INVENTARUL DE PERSONALITATE FREIBURG

Autori : J.
Fahrenberg, H. Selg, R. Hampel

FPI este un chestionar multifazic de personalitate elaborat de J.

Fahrenberg, H. Selg, R. Hampel si este construit prin combinarea unui
sistem psihologic clasic cu unul extras din nosologia psihiatrica, ce se poate
utiliza atat in domeniul clinic, cat si in cel neclinic.
FPI contine 212 itemi, grupati in noua scale, la care, pentru a obtine o
imagine globala a personalitatii celui investigat, autorii au mai adaugat inca
trei scale. Chestionarul se administreaza in grup sau individual, fara limita
de timp (de obicei, completarea chestionarului dureaza in jur de 30-40 de
minute). Chestionarul se administreaza persoanelor cu un nivel de educatie
si dezvoltare intelectuala medie, capabile sa surprinda semnificatia itemilor.
Pentru corectarea fiselor de raspuns se utilizeaza un set de grile sau
calculatorul.
Continututl intrebarilor chestionarului se refera la stari si
comportamente, la atitudini, obiceiuri si acuze corporale.
Constructia FPI-ului are la baza studiul factorial al itemilor si gruparea
lor in cei noua factori care descriu dimensiunile de personalitate care intra
in componenta chestionarului. Interpretarea chestionarului presupune
utilizarea criteriilor comportamentale care explica cei doi poli ai fiecarei
scari si care sunt redate in manualul testului. In plus, pe baza studiului
intercorelatiilor dintre scalele chestionarului, s-au stabilit anumite relatii
intre ele, fapt ce permite o interpretare mai nuantata.
SISTEMUL DE ETALONARE SI TRASARE A PROFILULUI
Cand se lucreaza cu un test psihologic sau cu un chestionar, se impune
operarea cu standarde locale. Autorii testului opereaza cu doua tipuri de
standarde, in stanine, sau in noua clase normalizate si cote T. Manualul
original al testului contine etaloane pentru toate formele chestionarului,
separat pentru populatia feminina si masculina. Este prezentat si un etalon
general pentru ambele populatii. Se lucreaza insa mai frecvent cu etalonul
in stanine, separat pentru populatia feminina si masculina. Etalonarea in
noua clase normalizate este un sistem foarte precis de repartizare a
claselor, proportional cu curba lui Gauss. Intr-un astfel de etalon, media se
situeaza la nivelul clasei a 5 a, intre clasele 4 si 6 fiind cuprinsa 54% din
populatie aceasta fiind zona in care oscileaza comportamentul normal
mediu. Orice abatere de la aceasta zona este interpretata ca tendinta
(clasele 2-3; 7-8) sau ca nota dominanta specifica (clasele 1 si 9).
Dupa centralizarea itemilor cu ajutorul grilelor de control, adica dupa
ce chestionarul este corectat si s-au obtinut cotele brute, acestea se
raporteaza la etalon, marcandu-se pe foaia de profil punctul (clasa) in care
1

se incadreaza subiectul respectiv. Unirea punctelor duce la obtinerea

profilului psihologic care trebuie interpretat.
CONSIDERATII GENERALE
Pentru a efectua o investigatie cu FPI-ul, este necesar chestionarul,
formularul de raspunsuri pentru efectuarea unui examen izolat, corectia si
constituirea profilului final fiind facilitate de existenta a 12 grile (cate una
pentru fiecare variabila a chestionarului) si a baremelor prezentate. Pentru
un examen colectiv, pe o populatie mare, se recomanda utilizarea
prelucrarii la calculator a datelor, profilul final fiind obtinut pe terminala
computerului. Pentru aceasta este necesara completarea unei fise de
raspuns speciala pentru calculator.
INSTRUCTIUNI DE APLICARE A INVENTARULUI DE PERSONALITATE
FREIBURG
Instructiunile de aplicare se afla scrise pe prima pagina a
chestionarului FPI. Dupa itemi urmeaza, pe ultima pagina, instructiunea: Va
rugam verificati inca o data daca ati raspuns la toate intrebarile.
INDICATII DE FOLOSIRE A TESTULUI
Testul poate fi aplicat individual sau in grup. Psihologul care aplica
testul trebuie sa ramana cat se poate de pasiv pe parcursul aplicarii
testului, exceptand impartirea si strangerea formularelor, deoarece, toate
instructiunile sunt date in scris. Trebuie sa se asigure o situatie de testare
adecvata, iar in cazul grupurilor, sa se impiedice orice colaborare. Trebuie
asigurata atitudinea pozitiva a subiectilor fata de examinare. Vor fi evitate
expresii precum: chestionar, test, deoarece acestea pot induce o
atitudine de scepticism. La toate intrebarile puse de subiecti in ceea ce
priveste importanta declaratiilor si a intentiilor investigatiei se va raspunde
in spiritul indicatiilor mai sus mentionate. In mod frecvent se reproseaza:
raspunsurile au un caracter prea general tip de raspuns: va rugam sa
vizati acel tip de raspuns care vi se potriveste cel mai bine.
In caz de rezistenta pasiva, este bine ca cel care aplica testul sa nu
insiste, ci sa accepte ca itemul respectiv sa ramana fara raspuns.
: sunt prea multe intrebari tip de raspuns: va rugam sa incercati
cu calm sa raspundeti repede si fara sa va ganditi prea mult asupra unei
propozitii. Circa 6 rapunsuri pe minut este norma pe care se poate conta
de la un subiect la altul.
Durata testului va fi intre 20 si 50 de minute, fara a se impune
subiectilor vreo limitare de timp. Se indica examinatorului ca, in cazul
aplicarii colective, sa comunice informatii privind ritmul mediu de rezolvare.
De exemplu: Vad ca majoritatea dintre dvs au ajuns la pagina 4. Cine nu a
reusit inca, este rugat sa nu se mai gandeasca asa de mult la fiecare punct
si sa bifeze, de fiecare data raspunsul cat de cat potrivit.
2

Intrebarile privind caracteristicile de statut incheie testul; in cazul in

care psihologul are nevoie de informatii suplimentare in acest sens, se va
avea o discutie suplimentara cu subiectul.
VALORIFICAREA TESTULUI
Practic, se recomanda doua procedee: valorificarea cu grile si
valorificarea automata cu programul FPI. pentru computer. Inainte de
valorificare, insa se recomanda totusi sa se verifice inca o data daca
chestionarul este rezolvat complet. Numarul de raspunsuri care lipsesc, ca
si comentariile scrise care pot sa apara, sa fie notate separat. In cazul unor
asemenea anomalii nu se recomanda valorificarea si interpretarea in
continuare a testului.
VALORIFICAREA CU GRILE
Sunt necesare 12 grile, cate una pentru fiecare scala FPI. se aseaza
fiecare grila pe pagina de raspuns a testului care urmeaza sa fie valorificat.
Ca semne de aplicare servesc cuvintele DA si NU. Atunci cand decupajul
grile coincide cu raspunsul dat de subiect se coteaza cu un punct. In cazul
in care acestea nu coincid, se noteaza cu zero.
Se noteaza numarul punctelor de pe fiecare grila FPI. Pentru aceasta
se poate folosi locul special consacrat din Foaia de valorificare. In
continuare, se schimba grila tinandu-se cont de semnele de aplicare
peste pagina FPI. Acest procedeu se continua si se repeta cu toate grilele
pana ce prima pagina a FPI-ului este valorificata in intregme. Punctele celor
12 scale ce se obtin pe fiecare grila se noteaza pe formularul de valorificare.
Norme: din ratiuni practice si a dependentei anumitor scale FPI de
particularitatile de sex si de varsta ale subiectilor, se recomanda ca valorile
brute FPI individuale sa fie transformate in valori standard FPI. valorile brute
individuale FPI pot fi transformate in stanine. Scala de stanine, in noua
trepte de orientare, este suficienta pentru diagnosticul practic de test.
Valorile standard trebuie considerate drept norme care vor fi folosite la
analize si calcule ulterioare.
INTERPRETAREA TESTULUI
Din punct de vedere psihologic, valorile de test FPI numai atunci cand
motivatia de test a subiectului, cat si situatia de testare si valorificarea, nu
dau loc la situatii ambigue.
Inainte de interpretarea diferentiata, trebuie verificat statistic daca
valoarea individuala de test se departeaza cumva considerabil de valoarea
statistic preconizata. Valoarea preconizata, este in acest caz, egala cu
valoarea medie a fractiunii probei etalon de care apartine subiectul.
In cazul in care se cunosc valorile de recunoastere a populatiilor de
referinta speciale atunci valoarea de aspectatie este egala cu valoarea
medie a acestei populatii de referinta. La convertirea valorilor brute in valori
standard, valoarea de expectatie pe scala stanine 5 se afla pe scala T50. cu
3

