~i:ARTRITA-ARTROzA
articulatie este 0parte a eorpului unde se reunesc doua sau m~i multe oase:
perrnitand 0 miscare adaptataf anatomi~i corpulu.i. (se mal nun:~sc si
incheieturi). Articulatia simbollzeaza usunnta, mobilitatea, ada~t~~lh~tea,
flexibilitatea i ofera gratie si fluidltate miscarilor. Toate ace~te ca!ltap ~lmple
sunt posibile daca articulatia este in stare perfecta.: :O ~~l, ar~culap~~; au
anumite limite. Iar cumoasele reprezinta forma de energie cea mal densa, cea
mai fundamentala aexistentei, problemele aparute laarticulatii sunt implicate in
toate componentele psihologice ale corpului (tesu~,_s~ge etc.). 0"afecpune ,la
articulatii indica 0rezistenta, 0retinere, 0anumlt,~mcremem,re. Ingandunle
mele, in actlunile mele sau in exprimarea emopll~r, _de ObIC:I :efulate. ,0
tnflamatie a arttculatiilor apare daca tmi este teama sa .mer~ mamte:._devm
incapabil sa rna mise, am 0dificultate de a schimb~di~ectla, rna prefa<: c~s~n:
detasat emotional, nu sunt spontan, ezit sau refuz sa~aAla~purt~t de vlata.~l s~
amincredere in ea. Furia rezulta din faptul ca refuz sa irru expnm frustrame ~l
deceptiile, Cand rna mise cu durere ~i dificultate, corpul 1l_le~~xpri~a fa~tul ca,
nuvreau satnteleg (sau sa acceptlv sainteleg) cevacemu hmlte~za expnmarea
desine, Masimt inchis, prins intr-un aspect dinviata mea. Am 0d~fic.ultat~d~afi
articulat de a vedea dar in gandurile mele ~i a le exprima. Ma simt lipsit de
valoare, ,desi am 0multime de posibilitati. Durerile articulare indi~a faptul ca
emotiile ~i socurile au fost suportate mult timp ~i devin insupo~btle d~~a.r~c~
au depasit limita. Aceste dureri exprirna 0retragere in s~ne, h,~sa~~xlb~ht~tl!
(fat
a
de sine ~i fata de cellalti) sau 0lipsa de"ada~tare. Artlculapll~ rigide l_?dica
d.t derigid pot fi in modul meu deagandi, cat demtolerant sunt ~l f~ptul caar fi
bine saincep savadviata intr-o lumina pozitiva. "'~,, '
Traiesc in funcpe de structurile ~i de autoritatea -exterioa_re,m~ocsa ~ml~scult
vocea interioara, care ar trebui sa fieautoritatea suprema. AmImpresla c~p~~
intrega lume pe umerii meL Daca articulapile mele cedeaza, a<:es:luc:u mdl.ca
faptul caimi port pica pentru caamspus sau_amIa~ut ce:~, de~l mmem nu~l-~
racut repro~uri. Daca apare 0degenerescenta a artlculat
1e1
este un semn ca rna
retrag in gandurile mele, iIilatura mea rationala ~i rna deconectez astfel de
existenta aceasta, pecare 0refuz. .
PIe'cauddelarigiditatea mea deainte1ege, verific semnificap.a parpi corpului
afectate ~i astfel pot activa procesul de acceptaret., a faptului di am ce~~de
intel
es
din aceasta situape. Deexemplu, incheieturile mainii, ~oatele, umern sa~
mainile dureroase, indica faptul di trebuie sa incetez 0actlU,?esau 0~unca
oarecare. Vreau sa rna retrag in mine insumi (coatele) pentru casunt oboslt_sau
nupot faceceeaceamde Iaeut sau amobosit safiucinesunt; nu mai v.reau.safiu
responsabil (umerii). ~oldurile, genunchii ~i picioarele (membrele mfenoare)
'! ! I
I'
I.
6 O asele craniului sunt legate intre ele fiind considerate articulapj imobile
J ,. 1 ~ ~ , 1 1 ~ '1 : ,. ,
MQr~/~ Dlctionar al Bali/or ~I Afeqlunilor - Couzeie subtile ale imbolnaviril 87
indica 0 renuntare de a trai mai departe cu diflcultatile vietii mele. Este
important sa nu uit ca, concentrarea atentiel asupra unui singur loe(adica faptul
de a-mi fixa inconstient energi~ sau emotia in acel loc) poate cristaliza acea
energie si imobiliza articulatia. In aeest caz, procesul de acceptare.lv Ia nivelul
inimii'l este esential pentru a integra constientizarea fata de aceasta boala si
astfel pentru a rna elibera. Articulatia este loeul in care se intalnese oasele. 0
boala care afecteaza acest loc denota 0inflexibilitate fata de mine tnsumi sau fata
de 0persoana sau 0situatie, Verificand partea corpului care este afectata, pot
. gasi aspectul din viata mea fata de care este important sa fiu mai flexibil. Este
yorba despre articulatiile deladegete, delamaini sau delaglezne etc. ? Emotlile
~i socurile acumulate devin deodata 'insuportabtle ~i indica 0retragere in sine.
Gandurile dureroase ~i obsesionale se fixeaza ~i se cristalizeaza iutr-un punct
precis din corp. Acceptand!., sa rna ascult pot sa lrm regasesc astfel adevarata
putere ~i pot recunoaste toate calitatile mele. Pot merge mai departe, evolua, pot
faceshimbari care apar inviata mea, lntr-tm modarmonios si fluid.
74. ARTICULATII - ENTORSA
Entorsele sunt provocate de 0 leziune a ligamentelor si a articulatiilor.
Articulatllle reprezinta flexibilitatea ~i capacitatea mea de a rna adapta
diverselor situatni din viata. incheietura mainii ~i gleznele exprima energia, in
momentul dinaintea manifestani sale pe plan fizic. Entorsa indica faptul calm!
pun niste frane ~i nu vreau sa fae ceea ce mi s-a eerut. Ma opun si am 0
nesiguranta fata de dlrectia pe care vreau samerg (glezna) sau legatde ceea ce
fac [incheletura mainii) in prezent sau eeea ceas putea faceIntr-o situatle noua,
Sunt gata pentru oriee, pentru a nu ceda, dar cand presiunea devine prea
puternlca, ligamentele sunt cele care preiau greutatea si se potrupe, Traiesc 0
culpabilitate ~i vrea~ Sarna pedepsesc deoarece rna opun acelei situatii. Am0
tensiune mentaUi, pe care nu 0ritai suport. A~vrea sarenunt. In functie denivelul
meu de opozitie, de ineapatanare, de furie, de culpabilitate sau de tensiune
mentaUi, voi avea fie0entorsa beningna (0intindere) in care 'ligamentele sunt
doar tensionate, fie 0entorsa grava, ca in care ligamentele se rup sau sunt
smulse. 0entorsa grava indica faptul di traiesc 0ruptura, 0dezbinare de 0
persoana sau de 0situatie. Simt ca "rni se smulge ceva" i refuz acest lucru.
Con~entizez ceea ce raceam sau simteam in momentul in care s-a produs
entorsa. Mapot intreba: "Sunt pe cale sa faeun lucru la care ar fi mai bine sa
tenunt? Felul in care tratez 0situape imi provoaca 0tensiune sau 0angoasa
reala? Stau pe 0baza instabila ~inesigura, care rna tulbura pe plan mental?
Refuzsaimi dezvalui fricile euprivire la0persoana sau 0situatie ? Masprijin pe
,0bazaputernidi sau pefricHemele?Saunusunt deacord cujustitia? Simt caimi
esteafectata integritatea ?" '.
Accept! 'I saimi acord timpul necesar pentru arnareorienta sau arnaadapta
lasehimbarile necesare pentru arna simti bine a~acumsunt ~i pentru amerge
mai departe. Accept!., aceasta entorsa, care rna ajuta sa fae schimbarile
necesare. Dacaacceptarea este realizata, vindecarea sevaproduce repede ~i vafi
; I r-n-"-T"I"-' 1 1 t ] 1 1 'I' ~ ~ ! : , '1 1 1 1 1 1 l' 1 1 1 1 ! !
88
'.\
. Jacques Marrel
completa, Va dura tnsa mult mai mult, daca rna devalorizez si m.a simt inuti~
deoarece imi este greu sa merg din cauza entorsei. De aceea, este important sa
vad aceasta situatie (entorsa si consecintele ei) lntr-un mod pozitiv ~i constructiv.
75. ARTICULATU TEMPOR(}.MANDIBULARE ..Veri: GURA' iafeqiuni ale },
MAXIlARE [D'URERI DE ...} . . . . .. . .. '.: I ' '.
76. ARTRlTA(in general) Vezi ~i:ARTICULATn [iN GENERAL},INFLAMATII
Artrita este inflamatia unei articulatii, Aceasta poate afecta oricare dintre partile
sistemului locomot~r. Cea mai raspandita forma de artrita este pollartrlta
crontca evolutiva. Aceasta se caracterizeaza prin inflarnatie, rigiditate
rnusculara si durere, care corespunde, pe plan metafizic unei start de inchidere,
de critic~, de suparare, de tristete sau de furie. Pe plan simbolic, gratia ~i
libertatea de miscare sunt principalele calitati ale unei articualtii. Cand aceasta
devine inflexlbila sau se intareste, artrlta este asociata cu 0forma de rigiditate a
gandirii (ganduri cristalizate), aatitudinilor si a comportamentelor mele, pre~u~
~j aernotiilor profunde, pe care ar trebui sa le exprim normal ~i care se expnma
prin aceasta boala, Artrita survine atunci cand sunt prea inflexibil, prea exigent,
incapatanat, intolerant, foarte moralizator, critic sau prea orgolio~ fata de
mine insumi, fata de ceilalti sau fata, de unele situatli din viata mea.Suferinta mea
este tnsotita, de obicei, de un sentiment de culpabilitate. Ma simt stramtorat de
sistemul in care traiesc ~i critic autoritatea, care im! ingradeste libertatea, Viata
este 0lupta continua, in fiecare moment Ani sentimentul ca nu sunt iubit ~i
.apreciat la adevarata mea valoare,. prin u!:mare simt multa dezamagire si
suparare, fata de via!a sl sunt prost dispus, Imi exprim un spirit exagerat de
rational. Critic tot timpul, din orice motiv, pentru di lmi este frica de viata i simt
o forma de nesiguran!a cronica. Masimt explo~tat, fac unele lucruri pentr_u afi
pe placul celorlalp, nu din propria mea vointa, spun de niulte ori "4a", cand d:
fapt a~vrea sa spun "nu". J oc rolul victimei'i imi convine acest lucru, pentru ca
astfel pot atrage atenpa celorlalti. Ma simt neputincios ~i ii fat pe ceilalti
. responsabili de"calvarul"meu. Port pica lumH'intregi ~imai ales, celorpe cate Ii
.iubesc, dar, in primul rand, imi port mie pica.
Imi este frica de blandetea, de tandretea, de iuhirea din mine. Poate am trait,'in
copiUirie, un traumatism ~i acum imi refulez emotiile, tara sa recunosc ceea ce s-a
intamplat, pentru ca "am suferit mult iiIl_1ipermit (incontie~t) sa rna plang ~~
sa-i acuz pe alpi, pentru ca ceilaltisa inteleaga cat de greu mi-a fost". Aceasta
forma de manifestare are legatudi cu sacrificiul de sine. Artrita poate proveni,
de asemenea, din felul in care rna tratez pe mine sau Iitratez pe ceilalti, cu privire
la critica. In acela~i timp, artrita genereaza un soi de mi~care retrograda; am
impresia ca sunt iinpins inapoi, pe plan energetic, ca i cum cineva rri-ar indrum~
sa aleg 0alta directie, in loc sa merg inainte. Din cauza faptului ca, frica mea ~l
rigiditatea mea genereaza emo~ii puternice, legate de cauza ~i motivul. pentru
care aleg anumite direcpi in viata, pot avea sentimentul ca stint constrans, limitat,
imobilizat sau inchis. Am 0dificultate de a fi flexlbil.(in atitudinea mea), de a fi
-------------------- ---- __ .. , 1
"f "T 1 1 1
Marele Dictionar 01Bolilar SfA/ectiunflar . Cauzele subtile ale imbalniivlrlf
89
flexibil pe plan mental sau capabil sa renun], Artrita unei articulatii, indica faptul
ca, nu mai primesc inforrnatii din ceea ce traiesc, Artrita de la main! (degete) rna
determina sa rna tntreb daca, "fac cu adevarat ceea ce vreau eu ? Exista oameni cu
care "nu mai vreau: sa dau mana" ? Sunt in stare sa fi stapan pe afacerea mea ?"
Masimt vinovat, tml consider viata un esec, deoarece cred di nu 0pot controla.
, Libertatea mea si spontaneitatea de a "manevra" ceea ce se lntampla in univers
sunt limitate de rigiditatea ~i de asprimea mea. Maincapat.nez ca Iucrurile sa se
..petreaca intr-un anumit fel ~i refuz ajutorul celorlalti, Ma aflu Intr-o structura
rigida, pentru ca imi este frica de necunoscut. Daca artrita apare la coate, rna
!ntreb "Oare sunt inflexibilla schimbarile de directie, pe care Ie fac in viata mea?
;Ii las pe cei!a1ti sa fie liberi ~i sa Ii exprime Intreg potentialul ? Daca apare la
genunchi: "In fata cui am impresia ca trebuie sa ingenunchez, sa rna aplec?" La
. soldurh sunt furios pentru ca ceilalti nu imi recunosc nevoile. A~vrea ca ei sa
raspunda asteptarilor mele, tara sa fiu nevoit sa Ie cer aceste Iucru. Bazinul rna
ajuta la miscare, iar atunci cand apare 0frustrare sau un sentiment de neputinta,
nu l1!ai indraznesc sa rna mise ~i blochez circulatia vietii in acea zona.
Incepand de acum, acceptlv sa inu verific adevaratele intentli. fata de iubire.
Trebuie sa imi schimb modul de a gandi si sa adopt 0noua atitudine fata de
situatiile din viata mea. Fiind deschis fata de iubirea, care este omniprezanta ~i
exprimand-o lntr-un mod mai tiber, mai sincer, mai liber i mai spontan, Inlmav
mea va straluci ~i Ii voi respecta atat pe ceilalti cat i pe mine insumi. Prietenia,
injelegerea i iertarea sunt acum la indemana mea. Acceptjv faptul .ca, singura
persoana asupra careia am putere, sunt eu insumi. Eu sunt creatorul vletil mele.
Ceilalti doar reflect felul in care rna tratez eu insurnl. Daca eu am grija de mine ~i
cellalti vor face la tel. ..
77. ARTRITA - ARTROzA Veri ~i:ARTICULATII. OASE
Artroz~ 0afec!iune non inflamatorie i degen,erativa a cartilagiilor, cu afectarea
oaselo~. Poate fi localizata sau generalizata, in Intreg corpul. Cel mai mult sunt
afectate articulatiile supuse unor constrangeri mecanice mai mari, precum cele
de ,lacoloana vertebrala (vertebra cervicaHi, a gatuIuiu), vertebrele lombare (la
baza spatelui), ~oldurile, mainile, genunchii, gleznele. Durerea pe care 0produce
este de origine "mecanica" i non inflamatorie, apare de obicei, dupa un efort
,sustinut ~i dispare dupa repaos (aceasta boala se mai nume~te ~i reumatism de
uzura). Can~ sutar de artroza, este ca ~i cum a~ amplifica toate atitudinile,
schemele mentale ~i gandurile mele rigide. .
..Artroza este legata de 0 rigiditate mental a, de absenta unei "calduri", in
.;?andurile mele (frigul i umiditatea accelereaza aparitia artrozei) i de muite ori,
!n relape cu 0autoritate. Traiesc 0nedreptate i ii acuz pe ceilal!i, pentru oriee.
Intepenirea rna Impiedica sa rna indoi, sa rna aplec, lafel ca~i in viata mea, nu mai
vrE:!ausa rna aplec in fata altora. Am 0motivatie exagerata de a indeplini unele
sarcini, tara sa rna gandesc la odihna sau la echilibru (rna epuizez, tara sa rna
. intreb dacafac eforturi prea mari). .
r..... r-'-' "1" ,. . ,.. ~ l ! ... l' 'I ,. 1 1
J ~ ~ ! I ,~ " 't'
90
Jacques Martel
Am impresia ca rna supun unei persoane sau unei sltuatii, devenita intolerabila,
sau am 0reactie refulata fata de 0forma de autoritate. Ma simt inliintuit, am
impresia easunt supus unor munci fortate, ea sunt obligat sa fac unele.lucruri de
care lmi este rusine, deoareee "nu am nicio valoare", Sunt foarte perfectionist ~i
rna critic tot timpul. Sunt aspru cu ceilalti si ered di nu rna iubesc. Vreau sa nu
mai lupt, sa abandonez, sa rna retrag, pentru canu mai pot Durerea mea este
uriasa pentru ca, rna agaj de un eveniment sau de 0persoana din treeutul meu.
imi este greu sa vad adevarul in fata ~i imi aseund emotiile profunde. Uit ~i rna
privez de placere, fiind convins ca trebuie sa rna ocup de ceilalti, tnatnte de a rna
ocupa de mine. Sunt foarte intransigent eu mine insumi. Am 0dificultate de a
acceptalv schirnbarile sl noile oportunitati care mi se ofera ~i care lmi pot sa 'imi
zdruncine veehile credinte, Incapajanarea mea provoaca 0tensiune constants.
Corpul meu Imi vorbeste si ar fi bine sa 11aseult! Pot integra aceasta boala,
incepand eu a acceptalv constient faptul ca traiesc 0furie si c a gandurile mele
sunt rigide. Energia care curge prin mine este fluida, armonioasa si in mtscare.
Daca sunt deschis la nivelul lnimliv, las energia sa circule si recunosc ca am de
facut niste schimbari, pot opri procesul bolii si lmi pot ameliora sanatatea !Devin
mai flexibil ~i ii acceptlv pe ceilalti asa cum sunt, tara sa vreau sa lischimb. Astfel
lmi voi redobandi flexibilitatea, la nivelul intregului corp. Decid, tncepand de
acum, ca am dreptulla fericire. Amgrija de mine i ceilalti se vor bucura de acest
lucru. Traiesc din plin "aid si acum" si rna astept la tot ceea ce este mai bun
pentru mine.
78. ARTRITADEGETELOR Vezi:DEGETE-ARTRlTA
79. ARTRITAGUTOASA Vezi:GUTA
80. ARTRITA- POLIARTRITA REUMATOIDA
II
II
Poliartrita reumatotda sau cronlca evolutlva este 0inflamatie care afecteaza
mai multe inflamatii in acelasi timp. Sistemul irnunitar este atat de bolnav incat
lncepe sa se autodistruga, este afectat foarte puternic tesutul conjunetiv al
articulatiilor (colagen) fiind posibil riscul unei infirmitati generale, tnsotlte de
durere si de umflarea articulatiilor. Aceasta afeepune indica un atac al propriului
meu eu, atat de puternice sunt emojiile, ranchiuna ~i durerea, care nu pot fi
exprimate. Poliartrita reumatoida are legatura eu un puternic dispret fata de
sine, cu 0ura sau 0furie refulata de mult timp, eu 0autocritica atat de
intensa, incat afecteaza energia fundamentala a existentei mele.
Este manifestarea unei critici foarte puterniee, fata de autoritate sau fata de ceea
cereprezinta autoritatea pentru mine: un individ, guvernul etc. Refuz sa rna aplec
in fata acelei autoritati, indiferent care sunt consecintele !Am resentimente fata
de toti cei care rna deranjeaza sau imi fac rau. Mobilitatea mea este limitata ~i nu
rna pot exprima liber (mai ales cu privire la directiile pe care Ie aleg) deoarece
articulatiile mele sunt prea dureroase). Corpul meu devine rigid, la fel ~i
atitudinile mele. Nu reuesc sa tmi exprim emopile putemice ~i am impresia ca
sunt tot timpul oprimat ~i supus. Adopt comportamente de autosacrificiu i imi
I
i
I
I
J
~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
1 1 ~ J ~
Marele Dictionar al Boli/or ~iAfectiunilor - Cauzele subtile ale fmbolnovirii
91
ingrop emotiile 'in mine. Ma sacrific pentru 0cauza oarecare. Am impresia di
cineva, "sta tot timpul ln spatele meu", Aceasta boala imi poate indica 0dificultate
de a Indeplini anumite gesturi pe care Ie puteam face altadata, cu multa
dexteritate. Acum, am impresia ca sunt mai stangaci, mai neindemanatic, Ma
devalorizez, cu privire la acea activitate in care excelam ~i ered ca imi pierd
dexteritatea, forta si precizia. Poliartrita reumatoida apare frecvent Iacroitori, de
exemplu, care, dupa cativa ani, devin mai lenti, li pierd din abilitate. ~i sportivii
sunt afectati freevent de poliartrita, mai ales din cauza sentimentului de
devalorizare pe care ilau deoareee nu sunt 100% in forma sau cand
perforrnantele lor scad.
Aceste simptome scot in evidenta cat de mult vreau sa rna supradiseiplinez,
pentru ca sunt extrem de exigent faja de mine insumi. Nu las loc pentru greseli,
Refuz bucuriile vietii, Rigiditatea mea, frustrarea mea si furia interioara rna fac sa
strang pu~mnii. Acestea sunt eanalizate prin intermediul sportului pe care ll
practice. In momentul in care sunt mai putin activ sau abandonez cariera
sportiva, aceleasl frustrari se vor manifesta altfel i vor declansa poliartrlta.
Acelasi lucru se poate intampla dad sunt compulsiv, foarte incapatanat, moralist
sau am 0problema legata de putere. Aceasta se manifesta prin tendinta mea de a
vrea sa conduc totul, 0tendinta de care nu imi dau seama. Am tendinta sa rna
sacrific pentru ceilalti, dorinta provenita dintr-o agresiune refulata: dar cat de
mult actionez cu iubire, cu respect fata de mine? Rigiditatea, atilt cea fizica cat i
cea interioara se agraveaza din cauza acestei obstinatil profunde de anu vrea sa
schimb ceva i aculpabihtatit, care rna roade in interior.
. lnva] sa rna acceptjv cu fortele ~i cu slabiciunile mele. Chiar daca am
impresia ca nu sunt suficient de bun sau sunt mai putin eficient, observ toata
experienta pe care am acumulat-o de-a lungul anilor. Recunosc ca este un castig
pretios, care face din mine 0persoana extraordinara. Deschiderea la nivelul
inimiiv este esentiala ~i vreau sa rna eliberez de toate emotiile care imi otravesc
existenta. Incepand de acum, lml recapat pe deplin puterea asupra vietii mele,
lncepand eu faptul de arna iubi i de arna acceptajv asa cum sunt. Imi ocup locul
cuvenit! Accept !"sa adopt noi moduri de viata, Imt reevaluez prioritatile in
viata ~i imi fixez din nou obiective mai realiste i in armonie cu ceea ce iubese si
inva:J :sa rn a bucur de viata. .
81. ARTROZA Vezi: ARTRlTA - ARTROzA
82. ASFIXIE Vezi: RESPlRATIE - ASFlXIE
83. ASTENIE NERVOASA Vezi: BURNOUT
Astenia nervoasa este asemanatoare eu burnout, este 0forma de epuizare
energetica i nervoasa. Totui, este diferita de oboseala, care este un fenomen
natural, deoarece nu este cauzata de munca sau de un efort i nu dispare neaparat
dupa odihna. Cand am 0astenie, rna simt la capatul puterilor i energia mea "vitaIa"
este afectata. Este 0suferinja sufleteasca, interiorizata de-a lungul vietiL Astenia se
instaleaza pe mai muite niveluri (pe plan fizic;;i interior); exista mai multe stari sau
n--,- ... ---."l' '1 1 1 -. -:! !'! ~ ! ';' ; -; , 1 1 1 I l' 1 1 i 1
Jacques Martel
92
i l l
'!
senti mente profunde care apar la suprafata: tristete, frica, ernotivitate crescuta,
remuscari fa~ de axeperiente din trecut i chiar suparare. Refuz viata pe care 0
due. Masimt descurajat si nuvreau saincep nimic, Chiar daca astenia, fiec~este
somatica, pslhica sau reactionala, poate decurge din mai multe cauze, venfic ce
anume rnadetermina saam0astfel de stare.
, 'Accept!., sa schimb situatia, cu conditia sa gasesc cauza pr~funda ca.re~-a
determinat satmi "pierd" motivatia de afi si de aface ceva l sa am 0atitudine
pasiva, saincerc saevit efortul.
84. ASTI GMATI SM Veii:OCHI-ASfIGMATlSM
85. ASTM Vezi~: ALERGIL P1..AMANl[AFECJ1UNlLA...J RESPIRATIE
Astmul este 0 afectiune respiratorie, Acaracterizata printr-o dificultate de .a
respira, care poate duce la sufocare. I n timpul unei crize de astm, re~cpa
sistemului imunitar fatade substantele care produc alergii (alergeni) este atat de
puternica incat poate provoca unblocai al respiratiei i uneori chiar rnoartea. A~
nevoie sa accept viata din mine' (prin inspiratie) i nu reusesc sa dau (prm
expiratle) i intru in panica (irispir uor: dar a~ probl:me
y
de. expirape): ~stf:l
respiratia, capacitatea mea de a respira, devme scazuta l foarte I imitata,
deoarece eliberez foarte putin aeroAm0angoasa puternica, imi este teama de
, propriile mele forte i vreau sa fug. Maascund dupa un titlu, dupa 0diploma, 0
organizatie; 0structura, pentru a fi in siguranta, Astfel, rna simt sufocat de
puterea pe care 0atribui celorlalti, dar este mai bine asa, decat sadevin autonom
i sa imi asum responsabilitatile. Aceasta situatie 0pot trai atat copiii cat si
adultii. I n cazul unui bebeluls care are astm, acesta traieste 0 angoasa
asemanatoare cu ceaaparintilor lui si care estef~9rozitoare. Vibreaza impreuna
si copilul seintreaba daca ani fciriasatraiasca. Dacasunt acel bebelus, as vrea sa
rnasalvez, safiu eliberat de acest perieolcare rnapandete. Masimt"'neputincios
i traiesc in functie deceilal!i. Ma'agat deanumite 'persoane sau lucruri, carora nu
vreau saI edau drumul.
Dare rnasufoc de furie sau de agresivitate, pe care refuz sa I evad i simt ea"rna
strang de gat" ?'I mi este teama c~'imi llpsete ceva, rnai ales iubirea? Astrilul
este legat in primul rand de senzatia desufoeare. Masirnt "strans de gat", sufocat
fata de 0persoana draga sau fata de0situatie. Refuz ceea eeseintarnpla inviata
mea i vreau tot timpul altceva. Cu 0 astfel de atitudine imi distrug orice
sentiment de libertate. Cred ca sunt obligat sa fae anumite lucruri i nu am
libertatea de alegere. Trebuie sa fae fata unei persoane autoritare, care rna
impiedidi sarna exprim i imi "taie rasuflarea". Nusimt c a amlibertatea dea-mi
ocupa spatiul i deavorbi. Sautraiesc intr-un mediu plin de dispute, deconflicte,
fiindnevoit sarnaconfrunt, satnfrunt situatiile,'unmediu careimi otrave~te viata
i reprezinta 0amenintare pentru mine. I rrii 'este atat de frica ineat "m~se ta~e
respiratia". Amimpresia eaviata mea este I n plina schimbare. A'fj vrea sa fiudm
nouin pantecele mamei mele, acolo unde a fi in siguranta ... Totu'fji,iubirea, mai
ales eeaaparintilor mei, poate fisufoeanta: pot saamimpresia c a mama mea este
I I I
: \
i :
,;
-L ,.Y , 1 , ! ~ : : f .: ~
MareJe DiCfionar 01Bolifar ~iAfectiunilor - Cauzeie subtile ole imboiniivirii
93
: prea protectoare sl imi este frica de ea sau un tata prea autoritar sau prea
"matern". Uneori cred ca, pentru aramane invlata, nutrebuie neaparat saarat di
surit viu, ci trebuie sa dispar. A vrea sa iau ceea ce mi se cuvine, dar in acelasi
timp, este periculos. Folosesc astrnul pentru a atrage iubirea, atentia sau a
forma de dependents afectiva, Astrnul, fiind asemanator eu asfixierea si eu
alergia, pot avea sentimentul de a fi limitat si ii las pe ceilalti sa irni invadeze
spatiul vital, sunt foarte influentat deputerea celorlalti, vreau salefaepeplac, fac
lucruri care nuirni convin, ajungand ehiar sarnasufoc, pentru aexprima 0revolta
interioara legata de 0anumita situatie, Este un mijI oe foarte bun de a rna simti
puternic, de aobtine tot ceea eevreau, prin manipularea celorlalti., Nuvreau sa
imi vad lirnitele si inerederea in mine estelnlocuita de neliniste si de angoasa. Nu
stiu cumsa rnaport euemotiile mele$i rnasimt foarte singur. Mil prabusesc sub
povara responsabilitatilor si trebuie sa mi le asum, rara ajutorul altcuiva. Este
interesant de mentionat faptul ca, studiile stiintiflce au demonstrat ca, crizele de
astmla copii se apar de obicei, in luna septembrie. Este un fapt absolut normal,
deoareee eu, copil fiind, mi-ampetrecut toata vara afara, in aer liber, euprietenii
mel, Candrnaintorc lascoala, totuI este ordonat, disciplinat, programat. Masimt
sufocat detot programul acesta si de obligatiile rnele [terne, de exemplu) sau din
cauza lucrurilor pe care nu le mal pot face (de exemplu, sa rna eule seara mai
tarziu]. Vatrebui saimi cunosc bine fortele i slabiclunlle, pentru aputea trai in
armonie sl aaprecia viata, Ceilalti sigur vor facetotul pentru arna salva! cand am
astm, 'am imaginea unei persoane slabe, care cere multa iubire, rara sa fie
pregatlta ~a'darutasca I ublrea, la fel caun eopil care tipa ea sa i se implineasca
nevoile, rara aavea maturitatea de a fi deschis la aspectul sau divinoVlata este
un schimb reclproc, echilibrat ~i constant intre a da ~i aprimi. Toate .acestea
au 0legatura cu 0frica din trecut, eu un soi de I ubire sufocanta, pe care eu am
interpretat-o astfel (de obicei iubirea materna), cu 0 tristete refulata, din
copilaria mica. Poate fi, de asemenea, 0frica legata de prima mea respiratie, in
momentul naterii mele, eand m-am simtit sufocat sau speriat de mama mea
(incon'tient) sau de 0 situatie asemanatoare. Respiratia simbolizeaza
independ~n!a viepi, individualitatea, capacitatea de arespira singur. I n cazul in
,ear,e am,astm, nu reu$esc sa imi e~prirn semtfmentuI de independenta, sa imi
.traiesc propria viata; rna simt respins de venirea altcuiva, irni este greu sa rna
ocupdemine i sa rnadesprind deparintiimei (0dependenta represiva mai ales
de mama sau de partenera). Nu concep sa rna despart de imaginea aceasta
minunata (mama mea) blanda ~i lini~titoare, sa rna casatoresc sau sai vad
pepariripi mei divoI 1ap, lara ca eu sa am0reaciie !Candmanifest 0~rizade
as,tm,vreau sa imi urlu disperarea, durerea, neintelegerea. Daca sunt in contact
I cu. p persoana, 0situatie sau un gand pe care nu I e pot tolera deloc ("sunt
alergic") 'i fata de care rna simt incapabil sa rna afirm, poate aparea criza de
astm. Am0furie "oarba", sunt negru desuprare ~i astfel apare erizadeastm.
Accept!., sa exprirn lucrurile care rnasufoea i sa rnapozitionez. Verifiedaca
afecpunea: apare in mod regulat 'i irni schimb programarea mentaI a. Devin
responsabil deviata meai invat sadau cugenerozitate, rarasafortez lucrurile. I mi
! I 1-1' "" 1 I , " ' , ~ 1 !
-"\'
Jocques Mortet
94
recunosc calitatile. chiar dacapar putine si, mai ales, su__nt deschi~lanivelul ini~ii"
si integrez procesul necesar, care corespunde cu adevarat ~evo~lormele. TO~ ~a
merge bine, voi fi rnutumit lji plin de iubire, de tandre~e ljIAVO~ av:a 0~eSplra!le
normala lji echilibrata. invat sarnaiubesc lji saiubesc vl~ta~l~vat ~~an: mcre~ere
in mine. Lafiecare tnsplratte, rnasimt mai sustinut devla!a ~~~al mslgurant~, l~
fiecaresxplratie, invat sarenunt lacontrol, sarnaa~andonez ljl salas c~r;ntul :neP.l
sa curga. Astfel tnvat sa fiutot mal expansiv si tmi ocup locul cuverut tnumvers.
invat sarnaiubesc, inunicitatea mea. .
86. ASTMUL BEBELU~ULUI _ w .
Astmul bebelusului este ~i mai pronuntat, dedlt astmul comun. Nou-nascu~~~e
teme atat de tare deviata incat i~i manifesta 'incadepe acumrefuzul de atrai m
aceasta lume. - A" t ai
Estebine saIivorbim cutnlmav deschisa, cuganduri ~a~cuvl~te, pen ru -
transmite cat deiubit este, cat deapreciat lji caisevor imphm nevoile.
87. ATAC CARDIAC Vezi: INOO. ~ INFARCT {.DE MlOCARD]
88. ATAXIELUIFRIEDREICH .., 7. . w w
Ataxia [lipsa de coordonare amiscarilor) lui Fnedrelch este o.f
oala
n~rv.oasa,
caracterizata prin degerescenta maduvei spinarii lji acereb:IulUl . Deo~l~elAeste
cauzata, de 0schema de gandire amamei. Este 0ga~~~reatat de p~te~m~a, mcat
fetusul pe care ilport in pantece 'in timpul sarcmu, 0c~ptea.za ljl rasp~nd~
.acesteia, neconditionat (Iafel calji iubirea mamei pent~ ~opllul ei], C: ~ama, ~~
d
atat demult sa amun copil care sa corespunda viselor mele, meat copi U
oresc . A . A d r a dorintele Daca.
va ajunge sa se simta complet neputincios sal~l ~ ep l~eaSC,. .:
. sunt copil intr-o astfel de sltuatte, imi este teaI?a ca,.n~~Ol putea m~ephm ~o:t~
"sarcinile" pe care mama mi le cere sl canuVOlfi lamaltlmea_aljteptaplor el. Iml
este teama ca nu am capacitatea fizica potrivita. Simt ca hbertate~ m~~este
afectata, restransa. Astfel, apare unblocaj 'indezv?ltar~a m~a. V.:eausarnal~ole~
de restullumii. Dadi sunt mama, traiesc intr-un tmut Ima~mar mcare ~rebules~
.ip pastrezi un anumit- statut social ~i nu imi place daca este dera~J at cal~~.
aparent din acest tinut. Oricare ~r fi varsta copil~~u~afectat,. este datorla mea sal~
explic caamanumite viselegate deel, pen~ru c~lllUb~s.cljl vreau tot ceeste ~al
bun pentru el. Oricare ar fi probiemele coptlulmmeu, lllUbesc aljacumeste ljl nu
este nevoie sadevina un "supererou". w
Acceptt., saimi restabilesc prioritaple in viata, saIealegpe ~el: ~.uadevara~
importante pentru mine. Candcopilul este 'incain stare intraut~rlna, 11 pot vorbl,
deoarece, chiar lji atunci, aude tot ceea ceIispun. Dacaeste n:
al
mare, vorbesc cu
ellji el va simp toata iubirea mea pentru el ~i astfel va mcepe procesul de
- - " stli bo I" , anul 18Bl - S-a
7 Friedreich (Nikolaus) (1838-1927): neurolog german care a descns pnma data acea a a, '" .
ocupat maiales de ataxia in forme ereditare - - echTb I - . mi~carii
8 Cerebelul: este situat la baza craniului, este responsabilde coordonarea mu$Chllornecesan II ru UI ~
..-:. 7 , , , - -,_.-
Morele Diet/onar 01Bolitor SlA/ectiunilor - cauzet subtile ale fmbotnavirii 95
vindecare. Nimic nu valoreaza cat iubirea si iertarea, pentru arestabili armonia
dintre douaflinte.
89. ATROFIE Vez;~i:MU$CHI-MlOPATIE
Atrofia este 0diminuare avolumului sau agreutatii unui organ, aunui membru
sau aunui tesut, Indica faptul ca exista 0multime de lucruri pe care rnaabtin sa
lefac, sa Ieexprim sau sa le manifest ~i pe care nu indraznesc sa IeIndeplinesc.
Exista 0senzatie de pierdere sau de diminuareundeva, intr-un aspect al vietii
mele, care rna face vulnerabil. Imi pierd ratiunea de a fi -~i nu mai am grija de
mine. Corpul meu faceacelasi lucru. Decesamai pastrez un Iucru decare numai
amnevoie sau pe care nu ilmai folosesc ? imi sacrific visele din cauza celorlalti,
Maculpabilizez, pentru ca nu am Indeplinit bine anumite lucruri ~i membrele
mele pot fi afectate. Sau, mi seintampla sa rna pedepsesc pe mine insumi,
deoarece nu mi-am atins scopurile, care de multe ori sunt irealizabile. Este
important sa verific semniflcatia partii din corp care a fost afectata ~i astfel voi
obtine mai multe lnformatii. Deexemplu, atrofia musculara: devin pasiv, nu mai
tndraznesc sa rna mise, pentru ca gesturile pe care Ie fac sunt "tot timpul"
judecate sau tree neobservate.
Accept t., faptul ca m-am ascuns in spatele acestei atitudini defetiste, dar
acum depinde doar de mine sa rna ridic si sa merg tnainte. Nu rna mai
devalorizez, imi recunosc fortele sl le folosesc. Resping orice critlca si rna
concentrez pe calitatile mele ~i pe ceea ce amde facut, stiind casunt tot timpul
indrumat Incepand de azi, stiu carna pot descurca singur, in orice situatie, Am
capacitatea~i curajul deafacefata, cuincredere si cudeterminare. Maangajez sa
lmi respect sufletul si acceptlv sadevin creatorul vietii mele,
90. AUTISM
Autismul reprezinta un refuz de afacefa~arealitatii fizicedin lumea exterioara,
ceeacedetermina 0forma deretragere in lumea interioara lumea imaginarului ~i
afanteziei.
Fugde 0anumita situatie sau decei dinjurul meu, pentru di surar prea mult sau
'pentru ca sensibilitatea mea este afectata; Suferinta mea, tristetea, ranchiuna,
fricile mele sau disperarea mea sunt atat de puternice incat rna deconectez de
lumea fizica. Ma refugiez intr-o mutenie care pentru mine reprezinta singurul
mod de a rna refugia, deoarece Iumea exterioara mi se pare ostila lji
amenintatoare. Poate vreau sa elimin una sau mai multe persoane din viata mea
~i Ieignar, rna port ca ~i cum nu ar exista. Faptul ca eu m-am inschis in globul
meu de sticli:i, irnplica faptul ca primesc mii de informapi pe zi, care sunt
t "adunate" lji pastrate in Iumea mea interioara in loc sa fie impartaite in
comunicarea eu alte persoane. Mil simt caintr-o gaura neagra, care mi se pare
rara ie~ire. Amimpresia ca standardele pe care trebuie sa Ie ating sunt atat de
inalte di este mai u~or pentru mine sa rna retrag in tacerea mea decat sa fiu
nevoit sa rna depa~esc tot timpul lji sa "dau socoteala" celorlalp. (parinp,
profesori, ljef etc.) Cand vorbesc vreau sa fiu hiperperfomant. Acest lucru rna
rl-1-'I"" 1 'J 1{ 11 J r ! \ : 1 ! 1 _
1 J ,,"
96
\,\
Jacques Martel
deterrnina S averific dezeci de ori inainte savorbesc, deoarece dad! gresesc, vafi
o catrastofa pentru mine. Astfel, rna oblig sa tac ~i sa pastrez lnformatiile in
interiorul meu, dacaceea cespun nueste perfect. Estecasi cum,vorbirea' mea ar
fi lnchisa in mine, pentru caas vrea saspun ceva,dar presiunea pe care 0simt
este atat de puternica tncat prefer sa pastrez tacerea, Inca de cand amvenit pe
lume, rnasimteam exclus,diferit, marginal. Fricamea cavoi fi ranit sau canu voi
fi lalnaltimea asteptarilor celorlalti rna deterrnina sa rnainchid in mine insumi.
Neputinta de a-mi indeplini visele si ambitiile mele rna facsa traiesc Intr-o lume
,in care nirneni nu are aeces. lmi construiesc 0fortareata in jurul meu. Masimt ca
lntr-un fel de exil.Aceasta izolare pe care 0traiesc seoate in evidenta nevoie de
perfectiune fata demine insumi ~i imi aminteste canu sunt " bun de nimlc": sunt
un ratat, un esec total, pentru canulndraznescnici macar saincere. S eintampia
foarte des safiuun copil hipersensibil ~i astfel,ehiar din pantecele mamei, sapot
simti toata angoasa si nelinistile parintilor .mei. Este posibil ca ~i ei sa considere
IurneaIncare voi trai, cafiind ostila,Am.decis satraiesc in mintea mea, deoarece
ceilalti sunt pertculosi pentru mine. S tatile mele interioare erau asemanatoare cu
celealeparintilor mei (deoarece suntem in rezonantaj.Este important caparintii
sa constientizeze starea lor interioara (imposibilitatea lor de a eomunica in
anumite aspect ale vietii] pentru ca fiecare dintre noi sa se elibereze din
inchisoarea psihologica in care este lnchis, Cei din jurul meu trebuie sa fie
capabili sa comuniee plecand de laceea ceeste in interior (lumea interioara) cu
mine pentru arna conecta din nou sau mai mult laIumea fizica. Intrand in lumea
mea interioara, ceilalti vor putea salml cunosca mai bine nevoile si fricile,pentru
caeusaimi pot manifesta apoi increderea sl deschiderea necesare pentru aintra
incontact culumea fizica,
Acceptt" sa irni construiesc 0siguranta interioara, 0incred~re in mine,
pentru a putea sa reiau contactul eu lumea din jurul meu. Chiar daca exista un
anumit rise, decid safaeacest pas,safiudeschis spre ceilalti, Viataeste compusa
din provocari, Privesc toatevisele, toate proiectele 'pecarelml este imposibil saIe
realizez si accept sarenasc in mine Insumi, sa rnaintorc laviata mea. S tiu cavoi
avea intotdeauna sprijinul i ajutorul necesar. Nu rna mai critic. ~tiu ca sunt
diferit, unie, ca am talente pretioase ~i amtoata libertatea necesara pentru aIe
cultiva,in ritmul rneu,insiguranta.
91. AUTOLIZA Vezi: SINUCIDERE
92. AUTOMUTILARE Vezi$i:AMPutARE
Automutilarea este un comportament care rna determina sa rna ranesc sau sa
,rna taL Este posibil ea aceasta atitudine s a provina dintr-o stare mentala
,'tulburata, ca i in cazul psihozelor, al schizofreniei sau al deficientelor Iacopii.
Poate proveni ~i din faptul ca, sirnt 0culpabilitate mare, poate asociata cu 0
iritabilitate, deoarece nu rnasimt dernn sa fiuc'eeacesunt. Urai furia pe care Ie
sirnt impotriva mea, faptul ca vreau sa rna pedepsesc i ca trebuie sa surar, se
exprima prin automutilare. In Ioc sa rna exprim prin cuvinte, automutilarea
.. , 'I '" '" ... 'I' T ---- ~ 1
Marele Dictionar al Bo/ilor J I A/ectlunllor - Cauzele subtile ale imbolniiviril
97
devine un instrument de exprimare a frustrarilor mele. Pot sa rna folosesc de
aceste rani pe care mi le provoc, pentru a atrage atentia celorlalti, pe care 0
confund cu iubirea. Este ca ~i cum as vrea sa imi manifest fizic suferinta
interioara pentru arnaelibera ~i a-mi exprima nevoia de afi iubit. Este posibil sa
amun rol devictirna, care menta sasufere, inca decand eram copil. Prin urmare,
viata lmi va oferi persoane sl situatii, care rna vor face sa rna simt victima, In
astfeI desituatii amnevoie deajutor din exterior,
'Accept!. sa cer ajutor in interiorul meu si sa caut pe cineva din anturajul
meu, care ar putea sa rna ajute, direct sau indirect, sa imi regasesc respectul de
sine,bucuriade atrai, pe care am~i eu dreptul saIecunosc.Acceptjv sa ies din
" mutenie ~i saimi exprim suferinta i durerea, pentru arnaelibera.
93. ,AUZ Vezi: URECHI~ iURZENIE
94. AVORT SPONTAN Vezi:NA$TERE-AVORT
95. AXILAVezi $i: MIROS CORPORAL
Axila este zona situata sub umar, Intre fata laterala a toracelui i cea Interns a
, bratulul, contine numeroase vase de sange '~i multi nervi. Asigura transpiratia
,,corpului. Axila este ln relatle cufortele mele celemai vechi si cele mai profunde
~i exprlma modulIn care intru in contact cu acestea.: Fie lrni refuz ernotiile
fundamentale sau prirnare (de exemplu, ceIesexuale) fie,'din contra, acesteama
preocupa tot timpul. Imi este greu sa avansez deoarece nu tin cont de ceea ce
spune vocea mea interioara, Deoarece parinti! mei vor ca eu sa rna adiipostesc
sub aripa lor,rna simt limitat in capacitatea mea de arna diferentia de ei,de afi
euinsurni !Cand exista 0transpiratie abundenta Ianivelul axilelor lnseamna ca
emotiile mele se revarsa, traiesc 0stare de nervozltate ~i de.angoasa. Bxista 0
situatie din viata mea, pe care nu 0pot simp si pe care opastrez secreta ("sub
'aripa mea"). In cazul',in care apare 0 tnflamatle a ganglionilor axilei
[adenopatia axilara] acest lucru indica faptul ca,imi ascund, in adancul meu
emotiile i pulsiunile. Pentru ca mi Iepot retine, acest lucru se manifesta prin
comportamente compulsive ~i ganglioni umflati, Imi este atat de teama sa imi
'asum adevarata personalitate incat prefer sa rna conformez celorlalti. Totu~i
devindependent deceilalti ~i sunt deconectat astfel denatUra mea profunda.
. Accept!" "saies din coch~lia"mea in loc saral!lan ascuns. Las'la 0parte ceea
cenu este bun pentru mine. Imi las forfele interioare naturale sa se exprime i
imi procur astfeI intreaga siguran!a ~i dinamismul decare amnevoie pentru a-mi
indeplini dorintele celemai profunde.
11 , .'11',. _
98
. ~'-.,
Jacques Martef
B
96. BACTERI E MANcATOARE DE CARNE (infecpe cu...) .
Fasceita necrozanta este denumlta popular, infectia cu bacteria mancatoare de
carne.
Este 0infectie care se infiltreaza in diverse straturi ale tesutului care acopera
muschil (fascia). I nfectia distruge tesutul i poate cauza moartea intr-un interval
de 12-24 de ore. Semnele prin care se poate recunoaste sunt, printre altele, 0
febra foarte puternica ~i 0umflatura rosie ~i dureroasa care poate tncepe printr-o
leziune usoara (0taietura). Dacasunt afectat de 0asemenea infectie, acest lucru
indica faptul ca vreau sa schimb ceva important in viata mea, dar simt tii
fortareata mea este atacata din toate partile. Maaflu intr-o situatie de conflict
interior, de dualitate, in care nu rna mai pot retrage sau nu mai pot schimba
directla, asa cumvreau eu. Oare amtoata protectia ~i ajutorul de care amnevoie
pentru realizarea dorintelor mele? Convingerile mele profunde sunt afectate. Se
spune despre mine ca am "0mana de fier", Sunt fidel ideilor mele sau sunt
incapatanat, chiar daca ajug sa rna autodistrug? Tolerez foarte greu
contradictille. Atitudinile mele negative sunt pe cale sa "rna manance pe
dinauntru", Amatat demulte limite, bariere, care serididi pentru arnaimpiedica
samerg mai departe, I ncat su.nt foarte furios ; sunt oripilat, exasperat, simt ca"mi
se face pielea de gaina". Poate I rni este frica de 0separare din yiata mea
personala sau legata de rnunca, Dinpunctul meu de vedere, aceasta situatie ar
.avea consecinte foarte graveasupra viitorului meu sau asupra reputatiei mele.
Acceptlv sa fiurnai flexibil in felul meu deaaborda evenimentele ~i viata in
general. Numai vreau sacontrolez totul, lmi dezvolt rabdarea ~i nu mai tin cont
de parearea celorlalti despre mille. Vad tot timpul latura frumoasa a lucrurilor,
imi pastrez~inima deschlsav si astfel, iubirea poate circula I ibera in mine i in
.jurul meu. I nvat sa Ii multurnesc Sursei pentru tot ceea ce primesc, imi clarific
obiectivele i privesc situatia cu curaj, acceptand sa rna relaxez. Acceptjv sa
primesc ajutorul celorlalti si inteleg ca, atunci eand las sacircule energia in mine,
imi regasesc forta de a-mi indeplini obiectivele, in.pace i cuseninatate.
97. BALONARE Vezi #:srOMAC / [iN GENERAL] / GAZE
Balonarea este provocata de 0umflare cuaer sau cuapa, lanivelul abdomenului.
Arelegatura cu0frustrare afectiva, cusentimendul deinsatisfacpe, peplan afectiv.
Sentimentul acesta este 0ereape amentalului meu, impresia castomacul meu nu
este satul niciodata sau ca imi doresc mai multa atenjie ~i afectiune. Masimt
obligat sa fac foarte multe lucruri, foarte repede. Nu mai am timp sa vad toate
lucrurile frumoase pe care mi I eoferavia~a.Verificsincer, in interiorul meu, cat de
satisracut sunt peplan afeetiv. Esteyorba despre 0percepjie interioara. Dacasunt
1 j ? 1-1..... ...... _~ 1 1 I 1
~", n--'l 1" "I 1 l' 'f -11 ! 1 _ _
Marefe Dlet/anar 01Bollfor ~IAfectlunllor - Cauzele subtife ale imbolnavirll
99
femeie, senzatia de a fi umJIata tmi da impresia ca sunt tnsarcinata, I mi doresc,
constient sau nu, saamun copil ?
Acceptlv sa constientizez faptul ca, viata tmi ofera exact ceea ce amnevoie,
inprezent. I n loc safiu"mut camormantul" ~i saimifiefrica deviitor, tndraznesc
sa imi exprim nevoile. Accept!., "sa flu"0persoana zambltoare, sa traiesc eu
bucurie, safiudeschis i savad partile frumoase alevietli,
98. BASEDOW [boalalui ..) vezi: GLANDA TIROIDA - BOALA LUI BASEDOW
99. BAZI N Vezi #:$OWURI {AFECJ7UNI ALE.J, PELVIS
Bazinul este partea osoasa care uneste i care separa in acelasi timp, partea
lnferioara de pareta superioara a scheletului uman. Este la originea tuturor
miscarilor de deplasare, de locomotie ~i de actiune ale corpului. Simbolizeaza .
faptul de a rna simti in siguranta si de a rna lansa in vlata. Bazinul reprezinta
puterea sub toate formele sale. Este recipientul care prlmeste energiile ce
alimnteaza ego-ul, 0problema abazinului indica frica de aavansa in vtata, Poate
rnaagat prea mult detrecut. Dat fiindfaptul caaceasta este zona corpului in care
semanifesta sarcina, este posibil ca afectiunea mea labazin, sa alba legatura cu
propria mea viata intrauterlna, in care amtrait unele frustrari fata de parinti!
mel, mai ales fata de mama mea. Este posibil sa fi I uat asupra mea multe
responsabilitati, reereez acea stare in viata mea actuala i vreau sa fiu "mama
tuturor". 0afectiune a bazinului poate fi, de asemenea, legata de faptul ca, din
diverse motive, nu pot prlmi pe cineva in viata mea. Poate fi yorba despre un
.nou-nascut sari cineva cu care as vrea sa locuiesc, dar este imposibfl. Exista un
peri col la adresa sigurantei mele familiale si a sentimentului meu de
independenta, Bazinul este asociat cu centrul de energie sexuala si cu placerea,
sub toate formele ei. Ma privez de senzatiile placute ale vietf pentru ca am
impresia canu I emerit. Poate rn-arnsimtit tradat sau ered caamfost pacalit: prin
urmare, sunt in defensiva, Dad amunbazin mare sau foarte mare (cufesemari),
cred, la nivel inconstlent, ca viata sau situatiile din viata mea lmi I lmiteaza
puterea, I ncerc sa recuperez acea putere. lncerc sa compensez pe plan fizic,
blocand, involuntar, toate energiile in acel lor (frica, nesiguranta, furie,
neputinta), Esteimportant salas energiile sacireule mai armonios in corpul meu
i cred sincer caamfacut ceea cetrebuia.
Chiar dadl vreau sa imi recuperez puterea, pot sa con~tientizez i sa
accept!., din inima. faptul canu exista nicioalta putere de catigat, decat ceade
pe plan mental. Dacavreau sa eliberei"toate aceste energii i saimi regasesc un
echilibru energetic, trebuie sa rna iubesc aacumsunt, sa imi manifest bucuria,
increderea ~i credinta in tot eeea ce fac. Dau la 0parte puterea ~i las viata sa
, circule liber. Pe de alta parte, dad!amdificultati legate de bazin, este posibil sa
subestimez importanta nevoilor mele fundamentale, precum locuinta, mancarea,
sexualitatea. Este cazul sa reevaluez importanta pe care 0atribui diverselor
aspecte dinviata mea, pentru caaeestea saaiba un fundament solid i sanatos.
100. B~I cA Vezi: CHIS/' PIELE/ [iN GENERAL] / {AFECf/UNI ALE ...]
1 -I 'I ~ . ,. . - _
100
\\
Jacques Martel
101. B~:A Vezi: PIELE~ BA$IU
102. BATATURI L A PI CI OARE Vezi: PICIDARE- BATA,TUR/
103.
104.
BATATURI Vhi:PIUOARE':""BATATllRI
BAUTORI DE'L APTE [slndromul ...) Vezi~i:ACIDOzA.APAT:IE:
Sindromul bautorilor de lapte sau al lui Burnett? provoaca 0insuficienta renala
din cauza consumului excesiv de lapte, de calciu si de' alcaline. Este 0 stare
reversibila, daca nu mai consum lapte in exces: I ncerc sa umplu un 'gol interior,
provenit din iubirea materna, pe care nu am simtit-o indeajuns. Starea de
oboseala si de apatie lmi reaminteste cat de tmportanta era acea nevoie pentru
mine. Acest lucru nu inseamna ca am.avut 0mama care nu rna iubea, ci di eu
'aveam 0 nevoie mat mare, de afectiune, 0reactie la aceasta lipsa poate f i : 0
atitudine dominant fata de mama mea sau fata defemei, in general. Scmpoate
lncerc s~ umplu ceva ce consider foarte amar in viata mea, deoarece lmi aduce
aminte de momente de tandrete, precum cele din copilarie, petrecute cu mama
mea . " i ",
, Acceptlv sa amgrija de mine, asa cum0face0.mama. Accept !"momentele
tandre alevietii stiind casunt 0fiinta extraordinara care merita tot ceea ceeste
mai bun.
'c'
105. BAL J ;3.AI AL AVezi ~i:GUllA, GAT [iN GENERAL] , . _ ,
, BaI baiala este manifestarea unei tulburari de pronuntie, 0 dificultate partiala
, sau grava devorbire, de arosti si aseexprima dar (cu diverse grade, delacateva
cuvinte tntamplatoare, pana la 0tulburare constanta), Are legatura cu gatul, cu
centrul cornunicarii ~i ;U exprimaril de sine. Esteposibll cabalbalala sa provina
dintr-un bloca] .afectiv sau sexual, care provine din copilarie. Acest lucru nu
inseamna neaparat ea'amtrait un abuz, ci poate, amlnregtstrat 0frlca,'constlenta
sau nu, legata de sexualitatea mea, .in relatie eu 0' persoana ,sau un evenim~nt.
Este0forma denesiguranta puternica, provenita din copila.rie,.careeste legata
de frica fata de un parinte (mama sau tata), de obicei persoana care reprezinta
autoritatea ~i care se manifesta I n prezEmt<icelui~alt parinte. Este 0forma de
refulare, 0incapacitate de a-mi stapani'adecvat gandurile ~i emopile ~i tentativa
e!juata de a~mLcontrola exprimarea limbaju\ui rrieu" care, nu mai este spontan
(acest tip de discurs poate aparea foarte devreme in copmirie, dadl am fost
'ridiculizat cuprivire laplans: _"Nu pldnge f") SaiJ poate fi vorl:?adespre 0trauma
tdiita atunci cand am fost impiedicat sa fac ceva. Acea emope se transformli in
balbaiala. Ezit, nu reu~esc' sa spun dar ceea ce simt, imi Tefulez !ji deformez
cuvintele, din teama. de respingere sau din anxietcite. Daca spun cIar ceea. ce
triiiesc, oare parintii mei vor accepta ? Sunt destu! de bun pentru ei? Raspund
9 Burnett (Si r Frank MacFarlane) (1899-1985): prof esor australi an; i munolog ~ Vi rusolog,laureat al Premi ului Nobel
pentru descoperi rea toleran~ei i munologi ce dobandi te
-------- ,, , , ,
I 1 I t 1 I
Marete Dictionar 01Bolitor ~iAfectiunilor Couzelesubtile ole imbolndviril 101
asteptiirilor lor? lmt dau vole sa fiu ceea ce sunt? Cuvintele mele 1m; depiisesc
gqndurile ?Existasanse caparintii mei (sau unul dintre ei) safiefoarte autoritari
~i dominatori si sa nu rna lase sa fac ce vreau eu. Ma' simt judecat, controlat,
criticat ~i chiar ridiculizat, in a~a fel tricat ajung sa cred ca vorbele mele nu
valoreaza nimic. Daca sunt copil, este posibil sa.fl fost impiedicat sa rna exprim
sau fortat savorbesc, a~nci cand nu voiam s~facacest lucru. I mi.este .teama sa
tradez pe cineva, daca lmi dezvalui secretul ? Ce nu vreau sa spun? $i' daca
lndraznesc sa spun acel lucru, 0sa suport consecintele ? Dad, am fost tntr-o
situatie I ncaretml era foarte frica si nuamputut satip, stresul trait s-acrlstalizat
prin ,balbaiala. Cuvintele mele sunt "tnghetate" si nu se mai pot exterioriza
normal. Daca amcrescut I ntr- un mediu in care legeatacerii este deaur (cumulte
lucruri nespuse '~i s-ecrete) acest lucru cal1tan;~te greu ~i trebuie sa astept un
moment, inainte de avorbi, pentru arnaasigura ca"nu tncalc alege". I mi exprim
tot soiul detulburari decomportament, delatimiditate laretragerea in mine. Am
impresia catraiesc tntr-o inchisoare in care este greu sa respir, I mi caut puterea
~i nu 0vad decat laceilalti, L umea din jurul meu este ostila, prin urmare, cumas
putea salmi gasesc I ocul, daca rna exprim liber? Esteposibil sa f i trait multa cu
privire fata de limba pe care am folosit-o cand eram copil. be exemplu, daca
vorbeam mai mult de alimbain familiei exista unsoi de cornpetitie pentru asti
care dintre ele predornina, mi-am format 0nesiguranta fata de cuvintele folosite
~i aceasta 'eZitare se manifesta prinpauzele detimp pe care le las intre cuvinte.
I mi este foarte greu sa imt exprim sentimentele sau nevoile. Am impresia ca
"cersesc" atentia sau aprobarea celorlalti. "
. Primul pas este sa acceptlv sa fiu deschis la nivelul inimii", in gandurile
mele, in cuvintele mele, in actiunile mele si, mai ales in ernotiile ~i in dorlntele
mele. Este important salmi acord un ragaz i saimi respect ritmul, "viteza de a
f i ", Marespect asa cum sunt, rnra sarnajudescsau sa rna critic. Accept~., salmi
exprimideile,bucuriile, fricile. Sunt tot mai activ i I mi afirm dorintele,
I ncep sa amincredere I n mine, sa imi simt emotiile, sentimentele !ji sa fiu
,deschisfata,de cei pe care ii iubesc. Astfel, imi regasesc pacea interioara, care rna
-'ajuta sa -rnaexprim,cu;mai multa sigtiranta. Pot sa nu rna mai balbai, sa evit
invalma~eala ,de'cuvinte din cauza unui spirit ,prea, active, sau relinerea unor
cuvinte pentru ca imi este frica de consecinle. Reintru in contact cu adevarata
mea, natura i las sa circule iubir~a in mine. Simt' 9 pace interioara ~i
"acceptarea~" intregii mele fiinte ii,va face ~i pe ceilaltisa rna accepte a!jacum
, sunt~". " ,
i06. BAzAIT iN URECHi Vezi: URECHI- BAzAIT iN URECHI
,
107. BETI E Vezi:ALCOOUSM
ioa. lJ I L I ARI (calculi. ..) Veri: CALCUU BIUARI ,
109. BOAL A BAlSER Vezi: MONONUCLEOZAINFEC'flOAsA
........ _;""".;_4 -1 ~ -1 ., I _
i ] t 1 1
102
'~"\
Jacques Martel
110. BOALA cARNI I TOCATE, SI NDROMUL BARBEQUE
Este0inflamatie acolonului cauzata debacteria E.Coli,prezenta I ntubul digestiv
al animalelor. Persoanele infectate sunt de asemenea purtatoare ale bolii. Ma
indipatanez saraman intr-o situatie unde nu ammotiv samal raman, '
, I mi iau tirnp sa reflectez cernairita foarte tare ~iacceptlv sa-mi revlzutesc
comportamentele ~i atitudinea. I ncetez sa-l atac pe ceilalti prin sarcasm, reinva]
sa"gust" vlata, ' ' , '
111. BOALA BECHTEREWS
Este 0 durere reumatismala aparuta dupa un traumatism. Este rezultatul unei
rigiditati si aunei lipse de suplete in maniera de agandl, Ego-ul meu ocupa prea
mult loc in existenta mea.
Estenevoie saaccept] ., iniubire, safiumai flexibil fata demine si deceilalti,
saamineredere intoate situatiile deviata.
112. BOALA HANSEN Veri: LEPRA
113. BOALA I MUNI TARA Vezi: SI STEM I MUNI TAR
114. BOALA LA COPI L Vezi $;;BOULE COPlLARIEI
I n general, serefera laafectiunile descrise.in dictionar. I n plus, daca sunt eopil ~i
sufar de 0maladie, este foarte posibil ca exprimarea maladiei sa alba legatura eu
starea de rau interior aunuia dintre parlntii mel, Sensibilitatea mea foarte mare
rnaconecteaza larealitatea interioara parlntilor mei.
Accept tdi parintii mei nusunt vinovati deceeacetraiesc eu.
115. BOALALUI ADDI SON Vezi$i:GLANDESUPRARENALE
I nsuficienta secretie de eortizol prin glandele suprarenale genereaza aceasta
maladie. Este0 forma de deceptie vis avis detine insuti, Este 0stare extrema de
subalimentare emotionala ~i splrituala, -A avea aceasta boala poate semnifica
faptul caamtrait multa supunere in copilane fata deunul din parintl sau fata de
ambii. Poate m-arn simtit agresat fizic, poate amtrait un traumatism ceputea sa-
mi puna viata in perlcol, Aceasta stare m-afacut satraiesc 0mare nesiguranta in
ceea ce prlveste viitorul meu, sa rna indoiesc profund de capacitatile mele.
Aceasta maladie se distinge printr-o atltudine extreme de defetista, prin absenta
oricarui interes fata de mine tnsaml sau fata de cei din jur, Adesea compensez
deceptiile prin dependenta de 0substanta sau alta ori de persoana, Maconsider
victima, traiesc furie impotrtva mea, nu pot primi iubirea celorlalti, ,Traiesemulta
anxietate ~i antipatie.
Acceptlv sa-mi gasesc locul, sa merg inainte, sa gasesc energia necesara
pentru a-mi atinge obieetivele rara aastepta aprobarea si conslmtamantul celor
din jur. Gasesc 0metoda pentru arnaconecta I ainteriorul meu care are resurse
nelimitate. I mi pot gasi forta dea-mi conduce viata '
116. BOALA LUI BOUI LARD Vezi: REUMATISM
, , "' ~ , ....... -. .. ", !! "'I ~
1. 1 1 ~ ~
Mare/e OICflonar al Bali/or ~iAfeCfluniior - Cauzele subtile ale imbolnavirii 103
117. BOALA LUI DUPUY fREN Vezi: MMNI- BOALA LUI DUPITREN
118. BOALA LUI FmEDREI CH Vezi:ATAXlA FRlEDEICH
119. BOALA LUI HODGKI N Vezi: HODGKIN
120. BOALA LUI MENI ERE Vezi: MENlERE
121. BOALA LUI PARKI NSON Vezi: CREIER-PARKINSON
122. BOALA LUI RAY NAUD Vezi: RAYNAUD
123. BOALA
Omul este facut pentru a fi sanatos, dar el este rara incetare eonfruntat cu
probleme de functionare a eorpului, emotillor, gandurilor, Spiritul ~i corpul
omului sunt inseparabile. Candsanatatea unei flinte umane este afectata, vorbim
de boala Exista 0 dizarmonie, 0 stare conflictuala pe care corpul cauta sa 0
exprime. Cand0dlsfunctionalitate se instaleaza, este bine sa 0interpretam eape
eeva neexprimat. Maladia implica 0 cauza, simptome, semne eliniee, evolutie,
tratament. A fi bolnav nu este rodul hazardului, este un semn ea corpul meu rna
tnformeaza eaexista un confiet sau un traumatism pe care iltraiesc, in raport cu
mineinsumi sau cumediul ineonjurator.
Acceptlv sa descifrez acest mesaj, sa ilI nteleg ~i sa fae ceea ee amde facut
pentru a rna armoniza !)iia-mi regasi sanatatea cat mai rapid. Este nevoie sa-rni
schimb maniera de a trai sau de a gandi, cad adevarata vindecare se afla in
primul rand I nMine.
124. BOALA CRONI c.A Vezi: CRONIC
125. BOALA I MAGI NARA Vezi ~i:IPOHONDRIA
Gandesc casuntbolnav rara sa fiuI nrealitate. Amnevoie de iubire ~i de atentie,
Mi se pare ea nimeni nu se ocupa de mine ~i doresc sa schimb aceasta situatie.
Cumsafac asta? I nventez 0boalat
Accept ~.di aceasta asa-zisa boala rnanifesta un rau al fiintei, 0rana
ernotionala negestionata, I n loesa traiesc I n imaginar, I neep saaduc schimbarile
'necesare inviata mea, amincredere ineorpul meu !)iicelebrez viata.
126. BOALA I NCURABI LA
Prin "incurabil't inteleg canu poate fi vindecatprinnlclo forma de medicina. Este
, nevoie sa caut lnlauntrul meu pentru a gasi cauza profunda aacestui ran- frica,
r mania, gelozia, disperarea? Amimpresia ca exista in viata mea 0 situatie care
cred caeste imposibil saseschimbe.
Accept! .ca iubireacurgeliber prinmine, caci doar iubireamapoate vindeca.
127. BOALAI NFANTlLA Vei;: BOUALECOPIL4mEI
r't" I ... '... 1 I : -.' _
~ {' T 1 1 11
104 Jacques Martel
128. BOALA KARMlcA
Yin pe pamant ca sa evoluez. Am experiente de trait pentru a ajunge la 0
transformare interloara, Daca yin pe lume cu 0infirmitate, inseamna adesea ca
lucrurile nuaufost reglate invietile anterioare.
Accept !;.sa traiesc experienta respectiva ~acesta este primul pas spre
vindecarea fizicasi emotionala.
129. BOALA MENTALA Vezi:NEBUNIE, NEvROzA, PSlilOZA
130. BOALA PSI HOSOMATlcA
Cuvantul "psihosomatlc" indica raportul ce poate exista tntre spirit(psyho) sl
corp(soma). TOATE BOLI LE APAR CA URMARE;A UNUI CONFLI CT, ~OC
EMOTI ONAL SAU TRAUMATI SM CON~TI ENT SAU I NCON~TI ENT. Creierul
declanseaza un mecanism de supravietuire .biologica in raport eu conflictul sau
traumatismul trait. Esteyorba apoi deaputea decodifica .mesajul pentru aputea
modifica programul pe care creierul l-acreat pentru a se restabili starea de
sanatate, .'. . . '. ..
Stiind acest lucru, accept t.sa amgrija de corpul meu fizic pentru aavea 0
sanatate mai buna,
131. BOALA SOMNULUI Vezi: NARCOLEPSI E
132. BOALA TRANSMI SA SEXuAL Vezi: VENERlcA (BOAIA. )
133. BOALA VACI ) NEBUNE Vezi: CREI ER- CREUTZFELD-J AKOB
134. BOALA VENERI cA Vezi: VENERlcA
"
135. BOLl AUTO-I MUNE Vez; #:SISTEM IMUNITAR,.
,,' ..
o boala auto-imuna s.ecaracterizeaza prin faptul casistemul meu imunitar
agreseaza organismul meu, I nacest caz, amimpresia caviata mea este goala si ca
nu merita triHta. Madevalorizez ~i rnaculpabilizez pentru anumite erori comise
in trecut. Exista anumite lucruri in personalitatea sau I n fizicul meu, pe carele
detest, nu I epot suporta. lau adesea decizii I n functie de asteptarile altora. Nu
consider ca metit sa fiu ferlcit, Gandunle; startle, emotiile mele, credintele
negative I mi ataca corpul, rnaautodistrug. .
Acceptlv sa primesc fiecare parte a fiintei mele: in deschidere ~i .iubire
neconditionata. Madetasez de asteptarile ~i valorile societatii pentru a-mi putea
construi propriile puncte dereferinta, I ncetez orice forma deagresiune impotriva
Fiintei care sunt. Ma conectez cu:puterea mea de creape i de vindecare care
hrane~te ~iintareste imunitatea mea naturala. '"
136. BOLl EREDI TARE Vezi~i:JNFIRMlTATICONGENITALE
I n sens medical, maladiile ereditare se transmit prin genele provenind din
eelulele reproductive ale unuia sau ambilor pannti. I n fapt, daca vorbim de
ereditate, nereferim lagandurile, emotiile sau eonflictele interioare aleparinplor
ill -: ~ 'J !I ' , 1 11 l' ' I 'J 1] i _.,
Mare/e Dlet/onar al Bofilar I A/ec,luni/or Cauze/esubtile ale imbolnoviril 105
sau bunicilor, care nu au fost reglate. Depilda, spun ca diabetul este ereditar in
familie'pentru di l-a avut ~i bunicul ~i tatal meu si eu, dar; ~i tristetea poate fi
ereditara, daca atrait-o sibunicul i tatal ~i eu. ,;. .. ,
, Ac~ept!., responsabilitatea pentru emotllle mele.' ,Desellizand poarta
,posibiiitatii de vindecare fizica urmare avindecaril emotionale, constientizez ca
totul este posibil ! \
137. - BOLI LE COPlLARI EI (iN'GENERAL) VeZ;~i: BOAlALA COPIL .
Rubela, rujeola, tusea magaresca, oreionul, scarlatina, varicela, toate bolile
caracteristice copllarlet eoincid in mod obisnuit cuperioadele de evolutie ale
copilului. Daca sunt copil, aceste boli survin adesea in timpul unor dificultati
, scolare i pentru ca sunt nelinistit cu privire la 0anurnita situatie. Daca simt
tensiune sau conflict intre parintii mei sau intrepersoane dragi mie, devin rnai
.vulnerabil in fata unei boli .a copilariei. Cand apar aceste boll, imi dezvolt
sistetmul imunitar, care reprezinta capacitatea mea de adaptare i de aintra in
relatii euceilalti, Dacasunt parinte, dand copilui tandrete, afectiune; atentie, asta
I ivapermite sa capete forta, 'sil inainteze inviata cumai multa mcredere. Adultul
care este afectat de 0boaUi a copilarlei are o,situatie nereglata inca din
copilaria sa~, " ,
Accept tsa imi reglez sentimentele care yin din copilaria mea, pentru a
evolua.
138. BOLI LE COPI LAruEI -RUBEOLA
, Rubeola este o maladie virail'l contagioasa, epidemic, responsabila de 0eruptie
de pete roii cutanate cu diferite aspecte. Gravitatea sa:rezida in riscul de avort
sau anomalii ale' fetusului, daca apare la0femeie tnsarcinata. Cauzasubtila este
asemanatoare celei a rujeolei, amtrait 0separare neasteptata, pe care 0traiesc
cape0nedreptate. "
Acceptlv sa-mi dezvolt sistemul imunitar si, constient de valoarea mea, sa
I ncepsarnaafirmcaceea cesunt.
139. BOLI LE COPI LAruEI .;RUJ EOLA
Rujeola este 0boala virala, contagioasa, epidemic, responsabila de 0eruptle
febrila depete rosii cutanate, precedata de 0rino-farlngita, Survine adesea dupa
un eveniment cand amtrait 0separare la care nu rna asteptam, Sunt in stare de
soc, cad ceea ce mi se intampla este surprinzator, Ma simt vulnerabil, nefiind
constient de valoarea mea. Mi-eteama sa fiu spontan, inactiunea rna protejeaza
intr-o anumita masura,
,:.. ~'" Accept.lv sa nu mai traiesc in anonimat, satmi las spatiul necesar pentru a-
'lni descoperi limijele i capacit~tile, iini ascult vocea interioara pentru a ti ce
esteeel mai bine pentru mine. ' :
!"1'1--..- y" ." , 1', 1 ! ! ,
" ; , , - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
106
'.'.,
socques Mortel
140. BOLI LECOPI LARI EI - SCARLATI NA
Scarlatina este 0febra eruptiva eudebut brusc ~frison'violent, angina, cefalee, 0
eruptte pe mucoasele bucale si faringiene, apoi o eruptie generallzata, Masimt
angoasat.I ntr-o stare deincertitudlne ~i nesiguranta, Faptul casunt mai apropiat
fafadeunul din parinp rnafacesasimtca iltradez pe celalalt, Mi-eteama eavoi fi
pedepsit. Febra exprima unfoelatent, prezent constant in interiorul meu. .
. Accept! 'Isaimi exprim sentimentele, avand ineredere ccl parintii mei rna
.vor accepta cutot cesunt ~i cutot cesimt. '.
141. BOLI LE COPI LAruEI - TUSEA MAG AREAscA
Tusea magareasca este 0. boala infectioasa, contagioasa, epidemic, caracterlzata
prin accese detuse spasmodic. Eaatinge mai ales copii sub 5ani si exista un risc
de asfixie daca accesul detuse seproduce in timp ce copilul mananca. Dacaam
tuse magareasca, am impresia ca moartea del tarcoale prin preajma mea sau a
parintilor mei, Moartea se'poate manifesta i printr-o separare, mai ales' daca
sunt intr.o relatie dificila, Mapot simti sufocat, incarterat,' neputincios. [oc rolul
"baiatului bun" sau al "fetitei bune" inlocsafiueutnsuml. .'
Accept! '1sa 'intru: in contact eu ernotiile mele '$i sa fiu autentic. 'Pnvlrea
celorlati nu rnaafecteaza, pot lasa mastile deoparte. Delimitandu-mt spatiul vital,
pot respira linistit, . .
142. BOLI LE COPI LARI EI - VARI CELA
.' .
Varicela este 0 boala infectioasa, contagioasa, de regula benigna, car~cteriz~ta
printr-o eruptie de vezicule care se umplu si se usuca in cateva zile. Apare lntre
2-10 ani. Sunt foarte I nfluentabil si afectat de ceea ce se petrece in jurul meu.
Reactionez laschimbari, fiind foarte serisibil. Varicela apare daca simt ccl aceste
schlmbarl pot marl distants afectiva dintre mine si acelparinte care este foarte
important pentru mine. ..,. .
Accept! 'Ica viata presupune 0 multitudine de schimbari la care trebuie sa
rnaadaptez. I mi pot exp!ima frustrarile $i opinia - aceasta faceparte din procesul
de a deveni autono.m. I mi dau dreptul sa pun parintelui respectiv intrebarile
necesare pentru caeusainfeleg mai binesituapa. .
14~. BOUI LLAUD (boala lui ...) Vezi: REUMATISM
144. BRADI CARDI E veri: IN/MA., - ARITMIE CARDIACA'
145. BRATH(ingeneral)
.B.ratul este partea membrelor superioare, curprinsa intre umar i cot, formata
. d.mo~ul humerus: Bratele exprima u$urinta mea deaimbrap$a viata, de aprimi
$1~e ada, capacltatea mea de a primi noile experiente ale viepi i de a
aqlO~a: Le foloses~ pentru a strange i a atinge, pentru a-mi exprima
creatlvltatea, potent1a1ul de actiune $i iubirea. Pot intra in contact cu oamenii
~ ,
rnapot apropia deei $i Iipot primi in universul meu. Astfel, I earat caIiiubesc, cu
j
11
I
1 1 -: 1" ! 1 1 r
Morele Dfctlonor 01Bali/or ~IA/ectlunfior' Couzele subtile ole imbolniivfril 107
bucurie si armonie, Pentru ei.,actionez, muncesc sau imi indeplinesc obligatiile.
Bratele mele comunica si exprirna atitudinile ~i sentimentele mele interioare.
