INVENTARUL DE PERSONALITATE FREIBURG

Autori : J. Fahrenberg, H. Selg, R. Hampel

FPI este un chestionar multifazic de personalitate elaborat de J. Fahrenberg,

H. Selg, R. Hampel si este construit prin combinarea unui sistem psihologic clasic
cu unul extras din nosologia psihiatrica, ce se poate utiliza atat in domeniul clinic,
cat si in cel neclinic.
FPI contine 212 itemi, grupati in noua scale, la care, pentru a obtine o imagine
globala a personalitatii celui investigat, autorii au mai adaugat inca trei scale.
Chestionarul se administreaza in grup sau individual, fara limita de timp (de obicei,
completarea chestionarului dureaza in jur de 30-40 de minute). Chestionarul se
administreaza persoanelor cu un nivel de educatie si dezvoltare intelectuala medie,
capabile sa surprinda semnifcatia itemilor. Pentru corectarea fselor de raspuns se
utilizeaza un set de grile sau calculatorul.
Continututl intrebarilor chestionarului se refera la stari si comportamente,
la atitudini, obiceiuri si acuze corporale.
Constructia FPI-ului are la baza studiul factorial al itemilor si gruparea lor in
cei noua factori care descriu dimensiunile de personalitate care intra in
componenta chestionarului. Interpretarea chestionarului presupune utilizarea
criteriilor comportamentale – care explica cei doi poli ai fecarei scari – si care sunt
redate in manualul testului. In plus, pe baza studiului intercorelatiilor dintre
scalele chestionarului, s-au stabilit anumite relatii intre ele, fapt ce permite o
interpretare mai nuantata.

SISTEMUL DE ETALONARE SI TRASARE A PROFILULUI

Cand se lucreaza cu un test psihologic sau cu un chestionar, se impune
operarea cu standarde locale. Autorii testului opereaza cu doua tipuri de
standarde, in stanine, sau in noua clase normalizate si cote T. Manualul original al
testului contine etaloane pentru toate formele chestionarului, separat pentru
populatia feminina si masculina. Este prezentat si un etalon general pentru
ambele populatii. Se lucreaza insa mai frecvent cu etalonul in stanine, separat
pentru populatia feminina si masculina. Etalonarea in noua clase normalizate este
un sistem foarte precis de repartizare a claselor, proportional cu curba lui Gauss.
Intr-un astfel de etalon, media se situeaza la nivelul clasei a 5 a, intre clasele 4 si 6
find cuprinsa 54% din populatie – aceasta find zona in care oscileaza
comportamentul normal mediu. Orice abatere de la aceasta zona este interpretata
ca tendinta (clasele 2-3; 7-8) sau ca nota dominanta specifca (clasele 1 si 9).
Dupa centralizarea itemilor cu ajutorul grilelor de control, adica dupa ce
chestionarul este corectat si s-au obtinut cotele brute, acestea se raporteaza la
etalon, marcandu-se pe foaia de profl punctul (clasa) in care se incadreaza
1
subiectul respectiv. Unirea punctelor duce la obtinerea proflului psihologic care
trebuie interpretat.

CONSIDERATII GENERALE
Pentru a efectua o investigatie cu FPI-ul, este necesar chestionarul,
formularul de raspunsuri pentru efectuarea unui examen izolat, corectia si
constituirea proflului fnal find facilitate de existenta a 12 grile (cate una pentru
fecare variabila a chestionarului) si a baremelor prezentate. Pentru un examen
colectiv, pe o populatie mare, se recomanda utilizarea prelucrarii la calculator a
datelor, proflul fnal find obtinut pe terminala computerului. Pentru aceasta este
necesara completarea unei fse de raspuns speciala pentru calculator.

INSTRUCTIUNI DE APLICARE A INVENTARULUI DE PERSONALITATE

FREIBURG
Instructiunile de aplicare se afa scrise pe prima pagina a chestionarului FPI.
Dupa itemi urmeaza, pe ultima pagina, instructiunea: „Va rugam verifcati inca o
data daca ati raspuns la toate intrebarile”.

