UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMANIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI I
PROTECIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Fondul Social European

POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale
2007-2013

OIPOSDRU

INSPECTORATUL COLAR
JUDEEAN PRAHOVA

INVESTETE N OAMENI!
Axa prioritar: 2.
Domeniul major de intervenie
2.1
Titlul proiectului:
ID proiect
Cod contract:
Beneficiar:

Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa

muncii
Tranziia de la coal la viaa activ
Competene pentru o pia a muncii competitiv n
context european!
63659
POSDRU/90/2.1/S/63659
Inspectoratul colar Judeean Prahova

Activitatea A2. Crearea de materiale suport necesare stagiilor de

pregatire practica
A 2.1 Dezvoltarea materialelor suport necesare stagiilor de lucru
A 2.2 Dezvoltarea instrumentelor de monitorizare si evaluarea a stagiilor
de practica

Material de nvare
A. DATE DE IDENTIFICARE
Unitatea de nvmnt

Agent economic

COLEGIUL AGRICOL V. HARNAJ BUCURETI

Coordonator de practic: PADURARU
NICULINA
Clasa: a XII-a A ruta progresiva

SC EDEN GARDEN PRODIMPEX SRL

Domeniul de pregtire: AGRICULTURA

Calificarea profesional: TEHNICIAN N
AGRICULTURA

Tutori: TITLIUC FLORICA

Nivelul de calificare: 3
Modulul: ORGANIZAREA EXPLOATARII
AGREGATELOR SI INSTALATIILOR FOLOSITE IN
AGRICULTURA
Perioada: 24-27 octombrie 2011 si
30 octombrie 2 noiembrie 2011

B. CONINUTURI

1. Organizarea exploatarii agregatelor si instalatiilor folosite in agricultura

1.1 Supravegherea formatiunilor de lucru care exploateaza agregatele pentru
fertilizarea culturilor
Lucrarile solului sunt operatiuni care se efectueaza asupra solului pentru a pregati stratul
superficial, stratul arabil, prin crearea de conditii favorabile germinarii semintelor, cresterii si
dezvoltarii plantelor culturii infiintate.
Pe suprafete mari, lucrarile solului se fac cu agregate agricole, iar pe supafete mici se
efectueaza manual.
Prin lucrarile solului, se schimba, aproape in totalitate, o serie de insusiri fizice ale solului si
sunt influentate unele insusiri chimice ale acestuia: afanarea, maruntirea, nivelarea,
capacitatea de retinere a apei, aerisirea solului, continutul in saruri, etc.
Plantele de cultura, folosesc elemente nutritive sub forma de saruri minerale, folosite in
fotosinteza, impreuna cu apa si dioxidul de carbon. Acestea sunt luate din sol, dar in cantitate
insuficienta. Suplimentarea elementelor nutritive necesare plantelor/culturii se face cu ajutorul
ingrasamintelor, administrate in sol, numita fertilizare.
Dupa natura si provenienta lor, ingrasamintele se clasifica astfel:
ingrasaminte organice (gunoi de grajd, gunoi de pasari, mranita, turba, ingrasaminte
verzi);
ingrasaminte chimice (minerale) simple si complexe

Epoca de administrare a ingrasamintelor minerale depinde de cultura si de gradul de

solubilitate a ingrasamantului, astfel:
a. inainte de efectuarea araturii;
b. dupa efectuarea araturii;
c. concomitent cu semanatul;
d. in timpul vegetatiei;
Administrarea ingrasamintelor se face cu masini pentru administrat amendamente si
ingrasaminte minerale, pe toata suprafata sau paralel cu randurile de plante, de pe terenul
agricol.
Persoanele care manipuleaza ingrasamintele sau care efectueaza tratamente culturilor de
plante, trebuie sa fie sanatoase.

In timpul lucrului nu se admite consumarea bauturilor alcoolice, la sfarsitul lucrului si inainte

de servirea mesei, personalul care a venit in contact cu ingrasamintele, sa se spele pe maini cu
apa si sapun.
Substantele ramase sunt returnate la depozit, departe de sursele de apa si de locuinte.
Dupa terminarea lucrului, masinile de administrat ingrasaminte se golesc si se spala, iar
ambalajele goale sunt reurnate sau sau distruse.

1.2 Organizarea formatiunilor de lucru care exploateaza agregatele pentru

pregatirea terenului
Lucrarile solului, care se fac in vederea pregatirii acestuia pentru infiintarea unei culturi, se
fac numai atunci cand solul are o umiditate favorabila, numit intervalul de maturitate fizica a
solului.
Pregatirea terenului, in vederea insamantarii sau plantarii, se realizeaza cu mai multe lucrari
agricole: aratura, graparea, nivelarea, tavalugirea, etc. Aceste lucrari se fac la o anumita
perioada si intr-o anumita ordine.
Aratura, numita si lucrarea de baza, este cea mai importanta lucrare a solului.