ajutorul coeficientului de reliabilitate si a erorii standard a masuratorii se

poate determina intervalul de incredere a unei valori de test. Intre aceste
limite de incredere este situata, cu probabilitatea de eroare respectiva
adevarata valoare de test a subiectului. Aceste limite de incredere sunt
relativ largi si ele caracterizeaza incertitudinea unei valori individuale de
test.
Totusi, trebuie tinut seama de faptul ca, in cazul diagnosticului practic
de personalitate, se risca o probabilitate de eroare de 5%. O interpretare de
test critica nu are voie sa ignore limitele de incredere ale valorilor de test.
Problema interpretabilitatii unei valori individuale de test trebuie pusa si sub
aspectul trebuintelor de raspuns (de rezolvare), in special a optimului social.
Scala FPI 9 poate fi considerata ca scala de control, iar toate scalele cu
valori evident scazute pot fi ignorate. Ca linie directoare s-ar putea stabili ca
o valoare (stanine) de 1 sau 2 in scala FPI 9 sa constituie criteriul ca testul
sa nu fie interpretat deoarece subiectul nu este sincer.
TRASAREA PROFILULUI
Este o actiune simpla: dupa ce chestionarul este corectat si s-au
obtinut cotele brute, acestea se raporteaza la etalon, marcandu-se pe foaia
de profil punctul (clasa) in care se incadreaza subiectul in cauza. Unirea
punctelor duce la obtinerea profilului psihologic care trebuie interpretat.
Atunci cand se lucreaza cu FPI-ul ne putem astepta in mod normal, la
urmatoarea configuratie a profilului:
Scala FPI 1 (nervozitate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la
scalele: FPI 3, 4, 8, N si cu cote mici la FPI M.
Scala FPI 2 (agresivitate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la
scalele: FPI 4, 7, 9, E si M.
Scala FPI 3 (depresie): cotele mari sunt asociate cu cote similare la
scalele: FPI 1, 4, 7, 8, 9 si cote mici la FPI M.
Scala FPI 4 (excitabilitate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la
scalele: FPI 1, 2, 3, 7 si N.
Scala FPI 5 (sociabilitate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la
scalele: FPI E si cote mici pe scala FPI 8.
Scala FPI 6 (calm): apare ca fiind o scala independenta, ea nu
coreleaza cu nici una dintre celelalte scale.
Scala FPI 7 (dominare): cotele mari sunt asociate cu cote similare la
scalele: FPI 2, 3, 4, N.
Scala FPI 8 (inhibitie): cotele mari sunt asociate cu cote similare la
scalele: FPI 1, 3, N si cote mici la FPI 5, M.
Scala FPI 9 (sinceritate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la
scalele: FPI 2, 3, N.
Sacla FPI N (labilitate emotionala): cotele mari sunt asociate cu cote
similare la scalele: FPI 1, 2, 3, 4, 7, 8, 9 si cote mici la FPI M.
Scala FPI M (masculinitate): cotele mari sunt asociate cu cote mici la la
scalele: FPI 1, 3, 8 si N.
4

Este necesar ca aceste date sa fie utilizate in interpretatrea profilului

oricarui subiect, deoarece reflecta structura functionala a scalelor din
componenta chestionarului, asa cum a rezultat ea din adaptarea la mediul
socio-cultural romanesc. Informatiile asupra validitatii chestionarului FPI se
pot suplimenta cu date obtinute prin interpretarea corelatiilor cu variabilele
altor chestionare, ca de exemplu CPI.
DESCRIEREA SCALELOR FPI
Descrierea porneste de la continutul itemilor si reda fidel trasaturile
psihologice si nuantele acestora. Scalele standard ale FPI au denumirile de:
scala FPI 1, FPI 2 etc. Denumirile adaugate in paranteza (nervozitate,
agresivitate etc) si perechile de notiuni (ex: tulburat psihosomatic
netulburat psihosomatic) sunt denumiri auxiliare care incearca sa dea un
numitor comun modelului de itemi, acestea putand fi intelese ca moduri de
etichetare foarte stricte.
Scala FPI 1 : (nervozitate; tulburat psihosomatic-netulburat
psihosomatic) se compune din 34 de itemi, dintre care unul este polarizat
negativ.
Valoarea mare de testare: semnifica tendinta spre acuze somatice,
afectiuni de ordin vegetativ (circulatie, respiratie, tulburari motorii). Un scor
ridicat la FPI 1 indica un subiect cu disconfort psihosomatic(tulburari de
somn, dureri si stari generale proaste, fatigabilitate si fenomene de
epuizare, neliniste, iritabilitate, metereopatie), cu o somatizare puternica a
afectelor (starile de iritatie afectiva sunt insotite de tulburari vegetative si
musculare intense).
Valoarea mica de testare: subiectul in cauza nu acuza, sau prezinta
tulburari minore
psihosomatice, rezonanta afectiva scazuta cu
concomitente somatice normale. La femei, media statistica de testare este
mai mare decat la barbati (se inregistreaza scoruri mai ridicate). Valorile de
testare mari in FPI 1 (r =0,40) coreleaza puternic cu FPI 3 (depresivitate),
FPI 8 (retinere) si FPI 4 (irascibilitate).
Interpretarea acestor dimensiuni ca nervozitate, trebuie sa accentueze
caracterul subiectiv al tulburarilor psihosomatice relatate. Aceasta
nervozitate poate fi o caracteristica de personalitate obisnuita sau
consecinta unei boli organice.
Scala FPI 2: (agresivitate; agresiv-spontan; imatur emotional-negativ;
neagresiv-nestapanit) cuprinde 26 de itemi, dintre care doi negativi.
Valoarea mare de testare: subiectul poate comite spontan acte de
agresiune corporala, verbala sau imaginara. Reactioneaza afectiv fata de
obiecte si animale. In relatiile cu oamenii are un comportament impulsiv
(uneori agresiv), poate fi sadic, se bucura de raul altuia, face glume
grosolane sau lipsite de sens si se amuza la glumele puerile. Este in general
nestapanit, nelinistit, cu o pregnanta nevoie de schimbari, sete de aventura,
tendinta spre exaltare (bucurie exacerbata). Reprezinta tabloul imaturitatii
emotionale.
5

