Aplicatii MOM

EVALUAREA – MOMENT ESENŢIAL AL ORICĂRUI
PROCES
Motto:
Confucius: “Învăţătura fără gândire e muncă irosită”
Montaigne : “ Mieux vaut une tête bien faite, qu’une
tête bien pleine”
Examenul constituie, prin rolul şi prin implicaţiile sale, un moment

extrem de important. El trebuie să asigure o clasificare a studenţilor după
valoare. Prin informaţiile oferite examinatorului, examenul permite realizarea
feed-back ului, acţiune obligatorie într-un proces care trebuie îmbunătăţit.
Examenul trebuie, de asemenea, ca prin maniera în care se desfăşoară, să
permită o diagnoză privind studenţii examinaţi. Acestea sunt trei dintre cele mai
importante roluri ale unui examen. Condiţia sine qua non pentru realizarea
acestora este obiectivitatea notării.
Din cauza multitudinii de factori care determină variabilitatea în acţiunea
de notare a răspunsurilor la examene, este dificil de găsit semnificaţia justă a
unui rezultat, adică să putem răspunde în ce măsură nota respectivă exprimă
subiectivitatea examinatorului sau nivelul de cunoştinţe şi capacitatea
studentului.
Altfel spus, este important să ştim, de exemplu, în cazul unei note mari,
dacă studentul este bun sau examinatorul prea indulgent. La fel, în cazul unei
note mici, să putem stabili dacă studentul este slab sau nivelul de exigenţă al
examinatorului a fost prea ridicat.
Examinatorul este factorul cel mai important al variabilităţii notei,
datorită subiectivităţii sale. Mai ales la un examen oral el nu rămâne acelaşi de-
a lungul examenului, în principal din cauza oboselii inevitabile, dar nu numai.
Examen oral sau examen scris?
Multiplele faţete ale celor două modalităţi de examinare sunt cunoscute.
Examenul oral
Pe lângă unele avantaje, care, însă, devin operante doar în cazul unei
anumite organizări a examenului, un examen oral are şi certe dezavantaje:
• Una din condiţiile cele mai importante ale obiectivităţii notării este aceea
a constanţei examinatorului şi a examinatului. Oboseala este un factor
decisiv care face ca cei doi participanţi la examen să funcţioneze la
5
parametri ce diferă la începutul examenului, faţă de sfârşitul acestuia. La
oral acest lucru se întâmplă întotdeauna.
• La oral examenul se transformă într-o probă de rezistenţă nervoasă.
Nervozitatea, irascibilitatea, lipsa de răbdare a examinatorului se
repercutează într-un mod exagerat şi nefavorabil asupra stării
candidatului, aflat deja într-o stare de surexcitabilitate şi echilibru instabil.
• Nu trebuie neglijat nici faptul că, la probele orale, unele stări ale
examinatorului sunt determinate de personalitatea şi atitudinea celui
examinat.
• La oral, în special, examinatorul apreciază involuntar, dincolo de ceea ce
aparţine candidatului, efectul propriei sale atitudini şi comportări.
• La oral, în cadrul unor examene ca acelea, să le spunem “clasice”, cu 2-4
subiecte pe bilete, biletele nu au dificultăţi egale, rezultând neechităţi din
start.
• La un examen oral efectele “Halo” şi “Contrast” se manifestă mult mai
intens decât la un examen scris.
• La un examen oral “clasic” se apelează la memoria studentului, care
trebuie să consume o mare parte din timpul afectat pregătirii examenului
pentru memorare, în timp ce, doar pentru înţelegerea cunoştinţelor predate
i-ar fi fost suficient un timp mult mai scurt. Timpul rămas disponibil ar
putea fi folosit mult mai profitabil sau ar permite restructurarea sesiunilor
într-o altă concepţie, mult mai apropiată de ideea de performanţă.
• Succesul la un examen oral se datorează într-o mare măsură prezenţei de
spirit, mobilităţii, sângelui rece, stăpânirii de sine a studentului, deci unor
caracteristici temperamentale. Examenul oral este în avantajul unui
student descurcăreţ, care ştie să se pună în valoare şi să-şi mascheze
minusurile din pregătire, spre deosebire de examenul scris care
favorizează studentul care ştie, în adevăr, ceva.
• O tară extrem de gravă a examenelor orale, ca şi a celor scrise de tip
“clasic” este copierea la examene, promovarea prin fraudă, fiţuica.
Examenul scris “clasic”
Prin acest termen de examen “clasic” înţelegem examenul scris la care pe
biletul de examen apar 2-3 subiecte teoretice sau 2-3 subiecte teoretice şi o
problemă care trebuie rezolvată fără a folosi surse bibliografice sau prin
folosirea, eventual, a unor tabele.
În afara unor neajunsuri de fond ale examenului scris clasic (dar pe care
examenul tip “open – book” le elimină), acesta are o serie de avantaje faţă de
examenul oral, avantaje îndeobşte cunoscute, din care le menţionăm pe
următoarele:
• Înlătură o serie de variabile supărătoare şi deformante care acţionează
asupra sensibilităţii examinatorului: atitudinea studentului, ţinuta,
6
gesturile, intonaţia, expresia emoţiilor (nelinişte, mişcări repetate etc),
înfăţişarea fizică şi altele.
• Identitatea subiectelor pentru un mare număr de studenţi. Prin aplicarea
aceleiaşi probe, dificultatea subiectelor este aceeaşi pentru toţi, neexistând
handicapuri sau avantaje din start.
• Îi pune în valoare, într-o măsură mult mai mare, pe studenţii mai bine
pregătiţi.
• Examenul este mai obiectiv decât cel oral.
• Studentul este mult mai puţin stresat, fiind influenţat într-o măsură mult
mai mică decât la oral de starea psihică şi de manifestările exterioare ale
examinatorului.
• Faptul că, dacă are îndoieli în privinţa notei primite, poate solicita
explicaţii având în faţă lucrarea sa, îi insuflă studentului o mai mare
siguranţă, o mai mare încredere, iar examinatorului – o atenţie mărită la
corectare şi la acordarea notei.
Prezentarea de faţă nu permite o discuţie exhaustivă asupra examenelor
orale şi a celor scrise. Dacă, însă, se pune problema opţiunii pentru una din cele
două forme de examinare şi dacă ţinem seama de specificul facultăţilor din
domeniul ingineriei mecanice, balanţa înclină spre examenele scrise.
Examen scris “clasic” sau “open – book”(cu cărţi sau alte publicaţii la
dispoziţia studentului)?
Scopul unui examen determină forma şi modul de examinare, iar acesta
din urmă- natura probelor pentru a induce răspunsuri revelatoare pe baza cărora
să se poată face o diagnoză. Conţinutul subiectelor de examen trebuie ales deci
în funcţie de acest scop.
Printre obiecţiile aduse examenelor figurează şi nepotrivirea dintre notele
la examen şi aprecierile ulterioare, profesionale, asupra absolvenţilor,
distanţa dintre şcoală şi viaţă. Această critică dezvăluie nu numai lipsurile
legate de tehnica examinării, ci şi deosebirile dintre cerinţele vieţii de inginer şi
cele ale şcolii.
Examenul scris clasic, cu 2-4 subiecte “din curs” pe bilet îl învaţă pe
student, mai mult sau mai puţin, să reproducă cursul, să înveţe “pentru notă” şi
îl deprinde cu tehnica de pregătire a examenului pentru examen şi nu pentru
viaţă. Examenul de acest tip se termină unde se termină şi cursul. Pentru un
astfel de examen (de reproducere a tematicii predate), munca independentă a
studentului este minimă. El va folosi aproape exclusiv notiţele pentru
pregătirea examenului, iar unii studenţi îşi vor consuma timpul cu pregătirea
fiţuicilor. Instruirea explicativ – exemplificativă, bazată pe comunicarea unor
cunoştinţe gata elaborate şi pe solicitarea ca, la examen, acestea să fie
reproduse, contribuie la formarea la studenţi a unui stil care constă în
dezvoltarea gândirii reproductive şi a memoriei acestora. În momentul când
7
sunt puşi în situaţia de a rezolva un caz concret, bazat pe tematica predată,
aceşti studenţi vor întâmpina mari dificultăţi, aşa cum se va vedea din
exemplele prezentate în această lucrare, exemple luate de la examenele de
licenţă.
În cadrul unui examen tip “open – book”( cu cărţi sau alte publicaţii la
dispoziţia studentului) cunoştinţele sunt verificate nu prin reproducerea lor, ci
prin aplicaţii sintetice, care asigură “acoperirea” unei mari părţi din materie.
Ideea pleacă de la o realitate cunoscută de noi toţi şi anume de la faptul că,
atunci când este vorba de ocuparea unor posturi de ingineri prin concurs, sunt
apreciate capacităţile efective ale candidaţilor de a rezolva o temă. Ei nu vor fi
puşi să demonstreze formula gradului de acoperire la angrenaje cilindrice cu
dinţi drepţi, de exemplu, dar prin tema dată vor trebui, la un moment dat, să-l
calculeze şi să ştie că o valoare de 2,31 pe care, de pildă, au obţinut-o prin
calcul, nu este corectă. Ei vor reuşi la concurs nu pentru motivul că ar şti să
deducă formula distanţei axiale la un angrenaj ci pentru că, înţelegând la
vremea sa logica deducerii acestei formule, ştiu s-o calculeze pentru o situaţie
dată deci ştiu să aleagă, nuanţat, valorile tuturor acelor numeroşi factori din
formula respectivă. Ei vor reuşi la concurs dacă ştiu să aplice efectiv o deplasare
de profil şi să stabilească valorile indicilor de precizie şi nu pentru că ştiu doar
să afirme ce este cutare sau cutare indice.
Ce aduce esenţial maniera de examinare “open – book” ?
• Acest tip de examen reprezintă pentru student pasul uriaş de la situaţia în
care el reproduce, din memorie, “cum se face cutare lucru ? ” şi “de ce
se face aşa ?” la situaţia în care “se face efectiv acel lucru”. Acest pas
pune uneori probleme şi universitarilor. De pildă, într-o apariţie editorială
destul de recentă autorii arată la pagina 132 “cum se face?”, asta
însemnând că bolţurile se confecţionează din OL50, OL60, OLC 35, OLC
45 etc., iar la pagina 137 unde se prezintă imediat o aplicaţie la calculul
bolţurilor, deci se trece la situaţia de “a se face efectiv acel lucru”,
materialul ales pentru bolţ este OL 37. Dacă la examen studentul trebuie
doar să arate că “ştie cursul”, atunci el va „recita” că bolţurile se
confecţionează din OL50, OL60, OLC 35, OLC 45 etc. şi va lua notă
mare la examen, dar dacă la examen sau la un concurs pentru un post de
inginer va trebui să calculeze efectiv o asamblare cu bolţ şi va alege
pentru bolţ OL 37 este probabil că nota va fi mică, respectiv altcineva va
câştiga acel concurs.
• Studentul trebuie să rezolve, în manieră inginerească, o temă cu un nivel
de sinteză apropiat de aplicaţiile reale.
• De o importanţă deosebită din punct de vedere profesional, etic, al
mentalităţii studentului este faptul că dispare fiţuica, acest flagel moral şi
profesional, dispare, practic, total promovarea prin fraudă a examenului.
8
• Sesiunea îşi pierde semnificaţia actuală, când ea este percepută de
studenţi ca fiind perioada când “se învaţă”. Actualmente sesiunile sunt
exagerat de lungi. În ţările dezvoltate, după cum desigur se ştie, sesiunile
sunt destinate doar examenului propriu zis. Studiul se face pe parcursul
semestrului. De aceea, de pildă, pentru 5 examene se alocă 10 zile sau
chiar mai puţin. La noi, studenţii sunt, practic, invitaţi să nu studieze pe
parcursul anului deoarece, nu-i aşa, vine sesiunea de 30 de zile în care se
alocă 7-10 zile pentru examenele mai dificile, timp în care “se învaţă”, se
memorează materia predată, se fac fiţuicile etc. În maniera “open – book”,
unui student care nu a studiat în timpul anului, care nu a participat efectiv
la activităţi, nu îi ajung 10 zile să se pună la punct pentru examen. El va
constata acest lucru pe viu şi, dacă va dori să promoveze, va trebui să-şi
schimbe stilul şi să studieze pe parcursul semestrului.
• Bibliografia cu care va opera studentul va fi mult mai largă decât în
prezent.
• Studentul va căpăta deprinderea muncii independente, în manieră
inginerească astfel încât la absolvire va fi mult mai apt pentru o activitate
de creaţie tehnică.
• Elimină partea de hazard a examenului clasic, determinat de îngustimea
inevitabilă a subiectului în raport cu materia predată.
• Permite o diagnoză incomparabil mai precisă asupra posibilităţilor
studenţilor şi absolvenţilor, o mult mai bună concordanţă între aprecierea
făcută în şcoală şi cea din viaţa de inginer.
• Se asigură o evaluare mult mai apropiată de realitate a pregătirii
studentului şi o notare mult mai obiectivă la examen. Se elimină notările
exagerate de până acum, care nu erau în concordanţă cu realitatea.
Pentru susţinerea unora dintre afirmaţiile de mai sus, se vor prezenta în
cele ce urmează rezultatele unor investigaţii pe care le-am realizat şi care sunt
semnificative.
Vor fi comparate notările din 1996 de la examenele de licenţă, când
examinarea s-a făcut prin examen scris clasic, cu cele din 1998, când examenele
s-au desfăşurat cu metoda cu bibliografia „pe masă” („open-book”).
S-a optat pentru compararea rezultatelor la examenul de licenţă,
deoarece în momentul acestui examen studentul este “aproape inginer” deci ar
trebui ca el să aibă deja formată acea percepţie de ansamblu asupra problemelor
tehnice, să aibă deja deprinderea de a rezolva o temă tehnică. Aici, la acest
examen “de ansamblu”, devine mai concludentă discrepanţa dintre “cum se
face cutare lucru” şi “realizarea efectivă a acestuia”. La mediile de la licenţă
nu s-au luat în considerare notele la examenele de diplomă. În cele ce urmează,
specializările şi disciplinele vor fi prevăzute cu un simbol, fără a fi numite
explicit.
9
Specializarea I
În figura 1 se prezintă distribuţia mediilor la specializarea I, medii care au
14 14
12 12
10
10
Frecventa
Frecventa
8
8
6
6
4
4
2
2
0
4 4.5 5 5.5 6 6.5 7 7.5 8 8.5 9 9.5 10 0
Media 4 5 6 7 8 9 10
Nota
Fig.1 Distribuţia mediilor la specializarea I Fig.2 Distribuţia notelor la disciplina D1,

• Seria I, 1996; ○ Seria II, 1996; ∆ 1998 • 1996; ∆ 1998
25
20
15
Frecventa
10
0
4 5 6 7 8 9 10
Nota
Fig.3 Distribuţia notelor la disciplina D2

• Seria I, 1996; ○ Seria II, 1996; ∆ 1998
luat în considerare toate disciplinele prevăzute pentru licenţă.

Se observă deplasarea vârfurilor de la medii de 9-9,50 la 7-8. Dacă ţinem
seama de faptul că media aritmetică a mediilor generale pentru cei 5 ani de
studii în 1996 a fost de 7,58 la Seria I şi de 7,32 la Seria II, se constată cu
uşurinţă notarea exagerată aplicată la examenul de licenţă desfăşurat în manieră
“clasică”, din 1996.
În figura 2 se prezintă situaţia la examenul de la disciplina D1. Curba de
distribuţie a notelor în 1996 indică o frecvenţă aberantă a notelor maxime. Prin
aplicarea examenului “open – book” distribuţia se apropie de una normală, cu
frecvenţa maximă la nota 8, mai aproape de realitate.
10
La examenul D2 (fig.3) se constată aceeaşi distribuţie aberantă, cu
frecvenţa maximă a notei 9. La examenul din 1998 notele sunt incomparabil
mai mici, mai aproape de realitatea mediilor pe cei 5 ani.
Specializarea II
Figura 4 prezintă distribuţia mediilor la specializarea II, medii care au luat
în considerare toate disciplinele prevăzute pentru licenţă.
14 25
12
20
10
15
Frecventa
Frecventa
6 10
4
5
2
0 0
4 4.5 5 5.5 6 6.5 7 7.5 8 8.5 9 9.5 10 4 5 6 7 8 9 10
Media Nota
Fig.4 Distribuţia mediilor la licenţă Fig.5 Distribuţia notelor la disciplina D3

• 1996; ∆ 1998 • 1996; ∆ 1998
16
14
12
10
Frecventa
0
4 5 6 7 8 9 10
Nota
Fig.6 Distribuţia notelor la disciplina D4

• 1996; ∆ 1998
Distribuţia dată de examenul clasic este, evident, discutabilă, cu

maximum-ul la 9,50 în timp ce media aritmetică a mediilor pe cei 5 ani de
studii a fost 7,47. În 1998, frecvenţa maximă apare la medii în apropierea lui 7
(mult mai reală).
În figurile 5 şi 6 se prezintă distribuţiile notelor la licenţă, la disciplinele
D3, respectiv D4.
11
Se constată replierea spectaculoasă, spre realitate, a mediilor, precum şi
distribuţia gaussiană.
Specializarea III
În figura 7 se prezintă distribuţia mediilor la specializarea II, medii care
au luat în considerare toate disciplinele prevăzute pentru licenţă. Se constată
10
6
Frecventa
0
4 4.5 5 5.5 6 6.5 7 7.5 8 8.5 9 9.5 10
Media
Fig.7 Distribuţia mediilor la examenul de licenţă, specializarea III

• 1996; ∆ 1998
acelaşi tip de situaţii ca la celelalte specializări.