INDICATII DE FOLOSIRE A TESTULUI

Testul poate f aplicat individual sau in grup. Psihologul care aplica testul
trebuie sa ramana cat se poate de pasiv pe parcursul aplicarii testului, exceptand
impartirea si strangerea formularelor, deoarece, toate instructiunile sunt date in
scris. Trebuie sa se asigure o situatie de testare adecvata, iar in cazul grupurilor, sa
se impiedice orice colaborare. Trebuie asigurata atitudinea pozitiva a subiectilor
fata de examinare. Vor f evitate expresii precum: „chestionar”, „test”, deoarece
acestea pot induce o atitudine de scepticism. La toate intrebarile puse de subiecti
in ceea ce priveste importanta declaratiilor si a intentiilor investigatiei se va
raspunde in spiritul indicatiilor mai sus mentionate. In mod frecvent se
reproseaza: „raspunsurile au un caracter prea general” – tip de raspuns: „va rugam
sa vizati acel tip de raspuns care vi se potriveste cel mai bine”.
In caz de rezistenta pasiva, este bine ca cel care aplica testul sa nu insiste, ci
sa accepte ca itemul respectiv sa ramana fara raspuns.
: „sunt prea multe intrebari” – tip de raspuns: „va rugam sa incercati cu calm
sa raspundeti repede si fara sa va ganditi prea mult asupra unei propozitii”. Circa 6
rapunsuri pe minut este norma pe care se poate conta de la un subiect la altul.
Durata testului va f intre 20 si 50 de minute, fara a se impune subiectilor
vreo limitare de timp. Se indica examinatorului ca, in cazul aplicarii colective, sa
comunice informatii privind ritmul mediu de rezolvare. De exemplu: „Vad ca
majoritatea dintre dvs au ajuns la pagina 4. Cine nu a reusit inca, este rugat sa nu
se mai gandeasca asa de mult la fecare punct si sa bifeze, de fecare data raspunsul
cat de cat potrivit.

2
 Intrebarile privind caracteristicile de statut incheie testul; in cazul in care
psihologul are nevoie de informatii suplimentare in acest sens, se va avea o
discutie suplimentara cu subiectul.

VALORIFICAREA TESTULUI
Practic, se recomanda doua procedee: valorifcarea cu grile si valorifcarea
automata cu programul FPI. pentru computer. Inainte de valorifcare, insa se
recomanda totusi sa se verifce inca o data daca chestionarul este rezolvat
complet. Numarul de raspunsuri care lipsesc, ca si comentariile scrise care pot sa
apara, sa fe notate separat. In cazul unor asemenea anomalii nu se recomanda
valorifcarea si interpretarea in continuare a testului.

VALORIFICAREA CU GRILE
Sunt necesare 12 grile, cate una pentru fecare scala FPI. se aseaza fecare grila
pe pagina de raspuns a testului care urmeaza sa fe valorifcat. Ca semne de
aplicare servesc cuvintele DA si NU. Atunci cand decupajul grile coincide cu
raspunsul dat de subiect se coteaza cu un punct. In cazul in care acestea nu
coincid, se noteaza cu zero.
Se noteaza numarul punctelor de pe fecare grila FPI. Pentru aceasta se poate
folosi locul special consacrat din „Foaia de valorifcare”. In continuare, se schimba
grila – tinandu-se cont de semnele de aplicare – peste pagina FPI. Acest procedeu
se continua si se repeta cu toate grilele pana ce prima pagina a FPI-ului este
valorifcata in intregme. Punctele celor 12 scale ce se obtin pe fecare grila se
noteaza pe formularul de valorifcare.
No rm e : din ratiuni practice si a dependentei anumitor scale FPI de
particularitatile de sex si de varsta ale subiectilor, se recomanda ca valorile brute
FPI individuale sa fe transformate in valori standard FPI. valorile brute
individuale FPI pot f transformate in stanine. Scala de stanine, in noua trepte de
orientare, este sufcienta pentru diagnosticul practic de test. Valorile standard
trebuie considerate drept norme care vor f folosite la analize si calcule ulterioare.

