EVALUAREA POLUARII

AERULUI CU POLUANTI
CHIMICI
CO

IGIENA
Definitie : disciplina de baza a
medicinii preventive care se
ocupa de pastrarea si
promovarea sanatatii

POLUAREA AERULUI
Este emisia in aer a unor substante periculoase
pentru sanatate la un nivel care depaseste
capacitatea naturala de tamponare a atmosferei,
posibilitatea precipitatiilor de a le depozita sau a
vantului si a miscarilor aerului de a le dilua.
Substantele existente in aer, prin natura,
concentratia sau tipul de actiune, afecteaza
sanatatea , genereaza disconfort si/sau
altereaza mediul.

Clasificare poluanti din punct de

vedere al efectului
Poluanti iritanti : gaze iritante (SO2, NO2, Cl2, NH3,
subst oxidante), suspensii, Cl, Fl, Cr trivalent
etc.
Poluanti asfixianti: CO, CO2, H2S, acid cianhidric,
cianuri etc.
Poluanti toxici : Pb, Cd, Hg, Mn, pesticide
organoclorurate, organofosforice, nitrati, fluor
etc.
Poluanti alergizanti : polen, fungi, praf de casa
etc.

Clasificare poluanti din punct de

vedere al efectului
Poluanti cancerigeni :
- organici : hidrocarburi policiclice
aromatice, benzen, benzo-a-piren, amine
aromatice, clorura de vinil, naftalina etc.
- anorganici : azbest, As, Cr hexavalent, Ni
etc.
Poluanti fibrozanti : hidroxidul de siliciu,
azbest, beriliu etc.

FACTORI DE MEDIU
Mediul inconjurator reprezinta totalitatea
factorilor din afara organismului uman,
prezenti la un moment dat si care
actioneaza asupra omului si activitatii sale.
Clasificare (n functie de origine) :
- naturali : aer, apa, alimente, sol
- artificiali : imbracaminte, locuinte,
asezari umane etc.

POLUAREA FACTORILOR DE
MEDIU
FACTORII DE MEDIU

SOL

Praf

AER

Aer atmosferic

APA

Poluare int.

ALIMENTE

Apa subterna Apa de supraf. Alim. de orig.

animala

Alim. de orig.
vegetala

Bauturi
Inhalare, ingestie sau
contact dermic
sol/praf

Inhalare sau contact

dermic cu poluantii
aerului

Ingestie, inhalare sau

contact dermic cu
puanti hidrici

DOZA INTERNA LA OM

Ingestia alim. si
bauturilor
contaminate

MONOXID DE CARBON
SURSE DE POLUARE
Exterioare :
- emisiile datorita circulatiei autovehiculelor pe
autostrazi
- emisiile datorita circulatiei autovehiculelor pe
artere, altele decat autostrazi
- arderea combustibililor fosili
- procese industriale
- degradarea reziduurilor solide
- alte surse

MONOXID DE CARBON
SURSE DE POLUARE
Interioare :
- surse profesionale
- sobe cu carbune/lemn
- sobe cu gaz
- masini de gatit cu gaz
- boilere altele decat electrice
- fumatul

MONOXID DE CARBON
METABOLISM
CO este absorbit prin plaman. El se combina cu:
- Hemoglobina
carboxihemoglobina, conc.
acesteia depinde de conc. anterioara de
hemoglobina, durata expunerii, rata ventilatiei
pulmonare. Hemoglobina are o afinitate de 240>
pt. CO decat pt O2.
- Mioglobina
- Citocromi
- Metaloenzime

Studiul efectelor poluarii

Actiune directa (efect patogen in functie
de natura, concentratia si timpul de
actiune) : efecte acute, cronice, tardive.
Actiune indirecta (efect daunator asupra
mediului)

MONOXID DE CARBON
EFECTE PE SANATATE
Grupe populationale de risc :bolnavii cu afect.
coronariene si respiratorii, fetus, copii mici,
batrani, persoane cu anomalii ale hemoglobinei.
Efecte : acute si cronice
1. Efecte acute (depind de nivelul conc.
carboxihemoglobinei) : intoxicatia cu CO
- 10-30% - simpt. neurologice ( cefalee, vertij,
adinamie, greata, confuzie, tulb. de vedere,
dezorientare temporo-spatiala)

MONOXID DE CARBON
EFECTE PE SANATATE

- 30-50% - dispnee, cresterea pulsului,

cresterea ratei respiratorii, sincopa.
- >50% - convulsii, coma, stop cardio-respirator.
Complicatii : deces imediat, afect. functiei
miocardice, hTA, aritmie, edem pulmonar.
Ef. Insidios : intarziere n dezvoltarea
neuropsihica, consecinte neurologice si
comportamentale la copii.
n timpul sarcinii : moarte fat, tulb dezvoltare ,
aparitia de leziuni cerebrale datorita anoxiei.