De la distribuţia evident exagerată, prin raportare la media aritmetică a
mediilor generale pe 5 ani de studii, care este 8,18, cu vârfuri la 9 şi la 9,75, s-a
ajuns la o distribuţie mult mai aproape de realitate la examinarea “open – book”
din 1998.
Specializarea IV
În figura 8 se prezintă distribuţia mediilor la specializarea IV, medii care
au luat în considerare toate disciplinele prevăzute pentru licenţă.
Rezultă concluzii asemănătoare cu celelalte situaţii deja prezentate.
În figurile 9 şi, respectiv, 10 sunt prezentate distribuţiile notelor la
examenele D5 şi, respectiv, D6 la examenul de licenţă. Ţinând seama de
principiile generale de docimologie, distribuţia bimodală accentuată de la
examenul “clasic” la D5 indică erori de apreciere, iar existenţa maximelor la
valori de 10 şi 9 denotă fără îndoială o notare aberantă. Prin aplicarea noii
metodologii s-a produs o deplasare dramatică spre stânga, cu un maxim la nota
5 şi cu o alură apropiată de o distribuţie normală.
La examenul D6, de la distribuţia bimodală, cu vârfuri la 8 şi 10, se
ajunge la o distribuţie apropiată de cea gaussiană, cu un maxim la nota 7, foarte
credibilă.
12
9 25
7 20
6
15
Frecventa
Frecventa
5
4
10
3
2 5
1
0 0
4 4.5 5 5.5 6 6.5 7 7.5 8 8.5 9 9.5 10 4 5 6 7 8 9 10
Media Nota
Fig.8 Distribuţia mediilor la examenul Fig.9 Distribuţia notelor la examenul D5

de licenţă, specializarea IV • 1996; ∆ 1998
• 1996; ∆ 1998
16
14
12
10
Frecventa
0
4 5 6 7 8 9 10
Nota
Fig.10 Distribuţia notelor la examenul D6

• 1996; ∆ 1998
Comentarii, concluzii
Cele de mai sus indică foarte clar creşterea spectaculoasă a corectitudinii
notării, reflectată atât prin note cât şi prin distribuţia lor, apropiată de cea
gaussiană, precum şi înlăturarea notărilor aberante, care dădeau impresia unei
pregătiri profesionale ieşite din comun, fapt contrazis de realităţi.
Uniformizarea notelor în zona lui 9 şi 10 constituie un puternic factor de
demobilizare a studenţilor cu adevărat pregătiţi, a celor studioşi şi de încurajare
a mimării unor faze ale procesului de învăţământ, cu consecinţe dezastruoase
asupra mentalităţii studenţilor. Inflaţia de note mari, la fel ca inflaţia din
domeniul finanţelor, devalorizează “moneda”.
În faza (actul) de notare se pune întotdeauna problema unei etalonări,
astfel încât să fim convinşi că ceea ce am notat se apropie de realitate. Desigur,
13
o asemenea etalonare la nivelul unei facultăţi sau al unei universităţi este
posibilă, dar cere voinţa necesară, timp şi o echipă de lucru.
Experienţa colaborărilor cu universităţi din Toulouse şi Lyon, ca să
aducem în discuţie şcoala franceză, a demonstrat fără excepţii că, la scara de
notare cu 20 diviziuni, frecvenţa maximă o au notele de 12, 13 şi nicidecum
note de 16 – 20. Acest fapt nu constituie o noutate pentru toţi aceia dintre noi
care au avut stagii de cooperare în Franţa.
Pentru ca metodologia “open – book” să fie viabilă, ar trebui respectate o
serie de exigenţe (condiţii):
• Subiectele să fie astfel formulate încât să acopere o zonă cât mai largă a
cursului predat, pentru înlăturarea hazardului şi pentru aprecierea mai
completă a studentului.
• Să nu se dea aceleaşi subiecte în sesiunile ordinare şi la examenele de
corijenţă. De asemenea, dacă examenul se desfăşoară pe grupe în zile
diferite, să nu se dea aceleaşi subiecte la diferitele grupe. În ambele aceste
cazuri, repetarea subiectelor conduce la devalorizarea examenului,
deoarece studenţii vor veni cu subiectele gata rezolvate literal. Iată, deci,
una din problemele cheie ale unui examen “open – book”.
• Subiectele să poată fi tratate în 3 ore, pentru a se evita influenţa oboselii.
De asemenea, o durată de 2 ore este prea mică pentru a se putea rezolva
un subiect de sinteză.
• Pentru evitarea transferului ciornelor în timpul examenului, subiectele
trebuie întocmite cel puţin pe 2 numere, dar valorile numerice ale datelor
să fie diferite pe toate subiectele.
• Subiectele să fie cât mai apropiate din punctul de vedere al conţinutului
părţilor din cursul predat, pentru a nu se crea decalaje, din start, între
studenţi.
• Ştacheta exigenţei să fie menţinută atât la examenele ordinare cât şi la
cele de corijenţă.
Lucrarea ORGANE DE MAŞINI, Training şi evaluare – prin metoda
„open-book” este astfel concepută, încât aplicaţiile propuse pot fi rezolvate
doar dacă se vehiculează o bibliografie adecvată, la alegerea celui care
utilizează lucrarea. De aceea, ea nu conţine anexe cu diverse tabele, diagrame,
valori admisibile, relaţii geometrice, de rezistenţă etc. Dacă lucrarea le-ar
conţine, atunci ea nu şi-ar atinge scopul, acela de a asigura trainingul studenţilor
în condiţiile unei activităţi inginereşti şi s-ar reduce la o simplă culegere de
probleme, în care studentul ar avea „pe tavă”, totul. Din acelaşi motiv, volumul
nu conţine nici rezolvarea aplicaţiilor şi nici rezultatele acestora.
Aplicaţiile propuse sunt integral originale. De aceea, lucrarea nu are o
listă bibliografică.
Aplicaţiile au, în majoritatea lor covârşitoare, un caracter de sinteză. Pe de
altă parte, anumite aplicaţii nu conţin explicit toate elementele necesare
14
rezolvării. Unele dintre acestea pot fi deduse din datele aplicaţiei. Altele nu pot
fi deduse. Ele trebuie alese, stabilite, selectate etc, de către utilizator, pe baza
recomandărilor bibliografice şi/sau a raţionamentelor inginereşti. În felul acesta,
lucrarea pune preţ, o dată în plus, pe capacitatea studenţilor de a găsi soluţii şi
nicidecum pe capacitatea lor de a reproduce mecanic, pe baza memoriei, texte si
principii enunţate la cursuri.
La unele aplicaţii, sensul de rotaţie este indicat printr-o săgeată de tipul:
Suprafaţa umbrită a săgeţii este, întotdeauna, suprafaţa interioară a

acesteia, iar cea albă-suprafaţa ei exterioară. Această convenţie elimină
posibilitatea de a greşi la aprecierea sensului de rotaţie. De exemplu, la aplicaţia
nr. 62 săgeata indică faptul că arborele 1 se roteşte, privind din stânga, în sens
orar.
Pentru ca studenţii să se poată autoevalua, cadrul didactic poate acorda
anumite punctaje (pe baza unui barem) pentru diferitele faze de rezolvare a
aplicaţiei, pe o scară de la 1 la 10, fără punctaj din oficiu. Aceste punctaje
trebuie să apară în formularul de examen.
Metoda de examinare „open-book” este aplicabilă, integral, sau diferenţiat
(parţial open-book, parţial scris „clasic”). Varianta depinde, în special, de anul
de studii, dar şi de unele aspecte specifice ale disciplinelor. Ca în cazul oricărei
metode de evaluare, eficienţa metodei „open-book” depinde atât de competenţa
profesională a cadrului didactic, cât şi de voinţa acestuia de a o aplica.
Autorii mulţumesc celor care, prin observaţiile şi prin sugestiile lor, ne
sprijină în realizarea feed-backului şi ne ajută să îmbunătăţim viitoarea ediţie.
15
16
APLICAŢIA NR. 1
Notă: Elementele pe care le consideraţi necesare calculelor, dar nu apar

explicit în text şi nici nu pot fi deduse din datele aplicaţiei, vor fi alese
(adoptate, selectate etc.) de dv., pe baza recomandărilor bibliografice şi/sau a
raţionamentelor inginereşti.
Se dă construcţia din figură, pentru care se cunosc:
z2 z1 D
II C
z3 z4
1. Construcţia serveşte la realizarea unor baloturi prin comprimarea

materialului la deplasarea axială a şurubului. Roata z4 este solidară cu piuliţa.
Piuliţa este împiedicată să se deplaseze axial.
2. Tensiunea cu care este comprimat materialul de balotat: σc = 11 MPa.
17
3. Diametrul pistonului care comprimă materialul: dp = 33 mm.
4. Pentru angrenajul melcat z1 / z2 se cunosc:
- modulul roţii melcate z2 este mx = 3,15 mm;
- angrenajul este realizat fără deplasări de profil;
- raportul de transmitere teoretic i12 = 18;
- coeficientul diametral q = 16;
- z1 şi z2 se adoptă ţinând seama de unele condiţii specifice
angrenajelor melcate.
5. Pentru angrenajul z3 / z4 , cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi, se
cunosc:
- modulul roţii z4 : mn = 2,75 mm;
- raportul de transmitere teoretic : i34 = 2,8;
- z3 = 32 ;
- unghiul de înclinare a dinţilor pe cilindrul de divizare: β = 9º17’;
- sensul de înclinare a dinţilor roţii z4 este pe dreapta;
- angrenajul este realizat fără deplasări de profil.
6. Se consideră randamentele egale cu 1.
Se cere:
1. Considerând că roata melcată are dantura înclinată pe stânga, iar filetul
şurubului este pe stânga, să se stabilească sensul de rotaţie al melcului, astfel
încât pistonul să comprime materialul de balotat.
2. Pentru această situaţie să se dimensioneze şurubul şi să se stabilească
numărul de spire ale piuliţei.
3. Arătaţi la ce solicitare este supus şurubul pe porţiunile: AB ; AE; CD.
4. Pentru sensul de rotaţie al melcului, stabilit anterior, să se determine
valoarea forţei axiale rezultante de pe arborele II.
18
APLICAŢIA NR. 2

p p
z3
B
II z4
z1 z2
19
1. Construcţia serveşte la realizarea presiunii necesare într-o instalaţie
hidraulică. Şurubul este împiedicat să se deplaseze axial.
2. Presiunea din cei doi cilindri: p = 16 x 106 Pa.
3. Diametrul pistonului: dp =82 mm.
4. Pentru angrenajul melcat z1 / z2 se cunosc:
- modulul roţii melcate z2 este mx = 3 mm;
- raportul de transmitere teoretic i12 = 40;
- coeficientul diametral q =10;
- z1 şi z2 le veţi stabili ţinând seama de unele condiţii specifice
angrenajelor melcate.
5. Pentru angrenajul z3 / z4 cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi se
cunosc:
- modulul roţii z4 : mn = 2,5 mm;
- raportul de transmitere teoretic : i34 = 4;
- z3 = 23;
Se cere:
1. Considerând că roata melcată are dantura înclinată pe dreapta, iar
filetul şurubului este pe stânga, să se stabilească sensul de rotaţie al melcului,
astfel încât pistonul să comprime fluidul şi să se indice pe desen acest sens.
2. Pentru această situaţie să se dimensioneze şurubul şi să se stabilească
numărul de spire ale piuliţei.
3. Arătaţi la ce solicitare este supus şurubul pe porţiunile: AB ; CD.
4. Pentru sensul de rotaţie al melcului, stabilit anterior, să se stabilească
sensul de înclinare a dinţilor roţii z4 astfel încât forţele Fa2 şi Fa3 să aibă sensuri
contrare şi să se calculeze, în acest caz, valoarea forţei axiale rezultante de pe
arborele II.
20
APLICAŢIA NR. 3

M z1
z2
II
z4
A
z3
21
1. Construcţia serveşte la realizarea presiunii într-o instalaţie hidraulică.
Şurubul nu se poate deplasa axial.
2. Presiunea din fluid: p = 2 x 106 Pa.
3. Diametrul pistonului care comprimă fluidul: dp = 50 mm.
4. Pentru angrenajul z1 / z2 cu roţi dinţate conice cu dinţi drepţi se cunosc:
- modulul mediu al roţii z2 : mm = 1,7 mm;
- coeficientul de lungime a dintelui: ΨRe = 0,30;
- z1 = 20;
5. Pentru angrenajul z3 / z4, cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi se
cunosc:
- modulul roţii z4 este mn = 3,5 mm;
- raportul de transmitere teoretic i34 = 2,5;
- z3 = 28.
Se cere:
1. Dacă elicea filetului şurubului este pe stânga, să se stabilească sensul
de rotaţie al roţii z1 (privind din M), astfel încât fluidul să fie comprimat.
2. Pentru această situaţie să se dimensioneze şurubul piuliţei B şi să se
stabilească numărul de spire ale piuliţei.
3. Arătaţi la ce solicitare este supus şurubul pe porţiunile: AB ; CD.
4. Pentru sensul de rotaţie al roţii z1, stabilit anterior, să se stabilească
sensul de înclinare a dinţilor roţii z3 astfel încât forţele axiale Fa2 şi Fa3 să aibă
acelaşi sens şi să se calculeze valoarea forţei axiale rezultante de pe arborele II.
22
APLICAŢIA NR. 4

z2 II z1
z3
z4
LH A B RH
C D
1. Construcţia serveşte la realizarea unor baloturi prin comprimarea

materialului la deplasarea axială a piuliţelor A şi B.
2. Tensiunea cu care este comprimat materialul: σc = 4,5 MPa.
3. Diametrul pistoanelor care comprimă materialul: dp = 40 mm.
4. Pentru angrenajul z1 / z2, cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi se
cunosc:
- modulul roţii z2 este mn = 2,5 mm;
23
- raportul de transmitere teoretic i12 = 3,15;
- z1 = 24.
5. Pentru angrenajul z3 / z4 cu roţi dinţate conice cu dinţi drepţi se cunosc:
- modulul mediu al roţii z4 : mm = 1,75 mm;
- coeficientul de lungime a dintelui: ΨRe = 0,3;
- z3 = 22;
Se cere:
1. Să se stabilească sensul de rotaţie al roţii z1 (privind din M), astfel încât
piuliţele A şi B să se îndepărteze una faţă de alta.
2. Pentru această situaţie să se dimensioneze şurubul piuliţei B şi să se
stabilească numărul de spire ale piuliţei.
3. Arătaţi la ce solicitare este supus şurubul pe porţiunile: AB ; AC ; BD.
4. Pentru sensul de rotaţie al roţii z1 stabilit la punctul 1 să se stabilească
sensul de înclinare a dinţilor roţii z1 astfel încât forţele axiale Fa2 şi Fa3 să aibă
sensuri opuse şi să se calculeze valoarea forţei axiale rezultante de pe arborele
II. Să se treacă pe desen sensul de înclinare a dinţilor roţii z1.
24
APLICAŢIA NR. 5