INTERPRETAREA TESTULUI
Din punct de vedere psihologic, valorile de test FPI numai atunci cand
motivatia de test a subiectului, cat si situatia de testare si valorifcarea, nu dau loc
la situatii ambigue.
Inainte de interpretarea diferentiata, trebuie verifcat statistic daca valoarea
individuala de test se departeaza cumva considerabil de valoarea statistic
preconizata. Valoarea preconizata, este in acest caz, egala cu valoarea medie a
fractiunii probei etalon de care apartine subiectul.
In cazul in care se cunosc valorile de recunoastere a populatiilor de referinta
speciale atunci valoarea de aspectatie este egala cu valoarea medie a acestei
populatii de referinta. La convertirea valorilor brute in valori standard, valoarea
3
de expectatie pe scala stanine 5 se afa pe scala T50. cu ajutorul coefcientului de
reliabilitate si a erorii standard a masuratorii se poate determina intervalul de
incredere a unei valori de test. Intre aceste limite de incredere este situata, cu
probabilitatea de eroare respectiva „adevarata” valoare de test a subiectului.
Aceste limite de incredere sunt relativ largi si ele caracterizeaza incertitudinea
unei valori individuale de test.
Totusi, trebuie tinut seama de faptul ca, in cazul diagnosticului practic de
personalitate, se risca o probabilitate de eroare de 5%. O interpretare de test critica
nu are voie sa ignore limitele de incredere ale valorilor de test. Problema
interpretabilitatii unei valori individuale de test trebuie pusa si sub aspectul
trebuintelor de raspuns (de rezolvare), in special a optimului social. Scala FPI 9
poate f considerata ca scala de control, iar toate scalele cu valori evident scazute
pot f ignorate. Ca linie directoare s-ar putea stabili ca o valoare (stanine) de 1 sau 2
in scala FPI 9 sa constituie criteriul ca testul sa nu fe interpretat deoarece
subiectul nu este sincer.

TRASAREA PROFILULUI
Este o actiune simpla: dupa ce chestionarul este corectat si s-au obtinut
cotele brute, acestea se raporteaza la etalon, marcandu-se pe foaia de profl
punctul (clasa) in care se incadreaza subiectul in cauza. Unirea punctelor duce la
obtinerea proflului psihologic care trebuie interpretat.
Atunci cand se lucreaza cu FPI-ul ne putem astepta in mod normal, la
urmatoarea confguratie a proflului:
Scala FPI 1 (nervozitate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele:
FPI 3, 4, 8, N si cu cote mici la FPI M.
Scala FPI 2 (agresivitate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele:
FPI 4, 7, 9, E si M.
Scala FPI 3 (depresie): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI
1, 4, 7, 8, 9 si cote mici la FPI M.
Scala FPI 4 (excitabilitate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la
scalele: FPI 1, 2, 3, 7 si N.
Scala FPI 5 (sociabilitate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele:
FPI E si cote mici pe scala FPI 8.
Scala FPI 6 (calm): apare ca find o scala independenta, ea nu coreleaza cu nici
una dintre celelalte scale.
Scala FPI 7 (dominare): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele:
FPI 2, 3, 4, N.
Scala FPI 8 (inhibitie): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele: FPI
1, 3, N si cote mici la FPI 5, M.
Scala FPI 9 (sinceritate): cotele mari sunt asociate cu cote similare la scalele:
FPI 2, 3, N.

4
 Sacla FPI N (labilitate emotionala): cotele mari sunt asociate cu cote similare
la scalele: FPI 1, 2, 3, 4, 7, 8, 9 si cote mici la FPI M.
Scala FPI M (masculinitate): cotele mari sunt asociate cu cote mici la la
scalele: FPI 1, 3, 8 si N.
Este necesar ca aceste date sa fe utilizate in interpretatrea proflului oricarui
subiect, deoarece refecta structura functionala a scalelor din componenta
chestionarului, asa cum a rezultat ea din adaptarea la mediul socio-cultural
romanesc. Informatiile asupra validitatii chestionarului FPI se pot suplimenta cu
date obtinute prin interpretarea corelatiilor cu variabilele altor chestionare, ca de
exemplu CPI.