Valoarea mica de testare: subiectul prezinta tendinte de agresiune

spontana minime, stapanire de sine, comportare stabila si constienta, care-i
confera trasaturi de om extrem de linistit.
FPI 2 este independent de gradul de cultura, de numarul de locuitori ai
comunitatii, de sex, dar nu si de varsta. Subiectii tineri prezinta valorile cele
mai ridicate, pe cand cei in varsta, in special femeile in varsta prezinta
valorile cele mai scazute. Valorile FPI 2 coreleaza pozitiv puternic cu valorile
mari ale scalei FPI 9 (franchete, sinceritate), FPI 3 (depresie) si FPI 4
(irascibilitate).
Prin agresivitate nu trebuie sa intelegem ca valorile de testare mari
denota neaparat manifestari agresive. Din cauza interdependentei
relativstranse cu scala FPI 9 (franchete) se pot exprima prin valorile mari
starea de dispozitie (disponibilitate-pregatire), slabiciunile personale,
afectele si, in mod special, tendintele agresive.
Scala FPI 3: (depresie indispus, nesigur de sine - multumit, sigur de
sine) cuprinde 28 de itemi, dintre care unul polarizat negativ.
Valoarea mare de testare: subiectul are stari de indispozitie sau
prezinta fluctuanta mare in dispozitii, prevaland insa starile depresive,
tensionate, pesimiste. Asadar, individul este in general prost-dispus, fara
vitalitate, epuizat, in parte iritabil, nemultumit, ursuz. Se mai caracterizeaza
prin anxietate, sentimentul de pericol nedefinit, amenintator, singuratate ,
sentiment de apatie si de gol launtric, putere de concentrare redusa ; dus
pe ganduri, adesea inutile, viseaza cu ochii deschisi; complexe de
inferioritate adanc inradacinate, are vesnic probleme, mediteaza mult,
apeleaza la autoagresiuni, are de multe ori sentimentul de culpa, de
insuficienta (insatisfactie generala), isi face singur reprosuri.
Valoarea mica de testare: subiectul are odispozitie echilibrata, este
mai degraba pozitiv si relaxat, optimist, are putine griji; raport emotional
bun cu ceilalti, capacitate de concentrare, siguranta de sine se simte in
stare sa-si croiasca singur drum in viata si e multumit de soarta.
Valoarea scalei de testare la FPI 3 este independenta de varsta,
instructie scolara (grad de cultura), numar de locuitoridin localitatea in care
domiciliaza si de sex. Valorile mari de test la FPI 3 sunt legate de valorile
mari de la FPI 1 (nervozitate), FPI 2 (agresivitate), FPI 4 (emotivitate), FPI 8
(inhibitie) si FPI 9 (fire deschisa).
Scala FPI 4: (emotivitate iritabil, usor frustrat calm, apatic) se
compune din 20 itemi, dintre care unul este polarizat negativ.
Valoarea mare de testare: subiectul prezinta stari de iritabilitate, este
tensionat, susceptibil si emotiv, are toleranta redusa la frustrare (se simte
deranjat, tulburat chiar de dificultati banale) este nerabdator si nelinistit.
Devine usor irascibil si furios, apoi agresiv, amenintator (vorbe necugetate),
actiuni de afect, afecte violente, este putin inhibat in afecte.
Valoarea mica de testare: subiectul prezinta stari de impulsivitate si
spontaneitate redusa, este calm, eventual apatic, sec si flegmatic in sine
6

insusi, stapanit emotional si care poate fi incarcat, rabdator, are o toleranta

mare la frustrare.
Valoarea mare la testul FPI 4 nu depinde de sex, varsta, instructie si nr
de locuitori. Valori maxime la FPI 4 sunt legate de valori maxime la FPI 3
(depresii), FPI 2 (agresivitate), FPI 1 (nervozitate), FPI 7 (tendinta de
dominare) si FPI 9 (fire deschisa).
Scala FPI 5: (sociabilitate, sociabil, vioi nesociabil, retras) cuprinde
28 de itemi, dintre care 16 sunt polarizati negativ.
Valoarea mare de testare: subiectul prezinta dorinta si tendinta de a
stabili noi contacte, este sociabil, leaga repede prietenii si are un cerc mare
de cunostiinte; are voiciune, este intreprinzator, activ, comunicativ,
vorbaret si prompt la replica.
Valoarea mica de testare: subiectul prezinta o dorinta redusa de
contact si se multumeste cu propria persoana, evita contacte in anumite
imprejurari, prefera sa fie singur, are un cerc redus de cunostinte, intra greu
in relatii cu alte persoane (putin comunicativ), ciudat, retras, in anumite
situatii teapan, distant, atitudine rezervata in raport cu alte persoane,
putin intreprinzator, mai degraba taciturn.
Valoarea mare la testul FPI 5 nu depinde de sex, varsta, grad de
cultura sau numarul de locuitori ai domiciliului subiectului. Valori maxime la
FPI 5 sunt legate de valori minime la FPI 8 (inhibitie), aflandu-se in corelatie
negativa mare.
Aceasta dimensiune interpretata drept caracter sociabilnu poate fi
considerata la nivelul scalei FPI 8 fiindca aici tema principala o constituie
dorinta si nevoia de a stabili contacte, in timp ce FPI 8 testeaza capacitatea
de a stabili contacte si capacitatea de a actiona.
Scala FPI 6: (caracter calm, cu sange rece, incredere in sine, bine
dispus iritabil, ezitant) cuprinde 20 de itemi, nici unul nu este polarizat
negativ.
Valoarea mica de testare: subiectul prezinta iritabilitate, poate fi
deceptionat si suparat usor, este susceptibil si descurajat, ia lucrurile prea
in serios, se simte usor deranjat si pus intr-o situatie penibila, este
ingrijorat, ezita, prefera sa astepte, nu-i plac hotararile si actiunile
impulsive, este pesimist si descurajat in anumite situatii.
Valoarea mare de testare: subiectul are incredere in sine, nu se abate
din drumul sau, nu poate fi enervat usor, in anumite conditii este rabdator,
darz si neclintit; buna dispozitie, optimism; nu-i plac disputele agresive.
Este energic si ii place sa actioneze repede si eficient.
Valoarea de testare la FPI 6 nu depinde de varsta, grad de cultura sau
numarul locuitorilor, depinde insa de sex. Valorile maxime din FPI 6 sunt in
legatura cu valorile negative la FPI 8.
Scala FPI 7: (tendinta de dominare, reactiv, agresiv, stie sa se
impuna fire care cedeaza, ponderat) cuprinde 20 de itemi, dintre care unul
este polarizat negativ.
7