Arborele de intrare 1 al unei transmisii mecanice este antrenat printr-un
angrenaj cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi (vezi figura). Roata dinţată z2
este fixată pe capătul de arbore cu un şurub central (montaj STAS).
z2
1
Se dau:
1. Diametrul capătului de arbore: d = 25 mm.
2. Momentul de torsiune transmis de arborele 1: T = 21 Nm.
3. Lăţimea danturii roţii z2 : b2 = 57 mm.
4. Numărul de dinţi ai roţii : z2 = 44.
5. Unghiul de înclinare a danturii : β = 11º25’.
6. Coeficientul de lăţime a danturii, funcţie de modul : Ψm = 19.
7. Sensul de rotaţie a arborelui (privind din stânga) : trigonometric.
Se cere:
1. Să se stabilească valoarea preliminară (pe baza datelor problemei) a
modulului şi să se standardizeze.
2. Să se stabilească sensul de înclinare a dinţilor roţii z2 astfel încât forţa
axială Fa2 să solicite tija şurubului la întindere. Se neglijează forţa de frecare
dintre butucul roţii şi pana paralelă care realizează asamblarea roată – arbore.
3. Să se dimensioneze şurubul de fixare, ţinându-se seama atât de
mărimea solicitării cât şi, eventual, de aspectele constructive şi să se verifice
spirele asamblării.
4. Să se aleagă pana, să se facă notarea STAS a acesteia şi să se verifice
pana.
25
APLICAŢIA NR. 6

Se dă transmisia din figură, cu piuliţă mobilă axial.
z1
A B
M
z2 D E
C
Fig.1
Fig.2
Se cunosc:
1. Angrenajul z1 / z2 este cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi, fără
deplasări de profil, pentru care: mn = 3,5 mm; z1 = 25; β = 11º15’; a = 178,571
mm (distanţa axială nu trebuie să fie standardizată, deci îşi păstrează valoarea
dată).
2. În timpul desfăşurării acţiunii utile, punctul C se deplasează spre
dreapta, iar asupra şurubului se exercită în punctul C o forţă de 4300 N.
3. Şurubul are profilul ferăstrău.
4. Privind din M, roata dinţată z2 se roteşte în sens orar.
5. Şurubul este confecţionat din OL 50.
26
Se cere:
1. Să se explice semnificaţia simbolului materialului şurubului.
2. Să se dimensioneze transmisia cu şurub-piuliţă (doar diametrele şi
numărul de spire în contact). Se neglijează frecările din reazemele A şi B,
precum şi cele din ghidajele D şi E.
3. Să se stabilească sensul de înfăşurare a filetului şurubului, ţinând seama
de condiţiile aplicaţiei, menţionate mai sus. Reprezentaţi pe figura 2 acest sens
şi scrieţi alăturat simbolul corespunzător sensului ales de dv.
4. Determinaţi forţa axială rezultantă din şurub, plasaţi-o pe figura 1 şi
arătaţi care din lagărele A sau B se încarcă cu această forţă. Dinţii roţii z2 sunt
înclinaţi pe stânga.
27
APLICAŢIA NR. 7

Se dă arborele unei transmisii (figura de mai jos). Pe tronsonul I se află

montată, cu pană paralelă A (STAS 1004), roata de curea 1. De asemenea, este
montată pe tronsonul II o roată dinţată cilindrică cu dinţi drepţi, cu ajutorul
unui ştift cilindric de tip B.
z1
1
d2
d1
I II
Se cunosc:
1. Materialul arborelui este 40Cr10.
2. Pana are dimensiunile secţiunii 10 x 8.
3. Momentul de torsiune transmis de arbore este egal cu momentul pe
care îl poate transmite pana pe baza solicitării de strivire cu arborele.
Indicaţie: Alegeţi diametrul tronsonului I al arborelui, nu prin calcul de
rezistenţă, ci în corelare cu dimensiunile secţiunii penei.
4. Butucul roţii 1 are lungimea egală cu 0,9.d1.
Se cere:
1. Să se arate ce anume este greşit, din punctul de vedere al asamblării
roţii z1 pe arbore şi să se propună soluţia corectă.
2. Să se stabilească lungimea penei şi să se verifice pana la forfecare.
3. Să se stabilească dimensiunile ştiftului şi să se verifice ştiftul la
forfecare şi la strivire cu roata.
28
APLICAŢIA NR. 8

Se dă transmisia cu şurub-piuliţă, piuliţa fiind mobilă axial.
Q P z1
N M
B A C
z2
Fig.1
Fig.2
Se cunosc:
1. Roţile dinţate z1 şi z2 sunt cilindrice cu dinţi înclinaţi, având: mn = 3
mm; z1 = 26; β = 9º43’; a12 = 158,169 mm; (distanţa axială este liberă, deci nu
trebuie standardizată); roţile nu au deplasări de profil.
2. Privind din M, roata z1 se roteşte în sens orar.
3. În timpul desfăşurării acţiunii utile, punctul N se deplasează spre
stânga, exercitând o acţiune de apăsare asupra unei piese care trebuie presată,
iar asupra lui se exercită o forţă F = 4200 N, paralelă cu axa şurubului.
4. Şurubul are profil trapezoidal şi este confecţionat din OLC 45.
29
Se cere:
1. Să se explice simbolul materialului şurubului şi să se arate ce tip de
tratament termic i se poate aplica.
2. Să se dimensioneze şurubul (să se stabilească doar diametrele şi
numărul de spire în contact). Se neglijează frecările din lagăre şi din ghidajele P
şi Q. Ce valoare minimă trebuie să aibă lungimea porţiunii filetate a piuliţei?
3. Să se stabilească sensul de înfăşurare a filetului şurubului, ţinând seama
de condiţiile aplicaţiei. Reprezentaţi pe figura 2 acest sens şi, alăturat figurii 2,
notaţi acest filet conform regulilor de notare.
4. Stabiliţi valoarea raportului de transmitere al angrenajului z1 / z2.
5. Stabiliţi ce sens de înclinare trebuie să aibă dinţii roţii z1, astfel încât
forţa Fa2 să aibă acelaşi sens cu forţa axială din şurub. Indicaţi şi pe schiţa dv.
sensul pe care l-aţi menţionat. Calculaţi valoarea forţei Fa2 .
6. Dacă lagărul B preia întreaga forţă axială din şurub, arătaţi ce solicitare
suportă tija şurubului pe porţiunile BA, respectiv AC şi care este forţa care
acţionează pe fiecare din aceste porţiuni.
30
APLICAŢIA NR. 9

I. La transmisia cu şurub diferenţial din figură se dau:
l1
B lp
M A
C 1
1. Pentru îndeplinirea scopului acestei transmisii, şurubul 2 se roteşte, privind

din M, în sens trigonometric, cu o turaţie n2 = 120 rot/min, timp de t = 4 s.
2. Şurubul 2 are un filet exterior Tr 44x7 LH şi un filet interior Tr 28x5 LH.
Se cere:
1. În ce sens şi cu ce cantitate se va deplasa punctul A în timpul t?
2. În ce sens şi cu ce cantitate se va deplasa punctul B în timpul t?
3. Dacă înainte de punerea transmisiei în mişcare, punctul C este în
acelaşi plan cu punctul B, determinaţi care va fi distanţa dintre cele două puncte
după timpul t. De asemenea, arătaţi în ce sens şi cu ce cantitate se va deplasa
punctul C faţă de un punct fix al instalaţiei?
4. Calculaţi lungimea necesară lp a penei, pentru ca să fie posibilă
deplasarea corespunzătoare timpului t, dacă l1 = 35 mm.
II. Roata zc trebuie asamblată prin caneluri pe consola arborelui 1.
zc
31
Se pune problema ca tronsonul de arbore pe care se realizează asamblarea
să aibă un gabarit radial cât mai mic (se consideră că lungimea butucului roţii
este dată şi nu se poate modifica).
Se cere:
Arătaţi care serie de caneluri aţi alege-o? Uşoară, mijlocie, grea?
Justificaţi, pe baza unei demonstraţii, răspunsul dv.
32
APLICAŢIA NR. 10

Se dă transmisia din figură, pentru care se cunosc:
z4
z2
I II
z1
2 z3
1. Angrenajul z1 / z2 este cu roţi dinţate conice cu dinţi drepţi. Se dau:

lungimea generatoarei comune (notaţie Re sau R): 258,147 mm; u12 = 4,5; m =
3,5 mm.
2. Pentru angrenajul melcat z3 / z4 se dau:
- roata melcată nu are deplasări de profil;
- da3 = 70 mm; γ = 9º27’44’’; z3 = 2; u34 = 25;
- sensul de înclinare a dinţilor roţii z4 este dreapta;
- roata z4 se roteşte în sensul II.
3. Momentul de torsiune transmis de arborele 1 este T1 = 24 Nm, iar toate
randamentele se consideră egale cu 1.
4. Materialul arborelui 2: OL 60.
33
Se cere:
1. În ce sens, privind din A, trebuie să se rotească arborele 1 pentru ca
roata z4 să se rotească în sensul menţionat?
2. Ce sens de înfăşurare are elicea melcului? Enunţaţi acest sens şi
indicaţi-l pe figura făcută de dv.
3. Calculaţi forţa axială rezultantă de pe arborele 2 şi indicaţi sensul
acesteia.
4. Dacă roata z2 este asamblată pe arbore cu un ştift cilindric de tip A
montat perpendicular pe axa arborelui, alegeţi ştiftul şi verificaţi-l la forfecare.
34
APLICAŢIA NR. 11

I. Explicaţi de ce, la o transmisie cu şurub cu bile, elementul care se

deplasează axial (piuliţa sau, după caz, şurubul) poate fi poziţionat cu o precizie
sensibil mai mare decât la o transmisie cu şurub-piuliţă cu frecare mixtă.
II. Se dau următoarele serii de caneluri: a. 6x28x34; b. 10x28x34; c.

6x28x32. Care dintre acestea este din seria grea? Arătaţi ce posibilităţi oferă ea
faţă de seriile celelalte indicate la acest subiect şi justificaţi afirmaţiile dv. pe
baza unor relaţii de calcul (complete sau simplificate).
III. Pentru centrarea celor două părţi componente ale carcasei unui
reductor se propune folosirea unor ştifturi cilindrice de tipul B. Este corectă
această soluţie? Motivaţi răspunsul dv.
IV. Se dau două asamblări filetate, solicitate, fiecare, de o forţă axială F.

Filetele asamblărilor sunt Tr 36x6 RH, respectiv Tr 30x6 LH. Materialul
şuruburilor este acelaşi (de exemplu, OL 50). Piuliţele sunt şi ele din acelaşi
material (de exemplu, Fc 200). Condiţiile de ungere sunt identice. Rugozitatea
suprafeţelor conjugate este aceeaşi. La care din cele două asamblări, condiţia de
autofrânare este îndeplinită cu o siguranţă mai mare? Demonstraţi afirmaţia dv.
V. Pentru transmisia din figură se cunosc:
M
D
C
B A
G
E 2
1 M
35
1. Filetul 1 este Tr 40x7 LH.
2. Filetul 2 este Tr 20x4 LH.
3. Sensul de rotaţie a piesei 1 , privind din B, este sensul orar.
Se cere:
1. În ce sens se va deplasa punctul A, spre stânga sau spre dreapta?
2. Câte rotaţii trebuie să efectueze şurubul 1 pentru ca punctul A să se
deplaseze cu 36 mm?
3. Cu câţi milimetri şi în ce sens se va deplasa punctul C faţă de planul
M-M ? Dar punctul D, cu câţi milimetri se va deplasa şi în ce sens?
4. Cu cât se va deplasa punctul G faţă de planul D-E şi în ce sens?
36
APLICAŢIA NR. 12

I. La angrenajul z1 / z2 se constată că pata de contact pe dintele roţii z2 are

poziţia din figură.
z1
z2
1. În ce constă acţiunea de reglaj pe care ar trebui s-o faceţi pentru ca pata

de contact să aibă poziţia corectă (desenaţi această poziţie a petei de contact)?
2. Completaţi schiţa cu ceea ce este necesar şi explicaţi pe scurt, pe baza,
ei ce intervenţii faceţi pentru a realiza reglajul menţionat.
II. Se dă transmisia din figură.
z1
M
1 2
z4
z2
37
Se cunosc:
1. Momentul de torsiune de pe arborele 3 (arborele roţii melcate),
T3 = 85 Nm.
2. Modulul roţii melcate, mx = 5 mm.
3. z4 = 56 ; u34 = 28.
4. Distanţa axială a34 este liberă (nu trebuie să fie standardizată); Roata
melcată nu are deplasări de profil.
5. Angrenajul z1/z2 este cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi.
Se cere:
1. Faceţi schiţa într-o perspectivă aleasă de dv.
2. Ce sens de înclinare a elicei melcului este cel din figură, dreapta sau
stânga?
3. Ce sens de înclinare au dinţii roţii melcate, dreapta sau stânga?
Desenaţi acest sens pe figură.
4. În ce sens trebuie să se rotească roata z1, privind din M, pentru ca roata
melcată să se rotească în sensul din figură? Puneţi pe desen acest sens.
5. Ce sens are forţa axială rezultantă de pe arborele 2 (plasaţi-o pe desen)
şi care este valoarea ei numerică?
6. Plasaţi pe desen forţa Ft1.
38
APLICAŢIA NR. 13

I. O roată de curea este asamblată cu arborele cu ajutorul unei pene

paralele de tip B. Se cunosc:
1. Diametrul tronsonului pe care este montată roata, dr = 40 mm;
2. Diametrul butucului roţii, db = 60 mm;
3. Lungimea butucului roţii, lb = 48 mm;
Se consideră apoi cazul în care roata ar fi asamblată cu arborele, cu
ajutorul unui ştift cilindric de tip A, montat perpendicular pe axa arborelui.
Dimensiunile date anterior sunt aceleaşi şi pentru acest caz.
Se cere:
1. Calculaţi momentul de torsiune capabil al asamblării cu pană, pentru
solicitarea de forfecare a penei.
2. Cu acest moment calculaţi diametrul necesar al ştiftului, ds, pe baza
solicitării de forfecare a acestuia.
3. Calculaţi valoarea numerică a raportului dintre masele penei şi ştiftului
(pentru acestea, ρ = 7850 kg/m3 ).
II. La transmisia din figură, roata z1 este roată motoare. Se cunosc:
2 z2
z4
z3
A
1 z1
39
1. Sensul de rotaţie al arborelui 1, privind din A, este trigonometric.
2. Roata z1 are dinţii înclinaţi pe stânga.
3. Angrenajul z1 / z2 este cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi, la care
se dau: z1 = 24 ; a12 = 149,044 mm; mn = 3,5 mm; β = 9º35’; Roţile nu au
deplasări de profil, iar distanţa axială a12 nu trebuie standardizată, ci rămâne la
valoarea dată în textul aplicaţiei.
4. Angrenajul z3 / z4 este cu roţi dinţate conice cu dinţi drepţi, la care se
dau: lungimea generatoarei comune (notaţie Re sau R): 148,660 mm; u34 = 2,8;
m = 4 mm.
5. Momentul de torsiune transmis de arborele 2 este T2 = 40 Nm.
Se cere:
Să se calculeze forţa axială rezultantă, care acţionează asupra arborelui 2.
40
APLICAŢIA NR. 14

I. Se dă o asamblare cu strângere proprie. La montaj t0 = 22ºC, iar la

funcţionare t = 56ºC. Ce condiţie trebuie îndeplinită pentru ca strângerea să se
modifice din cauza lui ∆t şi cum se modifică ea? (În ce caz scade? În ce caz
creşte?).
II. Un grup balador este montat prin caneluri pe un arbore al cutiei de

viteze.
Pentru ajustajul flancurilor celor două piese conjugate se propun

următoarele ajustaje:
H7 H7 H7 H7 H7 H7
b ;b ;b ;b ;b ;b
f7 k6 j s 6 d 8 m6 h6
Se cere:
1. Eliminaţi ajustajele care nu corespund situaţiei şi motivaţi alegerea.
2. Pentru care dintre ajustajele rămase, tensiunea de strivire pe flancuri
este repartizată cel mai favorabil? Motivaţi pe baza unei schiţe simple.
3. Pentru care dintre ajustajele rămase, uzura flancurilor va fi cea mai
mare (ceilalţi parametri rămânând constanţi)? Motivaţi răspunsul.
III. Se dă transmisia din figură. Roata dinţată z2 este montată pe caneluri

dreptunghiulare.
41
A
z2 z3
z1
Se dau:
- unghiul de angrenare de funcţionare pentru primul angrenaj, z1/z2 :
αtw = 20º44’;
- unghiul de înclinare a danturii roţii z1 pe cilindrul de divizare: β = 10º16;
- modulul roţii z1: mn = 3 mm;
- numărul de dinţi z1 = 28 ;
- raportul de angrenare: u = 2,5;
- materialul arborelui: OLC 45;
- materialul roţii dinţate z2 : 40Cr10. Roata z1, privind din stânga, se
roteşte în sens trigonometric.
Se cere:
1. Desenul constructiv al porţiunii marcate cu A (nu se cere la scară).
2. Alegerea asamblării canelate şi stabilirea caracteristicilor ei (zxdxD),
dacă momentul de torsiune la axa roţii z1 este T1= 20 Nm.
3. Dacă lăţimea roţii z1 este b1 = 48 mm, să se propună o valoare
plauzibilă a lungimii porţiunii de asamblare prin caneluri a roţii z2.
4. Să se calculeze valoarea unghiului de înclinare a danturii pe cilindrul
de rostogolire.
5. Să se stabilească ce sens de înclinare trebuie să aibă dinţii roţii z2 astfel
încât forţa axială Fa2 să solicite şurubul (şuruburile) de fixare a roţii pe arbore la
întindere şi să se verifice spirele şurubului (şuruburilor).
6. Ce influenţă are sensul de înclinare a dinţilor roţii z3 asupra solicitării
spirelor şurubului (şuruburilor) de fixare a roţii z2 ? Motivaţi răspunsul.
42
APLICAŢIA NR. 15