DESCRIEREA SCALELOR FPI

Descrierea porneste de la continutul itemilor si reda fdel trasaturile
psihologice si nuantele acestora. Scalele standard ale FPI au denumirile de: scala
FPI 1, FPI 2 etc. Denumirile adaugate in paranteza (nervozitate, agresivitate etc) si
perechile de notiuni (ex: tulburat psihosomatic – netulburat psihosomatic) sunt
denumiri auxiliare care incearca sa dea un numitor comun modelului de itemi,
acestea putand f intelese ca moduri de etichetare foarte stricte.
Scala FPI 1 : (nervozitate; tulburat psihosomatic-netulburat psihosomatic) se
compune din 34 de itemi, dintre care unul este polarizat negativ.
Valoarea mare de testare: semnifca tendinta spre acuze somatice, afectiuni
de ordin vegetativ (circulatie, respiratie, tulburari motorii). Un scor ridicat la FPI 1
indica un subiect cu disconfort psihosomatic(tulburari de somn, dureri si stari
generale proaste, fatigabilitate si fenomene de epuizare, neliniste, iritabilitate,
metereopatie), cu o somatizare puternica a afectelor (starile de iritatie afectiva
sunt insotite de tulburari vegetative si musculare intense).
Valoarea mica de testare: subiectul in cauza nu acuza, sau prezinta tulburari
minore psihosomatice, rezonanta afectiva scazuta cu concomitente somatice
normale. La femei, media statistica de testare este mai mare decat la barbati (se
inregistreaza scoruri mai ridicate). Valorile de testare mari in FPI 1 (r =0,40)
coreleaza puternic cu FPI 3 (depresivitate), FPI 8 (retinere) si FPI 4 (irascibilitate).
Interpretarea acestor dimensiuni ca nervozitate, trebuie sa accentueze
caracterul subiectiv al tulburarilor psihosomatice relatate. Aceasta nervozitate
poate f o caracteristica de personalitate obisnuita sau consecinta unei boli
organice.
Scala FPI 2: (agresivitate; agresiv-spontan; imatur emotional-negativ;
neagresiv-nestapanit) cuprinde 26 de itemi, dintre care doi negativi.
Valoarea mare de testare: subiectul poate comite spontan acte de agresiune
corporala, verbala sau imaginara. Reactioneaza afectiv fata de obiecte si animale.
In relatiile cu oamenii are un comportament impulsiv (uneori agresiv), poate f
sadic, se bucura de raul altuia, face glume grosolane sau lipsite de sens si se amuza
la glumele puerile. Este in general nestapanit, nelinistit, cu o pregnanta nevoie de
5
schimbari, sete de aventura, tendinta spre exaltare (bucurie exacerbata).
Reprezinta tabloul imaturitatii emotionale.
Valoarea mica de testare: subiectul prezinta tendinte de agresiune spontana
minime, stapanire de sine, comportare stabila si constienta, care-i confera trasaturi
de om extrem de linistit.
FPI 2 este independent de gradul de cultura, de numarul de locuitori ai
comunitatii, de sex, dar nu si de varsta. Subiectii tineri prezinta valorile cele mai
ridicate, pe cand cei in varsta, in special femeile in varsta prezinta valorile cele mai
scazute. Valorile FPI 2 coreleaza pozitiv puternic cu valorile mari ale scalei FPI 9
(franchete, sinceritate), FPI 3 (depresie) si FPI 4 (irascibilitate).
Prin agresivitate nu trebuie sa intelegem ca valorile de testare mari denota
neaparat manifestari agresive. Din cauza interdependentei relativstranse cu scala
FPI 9 (franchete) se pot exprima prin valorile mari starea de dispozitie
(disponibilitate-pregatire), slabiciunile personale, afectele si, in mod special,
tendintele agresive.
Scala FPI 3: (depresie – indispus, nesigur de sine - multumit, sigur de sine)
cuprinde 28 de itemi, dintre care unul polarizat negativ.
Valoarea mare de testare: subiectul are stari de indispozitie sau prezinta
fuctuanta mare in dispozitii, prevaland insa starile depresive, tensionate,
pesimiste. Asadar, individul este in general prost-dispus, fara vitalitate, epuizat, in
parte iritabil, nemultumit, ursuz. Se mai caracterizeaza prin anxietate, sentimentul
de pericol nedefnit, amenintator, singuratate , sentiment de apatie si de gol