Aratura se face cu agregate agricole formate dion plug si o forta de tractiune: tractor,
motocultor sau animale de tractiune. Dupa tipul plugului si tipul tractorului se pot realiza mai
multe tipuri de agregate de arat:
- Tractor de 26-30 cp si plug purtat cu 2 trupite;
- Tractor de 45 cp si plug purtat cu 2 trupite PP-2-30, tractor de 65 CP si plug purtat cu 3
sau 4 trupite PP-3-30; sau plug purtat cu latime variabila P-2VA; sau plug purtat cu
discuri PDU 3,4; tractor de 80-100 CP si plug reversibil purtat PRP-6-25, sau PRA -4-30;
plug cu latimea variabila P-3VA,
Pe suprafete mai mici se pot folosi pluguri cu tractiune animala sau o trupita montata pe un
motocultor.

Efectele tehnologice realizate cu aratura sunt:

- Taierea unor fasii de sol, numite brazde;
- Intoarcerea brazdelor;
- Maruntirea si amestecarea solului intors;
- Incorporarea in sol a resturilor de plante, a buruienilor, a ingrasamintelor administrate , a
daunatorilor si agentilor patogeni aflati pe sol;
- Rasturnarea pe fundul brazdei a stratului superficial de sol, cu insusisri fizice deteriorate
si aducerea la suprafata a stratului de sol cu insusiri fizice mai bune.
In timpul efectuarii araturii, agregatul folosit la arat trebuie sa se deplaseze intr-un anumit
mod, pe anumite trasee.
Dupa efectuarea araturii, terenul arat va avea diferete aspecte, cu rigole si coame
formate in parcela: la mijloc sau la margine.
Perioada de efectuare araturii este cuprinsa intre momentul eliberarii terenului de cultura
premergatoare si timpul cand se poate incheia lucrarea.
Aratura trebuie efectuata imediat ce terenul a fost eliberat de cultura premergatoare. In
situatii deosebite, se poate amana pana in primavara.
Clasificarea araturilor dupa perioada efectuarii lor, este urmatoarea:
Aratura de vara efectuata dupa recoltarea culturilor timpurii (grau, cartof timpuriu);
Aratura de toamna se efectueaza dupa culturi care se recolteaza toamna (porumb,
floarea soarelui, etc);
Aratura de primavara cand solul are o umiditate favorabila, in situatii deosebite.
Clasificarea araturilor dupa adancimea la care se efectueaza, este urmatoarea:
Aratura superficiala la 15-18 cm , pe soluri nisipoase sau saraturoase;
Aratura normala 18-20 cm;
Aratura adanca 21-30 cm, pentru culturi cu inradacinare mai adanca (porumb, floarea
soarelui, sfecla);
Aratura foarte adanca 31-40 cm, pentru culturi care se mentin mai multi ani (capsuni,
lucerna, pepiniere viticole sau pomicole);
Desfundarea 40-60 cm, pentru culturi viticole sau pomicole.
La folosirea masinilor sau uneltelor simpole de pregatire a terenului se pot produce
accidente de munca, mai usoare sau grave, dar in totdeauna au consecinte grave asupra celor
care le-au suportat.
Cele mai frecvente cauze sunt necunoasterea modului de evitare a accidentelor si neatentia.
Prezentam cateva reguli generale de protectie a muncii:
-Cu agregatele agricole trebuie sa lucreze numai persoane care au calificarea respectiva
si care sunt instruiti sa le foloseasca;
-Atunci cand efectueaza lucrari agricole, muncitorii nu trebuie sa fie sub influenta
bauturilor alcoolice, obositi;
-Inainte de inceperea lucrului cu un agregat agricol, cei care il folosesc trebuie sa verifice
starera tehnica a acestora si cuplarea masinii la tractor;
-In cazul in care intervin defectiuni, remedierea acestora trebuie sa se efectueze numai
cu agregatul oprit si masina asigurata pe suporti (motorul tractorului trebuie oprit);
-Conducatorii agregatelor nu trebuie sa transporte persoane sau materiale pe agregatul
agricol, in timpul lucrului sau in timpul deplasarii la/de la parcela;

-Intoarcerile la capatul parcelei trebuie sa se faca din manevre cu 2-3 miscari, numai
daca distanta e suficient de mare se pot face dintr-o singura deplasare;
-Pe timpul deplasarii, agregatul trebuie sa fie in pozitie de transport si asigurat pentru a
evita accidentarile de circulatie.
1.3 Supravegherea formatiunilor de lucru care exploateaza agregatele pentru
infiintarea culturilor
Infiintarea culturilor este actiunea esentiala, in urma careia apar noi plante in terenul
cultivat, de la care se pot obtine produse.
Pentru infiintarea unei culturi se folosesc organe de plante care pot reproduce plante din
specia respective; seminte, fructe, fragmente de tulpina, lastari sau frunze (butasi), stoloni,
vita sau puieti altoiti.
Infiintarea culturii se poate face manual sau mecanizat.
La infiintarea culturii, prin metoda mecanizata se folosesc masini de semanat sau masini de
plantat. Din aceasta cauza, lucrarea trebuie sa fie atent verificata, atat in timpul efectuarii
lucrarii, cat si la terminarea lucrarii (inclusiv dupa rasarirea plantei).