Bralele sunt foarte aproape de inima'l si sunt legate de ea. Astfel, oamenii simt
iubirea $i energia care emana din inima mea, atunci cand sunt deschis. Fiecare
mana contineun centru de energie, situat in palma, care reprezinta unul dintre
cei douazeci $i unu de centri de energie mica (sau chakre). Cei doi centri de
energie',din maini sunt direct legat de inima'l. Bratele devin astfel 0 extensie a
inimii si conduc iubirea pe plan fizic$i energetic. Bratele rnaajuta sa rnaapar $i
sarnaprotejez impotriva atacurilor din exterior. Deaceea, atunci cand incrucisez
bratele, rnaapar, instinctiv, rnaI nchld in fataunor emotii, care nuimi convin. .
Dacatmt deschid inima'l ~i'bratele, accept! 'I0deschidere spre viata ~i sunt
inmasura sadau ~i saprimesc tntr-un modpozitv.
146. BRATH (afecttunt la...)
Afectiunile bratelor au legatura cu dificultatea mea de a gestiona si de a-mi
manlfesta .lubirea in ceea ce fac, in munca mea sau in actiunile cotidiene.
Exprima un blocaj de energie, 0retinere, care rnaimpledlca sa fac ceva pentru
mine sau pentru altcineva. 0 afectiune poate proveni dintr-o situatie pe care 0
traiesc si care exprima 0 suferinta I egata de interdictii sau de faptul de a fi
judecat in' trecut, mai ales de catre parintii mei. Vreau sa tnlantui ceva sau pe
cineva cu bratele mele, sau "~ailstrang cu toata puterea" pentru a avea un
anumit controL Sau, din contra, poate am fost nevoit sa las sa pI ece persoane
dragi, iar acum nu I e mai pot apara (ca 0pasare care i~i protejeaza puii sub
ar.ipa). Traiesc un conflict fata. de 0 persoana pe care 0 consider "bratul meu
drept". Sautraiesc 0situatie in care amfost tradat, m-am simtit lovit in plin. Pot
simp 0 rigiditate musculara, 0 durere sau 0 caldura in brat (tnflamatle).
Bratele mele devin mai putin 'mobile si mai tensionate, articulatiile mele (umeri,
coate) sunt mai dureroase. Stiu ccl bratele au rolul de a primi situatiile noi $i
experienfele noi din via~,m~a. poate am0reacpe fata de 0sitUa!ienoua; munca
,.meanu.mi semai pare motivanta; sunt descurajat, frustrat sau iritat deoarece nu
mai reU$escs~rna exprim convenabil sau pentru caam 0. dificultate in arealiza
.unproiect. 0 situatie pe care 0 consider "un e~ec" se poate manifesta printr-o
durere sau 0fractura abratului. Vreau sa "cobor bratele" din cauza neputintei
,mele. Oasele bratelor sunt afectate, in general, atunci cand nu mai fac la fel de
: pinecainainte, 0activitate profesionala sau sportive, in care excelam. Nureusesc
saii imbrap$esc pe cei pe care ii iubesc; refuz sarecunosc cam-amsaturat p~ste .
cap de 0situape, care este nociva pentru mine. I mI distruge viata! Trebuie sa
"sPilrgfutina", iar daca nu vreau sa vad ceea cetrebuie sa schimb in via!a mea,
, esteposibil saam0fractura sau saimi rup unbraf, pentru aintelege. I n general,
durerea de brate inseamna faptul cel iau prea multe asupra mea. Sau, poate fi
yorba despre ceva ce refuz, de care nu vreau sa rna ocup. Pot sa ajung chiar sa
resping fizicsau emotional 0situatie sau 0persoana, care rna deranjeaza. Creez
. astfel un spapu care rnava ajuta sarnasimt in siguranta $i sub control. Poate nu
mai vreau sa comunic cu ceilalp, la. nivelul inimii'l, nu am incredere in
rr .-:~__ ~.J _
108
'~"\
Jaeques Martel
capacitatile mele de arealiza ceva. Mi se pare greu sa inerg mai departe in via~a.
Asadar, in locsa"intind bratele, asemenea unuicopil, pentru afi alintat, mangalat,
tmbrapsat in relatie cu cei dragi, mai ales mama ~i tata, resping universul din
jurul meu. Mainchid in mine ~i tncrucrsez bratele, pentru arnaproteja mai bine.
Traiesc adualitate intre aaccepta caceilalti savlnaspre mine sau arefuza sarna
apropii de ei: vreau 'sa ii resping. Poate fi yorba despre opersoana pe care 0
consider negativa, care nu corespunde valorilor mele; sau' de cevaipozitiv
[abundenta), ceva ce refuz, deoarece amimpresia ca nu merit, Durerile .sunt 0
forma inconstienta de a-mi exprima suferinta. Poate este cazul sa renunt, sa"dau
drumul" unel situatii sau unei persoane, pe carevreau'sa 0retin cu once' pret, 0
durere la bratul drept poate indica 0problema legata de autoritate.vlar cea la
bratul stang, indica un conflict cu privire la exprimarea iubirii $i agenerozttatii
mele. Barbatii au atendinta naturala dea-si dezvolta rnuschii bratelor, care sunt
un simbol de forta si de putere ~i opozitia lor de'a exprima energia inimii'l ~i
latura lor blanda, Bratele foarte subtiri si slabe indica 0tirriiditate In exprimarea
emotillor si 0rezistenta In a lasa energia sa curga. Am0retineredea rna lasa
,purtat decurentul vietl! ~i deaprofita lamaximdeea. Bratele semnifica' mal mult
exprimarea interioara.
, Antebratele mele sunt legate de exprirnarea ' exterioara, de "a face";: Elite
inceputul realizarii unei dorinte ~i este cazul 'sa actionez. Partea interioara' a
antebratelor, indica sensibilitatea mea ~i faptul ea pot ezita tnainte de a rna
exprima fizic in Univers sau de a alege felul in care imi voi realiza proiectele.
Poate este cazul sa imi schimb obiceiurile sau felul de a acpoml, dar imi este
fOartegreu dincauza rigiditatii mele, astfel incat $i antebbitele mele vor intepeni.
Maimplic cu adevar'at pentru a merge inainte in vlata ? Cat de deschis' sunt fata
de ceilalti ~i fata de mine? Amimpresia eaimi este greusa "imbr~p~ez" anumite
situatii sau perosoane din jurul meu ? Cat de.ricairili' eSte sa rna apropii de
oameni ? Exista asituape care rna deranjeaza ataf detare incat simt ca explodez.
Dadi nu indraznesc sa rna afirm de frica consecintelor, risc sa am 0fractura de
antebrat Grasimea de pebrate este aproape de1nima'l: Atuncicand este'in exces,
exista 0emope pe care 0pastrez secreta, 0fridi de a-mi;exprima iubirea. Cand
bratele sunt slabe, rnaintreb' daca simt 'capabil'sa accept!. iubirea celorlalp sau
amtendinta sarna izolez ? In ambele cazuri, exista ceva de revizuit In felul meu
de ada sau de primi afcetiune. Retin prea mult, ca sa riuimi scape nfmiC? Filc
mult mai mulfdecat este nevoie peiltru a fi iubit. Vreau sa ii protejez pe'eeilalp
sail ma'simt euInsumi inperjcol?' " '. ,:'
o irita~i'e cutanatii la nivelul bratului este legata de 0frUstrare sa~de 0iritare
, cuprivire laceea cefacsau mi fac,in modul dearnaexprima sau intot c'eeacemi
se intapla ca urmare a interventiei celorlalti. Bra~ele eu contuzii, ihdidl' cat de
sever sunt cumine sau cat deseveri cred easunt ceilalp cumine. '
Accept! saexprim mai multa iubire in ceea cefac, sarnaimplic mai mult, sa
fiudeschis i sa amincredere in' ceilalp, sastrang in'brate eli dragoSte, oamenii
pecare Ii iubesc. Aepunea deaimbrati~a pe cineva este, demulte ori terapeutica.
lmi respect calitatile de comunicare; detandrete ~i dedeschidere: Imi concehtrez
) ~ 1 1 1 t !!
:;:
Marele Diet/cinar al Bali/or ~iA/eqiunllot - Couzele subtile ale imbolnavirii
'-
109
atentia pe activltatile -Interesant, Ma obisnuiesc Sa vadepartile bune in orlce
situatie.: Fac acest lucru, realizand faptul di este minunat, ea imi este mai bine
decat eredeam. Amnevoie sa imi sehimb ideile. Merginainte, lasand la 0parte
ceea cenu<estehun pentru: mine, ~fprimese tot ceea ceeste mai bun de laviata.
Accept!. viata, cubratele deschise !.
147- .BRIGHT (boala IuL.) Ven ~i:RINICHI [pROBLEME RENALEJ
I '.'
BociIa:lui' Bright este numita ~i nefrlta cronlca, Este 0 inflamatie grava a
rinlchilor, Insotita de edem Iretinere de apa :inorganism) side 0insuficienta
urinara. .
De.obicei, rinichii se deterioreaza destul de repede cu aceasta boala, Estemult
mal gra,vadecat alte boli de rinichi. In acest caz sufar ~i traiesc 0frustrare sau de
deceptie atat de puternica, fata de0situatie in care amun sentiment depierdere,
".pentru ca' lmi consider' viata un esec totai [rinichii sunt sediul fricii). Imi este
,~tea'macanusunt destul deinteligerit~' .
(Ii . Accept!. faptul c~' flu unic si ca fac mereu tot ce .stiu eu mai bine.
.. Consttentlzez faptul ca este necesara 0deschidere ainimii'l daca vreau saam0
.schi~b~e .de.atitudine, pentru avindeca aceasta stare.: . . .
.' ".' ", ..
148. BRONHII (in general) Vez;$I:pLAMANI
.'Bronhiile sunt conductele prin care intra aerul in plarnani. Reprezinta viata, 0
, afectiune a bronhiilor indica; de obicei, faptul ca' mi-am pierdut motivatia de a
, tra: i i bucuria de atrai. Bronhtilereprezintaspatlul meu vital, delimitarile mele,
, teritoriul meu, mai' ales cellegat de cuplu, defamilie sau de'mediul profesional.
.Dacaam hnpresia ea'!rn1voi pierde teritoriul sau. ca cineva s-a agatat Ae ele,
'nesigtiranta mea va:deCIana0aJ ectiune a bronhlilor. Frlcase poatemariifesta
dnd exista altercatii sa'll certuri eepot ducehi coriflicte. ..'...;,.. .
A :m imiJ resia ea exista :uil pericol iminent. Vreau sa par puterriic i suflir tara sa
'arat acest litcru. Shut ea'nil amaer, eli Inaasflxiez, c13. rnapierd. S'irntdi rnasufoca
c'eilalti.Amteridinla d'ea-i invidfa pe ceilalti. Imi fac griji pentru ceea ce cred
, ceilal~i despre mine. Nu'sliport sa rna gandesc lei cevor sp(me ceilalti, penti'u ca
imi este teama ca vor J :'adede mine sau ea voi fi jignit, caloniriiat A~vrea sa Ii
impresionez pe ceilalp, sa ii in,timidez, asemenea unei gorile care se bate cu
plimriii .in'piept. Demu~teori este vorba despre relatia de cuplu care se aflaIn
:. pericol. Incazul unui b5rbat, poate fi vorba despre planul profesional, deexemplu
frica de a fi dat afara,' iar in cazul unei femei, este vo'rbcl"despre familie, de
exemplu un copil bohlav. ' .
Accept! sa amincredere in mine; ~tiuca, daca imi delimitez dar teritoriul
I ~i Iifaepe ceilal!i sa il respecte ~i Imi respect drepturile, nimeni,nu rnava putea
."i~vadalt pentru ea spatiul fiecaruia va fi delimitat ~i fiec:are.va .putea trai in
respect ~i in armonie. Verifieeepersoana sau cesituatie este. aso.ciataeudurerea
.mea~i ce'trebuie sa fa.cpentru asehimba situatia.,Este important sacreez siti.latii
plindede bucurie ~i derela~are. . .
110
;~'\
Jacques MaTteI
149. BRONHI I - BRON~I TA Vezi $;:PLAMANI [AFECTIUNI LA ...}
Bronsita (ita=furie) se caracterizeaza prin I nflamatia mucoasei bronhiilor,
cond~ctele care merg de latrahee pana la plamani, Este 0boala legata direct de
respiratie si de actiunea de a lua aer i viata (inspiratia) cu dorinta de aelimina
apoi, temporar, aerul, cu detasare (expiratia). I nflamatia indica faptul ca traiesc 0
furie sau 0frustrare cu privire la emotiile refulate, lacuvintele de care amnevoie
pentru a exprima si a lasa sa iasa afara 0situatle sufocanta, in care rna simt
blocat, un conflict plin de agresivitate i de critici (0tulburare in familie, .certuri
etc.) Poate fi vorba despre atmosfera tensionata, plina de certuri si minciuni, din
familie. Simt ca libertatea mea este distrusa, Nu mai pot respira, Nu mai am
incredere in ceilalti, Vreau sa fiu langa oamenii pe care ii iubesc, darin acelasi
timp rna sufooc, ceea ce lmi provoaca 0disperare interloara. Daca acel conflict
implica certuri si tnfruntari foarte intense, este posibil chiar sa ajung sa am un
cancer de bronhii, forma obisnulta a cancerului de plamani. Exista 0tulburare
lnterioara, 0perturbare care rna impiedica sa imi manifest flinta adevarata, sa imi
respect drepturile. I ncerc sa comunic cu cei aproplati, dar nu tmi gasesc linistea
. interioara. Masimt de parca viata rna face sa traiesc rupt de cineva, de obicei, este
vorba despre mama mea. Situatia din familia mea este prea grea. Simt 0
descurajare fata de viata i nu mai lupt pentru a merge mai departe. Mi-am
pierdut bucuria de tral i simt 0slabiciune i 0insatisfactie interioara, vreau sa
fiu independent, dar traiesc 0mare nesiguranta, Care sunt limitele mele ? Situatia
mea este de nesuportat: sentimentul meu de neputinta, suferinta mea interioara
rna fac sa rna opun pulsiunilor inimii . ., Tusea indica faptul ca vreau sa rna
eliberez si resping ceva sau pe cineva care rna deranieaza i rna infurie. Daca sunt
copil, pot simp 0nesiguranta i 0angoasa legate de ceea ce se intampla in familie.
Resimt puternic supararea parintilor mei, furia lor reprimata ~i am impresia di
trebuie sa suport toate aceste lucruri, fiind prea mic pentru a rna detasa de ceea
ce se intampla. Ma simt sub influenta parintilor mei, traiesc tntr-o inchisoare
emotionala. Daca nu vreau sa fac 0bronsita acuta, va trebui sa imi schimb
atitudinea. M-am nascut tntr-o familie in care, fiecare membru a trait aceleasi
experiente ca mine. Parintli mel, fratii sl surorile mele au de tnvatat si ei aceeasl
lecpe. _
Accept!., sa vad bucuria i iubirea in fiecare experienta din viata mea.
Accept!" faptul ca fericirea mea este responsabilitatea mea i incetez sa mai cred
ca ceilalti sun! cei care rna fac fericit Daca iau propriile decizii i respire prin
propriile mijloace, am racut primii pai spre mai multa libertate ..
150. BRONHOPNEUMONI E Vezi $;:PLAMANI [AFECflUNI ALE ...}
Bronhopneumonia este inflamatia respiratorie care afeeteaza bronhiolele i
alveolele pulmonare. Are legatura cu via~a, eu faptul ea rna simt diminuat ~i
limitat de viata insai. 0consider nedreapta cu mine lji rna irita acest I ucru. Am
impresia ca nu respir din pHn i am acumulat tristete ~i am 0furie tmpotriva
viefii. Sunt iritat de 0situatie pe care 0traiesc i I n care refuz sa imi asum
1 1 ~~ __ w I 1 I
Marele Dletlonar al Bo/JIar ~l A/eCflunilor - Cauzele sUbtile ale imbolniivirii 111
responsabilitatile, Aceasta infectle este mai grava decat 0bronsita simpla sau 0
pneumonie deoarece durerea interioara este mai profunda.
. Accept!., sa respir vtata altfel i cu 0atitudine diferita, plina de iubire si de
bucurie ..
151. BRUXI SM Vezi: DINfI [SCRA$NIT DIN DIN]'l:.]
152. BTS (BOLl TRANSMI SI BI LE SEXUAL) Veri: VENERICE (BOUH)
153. BUCAL (herpes ...) Vezi: HERPES [. ..BUCALJ
154. BUERGERI D [boala lui ...) Veri #: BRAT. FUMAT, INFLAMATIE, PICIOARE, sANGE-
C1RCULATIESANGUlN.A .
Boala lui Buerger. sau tromboangeita obliteranta este 0boala care implica
obstructia circulatiei sangelui in brate si picioare, cauzata de 0inflamatie a
peretelui vaselor de sange, Afecteaza mai ales arterele, dar poate afecta i venele.
Evclueaza spre leziuni cutanate i arnputari prin tromboza, Este 0boala foarte
rara sl poate fimortals, in cateva luni. Este 0boala genetics, care afecteaza mai
ales persoane din Europa centrala si fumatorli, Factorli iritanti din tigara sunt cei
care determina, de obicei aparitia bolii. I n acest caz, corpul imi indica faptul ca
incerc sa fiu insensibil fata de situatiile din viata mea (cand sunt afectate bratele)
si insensibil fata de evenimentele din viitor (cand este vorba despre picioare).
Vreau sa I I protejez peu nul dintre parinpi mei, de obicei, mama, de suferinta
provocata de anumite comportamente ale partenerului sau.
Acceptlv sa iau in considerare mesajul transmis de corpul meu i acceptlv
"s~vad mai dar in viata mea". Daca rna las de fumat, rna voi simtl mai bine.
15S. BUFEURI DE OODURA Vezi: MENOPAuzA
156. BURNE'I T(sindromullui ...) Vezi: BAurORI DE LAPTE [SINDROMUL ...j
157. BURNOUT SAU EPUlZARE Vezi $;:ASTENIE NERVOASA. DEPRESIE
Burnout se manifesta mai ales dupa abandonul unei lupte prin care voiam sa imi
exprim un ideal, dar nu am reusit, Timpul i energia consacrate acelui ideal sunt
atat de importante incat rna simt foarte epuizat i rna imbolnavesc. Simt un gol
interior profund, deoarece refuz 0situape in care vreau sa vad 0schimbare
adevarata, concreta ~i durabila, fie la.munea, fiein familie sau in relatia de cuplu.
.Sunt foarte perfectionist i devotat, vreau sa imi ating idealul Sau poate exista 0
parte din mine pe care nu 0accept Am impresia ca rna lupt cu toata lumea,
pentru_di mi se pare ca aceasta functioneaza contrar ateptarilor i convingerilor
I mele profunde. Este ca i cum a~vedea 0minciuna, 0ignoranfa i 0deUisare
colectiva, care imi afecteaza valorile fundamentale.
Decesa merg mai departe? Renunt, pentru caeste prea greu pentru mine.
10Boala lui Buerger: boala luiLeo Buerger, dupa numele primului medic care a descris-o
1--1-["-11--11; 1 ~ ~ ~
i
, J
112
;~'\
Jacques Martel
I
"r
::
Burnout apare frecvent laprofesori sl lainfirmiere, ca0reactie rata demediul de
lueru. -
Exista un sentiment de neputinta fata de realizarea unui ideal. Este 0forma de
eompulsie, pentru cavreau eu orice pre] sasehimb sistemul, eu ao atitudine mai
adaptata sa timpul actual. In acelasi timp, este Wosibil sa am 0dificultate de
adaptare la noile tehnologii, pe care Ie consider agresive. Daca am impresia ca
vreau sa salvez lumea, trebuie sa iml verific atitudinea, Incepand de acum.
Burnout este 'inacelasi timp 0afectiune, prin care fug de ceva. Mapot 'intreba:
"Deceanume vreau sa fug, prin faptul camuncesc peste limitele mele?" Imt este
teama saflusingur cumine lnsumi ? Sauamnevoie deun motiv, pentru anumai
fi inrelatie euun partener, care mi-adevenit insuportabil ?
Ce'incere sa demonstrez, in timp ce fug de frica de esec ? Nevoia mea de a fi
recunoscut si fricamea de afi critlcat rnaimping sa muncese tot mai rnulta, pana
cand ajung sa nu mai pot Simptomele unui burnout destul de clare: -oboseala
rnentala ~i fiziCa, energie _vitala scazuta, ganduri ineoerente! Astfel apare
epuizarea, urmata decalm~i odihna, pentru arna retncarca peplan energetic.
Acceptt" faptul canutrebuie saflupe placul tuturor. Esteun vis !Adevarata
realitate, este deasti cafactot cestiu'rriai bine i astfel imi regasesc seninatatea,
paceainterioara si iubirea adevarata,
158.. BURSITA Vezi ~i:ARTRlTA, BRA'[E [a[eqiuni ale".. ], COAn;. UMERI, INFLAMATIE,
GENUNCHI ..., TENDONULLUI MILE
Bursita, denumita ~i higroma este inflamajia bursei, de la nivelul articulatiilor
umarului, cotului, rotulei sau al tendonului lui Aehile. Bursa, care seamana cuun
sac mic, contine un lichid care reduce frictiunea la nivelul articulatiilor. Bursa
este eeacare asigura 0rniscare fluidasi gratioasa, Bursita esteIegata, frecvent de
mediul profesional. Indica 0frustrare sau 0iritare intensa, 0furie retinuta, fata
de 0situatie sau 0persoana, In cazul in care sunt afectate bratele, imi vine sa
"lovese" sau "sadau 0lovitura de picior, daca sunt afectate picioarele. G_andurile
mele sunt rigide ~i exista ceva cenu imt convine deloc! M-ainsaturat si, in loc sa
exprim ceea cetraiesc, imi retin emotiile, Este posibil sa gasesc cauza afectiunii,
- dad observ ce anume pot face i ce nu vreau sa fac cu bratul afectat Daca
durerea este pe partea stanga, este afectata latura afectiva, iar pepartea dreapta,
latura rationala. Madoare bratul, chiar dad rnaabtin salovesc -"ecineva. Trebuie
sa gasec un mod mai potrivit pentru a exprima ceea ce traiesc. Maintreb dad
viata mea mai are sens sau daca mai exista inca lucruri care imi plac sau din
contra, rna plictisesc foarte_tare'? Am 0stare de iritare. Sau chiaropot avea
impresia eli ceilalti profita de mine. Amdreptul sa fiu fericit? A~tept mult de la
~eilalti, dar trebuie faceusingur schimbarile pentru aavea eeea cevreau in viata.
Inloesarnasprijin pe ceilalti, aeceptt" saimi iauviata in maini, altfel voiramane
inaceasta stare de inerpe.
Caut cauza suferintei mele, sunt deschis ~i imi schimb atitudinea aeeeptandu-
mi!" sentimentele !}i emopile. Le pot transforma in iubire ~i in armonie, in
avantajul meu ~i pentru binele eelorlalp. Corpul meu imi transmite mesajul. sa
I'
Marele Dictionar al Boli/or ~iAfectiunilor - Cauzelesubtile ale imbofnrivirii
113
adopt 0atitudine mai pozitiva, pentru arna adapta la noile situatii, care apar in
viatamea. .
_159. BURTA SAU ABDOMEN Vezi ~i::BALONARE [. .. A ABDOMENULUI], INTESTINE
[AFECflUNI ALE ...]
Burta sau abdomenul este partea inferioara ~i anterioara a trunehiului uman,
care contine mai ales intestinele. Lafel caif!viata mea dezi cuzi, atunei cand rna
indop prearepede eu mancare, am"burta-plina", imi vine sa dorm ~i am0stare
dedisconfort. Trebuie sainvat saimi acord timp, sainghit fiecare situatie noua~i
sa rna adaptez la schimbarile care au loc in vlata mea, evitand astfel sa traiesc
nerabdare si frustrare. Deoarece in abdomen, in'pantece, se dezvolta copilul $i se
pregateste sa treaca -de la starea solitara la starea sociala, abdomenul
simbolizeaza relatiile. Toate diflcultatile din aceasta zona au Iegatura ..cu
.blocajele dintre mine ~i universul In care exist, acestea fiind exprimate prin
relatiile personale, care iml forrneaza realitatea. Daca traiesc 0 situatie
abominabilii sau lngrozitoare, burta mea va reactiona puternic, mai ales.atunci
cand rnasimt obligat sarnaaplec in fataeuivasi rnasimt umilit. Abdomenul este
tensionat atunci cand ma-simt-fragil, nu sunt sigur pe mine ~i cand amimpresia
casunt calcar in picioare. Este relaxat atunei cand sunt foarte lncantat de viata
mea~i nu maintereseaza cespun ceilalti.O afectiune laburta indica faptul caam
operceptie negativa asupra vietii si este posibil saam0ranchiuna, saimi fiegreu
sa integrez lucrurile noi, care mi-ar putea lmbunatati viata, Aceasta ranchluna
poate rezulta din sentimentul meu de neputinta fata de figura paterna din viata
l11ea,pe care 0consider dominanta. Amimpresia di trebuie sarna saerific sau ca
sunt manipulat.
Accept!" sa imi recunose gandurlle ~i sentimentele, prin intermediul
celorlalti $i in un-iversuldin jurul meu. Afectiunile dinzona abdomenului, unde li
au sediul intentia mea cea mai profunda si sentimentul meu fata de ceea ee este
bun sau rau in viata mea, imi transmit ceea ceseintampla Inviata mea interioara
i lanivelul emotiilor,
160. BULIMIA Vezi ~i:ANOREXIE, METIT, [EXCES DE ..~J, GREvrATE [EXCES DE ...]
Bulimia este 0boala compulsiva~.~n-evolen~~ontrolata deaabsorbi m~ncarea in
_~~n~tapmari, un dezechilibru riervos; deoarece suntintr-o reactie total afa~ade
~~ ..
Areacelea~i eauze interne ca~i anorexia ~i obezitatea. Mananein exces pentru a-
mi satisface complet dorintele siu pentru a regasi 0forma de iubire ~i de
afectiune (hrana simbolizeaza viata, iubirea i emotiile).lncere saumpJ u peplan
,.emotional un gol imens din mine; 0ura fat~rde mine (dezgust, dispret) atat de
mare, incat vreau sa umplu aeest gol eu oriee pret, prefer sa rna las dominat de
mancare (viata) in loc sa fiu deschis fata de viata, Neg 0parte din mine sau 0
~ittiape $i am 0suparare sau 0furie, peritru ca rna.'simt izolat, separat, respins.
.. Imi resping in totalitate eorpul, refuz satraiesc in aCeasta lume. Nli mai vieau sa
traiesc toate aceste frustrari i angoase. Imi este teama cavoi pierde eeea eeam
! ! , ~
1 1
114
'~'\
Jacques Martel
i simt 0nesiguranta, poate pentru carnasimt diferit de ceilalti. Nurnamai simt
capabil sa"musedin viata". Nuamtot ceeaeevreau sau nu imi stapanesc destul
de bine dorintele i emotiile. Vreau sa rna simt mai puternie decat mancarea,
dedit sentimentele ~i emotille mele. Prefer savomit in loc sa fiusanatos, pentru
di dispretuiesc profund.
Traiesc 0hartuire interioara insuportablla, ~vrea ca oamenii sa se apropie de
mine ~i sarnalas invadat de emotiile lor ~i de emotiile mele, dar, tn acelasi timp
rna deranjeaza foarte tare ~i vreau sa Iiresping imediat, pentru a nu fi atins in
intimitatea mea i pentru a-mi controla emotiile. Felul in care rna vad, eu sau
ceilalti, provoaca un conflict legat depropria mea identitate i imagine ape care 0
ofer ~i care, demulte orl, rna dezgusta, Cred di nu sunt bun de nimie si rnapierd
lnrnulttme, rna las tnghttit de multime i tmi convine acest lucru. In acelasi timp,
as vrea sa am locul meu, sa "am 0greutate", sa flu diferit! Traiesc 0depresie
profunda, 0disperare, 0angoasa, pe care incerc sa 0alin, 0frustrare pe care
tncerc sa 0compensez. A vrea sa lml valorizez imaginea de sine: as vrea ca
aceasta sa fie perfectal Bulimia este strans legata de mama (sursa vietii), de
latura materna ~i de creatie. Oare sunt tn reactie, in relatie cu mama mea? Am
sentimentul caamfost controlat ln copilarie, iar acum, prin bulimie, vreau safug
de mama mea, sa0neutralizez (insens metafizic) sau sa parasesc aceasta lume?
Sau rna bucur sa rna port astfel? Este posibil ca atunci cand eram bebelus, sa fi
trait etapa de dupa alaptare, ca pe un abandon? Casi cum as fi fost smuls de
langa mama mea? in acest caz, am impresia ea "voi muri de foame", de unde
provine nevoia de amanca cantltati enorme de alimente, pentru aumple golul i
pentru a-mi micsora stresuL Masimt pierdut si lamila "pradatorilor". Dacasunt
bulimic trebuie safiudeschis fatadeiubire.
Necesitatea de a acceptalv faptul di am ceva de tnteles din aceasta stare
depresiva rnaconduce spre iubire i tnvat sarnaiubesc si sa'maaccept mal mult,
ca fiind un canal prin care circula energia divina, Traiesc pe pamant pentru a
tndeplini 0misiune ratademine, cumama meai cucei pecare Iiiubesc. Decesa
nu apreciez frumusetea universului ? imi accept corpul aaCumeste, ego-ul i
limitele lui, primesc mancarea cape un dar divinoAccept!., iubirea pentru mine
i pentru ceilalp i descopar bucuriile deatrai peaceasta Iume. Astaeste tot.
161. BURTA (durere de...) Vezi: DUREREDEBURTA
162. BUZE
Buzele, pot semnifica deschiderea sau inchiderea spiritului, ceea cevreau sau
nu vreau sa spun. Pot percepe tensiune, ingrijorare, suparare sau frica, prin
craparea sau uscarea buzelor. 8uzele pot fidirnoase, daca ambucurie, pIacere ~i
iubire in inima", sau sub~iri, atunci dind sunt mai re~inut i chiar rigid fa~ade
dorintele ~i placerile viepi. In cazul unei femei, labiile - buzele vaginului indica
repercusiuni cauzate de aceJ eai tulburari, doar ca este mult mai probabil ca
oriceafectiune aacestora safielegata de exprimarea sexualitapi sau afeminita~ii.
ji.
iii
I'
!
!
'I
J
1 1 "
, ~-
Marele Diet/Dnar al Boli/Dr ji A/eel'unilor - Cauzele subtile ale imbolnaviril
115
Buza Infertoara reprezinta latura mea mascullna, ratlonala, ranunea ~i
buza superloara reprezfnta partea mea feminina, receptiva, emottonala.
Starea ~i forma buzelor indica dad sunt deschis fata de ceilalti, dad angoasele
rnelernarod, tara satmi dau seama. Amtendinta dea-mi "strange buzele" atunci
dind rnaindoiesc dejudecata ~i de opinia celorlalti ?Sau, mai degraba, lml "muse
buzele" deoarece nu amdestula tncredere in propria mea judecata, in bunul meu
simt ? Este posibil sa tratesc un conflict interior fata de senzualitatea mea, de
locul pe care i-l acord ln viata mea. Daca am 0dificultate tn a-mi face pe plac,
buzele melevor fi afectate. Dacaprimesc un sarut nedorit, daca trebuie sa"suflu
infiola" (pentru testul dealcoolemie), daca amimpresia casunt tradat de cineva
apropiat (sarutul lui Iuda], buzele melevor fi afectate. in acest caz, amimpresia
capersoana care reprezinta autoritatea, abuzeaza deputerea sa.
Acceptlv sa tmi exprim sentimentele, atat pe cele negative, daca sunt
nemultumit (dad nu, buzele mele se pot umfla], cat i pe cele pozitive, precum
cornplimente, 'afectiunea mea, aprecierea etc. deoarece cu buzele, pot saruta i
imi pot arata dragostea fa~ade cei pe care Iiiubesc. Ma simt in siguranta i
indraznesc saspun ~i saarat cinesunt cuadevarat,
163. BUZE USCATE, CRAPATE
Am buzele uscate atunci cand resimt 0oboseala mare, rand rnasimt singur, cand
sunt lngrijorat sau regret caamspus ceva 8ucuria mea de atrai dispare i simt
foarte putina placere in eomunicarea cu ceilalti, Nu tmi mai pot impartai
emotiile cu ceilaltl sau cupartenerul deviata. Aceasta pierdere abucuriei este si
mal mare, dacabuzele sangereaza, Dacaambuzele crapate, rnaIntreb care este
"divizarea" pe care amlasat-o sa apara in interiorul meu. Poate fi yorba despre 0
prapastie dintre lumea mea reala si ceaimaginara, Vreau saraman tn turnul meu
defildes, pentru anu fi ranit.
Buzele crapate se pot manifesta in cazul unui eopil ai carui parinti s-au separat
~i care are nevoie de tandrete, Mi-amcreat 0Iume plina de fantezie si de iluzii,
care rna ajuta sa evit emotiile negative, "fantomele" care imi controleaza viata.
Fac compromisuri, incerc sa imi indulcesc via~a, dar m-am saturat de toate
acestea.
Accept!., sa fiu in contact cu realitatea i cu oamenii din jurul meu. imi
imbunatatesc comunicarea cuceilalti i "imbrap$ez viata" eumai multa iubire. in
IDesatraiesc in trecut sau in viitor, invat sa apreciez momentul prezent, Intrand
in contact cu eeea ce sunt i cu ceilalti, nu voi mai avea nevoie sa traiesc tn
irnaginar. Unind ceea ce era divizat tnainte, buzele mele revin laviata i tntr-o
stare perfecta.
J : "I I 1 1 1 1 ,--., .~] 1 1
' ! I
i
116
"."\
Jacques Martel
c
164. CAECUM Vezi: APENDlCITA
165. CALCANEUM Vezi: WOO
166. CALCULI (ingeneral) Vezi $i: CALCULl/BILlARljRENALI
Calculul este 0concretiune de forma unei pietricele care se formeaza prin
precipitarea anumitori componente (caleiu, colesterol) din bila sau din urina,
Calculul este acumularea (sau .adunarea"} ideilor false, apetrificarii in pozitia de
retragere sau defrustrare, aconceptiilor eronate despre realitate, ceea ceopoate fi
ilustrat prin expresia "a face' 0eroare de calcul", De asemeriea, poate fi yorba
despre emotil si de sentimente refulate, de 0concentratie de ganduri, asemenea
unei mase de energie care se solidifica ~i.se cristallzeaza pana cand formeaza
pietre foarte dure in organul in care se manifesta cauza bolii, Apare atunci cand
te sirnti inferior celorlalti, cultivi supararile i ai un gust amar legat de viata.
I ncapatanarea de care dai dovada te deterrnina sa te indepartezi de adevaratele
tale nevol, Ai senzatia di iti este lncalcat "teritoriul".
Accept! ' tsaamincredere inviata si stiu di pot conta peputerea mea divtna,
care rnava ajuta savad evenimentele cu 0mai mare deschidere aspiritului ~i I n
deplina slguranta,
167. CALCULI BI LI ARI SAU LI TI AZA BI LI ARA Vezi: FlCAT (DURERE DE FlCAT),
SPLlNA "
Calculul biliar este format, in general, din unul sau mai multe depozite de
colesterol sau de calcar. I n limbaj popular sefoloseste expresia "aavea pietre la
ficat". Calculul este I nsa labila. Acest lichid secretat de ficat foloseste la digestia
alimentelor. Bilaeste pastrata in vezica biliara, iar calculul format (poate fi unul
mai mare sau mai multi, de dimensiuni mai mici) se formeaza in aceeasi vezica.
Bilaeste amara, vascoasa ~i arata amaraciunea interioara, durerea, agresivitatea,
insensibilitatea, resentimentul, frustrarea sau nernultumirea pe care I esimt fata
de mine insuml sau rata de una sau mai multe persoane. Calculi! reprezinta 0
durere mai profunda decat simple simptome lanivelul splinei, al ficatului sau al
vezicii biliare. Este 0energie solidificata, cristalizata sub forma unor pietricele,
provenind din ganduri foarte dure, pUne de' furie, de amaraciune, de invidie
~i chiar degelozie, care au fost intrepnute ~i acumulate de-a lungul anilor. Poate
fi yorba ~i despre un talent, 0forta, pe care nu amvrut niciodata sa 0folosesc
deoarece rna simteam vulnerabil, inferior, insuficient de hun. Acumulez fOrJ :ele
meleinterioare, in loc sa I efolosesc. Simt furie, dar aceasta furie este indreptata
impotriva mea, deoarece, in sinea mea, imi cunosc capacitaple. Amdecis sa rna
ascund, pentru a rna apara de lome exterioara. Maferesc de judecata celorlalti.
MOTeleDictionar 01Bali/aT ~IAfectiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavir;;
117
Calculii pot fi "ascunsi" de mult timp, iar 0ernotie brusca ~i violenta I i poate face
sase manifeste "constient" prin dureri intense. Adeseori, pot insemna faptul di,
sunt decis samerg inainte, sa deschid usile, dar exista ceva care rna tmpledlca,
rnalimiteaza sau rnasufoca, iar actiunile mele sunt determinate de frlca. Atunci
devin frustrat, am atitudini "amare" ~i iritante fata de ceilalti, nu reusesc sa rna
decid, deoarece nu amcuraj, iar fortele mele interioare sunt prost canalizate. Nu
imi stapanesc propria persoana, Din aceasta cauza am calculi biliari. Cinei'mi
mfluenteaza viata? Sunt prea orgolios? Care sunt datoriile din treeut (de ordin
material, emotional sau spiritual) pe care leamdeplatlt, dar pe care I e-amuitat
sau peeare amomisin mod voluntar saledau i'napoi?
, Chiar dad. calculii sunt manifestarea unei vietl dure, trebuie sa accept! .sa
rna' eliberez de trecut si sa am 0atitudine ~i gandurl mai blande, 0noua
deschldere spre viata, lasand deoparte trecutul, sentimentele lndepartate ~i
veehile emotii amare si astfel sa ajung sa traiesc iubirea veritabila, I mi acord
dreptul dea-mi indeplini propriile melenevoi, chiar daca acest lucru lnseamna sa
lespun nu celorlalti. Procesul de acceptare !.la nivelul I ntmliv rna va ajuta sa
yad mai dar inviata ~i sadescopar mai bine drumul care imi vaameliora situatia.
I mi las toate talentele sa se dezvolte cu blandete si astfel rna pot implini pe
deplin. '
168. CALCULI RENALI SAU LI TI AZA RENALA Vezi $i:'R1NICHl
Calculii renalt, denumiti ~i pietre la rlnlchtau legatura eu rinichii, care sunt
sediul fricil, Reprezinta formatiuni de pietre sau de cristale pr6venind din
, cantitatile abundente de sare, calciu, oxalati !li acid uric. Addul uric reprezinta
emotil vechi, ce trebuie evacuate. Calculii se pot forma in parti diferite ale
sistemului urinar. Reprezinta 0masa de energie solidiflcata, creata din ganduri,
frici, ernotii si sentimente agresive fata de cineva sau fata de 0situatie, Rinichiul
fiindun filtru al emotiilor si deseurilor corpului, abundenta sarurilor deadd uric
indica0cantitate mare desentimente agresive solidificate, retinute de mult timp.
"Traiesc frustrari si sentimente agresive in relatille mele, de atat de mult timp,
lncat atentia mea s-afixat pe acestea", Viatamea afectiva este un esec si lrnl spun
d'i fericirea este doar pentru altii, 0persoana echillbrata are "rinichii puternici",
,dar exista diverse trasaturi de caracter care pot cauza calculi: sunt foarte
'autoritar, adeseori extrem deautoritar, foarte sever fata de mine insumi ~i fata
de cellalti, iau deciziile si fac alegerile fiind in "reactie" la ceva, raman foarte
aneorat in trecut, imi lipsesc vointa ~i increderea. Sunt foarte drastic in opiniile ~i
inalegerile mele. Calculii renaH imi)licaadeseori un conflict interior intre vointa
mea ~i deciziile mele, care determina un exces de autoritarism: deoarece ~a
r consider slab ~i imi este frica, imi "mobilizez" toate fortele disponibile, in acela~i
loc pentru a indeplini anumite sardni, iar dupa treeerea' perioadei de stres,
aceasta concentrare se intarete ~i formeaza calculi. Mi-am reprimat intreaga
spontaneitate, care s-a intarit, pentru a trai in functie de ceilalti. Totul este
calculat, planificat din avans pentru a evita surprizele i pentru a-mi oferi un
sentimente decontrol asupra vietii mele. Existadeci un "eu", care este una dintre
118
. . . .'\
Jacques Martel
personalitatile mele, care traieste in societate i exista un alt "eu", care traieste
ascuns intr-un dulap i este format din toate aceste emotii pe care le reprim.
Energiile mele creative ~i agresivitatea se acumuleaza in acelasi timp, Toate
cuvintele nerostite care eel'sa iasa afara, sa se exprime i care sunt retinute, se
transforma in calculi renali. Amimpresia casunt supravegheat sl catrebuie sa
fiuin garda, infiecare moment. Amtendlnta satraiesc izolat i rnasimt incapabil
sacomunic sau vinovat, Imi Interzic multe lucruri. Ii las peceilalti sarnainvadeze
sausaimi invadeze viata ~i nupot delimita ceeaceimi apartine,
. Accept! "I saimi regasesc 0anumita pace interioara i vreau sa nu mai am
calculi. Ar trebui sa nu mai insist atat de mult pe anumite situatit conflictuale ~i
pe anumite probleme, deoarece, daca voi continua astfel, rna irnpiedic sa merg
mai departe. Trebuie sa le rezolv definitiv, sa vad viitorul cu calm$i deschidere.
Este vorba despre constiinta si atitudine. Traiesc intr-un mod spontan, ca un
copil, iar viata meavafi plina defericire i desurprize.
169. CALOZITATE Vez1: PIEI4 PIC/OARE -CALUS $1 BATATURl
170. CALVITIE Vezi:PAR-CALVITIE
171. CANAL CARPIAN (sindromul . . . ) Vezi: CRAMPA SCRJITORULUI
172. CANCER (in general) Vezi #:TUMORA (TUMORJ)
Cancerul (denumit $i tumora mallgna] este una dintre cele mai raspandite boli
ale seeolului XX. Se dezvolta eelule anormale, canceroase. Sistemul imunitar,
care BUmai recunoaste celulele' sanatoase de cele bolnave nu reactioneaza in
prezenta acestora, Iar celulele nesanatoase se' raspandesc eu vlteza in corp.
Oamenii pot avea celule preeanceroase in organism, dar sistemul imunitar, adica
sistemul natural de aparare din corpul nostru, leanihileaza inainte caacestea sa
devinacanceroase. Deoarece aceste celulesedezvolta intr-un mod incontrolabilu
si raraineetare pot dauna functionarii unui organ sau aunui tesut, putand astfel
sa afecteze partile vitale ale organismului. Cand aceste celule invadeaza diverse
parti alecorpului, vorbim despre cancer generalizat
1Z
.
Cancerul este in primul rand legat de emopi refulate, de resentimente
profunde, care dateaza uneori de mult timp, fata de ceva sau de 0situatie care
rna tulbura inca $i astazi ~i fata de care nu am indrclznit niciodata sa imi
exprim sentimentele profunde. Adeseori exista 0legatura cu unul sau mai
multe aspecte ale vietii mele de cuplu. Chiar dadi cancerul se poate dedana
foarte repede, in urma unui divort dificil, a pierderii unui loc de munra, a
llConfonn studiilor doctorulul Ryke Geerd Hamer, cancerul' este dezvoltarea celulelor speclalizate , i
organizate provenite dintr-un program special emis de aei~r ca raspuns la un suprastres psihologic '. u
12 Cancer generalizat: in cazurile de cancer generahzat, este vorba mal ales de metastaze, adlca celule
canceroase care provin din alte zone ale corpulul, fUnd transportate prin sange sau. limfa. E xista putine referin~
despre aceastii ipoteza a celulelor canceroase care pot fi transportate dintr-un Ioe In altul. Ar putea fi yorba mal
degraba de faptul di, primul cancer, care provenea dintr-un conflict s-a manifestat ~ a pus in evide~!a un alt conflict~
care la rimdul sau a provocat un alt cancer ~i a!ja mal departe, Un stres foarte putemic poate ahmenta un altul ~I
astfel sa manifeste alt cancer. .
,
~..- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~
, 1 , ,
Marele Dletlonar alBoli/or ~IAfectiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavirii
119
pierderii unei flinte dragi etc. de obicei, este rezultatul mai multor ani de conflict
interior, de culpabllltate, de rani, de supararl inconsolabile, de . ranchluna,
deura, de confuzie si de tensiune, care rnarod. Traiesc disperare, respingere
de sine, rnasimt nenorocltu, Mamacina rnereu acelasi sentiment de esec, Ceea
ceselntampla in exterior este doar reflectarea aceea ceselntampla in interiorul
meu, fiinta umaria fiind reprezentata de celula i mediul de viata, iar socletatea,
prin tesuturi, In rnajoritatea cazurilor, daca sufar de cancer, sunt 0persoana
iubitoare, devotata, plina de atentie si debunatate fatadeceilalti, foarte sensibila,
care seamana iubire i fericire In jurul sau. In tot acest timp, emotille mele
personale sunt refulate foarte adanc Inmine. Imi gasesc alinare si satisfactie in
exteriorul meu, nu in interior, deoarece amun respect de sine foarte scazut, In
timp cernaoeup detoata Iumea, imi las la 0parte nevoile personale. Masimt
neputincios in a-mi schirnba viata, Aceasta neputinta provine din faptul di am
impresia de anu avea nicio putere asupra vietl! mele. Lasaceasta putere in grija
unei autoritati mai mari decat mine, din exteriorul meu. Numai sunt Incontact eu
corpul meu i cu emotiile mele. Sunt pierdut deoarece nu rna definesc decat prin
intermediul celorlalti. Nu mai am nicio identitate. Amdevenit un strain fata de
mineinsumi. Irni cedez locul celorlalti, imi las la0parte celulele sanatoase, care
reprezinta identitatea mea ~i care sunt lnlocuite de celule stralne, care nu i~i au
'. Iocul in corpul meu. Dar, deoarece binele celor din jurul meu este deasupra
binelui meu, decid ca eu nu valorez nimic $i ca Ii pot lasa pe ceilalti sa. rna
invadeze. Evitsalmi iauviata inmain! $i rnaconsider incapabil deacest lucru.
Deoarece mi se pare ca viata nu lmi mai aduce nimic, rna predau l1inu mai am
pofta de a trai, La ce bun sa lupt? Dad traiesc multe emotil puternice, ura,
. culpabilitate, respingere, voi fi intr-o reactie foarte puternlca, Iafel cai celula,
Celulele mele sanatoase se intorc impotrlva mea ~i celulele bolnave preiau
controlul. Mavoi simti chiar responsabil deproblemele i de suferintele celorlalti
i ~ivreau sa rna autodistrug. . ,.
Celulele canceroase traiesc in izolare, la fel ca mine, eel care vrea sa se retr'aga
Insine in fata unei situalii pe care imi este foarte greu sa 0accept! "I: vorbesc
foarte putin despre ea, imi refulez emopile care rna otravesc. "Ii port pica vietH"
este prea nedreapta. J oe rolul "victimei" viepi ~i devin repede "Victima"
c~ncerului. Deobicei, "ura" fala de cinevasau fa~ade 0situatie rna"varoade pe
interior" ~i va determina celulele sa se autodistruga. Aceasta ura este foarte
adanc lngropata in mine $i de obicei nu sunt contient de existenta ei. Este
ascunsa in spatele matii mele de "persoana buna". Corpul meu se descompune
incet deoarece $i sufletul meu se descompune: am nevoie sa imi 'implinesc
dorintele, in loc sa Ie fac pe plac celorlalti. Trebuie sa Imi ofer bucurii, "mid
'plaeeri". Am acumulat resentimente, conflicte interioare, culpabilitate,
. autorespingere fata de mine 'insumi, deoarece am actionat mereu raportat la
ceilalti $i nu in funcpe de ceea ce yreau eu. Rabdarea exemplara de care dau
'. ,dovada este insopta de un slab respect de sine. Evit sa irni acord dragoste $i
13infrancezii cancra - nefericit, cu un respect de sine foarte sciizul
-w . - . . . . _ )' . . . -T 1 'I 1 :J 1 1" 1 '; 1 i 1 _
120
.... x,
. Jacques Martel
respect, deoarece cred ca nu le merit. Vointa mea de a trai devine aproape
inexistenta, Ma simt inutil. "La ce bun sa mai traiesc? Este modul meu de a
incheia socotelile cu vlata, Ma. autodistrug i este de fapt, 0slnucidere
deghizata, Am impresia eli "mi-arn ratat": viata, pe care 0consider un esec.
Moartea mi se poate parea, chiar dad inconstient, mai frumoasa dedit viata pe
care 0due, Amnevoie saredefinesc cinesunt cuadevarat ln.loc sarnaidentific cu
imaginea pe care ceilalti vreau caeu sa0proiectez. Amnevoie sa dau masca la0
parte. Poate fi un demers dificil pentru moment, dar este esential pentru a-mi
redobandi controlul asupra vietii mele. Voi descoperi di amtot curajul sl toata
forta necesare pentru a-mi indeplini toate visele. Partea corpului care a fost
atinsa de cancer lmt dezvaluie natura problemei sau problemelor mele: imi arata
ce program mental sau ce atitudini trebuie sa adopt pentru a face boaia sa
dispara.
Trebuie sa reintru in contact cu "eul" meu interior sl sa:ma accept !.,
asa cum sunt, eucalitatile, cudefectele, cuputerea si euslabiciunile mele. Accept
!.,salasla0parte vechile atitudini i obiceiuri morale. Acceptarea !.,bolii este
esentiala pentru caapoi sapot Iupta. Dacarefuz saacceptlv boala, cumvoi putea
saovindec?
Accept !., sa reiau contactul cu acea parte din mine de care m-am
deconectat, pentru a reintra in contactcu viata mea. lmi deschid inima ., ~i
devin consttent de tot ceea ceimi poate aduce viata si cat de mult facparte din
viata mea. Chiar daca, initial cancerul pare a avea rolul negativ, al dusmanului,
imi dau seama ca este un catalizator pentru a rna determina sa aduc schimbari
majore in viata mea. Faptul de a primi un tratament natural pentru vindecare,
masaje sau orice alte tehnici cucarernasimt bine, vaavea un efect dearmonizare
i rna va ajuta sa imi deschld constttnta in fata tuturor minunilor vietii si a
frumusetli dinjurul meu, lucru carevalntari astfel sistemul meu imunitar.
Accept !., sa linistesc ernotlile pe care Ie am in mine. imi reiau controlul
asupra propriei mele vieti, Dear eu stiu ceea ce este bun pentru mine! Doar eu
pot decide sa rna vindec... Accept !., sa rna pot vindeca deoarece am' multe
lucruri de indeplinit, multe vise de realizat. Accept !., sa traiesc in prezent,
acceptandu-mi trecutul, ca pe 0perioada de pregatire pentru arna descoperi,
pentru ati cine sunt cuadevarat. Lasand sa curga viata din mine, celulele mele
vor fi bine hranite i Ievor inlocui peceledecare nu mai amnevoie.
173. CANCERAL ALUNITEI Vezi: PIELE -MELANOM MALIGN
174. CANCERAL BRONHIILOR Vezi ~;: BRONHH - BRON$ITA .
175. CANCERAL COLONULill Vezi ~i:INTESTIN [DURERE DE...IICONSrIPATIE
Colonul este 0parte aintestinului'gros in care sedigera alimentele. Elimina'ceea
ceeste considerat inutil sau murdar decatre corpul meu. Maajuta salas deoparte
ceea ce nu mai este bun pentru mine, sa trec mai departe. Fricile, mai ales cele
legate de viata materiala sau de bani afecteaza colonul. Se spune di este una
I 1 ~ ~ 1 l T in--l-"l" l' '11"1' 1 ~ ~ T ~ : ~ -: ~ 1 1 I. _
Marele Diet/onar al Bolilor i A/eetiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavirii 121
dintre cele mai raspandite forme de cancer in America de Nord, din cauza
consumului excesiv decarne, de raina raflnata, de zaharuri, Aceste alimente sunt
, greu de digerat si de asimilat. Totusi, existasi alte cauze: cautarea continua a
satisfactiilor, a placerilor, a dortntelor materiale, aferente unor start psihice,
emoponale si mentale pe care Ie traiesc in fiecare zi [impreuna eu angoase,
anxietate etc) reprezinta principala cauza adezordinii alimentare sau digestive.
Nuprea simt bucurie interioara, sunt mai mult sau mai putin satisfacut de viata
meaasa cumeste acum. Masimt murdarit deun anumit aspect dinmine. Mananc
~i lmi refulez emotiile: este mai usor i nevoile mele sunt implinite mult mai
- repede. 0separare sau un divert pot favoriza dezvoltarea acestui tip de cancer
deoarece pot determina un soc emotional puternic in care nu pot digera acea
situatie. Aleg 0forma de recompensa care imi este foarte la lndemana. Caut 0
anumita satisfactie i imi place sa0regasesc in mancarea grasa si grea. Cancerul
de colon poate. avea cauze asemanatoare eu cele ale constipatiei. dar cu un
factor emotional mult mai puternic i rnai profund: este yorba probabil de 0
nevoie de a da drumul, de a lasa lucruriIe libere. Trebuie sa rna intreb care
estesituatia pe care nu amdigerat-o inca sau pe care nu vreau sa0admit i care
rnadetermina sa amresentimente. Dinacest punet de vedere, este cai cumnu
as vrea sa 0asimilez in realitatea mea. Sunt foarte contrariat de acest lucru.
Percep aceasta sttuatie cape 0porcarie, 0actiune dezgustatoare, abominabila,
Nupot sa tree mai departe, sa intorc pagina. E,ca i cum as filipit de.acea
situatie (*inllmba franceza colle, Upit). Lamodul general, atunci candoeste afectat
, coionul superior exista 0legatura eu parintii sau superiorii. Colonul mediu
impllca relatiile colaterale: surori, frati, veri: in, mediul profesional, este yorba
despre 'colegil care au acelasi nivel de raspundere ca si mine. CoIonuI inferior
are legatura cu relatiile cu copiii sau, in mediul profesional, subalternil, In cazul
constipatiei, este yorba despre energiile i ernotiile care ies lasuprafata, in timp
ce,incazul cancerului de colon, este yorba despreenergiile i emotiile situate in
.adancime, Deaceea, chiar daca intestinele melefunctioneaza normal pot dezvolta
un cancer de colon. Intestinele facceea cepot pentru arnapastra sanatos si am
datoria dealerespecta, pastrandu-le sanatoase cat mai mult timp posibil.
, Accept 1" sa fiu mai deschis in fatabucuriilor vietii i exprim emotiile care
.fac parte din viata mea! incep sa practic diverse forme de relaxare fizica ~i
interioara, 'care rna pot ajuta sa imi acord timpul necesar pentru a trai 0
_'existenta mai echilibrata.
176. CANCER LA ESOFAG Veri: ESOFAG
,177. CANCER LA FARINGE Vezi: GAT - FARINGE
178. CANCER LA FICATVezi: FICAT [DURERE DE ...}
179. CANCER AL GANGLIONILOR (al sistemului Iimfatic) Vezi: ADENITA,
ADENOPATIE. GANGliON [ UMFATlC}
122
Jacques Martel
Sistemul limfatic exista in corp in paralel cu sistemul sanguin. Transports un
lichid albicios i opac, precum laptele diluat, numit limfa, Deoarece limfa.contine
proteine i limfocite (globule albe), aceasta joaca un rol important in procesul de
imunitate i de aparare al organismului. SistemuI limfatic este legat direct de
emotii, de partea afectiva. Ganglionii folosesc Ia filtrarea limfei de impuritati,
camlaofel carinichii, ficatul, splina, pentru sistemul sanguin. Astfel, un cancer al
ganglionilor indica prezenta unor frici puternice, a culpabilitatii si a disperarli
legate de ernotille din plan amoros i sexual. Chiar dad. in prezent am 0viata
amoroasa armonioasa, este posibil ca anumite deceptii profunde sa iasa la
suprafata prin aceasta forma de cancer. Imi caut un loc Incare sarnaadapostesc
fnsigurantii. Cred c a singurul mod de a faceacest lucru este acela de aapartine
unui grup, chiar si in detrimentul relatiei decuplu.
Trebuie sa acceptjv di totul poate avea loc in Interlorul. meu, lasand sa
circule viata, precum apa tntr-un rau, in armonie si iubire si ocupandu-rna de
copilul meu interior ranit, Astfel imi regasesc sentimentul de. siguranta in
interiorul meu. Stiu casunt aparat tot timpul i di nu imi rarnane decat sa.rnalas
eondus decurentul vietii,
180. CANCER L A GAT Vezi $;:G A T - FA RING E
181. CANCER AL GURII
Cancerul gurii poate fi situat la nivelul cerului gurii, al buzelor, al limbii, al
gingiilor sau al palatului. Asa cum pielea reprezinta linia de dernarcatie dintre
exterior si interior, gura este poarta de intrare, vestibulul dintre ceea ce intra
(aer, hrana, lichide) sl ceea ce iese (aer, vorbe care transports emotli]. Este
posibil sa fiu 0persoana despre care se spune ca "ii mananca apropiatii" (care
vorbeste pe la spatele oamenilor). Pot avea sentimente distructive fata de mine
lnsumi sau fatadeuna sau mai multe persoane, lucru care rnafacesaspun "osa-l
mananc !" cu sensul de ranchiuna, ii doresc raul acelei persoane sau moartea,
intr-un anumit sens. Golul meu interior imens imi amplifidi dificultatea de a fie
eu insumi, 0fiinta autonoma care se bucura de viata, Ma simt indepartat de
oameni, atat pe plan fizic cat $i emotional. Nu mai suport raceala din existenta
mea.
Accept Iv faptul ca am0mare nevoie de alasa sa intre in mine sentimente
deiubire si dealeexprima fata decei dinjurul meu si fata demine, spunandu-mi
vorbe deiubire. Accept! "placerile vietii.
182. CANCER AL INTESTINUL UI (in general) Vezi $i: CA NCER IA COLON. INT EST INE
[DURERE DE ...J/ COLON/ INfEST IN SUBT IRE
Acest cancer segasete deobicei lanivelul partii intestinuIui numita colon. Cand
am0astfel de boala trebuie saimi pun intrebarea: ceanume nu sunt capabil sa
diger i cinebIocheaza digestia aeelui lucru . Poate fi yorba despre un cuvant
care mi-afost adresat, pe care n consider rau sau poate fi yorba despre 0actiune
care mi se pare nedreapta i inaceeptabila. Bucata aceea este amt de greu de
I : ~
i . I ' I , I .
I ! _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ,, 111 ' I I "J 1 "' ... ; ~ ! ~ ! ' ~
Marefe Dictionor al Boli/ or i Afecfiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavirii 123
inghitit Incat nu mai stiu daca voi reusi Sa0diger. Deasemenea, pot trai 0frica
foarte mare i sarnaintreb tot timpul dad amdestula mancare in frigider . lmi
este teama ca voi muri de foame, din lipsa de alimente. Am0angoasa teribila,
deoareee rna simt neputincios in anumite situatii, Maaga] de anumite persoane,
idei, emotii, din teama de necunoscut, desi as vrea atat de mult sa scap detoate
aceastea!
.Indiferent de situatie acceptlv sa dezvolt 0atitudine mai pozitiva, stiind ca
viata vrea ceea ce este mai bun pentru mine i ca acceptl.v sa traiesc in
abundenta. Invat, de asernenea, sa i i iert pe cei care mi-au spus sau mi-au facut
cevaceimi este greu sa diger. Exprimfatadeacea persoana ceea cesimt pentru a
readuee armonie in acea situatie, Elimin ranchiuna din viata mea $i 0inlocuiesc
cuintelegere sl desehidere aspiritului.
183. CANCER L A INTESTINUL SUBTIRE Vezi: INT EST INULSUBT IRE [DURERE IA ...J
184. CANCER L A L ARINGE Vezi: FUMA T , G A T [DURERE DE ]
Cancerul Ialaringe este numit $i cancerul fumatorilor, Cand0tumora maligna se
instaleaza pe peretele laringelui, acest lucru tnseamna di simt 0mare nevoie de
a-mi exprima durerea interioara, A avea nevoie sa urlu in fata lumii lntregl
drama interioara pe care 0traiesc, dar imi este frica sa tmi exprim suferinta.
Exista0persoana sau 0sltuatie care rnaimpledica sa rna exprim, care tmi pune
frona? Poate imi spun dt: "Fac bine ca fnchid suferinta fnmine, deoarece nu ar
duce fa nimic sa vorbesc despre ear Acest lucru rna determlna sa rna inchid Ia
nivel emotional, nu mai pot! Amimpresia easeprabuseste totuI i as vrea sarna
enervez, dar nu lndraznesc. Nu rna simt respectat pentru ceea ce sunt. lrni este
teama de emotiile mele cele mai profunde. Evit sa rna privesc in fata. [oc rolul
victimei, i i las pe ceilalti saimi controleze lumea, spatiul meu vital. Vreau atatde
muIt ca viata mea sa fie pazita! L as cu usurlnta autoritatea mea personala 'in
mainile altei persoane sau aunui sistem dn afara mea, Revolta si furia fac parte
dinalimentatia mea zilnica,
Accept !., sa lmi ocup locul i sa exprim ceea ee reprezinta pentru mine
adevarul, Acest Iucru rna va ajuta sa-mi injeleg 10cul pe care 11ocup in mediul
meui in Univers.
185. CANCER L A L IMaA Vez;:ALCOOUSM, RlMAT
Chiar dadi seadmite faptul ca, cancerulla limba poate fi favorizat defumat i de
alcooI, acesta provine dintr-un profund sentiment de disperare care
inseamna di nu mai am pofta de viata. Mai mult, este posibil sa nu exprim
r acest lucru i sa refulez emopile in interioruI meu. Alcoolismul i tabagismuI nu
sunt decat factorii care amplifica sentimentele pe care Ietraiesc: prin alcool imi
ingrop sentimentele, iar prin fumat creez un ecran in fata acelor emotii, pe care
riuvreau saIevad. Deoarece limba este organul eucare testez mancarea, inainte
. dea0mesteca cudintii, daea amcancer lalimba, este bine sarnaintreb daca, in
'sens figurativ, am impresia ca nu sunt capabil sa apuc bucata de hrana .
, - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
124
,. .\
" Jacques Martel
Consider ceeaceapuc cafiindcevavital pentru mine. Poate fi vorba despre unloc
demunca, despre mancare, despre 0noua relatie etc. Situatia pe care 0traiesc.ma
facesalnnebunescl Amimpresia cavoi exploda !Amatat demulte emotii prinse
in interiorul meu..: Amnevole sa gasesc in afara mea 0forta, cand de,fapt, acea
forta se aflain Interiorulmeu. Macontrolez perfect, deoarece simt 0nesiguranta
foarte mare. Am0ranchiuna atat demare, demulte ori impotriva mea, deoarece
mi-am inchis trapa prea repede. Cand cancerul este situat pe marginea
limbii, unde este in,contact cu dintii, este posibil sa vreau safac bucati ceva
saupe cineva, cenupot lnghiti .
Accept t"saimi recapat gustul pentru viara, saimi cresc respectul desine si
invat saImi exprim emotiile. Astfel voi descoperi toata frumusetea pe care mi-o
ofera viata, Tree laactiune si caut ceea ceamnevoie, deoarece merit! Accept t"
faptul capot trai neputinta, deoarece nu ii controlez pe ceilaltl, ci doar pe mine.
Candacceptlv acest lucru, este usor sa reintru in contact cuforta mea interioara
~i atunci imi pot crea viata asacumsimt! , '
-186. CANCER LAMANDIBULA Veri: MANDIBULA [DURERE DE...}
187. CANCER LA OASE vezt: OASE [CANCERLA OASE }
188. CANCER LAOVARE Vezi: OVARE[DURERE DE }
189. CANCER LA PANCREAS Vezi: PANCREAS [DURERE DE...} ,
190~CANCERAL PIELII ,Veri: PIELE- MELANOM MALIGN
191. CANCER LAPIEPT Vez;: CANCERLAsAN
192. CANCER LA pLAMANI V~i ~i: BRO;HH- BRON$ITA. FUMAT, pLAMANI [DlmERE
DE. }
Deoarece plamani; sunt Iegati direct de capacitatea mea de a trai [inspiratie-
expiratie), cancerulla plamant indica 0frica de moarte. Defapt, exista in viata
mea 0situatie care rnaroade din interior si Imi dasenzatia carnasufoc si camor.
Plamanl] sunt organele legate de tristete, "iar atunci cand suferinta nu este
exteriorizata, plarnanii absorb acea suferinta, Este posibil sa apara in urma unei
separari sau aunui divort amortii unei fiintedragi, apierderii unui loc demundi
foarte important pentru mine. Exista0nopuhe'a_ eecului foarte marcanta: orice
situape, care pentru mine reprezinta,.in mod con$tient sau incon!jtient, rapunea
deafi. Candra~iunea mea deafi dispare sau imi este teama di va disparea, acest
lucru scoate in evidenta cealalata posibilitate care apare in fata mea, moartea. Ma
simt condamnat satraiesc 0situatie pentru tot restul vietii mele. Adeseori sunt
foarte drastic in judecatile mele. Totul este negru sau alb, nu exista nuante intre
ele. Dar eutoate acestea imi este teama saimi exteriorizez gandurile, ideile. Cred
in nopu~ea de rau, atat legat de sexualitatea mea cat $i in'alte aspecte alevietii.
Traiesc 0mare neputinta. Ceilalpimi judeca modul de viata, iar eu Ieport pica
pentru acest lucru. Viata mea nu mai are sens i sunt dezamagit de ceilalti, care
_________________________ rl 1~1 ~ ! ~ ~ ~
Marele Dictionar al Bali/or ~i A/ecfiunifar Cauzelesubtile ale fmbolnavirii 1ZS
nu corespund asteptarilor mele. Iml faegriji pentru cineva apropiat: aminvestit
atat deInuit in acea relatie, atat peplan emotional cat $i material, iar acumrisesa
pierd totul. Lacebun sa mai traiesc daca toate eforturile au fost in zadar i am
ajuns aid? " ,
Cevrea sainsemne legatura care se faceintre fumatori si cancerul pulmonar?
Mapot intreba daca fumatul tigarilor este cauzac~n~e~ui la pla~~nivsau frica
de moarte rna deterrnina sa fumez si, in consecmta, rna determma sa dezvolt
cancerulla plamanl, Atunci cand fumez imi acopar cuun voal ernotiile care rna
'deranjeaza $i care rnalmpiedica sa traiesc, Dacanu solutionez conflictul, acesta
poate creste in mine, Intr-atat incat sadetermine uncancer pulmonar.
Prin urmare, trebuie sa acceptlv viata $i sa rna gandesc ca, la fiecare
Inspiratie i lafiecare expiratie, viata circula in mine prin aerul pe care nrespi~
Decid sa imi ocuI>loeul cuvenit. sa imi acord spatiu ~i ale~ceea ce vreau sa
traiese; independent de fricile mele. Viatamerita sa fietraita, eu merit satraiesc,
Accept!" faptul canu exista rau pepamant, ci doar experiente. Traiesc ~i ii las pe
. ceilalti satraiasca, cucandoarea unui copil. MU$edinviata cutoata pofta !
193.- CANCERLAPROSTATAVezi:PROSTATA[DUREREDE ...}
. !. .
194. CA~CER LARECT Vezi: INTESTINE - REC1'
195. CANCER LASANGE Veri: sANGE - LEUCEMIE
196. CANCER LA SAN Veri: sAN] [DURERE DE...} " .
Sanii reprezinta feminitatea si rnaternitatea.Acest tip decancer indica, ingeneral,
anumite .utitudinl !ji ganduri profund tnradacinate, din frageda copilarie,
,.jncepand cu anii 1960, in unele locuri din lume, femeia se afirI?a mai .mult, i$i
ocupa IOC1.11in societate si .vreasaavanseze i mai mult. Poate exista 0 dlficultat~
ina-mi exprimaadevaratele senti mente $i agasi un ec~ilibru intre rolul demama
$i eel de femeie tmpltnita. Aceste conflicte interioare rnatulbura, in calitatea ~ea
de ferneie care cauta un echilibru. S-adeseoperit ca acest tip de cancer provme
dintr-u~puternic sentiment de culpabilitate interroara fata de sine sau fata de
unul sau rnai multi copii: "Dece s-a nascut ? Ceam facut ca sa-l merit? Sunt 0
mama destul debuna sau 0femeie buna pentru arnaoeupa de el T' Teate aceste
intrebari imi sporesc nivelul de culpabllitate, rna deterrnina sa rna resping i imi
"accentueaza team~ de a fi respinsa 4e ceilalti. Trebuie sa tmi reamintesc di:
"iubirea p~ntru copilul meu este tot timpul prezenta, dar gandurile n:e1e~un~
: foarte puternice i treb~ie sa.fiuaten~~."Dacarnaju?ec prea ~spru: toata ~r~a l
respingerea sevor amphfiea, lar emotule melevor fi eva~uate !a n.lve!ulsamlo~
care devin simbolul "e~ecului" meu. Cancerul la san rna aJ uta astfel sa
, con~tientizez faptul ca traiesc 0si,tuatieconflictuala, care poate fi fata. de mi~e
insami sau fata de altcineva, fiind legata deun element care face~.a~te~m~~atl~,~
meu vital din "cuibuI meu". Demulte ori este yorba despre COPll", pUlornmel
sau de d~eva pe c~reilconsider ca pe copilul meu (de exem.?lu, ma~~.mea
bolnava, pecare 0simt dezarmata, ca"un copil mic"). Vreau cuonc~pret saIIdau
r", 1 ..._ ,( 1 _
126 . . . ." Jacques Martel
totul copilului meu si vreau cael sii,iatot ceea ceii dau eu. Cand nu seIntampla
acest lucru, indoiala si culpabilitatea preiau controlul... Imi este teama ca
"cuibul" (caminul) meu se destrama, Deasemenea, pot avea 0frica foarte mare
referitor lasupravietuirea unuia sau mai multor copii. Imi este teama ca, daca mi
s-ar intampla ceva, tatal lor nu va fi capabil sa afba grija de ei, sa le ofere
afectivitate. intr-un sens mai larg, "cuibul" poate sa II contina si pe sotul meu,
caminul meu, fratii, surorile, mai ales daca traiesc sub acelasi acoperis cu mine.
. Asadar, tmi este teama de 0izbucnire in fata familiei, a ceea ce..din punet de
vedere istoric numimclan. Exlsta0frica, un gand care revine constant in minte ~i
care este, de neacceptat, precurn ideea de afi tradata de sotul meu. A vrea s a
rna ocup ~i sa "hranesc" pe toata lumea, dar acest lucru este imposibil ~i rna
sfasie,
Barbatii pot dezvolta" deasemenea, acest tipde cancer, care reprezinta adeseori
conflictul interior rnasculin de a acceptalv propria natura ferninina divina, Se
lntampla caunii barbati saIi manifeste latura ferninina i materna aproape lafel
demult casl femeile. in calitate debarbat, edar canuvoi fi niciodata femeie, dar,
la nivel energetic, pot fi la fel sau chiar mai feminin decat 0femeie. Deaceea,
cancerul de san, aparut lamine, care sunt unbarbat, este asociat curespectul de
sine si capacitate a mea de a-mi exprima partea feminina lnnascuta, Poate avea
legatura cu faptul ca sunt barbat ~i cu dorinta mea inconstienta de a fi femeie.
Esteun aspeet pecare ar trebui sailechilibrez Inviatamea.
Partea stanga este partea nivelului afectiv, iar partea dreapta a celui rational.
Cancerul Ia sanul stang indica prin urrnare, toate dificultatile afeetive i
emotionale refulate in mine, in calitate de femeie (legat de familia apropiata) i
este bine sa accept!" femeia ~i mama din mine sl sentimentele interioare pe
care Ietraiesc prin intermediul acestor doua roluri. La sanul drept, eaneerul
indica femeia responsabila si ceea cese asteapta de la mine (ceea cerna astept
eu safac cufemeia "din exteriorul meu"], Notiunea de familie, in acest caz, poate
include oricegrup, orice asociere pecare 0consider eape 0farnilie. Dementionat
caacest lucru seaplica si barbatilor, desi in cazullor, caneerul desan apare foarte
rar. Pentru mine, cafemeie, in universul fizic, forma si volumul sanilor poate avea
o anumita importanta, in func~iede context. Se observa di, dadi partea mea
maseulina (Yang) este dominanta, pot avea sanii rnai mid sau ii pot considera
inutili sau lara valoare. Corpul vorbe$te ~i la fel $i sanii mei, eu sunt cea care
decid ceimportan~a ii acord acestui simbol feminin ~i sexual.
Cautarea unui echilibru este foarte importanta, iar corpul se va adapta pe plan
energetic in funcpe de deciziile luate de femeia sau de barbatul in cauza, pentru
viitor. Totul consta in atitudine, in iubire ~i acceptare!" de sine. Con~tientizez
faptul carnalas la0parte ~i triiiese doar pentru ceilal~i.M-amnascuibiologic, dar
nu~i peplan emo~ional. Emotiilemelesunt refulate ~i pot evita saintru in contact
cu ele prin faptul de a rna ocupa in mod exagerat de ceilalp. lni.i atribui 0
con~tiinta buna. in fond, $tiu di sunt incapabila sa traiesc peritru mine $i prin
propriile puteri. Maaga~,rna cramponez de cineva. Imi UInplugolul cu erno~iile
celorlalti, nu cu ale mele. Accept!" ca vindecarea se gasete in schimbarea
.... --------- 1 J J 1
Marele DiCfionar a/ Boli/or 1i AfeCflunilor. Cauzele subtile ale imbolnilvlrll
127
atitudinii mele fa~ade mine ~i fa~ de viitor. in loc sa rna distrug eu gandurile
mele negative, rna reconectez la universul meu interior. Imi prirnesc emotiile,
chiar $i pe celelegate de evenirnente dificiledintrecutul meu. Imi acord un ragaz
i rnalntreb cumas fi putut, in toate acele situatii, sa rna respect mai mult si sa
lmi ofer mai multa iubire.
Suferinta dispare deoareee accept!" savadlectiile pe eare viata vrea sarni Ie
arate. Exprim tot ceea ce am vrut mereu sa ascund. Data rna respect ~i am
incredere in potentialul meu pot crea viata pe care 0vreau $i redobandi 0
sanatate perfecta,
197. CANCERLASTOMAC Vezi~i:SI'OMAC[DUREREDE.]
Daca am cancer la stomac, trebuie sa devin constient de bucata sau de
situatia pe care nu sunt capabil sa 0diger. Tralesc aceasta situatie care nu mai
trece Intr-un mod ~oarte intens si puternic. Este inadmisibil ceea ce am piifit,
ceea ce am fndurat In plus, nu m-om asteptat deloc fa asa ceva !Sunt absolut
fnghitit de situatie , Aceste cuvinte pot exprima ceea eetraiesc, Amajuns pana la
urma savreau sa abandonez cursa, povara adevenit prea grea. Amtendinta dea-
iinvinova~i pe ceilaltl, ii acuz de influenta pe care 0 au asupra vietii mele.
Deoarece Ie atribui celorlalti toata aceasta putere, rna simt neputincios in a-mi
crea propria viata. Mi-arn abandonat visele ~i ambltiile, chiar daca, in adancul
meu, asfivrut sa learat celorlalti de cesunt capabil. Sunt invadat de frustrare si
. ros deangoasa, $i mai mult decat orice, durerea $i tristetea sunt atat deputernice
incat numai gasesc nicioratiune deafi...
. Accept!" saconsttentizez cauzele acelei situatii $i care este lectia pe care 0
amdeinvatat, pentru aalunga furtuna ~i afacecancerul saseretraga, Nuam
decat de ca~tigat daca voi lasa furia i ranchiuna sa pIece i Ievoi inlocui prin
acceptare] " i iertare.
198. CANCER LA TESTICULE Vezi#:TESTlCULE[DUREREDE.]
In testicule are loe producerea spermatozoizilor esentiali pentru reprodueere.
Dacaamcancer la testicule, trebuie saverific daca traiesc un sentiment intens
din eauza pierderii unui copil sau a ceva la fel de pretios pentru mine. Este
posibil sa fi avut 0situatie in care unul dintre eopiii mei a murit, fie din cauza
unei boli, fieintr-un accident sau dupa un avort. Sau poate fi yorba despre unul
dintre copiii mei care a plecat "trantind u~a", pe care nu I-am mai revazut
niciodata. Deoarece acel copil aieit brusc din via~amea, pot trai aceasituape ca
pe 0pierdere aunei fiinte dragi, ca i cumar fimurit. Unait exempIu, in cazul
unui om de afaceri care, din cauza unor investi~ii de bani proaste ~i-a pierdut
,compania "pe care 0adusese pe lume" i pe tare 0considera "copilu]" sau.
Oricare ar fisitua~ia, cu siguranta m-am simtit vinovat din cauza unor ac~iuni
comise sau pe care "ar fi trebuit sa Ieimplinesc" sau "cuvinte pe care nu ar fi
trebuit sa Ierostesc" etc. Amimpresia caamratat un test sau amrealizat gre$it
un proiect. Observ cum toate acestea imi afecteaza in mod negativ perceppa
asupra sexualitapi i avirilita~ii mele.
~--------------- , 1 r
128
. . . ." Jacques Martel
Oricare ar fi situatia traita, acceptlv sa constlentlzez sentirnente~e ~in
interiorul rneu le accept pentru. a rnaajuta. saimi vindec ranile, pentru atnvata
dinnou sarad ~i pentru aprivi lnainte spre viitor, inlocsarnatntorc in trecut.