launtric, putere de concentrare redusa ; dus pe ganduri, adesea inutile, viseaza cu
ochii deschisi; complexe de inferioritate adanc inradacinate, are vesnic probleme,
mediteaza mult, apeleaza la autoagresiuni, are de multe ori sentimentul de culpa,
de insufcienta (insatisfactie generala), isi face singur reprosuri.
Valoarea mica de testare: subiectul are odispozitie echilibrata, este mai
degraba pozitiv si relaxat, optimist, are putine griji; raport emotional bun cu
ceilalti, capacitate de concentrare, siguranta de sine se simte in stare sa-si croiasca
singur drum in viata si e multumit de soarta.
Valoarea scalei de testare la FPI 3 este independenta de varsta, instructie
scolara (grad de cultura), numar de locuitoridin localitatea in care domiciliaza si de
sex. Valorile mari de test la FPI 3 sunt legate de valorile mari de la FPI 1
(nervozitate), FPI 2 (agresivitate), FPI 4 (emotivitate), FPI 8 (inhibitie) si FPI 9 (fre
deschisa).
Scala FPI 4: (emotivitate –iritabil, usor frustrat – calm, apatic) se compune
din 20 itemi, dintre care unul este polarizat negativ.
Valoarea mare de testare: subiectul prezinta stari de iritabilitate, este
tensionat, susceptibil si emotiv, are toleranta redusa la frustrare (se simte deranjat,
tulburat chiar de difcultati banale) este nerabdator si nelinistit. Devine usor
irascibil si furios, apoi agresiv, amenintator (vorbe necugetate), actiuni de afect,
afecte violente, este putin inhibat in afecte.
6
 Valoarea mica de testare: subiectul prezinta stari de impulsivitate si
spontaneitate redusa, este calm, eventual apatic, sec si fegmatic in sine insusi,
stapanit emotional si care poate f incarcat, rabdator, are o toleranta mare la
frustrare.
Valoarea mare la testul FPI 4 nu depinde de sex, varsta, instructie si nr de
locuitori. Valori maxime la FPI 4 sunt legate de valori maxime la FPI 3 (depresii),
FPI 2 (agresivitate), FPI 1 (nervozitate), FPI 7 (tendinta de dominare) si FPI 9 (fre
deschisa).
Scala FPI 5: (sociabilitate, sociabil, vioi – nesociabil, retras) cuprinde 28 de
itemi, dintre care 16 sunt polarizati negativ.
Valoarea mare de testare: subiectul prezinta dorinta si tendinta de a stabili
noi contacte, este sociabil, leaga repede prietenii si are un cerc mare de cunostiinte;
are voiciune, este intreprinzator, activ, comunicativ, vorbaret si prompt la replica.
Valoarea mica de testare: subiectul prezinta o dorinta redusa de contact si se
multumeste cu propria persoana, evita contacte in anumite imprejurari, prefera sa
fe singur, are un cerc redus de cunostinte, intra greu in relatii cu alte persoane
(putin comunicativ), ciudat, retras, in anumite situatii „teapan”, distant, atitudine
rezervata in raport cu alte persoane, putin intreprinzator, mai degraba taciturn.
Valoarea mare la testul FPI 5 nu depinde de sex, varsta, grad de cultura sau
numarul de locuitori ai domiciliului subiectului. Valori maxime la FPI 5 sunt legate
de valori minime la FPI 8 (inhibitie), afandu-se in corelatie negativa mare.
Aceasta dimensiune interpretata drept „caracter sociabil”nu poate f
considerata la nivelul scalei FPI 8 findca aici tema principala o constituie dorinta
si nevoia de a stabili contacte, in timp ce FPI 8 testeaza capacitatea de a stabili
contacte si capacitatea de a actiona.
Scala FPI 6: (caracter calm, cu sange rece, incredere in sine, bine dispus –
iritabil, ezitant) cuprinde 20 de itemi, nici unul nu este polarizat negativ.
Valoarea mica de testare: subiectul prezinta iritabilitate, poate f
deceptionat si suparat usor, este susceptibil si descurajat, ia lucrurile prea in serios,
se simte usor deranjat si pus intr-o situatie penibila, este ingrijorat, ezita, prefera
sa astepte, nu-i plac hotararile si actiunile impulsive, este pesimist si descurajat in
anumite situatii.
Valoarea mare de testare: subiectul are incredere in sine, nu se abate din