Pregatirea materialului
folosit la infintarea culturii
(seminte sau organe
vegetative)
INSAMANTA
RE

INFIINTAREA
CULTURII

manua
l

mecani
zat

Masini de
semanat

Semin
te

Unelte

PLANTAR
E

mecaniz
at
Verificarea calitatii
lucrarii
- in timpul efectuarii
lucrarii

Masini
de
plantat

manu
al

unelte

Bulbi, tuberculi,
rasad, vite sau
puieti altoiti,
Schema de infiintare a culturilor stoloni

Pentru a putea fi folosite, samanta sau materialul de plantat, trebuie sa apartina unui soi
sau hibrid zonat in Romania, si sa fie certificate. Insusirile de calitate ale semintelor se verifica
permanent in timpul depozitarii, pana la folosirea acestora, conform legislatiei in vigoare (legea
nr. 266/2002, ordinul nr. 350/2002).
Culturile se pot infiinta prin insamantare sau prin plantare.
Infiintarea culturilor prin insamantare se numeste semanat (operatie de introducere a
semintelor in sol, la o anumita adancime, in functie de specie).
Semanatul trebuie sa se faca intr-o anumita perioada de timp, la o anumita adancime de

semanat, realizandu-se o anumita desime a plantelor in teren.

Metodele de semanat se clasifica dupa mijloacele folosite la insamantare:

- Semanat manual;
- Semanat mecanizat
- Semanat prin imprastiere
- Semanat in randuri,
- Semanat in benzi,
Infiintarea culturilor prin plantare, consta in introducerea in sol a unor componente de
plante in conditii favorabile pentru a forma lastari (noi plante). In acest scop se folosesc: bulbi,
tuberculi, stoloni, butasi de tulpina, de lastari sau de frunze, vite altoite sau puieti altoiti,
rasaduri.
Ca si semanatul, plantatul trebuie sa se faca intr-o anumita perioada si la o anumita
adancime.
Epoca de plantare reprezinta perioada de timp cand se poate planta, in asa fel incat ,
plantele rezultate sa poata forma lastari sau rod, in conditii normale.

Primavara se pot planta: rasad de varza, tomate, vinete, ardei, vita de vie in pepiniera,
puieti, cartof, ceapa si usturoi, etc.
Vara se pot planta: rasad de praz, varza de toamna.
Vitele si puietii altoiti pentru culturile de productie, precum si rasadurile pentru multe specii
de plante medicinale si aromate, stolonii de capsuni se pot planta din toamna.
Adancimea de plantare depinde de organul de planta folosit. Bulbii, tuberculuii, rizomii si
butasii de la unele specii se incorporeaza in sol la adancimi de 3-14 cm.
Rasadurile de legume se planteaza in adancimea la care au fost rasadite sau chiar mai mult,
la unele specii (tomate).

Distantele de plantare variaza foarte mult, in functie de specie, sistem de crestere,

posibilitatea de irigare, etc.
Pomii fructiferi se planteaza la distante intre randuri de 2-6 metri, iar pe rand de la 1-5-7
metri. Vitele altoite se planteaza la distante intre randuri de 1,6-3,6 m, iar pe rand 1-1,2m.
Rasadurile de legume se planteaza la distante diferite, in functie de specie: intre randuri
50-70cm, iar distanta pe rand se alege in asa fel incat sa se realizeze densitatea pentru fiecare
specie cultivata.
Plantarea se poate face manual, la toate speciile de plante. La speciile plantate mecanizat,
se folosesc agregate cu masini de plantat: bulbi, tuberculi, rasaduri, stoloni de capsuni.
Plantarea rasadurilor de legume se face manual, cu ajutorul unui plantator prin 3 operatii:
introducerea plantatorului in sol pentru a face o gropita, asezarea rasadului in gropita, fixarea
rasadului in sol si acoperirea acestuia cu pamant.
La afectuarea lucrarilor de plantat sau semanat, se pot produce accidente, cu urmari grave
asupra omului. Din aceasta cauza, trebuie respectate anumite reguli:
- masina trebuie sa fie cuplata la tractor, cu boltari de cuplare, iar aceasta trebuie sa fie
asigurata cu sigurante elastice;
- reglajele masinii se fac pe o platforma dreapta, numai cu motorul tractorului oprit;
- in timpul deplasarii in gol, sau al lucrului nu se vor transporta persoane sau materile pe
masini;
- la terminarea lucrului, se curata masinile de resturi vegetale;
- muncitorii, la sfarsitul lucrului trebuie sa se spele pe maini cu apa si sapun,
- la efectuarea plantarii, uneltele sa fie bine fixate in cozi si manuite cu atentie;
- uneltele, la terminare, se curata de resturi vegetale, pamant, si se depoziteaza in magazie.
1.4 Organizarea formatiunilor de lucru care exploateaza agregate pentru ingrijirea
culturilor
Intre plante si mediul inconjurator exista o permanenta si stransa legatura. Prin faptul ca
plantele sunt fixate cu radacinile in sol, acestea sunt si mai mult sub influenta factori de mediu.
Hrana, apa, aerul, caldura, lumina, microorganismele, plantele si animalele influenteaza
direct sau indirect asupra plantelor, cu ajutorul omului.
Factorii de mediu care duc la diminuarea cantitatii sau la pierderea calitatii productiei
plantelor cultivate, pot fi grupati astfel:
- Buruienile din culturile agricole;
- Daunatorii plantelor cultivate;
- Bolile plantelor cultivate;
- Insuficienta hranei aflata la dispozitia culturii;
- Insuficienta apei aflata la dispozitia culturii;
Toate lucrarile de ingrijire, care se fac in culturi, au ca scop cresterea productiei plantelor
cultivate, si imbunatatirea calitatii acesteia.
Prin lucrarile de ingrijire, omul intervine si modifica nivelul fiecarui factor de mediu. In acest
scop, el intervine, sa distruga buruienile, sa distruga daunatorii, agentii patogeni (care produc
bolile), sa mareasca rezerva de hrana pentru plante, sa aduca la optim continutul de apa in sol.