199. CANCERLAUTER(col~icorp) Vezi~i:UTER ' .
Uterul reprezinta feminitatea, matricea. orlginala ~. i.cam~nul. mate!n,. mai ales
corpul uterin. Eu, cafemeie, . refulez an~mlte emotn refent?ar: lacam~nul meu,
Ia familia mea. Pot sa inashut vinovata, plil1ade ranchiuna sau u_:a,dar nu
vorbesc despre acest lucru. caminul reprezinta adeseori unid~a!, fi. ecaeste le~at
de familie, fie de relatia de cuplu. Amindoieli ref~ritoare la ~ammul meu ~l la
incapacitatea mea de a avea un copil. rriai putin legat de r:_latt
a
de ~uplu. Am 0
suparare foarte mare, iar bucuria meadeatrai eSEe~fectata. Ac~st ~lp.de c~ncer
. este profund legat de ppincipiile. despre . camm, de a~~dlmle. si de
comportamentele mele referitoare-la acest subiect~Pot av:. a ~ncl putermce, pot
trai 0nesiguranta, furie sau culpabilitate latdeea caacest cammnu vafi asa cum
mi-l doresc ell sau caexista riscul caacest camin sase destrame, ceea cepentru
mine ar reprezenta un esec, Acest lucru . impllca 0devaloriz~r~ fata de~ce~ace
sunt i ceea ce sunt instare sarealizez: cred ~anu valore~znU:_llc!~O~re11; 11 este
. teama cavoiretrai tncaminul meu eseculpe care l-amvazut mcarnmul mcare
amcrescut? . . . . . . . . . .
Cancerul corpului uterin atinge adeseori femeile mai in varst~, in perioada de
menopauza. Cancerul . de. . col uterin apare mai ales la f~m:lle. tmere. Col. ~
uterin este partea care intra in contact cu sexul masculm in timpul relatiei
sexuale. Oare traiesc 0 dependenta nesanatoasa in relatie cu sotul meu? Am
impresia di ma distruge sau rna omoa_; aprin un~le ~in atitudi?i~e sale? A~
tendint
a
de a indura evenimentele, avand lmpresla ca nu a~ m~lOpute~e l
nlciun control. Este posibil, de asemenea, sa traiesc 0 sltuap~ le~at~~d~
sexualitatea mea, pe care 0consider respingatoare
v
i rna. s~~t obhg~t~sa mll
indeplinesc datoria conjugala. Am impresia ca rna "exhlb . Frus~ranle ~me~e
sexuale sunt mari, rnasimt abandonata sauseparata desotul meu: Chl!r daca: d:n
exterior nu sevede nimic. Imi este greu i uneori chiar dureros sa rnadeschld In
fa1apartenerului meu, deoarece e~ista ceva ce nu me'rge, in ideea de a. avea un
copil cuel. Este posibil sarna simt deposed~t~Hn fatavietii. Acest~sentlment se
regasete des in. situatiile de ab\,lzsexuaL Ericai respingere~ a~evaratelor m_ele
nevoi, dorinte i fantezii rna pot determina, de asemenea, sa rnarup de 0parte
dinmine, decare imi-este ruine. . . . . . '. ~ . . > . .
Trebuie sa imi refulez emotiile. Traiesc 0 dualitate fata de nott
unea
de
abstinent
a
, $a0practic sau nu ~i din cemotiv, aceasta este intrebare~a~!~~vrea
. safiudorita, dar In; lcelai timp imi este fricadeconsecinte. Avrea sa1mlpun 0
e~arfa pefatapentru arnaascunde demin~i. deceila!~i. . . '
. AcceptL" saimi schimb modul dea-ml percepe caml~ul, precum l.relatt~de
cuplu. D e asemenea, trebuie saarmonizez felul i~care rnapercep pe mme fatade
rolul meu demama i defemeie, petoate planunle; . . . .
I
il
l
J
I
I
----------------- -y , . , - ~
: ~ - ! I
Marele Dicfjonar 01Bolilor ~iAfecflunllor - Cauze/esubtile ale imba/noviri; 129
zoo. CANDIDA Vezi~i:INFECTIJ,INFLAMATIAMUCO'ASELOR
Exista mat multe tipuri de candida. Ceamai frecventa forma, Ia oameni este
candida albicans. Desi poate aparea si la femei si la barbati, de obicei se
intalnete in: cazul femeilor. Candida este un cuvant din latina care' lnseamna
alba. Este 0infectie vaginala provenita din proliferarea ciupercilor sub forma de
levuri. Seamana cu levurile albe i scuamoase care se rnanifesta in urrna unei
disturbari a florei vaginale. . Bacteriile din vagin controleaza ln mod normal
candida, dar in acest caz situatia seschimba, ".
Aceastainfectie are legatura cuangajamentul fatadesine sau fata departenerul
meu, referitor lasexualitate, lasituatii, expresii si emotf ne-exprlmate, provenite
din conflicte personale anterioare. lml revizuiesc activitatea sexuala si
sexualitatea, deschiderea de a lmpartas! cu partenerul meu aspectele mele
intime. lnfectia risca saapara dad; deexemplu, amun nou partener cucare am0
relatie foarte intima. Exista sanse sa fiumai deschisa in a darui, almpartasi i a
iubi. Estecevanou pentru mine i amnevoie decevatimp pentru arna acomoda
cu noua situatie, chiar daca candida se manifests. Candida poate decurge; de
asemenea, din sentimentul de a fi fost injoslta, de a fi abuzata sexual. Este 0
forma de protectie fizidi ~i sexuala, deoarece iritatia rna lmpiedica sa' fac
dragoste. Cerna irita atat de tare? Verific aspectele interioare ale sexualitatii
mele, care este disturbata si gasesc adevarata cauza airitatiei fizicei interioare.
Deunde provine frustrarea mea? Traiesc euimpresia caIilas pe ceilal]i sadecida
asupra vietii mele? Trebuie s a Irni asum riscul de a fi mai deschisa in fata
celorlalti, mai ales in fata celor de sex opus, sau trebuie sa raman inchisa tn
cochiliamea? Dece rna simt data la o parte, sirrit ca rna sacrific i nu imi ocup
locul cuvenit ?Mi-eteama caimi voi pierde naivitatea, inocenta, puritatea.
Accept!. , saimi ocup locul cuvenit in via~amea i sa rnarespect. Trebuie sa
devincandida:tul care vaobpne vic~ofiai care vaIlialocul intaL Imi acord timp
de avedea i a evalua ceea ce se intampla i accept!. , iubirea, deschicierea i
, rabdareadin ioteriorul meu, precumi incazul partenerului meu.
201. CANDIDOzA Vezi: CANDIDA, INFLAMATIE. VAGINITA
202. . CANDIDOzA BUCALA vezi~iGURA. CANDIDA, GAr, INFECTII
Boalacauzata deparaziti pemucoasa bucaUi i faringiana, aadar ingura ~iin gat.
Estefoarte frecventa la copii. Apare ca urmare a crizelor de plans ale copilului
'. ,carel$i dorete tandretea i mangaierile parintilor. Daca apare la un adult,
nevoilemelesunt aceIeai calaun copil, numai di sunt ale copilului interior care
. . ii dorete atenpe. Traiesc un maTevid afectiv, rna simt incapail sa comunic
, celorla~i nevile mele, a vrea ca ei sa ~tie ce imi doresc. Sunt adesea frustrat i
agresiv. Amimpresia ca stagnez, dei tiu ca am potential pentru a-mi. realize
. proiectele.
Accept t. sa-mi recunosc potentialul ~i sa materializez ideile pe care Ieam.
Sunt capabil sa-rni manifestlntelegerea ~ibunatatea.
,-, -----------------------------
, 1 '
130
;-"\
Jacques Martel
203. CANGRENAVezi: sANGE - CANGRENA
204. CAP'(ingeneral)
Capul este centnil cornunicarii, este In legiiturii cu individualitatea mea ~i eu
.autonomia mea. Este denumit si "panoul de control". Pe aici trec toate ernotiile
si toate comunicarile, prin intermediul celor cinci simturi, Capul este cel care
conduce totuI.
Dacaamanumite dificultati sau afectiunl lacap, este important sa rnaIntreb dad,
traiesc un conflict legat de gandurile mele, deviata mea spirituala, de dezvoltarea
mea personals sau de 0 realitate pe care nu vreau sa 0 abordez. Acest lucru se
explica prin faptul ca, capul este format din, oase, compuse din tesut dur,
sirnbolizand energia spirituala, oase care cuprind tesutul moale i fluidele, care
simbolizeaza energia mentala i ernotionala. Daca cele doua aspecte sunt in
armonie, va exista 0fuziune Intre corpul si spiritul meu. Totusi, daca sangele din
cap nu circula normal sau exercita 0 presiune, acest Iucru indica faptul" ca ~~0
dificultate in a exprima sau a primi iubirea si orice sentiment pe care 1 1 traiesc
(deoarece sangele transporta sentimentele in intreg corpul]. Incapacitatea mea
sau dorinta mea prea mare de a controla totul, produce 0 durere la nivelul
capului. Nurna simt la lnaltlmea asteptarilor ~i nulmi pot juca In totalitate, rolul
de sef. Capul exprirna diferitele aspecte ale comunicarii precum ~i senzatlile si
impresiile corpului pe care, lemanifesta in exterior. ' ,
Acceptlv sa Invat sa raman deschis fata de cei din jurul meu i acceptlv
mesajele care ajung la simturile mele, prin tot corpul pentru a asimila lectiile
vietii, care rnaajuta sa evoluez pe plan spiritual.
205. CAP (dureri de ...)
Exista mal multe cauze al durerilor de cap, precumstresul, tensiunea, atunci cand
rna fortez sa "flu" ceva sau "sa fac" ceva. Durerea de cap apare des atunci cand
incerc prea tare, pe plan mental, sa indeplinesc ceva sau cand sunt obsedat de
ceea ce se intampla sau sunt nelinistit pentru ceea ce rna asteapta in viitor,
Traiesc multa ezitare, anxietate si ammulte griji. Sau pot reactlona la 0 presiu~e
puternica, exercitata de anumite situatii sau ,de evenimentele exterioare. In
general, 0 durere de cap pe partea stanga indica 0problema legata ~e relatia
mea cuaspectul feminin, culatura de mama, de fiiea. Pe partea dreapta, poate fi
yorba despre dificultati legate de latura mea:masculina, de roul de tata sau de fiu.
Este posibil sa traiesc un sentiment puternic de eec, de Ind'oiala, de ura de sine,
care da natere la critidi i,mai ales, laautocritica. .
Sentimentul meu de loialitate este reevaluat. Sunt prins, inchis in mintea mea, nu
imi place ceea cevad, rnajudec foarte sever i imi dau euinsumi "lovituri Iacap".
Durerea de cappot proveni i din negarea emotiilor i a ganduriloe meIe, pe care
Ieconsider deplasate sau necorespunzatoare valorilor mele: fie nu amcurajul sa
Ie exprim, fie nu Ie ascult pur i simplu, deoarece sunt prea rational,
intelectualizez tot ceea cetraiesc. "Este bine sau este rau !"Vreausa inteleg totuI,
sa merg prea repede, sa ~tiu sau sa amraspunsuri la intrebarile mele, imediat.
Marefe Diqionar al Bomor ~iAfecfiunifor Cauiefe subtile afe imbofniivirif
1 31
Imi "scotocesc creierii", tara sa gasec solutia: este un stres permanent. M-am
saturat, dar Inca nu avenit momentul potrivit ~i trebuie sa imi exersez rabdarea,
simtul umorului i Increderea, pentru ca totul sa se intample la momentul
oportun. Durerea de cap exprima de multe ori emotii negative, care sunt prinse
In capcana, in mintea mea, precum nesiguranta, confuzia, ambitiile excesive,
obsesia de afi perfect etc. care produc 0dilatare avaselor de sange, Pana laurma,
Imi este frica sa fac fata unei realitati, vreau sa imi gasesc 0 alta realitate si sa
evadez in ea, de unde provine durerea de cap. Imi reanalizez identitatea mea
sociala, Nevoia mea de a controla si de a fi perfect rna face sa vreau sa stiu
dinainte ce se va petrece, in fiecare moment din viata mea. Imi place sa factotul
'''dupa capul meu ", numai cum vreau eu. lmi refuz spontaneitatea, care este 0
manifestare a dorintelor inimii. mele si 0inlocuiesc cu inflexibilitatea, rna simt
obligat sa planific totul dinainte: in loc sa imi ascult Inlmav, lrni ascult rntntea,
care este suprasolicitata. Maopun schimbarllor, rnaIncapatanez si persist in ceea
ce stiu, in loc sa fiu deschis spre noutate, prefer sa stau pe loc, din cauza
nesigurantei mele. Expresia "afi capul unei afaceri", arata faptul ca este posibil sa
rna simt neputincios sa conduc anumite evenimente, in dlrectia pe care 0vreau
eu. 0 durere la nivelul fruntil, are legatura cu 0situatie la nivel peofesional sau
curolul meu pe plan SOCial;daca durerea se situeaza la tample, in partile laterale
ale capului, este afectata mai mult latura ernotionala (familia, cuplul), Indiferent
care este cauza care. 0 provoaca, durerea de cap, are legatura directa cu
individualitatea mea si trebuie sa invat sa fiumai rabdator ~i mai flexibil rata de
mineinsumi i fatade ceilalti.
. AcceptL" sa pastrez 0 distanta fata de ceea cetraiesc i astfel ideile mele vor
fitot mai clare. Invat sa ajung launechilibru intre intelectul meu si ernotille mele.
Astfel, voi fi in armonie cu mine insumi, rna voi simti cu mintea mai relaxata ~i
mai limpede.
206. CAP- MIGRENE
Migrena se caracterizeaza printr-o durere puternica, care afecteaza de obicei, 0
singura parte a capului. Apare sub forma de criza si poate fi tnsonta de greata, In
acest caz, forta mea vitala este redusa, Amtendinta de a rna retrage in coltul meu
in loc sa particip din plin la viata. MigreneIe sunt asociate frecvent cu tulburari
devedere ~i de digestie: nu mai vreau sa vad i nu mai vreau sa diger ceea ce se
intampIa In viata mea. Exista angoase, frustrari fata de 0 situatie in care sunt
incapabil sa iau 0decizeie. Pot avea impresia catrebuie sa fae ceva, ca mi se cere
sa fac ceva. Migrena apare des, dupa ce am trait 0 situatie confuza, nedara. 0
schimbare in ritmul meu de viata implidi 0dificultate de adaptare din partea
r mea, poate, de asemenea, genera 0 migrena (de exemplu, migrena "de
weekend"). Migrena exprima faptul carna opun sa facceva ce mi s-a cerut. Capul
meuse "supraindilzete" ~i rna doare numai cand rna gandesc lascopul pe care il
amde atins. CapuI meu seamana cu 0 oala sub presiune, presiunea fiind atat de
mare incat nu mai tiu ce solutie sau ce atitudine sa adopt. Presiunea poate
proveni din dorinta mea de a fi hiperresponsabil ~ijsau performant, mai ales in
I rr " ...
132
'. . . . . .
Jacques Martel
munca, Pot fi pasionat de ceva sl lmi este greu sa rna opresc, sa nu mai fac acel
lucru. Exista un conflict tntre gandurtle mele, intelectul meu, care este prea
incarcat si nevoile rnele, dorintele mele personale . . ~Iasirnt la lnalpmea sin:a!ie~
sau am impresia ea sunt incompetent, mai ales pe plan intelectual ? ~e cesa!ml
port pica sau sa simt atat de multi}ura ? Masimt supravegheat tot timpul: cand
nu sunt ceilalti, eu suntcel care . supravegheaza totulsi care vrea sa controleze
totul, in viata mea. Simt ca "imi pierd capul" !Daca rna ~andes~c~ot :im~ull~
problemele mele, leIntorc petoate partile, in mintea mea, ajung sa ~lt ca e~lst, ea
am ernotii, care cer sa fieexprimate. Am tendinta de a nega reahtate_? l aces~
lucru imi creste mult nivelul destres. Trebuie sa constientizez faptul cavreau sa
fug de ceea ce rna deranjeaza sau ca rna simt neinteles ~~lipsit de iubir~. Es~e
important sa identific emotia pe care vreau atat de mult sa 0re~Ie~ sau sltu~t!a
pe carevreau atat demult sa uit ~i care creeaza 0tensiune acuta ~l constanta in
interiorul meu, provocand migrena. Migrenele pot fl. , de asemenea, l:ga:e ~e
problemele mele sexuale, care apar la suprafata, unele fiind refulate, mea din
copilarie. Esteca si cum ar exista 0lupta Intre gandurile mele i sexualitatea mea,
iar tensiunea "imi. urea la cap". Am impresia ca mintea mea va exploda. Este
posibil sa tmi pun intrebari legat~ ~e iden~itatea tatalui. me~, tntr-o form_a
constienta sau nu. Cadrul meu de vtata trebuie adaptat la situatia mea actu~la,
dar este greu salas la 0parte ceea ceeste farniliar~pentr~ ceva n~cun. oscu: C~nd
migrena este localizata la nivelul fruntii, rna mt~eb. "', c: sttuane m~slm~
diminuat, neputincios. Amnevoie sa fiu mai performant, sagasesc o. .sol~?e; rna
simt limitat in capacitatile meIe, mai ales in cele inteIectuaIe. . Treb~le svamt~leg
ca atunci cand am 0migrena, am 0constlentizare facut, trebuie sa schimb
anumite lucruri ~i trebuie sa fiu capabil sa leschimb, adlca sa actionez, Migrena
lml da un timp de repaos, 0posibilitate deobtine mai multa iubire si mai amulta
atentie. . _. . . . ~
Accept!. sa privesc realitatea in fata. Las evemmentele sa clrcule hbere III
viata mea i primesc in schimb bucurie, pace ~i armonie. . Fiind ~ai flexibil J i mai
intelegator, fata de mine insumi, rna simt mai relaxat ~l pot sa plutesc, sa zbor
unde vreau eu, caun balon.
207. CARDIAcA (cnza . . . ) Vezi: INlMA "-INFARCT {.DE MIOCARD]
208. CARIEDENTARA Vezi:DINfl-CARlEDENTARA.
209~ CAROTIDA Vezi: SANGE-ARTERE
210. CATARACTA Vezi:OCHI-CATARACTA
211. cADERE DE PRESIUNE Vezi: TENSlUNE ARTERIALA - HlPOTENSIUNE (TENSlUNE
PREAMlcA)
212. cAl BILIARE Vezi: VEZlCABILIARA
213. cAu:AI
Marele Dietianar al Bali/or i Afeeflunilar - Couzele subtile ale imbolnavlrii
133
Calcaiul simbolizeaza trecutul pe care rnasprijin, pe care rna asez, 0durere la
dilcai indica faptul ca sufar de 0angoasa, ca rna simt neinteles .~i nu sunt
sprijinit in Iucrurlle pe care Iefae. Calcalul fiindpunctual de sprijin al corpului
meu, 0durere in acest loc denota faptul di traiesc 0incertitudine fa~adeviitorul
meu. Masimt nehotarat ~i nesatisfacut demine sau deviata mea si mi separe ea
imi pierd controlul asupra corpului meu. Deoarece lntreg corpul se sprijina pe
calcaie, este posibil sa simt nevoia dea avea un sprijin solid in viata, pentru a
putea continua sa inaintez in siguranta, Poate las pe cineva sa tmi consume toata
energia "el sau ea rna calcii pe calcdte", Masimt tot timpul supravegheatde seful
meu. Ma aga] de trecut. Ma simt un nimic. Existenta mea este foarte
nesatisfacatoare ~i am de multe ori senzatia di rna roade stomacul, deoarece sunt
omultime de lucruri care nu imi convin ~i pe care imt este greu sa lediger. Port
greutatea pe umerii mel, nestiind cum sa tmi exprim limitele ~i fiind deconect!lt
deputerea mea interioara, Masimt obligat sa franez tot timpul, sa rna opresc. In
cazul in care este afectat calcaneul (osul voluminos, care formeaza calcaiul),
lnseamna ca traiesc 0reevaluare intensa a ratiunii mele de afl. sl rna intreb cine
sunt cu adevarat, [mi traiesc propria viata sau 0imit pe a altcuiva? Care este
situatia fata de care sunt recalcitrant, de care vreau sa fugsi din care vreau sa
rnaextrag? ~
Accept. !. sa am incredere in mine si avansez in deplina siguranta, Imi ocup
locul cuvenit. Lasla 0parte trecutul ~i rnaintorc spre viitor, ascultandu-mi vocea
interioara, care stie foarte bine deceanume am nevoie.
214. . OODURA (acces decALDURA . . . ) Vezi: FEBRA
Accesele de caldura pot aparea in urma expunerii prelungite Ia soare, fie la
plaja, fiepracticand un sport in. aer liber, in urma unei incalziri excesiveiarna sau
dind sunt
intr-o incapere midi ~i neaerisita. Pot sa resimt 0slabiciune musculara generala,
pielea uscata ~icare arde, fata cenuie~i oehii cu cearcane.
Pe plan metafizic, caldura poate fi asociata fie eu iubirea cand este vorba de
vindecare, deoarece exista mai multa energie care circula, fiecu furia atunci cand
este vorba despre febra ~i arsuri. In acest caz, accesul de caldura reprezinta
culpabilitatefata deiubire ~i este in legatura cuun sentimentde ]ipsa de respect
desine. Amnevoie sa iubesc;;i sa fiu iubit, dar nu reu~esc sa gasesc modalitatea
de a faceacest lucru, de a umple acest gol interior care exista in mine ~i. de a
neutraliza aceasta insatisfactie. Ma. simt Iipsit de afectiunea care este disponibmi,
dar care nu ajunge pana la mine. Poate fi vorba despre parinpi mei, care locuiesc
aproape de mine, dar care nu imi acorda semne de afectiune. Pot compensa
raceastalupta, deexemplu, printr-o expunere prelungita lasoare, care imiconfera
. un oarecare confort pe moment. Intreg eorpul imi arata nevoia urgenta de a
implini aceasta iubire.
Accept!. sa vad cum pot sa amplifi. crespectul de sine sau cum pot integra 0
situatie care m-a afectat cand eram copil ~i care acum iese la suprafata. Iubesc
viata ~i viata imi da larandul ei iubire.
I I 1 1 1...... _
r"-l I 11 11 "'I "'If "I 1 t : 1 1 _
134 Jacques Martel
215. cALDURI (a avea ...) Vezi:MENOPAuz.A
216. cAsCAT
Cascatul este "un reflex de imitare naturala", mai mult sau mai putin acceptatlv
in societate, in functie de obiceiurile flecaruia. Este "natural" deoarece nu exista
un tratament medical pentru a-l ingrlji. Este 0"imitare" deoarece are loc in mod
impulsiv siinconstient, in cazul unei persoane care vede pe altcineva cascand.
Este un semn de somnolenta, de oboseala, de epuizare si exprima faptul ca am
nevoie sa lmi refac fortele. Poate fi si un semn de insatisfactie alimentara, mi se
. lntampla sa case, cand nu am mancat destul sau daca digestia mea este prea
lenta, Cine rna plictiseste sl pe cine nu diger in viata mea? Sau rna plictisesc atat
de tare incat nu rna mai suport pe mine insumi? Ma plictisesc ~i exprim acest
lucru, in mod inconstient, cand sunt singur si rna uit la televizor sau cand sunt eu
cineva care nu imi place. "Vreau sa fiu lasat in pace l" Imi exprim insatisfactia,
Vreau sa resping inamicul, vreau sa rna apar, Nu vreau ca ceilalti sa se apropie
prea tare de mine!
Cascatul face parte din viata si II acceptlv cu iubire si deschidere. Este
important sa lasi sa se exprime aceasta forma de expresie corporala, care mai de
mult era criticata de educatie. Renunt la rezistenta mea ~i Iilas pe ceilalti sa se
apropie de mine ~i sa se ocupe demine.:
217. CEAFA ( ... rigida) Vezi~: COLOANA V E R W R A I . A . . _ GAT
Ceafa este regiunea corpului pe unde tree toate energiile (undele) pentru a se
repartiza apoi in intreg corpul. Ceafa se ami in varful coloanei vertebrale.
Coloana este sustinerea, struetura corpului. Prin urmare, ceafa este ca un pivot al
capului. Ceafa rna ajuta sa vad toate fatetele unei situatii.
.Daca este flexibila, pot fi pe deplin deschis fata de eei din jurul meu ,~i pot face
fata exigentelor, Corespunde lncrederii mele in mine. Daca iml este tearna ca mi
se va tntampla ceva rau, imprevizibil, ceafa va fi afectata in acest eaz. Sau daca
traiesc 0nedreptate sau vad undeva 0nedreptate, ceafa va reactiona, Este posibil
sa rna aflu intr-un moment al vietii in care nu mai stiu tncotro sa rna indrept,
Exista multe surprize si elemente imprevizibile, mai ales pe plan familial :;Iiam
tendinta de a juca rolul martirului. Ceafa rtgtda este semnul unui refuz sau al
unei acumulari de energie. Capul nu se mai poate intoarce in diferite direcpi. Pot
avea impresia di nu am suspnere ~i am tendinta de a fi indipatanat ~i rigid in
felul meu de agandi ~i de aface lucrurile cum vreau eu. Acest lucru rna face sa fiu
pasiv, sa evit sa merg inainte $i sa acponez. Trebuie sa las sa cireule aceste
ganduri, care imi blocheaza mintea ~i care nu cer. decat sa fie indeplinite de
corpul meu fizic. Am impresia ca nu am toate calitatile necesare pentru
a-mirealiza dorintele $i ideile, care risca sa ramana in stare de "proiect" sau de
"vis nerealizat". Daca ceafa mea, ca pivot, se sprijina de valorile sau principiile
exterioai'e, va fi mai slabitii. Ceafa tmi ajuta capul sa priveasca diferitele optiuni
ale viepi sau diferitele imagini care apar in fata mea. Este important sa privesc cu
11 11~""""""""""""""""""~""", , . r -
Marele Dlctionar al8ofilor ~iAfeqiunilor - Cauzele subtile ale imbolniivirii
135
iubire aceste imagini, rara Sa critic sau sa judec, in libertate, ca pe un fluviu care
lasa apa sa circule intr-o rniscare continua, rara contrangeri sau restricttl.
Acceptjv diferitele senzatii care yin spre mine ~i Ie las sa circule liber.
Accept] ., de asemenea, toate bogatiile ce se afla in mine, nu mai mai ocup de ceea
ceered ceilalti despre mine, deoarece acum sunt constient de tot potentialul care
exista in mine. .
218. CEARcANE (LA OC8I ...) Vezi: ocm- C E A R c A N E
219. CECITATE Vezi: OCHI [DUR E R I DE }
220. CEFAL EE Vezi: CAP [DUR E R I DE ...]
221. CEL UL lT.A
Celulita este caracterizata prin inflamarea tesutului celul~r subcutanat. Celulita
este de obicei de natura feminina [desi apare i la barbati) ~i se manifesta prin
retinerea apei i cresterea distribuirii neregulate a toxinelor :;Iia grasimilor in
zona feselor, coapselor, pe abdomen, ceafa, spate etc. Celulita are legatura cu
anxietatea, eu aspecte din mine pe care le retin, cu emotii refulate, regrete $i
resentimente pe care Iepastrez. Este legata de angajamentul fata de mine insami
sau fata de altcineva. Imi este teama sa rna angajez pe deplin in relatie cu
persoana pe care 0iubesc si refuz sa merg mai departe. Aceasta tearna ii poate
avea originea Intr-o situatie de abandon pe care am trait-c. Refuz sa imi revad o
parte din copilarie, deoarece am fost ranita $i marcata de anumite evenimente
traumatizante, care rna afecteaza inca si astazi $i care im! infraneaza creativitatea
~i Inimav mea de copil. Celulita apare mult mai des la femei decat la barbati,
deoarece femeile sunt preocupate mult mai devrerne, din copilarie chiar de
aparenta, de silueta, pe care 0doresc perfects, conform normelor societatli. In
cazul celulitei, cafemeie, rna simt ca 0."portocala strivita".' Ma consider urata,
Inferloara $i am tendinta de a dezvolta relatii de dependenta eu ceilalti. Aspectul
estetie este extrem de important. Imi retin partea creativa si rna intoxic pe mine
in~ami, imi ~nchid toata aceasta energie care vrea sa se exprime, fie prin arta, fie
pnn eomumcare sau sexualitate. Crupa de cal imi arata cat de mult rna simt
obligata sa veghez asupra copiilor mei {sau cei pe care Iiconsider ca pe copiii
. mel) pentru ca ei sa alba tot ce este mal bun. Imt arata cat de mult vreau sa imi
protejez puterea in calitate de femeie (feminitatea) ~i cat de teama imi este eavoi
fi abandonata. Celulita imi arata modul paslv in care imi traiesc viata. Ma las
manipulata de ceilalti in loc sa fiu mai activa in alegerile $i in actiunile n'tele. Am0
nesiguranta foarte mare, imi este teama caimi voi pierde "oaza mea de lini$te".
, Aceeptt., sa identific sentimentele care rna impiedica sa merg mai departe $i
sa Ieintegtez treptat in viata mea de zi cu zi. Imi recunosc adevarata valoare tmi
. manifest creativitatea. Astfellas energia sa circule liber in corpul meu. '.'
~
I f!lll' ""
- - - - - __ . . . . a~ 1
Jacques Martel
222. CHARCOT (boala lui. ..) SAU SCL EROZA L ATERAL A AMI OTROFI cA .
Boala lui Charcot> sau scleroza laterala amlotroflca, este o. boala
degenerativa a sistemului nervos care afecteaza mai ales barbatii. Dad sufar de
aceasta boala, rna devalorizez tot timpul si ajung sa cred ca nu pot indeplini nimic
in viala ~i ca nu voi avansa nlciodata pe plan profesional. Stagnez eu vechile
suferinte, pe care I e pastrez cu grija, pe care I ealimentez si I elntretin de-a I ungul
anilor. I mi produc astfel 0violenta interioara, totul rna nelinisteste, rna sint in
nesiguranta, devin hipertensionat si nervos. Nu am incredere in nimeni ~i mai
ales in mine. Cred ca sunt supravegheat, urmarit, ~i ca cineva rna fileaza. Mel
otravesc cu atitudinile mele negative si sunt foarte inflexibil.
Accept I v sa cer ajutor, sa am incredere lntr-un terapeut care rna poate ajuta
sa rnai reduc din surplusul de suferinta pe care 11 car dupa mine.
Acceptlv sa lmi creez viata lntr-un mod pozitiv. Recunosc faptul ca sunt 0
fiinta unlca si am tot potentialul necesar pentru a atinge scopurile pe care mi I e
flxez, Daca lml reconstruiesc 0imagine pozitiva despremine, corpul meu va face
~hl . . . . . .
223. CHEAG DESANGE Vezi~:SANGECOAGULAT, TROMBOzA
224. CHERATITAvezi:OCHI-CHERATITA
225. CHI ST Vezi si: OVARE [AFEqWNI ELE..J , TUMORA
Un chist este 0cavitate aflata intr-un organ sau tesut, Contine osubstanta lichida,
moale sau uneori solida, limitata printr-un perete propriu. Un chist poate aparea
atunci cand am rernuscari.fata de un proiect, 0dorinta, pe care nu 0pot realiza,
Ma "umflu", acumulez inforrnatii, tot felul de cunostinte, pentru un proiect pe
care nu tl pot duce la termen: acestea au ramas prizoniere in corpul meu ~i in
mintea mea si devin "un chist care blocheaza energia vitala", Raman .atasat de
anumite experiente din trecut. Am0durere tot timpul, provenita din refuzul de a
ierta. Chistul poate corespunde de asemenea unei solidificari de atitudini sl de
modele mentale, care s-au acumulat inconstient intr-o anumita perioada. Acestea
imi pot folosi ca bariera de protectie, rna pastreaza inchis intr-un cadru bine
delimitat ~i rna protejeaza pentru a nu face fata anumitor persoane sau situatii.
Sau au rolul de a imi pune 0frana, de a rna impledlca sa merg lnainte, deoarece
imi este greu sa fiu deschis I n fata altor opinii. Ego-ul meu poate fi foarte ranit ~i
ranchiuna mea se lntareste pentru a deveni un chlst, Sentimentul meu de
neputinta rna face sa rna imbib de toata aceasta durere, .aceasta ura uneori ~i
chiar dorinta de a rna razbuna pe cineva. Vreau sa lmi fie recunoscut potentialul,
dar acest lucru intarzie sa se intample. J oe rolul victimei mult timp, dar acum sunt
con~tient de faptul di doar eu singur imi pot crea viata a~a.cum vreau. Sunt in
diutarea puterii mele creatoare. Am tendinta de a ina inchide in mine ~irefulez
14 Charcot (J ean-Martin): neurolog francez (1825-1893). A contribuit, prin studiile sale despre isterie ~I despre
hipnoza, la dezvoltarea patologiei neNoase ~i a descoperit localizarea mai multor centri cerebra Ii responsabili de
funqii specifice
1 ~ ! ~ ~~ __
!'j 1 :
Morefe Dictionar 01 Bolifor 1f A/ecrfunilor - Cauzefe subtile afe imbofniivirif
137
totul in interiorul meu pana cand ajung la un prea plin si acesta se transforrna in
chist. Evit un conflict in loc sa ii fac fata. Cand traiesc si 0frica puternica sau un
pericol de moarte, chistul poate deveni canceros. '.,
Accept.!.., sa las energia sa circule liber prin mine. Am I nc~edere in faptul ca
tmi pot realiza proiectele si caut solutiile pentru a face totul s~"curga". I n viata
mea. ~Mai~rt~m~iubesc, rna indrept spre viitor, sunt impacat. I ndraznesc sa spun
:d~varul. lmi eh~erez toate ac.ele emotii inchistate. Prin gandurile mele negative,
nrn atrag evemmente negative, de acum inatnte, voi sernana doar ganduri
frumoase ~i cuvinte frumoase pentru ca, pana .laurma, sa creez viata la care visez.
Sunt creatorul vietii mele i merg mal departe cu incredere. .
226. CHL AMY DI A (infeqieco ...) Vezi: BOLl VENERlCE
227. CI CATRI CE Vez;: PlELE - OCATRICE
228. CI CL U MENSTRUAL (dureri de...) Vez;: MENSTRUATIE [DURERI DE.}
229. ClFOzA Vezi: COLOANA VERTEBrWA [DEVIATIEA ...J , SP-4TE[DURERE DE.]
230. CI NEPATI E Vezi:RAUDETRANSPORT
231. CI NETOzA Vezi: RAU DE TRANSPORT
232. CmCUL ATI E SANGUI NA .Vezi:sANGE - ORCULATIE SANGUINA
233. CI ROzA (... aficatului) Vez;: FlCAT - OROzA [. . A FlCATULUrj
234. CI STI TA Vezi: VEZlcA - ClSTlTA
235. CI STOCEL Veri: PROLAPSUS
236. CI UPERCI Vezi: PICIOARE - MICOzA
237. CI UPERCI HAL UCI NOGENE (consum de...) Vezi: DROGURI .
238. CL AUDI CATI E (mers sehiopatat] Vezi ~ SISTEM LOCOMOTOR
Claudlcatla se caracterizeaza printr-o neregula a rnersului, Cauza poate fi
muscula~a, neurologjca, legata de 0paralizie sau de amorteala unui picior, a unui
genunchi sau sold, I n acest caz, ceea ce este sigur este faptul ca, in viata mea
lucrurile nu "rnerg" asa cum as vrea eu, mai ales pe plan sexual. Exista ceva ce
"schloapata". Sunt in dificultate tntr-o situatie in care trebuie sa actionez sau sa
iau 0decizie. Vreau sa merg I nalnte, dar exista frici care rna lmpiedlca sa avansez
,intr-:-un mod armonios. Daca merg cu picioarele inapoi, rna lndrept spre 0
directie, dar nu vreau sa facacest lucru. .
Accept.!.., sa imi identific fricile i astfel pot aduce mai multa armonie in viata
mea ~i voi avea un iners mai regulat. .'
1- l , 1 1 J 'T 1 ~ 1 ! -. ' 1 ;' 1 ,.
. . . . ."\,
Iacques Mortel
239. CLAUSTROFOBIE Vex; ~i:ANGOASA
Claustrofobie provine de la cuvantul din limba latinat'claustra" care inseamna
inchtdere. De la acest cuvant deriva doustralis-claustrale, cu sensul "ceva care
lnchlde". Cand sufar de 0astfel de afectiune inseamna ca exista 0frica irationala
de afi sufocat sau prins intr-un spatiu tnchis (ascensor, avion, pestera sau tunel)
in care nu am:niciun control asupra aceea cese intampla, Din aceasta cauza sufar
de c1austrofobie, angoasa de a trai in locuri "inchise" singur sau eu alte
persoane. . . . . . ~ . ~
Angoasa i~i poate avea orginea tn momentul nastern m~le, cand a. trebuit ~atree
prin "tunelul" colului uterin. Este posibil sa fi captat frica ~amel mel: dm aC;l
moment. Frica poate proveni, de asemenea, din momentul m care rna aflam in
uter, un loc lnchis si sigur, iar contractiile m-au fortat sa ies, I~c~ care ~i-a
starnit 0fridi puternica fata de necunoscut, de ceea ce s-ar putea intampla. Cand
rna aflu din nou Intr-un spatiu inchis lmi reamintesc frica aceea puternica pe care
am inscns-o in mine. Am impresia ca sunt prizonier si inchis intr-o situatie in
care sunt complet neputincios. Ce trebuie sa fac? Verifie mal intai daca aceasta
frica nu provine dintr-o credinta pe care 0am, dintr-o fixatie mentala, care
provine din primii ani de viata. De obicei, aceasta fobieprovi~e din!r-o "te~. ma
sexuala" care a aparut in timpul copllariei, Nu inseamna neaparat ca am trait 0
situatie de abuz sexual in copilarie, ci mai degraba de faptu1 di acea frica a fast
inreglstrata in memoria mea afectiva si m-am simtit prins sau mi-a fost tea:na . ca
voi fi prins in acea situatie, cu caracter sexual. Astaz! imi retin frecvent pulsiunile
sexuale lucru care lmi alimenteaza culpabilitatea. .
Ac~ept!" sa tree la actiune si sa rna eliberez de aceas~a c~lpabi~itate pr~n
mijloacele care imi convin eel mai bine. Adeseori eSwteindlc~ta 0pSl. hote~apl~
pentru a curata memoria emotionala i a~rna ajuta sa ~m 0l~be. rtate l~ten?ar~
mai mare. De asemenea, pot sa lmi pun mtrebarea: cand rna simt prms l rna
sufoc, este posibil sa imi reprim emotiile i sa rna simt prizonierul acestora !A~
nevoie sa imi exprim creativitatea, dar emotiile rna impiedidi ? Am . nevoie sa
respir, am nevoie de spatiu, dar oare iml dau dreptul sa exist, sa m~:fi~m, sa
ocup locul care tmi revine? Daca reusesc sa imi respect nevoile, daca inn ocup
locul care mi se cuvine i rna respect pe mine i pe ceilalti nu voi mai avea nevoie
sa fug i rna voi simti bine oriunde m-~ afla. . . . ~. . .
Accept !"sa imi rei au locul pe care I-am abandonat. Afirm cme sunt. Imt
recapat spatiul vital. Imi recunosc toate emopile pe care Ie traiesc, rara sa ma
judec. Imi exprim latura creativa: acest lucru rna ajuta sa traiesc la nivelul
inimH" mele i sa fiu cu adevarat in contact cu esenta mea divina.
240. CLAVICULA (durere de. . . , tractura a. . . ) Vezi #:UMERl, OASE - FRACTUR.4
Clavicula este un os lung, In forma de S alungit, situat intre umar ~i stern,
deasupra toracelui. Deoarece clavicula este Iegata direct de umar, 0durere de
clavicula inseamna 0furie fa!a de responsabilitatile care mise atribuie ~i fata d~
care pot avea un sentiment de supunere i de obligape. Uneori pot incerca sa
Marele Dictionar 01Boli/or ~IA/ectiunilor - Cauzele subtile ale fmbolniivirii
139
exprim idei bune, dar nu reusesc sa le materializez. Cel mai adesea, 0fractura de
clavicula apare in urma unei cazaturl pe urnar si arata faptul ca traiesc 0
presiune puternica in Iegatura cu responsabilitatile mele. Emotia acumulata rna
face sa cred ca rna voi "rupe" sub greutatea responsabilitatilor mele i acest lucru
rna revolts. Vreau sa fug, sa evadez. Dar nu pot nici sa vorbesc, nici sa reactionez,
Ma simt supus in fata unor decizii care mi-au fost impuse. Reanalizez imaginea
autoritatii, Ma aflu intr-un impas, sunt intepenit in fata unui zid. Viata nu mai
curge in mine: Iiopun rezistenta sau 0resping !
. Accept!" sa privesc situatlile cu obiectivitate si incep sa inteleg faptul ca
viata nu irnl poate da mai multa responsabilitate decat pot duce. Amincredere si
rna straduiesc sa gasesc solutii sau un alt punct devedere care rna va ajuta sa imi
gestionez mai bine viata,
241. CLEPTOMANIE Vez; ~;: DEPENDENT A. NEVROzA
Daca, intr-un mod compulsiv, sunt tentat sa comit furturi rara un motiv utilitar,
sufar de cleptomanie. Traiesc 0tensiune care provine dintr-un gol interior, legat
de un sentiment de culpabilitate. Astfel, pentru mine, scopul scuza mijloacele i
este ca i cum mi-as fixa provocarea de a-mi insusi ceva ce este interzis. Dupa ce
fac acest lucru rna simt eliberat, chiar daca pot avea si remuscari, Este posibil ca,
inconstient, sa sper ca voi fi prins asupra faptului, deoarece pentru mine este 0
modalitate de a atrage atentia, Faptul de aface un gest interzis este pentru mine
o modalitate de a-mi manifesta revolta fata. de autoritate ~i de a"brava". Aceasta
autoritate, pe care nu 0acceptamlv in copilarie, era fie cea a tatalui meu, fie a
mamei mele sau a unei persoane care se ocupa de educatia mea. Gandunle sunt
atat de dezordonate lncat, acest Iucru se manifests prin lipsa unui control asupra
gesturilor. Imi folosesc carisma pentru a sustrage sau a-mi procura lucruri care
nu imi apartin, in loc sa 0folosesc pentru a transmite un mesaj pozitiv si de
speranta, prin cuvintele mele, de exemplu.
Accept!" sa urmez 0terapie pentru a putea identifica acel gol interior sau
acea revolta fata de autoritate ~i de a putea aduce iubire in acea situatie. Astfel
voi trai 0maimare pace intericara si ceilaltl "sevor purta mai frumos cu mine".
242. COAGULARE DEFICIT AIM Vezi: SANGE COAGULAT
243. COAPSE (in general) Vezi ~i:PICIOARE / [IN GENERAL] / [DURERE DE.}
Coapsele contin grupul de muchi care reprezinta micarea i forta de a merge
inainte. Coapsele puternice indica 0persoana bine inradacinata in pamant, care
are mari rezerve de energie pe care Iepoate folosi pentru evolutia sa spirituala.
Aceste "rezervoare" naturale indica, de asemenea, starea de spirit. Astfel, daca
, stau inactiv prea mult timp, risc sa acumulez rezerve inutile. Pot sa vreau safac
ceva, dar nu pot sau nu vreau sa rna fortez sa fac lucruri care nu imi convin. Imi
este teama sa imi ocup locul cuvenit, consider nedrepte mai multe situatii pe care
Ie-am trait in copilarie,mai ales fata de parintii mei, pe care nu i-am acceptat!" i
fata de care am multe resentimente. Este posibil sa fi fost obligat sa rna despart
. - _ I. '"1- r--y. . "- _ _ _ . ,- 1 ' , , ' '. . . . . . .
T ! 1 l ! I " _ . ,- r
. . . . ."\.
Jacques Mattei
de cineva drag. Iar faptul de a-mi lipsi cevapoate fi cevainspaimantator pentru
rhine! Prin :urmare fac "rezerve"! Continui sa vehiculez aceste ganduri
Inconstlente si sa transport tot acest material in exces, in coapse. Adeseori am
~ "M
impresia ca "este prea tarziu" pentru a lace sau a spune ceva. :am
desconsiprat: s-a descoperit un secret sau 0informatie pe care as fi:v~ut sa ~e
pastrez pentru mine. Simt furie, resentiment i frustrare deoarece amrmpresia
. calucrez raraprea mare succes, Dacaamcoapse grease, "grasute" (i foarte lipite
una de alta) Imi blochez inconstient energia din acel loc si sexualitatea mea:risca
saseschimbe deoarece energia stagneaza lanivelul bazinului. Pot saamimpresia
caastfel pot fi atins mal putin sl eaImi pot ascunde emotiile cele mai profunde
sub acea grasime sau muschi. Poate exista un soi debaraj de rezistenta mentala
care rnaimpiedlca sa imi exprim din plin sau salml gasesc directia potrivita. A
sosit timpul sarna eliberez si salas satreaca aceasta energie aiubirii care vrea
saseexprime.
Accept! '" salas sacurga aceasta energie spre. coapse i spre picioare care au
nevoie de ea, lucru care rnavaajuta saprind radacim 'inpamant, sa fiumai solid
i saani astfel un echilibru rnai mare intre partea mea spirituala. si c~a fizica.
. Acest lucru rna a;uta sa dispara depresia de care sufar. Corpul meu se
echilibreaza i rna eliberez de ranchiuna acumulata din copilarie. Chiar daca,
uneori amtmpresiaca sunt tnchis, imi analizez bunurile materiale i le accept. lv
pentru aceea ce sunt ~inaceasta lume, adica ni~einstrumente care servesc
. universul.
244. COAPSE (durere de, . .) Veri: PIC/OARE -.PARTEASUPERIOARA .
245. COASTE
Coastelefac parte din cutia toracica. Eleprotejeaza inima i plamanii (organe
vitale) impotriva loviturilor, aranilor exterioare i aagresiunilor. .
o coasta rupta sau sucita indica faptul ca protecpa mea este diminuata i sunt
vulnerabil in fata presiunilor exterioare, aiubirii, aautonomiei mele i adorintei
despapu. ~1i-amdepa~it limitele i m-amlasat "ilJ ,ghitit"deceilalp. Masimt ?rins
intre mine tnsumi (partea spirituala i emoponaHi) i lumea fizicain care traleSc.
Masimt fragil i deschis latoate formele deatac. Pot sa amimpresia ca nu depn
controlul asupra vietii mele, c a nu mai amresurse i sunt expus pericolelor.
Contuziile apar in moinentele deoboseala mare i deslabiciune, mai ales candte
simp dinit deviata: este 0urma fizicaaunei epuizari interioare. Vreau sa~mi tip
durere~l ~i supararea . . . Dacaimi rup sau sucesc 0coasta, inseamna adeseori di
traiesc 0situape aparte cu cineva din familia mea. Este yorba de obicei' de 0
situat
ie
in care rna conipar cu altcineva: nu rna simt la'inaltime, la acelai nivel.
Masubestimez sau amimpresia caceilalti sunt cei care rna subestimeaza. "Oare
sunt respectat i iubit cuadevarat?" Infuncpe deamplasarea coastei afectate am
mai multe indicii despre persoana in cauza. Daca este yorba despre coastele
inferioare este posibil sa existe un conflict cu un copil sau un nepot
(descendent
ii
). In cazul tn care este afectata coastalateraJ a, mijlocie, este yorba
~
I I
I
Mare/e Dictlonar al Boli/ar il A/ectlunllar '" Cauzlile subtile ale imboinov;rll 141
de 0situatie conflictuala in relatie cu un frate, 0sora sau var /verisoara, iar in
cazul coastelor superloare este yorba despre relatia cuun parinte sau un bunk
[ascendentii). Dadi partea din fata sau sternul sunt afectate inseamna di exista
ceva legat de viitorul meu, care creeaza 0tensiune sau rna nelinisteste, de
exernplu in fata unor situatii in care proiectele mele nu se pot realiza din cauza
unor interdictii din partea unor autoritati. Dacaeste afectata partea centrala sau
laterala, situatia este in prezent. Iar daca este yorba despre partea din spate,
posterioara lnseamna ca exista sentimente din trecutul meu care inca rna
afecteaza foarte tare. Identific situatiile care creeaza 0presiune puternica, Ma
tntreb care este persoana sau situatia care a exercitat 0presiune atat de mare
asupra mea sau acoastelor meleincat sunt pe punctul de ase rupe (fractura sau
entorsa), Trebuie sa rna indepartez, sa rna detasez de acea sursa de presiune,
deoarece nu mai suport. Trebuie sarnaintreb cinelmi irnpune aceasta presiune:
ceilalti sau eu insumi? . . . Imi caut locul in societate si traiesc 0dualitate lntre
imaginea pe care trebuie sa 0aflsez i ceea ce sunt cu adevarat, Raman laacest
nivel superficial sau decidsatraiesc conformvalorilor meieprofunde?
Incerc sa "am 0cota" buna in fata celorlalti? Nu am incredere in mine ~i am
tendinta de a rna revolta. Sunt mai degraba rigid, tn loc sa tmi ascult vocea
interioara i traiesc intr-un mod spontan. .
Accept] '" sa privesc evenimentele cu simplitate, sa exprim sincer ceea ce
simt, ascultandu-i in acelasitimp i pe ceilaltl. Acumstiuca, comunicarea este un
instrument care rna ajuta sa rna respect, respectandu-i in acelast tlmp pe ceilalti.
Incetez sa rna mai compar cu ceilalti ~i acceptjv sa fiu eu tnsuml. Sunt singura
persoana care poate avea putere asupra mea!
246. COA~E (iN GENERAL) Vezi~i:ARTICULATII
Coatele reprezinta libertatea de rniscare, flexlbilitatea, usurlnta de a schimba
directla in situatii noi sau in experientele deviata. Serefera laambitie, posesiune,
munca i 'lene. Reprezinta articulatia supla i flexibila a bratelor, care face
posibiHi creativitatea i exprimarea gra~ioasaagesturilor mele cotidiene, care rna
ajuta sa trec de la dorinta la realizarea acesteia. Coatele rna ajuta la primirea
ideilor noi, laacauta in interiorul meu pentru aalege directiile celemai potrivite
pentru mine. Daca am coate puternice i flexibile, pot sa indeplinesc sareirii
importante. 0durere sau rigiditate a coatelor inseamna 0lipsa de flexibilitate,
frica de arna simti "prins" sau inghesuit intr-o situatie neplacuta . . Coatele fiind
legate de actiune, reflecta faptul ca, pot fi rigid i pot judeca oamenii care au un
moddegandire diferit deal meu i care pot sarnafacasaimi reanalizez propriile
mele obiceiuri. A m nevoie sa fiu ordonaqi atunci cand rutina mea este afectata,
,confuza, coatele mele vor reac~iona. Este posibil sa imi fie teama ca sunt
incompetent intr-un domeniu important pentru mine i, prin urmare, sa nu imi
pot suspne familia. Maopun sa aleg 0noua direc~iei imi blochez, incontient
energia inimii"', lucru care afecteaza articulatia cotului. Masimt obligat sa fac
lucruri impotriva voin~ei mele. Ma retrag in mine insumi, deoarece nu am
. incredere in' oamenii din jurul meu. Raman 1aideile mele vechi, in loc sa fiu
-.., 111 ...- ..... Ii I 1iI
142
. . . . ."
Jacques Martel
deschis la idei noi. Ma agat de ceea ce am, deoareee imi este teama de noutate ~i
de neeunoseut. Chiar dad uneori lmi este teama sa rna las influentat, rna simt
tmplns de catre 0alta persoana, trebuie sa "strang eoatele pentru a rna proteja".
Coatele sanatoase rna ajuta sa pot strange pe cineva in brate, eu putere,
Aceept~. , sa aduc mai multa energie pentru a face eeea ee vreau ~i
indraznesc sa tmi exprim mai mult ernotiile, Astfel viata ~i schimbarile ei
numeroase mi se par mai usor de acceptat] . Maabandonez mai usor si viata are
. grija de mine asa cum merit. Raman deschis fata de iubire, ceea ce rna ajuta sa
traiesc, Traiesc experientele . cotidiene fara agresivitate. . cu flexibilitate :;;i
deschiderea spiritului. Acceptlv s a caut in interiorul meu pentru a gasi toate
raspunsurile la Intrebarile mele :;;iacceptlv noile directii pe care Ie ia viata mea
ca pe niste provocari pe care Ie am de trecut, stiind ca, eadourile vor fi la fel de
mari ca:;;ieforturile depuse.
247. COATE-EPICONDILITA
Cunoscuta mai mult sub denumirea de. tennis-elbow, in medicina sportiva,
epieondilita este 0lnflamatie Ia nivelul articulatiei cotului, Coatele imi confers
flexibilitatea necesara in schimbarea directiilor, In cazul unei lnflamatli, trebuie
sa consttentlzez fata de ce anume sau de ee opun 0anumita rezistenta. Este
posibil sa fiu frustrat din cauza unor evenimente repetitive care apar in viata mea
:;;iam impresia ca trebuie sa amortizez loviturile primite. Pot avea impresia ca fae
un efort mai mare decat ceilalti pentru aindeplini sarcinile cotidiene sau pentru a
atinge anumite rezultate si nu primesc increderea pe care 0merit. Sunt foarte
impulsiv in actiunile mele. Deoarece am tendinta de a uita lectiile lnvatate in
trecut, am tendinta de a face aceleasi greseli. Epicondilita poate fi 0lndicatie a
faptului ca exista ceva ce nu reusesc sa realizez sau ceva ce sunt obligat sa fac si
nu lmi convine acest lucru. Traiesc multa furie fata de 0situatie i imi vine sa
lovesc pe cineva, dar rna abtin,
Accept!" sa renunt la vechile mele idei sl la vechile mele modele pentru a
alege cea mai buna directie pentru evolutia mea. Acceptiv, de asemenea, sa las sa
circule iubirea in evenimentele care apar in viata mea. .
248. COCAINA (consum de. . .) Vezi: DROGURI
249. COCCISVezi: SPATE [DUREREDE..}
250. COCO~AT Vez;: UMERI LAsATI
251. COL UTERIN (cancer de. . .) Vezi:CANCERLAUTER[COLSICORP].
252. COLESTEROL Vezi: sANGE - COLESTEROL
253. COLICA NEFRETIcA
. CoHea nefretica este 0durere violenta in zona lombara, care iradiaza spre vezidi
i coapse, provocata de 0obstructie a uretrei. Se datoreaza, de obicei, migrarii
unui c<lleul sau aunui corp strain de la rinichi spre vezidi, prin uretre.
, , , I I I ,J , , , . 1 . . . . . . . . _ _ _
Mareie Dietionar al Boillor ~; Afectiunilor - Couzele subtile ale imbolnavlrli
143
Semanifesta frecvent atunci cand traiesc 0situatie in care am fast foarte abatut
din cauza a ceea ce am vazut, am aflat, am auzit etc. Aceasta situatie rna
copleseste atat de tare lncat toate valorile mele sunt pe care sa se prabuseasca
bruse. Exista ceva care ararnas blocat si imi faee diu. Reanalizez totul si, de multe
ori, este yorba despre relatia cu partenerul meu. Oare sunt multumit de viata mea
de cuplu? Simt ca imi pierd spatiul vital sau rna simt tnselat, tradat, lrnl este
tntinata bunatatea ~i acest lucru rna irita foarte tare. Ma simt debusolat si
tulburat. Imi acord timp pentru a observa ce anume este bloeat in relatia mea de
cuplu sau in relatiile mele afective. Care este principala iritare pe care 0traiesc si
pe care nu 0mai pot tolera ?In ce situape mi-am facut iluzii ?
Accept!. , sa-mi privesc obiectiv viata. Imt redefinesc valorile si prioritatile si
indraznesc sa mi Ieafirm. Astfel lmi ocup locul care mi se cuvine, primulloc !
254. COLICI Vezi:INTESI'INE-COUCI
255. COLITA (mucozitatea colonului) Vezi: INTESTINE - COUTA
256. COLITA HEMORAGlcA Vezi: INTESTINE - CDUTA
257. COLOANA VERTEBRALA (ingeneral) Vezi~i:SPATE
Conform clasarilor occidentale, exista 33 de vertebre ale coloanei, in urmatoarea
ordine, incepand de sus:
7 cervtcale, mai mici
12dorsale-s, mai dese
Slombare
17
5 sacre
18
, sudate, care formeaza un triunghi spre partea inferioara
4eare forrneaza coccisul, sudate si atrofiate.
Coloana vertebrata, asemenea unui stalp, reprezinta sprijinul, protectia si
situatia din viata mea. Este stalpul meu fizic si intern. Fara ea m-as prabusi.
Coloana vertebral a simbolizeaza, de asemenea, energia mea fundamentala i
spirituala, Reprezinta flexibilitatea i rezistenta mea fata de diferitele evenimente
din viata. Imi confera libertatea de a rna misca, de a rna intoarce intr-un mod
flexibil spre directiile dorite. Deviatiile coloanei (scolioza, lordoza etc. ) sunt
legate de partea profunda a intregului sistem energetic. in timpul unui blocaj
apar dureri fizice. Exista sentimente de neputinta, 0greutate prea mare de
purtat, 0nevoie afectiva sau emotionala nesatisfacuta etc, care rna fac sa rna simt
atacat in integritatea mea si in rezistenta mea. Este ca si cum as primi lovituri din
spate. Am impresia di eu sunt stalpul familiei, la serviciu i in orice situatie sau
grup in care sunt implicat, Cese va intampla cu ceilalti daca eu nu sunt acolo ? Se
15
Cervical: vine din latina ce/Vis, iciscare ins eamna ceafa.
16 Dors al: vine de la cuvantu] latin dorsum care ins eamna s pate
17 Lombar: din latina /umbuscare ins eamna rinichi.
18 Sacru: es te un cuvant care face referire la ceea ce es te inviolabil s au ceva care impune un res pect (oarte mare. in
aces t caz es te vorba des pre locul din care pleaca energia Kundalini,energia s pirituala care pleacii din partea de jos a
coloanei!ji urca pana in varful capului,pentru a aduce iluminarea
:~, .
r~1. , . . :. . ' , ' . _
: , r T 11
144
\ . "
Jacques Martel
. va prabusi totul? Coloana vertebrata este legata de toate celelalte aspecte ale
flintei mele prin schelet, de-a lungul sistemului nervos central sl prin sistemul
sanguin central. Fiecare gand, sentiment, situatie, raspuns i impre~ii~ sunt
" gravate" in coloana vertebrala, la fel ca $i in partile corpului afectate. In acest
caz, observ care este partea afectata sl identific cauza blocajului.
Oricare ar fi situatta, acceptlv sa raman deschis fata de cauza initia1a si
integrarea va fi mai arrnonioasa. Voi recladi noua persoana care vreau sa devin.
258. COLOANA VERTEBRALA(deviapea ...) (in general)
odeviatie a coloanei vertebrale simbolizeaza mai ales 0rezistenta in a trai
viata di~plin. Am impresia ca, in timpu1 copilariei, nu m-am bucurat de sprijinul
parintilor, de 0structura formatoare. Am fost zdruncinat in convingerile mele
profunde. Lavarsta adulta, felul in care rna sustin in viata, dificultatea mea de a
lasa viata sa rna sustina sl de a renunta 1avechile idei se rnanifesta printr-o
deviatle a coloanei vertebrale, care se curbeaza spre 0parte, spre fata sau spre
spate.
Acceptlv sa irni iau viata in maini si " sa . rna tin drept" in fata vietii, cu
incredere si cu determinare.
259. COLOANA VERTEBRALA [deviatie a ) - COCO~AT Vezi: UMERl L A s A T I
260. COLOANA VERTEBRALA [deviatie a ) - CIFOzA
Cifoza este 0deviatie a coloanei vertebrale curbate anormal spre spate, de
obicei la nivelu1 omoplatilor, In afara unei posturi incorecte, cifoza copiilor ~i a
adolescentilor este datorata de multe ori unei boli de crestere, boala
Scheuermann'" . Dacasufar de aceasta boala voi remarca faptul ca, corpul meu
. se aduna in fata, ca i cum ar vrea sa revinala pozitia de fetus. Oare de cine sau de
ce anume vreau sa rna protejez ? Vreau sa rna apropii de mama, deoarece nu rna
tntelege sau rna reneaga ? Ma simt foarte mic, simt c a nu rna ridic la inaltlmea
familiel mele sau a sarcinilor pe care as vrea sa le indeplinesc. Vreau sa pastrez
totul pentru mine, din frica de lipsa. Imi lndoi spinarea deoarece sunt timid i ca
semn de nerecunoastere aceea ce sunt sau pentru di sunt tot timpul ln alerta, rna
simt inferior, incapabil saimi iau locul care mi se cuvine si sa traiesc eu bucurie.
Acceptlv sa rna simt in siguranta chlar. slin prezenta altor persoane: sunt in
. stare sa imi ocup locul, sa Imi definese limitele i sa trec de provocarile pe care
viat
a
mi Ie propune. Imi pastrez spatele drept i rna recunosc ca fiind u_~ici
divinoInvat astfel sa rna iubesc mai mult i sunt mandru de realizarile mele. Inva~
sa ii mul!umesc acestei parti divine prezenta in adancul inirnU'If mele, pentru
eurajul pe care 11am, deoarece tiu di am depn toate raspunsurile atunci ca. nd
sunt conectat cu sufletul meu.
261. COLOANA VERTEBRALA - DISC DEPLASAT Vezt BERNIE DlsCALii
19 Boala lui Sc heuermann a fost desc operita de Olgar Sc heuermann, medic neurolog danez. c are a desc ris in anul
1921, leziunile c arac teristic e c ifozei la uc enic ii din atelierele de c easornic arie
.!"
Marele Dictionar 01Bali/or ~iAfectlunllor - CCluielesubtiTeale imbalni'ivirii 145
262. COLOANA VERTEBRALA (deviatie a...) - LORDOZA
Lordoza este curb area flziologica a coloanet vertebrale cu 0 convexitate
anterioara, . . . .
In acest caz am 0dificultate in asta in picioare deoarece irni este rusine de ceea
ce sunt, nu rna iubesc. De multe ori traiesc o situatie de supunere fata de tatal
meu sau fa~a de cineva care reprezinta a autoritate pentru mine, deoarece rna
subestimez in fata acelei persoane, rna simt inferior, nu ina simt dernn de a fi
copilullui. Ma simt zdrobit de ceilalti, am foarte putina incredere in mine i sunt
incapabil sa imi exprim ideile si opiniile. Vreau sa fiu liber. Imi indoi spatele
impotriva vointei mele, am impresia di sunt moale siincapabil sa misclucrurile
inainte. Lucrurile nu avanseaza destul de repede i rezultatele intarzie sa apara.
Am tendinta sa rna devalorizez. Ma simt irnpartlt Intre a fi activ si a avea
incredere sau a nu asculta ceea ce vor ceilalti sa imi spuna, Ma simt in siguranta
cand rna agar de vechile mele idei, Nu lndraznesc sa schimb ordinea stabilita a
lucrurilor pentru a nu deranja. Fierb in interiorul meu si furia rna roade pe
dinauntru. Refuz ajutorul celorlalti, Astfel iml este mai greu sa tmi ating
obiectivele i amtendinta de atrai mai multe esecuri, . :, .r.:
Trebuie sa inva! sa rna iubesc. Accept! 'Ifsa imi ocup locul cuvenit deoarece
fiecare dintre noi are un rol de jucat in univers. Invat sa tmi exprim ideile si .
parerile liber si m~ simt mai bine cu mine lnsuml. Fiecare lucru soseste la
momentul potrivit. lndraznesc sa stau drept, in picioare si am lncredere in mine.
Masimt in siguranta deoarece vocea mea interioara imi spune ce sa fac pentru a-
mi fi bine. . . . . .
263. COLOANA VERTEBRAtA [deviatie a...) - SCOLIOzA
Scolioza este 0deviatie laterala acoloanei vertebrale. Atunci cand sunt atent la
ea, am impresia ca port pe umeri 0sarcina foarte grea. ~i pentru ca este 0sarcina
pe care nu 0pot indeplini, traiesc neputinja i disperare. Responsabilltatile meIe
rna sperie sl sunt indecis cu privire la directia in care sa merg. Energia se
blocheaza sl scolioza este manifestarea fizica a acestui lucru. Poate aparea din
adolescenta: cand lmi caut inca 0identitate, sunt prea mare pentru a mai fi copil
~i prea tanar pentru a fi adult, iar vlata ~i responsabilitatile ei mi se par uriase.
Refuz acest corp, aceasta viata, refuz sa cresc . . . Am tendinta sa rna compar eu
fratii i surorile mele [mai ales daca am un gearnan . sau 0geamana), cu verii i
. veri~oarele mele. DE!. oareee am impresia casunt mai blmi . dedit . mine, rna
devalorizez i acest lucru se exprima prin scolioza. Ma compar negativ eU ceilalp
i aceasta atitudine sa afecteaza mult. Imi este teama de a fi judecat. Mil simt tot
, timpul fortat sa fac ceva. Am impresia ca trebuie sa fiu stalpul familiei, sa fiu
onoarea ei, mandria ei. Totui, pentru coloaoa mea, care reprezinta catargul unei
nave, este prea multo Maaplec spre dreapta sau spre stanga pentru arna compara
eu altii. Pot sa rna indepartez de ceilalti pentru a rna proteja i a evita loviturile.
~u toate aeestea, in sinea mea am nevoie sa rna apropii de ceilalti, dar nu
mdraznesc sa fac primii pai. Pot sa rna simt pierdut, deoarece am nevoie de
',,'\.
Jocques Martel
puncte de referinta, de repere, pentru a rna defini ca individ. Acestea sunt de
obicei personificate decatre tatal meu, mama mea sau de catre oameni care au 0
tnfluenta mai mare asupra mea (un profesor, 0bona etc.) Daca ac:ste referinte
nu imi convin sau sunt dezamagit deele, coloana mea vertebrala (care nu se
simte sustinuta) se va curba, Nuvreau sa rna sprijin pe mine Tnsumi, lTl
a
simt
foarte fragll, Coloana mea seafunda ca~i lumeamea interioara. Traiesc i~functie
de ceilalti. Prefer s~'rna sterg, sa evit in loc sa irni asurn riscul de a rna afirma.
Scolioza este legata dedorinta de afugl de0situatie sau de cineva ..
. Acceptlv sa tralesc in prezent, adica tn fiecare zi. Con~tienti~ez faptul ca
viataImi oferamulte detnvatat si traiesc in armonie cumediul meu. Imi regasesc
bucuria si, in ficare zi, tmi dau seama ca amputerea sl capacitatea de ainfrunta
fiecare provocare! Devin parte integranta din propria mea viata. lncetez sa rna
mai compar cuceilalti deoarece fiecare dintre noi suntem diferitt ~i unici.
264. COLON (cancer de...) Vezi:CANCERDECOLON
265. COMA V~i: ACCIDENT, CREIER .; SlNCopA, LE$IN
Coma poate surveni in urma unui accident si constituie 0alterare partials sau
totala astartr constlente.
Esteposibil ca, chiar tnainte deaintra instareade"coma safi avut 0experienta in
.careamvazut moartea venind spre mine, ca~i cum"mi-ar fi sunat ceasul" si, cand
care amtntalnit constient moartea, asurvenit coma, pentru aalunga moartea in
ultimul moment. consntnta se deconecteaza, Adeseori, dupa ce apare revenirea
dinstarea decoma, memoria asters momentele detraumatism. Estecasl cumas
fi din nou in siguranta, dupa ce amfost in pericol. Unaccident poate fi provocat
de culpabilitatea legata de fuga fata de 0persoana sau 0situatie. Dacatmi este
.greu sarezolv situatia Iegata deculpabilitate, rnarefugiez in coma. Esteposibil sa
rnasimt neputincios in arezolva 0situatie, deoarece sunt prea destabilizat, lucru
.care rnafacefurios. Amnevoie sa fac schimbari importante in viata mea, dar nu
sunt capabil. Acumrna pot odihni in pestera mea unde nimeni nu rna poate
deranja sau satmi spuna cesafac. Regasesc un oarecare sentiment delibertate, 0
stare in care nu am de dat socoteala ntmanul, deocamdata ... Coma vine de la
cuvantul grec "korna", care mseamna "somn profund". Acea~ta stare este legata
de dorinta intensa de afugi de 0situape sau de 0persoana. Imi este atat de rau
interior incat rna retrag tn mine, deoarece traiesc multa disperare, singuratate
sau frustrare. Vreau sadevin insensibil fatade dificultaple viepi. Maprotejez prin
acest somn adanc. Devininsensibilla tot ceea te setntampla tn jurul meu: Prefer
.satraiesc aceasta stare deincon$tien!a totala pana dnd viata meavadeveni mai
placuta. Am0decizie de Iuat: sa traiesc sau sa plec. Aceeai decizie apare i in
cazul unei come diabetice, provocata deun exces deglucozain sange i,mai ales
in creier. Tristetea mea este atftt de mate incat vreau sa fug din lumea in. care
traiesc. Furia mea este la fel de mare. Chiar dadi starea de coma poate dura 0
perioada lunga detimp (saptamani, luoi sau ani) este foarte important pentru cei
apropiap saimi manifeste iubire, afectiune ~i saimi spuIia ca mie Ymiapart
ine
. _ ,'
'... -"
Marele Dietianar 0/ Boli/ar ~IA/eetiunilar - Couzeli?subtile ole imbolnavirii 147
deciziadeaplecasau deararnane aiei. Cei apropiati trebuie satraiasca detasarea
necesara pentru aevita sa relina lmpotriva vointei sale persoana aflata in coma.
Cand rna aflu In coma, creierul meu poate fi activ in asa masura tncat pot auzi
oamenii care vorbesc sau le pot simti prezenta si impresiile pe care Ie degaja,
.chiar daca eu, in acelmoment, nu rnapot misca sau exprima. Este posibil cafrica
de moarte sarna retina aici, in stare de Inconstlenta, Trebuie sa rna asigur sl sa
. tmi spun, In cazul acesta, capot saplecin siguranta, dad imi doresc acest lucru.
Daca pot percepe energiile unei persoane, cand este in stare de coma, pot
observa caexista 0ruptura importanta a liniilor energetice, in functie de
adancimea starii de coma. Astfel, ar fi indicat sa existe un tratament energetic,
pentru aregIa situatia si a readuce persoana aflata tn coma.'AICI ~I ACUM.Este
important sarnaasigursi saimi spun di voi aveatot ajutorul decare amnevoie.
Acceptjv saamtoate capacitatile sl calitatile necesare pentru aduce lacapat
toate proiectele mele. Stiu.ca.schimbarile necesare din viata mea se vor petrece
lin, pentru binele meu si al celor dinjurulmeu!
266. COMEDOANE Vezi: PIELE- PUNCTE NEGRE
267. COMOTIE (... aretinei) Vezi: OCHI- COMOTIA RErINEI
268. COMOTIE CEREBRALA Vezi:CREIER[COMOTIEj
269. COMPULSIE NERVOASA
,.
Cornpulsia este 0tulburare de comportament caracterizata printr-o dorinta de a
face. anumite acte la care subiectul nu poate rezista tara sa intre in angoasa,
Compulsia nervoasa poate fi legata de sexualitate, hrana, alcool, cumparaturi,
exces de curatenie etc. Compulsia nervoasa se raporteaza la un aspect al
personalitatii mele pe care iljudec cafiindnegativ, care Imi displace atat demult,
. tncat refuz sailvad, Y lrefulez adanc in mine. Aratatimp cat refuz satl vadi sail
acceptlv, viata iml va aduce tot mai muite situatii in care va trebui sa rna
confrunt cuacest aspect al personalitatil mele.
Candam0compulsie nervoasa, observ ceea cern-a deranjat i acceptlv sa
Ii fac fa!a in Ioc sa fug. Accept sa fiu 0fiin!a umana, cu puterile mele, cu
slabiciunile, calitatile ~i defectele mele. Constlentlzez faptul di sunt cel mai critic
judecator al meu ~i rnaiert i invat sa rna iubesc. Faptul de arna accepta!'" a~a
. ,cum;sunt rnavaajuta sarna dezvolt armonios ~i nu vamai trebuie sarnadescarc
'.. prin compulsie.
.?70. CONDUCTE LACRIMAtE Ven: LACRlMI
271. CONGENITAL Vezi: MALFORMATII CONGENITA.LE.BOU EREDlTARE
272. CONGESTIE (... la creier / ... ficat / ... nas / ... plamani) Vezi ~i: CREIER-
ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL [A. V.C.j
" Congestia reprezinta sistemul de aparare ~l corpului pus in functiune pentru a
<raspunde atacurilor repetate impotriva unei parp din corp. Existamai multe parti
________________________ 1 ~ 1 ~ ,
"1 ~ T ~ 11-' '1 ~ l'1 T... _
" " , - .
Jacques Martel
care pot fi congestionate. La ficat: reprezinta critiea refulata, starea de iritare
interioara pe care 0acumulez, deoarece nu reusesc sa o exprim verbal. Pot trai
nemultumire, suparare sau deceptie, La nas (sinusurile): care este situatia sau
persoana pe care nu 0 pot "mirosi" si care rna infurie? La plamanl
(pneumopatie): rna simt sufocat de relatiile mele familiare, fie cu parinti! mei, fie
cu partenerul, eu partenera sau copiii etc. Relatiile mele de familie sunt
armoriioase, asa cum as dori sa fie? Oare irni fac prea multe griji? La creier
(accident vascular cerebral): rna simt depasit, nu mai stiu cum sa reactionez in
. fata anumitor persoane sau situatii, Creierul meu nu inai functioneaza 1afel de
dar si repede ea i tnalnte. In acest caz este indicat sa nil consumarn deloc alcool
sau droguri. Indiferent care este partea corpului afectata de congestie, in urma
acesteia rezulta 0frustrare, iritare i furie fata de ceilalti si fata de. mine insumi.
Ma aflu tntr-o situatie de tensiune continua. Emotiile mele sunt congestionate.
lmi este teama de mine insumi, deoarece am impresia c a exista ceva rau in
interiorul meu. Evit sa fiu impulsiv si sa imi traiesc viata prea spontan. Totusi
exista avantajul de a imi da frau liber creatlvitatli .deoarece pulsiunile mele
naturale inceardi sa se elibereze. Am tendinta de a aeorda multa atentie vietii
mele spirituale si prea putina nevoilor mele fizice. Am nevoie de odlhna, de
vacanta, dar nu imi permit aeest lucru. Imt acord limp pentru a verifiea ceea ce
rna deranjeaza in prezent in viata mea' i irni asum responsabilitatea in aeea
situatie. . " .
Acceptlv sa tmi ocup .locul cuvenit, locul meu, Realizez importanta de a
exprima ceea ce simt si fae acest lucru ~ra sa Iiatac pe ceilalti. Deoarece imi
exprim .sentimentele nu acumulez nici frustrare, nici ura. Cand sunt deschis i
receptiv si ceilalti sunt la fel fata de mine. Ma simt din nou in armonie cu mine
lnsumi si cu cei din juru1 meu. Astfel dobandesc un nou echilibru, atat in viata
. fizica cat i in cea spirituala, ".' ... .
273. CONJ UNCTMTA Vezi: OCHI~ CONJUNCflVITA
274. CONSTIPATIE Vezi:INTESTINE-CONSTlPATIE
275. CONTUZII Vez;: PlELE - VANATAI
276. COPIL CIANOTIC(ALBASTRU)
Aparltia unui copil cianotic este legata de 0malformatie a inimii. copilului, in
stadiu embrionar, care duce la repunerea in circulatie a sangelui putln oxigen at
(sange de euloare albastra) in marea clrculatie arterials, tara sa mai treaca prin
plarnani pentru a primi oxigen (sangele rosu). Daca sunt un copil cianotic
[bebelus) este posibil sa fi captat 0frica foarte mare, in pantecele mamei, frica ei
de ase desehide fa~ade iubirea lumii exterioare. Acest lucru poate proveni dintr-
o rana profunda i din "retragerea in sine" in legatura eu iubirea; eauzata de un
eveniment care i-a zdrobit inima . Nu trebuie sa 0 fac pe mama mea
responsabila de starea mea. Prin legea finitaplor, am venit in aceasta familie
deoareee aveam de depait provodiri asemanatoare, legate de iubire. Nu fae
! 1
1 l ...- .... 1 1 ~ ~ , ~ J !"
Marele Dict/onar 01Bolitor ~l Afectiunilor Cauze/e subtile ale imbolndvirii
149
decat sa manifest mai coneret pe plan fizic constlentizarea pe care trebuie sa 0
fac i mama mea si eu, ne vom putea ajuta reciproc in acest caz.
Acceptlv lncepand de acurn faptul eaiubirea este insai viata i puterea mea
de a iubi, tot mai mare, va forma un cere de iubire care rna va proteja in lurnea
exterioara,
277. COPIL HIPERACTIV Vezi: HIPERACflVlTATE
278. COPIL MORT LAN~TERE Vezi:NA$TERE-AVORT
279. CORIZA Vezi: RACEALA [LA CREIER.;.j
280. CORONAR Vezi: IN/MAY - TROMBOZA CORONARlANA
281. CORP (ingeneral) Vezi:ANEXAI
282. CORZIVOCALE Vezi:GAT-LARlNGITA;CANCERLALARlNGE, VOCE-RAGU$EALA
283. CO~URI (pecorp1Vezi: PIELE ~ CO$URI
284. CRAMPA SCRIITORULUI Vezi ~i:DEGETE (iN GENERAL), MAINl (iN GENERAL),
iNCHEIEfURA MAINII
Este senzatia de aavea 0greutate sau furnicaturi in degete, cauzate de compresia
nervului median din canalul carpian, situat in zona de la articulatia mainii,
Am0tensiune interioara foarte mare sl atunci cand seriu, fac eforturi foarte mari.