I. La o transmisie cu şurub cu bile se face o pretensionare “în X” a cuplei

şurub - piuliţă. Pe o schiţă făcută de dv. arătaţi care sunt operaţiile pe care
trebuie să le faceţi pentru a rezulta o pretensionare “în X”.
II. Şurubul unei prese acţionate manual este Tr 44x7 LH. Cu cât la sută şi
în ce sens se modifică randamentul filetului dacă s-ar alege un filet S 38x7 RH?
III. Se dă un angrenaj cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi. Se cunosc:

z1 = 28; u12 = 2,5; x1 = +0,65; x2 = +0,25 . Se cere să se arate dacă, pentru acest
angrenaj, un unghi de angrenare care ar avea valoarea αw = 21º28’ ar fi corect.
Justificaţi răspunsul pe baza calculelor necesare.
IV. Asamblarea cu bolţ suportă o forţă axială F.
s
F F
h
1 2
Cu cât la sută şi în ce sens se modifică tensiunea de încovoiere σi dacă

dimensiunile s şi h cresc fiecare cu 22 %, celelalte dimensiuni rămânând
constante? Dar tensiunile de strivire dintre bolţ şi bucşă, respectiv dintre bolţ şi
furcă cu cât la sută şi în ce sens se modifică în condiţiile de mai sus?
43
APLICAŢIA NR. 16

I. La angrenajul din figură, roata z2 este montată pe caneluri.
z1
a
dx
z2 II
Se dau:
1. Materialul roţii dinţate z2: 41MoCr11.
2. Materialul arborelui II: 40Cr10.
3. Distanţa axială a angrenajului a = 193,194 mm; distanţa axială nu
trebuie standardizată (ea rămâne la valoarea dată).
4. Coeficientul de lăţime Ψa = 0,3.
5. Modulul mn = 4 mm.
6. Unghiul de înclinare a danturii pe cercul de divizare β = 10º26’.
7. z1 = 25.
8. Roţile nu au deplasări de profil.
9. Diametrul tronsonului situat la dreapta tronsonului canelat (pe care este
montată roata dinţată z2), are valoarea dx = 52 mm.
10. Nu există suprasarcini.
Se cere:
Să se calculeze valoarea forţei axiale Fa2, corespunzătoare momentului de
torsiune capabil al asamblării prin caneluri.
44
II. Cu ajutorul transmisiei diferenţiale din figură se dezvoltă o forţă axială
F = 3500 N. Filetul F1 este Tr 36x6 RH, iar filetul F2 este Tr 60x9 RH. Cursa
maximă se realizează la un număr de rotaţii complete N = 20, ale şurubului 2.
2
ls
C A
1 S F1
F2
Se cere:
1. Dacă şurubul 2 se roteşte în sens trigonometric (privind din A) cu 8
rotaţii complete, în ce sens şi cu câţi milimetri se va deplasa punctul C?
2. Să se dimensioneze şi să se verifice pana (b, h, l), dacă lungimea
suportului S în care evoluează pana este ls= 30 mm.
45
APLICAŢIA NR. 17

I. La mecanismul cu şurub şi piuliţă, piuliţa este rotitoare. Cu ajutorul

acestei transmisii se comprimă, sub formă de balot, un material M. Tensiunea
de compresiune este σc = 0,8 MPa, iar diametrul pistonului R este dp = 100 mm.
Şurubul are un filet Tr 32x12(P6) RH. Lungimea filetului din piuliţă este l1 = 54
mm. Cursa necesară pentru balotarea materialului se realizează la un număr de
N = 7 rotaţii complete ale piuliţei.
P
G
lg
R
46
Se cere:
1. În ce sens, privind din A, trebuie să se rotească piuliţa pentru ca
pistonul să comprime materialul?
2. Să se calculeze valoarea tensiunii de forfecare din spira piuliţei.
3. Să se dimensioneze şi să se verifice pana P, care este montată pe şurub,
ştiind că lungimea porţiunii de ghidare a suportului G este lg = 1,25 dp , unde dp
este diametrul pe care l-aţi avut în vedere la alegerea penei.
II. Se dă construcţia din figură. Roata dinţată z1 se roteşte, privind din A,

în sens trigonometric şi are dantura înclinată pe stânga.
z2
II III
z4
I
A z3
z1
Se cere:
1. Sensul de înclinare a dinţilor roţii melcate, pentru ca forţa axială
rezultantă de pe arborele II, FaII, să aibă valoarea cea mai mare dintre cele două
valori posibile. Prezentaţi raţionamentul care v-a condus la răspuns. Pentru
sensul indicat de dv., trasaţi pe desen elicea melcului.
2. Se cunosc: Fr2 = 450 N; z1 =20 ; u12 = 3,55 ; β = 10º18’; angrenajul 1-2
este fără deplasări de profil; distanţa axială a12 este liberă (nu se standardizează)
şi are valoarea a12 = 161,858 mm. Să se calculeze momentul de torsiune de pe
arborele II, TII.
3. Plasaţi pe desen forţele Ft1, Fa3, Ft3 .
47
APLICAŢIA NR. 18

Se dă transmisia din figură.
z1
II
z3
z2
z4
III
Se cunosc:
1. Puterea la arborele melcului: P1 =1,3 kW.
2. Turaţia la arborele melcului: n1 = 1600 rot/min.
4. Pentru angrenajul z1 / z2 : z1= alegeţi; mx = 3,15 mm; i12 = 45; Roata
melcata are dantura înclinată ca în figură. Angrenajul nu are deplasări de profil.
5. Pentru angrenajul z3 / z4 (roţi cu dinţi înclinaţi): z3 = 20; i34 = 3,55;
mn = 4,5 mm; Roţile nu au deplasări de profil.
48
Se cere:
1. Să se arate ce sens de înclinare a dinţilor roţii melcate este cel de pe
desen: stânga sau dreapta?
2. Să se arate ce sens de rotaţie trebuie să aibă melcul (şi să se indice acest
sens pe desen) şi ce sens de înclinare trebuie să aibă dinţii roţii z4 (şi să se
indice şi pe desen) astfel încât forţele Fa2 şi Fa3 să fie opuse şi orientate reciproc
spre exterior.
3. Să se calculeze forţa axială rezultantă de pe arborele II, FaII .
4. Să se deseneze transmisia într-o perspectivă aleasă de dv. şi să se
plaseze toate forţele din angrenajele transmisiei. Pe acest desen în perspectivă
să se indice sensul de înclinare a elicei melcului şi să se scrie ce sens este
acesta: dreapta sau stânga?
5. Pentru roata melcată se propune ca material Fc 200. Materialul este ales
corect? Justificaţi răspunsul, indiferent care este acesta, da sau nu.
6. Dacă roata dinţată z3 este fixată axial pe arbore cu un şurub M18, care
este înşurubat pe o lungime de 22 mm, să se verifice spirele asamblării la
încovoiere şi la forfecare.
7. Roata dinţată z3 are lăţimea b3 = 57 mm. Ea este asamblată cu arborele
prin caneluri. Diametrul fusului pe care se reazemă arborele (la stânga roţii z3 )
este dfus = 50 mm. Să se aleagă porţiunea canelată (zxdxD) şi să se verifice
asamblarea.
49
APLICAŢIA NR. 19

Arborele unei transmisii este antrenat printr-o roată dinţată cilindrică cu

dinţi înclinaţi, notată cu z2, roată care este montată prin caneluri pe extremitatea
arborelui, aşa cum se vede în schiţa alăturată. Asamblarea este cu caneluri
dreptunghiulare.
z2 de
1 z1
Se dau:
1. Materialul arborelui este 40Cr10, iar cel al roţii dinţate este 41MoCr11;
2. Suprasarcinile care apar în timpul funcţionării sunt de până la 15% ;
3. Dinţii roţii z2 sunt înclinaţi spre dreapta cu un unghi β = 11º43’, iar
sensul de rotaţie al arborelui 1, privind din stânga, este sensul trigonometric.
Se cere:
1. Desenul constructiv al porţiunii marcate cu A.
2. Alegerea seriei asamblării canelate şi stabilirea caracteristicilor ei
(zxdxD), ştiind că diametrul tronsonului următor al arborelui, aflat la dreapta
tronsonului canelat pe care se montează roata z2, are valoarea de = 62 mm.
3. Stabilirea constructivă a lungimii porţiunii de asamblare prin caneluri,
ştiind că lăţimea roţii z1 este b1 = 48 mm.
50
4. Plasaţi forţele care acţionează asupra roţii z2 şi verificaţi, dacă este
cazul, spirele şurubului (sau şuruburilor - în funcţie de soluţia pe care aţi
adoptat-o) de fixare a roţii z2 pe arbore, considerând că roata z2 transmite un
moment de torsiune egal cu momentul capabil al asamblării canelate. De
asemenea, se cunosc:
- roata z2 este executată fără deplasare de profil;
- modulul ei este mn=3,5 mm;
- numărul de dinţi z2= 70.
5. Dacă asamblarea roţii z2 s-ar realiza cu două pene paralele montate la
180o, ce lungime ar trebui să aibă penele pentru a putea transmite un moment de
torsiune egal cu momentul capabil al asamblării canelate (diametrul arborelui în
cazul montajului cu două pene se va lua egal cu diametrul interior al arborelui
canelat).
51
APLICAŢIA NR. 20

I. Se dă transmisia din figură, cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi.

Roata z2 este formată din două bucăţi: coroana este asamblată, printr-un ajustaj
corespunzător, cu discul roţii.
b2
d2
P1 z1
n1 d1
d
z2
Se cunosc: P1= 3 kW; n1 = 1620 rot/min; i12 = 2,80; Randamentul

angrenajului, η =0,97; Se consideră randamentul rulmenţilor egal cu 1; d2 =
478 mm; d1 = d - 68 mm; d/d2 =0,64; b2 = 92 mm; Coroana este din
41MoCr11, iar discul roţii - din Fc 250.
Se cere:
1. Pentru asamblarea coroanei cu discul roţii z2, care ajustaj ar fi
preferabil, H7/r6 sau H7/m6? Motivaţi răspunsul pe baza calculelor necesare.
52
2. Se consideră că aţi ales ajustajul pe care l-aţi apreciat ca fiind
preferabil la punctul 1. Dacă raportul d/d2 ar creşte cu 25%, să se arate cu cât la
sută s-ar modifica şi în ce sens (creşte, scade) capacitatea portantă a asamblării,
din punctul de vedere al momentului de torsiune transmis.
z1
z4
II
z2
z3
Privind din A, melcul se roteşte în sens orar. Ce sens de înclinare trebuie

să aibă dinţii roţii melcate pentru ca roata z4 să se rotească în sens orar (privind
din B)? Să se treacă pe desen sensul de înclinare a elicei melcului, precum şi
forţa tangenţială care acţionează asupra roţii melcate.
53
APLICAŢIA NR. 21

I. Se dă transmisia din figură (roţi cilindrice cu dinţi înclinaţi, roţi conice

cu dinţi drepţi). Roata motoare este roata z1.
z4
A
z3 III
P1 n1
I II
Fx z2
z1
Se dau:
1. P1 = 3,2 kW; n1 = 1620 rot/min.
2. Rapoartele de transmitere teoretice: i12 = 2,8; i34 = 3,15.
3. Modulele standardizate ale roţilor z1 şi z3 sunt egale cu 3 mm,
respectiv 4 mm.
4. Numerele de dinţi: z1 = 28; z4 = 84.
5. Sensul de rotaţie al roţii z4, privind din A, este sensul trigonometric.
6. Se consideră randamentul rulmenţilor egal cu 1.
7. Arborele motor este arborele I.
Se cere:
1. Ce sens de înclinare trebuie să aibă dinţii roţii z2 pentru ca forţa Fx din
schiţă să fie forţa axială care acţionează asupra roţii z1? Să se treacă pe schiţă
sensul de înclinare a dinţilor roţii z2.
54
2. Să se calculeze forţa axială rezultantă pe arborele II.
3. Dacă sensul de rotaţie al roţii z4 ar fi sensul orar, să se arate cu cât la
sută se modifică forţa axială rezultantă de pe arborele II şi în ce sens (scade,
creşte)?
II. La un angrenaj cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi se cunosc:

angrenajul este folosit într-un reductor în care apar suprasarcini mari (până la
20%). Cele două roţi dinţate sunt montate simetric pe arbori, în raport cu
reazemele. Puterea pe arborele pinionului este P1 = 3 kW la o turaţie n1 = 1000
rot/min. Se cere: să se calculeze valoarea momentului de calcul T1c.
55
APLICAŢIA NR. 22

I. La angrenajul din figura a, pata de contact pe roata 2 este poziţionată ca

în figura b. Arătaţi, pe baza unei schiţe, ce operaţii de reglaj trebuie făcute
pentru ca pata de contact să se afle în poziţia corectă şi precizaţi care este
această poziţie.
2
a b
II. Pentru trei asamblări canelate de aceeaşi serie şi având aceleaşi

dimensiuni nominale, tensiunile de strivire sunt repartizate ca în figurile a, b, c.
Dacă ele funcţionează în aceleaşi condiţii şi au mobilitate axială sub
sarcină, care dintre ele, a, b sau c va avea durabilitatea cea mai mare? Justificaţi
răspunsul.
a b c
III. La un angrenaj cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi se cunosc:

angrenajul este folosit într-o transmisie în care apar suprasarcini mijlocii (până
56
la 15%); cele două roţi dinţate sunt montate nesimetric pe arbori, în raport cu
reazemele; clasa de precizie a angrenajului este clasa 7; puterea pe arborele
pinionului este P1 = 4,3 kW la o turaţie n1 = 1000 rot/min. Se cere: să se
calculeze valoarea momentului de calcul T1c.
IV. Asamblarea cu bolţ este folosită la tractarea unei remorci. Considerăm

două cazuri: a. În decurs de 1 an, vehiculul parcurge un traseu cu 104 curbe, cu
remorca plină; b. În decurs de 1 an, vehiculul parcurge un traseu cu 107 curbe,
cu remorca plină.
h
1 2
Se cere: la dimensionarea asamblării (sau la verificarea ei), pentru care

din cele două cazuri se va lucra cu tensiuni de strivire admisibile mai mici şi din
ce cauză? Propuneţi valori pentru aceste tensiuni admisibile pentru materiale
alese de dv.
V. Se dă construcţia din figură.
1 I
II
A
II III
2 4
57
Privind din A, melcul se roteşte în sens trigonometric. Roata 4 are dantura
înclinată pe stânga. Ce sens de înfăşurare trebuie să aibă elicea melcului pentru
ca forţa axială rezultantă de pe arborele II, FaII să fie minimă? Care este
expresia ei? Prezentaţi raţionamentele care v-au condus la acest răspuns.
Desenaţi pe melc elicea cu înclinarea pe care aţi numit-o. Plasaţi pe desen
forţele Ft1, Ft3 şi Fr4 .
VI. La o transmisie cu şuruburi diferenţiale filetul F2 este Tr 38x7 , iar

filetul F1 este Tr 20x4 Şurubul 2 se roteşte în sens trigonometric (privind din
A). Ce sens de înfăşurare trebuie să aibă filetele F1, respectiv F2 pentru ca
punctul C să se deplaseze, la 9 rotaţii complete ale şurubului 2 cu 27 mm spre
dreapta? Argumentaţi.
C A
1 S F1
F2
58
APLICAŢIA NR. 23

I. Cu ajutorul transmisiei diferenţiale din figură se dezvoltă o forţă axială

F = 16500 N. Filetul F1 este Tr 36x6 RH, filetul F2 este Tr 52x8 LH, iar pentru
realizarea cursei maxime şurubul 2 efectuează 5 rotaţii complete.
2
ls
C A
1 S F1
F2
Se cere:
1. Să se determine numărul necesar al spirelor în contact între şurubul 1 şi
şurubul 2.
2. Dimensionaţi pana (b, h, l) iar apoi verificaţi-o, dacă lungimea
suportului S în care evoluează pana este ls = 1,2 dp , unde dp reprezintă
diametrul care a stat la baza alegerii dimensiunilor secţiunii penei.
II. Se dă construcţia din figura de mai jos.