Omul intervine si pentru cresterea gradului de aeratie a solului, pentru imbunatatirea insusirilor
solului si favorizarea vietuitoarelor folositoare culturilor. Toate aceste interventii se realizeaza
prin lucrari de intretinere a culturii agricole, asupra solului sau factorilor de mediu.
Buruienile pot ajunge in cultura din mai multe surse: rezerva de seminte din sol, gunoi de
grajd nefermentat, aduse de vant, ape curgatoare, animale salbatice.

Pagubele aduse de buruieni sunt daunatoare pentru culturi, sau pentru produsele obtinute
din culturile respective: consuma sarurile minerale si apa din sol, favorizeaza inmultirea
daunatorilor, agentilor patogeni din cultura, seminte sau tulpinile unor buruieni depreciaza
calitatea productiei.
Prevenirea imburuienarii culturilor este mai avantajoasa si mai eficace decat combaterea
buruienilor. Principalele metode de prevenire a imburuienarii sunt:
- Recoltarea la timp a culturilor
- Curatirea materialului de semanat inainte de a fi folosit;
- Evitarea folosirii gunoiului de grajd insuficient fermentat;
- Organizarea serviciilor de carantina fitosanitara;
- Distrugerea buruienilor din terenurile virane.
Pentru combaterea buruienilor se folosesc urmatorele metode:
a. Metoda agrotehnica de distrugere a buruienilor prin taiere si dezradacinare si plivit
(smulgerea buruienilor aparute in culturi).

b. Metoda chimica se realizeaza prin intermediul erbicidelor, cu actiune totala sau partiala
asupra buruienilor. Erbicidele nu distrug plantele culturii la care se folosesc. Epoca de
aplicare a erbicidelor depinde de faza de dezvoltare a culturii si a buruienilor, dar si de
modul de actiune a erbicidelor.
Erbicidele pot fi administrate :
- Inaintea semanatului si se incorporeaza in sol;
- Concomitent cu semanatul, folosindu-se instalatii speciale montate pe semanatori;
- Dupa semanat pana la rasarirea plantelor, deoarece erbicidul ramane la suprafata
solului 2-3 saptamani;
- In cultura imburuienata numai intr-o anumita faza de vegetaie a
culturilor sau
buruienilor;

Daunatorii plantelor cultivate sunt organisme din diferite categorii taxonomice ale regnului
animal, care produc pagube in culturi.

Daunatorii pot fi din urmatoarele categorii:

a. Viermii de pamant
b. Moluste (melci)
c. Paienjeni (acarieni)
d. Insecte
e. Pasari salbatice (grauri, ciori, vrabii, gaste salbatice)
f. Rozatoare (soareci, harciogi, sobolani)
Prevenirea atacului daunatorilor se face prin masuri de igiena culturala, inainte de
infiintarea culturii sau de depozitarea produselor. Se distrug resturile vegetale in care au ramas
insectele, se curata incaperile in care se vor depozita produsele.
Combaterea daunatorilor se face prin urmatoarele metode: agrotehnice, mecanice, chimice,
biologice, integrate.
1.5 Coordonarea formatiunilor de lucru care exploateaza agregatele pentru
recoltarea culturilor
Recoltarea culturilor reprezinta activitatea prin care ieste valorificata intreaga munca
depusa de oameni pe parcursul perioadei de vegetatie a unei specii de plante cultivate. Ea
reprezinta ultima veriga din tehnolopgia de cultivare a plantelor.
Prin recoltare sunt prelucrate de la plante produsele acestora si urmeaza a fi folosite de om.
Produsele plantelor recoltate pot fi:
Radacini ( sfecla , morcovi, ridichii),
Tulpini subterane ingrosate (cartof),
Tulpini in stare uscata (paie de grau, oraz, orez, vreji de fasole, mazare),
Flori ( hamei, plante medicinale)
Fructe verzi nematurizate ( castraveti , dovlecei, pastai de fosole, bame),
Fructe si seminte uscate (boabe de grau, orz,porumb,soia,floarea soarelui, mazare,
fasole)
Fructe ale pomilor fructiferi si arbustilor fructiferi.
Struguri de vita de vie.