MONOXID DE CARBON
EFECTE PE SANATATE
2. Efecte cronice :
A. Efecte cardio-vasculare :
- scade capacitatea de efort la adulti
tineri si sanatosi (aport scazut de O 2) -5%
- persoane cu af. cardio-vasculare :
agravarea simptomatologiei specifice,
ischemie miocardica, aritmie de effort,
moarte subita.

MONOXID DE CARBON
EFECTE PE SANATATE
B. Efecte cerebro-vasculare si de influentare a
comportamentului :
- <5% nu exista efecte la persoane tinere si sanatoase
- hipoxie cerebrala
- afectarea manif. ce necesita atentie sustinuta :
coordonarea ochi-mana, starea vigila, performanta
continua, concentrarea.
C. Efecte asupra fatului (CO trece bariera fetoplacentara) : greutate mica la nastere, cardiomegalie,
intarziere n dezvoltare, afect. fct. cognitiva).

MONOXID DE CARBON
EFECTE PE SANATATE
Adaptare la efectul CO :
- cresterea fluxului sangvin coronarian
- cresterea fluxului sangvin cerebral
- cresterea valorilor hemoglobinei prin
cresterea hematopoezei
- cresterea consumului de O2 la nivelul
muschilor

MONOXID DE CARBON
DETERMINAREA NIVELULUI DE
POLUARE
Se poate face prin :
- determinarea nivelului de carboxihemoglobina
din sange (direct sau indirect)
- masurarea nivelului CO n aer
Determinarea CO
- aerul se recolteaza n volum fix, nu se aspira

DETERMINAREA MONOXIDULUI
DE CARBON DIN AER
Metode :
1. colorimetrica (cea mai clasica si
precisa) cu clorura de paladiu.
2. spectroflorimetrie cu infrarosii
3. reactie cu pentoxid de iod
4. gazcromatografie

DETERMINAREA MONOXIDULUI
DE CARBON DIN AER
Metoda colorimetrica :
Principiul metodei : CO reduce clorura de paladiu la
paladiu metalic proportional cu concentratia lui, iar
paladiul metalic obtinut reactioneaza cu reactivul FolinCiocalteu, care da o coloratie de la galben-verde la
albastru, in functie de concentratia paladiului, respectiv a
CO din proba de aer.
Reactivi: - solutie etalon pentru CO (1 ml = 30 g CO)
- clorura de paladiu
- reactiv Folin Ciocalteu
Conc. Maxima momentana = 6 mg CO/mc
Conc. Medie/24 ore = 20mg CO/mc

DETERMINAREA
CARBOXIHEMOGLOBINEI DIN
SANGE

Principiu : CO eliberat din COHb cu ajutorul unui

hemolizant si a fericianurii reduce clorura de
paladiu la paladiu metalic. Excesul de clorura de
paladiu se determina colorimetric cu iodura de
potasiu prin formarea unui complex colorat in
rosu.
Reactivi : - solutie de clorura de paladiu
- hemolizant-fericianura
- iodura de potasiu
Se masoara extinctia la spectofotometru, paralel
se face o proba martor (numai reactivi, fara
sange).

DETERMINAREA
CARBOXIHEMOGLOBINEI DIN
SANGE

Calcul
mg PdCl2 redus= (M-P)/M
M extinctia probei martor
P - extinctia probei de sange
Calculul cantitatii de COHb se face pe baza unei
corespondente :
1 mg PdCl2 = 0,0941 g COHb
g COHb/100 ml sange = A*0,0941*100
A=cantitatea de PdCl2(in mg) care a fost redusa
de CO dintr-un ml de sange

DETERMINAREA CO DIN AERUL

EXPIRAT
Principiu : COHb se estimeaza indirect
prin determinarea CO din aerul alveolar
wexpirat, datorita diferentei de presiune
care guverneaza schimburile gazoase
pulmonare, gazul fiind retinut si colorand
un filtru granulat prin care se aspira aerul
expirat.