Pe cine vreau sa impresionez? Pe cine vreau sa canving? Pe mine sau pe ceilalti?
Sunt pretentios i ideile mele de marire rna fac sa fiu 0 persoana foarte
ambltioasa, Este posibil sa port 0masca, care imi ascunde adevara personalitate,
ceea ce rna protejeaza tmpotnva judecatii celorlaltl. Acest lueru provine din
faptul c a am prea putina ineredere in mine insumi si rna simt .incapabll sa
Indeplinesc lucruri importante. Maintreb, de asernenea, in legatura 'cucasatoria
i care este pozitia mea fata de ea. Indoiala pe care 0intretin fata de eapacitatea
mea de a-mi exprirna ereativitatea rna fae sa abdic, sa irni abandonez obiectivele.
Nu am decat tncercari, in timp ce 0parte din mine a abandonat deja. Deoarece
durerea se poate aceentua dimineata sau noaptea. cand inca sunt eoneetat eu
lumea mea interioara, aceasta durere imi reaminteste schlmbarile pe care trebuie
sa IefaeIn interior pentru a fi mai flexibil. Incepand de acum, fae lucrurile in mod
natural i imi acord timp sa fiu eu adevarat eu insumi. Nu am nimic de
demonstrat nimanui,
Acceptjv sa rna iubesc asa cum sunt, tara artlficil si ramanand complet liber
in atitudinile mele. Este primul pas spre 0realizare importanta, Implinirea de
, sine.
285. CRAMPE
Crampa este eontrac!ia involuntara, dureroasa i trecatoare a unui muchi sau a
unei grupe de muchi. Crampele indica 0tensiune mare, 0crisp are interioara
uneori excesiva. Retin energia divina i 0rmpiedic sa circule in mine, deoarece
~ -"~l'-)
150
.~'-.
Jacques Martel
rnasimt strivit, limitat. Maobstinez sarnaagat de0frica, 0rana interioara sau un
stres care numai sunt benefice pentru mine. Uneledintre modelele mele mentale
au nevoiesa fiereintegrate. in prezent traiesc multa tensiune ~i presiune, care
pot fi insotlte deun sentiment de neputinta fata decevasau ~ta d~0situati~. !'1~
lntreb ce sa fac ~i care este cea mai buna solutie pentru mme. ~1 pentru ca irm
este frica rna cramponez, rnaagat de idei fixe. Traiesc 0anumita supuJ lere, rna
simt obligat sa rna"cobor" in fata anumitor persoane, pentru aevita sa fiuranit,
Imi este atat de frlca de viata tncat imi blachez total energia, a lnchld Intr-un
anumit loc. A~vrea sarnarefugiez in interiorul meu. Anxietatea rnadeterrmna sa
vreau saevit sau safugde0situatie, Dacaeste yorba despre aanxietate pecare 0
traiesc 'in timpul zilei, cat sunt acasa, este posibil ca, in timpul noptii sa am
crampe, care rnatrezesc si tmi amintesc caar trebui sa fug.in functie de locul in
care selocalizeaza crampa, primesc un indiciu despre ceea cetrebuie saschimb:
ocrampa la laba piciorului, indica directia in care trebuie samerg. 0crampala
partea de sus apiciorului indica felul in care avansez inviata, 0crampa lamana
arata un aspect legat de actiunile si de faptele mele. Sunt constient de durerile
interioare care rnacoplesesc si realizez capot schimba acest lucru. A
Acceptlv sa rna relaxez si sa rna deschid in fata energiei divine. Imi acord
timpul necesar pentru arnaopri si areflecta. Acest moment depauza rnaajuta sa
iaulucrurile mai tncet si Intr-un ait mod, sarnasimt mai bineinpielea mea.
286. CRAMPE ABDOMINALE Vezi~i:ABDOMEN
Abdomenul este legat de chakra intuitiei ~i a creativitatii, Crampa abdomlnala
indica, de asemenea, 0fricade a-mi urma intuitia, refuzul de arnalasa purtat pe
deplin de creativitatea mea, blocand astfel energia divina din acel loc, in
apropierea buricului sau mai jos. Prin urmare opresc orice proces care rnaajuta
sa vad lucrurile care rna ajuta sa avansez normal. Imi este tot timpul teama sa
descopar un viitor mai bun pentru mine. Vreau sa controlez totul, deoarece lmi
este teama sa experimentez lucruri noi. Maastept latot ceea ce este mai rau, sa
mi selntample lucruri ingrozitoare.
Acceptlv sa rna deschid ~i sa am incredere in viata, Astfel, rna pot lasa
condus de intuitia mea si lmi pot folosi creativitatea pentru a merge in directia
carelmi convine, Inarmonie cuceea cesunt.
287. CRAMPE MUSCULARE (in general)
Crampa de origine musculara indica faptul caretin ceva ce nu vreau sa las sa
pIece. Este 0tensiune interloara puternica care se exprima printr-un blocaj de
energie la nivelul muschilor. Muschii reprezinta energia, viata, forta, "Blochez"
astfel viata sl nu las sa pIece ideile vechi care se schimba i se transforma in
corpul aflat in evolupe. Am inca vechi idei opreconcepute ~i Ie vehiculez in
actiunile mele zilnice. Sunt "sub tensiune" ~i imi pun tot timpul rnii deintrebari.
At~ntiamea esteIndreptata spre anumite griji care imi consuma atat demult din
energie indit ajung safiudeconectat decarpul meu fizic:Este important saverific
care parte acarpului este afectata decrampe.
1 1 :! 1 1 ..- _
Marele Dictionar al Balilar ~IAfectiunllor cauzele subtile ale imbolniivirii
151
Acceptjv incepand de acum sarna las condus de inima., sa fiu mai deschis
fata de noile posibilitati care rna pot ajuta sa avansez. Nupot schimba trecutul,
dar pot schimba interpretarea mea asupra evenirnentelor. Sunt tot mai constient
de frumusetile din prezent. Meditatia este 0tehnica de reechilibrare energetics
care ajuta la inlaturarea tensiunilor inutile si la armonizarea corpurilor mele
energetice.
288. CRANIUVezi: CREIER- COMOTIE CEREBRALA, OS - FRAcroRA [OSOASA ...j
289. CRAPATURI Vezi:PIELE-CRAPATURl
290. CREIER (in general)
Este central a energetica, unitatea centrals de tratare a tuturor inforrnatiilor a
minunatei masinarii umane: creierul are30demiliarde deneuroni, fiecare avand
aputere speclala, Estecentrul comenzilor, care are legatura euautonomia mea ~i
controlul asupra vietii mele. Creierul este legat de cea de a saptea chakra sau
centru de energie (chakra coloanei vertebral e) si de glanda pineals, denumita si
epifiza, Creierul are doua emisfere distincte. Emisfera dreapta, Yin, la ehinezi,
reprezinta latura feminina [introvertita), creativitatea, totalitatea situatiilor
(vederea deansarnblu asupra lucrurilor), intuitia, perceptia si arta, este emisfera
reeeptoare. Este alimentata de faptele traite, Este orientata spre a fl. Emisfera
stanga, Yang, este cea care da, care "domina", este extrovertita, agresiva,
rationala, logica, care analizeaza totuI. Estelegata de perceptia lurnii exterloare, a
concepteIor, a numerelor si a euvintelor, de ratiune. Gestioneaza "cum" au loc
evenimentele, elaboreaza planuri detaliate. Este alimentata de cunostintele
dobandite, Este orientata spre tirnp, fapte ~i aface. Fiecare emisfera controleaza
jumatatea opusa a corpului (emisfera dreapta ccntroleaza partea stanga ~i
invers). incruci~area fibrelor nervoase spre partea opusa are loe la nivelul
bulbului rahidian (deasupra gatului) si coboara de-a lungul maduvei spiniirii.
Acest Iucru explica de ceoamenii care au un accident vascular pe partea stanga,
.vor avea apoi 0paralizie pe partea dreapta (A.v.c. accidentul vascular cerebral).
Existaun punct deintersectie i Ianivelul nervilor optici ai ochilor, sediul chakrei
celui de-al treilea ochl, situat la radacina nasului, intre sprancene. Un sistem
echilibrat trebuie sa respecte functionarea globala a celor doua emisfere.
Creierul reprezinta sediul gandurilor; -al ideilor, al cunoasteril, EUL SUPERIOR,
central universului, identificarea cu orice forma divina, Socrate spunea:
"Cunoaste-te pe tine insuti si vei cunoaste Universul ~i zeit".
291. CREIER(abcesla ...)
.Candapare un abces la creier, acesta provine dintr-o infecpe asinusurilor sau a
ourechii mijlocii sau a oricarei alte parti a corpului. Acesta indica furia pe care 0
simt fata deasumarea prapriei mele vieti ~i fricade a-mi pierde cantrolul asupra
autonomiei mele: Am0dificultate in a analiza toate elementele din viata mea
deoarece totul seschimba foarte repede ~i eurnaambalez repede.
0, ! 1 1
152
. . . . .'-.
Jacques Martel
Accept !. , sa am tncredere in puterea divina din interiorul meu care rna
conduce spre solutii cerna vor ajuta sa-mi descopar adevaratul potential.
292. CREIER- ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (AV. C. ) Vezi #: INFARCT [iN
GENERAL], sANGE/ [iN GENERAL] / .tiRTERE / CIRCULATlA SANGUINA, TENSIUNE
ARTERIALA - HIPERTENSIUNE .
Acest tip de accident este legat de circulatia sangelui si de vasele de sange. Este
efectul unei hernoragii sau a unei ocluzii cauzate de un cheag, provenind din
artere sau de la inima. ,. Accidentul vascular cerebral se poate manifesta in mai
multe situatii, legate toate de iubire. Acest gen de accident este a reactie foarte
puternica, un nu categoric adresat unui echilibru care indica in ce aspect se
. manifesta acea frica in vlata mea. Pot avea impresia ca lmi pierd mijloacele de a-
mi conduce viata, In cazul accidentelor cerebrale hemoragice, este vorba
despre 0artera care se sparge, lucru care produce a inundare eu sange a unei
parti a creierului. Este posibil sa traiesc 0tensiune atat de mare in mediul
familial sau profesional, care acumulata ajunge sa se elibereze prin aceasta
ta~mire a bucuriei de atrai (sangele), care. simbolizeaza toata durerea pe care 0
traiesc in aceasta situatie.
Indiferent In care parte a creierului se produce accidentul, in parte a dreapta
[intuitive) sau stanga (rationala), acceptlv sa identific mesajul pe care mi-l
transmite corpul, sa restabilesc pacea cu mine insumi si sa rna restabilese cat mai
repede. Imi vizualizez creierul scaldandu-se . intr-c baie de lumina alba ~i aurita
pentru a-mi ajuta toate celulele nervoase sa se regenereze ~i sa Ii reia functiile
intr-o noua maniera, pentru ca eu sa imi regasesc cat mai repede sanatatea.
293. CREIER - APOPLEXIE Vezi: CRElER- ACCIDENT VASCULAR cEREBRAL lA.v.C] /
SINCOPA, SJiNGE- HEMORAGIE.
Apoplexia (sau atacul cerebral) este un termen popular care descrie
hemoragia parenchlmatoasa, Apoplexia este suspendarea brusca, mai mult
sau mai putin completa a tuturor functiilor crelerulul, caracterizata prin
pierderea subita acunostintei ~i amobllitatli voluntare, cu pastrarea circulatiei si
a respiratiei, Adeseori este rezultatul unei hemoragii cerebrale. Criza de
apoplexie este manifestarea nevoii extreme de a' rezista vletll i schtmbartlor,
respingerii ~i negarll mai multor aspecte ale vietii i ale fiintei mele. Traiesc 0
mare indecizie: evit sa fac schimbari. in viata mea. Vehiculul bucuriei mele de a
trai, sangele, nu mai ajunge sa irige din plin 0parte acreierului, Aceasta parte
Inceteaza sa mai functioneze ~i apoi se instaleaza paralizia. Sunt nelinitit ~i
confuz. Devin con~tient de faptul ea am tendinta de a vrea sa rezoIv totul ~i sa
controlez totul in Iocul eeloriaip. Intru in vieple ceioriaip. Imi depa~esc limitele
deoarece vreau sa fac prea multe. Astfel, imi concentrez toata atenlia asupra
celorlaIli, dar rna uit pe mine insumi. De aceea refuz ca ceil alp sa se aInestece in
viata mea personaIa (a~a cum fae eu in vieple lor . . .J . Criza de apoplexie apare de
obicei Ia 0varsta mai inaintata, arata frica mea de a imbatrani, nesiguranta mea
fa~a de sprijinul pe care II voi avea din partea familiei mele, atat pe plan
'r ,.,.~ _
Marele Diet/onar 01Bolilor ~iAfeetiunilor - Cauzele subtile ale imbolnov;rii
153
emotional, cat si pe plan financiar. Daca opun rezistenta vietii, sunt de acord sa
abandonez totul ~i sa raman tnchts, Prefer sa mor: este mai usor si distrugerea
este singura mea salvare. Este infrangerea !Paralizia rna Impiedica sa tmt exprim
din plin energia vitala ~i potentialul creativ. Activitatile mele sunt acum limitate.
Daca vreau sa imi regasese bucuria care irni alimenteaza viata, acceptlv sa
fiu deschis in fata intuitiei i a iubirii i sa exprim mai mult ceea ce simt. Incep
prin a avea tot mai multa incredere in viata, Imi concentrez atentia pe propriile
mele valori i pe propriile mele calitatl, Las sa creasca aceasta Viala in mine.
Propovaduind pacea, iubirea ~i stare a de bine, Iiajut pe ceilalti sa se simta mai
bine in libertatea i in respectul fiecaruia,
294. CREIER [comotie) SAU COMOTIE CEREBRALA
Comotia cerebrala reprezinta zguduirea intregulul creier in urma unui
traumatism cranian, care duce la 0coma provizorie. Comotia este 0forma de
fuga, un mijIoc brusc $i direct de a rna opri si de aobserva ceea ce se intarnpla in
viata mea. . Comotia cerebrala lmi arata faptul ca, in mod inconstient, rna aga]
atat de mult de vechile mele idei si atitudini lncat acestea se izbesc de cele noi
care vor sa Ieia locuI. Pot, de asemenea, sa rna aga~de ceva sau de cineva: atribui
celorlalti responsabilitatea pentru propria mea viata, Ma definesc raportat la
ceilalti in loc sa fiu eu insumi. Masimt in siguranta daca sunt apropiat de cineva,
dar acest atasament ajunge sa rna sufoce, deoarece, in adancul meu, vreau sa imi
traiesc propria viaja ~i nu cea pe care vor ceilalti sa 0traiesc, Pot sa tmt ingrop
emotiile in alcool, droguri, joeuri de noroc, dar, mai devreme sau mai tarziu, va
trebui sa fae fala realitatii, Exista un haos in viata mea, rna simt zdruncinat de
cineva sau de propunerile sale. Exista 0Iupta pentru "a nu mai termina" care rna
afecteaza foarte puternic. Indirect sunt adus in situ alia de a rna opri, de a-mi
examina viata i a vedea in ce directie vreau sa merg. Revin asupra prioritatilor
mele. Deasemenea, poate am mintea "prea plina de idei", rna imprastti prea mult,
am nevoie sa revin pe pamant. . Are loc 0busculada sl apoi apare socul, Comotla
survine in urma unei rani la cap sau a unui accident care "socheaza" capul,
creierul ~I mintea. Corpul meu este temporar "plecat" si inconstient, Unde am
ajuns in viata mea? Ce directie trebuie sa apuc? Oare mentalul meu merge in
toate directiile in acelasi timp, tara 0orientate reala ?
Accept!" sa revin pe pamant, in realitate, pentru a regIa "in mediul real" si
intr-un mod mai adecvat sltuattile pe care Ie traiesc in prezent. Este posibil sa
evit comolia, acceptand,J . . " sa fiu foarte desehis faja de ceea ce se intampIa in
viata mea.
i95. CREIER-(congestiea creierului . . . ) Vezi:CONGESTIE
296. CREIER - CREUTZFELD-,AKOBzo(boala . . .) SAU BOALAVACII NEBUNE
20 Creutzfeld-J akob:' esle vorba despre numele medicilor 'germani, Creutdeld i J akob, cei care au descris penlru
prima oara aceastii boala. in anul1920
j ~ 1---' l' -. T _
154
, Jacques Martel
Boala Creutzfeld-J akob este0afectiune cerebrala foarte severa, mortals, in
" cateva Iuni, care atinge persoane in jur de cincizecide ani ~i mai mult si care este
tnsotita de dementa cu daune neurologice majore. Este 0boala foarte rar
transmisibila la oameni: se numeste sl encefalopatie spongiforma umaria. Este
yorba despre 0forma de dements sau de afectare a functiilor "intelectuale" sau
cognitive (ale, cunoasterll) persoanei in cauza. Este asernanatoare infectiei cu
prioni (particule tnfectioase] transmise prin .ingerarea carnii de vita bolnava,
denumita in lirnbaj popular boala vacii nebune. Aceasta boala se manifesta
atunci cand rna intreb ce sa fac cu vlata mea: nu rnai stiu lncotro sa merg. Imi
traiesc viata la suprafata, ca un automat sau ca un animal. lmi place cand totul
este aranjat, cand nu exista surprize. Evit suferinta si durerea sub orice forma.
Prefer sa pastrez dlstanta fata de oameni si fata de propriile mele emotii, Astfel
lmi dau la 0parte capacitatile ~i potentialul meu creativ. Fug de 0realitate care
rna deranjeaza, De-a lungul anilor am dezvoltat 0indiferenta fata de viata, in
general:
, lmi este in continuare bine cu acest mod de a functiona? Oare viata vrea sa im!
dea rnai mult, iar eu tnchld usile, crezand di nu merit inai mult? Absenta sl
superficialitatea in care traiesc imi fac viata inconfortabila, Ma ascund in spatele
unui titlu, a unui birou, aunei carp, a unui sport pe care ilpractic etc. Nu ezit sa
dau dovada de 0anumita cruzime pentru a cauta ceea ce vreau. Sunt putin
"canibal" si sunt indiferent la raulpe care ilpot provoca altora. Refuz sa rna
angajez total in viata mea. Fiindu-mi frica de afi ranit, evit contactele cu oamenii.
Nu comunic cu propriile mele emotii i cu persoanele din jurul rneu. Prefer sa fiu
"adormit' in viata, iar ereierul meu face la fel. '
In loc sa rna resping pe mine insumi i pe restullumii, accept!" sa intru in
contact, comunlcand cu universal din jurul meu, Accept!" sa-mi las toate
simturile sa se dezvolte pentru atral cat mai multeexperiente posibile. Orieare ar
fi emotiile care vor tani la suprafata, eu voi fi protejat. Lasbucuria de atrai sa se
instaleze in toate celulele eorpului meu i mai ales, in cele ale ereierului. Lasla 0
parte meeanismele de fuga i imbrapez viata ""itoate experientele pe care vrea
,sa mi Ie ofere. lntarnpinand iiltregul meti poteritial, irrii descopar adevarata
valoare i astfel pot indeplini lucruri cu bueurie i eu niotivape i rna pot indrepta
spre implinirea de sine. '
297. CREIER(durere la...)
Problernele la nivelul creierului indica faptul ea am tendinta de avrea sa cunose
eu mintea i cu latura mea rationaIa (emisfera stanga) toate situapile pe care Ie
traiesc. Lasla 0parte emotiile (emisfera dreapta) cu care imi este frica sa intru in
contact, incercand sa rna conving eliacestea nu'folosesc la nimic sau ca sunt mai
mult daunatoare decat utile. Am dobandit 0mare rigiditate in modul meu de
gandire i vreau eu orice pret sa am dreptate !Apar tot felul de informatii ~i
elemente noi, dar eu nu Ie iau in considerare. Ma simt sttingaci ~i traiesc 0stare
de confuzie. Astfellmi este greu sa imi schimb pare rea ~i sa admit ca este posibil
sa nu am dreptate. Embolia cerebraJ a indIca' f'aptul ca rna simt prins Intr-o
~ I 1 , _
1 1 1 1 ~
Marele Dietianar al Soli/or ~iA/eetlunilor - Cauzele subtile ale imbolniivirii 155
situatie pe care a tot rumeg ~i pe care vreau sa 0evit cu orice pret, chiar dad
acest lucru presupune sa paras esc aceasta lume.
Accept! "sa las la 0parte latura mea prea "matura, serioasa i rationala ~i sa
lmi regasesc latura de "copilcarula ii place sa dida, sa se bueure ~i care
straluceste in inocenta sa ~i In dorlnta sa de atnvata lucruri noi.
298. CREIER- ECHILIBRU(pierderea echilibrului) SAUAMETEAIA
Pe plan fizic, echilibrul este mentinut de repartitia greutatii pe corp, ceea ce ne
ajuta sa ne mlscam, tara sa ne aplecam de-o parte si de alta. Controlul echilibrului
are loc la nivelul ureehii interne; in labirint. Cat despre creler, acesta comanda
miscarile cu ajutorul sistemului vizual, sistemul proprioceptlvu, sistemul
vestibular din urechea interna i, mai ales, cu ajutorul cerebelului, care
integreaza toate actiunile, Cand ereierul se simte clattnat si depastt de situatii
sau de evenimente, este tras in toate dlrectiile in acelasi timp i i~i pierde
echilibrul. ,,', ,'
Ideile mele se tmprastie ~i nu mal pot gandi limpede. Pierderea eehilibrului sl
ameteala sunt asociate uneori cu htpoglicemiac: imi lipseste dulceata din viata.
, Acest gen de fuga poate fi asociata cu 0situatie sau 0persoana acarer evolutie mi
se pare prea rapida pentru mine. Vertijul se produce atunci cand realitatea mea
devine coplesitoare, deoarece am lntretlnut idei false, care au aparut in urma
asteptarilor mele neimplinite. Astfel imi pierd sentirnentul de eehilibru si de
armonie, Discernamantul irni este afectat $i am impresia ca viata mea este "cu
susul in jos", Cutoate ca ameteala poate avea ~i alte cauze de ordin fizic, precum
hipoglicemia (lipsa zaharului in sange), hipotensiunea (presiune sanguina
scazuta), 0incetinire cardlaca, 0problema la nivelul ureehii sau un deficit al
energiei rinichiului, aceasta afectiune este legata de fuga. Atunci rand rna simt
tras in toate partile, constient sau nu incerc sa "rna arnetesc" pentru auita ceea ce
traiesc. Energiile mele sunt lmprastiate, dezmernbrate i acest lucru imi da
impresia ca nu mai am putere asupra vietii. Vreau sa fac un oeol mare, dar tiu ca
la capatul drumului va trebuie sa infrunt luerurile care rna sperie. Labirintul tmi
arata faptul ca rna pierd iIi detalii, sarcini i activitap care deocamdata uti sunt
importante. Nu mai vad limpede, rna simt ea intr-un labirint. 0parte din mine
opune rezistenta schimbarilor care survin. M-am angajat intr-un proces pe care
nu ilmai pot opri sau macar incetini. Nu mai stapanesc situapa $i acest lucru
creeaza 0angoasa. Sunt para lizat de incertitudine. Indoiala rna'determina sa rna
,agar de persoane sau de lucruri. Imi refulez emotiile i acest lucru rna determina
sa traiesc tntr-un mod superficial.
Accept !., sa devin con~tient de' fapttil ca merg in' prea multe directii in
aeelai timp i imi acord timpul necesar de a imi redobindi echilibrul. Ascult
, mesajele pe care mi Ietransmite corpul i accept!" sa irni acord maimult timp ~i
i,l Sistem proprlo~ptiV: alcatuit din receptori microscopic I senzitivi care transmit informalii despre ~rticulalii tonusul
muscular ~ipozi\ia articulaliilor
22 Hipoglicemie: lipsade zahar (glucoza) in sange (Vezi: SANGE - HlPOGUCEfMIE)
.1, 1,.",! 'I 1 1
1
' .... iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiillll
156
Jacques Martel
lueruri dulci. I mi iau ragazul Sasavurez tot eeeaeeeste f~umos~i bu~in.vi~ja.I mt
identifie dar prioritatile si imi afirm alegerile eu eonvmger~. Conti~Ul ~a merg
mai departe stiind di eu sunt Stapanul vietii mele. Nu mal tre~Ule sa. a~ep~
aprobarea celorlalti, mai alt;,spe cea a parintilor mei. Aeee~t~~s~fiu ~lfent ~I
faptul di merit sa fiufericit. lmi deschid tntmav pentru apnml I ublre l bucurie
inviatamea.
299. CREI ER - ENCEFALI TA
Encefalul cuprinde crelerul, eerebelul si trunchiul ~:rebral .. Enc~falul este
partea superioara asistemulul nervos, care control.eAazam~regor~amsm~l.
Encefalul reprezinta individualitatea mea, laeel mal malt n~vel:~hlar .daca,capul
reprezinta, in general, individualitatea, encefalu~ este mdlVldual~tatea m.e~
interioara. Cand exista 0afectiune inflamatorie la mvelul encefalulul, denum~ta
encefaltta (epidernia de gripa spaniels din anii 1916-1920 este lege~d~~a):
Encefalita corespunde unei furii raportate la ceea ce sunt. Spun nu vietu l
schimbarilor pecare mi I eofera. I mi esteteama ca.iml voi pierde individualitatea,
ceea ceamdobandit sl ceea cesunt. lmi este teama caimi voi pierde controlul de
sinesau legat deceea cemi setntampla sau mi sepoate intampla, Ma.simt limi~at
in exprimarea propriei mele persoane. Masimt incapabil cand nu imi pot analiza
viatasi totul este neclar. .. ... ~
Accept !"sa rna deschid in fata unor noi aspecte ale fiintei mel.e~l sa am
incredere in viata, I nlocuiesc rigiditatea cuflexibilitate, incadrarea strlct~a.unor
par~i din mine cu deschiderea, pentru a deseoperi n~i fa~ete~al: me~e. I mi of~r
iubirea i injelegerea de care am nevoie si las pacea mtenoara sase mstaleze I n
mine.
300. CREI ER __:_EPI LEPSI E
Epilepsia este provocata de 0comunicare deficitara si, in toate cazurile, de 0
hiperexcitabilitate I ntre celulele creierului. I nfluxul nervos acumulat car:
rezulta ereeaza 0supraincarcare i formarea unor unde de oc care ataea
eelelalte parji ale creierului. Crizele de epilepsi~ ~ot avea in~,ensitaj~"diferite.
Astfel, pot face parte dintre persoanele care pur $1 slmplu sunt pe luna pentru
eateva momente, cu pierderea cunotintei timp de diteva secunde:. sta!e
denumita "rau mai mic". Acest lucru indicafaptul ca vreau sa fug de 0sltuape,
deoarece consider di am responsabilita~i prea marL Traiesc multa anxietate i
nerabdare. Creierul meu se supraindilzete, deoarece rna concentrez prea mult
pepartea rajionala in loc satraiesc intr-un mod mai spontan. Numai am.acce:la
emojiile mele i nu tiu ce sa fae. 0criza de epilepsie scoate in eVlden~a0
violen~amare indreptata impotriva meainsumi i imi arata faptu}eaam tendI n~a
dearnapedepsi deoarece rnajudec foarte sever. Pot faceparte dintre persoan~le
care i~i pierd complet cunotinta i care sufera de convulsii destul de putermee
timp de cinci pana lazeee minute, stare denumita "marele rau". Fap~ul deatrai ~o
astfel de situajie inseamna eu siguran~a ca eu cred cavia~anu I ml aduce decat
respingere, violenja, furie i disperare. Amimpresia catrebuie mereu sarnalupt.
~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - "
r 1 1 1 1 1 1 1 J_
Marele Dictionar at Bolilor fi Afectlunilor - Cauzele subtile ale imbolnavlrii
157
: Ma:simt persecutat. Masimt vinovat de agresivitatea care creste in mine i 0
refulez. De altfel, lmi reprim toate sentimentele care vor sa se exprime.
I neertitudinea rnafacesa am mintea plina de idei, dar toate aceste idei sunt cam
incetosate. Acest lucru determina 0mare instabilitate in viata mea. Am impresia
ca traiesc intr-o inehisoare, avand sentimentul eli a trebuit sa rna supun
anturajului meu, iar libertatea mea afost distrusa. Masimt sub puterea cuivasau
, aeeva mai puternic dedit mine. Trebuie sa rnalupt eu un inamic pe care uneori
nici macar nu 11cunosc. Opun atat de multa rezistenta incat, corpul meu trebuie
sa se elibereze de aceasta supraincarcare de ernotii i de frustrari. Traiesc 0
angoasa foarte puternica care rnafacesapierd controlul asupra comenzilor mele.
I mi este teama ca voi pierde pe eineva sau eeva ce imi apartine i ca voi fi
separate de acel lueru sau acea persoana. I n viata mea sufla un vant de panlca,
deoarece am impresia di nu mai am control asupra vletf mele. Maprotejez prin
constlentlzare. Deoarece relatiile mele eu ceilaltl si cu societatea sunt foarte
dificile, vreau sa rna deconectez total, pentru un timp, pentru "a-mi trage
sufletul", Acest lucru arata dualitatea profunda in care rnaaflu~i impresia casunt
prins in capcana, I mi place sa rnapedepsesc i sarna port dur eu mine. I n loc sa
imi ascult intuitia i satraiesc in prezent, traiesc in mintea mea i acord priori tate
gandurilor mele sl lucrurilor pecare rnaobligsaI efae. "Circuitele melenervoase"
sesupraincalzesc, Vreau atat demult saiml controlez anturajul.incat, corpul meu
devine"inafara controlului'' tocmai pentru arnafacesaconstientlzez casingura
stapanire pe care 0pot avea este asupra mea insuml. M~amsaturat, acest lucru
rnasolicita prea multoResping aceastavlata care seincapajaneaza sa'ma facasa
sufar. Vreau sa devin insensibil i rna .retrag in mine. Adeseori rna incita
disperarea i furia. I nacelasi timp rnasimt perseeutat de via~asi 0las saindrepte
oanumita violenta asupra mea. Respingerea desine este extrema si astfel rezulta
.un conflict de individualitate. I n tirnpul crizei de epilepsie, corpul meu devine
inert pentru aprotesta impotriva ranilor i convulsiile apar asemenea unor valuri
puternice care rna ajuta sa scot furia, amaraciunea i agresivitatea atat de
indelung reprimate. Nu am alta solutie dedit sa rna las purtat de sentimentele
puternice din interiorul meu. I ngrop in incon~tient acele situa~ii care rna fac sa
surar atat demult, deoarece imi este teama carnavor disturba sau rnavor facesa
surar. I n ace}moment, mentalul nu deline nidun control. Amimpresia carnalupt
eu0fantoma. I ntimpul crizei observ micarile efeetuate, care exprima ceea ceeu
nuam putut sau nu am vrut sa manifest inainte, prin cuvinte sau gesturi. Esteca
o eliberare. Epilepsia I e atrage atenpa eelor din jurul meu asupra marii mele
nevoi deiubire i de atenpe. Cauzaprofunda aepilepsiei se regase~te adeseori
,incopmirie, ajungand chiar pana intimpul perioadei intrauterine. Fiind copil, m~
'am culpabilizat foarte tare i aeest lucru m-aurmarit apoi toata viala: adevenit 0
lupta. cotidiana. Poate fi yorba, de asemenea, de un abuz (sexual sau de alta
natura) sau de un eveniment perceput caun abuz sau de 0respingere dntrecut
sau 0situa~iedin eopilarie traita ca 0separai'e. Faptul de ate simp separat de
cineva implica 0pierdere a contactului pe plan fizic cu acea persoana. Poate fi
yorba despre relatia cutatal meu, eucare a fi vrut atat de mult safiuapropiat ~i
t~r-' 'I 1""1 ..... --,.1 ......====...
158
" "
Jacques Martel
.sa facemmulte lucuri impreuna. Sau poate fi 0situatie legata de propriii mei
copii despre care numai stiu prea multe sau cucare ampierdut contactuL
Criza de epilepsie poate fi asadar 0forma deaobtine sau de aca~tigarnai multa
..atentie sau de a-mi tntari sentimentul desuperioritate. Iar cumepilepsia indica
0supraincarcare a circuitului nervos, acest lucru demonstreaza ca "acelceva"
. cu care amdeafacein viata de fiecare zi ocupa prea mult loc, se creeaza astfel 0
situatie in care trebuie sa aleg. Acest sentimente de a fi supraincarcat poate fi
rezultatul evenimentelor pe care Ie amplific (Ie exagerez) in mentalul meu.
Aceasta exagerare poate duce la aroganta, care rna determina sa cred ca eu nu
sunt oricine. Deasemenea, poate exista 0tendinta deaabstractiza prea mult sau
oadeziune prea mare ladomeniul psihic. Astfel evit sa rnaconfrunt cu realitatea
obiectiva, Epilepsia poate fi, de asemenea, consecinta unei frici foarte putemice
pe care 0amfa~ade moarte, boala, frica de apierde pe cineva etc. DeexempIu,
pot aparea probleme de motricitate, care se adauga fricii mele, ca pentru a rna
impiedica samerg, dacatrebuie samerg la6tnmormantare (asociata cumoartea)
sl nu vreau sa merg. Maaflu in imposibilitatea dea face ceva imediat! Devin
constient de ceea ce se intarnpla in mine ~i accept!" sa nu imi mai concentrez
eforturile doar pe aspectele negative ~i sa vad cat de multa frumusete ~i iubire
imi ofera universuL Prin aceste crize de epilepsie, corpul imi spune sa rna
trezesc, sanumai traiesc inlnchisoarea mea deganduri.
. Accept!" sa rna relaxez ~i sa imi traiesc viata din plin, mult mai spontan.
Renunt saii mai controlez pe ceilalti. Maeliberez de toate aceste ernotii pe care
vreau sa Ieimpartasesc cu ceilalti, stiind caeste singura modalitate de alesi din
. inchisoarea pe care mi-amconstruit-o. Astfel imi voi gasi adevarul si locul care mi
seeuvine.
301. CREIER - HEMIPLEGIE Vezi: CREIER / fABCES AL ...} / ACCIDENT VASCULAR
CEREBRALfAvc;
Hemiplegia este paralizia unei jumata~i acorpului [stanga sau dreapta)
provocata de0Ieziune acreierului. Poatesurveni dupa un$OCputernic, atat.fizic
cat si emotional, precum moartea unei fiinte dragi ("jumatatea mea scumpa"),
lucru care va produce de obicei 0stare de disperare profunda si 0sensibilitate
puternic afectata. Amimpresia ca am fost "impuscat". 0alta cauza poate fi 0
explozie de furie. De exemplu, daca am fost crescut de douamame, iar acest
lucru nu imi convine deloc. Corpul meu imi spune ca 0parte din mine nu mai
poate actiona, di nu mai are forta Este un sentiment de neputlnta fa~ade 0
situatie contradictorie? Masimt rupt in doua, ca$i cumsoarsmulge ceva dinmine
sau ar fi smulsa de langa mine 0persoana draga. Amnevoie sa fiu ajutat tot
timpul, deoarece nu imi pot indeplini singur sarcinile cotidiene. Fac lucrurile pe
jumatate ~i rna deranjeaza acest lucru..Sau poate fiyorba despre faptul ca imi
traiesc via~a pe jumatate. Partea. cuprinsa de paralizie indica care parte a
creierului este afectata, cea afectiva (partea dreapta) sau partea ra~ionala (cea
stanga).
Marele Dletlonar al Boli/or ~i Afeeriunilor - Cauzele subtile ale imbo/niJvirii
159
Accept!" sa imi acor~ timp pentru a-mi vindeca ranile, stiind ca orice
experienta, orlcat de grea ar' fi, rnaajuta sadevin 0persoana mai puternica ~i mai
constienta.
302. CREIER - HIDROCEFALIE
Hidrocefalia este un exces de lichid cefalorahidian in cavitatea creierului. In
acest caz, rna intreb mereu care este locul meu pe acest parnant, Ma simt
abandonat si mi seintampla chiar sacred canu amajuns peplaneta care trebuie.
Port c~mine 0tristete profunda deoarece amimpresia ca nu ar fi trebuit sa rna
nasc. Imi este foarte greu sa fac fata realitatii, Uneori mi se Intampla sa rna
gandesc di as vrea sa rna lntorc acolo sus, deoarece nu rna simt in armonie cu
acest mediu. Emotifle mele continua sase congestioneze si sunt la limita de "ase
revarsa".
Accept!" sa las sa circule gandurile sl emotiile mele si astfel sa intru in
contact cu corpul meu sl cu universul. din jurul meu. Sunt sigur ca amun rol de
jucat aici ~i accept!" saiIdescopar $i sami-l asum. Traiesc bucuria momentului
prezent!
303. CREIER- HUNTINGTON [boala lui ..) sau (COREE a lui ...) Vezi: CREIER-
TICUR!
Boalalui Huntingtones sau coreea lui Huntington sau coreea ereditara este 0
boala rara, considerata ereditara, care atinge sistemul nervos si contractia
rnuschilor. Semanifesta de obicei intre 30si 50deani prin miscari sacadate si 0
deteriorare evolutiva a intelectului. Boala provoaca anumite tulburari mentale:
i~pulsivitate, agresivitate sau depresie. Traiesc Intr-un desert emotional, rna
simt complet deconectat de ceilalti, mai ales de partenerul sau parten era mea.
Traiesc unAgol imens. Sunt bantuit de dorintele mele pe care Ie consider de
nerealizat. Imi caut identitatea. "Vanez" relatti, mai ales daca sunt singur, dar sunt
doar relatii superficiale. Ceilalti mi se par inaccesibili. ~i pentru ca nu imi
lmpltnesc dorintele, rna simt frustrat, plin de ranchiuna, Maplimb de colo-colo,
rnaarunc asupra atot cevad, crezand de fiecare data caamgasit ceva cernava
facefericit Dar nutraiesc decat adezamagie dupa alta.
Accept!" aici sl acumsadevin responsabil deviata mea. inva~sa rnacunosc,
saimirecunoscemojitle si puterea pe care 0amde a-mi schimba viata. In loc sa
astept ceva de la ceilalti, imi realizez singur obiectivele. Inloc sa vreau sa rna
sprijil! de ceilalti, rna conectez Iaputerea mea Interioara, Mergin propriul meu
ritm. Imi ascult simturile si Imi acord timp pentru a savura fiecare moment al
vietii, chiar ~i celemai marunte lucruri. AcestIucru rnava ajuta sarnarecanectez
, lavia~adeaici i imi vaconferi un echilibru mai mare.
304. CREIER - MENINGITA Vezi: INFLAMATI. SISI'EM IMUNITAR, CAP
23 Hu~t~ngton (George): medic american (1851-1916) slOOlUtlaNewYork. A practical medicina laLong Island ~i a
descns In anul 1872 formele cronice erectilare alecoreei. Coreeaeredofamilialaii poartanumele.
1111111 r-l' 1 1 1 , 1
T~! J _
160
" "
Jacques Martel
Meningita este 0tnfectie alichidului cefalorahidian rezultata dintr-o inflamatie a
membranei care acopera creierul simaduva spinarii. Meningita indica 0slablre a
sistemului imunitar si 0incapacitate deaseautoproteja.
Meningita sernnaleaza 0 slabiciune sl 0 incapacitate de a lupta tmpotriva
presiunilor exterioare puternice, mai ales pe plan intelectual. De multe ori
lnseamna 0.dificultate de a rna proteja. Fiind hipersensibil, traiesc totul mal
intens si sunt afectat mai puternic, chiar ~i de lucruri care par banale altora. Am
atat demulte ganduri care seciocnesc unul.de altul lncat lmi "apasa" creieruL Imi
gauresc constant meningele. Acestui lucru i se adauga toate sentimentele mele
de agresivitate, de frustrare pe care sunt incapabil sa.le exprim. Masimt agasat
dar nu stiu cumsa rna apar, 0parte din mine este inexistenta, aproape moarta,
deoarece 0reneg sau 0ascundde mine lnsumi si de ceilalti: este partea mea
creativa, extravaganta, sensibila, Prefer sa rna topesc in multime, sa trec
neobservat. Masirnt ca lntr-o Inchisoare, dar in acelasi timp prefer acest Iucru
..decat sa'ma privesc in oglinda i sa descopar cine sunt cu adevarat. In loc sa
privesc in tnimav mea savad cesetntampla, prefer sa raman in rninte. Esteun
mod de arnaproteja. Sunt hipersensibil i amtendinta de aluatotul asupra mea
i de a rezolva problemele tntregii planete !Imi este teama ca imi "voi pierde
capul", di "mi se taie capul", ca"imi sare capul" caatunci cand Imi este teama, de
exemplu, di irni voi pierde locul de munca, Este posibil ca, in copilarie, sa fi fost
prea cocolosit de mama; iar acum trebuie sa rna apar eu singur. Sau pot simti
faptul di iubirea este respinsa in casain:caretraiesc sau di cevasau cineva deaid
"rnacalcape nervi". Aceasta boala este ca tinmesa] care imi spune sa rna feresc
deloviturile care yin din'exterior si sa nu rnasimt vinovat de actiunile celorlalti,
responsabilizandu-ma in acelast timp. Altfel spus, este 0revolta care ameninta,
sunt constrans si sunt cuprins de spaima, Pentru ca crelerul actioneaza asupra
intregului corp, meningita implica 0slabiciune Interioara puternica, care rna
atacainstrafundul fiintei mele. .
Pentru d meningita pune in pericol central de comanda a corpului meu,
creierul, trebuie sa accept!. imediat sa iau decizia de a trill i de a' deveni
propriul meu stapan, de a "pne capul sus" ~i de a face sa taneasdi tn mine
aceasta forta interioara care rna va ajuta sa continui sa am 0viata plina de
experiente minunate. Invat sa amincredere i accept!. sa descopfu. camorite
care se aflain inima. mea. Descopar, de asemenea, toate emotiile pe care Ie-am
refinut atat demult timp i accept!., saIelas sapIece. Descopar talentele pe care
Ieam. Mareconectez cu partea mea creativa i artistica $i imi ajut creierul sa
respire pu~in. Iidau ocazia de ase odihni, iar nivelul ineu de stres i presiunea
interioara sevor diminua. Invat sa"fiu"in toam"simplitatea. Redevin astfel stapan
peviata mea.
305. CREIER - PARALIZIE CEREBRALA
Paralizia cerebraIa apare adeseori inca de la natere $i se manifesta printr-o
anomalie la nivelul creierului. Tesutul cerebral este paralizat partial sau in
intregime, in funcpe de natura traumatismului. In acest caz, rnaintreb adeseori
Morele Diqionar 01Bolitor ~iAjectlunilor - Cauze/e subtile ale {mbo/nav/fll
161
dece, inca dela nastere sufar de aceasta paralizie. Pot presupune caeste yorba
despre 0trauma akarmei, anterioara>, un model sau 0experienta "dinainte de
nastere" atat de violenta, un traumatism mental atat de intens tncat produce 0
lnchidere :ompleta, oprirea oricarei miscari spre viitor, care impiedica
avansarea. Intr-un fel sunt prizonierul propriului meu trecut, al unei structuri
care rnalimiteaza, in loc sarna ajute saevoluez si sacrescoMapot simti paralizat,
fortat sa merg pe un drum. care nu imi convine. Poate fi Yorba. sl despre
asteptarile parintilor fata de mine, ale societatii sau chiar ale familiei, .ale
stramosilor mei..care spera sau ausperat caastfel vor repara.greselile din trecut.
Ca$i cum eu as putea "spala onoarea" si "salva blazonul" familiei. Oare sunt
capabil sa indeplinesc aceasta misiune?... Despre paralizia cerebrala se spune
deocamdata ca este 0stare Ireversibila (spun "deocamdata" deoarece nu putem
prevedea medicina viitorului) i nu pot fi eliberat din aceasta stare, in ciuda
iubirii neconditionate si a atentiei celor din jurul meu. Cand apare o.vindecare,
aceasta este mai degraba peplan spiritual. .
306. CREIER- PARK INSONzs (boalalut...) Vez;~;:NERVI, TREMURAT
Boalalui Parkinson reprezinta deteriorarea centrilor nervosi ai creierului, mai
ales in zonele care controleaza miscarile. Apare un tremurat care afecteaza mai
a~esmainile. ~i capul, Atunci rand tremur si rna scutur lnseamna earesimt (sau
vad) un pencol care pandeste 0persoana pe care 0iubesc sau pemine lnsuml si
simt 0fricadeapierde controlul (pecare il plerd tot mai mult I), nesiguranta sau
neputinta de a merge Inainte in yiara. Ma simt, de asernenea, incapabil sau
neputincios samerg spre mai bine. Consider ca viata mea este foarte haotica i
am nevoie dernai multa stabilitate, dar se pare ca imi este greu sa am aceasta
stare. Clatin din cap in semn de disperare. Imi este teama de viitor, de moarte.
Asadar, lacebun sa due lucrurile pana lacapat ? Este posibil, de asemenea, sa fi
trait lIntraumatism, un abuz sau dificultati care au lasat urme si fata de care am
sentimente dedurere, defrustrare, cuculpabilitate, de furie, dedepresie, care rna
~p~izeaza, ~a descuraj~aza i nu Iernai pot facefata. Este posibil sa rnafi simtit
hmltat r~fentor la medml meu educational prea sever sau in care performanfa
e~apepnmulloc. Probabil amfost un copil prea agitat. Cand.sunt perfect sanatos
$1tremur, 'acest lucru scintampla de multe ori deoarece sUIltnervos i imi este
teama sainqeplinesc 0sarcina din cauzalipsei deincredere in mine. Mi-eteama
tot timpul di sevaintampla ceemai rau. Aceleai tremuraturi pot sasemanifeste
mai frecvent $i automat i maj tarziu, vor fi diagnosticate ca fiind boala. lui
Parkinson. Deci, daca sunt atent este posibil sa descopar ca am trait multe
si.:u
api
in care mi se impunea 0anumita-modalitate de aactiona, lucru care imi
dadea 0stare de nervozitate interioara. Eramimpiedicat sa fiu euinsumi. Putea
fi,_deasemenea, 0situatie in care trebuia safiuretinut. Candrnasimt "cunervii la
2: "? tra~mi _karmic! anterioari: pentru cei care cred in reincarnare, inseamncli ccliexislcli 0cauza legata de 0
vlala anlenoara
25 Parkinson (J ames): medicenglez (1755-1824) care a descrisboala paralizieicu tremuraturi care astaziii poarta
Mm. I
1 ' 1 'IT ,......................................................... 1.. ...
' 1 1 I I
~ 1 1-
162
'.,.'\.
Jacques Martel
pamant" i vreau ca durerea Sainceteze, corpul meu supraincarcat nu mai poate
suporta ~i acest lucru deterrnina reactii permanente ale acestuia=. Esteca $i cum
ura pe care am acumulat-o tmi face tot eorpul sa se rniste, Gestul care mi-a fost
interzis vrea sa se manifeste, ea si cum ar vrea sa arate ca sunt inca viu. Am
impresia ca rna aflu intr-o rnasina care stationeaza si nu poate sa inainteze.
Trebuie sa fac lucrurile "pe loc" ~i aeest lueru rna irita foarte tare. Madistrug incet
~i deterrnin deteriorarea functiei nervoase actuale. Neputinta de a misca
membrele superioare (mai ales bratele i mainile) ii are adeseori eauza intr-o
situatle pe care 0traiesc i in care vreau sa resping pe cineva, ceva sau un
eveniment sau, din contra, pe care as vrea sa il "strang" i sa 11retin si rna simt
incapabil sa fae aeest lueru (fie pe plan fizic, fie pe eel moral. Aceasta situatie
poate determina consecinte foarte grave, ajungand chiar pana la moarte. Sepoate
intampla atunci cand partenerul meu este pe punctul de a parast corpul fizic i
vreau sa ll retin eu toata puterea mea. Amimpresia ea am ratat aceasta misiune i
este ea sl cum eorpul meu a.inregistrat un stres si simtind nevoia de ase elibera,
incepe sa se miste, tara "permisiunea" mea. Daca imi sunt afeetate membrele
inferioare (eoapsele si picioarele), as fi vrut ca, datorita lor sa resping sau sa
adue spre mine persoana, luerul sau evenimentul tn cauza Vreau sa fug din
. aceasta situatie, in care rna simt depasit si pe care 0percep ca fiind tara iesire.
Amtendinta de a eontrola totul, iar boalaimi reaminteste faptul canu pot detine
eontrolul asupra celorlalti, Nu imi mai controlez nici macar propriile mele
membre !Vreau eu disperare sa Ii controlez pe ceilalti, dar sunt consttent de
faptul eanu pot fi stapan dedit pe mine tnsumi.
Acceptlv sa redevin responsabil, sa invat satmi controlez viata MEA $i nu pe
a ceorlalti, avand tncredere in Via!a si Imi .spun ea merit sa traiesc, Ma las
lndrumat de iubire. Este mult rnai usor sa Iilas pe ceilalti liberi. In loc sa vreau sa
Iedemonstrez celorlalti eeva, acceptlv sa arat tuturor universul meu interior, cu
toate ernotiile care s-au acumulat in el in timpul acestor ani. Sunt eu insumi, cu
tntmav mea de eopil si acum imi traiesc viata tntr-un mod spontan.
307. CREIER - SINCOPA
Sincopa se defineste prin pierderea completa a cunosnntet, de scurta durata,
dar reversibiHi. Pierderea cunotjntei provine dintr-o Iipsa de oxigenare a
creierului. Poate fi consecinta unui stop cardiac, dar nu neaparat. Poate fi sub
forma de asfixiere sau in legatura cu vasele de sange care se dilata brusc in urma
unui oe emotional, lasand foarte pupn sange in creier, deci pupn oxigen. Pentru
moment, spiritul imi paraSe$te corpul. Este ca $i cum a$ fi ales sa rna retrag in
mine i sa rna deconeetez de la lumea fizica, sunt revoltat deoarece nu tiu cum sa
fac fata unei astfel de situatii. Mi-am pierdut speranta de afi eliberat. Vreau sa rna
retrag din viata deoarece, ceea ce se intampla este prea mult pentru mine. In loc
sa urmez ceea ce tmi spune vocea mea interioara, prefer sa urmez ceea ce
P
i
1
i
j'.
26Este interesant de observat ca aceasta boata afecte;::za mai ales barbatii, care au 0natura YANG, a actiunii, lucru
care implica mai mult m~rea
Marele Diet/anar 01Bolllor #Afectiunifor - Cauzelesubtile ale imbalnavlril
163
asteapta ceilalti de la mine. Sincopa este un semn eatrebuie sa "rna trezesc" si sa
fac ceea ce imi place cu adevarat. Aceasta stare nu poate fi comparata decat cu
cea a unui yoghtn-", acesta stapaneste 0disciplina care Iieltbereaza spiritul de
toate constrangerile corpului, prin armonizarea miscarii, a ritmului si a
respiratiei.
Acceptlv sa constientlzez lucrurile care m-au determinat sa fug astfel de
corpul meu fizic. Ce angoasa, ce sentiment de panica interioara au provo cat 0
asemenea situatie ? Stiu ca lnorice imprejurare sunt indrumat i protejat si
acceptlv sa raman pe deplin constient de viata din mine. Imi rei au locul in
univers si astfel pot respira din plin !
308.. CREIER - SINDROMUL ADAMS-STOKES Vezi: CREIER - EPILEPSIE ISINCOPA,
VERTIJ
Sindromul Adams-Stokes este un accident neurologic datorat unei dimlnuari
bruste a irigarii cerebrale. Deoarece bataile inimii. se raresc, este nevoie sa rna
Intreb care este situatia din care. vreau sarna sustrag, pe care nu stiu sa 0
gestionez. Am dureri puternice si rna agat de cateva amintiri dureroase. Imt este
greu sa traiesc momente de bucurie deoarece exista un doliu neterminat (de
ordin afectiv sa profesional). Adun rnulta amaraciune, sunt lncapatanat. ~i nu
vreau sa renunt, Resping ragazul care m-ar ajuta sa tree mai departe, dar lmi este
teama de necunoscut
Incerc sa rationalizez aceasta frica si acceptlv sa fac travaliul de doliu pentru
acea sltuatie. Accept jv sa las deoparte toate lucrurile pe care nu Ie pot controla
$i care su~t nocive pentru mine. lmi concentrez atentia pe Iucrurile bune din
viata mea. Imi deschid spiritul pentru aacceptaIv ca trecutul este in spatele meu
i aleg sa merg inainte, stiind sa vad lectiile pe care le am de invatat din
experientele mele anterioare. Astfel fac pace cu trecutul meu. Las viata sa circule
in mine si in fiecare dintre neuronii mei. Sunt de acord sa fiu receptiv la noile
situatii in care voi experimenta $i voi Impartasi bucuria i fericirea, precum si sa
dau si sa primesc iubire.
309. CREIER - STARE VEGETATIVA CRONIcA Vezi: CRONIcA [BoALA...j
In aceasta stare nu exista activitate care poatefi depistata. Tdiiesc intr-o stare
numita "vegetativa". Creierul meu este afectat in urma unei opriri prelungite a
circulapei sangelui sau in urma unui traumatism cranian. Cum creierul
corespunde individualitatii mele, traiesc frid puternice sau culpabilitate, atat de
intens incat vreau sa fug din viata. Mil simt ineapabil sa duc proiectele pana la
capat, sa realizez ceva important. Deoarece imi consider puterea limitata vreau sa
"ma deconectez" de lumea aceasta care mi se pare nedreapta.
27 V " .
"~~~Jn: 0pe~s~ana care a atins un anumit stadi~ in evol~tia sa spirituara. Prin practicarea medita~iei, i~i poate
parasl corpul fizlc In mod con~ent, pentru 0anumitii perioada de timp. Unele persoane i~r pot incetini sau chiar opri
bataile inimii pentru a 0reporni apoi.
28
. Adams-Stokes: Robert Adams a descris ~intific sindromul pentru prima oara in anul 1827 unnat apoi de
Irlandezul William Stokes in 1854 '.
...~.<
.... -... " 1 1 , I - . iiiiiiiiiiiiiiiiilill~~
164
-"p,.
Jacques Martel
In aceasta stare accept! Vdi faptul deafi incainvia~ Iepermite aproptatilor
. mei sa pregateasca treptat -plecarea mea din aceasta lume si sa i~i exprime
iubirea fata de mine, in timp. ceeu, rnapot pregati in liniste sa parasesc aceasta
.Iume, pentru atrece la0realitate si la unnivel deconstiinta superioare.
310. CREIER- TICURI
'I'icurfle, definite ca fiind executarea spontana de miscari repetitive st
involuntare, arata 0dereglare atensiunii nervoase si un dezechilibru la nivelul
ereierului.
. . . . . '. ..
Dacaamunul sau mai muite tieuri, este posibil safiu0persoana foarte emotiva,
care refuleaza multa agresivitate si care, in copilarie aprimit 0educatie pe care a
perceput-o ca fiind foarte rigida si perfectiontsta, Prin ttcuri imi exteriorizez
nelinistea si supararea pe care Iesimt in interiorul meu. Este posibil sa traiesc 0
situatie in care rnasimt in lmpas, pironit. Simt canu amtimp si ca.sunt 'inpericol.
Exista ceva pe cale sa explodeze (poate propriile mele'emotil) sau un secret de
familie vrea sa iasa lasuprafata. Daca sunt baiat, este posibil sa fi fost afectat de
actluni cerute de cineva care reprezenta autoritatea. Acest lucru explica de ce
sunt de patru ori mai multi baiett care sufera detieuri, dedit fete. Fetele sunt, in
general, mai receptive Iaautoritate, deci mai putin afectate de acest aspect. Este
posibil sa rna fi simtit contrariat referitor Ia anumite .miscari care mi-au fost
interzise in copilarle (de exempIu, cand nu aveam voie sa rna mise, In biserica),
Astazi, chiar daca contrar vointei mele, corpul meu se.misca, ca 0reactie sau 0
revolta fata de ceea ce mi s-a interzis sa fac. Pot chiar sa am. impresia. ca "imi
.pierd fata" inalntea cuiva, ceea cedetermina ticurl mai ales la nivelul fetei. Fata
meavrea sarespinga pericolul, peagresor. Amfost iritat, enervat si chiar agasat,
iar acum tieurile mele sunt cele care rna agaseaza. Am. ticuri la nivelul
mandibulei daca, incopilarie mi ~-aspus des "salnchid gura". Furia acumulata ~i
ne-exprimata se manifests prin aceste ticurt, este ca ~i cum as vorbi in.liniste.
Clipitul din oehi neobisnuit poate insemna 0experienta din trecut in care "mi se
faceacuochiuI" sauvrea saarata caeucaut mereu atentia ~i privirea celorlalti.
Accept!" sa consttentlzez aceasta stare, sa cura] blocajele din trecut i sa
imi exprim dar nevoile. . . ..... .
311. CREIER (tumora la...)
Tumora este 0proliferare excesiva aceluielor anormale in ereier. Tumora este
'legata de emopile refulate, de remu~eari profunde, de suferin!e din treeut,
pe care IeIntorc Impotriva mea. Tumora primitiva
z9
, care se dezvolta pledlnd
de lacelulele creierului, indica faptul ca centrala mea de tratare a informatiilor
inregistreaza 'incaanumite idei, credinte sau scheme mentale" care nn mai au
nicio ra~iune de a exista !Tumora este rezultatul unui oc emotional foarte
puternic, legat de0situatie sau de0persoana pecare amiubit-o mult sau deceva
ce m-a racut sa surar foarte mult sau fata de caremal simt inca ura, ranchiuna,
29 .' - _'" .
A se vedea nota de subsol refentoare la cancerul generalJ zat. la secllunea cancer (in general)'
Marele Dlet/onar al Bolilor 51A/eetiuni/or - Cauz~/esubtile ale imbolniMrii
165
frlca, furie, frustrare. Poate fi vo'rba despre tatal meu, care rna devalorizeaza, In
.situatii, in care trebuia .mereu sarnadepasesc pemine insumi, iar mintea mea se
"supraincalzea". Daca tumora este situata In partea superioara a creierului, 'in
mijloc sau la nivelul hipofizei, inseamna de obicei di am trait un soc emotional
sau calmi este foarte frica fata de aspecte legate de spiritualitate, de intuitie etc.
Sunt foarte ineapapnat si refuz saimi schimb felul de avedea viata i de atrata
realitatea prezenta. Exista un conflict mental puternic de a fi aici, In acest
moment, de a acceptajv viata i tot ceea cese aflain ea. Sunt rigid si am idei
fixe, ~m 0 stare de confuzie interioara si am 0 dificultate in a face. bilantul
lucrurllor, Plutesc, sunt absent ~i traiesc in negatie, Cred ca capacitatea mea
intelectuala este Insuflcienta pentru a.gasi 0solutie la0sltuatie exacta: trebuie sa
rna depasesc cu orice pretl Am 0energie mentala care nu mai corespunde
nevoilor. mele profunde ~i care este opusa dorintelor mele divine. Corpul meu
reactioneaza puternic i astfel apare 0proliferare necontrolata a celulelor
creierului. Este 0stare critica sl perlculoasa si trebuie sa tmi schimb atitudinea
tnchisa 'intr-o deschidere a inimii" daca vreau sa pun capat acestei tumori.
!rebuie saconstlentizez faptul caamdefacut 0schimbare radical ainviata mea,
tar acum este momentul ideal pentru a face aceasta schimbare. Trebuie sa rna
desprind detrecut $i de toata energia negativa legata de trecut si saimi c~nalizez
atentia doar pe Iucrurile pozitive sl pe ceea cevreau safac cuadevarat dinviata
mea.
Incepand de acum, accept! .. sa vad viata intr-un mod mal deschis ~i mai
~exibil. Viata este 'in continua schimbare i evolueaza mereu spre mai bine.
Inc~ederea mea personals rna va ajuta sa ating acest tel. Accept! .. sa-mi ascult
mal mult vocea interioara, safiumai spontan si las la0parte controlul mentalului
. meu.
312. CREVASACUTANATAVezi:PIELE - RiDURl
313. CruzA CARDlAcA Vez;:IN/MAY -INFARCT [... DE MIOCAiwl
314. CRizADEFICAT Vezi:lNDIGESfIE
315. CROUN (borua lui ...) Vezi: /NTESTlNE- CROHN[boala lui ...j
316~ CRON'U:A(boala cronica ...)
Cuvantul cronic provine de la "chronos" care Inseamna timp. 0boala cronica
poate sa. se instaleze 'in luni sau ani de zile. In cazul unei boli termenul de
cronica sugereaza ceva permanent, ireversibil, care nu se poat~ diminua sau
corecta.
Dezvolt 0boala cronica atunci cand refuz saevoluez de teama fata de ceea ceimi
rezerva viitorul. Indiferent care ar fi boala eronidi de care surar. este bine sarna
intreb ce anume am impresia ca nu pot schimba. In ce aspect al viepi mele am
impresia ca imi spun: "oricum nu se poate face nimic sau nu se poate schimba
166 Jacques Martel
nimic T' Sunt ca0dinamita pecale Saexplodeze. Maretin atat demult, amnevoie
de 0solutie pentru a schimba lucrurile. Ce"cadou" imi ofera aceasta boala sub
forma de atentie din partea celor din jurul meu, de resemnare in ideea de a-mi
.. schimba opinia asupra vietli etc? Solutia cea rnai simpla pentru mine este, tara
indoiala, sa nu fac nimic, deoarece se pare canu pot face nirnic altceva decat sa
rnaresemnez.
Provocarea pe care 0am de trecut, este sa acceptlv sa imi iau viata in
propriile rnaini, saimi deschid constilnta laideeadi orice este posibil. Pot sarna
documentez referitor laalte persoane care au suferit de boli cronice si care s-au
vindecat. Cederners au urmat? Uneori, atunci cand rnijloacele conventionale nu
dau rezultate, pot recurge la terapii alternative, energetice sau altele, ell
discernamant, pentru asti care dintre elem-ar putea ajuta. Plecand de laideea
ca orice este posibil, voi gasi mai usor solutiile care, dad nu irni vor vindeca
complet boala, rnavor ajuta saimi tmbunatatesc sanatatea fizica, emotionala ~i
mentala, '
317. CRUP Vezi:GAT-.r..AiaNGlTA
318. CRUSTA Vezi: P/ELE;_ EczEMA
319. CUADRI PLEGI E Vezi: PARAL/ZIE [iN GENERAl-}
320. CULPABI LI TATE Vezi:ACCIDENT.
321. CUPEROzA Vezi:PIELE-ACNEEROZACEE
322. CURBATURA
Curbatura este 0senzatie de durere, de oboseala musculara dupa un efort
neobisnuit, Poate fi, de asemenea, etapa initiala aanumitor I nfectli virale _(gripa,
hepatita etc.). Se manifesta printr-un blocaj de energie la nivelul muschilor,
Curbatura este legata de durerea resimtita atunci cand 0nevoie [afectiva sau
emotionala) nuafost satisfacuta, ~i cumenergia acumulata in muschi seexprima
de obicei printr-o rniscare sau printr-un gest,imi blochez inconstient aceasta
energie lanivelul muschiului, Sunt intr-o reactie interioara (0durere mentala] si
oexprim fizicprin aceasta curbatura, Masimt abatut, trist fata de 0persoana sau
o situatie. Curbatura se situeaza pe mai multe niveluri, iar durerile osoase
indica 0durere interioara foarte profunda. Aceasta.durere rna afecteaza pana in
adancul fiintei mele ..spatiului meu. ' ..
Acceptlv sa imi schirnb comportamentti.l, sa rna mise in directia cea buna,
tara sa fiuin reactie, Acceptlv sa fiuceea cesunt, satraiesc in prezent, stiind dl
viataimi lmplineste nevoile interioare celemai importante.
323. CUSHI NGa (sindromullui ...) Vezi$i: GLANDE SUPRARENALE
3G Cushing (HalVey William): neurochirurg american (1869-1939) care a descris in anu11832. caleva-lufburMale
glandelor suprarenale .. .
.: !'.
Marele Dletianar a/Bolffor ~I Afectiunllor - Cauzele subtile ole imbolnavirii
167
Reprezinta 0consecinta a unei productii in exces a unui hormon (corticoid) al
glandelor suprarenale. Principalele simptome ale sindromului Cushing sunt
obezitatea, localizata la fata, lagat ~i trunchi (cocoasa de bizon), hipertensiunea
arteriala, vergeturile, 0 pilozitate excesiva, atrofie musculara ~i astenie
(slablciune) etc. Existain acest caz 0dezordine mentala ~i flzica, un dezechilibru
care confera sentimentul de a fi invadat de ceilalti, de afi pierdut treptatorice
contact cupropria mea forta. Amun sentiment de neputinta si rna"inec" lntr-un
prea plin de idei care rna invadeaza. Sunt pierdut, nu stiu in ce directie samerg.
Astfel, prin reactie tncerc savreau, constient sau nu, sa Iidistrug pe cei din jurul
meu. Cand aceste glande functioneaza. anorrnal, apar 0 serie de simptome,
cunoscute sub denumirea de simptom Cushing. I rni dau seama de faptul ca,
unele parti ale corpului meu se transforrna: fata, gatul, trunchiul si constat, de
asernenea, ca membrele inferioare slabesc, Sufar de un dezechilibru flzic sl
mental. Neputintamea rnafacesa numai amconstiinta puterii mele interioare.
Este ca ~i cum as putea fi atacatjn orice:moment. Sunt I ntr-c stare de
supravietuire ~i car dupa mine un trecut foarte greu. Esteimportant pentru mine
.sa reiau contactuI cit realitatea prin gesturi care rna pot ajuta. lmt folosesc
puterea pentru a-mi I mbunatati calitatea vietil. I nvat saamincredere inmine..
Accept!., sa imi ocup locuI cuvenitsi sa traiesc in functie de ceea cesirl'itsi
ceeacesunt.
324. CUTI CULE Vezi: DEGETE -CUT/CULE
I r ~ ~' ~& ~- - - - - - - - - - aF~~
168
" T '
_Jacques Martel
325. DAL TONI AN Veri: OCHI - iJALTON1SM[NON~PERCEPTiA CULOIuwR]
326.. DECAL CI FI ERE Vezi~: OASE - OSTEOPOROZA
Decalcifierea este 0diminuare importanta a continutului de calciu dintr-un
tesut, un organ sau un organism, cea .mai frecventa fiind demineralizarea
scheletului. -
Masimt fragil, amimpresia casunt urmarit de 0soarta rea. Masimt tabacit, lovit
__ inintimitatea mea, rupt tninterior deanumite situatii sau persoane,
Ajungsa rna depreciez, sa rna diminuez ~i arri irnpresia ca imi pierd puterea
- tncetul cutncetul. Devindependent deceilalti ~i nustiu til cedirectie samerg. Am
impresia caratez ceva, eapierd ceva. Oasele fiind structura corpului, trebuie sa
lrnl revizuiesc viata tn ansamblul ei, modul meu defunctionare, reactiile melefata
dediversele situatii pe careletraiesc tn prezent.: .. -
Acceptlv sa am incredere in mine, sa I mi -'recunosc calitatile ~i forta
interioara. Aleg sa traiesc ln functie de valorile mele profunde. I nvat sa rna
pozitionez ~i preiau controlul asupra vietii mele, .~tiind ca nimeni nu rna poate
atinge. Sunt tot timpul protejat ~i tndrumat. - - -
327. DEFI CI ENTA DE AUZ Vezi: URECHISURDITATE
328. DEGETE (ingeneral)
Degetele reprezinta prelungirea mainilor ~i instrumentul care rna ajuta sa irm
manifest actiunile inviata defiecare zi. Reprezinta actiunea in momentul prezent,
detaliile cotidiene, dexteritatea ~i cunoasterea. Prin pipait pot iubi, pot mangaia,
alinta, construi ~i crea. Degetele mele sunt manifestarea concreta agandurilor, a
sentimentelor mele. 0rana laun deget indica faptul caincerc sa fac prea multe,
rnaaga] de detalii, merg prea departe sau prea repede. lrmconeentrez atentia pe
prea multe lucruri si, in acelasi timp, energiile mele sunt disparate. Sunt
nerabdator sau deranjat fata deanumite miscari pe care trebuie sale fac. Simtul
datoriei este foarte incercat, Mapreocupa prea mult sarcinile pe care I e amde
facut Uit faptul d fiecare detaliu marunt din viata mea, fiecare moment este
pretios. Culpabilitatea rnaface saiml fiefricacavoi fi "lovit peste degete" sau di
"tmi voi mU!jca degetele" pentru caamspus ceva. Sunt nerabdator fata de cateva
detalii marunte, ceea cepune tn evidenta latura mea de perfectionist. I ndiferent
de natura ranii (taietura, arsura, ba~idi etc.) aceasta are legatura cu actiunile
meleprezente. Deobicei, nivelul ranii !jigenul detesut afectat (piele sau os) sunt
importante. Deexemplu, 0taietura paua laos indica 0rana mai profunda decat 0
simpla infiamatie. Verific care sunt degetele afectate ~i raspunsulla intrebarea
mea va fi mai claroDacairni rup un deget, trebuie sa rnatntreb in ce aspect din
1 ; 1 j 1 1 ..- .... , . ,
, .
Marele Dletionar al Bolllor ~iAfecflunilor - Cauzi!le subtile ale fmbolnl!vlrii
169
viata mea sau de cine rna sirnt strivit? Traiesc tn nesiguranta, deoarece tmi este
teama di voi pierde ceea ce am. Dacaamun deget sau rnai rnulte curbate, este
-important saobserv felul tn care sunt curbate degetele si directiile pe care mi le
arata, Dad degetele sunt lipite, rna I ntreb daca rna- simt amestecat in toate
activitatile pe care le fae sau in toate detaliile din fiecare zi? Daca sunt prea
lndepartate unele dealtele, este posbil saexiste 0dizarmonie sau un conflict care
rnafacesa am0difieultate in a-mi echilibra viata afectiva, eeaprofesionala, viata
de familie ~i eea sexuala-(in functie de degetul care este afeetat). -Degetele care
sunt incovciate pot indica faptul earnaretrag inmine insumi sau ea.mainile mele
seinchld pentru a'inehide pumnul, in sernn de furie sau din dorinta de alovi pe
-cineva sau ceva. Degetele intepenite indica inflexibilitatea mea fata de detaliile
cotldiene. Dad sunt blocate, rnasimt. paralizat fata de ceea ceamde spus sau de
facut, I rni muse degetele pentru a rna pedepsi fiindca nu sunt capabil sa
indeplinesc 0anumita sarcina, ceeaceeontravine principiilor mele deetica..
I ncepand deacumacceptjv saI rni acord timpul necesar pentru afacecate un
I ucru 0 data, deoareee 'imi acceptlv dimensiunea umaria i nu rnai sunt
nerabdator, deoarece astfelavansez prearepede. -
329. DEGETE - DEGETUL MARE -
Degetul mare are legatura cupresiunea, presiunea pe tare- mi-o plasez pe umeri
precum i cea pe care le-o impun celorlaltil Este un deget puternic, care
simbollzeaza forta, eapacitatea mea de alua ceva, nevoia mea de putere i care
foloseste la aimpinge, ajudeca, apresa precum si a aprecia actiunile celorlalti
(degetul mare .rldicat in sus sau in jos) precum !ji propriile mele actiuni, Estein
legatura cu gura si cu gustul. Candridic degetul mare tn sus si tin mana inchtsa,
imi exprim aprobarea, iar cand degetul este indreptat I n [os, im; exprim
dezacordul. Degetul mare are legatura cu intelectul meu, eu eomunicarea
-interpersonala si.cu sensibilitatea mea. Undeget mare sanatos arata un eehilibru
intre gandunle si sentimentele mele. Dad sunt cuprins de.angoasa, irni fac tot
tirnpul griji, degetul mare va fi afectat. Dad rna simt "impins" de ceilaltt sau de
viata, voi avea tendinta de arna rani cuusurinta ladegetul mare. Pot sarnasimt
impins, presat in I uerurile pecare I eamdefacut, dar si obligat saader laanumite
-moduri de afaceceva, I aunele doctrine sau religii, lara sa pot sa rna opun, lucru
- care imi poate afecta felul meu de areactiona eu cellalti.Uneori devin agresiv i
reactionez rata de ceilalti, deoarece -nu fae lucrurile conform valorilor rnele
profunde. Ceeacevreau cuadevarat safaerarnane in gandurile mele, in locsairnl
-realizez proiectele pe plan flzic.:Degetul mare deterrnina genul de raporturi pe
--careI eameuceila1ti i cumine insurni. Dificulta~ilein aeest caz pot fi in relatie cu
, dificultatea mea-de alasa la0parte problernele din trecut, credintele mele vechi.
Atunci cand un copil i~i suge degetul mare, in situatii in care sesimte vulnerabil,
degetul mare reprezinta siguranta i protec~ia. Toate ranile ladegetul mare sunt
legate de un efort mental prea mare, 0acumulare excesiva de idei ~i de griji, de
. obicei fatadeun-copil i 0tendinta de afi in defensiva. Oareeomunicarea mea cu
ceilal!i este sanatoasa ?I i imping prea mult pe ceilalti sau eurnasimt irnpins de0
11"1 ~1 . . ~rT , , ~==========~
170
"i'
Jacques Martel
viafa prea trepidanta ? Malmping- intotdeauna la fund? La fel, atunci cand rna
satur prea mult de 0anumita situatie, degetul mare va fi afectat. In cazul in care
am 0fractura la degetul mare, lnsearnna c a via ta mea trebuie sa se schiinbe in
mod radical. Acest lucru imi provoaca 0angoasa interioara foarte mare, deoarece
trebuie sa iml schimb obiceiurile pe care le am de mult ~i care au consecinte
negative. asupra mea. Degetul mare simbollzeaza.: de asemenea, . viata i
supravietulrea, dorinta de a trai (dad tin degetul mare in interiorul mainii
stranse, sunt 0persoana care Introvertita, care, poate vrea sa rnoara sail care
simte nevoia de a se retrage in sine, pentru a se apara de lumea exterioara).
Observ daca imi este teama di voi muri si nu voi mai avea controlul asupra mea.
Degetul mare tmi reaminteste forta mea interioara, valoarea mea, fortele mele
originale. Manifesta usurinta meadeatransforma inactiune (peplan fizic) aeeste
bogatii Interioare, care sunt toate dorintele si nevoile mele.
Incepand de' acum, voi face totul pentru a fiimpacat cu.mine lnsumi. Observ
semnele tra nsmisede degetul maresi raman vigilentatunci cand se intampHi
eeva. Lastristetea mea interioara saiasa,
Accept! 'Iviata ~i situatiile care apar tara sa dramatizez, deoarece stiu ca
universul va avea grija de mine! Incetez sa mai fiu negativ si acceptjw-sa rna
sprijin pe propriile mele forte ~i valori: acest lucru rna ajuta sa rna detasez de
dependentele farniliale de care eram agatat, Ma eliberez de prea-plinul de
ganduri si acceptlv safiustapan peviata mea.
330. DEGETE-DEGETULARATATOR
Degetul aratator. este degetul judecarli i al cunoasterii i corespundeinirosului.
Reprezinta ego-ul sub toate aspectele sale: autoritate, orgoliu, suficienta..: In
comportamentele mele non-verbale, faptul de a arata degetul sau cu degetul,
indica 0respingere a autoritatii, fie ea parentala sau de alta. natura. lncerc sa
exprim autoritatea intr-un mod reactiv, adicain reactie cu diversele forme de
autoritate prezente. Fricamea deautoritate poate chiar sainti provoace tulburari
digestive. Imi este teama ca voi fi prins in capcana, di nu voi fi recunoscut la
adevarata mea valoare. Imi este teama de autoritate ~i nu accept! 'Iprezenta
aeesteia in viafa mea. Vreau ca punctul meu de vedere sa fierespectat cu orice
pret !Imi folosesc degetul aratator pentru a-mi impune ideile, intr-un mod destul
de autoritar, este modul meu de a-mi afirma "puterea personaJ a" ~i de a-mi
ascunde sentimentul de neputin~a. Con~tientizez faptul di, de obicei fricile mele
rna determina sa reac~ionez astfel. Am0mare sensibilitate emo~ionala'~i am
nevoie sa rna simt in siguranta Invia~a.IIlli este teama de judecata celorlal~i, de
faptul ca ace~tia i~i vor reconsidera reIa}iacu mine, fieea de afaceri, amoroasa
sau de prietenie. Realizez faptul ca, a-I acuza pe ceIalalt sau adori saamdreptate
cu orice pret, nu duce la nimic. Imi pastrez energiile pentru lucruri mai
importante. Oare autoritatea rna deranjeaza eu adevarat? Poate este yorba
despre unsentiment deneputinta sau denesiguranta, care vine din copilarie, fata
de autoritatea parentala. Dadi rna devalorizez este posibil sa am impresia ca
ceilalti rnaignora sau vor sarnadomine. A'vrea safiueu peprimulloc, dar nu se
11J 11111111J J l
Marele Dictionar alBo/ilor ~iAjectiunilor - Cauzele subtile ale imbolniivirll 1]1
intarnpla acest lucru. Sunt dezarnaglt de mine, dar si de ceilalti. 0fractura a
degetului aratator indica faptul ca rna agar prea mult de anurnite persoane sau
situatii: nu mai sunt capabil sa rna controlez, ce ar putea sa se intample ? Sunt
anxios, chiar panicat, deoarece, in locsalmi folosesc adevarata putere interioara,
prefer safolosesc alte trucuri pentru aobtine ceeacevreau.