Pentru a asigura rentabilitatea culturii si obtinerea de produse de calitate , produsele

agricole vegetale trebuie recoltate la timp si fara pierderi. Faza de vegetatie a plantelor la care
se face recoltarea nu corespunde intotdeuna cu faza de maturitate biologica a plantelor. Din
aces punct de vedere exista:
a) Maturitate biolologica, cand organele de reproducere pot forma noi plante
b) Maturitate tehnica, cand plantele sunt recoltate si pot fi folosite cu scopul de a infinta o
cultura
Indiferent de situatie recoltarea produselor vegetale trebuie sa se faca intr-un interval de
timp numit Interval optim pentru recoltare.
Pentru ca recoltarea sa se faca in timp cat mai scurt, in cadrul intervalului optim de
recoltare, fara pierderi cantitative si calitative aceasta opreratiune trebuie sa fie bine
organizata. In acest scop se realizeaza urmatoarele activitati:
Evaluarea productiei la cultura respectiva
Stabilirea necesarului de mijloce de recoltare si transportarea recoltei, reparare si
igenizarea lor
Stabilirea necesarului de spatiu de depozitare
Intrucat produsele agricole necesare sunt foarte variate , recoltarea se face cu un sortiment
divers de mijloace de recoltare si in mai multe moduri de efectuare a operatilor.
Dupa mijloacele folosite re recoltare se pot deosebi:
Recoltare manuala
Recoltare mecanizata ( cositoare, combina pentru recoltat boabe, combina pentru
recoltat stuleti de porumb)
Recoltare semimecanizata (la falole si mazare se smulg vrejii din pamant si apoi se
treiera cu combina, dupa ce s-au uscat)

Dupa succesiunea si momentul de efectuare exista urmatoarele tipuri de recoltari: Intr-o

singura trecere (paioase. Floarea sorelui ) si divizate sau mai multe treceri (legume).
Produsele agricole vegetale pot fi consumate in stare proaspata imediat dupa recoltare sau
pot fi depozitate si conservate.
Norme de protectia muncii si PSI la recoltarea culturilor:
Pentru deservirea tractoarelor si masinilor de recoltat se vor folosi numai persoane
calificate , intruite, care sa nu fie sub influenta bauturilor alcolice sau in satre de
oboseala avansata
In timpul efectuari lucrarilor de recolatre , personalul implicat trebuie s apoarte
echipament de protectie
In timpul efectuari lucrarii, este interzis sa se curete sau sa se repare motorul sau
masinile in functiune
Este intrezis transportul persoanelor pe masina , urcarea si coborarea mecanicului cand
masina este in deplasare
Personalul care deserveste agregate de recoltare sa trebuie sa fie instruit cu regulile de
protectie a munci si PSI
Este interzis a se depozita paine, fan, si alte produse fibroase in aproprierea locuintelor ,
adaposturilor de animale sau a linilor electrice aeriene
1.6 Supravegherea utilizarii masinilor si instalatiilor folosite in zootehnie
Masinile si instalatiile pentru pregatirea hranei impuritatile din nutreturi afecteaza
calitatea hranei pentru animale, unele fiind pericoloase. Corpurile straine dure, cum sunt cele
metalice, provoaca defectiuni ale organelor masinilor si instalatiilor pentru prelucrarea,
manevrarea si distribuirea nutreturilor. Sirmele si cuiele ajunse in stomac pot produce rani
acestora, dacand chiar si la moartea animalelor.

Masini pentru curatirea nutreturilor radacinoase.

Pamantul de pe nutreturi (sfecla) poate fi indepartat prin curatire umeda, spalare sau pe
cale uscata cu masinile de curatat.
Tocatorile pentru nutreturi se clasifica in doua categorii: pentru radacinoase si pentru

fibroase. Sistemul de tocare are la baza sistemul cu disc.