Se cunosc:
1. Momentul de torsiune de pe arborele II, T2 = 55 Nm .
2. Pentru angrenajul z1 / z2 :
− m = 3,5 mm; ΨR = 0,33; z1 =24; u12 = 2,5;
− angrenajul nu are deplasări de profil.
3. Pentru angrenajul z3 / z4 :
− z3 = 25; mn = 3,5 ; u34 = 2,5; β =11º36’;
− angrenajul nu are deplasări de profil, iar distanţa axială este liberă
(nu trebuie să fie STAS);
− sensul de înclinare a dinţilor roţii z4 este stânga.
59
A
I
z1
II
III
z2
z4
z3
Se cere:
1. Să se stabilească sensul de rotaţie (privind din A) al roţii z1, astfel încât
forţa Fa3 să fie orientată spre roata z2.
2. Să se calculeze raportul dintre forţele axiale rezultante de pe arborele II
care corespund celor două sensuri de rotaţie posibile ale roţii z1.
III. Se dă transmisia din figură. Ce sens de înclinare trebuie să aibă dinţii

roţii melcate pentru ca ea să se rotească în sens trigonometric (privind din B)?
Roata 1 se roteşte în sens orar (privind din A). Treceţi pe desenul dv. sensul de
înclinare a elicei melcului, precum şi cel al dinţilor roţii melcate. Plasaţi, pe
desenul dv., forţa Ft4.
1
B
3
A
2
60
APLICAŢIA NR. 24

I. Asamblarea cu bolţ suportă o forţă axială F = 13200 N. Cu cât la sută şi

în ce sens se modifică tensiunea de încovoiere σi dacă dimensiunea h creşte cu
18 %, celelalte dimensiuni rămânând constante? Dar tensiunile de strivire dintre
bolţ şi bucşă, respectiv dintre bolţ şi furcă cu cât la sută se modifică şi în ce
sens, dacă s şi h scad, fiecare, cu 10 %?
s
F F
h
1 2
II. Pe un arbore canelat se montează un cuplaj care are o deplasare axială

sub sarcină (deci în timpul funcţionării). Arborele canelat este din 41MoCr11,
iar butucul cuplajului - dintr-un material la alegerea dv. Suprasarcinile sunt
medii (de până la 15%). Puterea de transmis este P =3,2 kW, la o turaţie n =
1280 rot/min. Să se dimensioneze şi să se verifice asamblarea, ştiind că
lungimea de contact este L = M x d, unde d este diametrul interior al
canelurilor, iar M – un factor la alegerea dv.
III. La angrenajul din figura a, pata de contact pe roata 2 este poziţionată

ca în figura b. Arătaţi, pe baza unei schiţe, ce operaţii de reglaj trebuie făcute
pentru ca pata de contact să se afle în poziţia corectă şi precizaţi care este
această poziţie.
2
a b
61
APLICAŢIA NR. 25

I. Se dă transmisia din figură. Roata melcată este formată din două bucăţi:
coroana din bronz cu staniu este asamblată, printr-un ajustaj corespunzător, cu
discul roţii (din fontă cenuşie).
Se cunosc:
− puterea la arborele melcului P1 = 1 kW;
− melcul are z1 = 1 ; i12 = 50; n1 = 1650 rot/min;
− d2 = 420 mm; d1 = d – 50 mm; d/d2 = 0,62; b2 = 45 mm;
− se consideră că randamentul rulmenţilor este egal cu 1.
b2
z2
d2
d1
z1
d
P1, n1
a b
Se cere:
1. Dacă melcul se roteşte în sens trigonometric, ce sens de înclinare
trebuie să aibă dinţii roţii melcate pentru ca forţa axială care acţionează asupra
62
coroanei melcate să fie orientată spre umărul pe care se sprijină coroana?
Prezentaţi raţionamentul care v-a condus la răspuns.
2. Pentru asamblarea coroanei cu discul roţii melcate, care ajustaj ar fi
preferabil, H6/m6 sau H7/r6? Motivaţi răspunsul.
3. Se presupune că aţi ales ajustajul pe care l-aţi considerat preferabil.
Dacă raportul d/d2 ar creşte cu 20 %, să se arate cu cât la sută s-ar modifica
momentul capabil (transmisibil) T2 al asamblării?
II. Se dă transmisia din figură (roţi conice cu dinţi drepţi, roţi cilindrice
cu dinţi înclinaţi).
P1, n1 z1
A
z2
I
II III
z3 Fx z4
Se cunosc:
− P1 = 3 kW; n1 = 1330 rot/min; i12 = 3,5; z1 = 24; β = 11º16’;z3 = 25;
− modulele standardizate ale roţilor z1 şi z4 sunt egale cu 3 mm,
respectiv 3,5 mm;
− sensul de rotaţie a arborelui 1, privind din A, este sensul orar.
Se cere:
1. Ce sens de înclinare trebuie să aibă dinţii roţii z3 pentru ca forţa notată
cu Fx să fie forţa axială care acţionează asupra roţii z3 ? Să se treacă pe schiţă
sensul înclinării dinţilor roţii z3.
2. Să se calculeze forţa axială rezultantă de pe arborele II.
3. Dacă sensul de rotaţie a arborelui I se inversează, să se arate cu cât la
sută se modifică forţa axială rezultantă de pe arborele II şi în ce sens (scade,
creşte) ?
63
APLICAŢIA NR. 26

I. Se dă un angrenaj cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi. Se cunosc:

z1 = 25; u = 2 ; x1 = + 0,4; x2 = + 0,2. Se cere: să se arate dacă pentru acest
angrenaj, un unghi de angrenare care are valoarea αw = 22º26’ este corect.
Justificaţi răspunsul pe baza calculelor necesare.
II. Pentru unul din angrenajele cu roţi dinţate cu dinţi înclinaţi ale unui
reductor se cunosc: z1 = 25; u = 4; β = 11º47’. Din calculul de predimensionare
s-a ajuns la o valoare a modulului mn = 3,5 mm. Să se determine suma
coeficienţilor deplasărilor de profil în plan normal (x1n + x2n ), pentru care să se
realizeze distanţa axială standardizată adoptată de dv.
III. Justificaţi de ce, la o asamblare de fixare se utilizează un filet metric,

iar pentru una de mişcare se utilizează, de exemplu, un filet trapezoidal sau un
filet ferăstrău. În cazul filetului ferăstrău, care flanc este cel activ şi de ce?
IV. Faceţi o comparaţie între posibilităţile oferite de un ştift cilindric

neted şi un ştift elastic.
V. La o asamblare prin caneluri, care sunt avantajele pe care le oferă seria

grea în comparaţie cu seria uşoară? Justificaţi răspunsul cu ajutorul calculelor
specifice.
VI. De ce, la o transmisie cu şurub-piuliţă solicitarea de strivire a spirelor

este solicitarea determinantă şi nu cea de încovoiere sau de forfecare a lor?
64
APLICAŢIA NR. 27

I. O roată dinţată este asamblată pe arbore prin caneluri.
b1
Db
Se dau:
1. Momentul de torsiune transmis: T = 36 Nm.
2. Materialul arborelui: 40Cr10.
3. Materialul roţii: 50VCr11.
4. Roata dinţată este fixă pe arbore.
5. Transmisia suportă şocuri importante.
Se cere:
1. Dimensionarea asamblării. Se cunoaşte b1 = 56 mm.
2. Verificarea asamblării.
65
3. Propuneţi o valoare pentru diametrul butucului, Db, şi motivaţi
propunerea.
II. Se dă transmisia din figură. Melcul este elementul motor. Angrenajele

sunt executate fără deplasare de profil.
z2
z4
5 9
6 8
4 10
1
11 7
3
2 12
z1 z3
Se cunosc:
1. Pentru angrenajul melcat:
z1 = 1 ; q = 12 ; z2 = 50; a12 = 124 mm.
2. Momentul de torsiune pe arborele II: T2 = 94 Nm.
4. Pentru angrenajul z3 / z4:
z3 = 30; β = 10º12’; u34 = 2,5; mn = 4 mm.
Se cere:
1. Ce sens de înclinare trebuie să aibă elicea melcului pentru ca roata z4 să
se rotească în sensul de pe figură?
2. Pentru sensurile de înclinare de mai sus, identificaţi forţele cu numerele
4, 10, 6, 12 , folosind notaţiile tradiţionale Ft2, Fa3, Fr1 etc.
3. Calculaţi valoarea forţei Fr2.
4. Calculaţi valoarea forţei axiale rezultante de pe arborele II.
66
APLICAŢIA NR. 28

Se dă construcţia din figură pentru care se cunosc:
z1
I
z4
I
A
II III
IV
z2
z6
z3 z5
67
1. Construcţia serveşte la comprimarea unui material, cu presiunea p =11
MPa, prin deplasarea axială a piuliţei şurubului 1 (şurubul este împiedecat să se
deplaseze axial).
2. Puterea şi turaţia pe arborele I: P1 = 1,3 kW; n1 = 2000 rot/min.
3. Toate cele trei angrenaje sunt fără deplasări de profil iar randamentele
se consideră egale cu 1.
4. Pentru angrenajul melcat z1 / z2 se cunosc: z1 = 2; mx = 3,15 mm;
u12 = 20; q = 11; roata melcată are dantura înclinată pe stânga.
5. Pentru angrenajul cilindric cu dinţi înclinaţi z3 / z4 se cunosc: z3 = 25;
mn = 3 mm; β = 10º15'.
6. Angrenajul z5 / z6 este un angrenaj conic cu dinţi drepţi.
7. Filetul şurubului 1 este pe dreapta, iar diametrul pistonului care
comprimă materialul este Dp= 38 mm.
Se cere:
1. Să se stabilească (şi să se treacă pe schiţă) sensul de rotaţie a melcului
(privit din A), astfel încât pistonul să comprime materialul.
axială rezultantă pe arborele II, FarezII să fie minimă (dintre cele două valori
posibile).
3. Să se calculeze această forţă rezultantă.
4. Să se plaseze pe desen forţele tangenţiale, radiale şi axiale pentru cele
trei angrenaje.
5. Să se dimensioneze şi să se verifice şurubul 1 (materialul şurubului:
OL60, materialul piuliţei: Fc200).
68
APLICAŢIA NR. 29

Se dă construcţia din figură pentru care se cunosc:
z6 a b
IV M
z5
1
z4
z3
II
III
z1
z2
I
A
1. Construcţia serveşte la deplasarea unei mese M prin deplasarea axială a

piuliţei şurubului 1 (şurubul este împiedecat să se deplaseze axial).
2. Puterea şi turaţia pe arborele I: P1 = 2 kW; n1 = 3000 rot/min.
3. Toate cele trei angrenaje sunt fără deplasări de profil iar randamentele
se consideră egale cu 1.
69
4. Pentru angrenajul melcat z1 / z2 se cunosc: z1 = 1; mx = 4 mm; u12 = 40;
q =11; roata melcată are dantura înclinată pe dreapta.
5. Pentru angrenajul cilindric cu dinţi înclinaţi z3 / z4 se cunosc: z3 = 27;
mn = 3,5 mm; β = 11º30'; u34 = 2,5.
6. Pentru angrenajul conic cu dinţi drepţi z5 / z6 se cunosc: z5 = 19; ΨR =
0,33; m = 3 mm; u56 = 3,15.
7. Filetul şurubului 1 este pe stânga.
Se cere:
1. Să se stabilească (şi să se treacă pe schiţă) sensul de rotaţie a melcului
(privit din A), astfel încât masa M să se deplaseze în sensul b.
axială rezultantă pe arborele II, FarezII să fie minimă (dintre cele două valori
posibile) şi să calculeze această forţă.
4. Să se determine când forţa axială rezultantă pe arborele III este minimă
sau maximă, în funcţie de sensul în care se deplasează masa M. Justificaţi
răspunsul. Calculaţi forţa axială rezultantă pe arborele III, FarezIII în cele două
cazuri.
70
APLICAŢIA NR. 30
I. Cu ajutorul unei acţionări cu şurub se reglează presiunea dintr-o incintă.

Diametrul pistonului asupra căruia acţionează şurubul este Dp = 80 mm, iar
presiunea creată de către piston în incintă este p = 4·105 Pa. Greutatea
pistonului, a mecanismului de acţionare şi a şurubului se neglijează.
Fm
Fm
Dp
Se cere:
1. Dimensionarea transmisiei şurub – piuliţă (cazul unei acţionări
frecvente). Se vor neglija toate frecările, cu excepţia celei dintre spirele filetelor
şurubului şi a piuliţei.
2. Calculul numărului de spire ale piuliţei şi a lungimii ei.
3. Proiectarea extremităţii şurubului care vine în contact cu pistonul.
4. Determinarea dimensiunilor mecanismului de acţionare.
II. În figura următoare este desenat un angrenaj cu roţi dinţate cilindrice

cu dinţi înclinaţi. Sensul de înclinare a dinţilor pinionului 1 este stânga.
Se cere să se completeze desenul pentru a se putea determina forţele care
acţionează asupra pinionului 1 şi să se calculeze aceste forţe în funcţie de
momentul de torsiune motor T1 = 65 Nm, diametrul cilindrului de rostogolire
71
dw1 = 70 mm şi valoarea unghiului de înclinare a danturii β = 10º. Roţile dinţate
sunt fără deplasări de profil.
O2
dw2
2
N2
N1
T1, ω1 dw1 1
O1
72
APLICAŢIA NR. 31
I. Cu ajutorul unei acţionări cu şurub se reglează presiunea gazului dintr-

o incintă.
Dp
hp
p
2
1
a b
Se cunosc:
- presiunea din incintă p = 4·105 Pa;
- dimensiunile pistonului: Dp = 260 mm, hp = 0,6·Dp;
- densitatea materialului pistonului ρp = 2,7·103 kg/m3;
- cotele a = 160 mm şi b = 320 mm.
Greutatea pistonului nu se neglijează.
Se cer:
1. Dimensionarea şi verificarea transmisiei şurub - piuliţă (cazul unei
acţionări frecvente) Se vor neglija: toate frecările, cu excepţia celei dintre
spirele filetelor şurubului şi piuliţei; greutăţile pieselor 1 şi 2).
2. Determinarea dimensiunilor mecanismului de acţionare a şurubului.
3. Dimensionarea bolţului articulaţiei pârghiei 1.
4. Dimensionarea pârghiei de acţionare 1.
II. Explicaţi de ce, după părerea dumneavoastră, gabaritul unui angrenaj

cu roţi cilindrice cu dinţi înclinaţi este mai mic decât gabaritul unui angrenaj cu
roţi cilindrice cu dinţi drepţi, în aceleaşi condiţii de solicitare, materiale şi
tratamente termice.
73
APLICAŢIA NR. 32
I. Cu ajutorul unei acţionări cu şurub se realizează presarea, foarte

frecventă, a unor deşeuri. Diametrul pistonului asupra căruia acţionează şurubul
este Dp = 90 mm, iar presiunea creată de către piston în incintă este p = 17·105
Pa.
a b
Dp
Se cere:
1. Stabilirea cotelor a şi b astfel încât raportul de multiplicare al forţelor
din pârghie să fie 1:5.
2. Dimensionarea transmisiei şurub – piuliţă.
II. Pentru transmiterea unui moment de torsiune T = 250 Nm se utilizează

o roată dinţată cu butucul din Fc250, asamblată pe un arbore printr-o pană
paralelă forma A, (STAS 1004). Diametrul tronsonului arborelui pe care este
montată roata dinţată este d = 50 mm. Să se aleagă şi să se verifice pana.
74
APLICAŢIA NR. 33
I. Cu ajutorul unei acţionări cu şurub se realizează presarea, foarte

frecventă, a unor deşeuri. Diametrul pistonului asupra căruia acţionează
şurubul este Dp = 100 mm, iar presiunea creată de către piston în incintă este
p = 11·105 Pa.
Dp
Se cere:
1. Dimensionarea transmisiei şurub – piuliţă.
2. Calculul numărului de spire ale piuliţei şi a lungimii ei.
II. Alegeţi ajustajele corespunzătoare pentru asamblarea cu bolţ din