[ncepand de acurn accept] 'Iformele de autoritate care rna deranjeaza, stiind
diexista pentru arnaajuta sa evoluez inmod pozitiv. In loc saflufrustrat fata de
acea autoritate, irni -caut adevarata for}ainterioara. In loc sa traiesc in mintea
mea, accept! V sa traiesc in inimaV mea. Accept! 'I astfel diferitele emotii ~i
sentirnente pe care Ie am. Imi deschid spiritul. Indraznesc sa rna privesc in
oglindasi saamgrija demine, Inlocsaii arat pe ceilalti cudegetul.
331. DEGETE- DEGETUL MIJ LOCIU
Degetul mijlociu, degetul eel mai lung al mainii, reprezinta creativitatea,
sexualitatea, forta ~i furia. Slmbolizeaza pipaitul, munca, productivitatea ~i
fertilitatea. 0rana sau 0durere la acest deget tnsernna ca viata mea sexuala nu
este asa cum as dori sau ca rna inclin prea usor in fata destinului. Traiesc 0
suparare .sau 0tensiune legate de insatisfactle si astfel, treptat apare furia.
Aceasta reactie rna tmptedica sa imi realizez dorintele secrete. Partea mea
creativa este restransa din cauza unei lipse de incredere. Ma nelinistesc prea
mult sl visez mult, in loc sa imi construiesc viata intr-un mod real ~i permanent.
Frustrarile mele rnaimpiedica sa merg tnainte. Sentimentul meu de inferioritate
rnatndreapta spre diflcultati lanivelul sexualitatii mele, aceasta fiind.unmod de
.a-mi exprima creativitatea. Pulsiunile mele profunde nu sunt exprimate, Am
tendinta deatrai cu0atitudine extrema: safugderesponsabilltati i saraman pe
loc sau sa fiu tentat de aplicarea stricta aregulilor $i savreau sa obtin cu orice
pret ceva ceimi doresc. Aminca 0atitudine Infantila, ca ~i cum nu as fi devenit
inca adult, major. Incepand de acum, identific care este aspectul sexualitatii mele
sau al creativitatii mele, care este afectat. Careparte din mine vrea sa creases. sa
evolueze, acceptand] 'Iresponsabilitatile care yin eu acest lucru ? 0fractura a
degetului mijlpciu indi.ca0rezistenta ~i 0rigiditate, mai ales fata de pipait, ceea
ce determina 0agresivitate int~rioara foarte mare. Poate fi un aspect legat de
cariera mea, deperformanfele mele (sexuale, personale, intelectuale).
Accept! 'I.sa imi exprim mai mult nevoile, in loc sa tmi arat furia. Imi dau
seama de faptul ca doar fricile mele sunt cele care rna impiedica sa rna exprim.
Experienrele mele sexuale devin mai bogate in loc sa fle doar un mijloc de a
umple un gol interior. invat sa Imi creez viata in fiecare zi. in loc sa insist pe
'imagine ~i pe aspectele superficiale, imi fondez viata pe valorile mele i pe
,prioritatile rneleinterioare.
332. DEGETE - DEGETUL INELARUL
Inelarul, nume care vine de la "inel" simbolizeaza alian~a sau uniunea i
reprezinta legaturile mele afective. Reprezinta vederea ~i felul in care sunt in
relatie cu mine insumi. Inelarul meu este atins daca rna ascund in spatele
"1 ,- 'I' ~ !1 ~ ~
172
" "
Jacques Mimel
celorlalti in loc sa lmi ocup locul cuventt, dacaviata mea este plina de dezordine
si decontradictii. Reprezinta libertatea pe caremi-o acord sl felul in care rnaaliez
cu ceilalti, Orice fel de rana Iaacestdeget provine dintr-o suparare saudintr-o
dificultate In relatiilernele afective: poate fi vorbade relatia cu sotul/sotia, cu
copiiichiar sau cuparintii. Saupoate fi yorba despre relatia cuun asociat sau cu
cineva cucare amsemnat un contract ~i cucare am0relatie privilegiata. Aceasta
rana este manifestarea exterioara aunei rani interioare despre care, probabil nu
amvorbit nimanui. Estegreu pentru mine sarealizez uniunea cumine lnsumi, sa
traiesc cuaceasta suparare interloara, care rnacopleseste, Poate amtendinta dea
exagera situatia, Ceanume rna deranjeaza ? Este posibil sa sufar de 0forma de
nedreptate fa~ade 0persoana sau 0situatie ? Deoarece nu mai detin controlul
asupra mea, incerc sa exercit 0putere asupra celorlalti, cand de fapt ar trebui sa
accept! Y sarenunt ~i astfel, sarnaeliberez. Traiesc incain functie deceea cespun
sau gandesc ceilaltt despre mine si 'acest lucru rnaafecteaza. Este posibil sa rna
simt in perico1sl sa am tendinta de a rna agata de ceilalti. Traiesc 0raceala la
nivelul relatiilor mele ~i'ma tratez ~i pe mineIntr-un mod' rece si inuman.
Fracturarea inelarului inseamna faptul ca uit prea mult de 'mine, in favoarea
celorlalti, 0situatie adevenit intolerabila deoarece nulmi acordsuficient demult
spatiu pentru arnaIrnplini si afi euinsuml. ' .
Accept! Y sa rna detasez pentru a vedea mai bim~situatia, Ce anume rna
impieddica sarna exprim? Faptul di presupun reactia celorlalti ? Inva~saverific
si realizez faptul ca lntre a presupune ~i a ~ti exista 0diferenta foarte mare.
Faptul de averifica rnaajuta sa amrelatii mult mai armonioase si sainvat astfel
sa dialoghez. Accept! Y sa rna implfnesc, sa evoluez, sa fiu fericit fiind tn acelasi
timp in armonie cucei dinjurul me'u.' '
333. DEGETE - DEGETUL MIC
Degetul mie este legat direct de' iriimay. Reprezinta familia ~i toate aspectele
legate de familie, mai ales iubirea, armonia, dar sl secretele si minciuni1e. Este
legat de auz ~i de intuitie. Simbolizeaza tntelepctunea, integritatea, adevarul,
deschiderea spre mine insumi ~i spre ceilalti, comunicarea. Deasemenea, poate
reprezenta partea mea ~ireata ~i pre1fmpoasa, folosita pentru a-mi satisfice
nevoile personale. Cand rna ranesc la degetul, mic, acest lucru arata faptul ca,
traiesc emo~ii pe care ar trebui sa Ieexteriorizez mai multe, in relatie cu familia
mea, 0lipsa de armonie in interiorul cuplului sau pur ~i simplu, ]ipsa iubirii de
sine. Facpe "surdul" ~i nu ascult mereu mesajele pe care mi Ietrans mite intuipa.
Amnevoie de 0schimbare Ia nivelul relatiilor mete cu ceilalti, pentru a fi in
armonie cu ideile mele noi, cu noile mele credinte ~i aspirapi. 0problema la
degetul mic, oricare ar fi ea(arsura, taietura etc) denota 0emotivitate prea mare.
Probabil am obiceiul suparator de a rna supara din nimic ~i emotivitatea rna
acapareaza. Devinpretenpos ~i acest lucru rnadezechilibreaza ~i rnaimpiedica sa
inte1eg oamenii ~i evenimentele din viata mea. in loc sa, rna las indrumat de
intelepciunea mea interioara, am tendinta de a trai In functie de ceilalp. Acest
lucru Imi da 0stare de nesiguranta ~i de nehotarare. Lasla o'parte intuitia ~i rna
Marele Dicf/anar al Boli/ar ~i Afecflunilor - Cauzele subtile ale imbolnovirli
1 7 3
la~condus d: gayndu!,i~i de n~liniti interminabile. Daca iml fracturez degetul
mtc, ~mnevoie sa rna ehberez mtr-un aspect al vietii mele care poate fi legat de
autontate. Poate fi, de asemenea, unsecret pe care ilport de mult timp, care rna
roade in interior. . ,
Acceptjv sa privesc evenimentele si situatiile cu simplitatea unui copll. Le
dedramatizez si dau dovada de deschidere, invat sa rna afirm si sa comunic. Voi
~erge .inainte cu mai multa usurinta, Amnevoie demult mai mult calminterior.
In loc sa joc un rol i sa traiesc Intr-o lume in care aparentele sunt rnai
i~po:tante ?ecat fiinta, amposibihtatea acumdeareveni lalucrurile simple i la
rmne msurm.
334. , DEGEIE - ARTRITA LA DEGETE Vezi ~i:ARTRJTA [IN GEN~RALJ
Artrita este 0inflamare dureroasa a articulatiilor, care simbolizeaza critica,
autopedepsirea, reprobarea, 0J ipsaprofunda de iubire i chiar un sentiment de
,neputinta. Degetele (detaliile cotidiene) euartrlta indica un sentiment deanu fi
iu~it ~i de~fivictima evenimentelor din vlata mea de zi eu zi, Ii las pe ceilalti sa
maconduca. " , '" ' ' "
Acceptlv sa rna iubesc si sa rnaiert, deoarece daca eu nu rna iubes~, cumar
putea ceilal]i sarnaiubeasca ?
335. DEGETE - CUTICULE
.Cuticula este unstrat subtire depiele, un soi depelicula care seformeaza labaza
,unghiilor. Cu cat este mai groasa i .creste mai repede, cu atat mai mare este
tendinta mea de afi aspru cu mine insumi, Macritic des pentru lucruri marunte,
deoarece sunt perfectionist.
A .Accept]Y, sa vad faptul di sunt 0fiinta umana in evolutie i fac,tot cepot.
Incetez sarna mai judec atat de sever si rnaaccept asa cumsunt pentru aputea
merge mai departe in mod armonios. '
336. DEGETE DE LA PICIOARE'
Degetele de la plcioare reprezinta detaliile legate de viitor. Sunt 0punte de
, echilibru si rna Cjljutasa percep solul, deci lumea in general. Dadi am 0stare de
nelinite fata ?e lume, apar crampe ~i traiesc 0culpabilitate, pot saimi sucesc un
(iegetdelapicior, sarnatai (ceeaceindica0lipsadebucurie) sausarnaranesc mai
gray (fractura, ruptura). Un deget de la picioare sucit, 0entorsa benigna indica
faptul ca, vreau sa schimb directia, sa iau 0decizie, dar rna opun schimhiirii,
deoarece sunt prea ataat de un lucru, 0persoana sau 0situape. Amobosit saam
tot timpul responsabilitatea pentru ca totul sa fiearmonios. 0fractura scoatein
,evidenta sentimentul meu de monotonie. Rutina mea zilnica imi da 0stare de
: siguran~a,,darinacela~i timp, amnevoiedeschimbare! Pot aveasenzatia casunt cu
capul in nori, caun~rtistcare ti-iiie~ternimaginar. Esteposibil savreau, con~tient
sau.n~,.saomit detalii ~m~ortante, iar faptul carnaranesc, imi atrage atentia safiu
mal VlgIlentsau poate 1m]facprea multe griji pentru lucrurile marunte pe care Ie
am de rezolvat in viitor i acest lucru rna indeparteaza de esential. Daca am 0
rrl~ ,_.....,..--......,....-_-:--,........,..._.,.......,..~
1]4
'v'
Jacques Martel
dificultate deamerge pana lacapat sau rn-amfixatpe cevasau, dlmpotriva, vreau
sa fac lucrurile prea repede, degetele de lapicioare vor fi afectate. Tendinta de a
brusca lucrurile se exprima adeseori prin faptul di rna lovesc la unul sau doua
degetedelapicioare. . . .....
Dacagandurile mele sunt prea violente, rna lovesc tocmai pentru a-rmrearrunti
acest lucru. Dacaimi scrantesc un deget, inseamna carnasimt tot mai prins fa~a
de 0directie pe care trebuie sa0urmez. Masimt inghesuit, vreau safug, dar stiu
.in sinea mea, canuaceasta este solutia,
Dacaexista 0deviatle a degetului mare spre eel de-al doilea deget, tnsearnna ca
exista un conflict la un nivel profund, legat de valorile mele. Aceasta deviatie
apare de obicei in momentul incare am0relatie cuun partener la sau un parinte
pe care n consider foarte dominant Fug de responsa~ilitaple me~esi 11las p~
celalalt sa ia deciziile. Amimpresia ca ceilalti se ocupa de trebunle mele, desi
acest lucru nuIiprlveste peei, desi eutmi reprosez, larandul meu, di rna amestec
in treburile celorlalti. Deviatia poate disparea daca rna responsabilizez si tmi
traiesc astfel viata din plin, Deoarece degetele de la picioare sunt partea din
corpul meu, care merge inainte, degetele tndreptate in jos, pot indica 0
nesiguranta de a merge inainte, 0dorinta de a fi tintuit la sol, pentru a evita
mersul inainte. Degetele de la picioare sunt in acest caz ca niste carlige ~i am
tendinta deasta pelocoDegeteleindreptate insus indica faptul caamtendinta de
atrai tntr-o maniera superficiala, intr-un mediu mai abstract decat eel terestru
(concret). Degetele de la picioare chircite indica 0confuzie mare legata d:
.directia pe care 0urmez si absenta libertatii si aclaritatii interioare, ceea cem~
determina savreau sa fug. "Degetul in ciocan" (grifa digitala) indica un stres ~l
respingerea ideii de amerge lnainte. Poate inseamna, de asemenea, frica de afi
prea abstract sau prea putinstructurat, Pentru acunoaste semnificatia metafizlca
afiecarui deget de la picioare, putem facereferire la semnificatia fiecarui deget,
incepand cu eel mare, pana la eel mic. Este suficient sa transferam semnificatia
degetelor de la mainl, care semniftca detaliile din cotidian, .la degetele de la
picioare, care reprezlnta detaliile legate deviitor. Demulte ori, degetul mare este
eel afectat. Acesta reprezinta ego-ul meu, convingerile, teritoriul meu. Cand este
atins, rna pot lntreba daca traiesc un conflict fa~a'de obligatiile pe careIe am,
referitor 1alegi sau fa~adeautoritatea pe care mama 0are asupra mea, fiecaeste
yorba despre mamamea reala (degetul mare de lapicioruI drept) sau sirnbolic~
(degetul mare de la piciorul stang). Ma simt obligat sa rna supun acestel
autorita~i. Daca degetul mare trece peste degetul al doilea, este posibil sa am
impresia casunt responsabil sau ca trebuie sa implinesc nevoile unui frate mai
mic (sau sora mai mica) ? Dacadegetul mare este sub cel de-aI doilea deget, este
posibil sarna simt supus fa~ade un frate inai mare (sau 0sora mai mare). Dadi
este deviat spre celelalte degete~haltux valgUs, rna simt vinovat pentru ca sunt
fericit. Maretrag in mine insumi, nu imi mai gasesc locuI in 1ume. Mi se impun
foarte multe lucruri, vreau sarnasalvez, dar nu~tiuin cedirecpe samerg. .
i
I I
i
:1
I
:1
, ! ~
: II
. f
'i
1 ~ ! 1 1
Marele Dlr:t:ionar al Bolilor 5i Afectiunilor Cauzele subtile ale imbotn611irii
175
Acceptlv sa raman deschis ~i flexibil fa~ade viitor. Avand incredere in
alegerile si directiile pe care trebuie saapuc, degetele melede lapicioare vor fiin
plina forma ~i sanatoase, Voi avansa inviata cuconvingere.
337. DEMENTA Vezi: ALZEIMER [BOALA LUI ...], SENILITATE
338. DEMINERALIZARE GENERALA Vezi ~i:OS- DECALCIFIERE
Acest termen se foloseste pentru a desemna pierderea de catre schelet a
elementelor minerale de care corpul are nevole, precum fosforul, calclul, sodiul,
fierul, siliciuI, magneziul etc. 0 demineralizare poate duce la anemie. Se
manifesta prin oboseala, 0carenta lanivelul oaselor, lipsa desomn. Petele albe de
pe unghii sunt un semn de demineralizare. Corpului meu Iilipseste vitalitatea i
energia. Imi "pierd" mineralele si imi lipseste tonusul. Oare amtendinta sa cred
cavlata imi scapa sau caratez ceva? Maancorez in modele vechi pana intr-atat
incatma scufund in ele. Negativismu1meu ~i spiritul meu de victirna creeaza 0
scurgere aenergiilor mele. .
Acceptlv sa am incredere in Indrumatorul meu interior ~i invat sa rna
restructurez. lau decizlile necesare pentru a face schimbarlle care se impun
pentru a reorganiza anumite aspecte devenite nocive pentru mine i pentru a
gustaviata din plin. Acceptlv saimi concentrez atentia doar pe aspectele pozitive
alevietii, .
339. DEPENDENTA Vezi:ALCOOLISM,FUMAT,DROGURI
Dependenta este legata de un mare gol interior, de 0tentativa exterioara de a
implini mai ales 0nevoie de iubire de sine sau 0lipsa afectiva legata de unul
dintre parinti, Prin dependents (alcool, droguri, mancare, fumat, sport, sex,
munca) vreau sa umplu acel goI, acea disperare si acea tristete. Viata mea este
dezgollta de sens, nu imi satisface dorintele cele mai profunde. Traiesc revolta
fa~adelurnea exterioara ~i am0dificultate in a-mi ingriji egoul, Nureusesc sarna
iubesc asa cumsunt ~i aceasta incapacitate ternporara se manifests prin furie si
ranchiuna fata de univers, Traiesc intr-o inchisoare psihologtca in care rnasimt
sclavul unei substante sau al unui comportament. Dependenta este un soi de
substitut care rna ajuta sa traiesc temporar Intr-o lume tara probleme. Alcoolul
imi confera un anumit extaz ~i ameteaIa fata de ceeea ce traiesc. Drogurile "tara
reteta" (cocaina, heroina, ha~iul, LSD, PCD, marihuana etc.) rna conduc spre
senza~ii noi cu dorinta de a atinge culmi necunoscute ale con~tiinfei. Am
impresia carnasimt insiguranla ~i intr-o lume placuta, dar mai devreme sau mai
tarziu maconfrunt cunesiguranta mea, cuincertitudinile ~i fricile mele. Fumatul
rnaajuta saimi "afum" emo~iile, care sunt ascunse in fum. Mancarea folose~tela
umplerea unei !ipse de tandrete ~i de iubire. Dependen!a de dulciuri in mod
special, este un semn di traiesc un gol fata de caldura umana sau detandrele i a
faptului caimi resping dorintele. Oriceforma de dependenta antreneaza reac~ii
alecorpului uman, mai mult sau mai putin cunoscute. Aceste forme de abuz sunt
fundamental negative i, daca este yorba despre 0 dependen~a puternica
,-, .-------~
" "
Jacques Martel
(droguri, de exemplu) pot aparea frici necontrolate (nevroze). Dependenta se
poate manifesta prin anumite tendinte (sexuala, de exemplu) care este greu de
controlat. PrimuI pas important pe care tlpot fate este sa constlentizez situatia
tn care rnaaftu. Acest lucru cere multa iubire ~~curaj pentru ainfrunta si pentru
adistruge aceasta forma desclavie care'irili afecteaza viata. Identific lipsa pe care
oamInvia!a, decare incerc safug, atunci cand rna"pierd" in altceva (droguri, de
exemplu) sau in cineva. Dorlnta mea de atrai este foarte mare, dar amimpresia
ca nu voi reusi, Masimt: ca cineva care pierde. Nuamlocul care mi se cuvine in
propria mea' via!a si in societate. lml maser fericirea tn functie de reusitele
celorlalti. Aceasta dependenta rna facesa traiesc un esec dupa altul, lucru care
imi confera un sentiment de neputinta, Trebuie sa las deoparte partea din mine
care sesimte vinovata i rusinata din cauza acestei dependente, Faptul dearna
judeca si arnacritica stiind catrebuie satmi schimb comportamentul nu.va face
decat satmi amplifice furia pecare 0 simt i dificultatea dearnaelibera deea. Imi
esteteama deesec, imi esteteama detrecutul rneu.
Accept!. sa flu deschis fata de necunoscut, spre calea care rna va conduce
spre obiectivele rnele deImplinire desine. Iubirea necondltionata este inceputul
vindecarii mele. Ii consult pe cellaltl, caut, verific, facpnmil past. Imi imblanzesc
emotiile Iriterioare, deoarece acestea faeparte din adevarata mea personalitate.
Caut saaflu cefel demetodade vindecare naturala rnapoate ajuta sarna centrez,
safiuin armonie si saImi sporesc fortele interioare pentru aintegra cu dragoste
diversele lipsuri pe care le-am avut in copilarie, Imi evaluez, de asemenea,
responsabilitatile i reintru incontact cufiintadivina care sunt. Astfel pot iesl din
dependents i deveni autonom deoarece merit sa fiurespectat sl iubit i pentru
ca imi .acceptlv din plin valoarea si calitatile, care fac din mine 0fiinta
exceptionala,
340. DEPIGMENT ARE Vezi: PIELE- LEUCODERMIE
341. DEPOZITE DE CALCIU
Calciul este un mineral care corespunde energiei celei mai "rigide" a corpului
uman, oasele. Calciul este legat deenergia mentala, de structura mentala afiintei
mele.
Depozitul se formeaza atunci cand energia se fixeaza i se cristalizeaza' (ca i
pietrele de la ficat) intr-un loc anume, provocand'durere i inflamare. Dece se
Intampla acest lucru? Deoarece depozitele de calciu provin in general din
, gandurile fixe, din lipsa de suplete, legat de autoritatea pe care refuz sa 0
accept! . Consider ca, faptul de a'rnaplia la aceasta exigenta din viata mea rna
lmpiedica sa fiu complet tiber. Modalitatea de a schimba aceste depozite de
calciu in iubire este de apractica deschiderea spirituaHi i de aptine accentul pe
comunicare, pe micare, pesport. '
Acceptt. sa fiu mai deschis fata de ceilalp: SUlar mai pu!in' din cauza
autoritatii i Imparta~esc mai mult cu ceilalp. Astfel raman autonom, liber ~i plin
deintelepciune ! "
Marele Diet/onar af Bofilor iAfectiunilor - Cauzele subtile ale fmbolnaviril 177
342. DEPRESIE Vezi: NEURASTENIE
Depresia nervoasa, numita de obicei depresie, este 0stare patologica marcata
de0,tristete profunda, insotita de 0durere morala, de pierderea stimei de sine
~i 0 incetinire afunctiilor psiho-motorii. Depresia setraduce prin devalorizare
~i culpabilitate, care rna rod In interior, doua elemente lara de care nu exista
depresie. '
Imediat cerezolv unul dintre celedoua elemente, voi iesi din depresie. Dacasunt
o persoana depresiva, rna simt nefericit, simt ca nu valorez nimic. Este posibil
chiar sarnasimt vinovat pentru ceea cesunt. Traiesc tn trecut si imi este greu sa
rnadetasez de el. Prezentul nu exista, iar viitorul rnasperie. Irni este imposibil sa
traiesc "aid l acum". Prefer satraiesc mereu in trecut, saprivesc mereu in urma,
Actualitatea rnalasa indiferent. Nuamchef sa fac nimic. Pentru anufi frustrat,
mai ales pe 'plansexual, rnaprivez detoate dorintele mele. Nuvreau sa rnaocup
de mine. Estefoarte important sa fac 0 schimbare in modul meu de a vedea
lucrurile acum, deoarece nu mai esteca in trecut.
Depresia este de multe ori 0etapa decisiva Inviata (de exemplu, in adolescenta)
deoarece rnaobligasarnaredeflnescst.
Vreau, cu orice pre! sa am 0 viata diferita, Sunt bulversat intre idealurile mele
(viselemele) ~i realitate (ceea ceseintampIa) intre ceea cesunt ~i ceea cevreau
'sa fiu. Exista un dezechilibru interior (poate de ordin chimic sau hormonal) si
.individualitatea mea este confuza, Masimt limitat tn spatiul meu !jiiimi pierd
gustul deatrai, esenta existentei mele. Masimt inutil, nefericit, obosit, rnasimt 0
povara pentru ceilalti.Am tendinta dearnaresemna usor si vreau sa abandonez
totul, samaretrag, Imi provoc multa presiune prin faptulca im! tngrop emotiiile
. in adancul meu. Cand presiunea devine prea mare, apare depresia: ceilalti sunt
".obligati sa iini preia unele responsabilitati, Aceasta presiune poate proveni de
,asemenea, de la parintii mei sau de la.partener /partenera de viata, de la seful
meu, sau pur i simplu, din societate. Obligatia de areui, de a avea 0reputatie
buna, de aoferi imaginea celu(care afeuit In ca~nicie, In viata de familie, toate
acestea contribuie Iaamplificarea stresului meu, triaintreb tot mai des daca nu
amfixat tacheta prea sus i imediat ce intervine un eveniment care rastoarna
totuI, apare depresia. Masimt presat, neputincios ~i inferior. Cu alte cuvinte,
depresia Ii are originea tntr-o situa!ie pe care 0tr~iiesc fata de teritoriul meu,
adica ceea ceImi apartine, spatiu} meu vital, fieca este yorba despre persoane
(parin!ii meL copiii mel. prietenii mei etc.), animale (dlinele meu. petiorii mei
etc.) sau lucruri (muncamea. casamea. mobila mea etc.)
Conflictul pe care iltraiesc poate fi legat de un aspect euprivire lateritoriul meu,
,pe care rna teni canpierd, de 0cearta cu privire lateritoriul meu i care rna
deranjeaza (de exemplu, certurile clasice intre fra!i i surori) sau de ceva ceam
pierdut deja iJ a!a de care imi repro!jiezanumite cuvinte sau gesturl. lata cateva
3i Este important de mentionat faptul di ~i copiii pot suferi de depresie. Este mai greu de identificat in acest caz sau
parin~i ilU'it acordii atentie, dar se intamplii.destul de frecvent. In cazul in care sunt un copil care se culpabilizeaza
u~or, ered c1i eu sunt cauza problemelor din familia mea sau din relatia de cuplu:a piirin~ilor mei, pot suferi de
,depresie .., ,. '
111
J "- ...... T .'"11"11 "'! ~ 1 ~~.._II.:. ...
178
'v'
Jacques Martel
expresii care arata cum rna pot simti: Masufoci!, Imi iei aerul!, Vreau spatiu]
Uneori sirnt, de asemenea, 0dificultate 'in a delimita sau a-mi marca spatiul,
teritoriul personal. Ceanume imi apartine doar rniei ceapartine celorlalti ?Sun
tot timpul nemultumit de 0situatie care implica adesea un rnembru al familiei
mele. '
Persoanele depresive sunt adeseori foarte influentabile de catre anturajul lor.
Sirnt tot ceea ce se 'intampla In jurul meu si acest lucru lmi decupleaza
sensibilitatea, iar de aici provine un sentiment de limitare si impresia de a afi
invadat de catre ceilalti, In loesa am 0anumita detasare, traiesc totul 'deprea
aproape, lucru care 'imi consuma multa energie, inutil. Chiar daca as lupta, stiu di
as pierde. Amtendinta de anutermina ceea ceincep. Mi separe foarte coplesitor
sentimentul ca tot ceea ce fac nu este suficient de bine. Pot avea tendinta de
autodistrugere. Sunt nostalgic, rna retrag 'incarapacea mea, doctl ca, un caine,
pentru a nu deranja pe nimeni. Amimpresia casufar si voi muri. Rasul nu mal
faceparte dinviata mea. Pot, de asemenea, sa am0"nevoie de'atentte", pentru a
rna ajuta sa rna valorizez. Depresia devine 'in acest caz un mijIoc inconstlent
,pentru a-i .manipula" pe cei din jurul meu, Pot consuma multa energie asupra
unui proiect sau pentru ceva care im! place, dar nu este poate ceamai buna
solujie pentru mine. Viatava avea grija saimi ofere .altceva,un lucru care poate
va fi mai bun pentru mine. Dar sunt atat de concentrat pe lucrul pe care mi-l
doresc 'incat nu vad tot binele care rni se intampla. Trebuie sa rna obisnuiesc sa
am 0vedere de ansamblu asupra evenimentelor i sa inteleg ca acest lucru este
, mai bun decat eeeacelmi doreain. ' '
" Depresia postnatala survine la cateva saptamam dupa nastere, uneori cateva
, luni. Mil simt descurajata, Imi este teama ea nu rnavoi descurca i nu stiu cesa
fac, Bebelusul poate a umplut temporar un gol.'Acum rna confrunt eli mine
lnsami, cu'golul i singuratatea pe care Iesirnt. Deoarece nu cred in posibilitatile
melei in fortele mele, "nutiucumvoi reui". Toate acestea pot fi amplificate de
amintiri din propria mea copiHiriesau delanaterea mea,care au fost dureroase.
Indiferent care este motivul depresiei, veri fie incepand' de acum cauzele
auxiliare starii mele depresive. Poate amtrait 0presiune in copilarie?, Caresunt
evenimentele importante pe care Ie-amtrait in copiHiriecare rna fac acumsaimi
consider viata lipsita de sens? Careeste drama vie~ii mele care inca m~rcade tn
interior? Esteyorba despre pierderea unei fiinte dragi, aratiunii melede afi sau
adireqiei mele devia~a,pecare numai reuesc sa0gasesc? '
Fugade responsabiIita~i ~i de realitate nu-mi folose~te la nimic (sinuciderea, de
exemplu) chiar daca acest lucru pare afi solutia cea mai uoara. Este important
saconstat care sunt responsabilita~ile mele, deoarece vbi avea nevoie decevamai
puternic decat antidepresivele pentru a alunga depresia: trebuie sa ajung la
originea acesteia, savindec raul dinsuflet. "
Cat despre deprimare, este 0tulburare depresiva, 0pei'ioada de' tristete, de
dezgust, de slabiciune, de copleire, de descurajare. Deobicei dureaza putin (0zi
sau cateva zile). Semai numete i depresie sezoniera sau depresie de iarna,
fiind 0stare care apare mai ales' toamna i iarna. Este perioada in care se
,'
Mare1e Dicponar alBolllor ~IAfeCflunllor - Cauze(esubtile ale fmboln6vlrll
179
scurteaza ziua, lumina. Am0nevoie mare samananc sl sadorm, lacare seadauga
slmptomele depresiei. Intunericul care devinemai prezent, Imi aminteste part
ile
intunecate ale personalitatii mele precum i sltuatiile conflictuale in care nu vad
!'"lumina de la capatul tunelului'' si pentru care mi se pare di nu exista solutii,
Privesc tot ceea ce mi se tntampla intr-un mod negativ. Ma simt victima ~i
,"neputincios.: Maretrag In mine lnsumi si tntrerup orlce comunicare, chiar i cu
" minetnsumt, pentru aevitaorice analiza si responsalibilizare.
Accept!. sa imi acord un .ragaz in viata, Privesc cu detasare ceea ce m~se
tntampla si acceptlv sa vadcare sunt 'lec~iile pe care leam de Invatat. Imi
concentrez atentia pe prioritatile mele si tmi dau seama de faptul di vlata imi
.;:oferamulte cadouri. Imi aeord momente frumoase, timp pentru odihna, pentru a-
mi regasi resursele. Astfel redevin stapan pe viata mea si am energia necesara
:,'pentru a-mi ducelacapat toate proiectele. ' , ,
" ' Acceptlv safiuunie. Amtot ceea eeimitrebuie pentru a-mi schimba destinul
Ii pot alege, in mod constient, sa las viermele sa setransforme in fluture. Amde
aleslntre "aabandona" si "alupta". Incerc sarezist si savad ealucrurile sepetree
" asa cumvreau eu. Devin mai disciplinat, incep lucrurile, cate unulpe rand, avand
grija sa termin ceea ce aminceput. Fiind mai responsabil dobandesc mai multa
libertate si eforturile mele sunt recompensate. Reincep sa fac proiecte, savisez,
salmi creez viata asa cumvreau eu, respectand ceea ce sunt !Numai amnevoie
de aprobarea celorlalti. Ii las sa traiasca si imi acord dreptul i spatiul necesar
pentru arna implini. Nurna despart de sarcinile pe care le car dupa mine decat
pentru aleconstientiza, Sunt euinsumi, pur si simplu. Dacaincetez sa mai creez
opresiune inutila, depresia vadisparea,
343. DERMATITA Vezi:PIELE-DERMATITA ~'~-
344. DERMATITA SEBOREIcA Vezi: PIELE - EC Z EM A
345. DESHIDRATAREA CORPULUI
Deshidratarea celulara este un deficit de apa ~i sodiu. Este asociata eu
demineralizarea. Exista undeva 0pierdere, 0seceta. Cumam ajuns sa am0lipsa
deapasau desare in corpul meiI?Apaeste elementul care curata, purifidi, facesa
circule ceva: tara apa, mor. Oare care-parte din mine vrea sa moara, care sunt
emo~iile de care vreau sa scap? Care este obsesia care 'imi consuma toata
energia ? Madistantez decreativitatea mea i de potentialul meu interior. Numai
vad solu~iai este ca i'cumm-a retrage dinviata, deoarece' durerea este, prea
intensa. Malas golit de energie, "sedituit" de ceila1ti, deoarece imi concentrez
prea mult atentia pe ei.
Accept!. sa rna iubesc rnai mult, sa imi hranesc celulele printr-o hrana
sanatoasa 'i eu apa. Imi las, toate emotiile sa se exprime prin intermediul
creativitatii. Amgrija demine, deoarece nimeni nu poate faceacest lucru in locul
meu~
346. DESPRINDEREA DINTILOR Vezi: DIN]'I [DURERE DE ...}
'. # . .
':"\
I1'", ...., .., " , ,
; I I ~ j t r 1 ,
180
'v'
Jacques Martel
347. DIABET Vezi:sANGE-DIABEl'
348. Di AFRAGM A.
.'~i ~fragma este mem~rana musculara care separa partea superi oara [plamani ] ~i
tmmav) .de partea i nferi oara [fi cat.: stomac, i ntesti ne etc) a fi i ntet mele.
R~prezi ~ta respi rati a, capaci tatea de a rna abandona complet, respi rand adanr;
Cand di afragma se cornpri na am senzati a ea rna retrag i n mi ne i nsumi . Am
nevoi e "sa flu" relaxat pentru a putea sa respi r vi ata. Di afragma este efi ci enta
atunci cand rna abandonez vi eti i si nu atunci cand vreau sa controlez totul. Daca
apare 0anumi ta tensi une, acest lucru se Intampla deoarece reti n, refulez sau
blochez benefi ce pentru mi ne. Pot trai anumi te si tuati i care rna lmpi edi ca.sa lmi
expri m li ber ganduri le ~i senti mentele cele.mai profunde. Poate ca modul meu de
vi ata rna lmpi edi ca sa fi u cu adevarat ceea.ce sunt, lucru care rna face s~respi r
i ~tr-un mod s.uperfi ci al ~i li mi tat. M asi mt strarntorat, i nchi s. 0parte, un fragment
dl? ~e.rsonalltatea mea este Uffi ra lacat'; Di afragma este Iegata de pri mele
. rruscan ale. foetusului , cand descopar ca exi sta ~i altceva i n afara mea. Lavarsta
adulta, aceasta zona se blocheaza atunci cand schi mburi le di ntre lumearnea
i nteri oara ~i cea exteri oara sunti n confli ct, daca fac, de exemplu, mui te lucruri
superfi ci ale, ffi raprofunzi me. .
. Acceptlv faptul ca vi ata i mi aduce multe lucruri bune. lncepand de acum, nu
mai este nevoi e sa fi u.reti nut, am i ncredere, lmi acord spati ul de care am nevoi e
$i pot sa merg mai departe i n vi ata. Di afragma este un muschi foarte i mportant
care atunci cand respi r adanc rna ajuta sa i ntru i n contact cu eul meu i nteri or sl s~
regases~ energi a uni versului , lncepand de acum, vad vi ata i ntr-un mod total
di feri t. Imi . expri m li ber, ai ci si acum, gandurlls, senti rnentele $i , emoti i le
profunde. Vi ata mea este pli na de frenezi e si entuzi asm !
349. DIAREE Vez;: INTESTINE - D1AREE
350. DIAREEA cALATORULUI Vezi: INTESTINE- DlAREE
351. .DIFTERIE Vezi:~ GAi LARINGE
Di fteri a este 0boala i nfecti oasa care' mai ,i ntai se ~mmi fe~ta pri ~tr-o angi na a
mueoaselor, apoi eventual lezi uni provocate de toxi na la ni velul si stemului
nervos (parali zi e), al ri ni chi lor sau al i ni mi i . Di fteri a se caracteri zeaza pri n
formarea unor membrane la ni velui lari ngelui $i al fari ngelui (gat) provocand 0
umfi atura. Am 0di fi cultate Ia i nghi ti re. Deoarece gatul rna ajuta sa vorbesc, sa
comuni c, acest lucru i ndi ca faptul ca ma repn i n. ti mpul comuni cari i cu cei lalti .
Nu reu$esc sa expri m ceea ce si mt, i mi i nghi t emoti i le $i nevoi le. Imi este teama
ca rna i nec i n emoti i le reti nute. M asufoc cu tot ceea ce nu expri m. M asi mt ri di col
;satrai esc 0angoasa atat de mare. [mi este teama (sau mi -a fost teama) di nu sunt
" c~pabi l sa "ti lt dupa ajutor dadi sunt i n peri col $i acest lucru revi ne mereu i n
vlsele me!e. Imi este fri ca de respi ngere $i i nterpretez di nai nte reacpi le
celorla~~~I~las pe cei lalti sa i mi controleze vi ata In tacere $i .supunere. Imi este
greu sa Iml accept !.corpul. Fug de mi ne Insumi $i i mi este fri ca de moarte.
I 1 1
Marele Dictionar al Boli/or 5i Afecfiunilor Cauze/esubtile ale imbolnr'ivirii 181
Trebui e Saconstlentlzez faptul c a . am muri t deja, i n mar multe aspecte ale vi eti i
mele.i deoarece nu las curentul natural al vi eti i sa curga i n mi ne ~i sa se expri me
pri n mi ne.
. Acceptjv faptul ca este esenti al sa tmt fac'cunoscute nevoi le ~i senti mentele
i n loc sa Ie sufoe. Trebui e sa rna schi mb, Trebui e sa rna acceptlv asa cum sunt ~i
sai nvat sa rna i ubesc. Cantatul poate fi un mi jloe foarte bunede a-tnt exersa gatul
si de a celebra vi ata, Daca rna i ubesc $i i na respect, cei lalti rna voi i ubi ~i rna vor
respecta larandul Ior.
352. DIGESTIE (durere de...).Vezi: INDIGEST!E
353. DINTI (ingeneral)
Dlntli si mboli zeaza deci zi i le, poarta de i ntrare soli da care rna ajuta sa muse di n
pli n di n vi ata.! Reali tati le i nteri oare si . exteri oare tree pri n di nti i mei .. care
reprezi nta unul di n mi jloacele pri n care rna expri m i n acest uni vers. Di nti i sunt
organe anexe foarte dure care reprezlnta energi a fundamental a fi i ntei mele, a
i ntegrltati i mele. Capaci tatea i nteri oara de a pri mi i dei le noi , lublrea; hrana
spi ri tuala, precum si echi li brul $i stabi li tatea mea, se mani festa pri n di nti i
sanatos! si puterni ci . Di nti i sunt, tntr-o oarecare masura, ogli nda fli ntei . Cand
mancarea trece pri n gura, aceasta transmi te senti mente care pot afecta di nti i , pe
termen mai lung sau.mai scurt. Di nti i sunt ati nsi mai i ntai (chi ar daca este yorba,
de exemplu, doar de 0cari e superfi ci ala) $i apoi organul moale care este legat de
di nte. AstfeI, un di nte alterat (0cari e de exemplu) i ndi ca 0slaba afi rmare de
si ne, 0reali tate lnacceptabi la pentru mi ne si teama de a rna pozi ti ona i n uni vers,
cu toate responsabi li tati le pe care Iei mpli ca acest lucru. Di fi cultatea mea de a-mi
dobandi autonomi a $i i ndependenta, de aaccede la ceea cei mi doresczse reflects
i n dureri le de di nti , Chi ar daca lmi este. greu sa i au anumi te deci zi i b~ne pentru
mi ne, trebui e sa fi u deschi s i n fata mi jloacelor pe care le am pentru a depasi
si tuati i le cele mai deli cate. Pentru multe di ntre ani male, di ntll reprezi nta
mi jlocul eel mai efi ci ent de a se apara i n caz de atac di n exteri or. Daca rna si mt i n
peri col si nu sti u cum sa acti onez, di nti t vor reacti ona. Dmti i reprezi nta, de
asemenea, voi nta mea de merge i nai nte, de a reu$i , capaci tatea mea de a da vi ata
ganduri lor $i emopi lor mele .. Un: confli ct puterni c, legat de culpabi li tatea
referi toare la 0si tuati e emoponala reflectata i n cuvi nte, sau ori ce alt ti p de
deranjament i nteri or se poate mani festa pri ntr-o reac!i e a di nplor ~i chi ar a
gi ngi i lor. .
Durerea lani velul di nti lor sau al gi ngi i lor apare atunci cand confli ctul nu este
rezolvat $i , i n mod conti ent sau nu, deci d ca "ti mpul va aranja lucruri le". Vreau
.. sa li mi tez daunele, dar di n!i i mei vor fi eei care se vor stri ca. Si tuati i le
nerezolvate, emoti i le nexpri mate, i mi "putrezese" di nti i . Pot deei sa "strang" di n
di nti pentru a rna apara de 0agresi une exteri oadi i ntr-o si tuati e care rna face sa
reacti onez foarte puterni c. [nchi d U$a, rezi st i n fata lucruri lor care vor sa i ntre i n
mi ne sau, di n contra, lucruri lor care au nevoi e sa i asa di n i nteri orul meu.
, 1.. 'I ,. -, 1 l 1 ~ ~ 1..., iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii===~~~
182 Jacques Martel
Incisivii [dintii din fata) se raporteaza la faptul de a avea de "transat" eeva, legat
de 0alegere, adica de aspune da sau nu, de aface sau nu 0anumita actiune etc.
Caninii exprima faptul de aputea exercita 0anumita autoritate asupra deciziilor
pe care le amde luat. Asemenea unor colti, simbolizeaza capacitatea sau obligatia
mea de a rna apara singur. Pot fl afectati atunci cand rna simt "sfaramat'' 'in fata
unei decizii pe care 0amde Iuat. Muncesc cu multa inversunare si am impresia di
nu lmi voi putea atinge scopurile. Premolarii imi arata gradul meu de acord eu
privire la deciziile mele. Molarii reprezinta gradul meu de multumire cu privire
la deciziile pe care le-amluat sau pe care Ie voi lua. Smaltul dentar este atins
atunci cand am impresia ca nu am dreptul "sa muse" dintr-o situatie, din cauza
moralei sau a educatiei primite (sunt prea bine educat pentru a face asa eeva...)
Deasemenea, pot avea impresia ca sunt "foloslt" de catre cei apropiati, deoareee
nu am nicio bariera pentru a rna apara, Dentina este afectata atunci cand
consider ca nu sunt capabil de a"musca" dintr-o situatie, cand nu amincredere 'in
mine si in capacitatile mele. Realitatea ~i viata cotidiana rna apasa greu: vreau sa
fug de ele.
Acceptlv sa ramand deschis fata de iubire tara sa imi fieteama di voi pierde
recunostinta celorlalti, Cand am dlntli sanatosi zambesc mai mult si sunt mai
deschis spre comunicarea non-verbala cu cellalti, Ma iubese asa cum sunt, eu
toate calitatile mele. Trebuie sa am grija de dinttl mei, care tmi "imbraca"
personalitatea. Ma ajuta sa am 0eomunicare clara i precisl, fiind capabil sa-rni
exprim eu cuvintele potrivite gandurile si ernotiile. Dintii nu au masca ! ramand
eu insumi, tara sa rna [udec, fiind in acelasi timp deschis in fata criticllor celorlalti,
Imi transform gandurile in iubire veritablla i dintli mei raman sanatosi,
. .
354. DINTE(abces Iaradacina dintelui ...)
Deoarece acest abces se afla in tesutul care acopera radacina dintelui, acest lucru
arata furia mea fata de 0decizie pe care 0am de luat. Cum infecjla este plasata in
cavitate acentrals a dintelui, acest lucru indica 0situatie contradictorie pe care 0
traiesc, in legatura cu 0decizie care rna "roadepe dinauntru". Este ca un vulcan
mie care erupe si care lasa sa ta~neasca emopne negative reprimate mult timp.
Este posibil sa simt 0durere iilterioara puternica fata de hrana afectiva de care
am nevoie i pe care am impresia ea nu 0am. Daca exista 0ruptura afectiva, mai
ales. in relatie cu mama sau cu copiii mei ~i adun in mine durerea sau
dezamagirea, simtindu-ma vinovat de ceea ce se intampHi, abcesul va reap area.
Radacinile mele profunde sunt readuse in discupe.
Accept!., sa iau acea decizie cu cat mai multa iubire ~i armonie, pnand cont
de valorile cele mai elevate care-mi guverneaza viata, respectandu-ma pe mine ~i
pe ceilalti.
355. DINTI(carie dentara)
Caria dentara este manifestarea unei dureri interioare extreme. Caria
manifesta in exterior ceea ce se intampIa In profunziumea persoanei respective.
Ceva rna roade pana in adancul fiintei mele. Nu reuesc sa exprim acest rau care
Marele Diqionar al Bolilor i Afectiunilar Cauzele subtile ale imbolniivlrli 183
rna roade i astfel apare inflamatia, Dintele incepe sa se strice si adeseori este
dureros, in functie de sensibilitatea nervoasa existenta la nivelul dintelui. Cand
tensiunea emotionala devine prea lntensa, se transforrna la nivel fizic 'in carle
dentara, care corespunde exact situatlei pe care 0traiesc32.
Deoarece fiecare dinte reprezinta un aspect particular al personalitatli mele si a
vietii mele, caria imi arata faptul ca eu refuz sau resping acel aspect si rna
autodistrug.
Daca dintele respectiv este plombat, emotiile legate de el vor fi inchise pana
cand voi deveni constient de ele. Structura dintelui este cea mai rigtda structura
din corpul uman. Caria dentara se refera la aspectul mental. Dare este yorba
despre ura, ranchiuna sau rernuscarile fata de cineva, 'in special fata de 0
.autoritate ? Este posibll sa "imi arat dintii" atunci cand rna simt atacat. Care este
adevarata cauza a durerii mele ? Principala cauza va spori sansele de aopri acest
proces de distrugere. Este posibil sa 'imi port pica deoarece tac cu privire la un
aspect siastfel iml fac rau mie insumi. Sau poate am trait 0situatie in care voiam
sa "muse" pe cineva in pozitie autodefensiva, actiune pe care nu am facut-o,
deoarece "un copil bine educat nu face astfel de lucruri". In copilarie aveam
adeseori carii, deoarece aveam un "dinte"33 impotriva cuiva. Am primit putina
afectiune (semne de afectiune precum tandrete, blandete etc.). Ceilalti au ras de
mine si amfost foarte ranit, pana in profunzimea dintilor,
Este posibil, de asernenea, sa traiesc un conflict in familie 'in care imi asum cu .
greu ceea ce primesc de la ceilalti ~i trebuie sa filtrez acest conflict printre dinti
prin mestecare. Dlnttl rna ajutasa filtrez ~i sa aleg ceea ce intra in interiorul meu
si asfel, in universul meu, in general. Cucat am mai multe carii, cu atat mai mult
rna rup de mine insumi ~i rna apropii mai mult, inconstient, de moarte, deoarece
fiecare carie manifesta 0parte vitala din mine care este moarta sau pe cale de a
muri ~i un conflict pe care tl traiesc, care ramane tara solujle. Durerea se exprima
prin carie i poate genera alte dureri fizice, corelate de durerea de dinte. A
Acceptlv sa incetez sa mai caut cauza fizica (alimentatie, zahar etc.). Imi las
gandurile sa evolueze i imi schimb modul de avedea situatiile din viata mea. Pot
sa rna intreb ce "hrana" emo!ionala ~i ra!ionala (gandurile mele) nu 'imi mai este
benefica ~i pe care ar fi bine sa 0inlocuiesc printr-o alta hrana mai sanatoasa i
mai echilibrata ? Abordez viata cu mai multa pasiune i astfel ajut maselele de
minte sa se dezvolte i sa se 'intareasca. Vafi mult mai bine pentru mine!
356. DINTI (durere de...)
Problemele dentare sunt legat de decizii, mai ales cand este yorba despre 0
durere de din!i. Aman luarea unei decizii deoarece consecintele acelei alegeri
.rna sperie, imi dau 0 stare de nesiguranta. Acestui aspect i se adauga
responsabilitatea personala, capacitate amea de alua decizii, tara sa imi fie teama
32Vezi:explicatiile pentru fiecare dinte in parte - Din~i, simbolismul dintilor
33 "Am un dinte impotriva cuiva" - port pica cuiva sau urasc pe cineva
_" ! ~--1
__ -,'''' 1 ~
i j j, ,,. _::& ... : a
184
Jacques Martel
de ceea ce se va intampla mai tarziu
34
; Aceasta nehotarare poate proveni din
faptul ca nu am0vedere de ansambluasupra unei sltuatii si astfel nu.pot trage
concluziile adecvate. Dintil mei avanseaza prea mult spre exterior daca sunt
preagrabit in deciziile pe care Ieiau, cand vreau catotul sa mearga mai repede.
Adeseorifac compromisuri pentru cacetlalti sarnaiubeasca. Dacadintii mei sunt
orlentati mai mult spre interior amtendinta deapune frane, de arnaretrage in
mine insumi. Dacaam0durere foarte puternica, este posibil caacea durere safi
aparut deoarece irni port pica pentru ca nu pot comunica ceea ce vreau eu. A'f;
vrea sa"imi arat dintii", sa"marai" pentru.a rnapozitiona, pentru a-mi arata forta
si a arata ca exist. Vreau sa fiu ascultat, respectat. Dar, dtmpotriva, eu "inchid
gura'v Oafectiune aradactnit dintelui arata furia pe care 0amfalii de 0situatie
sau un membru .al famlliei pe care tmi este tearna di ilvoi pierde. Durerea
reapare .deobicei 'insituatiile "dureroase" cand. trebuie sa rna detasez.fata de 0
situatie sau fata de 0persoana, Daca nu amrezolvat in totalitate 0situatie,
durerea poate persista chiar $i dupa extractia dintelui. Durerea imi arata faptul
ca, furia pe care 0simt este inutila sl ca trebuie saincetez sarna mai stresez cu
privire la aspectul de care se leaga durerea de .dinte. Constientlzez faptul. ca,
dacaImi comunica nevoile ~i dorintele, durerile dedintl nu mai au sens saapara
In copilarie, daca dlntli mei cresc 'CU dificultate, Inseamna ca rna simt pierdut,
nu stiu pe cine sau pe ce anume sa rna sprijin. Traiesc angoasa si nesiguranta,
Daca, din contra; nu amnicio sensibilitate, este yorba despre modalitatea mea
de a fugi de situatiile neplacute, de ainchide urechile la mesajele pe care mi Ie
transmite corpul .rneu. Cand este verba despre tartru pe dlnti, este 0forma de
agresiune Intertoara, 0reactie care nu a fost rezolvata. si care 'reapare Ia
suprafata.: Acest lucru rna. poate determina .sa-mi tnaspresc pozitiile fata de
deciziile pe..care Ieamdeluat sau pe care le-arn luat deja. Traiesc pentru ceilalp
in loc.sa traiesc in functie de propriile mele aspiratii side vointa mea personals,
Tartrul devine un soi de armura pentru dinlii mei, j:J entru a rna proteja de
atacurile din exterior. Candimirup un dinte traiesc 0confruntare fata decineva
sau cevamai puternic decat mine ~i rnaincapatanez sacontinui sarnabat pentru
.ideile mele sau .pentru ceea ce. cred, Sunt rigid ~i merg pana dincolo de
capacitatile mele.
In cazul in care persista dinpi. de lapte,; iuSeamna ca rna agat de anumite
comportamente decopil, deoatece imi esteteama sacrescoDaca 1mi pierd dinpi
prematur, amimpresia caceilaip iau deciziile'in locul meu. Nupot sa"mu~c din
viata". Dadi ajung sa 'imi pierd dintii (cand imbatranese, de exemplu) poate
insemna faptu] ca viata mea nu iini mai aparpne mie, deoarece ceilalti iau
deciziilein Iocul meu. Nuvreau sa"imi mai arat dintii" renunt, impotriva vointei
mele, Ia creativitate, Iatineretea mea. Dad unii dintre dintii mei inca nu s-au
dezvoltat, inseamna ea imi este greu sa tdiiesc: mi vad cum ~ putea' deveni
I
I
I I
r I : '
I :
l'.'
r . '
31De aceea atat de multe per soane au 0frica de a mer ge la dentist De multe on, dau vina pe fr ica mea de slr ingi $i
de injeC1J l pentr u a justifica faptul cii nu mer g la dentist. Dar , incon~tient ~u ca; faptul de a se lucr a pe dinpi mei, ~
deter mina. sa ating emotii neplacute, de car e vr eau sa fug. Este un lucr u fr ecvent sa ne simpm mai emotivi ~ mal
sensibili dnd mer gem la dentist. . . '
Mcirele Dictionar 01Boli/or ~i A!ectiunilor Cauzele subtile ale imbolnavlrll 185
, independent, mai ales falii demama mea ~i cumas putea sarnaexprim liber, rara
saimt fieteama de conseclnte, Desprinderea dintilor are Iegatura eufricadea-mi
,fi descoperit un secret pe care nu l-amspus nimanui, Toate acestea rnarod de-a
. lungul anilor. Astfel rna pierd ~i nu mai amnicio lirnita deoarece, asemenea unui
cameleon, vreau prea mult sarnaadaptez laceilalti pentru afi iubit sl acceptatlv,
A sosit momentul satmi delimitez spatiul vital si sa rna eliberez de acest secret
care rnaroade, pentru afaceenergia sacircule i a"musca" dinplin dinviata.
Acceptt., sa gasesc un mijloc de a-mi structura mai mult gandurile si ideile.
Astfel Imi va fi mai usor sa iau initiativele eele mai bune referitor la ceea ce
traiesc acum~i saimi schimb eomportamentul. Acceptlv sa fiu constient deeeea
ceselntampla in viata mea, sa lnteleg esenta determinarii care tml gestioneaza
universul. Verific partea afectata de problemele dentare ~i aduc solutia
potrivita. Daca sunt afectatl dintii din partea de sus, rna gandesc la intultie i la
instinct, in cazul eelor de jos, este yorba despre 0decizie din planul rational si
logic,cevadeordinul vointei fizice.
357. DINTI - PROTEZA, IMPLANT DENTAR
Proteza dentara lmi da iluzia unei vitalitali puternice. Defapt, la fel ca~i dintii
adevarati, da impresia de a fi adevarata, sincera, casl dintli reali !Nimic nu este
Insa mai fals! Deoarece vreau sa obtin un raspuns clar, merg pana in
profunzimea Iucrurilor. Sunt capabiJ sa imi traiesc experientele cu curaj ~i
sinceritate, casi cumas avea dintii reali ? Sunt determinat sa fiu ceea eesunt eu
adevarat, sarnaafirm, safiuintreg, sa"muse" dinviata? Dacaproteza rnaraneste
(in urma unei asa zise ajustari proaste) rna simt ~i eu ranit, chiar daca
inconstient, de un parlnte acaparator, exigent sau care "imi otraveste" viata:
dlntii de sus, indica faptul ca este yorba despre tatal meu, partea mea rationala,
Yang,iar cei de jos, au legatura cu mama, eu partea afectiva, intuitiva, Yin.Acest
lueru rnaimpiedidi sadevin autonom. Incetez samai traiesc in functie deceilalti.
Aceeptt., sa fiu eu insumi ~i imi regasesc satisfactia ~i fericirea de a rna
afirma.
358. DINTI (scra~nireadinpJ or ...) - BRUXISM Vezi ~ AUTORITARISM. MAXlLARE
[DURERE DE ...]
Dintii reprezinta deciziile ~i 0 anumita forma de agresivitate. Scra~nirea
dintilor, denumita i bruxism, reprezinta 0furie incontjenta, care urca la
suprafata, 0 furie refulata, care se exprima mai ales noaptea. Am 0 mare
nervozitate interioara, rna abtin din afacesau aspune anumite Iucruri. ~i pentru
canu reu~esc sa iau decizii clare i precise, scra~nirea din dinti este expresia
" fizica atristepi ~i aagresivitatii'mele reprimate fata de0situatie care irili este
,insuportabila. Asemenea unei u~i' care scartaie, scranirea dintilor scoate la
lumina frica mea de a rna deschide pentru a lua decizii, iar zgomotul exprima 0
:,formade geamat interior, faptul c~rnasimt prins caintr-o vraja rea. Vorbese'in
".:liniljte, pentru aelibera ceea cenu pot exprima prin cuvinte; tot ceea cearamas
nespus, tot ceeace amingropat in interior in timpul zilei. Copiii sunt foarte des
,-,-'1 ""1 1 iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii;;;;;;;;;;;;;;;;;;============_
186
Jacques Martel
afectati debruxism: dela0. varsta frageda inva~ diferitele relatii deautoritate st
jocurile deputere care exista. Dacairrneste fricasaImi exprim opiniile sima simt
. "prea mic" in fata parintilor mel, a bonei sau ainvatatorilor, ajung sascrasnesc
din dlnti, Indiferent la ce varsta se manifesta,' bruxismul indica otensiune
interioara puternica. Traiesc 0 dualitate mare lntre mintea mea si iniina mea i
pasiunea mea, rezultatul fiindpasivitatea
Accept!" sa con~tienti~ez aceasta stare tara sa 0 refulez si sa 0 exprim asa
cum 0. traiesc in prezent, Imi accept!" sensibilitatea i emotille care ies la
suprafata si realizez faptul ca incertitudinile mele rna determina sa traiesc mai
multa tensiune interioara decat faptul de a prelua inittativele care se impun.
Atunci cand iau0decizie, rnaeliberez i rnasimt mai implinit.
359. DINTI(simbolism al dintilor ...)
N.B. Pozi!ionarea se face cu fata la persoana. Prinurmare:
I
I'
j
I
' I
l
,
Stanga
@ B
e 8
";'
" . :
. . .
Q . . . . Maxilar W .:,:f6
V inferior V
~ , 3 ' 5
.'~~3'1 .
in partea stanga pe maxilarele superioare (dintii 11-18) si celeinferioare (41-48)
in dreapta persoanei, care corespund creierului stang (partea rationala, concrete,
materiala, analitica]
in partea dreapta, maxilarele supertoare [dlntit 21,,28) sl inferioare [dintil
31-38), in stanga persoanei, care corespunde creierului drept (afectiune, intuipe,
dorinta, sensibilitate).
i
I,;
; 1 :
------------ ~ ' I , 1 't ! ~ ! :- I .
Marefe Dict;onar oJBolilor ~iA/ect;uni/or - Cauzete subtile ale ;mbalnov;r;; 187
Deoarece dtntn sunt vii si au un process de evolutie care dureaza mai multi ani,
este interesant deobservant faptul ca, fiecare dintre ei este legat deun sentiment
sau de 0 emotie care, prost gestionat, genereaza 0 slabire a aeelui dinte. Daca
exista dinti pierduti pe partea superioara dreapta [dintil 11-18) am 0
dificultate in a-mi gasi loeul cuvenit. Partea superloara stanga [dintli 21-28)
indica faptul ca am 0. dificultate 'in a-mi realiza dorinta mea de a fi, Partea
Inferioara dreapta (dlnttt 41-48) face referire la dificultatea mea de a-mi
construi viata coneret. Partea tnferloara stanga [dintl! 31-38) indica faptul di
nuprimesc in familierecunoasterea afecttva decareamnevoie.
Incisivul central superior drept (11) corespunde relatiei cu tatal, partea
masculina a fiintel umane, autoritatea, divinitatea. Incisivul central superior
stang (21)
Incisivul central superior stang (#21) corespunde mamei, parti! feminine din
flinta umana, Dacaexistaun spatiu lntre cei doi inseamna ca cei doi poli ai mei,
masculin i feminin sunt disociati. Dacasunt femeie, indica faptul ca amIndoleli
referitoare larelatia mea decuplu. Dacasunt barbat, am0. dualitate fata defemei:
rnasimt atras, dar 'inacelasi timp descurajat deele. Extstenta unui spatiu intre cei
doi incisivi denota dificultatea mea de aforma un cuplu, atat in exterior cat si in
interiorul meu. Dacaunul dintre incisivi 11tncaleca pe celalalt, eel de dedesubt
reprezinta parintele pe care eu Il consider dominant, iar dintele din interior
reprezinta parintele pecare euilconsider dominat, sters,
Incisivii centrali inferiori (#31 i #41) fae referire la loeul pe care ilocupa
concret, in viata cotidiana, mama si tatal meu sau persoanele care lndeplinesc
acest roJ . Alaturi se gasesc incisivii laterali (#12, 22, 32, 42). Acestia sunt in
relatie cu incisivii centrali. Dacaam0 dificultate cu unul dintre parintii mei, sau
persoanele .care ii reprezinta, incisivii laterali i~i vor schimba pozitia, dinamica
mea sau reactiile mele fata de principiile maseulin ~i feminiri, fiind repuse in
discutie. Incisivii laterali sunt sub sau peste eei centrali daca vreau sa fiu mai
. puternic decat parintii mel, sa fiu mai mult decat ei, independent, nesupus unei
autoritati, Vreau sa lidomin pe parin~ii mei sau ei se eclipseaza singuri. Cucat
incisivii laterali sunt mai avansati, cuatat amvrut mai mult sa rna distantez mai
devreme de parintil mei. Aceasta situatie exista fatade mama mea, daca incisivul
lateral stang (#22) este deasupra i fa~ade tatal meu, daca este yorba despre
incisivul drept (#12) care este deasupra celui central #11. Dacaincisivii laterali
se ami In spatele celor centrali, adopt 0 atitudine de supunere fata de unul sau
amandol parinti] sau rnasimt supraprotejat,
Caninii (#13, 23, 33, 43) apar la momentul pubertatii (pe la 13-14 ani) cand
energia sexuala sedezvolta Corespund marilor transformari lnterioare pe carele
traiesc, Dificultatile legate de eorpul meu, de sexualitatea incipienta, de
capacitatea mea de a face alegeri, vor afecta caninii. Caninul superior drept
(#13) este in Iegatura eu0. schimbare care sevede sau se manifesta in exterior,
;cuproiectele si cu viziunea asupra viitorului, cu datoriile si obligatiile care rna .
'pot face sa nu rna exprim liber. Caninu} superio.r stang (#23) este legat de
, schimbarile interioare i de supunere. Dadi, de exemplu, am 0 dificultate legata
188
Jacques Martel
de aparitia menstruatiei, este posibil ca acest canin sa fie afectat. Caninul
inferior stang (#33) fiind in fata caninului #23, corespunde schimbarilor
interioare care se concretizeaza in exterior, in familie. Daca trebuie sa' traiesc
totul intacere, caninul #23 vafi afectat. Amtendinta de atrill caun sclav ~i de a
rnasimp obligat saii servesc peceilalti, Caninulinferior drept (#43) reprezinta
determinarea mea si dezvoltarea corpului, Daca, de exemplu m-arn oprit din
crestere foarte devreme, acest caninvafi afectat. .
Primii premolari (#14, 24, 34, 44) reprezinta cine sunt, ceea ce vreau. Daca
acesti dinti sunt extras! in copilarle, eu, copil fiind, rna voi simp obligat sa fae
parte din masa, in Iocsa fiuun individ distinct. Ca~icumcolectivitatea ar fi mai
importanta dedit individul. Masupun unei autoritati dstincte fa~ade autoritatea
mea.
Premolarul superior drept (#14) indica felul in'care rnaexprimin societate, cu
c~lita!ile~i.bogatia mea lnterioara. Dacaimi este greu sa lmi exprim dorintele ~i
sa rna poztttonez, acest din.te.=deplasat. Primul premolar superior stang
(#24) este legat de sensibilitatea mea, de Iatura mea afectiva interioara
Dorintele mele neimplinite si viseIe din copllarie nerealizate, avand legatura c~
acest a~pe~t:vor d~ceIaaf~ct~rea d!nteIu.i #24. Primul premolar inferior stang
(#~4}mdica feluI mcaremn.exprrm vointa pe plan concret, in viata cotidlana,
mal al~speplan ~fectiv (~iinspecial in ceeacepriveste iubirea maternal), intimp
ceechivalentu] sau drept, (#44) este legat de prietenie si felul in care imi due la
termen proiectele, Dacaam0dificultate fata deun proiect lacare tin, acest dinte
vafi afectat. ". .' .
Ceadeadoua pereche depremolari (#15, 25,35,45), este legatade dorintele pe
care ~reau. sa Ierealizez si detradari (in relatie cu tata, mama, in cuplu, in relatii
depnetenie). Esteyorba despre toata creativitatea mea. Dacanulml pot exprima
aceasta creativitate, acesti dinti vor fi afectati, . . . '... .
Al doilea premolar drept (#15) are legatura cu Iucrurile pe care vreau sa le
dezvolt in exterior. Faptul de a nu putea avea copii, indiferent de cauza, este un
exemplu de ceva ce a~vrea sa creez, dar nu se poate realiza. eel de-a) doilea
premolar stang (#25) contine abilitatile mele particulare, pe care Iemanifest
sau nu, care rna fac sa fiu eu cu. adevarat. Cuprinde toate posibilitatile mele
trecute i viitoare.
Al doil~a premolar inferior stang, (#35) este legat coneret de relatia mea cu
mama: mce fel sunt afectat de energiile ei, rnasimt liber sau sufocat de ea? Cu
cat rnasimt mai acaparat, mai sufocat demama, cuatat mai tndinat in interior va
fi acest dinte. ..... . . .
A.Idoile~ premoI~ inferior drept (#45), face referire la mund ~i latradarea
d~nrelapa cu un pn~ten sau 0prietena. Deasemenea, poate fi yorba despre 0
dlficultate deaorgamza un proiect concreto
yrimii mo!ari a.p~r(#16, 26, 36, 46)la varsta oeas~sau apte ani ~i arata felul
mcare rna pOzl!lOnezsau nu ~i nevoia mea de afi recunoscut de ceilalti. Primul
molar superior din dreapta (#16) are legatura mai ales eu locul pe ~ar'evreau
sa ilocup in sOcietate, in exterior, in timp ce, primul molar superior stang
Marele Dictionar al Bolilor 51Ajectiunilor - Cauzele SUbtile ale imbofniivirii 189
(#26), exprima daca sunt sau nu recunoscut pe plan afectiv, mai ales de catre
: parintii met, Pot avea impresia canu exist sau canusunt iubit asa cumas vrea eu
siatunci molarul #36 vafi afectat.
Primul molar inferior drept se raporteaza la munca, intr-un mod foarte
concretoDificultatea deaconcretiza un proiect sau de aajunge intr-un anumit Ioc
de munca, va avea efecte asupra molarului #46. Acesta este legat de notiunea de
dorlnta, demoarte si derenastere. Dacaamfost pepunctul de amuri, cand eram
foarte mic, sau daca moartea a fost prezenta intr-un mod intens, fie ca a murit
cinevasau nu, molarul #46 vafi afectat.
A doua pereche de molari (#17, 27, 37, 47) apar pe la varsta de doisprezece
ani. Facreferlre lainteractiunea mea euceilalti i lafelul in care sunt pereeput. Al
doilea molar drept (#17) se raporteaza lavlata de zi cu zi ~i la munca, Daca
relatllle mele cuceilalti nu sunt armonioase, molarul #17 va reactiona. Al doilea
molar superior' stang (#27) arata raporturile mele interioare cu ceilalti, dar la
nivelul emotiilor.' Asteptarile nelmplinite pe care le am de la ceilalti vor afecta
molarul #27. Al doilea molar lnferlor stang (#37) va reactlona la randul sau,
daca, in plus, exists si 0deceptie fata de 0atitudine precisa, persoana respectiva
faceceva, peplan fizic,care vaampliflca aceasta deceptie, . .'
. AI doilea molar inferior drept (#47) se refera la raporturile pe care Ieamcu
ceilalti, Situatiile de' conflict iritens sau cuvinte si gesturi exprimate in aceste
sltuatli, vor faceacest molar mai vulnerabil.
Maselele de minte (#18, 28,.38, 48) apar injurul varstei de 21 de ani, varsta la
carelmi integrez partea spirituala, Reprezinta lumea in care evoluez, dar i lumea
spirituala, misiunea mea, valoarea mea personala ~i relatia de ajutorare. Latura
spirituala este acceslbila pe calea mistica, adica mai orientata spre religie sl
misterele sale sau spre cunoasterea ezoterica, Aleg mai mult calea cunosterii
decat caleamistica, in cazul in care maselele deminte lipsesc.Daca ammasele de
minte doar pe maxilarul superior, imi este greu sa integrez in cotidian
cunoasterea mea pe plan spiritual, invizibil, Daca aceste masele apar doar pe
maxilarul inferior, insearnna .ca investesc multa energie ~in activitatile mele
cotidiene pentru a reintegra lumea fizica, Maseami de miIlte superioara
dreapta (#18) face referire la forta 'pecare 0ampentru a rnaincarna, pentru a
rna integra in lume pe toate planurile: Maseaua de minte superioara stanga
(#28) corespunde fricii mele de a nu rna integra in lume. Re'spectul meu scazut
fata de mine este inso~it de frica de a fi respins. Maseaua de minte inferioara
stanga (#38) face referire la capacitatea mea de a-mi exterioriza punctele de
. vedere ~i emotiile fata de cei din jUful meu, iar maseaua de minte inferioara
drepta (#48) influenlata de capacitatea mea de arna integra in lumea fizica,de a
r fibine ancorat.
'. .
360. DINTI- MAsEA DEMINTE INCLUSAVezi ~i:DINTI-SIMBOUSMUL ..:
Mintea, intelepciunea este 0mare calitate. Am fericirea de a 0manifesta in
aceasta viata. Maajuta sa rna deschis in fata universului ~i imi confera bazele
soli de pentru tot ceea ce fac...Maselele de minte simpolizeaza aceasta
r"'! , J 1 ~ iiiiiiii__ iiiiiiii_==========="""""...__=t
190
. . . .'
Jacques Martel
autonomie pe care 0ca~tig, de-a lungul anilor. Astfel, 0masea de minte care
refuza sa iasa, sa i~i ocupe locul cuvenit, lnseamna, pe plan mental, ca refuz sa imi
preiau tot spatiul care mi se cuvine si sa amincredere in mine. Pastrez iIi interior
tot ceea ce nu-mi place la mine, pentru afi pe plac celorlalti.
Acceptlv sa imi ocup constient locul care mi se cuvine pentru a-mi dezvolta
toate calitatile divine esentiale In evolutia mea. Astfel pot crea un fundament mal
solid pentru viata mea. Acceptjv sa las natura sa I~i urmeze cursul si sa imi
deschid constiinta pentru aevolua si avedea schimbarile din mine!
361.' DISCDEPLASAT Vezi:HERNIEDISCALA
362. DISC INTERVERTEBRAL Vezi: SPATE [DUREREDE... J / LOMBAGO, HERNIE DE DISC
Un disc intervertebral este cartilagiul elastic care reuneste vertebrele i care
joaca un rol de amortizare. In urma unui traumatism, deplasarea diseului
intervertebral provoaca 0durere foarte ascutita acolo unde are loco Aceasta
provoaca In general comprimarea radacinilor nervului sciatic sl o nevralgle
foarte dureroasa la acest nerv. .
In acest caz, traiesc 0situatie care rna destabillzeaza, care "rna arunca Iapamant",
Ma simt prins Intre doua situatii, in care au trebuie sa joe rolul de mediator, de
"tampon". Trebuie sa amortizez loviturile si este ceva greu de suportat pentru
mine. Mai ales Ia: locul de munca, este posibll sa nu rna simt competent in
sarcinile care mi se dau de Indeplinit. Faptul de arna critica i de afi atat de sever
cu mine insumi poate antrena 0degenerescenta a discurilor [dtscartroza], Ma
simt strivit, ca i discurile rnele, dar nu fac nimic pentru a schimba situatia. Daca
exista i 0Inflarnatie (discita) reactionez exagerat din cauza ca sunt contrariat
, lntr-o anurnita situatie, asemenea unei explozii care detoneaza Sunt direct,
_uneori cinic sau critic in observatiile mele, lucru care lasa sa se vada furia pe care
otraiesc, - -
Accept.lv sa fiuresponsabil de mine insumi ~i de reactiile mele. Ma analizez,
invat sa lmi amortizeze reactiile in rata viejii, in fata celorlaltl i in fata situatiilor
si admit cand gresesc, J mi rezolv disputele cu mine insumi si oeup locul care mi
se euvine, respectand opiniile celorlalti. Astfel iml recunosc valoarea i sunt mai
obiectiv eu privire la ajut:orul pe care nofer ceiorlaip.
363. DISCARTROzA Vezi: DISCINTERVERTEBRAL
364. DISLEXIE
Dislexia este 0dificultate de invatare a cititului i a serisuIui, fara sa aiba vreo
legatura eu deficien~a intelectuaHi i senzoriaIa sau cu tulburari psihiatrice. Dupa
ce am citit cu u~urin~a primele cuvinte, devin incapabil sa inteleg ce urmeaza, rna
opresc din citit i nu pot relua decat dupa cateva seeunde de pauza. Vreau ca
lucrurile sa avanseze prea repede in viata mea. Gandirea mea merge mai repede
decat vorbirea. Fie ca traiesc intr-un mediu familial perturbat, fie ca am fostprea
protejat, in ambele cazuri, vreau sa fiu pe plaeul unuia dintre parintii mei (sau a
unui apropiat) i Imi este teama ca nu "oi fi la inalpme, ca nu voi corespunde
Marefe Dietionar (11Bofilor ~j A/ectiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavlril 191
exigentelor lor. Ma simt vulnerabil deoareee nu rna respect si tremur in fata
diflcultatilor. Dislexia este rezultatul unei situatii bulversante pe care 0traiesc,
mai ales'daca sunt copil. Dificultatile legate de scris imi amintesc de tipetele pe
care Ie aud la scoala sau acasa si pe care nu Iemai suport. Nu stiu cum sa ies din
aceasta situatie, as vrea sa inceteze cu orice pret I Daca este yorba mai degraba
de 0dificultate la citit verific in ce situatie am fost obligat sa cltesc, de exemplu in
fata unei sali cu oameni multi, in fata carora am fost ridiculizat. De fiecare data
cand citese, se reactiveaza stresul pe care l-am trait atunci. Am, de asemenea,
impresia di, structurile in care traiesc (regulile de la scoala sau de acasa) sunt
prea stricte. Ma simt ea un soldatel care trebuie sa aseulte ordinele, altfel as fi
pedepsit. Parintii mei rna protejeaza atat de mult incat vad acest lueru ea pe 0
pedeapsa. Daca sunt parlntele unui copil cu 0astfel de afectiune, invat cum sa
Imi comunic cererile intr-un mod calm sl cu intelegere, in loc sa tip ca sunt
dezamagit, daca este cazul si sa folosesc 0forma deviolenta nociva,
Accept.lv sa lmi acord timpul necesar pentru aface lucrurile pe rand, tara sa
tremur, tara sa zdruncin totul. J mi acord timp sa respir, sa rna calmez. Stiu casunt
o fiinta inteligenta i imi dezvolt vointa facand lucrurile pe etape. Acceptlv sa
recunosc iubirea din mine. lmi ofer posibilitatea de a rna iubi i de a accepta !.
di aceasta stare este trecatoare, stiu ca imi voi implini telurile. Daca sunt eopil,
acceptjv faptul ca am puterea de a decide ce este bun pentru mine. J nval sa am
incredere i sa lmi redobandesc capacitatea de a invata, deoarece stiu, in sinea
mea, ca pot reusi aeest lucru, prin curaj, vointa si tenacitate. De aici inainte
folosesc lectura ca pe un instrument care irni deschide usile spre lumea intreaga.
Imi asum riscul de aIespune celor in cauza lucrurile care nu imi convin, deoarece
vreau sa traiesc in pace ~i armonie. Astfel ammai multa libertate si constlentlzez
faptul ca regulile exista pentru a rna recadra, pentru a rna sprijini si a rna
indruma.
365. DISLOCARE Vezi: OASE - DISLOCARE
366. DISMENOREE Vezi: MENSTRUAT/ E [DURERl DE...}
367. DISTROFIE MUSCULARA Vezi: MU$CHI- DISTROFIE MUSCULARA
368. DIVERTICULITA Vezi:INTESTINE-DIVERTICUUTA
369. DIZENTERIE Vezi: INTESJ 'INE / DIAREE/ DIZENTERlE
370. DREPTATE (euam...)
Daca manifest to timpul 0atitudine care transmite mesajul "eu am dreptate",
. este cazul sa rna intreb: "de ce suntinchisfata de opiniile eelorlalti? Dece anume
vreau sa rna protejez ? Trebuie sa con~entizez faptul ca, cei din jurul meu pot
ramane calmi fata de mine, pot sa pastreze distanta, sa fie atenti sa nu rna
izbeasca i chiar sa ereada ca SUNT BOLNAV.Se spune di varsta la care vrem sa
avem tot timpul dreptate este in jurul varstei de 7 ani. Este posibil ca, 0parte din
mine sa fi ramas copil ?
lJ l~'1;111'1'1"11 ~l~-~-~ l-"'y-,,: .... 1 "- - - - - - ,- - - - - _ _ -. . . . . . . . . - . . . . . . - _ - - _ - - iiiiiiO- iiiiiiO=======- - - - - - - - - - - - - - - - - _ _ _ "
192
._ "
Jacques Martel
Aeeeptand!" sa 11 ascult pe ceilalp, oferindu-mi sansa de 'a~mi schirnba
. parerile si. de a-I lasa $i pe ceilalti sa-1$iexprirne propriile pareri, lrm amplific
nivelul de iubire, de. deschidere, de libertate prin respectul reciproc ~i
eomunieare.