drumul sau, nu poate f enervat usor, in anumite conditii este rabdator, darz si
neclintit; buna dispozitie, optimism; nu-i plac disputele agresive. Este energic si ii
place sa actioneze repede si efcient.
Valoarea de testare la FPI 6 nu depinde de varsta, grad de cultura sau
numarul locuitorilor, depinde insa de sex. Valorile maxime din FPI 6 sunt in
legatura cu valorile negative la FPI 8.
Scala FPI 7: (tendinta de dominare, reactiv, agresiv, stie sa se impuna – fre
care cedeaza, ponderat) cuprinde 20 de itemi, dintre care unul este polarizat
negativ.
7
 Valoarea mare de testare: subiectul prezinta acte de agresiune reactiv fzice,
verbale sau imaginare, stie sa-si impuna interesul propriu, conceptia egocentrica,
atitudine de suspiciune si neincredere fata de ceilalti. Tinde spre o gandire
autoritara, conformista. Este agresiv in limita formelor de convietuire in societate
conventionale. Caracteristicile sale sunt: agresivitate reactiva, vina si pedeapsa,
judecati morale conventionale.
Valoarea mica de testare: subiectul prezinta tact si atitudine ponderata, este
intelegator si maleabil, ii repugna comportarea agresiv militareasca, are o atitudine
toleranta, mai degraba increzatoare, judecati morale diferentiate.
Valoarea de testare a lui FPI 7 nu depinde de varsta si de numarul
locuitorilor, este insa dependenta de sex si de gradul de cultura. Barbatii si
subiectii care nu au decat scoala elementara prezinta valori ridicate. Valorile mari
la FPI 7 sunt in legatura cu valorile mari de la FPI 4 (emotivitate).
Scala FPI 8: (inhibitie; inhibat, in tensiune – degajat, capabil de contacte)
cuprinde 20 de itemi, dintre care 5 sunt polarizati negativ.
Valoarea mare de testare: subiectul prezinta timiditate, este stingher, inhibat
in contact cu alte persoane, mai ales in colectivitate si in anumite situatii, incapabil
de contact, sau cu un comportament anormal in situatii de contact; cu trac si
neplaceri fzice inaintea anumitor ocazii sau emotii (neliniste, tremuraturi, i se
inmoaie genunchii, paloare sau roseata, se balbaie, are tulburari digestive), putere
de actiune redusa, este nesigur in luarea unor hotarari, nu este dispus sa lupte
pentru realizarea celor propuse, este fricos si foarte iritat cand se stie observat.
Valoarea mica de testare: subiectul prezinta dezinvoltura, este sigur pe sine,
increzator in propriile puteri, independent de alte persoane, actioneaza hotarat si
este capabil de contacte, prezinta putine fenomene fzice, datorate tensiunii
psihice. Are o participare fzica redusa la afect, disponibilitate pentru actiune,
capabil de abnegatie, dispus sa experimenteze, intreprinzator.
Valoarea testului FPI 8 nu depinde de varsta si grad de cultura, dar este
infuentata de sex. Femeile prezinta valori mai mari. Valorile mari de testare la FPI
8 sunt in legatura cu valorile mari de la FPI 3 (depresie) si FPI 1 (nervozitate) si sunt
legate de valori minime la FPI 5 (caracter sociabil) si FPI 6 (caracter calm).
Scala FPI 9 (fre deschisa, autocritic – fre inchisa, fara simt autocritic)
Valoarea mare de testare: subiectul recunoaste micislabiciuni si defecte pe
care le are, probabil fecare. Autocritic, are in anumite imprejurari o atitudine
dezinvolta.
Valoarea mica de testare: subiectul tine sa disimuleze mici slabiciuni si
defecte, vrea sa produca o impresie buna; este lipsit de sinceritate si de spirit
autocritic, in anumite situatii manifesta o atitudine de automultumire, sau o
atitudine inchistata.
Valoarea testului FPI 9 nu depinde de gradul de cultura, dar depinde de sex si
mai ales de varsta subiectului. Tinerii prezinta in acest caz valori mai scazute.
Valoarea mare de testare la FPI 9 este legata de valori mari obtinute la FPI 2
8
(agresivitate), FPI 3 (depresie) si FPI 4 (emotivitate). Se poate presupune ca valori
extreme de testare la FPI 9 duc la o denaturare a informatiei.