Valoarea mare de testare: subiectul prezinta acte de agresiune reactiv

fizice, verbale sau imaginare, stie sa-si impuna interesul propriu, conceptia
egocentrica, atitudine de suspiciune si neincredere fata de ceilalti. Tinde
spre o gandire autoritara, conformista. Este agresiv in limita formelor de
convietuire in societate conventionale. Caracteristicile sale sunt:
agresivitate reactiva, vina si pedeapsa, judecati morale conventionale.
Valoarea mica de testare: subiectul prezinta tact si atitudine
ponderata, este intelegator si maleabil, ii repugna comportarea agresiv
militareasca, are o atitudine toleranta, mai degraba increzatoare, judecati
morale diferentiate.
Valoarea de testare a lui FPI 7 nu depinde de varsta si de numarul
locuitorilor, este insa dependenta de sex si de gradul de cultura. Barbatii si
subiectii care nu au decat scoala elementara prezinta valori ridicate. Valorile
mari la FPI 7 sunt in legatura cu valorile mari de la FPI 4 (emotivitate).
Scala FPI 8: (inhibitie; inhibat, in tensiune degajat, capabil de
contacte) cuprinde 20 de itemi, dintre care 5 sunt polarizati negativ.
Valoarea mare de testare: subiectul prezinta timiditate, este stingher,
inhibat in contact cu alte persoane, mai ales in colectivitate si in anumite
situatii, incapabil de contact, sau cu un comportament anormal in situatii de
contact; cu trac si neplaceri fizice inaintea anumitor ocazii sau emotii
(neliniste, tremuraturi, i se inmoaie genunchii, paloare sau roseata, se
balbaie, are tulburari digestive), putere de actiune redusa, este nesigur in
luarea unor hotarari, nu este dispus sa lupte pentru realizarea celor
propuse, este fricos si foarte iritat cand se stie observat.
Valoarea mica de testare: subiectul prezinta dezinvoltura, este sigur pe
sine, increzator in propriile puteri, independent de alte persoane, actioneaza
hotarat si este capabil de contacte, prezinta putine fenomene fizice,
datorate tensiunii psihice. Are o participare fizica redusa la afect,
disponibilitate pentru actiune, capabil de abnegatie, dispus sa
experimenteze, intreprinzator.
Valoarea testului FPI 8 nu depinde de varsta si grad de cultura, dar
este influentata de sex. Femeile prezinta valori mai mari. Valorile mari de
testare la FPI 8 sunt in legatura cu valorile mari de la FPI 3 (depresie) si FPI
1 (nervozitate) si sunt legate de valori minime la FPI 5 (caracter sociabil) si
FPI 6 (caracter calm).
Scala FPI 9 (fire deschisa, autocritic fire inchisa, fara simt autocritic)
Valoarea mare de testare: subiectul recunoaste micislabiciuni si
defecte pe care le are, probabil fiecare. Autocritic, are in anumite
imprejurari o atitudine dezinvolta.
Valoarea mica de testare: subiectul tine sa disimuleze mici slabiciuni si
defecte, vrea sa produca o impresie buna; este lipsit de sinceritate si de
spirit autocritic, in anumite situatii manifesta o atitudine de automultumire,
sau o atitudine inchistata.
Valoarea testului FPI 9 nu depinde de gradul de cultura, dar depinde de
sex si mai ales de varsta subiectului. Tinerii prezinta in acest caz valori mai
8

scazute. Valoarea mare de testare la FPI 9 este legata de valori mari

obtinute la FPI 2 (agresivitate), FPI 3 (depresie) si FPI 4 (emotivitate). Se
poate presupune ca valori extreme de testare la FPI 9 duc la o denaturare a
informatiei.
DESCRIEREA SCALELOR SUPLIMENTARE
Scala FPI E: (extraversiune- introversiune) cuprinde 34 de itemi,
dintre care 5 polarizati negativ. Itemii provin din cinci scale FPI, mai ales din
FPI 5 si FPI 2.
Valoarea mare de testare: subiectul prezinta sociabilitate, nevoie de
contact, cauta si este capabil de a stabili contacte, leaga usor prietenii, este
degajat, vioi, impulsiv, vorbaret, ii plac variatia si divertismentul; activitate
si emotivitate; intreprinzator, domina, da tonul, este capabil sa impuna; in
anumite situatii este nestapanit (excitabil).
Valoarea mica de testare: subiectul prezinta nesociabilitate, prefera sa
fie singur, leaga greu prietenii, se multumeste cu sine insusi, are nevoie
redusa de contact; calm si rezervat, putin intreprinzator, constant (egal),
stapanit, pasiv, putin comunicativ, evita sa fie in centrul atentiei, vrea sa fie
lasat in pace.
Valoarea de testare la FPI E nu depinde desex, de gradul de cultura sau
de numarul locuitorilor, depinde in schimb de varsta. Subiectii tineri au
valori ridicate fata de cei varstnici. Valorile de testare FPI E si FPI N nu
depind statistic si empiric unele de celelalte, ele se afla insa intr-o
dependenta matematica din cauza valorificarii duble de itemi.
Scala FPI N: (labilitate emotionala stabilitate emotionala) cuprinde
24 de itemi, dintre care trei sunt polarizati negativ. Itemii provin din patru
scale FPI, mai ales din FPI 3 si FPI 4.
Valoarea mare de testare: subiectul prezinta indispozitie, sau dispozitie
labila, preponderent depresiv, trist, apasat, lipsit de vlaga, prost dispus,
iritabilitate; usor de lezat, violent, susceptibil, morocanos, usor agitat,
suparacios, mereu in tensiune; meditari inutile, dus pe ganduri, atentie usor
de distras, viseaza cu ochii deschisi, are griji, sentimente de vinovatie,
dificultati de contact, se simte adesea gresit inteles si nedreptatit, in
anumite imprejurari este apatic.
Valoarea mica de testare: subiectul prezinta o dispozitie stabila si
echilibrata, pozitiv, degajat, bine dispus, stapanit, rabdator, calm, linistit;
siguranta de sine, putine griji sau sentimente de culpabilitate, capacitate de
concentrare, netulburat emotional.
Valoarea de testare la FPI N nu depinde de varsta, grad de cultura,
numarul locuitorilor, sex. Valorile FPI N si FPI E nu sunt matematic sau
statistic dependente. Valorile de testare mari la FPI N se afla in legatura
vadita cu valorile minime la FPI M (masculinitate).
Scala FPI M: (masculinitate feminitate) cuprinde 26 de itemi, dintre
care 14 sunt polarizati negativ. Itemii provin din 7 scale FPI, mai ales din FPI
1 si FPI 8.
9

Valoarea mare de testare: subiectul se impune activ in anumite

situatii, constient de sine, intreprinzator, optimist, gata de a actiona,
dispozitie echilibrata, putine neplaceri fizice, fara trac sau tulburari
psihosomatice generale.
Valoarea mica de testare: subiectul prezinta o atitudine de rezerva,
timid, in anumite situatii inhibat, abatut, usor descurajat si dezamagit, putin
optimist, neincredere in sine, neplaceri fizice, tulburari psihosomatice
generale, in special pulsul neregulat, ameteli, maini si picioare reci,
constipatie, sensibilitate la lumina si zgomot, genunchi moi la emotii si
neliniste fizica, trac, adeseori obosit, epuizat, sensibil la schimbarile
atmosferice.
Valoarea de testare la FPI M nu depinde de varsta, gradul de cultura si
numarul locuitorilor, dar depinde de sex. Barbatii au valori mai ridicate
decat femeile. FPI M depinde matematic de FPI E dar nu depinde matematic
de FPI N. Exista o legatura empirica intre FPI M si FPI N (labilitate
emotionala). Valori ridicate la FPI M determina valori scazute la FPI N.
GRILA CU ITEMII DE CORECTIE LA SCALELE FPI
Scala FPI 1:
(nervozitate; tulburat psihosomatic-netulburat
psihosomatic) 34 itemi
DA: 8, 9, 10, 16, 21, 22, 27, 31, 37, 38, 42, 43, 48, 49, 54, 63, 67, 79,
80, 81, 104, 110, 112, 116, 126, 127, 153, 154, 159, 160, 170, 196, 197.
NU: 91.
Scala FPI 2: (agresivitate; agresiv-spontan; imatur emotional-negativ;
neagresiv-nestapanit) 26 itemi
DA: 18, 25, 45, 58, 59, 64, 68, 84, 93, 96, 95, 114, 123, 128, 139, 145,
165, 169, 171, 182, 192, 208, 212.
NU: 119, 185.
Scala FPI 3: (depresie indispus, nesigur de sine - multumit, sigur de
sine) 28 itemi
DA: 6, 30, 39, 41, 52, 55, 56, 60, 77, 88, 89, 103, 108, 130, 138, 140,
147, 152, 157, 158, 164, 177, 187, 189, 193, 205, 206.
NU: 178.
Scala FPI 4: (emotivitate iritabil, usor frustrat calm, apatic) 20 de
itemi
DA: 11, 17, 44, 46, 105, 122, 133, 136, 146, 149, 155, 162, 163, 175,
191, 194, 200, 203, 210.
NU: 61.
Scala FPI 5: (sociabilitate, sociabil, vioi nesociabil, retras) 28 itemi
DA: 26, 34, 62, 85, 98, 102, 120, 172, 174, 181, 186, 199.
NU: 3, 7, 13, 14, 20, 40, 73, 100, 117, 125, 134, 142, 176, 180, 188,
211.
Scala FPI 6: (caracter calm, cu sange rece, incredere in sine, bine
dispus iritabil, ezitant) 20 itemi
10