371. DROGURI Vezi si: DEPENDENTA
. -'
. U~adevarat flagel al umanitapi.. drogurile eonstituie una .dlntre cele rnai
daunatoare forme de' evadare afiintei umane, pentru a supravietui, Extrase din
plante sau substante fabricate sintetic, drogurile asa numite "slabe" (marihuana,
hasis etc) sau "puternice" (PCP, cocaina, heroina etc) sunt adeseori folosite din
urmatoarele motive: disperare, rusine, panica extrema, frica de neeunoscut $i de
responsabilitati. Drogul devine un refugiu, rna protejez fCltade mine tnsumt
Deoarece refuz sa traiesc $i sa fiu responsabil, slabiciunile mele interioare risca
sarnaindrume spre droguri. Imi esteteama sa faerata realitatii si sa faceforturi,
Vointa mea este adormita $i amtot mai putin tendinta de a lua decizii. Malas
purtat de val... .Multedroguri duc laforme de dependents puternice, care nu fae
. dedit sa reflecte "propriile mele dependente" interioare (delicventa, parintt)
absenta, introvertire, nevroza, compulsie ernotionala sau sexuala, pe care incerc
sa le refulez arnetindu-mi mentalul, Impresia de a fi separat, chiar "smuls" de 0
fiinra draga (parinte, frate, sora; animal etc.) sau dintr-un loc sau 0sltuatie care
rnafaceau fericit, rnapoate determina satraiesc ungol interior pe care vreau satl
umplu prin droguri.:. Pot suferi in relape cu un parinte, eel mai adesea, mama,
care este lips~tade e~otiii reee. Aeeledroguri, care sunt stimulente rna ajuta s a
"plutese", sa ating anurilite varfuri $i sa traiesc experiente care. imi dau iluzia de
fericire $i prin care .evad~z. Nu rna pot lipsi' de ele $i d~pendenta mea se
agraveaza in timp. Primul pas pe care. trebuie sa ilfac este sa con~tientizez,
sincer, rara masca: de ce am recurs la aceste droguri? Contientizez faptul di
intotdeauna exista un motiv. .
Indiferent care ar fi ~cest motiv, accept!" sa descopar adevarata cauza. Ma
accept! " aacumsunt $i invat saimi exprimnevoile: Renunt~rea laconsurnul de
droguri cere mult curaj: cautarea lini$tii intetioare este motivatia mea. Faptul de
afeu$i safiufericit in orice situatie rnaajtita saImi gasesc.pacea interioara $i sa
masimt in largul meuin acest univers imens.
Semnificapa ditorva dintre droguri: .
Ha~i~- Marihuana: caut 0lume tara probleme, evadez.
Amfetamina - Cocaina: stimuleaza productivltatea '$i, prin' urrnare, caut
succesul, iubirea, recunoaterea
LSD - Mescalina, ciupercile halucinogene, heroin a: caut senzapi puternice $i
extinderea starii de cbntienta. Ineazul heroinei, rnaintreb pana in cepunct am '.
idealizat-o pe mama mea sau 0 femeie importanta din viata mea, pe care 0
consider 0eroina, mai cred in co'ntinuare acest lucru sau acea persoana m-a
dezamagit, m-atradat ? . . . .
Opiumul: aduce 0stare de placere, de toropeala, de lene $i 0falsa impresie de
paceinterioara. .
:i
j!
!.
,j,
Morefe DiCfionor 01 Bolilor 51AfeCf1uniior - CouzeJe subtile ole imbolniiviriJ 193
372. '.. DUODEN Vezi ~i:INTESTINE [DURERE DE...}
.'Duodenul este partea initiala si cea mai scurta aintestinului subtire, dupa pilor,
secontinua cujejunul $i ileonul, ultima parte. Ceamai mare parte adigestiei $i a
.absorbtiel alimentelor areIocin intestinal subtire. Duodemil reprezinta sinteza
dintre 'receppe i integrare. Exista olegattira de echilibru (litre a da i a primi,
Cand apare 0disfunctle a duodenulut, rna simt confruntat cu idei noi.
Inconstient, rna indoiesc de rrilneIns urni, lrnt lipseste increderea in capacitatea
mea deagestiona orice fel de adaptare. Peate fi yorba despre relatll afective sau
legate' de-familiein-cadrul careia rna simt contrariat sau traiesc 0nedreptate.
. Exista ceva sau cineva care ina coritrazfce $i nu suporta aces! lucru. Exista 0
disputa care are nevoie sa fie rezolvata sl amnevoie de a jutor, Masimt sfa~iat:
amimpresia catrebuie 'sarnasacriflc pentru putinti prieteni pe care Iiamsi care
nu sunt de obicei prea arnabili.: Un ulcer duodenal este provocat de 0 mare
'. nesiguranta ~i 0neincredere fata de ceilalti, Constlentlzez faptul ca cuvantul
: duoden . este format din "duo". Exista asadar 0 legatura eu relatiile
i.)nterpersonale. Masimt ros in interior, am0arsura interioara: Nu diger .aceasta
, situatie, rna Irtta ~i rnairicapatanez sacontrolez totul tn.relatille mele, Maintreb
daca sunt dominatde cineva sau de' ceva? Imi este teama ca nu am calitatile
necesare pentru afi iubit asa cumsunt?
" Constientlzez aceste frici ~i renunt la ideile vechi .. Accept!" sa-mi
:.constlentlzez capacitateade a lasa 'energiile'sa curga, tara sa opun rezistenta
vietii, sa con~ientizez ca am forta de a avea incredere $i capacitatea de a ma
adapta. Regasindu-mi pacea interioara, acest foecare rna ardea in interior seva
stingei duodenul meu vafima'j s~natos. .
. 373. DUPUY fREN Vezi: MAINI- BOALA DUPUYTREN
. 374. DURERE
Durerea este unul din rnijloacele pe care corpulle folose~te pentru a-mi atrage
atentia ~i a-mi spune eatrebuie samaapresc ~i sacon~tientizez faptul eatrebuie
safacschimbari in viata mea $iin modul meu deamapereepe ~i arnajudeca.
Indiferent despre cedurere este yorba, aceasta arelegatura euun dezechilibru de
ordin emotional sau mental, cu un sentiment pro fund de culpabilitate sau
suferinta. Este 0 forma de angoasa interioara ~i, deoarece rna simt vinovat
pentru ca am facut ceva, am spus eeva sau am avut anumite ganduri
"nesanatoase" sau "negative" rnapedepsesc incon$tient, prin aparitia unei dureri
. intense. lntrebarea pe care trebuie sami-o pun este: "Sunt cu adevarat vinovat ?"
~i pentru ce rna simt vinovat? Durerea pe care 0 simt acum nu face decat sa
mascheze adevarata cauza: culpabilitatea. Gandurile rnele sunt prea puternice ~i
, trebuie safiudeschis pentru aidentifica corect aceste culpabilitati. Nutrebuie sa
Ieevit, ci sa Ieinfrunt, deoarece sunt friei-pe care voi avea nevoie sa Ieintegrez
mai devreme sau mai tarziu. Durerea indica, de asemenea, ceva neterminat, fals.
'. 0amagire: cred ca amin!eles eeva, dar mai am<iedepa$it 0etapa pentru agasi
... adevarul, pentru aajunge prin urmare lastarea de adevar, 0stare de bine $i tara
194
. . . .,.
Jacques Martel
durere. Pot S a rna complac In acest disconfort In loc sa fae fa~ emotiilor, In loc sa
vreau sa tngrop durerea ~u medicamente d: t?ate soi~~ile, pot sa plonJ ez. l~
durerea mea st sa descopar ceea ce vrea sa irm. transmtta, Astfel, fac fata friclt
cuprinse tn aceasta durere. Daca constlenttzezacest lucru, voi putea apoi sa rna
eliberez de aceste frici. Am nevoie sa am lncredere :; ; i sa renunt in fata unei
persoane sau a unei situatii pentru . a lasa sa dispara tensi~n~a interioar~
Durerea fizidi urmeaza de multe ori, dupa ,0.separare, care 1m1accentueaza
sensibilitatea. Traiesc aceasta . sltuatie foarte brutal, Daca lovescpe cineva, acest
contact durer os, ehiar daca este mai rnult emotional, decat fizic, va lasa 0
amprenta si durerea poate aparea atat la persoana care a lovit cat sl laAcea c:re a
primit lovitura. Durerea de oase indica faptul ca situatia m-a afectat m adanc?l
fiintei mele, In tirnp ce 0durere musculara, este mai degraba od~re~e de. O~d1~
mental. Durerea rna conecteaza imediat cu suferinta mea morala : ; ; 1 ma obhga sa
rna opresc i sa simt ceea ce se Intampla in corpul meu. lntr-un anumit sens, est:
pozitiva, deoarece rna ajuta sa rna "conectez" la interiorul meu, la sufletul meu l
sa devin constient, Cand durerea este crontca acest lucru Inseamna pur si simplu
di, de la aparitia acelei durert, nu am Infruntat adevarata ei cauza, ~uccl: arnan
mai mult constienttzarea, cu atat mai des va aparea durerea, pana cand va
deveni cronica.
Este important sa acceptlv sa verific care este originea durerii mele si sa
raman deschis pentru a rezolva adevarata cauza Loeul in care este localizata
durerea tmi arata cauzele reale ale acesteia,
375. DURERE CARDIAcA Vezi: INlMA - PROBLEME CARDIACE
_____________________________________ . r~ ~ ~1 l l ~
I 1 1 I ....
Marele Dlcflanar 01Bolitor Sl Afeqiunllor - Cauzele subtile ale imbolnavlrll
195
E
376. ECHILIBRU' (pierderea . . . ) S AU AM E'J "EALA Vezi: CREIER-' ECHILIBRU
[pIERDEREAECHIUBRULUI]
377. ECHIM OzA Vezi: PIELE - V AN AT A/
378. ECLAM PS IE Vezi: SARdNA:_ ECLAMPSIE
379. ECTROPION Vezi: PLEOAPE [iN GENERAL. }
380. ECZEM A Vezi: PIELE - ECZEMA
381. EDEM
Edemul este a umflatura cauzata de 0retinere de apa, Umflaturlle apar foarte
des la glezne si la picioare. Poate aparea si la alte articulatil sau tesuturl
conjunctive.
Liehidele din eorpul meu reprezinta emotiile mele. Este posibil sa retin sau sa
refulez sentirnentele pe care le am. S au imt pot nega impulsurile sau simp
limitele ~i barierele fata de J ucrurlle pe care mi Ie doresc, ceea ce rna face sa
simt deseurajare $i dezamagire, Este posibil, de asernenea, sa vreau sa retin ceva
sau pe cineva din trecutul meu sau din prezent, de care sa rna agat ca de un colac
de salvare. S al. l poate fi yorba despre amintiri dureroase. S unt In conflict eu
timpul care trece, trece prea repede. M a inec in suferinta mea, in deceptia mea, In
amaraciunea mea fala de evenimente. M a simt blocat. Chiar $i meeanismul meu
de gandire este "intepenlt". Tin atat de mult cont de sentimentele celorlalti Incat
fac abstractie de sentirnentele mele. Caut armonia si incerc din toate puterile sa Ii
apropii pe eei care au opinii diferite. Imi este fries sa exprimceea cesimt. M a sirnt
neputincios $i traiesc melancohe, trlstete si 0mare slablciune, Cred ea sunt
sortit esecului, ceea ee . .rna lmpledica sa rnerg inalnte. M i-am dezvoltat un
complex de inferioritate $i lmi este foarte frica, Pot avea sentirnentul ea viata este
foarte nedreapta si simt un gal interior imens. Nu pot actiona pentru mine
insurni: rna pot eu autori tate fala de ceilalti si am tendinta de a lua decizii in loeul
lor. Deoareee . ascund tuturor ceea ce mi se ,intampla, constlentlzez neeesitatea
. de a-mi exprima urgent nevoile. Edemul indica faptul ca am nevoie de protectie,
de teama ea voi fi ranit in ernotiile mele. Aceasta fricarna face sa fug, sa irni
eonstruiesc diverse personalltati pentru a evita sa fiu In contact cu fflinta mea
'profunda. S eductia este un instrument pe care ilfolosesc pentru a primi atentia $i
iubirea celorlalti. S emniflcatia parlii corpuIui care este atinsa de edem, rna va
ajuta sa aflu mai multe Informatli. Cand apare la nivelul picioarelor $i al gleznelor,
este posibil sa am 0dorinta puternlca de a merge tnrr-o directie diferita, dar rna
simt prins, pe plan emotional, In directia In care merg acum, rna simt incapabil sa
-11 I l' l' T -1---. ----,--. ----; ----:-. ,. . . . . . --. - __ iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii __-===========~==
. . . . . .
Jacques Martel
rna afirrn ~i Sarna eliberez. Exista situatil in viata mea, care sunt neclare, mal ales
fata de anumite persoane si lmi dau 0stare de confuzie. Cand edemul apare ca
urmare a unei lovituri, aunei rani sau cand 0parte a corpului meu tncearca sa se
refaca, se numeste edem de vindecare. In unele cazuri, corpul aduna acellichid
pentru a diminua freearea i a ajuta partea afectata a corpului sa se vindece.
'. Edemul implica nevoia. de arecunoaste si de a descoperi exprimarea emotiilor
irlchise in mine. ' . . . . . . . . . . .
{nvat, de asemenea, sa rna reIaxez pentru a ' putea avansa si ,. a realiza
schimbarile pozitive din viata mea. Accept~" sa-fiu iubitpentru ceea ce sunt,
oricare ar fi emotille pe care Ie am. Acceptlv sa Illvat sa imi comunic nevoile i
inn dau searna ca este posibil sa fac acest lucru tara ca cellalti s~s e simta atacati.
Fiind eu Insumi, tmi voi regasi bucuria de a trai i, in acelasi timp, imi . voi
recasttga energia. Intelegerea mea fata de ceilalti se va dezvolta, deoarece rna
exprim si rna lnteleg mai bine eu lnsumi. .
~
382. EGOCENTRISM
Cand sunt egocentric, amtendinta de araportala mine tot ceea ce se,i~tainpla in
. jurul meu. Mil consider centrul lumii. Spre deosebire de' 0persoana egoista, pot
sa rna gandesc la ceilalti si sa Ii ajut, atata timp cat acest lucru este conform
intereselor mele. Daca traiesc astfel, este pentru ca am nevote sa tmi echilibrez
. nesiguranta interioara pentru anu trai 0forma de supunere, ' , , , . .
.Y Accept ~. sa .c()n~tientizez . faptul ca dincolo de' mine, exista i cellalti.
Pastrand locul care rnise cuvine In viata mea, pot s~iau in considerare $i punctul
de vedere al celorlalti, Sunt mai deschis spre sensibilitate. jliCet~z s~' rna ocup
. doar -de mine sisunt mal deschis spre cornunicare, spre prietenie, spre tubfre:
ofer si primesc. :' - '. . . . _. ' . . . . .
383. ,EJ ACULARE PRECOCE
:";.' : :
. Ejacularea precoce sau prernatura poate' avea legattira' cu primele experiente
sexuale. Atunci cand rna mastlirbez, rna simt Vio:ovat de'oarece cred ca este un
. lucru rau sau interzis. ~i rna grabesc sa ejaculez; Faptul de a. :mi trai sexualitatea i
de a crede ca nu am dreptuL sa fae aeest-liIcru rna obliga sa rna grab esc $i sa
consider di ceea ce'fac-este gre$it:;;i eaintalc'anumite reguli. Placerea deaface
ceva interzis a fost intotdeauna atragatoare ~i,':chiar daca in mod _iricor1tient,
incerc sa 0retraiesc. Pot sa imi'irnpun anuinite-presilmi i o-nervozitate in
dorinta mea de performanta . . Vreau sa imi demonstrez mie :;;i p~rfenerei mele
de ce "sunt capabil", insa ani rezultate' contrarii '~i uneoririeateptate. Sau pot
avea 0dorinta sau un sentiment de posesiune atat de puternic fata de'partenera
mea incat nu reu$esc sa tlstapanesc. Contactul cu parteriera/partenerul imi poate
reactiva frica de a-i pierde dragostea $i de a fi ctbahdonat sati respins i acest
lucru rna face sa-mi "pierd mijloaceIe". Daca mi' ctimva, Inmod incon~tierit, vreau
,sa rna razbun, sa reglez conturile ? . . ". ' .
Accept~. , sa rna . destind $i sa invat din 'nou placerea sexuala legata de
/masturbare,intr-un mediu liber, Taraconstrangeri sau 'ctilpabilitate; Singur sail cu
~i
"
; t
I'
I
1
~.
Iii
, f
'1
f
~1
"---------------------- __ " I 1 1 1 1 !! I
Marele Dictianar al80lilar II Afeqiunilar - Cauz~/esubtile ale tmbalniivirll
197
partenerulJ partenera, redescopar placerea masrurbarti si intdrzii cat mai mult
. momentul ejacularf], Devine un joc care lmi face placere. Pot, de asemenea sa
urmez 0forma de psihoterapie; care sa rna ajute sa atenuez aceasta culpabilltars
pe care amtrait-o in copilarie sau sa-rni diminuez anxietatea mea de adeveni rnai
. bun i sa-mi dezvolt astfel Increderea In mine. ' . ' . , '
. 384. . EMBOLIE Vez;: sANGE .; CIRCULATlA SANGUINA/ COAGULARE
385; :EMBOLIE ARTERIALA Vezi: SANGE -ARTERE
386: 'EMBOLIE CEREBAALA Vezi: CREIER, ~URERE DE...
387. . EMB~LIE PULMONARA Vezi: PL(tfMANI[DURERE DE.(
388. EMISFERA DREAPTASI STANGA VezifCREIER[iNGENERALJ
3M. ' .EMOTIVrr ATE'
, ~. :
'..l
. Emotivitatea sau mai degraba, hiperemotivitatea, este 0stare in care' toate
emopile sunt pe cale de aexploda. Orice lucru marunt rna poate tulbura. Cand rna
:f l~l?tr-oas~f~l de sta~~, m~simt paralizat, vederea mi se tulbura si pot chiar sa
. imi ~lerd echilibrul, ~raJ esc 0stare de neslguranta, sunt hiperactiv mental i am
tendinta d. e
A
a~aI?atlz~ t. otut Am; de asernenea, tendinta de a fi mai putin activ,
de a~~-mllI?phm . sarcmIle, de arealiza putine proiecte, deoarece sunt paralizat
. 'de f rica Devm fragil pe plan emotional i f izic, Amreflexul de a rna izola de lume
, pentru-va rna proteja Simptomele fizlce :legat de hlperemottvttate. sunt:
. ac~eler~r~a ritrnului cardiac,' senzatia de sufocare, digestie diflcila (aiungand
chiar pana la ulcer stomacal), constlpatia, diaree i tensiune musculara. Deoarece
imi est~frica de ~ecu~os. cut, imi dezvolt obiceiuri pentru a diminua . angoasa, De
unde vine aceasta agitatie ? Poate fi rezultatul unui traumatism afectiv a unor
conflicte repetate, a unui climat obisnuit din viata mea, bazat . penesigurant-a
(an cti ~ . l~) . t
e va sau materIa a etc. . ' '. . . . . ". '. . , '.
A:c. ept ~. sa reintru in contact cu esenta fiintei mele, sa . imi consider
e~OtiVltatea un mod de comunicare eu ceilalti. Meditatia, relaxarea sau orice
a~ta te~nic. a car~ rna ajuta sa ~a calmez, care rna aduee aid ~i ~cum, rna poate
aJ uta sa
A
r~mtr~ m contact cu fimta mea interioara i sa imi re-echilibrez emotiile;
Astfel, Iml VOl redeseoperi adevaratele nevoi i voi invata sa am increde~e'
deoarece tiu di totul vine spre mine intr-un mod perfect, pe~tru evolupa mea. "
390. EMPIEM Vezi:ABCES
391.
392.
. 3~. .
ENCEFALITA Vez;: CREIER - ENCEFALITA
ENCEFALOMIELITA' FIBROMIALGIcA Vezi: . OBOSEALA :CRONIcA
[SINDROM DE. . :].
s9 .3 . RNDOMETRIOzA '
.~ii
Jacques Martel
Endometrioza este formarea unor fragmente de mucoasa in exteriorul peretelui
uterin. Este legata de refuzul inconstient almaternitatii. Ades:ori se inta~pIaA c~
relatia pe care 0am cu mama sau eu mostenirea lasata. de ea (atat pe plan fi~: cat ~I
peplan emotional) sa fiein conflict cu ceea cesunt eu $: Iocul pe:are vreau sa II ?CU P
in lume. Nu stiu cum sa rna pozitlonez fata de aceasta doamna care a fost atat de
influenta in viata mea. Daca Iispun ceea ce simt, Imi este frica ca vom avea un
conflict Este posibil capartnpi mei sa se fi iubtt, dar eu am negat acest l~::ru ? Daca
provin dintr-o familie "destramata" este posibil sa imi fie te~ma cafam2lia pe car~
vreau sa 0ofer copilului meu nu va fi perfects, nu va fisuficient de ?una. E~te ca$1
cum cuibul acelui copil ar fi in alta parte $i nu ilpot primi cum se euvme la mine. Am
indoieli cu privire la relatia mea de cuplu ? Iml este teams ca~usa~:o~ul meu a~e~
oalta relatie ? Aspiratiile $i viata mea de cuplu rna pot deterrnma sa Inn fieteama ca,
.un copil va schimba totul in viata noastra ? Maindoiesc de capac~tat~a mea d~,afi ?
mama buna Poate imi este teama sau am impresia di locuinta, cammul acelui copil
care vaveni, va fi in afara casei mele. Deexemplu, daca stiu ca, copilul meu vatrebui
sa mearga muIt timp lntr-o cress, pot sa rna tern ca va asocia ade~arata sa c.a~ cu
acel loc, cu acea persoana cu care i$i vapetrece majorltatea timpului, Eysteposibil, ~e
asemenea, sa nu accept] ., lumea in care traiesc sau sa nu indraznesc sa fac parte dm
ea. Daca nu acceptlv aceasta lume, cum as putea duce aid' 0alta fiinta umana ?
Totusi, ehiar inainte de arna naste, am ales sa vin pe lumea aeeas:a. ~~~treb ceorna
deterrnina sa lmi fie greu sa rna acceptlv asa cum sunt $1 sa imt canalizez
creativitatea. Malas condusa de ceilalti, inghit totul rarasa spun nimic. Amimpresia
ca nu am ,forta pentru a sta in picioare, pentru a rna afirma si ca tr~iesc me~e~
esecuri, Devin agresiva, deoarece stiu ca rna impiedic sa realizez anumtte lucrun $1
irni este greu sa rna focalizez pe anumite obiecttve.. ' ,",
, Acceptlv sa constlentizez relapa care exista intre melle mele, indoielile mele,
ineertitudinea mea $i situapa pe care a traiese $i accept.!.., sa exprirn liber eeea ce
simt Maafirm in calitate de individ. Recunosc eeea cesunt ~i nu mailas pe nimeni sa
abuzeze de mine. Top rna vor respecta $i astfel, rna voi implini $i imi voi exprima
liber ereativitatea;
394. ENTERITA Vezi: / N T E S T lN E - cA sm o - E N T E R I T A .
395. ENTORSA Vezi:ARTICULATII"":""ENTORSA.
396. ENU REZIE Vez;: INCONTlNENTA
397. EPICONDILITA. Vezi:COATE-EPICONDIUTA
398. EPIDEMIE
oepidemie inseamna raspandirea unei boli eontagioase. Este tratata de obieei ca
a boala de origine infec!ioasa. Poate fi u$or sa cred di, daca eontactez a astfel de
boala in acel~i timp 'cu multe alte persoane, aeest lucru nu se intarnpla din eauza
emo~iilor mele, ci mai degraba pentru ca "epidemia nu erU !a pe nimeni"; Defapt,
diferen!a intre faptul di rna irnbolnavesc singur sau irnpreuna eu eeilalp,
-------------------- __. J '1 '"
Marele DI Cf/ o nar 01Bali/ o r ~I A feCfiunilo r - Cauzelesubtile ale im bo lndvirli
199
inseamna pur $i simplu ea suntem mai multi oameni care traim situatii
asemanatoarsss. In acelasi fel, pot trai 0nesiguranta indivlduala sau colectiva, cu
.privire la situatia politica, economlca, la mediu, la fel cum pot simti 0furie
personala $i fa!a de alte persoane. Natura bolli poate sa indice ee anume trebuie
sa constientlzez in vlata mea. '.
Accept .!.., sa redau iubirea acelei par!i din mine care are nevoie de ea,
pentru a-sl regasi paeea interioara $i arrnonia,
399. EPIFIzA. Vezi:GLANDAPiNEAIA
400. EPIGLOTA.vezi ~;:GAT - LARINGE, ESOFAG
Epiglota este un cartilagiu plat, in forma de "frunza", care imbraca glota, situat in
spatele radaclnil limbii. Protejeaza laringele si este liber sa se miste de sus in jos.
Actioneaza ea a trapa care se inchide dupa Inghitire, lasand hrana sa intre in
esofag. Cand membrana se umfla (Inflamatta epiglotei) si se mareste, secreta un
mucus $i poate duee la sufocare. Este important sa se degajeze caile respiratorii
cat mai repede. Exista ceva ce vreau sa retin, 0situatie pe care imi este greu sa "0
inghit". Cand se produce 0epiglottta, foeul produs de furia acumulata creste in
mine. Inghit totul rara sa rna apar, Exista un raport de forte lntre doua persoane,
de obicei parlntii mei si acest lucru rna afecteaza, Imi ascund ernotille, car cu
.mlne experientele din trecut.
Accept. ,t., sa rna studiez si sa Inteleg eeea ee vreau sa exprim $i de ce imi
"inchid trapa" in mod voluntar, Trebuie sa imi reconsider intregul mod de
functionare, sa invat sa-mi clarifie gandurlle, sa imi schimb modul de aeomunica.
Alegand noi directii in vi;:t!a, voi rasa la 0parte gandurile negative si voi putea in
sfaq;it sa imi concentrez atentia pe lucruri mai pozitive.
401. ' EPILEPSIE Vezi: CREIER- EPILEPSiE
402. EPISTAXIS Vezi: NAS [SANGERARE NAZAIA .]
4:03. EPU IZARE Vezi: BUR N OUT
404. ERECfIE - DISFU NCfIl ERECTILE Ven: IMPOTENfA.
405. ERITEM SOLAR Vezi: INSOLATIE
406. ERU CTATIE Vez; ~;:srOMAC [iN GENERAL.1
Eructapa ,este emisia zgomotoasa; pe gura a gazelor provenite din stomac. De$i
in lumea noastra este considerat un gest foarte nepoliticos, orientalii tleonsidera
,.un semn de apreeiere i de mul!umire pentru 0 masa buna. Eructatia are
legatura cu voin!a mea de a merge prea repede. Nu imi aeord timp pentru a
interioriza i a asimila fiecare etapa a procesului, fie ca este la nivel personal, fie
la nivel profesional. In acest fel, evit. sa irni infrunt frieHe. Tensiunea urea din
35Este vorba despre 0forma -ga nd de grup, denumita EGREGORA, ca re poa te fi nega tivii ~a u pozitiva
;~..
~!~'r,1 l' l' 1r."r-;--;--;----,-~-~~---~,.= __~,._= .._= __= ,,_,,. ~o-========~----~-=-"=--=.,=--= .. -.=t-
200
Jacques Martel
, cauza faptuluica amde digerat idei noi i simt nevoia,dearnaelibera de aceasta
tensiune. Masirntinvadat decevasau de cinevai este cevaprea mare pentru a-I
, inghip dintr-o singura data: Exista0relatie care inaapasa 'greu i amsentiinentul
Catmi' lipseste aerul, libertatea. Resping inconstient pe cineva .mai ales daca,
exista i un miros urat, Ma simt instabil si tmi este teama di lmi voi pierde
coritrolul. Bructatla tmi poate aminti toate: aceste impresii, atat pozitive cat ~i
negative, care rna depasesc, Nustlu cumsa leintegrez tn viata'mea. Dad merge
prea repede, dad sunt nelinistit, eructatla estei mal puternica. , " '
Acceptlv sa tncetinesc si sa imi acord tlmpul -necesar pentru odihna
Constlentlzez faptul cii, mergand prea repede, tree pe langa 'atatea lucruri
frurnoase, care imi facyiata placuta, Accep~!" saimi acord timp pentru a~ai, rna
simt mafputin sufocat de ritmul trepidant al vietii i rnaasteptla totce este mai
"bun." ,.. , ,,'. , ' "', "'", ' ' ,
407. ,ERUPTIE [, .. de cosurl) Vezi: PIELE L:ERUPTIE [LDE cosue; c..
~ I . .: .:: _. ."
408. ESOFAG., ; "" "r'
,Esofagul estelocul detrecere aalimentelor, care leagafaringele destomat. "
Esofagul lasa satreaca cuusurinta experientele noi, ceea cerna cijutasa fiumai
, deschis fata de lume sl sa evoluez. in general, daca amemotn sau idei care "tree
pe Hinga"drumullor normal, esofagul devine crispat sl trecereaeste maidificila,
,poate provoca chtaro iritatie, care reflecta iritapa mea interioara, fata de cineva
, sau de ceva.ce' nU'pot tolera. Daudovada de multa intransigenta. Exista lucruri
'care nu imi convin, dar sunt pasiv i riufac' nimic pentru a schimba lucruriIe.
Fricilemele; angoasa, suferinta vor faceeSbfagul sa se'contracte; 'Chiar saajunga
la0obstructie totala apasaju]ui.:MaobJ igsafacdiverse lucruri pentru ceilalp, in
loc safacceea cevreau cuadevarat. 'Lastotul satreaca, pentru aevita conflictele.
Emopile rna paralizeaza ~i rna tmpiedidi sa "inghit" experientele rioi. 'Exista
situatii sau moduri de gandire pe care - r n a fortez sa Ietnghit, .saIeaccept!. ca
racand parte din mine, dar tiu, insinea mea, canuvreau caacestea sararnana in
mine, sa facaparte din mine. Pot sa"inghit pelang~" deoarece imi'e'ste frica de0
autoritate din exterior sau pur ~i simplu ceva"nu.trece"; Maimpiedic sacresc, sa
avansez. Poate vreau sa inghit piea repede, din Hicomie, de-ieama di mai tarziu
imi vor lipsi iubirea i afecpunea. Prefer sa"imi tingura";Am iiripresia cadepind
de cineva pentru a "aduce paine pe masa". Ma,ata!?ez,prea mult.cie trecutAm 0
atitudine moale i pasiva. Deoarec~ esofagul face trecerea dintre 'gura (care
s~mnificaintrarea ideilor noi) i stomac (ideilepe care Ie-amdigerat) este posibil
s~amuri cancer la esofag. daca simt 0furie puternica sau udi fata de ceva din
viata mea: ceva"cenutrece". Seintampla satraiesc o:situatie care mi s'epare tara
, ie!?ire.Oricesoar intampla in viata mea, imi spun canu mai are cesaseintamp]e,
"im mai poate aparea nimic care sa' imi' redea sperant~: Partea inferioara a
,,_esofagului se refera la dorinta mea de a lua totu], de atnghiti, de a nu arunca
nimic. Sunt lacomtot timpuI. imi este teama cami seva lua ceva ceimi apartine
~i, in acel~i timp, nu tiu sa profit cu adevaratde ceea ce' ~ deja. Partea
;..
Marefe DJctionar aJBali/or $;A!ectiunllor - Cauzeie subtile ate imbolniivirii
201
su~erioa~ a' esofagulu~ s:oate lalumina 0 situatie pe care refuz "sa 0 inghit",
chiar dacasunt fortat, Exista cevasau cinevacare "imi sta ingat". ..
, Accept!., sa renunt la orice .suparare i .acceptlv .sa .consider fiecare
experienta din viata mea ca pe 0ocazie.de a creste, de a-rna hrani.cu bucuriile
. vietii. Accept!" .sa fiu un deschizator de drumuri, un leader I. Sunt activ: caut
posibflitatt noi. pentru arnaimplini. lert orice gesturi sau cuvinte care m-au ranit
.. '. .._ - ,I
19n?r acei non negru care pluteau deasupra mea ~i care rnatmptedtcau sa merg
mal departe. Sunt deschis in.fata lectiilor pe care viata vrea sa.mi .letransmita !?i
t astfel vol dobandl mai multa libertate i paceinterioara.' ," ,
409. .arrANASIE Ve2 t si: MOARTE
~utanasi~ _nu este 0 boala, ci un 'act prin care vrem ~ascutlmd~suferinta
mtolerabIla, pe 0 persoana cu 0 afectiune incurabila Acest act va' duce la 6
moarte, ,0plecare t a r a suferinta. Este posibil saamun impas moral, dad. sunt in'
~ostura deadecide pentru altclnevadaca trebuie saIipunern capat zilelor. Este
Import~nt sa raman atasat de convingerea mea di viata exista chiar iidupa ceea
cenurmmmO,artei Cl~~stlucru faceparte dincredintele mele. Dacanu este cazul
rnapot ~~treba~aca ,p~rsoana din f~tame~chiar manifesta' vi~ia. Cori~tieniize~
fap~I, ca~cea~~aalegere este Individuala. Ii pot Informa pe eel apropiati, verbal
sau in SCflS,despre decizia pe care soar putea sa 0atba de luat incazul ln care voi
fi incon~tient.'" . ',' , ,..,' ,". .: , ,
" , ,.~ccepf 1.'~a~mi expriln vointa sau ceea ce dotesc $i astfel Ie voi U!?tira
declzlac~lo~I':lltl, cand vafi cazul i ei vor fi mai impacati cu aIegerea pe care 0
vor face. '" " " " .
410.
411.
, ,
EWING (sarcomullui ...) Vezi:OASEfCANCERDE ...j-SARCOMULLUIEWING .
EXCES DE APETIT Ver i: APEr IT [EXCES DE J
412. EXCESDE GREUTATE Vez;: GREUTATE [EXCEsDE.:.j
413. EXCRESCENT A Vezi: POUPI
414. EXHIBITIONISM
Ex~ibiponismul este tratat in legatura cu exhibarea organe]or genitale. Este
strans legat de educapa pe care am primit-o i madul in care imi traiesc
se~~itatea ~e fapt,_daca~am fost invat~t di sexualitatea este ceva murdar !?i
nesanatos, euslguranta amIncercat sa0reprim~i,daca nu amtacut acest lucrU
simt n~voiasarnaeliberez deaceasta constrangere pe care 0traiesc cu priyire l~
,sexuahtat~. Faptul dearnaabandona tn exhibitionism este pentru mine 0 forma
de a respmge propriile mele limite pentru a rna face acceptat!., 0 forma de a
provoca. Iar cJ jm~u sunt in contact euinteriorul meu, iubirea mi separe cevace
" nu este pentru mme. Nu pot avea 0 relatie intima cu cineva, deoareee imi este
, . team~ca voi .fiyra~it. P~e~fersa am experiente cu anumite persoane, pastrand
tOtu10anumlta dlstanta mtre noi, astfel voi putea fugi cand vreau eu. Voi cauta
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 'Y '1 ... l' l! I" f I !
202 Jacques Martel
excitarea in exterior,. deoarece am un mare gol interior. Faptul de' a rna exhlba
tmi confera 0a .numita putere. Pulsiunile si dorintele mele fnconstlente rna
controleaza. Este posibil sa vreau, inconstlent, sarna razbun pe cineva care mi-a
facut diu cand eram copil. Masimt neputincios, nerecunoscut pe plan sexual.
, Constlentfzez faptul caflinta umana afost creata ell nevoi sexuale, dar caacestea
trebuie experimentate in iubire. Accept !"faptul di sexualitatea este un lucru
frumos ~i sanatos, prin care rna pot Implini. Sexualitatea faceparte dea semenea
din evolutia mea pe plan fizic. Accept l"sa rna deschid fata de iubire. Dacarna
respect voi dobandi forta necesara care rna va ajuta sa trill exprim
vulnerabilitatea. Indrazntnd safiusincer, ceilalp vor facelafel si voi putea avea 0
relatie frumoasa, decomunicare si comuniune. .
415. EXOFrALMIE V~zi:OCHI[DUREREDE J
416. EXTENUARE Vezi ~i:OBOSEALA [iN GENERAL). sANGE ~ IiIPOGUCEMIE, TENSIUNE
ARTERJALA. - HIPOTENSIUNE [PREA scJzurA] . . .
Masimt extenuat atunci cand corpul meu ~ste obosit, vre';msa abandonez ceea
cefae. Tristetea ~i descurajarea pun stap~mre pecreierul meu. Masimt slab si nu
mai vreau sa rna aflu "acolo unde' stint acum", "Ce a determinat aceasta
extenuare ?"Sunt nemultumit derelatiile meleafective cupartenerul meu sau cu
prietenii mel, Amobosit sa rna adaptez tot timpul celorlalti, Traiesc 0dualitate
tntre a-mi pune pe primul loc nevoile mele sau ale celorlalti, Adeseori sangele
meu esteslabit, imi pierd bucuria deatrai, '.' .
Accept!" sa lmi regasesc pofta de viata, raeand lucruri care tim plac si
asculand muzlca frumoasa, Aeest lucru rnava ajuta saimi "ridic moralul". 'Reiau
contactul cu sufletul meu, care rnavalndruma, pentru a-mi regasi bucuria de a
trat.
417. EXTINqIAA VOCII Vezi:AFONIE
Marele. DiCf/anar al Bali/or ~l A/ectlunllar - Cauzele subtile ale imbolnavirii
203
F
418." FALLOPE (trompele lui . ) Vezi:SALPINGITA
419. FANTA PAIATINA- GUM. DE LUP"CONGENITALA
Fanta palattna, congenttala numita popular gura de lup, este 0malformatie
caracterlzata printr-o fanta abuzei superioare (mai frecventa la baieti) sau/si a
palatului.gurti (mai frecventala fete). Este cauzata de oprirea sudaril mugurilor
fetei embrionului tntre zilele 35 sl 40de viata lntrauterina. Fanta palatlna nu
produce un handicap, dar poate aduce 0problema estetica, poate deranja in
alimentatie ~i in vorbire. Inca de foarte devreme stlam ea pentru mine va fi greu
sa comunic ~i sa rna afirm, sa "deschid gura". Masimt inferior si vreau sa rna
ascund, sarna retrag, deoareee ceilalti iml conduc vlata. Sunt lucruri care lmi
scapa, "bucatile sunt prea mari deinghttlt". Amnevoiesa lml dezvolt respectul de
sine, sarnaconsider peprimulloc.
Mai int~ii trebuie sa fae fata acestei realitati a nasterii mele si sa indrept
sltuatia, acceptandlv sa fac loe unei depaslri de sine, unei acceptari !"avietii
meleterestre. Alegin mod constient, sarna cunosc, sa rnarecunosc in calitate de
suflet in evolutie. Acceptandu-milv calitatile ~i fortele mele interioare, Imi
construiesc 0noua imagine, mult mai pozttiva. Aleg sa ocup locul care mi se
. cuvine, caun drept divin si sa rna bucur de viata, Fiind eu insumi, pot sa rei au
contactul euesenta mea divina si sa stiu exact cedrum saaleg. Pot saimi exprim
liber nevoile si satree laactiune.
420. FANTA VULVARA Vez;:VULVA'
421. FARINGITA Vezi: GAT - FARlNGITA
422. FASCIITA NECROZANT A Vezi: BACTERIE CARE MilN AN cA DIN CARNE
423. FAlA Vez; ~i:PIELE / ACN EE / CO$URI/ PUNCTE NEGRE
Fata mea este prima parte a flintei mele care intampina universul. Reprezinta
"cartea mea deidentitate sau devizita ".Deobicei, 0singura privire imi poate da
,cateva impresii despre cineva, in functie defatasa, dad este radioasa, lumlnoasa,
zambitoare sau, din contra, lntunecata, Iritata, trista, Fata prolecteaza lume amea
interioara, Arelegatura cuimaginea mea, cuidentitatea mea, cuego-ul meu. Daca
vreausa ascund un aspect al personalitatii mele sau daca ascunde eeva de mine
: insumi, fata mea va purta 0masca ~i va deveni tenslonata si plina de grimase. La
fel, daca rna devalorizez, rna critic, rna simt incompetent, 'daca am impresia ca
nimeni nu rnaiubeste, starea mea interioara sevaexprima prin .starea pielii, care
devine iritata sau uscata, 0iritare rnentala imi determina 0afectare a pielii.
Ranilemele interioare se exprima prin "ranile" fetei: cicatrici, ridurl, cosuri, pete
204
Jacques Martel
etc. Daca sunt preocupat tot timpul de imagine ape care vreau sa 0am in exterior,
traiesc un stres, daca imi este rusine de felul in care arat, Privirea celorlaltt este
mai importanta dedit a mea? Raman la suprafata -lucrurilor, pentru a evita sa
intru in contact cu eul meu profund ? Pot ajunge sa am "doua fete". Imi este foarte
teama di imi voi pierde imaginea de sine? Poate vreau sa rna protejez, nelasand
sa se vada partea mea negativa, Dad sunt implicat tntr-un accident de maslna
~i sunt ranit la fa~a, acest lucru indica nevoia mea de a-mi reanaliza imaginea
personala, prioritatile si felul in care lmi gestionez viata. Un traumatism al fetel,
de exernplu, 0fractura a nasulul, survine atunci cand ceea ce stmtma determina
sa rna devalorizez: .0 situatie devine insuportabila, de exernplu, 0relatie
extraconjugala, care nu rna mai satisface. Nu mai sunt capabil "sa fac fata" unei
. persoane sau unei situatii. Ii las pe ceilalti sa-mi depaseasca granitele.
.Pentru ca, trasaturile fetei mele sa se lumineze, sa se imblanzeasca sl sa fie
curate, de.la sine, acceptlv mai intai sa imi curat interiorul i sa rna eliberez de
gandurile ~i sentimentele negative pe care Ie Intretin. Las loc pentru iubire,
pentru mai rnulta intelegere, pentru acceptare lv ~i mai multa deschidere. Fata
mea va fi mai lurninoasa !ji nu voi mai fi nevoit sa port 0masca,
424. FATALAsATA,MOALE
, .', ~. .
Trasaturile fetei sunt lasate, moi atunci cand am sentimentul ea ceva rna lasa
balta, sau di eu lnsumi rna las "sa cad". Pielea mea devine flasca, lipsita de viata.
Pleoapele au 0linie ascendenta, indicand tristetea din ochii mei. M~neglijez ~i
port pica vietli, Imt cultiv resentimentele. Imi lipseste "fermitatea" in deciziile
m~ . .
Acceptlv faptul ca am nevoie sa lmi "ridic moralul", s a lrni recapatpofta de
viata. Irni acord permisiunea de a profita de fiecare moment din viata si ll las pe
copilul meu interior sa se manifeste.
425. FEBLIT A Vezi: sANGE - FEBUTA
426. FEBRA (ingeneral) Vezili: cAwURA [SENZATJEDE...]
Atunci cand temp~rtura corpului urea peste 38C, am febra. Febra este un
simptom al emoliilor care ma ard. Aceste emotii se transforma in furte
impotriva mea ~i a celorlalti sau impotriya unei situatii. Imi invadeaza_tot corpul.
De ce am nevoie sa ajung la aceasta extre[l1a? Este modul meu de acompensa,
pentru a rna odihni !ji a primi mai inulta iubire !ji atentie ? Am nevoie de aceasta
pauza pentru a rna adapta unei real_itap care ~e si.:himb~ foarte repede? Ce
anume m~irita in viata ? De obieel, ~ste vorba despre 0emope i'arzatoare" care
apare sau aceasta einotie ia forma un!r furii intense, a unei indignari, a unei
dispediri, a unei neliniti. Imi fac griji pentru tot ceea ce exista in jurul ineu, in
afara celui mai important Iucru: binele meu interior. Vreau .ca ceilalti sa fie
mandri de mine, dar cum rna percep eu insumi ? Daca sunt copil, febra brusdi
p<>atefi in relape eu conflicte interioare, cu furia sau cu <>rana refulata. Eu, copil
fiind, imi exprim emopile prin corp, deoarece inca nu tiu sa Ieexprim verbal.
Marele DICf/onar al Boli/ar ji A/eqiunllor - Cauzele subtile ale imbolniivlrll
205
Orice ar fi, acceptlv Sa identiflc cauza acelei febre !ji voi gasl 0acumulare de
!ritare $i de furie, care apare adeseori atunci cand "rumeg" nefericirile din trecut.
Inlac sa imi produc violenta, lmi constlentizez nevoile si acceptlv sa invatsa
comunic pentru aexprirna ceea ce simt. Deacum lnalnte, nu mai acumulez nimie:
stiu di solutia este dialogul, comunicarea.
427. FEBRA (HERPES FEBRIL ...) Vezi fi: HERPES/ {..iN GENERAL]> {... ORAL] / {...
LABIAL]: ... , , . . .
Aparit!a herpesului cu febra este in relatie directa eu constlentlzarlle pe care
Iefac. lmi pun multe intrebari despre de mine insumi si viata mea in general. Ma
aflu Intr-un conflict intre, propria mea. identitatesi relatiile eu ceilalti. Singura
modalitate pe care corpul meu a gasit-o pentru a exterioriza acest conflict
emotional si arna elibera, este herpesul tnsottt de febra, Ceanume ma lmpiedica
sa fiu eu insumi? Frica mea de respingere I . .. ...... . ....
Cand mi se intampla .acest .lucru, accept!. sa gasesc motivul pentru care nu
sunt in armonie cu mine lnsumi. Imi constlenttzez nevoia de a fi eu .lnsumi in
orice situatie. Accept-de aserneneajv sa rna exprim, deoarece cei dinjurulmeu nu
pot ghici ceanume rna preocupa, Daca Iiacceptjv pe ceilalti asa cum sunt, atrag
intelegerea acestora. Redevenind eu insumi, armonia va reaparea in viata mea.
428. FEBRA FANuLUI Vezi: ALERGIE - FEBRAFANuLUl
429. FEMININ (principiu ...) Vezili:MASCUUNtpRINCIPIU j
Fie cit sunt barbat, fie ca sunt femeie, crelerul drept i partea stanga a corpului,
reprezinta principiul feminin (yin) sediul creanvttattt, al calitatllor artistice,
al compastunlt; al receptlvltatil, al emotitlor i al Intulttel, este legat de
natura mea interioara. Se manifests de asemenea prin tandrete, sensibilitate
bl.ande~e; arrrionie,. frumusete sl puritate, rna conecteazaIa propria mea mltur~
feminina !ji la cea a celorlalti, Este latura mea materna. Este reprezentata de luna.
Principalele .diflcultati legate de principiul femlnin sunt legate de exprimarea
sentimentelor. Ma simt bine atunci cand alin peCineva ? Sunt capabil sa spun "te
iubesc" sau "sufar"? Nu m~rsimtln largul meu atunci cand eusunt cel sau cea
care prime!jte, mai .ales cand este yorba de iubire. Fie cii vreau, fie ca nu,
pri~Cipiul feminin face parte din mine. Atitudinea pe care (> am fata de natura
me~ feminina are 0legatura directa cu relatiile pe care Ieintretin cu femeile din
viata mea (mama, fiiea, prietena, sopa etc.) Felul in care vreau sa imi exprim
feminitatea (u!jurinta sau dilkultatea) va depinde in mare parte de modelul
parental $i de identificarea mea cu'unul sau aitul dintre parinti. Daca sunt barbat,
~m 0dificultate in a-mi elibera emopile $i a Ie primi pe cele ale celorlalti. Dad
sunt femeie, exisfa un aspect al feminitatii mele pe care il"neg sau tl refulez. Daca
imi urmez intuitia, parte~l stanga a corpului $i polaritatea mea feminina var fi
sanatoase. Daca partea ~ea feminina este dezvoltata exagerat; rna intreb care
este gradul meu de lncredere in mine !ji dadi las emopile sa ocupe prea rriult din
partea mea logica i rapcinala ...
206
. . . . . .
Jacques Martel
Acceptlv faptul ca aeest principiu feminin faceparte din mine si sunt mai
deschis fa~ deel, stiind di acest proces este esential pentru eehilibrul celor doua
principii care exista in mine [femininsi masculin). Unulil completeaza pecelalalt
,pentru aaduce eehilibrul spiritual, emotional ~i fizieal flintei mele.
430. FEMI NI NE [afectiuni . . .)
Afecrlunlle femtnlne indica faptul diam dificultati in aaccepta t. , sa flufemeie,
Nici macar nu stiu cum sa imi exprim feminitatea. I deea de a actiona pentru a
raspunde asteptarilor pe care le are 0 femeie, rna sperie. lmt este frica sa rna
supun. Poate amcrescut lnconjuratade femei care trebuiau sa fie"puternice", sa
iadeeizii etc. care defapt erau caniste barbati. Sauamtrait intr-un mediu in care
. femeile erau supuse ~i au renuntat lapropria personalitate ?
Acceptlv sa coustlentizez faptul ca mi-am dezvoltat mai mult latura mea
masculina, caurmare aeducatiei pecare amprimit-e sau pentru cami-ampromis
':safiueutnsamt (inlocsarnasupun) sl satmi asumlatura masculina, indetrimental
ferninitatii mele. Accept!. , sa flufemele, deoarece in ealitate de femeie, sunt
tntreaga $i lmi exprirnsentimentele. Pot fi puternica ~iin acelasi timp sastiu saofer
tandrete, iubire, tntelegere etc. ' Fiecare femeie aremaniera ei personala de a-si
exprima feminitatea, ramane ca ~i eu sa0 alegpe amea. I mt voi da seama cat de
fericitasunt pentru casunt femeie.
431. FEMUR Vezi: PIOOR ~ PARTEA SUPERIOARA
432. FERMENT ATI E Vezi: STOMAC [DURERI DE, ..] .
433. FESE'
Fesele suntpartea car~oasa a_corpului, pe care I na asez, iau loc, LOCUL: MEU,
Simbolizeazaputerea mea, fundamentele mele. Facreferire lasentimentul . meude
. lncredere fata de faptul de a rna simp tn -siguran!~. Reprezinta autoritatea mea
tnterioara, sentimentul meu de mandrle. Atunct cand strang feselesau merg cu
fesele stranse, rnasimt amenin~t, imi este teama caimivoi pierde. controlul, rna
.retrag. SeintampI a cafeselemelesafietensionate a~nci dnd rnasimt spionat de
opersoana care are0pozipe autoritara fatademine sau dacaimi esteteama c~"nu
sunt lainalpme", tn ochii parinplor mei, de exemplu. A~vrea sa pedepsesc acea
. persoana, dar nusunt in stare. Nuvreau safiuremarcat, deoarece acest lucru m-ar
putea determina sa rna schimb, sa accept t;' anumite lucruri, evenimente sau
situapi trecute, posterioare, pe care nu sunt pregatit sa mi I e asum. Oare sunt
capabil saimi"potolesc autoritatea" ?Sausunt in. r~aqie fata de aceasta, deoarece,
in copiH'irie,mi s-au dat "palmi lafund" sau cineva aindraznit sa-mi pipaie fesele?
Dacainsa, merg eufeseleprea relaxate, ,eu0unduire a~oldurilor foartepronun~ata,
,imi ocup locul, pe al meu $i peal celorlalp. I roi placeputerea, deoarece conducand
I mi asigur controlul. Nuamde cesarnaschimb, incer~saIifortez pe eeilalti sase
schimbe! Con~entizez faptul di sunt agatat de trecutul me~, de ideile meI e, de
raniledintrecut ~i pot sasimt chiar ~iranchiuna sau furie. Pana candvreau sascap
deresponabilitatile mele? Decenu amincredere in fO$ mea interioara ?Masimt
__________________________ 1 1 1 1 i '1 ~1 1 ,
',,1'
Marele Dictionar al Soli/or J I AfeCfiunilor Cauzelesubtile ale imbo/nCivJrll 207
~,nstabi~, sl f:lul in ~~~rna vad ceilalti. m~de~anjeaz~foarte muit. Sunt disperat ~i
moale fatade deciziilepecaretrebuie saleiau, Amimpresia di"sunt eufundul in
. doualuntri" sauc a tot timpul este cinevalipit demine.
A~cept!" sa rna relaxez si sa merg mai departe. sa fiu deschis in fata noilor
experiente. Accept i"sa-mi dezvolt puterea socialain armonie cuceilalti, . '
434. " FI BRI LATI E VENTRICULARAV~:,iNIMA. -ARIiMIE~IAc.4 .
435. ' FI BROM UTERI N ~iCHI ST FEMI NI N- Vezi~: CHIST
F!bromul este,0tun. lOrabenigna f~rmata din tesuturi fibroase. Apare mai ales la
mvelul uterulul, sedlul maternitatn, al feminltatil ~i al sexualltatll mele atot
ceeayce are I egatu~a cu caminul meu, eu familia este legat de un io c emotional
(rana sau abuz dm trecut) pe care I -am trait. Poate m-am simtit ranita de
part~nerul ,m:u sau a~ primit 0 lovttura sau 0 jignire pe care nu amstiut sa 0
gesnonez ~l sa0 exprim (pentru a-mi restabili armonia) ? Sau exista sentimente
deculpabn~tate, de ~~inesauyde co~fuzie I nterloara refuiate de mult timp st
acum. a. uprms forma in aceasta masa . de tesut moale? Aceste sentimente pot
'provemdintr-un ~o~eymoponallegat deprimele mele experiente sexuale sau de0
mtrerupere de sarcina, care rn-a tulburat. Amun gol interior pe care vreau sail
umpl,ucuorice pret, Traiesc lntr-un mod superficial, nuimi implinesc dorintele ~i
nevoll:. :refer safaccasi ceilalti. Pot saamresenimente fa~ade0persoana care
~-a ra?lt. yS~~po~. avea in?oi~li ~cu ~rivire la. faptul de a avea un copil. Am
I mpre~la. ca 11 spnjm pe ceilalti, li hranesc, deoarece rna simt indispensabila ?
Poate irm doresc. sa schimb ceva in viata mea; vreau ceva nou, dar refuz sa imi
manifest latura creativa ~i gustul pentru aventura. .
Din punct de vedere I storlc, este interesant de observat ca femeia maritata
d~venea "~ot~e"in momentul in care. aveaun copil eusotul ei. Astfel purta "fibra"
b~rbatuI Ul. Flbr~mul uterin apare adeseori in jurul varstei de patruzeci de ani,
cand eu ca femeie, devin constienta de faptul ca, fiziologic, in curand. nu voi mai
putea avea copii. Poate amluat deja decizia de a. nu avea sau anu mai avea. copii
dar . corpul meu $tie c a acum este "ultima ~ansa", supravie~uirea speciei uman~
dep~~dede as~~!Astfe!, dac~amsau amavut 0culpabilitate fata de numarul de
copn pe care I I am sau _nu11 amj aceasta soar putea manifesta sub forma unui
, fibrom. Poate ~yorba, de a~emenea, deun copil pe care I -amcreat in imaginarul
me~1 pe care ml-I dore~m at~t,de mult, c~un anumit partener, dar nus-aimplinit
. ,dorI ~tamea. Poate fi,slmboh
7
0com~ame, 0afacere - pe care 0consider "copilul
meu - pe care . amcreat-o mtr-un mterval mare de timp ~i care; in ultimul
. m~me~t nu a prms forma, indiferent de cauza. Acest "bebelu~" s-a materializat
,fizleprmtr-un fibrom, un copil care nu. avenit niciodata pe lume. Amsentimente
dene~utinJ a, cred caeste"prea tarziu~'~i aceste sentimente se pot transforma in
resentlmente. Sunt con~tienta de faptul ca, tesuturile moi reprezinta schema
. mentala incon~tienta. ~cu~u!area ac~stor modele mentale ~i atitudini negative
au luat acum 0 forma sohda. A sOSlt. momentul pentru mine, sa comunic cu
208
Jacques Martel
partenerul meu, sau cu ait membru al familiei i sa exprim. ceea cesimt. Trebuie
sarup tacerea, saexprim ceea cestiu doar eusi nuamvrut sadezvalul niciodata,
In ceea ce prlveste rusinea, culpabilitatea si confuzia, accept L.faptul di, in
acel moment, amactionat cumafost mai bine pentru evolutia mea. Maiert si rna
eliberez deaceasta greutate. Masimt multmai usoara ~i fiecare zf care trece rna
ajuta sainteleg c~lIlaaccept t.i sunt tot mai fericita cafemeie. Imi iauviata In
propriile maini ~i rna indrept acolo unde este bine pentru mine. Incetez s a mai
traiesc in trecut. Malndrept spre viitor, stiind ca.sunt Indrumatajmi folosesc
:creativitatea pentru a-mi impllni pasiunile si visele.
436> FIBROMATOzA Vezi: MU$CHi~FlBROMATOzA .. '
437. FIBROMIALGIE V~zi~i: OBOSEAlA CRONIcA [SINDROM DE}
Fibromialgia este '0disfunctie a muschilor i a scheletului, caracterizata prin
dureri constante; sensibilitate, arsuri musculare.: un somn tulburat, oboseala
externa [pierderea energiei] i:'amorteli acute' dimineata, Exista optsprezeee
'punete foarte dureroase, repartizatede-a lungul corpulukmuschii i tendoanele
delanivelul umerilor, al gatului, intre omoplati, labaza spatelui, lanervul sciatic,
Iagenunchi.si lacoate, laineheietura mainii i latorace. Persistenta durerii Iaeel
putin unsprezece dintre aceste punete este suficienta pentru diagnostic. Statistic,
. sunt afectate sapte femei, la" un barbat, Printre cauze se riumara si un
dezechilibru cronic al sistemului nervos, in' urma unui soc emotional; a unui
accident sau a unui .exces de zel al'sistemului imunitar (care continua- sa
actioneze irnpotriva. unui virus inexistent, de exemplu, dupa.o grlpa) sau a unei
tulburari de somn. Toate acestea rna faesa ered ea"nu valorez nirntc", rna simt
neputincios In a face-schtmban In vlata mea. Aeest sindrom (un ansamblu de
.:simptome care se manifesta in acelasi timp) are legatura cu perfectionismul,
. anxietatea, 0mare exigenta fata de sine, impinsa peste limitele mele. Simt 0
durere interioara puternica, care rnaurmareste peste tot; Aceasta ii poate avea
originea intr-un eveniment trait in copilarie, care a' fost cauza unei mad
.culpabilitati. Masimtin plus i imi este foarte greu sa ma afirm. Nurna simt la
inaitime, am impresia di am cazut de undeva de sus. Simt multa presiune din
partea celor dinjurul meu, cand defapt euinsumi rnapresez prea tare. Simt furie
i amimpresia canuprimesc iubire din partea celor din juruJ meu. Nti mai vreau
saavansez. Prefer saimi ascund emotiile i nu mai simt tandretea din viata mea.
Deunde vine aceasta durere constanta? Apare m~liales atund cand -facgesturi
repetitive i monotone. Imi reamintesc de suferinta morala de arna forta saimi
, -asum responsabilitati pe care nu I-am ales eu; Am vrut sa respect anumite
principii, care erau contrare nevoilor mele profunde. Traiese 0viatarata de care
nu mai amnido pofta dea0traL
. Accept t.sainvat saamgrija de mine, sa-mi ofer multa tandrete, decare am
atat de mare nevoie. Las sa traiasca copilul meu interior ~i care a crescut prea
repede; Nu trebuie sa fiu un super-barbat (sau 0super-femeie): trebuie, sa fiu
daar eu insumi (Insami). Amdreptul sa fiu fericit, sa traiesc eu bucurie. Imi las
_________________________ ~1 1 !' ~1-1 ~1
Marele Dietionar 01Balilor ~IAfeCfiunllor - Cau~elesubtile ale imbolniivlrii
209
creativitatea sase exprime prin joe, prin arta, sport sau orice alta activitate care
i~i :eaduce po~a de.viat~si bueuria de atrai. Astfel rnavoi implini i voi ajunge
sagasesepacea mtenoara.
438. FIBROzA CHISTIcA Vezi: MUCOVlSCIDOzA
439; FIBROzA Vezi: SCLEROzA
440. FICAT (abces la..)
o.a~umulare de puroi produce un abces lafieat. Iar cumficatul are Iegatura eu
crttica, .a~cesul la ~cat, i~dica 0mare nemultumire din viata mea, care poate
provem dmfaptul eaevemmentele nu se desfasoara asa cumvreau eu eatmt fac
~rea ~uIte griji In anumite situatli sau ca bucuria si lubirea din viata mea sunt
~nsu~c~ente. Am un_pre~-~l~n de _en:otii. Vad viata in negru sl rna plang in
mactivttatea mea. ~a meapa!anez .sapastrez cevasau pe cineva, cand de fapt este
v~rba ~~spr: vechile me.l: gandun. Acord prea mult loc gandurtlor mele negative
l nu.traiesc mprezent ~I mcorpul meu fizic.
Afectiunea aparuta este un mesaj pe care viata mi-l transmite pentru a
acceptajv saimi dezvolt flexibilitatea si deschiderea i pentru arnadetermina sa
ca~t iubirea i intelegerea de care am nevoie pentru a deseoperi iubirea din
mme. Acceptjv sa fiu activ, sa imi traiesc pasiunile i sa imi implinesc visele.
Astfel intretin .mai mult vlata din mine. Amincredere in mine i in potentialul
meu creator.' , .
441. FICAT- CIROzA (..aficatului)
Ciroza este 0boalainflamatorle aficatului provocata, intre aitele, de consuinul
abuziv deacool. Secaracterlzeaza prin aparitia unor leziuni in ficat. Celulelesunt
~istruse si i~locuite cu un tesut fibros. In timpul unei ciroze, fieatul poate creste
In volum (hlpertrofle) sau se poate micsora (atrofle). Ciroza apare la cineva
care s~sim~e fortat de viata, de evenirnente sau. de' anurnite situapi, care il
eonstr~ng usa~vans~ze..Deoareee rna simt impins impotriva vointei rneIe, rna
opun l rna agat de Idelle mele. Simt ranchiuna i agresivitate. Aceasta boala
reflect~furia mea, r~~entimentele fata deviata i fata de ceea cemi seintampla.
. Sunt phn de 0agre~IVI~ateinterioara latenta ~i rnaculpabilizez frecvent deoareee
a~.c?nvin~erea ~a~i-a~ :'r~tat" viata. imi petrec timpul invinovatindu-ma i
. ,cnticandu-l pe cellaltl. Mamaspresc atat de tare. ineat nu mai vad lumina de Ia
. eapatul tunelului. Mi-ampie,rdut spontaneitatea, imi interzic i nu indraznesc sa
fae.lu~ruril.e:are imi plac, in numele moralei, al regulilor sau pur ~i sirnplu al
rutmel,. rutma pe care am.amplificat-o de-a lungul anilor ~icare rnapne inchis in
zona el de confort. Neslguranta mea este mare i traiesc 0angoasa. La ce
folosete sa. traiesc? Merita sa rna zbat pentru viata mea? Nu sunt decat un
.,numar printre m~lte alteIe..~U~eleevenimente dintrecut au lasat urme adanci i
'.rana mea este atat de mare mcat nu pot fi desehis fata de iubire deteama cavoi
,.s~feri din nou. Mareprim atat de tare Incat amtendinta de a' evada in alcool.
Vlataar fi putut fi atat de "roz" i eu a vad atat de neagra ... Increderea mea In
. Y---T--"---'" "l--"'T--" ~~___;_~,__~----;-__,__-__.__.~=====~-- ~
210
Jacques Martel
mine s-aspulberat si rnalas in voiasortii, in pasivitate. Incerc sama autodistrug,
imi resping viata sau ceea ceamdevenit.
Pentru arna ajuta sa reiau contactul eu viata, accept!" sa traiesc momentul
prezent si savad ceea cemi se tntampla burr'acum". Imi deschid inima. i Imi
concentrez atentia pe fiecare gest, pe fiecare actiune, aici si acum si inva~sa nu
mai fiueel mai aspru judecator al meu. Fiindmai tolerant fa~ademinetnsuml, voi
fi mai tolerant si fa~ade ceilalti si astfel voi avea mai multa armonie si fericire in
viata mea. Iml verific intentiile adevarate, raman deschis fata deiubire i rnaiert
in ceea cesunt. Afirmcine sunt i imi recapat libertatea de a fi ceea cevreau sa
fiu. Actionez. Las la0parte acel trecut preagreu i prea nefast. pentru mine. Am
incredere in mine i acceptlv sa tncep 0noua viata, plina de libertate, de
spontaneitate si deiubire. .. .
442. FICAT(congestte la...) Vezi: CONGESTIE
443. FICAT(cnzade ...) Vezi~i:INDIGESTIE
Ficatul asigura metabolismul alirnentelor, elimina excesele de proteine, de
grasimi si dezaharuri sl purifica sangele deimpuritati. Este esential pentru via~a,
Este recunoscut ca fiind sediul furiei si al criticii. Ficatul este legat, de
asemenea, de comportarnentul meu ~i reprezinta usurlnta mea de arna adapta la
evenimentele i Iasltuattile' din viata mea. Emotiile negative pe care lesimt (ura,
suparare, gelozie, invidie, agresivitate) afecteaza buna functionare a ficatului.
Ficatul meu are capacitate ade a acumula stresul si tensiunea interioara. Astfel,
in fieat se depun sentimentele amare si iritante care nu au fost exprimate sau
rezolvate. Deaceea, atunci cand lmi cura] ficatul prin mijloace fiziologice (prin
fitoterapie sau alte metcde) sau energetice, rnasimt mat calm~i mai in:contact cu
mine insumi. Tlilburarile de la ficat imi pot provoca chiar ~i dej:>resie,aceasta
fibid 0forma' de dezamagire fata de mine insumi. Pot simti in ace1 moment
triste~e, sIabiciune, 0stare de abandon, in general. Vreau sa rna' justific pentru
sentimentul meu de culpabilitate i penriu starea mea de rau, Cand fieatul meu
este obturat, acesta afecteaza nive1ul spiritUal ~i interior al con$tiintei mele. Pot
saimi pierd caleasau direc!ia pecare trebuie samerg. Ficatul imi daruie~te via!a
i inacelai timp imi poate intrepne fricadeaceasta viata.
Accept !" sa actionez astfel' incat sa imi daruiasca via~. Imi asum
responsabilitatea pentru gandurile melei pentru gesti.1rilemele i aleg contient
sa 'imi concentrez aten~iadoar pe aspectele pozitive. Astfel voi dobandf un nou
mod de aprivi viata, Voi avea 0deschidere mai mare i iubirea va circula inai
uor ininteriorul i injurul meu. . . . .
444. FICAT(durere de...) Vezi~;:CALCUUBILlARl;IcrER
Ficatul este cel mai voluminos organ al organismului. Este anexat sistemului
digestiv i este situat Inpartea superioara drepata aabdomenului. Ficatul joaca
un rol esential Inmai multe func~ii biologice importante, printre care senumara,
secre~ia bilei, curatarea i detoxifierea sangelui. Ficatul reprezinta credinta i
Morele Dief/anar al Boli/or fi Afecfiunilor Cauzeiesubtile ole imbolnaviril
211
in.cre~erea in p~o~ibilitaplemele. Durerile de fieat provin din propria mea
atitudine. Frustranle acumulate, ura, gelozia, agresivitatea mea retinuta, toate
acestea sunt elemente care declanseaza problemele la ficat. Aceste sentimente
, cam~fle~~aun~sau~~ai rnulte frlci care nu pot fi exprimate altfeI. Amtendinta de
a.rnacrtttca I arna [udeca si de a-i [udeca pe ceilalti foarte usor, Ma plang tot
timpul. Opun reiist~nt~ _ratade ceva sau cineva. Traiesc multa nemultumire. Ii
accept!" greu pe ceilalti asa cumsunt. Bucuria deatrai este aproape inexistenta.
deoarece Ii invidiez pe ceilalti. lucril care rna tulbura $i rna intristeaza. Am
tendi~ta d: a.fi d.e~resiv. P~n~unde sunt pregatit sa fac eforturi, atilt pe plan
mat~nal, c~t l~s~lr~~al ? Mastmt capabll safac schimbarile care se impun sau
am impresia ca mu h)J sete curajul? Inca nu am Inteles faptul ca, eeea ce Ie
reprosez celorlalti nu este dedit reflectarea proprtet mele persoane. Celalalt
este oglinda mea. Maplang' tot timpul si lecer celorlalti saseschimbe. Undeeste
bunavointa mea? CeMort trebuie sa fac? lmi Iipsests bucuria de atrai bucuria
pentru lucrur~les!,m~le.A~put.eaface"" cancer Iaficat daca toate aceste ernotil
care sunt nccrve, rna rod mal mult timp. Este posibil caacest cancer sa rezulte
dintr-un conflict legat defamilie sau de bani, mai ales cand imt este teama catmi
lipseste ceva. Demulte ori, emotia care seacumuleaza in flcat, este furie. Nurna
strnt respectat i recunoscut, ceea ce genereaza 0frustrare mare. Malntreb ce
sens pot d~vi,e!ii rnele. Mai amlncredere carnavoi Impllni si voi fiferidt ?Via~a
mea este lipsita de sens? Ceeste bun pentru mine si ce ar trebui sa elimin din
vi~ta mea? Care sunt limitele i poslbilitatile mele? Madistrug sau, din contra,
ahmentez bucuria si viata din mine? De unde provine sentimentul meu de
neputinta ? Decernaagat de ceilalti i desituatii, 'in loc saamincredere in mine?
Nuvreau saii abandonez pe cei dragi.; Toate aceste ernotii acumulate genereaza
o ango~sa interioara i rna polueaza, In cazul unui cancer de ficat exista 0
descuraJ are puternica, tristete i chiarodisperare. lmi este atat de teama di voi
pierde cevas~u pe~dneva incat rnaag~t cat detare pot deaceapersoana sau acel
lucru:.~u mal a~ mcr:dere In mine. Imieste frica de lipsa, i absenta eelor pe
care 11mbesc rnaapasa foarte tare, mi separe 0eternitate. Aceasta frica rna face
sa v~e~usa acu~ulez, sa adun In exces pentru a evita orice carenta. lmi fac
prOV!Zll:vreau ~a d:vor~z totul, de teama ca 'imi va lipsi ceva..Am' 0dorin~a
co.?t:nua~obseswnala chlar, pe care nu 0pot potoli, ceea ce'ma determina sa
..m~nan~cl~tr-u~~od ex__c~~iv ,i:Sai~i der~njez' astfel ficatul. Imi fac'griji pentru
?n~e: Iml fac :ange rau ,.vla~aml se pare nedreapta. Cancerol, In acest caz
~ndlc~fap:ul. ca am nevoie sa fae schimbari importante in .viata mea; Am 0
Im~agmeat~t de negati~a fafade.mine, 'incat eeilal!i imi reamintesc acest lucru i
m~trateaz~aacumrnatratez $1 eu. Acest lucru sereflecta prin persoane care nu
rnarespecta. . . '.
. ACUIn ~s~e~m~me~tu~~acon~tie~tizez faptul catrebilie sa rnaaccept!" a~a
, ~u~sunt ~l sa m~at s~rna1~~es.cmal mult. Faptul deafi capabil deIntelegere i
. mblre fat~de mme msuml Iml va deschide calea spre Intelegerea i iubirea
.celorlal~i. Imi voi i'egasi bucuria de a trai. Incetez sa ii mai critic pe ceilal!i i
'..''accept!. saaleg 0directie noua in viata mea, in care bucuria i lucrurile pozitive
------------------- " 1 1 , , 1 l -1 1 "! 1
'< ,..
212 Ja.cquesMortet
safieratiunea mea de a fl. Imi recunosc dorintele, inva! sa rna respect ~i aceste
noi energii pozitive vor alungaboala
445. FICAT _:_ HEPATITA Vezi~i:ALCOOU~M INFEC'fl~ IN~TJE- I~
, Hepatita este 0inflamatie aflcatului provocata de un virus, de bacterii, alcool,
.. rnedicamente, 0transfuzie de sangeinfectat si, in cazul toxicomanilor, de seringi
nesterilizate, este 0afectiune care afecteaza .lntreg corpul. Simptomele sunt 0
stare de slabiciune, icterul, lipsa poftei de mancare, greturile, febra $i durerile
abdominale. .... . . .
.Ficatul este eel care "daviata": cura!a sangele detoxine i de excese i pastreaza
.'starea noastra emotionala (sangele] lntr-un echilibru sanatos, Ficatul este locul
in care pot acumula emotii otravite si ..multa 'l.ra.Este si sediul furiei. Cuvintele
caredenumesc afectiuni terminate, cu.suflxul "-ita",.precum hepattta, indica 0
iritare, ,0furie. Hepatita poate avea legatura eurelatiile rnele personale sau eu0
situatie diflclla. Sunt disperat ~i imi reanalizez imaginea. pe care 0proiectez in
exterior. Atunci cand "imi faesange raul pentru orice, acest lucru rna determina
sa traiesc multa furie, ranchiuna i ura, care pot duce laviolenta impotriva mea
insumi sau impotriva celorlalti, Toate aceste emotii ii au de multe ori originea
lntr-un sentiment de esec intr-un aspect. al vietii mele sau cu privire la revolta
'..mea fata de nedreptatea din lume. Nu vreau sa tmi deschid spiritul $i sa vad
lucrurile sau evenimentele altfel. Imi este greu sa disting binele de rau. Care rna
respect eu adevarat in ceea ee sunt sl in ceea ce traiesc ? AmIrnpresia ea rna
pierd, rnasimt inundat de.tot ceea ceexists injurul rneu?Amimpresia canu mai
, sunt in contact eu eul meu divin inu.mai stiu in ce directie sa merg? Pot avea
impresia ca rna aflu intre doua lumi. Masimt taiat in doua - intre jumatatea
tatalui, partea de sus i jumatatea mamei,' partea dejOs. Pot sasimt ranchiuna
fa!ade unii membri ai familiei, care interfereaza in viata mea. Hepatita virala A
.esteprovocata de0ranchiuna pecare 0amfata demancare in sine sau fatade0
problema legata .de alimenta!ie, care este foarte importanta pentru. mine..De
exe~plu, in cazul unui so! divoI1at care refuza sa plateasca pensia alimentara.
Nopunea de"fuga" este foarte prezenta in via!a m~ai rnaimpieclidi satraiesc in
adevar i respect. Hepatita virala B,scoate in eviden!a 0ranchiuna traita J a!a
decevasau decineva care mi-afost impus. Esteposibil safi amanat, salas pentru
rnai tarziu un eveniment care rnaderanja i amtrait 0dezamagie foarte mare i
poate i unsentiment de respingere. E cai cuma fl fost "aruncat" intr:-osituape
pe care 0refuzam. DeexempIu, amfost obligat saparticip laun concurs dedans.
Amfost scos dintr-o situa!ie confortabiHi i m-amtrezit intr-o alta situape, care
nuimi convenea deloc. M-amsimpt prins, incapabil sa reacponez. Am0angoasa
i exista situa!ii din trecutul meu care m-au marcat aUt de tare incat acum, am
tendin!a sa imi definesc via!a in func!ie de aeele experien!e, pe care Ieconsider
, negative, in locsaamincredere i saaccept!., di lucrurile vor merge bine pentru
: mine. Ma"otravesc" cudificultatea mea de arenun!a latrecut, prin ata~amentul
meu fa!a de planul material i de imaginea sociala. Acest Iucru se poate traduce
: printr~o nevoie de a Civeamai multi parteneri sexuali. Astfel evit sa rna implic
Marele DICfionar al Botjlor ~I A/ectiunl/or - Cauzele subtile ale imbolniivlrll
213
. total, din teama deangajament sau deafi ranit, deafi "intepat", Hepatita vtrala
C apare eaurmare aunei ranchtunt puternice fa!a'de ceva necunoscut ~i secret.
Deexemplu, lntrebari degenul "Cinesunt parin!ii mei ?Undem-am nascut ?" Pot
sa rna opun in fata noilor sltuatit din viata mea, care imi aduc schimbari. Poate
vr:au sarna aga!?e prejud:caple mele si de idelle mele, Profit de timpul de
~dihn~pent:u a:ml evalua Vl~la.Maeliberez de preiudecatt, de furia pe care 0
'mtre!meam mmme. .. .
, ~ccept., saadopt atitudini nol care rnavor ajuta saimi realizez potentialul.
Elimin tot ceea ce imi face rau i acceptlv sa primesc bucuria in viata mea
deoarece 0merit! . . . ,
446. FICAT (pietre la...) Vezi:CALCUUBIUARI
447. FISTULA
Fistula ~eprezi~ta formarea unui can~l de l~gatu~~.an~rmal Intre doua organe
(fistula mterna) sau un organ i piele.(fistula externa). Pentru ase forma un
astfel de canal trebuie sa existe up bloca] foarte puternic la ace) nivel care
perslsta de ceva t~m~.Inconstient, am fost atat de anxios, m-am retinut 'i am
blocat ca~ea_de ~hmmare normal. Cese ascunde in spatele anxietatii mele? Irni
est~te~ma caVOlfi respins sau abandonat, cavoi fi ridiculizat sau carnainsel. Am
retmen legate de alasa lucrurile sacurga. Maretrag in mine insumi pentru arna
proteja. Deo~rece~imi e~te.teaniaca voi suferi, retin totul, tncepand cu ernotiile
mele. Pot chiar sa am idei de razbunare, de a omori pe cineva, de obicei un
barbat, chiar daca, in realitate, nuam0astfel depersonalitate.. .' ,..