figură. Motivaţi alegerea făcută.
75
APLICAŢIA NR. 34
I. În figura următoare este prezentată schema funcţională a unui cric

telescopic.
1 Şurubul
2 principal
Şurubul
secundar
Se cunosc:
1. Diametrul nominal al şurubului principal, dp = 40 mm, pasul pp = 7 mm.
2. Diametrul nominal al şurubului secundar, ds = 55 mm, pasul ps = 9 mm.
3. Profilul filetelor este: trapezoidal (pentru şurubul secundar), ferăstrău
(pentru şurubul principal).
4. Sensul de înclinare a spirei filetului şurubului principal este dreapta
(RH), iar a celui secundar stânga (LH).
Să se determine sensul de deplasare a şurubului principal, (1 sau 2) dacă
cricul este acţionat în sensul indicat în figură. Să se noteze (conform STAS 139)
fiecare filet al construcţiei.
II. Pentru o articulaţie se propun următoarele ajustaje:

a) Ø 50 H11/d11 b) Ø 50 H8/p8 c) Ø 50 P6/h6
d) Ø 50 P8/h8 e) Ø 50 H6/k6
Care dintre acestea consideraţi că este recomandabil a fi ales? Justificaţi.
76
APLICAŢIA NR. 35
I. Să se completeze şi să se corecteze desenul asamblării din figură.
II. În figura următoare sunt reprezentate schematic angrenajele unui

reductor melcato-cilindric. Să se determine sensul de înclinare a elicei melcului
precum şi sensul de înclinare a danturii pinionului cilindric astfel încât roata
dinţată 4 să se rotească în sensul indicat pe figură, iar forţa axială rezultantă din
arborele intermediar să fie minimă (dintre cele două valori posibile). Să se
identifice forţele notate cu F1…F6 folosind notaţiile consacrate (Fa1, Ft2 etc.).
2 F4
F1 F2
F3
1
F6
F5
77
APLICAŢIA NR. 36
I. Să se completeze şi să se corecteze desenele asamblărilor din figură.
II. În figura următoare este schiţat un angrenaj melcat, melcul fiind

elementul motor.
Se cere:
1. Să se determine sensul de înclinare al dinţilor roţii melcate astfel încât
sensul ei de rotaţie să fie cel din figură.
2. Să se identifice forţele notate cu 1…6 folosind notaţiile consacrate (Fa1,
Ft2 etc.)
6
ω2
1 2 3 4
ω1 5
78
APLICAŢIA NR. 37
Piesa cilindrică 1 din figură este suspendată de tavanul unui container din
oţel prin intermediul unui sistem de scripeţi. Modul de suspendare este
prezentat în detaliul A.
A A
2
h
1 d
Ştiind că piesa 1 este confecţionată din oţel cu densitatea ρ = 7,85·103

3
kg/m şi are dimensiunile d = 500 mm şi h = 1200 mm, se cere să se calculeze
tensiunea din cablul 2, să se dimensioneze şi să se verifice asamblarea filetată
din detaliul A.
79
APLICAŢIA NR. 38
I. Adeseori, în atelierele de reparaţii auto strângerea (desfacerea)

piuliţelor roţilor se face prin ataşarea unei ţevi unei chei tubulare şi prin
apăsarea ei cu întreaga greutate a corpului mecanicului (masa mecanicului este
de aproximativ 75 kg). Pentru un filet M 12x1, având deschiderea cheii S = 19
mm să se determine lungimea maximă L (a cheii împreună cu ţeava), care nu
trebuie depăşită, astfel încât, la strângerea piuliţei (fără şaibă), prezonul (oţel cu
rezistenţa de rupere la tracţiune Rm = 1000 MPa) să nu se rupă. Se cunosc:
coeficienţii de frecare dintre spirele filetelor prezonului şi piuliţei µ1 = 0,18,
respectiv dintre piuliţă şi jantă µ2 = 0,2.
II. În figura următoare este prezentat modul de suspendare a unei piese

cu masa 2750 kg.
Să se dimensioneze şi să se verifice asamblarea din detaliul A.
A
A
60º
80
APLICAŢIA NR. 39
Piesa 1 (oţel, ρ = 7,85·103 kg/m3, d = 550 mm, h = 1300 mm) din figură
este fixată prin intermediul unui inel-şurub – detaliul A) de podeaua metalică a
unui container. În acest scop se folosesc două cabluri 2 şi 4, o grindă 3 (a = 750
mm, b= 250 mm) şi doi scripeţi ficşi 5 şi 6.
Neglijând greutatea grinzii basculante 3, să se dimensioneze şi să se
verifice:
1. Asamblarea filetată (detaliul A).
2. Asamblarea cu bolţ (detaliul B).
5 6
1
2
4 3
B h
A d
a b
A B
C C-C
81
APLICAŢIA NR. 40
I. În figura 1 este prezentată balamaua unei uşi. Alegeţi un ajustaj potrivit

montării bolţului. Notaţi acest ajustaj conform regulilor de desen tehnic.
Ø 10 (?)
Fig. 1
II. Braţul unui robot este prezentat în figura 2. Condiţiile de funcţionare

sunt: masa utilă m = 60 kg; distanţa L1 dintre butucii 1 şi 2 are valoarea
constantă L1 = 600 mm; poziţia extremă dreapta determinată de L2 = 465 mm şi
de cursa ls = 360 mm; lungimea consolei L3 = 195 mm; viteza v = 1,2 m/s;
numărul de curse duble per minut n1 = 6. Alegeţi şi verificaţi transmisia prin
caneluri cu bile şi apoi determinaţi durabilitatea sa (în ore).
A
ls
G
Butucul 1
G=m·g Butucul 2
L2 A
L3
L1
Fig. 2
82
APLICAŢIA NR. 41
I. În figura 1 AB = 10 3 mm, <(BAC) = π 6 , iar forţa P1 = 150 N. Să se

determine mărimea forţei P2 astfel încât placa ABC să nu se rotească în jurul
articulaţiei B.
P2
B
C
P1
Fig. 1
II. Braţul unui robot este prezentat în figura 2. Condiţiile de funcţionare

sunt: masa utilă m = 60 kg; distanţa L1 dintre butucii 1 şi 2 are valoarea
constantă L1 = 140 mm; poziţia extremă dreapta determinată de L2 = 465 mm şi
de cursa ls = 360 mm; lungimea consolei L3 = 195 mm; viteza v = 1,2 m/s;
numărul de curse duble per minut n1 = 6. Alegeţi şi verificaţi transmisia prin
caneluri cu bile şi apoi determinaţi durabilitatea sa (în ore).
A
ls A-A
Butucul 1 Butucul 2
G= m·g G
L1 L2 A L3
Fig. 2
83
APLICAŢIA NR. 42

I. Se dă arborele unui reductor, cu încărcarea din figură. Arborele este

montat pe doi rulmenţi radiali – axiali cu role conice, în X, cu conducere
reciprocă, având centrele de presiune în punctele B şi D.
F1
F2 a
C
D
A
B
F3 a
F4
Se cunosc: AB = 140 mm; BC = 150 mm; CD = 250 mm; a = 75 mm;

F1 = 220 N; F2 = 250 N; F3 = 300N; F4 = 280 N. Fusurile rulmenţilor au
diametrul egal cu d = 30 mm.
Se cere:
1. Să se reprezinte diagrama momentelor încovoietoare.
2. Să se aleagă şi să se verifice ambii rulmenţi.
II. Un vagonet se opreşte lovindu-se de două tampoane cu arcuri

elicoidale cilindrice de compresiune. Se presupune că arcurile sunt montate fără
pretensionare. Vagonetul are masa m = 1000 kg şi viteza v = 0,5 m/s în
momentul tamponării. În momentul opririi vagonetului, tensiunea din sârma
arcului are valoarea admisibilă. Dimensionaţi şi verificaţi arcurile.
84
APLICAŢIA NR. 43

I. Se dă arborele unui reductor, cu încărcarea din figură. Arborele este

montat pe 2 rulmenţi radial – axiali cu role conice, în X, cu conducere
F3
F2
a
C
D
A
B
a F4
F1
Se cunosc: AB = 120 mm; BC = 180 mm; CD = 180 mm; a = 50 mm;

F1 = 240 N; F2 = 220 N; F3 = 180 N; F4 = 300 N. Fusurile rulmenţilor au
diametrul egal cu d = 40 mm.
Se cere:
II. La calculul unui ambreiaj multidisc cu comandă mecanică a rezultat,

în prima fază, z = 36. Comentaţi această valoare şi arătaţi ce trebuie să faceţi în
această situaţie?
III. Dacă valoarea forţelor axiale care încarcă lagărele o permit, de ce este
preferabil să se utilizeze rulmenţi radiali cu bile în locul unor rulmenţi radial –
axiali cu role conice?
IV. Care este motivul (care sunt motivele) pentru care o temperatură de
funcţionare a unui reductor, de 41oC este preferabilă temperaturii de 66oC (de
exemplu)?
85
APLICAŢIA NR. 44

I. Un ambreiaj multidisc plan are discurile din oţel. Se cere:

1. Propuneţi o anumită categorie de oţel care se pretează acestei utilizări.
2. Acest ambreiaj trebuie să funcţioneze uscat sau în ulei? Justificaţi
răspunsul.
II. La o acţionare hidraulică, pe piston se montează, pentru etanşare, două

inele O. Pentru ajustajul piston – cilindru se propun următoarele variante:
a. Ф 120 H7/e8 ; b. Ф 120 H7/d8; c. Ф 120 H7/k6 .
Pentru fiecare dintre acestea, arătaţi dacă ajustajul este sau nu este
acceptabil şi motivaţi răspunsul, indiferent care este acest răspuns.
III. Se dă arborele unui reductor, cu încărcarea din figură. Arborele este

montat pe doi rulmenţi radial – axiali cu role conice, în X, cu conducere
F4
a F2
A
D
B C
F1 a
F3
Se cunosc: AB = 130 mm; BC = 180 mm; CD = 170 mm; a = 55 mm; F1

= 240 N; F2 = 360 N; F3 = 260 N; F4 = 580 N. Fusurile rulmenţilor au diametrul
egal cu d = 40 mm.
Se cere:
86
APLICAŢIA NR. 45

I. Un arc lamelar este deformat cu o săgeată la care tensiunea din secţiune

are valoarea admisibilă. Cu cât la sută se modifică această săgeată şi în ce sens,
dacă dimensiunea h a secţiunii creşte cu 15%, celelalte dimensiuni (mărimi)
rămânând constante?
II. Se dă o manşetă de rotaţie (simering) cu simbolul : Manşetă 080106 –

6H. Explicaţi simbolul, desenaţi această manşetă şi puneţi cele două cote
principale.
III. Daţi un exemplu de utilizare a unui arc, în care sarcina este funcţia iar
deformaţia este variabila independentă.
IV. În regimul de ungere la limită există posibilitatea apariţiei stick – slip-

ului sau nu? Justificaţi răspunsul.
V. Desenaţi două variante de etanşare pe care le propuneţi pentru un lagăr

dacă arborele are viteza periferică v = 25 m/s , ştiind că rulmentul din lagăr este
uns cu unsoare consistentă.
VI. Se dă transmisia din figură, cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi.
z4
z1
1 z3
2
z2 a b c
87
Se cunosc:
1. Momentul de torsiune de pe arborele 1 : T1 = 20 Nm.
2. a = 105 mm; b = 140 mm; c = 150 mm.
3. Diametrul fusurilor rulmenţilor de pe arborele 2: d = 40 mm.
4. Pentru angrenajul 1-2: z1 = 20; m1 = 3 mm ; u12 = 3,55.
5. Pentru angrenajul 3-4: z4 = 75; m4 = 3,5 mm ; u34 = 3.
Se cere:
Să se aleagă şi să se verifice rulmenţii arborelui 2.
88
APLICAŢIA NR. 46

I. În figurile 1,a şi 1,b sunt prezentate două soluţii constructive pentru

rulmenţi liberi. Fără să schimbaţi tipul rulmentului, arătaţi, pentru fiecare
figură, de ce soluţiile respective sunt greşite. Justificaţi răspunsul. Desenaţi
soluţiile corecte.
Fig. 1, a Fig.1, b
În figura 2 este prezentată soluţia constructivă pentru unul din cei doi
rulmenţi radial-axiali pe care este rezemat un arbore. În ce constau greşelile din
această construcţie? Justificaţi răspunsul. Desenaţi soluţia corectă.
Fig. 2
89
1
Ce z1
z2
I II
Se cunosc:
1. Angrenajul z1 / z2 este cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi,
pentru care se dau: z2 = 72; mn = 4; β = 10º20’; a = 195,163 mm. Roţile nu au
deplasări de profil, iar distanţa axială nu trebuie standardizată (rămâne la
valoarea dată).
2. Arborele 1 (care este arborele motor al transmisiei) este antrenat printr-
un cuplaj elastic Ce (care nu generează forţe asupra arborelui), iar momentul de
torsiune transmis are valoarea T1 =30 Nm. Turaţia arborelui 1 este n1 = 1400
rot/min.
3. Diametrul fusurilor rulmenţilor arborelui 1, d = 45 mm.
4. Distanţa dintre feţele late ale inelelor exterioare ale rulmenţilor este
le = 280 mm.
5. Distanţa dintre faţa lată a inelului exterior al rulmentului II şi planul
median al roţii dinţate z1 este lr =100 mm.
6. Arborele 1, privind din stânga, se roteşte în sens trigonometric.
7. Rulmenţii sunt montaţi în O.
Se cere:
1. Care rulment tinde să se „închidă” sub acţiunea forţei axiale Fa1?
2. Să se aleagă rulmenţii şi să se verifice rulmentul II.
90
APLICAŢIA NR. 47

z6
4 Cu2
z4
3 Cu1
z5
G z2
z3
2 B
F
A a b c
1
M
z1
Se cunosc:
1. Angrenajul z1 / z2 este cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi. Se
dau: z1 = 20; β = 10º20’; mn = 2,5mm; a12 = 88,94 mm; Roţile dinţate nu au
deplasări de profil, iar distanţa axială a12 nu trebuie standardizată (este liberă).
dau: z4 = 70; a34 = 169,362 mm; β = 11º; u34 = 2,8; mn = 3,5 mm. Roţile dinţate
nu au deplasări de profil, iar distanţa axială a12 nu trebuie standardizată (este
liberă).
91
3. Angrenajul z5 / z6 este cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi. Cele
două roţi dinţate conţin câte un cuplaj unisens prin care roţile se cuplează cu
arborii 3, respectiv 4.
4. Se cunosc dimensiunile: a = 160 mm; b = 220 mm; c = 120 mm.
Fusurile din A şi B ale arborelui 2 au diametrele d = 40 mm.
5. Momentul de torsiune de pe arborele 1 este T1 = 20 Nm.
7. Sensul de rotaţie al roţii z1, privind din M, este trigonometric.
Se cere:
1. Să se deseneze cele două cuplaje unisens Cu1 şi Cu2 astfel încât ele să
realizeze cuplarea roţilor cu arborii 3, respectiv 4. Pentru fiecare cuplaj arătaţi
care este elementul motor şi în ce sens se roteşte el.
2. Ce sensuri de înclinare trebuie să aibă dinţii roţilor z1, respectiv z3
astfel încât forţa Fa2 să fie orientată spre dreapta , iar forţa Fa3 să fie opusă ei?
Indicaţi şi pe schiţa dv. aceste sensuri.
Calculaţi valoarea forţei axiale rezultante de pe arborele 2, Fa rez 2.
3. Ce valoare numerică au momentele încovoietoare din punctele F, B, A?
4. Alegeţi rulmenţii.
Scrieţi simbolul rulmentului din lagărul B.
Desenaţi constructiv zona G, ştiind că etanşarea se realizează cu o
manşetă standardizată, de tipul 4.
92
APLICAŢIA NR. 48

Reductorul cu roţi dinţate conice este antrenat printr-un ambreiaj

multidisc cu comandă mecanică.
II
z2
a
2
b
z1
1
A I
Se dau:
1. Momentul de torsiune transmis de arborele 1 este egal cu momentul de
torsiune capabil al ambreiajului.
2. Discurile ambreiajului sunt din oţel.
3. Diametrul exterior al suprafeţei de contact dintre discuri, D2=130 mm,
iar diametrul interior D1 al suprafeţei de contact reprezintă 65 % din D2.
Numărul discurilor exterioare este egal cu 10. Ambreiajul funcţionează în ulei.
4. Turaţia arborelui 2 este n2 =360 rot/min.
5. Raportul de transmitere i12 = 4.
6. Numărul de dinţi ai roţii z1 este z1 = 24.
7. Modulul roţii z2 este m = 3 mm.
8. Pentru ambreiaj se consideră km = 1; kv = 1; kz = 1.
93
9. Lungimile a şi b au valorile a =110 mm; b =160 mm.
10. Sensul de rotaţie a arborelui 1, privind din stânga, este sensul
trigonometric.
Se cere:
1. Să se deseneze constructiv zona marcată cu A.
2. Să se aleagă şi să se verifice rulmentul II al arborelui 2.
94
APLICAŢIA NR. 49

Se dă transmisia cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi. Ea este

antrenată printr-un ambreiaj monodisc plan.
2
1 z1 3 I
b a
z2
Se dau:
1. Roata dinţată z2 are un număr de dinţi z2 = 71.
2. Raportul de transmitere i12 = 3,55.
3. Pasul pe cercul de divizare al roţii z2 este p = 3,086 π .
4. Roţile dinţate sunt prelucrate fără deplasare de profil (distanţa axială nu
trebuie standardizată).
5. Dinţii roţii z1 sunt înclinaţi spre stânga cu un unghi β = 13º30’.
6. Distanţele a şi b au valorile: a = 220 mm ; b = 190 mm;
7. Pentru ambreiaj se dau : km = 1; kv = 1; D2 = 240 mm; k = D1/D2 = 0,6.
Materialele elementelor ambreiajului sunt la alegerea dv.
8. Arborele I transmite un moment de torsiune egal cu momentul capabil
al ambreiajului. Materialul arborelui I: 40Cr10.
9. Arborele I este montat pe doi rulmenţi radial axiali cu role conice în X,
cu conducere reciprocă.
10. Arborele I se roteşte în sens trigonometric, privind din dreapta.
Se cere:
1. Să se aleagă şi să se verifice rulmenţii arborelui I. Se va considera că
ambreiajul nu introduce forţe axiale în arbore.
2. Să se calculeze tensiunea de încovoiere în secţiunea 3 a arborelui.
95
APLICAŢIA NR. 50

La transmisia din figură se cunosc:
z2 z3
C B
z1 II
z4
I
lc
1. Sensul de rotaţie a roţii z1, privind din A, este cel orar.