DA: 4, 24, 36, 57, 71, 74, 75, 99, 106, 118, 132, 156, 166, 167, 173,
198, 201, 204, 207, 209.
NU: *
Scala FPI 7: (tendinta de dominare, reactiv, agresiv, stie sa se
impuna fire care cedeaza, ponderat) 20 itemi
DA: 23, 28, 29, 32, 33, 50, 51, 69, 70, 76, 78, 82, 92, 115, 131, 150,
161, 183, 184.
NU: 5.
Scala FPI 8: (inhibitie; inhibat, in tensiune degajat, capabil de
contacte) 20 itemi
DA: 15, 19, 35, 53, 72, 87, 107, 111, 135, 137, 143, 144, 148, 151,
202.
NU: 65, 86, 90, 124, 129.
Scala FPI 9 (fire deschisa, autocritic fire inchisa, fara simt autocritic)
14 itemi
DA: 12, 47, 66, 83, , 97, 101, 169, 113, 121, 141, 168, 179, 190, 195.
NU: *
Scala FPI E: (extraversiune- introversiune) 34 itemi
DA: 25, 34, 57, 62, 85, 86, 98, 102, 105, 120, 122, 123, 139, 165, 172,
181, 199.
NU: 3, 20, 26, 117, 134, 142.
Scala FPI N: (labilitate emotionala stabilitate emotionala) 24 itemi
DA: 30, 41, 52, 55, 56, 89, 103, 113, 138, 140, 152, 155, 157, 158,
163, 164, 168, 175, 189, 194, 200.
NU: 61, 99, 106.
Scala FPI M: (masculinitate feminitate) 26 itemi
DA: 25, 33, 59, 64, 98, 121, 124, 129, 167, 178, 198,207.
NU: 9, 14, 27, 37, 81, 87, 127, 143, 144, 147, 148, 151, 196, 197.
INSTRUCTIUNI:
Veti gasi n paginile urmatoare o serie de afirmatii asupra anumitor
forme de comportament, atitudini, interese. Puteti raspunde la fiecare fie cu
DA, fie cu NU, ncercuind varianta de raspuns pe care o preferati pe foaia
de rtspuns.
Nu exista raspunsuri bune sau proaste, pentru ca fiecare om are
dreptul la opinii personale. Raspundeti, va rugam, asa cum se potriveste cel
mai bine felului dumneavoastra de a fi.
Atentie, va rugam, la urmatoarele puncte:
1. nu reflectati mai nti care raspuns ar putea sa faca cea mai buna
impresie, ci raspundeti asa cum
este valabil pentru dvs. Multe ntrebari vor parea foarte personale, iar
raspunsurile dvs sunt absolut confidentiale.
2. nu reflectati timp ndelungat asupra unei ntrebari, ci dati
raspunsul care va vine n minte
imediat. Bifati rapunsul pe care l socotiti cel mai potrivit n cazul dvs.
11

NTREBARI:
1. Am citit indicatiile si sunt gata sa raspund sincer la fiecare
ntrebare.
2. Ies seara cu placere la plimbare.
3. Leg prietenii cu dificultate.
4. ntotdeauna sunt bine dispus.
5. Ripostez daca cineva ma loveste.
6. Am adesea vise pe care nu le uit cu usurinta.
7. Daca vreau sa fac cunostinta cu cineva mi vine greu sa
gasesc tema de conversatie potrivita.
8. Am frecvent dureri de cap.
9. De multe ori inima mea bate mai repede, pare ca se
opreste sau bate neregulat.
10. Uneori, simt bataile inmii pna sus n gt.
11. mi pierd repede calmul, dar ma linistesc tot att de

DA

NU

DA
DA
DA
DA
DA
DA

NU
NU
NU
NU
NU
NU

DA
DA

NU
NU

DA
DA

NU
NU
12

repede.
12. Uneori rd la o gluma indecenta.
13. Daca vreau sa aflu ceva caut mai curnd ntr-o carte
dect sa ntreb pe cineva.
14. Chiar daca sunt mpreuna cu altii, ma simt adesea singur.
15. Ma nrosesc, sau palesc usor.
16. Simt de multe ori ca mi vjie urechile.
17. Pot sa ma nfurii uneori att de tare nct mi vine sa
sparg ceva.
18. Sincer vorbind mi face uneori placere sa chinui pe altii.
19. Ma simt jenat daca lumea ma priveste insistent pe strada
sau ntr-un magazin.
20. Nu particip cu placere la reuniuni mari (petreceri,
festivitati publice).
21. n situatii de stres simt de multe ori o pulsatie puternica n
artere.
22. Am de multe ori ntepaturi n piept.
23. Dac cineva mi-a fcut o nedreptate, i doresc o pedeaps
usturtoare.
24. Cred c trebuie s se rsplteasc rul cu binele, i eu
acionez n acest sens.
25. Am fcut de multe ori, numai din plcere, ceva periculos.
26. Sunt mai ntreprinztor dect cei mai muli cunoscui deai mei.
27. mi vine uor ameeal i vd negru naintea ochilor, dac
m ridic brusc din poziia culcat.
28. Dac cineva din cercul meu de prieteni este jignit, atunci
am grij ca, mpreun cu ceilali prieteni s-l pedepsim pe cel
vinovat.
29. Un cine care nu ascult, merit s fie btut.
30. Visez adesea cu ochii deschii, peste zi.
31. M simt uneori cuprins de valuri de cldur in mod
inexplicabil.
32. Cu oamenii care se poart mai prietenos dect m atept,
m port prudent.
33. Dac trebuie s recurg la fora fizic pentru a apra
dreptul meu, aa fac.
34. Pot s nveselesc repede o companie plicticoas.
35. M fstcesc uor.
36. Nu m supr dac alii critic ceva legat de persoana sau
de munca mea.
37. Chiar pe vreme cald mi simt minile i piciorele reci.
38. Am frecvent furnicturi, nepturi n brae i picioare, sau
m simt slbit (din punct de vedere al forei).
39. ntre alte persoane i mine exist frecvent deosebiri de