~ccept.!., faptul di, in spatele oricarei emotii exista orgoliul st cu cat este un
orgohu m.a)_~a~e,cuat~t m~~ma:e va fi fricamea. Amnevoie sam~recentrez pe
prezent $1sairm ascult intuitia. Viata este 0scoalain care Invat.Daca.im] bloehez
procesul deinva!are, imi voi blocai evolu!ia. . , ,
4W. FISTULEANALE Vezi:ANUS-FISTULEANALE
449. FISURI ANALE Vezi:ANUS- FISURJANALE
450. FLATULENTA Vezi: GAZE
. : . ~
451. FOBIE Vezi#:ANGOASA. ClAUSTROFOBl~FURIE
.0f~bie.este 0fricaneju~tificata, ~aracteriza~a printr,-Oangoasa fa!adeunobiect,
os~tu:tI7' un ges.t~au.0l~ee. Dacaam0foble, este posibil safi primit 0educape
stfl~ .$1 repre~lva l sa fi reprimat anumite aspecte ale sexualitapi mele, in
, cop.dane. 0fO~lecuprinde, d~obicei 0fricademoarte. Obiectul care declaneaza
fobla este peflculos pentru Vla!amea, altfel nu ar exista aceasta fobh~. Cand a
aparut ~ce~stafobi.ei~via!a m:a, amtrait 0iniensa furie fa!ade 0situatie incare
m-amslmt
lt
neputmclOs. Nevolamea desiguranta afost complet distrusa in acel
moment. . .
214
Jocques Mortel
Uneori, im! pot aminti de 0anumita situatie, in care am trait 0frica puternica fa~a
de obiectul fobiei mele. Totusi, este important sa aflam semnlflcatia, atat in sens
propriu, cat si in sens figurat, pentru a descoperi incarditura ernotionala (de
obicei, multa furie) corespunzatoare.
De exemplu, daca am 0fobie de paianlent, rna intreb care este caracteristica
dorninanta a paianjenilor: este yorba despre capacitatea lor de a tese 0panza.
pentru a-si atrage prada, Este posibil sa lmi fie teama di voi fi prins tntr-o
capcana, de catre un coleg de serviciu, un membru al familiei etc. Deoarece unii
patanjeni suntveninosi, este posibil, de asemenea, sa nu tolerez oamenii care lmi
"otravesc" viata si rna Impiedica sa fiu eu pe primul plan.
Daca am 0fobie de murdarie sau de microbi, detest tot ceea ce consider
"murdar", fie legat de sexualitatea mea, de corpul meu fizic sau orice altceva, ce
consider imoral. Nu tolerez "nicio pata pe dosarul meu" si astfel pretind
perfectiunea atilt pentru mine, cat ~i pentru ceilalti
Daca am 0fobie de serpl, lmi este groaza atat de animal, cat $i de a persoana
care are un comportament de sarpe, adica este in stare de orice manevra pentru
a-si atinge scopurile si este total lmprevizlvila, Sarpele, ca simbol este asociat cu
sexualitatea.
Accept.!.. sa fac fa~a acestei angoase, chiar dad pentru acest lucru este
-nevoie sa-consult un psihoterapeut, pentru a rna indruma $i a rna insoti in
demersul meu. Cunstlentizez obiectul real sau imaginar al fricii mele. Caut
originea sau cauza acestei spaime. Imt las sentimentele de furie si de neputinta sa
se exprime, pentru arna reconecta cu puterea mea divina creatoare. Angoasa mea
se vatopi si lmi voi recapata controlul asupra vietii mele !
452. FOLICULITA Vezi: P A R [BOLIDE ...]
453. FRACTURA Vezi si: OA SE - FR A cruR A {... OSOA SA j
454. F R IcA Vezi ~i: R lNICHI [pR OBLEME R ENA LE]
Frica este a teama, 0spairna pe care asimt fata de un pericol real san imaginar.
Cand imi este frtca, lnimav mea bate foarte tare, devin tensionat. Frica apare in
interiorul meu atunci cand rna simt nelinistit, nu sunt sigur pe mine, sunt
descurajat, sunt foarte emotiv etc. Obiectul fricii mele poate fi esecul, abandonul,
respingerea, frica de a fi ranit etc. Frica devine .atat de reala in ochii rnei, incat
Intregul meu corp va reacpona din cauza ei $i, mai ales, rinichii. Frica mea nu
face decat sa creasca $ansele calucrurile de care rna tern, sa se intample. Frica de
o anumit~ boala poate fi ea insa~i un factor determinant in aparipa acelei
boli.
Este important sa eon~tientizez care sunt fricile care imi controleaza viata (nu
oamenii sau situatiile). Printre cele $ase frici fundamentele se ami:
frica de moarte,
frica de bali,
frica de sariicie,
frica de apierde iubirea unei fiinte dragi,
_________________________ .. , 11 , ~ t ! "! T ~ ~ , f
Morele DiCfianor 01Bolifar I Afectiunilor - Cauzeiesubtile ale imbolnollirii 215
frica debatranete,
frica de critici
36
Faptul de a-mi fi friea arata ca mi-am abandonat forta Interioara, Daca s-ar
- intampla ceva, acel lucru sau altcineva mi-ar controla viata. Cand fricile mele
ajung saimi controleze ratiunea, pot ajunge sa am atacuri de pantca. Nu mai
sunt capabil sa fiu neutru sl detasat fata de ceea cetraiesc, Ma aflu intr-o stare de
dezechilibru si de vulnerabilitate interioara. Sunt centrat mai mult pe asteptarile
'celorlalti fata de mine, decat pe propriile mele nevoi. Nu mai am repere ~i uneori
am impresia casunt pe cale sa innebunesc.
Acceptlv ca, lncepand de acum, sa imi inlocuiesc frica cu incredere. Am
deplina putere asupra vletii mele. Cer tot timpul sa fiu protejat si indrumat in
actiunile mele sau in vorbele mele, pentru binele tuturor.
'l55. FRIG - HIPOTERMIE
Hipotermia apare atunci cand mentalul meu este rece, intepenit. Masimt acuzat
si arnenlntat, Hipotermia lmi furnizeaza 0 scuza pentru a fi singur.
Constientizez faptul ca sunt intepenit fa~a de evenimentele din viata mea. Care
estemotivul pentru care rna simt arnenintat ?Verific ce anume aprovocat aceasta
tensiune (persoana sau eveniment) si realizez faptul ca este yorba despre fricile
- mele si nevoia mea de a fi pe placuI celorlalti, Am nevoie sa fiu iubit ~i apreciat.
Lipsa de iubire este cea care irni da senzatia de frig. Frigul simbolizeaza
singuratatea, suferinta, teroarea, parte alntunecata a lucrurilor. Exista ceva ce rn-
alnghetat, mi-a tnghetat inima .
Accept Iv sa las lucrurile sa curga $i sa nu rna judec. Actionez cu mai multa
suplete fala de mine Insumi. Ceilalti nu sunt decat oglinda mea. In viata, tot ceea
cemi se lntampla are rolul de arna ajuta sa-mi depasesc limitele, pentru aevolua.
4:56. FRlG, FRISON
457. FRIGIDITATE vei; ~i:FEMININE [A FECTIUNl ...]
Frigiditatea consta in insatisfactia sexuala a femeii In timpul raportului sexual.
Deobicei, are legatura cu un traumatism profund sau cu un conflict interior. Frica
este principala cauza: frica de impulsurile rnele sexuale sau de placerea care mi
se pare "indecenta", frica de a rna abandona ~i de a-mi pierde controlul. Am
irnpresia cavoi "pierde ceva" daca rnavoi abandona sexualitatli, Ma simt invadata
~i am impresia di sunt tara aparare. Am nevoie sa detin controlul $i deoarece
acesta nu exista in momentul orgasmului, evit sa traiesc un orgasm, pentru a nu
rna simti controlata total de partener. Prefer sa-mi controlez emotiile ~l
. evenirnentele, pentru aevita sa ajung intr-o situatie neplacuta. Sau, este posibil ca
in acel moment, sa delin puterea atat asupra mea, cat ~i asupra celuilalt. Acest
cornportament este accentuat daca educatia mea sexuaHi a fost in secret $i
~- F rica arata in ce asepct al vietii mele ar trebui sa am mai multii Iubire. F riea indica drumul pe care trebuie sa il
urmez pentru_a fi mai conDtienl de conflictul emoDional pe acre il am de rezolvat sau de integrat, penlru a reasi mai
,_ : muM lubire, InDelepciune oi Ubertate,
216 Jacques Martel
parintii mei considerau sexualitatea cape ceva rau, respi~gator .sau 0practicau
intr-un mod situat in afara normelor impuse desocietate. Inrealltate, este yorba
despre frica de a infrunta ceea ce se ascunde in interi?~l meu. C~nd'apar:
aceasta frica, cred ca sunt urata i rara nicio valoare. Irnl este rusme 1rna
culpabilizez puternic. Educatia pe care amprimit-o are u~imp~ct mare asu.pr~
frigiditapi mele. Sexualitatea era considerata cevadezgustator l care reprezInt~
celemai josnice instinct al oamenilor? Amauzit vorbindu-se despre resemnare l
supunere cuprivire larelatiile sexuale, in sensul canuexists nicio placers in ele?
Sau am suferit un abuz sexual in copilarie ? Daca da, imi resping inconstient
sexualitatea i am0dificultate in a rna lasa atinsa rara sa simt. frica i .dezgust.
Constlentizez faptul ca nu exista nimic dezgustator in sexua~~ate. Din cO.ntdi,
cand aceasta este exprimata tntre parteneri constanti, care traiesc 0relatie de
acceptarelv si deiubire profunda, estefrumoasa i sanato..;a~a.. .. .. ~
Acceptlv sa fiumai deschisa fata departenerul meu, saImI e~pnm fricileIII
fata lui. Accept!" de asemenea saii spun care sunt nevoile mele. Imi dau seama
ca sexualitatea face parte din dimensiunea mea fizica.i ca este 0sursa de
implinire in evolutia mea. Este important de subliniat faptul ca, este posibil ca
nevoile sexuale pentru persoanele aflateintr-un proces de evolutie [atat barbali.
cat si femei) safiefoarte putin prezente sau deloc prezente, laun moment dat. In
acest caz, invat sa-mi folosesc din plin toate energiile creative i sa fac in asa fel
ineat energia sexuala sa nu mai ocupe un loc atilt de important in via!~me~a.
Placerea poate fi exprirnata prin plenitudinea interioara pe care 0traiesc III
fiecare moment, prin bucuria i fericirea lacare rnapot conecta, chiar i in afara
.relatiilor sexuale. .. .. .
Oricare ar fi etapa in care rnaaflu, acceptlv caeste important sarna respect
in nevoile mele, sa fiu mai deschisa fata de ideea ca sexualitatea poate fi 0sursa
de pUicere i ~n mod sanatos de a comunica cu partenerii mei. Dad ~imt di
cineva abuzeaza de mine sau casexul devine pentru mine sau pentru celalalt un
mod de a compensa un gol interior, este raspunderea mea sa comuni~a acest
lucru. Astfel nu va exista niciun joc de putere, ci doar 0comunicare plina de
iubire.
458. FRIGURI DE BALTA Vezi: MALARIA
459. FRILOZITATE.
Suffirde frilozitate daca imi este fricade frigsau am0mare sensibilitate la mg.
Aceasta fiilozitate apare de obicei in urma unui eveniment in care am trait 0
separare fatade0persoana, un animal sauchiar un obiect (deexemplu 0judirie de
plu) lacaretineam mult i caretiueanuvamai reveni niciodata. Traiesc un~are
gol, un mare fiig deoarece mi-am pierdut iubirea, atenpa, contactul fiZlCcu
obiectul sau persoana de care amfost separat. Numai sunt in contact ~ucaIdur:_a
umana, rna simt singur. Seintampla adese~ri sa fieyorba despre relat1a.c~tatal
meu, incaresimt ungol, 0distantare, 0absenta, Timiditatea mea accentueaza aces~
sentiment de raceaHi. Mai ales daca sunt eopil i cred sau mi s-a spus di atunel
Marele DICfionar 01Bolilor 11Afectiunilor - Cauz~/esubtile ole imbolnavirll
217
. c~d cinevapleaca (moare) merge in cer, Dar e frig in cer! ~i eu incep sa fiu
friguros, deoarec~ cred ca, dacavoi fi in contact eufrigul, atunci voi fi in contact i
cupersoana draga care amurit! Ccnstienttzez faptuI caamnevoie demai multa
caldura inviata mea sau de mai multa lubire sau amnevoie sarna reconeiliez cu
C:i care I?-a~separat ~eceea ce reprezenta pentru mine iubirea. Esteimportant
sa c~ntie~tizez evemmentul care a "declansat" frilozitatea si sa accept!" cu
adeva~at (sarecunosc) absenta persoanei, aobiectului sau aanimalului decaream
fost separat, pentru arnai!llpacacumineInsuml i cusituatia, . .
Accept!" faptul di irm este foarte greu saimi ofer mie atea caldura de care
amatat de mare nevoie. Amtendlnta sarna denigrez, impiedicand astfel iubirea
s~circule in ~nterio~ul ~e~. Ang?asa pe care 0traiesc rna face sa rna,retrag in
~me~mea. Marefugiez Ingandunle meIe. Amnevoie sales.din cochilia mea i sa
expnrn ceea ce sunt. Acceptand!" iubirea reiau contactul cu mine lnsuml si cu
cei dinjurul meu.
460. FRUNTE
Frunte~ :~te .s~tuat~ la nivelul creierului si, deoarece face parte din cap,
reprezmta indivtdualitatsa mea i feIuI incare facfatavietil sl evenimentelor mai
mult Ianivel rational decat emotional, Facereferire de asemenea, Iavolnta i la
vede:ea me~. ~: poate spune di f?r~a fruntll si particularitatile el, pot indica
!eIu! I,ncare imi .l.nfrun! responsabIlitatile. Deschiderea mea despirit este vizibila-
~nI~p~ea ~runpI:~cucat este mai ingusta, au atat sunt mai rigid i amnevoie de
Idei n?l. Orlceran~s.~uafectiun: ~fruntii denota 0fricasau 0culpabilitate fatade
pr?p~lll~mele 0Pl?llj pe :are inn este greu sa mi le~asum pe deplln, stiind di
e~lst~riscul ~de~-l deranja pe cei din jurul meuv. In plus, aceste oplnii sunt
d~fente de p~renle c.elo:lalti. Demulte ori sunt tratat cu dispret de ceilalp. Mil
~andesc tot tlmpul l rna devalorizez cu privire la capacitatea mea inteleetuala.
Imi ,.place sa Ii contrazic pe eeilalti pentru a-mi rezolva unele probleme
im~ortant~. Ast~el lmi cresc respectul de sine, intr-un mod superficial. Vreau sa
lasImpresla unerpersoane puternice.
A:ce~t!" faptu}ca integritatea mea personala este prea importanta i este vital
s.arna~espect Inceea cesunt, fiinddeschis faop~niilealtora i $tiind, in acelai
timp, ea am dreptul de a avea o opinie diferita. Iini fixez frontierele pentru a
pastra spatiul care imi apartine mie. . .
~1..FU:M AT Vezi: BUERGER[BOAIALUI. j, CANCERLA UMBA, DEPENDENTA, PzhwvI
.,Fumatul pgarilor are Iegatur~ cu plamaniij simbol al viepi, al' libertatii i al
autonomiei, al comunicarii dintre mine i univers. Fumatul este considerat unsoi
,d~p~otectie: un "~oaI" care rnaajuta sa ascund anumite angoase profunde. Cred
c~~a prote~ez prm acest ecran de fum, care rnainconjoara i care maimpiedica
savad adevarul. Ineontient, fumatul implinete astfel nevoile neindeplinite din
copilarie: pri;t1UIalaptat, dildura, iubire, afectiune dinpartea mamei.
: ~arrivesou~entpendanlla puberte que I'acnese manifeste surtout auniveau du front. C'esll'enfant quIse rebelle
. eutContredlr6OU affronter ses parents
--------------- "1 .... "I , ~ T 1 ~ ~ ~ ! ~ ! ~ ! ~T,,-r.-O-~ ~-=~~====~------ l
- , ; c . . .
Jatque.s Martf!1
218
Imi aprind 0tigara. tara sarna gandesc : este un obi~ei, ~?~est ~~c anic , 0~anie
devenita atat de importanta pentru mine. Amnevoie sa irm sc htltbrez, mal mult
sau mai putin, nervozitatea, exc itabilitatea nervoasa Sunt c onc entrat pre~mult la
nivelul mintii, iar fumatul devine 0jeava deesapament, un mod s~per~c l?l de a-
mi elibera stresul. Irni este greu sa. imi ac ord timp pentru mme si smgurul
. moment c and reusesc sa fac ac est luc ru este de obic ei atunc i c and fumez 0
. "tigara", Vreau sa regasesc alinarea mamei, siguranta. pe c ar: ~mi- O?~e~ea~Este
posibil safi c unosc ut foarteputin ac est sentiment de sl~r~nja mc oplla~le. M- am
slmtit singur, plin de angoasa, departe de tott, Este posibil c a~mamasa nu se fi
oc upat demine si pot tdii c uimpresia c a. rn- a indepartat deta~. almeu. lar pentr~
c aam c resc ut prea repede nu prea stiu c esafac c utoate emotiile pec are leam~l
numdraznesc saexperimentez plac erile c orporale. . .
Astfel tigan. le devin 0adevarata buc urie in sin~. Devin b~c uria ~eay de a. tral
deoarec e ac esta nu exista inviata mea. Esteposibll c aac easta buc une safi existat
doar atunc i c and mama era alaturi demine, in c opilarle, iar ac um numai este atat
de prezenta, Am impresia c a nu mai am ni:ni:_:simt 0m~re l~psa. R:lap~e :u
c eilaltl rna sperie. Faptul c a fumez inseamna c a fug de 0sl~~pe neplac ut~, dl~
familiasau dinviata mea. Fumatul fac esi mai nebuloase dec iziile mele. Mamfesta
:un refuz al c elorlalti ~i rna ajuta sa pastrez distanta, mai ales fata de c ei c are nu
. fumeaza ~i sunt maisensibili. Fumatul devine partenerul meu sl tmi da senzatia
c a sunt mai putin singur. Fumatul c reste ritmul c ardiac si ac tioneaza c a un
stimulent. Care sunt dec iziile pe c are nu reusesc sit le iau si c are lmi fac _Viaja
fu~? . . .
. Ac c eptt. saimi identific adevaratele nevoi. Con~tientizez faptul c apot trai
c u iluzia c a fumatul rna protejeaza de lumea exterioara: uneori devine 0
. "oportunitate" de. a desc hide 0c onversatie eu un strain ("ai 0tig
ara
sau ai un
foe?") sau tmt dac eva defac ut atunc i c and rnaderanjeaza 0~umita c onversa~ie
("ies afara sa fumez 0pgara"). Umple golul sau pauzele dl~t~- o. c onversa?~e.
Fumatul devine parte integranta din relapile mele c u oamenll. Iml fol?se~!: l~
momentele neplac ute. Cand vine momentulsa rna las de fumat trebUle sa Iml
regandesc intreaga modalitate deainterac jiona c uoamenii. . ~ . v y
Ac c ept ~. sa c omunic mai mult ~i intr- un mod mai relaxat. Dac ~vreau sa. m~
las de fumat ar fi bine sa gasesc c auza emojionala de c are se leaga ac estoblc el,
luc ru c are rnavaajuta. Voi vedea apoi mult mai dar c eea c evreau c uadevarat de
la viat
a
~i nevoile mele vor fiimplinite in armonie c u fiinta mea veritabiHi.
Limitarile pot disparea dac a rna simt tiber sa evoluez in p~opr~ul m:u:itm.
Savurez, fiec are moment ~i rna simt in siguranja, deoarec e ~tiu c a ment sa fiu
. iubit.
462. FURIE Vezi:ANEXAIII,DU~FlCAT,INFECfll
Furia este 0 exaltare a starii afec tive ~i un mod de exteriorizare brutala a
ac esteia, se manifesta printr- o exc itare atat fizic a c at ~i verbala, c are c re~te
treptat mergand pana lappete, arunc area euobiec te, agresivitate, tremurat etc .
Marele Dietlonar al Boli/or ~I Afeetlunilor - Cauzelesubtile ale imbolnavirll 219
Furia este un tipat de alarma spontan, manifestarea unei revolte interioare, 0
nemultumire violenta, lnsotita deagresivitate. Inainte de varsta de doi ani este 0
simpla modalitate de areac tlona sau de aexterioriza 0stare de rau (frig, foame
etc . ) dar, mai tarziu, este mai rnult 0metoda de opunere dec at de reac tie la
interdic tii, putand deveni 0metoda de santa] afec tiv sau de dominare. Ac este
ernotii c are rnainvadeaza semanifesta in generalla nivelul fic atului, prin aparitia
unor toxine c are pot dec lansa 0c rtza de fic at. Gandurile rnele se amestec a se
invalmasesc , seamplific a pana c and nu mal vad limpede. Imi c reste tensiunea ~i
devin rosu de furie. Ceanume rna deranjeaza atat de tare si c ine rna fac e sa
explodez? Traiesc frustrari foarte mari ~i nu sunt c apabil sa rna afirm. Masimt
invadat de c eva sau de c ineva. Vreau sa alung ac ele luc ruri si folosesc furia c a
mijloc de exprimare. Imi este greu sa flu introspec tiv si sa admit c asunt luc ruri
pe c are trebuie sa lesc himb. Vreau sa raman ferm pe pozitle. Dac a sunt furios
este important sa c aut c auza c are aprovoc at ac easta stare. Este posibil satraiesc
un sentiment deslabic iune, defrustrare, deneintelegere, deneputinta etc . Ac esta
poate fi exagerat sau ingrosat printr- o emotivitate prea mare sau de
impulsivitatea mea. Cand Il identific , imi dau seama c a ac el c onflic t se repeta
inc onstient i poate proveni din situatil pe c are nu le- arn rezolvat, inc a din
c opilarie. Astfel integrarea lor va fi mult mai rapida.
Ac c eptlv sa rna desc hid in fata iubirii pe c are 0pot manifesta aid $i ac um.
Sunt atent si vigilent latoate semnele c are indic a 0eventuala furie si nu rnalas
inutil prins deac easta.
463. FURNIc ATURI
Furnic aturile reprezinta 0senzatie la suprafata c orpului, c are apare de obic ei
spontan, dupa c omprimarea mec anic a aunui nerv sau aunui vas de sange, Loc ul
in c areapare furnic atura indic a c onflic tul sau iritarea ternporara pec are 0traiesc
legat deunaspec t dinviata mea .
Ac c eptt. sac on~tientizez ac est luc ru i las energia: sac irc ule liber.
464. FURUNCULI Vezi: PIELE - FURUNCULI
465. FURUNCULI VAGINALI Vezi: PIELE - FURUNCULI VAGINAU
_____________________ 1 1 ~ 1 ~ 1 1 I I
220 Jacques Ma"e/
466. GAMBE Vezi: PICIOARE GAMBEPARTEA INFiRIOARA
467. .GANGLION(, ..limfatic) Vez;~: ADENflA..ADENOPATIE. CANCERAL GANGUONILOR
{.ALSISTEMULUI UMFATICLUMFA
Ganglionul reprezinta 0masa rotunda de celule, situata pe traseul unui vas
limfatic. Daca imi este greu sa faefata unei situatii si, in loc sa cer ajutor si sa
vorbesc .despre ea, pastrez totul pentru mine, pastrez secret. descurajarea i
..dezarnagirea mea, vreau sa las totul sa treaca, nostalgia fata de viata mea se va
manifesta dupa ceva timp, sub forma unuia sau mai multor ganglioni. Respectul
desines-a diminuat i frica mea deviitor rna facesa traiesc oangoasa, Traiesc in
defensiva si in lipsa de actiune, Traiesc 0situatie in care am impresia di voi fi
..atacat. Masimt tintuit lazid~i nu rnapot misca, Esteposibil sa am 0dificultate de
comunieare cu ceilalti i acest lucru rna afecteaza pe plan emotional sau imi
provoaca frici in relatiile eu ceilalti, A~vrea sa fac parte dintr-un grup, dintr-o
organizatie, sa fiu mai aproape de prletenii mei in loc sa traiesc singur. Este
important sa observ in ce parte a corpului apar ganglionii, deoarece astfel voi
gasi 0pista pentru sensul aeestei afectiuni, Deexemplu, daca imi fac griji pentru
eeva eevreau sa exprim, dar pastrez in interior, exista riscul sa apara unul dintre
ganglionii din zona gatului. Sunt eotropit de emotiile pe care vreau sa le evil
Daca exista lucruri pe care nuvreau sa leaud, ganglionii de Ianga urechi pot sa
tmi afecteze auzul.: Ganglionii, in general, indica faptul ca am o:stare. de
ambivalenta fata de 0situatie, Mazbat rnult, rna siint blocat, stramtorat, Masimt
atacat i trebuie sa rna apar tot tirnpul, sa rnaprotejez, dar nu gasesc niciun loc
sau colt in care sa rna adapostesc, Inconstient, a vrea ea tatal meu sa rna apere.
Ma simt obligat sa pastrez familia legata ~i in armonie. Ma intreb dad sunt
pregatit sa imi asum intreaga responsabilitate pentru viata mea sau prefer sa "fiu
in nori ". Imi este mea de emopile mele, orice aspect sexual este perceput ea 0
amenintare pentru mine. Dadi rna deconeetez de la propriile mele emotii ~i rna
asclmd intr-o carapace, cumvoi mai putea fi in contact eueei din anturajul meu?
Cfuldganglionii se urnfla inseamna ca exista in organism 0supraindircare cu
toxine, care trebuie eliminate. Umflarea poate fi generalizata sau localizata (sub
brat, de exemplu) ~i este in legatura cu sistemul nervos central. Probabil eli
responsabilitaple pe care mi Ie impun sunt in exces. Nu vorbesc despre acest
lucru i pastrez frustrarea in mine. Observ atitudinile fata de 0persoana din
apropierea mea ~i constat di ar fi important pentru mine sa renunt la un rol pe
caremi I-amatribuit i a carui raspundere este prea grea pentru mine.
Accept !"sa imi comunic nevoile pe toate nivelurile pentru ca disperarea
mea sa dispara i sa faca loc sperantei ~i bucuriei de a.tr~i. Trebuie sa imi ignor
problemele i sa am incredere: 0forta superioara rna va ajuta pe drumul meu.
~ "1 .., I I
Marele Diet/onar 01Bolilor ~i Afectiunilor - Cauzele.subtile ale fmbo/novirii
.2.21
.Acc~pt~.., Sa simt tot ce exista in mine. Cucat integrez mai bine corpuI fizic i
sentlIl~entele mele, cu atat n:ai repede voi stabiIi un. echilibru corp-spirit pentru
~Vo.IU!la~me~ spre mal bine. Inva] sa rna iubesc i sa rna respect, trasand anumite
limitesa maexprim atunci cand exista unprea-plin deemotil i relatiile melevor
deveni astfel mai autentice.
468.. GASTRiTA Vezi:STOMAC --, GASTRlTA
469. GASTRO-ENTERITA Vezi: INTESTINE - GASTRO-ENTERITA
470. GAT(ingeneral, partea exterioara) .
G~~ este partea corpului care sustine capul. Aceasta Iegatura dlntre corp sl
SP1 ~lt. e:te ,?untea care permite ~vietii sa semanifeste, este expresia vie, care face
pos~b~Ia"J ~carea fundamentals. Reprezinta flexlbllttatea, supletea si directia
anttctpata.: Este~rn~ltidirec!io~al $i lrni large$te viziunea exterioara asupra
umversul~l. P?t s~vad totul III!ur.ul~eu si, datorita flexibllltatii gatului meu pot
yed~a 0sttuatie ?m toate unghiurile (din'fata, din spate); Punctulmeu de vedere
.devine astfelmai obiectiv. Ungat sanatos rna ajuta sa iau deciziile celemai bune.
.Tot cee: ce~a viata trece prin gat: aerul, apa, alimentele,:drculatia sangulna si
n~~?asa. Gatul u~~te. capuI ~u trunchiul i permite libera exprimare de sine,
vorbirea (vocea) l iublrea, Gatul separa de fapt planuI abstract de eel concret
planuI mater~al de eel spirituaL Esteimportant sa am ungat sanatos deoarece cu
aj~torul lu~po: ve~de~a ~Iucruri.led~nIurulmeu cudeschidere, Hisa~d Ia 0parte
onc: fo!rna ?e I~c<~_patanare $1de mchidere a spiritului (gatul rigid). Altfel spus,
dac~.~~obh~sa~v~d~o~r~intr;,o.singura directie; daca vreau sa "raman ferm pe
pozitie , daca. rna IAncapatanezl vreau sa imi pastrez cu orice pret viziunea
asupra lucru~I1 or,.gatuI ~eu va r~,acponai poate nuvoi ajunge lasolutla corecta.
Faptul d:.~tl~e ptept curva, de a brava" in fata celorlalti pune 0presiune inutlla
asupra ga~lm .meu. Nu'este nevoie sa Iupt Insttuatu in care eunusunt implicat.
.Con~tie~tizez faptul ca am tendinta de a tine piept celorlaltt. Deoarece
, :sofagul; fanngele $i laringele se sittieaza 'in gat, dadi am <) dificultate in a-mi
I~ghip. emotiile, daca l~"reinghit" acest lucru poate crea 0tensiune la nivelul
: gatulul,. ~nde se .aft! centni de energie al comunidirii. Gatu) corespunde
conceptlel, reprezmta, ~e ~sem~~e~, senti~entul meu de apartenenta, dreptul
.'meu. de ,a fi,pe acest pamant $1 Iml confera un sentimente de siguranta ~i de
plemtudme. .. . .
471 . ' GAT~ ~ORTICOLIS Vezi ~i:COLOANA VERTEBRALA ~ PARTEA DESUSA SPA;ELUI,
CEAFA[... INTEPENIT] .
.Atunci ,:_andam un ~orticolis exista' 0 contractie a muchilor gatului care
prov?aca 0durere mal muIt sau mai putin ascutita $i care limiteaza mi~carile de
, rotape alegatuIui. .
Untorticoli__sa__rata, printre altele, faptul ca traiesc 0stare de nesiguranta. jmi .
este greu,s~a v~d toate. paI1 i1 e!ns.ituatiile pe care Ie traiesc. Muchii gatului
se contracta, gatuI devme teapan l nu mai pot sa lntore capul. Inflexibilitatea
."1-,- -T "1 'l'--;iT--;--'-'--,--,-,---,--"--, " --r-T, "~"''"1iiIii'' .._ ._ . ._ .. _ . _ . _ ' iii iii" . _iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii"'j""'......-r ,~r--.;::.
Jocques Mortel
222
mea rnatmpiedica saapreciez ajutorul pe car.evor sami.~lofere ceilalp~~i.carem-
ar ajuta sa schimb lucrurile pe care Ie:onslder c~mp~lcate. P.refe~sa lm.capu!
dre tsi.sa' asociez durerea cu 0raceala. Amnevoie sa eon~entlzez faptu~ca
ace~sta raceala aatins mai degraba Intmav mea si-aprovo~at a~tf~l un hloca] ?:
energie. Este posibil, de asemenea, sa tncerc sa tug d.e.0S!tu~tlE:mconfor::ab.lla
care lmi cere sarnaafirmsi sarnapozitionez. Esteposlblls~ m~simt nepUtlnCIO~
sl sarnaacomodez, satraiesc cuacest lucru. Vreau samerg mamte~dar, ~nacelasi
tirnp rnaretrag atunci cand vad tnaintea mea un obstacol ~arerna.spe:le. A;tfel,
am ~stare de contradictie interioara. Masprijin =.~u~t ~: c:II~l~de:at pe
inelnsurni ceea cernadetermina saam0atitudlne nglda ~I mcapatanata. Este
:portant s~rna opresc pentru avedea !n ce di:eAc
p
: re~: sa privesc sau. care
este luc~ul pe care rnatncapatanez sau rnaopun saII vad, sa11facsau spun ~Ica.re
"rnaaranieaza foarte bine." Oarerna deturnez de laJ elur~e mel: ~i ~e!a ~alonle
,mele personale? Imi este teama. sa ~a~ adevar~l m fat~, sa. 1~1~asum
responsabilitatea. Magasesc lntr-o situatte mcare'~l ~egar~irnposibil sa ~c 0
alegere. Tortura morala este indescriptibila. Estepos!bIl s~e~ste 0pe:s?ana, ~n
lucru sau 0situatie pe care as vrea ~i nu as vrea sa 0vad, III acela~1ti,mp,.dl~
cauzatimiditapi mele, arusinii si asimtului moral care es~eprea _?ut:r?-Ie? Dac~
amorteala maimptedlca satntorc capul in partea dreapta~ pot sa m~mtreb .CUI
.sau tn cesituatie refuz saspun nu. Daca, din contra:a~ 0~Ificultate III aspune
da poate este yorba despre faptul carefuz saadopt ldel :flOI. .'.
I Corpul meutmi spune sa accept!. savad~i s~ap:eciez momentul prez:_nt~~
sa reeunosc toate lucrurile noi care.rae parte dm Vlata mea: Ac~ep~!. sa,rna
deschid fata de 0noua modalitate de avedea lucrurile sau fata de Idel nOloVlata
measevatmbunatap ~i torticolisul meuvadisparea. . .
472. G A T (ininterior) (ingenerallvezi~:GLANDATmOIDA[ingeneral] ,"
Gatulcont
ine
tn interior corzilevocale (laringele) ~i fari~gele. ~a ~uta saexprim
cinesunt ~i sa co~unic cu cei din jurul meu. Gatul este l~legatura cu ce
ntru1
de
energie allaringelui, denumit ~i chakra gatului (ceadea cm~eac~.oo:.a),c:n~ al
creativitat
ii
al adevarului ~i al afirmarii. Este, deasemenea, mstransa legat~ra cu
centrul de ~nergie sacru, a doua chakra, centrul energiei sexuale, sexu~htatea
fiind un mod de comunicare cu alte persoane. Acest ce".ntrude ene~gle este
. important pentru afirmarea de sine. Exista expresia:. "g~dul cree~z~j ~verbu!
anifesta". Gandurile mele se materializeaza prin vorbe, m lumea fizlca D~ca
;andurile negative pot avea repercusiuni asupra sanatatii. m~le, vorbel: neg~tiv~
pot avea 0~i mai mare influenta. Acela$i lucru este valabIl ~l pentru gandunle ~l
vorbele pozitive. .' A .' I 1
. Accept!. savorbesc mai mult tntr-un mod pozitiv, re~pe~and as~feI.tempU
i
meu de carne, care adaposte~e partea mea divina. C,: cat ~Ol experI~enta n:
a
mult adevarul prin aceasta cale de comunicare, cu atat mal mult VOl comumea
mai armonios cueei dinjurul meu. .'. .
.Morele Dietionar oj Boli/or ~IAfectiuniJor - Couzele subtile ole ;mbalnallifil 223
473. GAT(durere de ...) Vezi$i:AMIGDALE,INFLAMATJAMUCOASELOR
Cuajutorul gatulut lmi inghit experientele emotionale ~i realitatea ..Prin gat pot
respira, pot bea si ~a pot hrani, Gatul reprezinta puterea si forta mea interioara,
de care depinde capacitatea mea de a rna exprima. Tot prin gat tm! eliberez
sentimentele, delainirna., pana lavoce. Estepuntea cusens dublu, dintre cap~i
corp, dintre spirit i fizic. Dacarna doare gatul, este posibil 'sa ma culpabilizez
pentru di amspus anumite cuvinte sau m-amgandit cli atrebuit sa exprim ceva.
Este ca si cum, prin durere, m-as pedepsi, Furia mea vrea atat de mult sa se
exprime, tncat lmi este frica de reactia celorlalti, astfel tncat, tmi voi Inghitii
emotiile, care imi aprind gatul. Poate a sosit momentul sa spun ceea ce traiesc,
pentru a rna elibera, Gatul se poate inflama daca tmi refulez furia si aceasta
emotie .urea pana la gat. Daca nu spun ceea ce vreau sa spun sau exista un
conflict in.exprimarea mea, gatul va dezvalui acest conflict refulat, Gatul, fiind
expresia .aflrmarii desine, daca am0dificultate sarna afirm, salmi apar punctul
de.vedere, potsa vreau sa compensez acest lucru, devenind autoritar fata de
mine insumi i fatade ceilalti, ceea ceimi limiteaza energia pe acest plan. Prefer
saascund anumite Iucrurl, tn loc saImi asumriscul de afi ridiculizat. Sunt foarte
atasat deoarnenii dinjurul meu $i rnalas afectatde cuvintele lor sau de gesturile
lor. Infectla eu bacilul streptocoeie este unadintre forrnele de infectie cele mai
frecvente. Aceasta infectie Implies 0 iritare si retinerea energiei. Daca am
dificultap Ia nivelul gatului, care reprezinta de asemeriea, conceperea ~i
acceptareaL. vielii, este posibil sa traiesc un conflict puternic legat de
acceptarea!. existentei mele. imi caut forta interioara, dar 0neg in acela~i timp.
Dad am0difieultate de inghitire (disfagie), rnapot lntreba cepersoana sau ce
situatie mi-afost greu sa"inghit" sau cerealitate rnasimt obligat "satnghit", chiar
daca nu imi convine (de exeinplu, poate fi vorba de ceva ce contravine
principiilor mele). Sau vreau sa provoc ceva sau pe cineva ~i acest lueru mi se
intampla deloc! Pot tncerca sa rna deconectez derealitatea fizica~i vreau. sa fug
de obligapa de aafirma cine sunt sau care imi sunt nevoile ~i astfel, sa nu aduc
schimbarile necesare in viata mea. In cazul in care mancarea "0iape ait drum"
(cand inghit pe langa) deoarece epiglota nus-ainchis cumtrebuia, rnaintreb in
. ceaspect al vietii mele amimpresia caam"gre~it drurnul" i ar trebui sa regasesc
.directia corecta ~i sa lin cont de prioritatile mele. Vreau sa bruschez lucrurile, sa
:"controlez situ'atia", deoarece.ma simt tn pericol. Dacainghit totul, absorb ideile
celorlalp, imi este greusa am propriile mele opinii. Amtendinta sa fiu' pasiv,
.. atept caceilalp safadi cevatn locul meu. Dacaamrnueozitati in gat, acest Iucru
....... indica faptul ca amacumulat prea multe vorbe ~i emopi negative, care cer sa fie
; i..exprimate.
. '. I. Chakra gatului $i chakra sexuala sunt legate foarte strans. Mai precis, hipofiza
:.stimuleaza tiroida, eare trasminte mesajele organelor sexuale. Ambele chakre
).-<sunt legate de creativitate: ehakra gatului are legatura cu creativitatea
:: ,..gandurilor, iar chakra sexuala se refera la creativitatea rnateriala. Ambele sunt
... "legate de comunicare: prin voce, tmi comunic gandurile, iar prin sexualitate, tmi
._ :c.
Jacques Martel
comunicpe plan fizic sentimentele. Dacaamprobleme lagat, este. bin; saiI?i ~u~
cateva tntrebari cu privire la ceea ce am de exprimatdespre mine msurru ~l sa
verific daca tralesc 0frustrare legat de'sexualitatea mea, '. . .' y
'. Acceptt. faptul ca fericirea ~i linertatea vin di~capacitatea mea de ~~~
, exprima in Adevar $i de arna apropia astfel tot mal mult de esen~ ~e~ divina,
Toate ernotiile pe care le traiesc sunt pcizitiv: ~~au, rolul de a ~a .mvata ceva
despre mine. 'Trebuie sa leeliberez J lentru a mla,tura to~te tensmmle care s-ar
j>utea acumula, " .
474. GAT- FARINGE Vezi$;:POUPI
Faringele, care corespunde gatUlu( este un tub'careporneste delacapatul gurii,
pana la intrarea in esofag, Daca farmgele m:u este ~ect.at, reg~:t 0alegere pe
care amfacut-o. [mt dau seama caampornit mtr-o directie gre~~tasau pe o~cale
gresita, Exist~otrecere dela0situatie la~lta, care =pe care saseproduca(de
exemplu, adolescenta, schimbarea Ioculut de munca, ~~eparare et~.) p~care nu
amacceptat-o sau care nu ~avut loc lamomentul potrlV~t.Re.gretsltua~,~' da~~~
mai pot schimba lucrurile. Imi port pica$i mi separ~0sttuape ,?reu de l~ghlflt'.
Sunt dezarnagit, imi otravesc singur existenta prin faptul ca .vr~au sa r:par
trecutul. Sau, poate fi yorba despre faptul ca imi llpseste c:v~mdl~pens~bl" (~
lnformatie, de exemplu) pentru arealiza un proiect. ~i, daca irmeste imposlbil sa
o gasesc, pentru a indeplini la timp ac~a~ar~ina, as p~tea dezvolta un cancer.
. Acest lucru rnavafacesarnadepreciez ~l sarnaculpabilizez. '. '
Accept t'. s~tmi restabilesc priorltatile: ce este cuadevarat necesar yentru
fericirea mea ~i 'ce este pe' p'Ian secundar ~i superficial? Acceptt . ca to~te
alegerile pe care Ie-am{acut pana astazi sunt bune ~i m-au ajut~t s~invat lectuie
de viata de care aveam nevoie. Sunt tot timpul indrumat ~i Iml ascult vocea
interioara, careimi arata caleaceabuna.
475. GAT- FARINGITA Vezi#:ANGINA.ANEXAIH,RJiCEAIA
Faringita este mai cunoscuta sub 'denumirea d: "~ure~~ i~ g~t"~Emotiile,
, sentimentele sau energiile, care, toate imi blocheaza gatul ~l mtra prln nas sau pe
gumsau Yindin adancurile fiintei meIe, seblocheaza la
A
nive~ul ?,atului. ~e ~1Ulte
ori este yorba despre emopi ~i sentimente pe care Iemghlt ~l pe care Iml este
greu saIeacceptt ~i au legatura cuun membru al familiei. Poate fi yorba despre
osituatie in care vreau ceva, ceva inaccesibil,vi.mp?sibil d~atins, c:va c,enu pot
prinde ~i de care amtotu~i nevoie, pentru'a mu. Mlros(prm nas}cacevan~este
in ordine simt ca nu absorb (prin gura) energiile care apar. Demuite on sun~
aceIea~i ~motii care se amplifidi, dupa 0diceala. Aceste emcitii rna afec~eazamal
profund, ininteriorul meu, decat 0simpHiraceala. Observ car~t:sterela~lamea eu
ceilalti ~i pana in cepunc~pot fi depen~~nt de. ei. ~u~tfoarte m~~ent.abl.l.!-~;n-ea
sa tiP cine sunt, dar anxletatea mea ~l mcertitudmIle. mele ~a lmple~lc~sa fae
acest lucru. Amimpresia puternica deatrai inplan secundar; 1:11. spate ~l c~n~am
. primul loc. Trebuie s~ imi analizez aceste seritimente. care se agat
a
~l. se
~ '1 ,. "T -.: '!J 11 .. 11' "' ..... _
.. j
Marele Diet/onar al Bolilor 51A/eqiunilor - Cauzele subtile ale imbolnavlrli 225
blocheaza la nivelul gatului, pentru a le putea acceptalv ~i pentru ale Iasa sa
plece, .
Accept t. sa rna exprim ~i lmi recapat puterea asupra vietii mele, deoarece
afirm cine sunt si care sunt nev.oile rnele. Astfel;: imi regasesc autonomia.
. .Acceptl sadau aceeasilibertate celorlalti si furia va disparea i va faceloc unei
mai mari intelegeri ~i linistii, inviatamea.
476. GAT~,wUNG~ Vezi$;:AiONlit.4NCERlAIARlNG~RAGU$EALA ..
Laringele este partea caller aeriene superioare, situata intre trahee _ ifaringe.
Simbolizeaza afirmarea mea verbal, prin cuvinte i vointa de a exprima cu
autoritate ceea cetraiesc sau ceea cegandesc, 0afectiune a.larlngelul apare, de
obicei, in urma unui eveniment in care "mi s-ataiat rasuflarea" sau am ramas
..... . . . - . - " . .' .
"stupefiat.. blocat", mi-a fost atat de frica,-incatnu amputut scoate niciun sunet,
Amfost luat prin surprindere ~i mi selntampla des ~arna simt.tn pericol atat de
tare, incat amimpresia caviata mea este in pericol. Poate fi yorba i despre ceva
in legatura cuteritoriul meu. Deexemplu, 0situatie in care as fi .vrut satip dupa
ajutor, dar nu amputut. Esteimportant saidentific evenimentul care s-apetrecut
probabil, chiar Inainte ca laringele meu sa fieafectat de boala. .Astfel voi putea
inlaturatraumatismul care ararnas "aga!at"de laringele meu, pentru.ca acesta
sa se .vindece. Pentru ca laringele este organul esential al fonatiei; adica al
producerii desunete, trebuie sarnaIntreb care sunt ernotiile, startle sufletesti, pe
care letraiesc si pe care vreau saIeexprim prin voce, dar pe care lereprim i le
pastrez in mine. Poate sunt nevoit saimi schimb prioritaple, perspectivele asupra
.viepi i imi .estefricadereacpile celorlaltL .
_Deoarece vocea mea este unica, observ cumma accept!. in ceea cesunt: rna
simt inlargul meil cand imi exprim opinia sautrebuie saa~tept parerea -celorlalti,
inainte de. a rna exprima? Vorbesc doar despre mine? Amtendinta sa vorbesc
, despre. ceilalti, in locuUor?Imi' las sa vorbeascavocea mea interioara? Am
tendinta deavorbi laconditional sau sunt afirmativ in felu! meu de a:comunica ?
Vreau sa imi transmit mesajul, dar nu reuesc. Oare imi interzie sau mi s-a
interzis sa spun ceva sau chiar sa tip.? ExistaIucruri pe care imi este greu sa Ie
"inghit" ?. Incepand de acum, accept!., sa imi .las inima. sa vorbeasca ~i sa
exprime cu simplitate emotiile ~i opiniile mele. Vocea mea va deveni tot mai
puternica; solida ~i vareflecta foarte bine siguranta ~iincrederea meatn mine.
t77. GAT;' LARINGITA vezi~i;AJ,;EXAIll, I0GU$EALA.INFLAMA riE '.
Laringita este 0inflamatie alaringelui, insopta detuse i de ragueala. LacopHi
mai ,mici de dnd ani, vorbim mai degraba despre 0falsa ragu~eaHi. Aceasta
infectie este provocata de dificultatea de arna exprima, din teama de ridieol, de
obicei, fata de autoritate. Nuimi pot exprima propriile opinii, nu pot afirma ceea
, ceam pesuflet. Masupun autoritatii. Poate avea Iegatura, deasemenea, cufaptul
casimt respingere dinpartea celorlalp ~i nusunt inteles deace~tia~i vreau sarna
afirm. Faptul de a-mi pierde vocea poate fi deasemenea 0modalitate de aevada
dintr-o situatie in care ar fi trebuit sa rna exprim. imi refulez revolta, ma simt
.:~.
226
Jacques Martel
sufocat, exlsta un prea-plin de emotli, ramase in mine. Poate fi caurmare aunui
anunt, aunei vesti importante care m-a surprins i m-a Ias~t "cu gura ca~:a:~':-
Atunci cand tac, Inloc sarnaexprim, defrlca, de rusine sau dmcauz culpabilitatli,
, aceste sentimente pecare Ieascund printacere, produc un blocaj deenergie, care
.se manifesta prin laringitii. Mai tarziu, cand emotiile incearca sa se exprime,
poate aparea 0reztstenta puternica, Laringele se inflameaza i apare un nivel
mare de energie emotionala legat devocesi de exprimarea.de sine. Creativitatea
mea lncearca sa se afirme, vrea sa' fie libera sa vorbeasca ~i sa "voealizeze"
.emotiile, Cred ca nu mai sunt in siguranta, dad rnaabtin sa vorbesc. Totusi, Imi
dau repede seama eafrustrarea este mare, deoarece nulmi pot faceauzita opinia,
nurnapot afirma i nulml pot exercita atutoritatea in situatii in care este necesar
acest lueru. A~putea sama infurii tare, deoareee m-amsaturat, dar apoi saregret
Culpabilitatea fiind mare, atrag astfel 0Iaringitii; ,astfel, am acum"un motiv
Intemeiat" pentru anu mai vorbi. ' ...:..' .. . . ,"
Trebuie sainvat sa spun ceea ceamde spus, saimi exprim sentimentele ~i
..astfel energia vacircula liber. Daca, am0personalitate care se exprima mai greu
prin vorbe, as putea s~rna exprirn prin seris. Deoareee laringele este legat de
'centrul de energie al gatului, comunicarea, lmi pot comunica sentimentele
scriindu-le, chiar daca pastrez eeea ceamserfs' doar pentru mine. Astfel voi avea
o mai buna cornunicare cu mine tnsumi ~i voi putea clarifica ceea ce am de
, exprimat
478. GAT- NOD IN GAT
Amun nod in gat atunci cand traiesc o anxietate, Masirnt "strans de gat". Sau
este posbil sa nuam incredere inmine si sama.indolesc decapacitatile mele, mai
ales in fata cuiva care m-a intimidat si care reprezinta 0forma de autoritate. Am
impresia ca "nu mai am aer", Prefer sa sufar in loc sa tmi asum alegerile. Sunt
paralizat de angoasa ~i viata sociala rnasperie. Irni este greu sarna pozitionez sl
imi pun analizez credintele, Pot sarnasimtvulnerabiI, atunci cand de fapt, saam
ineredere invtata. A'
Accept!" sa rna exprim liber si sa imi dep~esc fricile. Imi regasesc pacea
interioara, deoarece sunt indrumat tot timpul. Sunt stapanul vietHmele!
479. GAT (senzatia de a avea ceva in...) .
Senzatia de aavea ceva in gat indica faptul ca dei doresc sa exprim ceva, repn
acel l~cru in mine. Oare imi este teama ca ceilalp vor rade de mine, ca voi fi
'. criticat, ea voi fi respins, ca nu voi fi In~eles? Exista eeva care rna incurdi, rna
, inteapa in gat... Poate fi yorba despre cevalegat de"sensibilitatea mea", contient
sau nu.
Accept!" sa am incredere in mine i sa spun lucrurile a~a cum sunt, fiind
sincer cumine insurni, astfel voi dobandi respectul celorlal~i ~i rnavoi respecta ~i
pemine.
1 ~, __ , l' J f J (
Marele Diet/onar 01Bolilor 11Afect/unllor - Couzelesubtile ole imbolnavlrll 227
480. GAZE (dureri provocate de .,) SAU FLATULENT A. SAU METEORISM Vezi
~;:BALONARE, UMFLAREA/ [EN GENERAL]/ [... AABDOMENULUI] .'
Flatulenta [denumita si meteorism) este 0producere de gaze intestinale
tnsotita de balonare. Emisia de gaze se poate face pe gura sau pe anus. Gazele
sunt acumulate in tubul digestiv. Cand rna agat de cineva sau vreau sa retin 0
persoana sau 0situatie; este casi cumas I!astra cevace nu v~eau si care imiJ ace
rau, care se manifesta sub forma degaze. Imi este frica~i rnaaga~,deoarece sunt
amaas' ~i am impresia ea voi pierde ceva sau pe cineva important, atat peplan
afectiv, intelectual, material cat ~ispiritual. Este posibil, de asernenea, sa rumeg
aceleasi senti mente, aceleasi nelinisti, care fermenteaza in interiorul meu pentru
aiesi atunci cand rna astept mai putin i acest lucru se face"simtit" ..; Saupot sa
rna fortez sa "inghit" (in sens figurat) 0situatie, 0persoana sau 0ernotie, care
este irnpotriva principiilor mele si aconstlmtel mele. Drept urmare: rna,urnflu.
Vreau s~' rezolv problemele tuturor si. acest lucru devine greu de purtat. Sau
poate exista "paraziti" in viata mea, care sunt daunatori pentru evolutia mea?
Exista.un razboi care Imi perturba pacea interioara. Daca gazele sunt urat
mirositoare, inseamna caexista lucruri in viata mea care "nu miros bine", pe care
trebuie s~leelirnin pentru a-mi regasi libertatea si spatiul.
. Accept!" sairni acord permisiunea de.asimti ceea ceseintampla in mine si
sarnarelaxez. Inva~saani Incredere si sarnalas purtat devia~a,stiind di voi avea
. Intotdeauna ceea ceamnevoie.
481. GEAMAN Vezi: NA$TERE /FELULIN CAREA DECURS NA$TEREA MEA.~;]
482. GELINEAU (sindromullui ) Vez;: NARCOLEPSIE
483. GELOZIE
Deflnitladin dictionar afirrna cagelozia este "unsentiment de ciuda, amestecata
cuinvidie", legat de faptul caaltcineva obtine sau poseda ceva ce as fi vrut eu sa
.obtin sau sa am. Este'rezultatul unei neslgurante interioare, a unui respect de
sine scazut ~i a unei lipse de ineredere in mine, care rna face sa rna indoiesc de
capacitatea mea de acrea lucrurile din viata mea sau saimi fiefrica cavoi pierde
ceea ce am (mai ales partenerul meu). Ajung satdiiesc agresivitate i frustrare.
N eincrederea mea in ceilalti este exagerata, ideile mele sunt prost gestionate $i
credintele mele sunt, de rnuite ori greite. Sunt foarte sensibilIa criticile i
.comentariile care sunt rezultatul geloziei celorlalp fa~ade mine. Con~ientizez
faptul di frieile rnele rna determina sa exercit un control asupra unei persoane
sau aunei situa~ii. Defapt, sunt angoasele rnelecareirni controleaza via~a.
Accept! saamincredere in viata, rnadeta~ez devechile mele credin~e$i irni
aeord mijloacele pentru a vindeca aceste rani interioare, prin psihoterapie
individuala sau de grllP saa printr-un demers energetic, care rna va ajuta sa rna
conectez mai mult cu propria mea putere interioadi. lmi dau seama ca aeeasta
gelozie rna otrave~te ~i otravete ~i viata altora. Ma voi simti mai liber, rnai
228
JocqUf!SMonel
tncrezator si voi putea transpune aceasta libertate si aceasta incredere, spre
ceilalti, pentru atrai in armonie cumine tnsumi si cucei dinjurul meu. ' ' .
484. GENITALE(organe...) (ingeneral) , ".,' ',,' , '
Organele genttale difer~npa~a. barbatii 'de' femei. Au)egatur~', cu.,p.ri~dp,i~
,masculin- si cu principlul feminin care exista ln fiecare dmtre not [Vezi:
referlrile la FEMININ principiul i MASCULIN,prjncipiu]. De asemenea, ~unt
'legate de sediul ~nergiei,se,xuale, de gonadesi ~echakra de ~aza38~~:est centru
, este Iegat de placerile vietii si de creativitate. Daca am dfficultati In ceea ce
,privete sexualitatea mea, deoblcet, organelegenitalevor fi afe;~tat~~
485. GENITALE [afectiuni ale organelor ..) Vezi ~i::FRlGIDITATE, IMPOTENrA.
, VENERlCE[BOH;.], , " ,:; ,"', ' ,,' ' ,
Problernele legate de organele genitale indica 0fric~, 0culpabilitate, rusine,
, neincredere, regret, furle, in legatudi cusexualitatea mea; care sepot transforma
in boli venerice, fiigiditate, Impotenta etc. Aceasta zona este legata degonade
;{testiculele. la barbati i ovarele, la fernei) ~i, energia sexti~l~, e~~e foarte
puternica, deoarece are ca scop perpetuarea speciei. Este posibil sa folosesc
aceasta energie lntr-un mod gresit, Notluneade placere legata desexualitate rna
pune ln 'contaCt cu una' dintre nevoilemele fundamentale, placerea si rna
conecteaza cucopilul meu interior ranit, Astfel, sexuahtatea rIlearnapoate: face
sa scot in evidenta aceste frici, aceste rani, aceste respingeri, care fat parte din
mine. Pot sa nu rna acceptlv in, corpul rneu (sexul meu), pot trai un conflict
interior intre dorintele mele fizicesi celede ordin religios sau spiritual. DacaImi
este teama sa spun nu ~i am rela~ii sexuale pentru a' ~vitasa fiu tespins sau sa
pierd iubirea cuiva, doar in scopuri egoiste etc., toate aceste situatii, rna pot
determina sa am dificulta~i la acest nivel. Exista 0confuzie sau un conflict
, interior,o dificultate in comunicare~Nurna sinit tot tiinpu) respecta,t ~i imi'este
greu saamincredere in oarrieni. In plus, dadi padrifii mel ~i~audorit 0fata ~i eu
sunt baiat sau iiwe-rs,sau daca chiar eu a fi 'vrut sa fiu de sex opus, acest lucru
, poate determina sa amprobleme la organele geilitale, deoarece resping 0parte
din sexualitatea mea ~i este posibil sa rna simt'vinovat pentru 'ca sunt a~acum
sunt: ' "
, Orice notiune de rau referitoare hi sexu~llftate ~rla' placefe, V'ehicul~ta de
societate, de educa~iamorala: ~i religioasa, poate declan~a 0culpabilitate foarte
mare. Am impresia ca nu sunt destUi de' bun. 'Imi este greu sa, imi integrez
rnascu.linitatea sau feminitatea in fiecare aspect al Vie~iimele. ,
Accept!" sainIatur toata. aceasta culpabilitate pentru casexrialitatea measa
devina 'expresla c;,llitatilor' mele ~i a atEmtiei pe care 0acord' celorlal1i. Este
importcint ca iubirea sa fie prezenta in expei'ientele mele sexuale ~ide fiecare
data dnd rnaprivesc in oglinda, pentrti arnaaccepta!. dince in ce mai rimItaa
cumsunt. ' , " " ; ,
38 Cha~ de baza: legata decentrul de energie de la nivelul coccisului
-.- ! ~ ~ 1 1 1
Morele Dl'flonor 01Boli/or ~iA/e'flunilor Couzele SUbtile ole imbolnaviril 229
486., GENUNCHI (ingeneral) Vezi~i: PIUOARE
Genunchii stint articulatiile pe careingenunchiez, rna supun ierarhiei: normale
.sau celel de deasupra mea si mlscarii si directiei, Cand merg, genurichii
antreneaza lntreg corpul in 'mi~ca:re.' Genunchii -reflecta' gradul' meu "de
flexlbilttate si aurolul deaamortiza socul atunci cand presiunea estepreamare.
Reprezinta gradul meu de perseverenta # de indecizie. Sunt afectati daca rna
devalorizez cuprivire lafizicul meu sau laperformantele mele sportive.Daca am
o'dificultate in aplia genunchii, .acest lucru indica 0anumita rigiditate. Aceasta
poate proveni din egoul meu care este foarte puternic si orgolios, Imi este tearna
ca imi voi pierde Iibertatea, Un genunchi care se pliaza usor este un semnde
modestie si deflexibilitate. Acest lucru indica faptuI ca iml este usor salmi ascult
vocea interioara. Genunchii sunt necesari pentru a-mi mentine 'pozitla sociala ~i
statutul. Genunchii sanatosi indica faptul casunt deschis fatade ceilalti ~i fatade
schimbari, ' ,
487. GENUNCHI(afectnmlale ...)
Problernele legate de oase sau de tesuturile moi sunt legate de un conflict
interior puternic i implica abandonul egoului ~i orgoliului meu, Iaun nivel mal
profund.: 0afectiune la genunchl indica dificultatea mea' de a alege intre
individualitatea mea (EU)si ceaaunui grup (NOl). Poate fi yorba despre relatiile
mele, in cuplu, in familie, intre prieteni, intr-o organlzatie religioasa, sociala sau
politica sau lntre cele (loua'prlnclpiii ale mele [masculin si fefuinin). Candeste
afectat meniscul, traiesc 0dualitate interioara care rna face nervos i tensionat.
Masimt prins intre doua directii. Maagat atat demult de ceva, de cineva sau:de
ceeacepot crede ceilal~i despre mine; incat acest h.icrum~timpiedica saavansez.
Dislocarea unui genunchi indica faptul ca rna simt dezechilibrat fata de 0
persoana sau 0situatie, iar genunchiul meu ,nu 'mai poate sus~ine greutatea
, corpului meu. Un genunchi care "joaca", cedeaza, indica catde inf1uen~abilsunt i
ea am I)U~iriaincredere ~i eonvingere. Oricare ar fi afe4iunea, genuncliilor,
, trebuie 'Sa rna intreb fata de cine sau fa~a'de ce am impresia ca am abdicat?
Poate fi in fata unei autorita~i exterioare sau pur $i sirnplu, in'fa~avietH, qeoarece
am imp~esia ca port 0greutate foarte mare., Ma simt dbborat sub greutatea
responsabilitaplor ~i genunchii mei vor saflexeze, in ciuda mea. Trebuie sairni
asum cuvintele ~i gesturile, dar acest lucru necesita uneori uri 'efort. Poatetriiiesc
, 1me~ec legat'de un vis pe care tl amsau' fata de 0ambi~ie~i ~ceastii situatie ~a
, facesaindoi genurichii; in'seriui deabdi<;are.Daca genurichii pocnesc, esteposibil
sa am impresia ca "pocnesc" ~i eu sau sa-mi fie teama ca rna voi rupe sub
-I,greutatearesponsabilita~ilor, a'presiunii, a eforturilor etc. Deoarece sunt foarte
;.perfectionist, consider' acest lucru ca pe un e~ec, sau eel pu~iri sun dezamagit de
, mine, deperforman~a mea... ' ,' " , , ' ,
In cazul in care apare bursita
39
care afecteaza mai ales calugarii sau oamenii
,.,pentru care religia ~cupa uri loc important, este nevoie sa rnaintreb 'ce conflict
39' , ' "
Inflamape a blirsei seroase BURSITA
Jacques Martel
230
traiesc in legatura cuspiritualitatea mea ~i care sunt trnplicapiile acestuia l~viata
mea. Durerea pe care 0simt defiecare data cindingenunc~iez (pentru arnaruga,
..de exemplu) imi arninteste conflictul interior si nevoia.mea de a decide pentru
mine insumt cevreau in viata mea si de a faceschimbartle necesare. 0 astfel de
sltuatle poate duce chiar si 1acrizaspirituala. Emotiile pe care le-arnrefulat cer
sa fieexprimate. Tn~buiesa rnapozltionez fata deun aspect din ~unea mea (de
acasa sau de laservicu) care nu lrni place si carerna deranjeaza i savad partile
bune aleacestuia. Imi este teama cavoi trada pedneva daca mapun pe mine
.pe primulloc, daca amgrija de mine, ..' .; ~ . _ ... .
Dacavreau sa inHitur afectiunile de la genunchi, trebuie sa acceptlv sa flu mal
desehis fat~de cei din jurul meu i sa acceptlv sa tmi schimb felul de a fi .in
anumite aspecte. Amdetnvatat samerg in sensul .curentulul, sarenunt lavechile
meleidei. '. .".' .' . . .
Acceptlv sa ingenunchiez in fata cuiva sau aunei situatii sau poate pur i
simplu, in fatavietii in general pentru aprimi ajutor si afi des~his ~at~de0no~a
realitate pe care nu 0puteam vedea Inainte, deoarece eram pnzoruer mpropflu~
meu univers. Am intreg potentialul necesar pentru .a .acceptal noi
...responsabilitati. Dacatraiesc frustrare si culpabilitate deoarece i~i dau seama di
vreau sa-amdreptate tot timpul si cadorinta meade aavea 0mal mare putere pe
plan social este nesatula, ma opresc !ji rna intreb care sunt adevaratele mele
',valori, inainte de areveni laesential sia-mi asculta din nou tntmav, in loc salas
.ratiunea sa decida totul. Astfel imi acord pern:Iisi';lneade a renaste ereativitatea
-din mine' i imi. recapat intuitia, care stie ce este bun pentru mine. De acum
" inainte sunt protejat de autoritatea mea interioara. Acumamcapacitatea dearna
miscaliber in orice situatie ! .
4 8 8 : GENUNCHI - MENISC
Meniscurile sunt formate din fibre i cartilagii, unul fiind la interiorul
genunchiului, ceIalalt la exterior. Asigura. ajustcrrea corecta < !- oaselor, a diro~
suprafata articulara nusepoate adapta, sunt deci un suport. Daeaapare 0ruptura
demenisc, inseamna carna.opununei adapwi, sunt rigid i nuvreau sarnasupun
situat
iilor
, celorlalti, autoritatii. etc. 0 uzura permanenta P?ate aparea, de
asemenea. Genunchiul estelegat demi!jearileviepi, atunci cand cedeaza meniscul
Inseamna ca prefer sa rup ceva, in loc sa rna adaptez. 0afecpune a meniscului
indica faptul ca depind de ceilalp in unele situapi, in loc sa amincredere in mine.
Mapliez exigentelor celorla1ti.Sunt tensionat i ceamai .micatensi~ne. n.epreva~ta
imi afecteaza meniscurile. Am obiceiul de a fi conciliator, de a aran)a lucrunle
pentru ea sa domneasca armonia sau pentru ca disputele sase rezolve pe cale
amiabiIa. Daca consider cli am e~uat in acest rot de mediator,. meniscurile vor
.reaqiona. Lasla0parte rigiditatea iincerc sain1elegdecernain~apatanez atat de
mult . ". .
. . Accepti. sa rnaadaptez ~i s~imi sch!mb felulde afi in anu~ite aspecte din
vi<lt
a
mea Devin tot mai flexibil in loc sa fortez evenimentele sau persoanele.
Con~entizez care este potentialul meu, amtot mai multa incredere in viat
a
care
___________________________ 1 l 1 l ~ '1 1 ~ I 1
Marele Diqionar a/Bolllor ;iAfecflunilor - Cauzele subtile ale rmbolniilllril 231
imi ofera tot ceea ce am nevoie. Irnt pot Indeplini toate aspiratiile ascultand de
singura autoritate care exists, vocea mea interioara,
4 8 9. GILLES DE LA TOURETTE (sindromul lui ...) Vezi ~i: CREIER - TIeuR/,
eOMPULSIE NERVOASt{, OBSESIE .
Sindroinul Gilles de la Tourettew rnai este cunoscut sub numele de boala
ticurilor. Este 0 boala destul de rara, de obicei ereditara.. care debuteaza in
copilarie (lntre 2 $i 10 ani) $i a carei cauza stiintifica este necunoscuta Se
caracterizeaza prin ticuri numeroase (printre care si ticuri sonore), simptome
cornpulsiv-obsestonale $i tulburari de'atentie si hiperactivitate. Exista si 0emisie
decuvinte urate si repetarea fragmentelor de cuvinte sau defraze, Istoricul meu
familialsi bagajul genetic rna urmareste in viata. Cand port cu'mine un bagaj de
indoieli, de perfectionism si de educatie rigida, memoria mea celulara este
codificata dupa acest model. Sunt iritat, nervos, agasat ~i nu stiu de unde provin
aceste start. Imi caut loculSlmt pericolul de peste tot, simt ca rna aflu pe 0cale
tara iesire sl nirneni nu poate veni In ajutorul meu. Sunt lntr-un impas. Mi-am
pierdut de multe ori cuvintele, mi s-a spus sa "inchid gura". Corpul meu
reactioneaza exprimand, Inconstient, frustrarile mele interioare. Tot ceea ceas fi
vrut sa exprim prin gesturile mele sau prin vorbele mele si nu am putut, se
extriorizeaza astfel. Dorintele mele refulate se exprirna. Mapercep intr-un mod .
negativ, lmi reprim fortele si talentul. Imi este frica sa flu eu insurni, sa imi
exprimemotiile profunde. Senzatia deafi impur, diabolic, provine deIaimaginea
pe care rni-o transmit ceilalti, mai ales parintii mei. Pentru ei sunt 0 oglinda ~i
trebuie sa constienttzeze si ei fapml di eu sunt 'diferit, ca am propria mea
personalitate. Eil~i aU propriile frustrari i angoase.
Accept~ safaclegatura cubagajul din trecutu} meu, safaccura~enie i sauit
modelele familiale pent~u a-mi regasi propria identitate.. Imi exprim
spontaneitatea i emotiile. Imi recunosc puterea ~i fortele mele interioare. Acest
lucruimi confera un sentiment desiguranta i delibertate.
4 90. GINGII (DURERI DE...) Vezi ~i:ABeES,GUllA [iN GENERAL ...], DINTI [iN GENERAL ...]
?ingiile folosesc casuport dintilor, stabilitatii acestora $i starea din~ilor depinde
Inmare parte de cea a gingiilor. Gingiile superioare au legatura cu energia
. masculina, eu tatal, in timp cegingiile inferioare sunt legat de energia feminina,
demama. . - .'
. Durerile de gingii indica faptul ca rna simt prins fata de 0 persoana sau 0
-sltuatie, deoarece rnaincapatanez saraman in treeut. In loc sa merg mai departe,
amtendinta de a da inapoi. Indecizia este un'lucru foarte' prezent in viata mea.
- Amindoieli, rna intreb daca a$ putea suporta deciziile mele i consecintele
r .
~~!la Tourette (Gilles): neurolog (1857- 1904) la spitalul Salpetriere din Paris, care a desds simptomele acestel
. ~II, I(l anul 1885, incazu,1 ~rchjzei.de Dampierre ~iinalte cazuri care prezentau acelea~isimptome clinice
.;'- .
Jacques Martel
acestora inviata mea. 0 durere de gingie poate fi legata de0 decizie pe~are ar fi
trebuit sa 0 iau cu mult timp in urma $i pe care '0 aman, deoarece rna tern de
consecinte sau 0decizie pe care amIuat-o deja, dar pe ear.en~0pun_in pr~ctidi.
Sunt lntr-o stare pasiva de frica, de nesiguranta, de incertltudine fa~ade viitorul
.meu, Cuvintele pe care Iespun nu au nicio greutate. Demulte ori sunt furios pe
mine insurni, Ma simt inchis in mine si tmi este"greu.sa imi fixez zonele de
,toleranta, limitele. Este ca un vulcan .mic care erupe sicare .lasa_sa ~$n.e~s:a
emotiile negative, tndelung reprimate. Pot saam0 ~urere ~nte:l~a~a.putermca, l~
raport eu hrana afectiva de care amnevoie si amrmpresia ca 1!TI1 hps~~te. D~c~
exista 0 ruptura afectiva, mai ales in relatie cu.mama saucu CAOP~ll m~l $1
acumulez suferinta, dezamagire si rna.simt vinovat de .ceea ce se lntampla, va
.aparea un abces. Vreau cuoriee pret_s~scapde s~fer!.n~an:ea,interio:r~ p~nt~ua
-rna elibera pentru totdeauna. Daca, m plus, gingille sangereaza, Iml~pl~.rd
.bucuria cu privire la deciziile in fata carora rna simt desirat, tulb~r.a~.Gl.:tgJ lle
sensibilie, care unori ajung.sa se umfle, sunt un semn pentru sensibilitatea mea
emotionala puternica $i vulnerabilitatea mea" d~oar:ce~am ~e~oie, de, ~~lta
,iubire si amimpresia canu primesc sau Imi este teama ea 0 VOl ~lerde. Masimt
, vulnerabil in fatalimitelor pe care mi Ie-amimpus $i fa~ade capacitatea mea dea
discerne ee.este,bunpentru mine $i eenu este. Masimt tadi resurse $i lasat sa.rna
descure singur, Dacaimi port pica pentru anumite cuvinte spuse sau gestun pe
carele-arnfacut, glngiile melevor aveadesuferit. '" ' . ..,
Accept t" sa, rna afirm si sa am mal multa incredere in mi!1
e
deoarece
gingiile suporta dinpi, iar ace$tia sunt in le~atura eu ~ec~ziile: lnv~t. sa am
incredere in deciziile pe care Ieiau $i astfel ammcredere m vlata care Iml,aduce
toate lucrurile decare amnevoie. Devinmai mult euinsum~$i,~nva.tsa maaffirm
liber.Imi con$tientizez actele. Privesc realitatea drept in fata, las,inurma trecutul
,$i amincredere in viitor. ,
491. GINGII- GINGMTAACUTA '
o infeepe a gingiilor in:dicafaPtuI di trai~sc 0,fridi,''c~e poat~.fi fa~ de mine,
legat de 0decizie pe care amluat-o $i pecare 0regr~t ~au0dec~Zlepe care 0~~n
sub semnul intrebarii. Saupoate fi eeva legat de 'ezltarea mea malua 0deelzle.
Poate fi 0 fricain relape eu 0 alta persoana (de exemplu, $eful.meu"so~l meu:
cinevain legatura eureligia mea etc) alec~rei decizii_maprivesc in mod dl:~C~~l
pe care nu Iepot eontrola. Cinevaaacponat prea repede i,ac~~t.lucru ma mta.
Traiesc 0 frustrare $i nemul~mire, care pot duce la confruntan care ,I1
U
SU?t
neaparat necesare. Gingiile de sus facreferire lamunca.mea__sau Ala,r()l~l,~eu III
societate. Gingiile de jos se refera la latura mea eITloponal~~Cand gJ ngJ de se
inflameaza, ele exprima 0 suparare $i 0slaba ?utoaparare, ins,ot
ita
desJ abiciune,
de melancolie $i de teama.lnvat sa can,alizezaceasta frica, sa 0 exprim pentru a
evitacagingiile mele saseinflameze. Gingivita implica de obicei $i 0sanger~~
agingiilor, care inseamna 0triste~e sau pierderea bucuriei din cauza faptulu.l c~
nusunt capabil samaexprim, deoarece nu sunt lasat, sau nu rnalas euinsu_?ll:s~
spun anumite lucruri: pot avea irnpresia ca ceea cespun riti are importan!a $1ca
~~~'~-------------------------------' !'
Marele Dictionar al Bolitor ~IAfectiunilor - cauzeie subtile ale imbolniivirlf 233
nuvoi fi aseultat. Cumgingiile sunt suportul pe care se odihnesc dintii mei, pot
simti $i furie, tristete, avand impresia ca fundatia mea se prabuseste $i un
.sentiment deneputintafata de evenimentele vietii sau fata decineva. Maenervez
i.critic, in loe sa vad cum as putea avansa in viata, lasand trecutul in urma.
Sentimentul interior de neputinta poate aparea mai ales in cazulin care exists 0
gtngivtta expulzlva, caracterizata prin dezvelirea dintelui. Nu mai pot face fata
realitatli $i forta mea interioara este afectata, Gingiile se scalda in lacrimile
dinjilor mei (emottile mele). Maintreb tot timpul daca amluat deciziile bune si
lmi este greu sa irni mentin alegerile.Traiesc 0 dualitate extrema, deoarece rna
, tndoiesc ,demine lnsumi. Vreau atat demult caceilalti sarna acceptejv incat sunt
extrem de flexibil si intelegator dar, in tot acest timp, las la0 parte Ilevoilemele
personale. Amnevoie de 0 pauza in care satmi recuperez fortele, Constlenttzez
faptul ca, fiecare evenimentdin viata mea exista pentru arna ajuta sa evoluez $i
di orice schimbare irnportanta este necesara pentru a-mi atinge obiectivele
stanbilite, '
imi accept] .adevarata valoare i avansez inviata cuhotarare,
492. 'GINGU[sangerarea ginglilor .'.;)Vezi~ SANGE"- sANGERAm
Gingiile care sangereaza indica 0stare de.nesiguranta, 0 indolala fata de decizie
pecare 0amdeluat in viata si 0pierdere abucuriei lanivelul exprimarii desine.
Ammotive sa amindoiliei si regrete? [mt este greu salml pastrez pozitla, sa fiu
ferm in deciziile mele. Amimpresia di libertatea mea este afectata, ma simt
neputincios $iIifaepe ceilalti responsabili denefericirea mea. '
imi asum responsabilitatile i acceptt schimbarHe care apar inviata mea cu
seninatate. Amincredere in mine deoarece tiucaalegerile pe care Iefaernaajuta
saevoluez, sacresc ma{departe;'" ' .
493. GINGIVitAVeZi:GINGli~GINGlVITAAcUiA
494. GLANDE(in general)
,:Glanda' este un organ a dirui func~ionare se earacterizeaza prin sinteza i
se'cre~ia unei substanie~ Aceste substante 'sunt specifiee ~i 'esenpale pentru
:..armonia corpului. Exista doua tipuri'prindpale de glande: glandele'endocrine
" f, ~iglandele exocrine.' " , .' .,
, .. Glandele'e~docrine (tara canale) secreta hormonii (caresunt mesagerii lor) in
.''interiorul corpului, in sa~ge;' sunt .glande preci.Im.,tiroida, fieatul, glandele
suprarenale etc. acestea au 0funcpe interna i numele lor inseanma "eu separ".
,'Ace$ti hO,rmoni ,.~unt necesari pentru' a inentine' echiiibrul ccjrpului
,.(homeostazie). Glandele' exocrine i$i secreta produsul in exteriorul corpului
::printr-un canal care iese lasuprafata pielii, aunei mueoase sau in tubul digestiv,
, ',,'precum glCl:Iidelesalivare, sudoripare, lacrimale, ficatul sau paiicreasul. Gandele
::sunt oglinda EuLUI i fiecare dintre ele este legata de un 'centru de energie
, (chakralO funcponare deficitara aghiitdelor endocrine indiCaun dezechillbru
sau 0 lipsa de armonie intre eentrii de energie. Glandele, oricare ar fi ele,
234
Jacques Martel
introduc tn organism carburantii de care are acesta nevoie, pentru a functions,
pentru apune in functiune aite organe. Intercomunicarea dintre glande duce la
armonie sau lalipsa acestela, la echilibru sau ladezechilibru. Faptul de adeveni
tot mai constient ~i -de a-mi crea propria viata, in loc sa traiesc intr-un mod
automat, asigura 0buna functionare aglandelor.