2. Pentru angrenajul z1 / z2 se dau:
− modulul mediu al roţii z2 : mm = 2,49;
− coeficientul de lungime a dintelui: ΨRe = 0,34;
− raportul de transmitere teoretic: i12 = 2,8;
− z1 = 28.
3. Pentru angrenajul z3 / z4 , cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi se
dau:
- modulul roţii z4 : mn = 4 mm;
- raportul de transmitere teoretic: i34 = 3,55 ;
96
- angrenajul este realizat fără deplasări de profil (distanţa axială nu se
standardizează);
- z3 = 26;
- lăţimea roţii z3: b3 = 66 mm.
4. Momentul de torsiune transmis de arborele I : T1 = 21 Nm.
5. Distanţa dintre pereţii interiori ai carcasei: lc = 160 mm.
Se cere:
1. Să se stabilească sensul de înclinare a dinţilor roţilor z3 şi z4 astfel încât
forţa Fa3 să fie orientată spre reazemul C.
2. Pentru situaţia de la punctul 1, să se verifice rulmentul de pe arborele II
care, din punctul de vedere al forţei axiale, este cel mai încărcat.
97
APLICAŢIA NR. 51

Se dă transmisia din figură. Melcul face corp comun cu arborele, care este
rezemat la o extremitate pe o pereche de rulmenţi radial-axiali cu role conice
montaţi în X, iar la cealaltă extremitate are un rulment cu role cilindrice.
1
R2
Inel V
a
Se cunosc:
1. Momentul transmis de arborele 1 este : T1 = 18,5 Nm.
2. Melcul are elicea pe dreapta.
3. Sensul de rotaţie al arborelui 1, privind din stânga, este sensul orar.
4. Diametrul de divizare al melcului: dw1 = 55 mm. Coeficientul
deplasării de profil aplicate roţii melcate este x = 0,5 mm.
5. Diametrul de referinţă al melcului: d1 = 50 mm.
6. Materialul melcului: 41MoCr11.
98
7. Etanşarea spre exterior a perechii de rulmenţi este cu inel V (V ring).
Gabaritul axial al inelului V este B = 12 mm.
Se cere:
1. Să se deseneze zona care cuprinde etanşarea cu inel V (capacul montat,
inelul V, primul rulment, porţiunea de arbore din zona respectivă – nu se cere
desen la scară ci numai desenul constructiv).
2. Să se stabilească dimensiunile tuturor tronsoanelor arborelui 1.
3. Să se calculeze reacţiunile şi să se verifice rulmentul R2 ştiind că
a = 350 mm (unde a este distanţa dintre suprafeţele interioare ale carcasei).
Puterea pe arborele melcului este P1 = 1,6 kW.
99
APLICAŢIA NR. 52

I. La transmisia din figură se cunosc:
1
B z1
z3
a
N 2
M
b c
z2
3 A
z4
1. Puterea pe arborele 2: P2 = 4 kW; Turaţia arborelui 2: n2 = 900 rot/min;

Sensul de rotaţie a arborelui 1, privind din B este sensul orar.
dau: mn = 5 mm; z2 = 60; β = 11º30’. Roţile nu au deplasări de profil. Roata z2
are dinţii înclinaţi pe dreapta.
3. Angrenajul z3 / z4 este cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi. Se dau:
z3 = 25; u34 = 4; a34 = 218,75 mm. Roţile nu au deplasări de profil, iar distanţa
axială este liberă (nu trebuie standardizată).
4. Se dau distanţele: a = 100 mm; b = 130 mm; c = 200 mm.
Se cere:
1. Valoarea momentului încovoietor în punctul M.
2. Valoarea momentului încovoietor în punctul N.
100
3. Alegerea şi verificarea rulmenţilor arborelui 2, dacă diametrul fusurilor
pentru rulmenţi este d = 40 mm.
4. Calculul suprafeţei libere, necesare, a carcasei, dacă temperatura medie
de regim a transmisiei ar fi t = 58 ºC.
5. Să se deseneze constructiv zona A, ştiind că manşeta de etanşare este
standardizată, de tipul 6. Dacă diametrul fusului rulmentului este df = 55 mm,
alegeţi manşeta şi formaţi simbolul ei, ştiind că este confecţionată din cauciuc
fluorurat.
II. Un arc cilindric elicoidal de compresiune este utilizat pentru

exercitarea unei forţe de apăsare.
Se dau:
- rigiditatea arcului : c = F/f = 8 N/mm;
- diametrul sârmei: d = 4 mm;
- indicele arcului: i = 7.
Se cere:
Să se calculeze numărul spirelor active ale acestui arc.
101
APLICAŢIA NR. 53

I. Pentru un arc elicoidal cilindric de compresiune, se cunosc: diametrul

sârmei, d = 3 mm; k = 1,320; n = 11.
Se cere:
Valoarea forţei F pentru care energia potenţială înmagazinată este
Ep = 0,622 Nm.
II. Un cuplaj unisens face legătura între două elemente ale unui lanţ
cinematic.
1. Să se deseneze acest cuplaj, ţinând seama de condiţia ca mişcarea să se
transmită de la semicuplajul stea (interior) la carcasă (exterior) în sens
trigonometric, privind din stânga cuplajului.
2. Care este rolul pistonaşelor?
III. Pentru transmisia din figură se cunosc:
z1 z4
A 3
1 D C
B
l2 z3
z2 2
l1 l
1. Angrenajul z1 / z2 este cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi, pentru

care se cunosc: u12 = 4; m1 = 3 mm; a12 = 105 mm; distanţa axială a12 nu se
standardizează ci rămâne la valoarea dată în textul aplicaţiei.
102
2. Angrenajul z3 / z4 este cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi, pentru
care se cunosc: u34 = 4,5; m3 = 3,5 mm; a34 = 250,250 mm; distanţa axială a34
nu se standardizează ci rămâne la valoarea dată în textul aplicaţiei.
3. Roata motoare z1 se roteşte, privind din A, în sens trigonometric.
4. Momentul de torsiune transmis de arborele 2 este T2 = 43 Nm.
5. l1 = 90 mm; l2 = 90 mm; l = 230 mm.
6. Diametrul fusurilor rulmenţilor, d = 40 mm.
Se cere:
1. Valoarea numerică a momentelor încovoietoare în punctele B, C, D.
2. Alegerea şi calculul rulmentului din reazemul D.
3. Desenaţi constructiv (nu la scară), zona încercuită din reazemul C.
103
APLICAŢIA NR. 54

I. Se dă transmisia din figură. Transmisia este cu roţi dinţate cilindrice cu

dinţi drepţi, executate fără deplasări de profil. Distanţele axiale sunt libere (nu
trebuie standardizate). Pe arborele 1 se află roata de curea condusă a transmisiei
prin curele.
z4
3
z2
C z3
2 D
b c e
B
A
s 1
z1
Se cunosc:
1. Puterea pe arborele 1 : P1 = 3,2 kW.
2. Sensul de rotaţie a arborelui 1 (privind din A): orar.
3. Turaţia arborelui 1: n1 = 1000 rot/min.
4. Forţa de întindere a curelei: Sa = 120 N.
5. Lungimea consolei: s = 100 mm.
6. b = 100 mm; c = 100 mm; e = 110 mm.
7. Diametrul fusurilor arborelui 2: d = 35 mm.
8. z1 = 26; u12 = 4; a12 = 162,5mm.
104
9. Pentru angrenajul z3 / z4 : a34 = 168 mm; u34 = 2,5; modulul roţii z4:
m = 4 mm.
Se cere:
1. Valoarea numerică a momentului încovoietor în punctul B de pe
arborele 1.
2. Valoarea numerică a momentului încovoietor în punctul C de pe
arborele 2.
3. Alegerea şi verificarea rulmenţilor arborelui 2.
4. Să se deseneze constructiv (nu la scară) zona încercuită a lagărului D.
II. Un arc elicoidal cilindric, a cărui rigiditate este c, este comprimat cu o

săgeată f1, înmagazinând o energie potenţială Ep1. Apoi, el este comprimat în
continuare până când săgeata lui are valoarea f2 = 2f1. Să se arate cu ce cantitate
s-a modificat energia potenţială înmagazinată şi în ce sens (a crescut? a scăzut?)
din momentul în care arcul avea săgeata f1 până în momentul în care săgeata lui
a devenit f2. Se cere doar rezolvarea literală.
Opţional: Adoptaţi valori numerice şi faceţi şi calculul numeric.
105
APLICAŢIA NR. 55

I. Pentru antrenarea unei transmisii se foloseşte un cuplaj Periflex. La

montarea instalaţiei se constată că există o abatere axială x (pozitivă) de la
poziţia teoretică a celor doi arbori între care face legătura acest cuplaj. Ce
neajunsuri introduce în sistem cuplajul Periflex din cauza acestei abateri x ?
Care ar fi fost situaţia dacă în locul cuplajului Periflex s-ar fi utilizat un cuplaj
elastic cu bolţuri?
II. Se dă transmisia din figură, cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi.
z6
4
z5 z4
3 z1 1
D A
c b a
B E z3 z2
2
Roţile dinţate nu au deplasări de profil iar distanţele axiale sunt libere (nu
trebuie standardizate).
Se cunosc:
1. Puterea pe arborele 1: P1 = 2,3 kW.
106
2. Turaţia arborelui 1 : n1 = 1000 rot/min.
3. Privind din A, arborele 1 se roteşte în sens orar.
4. Diametrul fusurilor arborelui 2: d = 30 mm.
5. Pentru angrenajul z1/z2 : m = 3,5 mm; u12 = 3,15; a12 = 159,775 mm.
6. Pentru angrenajul z3/z4 : u34 = 2,5; z4 = 24; a34 = 168 mm.
7. a = 90 mm; b = 100 mm; c = 98 mm.
Se cere:
- Valoarea numerică a momentului încovoietor în punctul B.
- Valoarea numerică a momentului echivalent în punctul E.
- Alegerea şi verificarea rulmenţilor arborelui 2.
- Să se deseneze constructiv (nu la scară) zona încercuită, notată cu D.
III. Un arc lamelar este încastrat la un capăt şi liber la celălalt. Un corp de

masă m cade cu viteza v pe extremitatea liberă a arcului, se lipeşte de aceasta şi
deformează arcul cu o săgeată egală cu jumătate din săgeata capabilă. Să se
determine viteza corpului în momentul contactului cu arcul. Se cere doar
rezolvarea literală.
Opţional: Adoptaţi valori numerice şi faceţi şi calculul numeric.
107
APLICAŢIA NR. 56

z4
Cu
z1 3
z3
N
c
2
A
1
M
z2
Se cunosc:
1. Arborele 1 este antrenat printr-un cuplaj Periflex.
2. Momentul transmis de arborele 1 este momentul capabil al cuplajului
Periflex (diametrul critic al manşonului este de D1 = 150 mm; grosimea
manşonului este δ = 4 mm).
3. Melcul se roteşte, privind din A, în sens trigonometric.
4. Roata z3 este cuplată cu arborele 2 printr-un cuplaj unisens (notat cu
Cu pe schiţă).
108
5. Pentru angrenajul melcat se cunosc:
- roata melcată nu are deplasări de profil şi are dinţii înclinaţi pe
stânga;
- da1 = 48 mm; γ = 5º42’38’’; z1 = 1; u12 = 25.
6. Pentru angrenajul cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi z3 / z4 se
dau:
- roata z4 are dinţii înclinaţi pe dreapta; z4 = 56; mn= 4 mm;
β = 10020’;
- a34 = 154,504 mm. Roţile nu au deplasări de profil, iar distanţa
axială nu trebuie standardizată (rămâne la valoarea dată în textul
aplicaţiei).
7. Pentru arborele 2 se dă lungimea c = 140 mm.
Se cere:
1. Arătaţi ce sens de înfăşurare are elicea melcului. Indicaţi acest sens pe
desenul dv.
2. Indicaţi pe desenul dv. care este sensul de rotaţie al roţii z4 .
3. Desenaţi cuplajul unisens, astfel încât arborele 3 să se rotească în
sensul de rotaţie al roţii z4 şi justificaţi soluţia constructivă (răspuns valabil
numai cu justificare).
4. Determinaţi sensul şi valoarea numerică a forţei axiale rezultante de pe
arborele 2.
5. Determinaţi valorile numerice ale momentelor încovoietoare de pe
arborele 2, în punctele M, N, P.
6. Desenaţi constructiv zona din jurul reazemului N, astfel încât să reiasă
montajul rulmentului, precum şi soluţia pentru etanşare.
109
APLICAŢIA NR. 57

R1
1
Inel V
a
Melcul face corp comun cu arborele 1, care este rezemat pe doi rulmenţi
radiali-axiali cu role conice montaţi în X, cu conducere reciprocă.
Se cunosc:
1. Momentul transmis de arborele 1 este T1 = 23 Nm.
2. Melcul are elicea pe stânga.
3. Sensul de rotaţie a arborelui 1, privind din stânga, este sensul orar.
4. Diametrul de cap al melcului: da1 = 72 mm.
5. Unghiul de înclinare a elicei pe cilindrul de referinţă: γ = 11º18’.
6. Materialul melcului: 40Cr10.
110
7. Etanşarea spre exterior a rulmentului R1 este realizată cu o manşetă
standardizată de tipul 6.
Se cere:
1. Să se deseneze zona care cuprinde etanşarea menţionată (capacul
montat, manşeta, rulmentul R1, porţiunea de arbore din zona respectivă – nu se
cere desen la scară, ci numai desenul constructiv).
2. Să se stabilească dimensiunile tuturor tronsoanelor arborelui 1 (fără
calcule de rezistenţă de dimensionare sau de verificare).
3. Să se calculeze reacţiunile din reazemele arborelui 1 şi să se verifice
rulmentul R1, ştiind că a = 342 mm (unde a este distanţa dintre suprafeţele
interioare ale carcasei). Puterea pe arborele melcului este P1 = 2,1 kW.
111
APLICAŢIA NR. 58
I. Să se completeze şi să se corecteze desenul din figură.
II. Asamblarea cu strângere proprie din figură, care serveşte la antrenarea

unui lanţ cinematic, transmite un moment de torsiune T = 110000 N·mm.
Elementul motor este piesa a.
T a
b
Ø 40
50
Ø 55
Ø 130
Se cunosc: Ea = 2,1·105MPa , Eb = 1,1·105 MPa, νa = 0,3, νb = 0,32,