DA
DA

NU
NU

DA
DA
DA
DA

NU
NU
NU
NU

DA
DA

NU
NU

DA

NU

DA

NU

DA
DA

NU
NU

DA

NU

DA
DA

NU
NU

DA

NU

DA

NU

DA
DA
DA

NU
NU
NU

DA

NU

DA

NU

DA
DA
DA

NU
NU
NU

DA
DA

NU
NU

DA

NU
13

preri.
40. n relaiile cu alte pesoane sunt nendemnatic.
41. De multe ori m simt nefericit, fr un motiv clar.
42. Simt nevoia s trag aer n piept n situaiile enervante.
43. Am de multe ori sentimentul c a avea un nod n gt.
44. Dac m nfurii mi descarc nervii cu plcere n activiti
fizice, ca btutul covoarelor, de exemplu.
45. n copilrie am chinuit cu plcere pe alii, ca de exemplu,
rsucirea braelor, trasul de pr etc.
46. Din cnd n cnd mi pierd rbdarea i devin furios.
47. Cteodat sunt plin de energie, iar alteori, nu m pot
hotr s fac ceva constructiv.
48. Simt de multe ori c nu am aer suficient, fr s fi
svrit o munc grea.
49. Am de multe ori sentimentul de sufocare, mai ales n
situaii stresante.
50. Cnd mi se face o nedreptate, mi imaginez ct de ru ar
trebui s le mearg celor care mi-au fcut ru.
51. Dac m enervez o musc, nu sunt mulumit dect dup
ce am prins-o.
52.Am cteodat un sentiment de neparticipare i de gol
interior.
53. Ezit s intru singur ntr-o ncpere n care sunt deja
adunai mai muli oameni care se cunosc.
54. mi simt frecvent gura uscat.
55. Am comis multe erori n via.
56.Am de multe ori sentimentul c alii rd de mine.
57. mi fac plcere sarcinile care cer aciune rapid.
58. M simt aproape tot timpul nfometat.
59. Am ntlnit oameni care m-au enervat att de mult nct
s-a ajuns la btaie.
60. Dac privesc napoi, la cte am ntmpinat, nu sunt
mulumit cu soarta mea.
61. n general sunt linitit i greu de enervat.
62. ntre oameni amuzani m pot manifesta natural i fr
greutate.
63. Am frecvent lips de poft de mncare.
64. n copilrie mi plcea s aud c un alt copil a luat btaie
de la prini sau de la profesori.
65. De obicei pot s m hotrsc repede i iau hotrri bune.
66. Nu spun ntotdeauna adevrul.
67. Am un stomac sensibil (dureri gastrice, senzaie de greu
n stomac sau de apsare).
68. Simt cteodat atta ur pentru cineva, nct i doresc
moartea.

DA
DA
DA
DA
DA

NU
NU
NU
NU
NU

DA

NU

DA
DA

NU
NU

DA

NU

DA

NU

DA

NU

DA

NU

DA

NU

DA

NU

DA
DA
DA
DA
DA
DA

NU
NU
NU
NU
NU
NU

DA

NU

DA
DA

NU
NU

DA
DA

NU
NU

DA
DA
DA

NU
NU
NU

DA

NU
14

69. Un cal care nu trage bine trebuie s simt biciul.

70. Deviza mea este: Nu te ncrede niciodat n strini.
71. n privina trecutului nu-mi fac probleme.
72. Mai degrab sunt un om fricos.
73. n cltorii mai degrab privesc peisajul, dect s vorbesc
cu cei care m nsoesc.
74. Dac odat ceva merge prost acest lucru nu m afecteaz
prea tare.
75. Nu pot gsi motive ntemeiate care s m determine s
bat pe cineva.
76. Aproape n fiecare sptmn ntlnesc pe cineva pe care
nu pot s-l sufr.
77. Fac multe lucruri pe care apoi le regret.
78. Unui om care mi-a fcut o rutate i doresc o pedeaps
usturtoare.
79. Am frecvent senzaia de grea sau de vrsturi.
80. M simt frecvent balonat la stomac.
81. Sufr frecvent de constipaie.
82. Dac cineva a fcut ceva ru prietenului meu, sunt alturi
de el pentru a-i plti cu aceeai moned.
83. De multe ori am ntrziat la o ntlnire sau la coal.
84. Am chinut, sincer vorbind, multe animale.
85. Dac ntlnesc n mod neateptat un prieten vechi, mi
vine s-l strng n brae.
86. Dac la cantin (restaurant) mi se servete mncare
proast, a face reclamaie.
87. n situaii de stres sau de enervare apare nevoia de a
merge la toalet.
88. Cteodat sunt posomort fr a ti cu adevrat de ce.
89.Adesea sunt stul de toate.
90. Eu acionez repede si sigur.
91. Cnd merg s m culc, adorm de regul n cteva minute.
92. Dac cineva ip la mine, ip i eu la fel.
93. mi face plcere s scot n relief greelile altora.
94. De obicei nu pot s-mi stpnesc pornirile de a-i face pe
alii s sufere.
95. mi imaginez uneori c adeversarilor mei li se ntmpl
ceva ru.
96. Dac suntem mai muli, m cuprinde adesea plcerea
pentru ieiri grosolane, vulgare.
97. Uneori spun cte o minciun.
98. Am participat activ la organizarea unui grup (de orice fel).
99. Exist puine lucruri care s m irite sau s m supere.
100. Privesc de multe ori de o parte i de alta a strzii, pentru
a evita ntlnirea cu cineva.

DA
DA
DA
DA
DA

NU
NU
NU
NU
NU

DA

NU

DA

NU

DA

NU

DA
DA

NU
NU

DA
DA
DA
DA

NU
NU
NU
NU

DA
DA
DA

NU
NU
NU

DA

NU

DA

NU

DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA

NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU

DA

NU

DA

NU

DA
DA
DA
DA

NU
NU
NU
NU
15

101. Din cnd n cnd m dau mare (fac pe grozavul).

102. Sunt o fire destul de vioaie.
103. M ndoiesc cteodat dac oamenii cu care vorbesc
sunt cu adevrat interesai de ceea ce am de spus.
104. Cteodat, n situaii de stres mi apar pete roii pe fa
sau pe gt.
105. Cnd sunt ntr-adevr furios, m aflu n situaia de a lovi
pe cineva.
106. Dac cineva m tratez urt, nu m enerveaz acest
lucru i nu sunt suprat n continuare.
107. mi vine greu s susin o prere diferit de cea a
cunoscuilor mei.
108. M enerveaz uneori eventualitatea de a avea ghinion.
109. Nu pot s sufr multe persoane pe care le cunosc.
110. Corpul meu se poate destinde (relaxa) rareori cu totul.
111. Se ntmpl ca n anumite situaii s m blbi puin.
112. Minile mele tremur adesea (de exemplu la aprinderea
unei igri, sau la folosirea unei ceti).
113. De multe ori am gnduri de care ar trebui s m ruinez.
114. Nu tiu de ce, dar cteodat a vrea s distrug ceva (s
fac ndri).
115. M lintete de multe ori vestea c oamenilor antipatici
mie le merge ru.
116. Adesea mi mic minile i piciorele agitat, dac sunt
nelinitit.
117. mi place mai mult s practic un hobby (activitate
plcut pentru mine n timpul liber) dect s fiu ntr-o
societate vesel.
118. Fac parte din categoria oamenilor care iau, n general,
lucrurile uor.
119. De cele mai multe ori mi vine uor s m concentrez la
munca mea.
120. Nu m-ar stnjeni cu nimic s rog oamenii s doneze bani
sau bunuri pentru un scop bun.
121. Comportarea mea este, de cele mai multe ori mai bun
n societate dect acas.
122. mi scap des observaii sau aprecieri pe care ar fi fost
mai bine s nu le spun.
123. A practica cu plcere o profesiune care ar aduce cu sine
mult variaie i cltorii, chiar dac aceasta ar nsemna mai
mult nesiguran.
124. Dac m-am comportat nendemnatic (stngaci) ntr-o
societate, pot s uit repede, aceasta nu o pun la inim.
125. Am doar civa prieteni buni, despre care pot spune cu
adevrat acest lucru.