Batozele de porumb - sunt folosite pentru desprinderea boabelor de pe ciocalai si au la
baza un sistem de batere cu discuri si cuie, si un sistem de curatire care separa sparturile de
boabe, pleava, bucatile de ciocalai.
Masinile de macinare a nutreturilor cunoscute sub denumirea de mori. Sunt folosite pentru
macinarea nutreturilor sub forma de boabe, stiuleti, ciocalai de porumb zdrobiti, si nutreturi
fibroase uscate. Sistemul se bazeaza pe un rotor cu ciocanesi un amestecator
care
omogenizeaza nutretul macinat.

Masini si instalatii pentru distribuirea hranei la animale se clasifica in functie de furajul

distribuit, de specie de animale, si de modul de distribuire (la discretie sau portionat).

Instalatii pentru alimentarea cu apa in zootehnie, instalatiile de adapat sunt specifice

fiecarei specii.
Instalatii pentru intretinerea animalelor si adaposturilor sunt reprezentate de:
- Utilaje pentru asigurarea microclimatului in adaposturi;

Utilaje pentru eliminarea dejectiilor din adaposturi;

Utilaje pentru curatirea animalelor (tesalat, instalatii pentru imbaierea ovinelor);

Grup individual si platforme de muls

2. Legislaia privind igiena i securitatea muncii echipei de lucru

Munca lucrtorilor este protejat prin legi i acte normative care au ca

scop asigurarea celor mai bune condiii de munc, prevenirea accidentelor i
mbolnvirilor profesionale

Legea 319/2006 Legea securitii i sntii n munc

HG 1425/2006 Norme metodologice de aplicare a Legii 319/2006
HG 971/2006 Cerine minime pentru semnalizare de securitate
HG 1091/2006 Cerine minime SSM la locul de munc
HG 1048/2006 Cerine minime SSM utilizarea echipamentelor de protecie
HG 1146/2006 Cerine minime SSM utilizarea echipamentelor de munc
HG 355/2007 Supravegherea sntii lucrtorilor
Legea 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 195/22 decembrie 2005 privind protecia
mediului.

Igiena muncii
Igiena este tiina care se ocup cu studiul conduitei de via i munc i influena acesteia
asupra strii de sntate.
Igiena are rolul de a elabora norme de munc i via care, puse n practic, s duc la
prevenirea mbolnvirilor, scderea mortalitii i reducerea morbiditii, promovarea strii de
sntate i prelungirea duratei de via.
Igiena muncii se ocup de studiul condiiilor de munc i influena acestora asupra
oamenilor muncii, n vederea prevenirii bolilor profesionale care duc la scderea capacitii de

munc i implicit la scderea productivitii lucrtorilor.

Microclimatul de munc reprezint ansamblul factorilor de mediu fizici (cureni de aer,
temperatur, umiditate), chimici (substane periculoase), bilogici (virui, bacterii), psohologici
care acioneaz pe un teritoriu delimitat (ncpere de producie, teren agricol, localitate etc.).
Factorii de microclimat sunt: temperatura, umiditatea, iluminatul, zgomotul i vibraiile,
coloritul.
Aciunea factorilor de mediu asupra muncitorului din diferite domenii depinde de
intensitatea sau de nivelul acestora. Diferitele niveluri, mai sczute sau mai ridicate dect
limitele admise ale acestor factori, dau natere la aciuni acute (imediate), n care reaciile
organismului apar rapid i sunt uor evideniate, sau determin o aciune cronic, de lung
durat.

Factorii de risc proprii executantului:

deficiene ale capacitii de munc;
aciuni greite, omisiuni (ex. neutilizarea mijloacelor de protecie).
Factorii de risc proprii sarcinii de lucru pot rezulta din:
coninutul necorespunztor al sarcinii de munc n raport cu cerinele de
securitate: operaii,
reguli, procedee de lucru greite, cunoaterea insuficient a metodelor de lucru;
sarcin sub/supradimensionat n raport cu capacitatea executantului.
Factorii de risc proprii mediului de munc:
prezena unor gaze toxice n atmosfera mediului de lucru;
zgomot excesiv, temperatur foarte ridicat;
prezena unor spori sau virui n atmosfera mediului de lucru;
factori de risc de suprasolicitare psiho- fiziologic a executantului.
Factorii de risc proprii mijloacelor de producie care pot fi:
factori de risc mecanic, termic, electric;
factori de risc chimic (acizi, substane toxice, substane inflamabile, substane
explozive);
factori de risc biologic (microorganisme, plante periculoase, etc.).
Atenie ! Instruirea elevilor se va efectua att la coal ct i la agentul economic.
Pe lng obligaiile angajatorului, fiecare lucrtor trebuie s i desfoare activitatea, n
conformitate cu: pregtirea i instruirea sa, instruciunile primite din partea angajatorului
(maistru, ef etc), astfel nct s nu-i expun la pericol de accidentare sau mbolnvire
profesional propria persoan i nici alte persoane prin aciunile sau omisiunile sale.
Lucrtorii au urmtoarele obligaii:
a) s utilizeze corect mainile, aparatura, uneltele, substanele periculoase, echipamentele
de transport i alte mijloace de producie;
b) s utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat i, dup utilizare, s l
napoieze sau s l pun la locul destinat pentru pstrare;
c) s nu procedeze la scoaterea din funciune, la modificarea, schimbarea sau nlturarea
arbitrar a dispozitivelor de securitate proprii, n special ale mainilor, aparaturii, uneltelor,
instalaiilor tehnice i cldirilor, i s utilizeze corect aceste dispozitive;
d) s comunice imediat angajatorului i/sau lucrtorilor desemnai orice situaie de munc
despre care au motive ntemeiate s o considere un pericol pentru securitatea i sntatea
lucrtorilor, precum i orice deficien a sistemelor de protecie;
e) s aduc la cunotina conductorului locului de munc i/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoan;
f) s coopereze cu angajatorul i/sau cu lucrtorii desemnai, att timp ct este necesar,
pentru a face posibil realizarea oricror msuri sau cerine dispuse de ctre inspectorii de
munc i inspectorii sanitari, pentru protecia sntii i securitii lucrtorilor;
g) s coopereze, att timp ct este necesar, cu angajatorul i/sau cu lucrtorii desemnai,
pentru a permite angajatorului s se asigure c mediul de munc i condiiile de lucru sunt
sigure i fr riscuri pentru securitate i sntate, n domeniul su de activitate;
h) s i nsueasc i s respecte prevederile legislaiei din domeniul securitii i sntii