495. - GLANlm(afecp.uDi ale ...) Vezi~i:ADENOM
o functionare proasta aglandelor indica faptul di am 0dificultate de a gasi a
motivatie, un "carburant" pentru aincepe un nou proiect sau pentru a trece la
actiune intr-o anumlta situatie (amtendinta de aamana lucrurile). Acest lucru se
poate situa ~i pe plan rational, daca tratesc 0confuzie sau am 9 dificultate de a
vedea dar lucrurile pe care Ie am de facut, Exista 0, anumita nesiguranta
interioara, Sunt dezorganizat, dezordonat.. atat tnviata cat ~i'ln ganduri, 0
, disfunctie aglandelor poate proveni de asemenea, din dorinte neimplinite sau
din emotii foarte puternice. Fiind a oglinda EULUI,glandele reflecta expresia
interiorului meu. Sunt afectate daca traiesc pasiv, am0atitudine de victima sau
aleg sa traiesc lntr-un mod inconstlent, in mintea mea, ln loc sa fiumdrumat de
inima'l. Dacaexista 0Inflamatle aglandelor, lnseamna caIeport pica celor care
m-au jignit, m-auumilit. Nufacdecat sarnaprotejez ...
Accept!., sa am din' nou tncredere in mine, deoarece am toate calitatile
necesare pentru amerge inainte ~i atrece Iaactiune, '
496. GLANDE LACRIMALE Vezi: PLANS
497. GLANDA PANCREATIcA Vezi:PANCREAS -
498. GLANDA PINEALASAU CORP PINEAL SAU EPIFIZA,
Glanda ptnealaw este cea mai importanta oglinda a EULUI ~i contine energiile
din sase aite centre deenergie. Estelegata directdeEll SUNT~i decelemaiinalte
grade aleccnstilntei. Glanda plneala este in relatie cuvocea mea interioara, eu
cautarea mea spirituala. Gestioneaza tot ceea ce, tine de aspectele existentiale.
Aduna toate. informatiile ~i Ie pune in contact cu. experlentele mele interioare.
Astfel pot avea 0viziune de ansamblu asupra existentei mele. Cand se afla In
dlzarmonie indica 0non-integrare aeuIui, 0lamentare de sine ~i rnaimpiedica
sarnaimplinesc. Ma simt confruntat ~iindualitate cumine insumi. imi produc a
violenla. imi pierd capacitate adearnaminuna ~i imi eStegreu satmi inde'plinesc
misiun.eamea pe pamant. Nu~tiupe cestructuri s~nmi construiesc viafa: astfel
tmi voi respinge mediul deviaja sau chiar viatainsa~i !imi este teama di rriatn~el
sau ca sunt judecat, mai ales dnd este vorba despre alegerea unei cariere. lmi
'este greu saintegrez tn viaja mea informapile subtile pe care Ieprimesc ~i rela!ia
mea cu timpul provoaca 0lupta interioara. Traiesc aspectul spiritual in timp ce
sunt deconectat de corpul meu fizic~i de pamant. Am0angoasa ~i vad peste tot
aspectele negative. imi trasez limitei traiesc intr-im mod artificial ~i impersonal.
41 Glanda pineaJ a are legatura OJ centrul deenergie coronal sau chakra coronal
'T 11.... 1 l , ' , ,
Marele Dletlanar 01Boli/or ~iAfectlunllor - Cauzele subtile ale imbolniivirii 23S
Cand se afla in armonie aceasta glanda aduce calm, seninatate, deschidere de
spirit Simt prezenta divina ~i energiile mele sunt in armonie cu iNTREGUL.Sunt
fericit cama aflu pe parnant, Ego-ul faceloc Constttntel universale ~i dualitatea
nu mai exista, deoarece exist in prezent (~i nuin vitor sau tn trecut) ~i stiu sarna
adaptez in_oricesltuatie, Deoarece reprezinta puntea delegatura dintre planurile
de consntnta ~i lumea terestra, prin acest centru de energie rna integrez $i sunt
constient deintelegerea mea despre Dumnezeu.
Acceptjv sa rnaimplic in viata, saiau deciziile potrivite pentru arnaimplini
pedeplin.
499. GLANDA PITUITARA SAU HIPOFIZA
Glanda pltuitara 4Z este 0 glanda endocrina situata lntre sprancene, in spatele
radacinii nasuIui, sub creier, decare depinde inintregime, sub hipotalamus. Este
in relatie cufata, ochii, urechile, nasul, sinusurile, creierul mic si sistemul nervos
, central.Secreta stimulina,care actioneaza asupra celorlalte glande endocrine ~i
joaca un rol esential in reglarea secretiilor hormonale. Actioneaza asadar .ca0
glanda conducatoare, in, relatie cu celelalte glande ale corpului. J oadi rolul
dirijorului unei orchestre. Primeste mesaje de la creier ~i le retransmite
glandelor, Are un rol foarte important, deoarece capteaza oxigenul ~i energia
vltala (prana) si le redistribuie in toate celulele corpului. Aceasta glanda
controleaza secretiile endocrine ale-tiroidei, ale glandelor corticosuprarenale si
alegonadelor (testiculeIe, labarbati ~i ovarele, lafemei). Tot ea regleaza ~i ritmul
somnului. Hipofiza cauta mereu echilibrul. Trateaza toate noile experiente i
noutatile primite in raport cu toate informatiile stocate de-a lungul existentei
mele. Face posibile marile transformari interioare atata timp cat eu raman
deschis fata de schimbare, in loc sa rna opun, din teama de necunoscut. Bunasa
, functionare ajuta leechilibrarea planului -rational si acelui intuitiv (Yang~i Yin).
Candeste in dizarmonie, acest centru de energie este legat de 0dezordine din
gandurile mele. Inseamna ca raman la nivelul intelectului, a ratiunil reci, a
egocentrismului ~i rna Impledlc astfel sa am 0viziune globala asupra marelui
INTREG.Devin arogant si dispretuitor fala de cellalti, ceea ce creeaza probleme
de confuzie in gandurlle mele si tn relatiile mele. 0incetinire a hipofizei se
manlfesta de obicei prin lene si a llpsa de interes. Un dezechilibru se manifesta
atunci dnd latura mea rationaIa, se"supratndilzete" deoarece nu fac loc pentru
latura mea intuitiva, creativa i emo!ionaHi, iar calitalile mele psihice se
"supraindilzezc" la randullor, deoarece vreau sa evoluez prea repede, mergand
..lacursuri, citind tot soiul decarp, incercand diverse tehnici etc. Pentru canuprea
.,tiucumsa reactionez in anumite situapi, creez un dezechilibru, deoarece corpul
;: meu fizic nu poate suporta toate schimbarile interioare care au loc. Devin
.. dezorganizat ~i rna cuprinde foarte uor panica. Este ca i cum nu mai am
; controlul asupra a ceea ce seintampla in viala mea, ii ascult mai mult pe ceilal!i
': :,.j~Este legata ~ide centrul de energie sau chakra celui de-al treilea ochl.
'-'_'--'T"~~" .r-- ..;.;.;......;.;.=;;.;.;;;;=..;.;...;.~===-:::---=..-= .... _:_' _:_:__
Jacques Martel
,decat satmi aseult vocea interioara, Mi-ampierdut calmul, ltnistea. Cand este in
, armonle, hipofiza creeaza consttentizarl ale eodurilor din mentalul me~' si a
, relatiei dintre mine ~i gandurile mele. Cuajutorul acestui eentru de energie pot
determina ceea ceimi dorese, lanivelul abundentei, pentru mine insumi ~i pentru
.ceilalti ~i eu ajutorul sau imi pot realiza dorintele. Viziunea corecta .asupra
luerurilor este legata deacest centru si cuajutorul sau voi gasi solutiile. Deoarece
glanda pituit~ra controlea:a bun~.funcpo.n~re aorganis~u,.lui.m~u,ma ~si~~ ea
corpul si spiritul meu sunt mechilibru evitand excesele ~l Im~as~gur stapamre_a
propriilor mele ganduri si emotii, Dacahipofiza mea. es~eat~nsa.de 0~~ra"
este posibil satraiesc un sentiment puternic deneputtnta, a~and lI:npres~acanu
sunt capabil sa realizez obieetivele pe care mi le-arn propus .Insens fi_gur~t,este
casi cummi-as intinde bratul, dit pot eu- de mult, pe,ntrua lua . t m~ar di?tr-un
porn, dar nu reusesc sa ajung la eL' Obstacolul poate fi de ordln fiZICsau
'emotional. Amimpresia di sunt "prea mic" (atat in sens -propriu cat .si figurat)
,pentru aatinge obiectivul si lmreste fricade mijloacele pec-areI: !olo~esepentr~
, a-mi atinge scopul. Cumpot ajunge iIi varf ? Cumas putea fi mal malt? Vreau sa
cresc repede, Sau pot sa vreau satmi cresc puterea, respeetul de sine, valoarea
mea in ochii celorlalti, dar acest lucru mi se pare inaccesibiL Nu rna simt la
, Inaltime, eu, care sunt de obicei unperfecpontst.: ',' : '. '. " '-; "_ _
Amdemulte ori impresia di sunt defazat, tulburat in ritmul meu natural, tara sa
stiu de ce si amtendinta sa rnaintreb des ce_nueste inregula eu mine. R~r:nan
inchis ininehisoarea mea, refulez totul i refuz sacer ajutor. ",'' - " ':
_' Aeceptt. faptul ca; obiectivele pe care mi Ie-amfixat sunt p'oateprea inalte.
Invat sa fiu foarte intelegator '~i rabd~tor cu mine insumi, $tiind di intotdeauna
: fac tot ceea ce pot i vreau sa fiemai binepentru mine $i'pentru ceilalti. Fiind
sinter, voi fi tot timpul mandru de mine, -indiferent care sUlit realizarile mele.
Viata are grija de mine ~i toate dorintele mele vor fi implinite! Acceptt. saimi
tr~iiescviata intens, in prezent ' - -
500. GLANDE SALIVARE Vezi ~i:ORE/ON, SALWA
Glaildele salivare, dintre care ceamai voluminoasa este parotida, sunt simbolul
iubirii i al tandretei. Demirece fac parte din aparatul digestiv, 0disfunctie a
acestora (daca produc prea multa sau preapurina saliva) indica faptul catriiiesc
o nesiguranra fata de posibilitatea de agasi hrana necesara peIitru atrai. Poate
nu ambani pentru acumpara alimente sau ambani, dar nu ~tiucumsa-i folosesc.
Deasemenea, poate imi este frica earnaotravesc. Hrana este disponibila, dar nu
amacces la ea sau nu amincredere in ea. "Salivez" de pofta ~i am 0sezatie de
lipsa. Vreau safac provizii, saadun cat pot demult, in cazul in care vaveni 0'criza
~i'nu voi putea gasi mancare. Intr-un sens mai larg, pot fi 0persoana careia Ii
place sa colec~ioneze lucruri: in acest caz, am nevoia incon$tientii de a aduna
'anumite obiecte de teama di, intr-o zi, nu voi mai fi capabil sa imi procur acele
lucruri. Totu~i acest lucru are caefect intoxicarea, murdarirea spapului meuvital.
Daca sunt privat de acest spapu, rna simt devalorizat i de aid poate apa~ea 0
parotidita (inflamatia glandei parotide).
T , , , ~ ~ ~ 1'
Mareie Dictionar al Bolilor ~IA/ectiunilor - Cauzelesubtile ale imboinavirii 237
Aceasta Inflamatie, indica 0insatisfactie fata deunul dintre parintt. Sau poate fi
yorba despre faptul cavreau sa tmi arat ccltii, Poate sunt in conflict, exista 0
-rivaIitatecucineva? A~impresia caadevarul afast deformat, rnurdarit? Sauam
intratln contact cusaliva unei alte persoane si acest lucru rn-aderanjat? Masimt
obligat samodific.lucrurile. Deunde provine nerabdarea mea? '
Acceptlv furta pe care 0amsi 0las saseexprime pentru a-mi .regasi llnistea
" ~i armonia; Accept!. situatiile pe care le traiesc fiind constlent di si eu am
, dreptul de 'a' rna hrani. bine $i ca viata imi procura toate .lucrurile de care am
nevoie. ,','
~Ol. GLANDE SUBLINGUALE V~zi:G'uwDE SALWARE
502. GLANDE SUPRARENALE Vezi ~i:ADDISON BOALA LUI.., CUSHING [SINDROMUL
. LUI.],FRIcA.STRES
",Principala functie a glandelor suprarenale= este de a produce hormonul
stresului, adrenallna precum sl cortizolul ~i cortizonul.Aceste glande regleaza
pulsul i presiunea sangelui si ajuta corpul sa simta situatiile periculoase (frica,
lupta, supravietuire etc.). Sunt legate departile solide ale corpului i rnamentin
in contact cuenergia pamantului, culumea materials, cunevoile fundamentals ~i'
ell acceptarealv partii mele materiale i apersonsalltatii 'mele. Candacest centru
, se afia in dizarmonie, inseamna ea sunt tot timpul preocupat de nevoile mele
materiale, nu amincredere in ceilalti $i nu sunt niciodata rnultumit. Candtraiesc
frici, stres sau nelinlste (reale sau imaginare) cornportamentul meu este agresiv,
'd,- eolerie, nerabdator, mai ales atunci cand glandeJ e suprareriale luereaza in
exces. Cand funcponeaza sub capacitatea normala, rna descurajez u~or, aman
luerurile pe mai tarziu $i nuvreau safacfataproblemelor mele, prefer safug.Imi
lipsetecurajul ~ivointa pentru afacefatavietii. , " ,,' ,
Cand m~simt inspaimantat, in pericol sau chiar sunt in, pericol, in realitate,
'"pereeppa mea poate fi diferita, dar' corpul meu va raspunde imediat in orice
'. situatie destres i detensiune, pe care 0simte amenintatoafe, fiecaacea situatie
: sevamanifesta, fiecanu. Corpul raspunde lafel de serios i avertizarilor pecare
,, Ie poate' provoca un stres. Ii va lipsi coordonarea. 'Acel pericol poate avea
,; legatura C~0situape dinviata mea in care imi este teama di "oi pierde timp,
."bani, {> recompensa, uri.partener etc. deoarece amluat o"decizie proasta"sau am
, _ales 0"dfrectie' gre~ita" in viata mea. "OarernaafluIn directhl cea bun~, pe calea
_:,eea buna?," Vreau sa merg foarte repede i foarte departe intr-un anumit
. ,. domeniu din viata mea, dar acest lucru impliea,o deteriniriare puternica, alegeri
'.:-atente~inu imi,acord dreptul de agre~i, care defapt, riueste' decat 0exp~rienta
'. din viata,lar de aid provine stresul puternie. Uneori am impresia ca imi "pierd
busola". Traiesc eu teama carnavoi pierde: poate fi in sensul propriu, in sensul
ca imi pierd' directia, nu gasesc drumul, intr-o situatie data sau in viata, in
.general. Pot aV'ea,,deasemenea, impresia ca m-am raradt sau ca m~ampierdut
- 43 Glandele suprarenale sunt legat e de ceea ce numim cent rul de energie de baza sau chakra de baza, chakra
- coccisului
Jacques Martel
deoarece nu mi-am urmat valorile profunde ~i am vrut safiu pe placul celorlalti.
Pot sa rna simt abatut, Ma sirnt ca 0oaie ratacita de turma sa, izolat, pierdut, la
marginea societatii, debusolat, fcira repere. Ratacesc peste tot, ca un calator,
nestiind incotro rna indrept. Ma simt la marginea societatii, Uneori am impresia
ea halucinez. Este posibil sa traiesc 0iubire imposibila, sa rna insel cu privire la
sentimentele rnele sau persoana in cauza sa fie inaccesibila. Nu vreau sa rna
pozitionez, nu vreau sa fiu nici vazut, nici eunoscut. Glandele suprarenale se
afla deasupra rinichilor, considerati afi sediul fricii si al durerii. Adrenalina care
se elibereaza atunci cand sunt intr-o stare de excitabilitate, rna stimuleaza, rna
face mai creativ sau, din contra, Imi poate provoca probleme, rna poate distruge.
o acurnulare prea mare de stres duce la 0epuizare total a: Sindrornul "ce e prea
mult strica" poate functiona in mod regulat. Exista mai multe situatii in viata mea
sau in societate, in general, pe care leconsider aberante. Caut tot timpul in alta
parte, ceea ce se poate gasi chiar sub nasul meu. Am0nevoie nesatula de aavea
tot ce este mai bun, indiferent in ce domeniu al vietil. .Cand glandele
. suprarenale se' aflli in armonie, -rna simt in simbioza cu toate filntele de pe
.pamant, ..' _. . . '. . . . ..'
. .Accept] . sa renunt la atitudinea mea defensiva si decid sa irri fixez un scop
in viata, Adopt un stil de via!li mai .simplu i devin mai deschis, iml regasesc
.echilibrul. AmIncredere in ceea ceirnl poate aduce lumea materiala (siguranta $i
protectie). Matrezesc dimineata, plin de energie, ampofta de viata $i sunt capabil
sa tree la actiune, Con~tiEmtizez eeea ceimi doresc cu adevarat, Calatoresc prin
, viata euincredere ~i credinta. . ,
503. GLANDE-" TIMUS Vezi #: SIDA, SISTEM IMUNn'AR
Timusul este 0glands micuta, care se gaseste in torace, .la nivelul inimii. $i
care produce un tip de globule albe (limfocite T) ce [oaca un rol esential in
imunitatea naturals a organismului. Aceasta glanda este in relatie eu sistemul
imunitar, eu'partea superioara a spatelui, cu plamanit, tntmav, pielea, sangele,
nervul vag $i circulatie, Timusul simbolizeaza altruismul, iertarea,. empatia,
perceptia mea asupra iubirii, puterea dlvina, vointa sufletului ~i unitatea
con~tiin!ei universale. Este eentrul iubidi ~i influenteaza sistemul imunitar,
fabricand limfocitele.' Este influentat de hipotalamus ~i integritate. Este un centru
Yin-Yang, atat masculin cat $i feminin. Este legat de capacitatea de a fi emotiv, de
a simti luerurile pre cum $i de iubirea necondiponata. Este 0legatura intte
iubirea parintilor mei $i pozipa mea fata de aceasta~ Este glanda raspunzatoare
de imunitatea nou-nascutului. Activitatea sa se dhninueaza 0data cu varsta. Cand
.timusul este in dizarmonie indica 0non-acceptare de sine. Am 0dificult3te in
a da i a primi $i nu rna simt confortabil fata de iubire. Imi este teama de refuz
saU de a fl ridicol i rna inchid in mutenie pentru a rna proteja. Cand exista 0
rancbiuna, energia mea, centrata pe ura, fol()se$te pentru razbunare, nu pentru
iertare; ceea ce deterrnina 0scadere de energie, deoarece lipsa de iubire duce la
14Timusul este glanda endocrina care este legata direct decentrul de energie aI inimii., chakra Inlmn.
----------------------_ .., ,
Marele Dietionar al Boillor ~IA/eetiunilor - Cauzele subtile ale imbolniilliril 239
scaderea imunitatii. 0dificultate a glandei timus indica, de asernenea, faptul ea
am impresia ca cineva imi sustrage ceva sau pe cineva care imi apartlne. di. am
fost deposedat de ceva sau de cineva eu un rol esential in viata mea. Poate fi
vorba despre un loc de munca, un partener, un obiect material etc. "Mi s-a.luat
painea de la gum!" Prin urrnare, m-am simtit, pentru moment, lipsit de aparare,
nestiind cum sa reactionez: este un aspect alluptei dintre mine $i ceilalti. Reflexul
meu este de a cere ajutor mamei, pentru a iei din acea situatie, Vreau sa flu
autonom, dar nu am incredere in mine. Nesiguranta mea rna determina sa rna
agaf de ceilalti.. Refuz sa am grija de mine cu iubire i acceptareajv a ceea ce
sunt. Traiesc in sacriflciu. Faptul de apersista in trecut, rna impiedica sa traiesc in
prezent. 0tumora la nivelul timusului indica 0rechestionare a ceea ce sunt fata
de familia mea, cum rna situez fata de radaclnlle mele.
Cand timusul este in armonle, pot fi constient de identitatea mea. Este un
canal, de iubire divlna. Sunt capabil de vindecare interioara si de iubire
neconditionata, Fac totul cu lnimav, daruiesc, primesc cu iubire si gasesc forta de
.anu fi manipulat,
Accept!" faptul ca iertarea este .necesara evolutiei mele ~i armoniei mele
interioare. Bucuria de a trai creste imunitatea. Imi dau seama cat de mult sunt
protejat in viata de fiecare zi. Apreciez ceea ce am "aid :;;iacum", deoarece viata
lnseamna miscare si ceea ce voi avea maine poate fi diferit de ceea ce am astazi .
Cu. cat rna detasez mai mult de. lumea materlala, cu atat mai mare este
sentimentul meu de libertate !Las la.o parte ura i dualitatea i Ie inlocuiesc cu
adevarul.
504. GLANDATIRO IDA (ingeneral) . .
Glanda tlroida se afia la baza gatului, sub-laringe. Este legata direct de gat4
5
Este
in relatie eu sistemul respirator, cu gatul, ceafa, maxilarele, urechlle, vocea,
traheea, bronsiile, plamanii si bratele. Tiroida este centrul vorbirii, al exprimarii
verbale i al creativitatii. Are 0actiune i asupra sistemului neuromuscular. Este
. .legata de exprimarea de sine, de comunicare. Prin acest eentru de energie Imi
exprim lacrimile, bucuriile, .angoasele sl sentimentele. Fiind prin esenta
producatoare de energie, tiroida secreta doi hormoni foarte importanti, tiroxina
i tiriodotironina, care contin iod, .r~cunoscut pentru calitatea sa de antiseptic
puternic $i necesar bunei functionari aintregului corp. Ace:;;ti hormoni activeaza
metabolismul celular, cre$terea $i funcpile celulare. Fara tiroida nu a~putea traL
Deoarece tiroida regleaza temperatUra eorpului, aetioneaza ca un termostat care
adapteciza ceea ce se intampla in interior, la ceeea ce se intapla in exterior. Corpul
meu ii poate exprima astfelintr-un mod armonios emotiile i gandurile.
Tiroida simbolizeaza, de asemenea, eapacitatea mea de a-mi exprima latura
.' divina, de a-mi exterioriza creativitatea. Eaimi arata cum rna pozitionez, in loc sa
rna las limitat de ceilalp. Tiroida reacponeaza atunci cand simt ca "nu mai
respir". Cand rna simt neputincios, deoarece nu pot sa vorbesc intr-o anurnita
, 15 Are legatura cu centruLde energie denumit chakra gatului
1 1 " I 1 1 _
240
Jacques Martel
situatie. "Oare sunt de acord cu regulile pe care mi Ie impun T' Cand se ami ln
, dizarmonie, tiroida, indica non-exprimarea de sine. Amfrecvent impresia ca am
un nod' in gat, sunt prea rational, devin rigid si imi refuz dreptul de a exista.
Vorbele mele sunt bruste ~i 'comunicarea devine conflictuala. Nu lmi ocup locul
cuvenit, rna sufoc ~i rna simt prizonier, Ma simt ca un fluture caruia is-au taiat
aripile. Nivelul de hormoni normal determina controlul de sine: hipertiroidia,
, indica caldura, epuizarea si hipotiroidia, frigul si incetinirea.
Deoarece acest centru de energie este legat de exprimarea de sine, un caz de
hipo- sau hipertiroidie poate aparea si daca am impresia ca trebuie tot timpul
"sainghit jignirile celorlalti sau daca viata mi se pare nedreapta cu mine. Deoarece
rna complac in acest rol, ajung chiar sa provocin jurul meu situatii problematice,
devenind astfel victima perpetua, A:;;vrea salas totul sa cada, sa fug departe de
.problernele mele, sa le expediez la capatul lumii. A'vrea ca acestea sa dtspara,
Astfel, daca am un coriflict legat de timp 'i sunt obligat sa merg mai repede sau
mai incet; tiroida va reactiona. Pot avea impresia eli nu. pot crea ceva din cauza
lipsei timpului, ca atrebuit sa cresc prea repede 'i sa devin adult prea devreme,
'di nu sunt destul de rapid pentru a ajunge -ceva etc. Gatul, care face legatura
dintre cap 'i corp, rna ajuta sa fac din cap gesturile pentru DA si NU :;;iface din
aceasta zona legatura dintre corp 'ispirit Daca orgoliul meu este prea puternic 'i
iml lnchide tntmav,' pot ,sa nu vad care sunt adevaratele mele nevoi. Centrul
.energiei gatului reprezinta creativitatea mea. Pot sa rna simt in pozitie de
supunere fata de, 0 autoritate exterioara, Pot sa Iiidealizez pe ceilaltisl acest
lucru rna face sa rna simt inferior. Aceasta atitudine poate determina corpul meu
sa reactioneze printr-un cancer de tlrolda: ceilalti devin un instrument pentru
a-mi umple golul interior. Imt este teama de 0durere, deoarece 0negpe a mea,
ceea ce rna face sa traiesc in paslvitate. Cand tirotda este in armonie, rna simt
deschis fata de ceilalti; fata de ascultare, sunt mai pUlin influentabil. Stiu sa spun
mi cand este nevoie. Ani spiritul deschis :;;idevin creativ.: Sunt capabil sa spun
adevarul, rara sa rna judee sau sa ii judec pe eeilalp. Acest centru de creativitate
(vorbirea) ina ajuta sa am 0relape de cuplu echilibrata, sa imi exprim iubirea. In
loc sa vreau puterea asupra celorlalp, este mai bine sa am incredere in vocea mea
interioara:
Acum, imediat accept!. sa rna exprim Ilber ~i imi folosesc toate mijloacele.
Imi dezvolt spiritual creator. Accept~'1sa traiesc in Adevar.
50S. GLANDA TIROIDA - BASEDO\y (boaia: a lui ...) SAU GU~A
" EXOFfALMIcA '
Boala lui Basedow4
6
este 0stare patologica cauzata de hipersecrepa de hormoni
tiroidieni :;;i caracterizatii prin mai"irea anorrilala a globilor oculari ~i ereterea
volumului tiroidei. Este 0 afec~iune care afecteaza' mai mult femeile decat
barbatii. Persoana afectata sufera 0accelerare aintregului metabolism; este plina
de energie "nervoasa". Sistemul nervos devine lritabil :;;itiroida estetot timpul in
46 Baselow (Karl von): medie german (1799-1854). El este eel care a deseris hiPertiroidia (boala luiBasedow).
T,c;!T,"I". IITn --"""I--.- -:
Marele Dictionar al Soli/or 1;Afecfiunilor - Cauzelesubtile ale imbo/niivJrll
hlperfunctiune, din cauza incapacitatil de a fiza iodul. Persoana afectata prezinta
tulburari de sornn, tremuratul mainii, slabire, nervozitate si 0 transpiratie
abundenta. Ce ineerc sa demonstrez celorlalti prin aceasta hiperactivitate? Ce
anume nu sunt in stare sa exprim? Vreau sa demonstrez CINE'SUNT, rara sa fiu in
stare sa rna mai opresc, Fac tot timpul mal mult decat mi s-a cerut. Ma simt tot
timpul ca Intr-o turbina ~i imi solicit prea tare tiroida ... Imi refulez adevaratele
sentimente, nu rna exprim, inghit totul ~i vreau sa demonstrez ceva, chiar sa "rna
razbun". Cui am nevoie sa ii demonstrez ceva? Ma pedepsesc pentru ca nu am
putut salva la timp pe cineva sau 0 situatie, Ctilpabilitatea mea este mare. Am
devenit neincrezator ~i rna simt obligat sa factotul singur, ceea celmi (Iii impresia
caam control asupra evenimentelor. Invat sa exprim treptat lucrurile, aleg sa fac
ce este mai bine pentru mine, rara sa vreau tot timpul perforrnanta i, astfel,
renunt la autodistrugere. Constat ca am nevoie Sadau (chiar si ceva ce nu rni s-a
eerut) pentru arna simp Iubit i tmi este greu sa primesc, .
Aleg sa am grija de mine, accept! sa lrni recunosc nevoile si sa rna impae cu
eeea Ce sunt cu adevarat. Nu rna mai Invart in cere siinteleg ca nu este nevoie sa
'fac atat de~multe pentru a fi apreciat, lrivaf sa ma iubesc i sa ma~accept!'1 asa
, cum sunt. Irni regasesc astfel stabilitatea, sanatatea ~i echilibrulIn viatade zi cu
zi. ' " '
506. GLANDA TIROIDA.- GU~A
, GU$aeste umflarea parpi anterioare agatului, In general, indica faptul cattroda
este superactiva. Acest lucru provine din accelerarea mai multor proeese mentale
i corporale. Tiroida este responsablla, intre altele, de reglarea procesului
respirator. Are legatura stransa cu dorintamea de atrai, cu angajamentul meu de
.a intra inviata. Hipertiroidia este un raspuns stresant care imi reflects angoasa,
supararea, pe scurt, emotiile intense, neexprimate, care due Ia uinflarea tiroidei,
a gatului. Am impresia ca totul se petrece prea repede !Din !ipsa organizarii
,.sau din ,cauza unul nivel de energie prea sdizut, rna simt intr-o agitatie continua a
evenimentelor, care rna depa'e~te. Poate proveni" de asemenea, din sentimental
dea fi sufoeat de viatJ i si de responsabilitaple mele. Este ca :;;icum tiroida mea ar
vrea sa afle: "Continui sa menlin viata sau nu ?" Ar fi bine pentru mine sa imi
exprim nevoile, dori~tele, emopile, in loe sa Ie refulez 'i astfel sa ajut tiroida sa
funeponeze normal. In cazul in care' gu$a este rezultatul unei hipotiroidii, adiea
glanda tiroida lucreaza prea incet, intr-o perioada lunga de timp, ca :;;icUm's-ar
epuiza, 'aceasta manifestare lasa sa se- vada personalitatea mea negativista i
, tendinta mea spre disperare, deoarece nu prea vreau sa fae nimie :;;i adopt a
,atitudine de "victima" fata de ceea ce mi se intampla. Traiesc multa contrarietate
. :;;iamaraciune i am impresia ca toata lumea are ceva impotriva mea. Gu~a indica
cat de abandonat de ceilalti rna simt. Amnevoie de hibire $i de atenpe, dar prefer
-satraiesc retras. Fug de angoasele mele $i ina deconectez de la emopile meie.
, Vreausa pastrez totul pentru mine. . . , ...
" . Accept~ sa dezvolt 0atitudine mai pozitiva $i sa am grija de mine pentru a-
mi indeplini obiectivele. ., .'. ..
1 ! ~1 ~ ~1 I. . ,..,., ~"!' ."
Jacques Martel
507. GLANDA TIROIDA~ GU~A EXOLFfALMlcA Vezi:GLANDA TIROIDA-BASEDOW
BOALAALUI. ..
508. GLANDA TIRO IDA --:-HIPERTIROIDIE
Hipertiroidia indica 0 hiperactivitate, 0 prea mare activitate a glandei tir~i~e.
Metabolismul meu creste, amstart de caldura si transpir mult Am0dezarnagire
,mare deoarece nu pot faceceea eevreau euadevarat sau nu pot exprima eeea ce
am d~ spus, deoarece raspund asteptarilor celorlalti, nu alor mele. Ma simt
depasit de evenimente. Aeumulez tot ceea ce nu exprim si imi distrug propria
personalitate. Ma simt obligat sa raspund asteptarilor celorlalti. Prin urm~re.
traiesc ranchiuna, frustrare si ura fata detot ceea cenu corespunde cu adevarat
, asteptarilor mele, [mlconcentrez atentia doar pe lucruri~enegative. :ot s~ascu1t
tot timpul sfaturile celorlalti, lara sarnaaseu1tpe mine. lmi constnnesc smgur 0
inchisoare din care imi este greu sa mai ies, deoarece ii resping pe eei ~are ar
putea sa rnaajute. Masimt neputincios saschimb lucrurile in viata mea. Inplus.
,'imt fixezterrnene foarte seurte insarcinile pe care leamdefacut, ceea ceimi cere
,.tot timpul sa J I.ladepasesc pentru atermina latimp proiectele in cauza. Trebuie
safae luerurile mai repede !Trebuie sa strlc totul deoareee rna,grabesc prea
tare (mai alestn afaceri) si acest lucru lmi provoaca un stres puternic. Am
impresia calucrurile sunt prea fugare, cadispar foarte repede i nu amtimp sa
profit denimic, casi atunci cand copiii eresc prea repede ~i eulmi faeprea multe
griji pentru ei. Am0 multime de dorinte neimplinite. Cand tiroida mea este
htperacttva, am dificultati legate de timp si de lntarzlere. Sunt asemenea unui
copil naiv si tara griji, care spera di ceilalti se.vor ocupa delucruri de care eu nu
_ vreau sa fiu responsabil.. Corpul meu transmite un mesaj in acest eaz. Mi-arn
pierdut contactul eu eul meu profund. Prefer sa raman .lasuprafata luerurilor,. ~
emotiilor mele, decat sa merg in profunzime si sa rise sa am descopenn
neasteptate.
, Accept] ". faptul ca viata nu este 0 cursa de viteza, ci mai degraba un
maraton. Imi constientizez puterea interioara. lau propriile decizii si imi creez
actiunile in functie'dediscernamantul meu interior. Sunt coautor al vietii mele.
509. GLANDA TIROIDA - HIPOTlROIDIE
Hipotiroidia este functionarea limitata a tiroidei, 0 insuficienta tiroidiana.
Cauzelefizicesunt adereglare asisternului imunitar, 0distrugere atiroidei prin
tiroidita, cusau lara formarea deanticorpi $i 0!ipsade iod, care ducelacre$terea
nivelului de cOlesterol $i a, oboselii, furnicaturi $i raceala extremitat
ilor

constipatie, scaderea reflexelor, cre~terea in volumalimbii etc. Poate aparea ~i 0


stare de deseurajare. devin posomorat. negativist $i amsentimentul canu sunt
intel
es
. Corpul, meu tmi transmite un S.O.S.Cauzele metafizice sunt la fel de
importante. Chakra de la nivelul gatului are legatura cu comunicarea ~i cu
creativitatea, Cum este comnuicarea cu mine Insumi. cu cei apropiap $i cu
ceilalp ? Cumimi exprim creativitatea'in ceeacefac ? Careeste ranchiuna pe care
oam$i care "maroade pe dinauntru" ? Deunde vine aceasta lipsa dedorinte fa~a
,Morele DiCfionor 01Bali/or 11Afectlunllor - Couzele subtile ole imbolnov1r;;
de viata ? Hipotiroidia poate proveni ~i din incapacitatea mea de a lnfrunta 0
situatie care apare repetitiv in viata mea $i in care nu stiu cum sa reactionez.
Trebuie sa Incetinesc ritmul, dare acest lueru rna costa mult, fie in cadrul
profesional, fiein relatiile interpersonale. Sunt prea rapid in afaceri. Trebuie sa
lncetinesc, sa imi acord timp, atat mie cat si celorlalti. Vreau sa fug de
responsabilitatile mele. Prefer satraiesc tntr-o lume ireala, 'Imi ereez 0siguranta
artificiala. Consider prea dur faptul de arna resemna deoarece rna simt depasit
deevenimente.
Accept!" sa, raman in' contact cu corpul meu emotional ~i fizic. Sunt in
siguranta i amtot ceea ceamnevoie pentru aafacefata responsabilitatilor mele.
Sunt creatorul vietii mele. Comunic armonia peste tot In jurul meu. Sunt
increzator si vadviataintr-o lumina noua Malassustinut deviata asemenea unui
zmeu, rnalaspurtat devant,
510. GLANDA TIROIDA - TIROIDITA
Tiroidita este 0inflamatie aglandei tiroide. Ceamai cunoscuta este tiroidita lui
Bashtmotos", Traiesc 0 situatie care implica frecvent familia si in care rna simt
prins, deoarece nu lmi pot exprima frustrarile si furia, Ajung sa traiesc cu
lncetinltorul, deoarece emotiile mele negative rna rod pe dinauntru. Imi vine sa
scuip foe, dar nu vreau sa dezvalui anumite secrete care ar putea destabiliza
nudeul familial.' Prefer sa tac $i sa rna sirnt stramtorat, decat sa deschid poarta
inimii" mele~i saindraznesc sarnaexprim.
Acceptlv sarecunose $i salntampin ernotiile pe care Ieam. Alegsaleexprim
verbal, pentru arnaelibera. lubirea si lumina pe care le eman formeaza un cere
carernavaproteja in fiecare moment.
511. GLAUCOM Vezi: OeHI -:- GLAUeOM
512. GLEZNE Vezi~ARTICULATII
Glezna este 0parte a corpului foarte flexibila si mobila., Foloseste lit sustinerea
corpului $i,prin pozitia fizicasuporta presiuni foarte mari. Este un fel depod, de
legatura intre mine si pamant, Datorita ei sunt "impamantat" la sol, iar energia
spirituala circula desus injos ~i invers si sunt in contact eupamantul-mama. Prin
,ealmi exprim capacitatea de aavansa, dearnaridica $i de asta in picioare, stabil
si ancorat. Glezna executa schimbarile de directie si, prin urrnare, reprezinta
" deciziile mele sl angajamentele pe care Ie iau tinand COIltde' credintele ~i d.e
valorile mele, Gleznele imi arata cat de mult surit capabil sa m~sprijin pe mine
insumi, pe resursele mele interioare sau, din contra, daca amtendinta de a rna
sprijini sau ehiar de a rnaagata de ceilal!i. Oricerana sau durere la glezna are
legatura cu capacitatea mea de a ramane flexibil sehimband in acela~i timp
'f1Cunoscuta sub denumirea de boala lui Hashimoto, troida lui Hashimoto poarta numele medicului japonez
Dr Hashimoto Hakaru (1881-1934), de fa Universitatea Kyushu, primuf acre a descris simptomele acestei boli intr-o
publkatie germana ' ' I
, I : 1 1.' 1 I I ...... ..
.;.. .
Jacques Martel
directia, Nustiu "pecare picior sadansez". Trebuie saraman sail trebuie sapl~c?
Sunt destabilizat, am impresia ca "nu ajung nici pana la glezna" anumitor
persoarie pe care leadmir lafel capeparintii mei, Am0dificultate in arna~eta~a
de ei, mai ales de mama. Daca imi este teama de ceea ce va urma, daca sunt
inflexibil in fata unei decizii pe care 0amde luat, daca merg prea repede, .~rasa
rnagandesc, daca.lmi este teama. de rssponsabtlitatile mele actuale sau vutoare,
daca amimpresia casunt instabil, rise safranez energia din gleznele rnele, Este
posibil sa rnasimt o~ligat sa aleg anumita directie..Ca~i omida, i,mi.es~efri.di s~
.ies din coconul meu. Infunctie deintensitatea blocajului de energie ~l ainchlderit
mele in fata curentului vietii, poate aparea 0tension are, 0ent~rs~ sa~..o
fractura. Nupot sta in picioare rara glezne. Poate este momentul sa rna spnjm
de0noua modalitate de avedea lucrurile, "criterii" noi care sunt mal deschise ~i
mai flexibile. Gleznele au grija de mine i de interiorul meu, sunt suportul meu.
Dad una dintre glezne cedeaza sau serupe, numai amo baza solida, amnevoie
sa schimb directia, traiesc un conflict mental. GleZIia mea nu rna mai poate
suporta si intreg corpul cedeaza fizic. Intr-un anumit sens si viata mea se
prabuseste, dar mai degraba este vorba despre 0 imagine decat despre 0
.prabusire reala. Referitor laentorsa, glezna rasuctta reprezint~ energia .car: s:
rasuceste in glezna i structura suportului meu se deformeaza. Nu mal exista
nimic dar si definit. Presiunea este prea puternica si nu mai stiu in cine sa am
- tncredere sau in ce directie sa merg, Mi-am-limitat deplasarile: inseamnaca
cineva rna lmpiedica, nu lmi da permisiunea sau poate fi vorba despre un alt
- evenirnent sau situatie. Am tendinta de a avea ineredere in [udecata celorlalti,
_ mal degraba decat in'propria mea judecata, Iml lipseste fermitatea. Amnevoie de
soliditate, sa rnaimplic cu adevarat, fizicsi emotional in relatiile cu ceilaltt, Cand
sunt confruntat eu ceva foarte profund, o.schimbare obligatorie .pentru evolutia
mea, se manifests 0fractura sau ruptura. Cred -ca ceilalti rna tmpiedlca sa
avansez, intirnp ceeusunt cel caretrebuie saschimbe direcpa. E.stevorba despre
onoarea mea, scopul meu ~i directia pe care 0urmez in viata,. Orice afecpune la
nivelul gleznei esteinsotita deobicei de 0umflatura, care reprezin~a prea plinu~
emotiilor mele, care rna tin pe loc ~i nu rna lasa sa avanse~ eu Imcr_:dere l
determinare. Edemul arat~faptut' ca, grijilepe care mi Iefac i ideBe~egativepe
care Ieintretin' rna determina sa rama.n pe loc. Dadi am glez~ele slabe $i se
ranesc u~or, este cazul sa rnaintreb: "am< > capac,itateseazuta de amaAsuporta ~i
amnevoietot timpul cacineva sau 0institupe saaiba grija demine rlmi refulez
atat demult emotiile, incat risc saimi rup 0glezna. Indiferent despre ceafeqiune
_este vorba, perioada de imobilitate care urmeazl'i ma ajuta saintegrez asp:e~ele
dinviata mea care trebuie schimbate. _ . - _.. _
Con~tientizez situatia sau relatia in. care rna simt i~lan!Uit., vdevc:se~en~a~
trebuie saimi pun intrebarea: deoarece aceasta problema laglezna rnaImpledlca
saindeplinesc anumite sarcini sau 0anumita mundi, care este avantajul p~care11
pot trage dinaceasta imobilizare ? . . . . .... _'''. '.'
'. Accept!., viata ~i tot ceea ceimi ofera ea. Astfel voi reui saimbrati$ez viat
a
pepartea ceabuna! Urmez drumul caretmi convine cel mai bine.' .
Marele Dlt:flonar at Bolitor ~iAfectiunitor - Cauzete subtile ale imboiniiv[rll 245
513. GLOBOCULAR Vezi: OCHI [iN GENERAL}
514. GLOBULESANGUINE Vezi: sANGE
515. GONADE Vezi#: OVARE, TESTJCULE
Gonadele produc gametii (spermatozoizii, la barbat si ovulele, la femei) i
hormonii sexuali care combat anorexia mentala, astenia i favorizeaza energia
fizidi si afectiva, Acest centru este legat de creativitate i reproducere. Cand
exista 0dizarinonie agonadelor, sexualitatea este centrata pe placerea egoism
i pe 0iubire posesiva Pierd 'contachI1 cu inocenta copilului meu interior. Imi
lipseste maturitatea $i spontaneitatea, nu am lncredere in sexul 'opus si refuz
tandretea care mi 'se ofera. Nu amincredere in mine. Imi ies foarte repede din
fire, rnainfurii din orice motiv. Trebui sarnaintreb ceanume ampierdut, celmi
provoaca 0suferinta atat de mare: poate fi verba despre un copil care a plecat
sau a murit (sau 0flintii draga) sau despre un bun material sau 0pierdere
simbolica, de exernplu aiubirii de sine sau amandriei mele etc. Nurna rnai simt
creatorul vietii mele, adopt 0atitudine negativista fata deviata. Candacest centru
este in armonie, rna simt spontan, deschis relatiilor eu persoane de sex opus.
Acest centru de energie este legat de placere, sub toate aspectele sale si, atunci
cand se afla in echilibru, stiu sa rna adaptez situatiilor, vlata rna pasloneaza i
-sunt plinde entuziasm. Masimt in largul meuintornada vietii, rarasarnaopun.
.Comunic cuincredere. nuamprejudecati, rnaaccept! ., inintregime cabarbat
sau cafemeie. Accept! ., sa lrni las frlcilela 0parte i iml eonstruiesc increderea
inmineinsumi si inviata,
516. GRAsIMEJ OBEZITATE Vezi~;:GREUTATE[EXCESDE ...}
..Grastmea simbolizeaza energia, puterea, "micileplaceri" pe care ni ledaruim. Cu
cat energia mea este mai activa i drcula liber, cu atat va fi mai mica tendinta ei
desefixain grasime. eu cat sunt mai greu, cuatat imi este mai dificil sarnami$c,
deci saimi folosesc energia, care corespunde emotiilor mele i creativitatii mele.
Dacasunt 0persoana care sufera decorpolenFi, sunt 0persoana hipersensibila,
amnevoia de arnaproteja. Aceasta nevoie de arnaproteja se regasete mai ales
lanivelul celei deadoua chakre
48
, ceasexualitapi ~i acelei de atreia chakre
49
, a
emotiilor.
Emopile i ideile sunt acurnulate $i -se adauga unele peste altele, a$a cum se
acurnuleaza kilogramele in corpul meu. Barbapi par aavea 0nevoie mai mare sa
seprotejeze astfel. Obezitatea este adeseori expresia unei nesigurante sau aunei
"lipse" peplan afectiv: atept ceva, cenuvinesau caut in locul nepotrivit, ceea ce
duce la 0insatisfactie sau 0frustrare care rna face sa rna umflu. Amnevoie de
iubire $i,in acela$i timp, rnaferesc de ea. Esteposibil safi fost agresat (fizicsau
psihologic) $i acest lucru rna determina sa traiesc 0stare de agresivitate. Prefer
sa contez numai pe mine insumi. Masimt limitat in viata $i faptul de aSimpun
48 a doua chakra: silualll inlre buric Oipubis
19 a treia chakra: silualii la nivelul plexului solar, la baza slernului sau a cUlieiloracice
1 ~ , 1 J -' 1 1'1' , ! 1 1 -, I!:;: I ! ! ~ ,-,
. . . . .
Jacques Martel
gol in jurul meu, rna face sa rna simt abandonat. Deoarece vreau sa fiu considerat
o persoana puternica, este posibil sa manifest, inconstient, aceasta forta fiind "0
persoana puternica", corpolenta, . .
Pentru a slabi, acceptlv sa imi schimb atitudinea in relatiile mele cu_ceilalti,
Incetez sa mai am asteptari i tnlatur tot ceea ce este inutil i daunator, Invat sa
am incredere in mine insumi 1 in via!a pentru a tnlatura acea grasime
protectoare. Imi exprirri ernotiile liber i invat sa rna iubesc asa cum sunt, . .
. Accept!. , sa merg inainte in viata ffira sa rnai imi fac griji pentru ceea cespun
sau cred ceilaltl despre mine. Traind In functie de mine, imi tntaresc increderea in
mine, valoarea, iubirea fatade mine insumi. Iml regasesc frumuse!ea interioara si
corpul meu fizic se va modela natural dupa noua mea imagine. Imi exprim mai
mult bucuria i sprinteneala.
517 GREATASlVARsATURI Vezi~:SARaNA[AFECfIUNIALE ...J
. .
Greata se defineste ca un spasm nervos, care precede varsaturile. Este 0senzatie
. de vema, lnsotita de 0senzatie de rau generala, Am un sentiment de durere fata
de 0realitate care provoaca un deranjament in viata mea $i pe care as vrea sa 0
pot evita. Greata este un semn ca simt un dezgust sau simt 0aversiun: f~ra ~e
un lucru, 0persoana, 0idee, 0situatie sau poate 0emotie, deoarece nu rna stmt III
siguranta. Traiesc fie revolta, furie, frica, frustrate, fie neintelegere fata devacel
aspect, care "imi ramane in stomac". Trebuie sa constienttzez fap~ul ca am
absorbit ceva (din realitatea mea sau din fiinta mea), care a creat dorinta de a-l
exprima imediat. ~i, daca nu rna exprim prin cuvinte, ilvoi manifesta p~n ~e~ta.
Cand devine prea mult, cand ranchiuna este prea mare; apar varsaturile,
deoarece am tendinta de a manifesta fizic respingerea acelei situatii, care mi se
. pare nedreapta, Aceasta respingere poate avea ca obiect ceva vdin ext~ri~r, dc:r
poate fi, de asernenea, 0parte din mine insurni, pe care as vrea sa 0fac sa dispara,
Cand vomit, refuz ceva sau pe cineva. Astfel evit sa avansez $isa evoluez. Observ
fata de cine sau fata de ce opun rezistenta. Poate fi yorba despre unul dintre
parintii mei, pe care a$vrea sa 11"scot din viata mea", peritru ca, se pare di nu mai
avem nimic in comun. Sau poate imi este teama ca nu voi fi la inaltimea a c~ea ce
se vaintampla in viata mea? Dece refuz ceea ce este nou ? Oare rna simt fortat de
ceilalti sa spun sau sa fac ceva ? Pot sa am 0"strangere de inima"" vazand cat de
neputincios rna simt sa acponez sau sa imi iau viata in propriile maini. Este
posibil sa nu mai vreau sa am 0viata atat de superficiala. Daca vomit bila, acest
lucru indica faptul di exista 0situatie, pentru moment, insuportahila $i m-am
saturat sa fac concesii in viata,. InceI>utul sarcinii poate fi, de obicei, insotit de
. . greturi, care, in acest caz, semnifica faptul di, trebu~e sa acce~t!~ schimb~rile. pe
. .care copilulle va aduce in viata mea. Oare refuz copilul sau eXlsta 0parte III mme
(neputinta, nesiguranta etc. ) pe care vreau sa 0neg? Am destula forta pentru a
avea grija de acest copil ? Fiind stapan pe viata mea, pot sa Ii transmit copilului
acelea~i valori.
Imi redobandesc lini~tea ~i accept!" sa imi diger emotiile i conflictele, pe
care acest eveniment Ie produce in viata mea. Invat sa accept!" fiecare parte a
1 1 1 I , . . I. oII ~ _
Morele Dlet/onor 01Bolilar 1iAfeefiunilor Couzelesubtile ole imbolnovirii
247
personalitatii mele. Am incredere in viata i in vlltor. Intotdeauna am libertatea
de a alege. Cand fac ceea ce imi place, nu enevoie sa opun rezistenta. Las sa vina
spre mine toate lucrurile frumoase pe care vlata mi Ieofera.
518. GREUTATE (excesde ...) vezi~i:GRAslME '
Excesul de graslme pe care corpul meu 0inmagazineaza lntre interior si mediul
exterior, indica faptul ca, inconstient, vreau sa rna izolez fata de comunicarea cu
exteriorul sau ca exista 0emotie sau un sentiment inchfs, "izolat" in mine, pe care
nu vreau sa ilvad, Prin obezitate, caut 0forma de protectte pe care 0acumulez
tot timpul in gandurtle mele. Exista 0prapastie intre mine si lumea exterioara,
Vreau atat de mult sa iubesc i sa rna apropii de oameni, dar imt este atat de
frica !Iml ascund astfel nesiguranta de a fiexpus, de afivulnerabil, evltand astfel
sa fiu ranit de obervatiile, de criticile sau de situatlile care mi se par
inconfortabile, mai ales cele legate de sexualitatea mea. Daca am trait o situatle
traumatizanta legata de sexualitate (doar mi-a fost frica sau chiar s-a Intamplat
ceva, la nivel fizic) acest lucru se manifests, in cazul in care sunt femeie, printr-o
luare in greutate la nivelul coapselor si al soldurllor, pentru a-mi "proteja"
organele genitale de 0agreslune. Barbatul are tendinta de a se Ingrasa in zona
abdomenului, pentru ca astfel, organele genitale sa fie mai putin vizibile. Poate fi
yorba despre orice situatie, nu neaparat legata de sexualitate, in care rna simt
agresat. Sau excesul de greutate se poate interpreta i ca 0dorinta de a poseda
. . totul. Am emotii si sentimente (precum egoismul) pe care refuz sa Ie ignor. Ma
agat de trecut. Poate fi Yorba, de asemenea, de un dezechilibru, de 0revolts fata
de cei din jurul meu, 0reactie la gesturile, la situatiile pe care nu mai vreau sa Ie
vad sau de care nu mai vreau sa imi amintesc. Hrana terestra reprezinta, de
asernenea, 0hrana ernotionala. Astfel, voi manca in exces pentru a umple un gol
interior, am impresia ca am fost abandonat . sau mananc pentru a compensa
singuratatea i izolarea pe care Ie traiesc. Raman, . inconstient, intr-o dependenta,
am nevoie de celalalt. Vreau sa ascund ru~inea i agresivitatea pe care Ie traiesc
fata de 0situatie. Uneori prefera sa dispar, pentru anu mai suferi. Urasc lucrurile
imponderabile din viata mea, precum i toate lucrurile care imi sunt impuse.
Totu~i, simt eu insumi nevoia de arna impune, pentru arna afirma sau pentru a-i
speria pe ceilalti, care astfel pot sa pIece i sa rna lase in pace. Este posibil sa
traiesc 0mare nesiguranta, atar pe plan afectiv, cat i material i, incontient, am
nevoie sa fac provizii pentru a evita 0"penurie" sau 0"lipsa", care ar putea
surveni. Vreau "sa am de toate" in caz di se intampla ceva . . . Aceasta lipsa poate a
. fost traita in copilarie, mai ales, in relatie cu mama, cea care era legatura mea
directa cu hrana i cu supravietuirea (alaptatul). Daca un bebelu~ are un
surplus de greutate, inseamna ca marna H hranete prea multo Copilul poate
dezvolta un reflex de a cere tot timpul, ca ~i cum nu ar fi satul niciodata. Marna
. are dorinta, chiar incon~tienta, de a ramane in fuziune cu bebeluul i acestuia ii
. va figreu, mai tarziu, sa se detaeze de marna lui. Obezitatea se dezvolta, de
multe ori, dupa un ~oc emotional puternic sau 0pierdere importanta, iar golul
interior devine prea greu de suportat. Mi-am pier-dut continutul. Traiesc un
.y........ t 1 'q' 1 : I '; 1 !
I T l' 1 _
248
Jacques Mat:tel
sentiment puternic de abandon, un gol interior. Masimt vinovat de plecarea
. sau de pierderea unei fiinte dragi. Sentimentul de abandon poate fi trait in
relatie eu 0persoana, dar ~i fata de ceva mai abstract, de exemplu, 0afacere pe
care atrebuit sa0abandonez, lacare atrebuit sa renunt, din motive personale.
Amfost nevoit sa abdic ~i acest lucru imi sfasie tntmav. A trebuit sa abandonez
unproiect caretmi era drag (de exemplu, aceladeaavea un copil) si rnaconsider
las sau perdant. Pot avea, de asemenea, impresia di mi-am pierdut controlul
. asupra unei situatii sau 0persoane. Nu mai sunt conectat cu materia. Am
impresia ca"nu amdestula greutate" intr-o anumita situatie. I mi caut un scop in
viata, lncerc sa "fac cevabun". I mi este greu sarnapozitionez, prin vorbele mele
~i prin gesturile mele. Astfel incat, facacest lucru, ocupand mai mult loc cueorpul
meu .fizic. I n plus, rna devalorizez eu privire I a aspectul meu fizh:: 0
. mica"lmperfecjiune" sau cateva kilograme in plus, vor lua in ochii mei proportii
uriase $i nutmi voi mai vedea sl aprecia calitatile fizice. .
Dacaimi concentrez toata atentia, pe ceea ce este "dizgratios", corpul meu va
reactiona, adaugand inca mai multa greutate, pentru arnafacesaimi dau seama,
cat de sever sunt cu mine tnsurni si cat de mult rna distrug, doar prin gandurile
mele negative. Faptul deafacesport sau atine un regim, nuvafi suficient pentru
aslahi, deoarece trebuie sa.constlentlzez adevarata sursa a excesului meu de
greutate, care consta, de obicel, intr-o situatie deabandon. Fiecasunt copil, fie
ca sunt adult, constientlzez faptul ca, rnaresping eu insumi. Este posibil Sa am
impresla de a rna simp limitat in diverse aspecte din viata mea sau legat de
proiectele mele. Acest sentiment, de a fi limitat, tmi deterrnina corpul sa se
extinda, prin excesul de grasime. Daca sunt 0 persoana care acumuleaza
gandurl, emottt sau lucrurl, corpul meu va "acumula" ~i el, dar sub forma de
grasime, Trebuie sarnaintreb care sunt beneficiile pe care letrag din faptul dea
avea un susplus de greutate. Care sunt activitatile pe care le pot evita astfel si
care rnasperie ?Caresunt persoanele decare rnaindepartez astfel? Amimpresia
caammai putin control sau mai putina putere, I nanumite aspect dinviata mea si
tmi convine acest lucru, deoarece am mai purina responsabilitate i astfel rna
implic mai putin, la nivel personal? Unait aspect important, care trebuie luat in
considerare este: care este pericolul care rna pande$te, daca ajung la greutatea
.mea ideala? De exemplu, in cazul unei femei care, 0data ce a pierdut din
greutate, va deveni mai atragatoare I n ochii barbatilor i se va aHafrecvimt I n
situatii in care va trebuie sa refuze availsurile acestora. Astfel Seva simti in
pericol de a-$i pierde libertatea, spapu vital; vatrebui sainvete saseafirme, ceea
ce poate fi foarte dificil, in anumite cazuri. Faptul de a fi atragatoare poate, de
asemenea, atrage stereotipul "are corp frumos, dar nu are nimiein cap", de unde
teama de a nu fi considerata inteligenta. Prin urmare, daca creierul meu a
detectat un pericollegat de faptul de apierde din greuhlte i deaavea 0silueta
frumoasa, imediat cecorpul meu se aHain situatia de aapela larezervele sale de
grasime, este tras un semnal de alarma pentru a neutraliza ceasta nevoie. Pot
simti 0sdidere deenergie, deoarece toate eforturile corpului sunt folosite pentru
. a-i pastra greutatea stabila sau chiar pentru a0cre$te, daca este nevoie. Corpul
!1 1 1 1 , 1 1....... _
Mare{e Dictionar alBolilor $1Afectiunifor - Cauzele subtile ale imbalniiviril
249
meu se ~pune~la fel ca mine, I n anumite situatii din viata. Greutatea este de
mult~on I egata de notiunea de forta. Cinevacare are 0greutate mai mare este
consld~rata 0persoana "puternica" sau "volnica". Amimpresia ca trebuie sa fiu
?utern~c pentru a supravietui i a reusi in viata? Trebuie sa am un fizic mai
impunator, pentru arnaimpune in relatiile mele~i aalunga "pradatorii"? Aceasta
este metoda mea de aacpona, pentru caoamenii sarnavada, sa rna observe mai
u.~or,,altfel as trece neobservat? Sau vreau sa creez 0"contra-greutate" lntr-o
sltu~tle car: pare de~~~antajoasa, pentru mine? Saupoate, cred caopinia mea nu
are dest~la greutate mtr-o anumtta situatie, Dacasurplusul meu de greutate se
datoreaza unui "metabolism lent", slguranta mea rna face safiu foarte prudent
ceeacernaimpiedtca saactionez. . ,
.A.c~~'p~!" sa lmi exprim emojiile, saI mi recunosc valoarea ~i toate
posibilitatila mele. Acu~ ~t~uea: golul pe care amimpresia ca it traiesc I nviata
mea, p~ate fi umplut c:
u
lU~l~e~I cusentimente pozitive fata de mine. Prin faptul
de~a~a ~ccepta pe mm: I ai acc~pt pe ceilalti i cuiubirea de care rnainconjor,
rnaVOlehbera deaceasta durere I denevoia deprotectie. .
519. GRI PA Vezi ~i:CREIER - ENCEFALITA, sttumn; FEBRA. MU$CH/. RESPIRATIE,
REPIRATIE [BOll DE. }, C4P[DURERE DE...]
Gripa define~.te0sta~e cauzata de un virus care. produce febra, frisoane, dureri
de cap, duren muscblurare, stranut, dificultate respiratorie etc. Gripa lm! poate
afe~ c~rpul mal puternic decat 0raceala si ma obliga sa stau I n pat pentru 0
penoada.
Fiind.0boal~infectioasa, gripaeste legata defurie, este un semn canimic numai
funqlOn~aza c~mtrebuie! E mornentul sa rna I ntreb pe cine sau pe ce anume
sunt furios ? Simptomels cele mai frecvente indica mai mult ceea ce tratesc I n
prez.ent: febra este legata de furie, stranutul de critici, de faptul de avrea sascap
de cmev~~aude ceva etc. Adeseori este yorba despre 0situatie conflictuala pe
plan familial: s-a spu~~eva sau. a existat 0situatie pe care "nu 0pot inghiti"
deoarec:e au fast depalte anumlte. reguli sau limite. A existat 0cearta in care
ave~mI mpresi: c~spati~l meu vital afost violat sau di riscam sa pierd cevasau
pe emeva, c~re~~I ap~rpnea ..I nfleunta anumitor persoane din anturajul meu rna
poate.faee sa.~a md~lesc deJ udecata mea sau de capacitatea mea de aindeplini
anumlte s~rcml. Daca este yorba despre membrii familiei, este cu atat mai greu
pentru ~me, deoar~ece am~I ncercat toata ... viata sa imi construiesc propria
person.alitate, deta~a~du-m~ ?e. famili~. Deoarece vreau to timpul sa obtin
apar~clere~lor (mal a.lesaparmplor mel), pot deveni confuz fata de cinesunt cu
adevarat ~~c: alege:1 am ~e rn:ut. Amimpresia ca sistemul meu de aparare
natural a?I sparut. MaderanJ eaza 0persoana care reprezinta un fel de autoritate
pe~tru ml~e. ~.ulte cazuri de gripa sunt atribuite credintelor inradacinate in
~ocletate l fnctlor. De exemplu: "Mi-afost atat de frig astazi! Sigur 0 ~ w
. 1mb I ~ d . ~'" b sa rna
.. o.navesc .eg!lpa. Tre uiesamaintreb de ceamgripa. Oarepentru caam
~evOle.~e odlhna sau de 0 pauza? Ma oblig sa stau in pat pentru a ilU tmi
mdephm responsabilitatile lamunca sauin familie? .
. ,._,,- T l' 1 ., i
'.:~
250
Jacques Martel
Am 0incredere scazuta in mine, rna las influentat de ceilalti ~i poate chiar
invadat. .
.Virusul gripal face la fel si se inflltreaza in: corpul meu, deoarece sistemul meu
imunitar este "slabit" de "slaba" mea stirna fata de mine. Sunt Intr-c situatie in
care rna opun, deoarece fac eforturi mari in viata de zi cu zi si am nevoie sa rna
odihnesc. Gripa poate aparea, de asernenea, intr-o situatie in care amtrait 0mare
dezamagire, 0deceptie sau 0frustrare care rna deterrnina sa nu mai simt ceea ce
se intampH'i In jurul meu (am nasul congestionat) sau sa nu mai simt 0persoana
~i am 0respiratie dificila. Totusi, febra imi ellbereaza corpulde toxinele carenu
au cum sa iasa altfel. .
Acceptlv sa Imi exprim emotiile ~i sa las sa imi curga lacrirnile pentru a-mi
decongestiona intreg corpul si pentru alasaarmonia sa se instaleze.
520. GRIPAAVIARA Veii~i:GRIPA
Gripa avlara sau gripa gainilor este extrem de contagioasa pentru anumite
pasan ~i poate fi transmisa oamenilor (virusul (A (HSN1)): Simptomele
y
sun~
asemanatoare cu cele ale gripei obisnuite, dar mult mal grave. Daca rna
irnbolnavesc de aceasta grtpa, rna gasesc intr-o situatie in care sunt prins, Intr-un
mediu care nu imi convine deloc. Trebuie sa devin "rece", sa rna inchid pentru a
nu maisimti toata durerea si suferinta pe care Ietraiesc, Prefer sa fac pe strutul si
sa rna ascund "sub aripa mamei", Sunt "mandru ca un cocos" ~i ceil alp i~i vor
arata enervarea. inainte ca eu sa rna scuz sau sa iert vorbele sau gesturile cuiva.
Traiesc intr-o societate cu care nu sunt de accord, care rna sufoca, rna face
.agresiv. Am devenit antipatic, intransigerit ~i atac imediat persoanele care lmi
..tncalca libertatea, care imi distrug spatiul vital. Nu rna simt suficient de puternic
pentru a combate situatta in care rna aflu si plang pentru tot ceea ce refulez de
mult timp, chiar de ani intregi. '' A' "
, Accept! sa las la 0parte toate ideile mele preconcepute. Imi vindec vechile
rani, incetez sa irm plang de mila si accept sa imparta~esc Iucrurile frumoase din
viat
a
. Sunt mal deschis fata de lume, cu discermamant, rara sa ii judec pe ceilalti.
. Imi fixez limitele, rna respect pe mine ~i Iirespect pe' ceilalti. Astfel irni recapat
locul care mi se cuvine.
"
521. GRIP A SPANIOLA Vezi: CREIER - ENCEFALITA
522. GUM (ingeneral) Veri ~ GINGII
, Gura reprezinta deschiderea spre viata ~i ma ajuta s~:intru in contact eu mama,
dnd rna hdine~te la san. Este un organ senzorial sensibil ~i selectiv. Este poarta
de intrare pentru mancare, aer ~i apa. Datorlta ei pot vorbi (buze, limba, corzi
vocale), pot com~niCa ~i exprima emotiile ~i gandurile me~e. Este un soi de punt~
.intre mine ~i interiorul meu ~i universul din jurul meu (realitatea). Simbolizeaza
, intimitatea mea, spatiu1 meu vital. Gura este manifestarea personalitapi mele, a
,poftelor mele, a dorintelor mele, a a~teptarilor mele, a trasaturilor mele ,~~
caracter, aplacerilor vietii. Prin ea pot fi deschis la tot ce~a ce este nou: sen;lat
ll
,
" I
Marele Dlet/onar of Bolilor 1;Afectiunifor - Cauzele subtile ale imbolnovlrll
251
idei ~i imp!.esii. Astfel, gura reprezinta 0cale cu dublu sens, iar dificultatile pe
care Ie traiesc au, de asemenea, un dublu aspect: interior si exterior. Este
interesant de observat faptul ca, modul in care mestec alimentele reflecta felul
meu de afl. Daca Inghit alimentele, tara sa le mestec, sunt impuisiv ~i nu tin cont
de detalii. Daca, din contra, mestec foarte mult, sunt perfectiontst, acord 0
importanta mare detaliilor. Astfel, pot avea impresia di pot controia situatiile din
viata mea. Nu mal gust viata: 0desfac in mii de bucatele si rna gandesc tot timpul
la trecut. Atunci cand mananc cu inghitituri . mari, lmi asum muite
responsabilitati. Pot avea mai muite proiecte in acelasi timp. Inghititurile mici
indica 0teama de aavea prea multe sarcini delmplinlt, pe care le-consider dificile
pentru mine.
Accept!. sa mananc incet, sa. gust alimentele pentru ca astfel sa pot gusta
viata~i bucuriile ei. '. " . "
523. GURA'(afecpuni ale gurii ...) vez;'#: CANCER LA GuRA, $ AN CRU [iN GENERAL],
HERPES [ .BUCALj ,.
G~~aeste poarta aparatului digestiv ~i al cailor respiratorii pe unde accept! " sa las
sa mtre tot ceea ce este necesar pentru existenta mea flzica (apa, mancare, aer),
emotionala si senzoriala (stimuli, dorinte, gusturi, pofte, nevoi etc.) Afectiunile care
po~~~a_r~ala ~ra indica faptul caam 0anumita ingustime de spirit, ca am idei si
opmn rigide si am 0dificultate de Iuasi de a"inghip" tot ceea ce este nou (gandurt,
idei, sentimente, emotii]. Exista 0situatie pe care nu 0pot "inghiti": cuvinte auzite,
care m-au deranjat sau m-au ranit sau cuvinte pe care as fi vrut sa Ieaud ~i care nu
s-au spus,
Ma afecteaza inegalitatile ~i dizarmonia din relatia dintre parinti! mel. Vreau sa
raspund, sa le dau 0replica, dar nu fac acest lucru, deoarece rna simt rau in
aceasta situatie sau pur ~i simpIu, nu profit de ocazia potrivita. Raman "prins" cu
, tot ceea ce am de spus. Gesturile sau vorbele celorlalti, care rna ranesc si carora
as fi vrut sa Ie raspund.: dar nu am avut ocazia, pot provoca afectiuni ale gurii.
Exlsta~confruntare intre m~ne (ceea ce spun eu) i cei din jurul meu (feIul in
care pnmesc ceea ce spun). Indraznesc sa spun Iucrurile pe care Ie traiesc, cu
riscul de apierde iubirea celorlalp sau sunt capabil sa rna respect in ceea cesunt
, i sa indraznese sa rna arat; a~a cum sunt, celoi'laiti ? 'Poate rna simt neinteles,
deoare~e ~u .~tiu :U,? l sa comunic. Corpul meu transmite mesajul' ca, pot
transmlte ldel nesanatoase, prin intermediul gUrii, ea trebuie, sa, imi schimb
atitudinea fata de mine insumi i fata de ceila1ti. Exemplul tipic este ~ancrulsau
ulcerul bucal (herpesul), care apare de obicei in urma unui stres. sau a unui
traumatism in timpul sau dupa 0perioada de stres intens sau dupa () boala.
Acesta indica viziunea mea trista i nervoasa asupra realitatii. Simt 0iritatie fata
, de ceea ce mi-au racut sau mi-au spus ceilaip. Ceva sau cineva mi-a Uisat un gust
amar in gudi, care rna afecteaza inca. Sunt tulburat ~i nu ~titi cum sa reactionez.
, Masimt blocat, rna simt prins in acea situape neplacuta, pe care 0tot an'alizez de
, m~lt tim~~i am nevoie sa imi recap at libertatea, sa spun ceea, ce am de spus,
chlar cu rIseul de antl fi pe placul celorlalti, pentru ca in prezent rna simt invadat
f~--, I 1 '1 I '1 l , , ~1 'I , ! ~ I
't , "'" ......... --'
..
. Jacques Martel
252
din toate partile. Poate "am 0foame;' de Iubire, de afecpu~e, de cunoastere, ~e
spiritualitate, de libertate etc. Dacaam impresia ca, lucr~nle de care ~mne~Ol:
nusunt accesibile sau nusepot realiza, gura meavaraactrona lasenza}l~dehp.sa
pecare 0simt, Dacaapar crapaturl lacolturil: guri~,~steu~sem.nal unui confll~t
interior intre a fi protejat de ceilalti sau ama poztttona ~l a-rma~culta prop~la
mea autoritate, vocea mea interioara ? Pot sarnasimt frustrat, tensionat, ag~eslv,
pentru ca nu .indraznesc sa 'imi afir~ dez~cordul. _?aca am. gura uscata, .am
tendinta deafi nelinlstit ~i prefer saevtt reahtatea. Masepar de corpul me~~l de
ernotiile mele. iwand gura uscata, evit astfel sainghit.lucruril: ca~en~'i~l plac.
Sunt multe lucruri care imi displac in vtasa si nu mal gust placerIle vietii. Gura
tncarcata indica faptul caactivitatile cotidiene irni sufocabucuria de~trai ~i pofta
de arealiza proiectea noi. 0afectiune aarticulatiilor temporo-man?lbulare ~car~
pocnesc, de exemplu) scoate in evidenta frica mea de a~i contrazl:e ~p~ceilalti,
mai ales pe cet cu autoritate. Evit orice confruntare ~l prefer sa mu refu~le~
Iacrimile. Dadi'imi rod interiorul obrazului, incerc sascap deunlucru decare mu
este rusine, ~ A A
Inloc satralesc eu teama cacineva imi faceran, acceptlv sa ammcredere III
forta mea Interioara si in capacitatea mea de a gasi solutii in orice situatie.
Incepand deacum, rnapozit!0nez si sunt deschls si fle~ibilla no~tat~, laar~ome.
Muse eu pofta din viata. Imi accept tandretea, blandetea ~l rna expnm cu
'incredere.
524.. GUM - AFfA
Afta este 0leziune superficiala pe mucoasa bucala, caracterizata printr-o mica
protuberanta alba, uneori cu 0margine rosie, care poate aparea i pe mucoasa
genitala. . . . .. .
Este asociata cu 0febra, care nu se exprima. Apare deoarece. reaqionez uor
(sunt sensibil) la cei din jurul meu, la "vibrapile" lor, la contextul une! "sit_Uatii.
Surar in tacere, cugura inchisa. Aftapoate indica, deasemenea, faptul caIml est~
greu sa prind ridacini ~i ca nu reuesc sa rna exprim, sa spun ceea ee ered ~~
chiar sa reacponez, deoarece ered ca nu am puterea sa f~c aees~luc~u. N~m~
simt capabil sa faclucruri importante. Nesiguranta mea ma facesa fiu m~t f~t~
. de ceea ce traiesc, ~tiind ea daca spun unele lucruri, se pot produce schimban
majore inviata mea sau sepot.intoarce impotriva mea. . ~.. .
Simt ca am ceva ce rna arde in gura, dar nu pot scoate afara acel lucru. Sau am
simt
it
0viclenie; la care nu amptitut raspunde. Cai cuma fi ?bligat sa diger
acellueru! Poate fi vorba despre eeva ceamtrait legat de sexuahtatea mea. Este
posibil ca, in copilarie, safi trait 0situape in care m-amsimtit st~n!enit ~i!n ~ar~
nu amputut reactiona. lar daca astazi retraiesc 0situape a~emanatoare, 1I~1l VOl
aminti acea situape, chiar daca incon~ent i astfel pot aparea aftele. Cuvmtele
mele sunt rara efect i incomplete deoarece. sunt nervos. Raman tacut, rar~ca
acar sa rna gandesc sa rna revolt! ~i totu~i, nu mai suport, am aj~n~~acapatul
puterilor. Sensibilitatea mea fiind foarte mare, port tot felul de matl: IOC ~~a~ru,
de teama di voi iritra in contact cu emopile mele profunde. Sunt anxlOsl mtat.
Marefe DiCflanar al Bolitor $i Afecf/unilar - Cauzele subtile ale imbolniivirii 253
Pot sarnaculpabllizez, Iucru care duceladiminuarea respectului fata demine. Afj
vrea mult sa fac0multime de lucruri, dar nu reusesc, Constientlzez faptul ca, de
obicei, refuz orice idee noua, chiar daca aceasta ar putea aduce schimbari
pozivite in viata mea. Daca traiesc 0nedreptate, dezgust sau 0insatisfactie
ascunsa (in gura), daca vreau sa "imi golesc tnimav", pot face acest Iucru fiind
deschis ~i in armonie cu mine insumi. Trebuie rnsa sa irmaleg cuvintele: pentru
earisesaspun euvinte grele, false, care vor sadistruga. Amresponsabilitatea dea
rnaexprima rara violenta, altfelacea violenta s-ar putea intoarce impotriva mea.
Iar pentru caaftele sunt foarte dureroase, imediat cedeschid gura pentru aspune
ceva, simt durerea. . .
Dacavreau ca situatia sa nu se agraveze, acceptlv sa ma exprim deschis ~i
calm, incepand de acum. Inlocuiesc culpabilitatea cu incredere in capacttatile
mele de adaptare, in tntelegerea mea, in intuitia mea, pe care oascult tot mai
mult. Astfel tmi potolesc ernojiile si felulin care leexprim.
525. GUM - HALENA[respiratie urat mirositoare ...) SAUHALITOzA Vezi~:
GINGH-- GINGlVITA, GAT [DURERE DE..~},NAS [AFECfIUNI ALE }
Halena, denumita si halitoza, este consecinta directa a diflcultatii mele de a
trata, pe plan interior i exterior, situatiile pe carele traiesc, Aceasta dificultate
poate proveni din faptul ca imi pastrez ideile pe care nu le exprim sl care
putrezesc inlocsaiasaafara, .
Dificultatea poate proveni i din faptul ca nu reusesc sa rna decid, in perioadele
deschimbari importante din viata mea i ideile vechi stragneaza prea mult timp,
comparativ cu rapiditatea schimbarilor pe care le traiesc. Verific pana unde pot
controla situatiile din viata mea. amimpresia ea trebuie sa fac ceva impotriva
vointei mele? Sau impotriva convingerilor mele? Este important sa comunic cu
persoanele in cauza, pentru a le.imparta~i emotiile mele i a scapa de halena.
Halena poate avealegatura ~i cu ganduri legat de dezgust, de ura, de razbunare,
pe care Ieamimpotriva mea sau aaltora sau avietii insa~i, ganduri de care imi
este ruine. Ma opun [oarte tare acestor ganduri i otrava pe care 0produc se
exteriorizeaza prin respiratia urat mirositoare, care persista pana .dnd imi
eliberez emotiile negative ~i elimin gandurile de razbunare. Ceganduri, care ma
rod pe dinauntru, imi pot infecta respiratia? Uneori, este yorba de ganduri
incontiente. Existacevape caledeaputrezi, in interiorul meus auintr~o situatie
care implica 0alta persoana. Candacestea iseintampla des, ar fi bine saii spun,
pentru ca ea sa poata contientiza ~i rezolva acea problema,' care poate persista
de mai mult timp. ~tiind despre ce este yorba, va avea ocazia sa experimenteze
iertarea fata desine insui, pentru caaintretinut ganduri negative fata de 0alta
persoana, pentru caaavut resentimente fata deaceasta. Este important sanu uit
ca, atunci dnd iubirea., i sinceritatea vor fi fundamental gandurilor mele,
respiratia mea vadeveni proaspata.
Accept~.