Ra_a= Ra_b = 0,8 µm, αa = 11·10-6 ºC-1, αb = 21·10-6 ºC-1, σcritic_a = 300 MPa ,
σcritic_b = 60 MPa, C = 2, t0 =20ºC, t = 60 ºC şi µ = 0,1.
Să se calculeze:
1. Volumul piesei b.
2. Strângerea minimă şi maximă necesare la montaj.
3. Forţa axială maximă necesară pentru asamblarea prin seraj.
112
APLICAŢIA NR. 59
I. Să se completeze şi să se corecteze desenul montajului din figură.
II. Se consideră un arc elicoidal cilindric de compresiune din sârmă cu

secţiune rotundă. Diametrul sârmei folosite este în plaja 1...6 mm (STAS 1800).
Se dau: Fmax = 150 N; fmax = 20 mm; material: 60Si15A (τta = 680 MPa, G =
85000 MPa). Să se determine diametrul sârmei şi numărul de spire active
necesare pentru realizarea săgeţii maxime.
113
APLICAŢIA NR. 60
I. Să se completeze şi să se corecteze desenul montajului din figură.
II. La montajul arborelui din figura următoare se foloseşte o pereche de

rulmenţi radial-axiali identici cu diametrul alezajului d = 35 mm. Forţele radiale
care încarcă cei doi rulmenţi sunt Fr1 = 2000 N şi Fr2 = 3000 N , iar forţa axială
rezultantă ce lucrează în arbore este A = 1000 N. Se mai cunosc: durabilitatea
necesară: Lnec = 7000 ore, turaţia arborelui n = 3000 rot/min şi factorul de
corecţie al sarcinii dinamice echivalente: f = fk· fs· fm = 1,2.
Se cere să se verifice rulmenţii montajului.
1 2
d
d
A
Fr1 Fr2
114
APLICAŢIA NR. 61
În figura de mai jos roata 1 este o roată de curea, iar roata 2 este o roată
dinţată cilindrică cu dinţi înclinaţi. Lagărele sunt cu rulmenţi radiali-axiali cu
role conice, montaţi în X, cu conducere reciprocă.
T, n
S 2
1
Fr
l1 Ft
l2
Fa
l3
Se dau:
S = 750 N, Ft = 3650 mm, Fr = 3350 N, Fa = 250 N, T = 70 N·m,
n = 2000 rot/min, l1 = 150 mm, l2 = 250 mm, l3 = 100 mm. Durabilitatea
necesară: Lnec = 7000 ore. Factorul de corecţie al sarcinii dinamice echivalente:
f = fk· fs· fm = 1,2.
Se cere:
1. Să se dimensioneze capătul de arbore şi să se aleagă rulmenţii
(materialul arborelui este la alegerea studentului).
2. Să se calculeze reacţiunile din reazeme.
3. Să se verifice rulmenţii celor două lagăre.
115
APLICAŢIA NR. 62
În figura următoare este prezentată (în plan orizontal) schema cinematică

a unui reductor cu două trepte, cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi (fără
deplasări de profil şi cu β = 12º, mn = 2,5 mm).
P1, n1 1 z1
z3
2 z2
z4
3
l1 l2 l3
Lagărele tuturor arborilor sunt cu rulmenţi radiali-axiali cu role conice,

montaţi în X. Pentru rulmenţii lagărelor arborelui 3 se cunosc: C = 32 kN,
e = 1,35 şi Y = 1,43. Se mai cunosc: z1 = z3 = 25, z2 = 101 şi z4 =147 dinţi, P1 =
4,6 kW, n1 =1250 rot/min, l1 = l3 =200 mm, l2 = 350 mm, durabilitatea:
Lnec = 15000 ore, factorul de corecţie al sarcinii dinamice echivalente
f = fk fs fm= 2,1.
Se cer, numai pentru arborele 3:
1. Turaţia arborelui şi momentul de torsiune.
2. Direcţia, sensul şi modulul forţelor Ft4, Fr4 şi Fa4.
3. Reacţiunile din reazemele arborelui.
116
APLICAŢIA NR. 63
În figura de mai jos este prezentată (în plan orizontal) schema cinematică
a unui reductor de turaţie cu două trepte (prima treaptă: angrenaj cu roţi conice
cu dinţi drepţi, iar a doua treaptă: angrenaj cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi
înclinaţi, fără deplasări de profil, cu β = 10º, mn = 2,5 mm).
P 1, n 1
1 z1
2
z3
z2
z4
3 l1 l2
Lagărele arborelui 3 sunt cu rulmenţi radial-axiali cu role conice, montaţi

în X şi pentru care se cunosc: C = 32 kN, e = 1,32 şi Y = 1,41. Se mai cunosc:
z1 = 19, z2 = 93, z3 = 25 şi z4 =155 dinţi, P1 = 4,52 kW, n1 =1050 rot/min,
l1 = 160 mm, l2 = 410 mm, durabilitatea: Lnec = 15000 ore, factorul de corecţie
al sarcinii dinamice echivalente f = fk· fs· fm = 2,1.
Se cer, numai pentru arborele 3:
1. Turaţia arborelui şi momentul de torsiune.
2. Direcţia, sensul şi modulul forţelor Ft4, Fr4 şi Fa4.
3. Reacţiunile din reazemele arborelui.
117
APLICAŢIA NR. 64
Se consideră arborele din figură. Roata 1 este o roată de curea

trapezoidală, iar roata 2 este o roată dinţată conică cu dinţi drepţi. Lagărele sunt
cu rulmenţi radiali-axiali cu role conice, montaţi în O cu conducere reciprocă.
T, n
1
2
S
Ft
l3 Fa Fr
dm
l2
l1
Se dau:
1. Forţele care acţionează asupra celor două roţi: S = 550 N; Fr = 3700 N;
Fa = 130 N.
2. Momentul de torsiune: T = 210000 Nmm.
3. Turaţia: n = 1200 rot/min.
4. Dimensiunile principale ale arborelui: l1 = 60 mm; l2 = 310 mm;
l3 = 110 mm; dm = 70 mm.
5. Durabilitatea necesară: Lnec = 7000 ore.
6. Factorul de corecţie al sarcinii dinamice echivalente: f = fk· fs· fm = 1,44
Se cere:
1. Să se dimensioneze capătul de arbore şi să se aleagă rulmenţii
(materialul arborelui este la alegerea studentului).
118
APLICAŢIA NR. 65
Se consideră reductorul cu două trepte formate din angrenaje cilindrice cu

dinţi înclinaţi (fig.1), roţile conducătoare fiind 1, respectiv 3. Sensul de
înclinare al dinţilor roţii dinţate 4 este cel indicat în figura 1. În figura 2 este
reprezentat schematic arborele intermediar (II) al reductorului, rezemat pe doi
rulmenţi radiali-axiali cu role conice (montaj cu conducere reciprocă), precum
şi roţile dinţate montate pe acesta.
II III
I
4 H
3
Fr2
1 * 2 II
V
2 3
l1 l2 l3
Fig. 1 Fig. 2
Pentru arborele II se cunosc: forţele care acţionează asupra celor două roţi
dinţate: Fr2 = 1300 N; Fa2 = 500 N; Ft3 = 1660 N; Fr3 = 2100 N; Fa3 = 440 N;
momentul de torsiune: T = 104000 N·mm; turaţia arborelui: n = 1540 rot/min.
Dimensiunile principale ale arborelui şi ale roţilor dinţate sunt: l1 = 110 mm;
l2 = 270 mm; l3 = 120 mm; dw2 = 140 mm; durabilitatea necesară: Lnec = 8000
ore; factorul de corecţie al sarcinii dinamice echivalente f = fk·fs·fm = 1,44.
Se cere:
1. Să se determine sensurile de înclinare ale danturii roţilor dinţate 1, 2 şi
3 astfel încât forţa axială Fa3 să fie orientată înspre reazemul din dreapta
(marcat cu * în figura 1) al arborelui, iar forţa axială rezultantă din arborele
intermediar (II) să aibă valoarea minimă dintre cele două valori posibile.
2. Să se completeze în figura 2 direcţiile şi sensurile forţelor Ft2, Fa2 şi
Fr3, Ft3, Fa3 (în planul orizontal H, respectiv cel vertical V).
3. Să se determine diametrele fusurilor arborelui II (materialul arborelui
este la alegerea studentului), să se aleagă rulmenţii corespunzători acestora
precum şi tipul montajului, cu justificarea soluţiei alese.
119
APLICAŢIA NR. 66
În figura de mai jos este prezentat schematic un reductor cu roţi dinţate

cilindrice cu dinţi înclinaţi, mişcarea fiind transmisă arborelui de intrare prin
intermediul unei transmisii prin curele trapezoidale înguste, de la un motor
electric cu următorii parametri: puterea P = 3,5 kW şi turaţia n = 3400 rot/min.
Raportul de transmitere al transmisiei prin curele este itc = 2.
V
H
b I II III z2 IV
z1
dw1
P, n
a
l1 l2 l3
Forţa de apăsare a transmisiei prin curele asupra arborelui (forţa de

întindere a curelei) S = 400 N. Reazemele I şi IV sunt constituite din rulmenţi
radiali-axiali cu role conice, montaţi în X, cu conducere reciprocă.
Se cunosc:
1. Forţele ce acţionează asupra roţii dinţate z1 (pinionul): Ft1 = 500 N,
Fr1 = 0,35·Ft1 , Fa1 = 0,2·Ft1.
2. Dimensiunile arborelui de intrare: l1 = 120 mm; l2 = 160 mm; l3 = 270
mm.
3. Durabilitatea necesară a rulmenţilor: Lnec = 7000 ore;
4. Factorul de corecţie al sarcinii dinamice echivalente f = fk· fs· fm = 1,44.
Se cere:
1. Să se determine sensul de înclinare al dinţilor roţii z1 astfel încât forţa
axială Fa1 să fie îndreptată spre lagărul IV.
2. Să se determine reacţiunile în cele două lagăre (II şi IV).
3. Să se determine diametrul capătului de arbore (materialul arborelui este
la alegerea studentului) şi să se aleagă rulmenţii.
4. Să se verifice rulmenţii din cele două lagăre.
120
APLICAŢIA NR. 67
În figura de mai jos este reprezentat arborele intermediar al unui reductor

cilindric coaxial pe care sunt montate roţile dinţate cilindrice cu dinţi înclinaţi 1,
respectiv 2. Reazemele A şi B sunt constituite din rulmenţi radiali-axiali cu role
conice, montaj cu conducere reciprocă în X. Mişcarea este primită la roata
dinţată 1.
T, n 1
A
Fa2
Fr1 Fr2
Fa1 Ft1
B
l1
2
l2
l3
Se cunosc:
1. Forţele care acţionează asupra celor două roţi dinţate: Fr1 = 1450 N; Fa1
= 550 N; Ft1 = 2250 N; Fr2 = 2000 N; Fa2 = 850 N; Ft2 = 3850 N.
2. Momentul de torsiune şi turaţia arborelui: T = 152000 N·mm; n = 1500
rot/min.
3. Dimensiunile principale ale arborelui: l1 = 90 mm; l2 = 80 mm; l3 = 110
mm.
4. Durabilitatea necesară: Lnec = 7000 ore.
5. Factorul de corecţie al sarcinii dinamice echivalente f = fk· fs· fm = 1,44.
121
Se cere:
1. Să se stabilească sensul de înclinare al dinţilor roţilor dinţate astfel
încât forţele axiale să aibă sensul din figură.
2. Să se dimensioneze arborele şi să se aleagă rulmenţii (materialul
arborelui este la alegerea studentului).
122

Aplicatii MOM

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aplicatii MOM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EVALUAREA – MOMENT ESENŢIAL AL ORICĂRUI

Examenul constituie, prin rolul şi prin implicaţiile sale, un moment

Fig.1 Distribuţia mediilor la specializarea I Fig.2 Distribuţia notelor la disciplina D1,

Fig.3 Distribuţia notelor la disciplina D2

luat în considerare toate disciplinele prevăzute pentru licenţă.

Fig.4 Distribuţia mediilor la licenţă Fig.5 Distribuţia notelor la disciplina D3

Fig.6 Distribuţia notelor la disciplina D4

Distribuţia dată de examenul clasic este, evident, discutabilă, cu

Fig.7 Distribuţia mediilor la examenul de licenţă, specializarea III

acelaşi tip de situaţii ca la celelalte specializări.

Fig.8 Distribuţia mediilor la examenul Fig.9 Distribuţia notelor la examenul D5

Fig.10 Distribuţia notelor la examenul D6

Suprafaţa umbrită a săgeţii este, întotdeauna, suprafaţa interioară a

Notă: Elementele pe care le consideraţi necesare calculelor, dar nu apar

Se dă construcţia din figură, pentru care se cunosc:

1. Construcţia serveşte la realizarea unor baloturi prin comprimarea

Notă: Elementele pe care le consideraţi necesare calculelor, dar nu apar

Se dă construcţia din figură, pentru care se cunosc:

Notă: Elementele pe care le consideraţi necesare calculelor, dar nu apar

Se dă construcţia din figură, pentru care se cunosc:

Notă: Elementele pe care le consideraţi necesare calculelor, dar nu apar

Se dă construcţia din figură, pentru care se cunosc:

1. Construcţia serveşte la realizarea unor baloturi prin comprimarea

Notă: Elementele pe care le consideraţi necesare calculelor, dar nu apar

Notă: Elementele pe care le consideraţi necesare calculelor, dar nu apar

Se dă transmisia din figură, cu piuliţă mobilă axial.

Notă: Elementele pe care le consideraţi necesare calculelor, dar nu apar

Se dă arborele unei transmisii (figura de mai jos). Pe tronsonul I se află

Notă: Elementele pe care le consideraţi necesare calculelor, dar nu apar

Se dă transmisia cu şurub-piuliţă, piuliţa fiind mobilă axial.

Notă: Elementele pe care le consideraţi necesare calculelor, dar nu apar

I. La transmisia cu şurub diferenţial din figură se dau:

1. Pentru îndeplinirea scopului acestei transmisii, şurubul 2 se roteşte, privind

II. Roata zc trebuie asamblată prin caneluri pe consola arborelui 1.

Notă: Elementele pe care le consideraţi necesare calculelor, dar nu apar

Se dă transmisia din figură, pentru care se cunosc:

1. Angrenajul z1 / z2 este cu roţi dinţate conice cu dinţi drepţi. Se dau:

Notă: Elementele pe care le consideraţi necesare calculelor, dar nu apar

I. Explicaţi de ce, la o transmisie cu şurub cu bile, elementul care se

II. Se dau următoarele serii de caneluri: a. 6x28x34; b. 10x28x34; c.

IV. Se dau două asamblări filetate, solicitate, fiecare, de o forţă axială F.

V. Pentru transmisia din figură se cunosc:

Notă: Elementele pe care le consideraţi necesare calculelor, dar nu apar

I. La angrenajul z1 / z2 se constată că pata de contact pe dintele roţii z2 are

1. În ce constă acţiunea de reglaj pe care ar trebui s-o faceţi pentru ca pata

II. Se dă transmisia din figură.

Notă: Elementele pe care le consideraţi necesare calculelor, dar nu apar

I. O roată de curea este asamblată cu arborele cu ajutorul unei pene

II. La transmisia din figură, roata z1 este roată motoare. Se cunosc:

Notă: Elementele pe care le consideraţi necesare calculelor, dar nu apar

I. Se dă o asamblare cu strângere proprie. La montaj t0 = 22ºC, iar la

II. Un grup balador este montat prin caneluri pe un arbore al cutiei de

Pentru ajustajul flancurilor celor două piese conjugate se propun

III. Se dă transmisia din figură. Roata dinţată z2 este montată pe caneluri

Notă: Elementele pe care le consideraţi necesare calculelor, dar nu apar

I. La o transmisie cu şurub cu bile se face o pretensionare “în X” a cuplei

III. Se dă un angrenaj cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi. Se cunosc:

IV. Asamblarea cu bolţ suportă o forţă axială F.

Cu cât la sută şi în ce sens se modifică tensiunea de încovoiere σi dacă

Notă: Elementele pe care le consideraţi necesare calculelor, dar nu apar

I. La angrenajul din figură, roata z2 este montată pe caneluri.

Notă: Elementele pe care le consideraţi necesare calculelor, dar nu apar

I. La mecanismul cu şurub şi piuliţă, piuliţa este rotitoare. Cu ajutorul

II. Se dă construcţia din figură. Roata dinţată z1 se roteşte, privind din A,