n munc i msurile de aplicare a acestora;

i) s dea relaiile solicitate de ctre inspectorii de munc i inspectorii sanitari.
Rezolvarea situaiilor provocate de accidente:
oprirea echipamentului de munc i/sau activitii;
evacuarea personalului din zona periculoas;
anunarea serviciilor specializate;
anunarea conductorilor ierarhici;
eliminarea cauzelor care au dus la apariia pericolului.
3. Msuri de protecie a mediului
Reglementri privind desfurarea activitilor cu impact asupra calitii
mediului
Desfurarea activitilor existente precum i nceperea activitilor noi cu posibil impact
semnificativ asupra mediului se realizeaz numai n baza autorizaiei/autorizaiei integrate de
mediu.
Conform Ordonanei de urgen a Guvernului, nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind
protecia mediului, Autorizaia de mediu este actul administrativ emis de autoritatea
competent pentru protecia mediului, prin care sunt stabilite condiiile i/sau parametrii de
funcionare ai unei activiti existente sau ai unei activiti noi cu posibil impact semnificativ
asupra mediului, obligatoriu la punerea n funciune.
Conform aceleiai ordonane, Autorizaia integrat de mediu este actul administrativ emis
de autoritatea competent pentru protecia mediului, care acord dreptul de a exploata n
totalitate sau n parte o instalaie, n anumite condiii, care s garanteze c instalaia
corespunde prevederilor privind prevenirea i controlul integrat al polurii; autorizaia poate fi
emis pentru una sau mai multe instalaii ori pri ale acesteia, situate pe acelai amplasament
i exploatate de acelai operator;
Titularul activitii are obligaia de a informa autoritile publice teritoriale competente
pentru protecia mediului cu privire la rezultatele automonitorizrii emisiilor de poluani
reglementai, precum i cu privire la accidente sau pericole de accidente.
Obligaii ale persoanelor fizice i juridice privind protecia mediului
a) solicit i obin actele de reglementare, potrivit prevederilor prezentei ordonane de
urgen i a legislaiei subsecvente;
b) respect condiiile din actele de reglementare obinute;
c) nu pun n exploatare instalaii ale cror emisii depesc valorile limit stabilite prin
actele de reglementare;
d) persoanele juridice care desfoar activiti cu impact semnificativ asupra mediului
organizeaz structuri proprii specializate pentru protecia mediului;
e) asist persoanele mputernicite cu activiti de verificare, inspecie i control,
punndu-le la dispoziie evidena msurtorilor proprii i toate celelalte documente relevante i
le faciliteaz controlul activitilor ai cror titulari sunt, precum i prelevarea de probe;
f) asigur accesul persoanelor mputernicite pentru verificare, inspecie i control la
instalaiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului, la echipamentele i instalaiile
de depoluare a mediului, precum i n spaiile sau n zonele aferente acestora;
g) realizeaz, n totalitate i la termen, msurile impuse prin actele de constatare
ncheiate de persoanele mputernicite cu activiti de verificare, inspecie i control;
h) se supun dispoziiei scrise de ncetare a activitii;
i) suport costul pentru repararea prejudiciului i nltur urmrile produse de acesta,
restabilind condiiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului "poluatorul
pltete";
j) asigur sisteme proprii de supraveghere a instalaiilor i proceselor tehnologice i
pentru automonitorizarea emisiilor poluante;
k) asigur evidena rezultatelor i raporteaz autoritii competente pentru protecia
mediului rezultatele automonitorizrii emisiilor poluante, conform prevederilor actelor de
reglementare;
l) informeaz autoritile competente, n caz de eliminri accidentale de poluani n mediu
sau de accident major;
m) depoziteaz deeurile de orice fel numai pe amplasamente autorizate n acest sens;
n) nu ard miritile, stuful, tufriurile sau vegetaia ierboas fr acceptul autoritii