DESCRIEREA SCALELOR SUPLIMENTARE

Scala FPI E: (extraversiune- introversiune) cuprinde 34 de itemi, dintre care 5
polarizati negativ. Itemii provin din cinci scale FPI, mai ales din FPI 5 si FPI 2.
Valoarea mare de testare: subiectul prezinta sociabilitate, nevoie de contact,
cauta si este capabil de a stabili contacte, leaga usor prietenii, este degajat, vioi,
impulsiv, vorbaret, ii plac variatia si divertismentul; activitate si emotivitate;
intreprinzator, domina, da tonul, este capabil sa impuna; in anumite situatii este
nestapanit (excitabil).
Valoarea mica de testare: subiectul prezinta nesociabilitate, prefera sa fe
singur, leaga greu prietenii, se multumeste cu sine insusi, are nevoie redusa de
contact; calm si rezervat, putin intreprinzator, constant (egal), stapanit, pasiv,
putin comunicativ, evita sa fe in centrul atentiei, vrea sa fe lasat in pace.
Valoarea de testare la FPI E nu depinde desex, de gradul de cultura sau de
numarul locuitorilor, depinde in schimb de varsta. Subiectii tineri au valori ridicate
fata de cei varstnici. Valorile de testare FPI E si FPI N nu depind statistic si empiric
unele de celelalte, ele se afa insa intr-o dependenta matematica din cauza
valorifcarii duble de itemi.
Scala FPI N: (labilitate emotionala – stabilitate emotionala) cuprinde 24 de
itemi, dintre care trei sunt polarizati negativ. Itemii provin din patru scale FPI, mai
ales din FPI 3 si FPI 4.
Valoarea mare de testare: subiectul prezinta indispozitie, sau dispozitie labila,
preponderent depresiv, trist, apasat, lipsit de vlaga, prost dispus, iritabilitate; usor
de lezat, violent, susceptibil, morocanos, usor agitat, suparacios, mereu in tensiune;
meditari inutile, dus pe ganduri, atentie usor de distras, viseaza cu ochii deschisi,
are griji, sentimente de vinovatie, difcultati de contact, se simte adesea gresit
inteles si nedreptatit, in anumite imprejurari este apatic.
Valoarea mica de testare: subiectul prezinta o dispozitie stabila si echilibrata,
pozitiv, degajat, bine dispus, stapanit, rabdator, calm, linistit; siguranta de sine,
putine griji sau sentimente de culpabilitate, capacitate de concentrare, netulburat
emotional.
Valoarea de testare la FPI N nu depinde de varsta, grad de cultura, numarul
locuitorilor, sex. Valorile FPI N si FPI E nu sunt matematic sau statistic
dependente. Valorile de testare mari la FPI N se afa in legatura vadita cu valorile
minime la FPI M (masculinitate).
Scala FPI M: (masculinitate – feminitate) cuprinde 26 de itemi, dintre care 14
sunt polarizati negativ. Itemii provin din 7 scale FPI, mai ales din FPI 1 si FPI 8.
Valoarea mare de testare: subiectul se impune activ in anumite situatii,
constient de sine, intreprinzator, optimist, gata de a actiona, dispozitie echilibrata,
putine neplaceri fzice, fara trac sau tulburari psihosomatice generale.
9
 Valoarea mica de testare: subiectul prezinta o atitudine de rezerva, timid, in
anumite situatii inhibat, abatut, usor descurajat si dezamagit, putin optimist,
neincredere in sine, neplaceri fzice, tulburari psihosomatice generale, in special
pulsul neregulat, ameteli, maini si picioare reci, constipatie, sensibilitate la lumina
si zgomot, genunchi moi la emotii si neliniste fzica, trac, adeseori obosit, epuizat,
sensibil la schimbarile atmosferice.
Valoarea de testare la FPI M nu depinde de varsta, gradul de cultura si
numarul locuitorilor, dar depinde de sex. Barbatii au valori mai ridicate decat
femeile. FPI M depinde matematic de FPI E dar nu depinde matematic de FPI N.
Exista o legatura empirica intre FPI M si FPI N (labilitate emotionala). Valori
ridicate la FPI M determina valori scazute la FPI N.