DA
DA
DA

NU
NU
NU

DA

NU

DA

NU

DA

NU

DA

NU

DA
DA
DA
DA
DA

NU
NU
NU
NU
NU

DA
DA

NU
NU

DA

NU

DA

NU

DA

NU

DA

NU

DA

NU

DA

NU

DA

NU

DA

NU

DA

NU

DA

NU

DA

NU
16

126. Uneori am ticuri nervoase involuntare (tresriri, micri

involuntare).
127. n anumite momente, sau chiar n general, sunt sensibil
la lumin i zgomot, astfel nct lumina puternic, sau culorile
tari, sau anumite zgomote puternice mi dau o senzaie
dureroas fizic.
128. Dup o petrecere, am adesea dorina de a supra,
mpreun cu prietenii mei pe ali oameni.
129. Cred c a putea deveni un vntor pasionat.
130. Dac te gndeti la ntreaga suferin de pe pmnt,
ntr-adevr poi s-i doreti s nu te fi nscut.
131. Cine m insult i-a fcut rost de o palm.
132. Micile necazuri, sau tulburri nu m scot din srite.
133. Dac sunt furios, spun lucruri necuviincioase.
134. n societate, sau la festiviti publice stau mai degrab
n planul secund.
135. n prezena unor oameni nsemnai, superiori mie, devin
uor jenat.
136. Adesea nu pot s-mi stpnesc suprarea, mnia, furia.
137. Nu-mi place dac oamenii m privesc n timp ce
muncesc.
138. Adesea visez, peste zi, la lucruri pe care nu le pot
realiza.
139. A locui cu mai mult plcere ntr-un ora mare, agitat,
dect ntr-un sat linistit.
140. Cteodat mi fac extrem de multe griji pentru ceva
care, n realitate nu este att de important.
141. De multe ori amn ceva ce ar trebui fcut imediat.
142. Nu este felul meu s spun glume i ntmplri amuzante
(bancuri, anecdote).
143. Tresar uor dac ceva se mica repede sau dac cineva
mi se adreseaz n mod neateptat.
144. ncep s tremur dac sunt speriat, suprat, enervat; sau
mi se nmoaie genunchii.
145. mi face plcere s decapitez flori cu un b.
146. Greutile zilnice mi tulbur adesea linitea.
147. Exist momente n care sunt cu totul trist, mhnit,
deprimat.
148. n faa unor ntmplri neateptate simt c mi arde faa
i am nelinte corporal.
149. Fac parte, din pcate, din categoria oamenilor care se
nfurie uor.
150. Am aparinut nainte unui grup solidar n orice situaie.
151. mi vine greu s vorbesc, sau s susin o lucrare n faa
unui grup mare de oameni.

DA

NU

DA

NU

DA

NU

DA
DA

NU
NU

DA
DA
DA
DA

NU
NU
NU
NU

DA

NU

DA
DA

NU
NU

DA

NU

DA

NU

DA

NU

DA
DA

NU
NU

DA

NU

DA

NU

DA
DA
DA

NU
NU
NU

DA

NU

DA

NU

DA
DA

NU
NU
17

152. Dipoziia mea se schimb frecvent.

153.Obosesc mai repede dect ceilali oameni.
154. M resimt organic dac m supr sau m necjesc
foarte tare.
155. mi pierd uor calmul dac sunt provocat.
156. Prefer s acionez, dect s-mi furesc planuri.
157. Sunt adesea incomodat de gnduri inutile, care mi trec
frecvent prin cap.
158.Cu adevrat, familia i cunoscuii mei m neleg greu.
159. Eu am dificulti s adorm i nu am un somn profund.
160.Organismul meu are nevoie de mai mult de 8 ore de
somn pentru a se reface.
161. Sunt attea lucruri pentru care trebuie s te necjeti!
162. Proferez adesea ameninri la care nu m gndesc
serios, de fapt.
163. Spun frecvent lucruri negndite pe care le regret apoi.
164. M gndesc mult la viaa mea de pn acum.
165. Fac cu plcere o glum nevinovat altor persoane.
166. De cele mai multe ori privesc cu ncredere n viitor.
167. Chiar dac toi urzesc mpotriva mea, privesc cu
ncredere n viitor.
168. Cteodat sunt posac (mbufnat, ursuz) i ru dispus.
169. Visez destul de des.
170. Dimineaa, dup trezire, m simt de multe ori nc un
timp, obosit, zdrobit, drmat.
171. mi bat joc cu plcere de ali oameni.
172. Am aproape ntotdeuna un rspuns potrivit situaiei.
173. Chiar dac ceva m scoate tare din srite, m lintesc
de cele mai multe ori repede.
174. n aciuni colective preiau cu plcere conducerea.
175. Adesea m enerveaz pre repede cineva.
176. Nu m ntlnesc cu plcere cu oameni pe care nc nu-i
cunosc prea bine.
177. Adesea sunt aa de ru dispus nct nu vreau s tiu de
nimeni.
178. M simt pregtit pentru via i greutile ei.
179. Fiind copil, am umblat cteodat pe furi la borcanul cu
dulcea.
180. Mi-e greu s ctig ali oameni de partea mea.
181. M consider mai degrab vorbre.
182. Uneori mi place s jignesc oameni pe care i iubesc.
183. Mai bine s zdrobeti cuiva nasul, dect s fii fricos.
184. mi fierbe sngele n vine dac m pclete cineva.
185. Am nclinaie ctre o mare continciozitate.
186. mi place ca ali oameni s cunoasc opinia mea.

DA
DA
DA

NU
NU
NU

DA
DA
DA

NU
NU
NU

DA
DA
DA

NU
NU
NU

DA
DA

NU
NU

DA
DA
DA
DA
DA

NU
NU
NU
NU
NU

DA
DA
DA

NU
NU
NU

DA
DA
DA

NU
NU
NU

DA
DA
DA

NU
NU
NU

DA

NU

DA
DA

NU
NU

DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA

NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU
18

187. Uneori, fr motive ntemeiate, am sentimentul unui

pericol iminent.
188. Am tendina s nu vorbesc cu oamenii, pn cnd
acetia nu mi se adreseaz.
189. Adesea m pierd n gndurile mele.
190. Uneori simt bucurie la paguba altora.
191. Adesea ma necjesc prea repede din cuza altora.
192. Vorbesc cteodat despre lucruri din care nu neleg
nimic.
193. Simt adesea c nu duc un mod de via corect.
194. M simt adesea ca un butoi cu pulbere gata s
explodeze.
195. Manierele i obiceiurile mele de comportare n timpul
mesei, acas, sunt mai puin ngrijite dect n societate.
196. M simt adesea ostenit, extenuat.
197. Organismul meu reacioneaz fr echivoc la
schimbrile de clim sau temperatur.
198. Eu trec rar prin stri de apsare, deprimare, nefericire.
199. mi face atta plcere s vorbesc cu ali oameni, nct
folosesc orice ocazie pentru a vorbi cu o persoan strin,
necunoscut.
200. Sentimentele mele sunt uor de jignit.
201. Dimineaa, cnd m scol, sunt ntr-o dispoziie foarte
bun, care m face s cnt sau s fluier.
202. La hotrri importante m simt nesigur, chiar dup un
timp lung de gndire.
203. Am tendina ca, la o disput, s vorbesc mai tare dect
de obicei.
204. Nu m afecteaz dac se rde de mine.
205. Cred uneori c nu sunt bun de nimic.
206. M nelinitete ce ar putea s cread alii despre mine.
207. Trec destul de uor peste decepii.
208. mi muc des buzele, sau mi rod unghiile degetelor.
209. Mai bine cedez dect s m cert din aceast cauz.
210. mi amintesc c am fost odat att de furios, nct am
luat primul obiect la ndemn i l-am spart sau l-am rupt.
211. M simt cel mai fericit atunci cnd sunt singur.
212. Cteodat mi este ntr-adevr dor de o emoie.