competente pentru protecia mediului i fr informarea n prealabil a serviciilor publice

comunitare pentru situaii de urgen;
o) aplic msurile de conservare stabilite de autoritatea public central pentru protecia
mediului pe suprafeele terestre i acvatice supuse unui regim de conservare ca habitate
naturale pe care le gestioneaz precum i pentru refacerea ecologic a acestora;
p) nu folosesc momeli periculoase n activitile de pescuit i vntoare, cu excepia
cazurilor special autorizate:
q) asigur condiii optime de via, n conformitate cu prevederile legale, animalelor
slbatice inute n captivitate legal, sub diferite forme;
r) asigur luarea msurilor de salubrizare a terenurilor deinute cu orice titlu, neocupate
productiv sau funcional, n special a celor situate de-a lungul cilor de comunicaie rutiere,
feroviare i de navigaie;
s) s se legitimeze la solicitarea expres a personalului de inspecie i control prevzut n
prezenta ordonan de urgen.

4. Bibliografie
Agenia European pentru Securitate i Sntate n Munc;
Moisiu Maria (coordonator) si colab Agricultura pentru scola profesionala, manual de
teorie, editura Oscar Print, Bucuresti, 2000,
Moisiu Maria (coordonator) si colab Agricultura pentru scola profesionala, manual de
instruire practica, editura Oscar Print, Bucuresti, 2000,
http://www.protectiamuncii.ro/ro/
www.eprofu.ro;

UNIUNEA EUROPEAN

GUVERNUL ROMANIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI I
PROTECIEI SOCIALE
AMPOSDRU

Fondul Social European

POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale
2007-2013

OIPOSDRU

INSPECTORATUL COLAR
JUDEEAN PRAHOVA

INVESTETE N OAMENI!
Axa prioritar: 2.
Domeniul major de intervenie
2.1
Titlul proiectului:
ID proiect
Cod contract:
Beneficiar:

Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa

muncii
Tranziia de la coal la viaa activ
Competene pentru o pia a muncii competitiv n
context european!
63659
POSDRU/90/2.1/S/63659
Inspectoratul colar Judeean Prahova

Modulul: ORGANIZAREA EXPLOATARII AGREGATELOR SI INSTALATIILOR FOLOSITE IN

AGRICULTURA

Teme
1.
Masini si instalatii agricole pentru fertilizarea solului:
-Metode de organizarea locului de munca
-Necesarul de masini si instalatii agricole pentru fertilizarea solului
-Calitatea lucrarilor de fertilizarea solului
-Tehnici de intretinere tehnica, reparare si stocare a agregatelor pentru fertilizarea solului
-Norme de igiena si securitatea muncii specifice exploatarii agregatelor pentru fertilizarea
solului
2. Masini si inastalatii agricole pentru pregatirea terenului
- necesarul de masini si instalatii agricole pentru pregatirea terenului
- calitatea lucrarilor de pregatire a terenului
- Tehnici de intretinere tehnica, reparare si stocare a agregatelor pentru pregatirea terenului
- Norme de igiena si securitatea muncii specifice exploatarii agregatelor pentru pregatirea
terenului
3. Masini si instalatii agricole pentru infiintarea culturilor
- necesarul de masini si instalatii pentru infiintarea culturilor
- calitatea lucrarilor de semanat si plantat
- tehnici de intretinere tehnica, reparare si stocare a agregatelor pentru infiintarea culturilor
- norme de igiena si securitatea muncii specifice exploatarii agregatelor pentru infiintarea
culturilor
4. Masini si instalatii agricole pentru ingrijirea culturilor
- necesarul de masini si instalatii agricole pentru ingrijirea culturilor
- calitatea lucrarilor de ingrijire a culturilor
- tehnici de intretinere tehnica, reparare si stocare a agregatelor pentru ingrijirea culturilor;
- norme de igiena si securitatea muncii specifice exploatarii agregatelor pentru ingrijirea
culturilor
5. masini si instalatii agricole pentru recoltarea culturilor
- necesarul de masini si instalatii agricole pentru recoltarea culturilor
- calitatea lucrarilor de recoltare a culturilor
- tehnici de intretinere tehnica, reparare si stocare a agregatelor pentru recoltat culturi
- norme de igiena si securitatea muncii specifice exploatarii agregatelor pentru recoltarea
culturilor
6. Masini si instalatii folosite in zootehnie
- tehnici de intretinere tehnica si reparare a masinilor si instalatiilor zootehnice
- paramatri de microclimat din adaposturi

- norme de igiena si securitatea muncii specifice recoltarii produselor animaliere