GRILA CU ITEMII DE CORECTIE LA SCALELE FPI

Scala FPI 1: (nervozitate; tulburat psihosomatic-netulburat psihosomatic) 34
itemi
DA: 8, 9, 10, 16, 21, 22, 27, 31, 37, 38, 42, 43, 48, 49, 54, 63, 67, 79, 80, 81, 104, 110, 112, 116,
126, 127, 153, 154, 159, 160, 170, 196, 197.
NU: 91.
Scala FPI 2: (agresivitate; agresiv-spontan; imatur emotional-negativ;
neagresiv-nestapanit) 26 itemi
DA: 18, 25, 45, 58, 59, 64, 68, 84, 93, 96, 95, 114, 123, 128, 139, 145, 165, 169, 171, 182, 192,
208, 212.
NU: 119, 185.
Scala FPI 3: (depresie – indispus, nesigur de sine - multumit, sigur de sine) 28
itemi
DA: 6, 30, 39, 41, 52, 55, 56, 60, 77, 88, 89, 103, 108, 130, 138, 140, 147, 152, 157, 158, 164,
177, 187, 189, 193, 205, 206.
NU: 178.
Scala FPI 4: (emotivitate – iritabil, usor frustrat – calm, apatic) 20 de itemi
DA: 11, 17, 44, 46, 105, 122, 133, 136, 146, 149, 155, 162, 163, 175, 191, 194, 200, 203, 210.
NU: 61.
Scala FPI 5: (sociabilitate, sociabil, vioi – nesociabil, retras) 28 itemi
DA: 26, 34, 62, 85, 98, 102, 120, 172, 174, 181, 186, 199.
NU: 3, 7, 13, 14, 20, 40, 73, 100, 117, 125, 134, 142, 176, 180, 188, 211.
Scala FPI 6: (caracter calm, cu sange rece, incredere in sine, bine dispus –
iritabil, ezitant) 20 itemi
DA: 4, 24, 36, 57, 71, 74, 75, 99, 106, 118, 132, 156, 166, 167, 173, 198, 201, 204, 207, 209.
NU: *
Scala FPI 7: (tendinta de dominare, reactiv, agresiv, stie sa se impuna – fre
care cedeaza, ponderat) 20 itemi
DA: 23, 28, 29, 32, 33, 50, 51, 69, 70, 76, 78, 82, 92, 115, 131, 150, 161, 183, 184.
NU: 5.
10
 Scala FPI 8: (inhibitie; inhibat, in tensiune – degajat, capabil de contacte) 20
itemi
DA: 15, 19, 35, 53, 72, 87, 107, 111, 135, 137, 143, 144, 148, 151, 202.
NU: 65, 86, 90, 124, 129.
Scala FPI 9 (fre deschisa, autocritic – fre inchisa, fara simt autocritic) 14
itemi
DA: 12, 47, 66, 83, , 97, 101, 169, 113, 121, 141, 168, 179, 190, 195.
NU: *
Scala FPI E: (extraversiune- introversiune) 34 itemi
DA: 25, 34, 57, 62, 85, 86, 98, 102, 105, 120, 122, 123, 139, 165, 172, 181, 199.
NU: 3, 20, 26, 117, 134, 142.
Scala FPI N: (labilitate emotionala – stabilitate emotionala) 24 itemi
DA: 30, 41, 52, 55, 56, 89, 103, 113, 138, 140, 152, 155, 157, 158, 163, 164, 168, 175, 189, 194,
200.
NU: 61, 99, 106.
Scala FPI M: (masculinitate – feminitate) 26 itemi
DA: 25, 33, 59, 64, 98, 121, 124, 129, 167, 178, 198,207.
NU: 9, 14, 27, 37, 81, 87, 127, 143, 144, 147, 148, 151, 196, 197.

INSTRUCTIUNI:
Veti gasi în paginile urmatoare o serie de afrmatii asupra anumitor forme de
comportament, atitudini, interese. Puteti raspunde la fecare fe cu DA, fe cu NU,
încercuind varianta de raspuns pe care o preferati pe foaia de raspuns.
Nu exista raspunsuri „bune” sau „proaste”, pentru ca fecare om are dreptul la
opinii personale. Raspundeti, va rugam, asa cum se potriveste cel mai bine felului
dumneavoastra de a f.
Atentie, va rugam, la urmatoarele puncte:
1. nu refectati mai întâi care raspuns ar putea sa faca cea mai buna
impresie, ci raspundeti asa cum
este valabil pentru dvs. Multe întrebari vor parea foarte personale, iar
raspunsurile dvs sunt absolut confdentiale.
2. nu refectati timp îndelungat asupra unei întrebari, ci dati raspunsul
care va vine în minte
imediat. Bifati rapunsul pe care îl socotiti cel mai potrivit în cazul dvs.

11