DA

NU

DA

NU

DA
DA
DA
DA

NU
NU
NU
NU

DA
DA

NU
NU

DA

NU

DA
DA

NU
NU

DA
DA

NU
NU

DA
DA

NU
NU

DA

NU

DA

NU

DA
DA
DA
DA
DA
DA
DA

NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU

DA
DA

NU
NU

19

Nr.
Crt.
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30

Note in stanine scala F.P.I Barbati 15-30 ani

1
1
1
2
3
3
4
4
4
5
5
5
6
6
6
6
7
7
7
8
8
8
8
8
9
9
9
9

2
1
1
1
2
3
3
3
4
4
5
5
6
6
6
6
7
7
7
8
8
9
9
9
9

3
1
2
2
2
3
3
3
4
4
4
4
5
5
5
6
6
6
6
7
7
7
8
8
9
9
9

4
1
1
1
2
3
4
4
5
5
5
5
6
6
6
7
7
7
8
8
9
9

1
1
2
2
3
3
3
3
4
4
5
5
5
5
6
6
6
7
7
8
8
8
9
9

1
1
1
2
2
3
3
4
4
5
5
5
6
6
7
7
8
9
9

1
2
3
3
4
4
4
5
5
5
6
6
7
7
8
8
9
9
9

1
1
2
3
3
4
4
5
5
5
6
6
7
7
8
9
9
9
9

1
2
2
2
2
3
3
4
5
6
7
9

1
1
2
3
3
3
4
4
4
5
5
5
6
6
7
7
8
8
9

N
1
1
2
2
3
3
3
4
4
4
4
5
5
5
6
6
7
8
8
9
9
9
9
9

1
1
1
2
2
3
3
4
5
5
6
6
7
7
8
8
9
9

20

Nr.
Crt.
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16

Note in stanine scala F.P.I Barbati 31-50 ani

1
1
1
2
3
3
4
4
5
5
5
5
6
6
6
6
7
7

2
1
2
3
4
4
5
5
6
6
6
7
7
7
7
8
8
9

3
1
2
2
3
3
4
4
4
5
5
5
6
6
6
6
6
7

4
1
1
2
3
3
4
4
4
5
5
6
6
6
7
7
7
8

5
1
1
1
2
2
2
3
3
3
4
4
4
5
5
5

6
1
1
2
2
2
3
3
4
4
5
5
6
6
7
7

1
1
3
4
4
5
5
6
6
6
7
7
7
8
9

1
2
3
3
4
4
5
5
6
6
6
7
7
7
8
8

9
1
1
2
3
3
3
4
5
5
6
7
8
9

E
1
1
1
2
3
3
4
4
4
5
5
5
6
6
7
7

N
1
1
2
2
3
3
4
4
4
5
5
5
6
6
6
7
7

1
1
1
1
2
2
2
3
4
4
5
5
8
21

17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30

7
7
8
8
8
9
9
9
9
9
9

9
9
9

Nr.
Crt
0

7
7
8
8
8
8
9
9
9
9
9
9

9
9
9

6
6
6
6
7
8
8
9
9
9

8
9
9

9
9

9
9

7
8
9
9
9

8
8
8
8
9
9
9

6
7
7
8
9
9

N
1

Note in stanine scala F.P.I Barbati peste 51 ani

1
1

2
1

3
1

4
1

7
1

8
1

22

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30

1
2
3
3
4
4
5
5
5
5
6
6
6
6
6
7
7
7
7
8
8
8
8
8
8
8
9
9
9

2
3
4
5
6
6
7
7
7
7
8
8
9
9

1
2
3
3
4
4
5
5
5
5
5
6
6
6
6
7
7
7
7
8
8
8
8
9
9
9
9

1
2
3
3
4
4
4
4
5
5
5
6
6
6
7
7
8
8
9
9

1
2
2
3
3
3
4
4
4
5
5
6
6
6
6
7
7
7
8
8
9
9

1
1
2
2
3
3
4
4
4
4
4
5
5
6
7
7
8
8
9

1
1
2
3
3
4
4
5
6
6
6
7
8
8
8
9
9
9

2
2
3
4
4
5
5
6
6
6
7
7
8
8
9
9
9

1
1
2
3
3
4
4
5
6
6
7
8
9

1
1
2
2
3
3
4
4
4
5
5
6
6
7
7
7
8
8
9
9

1
2
3
3
3
4
4
4
5
5
5
6
6
6
6
7
7
7
8
8
9
9
9

1
1
1
1
2
2
3
3
4
4
5
5
6
6
7
7
8
9
9
9

23

nr
Crt.

Note in stanine scala F.P.I Femei 15-30 ani

1

0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28

1
2
2
2
3
3
3
4
4
4
5
5
5
6
6
6
6
7
7
7
7
8
8
8
8
8
9

2
1
1
2
3
3
4
4
5
5
6
6
6
7
7
7
8
8
8
8
9

3
1
1
2
3
3
3
4
4
4
4
5
5
5
5
6
6
6
6
7
7
7
8
8
8
9
9

4
1
1
2
3
3
4
4
4
5
5
5
6
6
6
7
7
8
8
9

1
1
2
2
3
3
4
4
4
5
5
5
5
6
6
7
7
7
8
8
9
9
9

6
1
1
1
2
2
3
3
4
4
5
5
6
6
7
7
8
8
9
9
9

7
1
1
2
3
4
4
5
5
6
6
7
7
8
8
9
9
9

8
1
1
2
2
3
3
4
4
4
5
6
6
6
7
7
7
8
9

1
1
1
2
3
4
4
5
5
6
7
9

E
1
1
2
2
3
3
3
4
4
5
5
5
6
6
7
8
8
9
9
9
9

1
1
2
3
3
3
4
4
5
5
5
5
6
6
6
7
7
7
8
9
9
9

M
1
1
1
2
2
3
3
4
5
5
6
6
6
7
7
8
8
9
9
9
9

24

29
30
31

9
9
9

Nr.
Crt.

Note in stanine scala F.P.I Femei 31-50 ani

1

0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

1
1
1
2
2
3
3
3
4
4
4

2
1
1
3
4
5
5
6
6
7
7
8
8
9

1
1
2
2
3
3
4
4
4
4
5
5

1
1
2
2
3
3
4
4
4
5
5
5

1
1
1
2
2
2
3
3
4
4
4
4

6
1
1
1
2
2
3
3
4
4
5
5
5
6

7
1
2
3
3
4
4
5
5
6
6
7
7
8

8
1
2
2
3
3
4
4
4
4
5
5

9
1
1
2
3
3
4
5
5
6
7
8

E
1
1
1
2
2
3
3
4
4
4
5
5
6

N
1
1
1
2
3
3
3
4
4
4
5
5

M
1
1
1
2
3
3
4
4
5
5
6
6
7
25

13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32

4
5
5
5
6
6
6
7
7
7
7
7
8
8
8
9
9
9
9
9

9
9
9
9
9

5
5
6
6
6
6
7
7
7
8
9
9
9

6
6
7
7
8
8
9
9

5
5
5
6
6
6
6
7
7
8
8
9
9

6
7
7
8
8
9
9

8
9
9

6
6
6
7
8
9
9
9

9
9

6
6
7
7
8
8
9
9
9

5
6
6
6
6
7
7
8
9
9

7
7
8
8
9
9
9

26

Note in stanine scala F.P.I Femei peste 51 ani

Nr.
Crt.

27

1
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33

1
1
2
2
2
2
3
3
3
4
4
4
4
5
5
5
5
6
6
7
7
7
7
8
8
8
8
8
8
9
9
9
9

2
1
3
4
5
5
6
7
7
8
8
8
9
9
9

3
1
1
2
2
3
3
4
4
4
5
5
5
5
6
6
6
6
7
7
8
8
8
8
8
9
9

4
1
1
2
2
3
3
4
4
4
5
5
5
6
6
6
7
7
8
9
9
9

5
1
1
2
2
2
3
3
4
4
4
5
5
5
6
6
6
6
7
7
8
8
9
9

6
1
1
2
3
3
4
4
5
5
5
6
6
6
7
8
9
9

7
1
1
2
3
4
4
5
5
6
6
7
7
8
8
9
9

8
1
1
1
2
3
3
4
4
4
5
5
5
6
6
7
7
8
8
9
9

9
1
2
3
3
4
5
5
6
6
7
8
9
9

E
1
2
3
3
4
4
5
5
5
6
6
7
7
7
8
9
9
9
9

N
1
1
1
2
3
3
3
4
4
4
5
5
5
6
6
6
7
7
7
8
8
9
9
9

M
1
2
2
3
4
4
5
5
6
6
6
7
7
8
8
9
9

28